Cuprins: Summary

Revistă ştiinţifică, de informaţie şi cultură ecologică Scientific Journal of Information and Ecological Culture

FONDATORI: 4(76) AUGUST, 2014 FOUNDERS:

Ministerul Mediului Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM Institutul de Zoologie al AŞM CUPRINS: SUMMARY:

Grigore BARAC – redactor-şef/chef- CERCETĂRI redactor Tatiana IZVERSCAIA, V. GHENDOV THREATENED WITH REGIONAL EXTINCTION VASCULAR PLANTS RECOMMEN- COLEGIUL DE REDACŢIE: DED FOR STATE PROTECTION IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA...... 1 EDITORIAL BOARD Valentina Tapiş– preşedinte dr. Lazăr Chirică-coordonator Oleg BOTNARU, Vasile GRATI, TUDOR COZARI, Maria COTRUŢĂ acad. Ion Toderaş, IZ SISTEMATICA MODERNĂ ÎN STUDIUL BIOLOGIEI...... 4 dr. hab. Petru Cuza, IEG КУЧИНСКИ Маргарета COLEGIUL ŞTIINŢIFIC: SCIENTIFIC BOARD ЭКОЛОГИЧЕСКИЕ ФАКТОРЫ, ПРИВЛЕКАЮЩИЕ ПТИЦ НА ТЕРРИТОРИЮ АЭ- acad. Duca Gheorghe – preşedinte РОПОРТА И ИХ УСТРАНЕНИЕ...... 8 dr. hab. Cuza Petru – secretar ştiinţific dr. Capcelea Arcadie, BM, Washington m. cor. Dediu Ion, IEG, Chişinău A. URSU, I. MARCOV, V. GOGU, Ecaterina BARCARI, Natalia JARDAN dr. Donea Victor, MAIA RARITĂŢI PEDOLOGICE ÎN CODRII MOLDOVEI...... 13 acad. Duca Maria, ASM, Chişinău dr. Geacu Sorin, Bucureşti, România Gavril GÎLCĂ, Lazăr CHIRICĂ, Violeta BALAN, Galina CATENCO, Natalia CAUŞ dr. Gladchi Viorica, USM, Chişinău acad. Goncearuk Vladislav, Kiev, Ucraina DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN CONTEXTUL MANIFESTĂRII CONDIŢIILOR METE- prof. dr. Isgouhi Kaloshian, California, SUA OROLOGICE NEFAVORABILE ŞI INFLUENŢA ASUPRA NIVELULUI DE POLUARE m. cor. Lupaşcu Tudor, AŞM, Chişinău A AERULUI ATMOSFERIC ÎN URBELE REPUBLICII MOLDOVA...... 16 prof. dr. Marmureanu Gheorghe, România acad. Nekipelov Alexandr, AŞR, Rusia dr. hab. Ungureanu Laurenţia, AŞM, Chişinău Murat ERCANOĞLU, Nicolae BOBOC, Iurii BEJAN, Tudor CASTRAVEŢ, GHENADY dr. hab. Ungureanu Dumitru, UTM, Chişinău SÎRODOEV, Igor SÎRODOEV dr. Vardanian T., Erevan, Armenia LANDSLIDES SUSCEPTIBILITY ASSESSMENT IN CODRI PLATEAU USING LO- dr. hab. Voloşciuc Leonid, AŞM, Chişinău GISTIC REGRESSION AND ARTIFICIAL NEURAL NETWORKS ANALYSIS WITH COLECTIVUL EDITORIAL: GIS...... 23 EDITORIAL STAFF Mihai Lavric Ştefan MANIC Eleonora Lazăr- lector Tamara Zaporojan – design CONTRIBUŢII PRIVIND CUNOAŞTEREA MACROMICETELOR DIN REPUBLICA Foto: cop. 1 - Ştefan Manic, MOLDOVA 4-Ştefan Manic (DINAMICA SEZONIERĂ A FENOFAZELOR)...... 31 Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. A. Şciusev, 63a tel. 22.24.94, 22.16.90 INFORMAŢII E-mail: [email protected] Ion DEDIU Indici de abonare: GRIGORE ANTIPA ŞI BIOECONOMIA...... 40 Poşta Moldovei – 31618 Moldpresa – 76937 Înregistrată la Ministerul Justiţiei al RM, CALENDAR nr. de înregistrare 106. Grigore BARAC Revista se editează cu suportul financiar PARCUL NAȚIONAL CEAHLĂU...... 42 al Fondului Ecologic Naţional al MM şi al cofondatorilor. Punctele de vedere prezentate în articole aparţin în totalitate autorilor. FARMACIA NATURII Toate articolele şiinţifice sînt recenzate. Nina CIOCÂRLAN Toate drepturile sunt rezervate redacţiei şi autorilor. LUMINIŢA NOPŢII (OENOTHERA BIENNIS L.) – BENEFICII ŞI PROPRIETĂŢI...... 47 Reproducerea parţială sau integrală de texte şi imagini se poate face numai cu acordul autorilor şi al redacţiei. Tiraj 1000 ex. Tipar: Î.S. F.E.P. „Tipografia centrală” Rădăcinile, florile, frunzele şi se- composition and biological activi- minţele se folosesc în alimentaţie. ties of Oenothera biennis L. and Rădăcinile după primul an de vege- Oenothera paradoxa Hudzok aerial taţie sunt dulci şi suculente, au gust parts extracts. Planta Med, 2012, fin de piper, se consumă proaspete vol.78, p. 1268. sau fierte. Frunzele au gust dulce şi 2. Montserrat de la Paz S. et se folosesc în salate sau pentru gar- al. Phytochemical characterization nisirea bucatelor. Seminţele prăjite of potential nutraceutical ingredients şi măcinate servesc drept surogat from Evening Primrose (Oenothera de cafea. biennis L.) oil. Phytochemistry Este o bună plantă meliferă, re- Letters, 2014, vol. 8, p. 158-162. vendicată şi de apicultori, datorită culesului de nectar şi polen pe toată perioada de înflorire. Florile au pro- prietăţi tinctoriale, din ele se obţine un colorant galben. Luminiţa bienală are şi un deosebit aspect ornamen- tal, este cultivată în parcuri şi grădini.

Mod de administrare Ulei: se recomandă câte 500 mg de 3 ori pe zi, în timpul mesei. Administrat timp de 2-3 luni reduce inflamaţiile şi calmează mâncărimi- le pielii. Un tratament de 10-12 luni ameliorează simptomele neuropatiei diabetice. Uleiul de luminiţa nopţii scade dorinţa de a consuma alcool. Infuzie: 2 linguriţe de plantă mă- runţită la un pahar de apă clocotită. Se infuzează timp de 10 minute. Se bea în cursul unei zile.

Îngrijiri cosmetice Se foloseşte uleiul de luminiţa nopţii obţinut prin presarea la rece a seminţelor. Se aplică seara pe faţă, gât şi decolteu, apoi se masează uşor, în sensul acelor de ceasornic. Poate fi, de asemenea, adăugat în creme, demachiant sau în loţiunile pentru îngrijirea tenului. Se reco- mandă persoanelor cu tenul obosit. Reduce ridurile şi favorizează dezvoltarea unei pieli fine şi catifelate. Se poate folosi sub formă de mască pentru prevenirea căderii părului. Se aplică câteva picături de ulei la rădăcina părului, se masează uşor şi se lasă timp de 30-60 de minute. Ulterior se spală cu şampon şi apoi se clăteşte foarte bine cu apă călduţă.

Referinţe bibliografice 1. Granica S. et al. Chemical INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL PM 31618 INDICELE REVISTEI ÎN CATALOGUL MOLDPRESA 76937 NR. 4(76) AUGUST, 2014 cercetări

ThREATENED WITH REGIONAL EXTINCTION VASCULAR PLANTS RECOMMENDED FOR STATE PROTECTION IN the Republic of MOLDOVA

Tatiana IZVERSCAIA, PhD. biol., V. GHENDOV, PhD. biol. Botanical Garden (Institute) of ASM, Chisinau, Republic of Moldova

Prezentat la 16 aprilie 2014

Rezumat: În lucrare sunt aduse date privind unele specii de plante vasculare ameninţate cu dispariţia din flora Republicii Moldova: Achillea ochroleuca, Bufonia parviflora, Dianthus polymorphus, Eremo- gone biebersteinii, Erodium ciconium, Gypsophila pallasii, Herniaria glabra, Medicago rigidula, Phy- socaulis nodosus, Pimpinella titanophila, Plantago schwarzenbergiana, Saxifraga tridactylites, Silene italica, Silene supina, Silene viridiflora şi Viscaria atropurpurea, în vederea includerii lor în Cartea Roşie a Republicii Moldova (ediţia 3). Cuvinte - cheie: flora, Republica Moldova, plante vasculare rare

INTRODUCTION was drawn from the literature [7, Astrodaucus orientalis (L.) Drude) 8], materials deposited in the Her- are extremely rare, registered only International practice of com- barium of the Botanical Garden (In- in 1-2 localities. Currently, under piling lists of rare, endangered and stitute) of the Academy of Sciences the state protection are taken 224 threatened with extinction species of Moldova as well as based on the species [5], 98 of the rarest and va- of different territories, numbering results of our own research data. luable are included in the 2nd edition more than 40 years of activity, has During investigation of rare spe- of the Red Book of Republic of Mol- convincingly proven usefulness cies of the Republic of Moldova a dova [1]. and practical significance of such number of threatened (categories During preparation of the 3rd lists. Currently under the threat of [CR], [EN] and [VU]) plant species edition of the Red Book of the Re- extinction are about 20 thousand were identified. All selected plant public of Moldova a number of thre- species of plants worldwide, abo- species are native to local flora atened species of high vascular ut 100 species have already been and the taxonomy followed by the plants were identified, which have lost to mankind. Each species is recent taxonomical literature [11]. to be taken under state protection: unique because it includes genetic The subsequent taxa are given in Achillea ochroleuca Ehrh. – information of many generations, alphabetical order, each with the in- Asteraceae. Critically Endangered studying and knowledge of which dication of the category of threat [3, species [CR]. In the Republic of is of great scientific and practical 4], factors that threaten population Moldova is indicated for 2 localities. importance. Many species of flora existence, number of localities and in the region is at the northern limit of Republic of Moldova are endan- floristic element. of distribution area. Pannonian- gered due to natural and anthropo- Pontic element. Limitative factors: genic factors. Therefore rare and RESULTS AND DISCUSSION grows in extreme conditions at the endangered species are subject to boundary of the area of distribution, special protection at the national, The vascular flora of Republic habitat destruction and alien plant regional and/or international levels. of Moldova includes about 1850 invasion due to human activity. In the process of preparation of species [6, 8, authors personal Bufonia parviflora Griseb. the 3rd edition of the Red Book of data], of which a large proportion – Caryophyllaceae. Endangered the Republic of Moldova, there is a (25%) of rare species. Since the [EN]. In the Republic of Moldova is particular importance of the lists of beginning of the 21st century more indicated for 6 localities. in the re- threatened plants that are in urgent than 10 new species of vascular gion is at the northwestern limit of need of protection. These were the plants [2, 9, 12, 13] were identi- distribution area. Pontic-Mediter- main considerations that guided the fied on the territory of Republic of ranean element. Limitative factors: authors in producing this article. Moldova. Some of them (Plantago grows in extreme conditions at the schwarzenbergiana Schur, Diant- limit of the area of distribution, re- MATERIAL AND METHODS hus polymorphus Bieb., Physoca- duced ability of propagation, step- ulis nodosus (L.) Tausch, Veronica pe sectors afforestation, intensive The List of rare plant species filiformis Smith, Rumex dentatus L., grazing.

NR. 4(76) august, 2014 1 cercetări

Dianthus polymorphus Bieb. – Geraniaceae (fig. 2). Critically for 5 localities. in the region is at – Caryophyllaceae (fig. 1) – a new Endangered species [CR]. In the the western limit of its distribution region is found only near Copanca area. Euro-Caucasian element. Li- village, Causheni district. Euro-Me- mitative factors: grows in extreme diterranean element. Limitative fac- conditions at the boundary of the tors: extreme poor, fragmented and area of distribution, isolated popu- isolated population, afforestation of lations, specific habitat conditions, steppe areas, intensive grazing. increasing habitat destruction due Gypsophila pallasii Ikonn. – to afforestation activity of limestone Caryophyllaceae. Vulnerable speci- slopes with alien tree species (Ro- es [VU]. In the Republic of Moldova binia, Pinus etc.). is indicated for 12 localities. At the Plantago schwarzenbergia- northern limit of distribution. Balkan na Schur – Plantaginaceae (fig. 4). element. Limitative factors: grows in extreme conditions at the boundary of the area of distribution, increasing habitat destruction due to 1 human activity, overgrazing steppe slopes. taxа for the flora of the Republic Herniaria glabra L. – Caryo- of Moldova. Critically Endangered phyllaceae. Endangered species species [CR]. In the region is found [EN]. In the region is indicated for only in the vicinity of the Andriashe- 6 localities. Eurasian element. Li- vca Noua village, Slobozea district. mitative factors: increasing habitat Pontic-Sarmatian element. Limitati- destruction due to human activity, ve factors: fragmentation and affo- overgrazing natural grasslands. restation of primary steppe areas, Medicago rigidula (L.) All. – collecting as decorative by local po- Fabaceae. Critically Endangered pulation, intensive grazing. species [CR]. In the Republic of Eremogone biebersteinii Moldova is found only near Co- 4 (Schlecht.) Holub – Caryophylla- panca village, Causheni district. in ceae. Endangered species [EN]. In the region is at the northern limit the Republic of Moldova is indica- of its distribution area. Mediterra- Critically Endangered species [CR]. ted for 6 localities. in the region is nean-Pontic-Sarmatian element. In the Republic of Moldovais indica- at the southern limit of its distributi- Limitative factors: grows in extreme ted for 2 localities. in the region is on area. Pontic-Sarmatian element. conditions at the limit of the area of at the eastern limit of its distribution Limitative factors: grows in extreme distribution, increasing habitat des- area. Pannonian element. Limitati- conditions at the edge of the area truction due to afforestation activity ve factors: grows in extreme con- of distribution, collecting as deco- of steppe vegetation, overgrazing ditions at the margin of the area of rative by local population, intensive steppe slopes. distribution, very small and isolated grazing. Physocaulis nodosus (L.) Ta- populations, specific habitat condi- Erodium ciconium (L.) L`Her. usch – Apiaceae (fig. 3) – a new tions (saltish meadows), increasing taxа for the flora of the Republic habitat destruction due to meadow of Moldova. Endangered species overgrazing. [EN]. In the Republic of Moldova is Saxifraga tridactylites L. – indicated only from two locations – Saxifragaceae. Critically Endan- in the vicinity of Bratianovca village, gered species [CR]. In the region district Hancesti [10] and Zloti vill. is indicated for 6 localities. Euro- Cimislia district. in the region is at Mediterranean element. Limitative the northern limit of its distribution factors: grows in specific habitat area. Mediterranean-Pontic-Sar- conditions, isolated populations, matian element. Limitative factors: increasing habitat destruction due grows in extreme conditions at the to afforestation activity with alien boundary of the area of distribution, tree species, change in light con- isolated populations. ditions of habitats, alien plant inva- Pimpinella titanophila Wo- sion. ronow – Apiaceae. Endangered Silene italica (L.) Pers. – Caryo- species [EN]. In the Repu- phyllaceae (fig. 5).C ritically Endan- 2 3 blic of Moldova is indicated gered species [CR]. In the Republic

2 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

4. IUCN. Guidelines for application of IUCN Red List Criteria at Regional Levels: Version 3.0. IUCN Species Survival Commission. IUCN, Gland, Switzerland. 2003. 5. Legislaţia ecologică a Re- publicii Moldova (1996-1998). Chi- şinău: Societatea Ecologică «BIO- TICA», 1999. 233 p. 6. Negru A. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chişinău: Universul, 2007. 391 p. 7. Pânzaru P., Negru A., Iz- verschii T. Taxoni rari din flora Re- publicii Moldova. Chişinău, 2002. 6 148 p. 5 8. Гейдеман Т. С. Опреде- decorative by local population, in- литель высших растений МССР. of Moldova is found only near Sa- tensive overgrazing. Изд. 3-е. Кишинев: Штиинца, dova village, Calarash district. in 1986. 636 с. the region is at the northern limit of CONCLUSIONS 9. Изверская Т. Д., Гендов its distribution area. Limitative fac- В.С., Шабанова Г. А. Veronica tors: grows in extreme conditions at As the result of our investiga- filiformis Smith (Scrophulariaceae the boundary of the area of distri- tion, we consider for the following Juss.) новый вид для флоры bution. species (threatened with regional Республики Молдова //Lucrări Silene supina Bieb. – Caryo- extinction (categories [CR], [EN] ştiinţifice Univ. Agrară de Stat din phyllaceae. Endangered species and [VU]) – Achillea ochroleuca, Moldova. Vol. 16: Horticultură, [EN]. In the region is indicated for Bufonia parviflora, Dianthus poly- viticultură şi protecţia plantelor. 5 localities. Balkan-Caucasian ele- morphus, Eremogone bieberstei- Chişinău, 2008. Р. 361-364. ment. Limitative factors: narrow nii, Erodium ciconium, Gypsophila 10. Пынзару П. Я. Заметки о ecological niche, isolated popula- pallasii, Herniaria glabra, Medica- флоре Республики Молдова и об- tions, specific habitat conditions, go rigidula, Physocaulis nodosus, ласти Пьемонт в Италии //Ново- increasing habitat destruction due Pimpinella titanophila, Plantago сти систематики высших расте- to afforestation activity of limestone schwarzenbergiana, Saxifraga tri- ний. Санкт-Петербург, 2013, Т. 44. slopes with alien tree species (Ro- dactylites, Silene italica, Silene su- с. 218-229. binia, Pinus etc.), change in light pina, Silene viridiflora and Viscaria 11. Черепанов С. К. Сосуди- conditions of habitats. atropurpurea are to be both taken стые растения России и сопре- Silene viridiflora L. – Caryo- under the state protection and in- дельных государств (в пределах rd phyllaceae. Critically Endangered cluded in the 3 edition of the Red бывшего СССР). Русс. изд. СПб.: species [CR]. In the Republic of Book of the Republic of Moldova. Мир и семья. 1995. 992 с. Moldova is indicated for 3 localities. 12. Шабанова Г. А., Из- in the region is at the northeastern REFERENCES верская Т. Д., Гендов В. С. Но- limit of its area. Central European- вый вид рода Plantago L. (P. Mediterranean element. Limitative 1. Cartea Roşie a Republicii schwarzenbergiana Schur) во фло- factors: grows in extreme conditi- Moldova. Ed. II. Chişinău: Ştiinţa, ре Республики Молдова //Mediul ons at the boundary of the area of 2001. 287 p. ambiant, 2008, nr. 5(41), p. 38-40. distribution, collecting as decora- 2. Ghendov V., Izverscaia 13. Шабанова Г. А., Извер- tive by local population, intensive T., Şabanova G., Negru A. Rumex ская Т. Д., Гендов В. С. О новом grazing. dentatus L. (Polygonaceae) – spe- для Республики Молдова виде Viscaria atropurpurea Griseb. cie nouă pentru flora Republicii Astrodaucus orientalis (L.) Drude и – Caryophyllaceae (fig. 6). Critical- Moldova //Bull. Şt. Revistă de Et- редких видах степных сообществ ly Endangered species [CR]. In the nografie, Ştiinţe ale Naturii şi Muze- //Bull. Şt. Revistă de Etnografie, Republic of Moldova is indicated for ologie. Vol. 21, Chişinău, 2009. Р. Ştiinţe ale Naturii şi Muzeologie. 3 localities. in the region is at the 12-15. Vol. 21, Chişinău, 2009, p. 40-49. northeastern limit of its area. Cen- 3. IUCN. IUCN Red List Ca- tral European-Balkan element. Li- tegories and Criteria: Version 3.1. mitative factors: grows in extreme IUCN Species Survival Commis- conditions at the boundary of the sion. IUCN, Gland, Switzerland. area of distribution, collecting as 2001.

NR. 4(76) august, 2014 3 cercetări

Sistematica modernă în studiul biologiei Oleg Botnaru, profesor de biologie; Vasile Grati, doctor habilitat, profesor universitar; Tudor Cozari, doctor habilitat, profesor universitar; Maria Cotruţă, profesoară de biologie

Prezentat la 17 iulie 2014

Abstract: In this article we present a synthesis of the organisational system of living organisms. It describes the structure of five kingdom system accepted by the majority of biologists. We present a couple of arguments that prove that this particular system most accurately explains the main characteristics of evolution. In the description of the main groups of acellular and cellular organisms (prokaryotic and eu- karyotic) we use systemic units ordered in hierarchical series. The image of the phylogenetic tree is a great explanatory material which helps in the understanding of classification of the living organisms established during the evolution process. This study is meant for biology teachers and students. We hope that the evolutionary tree will be stu- died, discussed and used during biology classes.

Introducere a organismelor au fost realizate încă biologice. Sistemul propus de C. în antichitate. Bunăoară, în sistemul Linné a fost, în mare parte, artifici- Materia vie este unică şi consti- propus de Aristotel, organismele vii al, deoarece se baza pe un singur tuie rezultatul evoluţiei îndelungate a erau împărţite în două grupe: plante criteriu - reproducerea. De exemplu, materiei universale. Apariţia şi evo- şi animale. la baza clasificării plantelor cu flori, luţia vieţii sunt în esenţa lor proce- O dezvoltare rapidă a biologiei, savantul a luat alcătuirea organelor se planetare, care au la bază ela- inclusiv a sistematicii, are loc în pe- reproducătoare: numărul staminelor, borarea şi perfecţionarea continuă rioada Renaşterii, când sunt puse al pistilurilor, structura şi distribuţia a programelor genetice. Succesul bazele studiilor anatomice folosite lor în floare. cercetărilor ştiinţifice, îndeosebi în în taxonomie şi sistematică, sunt După apariţia lucrărilor lui Ch. domeniul biologiei, depinde emina- elaborate concepţiile despre unităţi- Darwin, savanţii încearcă să realize- mente de cunoaşterea şi aplicarea le de clasificare (gen, specie). Toate ze clasificarea organismelor luând la principiilor evoluţionismului. Una din sistemele de clasificare a organis- bază sistemele filogenetice, care ramurile fundamentale ale biologiei, melor din perioada de până la apari- reflectă evoluţia şi înrudirea dintre care este constituită pe principii evo- ţia lucrărilor lui Charles Darwin erau specii. Prin reprezentarea grafică luţioniste, reprezintă sistematica artificiale sau naturale, deoarece (sub forma unui arbore) a gradelor modernă. ele se bazau pe unul, rar pe câte- de rudenie dintre speciile ancestrale Principalele etape în dezvolta- va caractere externe şi nu reflectau şi cele provenite de la acestea, s-a rea sistematicii relaţiile de rudenie dintre grupele de construit arborele filogenetic al or- Pe Terra trăiesc peste 8 milioane organisme. ganismelor vii. de specii de organisme. Multe dintre Bazele sistematicii moderne Prima clasificare evoluţionistă ele (circa 3 milioane) sunt descrise şi au fost puse de naturalistul suedez reprezentată printr-un arbore filoge- clasificate, însă o mare parte aşteap- Carl Linné odată cu publicarea cărţii netic, în care au fost incluse toate tă să fie descoperite. Pentru deter- „Sistemul naturii”, în care realizează grupele mari de organisme cunoscu- minarea şi clasificarea organismelor pentru prima oară o clasificare a tu- te, a fost realizată de savantul ger- actuale, precum şi a celor dispărute, turor organismelor cunoscute în pe- man Ernst Haeckel, în anul 1866. În este nevoie de un sistem. Disciplina rioada respectivă. El clasifică plante- acest scop, el a folosit metoda para- care studiază diversitatea organis- le în 24 de clase, iar animalele – în 6 lelismului triplu, adică determinarea melor şi atribuirea denumirilor ştiinţi- clase, folosind următoarele unităţi de şi clasificarea speciilor în baza a trei fice, descrierea şi repartizarea lor pe clasificare: clasă, ordin, gen, spe- criterii: anatomic, embriologic şi pa- grupe în baza relaţiilor naturale de cie, varietate. De asemenea, Linné leontologic. rudenie, se numeşte sistematică. a introdus în sistematică nomencla- Specialiştii în sistematică con- Primele încercări de clasificare tura binominală (binară) a speciilor tinuă să perfecţioneze arborele filo-

4 NR. 4(76) august, 2014 cercetări genetic, pentru ca acesta să reflecte pusă de savantul american Robert strâns de bacterii, cu organizarea cât mai veridic ordinea, ierarhiza- Whittaker în anul 1969. Ulterior, cea mai primitivă (bacterii meta- rea, gradul de rudenie şi de evoluţie apar unele modificări şi completări, nogene, termoacidofile, halofile). a grupelor sistematice. Sistemele pe care le găsim în lucrările savan- Savanţii continuă să descopere noi contemporane de clasificare sunt tilor L. Margulis şi D. Bermudes, grupe de arhebacterii. S-a constatat elaborate de colective de savanţi publicate în anul 1985 şi K. V. Sch- că ele au unele caractere prin care din domeniul taxonomiei, nomencla- wartz, în anul 2000. se deosebesc mult de restul bacte- turii, filogeniei, geneticii etc. Pentru Domeniul Virusuri. riilor. Se presupune că aceste or- determinarea precisă a speciilor şi Virusurile (lat.virus-lichid otrăvi- ganisme sunt descendenţi ai celor includerea lor în arborele filogenetic, tor) sunt particule nucleoproteice lip- mai primitive forme de viaţă. Luând savanţii utilizează mai multe criterii: site de organizare celulară, care pot în consideraţie caracterele specifice morfologic, anatomic, fiziologic, cito- fi studiate doar la microscopul elec- structurale, funcţionale, genetice ale logic, biochimic, genetic, embriolo- tronic. Pentru ele nu sunt caracteris- arhebacteriilor, mulţi savanţi propun gic, paleontologic etc. tice majoritatea însuşirilor materiei includerea lor într-un regn nou Ar- Sistemul celor cinci regnuri vii: de exemplu, nu conţin structuri şi chaebacteria. În clasificarea organismelor sunt enzime necesare pentru realizarea Din subregnul Eubacteria fac folosite unităţi sistematice, numite metabolismului plastic şi energetic, parte filumurile: Bacteria şi Cyano- taxoni, constituiţi într-o serie ierar- nu au capacitatea de a se autore- bacteria. hică: regn, filum, clasă, ordin, fa- produce. Multiplicarea virusurilor are Domeniul Eucaryota este cel milie, gen, specie. Unitatea funda- loc doar în celula gazdă şi conduce, mai numeros grup şi cuprinde orga- mentală de clasificare în sistematica de regulă, la dezintegrarea acesteia. nisme mai evoluate, cu organizare organismelor este specia. În denu- De aceea, virusurile sunt considera- celulară de tip eucariot. Celula eu- mirea speciilor se foloseşte nomen- te convenţional entităţi vii, fiind nu- cariotă are origine polifiletică şi s-a clatura binominală. Fiecare specie mite de savanţi structuri molecular- format prin endosimbioză din mai este denumită prin două cuvinte în genetice care bat la poarta vieţii. multe organisme procariote ances- limba latină. Primul cuvânt este un Se presupune că virusurile au trale. Caracteristică pentru celula substantiv şi arată denumirea ge- apărut de la organismele celulare eucariotă este organizarea comple- nului, iar al doilea este un adjectiv, în urma fragmentării cromatinei. Cu xă, prezenţa nucleului individualizat care exprimă o însusire a speciei. timpul, fragmentele de acizi nucleici şi a majorităţii organitelor. În funcţie De exemplu: măceşul – Rosa cani- au început să se reproducă autonom de structura corpului şi a proceselor na, lupul – Canis lupus. Conform şi să formeze virusuri, folosind sub- vitale, organismele eucariote se cla- regulilor internaţionale, nu se admite stanţele organice, enzimele şi ener- sifică în patru regnuri: Protoctista, ca două specii să aibă aceeaşi de- gia din celula gazdă. Fungi, Plantae şi Animalia. numire ştiinţifică. Domeniul Procaryota include Regnul Protoctista (gr. „protos” Pentru o clasificare mai deta- organisme microscopice, cu organi- – primul din toate şi kristos-a stabili) liată a organismelor sunt folosite şi zare celulară de tip procariot. Con- include cele mai primitive organisme alte unităţi sistematice. De exemplu, form sistemului celor cinci regnuri, eucariote, foarte diferite atât după rasă (la animale) şi soi (la plante). toate grupele de organisme procari- structura corpului, cât şi după modul Ele includ organisme din cadrul unei ote fac parte din regnul Monera. de nutriţie, înmulţire şi dezvoltare. specii care diferă din punct de ve- Regnul Monera, numit şi reg- Din regnul Protoctista fac parte or- dere ecologic, structural, fiziologic. nul bacteriilor, cuprinde organisme ganisme monocelulare, coloniale şi Bunăoară, specia omul cuprinde 3 procariote cu organizarea primitivă pluricelulare, autotrofe şi heterotro- rase, iar viţa-de-vie, răspândită în a celulei, reprezentând etapa iniţială fe. La speciile mai evoluate, celulele cultură, are circa 2000 de soiuri. a vieţii. Caracteristică pentru celula ating un grad înalt de specializare, În ultimii ani a fost propus un nou procariotă este lipsa nucleului indi- însă nu se asociază în ţesuturi. Cu taxon, de cel mai înalt rang, denumit vidualizat şi a majorităţii organite- toate că acest regn este artificial, el domeniu, care include unul sau mai lor. Procariotele reprezintă primele încearcă să reflecte principalele linii multe regnuri. Sistemul actual inclu- forme de organisme celulare de pe în evoluţia organismelor vii. Prin ur- de 3 domenii: domeniul Virusuri, planeta noastră. Urme de bacterii au mare, studiul protoctistelor este deo- domeniul Procaryota şi domeniul fost găsite în straturile din era Arhai- sebit de important pentru descifrarea Eucaryota. că. Grupele de procariote cunoscute mersului evoluţiei, stabilirea relaţiilor În sistematica contemporană au origine polifiletică, adică diferite de rudenie dintre organismele vii şi există câteva sisteme de clasificare grupe de bacterii au apărut de la di- perfecţionarea arborelui filogenetic. a organismelor vii. Unul dintre siste- feriţi strămoşi în diferite condiţii na- În procesul îndelungat şi anevoios al mele moderne, acceptat de majori- turale. evoluţiei biologice, protoctistele nu tatea biologilor, este sistemul celor Regnul Monera include două numai că au supravieţuit, dar şi au cinci regnuri: Monera, Protoctista, subregnuri: Archaebacteria şi generat noi forme de organisme, mai Fungi, Plantae şi Animalia. Varian- Eubacteria. În subregnul Archa- evoluate şi mai bine adaptate noilor ta iniţială a acestui sistem a fost pro- ebacteria a fost inclus un grup re- condiţii de viaţă.

NR. 4(76) august, 2014 5 cercetări

În regnul Protoctista sunt incluse Ele au legătură genetică cu ciuperci- bire de celelalte organisme hetero- mai multe grupe de organisme euca- le şi sunt considerate strămoşii apro- trofe, animalele ingerează hrana şi riote. piaţi ai acestora. o digeră în organe specializate ale Algele - protoctiste fotoautotro- În funcţie de structura talului şi corpului care, în ansamblul lor, alcă- fe, înrudite cu plantele. Majoritatea modul de înmulţire, ciupercile se cla- tuiesc aparatul digestiv. organismelor trăiesc în mediu acva- sifică în două grupe mari: fungii in- Regnul animal este cel mai nu- tic. Algele s-au diferenţiat din proca- feriori (filumul Zygomycota) şi fungii meros şi reuneşte un număr impre- riotele autotrofe pe calea evoluţiei di- superiori (filumurile Ascomycota, sionant de specii (circa 2 milioane). vergente şi a endosimbiozei. În func- Basidiomycota şi Deuteromycota). Animalele trăiesc în mediul acvatic ţie de natura pigmenţilor şi a modului Regnul Plantae. Plantele sunt şi terestru, fiind adaptate celor mai de înmulţire, algele se clasifică în organisme eucariote pluricelulare, felurite condiţii de viaţă. Clasificarea mai multe filumuri, dintre care esen- fotoautotrofe. Majoritatea duc o via- animalelor se face în funcţie de ca- ţiale sunt următoarele: Rhodophyta, ţă sedentară, fiind fixate în sol, de racterele morfologice, anatomice, fi- Chlorophyta, Bacillariophyta, Pha- unde îşi extrag seva brută. Strămo- ziologice etc. Regnul Animalia inclu- eophyta şi Euglenophyta. şii plantelor au fost, probabil, algele de două grupe mari: nevertebrate Protozoarele - protoctiste hete- verzi. În susţinerea acestei ipoteze (animale inferioare) şi cordate (ani- rotrofe, înrudite cu animalele. Sunt sunt următoarele argumente: celu- male superioare). Din nevertebrate răspândite în habitate marine, dul- lele algelor verzi şi ale plantelor au fac parte următoarele filumuri: Po- cicole şi terestre umede. Aceste or- peretele celular celulozic şi conţin rifera, Coelenterata, Plathelmin- ganisme au evoluat din procariotele pigmenţii clorofilieni aşi b; principala thes, Nemathelminthes, Annelida, heterotrofe, de asemenea pe calea substanţă de rezervă, amidonul, se Mollusca, Arthropoda şi Echino- evoluţiei divergente şi în urma pro- depozitează în leucoplastide; repro- dermata. cesului de endosimbioză. Din proto- ducerea algelor verzi şi a plantelor Animalele superioare formează zoare fac parte filumurile:Rizopoda, este asemănătoare. un singur filum – Chordata, care Mastigophora, Ciliophora şi Spo- Una dintre principalele etape în cuprinde trei subfilumuri: Urochor- rozoa. evoluţia plantelor a fost apariţia cordata, Cephalochordata, şi Verte- Filumul Myxomycota - o gru- mului, ca rezultat al trecerii organis- brata. pă mică de organisme heterotrofe, melor de la viaţa acvatică la viaţa te- Subfilumul Vertebrata constituie larg răspândite în habitatele terestre restră. Procesul de adaptare a plan- ramura cea mai evoluată a filumu- umede. Strămoşi ancestrali ai mixo- telor la mediul terestru a fost dificil lui Chordata. Animalele vertebrate micotelor se consideră a fi protozoa- şi a durat sute de milioane de ani. au o structură complexă a corpu- rele flagelate şi amiboidale. În această perioadă, corpul plantelor lui, cu un plan unitar de organizare. Filumul Oomycota – protoctiste s-a diferenţiat în tulpină, rădăcină şi Coarda, prezentă numai în perioada heterotrofe, analoage cu ciupercile, frunze, au apărut ţesuturile condu- embrionară, este înlocuită la adulţi dar care au legătură genetică cu al- cătoare, protectoare, mecanice. De prin coloana vertebrală. Din subfi- gele sifonoficee filamentoase. asemenea, au evoluat organele re- lumul Vertebrata fac parte clasele: Filumul Chytridiomycota - pro- producătoare şi modul de înmulţire. Cyclostomata, Chondrichthyes, toctiste monocelulare microscopice, Un astfel de corp vegetativ poartă Osteichthyes, Amphibia, Reptilia, înrudite cu ciupercile. numele de corm, iar plantele - de Aves şi Mammalia. Se presupune că de la regnul cormofite. Protoctista s-au diferenţiat trei linii În funcţie de structura corpului Încheiere evolutive distincte, care constituie vegetativ şi modul de înmulţire, plan- Suntem conştienţi de existenţa cele trei regnuri: Fungi, Plantae şi tele pot fi clasificate în trei grupe: unor imperfecţiuni ale sistematicii Animalia. plante avasculare: filumulB ryo- moderne, de aceea avem speranţa Regnul Fungi. Fungii (lat. fun- phyta; că viitoarele generaţii de cercetători, gus – ciupercă) reprezintă un grup plante vasculare cu spori: filu- folosind noi metode şi tehnici de in- foarte mare de organisme eucariote murile Polypodiophyta, Lycopodi- vestigaţie, vor dezvolta şi moderniza heterotrofe cu însuşiri specifice, de ophyta şi Equisetophyta; sistematica, inclusiv arborele filoge- aceea în sistemul organismelor vii plante vasculare cu seminţe: netic al organismelor vii. Dorim ca ele alcătuiesc un regn separat. Pot filumurile Pinophyta şi Magnolio- şi în Republica Moldova sistematica fi întâlnite în toate zonele geografi- phyta. modernă, sistemul celor cinci reg- ce, în mediul acvatic sau terestru. Regnul Animalia. Animalele nuri, să fie acceptate şi folosite la Ciupercile au evoluat de la cele mai sunt organisme pluricelulare, hete- educaţia biologică în învăţământul primitive organisme eucariote heterotrofe. Majoritatea din ele sunt mo- preuniversitar şi superior. În even- rotrofe. Strămoşii ancestrali ai fun- bile, au sistem nervos şi organe de tualitatea acceptării acestui proiect, gilor au fost, probabil, protozoarele simţ specializate pentru a reacţiona aşteptăm sugestii şi propuneri din amiboidale dependente de mediul rapid la schimbările din mediul de partea savanţilor, profesorilor, stu- acvatic. Însuşiri comune cu fungii au viaţă. Strămoşii ancestrali ai anima- denţilor şi elevilor, care vor fi utile şi speciile din filumul Chytridiomycota. lelor sunt protozoarele. Spre deose- bine venite.

6 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Arborele filogenetic al organis- 1 – Filumul Bacteria; 2 – F. Cya- Magnoliopsida; 22 – C. Liliopsida; 23 – melor vii nobacteria; 3 – F. Rhodophyta; 4 – F. F. Zygomycota; 24 – F. Ascomycota; 25 A – Organisme procariote ancestra- Bacillariophyta; 5 - F.Phaeophyta; 6 – – F. Basidiomycota; 26 – F. Porifera; 27 – le; B – Organisme eucariote primitive; C F. Euglenophyta; 7 – F. Chlorophyta; 8 F. Coelenterata; 28 – F. Plathelminthes; – Mastigofore primare; D – Sporofite pri- – F. Oomycota; 9 – F. Chytridiomycota; 29 – F. Nemathelminthes; 30 – F. Anneli- mare (Riniofite-primele plante terestre); 10 – F. Mixomycota; 11 - F. Rizopoda da; 31 – F. Mollusca; 32 – F. Arthropoda; E – Ferigi primitive; F – Spermatofite (Sarcodina); 12 – F. Mastigophora (Fla- 33– F. Echinodermata; 34 – F. Chordata; primare; G – Animale primitive ances- gelata); 13 – F. Sporozoa; 14 – F. Cili- 35 – SubfilumC ephalochordata; 36 – S. trale; H – Animale didermice; I – Animale ophora; 15 – F. Bryophyta; 16 – F. Ly- Vertebrata; 37 – Clasa Osteichthyes; 38 tridermice acelomate; J – Animale trider- copodiophyta; 17 – F. Equisetophyta; 18 – C. Amphibia; 39 – C. Reptilia; 40 – C. mice celomate; K – Animale protosto- – F. Polypodiophyta; 19 – F. Pinophyta; Aves; 41 – C. Mammalia. mate; L – Animale deuterostomate. 20 – F. Magnoliophyta; 21 – Clasa

NR. 4(76) august, 2014 7 cercetări

ЭКОЛОГИЧЕСКИЕ ФАКТОРЫ, ПРИВЛЕКАЮЩИЕ ПТИЦ НА ТЕРРИТОРИЮ АЭРОПОРТА И ИХ УСТРАНЕНИЕ Aспирант КУЧИНСКИ Маргарета Российский университет дружбы народов, Подольское шоссе, 8/5, Москва, Россия, 113093

Prezentat la 2 iulie 2014

Rezumat: Lucrarea prezintă motivele, care atrag păsările pe teritoriul aeroportului din Chişinau şi propune solutii pentru rezolvarea lor. Cuvinte cheie: păsări, aeroport, coliziunea aeronavelor cu păsările, siguranţa zborului, supraveg- herea comportamentului păsărilor . Abstract: The article presents the reasons that attract birds to the territory of Chisinau airport and proposed solutions to resolve them. Key word: the birds, airport, bird strike, safety of flights, bird’s behavior control.

Введение ществование птиц с самолета- притягивает, главным обра- ми [6]. зом, возможность относитель- Разработкой биологических но спокойно гнездиться, кор- и технических мер, по проблеме Материалы и методы миться и отдыхать. К шуму са- столкновений самолетов с пти- молетов они привыкают быстро, цами (ССП), средств защиты от В методику работы по устра- так как никакой опасности этот птиц человек занимается дав- нению птиц с территории аэро- звук для них не представляет. но, и к настоящему времени на- порта, включены сбор орнито- Зато, в их распоряжении име- коплен значительный опыт, ана- логической информации в рай- ются огромные участки летного лиз которого приносит опреде- оне аэропорта, визуальные на- поля, где движение транспорта ленную пользу и в наши дни. С блюдения, сопоставительная и людей ограничено, бродячих созданием первых летательных оценка международного опыта собак и хищных зверей практи- аппаратов одновременно воз- по проблеме и информация от- чески нет. Кроме того, наличие никло особое внимание к без- крытых источников, а также ме- большого числа открытых пло- опасности полетов, при всем тоды, применяемые и опробо- щадок позволяет птицам своев- том, на различных этапах раз- ванные на территории Киши- ременно заметить грозящую им вития авиационной отрасли ре- невского аэропорта в период с опасность. шению этой проблемы отводи- 2007 г. по 2012 г. (январь-март). Результаты многих наблю- лось различное значение. дений показывают, что птицы Так, в аэродромные био- Результаты и их об- собираются наиболее часто на ценозы, возникающие вокруг суждение травяных и асфальтовых участ- главного звена – авиацион- ках летного поля, а также в анга- ной техники, птиц привлекают Значительная зона отдален- рах; вблизи аэропортов – на во- не их прямые связи с самоле- ности аэродрома в аэропортах, доемах, сельскохозяйственных тами, которые губительны для защищаемая от посещения лю- полях, пастбищах, садах, свал- птиц, а новые источники пищи дей, привлекает птиц. В зоне от- ках, зверо и скотофермах, пти- и гнездования, сопутствующие даленности аэродрома обитают цефабриках, элеваторах и дру- аэродромным условиям. Тем многие виды птиц, их привле- гих подобных объектах. самым косвенно, опосредован- кает обилие пищи, отсутствие Местонахождение Кишинев- но эти факторы связывают су- фактора беспокойства. Птиц ского аэропорта в черте боль-

8 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

вой, которая обеспечивает им хорошее укрытие от пернатых хищников. Нахождение на аэро- дромах и вблизи них древесно- кустарниковой растительности, также благоприятствует увели- чению численности птиц. В жилом городке Кишинев- ского аэропорта имеются очень старые и высокие тополя, на ко- торых устраивают колонии гра- чи во время гнездования и нахо- дят место для отдыха в осталь- ное время года. Также, насаж- дения у поселка Кодры слу- жат местом концентрации мно- гих синантропных птиц, где гра- чи облюбовали место для сво- Рис. 1. Сельскохозяйственные поля в районе Кишиневского аэропорта ей колонии. По мнению авторов [2; 14] возросла отрицательная шого города с примыкающими мых; на время посева или убор- роль этого вида в авиации. к нему сельскими населенными ки урожая на поверхности зем- Водоемы создают благопри- пунктами определяет высокий ли появляются зерна; в опреде- ятные условия для гнездования, уровень численности птиц, осо- ленное время года в садах, ког- кормежки и отдыха многих птиц, бенно массовых. Таким массо- да происходит созревание пло- которыми богата зона Кишинев- вым видам птиц городская сре- дов и ягод). Конечно, такое ме- ского аэропорта (водохранили- да вследствие различных при- сто, представленное нескольки- ща, пруды рыбхоза, малые реч- чин предоставляет благоприят- ми культурами, становится для ки и водоемы, сезонные пой- ные условия для размножения птиц наиболее привлекатель- менные водоемы). Плоды раз- и добычи корма: грач (Сorvus ным, так как разнообразие кор- личных деревьев притягивают frugilegus), скворец обыкновен- ма и увеличение времени появ- многих птиц. Заросли кустарни- ный (Sturnus vulgaris), домовый ления корма - создает лучшие ков, особенно таких, у которых воробей (Passer domesticus), условия для их существования. на ветвях растет много колючек воробей полевой (Passer Аэродромное поле привле- или ягод, служат хорошим ме- montanus) и др. – здесь и далее кает самых различных птиц. стом для гнездования, кормежки латинские названия даны по Одни - прилетают сюда кормить- и отдыха мелких птиц (скворцов [1]. Места кормежки этих видов ся семенами растущих трав (во и др.). Скворцов часто можно птиц – это сельскохозяйствен- времени посева трав или се- встретить на посевах овощных ные поля и сельские населен- нокоса), другие – за насекомы- культур, а осенью – в плодовых ные пункты приаэродромной ми. Некоторые из птиц (хищные, садах и виноградниках [3; 19]. территории, а также свалки му- врановые) охотятся за мелкими Не все птицы питаются одина- сора, которые есть возле каждо- грызунами, облетая заасфаль- ково охотно различными сель- го села. За забором ограждения тированные участки, которые скохозяйственными культурами. аэродрома, где находятся сель- грызуны часто перебегают или Грачи и галки (C. frugilegus, С. скохозяйственные поля (рис. 1), разыскивают их в траве. Также, Monedula) вылетают кормиться сады и огороды, птицы находят птицы высматривает беспозво- на посевы всех зерновых куль- разнообразный корм: плоды и ночных животных и грызунов на тур за исключением ржи. В от- семена растений, беспозвоноч- свалках, в кучах мусора, у сель- дельных районах они охотно по- ных и мелких позвоночных жи- ских населенных пунктах. Мел- едают всходы картофеля, рас- вотных (во время вспашки, по- кие воробьиные птицы гнездят- клевывают арбузы [3]. Домовые лива или сенокошения – насеко- ся на участках с высокой тра- воробьи вылетают кормиться на

NR. 4(76) august, 2014 9 cercetări

поля зерновых преимуществен- малопригодны. В период созре- порту, проводится комплекс ме- но осенью. Часто эти птицы по- вания плодов численность птиц роприятий по снижению при- сещают плодово-ягодные участ- здесь бывает наиболее высо- влекательности для птиц терри- ки, особенно посадки виногра- кая, особенно там, где выращи- тории аэропорта. Деревья и ку- да, а также участки со всхода- ваются вишня, черешня, смо- старники, пригодные для гнез- ми овощных культур [3]. Голу- родина, виноград. В миграци- дования и отдыха грачей, сквор- би (Columba oenas), обитающие онные периоды плодовые сады цов и других птиц, выкорчевы- в городах, вылетают кормиться используются для массового от- ваются на расстоянии 150 м часто на посевы ржи, овса, под- дыха птиц. Пастбища служат от взлетно-посадочной полосы солнечника, кукурузы и гороха. птицам, как кормовые участки. (ВПП) [5]. Верхние ветки дере- Аэродромные здания – при- Стремятся к пасущемуся скоту вьев спиливают от возможного влекательные объекты для скворцы, грачи и галки, которые гнездования птиц (рис. 2). птиц. Их используют голуби, ловят насекомых, вспугиваемых Заросли травы вдоль забо- галки, вороны для гнездования скотом, и поедают развивающи- ра ограждения и кустарник, слу- и ночлега. Причина привлека- еся в навозе личинки мух. жат птицам укрытием и местами тельности аэродромных зданий Успех в вопросе по сниже- кормления. В Кишиневском аэ- – легкость проникновения птиц нию численности птиц получа- ропорту проводится химическая через открытые ворота и нали- ется, при условии ликвидации обработка такой травы (рис. 3), чие в них множества укрытий благоприятных для птиц усло- а также на летном поле выпол- – потолочных перекрытий, раз- вий на территории аэропорта и няется покос травы. Высокий личных выступов и ниш, где пти- его ближайших окрестностей, травяной покров в прилегаю- цы чувствуют себя в безопасно- поскольку они не признают ни- щей к ВПП полосе скашивается сти. каких границ и свободно проле- до высоты 20 см. В зарубежных Свалки и другие объекты со тают над летным полем, если аэропортах разное отношение к скоплениями кормов (животно- по одну сторону его располо- высоте травостоя и её составу, водческие фермы, птицефабри- жены места их гнездования или привлекающим птиц, для это- ки, очистные сооружения и т. п.), ночевки, а по другую места кор- го высеивается клевер или лю- в течение всего года привлека- межки. Проведение данных ме- церна, семена которых не съе- ют большее число птиц. Такие роприятий связаны с больши- добны для чаек, грачей, сквор- места наиболее значимы для ми трудностями, так как приаэ- цов и др. воробьиных птиц [15, птиц в зимнее, наиболее голод- родромные земли не находятся 20, 21, 22]. ное для них время [5; 7]. в распоряжении администрации Нагретый бетон взлетно- Сады привлекают птиц сво- аэропортов. посадочной полосы привлека- им кормом, для гнездования они Так, в Кишиневском аэро- ет всевозможных насекомых и

Рис. 2. Мероприятие по спиливанию верхних веток Рис. 3. Химическая обработка травы вдоль забора деревьев на территории Кишиневского аэропорта. ограждения Кишиневского аэропорта

10 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

червей, ящериц, которые явля- ческое устройство с зеркальны- опять появляются птицы (ми- ются объектом охоты для мно- ми отражателями [10]. нут через 25, бывает и раньше) гих видов птиц. В местах с по- В разных аэропортах зару- и опять следует туда вызов. Об- вышенной численностью грызу- бежных стран для устранения стоятельства бывают тоже раз- нов и беспозвоночных (насеко- птиц, скапливающихся на аэро- ные, при которых есть техниче- мых, червей и др.), являющих- дромах, используют различные ские и инструктивные возмож- ся объектами питания чаек, во- способы: специально обучен- ности для выстрела. По мнению рон, грачей, мелких воробьиных ных соколов, собак для охра- персонала оперативных служб и хищных птиц, проводятся де- ны от птиц, в частности породы аэропорта, сигнальные патро- ратизационные мероприятия. бордер-колли [13], отпугивание ны хорошее дополнение, с ними Используются администра- с помощью акустических, све- намного лучше работать. Но тивные ресурсы, применяют- товых, пиротехнических, хими- было бы ещё лучше, если бы ся рассылки информационных ческих и других средств [4, 8, 9, сигнальные патроны были со писем в Примэрии населенных 11, 12, 16, 17, 18]. световым эффектом. Поэтому пунктов и на предприятия, окру- В Кишиневском аэропор- персонал оперативных служб жающие аэропорт. В них указа- ту использовались, в указан- совершенствует методику вы- ны мероприятия по снижению ный период, средства активно- стрелов из ружья в сторону стаи привлекательности территорий го отпугивания, которые приме- птиц, сочетает поочерёдные вы- для птиц, например, примене- нялись в целях снижения чис- стрелы дробовыми и сигналь- ние мусоросборников закрытого ленности птиц (воспроизведе- ными патронами. Следует про- типа и недопустимости появле- ние записей тревожных криков должить экспериментальные ний несанкционированных сва- птиц – биоакустические сред- наблюдения за применением лок мусора и т.д. ства, стрельба из ружей, клетка- сигнальных патронов – насколь- В тех аэропортах, где есть ловушка для птиц, установка от- ко они эффективны в действии. свалки мусора, привлекаю- пугивающих предметов – с изо- Короткие сроки исследования щие чаек, грачей, ворон, галок, бражением глаз хищной птицы, рассматриваемого способа не скворцов, воробьев и др., уни- раскладывание мертвых птиц в могли дать этому методу много- чтожаются или переносятся на неестественных позах). стороннюю оценку, существует расстояние не менее 13 км от В период 2011 г. (июнь- необходимость дополнительно- аэродрома [5] с таким расчетом, август), был опробован метод го изучения в различных ситуа- чтобы летящие к ним птицы не отпугивания птиц: стрельба из циях, при отпугивании птиц раз- пересекали ВПП и подходы к ружья сигнальными патрона- личных видов. ней. Болотистые участки и не- ми, обладающими следующи- большие водоемы с благопри- ми свойствами: слышен хлопок, Заключение ятными условиями для гнездо- затем тянется шлейф дыма, ко- вания, кормежки и отдыха кули- торый через некоторое время Cвоевременное проведе- ков, чаек, уток ликвидируются. рассеивается. Применялся та- ние комплекса мероприятий с В аэродромных строениях кой метод и самостоятельно, и учетом видового состава птиц заделываются ниши и уголки, в дополнение к мобильной био- и условий, привлекающих их в удобные для устройства гнёзд акустике. Наблюдения показа- район аэропорта, является од- птиц. Тщательно осматривают- ли, что стрельба сигнальными ним из главных факторов обе- ся различного рода конструк- патронами может достигать по- спечения безопасности полетов ции в виде опор, мачт, сигналь- ложительного результата. В том в орнитологическом отношении. ных фонарей, вышек, линий месте, где был произведён вы- В настоящее время, в основу электропередач, привлекающие стрел, могут долго (час-полтора защиты от биоповреждений по- разных птиц в качестве присад. часа) не появляться птицы. Од- ложены мгновенные методы, В аэропортах стран СНГ “Ежи” нако они же показали, что вы- направленные на решение ло- - специальные шипы крепятся стрелы сигнальными патрона- кальных задач частного харак- на поверхность сооружения, в ми не всегда достигают жела- тера, а также различные на- результате чего птицы не могут емого результата - и в месте, правления научно-практической сесть на него, используют опти- где был произведён выстрел, работы, обеспечивающей защи-

NR. 4(76) august, 2014 11 cercetări

ту самолетов от птиц. тах. - [Электронный ресурс]. - [18] Якоби В. Э. Проблема Поэтому любое уменьшение www.sevin.ru/aviornipro2/reports/ столкновений самолетов с пти- вероятности ССП доступными report5.rtf. цами на аэродромах Прибал- нам средствами ценно и не мо- [9] Марков В. И. Акустиче- тики. // Материалы 7-й Прибал- жет быть оставлено без внима- ские синтезаторы для биоаку- тийской Орнитологической Кон- ния. стики // Сб. “Биоакустические ференции 24-27 марта. 1970 г. В синтезаторы и управление по- 3-х томах. Том 3-й. - Рига 1970 Литература ведением птиц”. Вильнюс.1987. - С. 97-100. C. 157 -166 . [19] Brauner A. Vorläufige [1] Аверин Ю. В., Ганя И. М. [10] Над аэропортами созда- Mittheilung über den echten Star Птицы Молдавии. – Кишинев: ют “зону страха” для птиц. - [Элек- (Sturnus vulgaris, L). Odessa, АН МССР, 1970. - Т.1. – С. 239. тронный ресурс]. - http://ria.ru/ 1906. – S.7. [2] Благосклонов К. Н. Вра- ecovideo/20100729/259430769. [20] Civil Aviation Authority новые птицы в городах Восточ- html. (CAA) (2002) CAP 680 ной Европы // “Экология, био- [11] Новые разработки Ше- Aerodrome Bird Control. Safety ценотическое и хозяйственное реметьевских орнитологов по- Regulation Group, CAA. – [Элек- значение врановых птиц”. Ма- вышают безопасность полетов. тронный ресурс]. - http://www. тер. I Всесоз. совещ., М, Наука, [Электронный ресурс]. - http:// shepway.gov.uk/webapp/lydd- 1984. – C. 64-67. svo.aero/news/2007/887. airport/CORE%20DOCS/CD16/ [3] Браунер А. А. О вредных [12] Отпугивать птиц от CD16.18. pdf. и полезных птицах Бессараб- аэродромов будут роботы. [21] Pennell C., Rolston ской губернии. - Кишинев, Ти- [Электронный ресурс]. - http:// P. The potential of specialty пограф. Бессараб. Губернского camoletik.ru/otpugivat-ptic-ot- endophyte-infected grasses for Правления. 1912 г. С. 58. aerodromov-budut-roboty. the aviation industry // 29th Meeting [4] В Борисполе оберегают [13] Птицы против “птиц”. of the International Bird Strike самолеты от падения пиротехни- [Электронный ресурс]. - http:// Committee, Cairns (Australia) - кой и лазерами. - [Электронный avia-simply.ru/ptici-protiv-ptic. 2010. – P. 1- 9. ресурс]. - http://novaya.com.ua/?/ [14] Соловьев А. Н. Динами- [22] Walmsley B. Best practice articles/2010/07/30/113116-4. ка населения врановых птиц в guidelines for novel endophyte [5] ИКАО. Руководство по условиях реконструкции город- grass establishment at airports. аэропортовым службам (Doc ского ландшафта // Орнитоло- // 29th Meeting of the International 9137-AN/898). Часть 3. Создава- гия: Сб. науч. тр. – Вып. 25. - М: Bird Strike Committee, Cairns емая птицами опасность и мето- МГУ, 1991. – C. 84-85. (Australia) - 2010. – P. 1- 4. ды её снижения, 1991. [15] Ученые придума- [6] Ильичев В. Д. Экологи- ли, как избавить аэропор- ческие аспекты защиты от био- ты от птиц. [Электронный ре- повреждений, вызываемых пти- сурс]. - http://www.travel.ru/ цами. // Сб. “Защита материа- news/2006/08/13/92762.html. лов и технических устройств от [16] Шевяков В. С. Некото- птиц”// Под ред. Ильичева. - М.: рые методы синтеза биоакусти- Наука, 1984. – С. 7-72. ческих сигналов в управлении [7] Ильичев В. Д. и др. За- поведением птиц // Сб.: Биоаку- щита самолетов и других объек- стические синтезаторы и управ- тов от птиц. - М.: Товарищество ление поведением птиц. Виль- научных изданий КМК. - 2007. нюс, 1987. - C. 174-183. 320 с. [17] Якоби В. Э. Биологиче- [8] Красненко Н. П., Раков ские и технические аспекты за- А. С., Раков Д. С., Сандуков Ц. щиты от повреждений птицами. Д. Установки направленного // Тез. докл. III-й Всесоюз. конф. акустического воздействия для по биоповреждениям. – Москва, отпугивания птиц в аэропор- 1987г. - C. 307-308.

12 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

RARITĂŢI PEDOLOGICE ÎN CODRII MOLDOVEI

Acad. A. Ursu*, dr. I. Marcov*, V. Gogu**, dr. Ecaterina Barcari**, Natalia Jardan** *Institutul de Ecologie şi Geografie, **Rezervaţia „Codrii”

Prezentat la 9 iulie 2014

Rezumat: În condiţiile Codrilor Moldovei, de rând cu solurile zonale – brune şi cenuşii s-au format mici areale de soluri intrazonale şi hidromorfe, condiţionate de particularităţile rocilor parentale sau regimurile hidrice. Solurile litomorfe sunt reprezentate de câteva areale de vertisoluri, soluri rendzinice şi protosoluri. Aceste soluri prezintă rarităţi pedologice evidenţiate recent, slab cercetate. Cuvinte cheie: pădure, sol, vertisol, protosol, pseudorendzină, rocă, argilă.

INTRODUCERE MATERIALE ŞI COMENTARII direa reală a unităţilor de sol men- ţionate în lucrările precedente. Din Pădurile Podişului Codrilor re- În cadrul arealelor solurilor zo- aceste considerente conţinutul real prezintă o regiune insulară – cel nale automorfe, sub influenţa unor al învelişului pedologic al Codrilor mai estic areal al pădurilor central factori locali, preponderent a rocilor nu poate fi considerat studiat. Vari- europene cu fag şi gorun. Fagul şi parentale, s-au format soluri litomor- abilitatea reală a solurilor încă nu a gorunul în Codrii Moldovei ocupă fe şi hidromorfe. Solurile litomorfe fost cercetată în mod detaliat. terenurile predominante cu altitu- sunt condiţionate de proprietăţile Acest fapt a fost stabilit în pro- dini de peste 280-300 m. argilelor grele şi sunt răspândite cesul unor cercetări selective pe Pe această parte a Podişului se fragmentar pe dealurile şi versanţii teritoriul Rezervaţiilor ştiinţifice „Co- manifestă zonalitatea verticală cu Codrilor. Aceste roci condiţionează drii” şi „Plaiul Fagului”. Astfel, în ca- prezenţa solurilor brune. formarea vertisolurilor – tipul lito- drul Rezervaţiei „Plaiul Fagului” în Acest tip de sol evidenţiat de morf de soluri argiloase cu conţinut anii 2000–2010 au fost evidenţiate Em. Ramann este caracteristic pă- înalt de ilit şi montmorilonit [3]. soluri pseudorendzinice [3], în ca- durilor de fag şi gorun şi reprezintă Surplusul de umiditate care se drul Rezervaţiei „Codrii” – vertisolul tipul zonal automorf al Codrilor. creează în condiţiile solurilor argi- ocric (foto 1) şi tipul de sol original Pe altitudinile mai joase sunt loase sau în mici depresiuni condi- – Protosol [5] (foto 2). Tot în aceas- răspândite pădurile de stejar cu di- ţionează hidromorfismul şi forma- tă rezervaţie, în vara anului 2014, ferite amestecuri de foioase. Sub rea izvoarelor de coastă cu diferite a fost studiat un tip de sol original, aceste păduri s-au format solurile mocirle. care poate fi ataşat atât protosolu- cenuşii [4]. Toate aceste tipuri de soluri zo- lui, cât şi rendzinei (pseudorendzi- În realitate nu există o limită nale şi intrazonale au fost stabilite na). strictă altitudinală între arealele şi cercetate de diferiţi autori, care Solul s-a format pe o argilă solurilor brune şi cenuşii – ambele au studiat solurile Codrilor – Kani- calcaroasă cu conţinut de CaCO3 tipuri se intercalează teritorial, apa- veţ [9], Dmitriev [8], Reabinin [10], 4-5%, higroscopicitatea circa 7%. rent fără ataşări stricte altitudinale. Balteanschi [6], Grati [7] şi alţii. Pădurea reprezintă un gorunet-fă- Asemenea intercalări sunt condiţio- De fapt, cercetarea solurilor get cu arbori de fag şi gorun, bine nate de textura rocilor şi expoziţia Codrilor a avut un caracter spo- dezvoltaţi cu vârsta de 100-120 de pantelor ce influenţează regimurile radic, fragmentar şi selectiv. Din ani (foto 3). hidrice ale solurilor [3]. aceste considerente cercetările nu Învelişul ierbos, în condiţiile Nu a fost stabilită nici interde- includ toate regiunile şi elemente- anului curent, formează un covor pendenţa evidentă dintre tipurile de le geomorfologice ale Codrilor. În cu o bogată variabilitate. sol şi de pădure. Geografia solurilor procesul de amenajare a păduri- Pe fragmentul versantului nord- Codrilor este foarte complicată şi lor se practică descrierea solurilor, estic relieful este neomogen, defor- deseori nu respectă legităţile zona- însă hărţile pedologice care înso- mat de alunecări fosile. Profilul pe- lităţii. ţesc amenajările sunt subiective şi dologic a fost amplasat pe o mică deseori doar formal indică răspân- terasă, care spre sud-vest continuă

NR. 4(76) august, 2014 13 cercetări

Foto 1. Vertisol ocric Foto 2. Protosol

Foto 3. Pădure pe protosol Foto 4. Profilul pseudorendzinei (protosol)

14 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Tabelul 1 Reacţia şi conţinutul de humus şi carbonaţi la pseudorendzina argiloasă (protosol)

Humusul pH (H O) Orizontul Adâncimea, cm Higroscopicitatea 2 CaCO , % % 3

A0 0-8 7,82 5,55 7,8 0,4 C 15-25 7,58 0,10 7,6 4,1 60-70 3,31 7,8 5,1 90-100 4,44 8,1 9,4 cu o porţiune de versant (8-10°). Pedogeneza acestui sol este 3. Ursu A. Soils of Beech Profilul solului se deosebeşte evi- problematică, deoarece pe ase- Forests in the Moldovian Kodry dent prin morfologia specifică. Ori- menea roci, în condiţii similare, se Hills // Eurasian Soil Science, vol. zontul superior are grosimea de formează soluri de diferite tipuri [5]. 39, № 8, 2006, p. 807-812. 8-10 cm şi prezintă solul ca atare, Menţionăm că, în condiţiile Co- 4. Ursu A. Solurile Moldovei. care brusc trece în roca maternă drilor, argilele, în calitate de roci Ştiinţa, Chişinău, 2011, 324. p. fără orizont de tranziţie (B) (foto 4). materne, influenţează în mod dife- 5. Ursu A., Barcari E. Solurile Astfel, formula morfologică a solului rit, contribuind la formarea atât a Rezervaţiei ,,Codrii”, Tip. AŞM, este AC, ceea ce, conform clasifi- solurilor zonale automorfe (cenuşii Chişinău, 2011, 82 p. cării actuale [2], corespunde tipului albice), cât şi a solurilor litomorfe 6. Грати В.П. Лесные по- de sol – rendzină. La adâncimea de (vertisolului, pseudorendzine) sau чвы Молдавии и их рациональ- 50-60 cm roca maternă – argilă fină semilitomorfe (cenuşii vertice). ное использование, «Штиинца», albicioasă este substituită de un alt Probabil că asemenea variabili- Кишинев, 1977, 136 с. strat argilos albicios – gălbui cu tex- tate pedogenetică este condiţiona- 7. Балтянский Д. М. Почвы tura mai grosieră (higroscopicitatea tă de componenţa mineralogică a Центральных Кодр, «Штиинца», – 3,5-4,4%). argilelor, care nu este studiată de Кишинев, 1979, 176 c. Orizontul superior este cenu- către pedologi. 8. Дмитриева Н. В. О бу- şiu închis în stare umedă, cenuşiu рых лесных почвах Кодр. în stare uscată, afânat, structură CONCLUZII Почвоведение, № 7, 1958, c. 103- glomerulară slab pronunţată, luto- 111. argilos. Acest orizont este lipsit de În Codrii Moldovei printre so- 9. Канивец И. И. Почвы carbonaţi, efervescenţa se începe lurile zonale brune şi cenuşii sunt Молдавской ССР и их использо- la 8-10 cm. Conţinutul de humus răspândite fragmentar mici areale вание в связи с внедрением ком- constituie 5,5 %, în stratul 0-8 cm, de soluri litomorfe. плекса Докучаева-Костычева- şi deja la adâncimea de 15-25 cm Vertisolurile (subtipul eutric), Вильямся. // Доклады 1-ой науч- – doar 0,1%. Reacţia solului – slab pseudorendzinele şi protosolurile ной сессии Молд. НИ Базы АН bazică (tabelul 1) (pH – 7,8-8,1). reprezintă rarităţi pedologice, ce СССР. Кишинев, 1950. Roca maternă este slab tasată necesită cercetări speciale privind 10. Рябинина Л. Н. Лесные (în stare reavănă), fără elemente componenţa substanţială şi mine- почвы Восточных Кодр // structurale. ralogică, particularităţile fizico-chi- Труды Почвенного института Acest sol, conform clasificării mice, regimurile termohidrice şi alte Молдавского филиала АН СССР, actuale şi formulelor diagnostice, proprietăţi. вып. 1, 1959, c. 95-107. poate fi atribuit tipului de sol rendzi- Nu este clară nici relaţia şi in- nă, dar deoarece roca maternă terdependenţa acestor soluri de nu este calcaroasă, ci argiloasă, factorii pedologici, de asociaţiile denumirea mai corectă ar fi pseu- vegetale, de ataşarea geomorfolo- dorendzină. În acelaşi timp, solul gică. Aceste soluri ocupă suprafeţe cercetat poate fi considerat şi un mici, se întâlnesc rar, dar aceasta sol neevoluat, incipient conform nu diminuează interesul ştiinţific. Bazei Mondiale de Referinţă [1] asemenea sol poate fi ataşat tipului BIBLIOGRAFIE de sol cu denumirea de Protosol. Această denumire ar corespunde 1. Baza Mondială de construcţiei morfologice a solului. Referinţă pentru Resursele de Sol, Însă, având în vedere anturajul, re- Iaşi, 2000, 108 p. prezentat de soluri cenuşii şi brune, 2. Ursu A. Clasificarea solu- el are aceeaşi vârstă, care nu poate rilor Republicii Moldova. SNMŞS, fi considerată incipientă. Chişinău, 1999, 48 p.

NR. 4(76) august, 2014 15 cercetări

Dispersia poluanţilor în condiţii meteorologice nefavorabile şi influenţa asupra nivelului de poluare aL aerului atmosferic în urbele Republicii Moldova

Lazăr Chirică, viceministrul Mediului; Gavril GÎLCĂ, şef al direcţei Monitoring al Calităţii Mediului; Violeta BALAN, şef al Centrului Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic; Galina CATENCO, specialist principal al Secţiei Prognoze ale Poluării Aerului; Natalia CAUŞ, inginer coordonator al Secţiei Prognoze ale Poluării Aerului. Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Prezentat la 14 iulie 2014

Abstract. The level of pollution and the spread of harmful substances in the lower atmospheric layer are significantly affected by the meteorological conditions. This article has included an analysis of cases of adverse weather conditions formation (AWC) (conditions that contributed to the accumulation of pollutants in the air) for the period 2009-2013 and were determined by the total number of days with AWC for each year. Relevant is the fact that the highest number of days with AWC was recorded in 2010 and weather сonditions unfavorable for pollutants dispersion are formed in all seasons, but the highest frequency of the days with AWC were in summer period of years 2009, 2012 and 2013, the spring of 2010, and the autumn of 2011. According to multiannual data, the highest level of air pollution in Chisinau, Balti, Tiraspol, Bender and Rîbniţa were reported in summer and spring. For the improvement of the quality of forecasts on the level of atmospheric air pollution, it is ne- cessary to determine the frequency of number of days with AWC in each month and each decade of the same month for the period of 2009-2013. The highest frequency of the number of days with AWC has been attested in the third decade of April. Key words: adverse weather conditions, thermal inversions, indicators of air pollution level.

Introducere

Emisiile nocivelor dăunătoare 350 în atmosferă nu numai că distrug 350 natura vie, dar şi afectează în mod negativ sănătatea umană, contribu- 300 220.6 ie semnificativ la modificarea pro- 250 211.8 prietăţilor chimice ale atmosferei şi, 176.4 182.4 implicit, la consecinţe ecologice şi ne 200 to climatice nefaste. 150 În funcţie de condiţiile meteoro- Mii logice, care determină transportul 100 47.6 şi dispersia emisiilor, compoziţia, 23.1 50 cantitatea şi tipul emisiilor industri- ale, înălţimea şi diametrul coşurilor 0 de la surse de emisie, precum şi 1990 1998 2000 2009 2010 2011 2012 temperatura amestecului de gaze Anii evacuate, se formează nivelul po- luării aerului. Prevenirea cazurilor periculoa- se ale poluării aerului şi îmbunătă- Figura 1. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone) în ţirea stării bazinului aerian urban pe perioada anilor 1990-2012

16 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

calea elaborării prognozelor şi întoc- 300 mirii avertizărilor privind formarea 244.7 posibilă a nivelului înalt de poluare 250 al aerului, reprezintă sarcina princi- 200 182 184.6 pală în procesul de monitorizare şi 200 160.1 174.8 134.6 159 163.7 ne 130.9 140.1 evaluare a stării aerului atmosferic. to 150 122.9

ii Conform rapoartelor prezentate M 100 de Agenţiile şi Inspecţiile ecologice, cantitatea de poluanţi emişi în at- 50 mosferă de la toate sursele de po- 0 luare a fost evaluată, în anul 2012, la un nivel de 182400 tone şi con- 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 stituie 51,2 kg/an pe cap de locuitor [1] (figura 1). Anii În calitate de surse antropo- gene principale, care acţionează Figura 2. Dinamica emisiilor de noxe de la transportul auto, în perioada anilor negativ asupra calităţii aerului în 2001-2012 republică, pe prim plan se plasea- ză transportul auto, al cărui număr creşte anual cu 10-15% . Parcul de transport auto în anul 500 2011 număra circa 724 mii unităţi, iar 450 în 2012 cifra a crescut pînă la 762 mii 400 2011 unităţi. Volumul emisiilor de la trans- 350 portul auto a constituit 140052,5 2012 300 tone, sau 91 % din cantitatea sumară ne 250 de poluanţi în aerul atmosferic de la To 200 sursele mobile, astfel cota de emisii a acestora din volumul total de degajări 150 constituie 77 % [1] (figura 2). 100 Cantitatea emisiilor de poluanţi în 50 atmosferă de la sectorul termoener- 0 getic, în anul 2012, a constituit 6879,4 SA"CET-NORD" SA"CET-I"SA"CET-II"SA"Termocom" tone, sau cu 85,2 tone mai puţin faţă de anul 2011. Din volumul sumar de emisii, 10,3 % revin centralelor ter- Figura 3. Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la întreprinderile de termoficare în anii 2011-2012 moelectrice [1]. Dinamica emisiilor de poluanţi în atmosferă de la centralele termoelectrice în anii 2011-2012 este prezentată în figura 3. Dintre toate centralele termoelec- 6000 trice, S.A. CET-2 emite în bazinul aerian ce-l mai mare volum de poluanţi. 5000 Chişinău Cea mai mare cantitate a emisi- 4000 Bălţi ilor de poluanţi (total) de la sursele Rezina staţionare, în anul 2012, s-a atestat ne 3000

To în or. Rezina [1] (figura 4). 2000 Pentru evaluarea anuală a nivelului de poluare al aerului în ora- 1000 şele monitorizate, se utilizează trei indicatori de calitate ( tabelul 1) [7]: 0 indicele standard – raportul 2009 2010 2011 2012 dintre cea mai mare concentra- Anii ţie maximă momentană şi CMAmm (Concentraţia Maximă Admisibilă, maximă momentană înregistrată timp de 20 de minute); Figura 4. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele staţionare în mun. Chişi- indicele complex al Poluării nău, Bălţi şi or. Rezina, în perioada anilor 2009-2012 Aerului (IPA5) – caracteristica can-

NR. 4(76) august, 2014 17 cercetări

Tabelul 1 Asupra nivelului de poluare şi Evaluarea nivelului de poluare al aerului răspîndire a nocivelor dăunătoare în stratul atmosferic inferior în mod Indicatorii nivelului de poluare al aerului semnificativ influenţează factorii Cea mai mare Indicele meteorologici. Transferul şi disper- Nivelul poluării frecvenţă a complex sia nocivelor dăunătoare, care ni- aerului Indicele standard meresc în atmosferă au loc în con- depăşirii CMAmm al Poluării Aerului formitate cu legile difuziei turbulen- (%). (IPA5) Redus 0-1 0 0-4 te [3], adică depinde de distribuţia Sporit 2-4 1-19 5-6 verticală a temperaturii (stratifica- Înalt 5-10 20-49 7-13 rea termică) şi viteza vîntului. În ca- Foarte înalt >10 % >50 % ≥ 14 zul în care la înălţime temperatura scade şi apare stratificarea instabi- lă, se creează condiţii de turbulenţă intensă a maselor de aer şi con- IPA5 14 centraţia substanţelor poluante se 12 reduce. Dacă în stratul atmosferic inferior temperatura creşte o dată 10 2009 cu înălţimea (inversiunea termică), 2010 atunci dispersia nocivelor nu are 8 2011 loc, deoarece apar straturi de reţi- 6 nere ce limitează amestecul emisii- 2012 lor şi contribuie la acumularea lor în 4 2013 stratul de aer de la sol. În atmosferă, de asemenea, au 2 loc permanent sedimentarea gravi- 0 taţională a particulelor mari, reacţii Chişinău Tiraspol Rîbniţa chimice şi fotochimice între diferite substanţe, transportarea lor la o distanţă considerabilă de la locul Figura 5. Nivelul de poluare al aerului atmosferic conform Indicelui Complex formării lor şi spălarea din atmosfe-

al Poluării Aerului (IPA5) în mun. Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender, or. Rîbniţa şi s. ră prin intermediul precipitaţiilor. Mateuţi, anii 2010-2013 Condiţiile meteorologice nefavorabile (CMN) care contribuie la acumularea poluanţilor (inversiu- 165 153 nile termice, acalmia, temperatura 175 145 înaltă, radiaţia solară intensă, sec- MN 150 122 124

C torul cald în combinaţie cu vîntul

cu 125 slab, ceaţa, lipsa precipitaţiilor) pot 100 majora concentraţia substanţelor z ile nocive de 2-3 ori. Condiţiile meteo- de 75 l rologice care contribuie la dispersia ru 50 poluanţilor din aer şi la micşorarea mă 25 nivelului poluării sunt: tranzitarea Nu 0 fronturilor atmosferice, prezenţa 2009 2010 2011 2012 2013 precipitaţiilor, variaţiile maselor de Anii aer şi intensificarea vîntului [6].

Rezultate şi evaluări Figura 6. Dinamica anuală a numărului de zile cu CMN, anii 2009-2013 Studiul de faţă a inclus o ana- titativă a nivelului de poluare cau- lităţii aerului atmosferic (Indicelui liză a cazurilor formării condiţiilor zată de substanţele prioritare. Complex al Poluării Aerului), nivelul meteorologice nefavorabile pentru cea mai mare frecvenţă a de- de poluare al aerului atmosferic în perioada anilor 2009-2013 şi au fost determinate de totalul număru- păşirii CMAmm (%). (CMAmm – Con- medie pe oraş, pentru anul 2013, centraţia Maximă Admisibilă, maxi- se evaluează ca înalt în mun. Chişi- lui de zile cu CMN în fiecare an.C el mă momentană înregistrată timp de nău şi Bălţi, sporit în mun. Tiraspol, mai mare număr de zile cu CMN s-a 20 de minute). redus în mun. Bender, or. Rîbniţa şi înregistrat în anul 2010 (figura 6). Conform evaluării indicilor ca- s. Mateuţi [2] (figura 5). Formarea inversiunilor termice

18 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

metri de la suprafaţa solului, con- 70 centraţia substanţelor nocive de la unele surse creşte cu 70%. În anul 60 2010 s-a înregistrat cea mai mare 50 frecvenţă a inversiunii termice de la %

a, sol, pentru ultimii 7 ani (figura 7). 40 Chişinău Inversiunea termică la înălţime

cv enţ 30 Bălţi contribuie, de asemenea, la acu-

e Fr mularea poluanţilor. 20 Rîbniţa Tiraspol Pentru ultimii 7 ani cea mai 10 mare frecvenţă a inversiunii termi- 0 ce la înălţime s-a înregistrat în anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2012 şi 2010 (figura 8). Un alt component climatic ce Anii contribuie la sporirea gradului de poluare al aerului, este ceaţa. În anul 2010, în oraşele monitoriza- Figura 7. Frecvenţa (%) inversiunii termice de la sol, anii 2007-2013 te s-a atestat cel mai mare număr de zile cu ceaţă, cu excepţia anului 2013, în mun. Chişinău (figura 9). 14 Datele obţinute ne sugerează, 12 că сondiţiile meteorologice nefavorabile dispersiei poluanţilor se 10 % formează în toate anotimpurile, dar a, 8 nţ cea mai mare frecvenţă a numă- rului de zile cu CMN s-a atestat în cve 6 verile anilor 2009, 2012 şi 2013; pri- e Fr 4 măvara anului 2010; toamna anului 2 2011 (figura 10). 0 Conform datelor multianuale, 2008 2009 2010 2011 2012 2013 cel mai înalt nivel de poluare al aerului în municipiile Chişinău, Bălti, Anii Tiraspol, Bender şi or. Rîbniţa s-a semnalat vara şi primăvara (figura 11). Figura 8. Frecvenţa (%) inversiunii termice la înălţime, anii 2008-2013 Vara, de obicei, este foarte caldă şi în cea mai mare parte a timpului uscată, fiind determinată 80 de o înaltă intensitate a radiaţiei

z ile 60 solare şi advecţia slabă a aerului

de [5]. Radiaţia solară influenţează l 40

ru semnificativ asupra formării gradu-

mă lui de poluare al aerului. Sub acţi- 20

Nu unea radiaţiei solare în atmosferă 0 au loc reacţii fotochimice, care duc 2009 2010 2011 2012 2013 la formarea produselor secundare, Chişinău 50 52 40 40 64 ce au deseori proprietăţi mult mai toxice decît poluanţii primari [3]. În Bălţi 18 23 15 16 21 timpul verii, pentru republică, este Rîbniţa 39 42 31 39 38 specifică predominarea circulaţiei Tiraspol 37 42 25 27 34 anticiclonale asupra celei ciclonale. Activitatea ciclonală în acest sezon al anului este slab exprimată [5]. Figura 9. Numărul de zile cu ceaţă, anii 2009-2013 Analiza datelor rezultate în urma (stratul de reţinere) care împiedică în combinaţie cu vîntul slab, adică observaţiilor efectuate a demon- schimbul de turbulenţă al maselor situaţia de stagnare a aerului, con- strat că asupra creşterii nivelului de aer, prezintă un pericol aparte tribuie la acumularea poluanţilor poluării aerului contribuie: mărirea pentru starea atmosferei. Inversi- în aer. În cazul existenţei stratului curburii anticiclonale a izobarelor la unea termică de la sol, îndeosebi de acalmie pînă la nivelul de 30 de sol; cîmpul baric cu gradienţi slabi

NR. 4(76) august, 2014 19 cercetări

orizontali; creşterea temperaturii 60 aerului pe timp cu vînt slab, etc. În timpul iernii se atestă cea 50 mai favorabilă situaţie ecologică. % , , 40 Cu toate acestea, trebuie de re- ţa iarna marcat faptul că uneori creşterea 30 primăvara nivelului de poluare al aerului, se ecven 20 înregistrează şi în sezonul de iarnă, Fr vara la scăderea temperaturii, în speci- 10 toamna al în cazul manifestării vremii anti- 0 ciclonale, cînd are loc stratificarea 2009 2010 2011 2012 2013 termică stabilă. Anii Evaluarea cazurilor CMN înre- gistrate pe parcursul anilor 2009- 2013, a demonstrat faptul că cel Figura 10. Frecvenţa (%) numărului de zile cu CMN pentru fiecare anotimp, mai mare număr de zile cu CMN au anii 2009-2013 fost atestate pentru diverşi ani în diferite luni, deoarece capacitatea de dispersie a atmosferei determinată de condiţiile meteorologice, se ma- 2013 nifestă în mod diferit. În anul 2009, cel mai mare nu- 2012 Toamna măr de zile cu CMN s-a atestat în Vara luna mai, în anul 2010 – în luna au- 2011 Primăvara gust, în anul 2011 – în lunile ianuarie şi martie, în anul 2012 – în luna 2010 Iarna septembrie, iar în anul 2013 – în lunile aprilie şi octombrie (figura 12). 2009 Diagramele de mai jos arată că, conform evaluării indicilor calităţii 0 10 20 30 40 aerului atmosferic, cel mai mare ni- Numărul de zile vel al poluării aerului în mun. Chişi- nău s-a semnalat în anul 2009 – în aprilie şi mai (cel mai mare număr Figura 11. Dinamica anuală a numărului de zile cu nivel sporit de poluare a de zile cu CMN – în luna mai); în aerului atmosferic în oraşele monitorizate, anii 2009-2013

2009 2 0 10 2011 20 20 20 N N M N M C M

15 15 C u C 15

c u

u c e c

i e e l z l i

i z e 10 z

10 d

e 10

e l d d

l l r u ă u r r 5 ă m ă

5 u m m 5 N u N 0 N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 112 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile Lunile

2012 2013 Figura 12. Dinamica anuală a nu- 20 20 mărului de zile cu CMN în anii 2009- N N

M 2013 M C

15 C

15 u u c

e l e i l i z

e 10

e 10 d

d l

l u u r r ă ă

m 5 m 5 u u N N

0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile Lunile

20 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

10 2009 70 10 2010 70 10 2011 70 60 nţă a nţă 60 60 a nţă nţă a nţă d td 8 d 8 % 8 % % cve

50 cve A, 50 A, 50 cve A, dar e e e andar sn fr fr 6 andar 6 fr

CM 6 CM 40 40 CM 40 st st i i ii ii st ii ii

re re re

r r ri le le le şi şi 30 30 şi 30 ma ma 4 4 ma 4 ce i i ce i i i i 20 20 ce 20 ma depă depă depă Indi Indi 2 2 Indi

a ma a 2 10 10 10 ma a Cea Cea Ce Ce 0 0 0 0 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile anului Lunile anului Lunile anului

Figura 13. Dinamica anuală a ni- 2012 10 2013 70 10 70 velului poluării aerului conform evaluării 60 60 nţă a nţă nţă a nţă 8 d 8 td % indicilor calităţii aerului (Indicele Stan- %

ve 50 cve

50 A, A, e ec

andar 6 dard şi cea mai mare frecvenţă a depă- 6 fr CM fr andar 40 40 CM st ii ii re

st ii ii re r

ir le şirii CMA, %), anii 2009-2013 şi le 30 30 ma 4 ma 4 i i ce i i ce

20 20 depă ma depăş Indi Indi 2 2 ma a 10 10 Ce Cea Cea în anul 2012 – aprilie, mai şi iulie 0 0 0 0 (cel mai mare număr de zile cu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile anului Lunile anului CMN – în luna septembrie, iunie şi iulie); în anul 2013 – în februarie şi iulie (cel mai mare număr de zile cu CMN – în luna aprilie, octombrie şi 60 iulie) (figura 13). 50 De remarcat faptul că depen- denţa dintre nivelul de poluare al 40 aerului şi situaţiile sinoptice repre- 30 zintă nişte procese complicate. Însă, evidenţa contribuţiei sinoptice 20 în variaţia concentraţiei poluanţilor, în stratul de aer inferior, este impor- 10 tantă pentru întocmirea prognoze- 0 lor şi, într-un şir de cazuri, permite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 prezicerea cazurilor cu concentraţii Frecvenţa,% 50 36 40 51 48 45 46 51 52 47 50 43 extrem de înalte. Predicţia nivelului poluării aerului atmosferic şi condiţiilor meteoro- Figura 14. Dinamica anuală a frecvenţei (%) numărului de zile cu CMN, anii logice sunt cele mai importante şi 2009-2013 indispensabile sarcini în activităţile naţionale şi regionale cu privire la protecţia mediului ambiant. 80 Pentru îmbunătăţirea calităţii 70 prognozelor cu privire la nivelul po- 60 luării aerului atmosferic, s-a deter- 50 minat frecvenţa numărului de zile

enţa, % enţa, 40 decada I cu CMN în fiecare lună şi în fiecare cv 30 decada II

Fre decadă a aceleiaşi luni în perioada decada III 20 2009-2013. Reieşind din observa- 10 ţiile multianuale, concluzionăm că 0 cea mai mare frecvenţă a numă- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 rului de zile cu CMN s-a atestat în Lunile anului lunile aprilie şi septembrie, iar cea mai înaltă capacitate de dispersie a atmosferei – în februarie (figura Figura 15. Dinamica anuală a frecvenţei (%) numărului de zile cu CMN în prima, a doua şi cea de-a treia decadă a anilor 2009-2013 14). Diagramele de mai jos denotă anul 2010 – în martie, aprilie şi ia- rie); în anul 2011 – ianuarie şi mar- că cea mai mare frecvenţă a nu- nuarie (cel mai mare număr de zile tie (cel mai mare număr de zile cu mărului de zile cu CMN s-a atestat cu CMN – în luna august şi ianua- CMN – în luna ianuarie şi martie); în decada a treia a lunii aprilie, în

NR. 4(76) august, 2014 21 cercetări

Tabelul 2

Numărul de avertismente transmise agenţilor economici în anii 2009-2013

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total pe an 2009 5 10 6 13 10 9 24 8 16 13 16 8 138 2010 7 10 3 13 6 9 16 25 19 21 37 27 193 2011 22 3 21 26 17 15 12 12 15 24 19 15 201 2012 2 15 8 27 8 33 9 6 30 8 18 4 168 2013 18 9 1 47 1 21 24 27 0 33 3 24 208 Total 54 47 39 126 42 87 85 78 80 99 93 78 decada a doua a lunii septembrie Prin urmare, utilizarea în comun atmosferic pe teritoriul Republicii şi în prima decadă a lunii ianuarie a modelelor de predicţie statistică, Moldova în anul 2013. Anuar, Chi- (figura 15). precum şi analiza frecvenţei CMN, şinău, 2014, p. 6-15. În cazul predicţiilor condiţiilor va permite îmbunătăţirea calităţii 3. Берлянд М. Е. Совре- meteorologice nefavorabile şi în prognozelor şi focusarea atenţiei менные проблемы атмосфер- scopul reducerii nivelelor maxime asupra identificării stărilor şi condi- ной диффузии и загрязнение de poluare a aerului atmosferic, ţiilor de formare a nivelurilor înalte атмoсферы. Ленинград: Гидро- pentru agenţii economici se întoc- de poluare în anumite perioade ale метеоиздат, 1975. mesc avertismente privind regle- lunii şi anului. 4. Зверев А. С. Синоптиче- mentarea emisiilor. Agenţii econo- Acest context ne-a permis să ская метеорология. Ленинград: mici, conform Legii privind protecţia determinăm perioada cu cea mai Гидрометеоиздат, 1977, с. 9-11 mediului înconjurător, sunt obligaţi mare probabilitate de formare a 5. Лассе Г. Ф. Климат Молдав- să întreprindă măsuri pentru redu- CMN, aceasta fiind a treia decadă ской ССР. Ленинград: Гидромете- cerea pe termen scurt a emisiilor a lunilor aprilie, septembrie şi ianu- оиздат, 1978, с. 32-35. nocive, în baza planurilor interne arie. 6. РД 52.04.306-92. Руковод- elaborate. Analiza nivelului de poluare al ство по прогнозу загрязнения Varietatea condiţiilor meteo- aerului pentru anii 2009-2013, con- воздуха. Санкт-Петербург: Гидро- rologice poate presupune că ace- form indicelui calităţii aerului atmo- метеоиздат, 1993, с. 14-18. eaşi lună, examinată în ani diferiţi, sferic, denotă că cel mai înalt nivel 7. РД 52.04.667-2005. Доку- poate avea diferit grad de poluare de poluare s-a atestat în aprilie şi менты о состоянии загрязнения atmosferic şi poate varia foarte iulie – anul 2009; în ianuarie şi apri- атмосферы в городах для инфор- mult de la an la an, dar reieşind din lie – anul 2010; în martie şi aprilie мирования государственных ор- datele reflectate în tabelul de mai – anul 2011; în aprilie şi iunie – anul ганов, общественности и насе- jos, cel mai mare număr de aver- 2012; în iulie şi august – anul 2013. ления. Общие требования к раз- tismente în fiecare an revine peri- La întocmirea prognozelor şi работке, построению, изложению oadei de primăvară-vară (aprilie, veridicităţii acestora ar fi bine să и содержанию. Санкт-Петербург: iunie, iulie), iar cel mai mare număr se ţină cont de faptul că interacţiu- Гидрометеоиздат, 2005, с. 17-19. de avertismente, pe parcursul ulti- nea dintre poluarea aerului şi con- 8. РД 52.04.186-89. Руковод- milor 5 ani, ,revine lunii aprilie (126 diţiile meteorologice nefavorabile ство по контролю загрязнения ат- de avertismente) [10] (tabelul 2). reprezintă procese complicate. De мосферы. Москва, 1991, с. 397- aceea, în procesul de prognozare 398. CONCluzii şi deducţii este necesar de a utiliza parametrii 9. Климатические характери- complecşi, care corespund unei si- стики условий распространения Actualitatea acestei lucrări este tuaţii sinoptice specifice şi nu doar примесей в атмосфере. Справоч- determinată de necesităţile practice caracteristici aparte ale factorilor ное пособие. Ленинград: Гидро- pentru o predicţie mai exactă a ni- meteorologici. метеоиздат, 1983, с. 287. velului de poluare al aerului atmo- 10. РД 52.04.52-85. Методи- sferic. Bibliografie ческие указания. Регулирование În regimul constant al emisiilor выбросов при неблагоприятных poluanţilor în aer, oscilaţia nivelului 1. Ministerul Mediului. Inspec- метеорологических условиях. Ле- de poluare se produce sub influenţa toratul Ecologic de Stat. Anuarul нинград: Гидрометеоиздат, 1987. condiţiilor de tranzitare şi dispersie IES-2012, „Protecţia mediului în a noxelor în atmosferă. Majorarea Republica Moldova”, Chişinău. concentraţiilor depind de un com- 2013. p. 53-57. plex de factori şi condiţii meteorolo- 2. Serviciul Hidrometeorolo- gice nefavorabile. gic de Stat. Starea calităţii aerului

22 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Landslides Susceptibility Assessment in Codri Plateau using Logistic Regression and Artifici- al Neural Networks Analysis WITH GIS

Murat Ercanoğlu1, Nicolae Boboc2, Iurii Bejan3, Tudor CastraveŢ4, Ghenady Sîrodoev5, Igor Sîrodoev6 1Hacettepe University, Geological Engineering Department, Ankara, Turkey, email: [email protected], 2,3,4,5,6Academy of Sciences of Moldova, Institute of Ecology and Geography, Chişinău, Moldova, email: [email protected],

Prezentat la 12 august 2014

Rezumat Studiul dat a avut drept scop evaluarea susceptibilităţii la alunecări de teren în trei areale-cheie (Nisporeni, Călăraşi şi Crilueni) din Republica Moldova. În acest scop au fost aplicate două metodologii diferite: regresia logistică şi reţelele neurale artificiale. Pentru studiul dat au fost utilizate programele de calculator Idrisi Taiga şi ArcGIS. Acestea permit realizarea analizei susceptibilităţii la alunecări de teren utilizând o multitudine de parametri şi o variabilă dependentă (ex. Inventarul alunecărilor). În vederea evaluării susceptibilităţii, pentru fiecare areal a fost calculată rata de frecvenţă pentru fiecare parame- tru în baza caracteristicilor alunecărilor. Apoi, pentru fiecare sector, valoarea ratei de frecvenţă a fost normalizată [0, 1]. Au fost produse 18 hărţi ale susceptibilităţii la alunecări, câte 6 pentru fiecare areal, utilizând cele două metodologii şi trei grupuri de parametri (8, 10 şi 12 parametri). Pentru evaluarea performanţei hărţilor realizate, s-a aplicat metoda caracteristicilor relative de operare. În baza rezultate- lor, se poate concluziona că amândouă metodele au dat rezultate bune, mai puţin metoda reţelelor neurale artificiale, în special în arealul Călăraşi. Keywords: Artificial Neural Networks, Codri Heights, Geographic Information Systems, Landslides Susceptibility Assessment, Logistic Regression.

Introduction Scientific scope and objectives and to produce landslide suscepti- of the present work are summa- bility maps using different method- There has been an increasing rized as follows: ologies and evaluating their perfor- interest in natural hazard assess- 1. To develop and validate a mances; because every parameter ments within the scientific com- research methodology of landslides and methodology and their perfor- munity, particularly in the last two using GIS and RS techniques; be- mances should be assessed. decades. In parallel, there is also a cause utilization of these tech- dramatically rising trend in the num- niques is inevitable particularly for Material and methods ber of natural hazards. Growing regional or medium scale landslide population and expansion of settle- studies. Scientific structure ofresearch ments and lifelines over hazardous 2. To determine casual fac- activitiesis based on the principles areas have largely increased the tors of landslides (in relation to geo- to answer the following questions impact of natural disasters both in logical, topographical, hydrogeo- with respect to landslide occurrenc- industrialized and developing coun- logical, land-cover changes etc.) in es: a) why will they occur?; b) where tries. the areas considered; because the will they occur?; c) how will they At present on Moldavian ter- considered parameters and their ef- occur? Correct answers to these ritory, there are more than 17,000 fects may change from a region to questions are crucial elements in landslides of various types. These another one, these relations or ef- predicting future behavior of the landslides are mostly located within fects should be evaluated whether natural event (Van Westen, 2000), Central Moldavian Heights, one of they play a role or not in landslide in this case, the landslides. In order the most complicated geomorpho- occurrence. to answer these questions, prepa- logic structures of Moldova. 3. To assess casual factors ration of a reliable inventory and

NR. 4(76) august, 2014 23 cercetări database representing the charac- Existing reports, documents, air nature, such as 1 for landslide and teristics of the considered natural photo interpretation and orthophoto 0 for non-landslided area. In other event is indispensable. Then, iden- assessments were the first step to words, it can only have two possi- tification of causative factors on the fulfill this stage in addition to the ex- ble values of 1 and 0. Such regres- occurrence of the landslides should tensive field studies. All landslides sion analysis is usually employed in be established on a scientific basis. identified by these Remote Sens- estimating a model that describes It is expected that landslides will ing techniques were checked in the the relationship between one or occur more frequently in the most field in different periods of time, and more independent variable(s) and susceptible areas. Landslide sus- were mapped as a final basis for the the binary dependent variable. ceptibility is assessed by the condi- analyses. All boundaries and fea- The basic assumption is that tioning parameters (such as slope, tures (database) were transferred the probability of dependent vari- lithology, aspect, geomorphologic in to the computer media in order to able takes the value of 1 (positive features, drainage characteristics perform susceptibility analyses. response, i.e. landslide) follows etc.) related to landslide occurrenc- the logistic curve, and can be ex- es or landslide initiation. In order to Applied Methodologies pressed in the following equation: assess landslide susceptibility, the Eq. 1 users have a lot of options both for For the landslide susceptibility selecting parameters and method- assessments, two different meth- ologies. odologies such as Logistic Regres- where P is the probability of Two different methodologies sion (LR) and Artificial Neural Net- the dependent variable being 1; X were selected in this study to as- works (ANN) were used. In order to is the independent variables(X= X0, sess landslide susceptibility in the perform analyses in the computer X1, X2, …,Xk); and B is the coeffi- considered regions as logistic re- media, computer codes Idrisi Taiga cients of these parameters (B=b0, gression and artificial neural net- and ArcGIS were used. Those pro- b1, b2, …, bk). Inorder to linearize works. The main reason behind grams allow users to perform land- the Equation 1 and to remove 0/1 this selection is that these meth- slide susceptibility analyses using boundaries for the original depen- odologies have been successfully a multitude of parameters and a dent variable, following transforma- used by many researchers in dif- dependent variable (i. e. landslide tion, known as the logit or logistic ferent parts of the world in the last inventory). transformation, is applied: decade, and they have generally Logistic Regression (LR).Lo- Eq. 2 yielded reasonable results. gistic regression approach has fre- In the Republic of Moldova land- quently been used to model land- slidesare more frequent in the hilly slide susceptibility in recent years, To perform the LR analysis with regions, such as Central Region of and perhaps it can be concluded Idrisi Taiga, the LOGISTICREG the Republic of Moldova, known that it has been the most commonly module of the computer code was as CodriHeights or BâcHeights used methodology in the recent used. This module uses maximum (Podișul Codrilor; Codrii Bâcului). landslide susceptibility literature likelihood estimation procedure to This unit has the highest relief en- (Ercanoglu and Temiz, 2011). The find best fitting set of independent ergy, which exceeds 250-300 m, advantage of logistic regression parameters. It can be expressed in having in such a way an aspect of is that the variables may be either the following equation: low mountains. Intense fragmenta- continuous or discrete, or any com- Eq. 3 tion, against predominance of the bination of both types, and they do average slopes angles of about 10° not necessarily have normal distri- are constituted of the clayey-sandy butions (Lee and Sambath, 2006). rocks with aquifer complexes, con- Binomial (or binary) logistic regres- where L is the likelihood, N is tribute to development of the ex- sion is a form of regression that is the number of samples, µi is the tremely large landslides. used when the dependent is a di- predicted value of the dependent

Three key areas, Nisporeni, chotomy and the independents are variable for sample i, yi is the ob- Călărași and Criuleni, situated in continuous variables, categorical served value of the dependent vari- different geological and geomor- variables, or both. The algorithm able for sample i. phologic conditions, being charac- of logistic regression applies maxi- Artificial Neural Network terized by various shares of forests mum likelihood estimation after (ANN).ANNs constitute a class of and land use types and different transforming the dependent into a system which is inspired by the hydro-climatic conditions, were se- logit variable (the natural log of the biological functioning of the human lected on the basis of studying bibli- odds of the dependent occurring or brain, and they can be employed to ographic and cartographic sources, not) (Suzen and Doyuran, 2004). represent unknown nonlinear rela- available satellite images and other The LR performs binomial re- tions of a particular problem do- sources of information (Ercanoglu gression, in which the input de- main in which no obvious physical et al., 2010). pendent variable must be binary in relations exist (Meulenkamp and

24 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Alvarez Grima,1999). ANN has abil- al different algorithms are available wherenetpj is the output to process- ity to handle imprecise data, and it for training the neural networks, ing node, ipi are the inputs (i=1,2, can work categorical data without however, the back propagation al- …n), wjj is the weightassociated violating any assumptions for dif- gorithm is the most popular (Meu- with the inputs and the f is a non- ferent purposes. Furthermore, arti- lankamp and Alvarez Grima, 1999). linear function. Popular choices ficial neural networks have a great This algorithm is also known as the for the nonlinear function are a advantage in dealing with problems generalized delta rule. It defines sigmoid, a step or a ramp func- in which many factors influence rules of propagating the network er- tion (Ross, 1995). The sigmoidal process and result, and the under- ror back from network output to net- (s-shaped) function is used in this standing of this process is poor, and work input units and adjusting net- study (Eq. 6). there are experimental or field data work weights along with the back Eq. 6 (Huang and Wanstedt 1998). Aleot- propagation. This algorithm oper- ti and Chowdhury (1999) concluded ates by searching an error surface, that neural networks could repre- defined as a function of the network sent an effective approach when weights, using a gradient descent dealing with landslide assessments method to locate the weight combi- This nonlinear function deter- that would be difficult to achieve by nations with minimum error. mines the relationship between in- means of standard mathematical The back propagation network puts and outputs of a node and a models. Thus, due to the nonlinear- is composed of different process- network. Then, back propagation ity in analyzing and evaluating the ing units known also as neurons. It algorithm computes the error sig- relations between the conditioning consists of input, at least one hid- nal Ep, which is a measure of the factors and landslide occurrence, den and output layers which are performance of the network for one application of artificial neural net- connected by the weights (see Fig- processing element in the output works to the landslide susceptibility ure 1b). The network is constructed layer (Eq. 7). assessment with the aid of GIS can in such a way that each layer is Eq. 7 be considered as a good solution fully connected to the next layer. In or effective tool to overcome the other words, every neuron in the in- difficulties in landslide susceptibility put layer sends its output to every mapping. Most of the ANNs have neuron in the hidden layer(s), and at least three layers or more. The every neuron in the hidden layer(s) wheretpj is the desired output conventional explanation of what sends its output to every neuron in for jth element of the output pattern these layers do is that the input the output layer (Huang and Wanst- for pattern p, and opj is the actual layer distributes the input patterns edt, 1998). The inputs are fed into output for the jth processing ele- throughout the network, the output the input layer and multiplied by ment. Total error for the network is layer generates an appropriate re- the interconnection weights that defined by the below given expres- sponse, and the hidden (middle) are initialized randomly as they sion (Eq. 8): layer acts as a collection of feature are passed from the input layer Eq. 8 detectors. The output layer can to the first hidden layer, and they then construct an appropriate out- are summed and processed by a put pattern based on the particular nonlinear function. While the pro- combination of features the middle cessed data leaves the first hidden layer has detected (Caudill and layer, it is multiplied by the weights, This error is back propagated to Butler 1992). Due to its dynamic, summed and processed by the sec- the neural network and used to ad- flexible and nonlinearity adaptable ond hidden layer and so on. Finally, just the weights. It is repeated until features, the use of ANN has been the data is multiplied by the weights the overall error value falls within a developing very fast recently and it and processed last time within the specified tolerance limit. This pro- has been widely used in many dif- output layer to produce the output. cess is known as the training stage ferent industries such as automa- This process can be given by the of the neural network. The network tion, nuclear power plant, chemical following equations: learns by adjusting the weights in industry etc. (Huang and Wanstedt, Eq.4 each processing element through- 1998). Basically, ANN can be used out the network. Thus, the different for the purposes of prediction, clas- weights in the neural network con- sification, pattern recognition, data necting the different elements are association etc. However, based on updated and can approximate the the purpose of any study, the net- Eq.5 final output more closely. The new work type and algorithms may be weights are estimated using the different. In this study, back propa- delta rule and these weights are gation algorithm (Rumelhart et al., computed as follows: 1986) is employed. Although sever-

NR. 4(76) august, 2014 25 cercetări

Eq. 9

Eq. 10

Figure 1: Mapped landslides of the key areas

whereΔwji is the incremental does not adjust itself, but simply the above-mentioned methodolo- change in the weights and η is the generates an output, which the user gies, all data related to landslides learning coefficient (0.3 is selected compares with the desired outputs. including landslide inventory were in this study). The neural network combined as raster files. For each then uses the next input-output Data Preparation for key sector area, a total of 12 pa- data. This process is continued for the Susceptibility Analy- rameter maps such as aspect, all data in the training data set. Fi- ses drainage density, distance to roads, nally, a testing data set is used to elevation, lithology, land-use, NDVI verify the performance of the neu- In order to assess landslide (Normalized Difference Vegetation ral network. During this stage, ANN susceptibility in the key areas by Index), planar curvature, profile Table 1 Statistical LR results for the key areas and selection of the effective parameters

Nisporeni Key Area Călărași Key Area Criuleni Key Area

Parameters LR Results LR Results LR Results 12 10 8 12 10 8 12 10 8 Constant -10.35 -10.25 -10.34 -12.15 -11.61 -10.51 -9.94 -9.43 -8.14 Aspect 2.09 2.07 2.14 1.64 1.67 1.72 2.29 2.28 2.11 Drainage Density 0.91 0.80 0.66 0.09 - - 1.24 1.14 1.18 Distance To Roads 1.09 0.94 0.99 1.79 1.69 1.73 0.77 0.97 0.86 Elevation 1.90 1.40 1.45 1.41 1.27 1.38 0.95 0.65 0.42 Lithology 1.75 2.01 2.04 2.65 2.31 2.32 0.20 — - Land-use 2.64 2.43 2.47 2.19 2.12 2.27 0.71 0.81 1.07 NDVI 0.11 -0.01 - 0.98 0.94 0.87 0.38 0.33 - Planar Curvature -0.48 - - 0.78 0.57 - 0.73 1.08 0.13 Profile Curvature 0.14 -0.31 - 0.86 1.81 0.65 0.67 0.77 0.27 Precipitation -0.26 - - -0.25 - - 0.36 - - Slope 1.99 2.38 2.05 1.89 1.71 2.20 2.09 1.82 2.53 Wetness Index 0.68 0.67 0.79 1.06 0.88 - 0.44 0.51 -

26 NR. 4(76) august, 2014 cercetări curvature, precipitation (annual), orthophotos and existing maps (e. landslide locations (Figure 1) were slope and wetness index were pre- g. land-use, lithology etc.). The pix- digitized and rasterized to the land- pared. To prepare these param- el size was selected as 25m in or- slide eters, we made use of DEM (Digital der to standardize resolution of the In the next stage, in order to Elevation Model), satellite images, key sectors. In addition, all mapped produce landslide susceptibility

Figure 2: Landslide susceptibility maps of Nisporeni area

NR. 4(76) august, 2014 27 cercetări

Figure 3: Landslide susceptibility maps of Calarasi area maps of the considered regions, LR susceptibility maps for the train- omitted the negative and/or the two and ANN methods were applied to ing stage, which were selected as smallest ones, and, thus, finally we the key sector areas. For each key stratified random sampling method- considered, in addition to the all 12 sector, assigned NFR values of the ology. At the first stage, we started parameters, 10 and 8 parameters parameter maps of the considered with considering all parameters (i.e. for LR and ANN analyses. By do- 12 parameters and landslide inven- all 12 parameters) to produce land- ing so, we produced a total of 18 tory maps(considered as depen- slide susceptibility maps. However, landslide susceptibility maps for the dent variables in each case) were some parameters were proved to key areas, six for each using two fed into the analyses. During the be not effective on landslide occur- methodologies and three paramet- analyses, 70% of the overall pixels rences (i. e. negative values of con- ric groups (i.e. 12, 10 and 8 param- were considered as training pixels, tribution). Therefore, particularly eters). while the left 30% was stored for for the LR analyses, 12 parameter the performance analyses. In other maps and landslide inventory were Results and Discussion words, the latter pixel groups were entered as inputs of the analyses not used in the produced landslide for each key sector areas. Then, we The statistical analyses results

28 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

LR 8 Parameters ANN 8 Parameters

LR 10 Parameters ANN 10 Parameters

LR 12 Parameters ANN 12 Parameters

Figure 4: Landslide susceptibility maps of Criuleni area of the LR method for each key sec- was applied using the validation teristics) method was used. The tor area and how the parameters data, which were not used in the ROC method is used to assess the were selected are tabulated in Table modeling stage. Validation pro- validity of a model that predicts the 1. Red shadows in this table means cess is one of the most important location of the occurrence of a class that these parameters were omitted stages of landslide susceptibility by comparing a suitability image for the next analyses. For example, mapping since it gives idea about depicting the likelihood of that class planar curvature and precipitation how well the final maps represent occurring (i.e. the input image) and parameters were not used in 10 pa- the landslide conditions in the con- a Boolean image showing where rameter assessments, and so on. cerned areas. In order to evaluate that class actually exists (i.e. the For the final stage, the perfor- and compare the performances of reference image) (Eastman, 2009). mances of the produced landslide the 18 landslide susceptibility maps For the performance analyses, susceptibility maps were evaluated. (Figure 2, Figure 3 and Figure 4), the ROC module of Idrisi Taiga was In other words, validation process ROC (Relative Operating Charac- used. For the calculations, 30 % of

NR. 4(76) august, 2014 29 cercetări the validation data for each area LR and ANN methods were applied (1992) Understanding neural net- was considered. ROC is based on to assess the landslide susceptibil- works: com-puter explorations, Vol, the calculation of AUC (Area Under ity in the selected area. A total of 18 2, MIT Press, London. Curve) using the true positive % landslide susceptibility maps were 3. Ercanoğlu, M, Boboc, N, and false positive % values for each produced using these methods and SîrodoevIg, Temiz, A, Sîrodoev, class that constitute the curve. The selected parameters. In general, Gh, (2010). Landslide susceptibil- AUC value ranges between 0.0 and the two methodologies represented ity assessment in the Central Part 1.0, where 1.0 indicates the perfect reliable results based on the AUC of Republic of Moldova. Geophysi- consistency and 0.5 and lower val- values of the so-produced landslide cal Research Abstracts, Vol. 12, ues are considered as the agree- susceptibility maps. However, ANN EGU2010-0. ment is due to chance or insuf- approach failed to represent the ac- 4. Ercanoğlu, M. and Temiz, ficient. By taking the input images tual landslide conditions particular- F.A., (2011) Application of logistic as produced landslide susceptibility ly for Călărași area. This situation regression and fuzzy operators to maps and reference image as the may be sourced from the landslide landslide susceptibility assessment landslide inventory maps, the AUC inventory data and/or the insuffi- in Azdavay (Kastamonu, Turkey). values were calculated by the ROC cient parametric relationship with Environmental Earth Sciences, 64, module of Idrisi Taiga, and the re- the landslide data. These maps p. 949-964. sults were tabulated in Table2. provide valuable information about 5. Eastman, J. R. (2009) ID- Nisporeni Călărași Criuleni RISI: The Taiga Edition. Worcester, Method AUC Method AUC Method AUC MA: Clark Labs, Clark University. LR8 0.896 LR8 0.801 LR8 0.886 6. Huang, Y. and Wanstedt, LR10 0.891 LR10 0.803 LR10 0.889 S. (1998) The introduction of neural LR12 0.890 LR12 0.803 LR12 0.888 network system and its applications ANN8 0.904 ANN8 0.253 ANN8 0.394 in rock engineering, Engineering Geology, 49, p. 253–260. ANN10 0.774 ANN10 0.269 ANN10 0.678 7. Lee, S. and Sambath, T. ANN12 0.825 ANN12 0.252 ANN12 0.797 (2006) Landslide susceptibility Table 2: AUC values of the produced landslide susceptibility maps mapping in the DamreiRomel area, Cambodia using frequency ratio and logistic regression models. Based on the AUC values tabu- the future landslide occurrences in Environmental Geology, Vol. 50, p. lated in Table 2, it can be concluded order to prevent human life and the 847–855. that the LR and ANN methods rep- remedial measures. But, it should 8. Meulenkamp F., Alvarez resented reliable results.Perhaps, be noted that these mapscan not Grima M., (1999) Application of non-linear features of these two be used for the design purposes, neural networks for the prediction methodologies, similar to landslide where detailed geotechnical analy- of the unconfined compressive process, increased the prediction ses are needed. strength (UCS) from Equotip hard- rate. The AUC values lower than ness, International Journal of Rock 0.5 represent the failure of the mod- Acknowledgments Mechanics and Mining Sciences el or considered parameters. How- The research activities of the 36, p. 29-39. ever, good compatibility obtained presented study were performed 9. Rumelhart, D. E., Hinton, from the LR model in the same area with financial support ofT NA O G. E., and Williams, R. J. (1986) shows the strength of the LR model project No: SfP-983287 conduct- Learning inter-nal representations than that of the ANN model for the ed by the Institute of Ecology and by error propagation, in: Parallel area considered. In addition, for the Geography of the Academy of Dist. Proc., edited by: Rumelhart, parametric assessments, aspect, Sciences of the Republic of Mol- D. E., and McClelland, J. L.,, Cam- distance to roads, elevation, land- dova and Hacettepe University, bridge, 318–362. use and slope parameters may be Ankara,Turkey in the 2009-2012 10. Suzen, M.L. and Doyuran, considered as more effective on years. V. (2004) A comparison of the GIS landslide occurrences since their based landslide susceptibility as- parametric coefficients (see Table References sessment methods: multivariate 1) are greater than those of the oth- versus bivariate, Environmental ers for all areas. 1. Aleotti P. and Chowdhury Geology, 45, p. 665-679. R. (1999) Landslide hazard assess- 11. Van Westen C.J. (2000) Conclusions ment: summary review and new The modeling of landslide hazards perspectives, Bulletin of Engineer- using GIS, Surveys in Geophysics, In this study, we integrated the ing Geology and the Environment, Volume 21, Issue 2-3, p. 241-255. GIS and RS techniques to classical Volume 58, Number 1. 12. database. assessment methods of landslides. 2. Caudill, M. and Butler, C.

30 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Contribuţii privind cunoaşterea macromicetelor din Republica Moldova (Dinamica sezonieră a fenofazelor)

Dr. în biologie Ştefan Manic Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

Prezentat la 19 august 2014

SUMMARY: Data on the phenophases of sporipherous body formation of macromycetes are mentioned in the paper. For each species inventoried in the Republic of Moldova, every year, three stages of the phenophase were monitored: the emergence of sporipherous bodies; the determination of the culmination of their formation and the end of their formation. The analysis of obtained multiannual data allowed us to establish the beginning of the phenophases of sporipherous body formation, highlighting 4 seasonal periods: vernal (April-May); summer (June-July); autumn (September-October) and multi- seasonal (spring-summer, summer-autumn, spring-summer-autumn). The calendar of sporipherous body formation of toxic and edible mushrooms was compiled on the basis of these data. Tables: 2, figures 18. Bibliographic sources: 15. Keywords: Ecologie, macromicete, fenofaze, vernale, estivale, autumnale

INTRODUCERE termen nu sunt condiţii optime ologic pentru investigare a fost Fiecare specie de macro- pentru dezvoltarea ciupercii, ea efectuat după îndrumarul me- micete, după biologia sa, are o nu formează sporofori [7]. todic «Руководство по сбору anumită perioadă de apariţie, Apariţia corpurilor sporifere высших базидиальных грибов durată, precum şi o perioadă de ale macromicetelor pe teritoriul для научного их изучения» [6]. sfârşit a sporoforului. Termenii Republicii Moldova practic se Conform acestui îndrumar, made formare a corpurilor sporifere extinde pe tot parcursul anului, cromicetele au fost colectate din depind atât de factorii climatici, dar masa de bază a ciupercilor diverse biotopuri de pe teritoriul cât şi de proprietăţile biologice apare din aprilie până în noiem- republicii, în diferite faze de dez- şi de ritmul de dezvoltare al fie- brie. voltare. Aceasta a fost preceda- cărei specii. În funcţie de aces- tă de analiza macroscopică la tea, anumite specii de ciuperci METODE DE CERCETARE faţa locului a carpoforilor, cu în- formează sporofori doar pri- Cercetările dinamicii sezo- registrarea tuturor caracterelor măvara, altele numai vara sau niere a macromicetelor au fost fenotipice, după cum urmează: toamna, iar unele formează cor- efectuate pe parcursul a mai locul de creştere a speciilor, ex- puri sporifere în decursul întregii bine de trei decenii, în cadrul te- poziţia, tipul de vegetaţie, natura perioade de vegetaţie. melor de cercetare ale Grădinii habitatului, substratul, abunden- În fiecare caz dezvoltarea Botanice a AŞM şi ale Rezerva- ţa relativă a fiecărui taxon, ob- corpurilor sporifere depinde de ţiei Ştiinţifice „Codrii”. servaţii privind unele caractere condiţiile climaterice ale raionu- Activităţile desfăşurate în morfo-fiziologice ale speciilor de lui cercetat, de factorii abiotici teren au debutat cu explorarea, macromicete din diverse micro- din anul trecut şi ai anilor prece- prin metoda de itinerar, din di- habitate. denţi. În funcţie de factorii clima- verse tipuri de vegetaţie de pe Eşantioanele de macromi- tici, după Vasilicov, timpul apa- întreg teritoriul în studiu. Pentru cete au fost colectate, identifi- riţiei sporoforului se deplasează a obţine o diversitate specifică cate şi sistematizate în colecţii, în una sau altă direcţie, dar în cât mai amplă, au fost frecven- urmând metodologia promovată termeni de apariţie caracteristi- tate şi unele microhabitate [9]. de literatura de specialitate [1,4]. ce fiecărei specii. Dacă în acel Prelevarea materialului bi-

NR. 4(76) august, 2014 31 cercetări

REZULTATE ŞI DISCUŢII şi numărul de specii vernale de- le ciuperci saprotrofe: Hypholo- Observări asupra fenofaze- vine mai mare odată cu apariţia ma fasciculare, Kuehneromyces lor de formare a corpurilor spo- reprezentanţilor familiei Morche- mutabilis, Marasmius oreades, rifere s-au efectuat pe parcursul llaceae, cum ar fi: Mitrophora Gymnopus peronatus, Macro- întregii perioade de cercetare semilibera, Morchella esculen- lepiota procera, M. racodes, (1977 - 2014). Pentru fiecare ta; Verpa bohemica, V. digitali- Mycena galericulata , M. renati, specie inventariată pe teritoriul formis ş. a. În această perioadă Pluteus petasatus, P. salicinus. Moldovei, în fiecare an, au fost apar şi saprotrofele lignicole: În perioada estivală în ambun- monitorizate trei etape fenofazi- Lentinus tigrinus, Psathyrella denţă formează corpuri sporife- ce: apariţia corpurilor sporifere; candoleana, Polyporus bruma- re şi ciupercile saproparazite din fixarea apogeului de formare şi lis, P. ciliatus, P. tuberaster. genurile: Fomes, Ganoderma, sfîrşitul apariţiei lor [2, 3, 1]. La sfârşitul sezonului vernal, Grifola, Hapalopilus, Laetiporus, Analiza datelor multianuale în decada a doua a lunii mai, Peniophora, Phellinus, Piptopo- obţinute a permis să stabilim în- apar primele simbiotrofe: Calo- rus, Polyporus, Stereum, Tra- ceputul fenofazelor de formare cybe gambosa, Entoloma aprile, metes. Sezonul estival se ter- a corpurilor sporifiere cu eviden- E. prunuloides. La sfârşitul lu- mină în cea de-a treia decadă ţierea a 4 perioade sezoniere: nii mai la ele se alătură specii- a lunii iulie, odată cu stabilirea vernală (aprilie-mai); estivală le: Amanita vaginata, Lactarius temperaturilor înalte şi a lipsei (iunie-iulie); autumnală (sep- quietus, Russula cyanoxantha şi ploilor din această perioadă. tembrie-octombrie) şi multise- Xerocomellus chrysenteron [3]. Macromicetele autumnale zonieră (primavara-vara; vara- Macromicetele estivale În sezonul autumnal macro- toamna; primăvara-vara-toam- În sezonul estival predomi- micetele sunt prezente într-un na) (figura 1). nă ciupercile simbiotrofe, atât număr maxim de specii. Acest Macromicetele vernale în componenţa specifică, cât maximum se atinge datorită fap- Sezonul vernal durează în- şi în raportul abundenţei. Înce- tului că în afară de speciile din cepând cu a doua jumătate a lu- pând cu cea de-a doua decadă cele două sezoane precedente, nii martie şi până la mijlocul lunii a lunii iunie apar concomitent apar specii care formează cor- iunie. Odată cu topirea zăpezii reprezentanţi ai câtorva genuri puri sporifere la temperaturile apar primele corpuri sporifere de micorizanţi (Amanita, Bo- aerului de sub 15 grade. ale pezizelor, iar la începutul lu- letus, Lactarius, Russula). La La începutul lunii septem- nii aprilie se întâlnesc următoa- început speciile acestor genuri brie, după o întrerupere nu rele specii: Agrocybe praecox, apar solitar, iar spre mijlocul lu- prea mare şi odată cu căderea Agaricus campestris, Coprinus nii iulie deja predomină printre primelor ploi de toamnă, apar comatus, Tubaria conspersa, T. alte grupe trofice. Dintre ele mai macromicetele de talie mică furfuracea, Psathyrella spintri- abundente sunt speciile: Amani- şi în primul rând cele folicole gera ş.a. În acest timp ele se în- ta rubescens, Boletus impolitus, ca: Rhodocollybia butyracea; tâlnesc solitar, iar la sfârşitul lu- Lactarius piperatus, Russula Mycetinis scorodonius, Gym- nii, când temperatura medie pe aurata, R. foetens, R. nigricans. nopus dryophilus; G. foetidus; lună se ridică mai sus de +12º C La fel de abundente sunt şi une- G. peronatus; G. hybridus ş. a. În cea de-a doua jumătate a lunii septembrie, după căde- 5.87% rea ploilor ambudente, apar şi 22% simbiotrofele estivale din fami- 20.45% liile Amanitaceae, Boletaceae Vernale -49 şi Russulaceae, apoi după ele Estivale -171 speciile familiei Tricholomata- ceae. La sfârşitul lunii septem- Autumnale-432 brie apar speciile tipice autum- Multisezoniere- 184 nale - reprezentanţii genurilor Cortinarius şi Pholiota. În prima decadă a lunii octombrie as- pectul autumnal atinge cel mai 51.68% mare număr de specii, printre care prevalează după abun- Figura 1. Ponderea sezonieră a macromicetelor

32 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

denţă speciile lignicole din genurile Armillaria, Pholiota, Cla- 14.50% vulina, Inonotus şi Phellinus. După primele îngheţuri care, 6.80% de obicei, apar la sfârşitul lunii

Comestibile - 121 octombrie, continuă să formeze corpuri sporifere, până la apari- Toxice - 57 ţia temperaturilor negative con- Necomestibile - 658 stante, unele specii lignicole ca: Armillaria mellea, Hypholoma fasciculare, Pholiota aurivella, 78.70% Pleurotus ostreatus, Flammuli- na velutipes şi F. fennae. În ier- nile mai blânde, cu temperaturi Figura 2. Ponderea numerică şi procentuală a speciilor comestibile, necomes- pozitive, ultimele trei specii for- tibile şi toxice mează corpuri sporifere destul

Tabelul 1 Fenofaza de formare a corpurilor sporifere la ciupercile comestibile

Vernală Estivală Autumnală Specia IV V VI VII VIII IX X XI 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Agaricus altipes + + + Agaricus arvensis + + + Agaricus bitorquis + + Agaricus bresadolianus + + + Agaricus campestris + Agaricus langei + + Agaricus silvicola + + + + + Agaricus subperonatus + + + + + Amanita rubescens + + + Amanita vaginata + + + + + Armillaria mellea + + Auricularia auricula-judae + + + + + + + + + + + + + Boletus aereus + + + + Boletus badius + + + + + + Boletus edulis + + + + + + + + Boletus erythropus + + + + + + Boletus impolitus + + + + + + + + Boletus luridus + + + + + + Boletus queletii + + + + + + + + Boletus pulverulentus + + + + + + + + Boletus regius + + + + + + Boletus reticulatus + + + + + + + Boletus rhodopurpureus + + + + + + Boletus subtomentosus + + + + + + Calocybe gambosa + + + + + Calvatia gigantea + + + + Cantharellus cibarius + + + + + Chroogomphus rutilus + + + + + + + + Clavulina coralloides + + + + + + Infundibulicybe geotropa + + + + Clitocybe gibba + + + + Clitocybula lacerata + + + + Clitopilus prunulus + + + + + + + Coprinopsis atramentaria + + + +

NR. 4(76) august, 2014 33 cercetări

Coprinus comatus + + + + + + + + + + Crepidotus mollis + + + + + + + + + + Entoloma aprile + + + Entoloma clypeatum + + + + Entoloma lividoalbum + + + + Entoloma prunuloides + + + + + + Fistulina hepatica + + + + + + + + + + Flammulina velutipes + + Gomphydius glutinosus + + + + Gyroporus castaneus + + + + + + + + Hydnum repandum + + + + + + + + Hygrophorus arbustivus + + + + Hygrophorus chrysodon + + + + Hygrophorus eburneus + + + + Hygrophorus nemoreus + + + + + + Hygrophorus penarius + + + + + + Hygrophorus russula + + + + Hygrophorus unicolor + + + + Kuehneromyces mutabilis + + + + + + + + + + Laccaria amethystina + + + + Laccaria laccata + + + + Lactarius deliciosus + + + + + + + + + + Lactarius deterrimus + + + + + + + + + + Lactarius piperatus + + + + + + Lactarius pyrogalus + + + + + + Lactarius quietus + + + + + + Lactarius sanguifluus + + + + + + Lactarius velleereus + + + + + + Lactarius volemus + + + + + + Leccinellum crocipodium + + + + + + + + Leccinellum duriusculum Leccinum aurantiacum Leccinum griseum + + + + + + Leccinum scabrum + + + + + + Leccinum versipele + + + + + + Lepista nuda + + + + Lepista panaeolus + + Lepista personata + + + + Leucocortinarius bulbiger + + + + + + Macrolepiota excoriata + + + + Macrolepiota mastoidea + + + + Macrolepiota procera + + + + Marasmius oreadis + + + + + + + + + + + Melanoleuca grammopodia + + + + Mitrophora semilibera + + + Morchella deliciosa + + + Morchella esculenta + + + Hymenopelis radicata + + + + + + + + + + Lentinus tigrinus + + + + + + + + + + Pleurotus cornucopiae + + + + + + Pleurotus ostreatus + + + + + + + + + + Pluteus cervinus + + + + + + Polyporus squamosus + + + + + + + + + + Psathyrella candoleana + + + + Russula adusta + + + + + + Russula aeruginea + + + + + + Russula alutacea + + + +

34 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Russula aurea + + + + Russula cyanoxantha + + + + Russula foetens + + + + + + Russula furcata + + + + + + + + + + Russula integra + + + + + + Russula nigricans + + + + + + Russula parazurea + + + + + + + + + + Russula romellii + + + + + + Russula sanguinaria + + + + Russula vesca + + + + + + Russula vinosa + + + + + + Russula virescens + + + + + + Russula xerampelina + + + + + + + + + + Sarcoscypha austriaca + Sarcoscypha coccinea + Strobilurus esculentus + + + Suillus granulatus + + + + + + + + + Suillus luteus + + + + + + Terfezia arenaria + + + + + Tricholoma columbetta + + + + Tricholoma orirubens + + + + Tricholoma portentosum + + + + Tricholoma terreum + + + + + + + + + Tuber aestivum + + + + + Tuber brumale + + + + + Tuber excavatum + + + + + Verpa bohemica + + + Verpa digitaliformis + + + Volvariella gloiocephala + + + + Xerocomellus chrysenteron + + + +

Figura 3. Agaricus campestris Figura 4. Armillaria mellea

Figura 5. Boletus edulis Figura 6. Boletus impolitus

NR. 4(76) august, 2014 35 cercetări

Figura 7. Calocybe gambosa Figura 8. Leccinellum griseum

Figura 9. Leccinum albostipitatum Figura 10. Morchella esculenta

Figura 11. Pleurotus ostreatus Figura 12. Russula cyanoxantha

Figura 13. Russula virescens Figura 14. Suillus granulatus

36 NR. 4(76) august, 2014 cercetări

Figura 15. Amanita pantherina Figura 16. Amanita phalloides

Figura 17. Entoloma sinuatum Figura 18. Hypholoma lateritium

Tabelul 2 Fenofaza de formare a corpurilor sporifere la ciupercile toxice

Vernală Estivală Autumnală Specia IV V VI VII VIII IX X XI 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 Agaricus placomyces + + + + + + + + + + Agaricus xanthodermus + + + + + + + + + + Agaricus augustus + + + + Agaricus moelleri + + + + Agaricus phaeolepidotus + + + + + + + + + + Amanita citrina + + + + + + + + + Amanita gemmata + + + + Amanita muscaria + + + + Amanita ovoides + + + Amanita pantherina + + + + + + + + + + Amanita phalloides + + + + Amanita regalis + + + + + + Amanita solitaria + + + + Boletus satanas + + + + + + Lichenomphalia umbellifera + + + + Clitocybe candicans + + + + Clitocybe nebularis + + + + Clitocybe phyllophila + + + + Clitocybe rivulosa + + + + Entoloma rhodopolium + + + + Entoloma sinuatum + + + + Galerina marginata + + + + + + + + + +

NR. 4(76) august, 2014 37 cercetări

Gymnopilus junonius + + + + Gymnopus fusipes + + + + Gyromitra gigas + + + Hebeloma crustuliniforme + + + + Hebeloma sinapizans + + + + + Helvella crispa + + + + Hygrocybe conica + + + + + + + + + + Hygrocybe nigrescens + + + + Hypholoma fasciculare + + + + + + + + + + + + + Hypholoma lateritium + + + + + + + + + + Inocybe adaequata + + + + + + Inocybe asterospora + + + + + + + + + + Inocybe corydalina + + + + + + + + + + Inocybe flocculosa + + + + Inocybe Bresadolae + + + + + + + + + + Inocybe corydalina + + + + + + + + + + Inocybe geophylla + + + + Inocybe godeyi + + + + + + + + + + Inocybe margaritispora + + + + + + + + + + Inocybe nitidiuscula + + + + Inocybe rimosa + + + + + + + + + + Lepiota brunneoincarnata + + + + Lepiota helveola + + + + + + + + + + Lyophyllum connatum + + + + Lepista flaccida + + + + Mycena pelianthina + + + + + + + + + + Mycena pura + + + + Mycena rosea + + + + Panaeolus papilionaceus + + + + Paxillus involutus + + + + Pluteus salicinus + + + + Russula olivacea + + + + Sarcosphaera coronaria + + + + Scleroderma verrucosum + + + + Tricholoma sulphureum + + + + de abundent în lunile decem- ce reprezintă 14,5 % din totalul ricus bitorquis, A. campestris brie şi februarie. speciilor identificate în teritoriul (figura 3), Coprinus comatus, Importanţa macromicete- cercetat; 57 de specii sunt toxi- Marasmius oreades, Polyporus lor ca produs alimentar în viaţa ce, ceea ce reprezintă 6,8% din squamosus, Calocybe gambosa omului este indiscutabilă. Va- totalul speciilor identificate în (figura 7), Entoloma aprile, E. loarea lor nutritivă se determină teritoriul cercetat; 658 de specii clypeatum, E. prunuloides. Ulti- prin prezenţa în corpurile spori- pot fi definite ca necomestibile, mele trei specii se întâlnesc în fere ale ciupercilor a substanţe- ceea ce reprezintă 78,7% din teritoriul cercetat în exclusivitate lor azotoase, din care masa de totalul speciilor identificate în te- doar în această perioadă. bază revine proteinelor. În afară ritoriul cercetat (figura 2). Vara, la sfârşitul lunii iunie - de aceasta, ciupercile conţin În baza acestor date, pentru începutul lunii iulie, cel mai des substanţe preţioase ca: glucide, ciupercile comestibile şi cele to- se întâlnesc Amanita rubes- grăsimi, vitamine (A, B1, B2, D, xice, a fost întocmit calendarul cens, Boletus edulis (figura 5) C, PP,), antibiotice, săruri mine- formării corpurilor sporifere (ta- B. impolitus (figura 6),B. luridus, rale etc. [16]. belele 1, 2). B. queletii, B. subtomentosus, În urma cercetărilor efectua- Pe teritoriul Republicii Mol- Lactarius quietus, Leccinellum te pe teritoriul Moldovei şi con- dova ciupercile comestibile (fi- griseum (figura 8), R. cyanoxan- sultării literaturii de specialitate gurile 3-14) practic pot fi recol- tha (figura 12), R. delica, R. in- [4, 5, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15 ], tate în toate anotimpurile anului. tegra, R. nigricans, R. rosacea, am obţinut următoarele date: Primăvara cel mai mare număr R. virescens (figura 13) , Xero- 121 specii de macromicete pot de carpofori formează Morche- comellus chrysenteron, iar în fi folosite în alimentaţie, ceea lla esculenta (figura 10), Aga- august abundent formează cor-

38 NR. 4(76) august, 2014 cercetări puri sporifere Agaricus arvensis, cât şi de proprietăţile biologice cromicete din România. Iaşi: A. bresadolianus, A. langei, A. şi de ritmul de dezvoltare al fie- Univ. „Al. I. Cuza”, 2009, 563 p. silvicola, Macrolepiota procera, cărei specii. 6. Бондарцев А. С. и Chlorophyllum rachodes etc. În baza analizei fenofaze- Зингер П. А. Руководство по După varietatea specifică a lor de dezvoltare a corpurilor сбору высших базидиальных ciupercilor comestibile, cel mai sporifere ale fiecărei specii în грибов для научного их изуче- bogat este sezonul de toamnă. parte din teritoriul cercetat, au ния. В кн: Тр. БИН АН СССР, În această perioadă pot fi întîlni- fost evidenţiate 4 perioade se- сер. В, Споровые растения, te frecvent pitărcuţile (Leccinum zoniere: vernală (aprilie-mai); 1950, вып. 6, с. 499-543. albostipitatum, figura 9), pitaş- estivală (iunie-iulie); autumnală 7. Васильков Б. П. Уро- tele (Suillus granulatusel, figu- (septembrie-octombrie) şi mul- жай, грибы и погода. В: Бот. ra 14), păstrăvul (Pleurotus os- tisezonieră (primăvara-vara; журн., 1962, т. 2, № 4, с. 258- treatus, figura 11) şi ghebele de vara-toamna; primăvara-vara- 262. toamnă (Armillaria mellea, figu- toamna). 8. Bon M. Champignons de ra 4), ultima, după productivita- Printre cele 836 de specii France et d´Europe occidentale. te, depăşeşte toate celelalte ciu- de macromicete, inventariate Paris: Arthaud, 1988, 368 p. perci. Această specie formează pe teritoriul Republicii Moldova, 9. Courtecuisse R., Duhem corpuri sporifere din abundenţă, spectrul sezonier al formării spo- B. Guide Des Champignons îndeosebi în parchetele de pă- roforului reflectă o superioritate De France Et D’europe. Paris: dure exploatate. numerică a taxonilor autumnali Delachaux Et Niestlé Lausanne, În afară de ciupercile comes- (432), urmat de cele multise- 1994, 476 p. tibile, pe teritoriul Moldovei se zoniere (184) şi estivale (171). 10. Eyssartier G., Roux P. Le întâlnesc şi specii toxice (figurile Sezonul vernal este reprezentat guide des champignons France 15-18), care deseori provoacă de 49 de specii. et Europe. Paris: Belin, 2011, intoxicaţii, uneori letale [13]. În Analiza componenţei spe- 1119 p. urma cercetărilor efectuate de cifice a fiecărui sezon în parte 11. Manic Ş. Contributions to noi şi a consultării literaturii de ne demonstrează că în sezonul taxonomic diversity research of specialitate [4, 5, 8, 9, 10, 12, vernal şi cel autumnal sunt spe- macromycobiota of Republic of 13, 14, 15 ], a fost stabilit un cii ce formează corpuri sporifere Moldova. In: Journal of Botani, număr de 57 de specii de ma- numai în această perioadă. În Chişinău, 2014, vol. YI, nr. 2 (9), cromicete, care pot provoca in- fiecare sezon se întâlnesc atât p. 52-62. toxicaţii în urma consumului lor specii comestibile, cât şi toxice. 12. Moser M. Guida alla (tabelul 2). determination dei funghi. Poly- Majoritatea cazurilor de otră- BIBLIOGRAFIE porales, Boletales, Agaricales, vire, înregistrate de instituţiile 1. Constantinescu O. Me- Russulales). Trento: Saturnia, medicale din Moldova, au avut tode şi tehnici în micologie. 1993, 565 p. loc în urma consumului în ali- Bucureşti, Ceres, 1974. 215 p. 13. Neville P., Chevassut mentaţie a speciilor: Amanita 2. Manic Ş. ş. a. Con- G. Comestibilite et toxicite des pantherina (figura 13) A. phalloi- spectul diversităţii biologice a champignons. Nice: Fed. Ass. des (figura 16),Entoloma sinua- Rezervaţiei „Codrii”. Chişinău, Myc. Med, 2000, 106 p. tum (figura 17) şi Hypholoma la- Ştiinţa, 2011, 328 p. 14. Phillips R. Mushrooms teritium (figura 18) - specii foarte 3. Manic Ş., Manic T. and other fungi of Britain & larg răspândite, care se confun- Macromicetele vernale. În: Europe. London: Pan Books, dă deseori cu speciile din genuri- Materialele simpozionului Ştiin- 1981. 288 p. le Agaricus şi Armillaria [2]. ţific internaţional Rezervaţia 15. Roux P. Mille Et Un „Codrii”. Chişinău: Ştiinţa, 2011, Champignons. France: Roux– Concluzii p. 248-250. Sainte Sigolène, 2006, 876 p. După biologia sa, fiecare 4. Sălăgeanu Gh., Sălă- specie de macromicete are o geanu A. Determinator pentru anumită perioadă de apariţie, recunoaşterea ciupercilor co- durată, precum şi o perioadă de mestibile, necomestibile şi otră- sfârşit a sporoforului. Termenele vitoare din România. Bucureşti, de formare a corpurilor sporifere Ceres, 1985, 330 p. depind atât de factorii climatici, 5. Tănase C. ş. a. Ma-

NR. 4(76) august, 2014 39 INFORMAŢII

Grigore Antipa şi bioeconomia Acad. Ion Dediu, Institutului de Ecologie şi Geografie al A.Ş.M, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Summary: The notion of economy of nature has a long history and is always present in the ecological and environmental investigations. The term was used for the first time by the outstandery Swedish biolo- gist Carl von Linné (1707-1778) in his dissertation “Specimen academicum de oeconomia naturae…”, white was published in Upsala (1749), and was defined as relations amons all bodies [components] of the nature, on which its equilibrium is based on.The same term, without changing its meaning, was used by the founder of geology as a science Ch. Lyell (1830-1833), which was undertaken by his pupil Ch. Dar- win (1859). Later on, the notion and the term was utilized by E. Haeckel (1866) as a synonym of ecology. Further, the Romanian scientist Grigore Antipa, one of the founder is pupil in the field of ecology, had used, this quite appropiate and useful notion as a methedological basis the ecological research of the Danube Delta and of the Romanian Black Sea litoral, Gr. Antipa (1892, 1910, 1933, 1935), utilizing the biocenotical and bioproductive approach of the natural biosystems created a new science – the bioeconomy. Much later (1925), the same term was used (independent of Gr. Antipa) by the Russian biologyst T. I. Baranov. The next two famous Romanian Scientists – the economists N. N. Constantinescu (1976, 1993) and N. Georgescu-Roegen (1971, 1979) have approaced economy from the biological point of view, while Gr. Antipa has developed biology (ecology) from economical point of view. Historically, the paradigmatic line Linné-Lyell → Davwin → Haeckel → Antipa → Constantinescu → Georgescu- Roegen logically rulled towards the global concept (the philosophy) of sustainable development (i. e. of ecodevelapment), officially approved of by the UN Conference „ The Environment and Development” (Rio de Joneiro, June 5, 1992). Key Words: ecology, economy of naturae, bioeconomy, sustainable development

Studiul genezei şi evoluţiei eco- M. Mesarovič (1964, 1970, 1975), D. ale celebrului savant suedez au fost logiei ca ştiinţă (Dediu 2007, 2009, Meadows (1966) şi a. consacrate fenomenului enigmatic al 2010, 2011, 2012) ne demonstrează În al treilea rând, Gr. Antipa poate economiei şi organizării naturii. o contribuţie esenţială a naturaliştilor fi considerat ca fondator al ecologiei Ne vom convinge despre aceasta români. Ca exemplu, poate fi menţi- bioproducţioniste, deoarece dânsul făcând cunoştinţă cu ambele diserta- onat aportul celebrului biolog Grigo- a demonstrat că un sistem biologic ţii academice ale acestuia „Specimen re Antipa (1892, 1895, 1910, 1933, acvatic produce o anumită biomasă. academicum de oeconomia natu- 1935, 1940 etc.) unul dintre primii şi Tocmai această concluzie (de altfel rae…” (1749, Upsala) şi „Disertatio cei mai prolifici ucenici ai fondatorului evidentă, axiomatică) i-a permis auto- academica politia naturae…” (1760, ecologiei - E. Haeckel (1866). rului să lanseze ideea, chiar o noţiune Upsala) (citat după G. Uschmann, În primul rând, prin abordarea nouă (independent de biologul rus T. 1970, p. 10). Prin termenul „econo- sistemică a Deltei Dunării şi a litora- I. Baranov, 1925) - cea despre bioe- mia naturii” Linné înţelegea relaţiile lului Mării Negre Gr. Antipa a anticipat conomie, idee care, după cum vom existente între toate corpurile naturii, cu cel puţin 50 de ani consolidarea vedea mai jos, ulterior a devenit atât datorită cărora se menţine în ea echi- conceptului central şi unic (coloa- de productivă (!). librul durabil, acesta datorându-se na vertebrală) al ecologiei moderne, Aşadar, Gr. Antipa a pus bazele atât înmulţirii şi existenţei, cât şi mor- care este cel ecosistemic. În al doilea concepţiei ecologo-economice a unei ţii fiinţelor vii; moartea unui organism rând, datorită analizei interconexiuni- ştiinţe noi, bioeconomia, care, făcând asigură viaţa altui organism. În „Poli- lor dintre componentele vii şi nevii ale un studiu gnoseologic, ne va demon- tia naturae…” autorul compară natura Deltei Dunării ca un sistem ecologic stra că ea, concepţia bioeconomică cu o comunitate umană ce trăieşte (noţiunea de ecosistem sau biogeo- de astăzi, are rădăcini, alimentându- conform unor anumite legi exact pre- cenoză încă nu apăruse în literatura se din opera ştiinţifică a lui Carl von stabilite. ştiinţifică), savantul român a anticipat Linné (1707-1778). Apropo, majori- Ambele disertaţii ale lui Linné altă concepţie axiomatică modernă – tatea contemporanilor noştri cred că conţin anumite aspecte ecologice, cea generală despre sistem (sau cum principala realizare a lui Linné a con- asupra cărora autorul insista foarte i se spune astăzi „teoria generală a stat în crearea formulei binominale în serios. Astăzi ne putem permite luxul sistemelor”) a lui Ludvig von Bertalan- sistematica plantelor şi animalelor. de a-l critica (chiar învinui) pe Linné ffy (1950, 1968), dezvoltată apoi şi de Puţini însă ştiu că tezele de doctorat pentru faptul că aborda teologic pro-

40 NR. 4(76) august, 2014 INFORMAŢII

blemele ştiinţifice, fiind convins că Linné a pătruns nu numai în subcon- Bibliografie mecanismul echilibrului în natură este ştientul lui Haeckel, dar şi în gândirea Antipa Gr. Studii asupra pescă- pus în mişcare de către Creatorul sa ştiinţifică de bază (ca să nu-i zicem riilor sistematice în apele României. acesteia (adică de Dumnezeu), însă avangardistă). Bucureşti; 1892, 80 p. faptul rămâne fapt: Linné a descoperit De la Haeckel noţiunea de eco- Antipa Gr. Regiunea inundabilă a şi explicat cum funcţionează „econo- nomia naturii, după cum am mai men- Dunării. Starea ei actuală şi mijloace- mia naturii”, abordând legile care real ţionat, a pătruns în gândirea, la fel de le de a o pune în valoare. Inst. de Arte asigură echilibrul natural. fundamentală, a românului Gr. Antipa Grafice „Carl Cobl”, Bucureşti, 1910. Este foarte interesant şi extrem de – ca deschizător de drumuri princi- Antipa Gr. Cercetări hidrobio- important faptul că această descope- pale ale ştiinţelor biologice nu numai logice în România şi importanţa lor rire, idee genială a lui C. Linné, l-a in- româneşti, dar şi ale celor europene ştiinţifică şi economică. // Anal. Acad. fluenţat enorm pe Ch. Darwin (1859). (dacă nu şi mondiale). Rom., t. 36, Bucureşti, 1912. Acesta a preluat noţiunea de econo- Aşa s-a întâmplat că, concep- Antipa Gr. Pescăriile şi regiu- mie a naturii de la dascălul său ştiinţi- ţia originală a lui Gr. Antipa privind nea inundabilă a Dunării în cadrul fic Gh. Lyell (1830-1834) - fondatorul economia naturii, rebotezată de el economiei naţionale şi mondiale. geologiei ca ştiinţă. Acesta din urmă cu numele de bioeconomie, a migrat Bucureşti, 1933. a fost evident influenţat de geniul lui spre economie – o ştiinţă departe (la Antipa Gr. La Biosociologie et la Linné. Putem presupune că anume prima vedere superficială) de ecolo- Bioeconomie de la Mer Noire. Bul. filosofia linneniană l-a ajutat pe Dar- gie (şi de biologie în general). Este Sect. Sci. Acad. Ronm., 15, Bucu- win să înţeleagă că economia naturii vorba despre doi economişti români reşti, 1933 p. 195-207. se manifestă prin ciclurile răspândirii, celebri – N. N. Constantinescu (1976, Aşevschi V. Managementul eco- conservării şi distrugerii fiinţelor vii, că 1993) şi Nicolae Georgescu-Roegen logic şi dezvoltarea durabilă. Edit. echilibrul populaţiilor este susţinut de (1971, 1979, 1995). „Foxtrot”, Chişinău, 2012, 270 p. mecanismele naturale privind contro- Eminentul economist N. N. Con- Constantinescu N. N. Economia pro- lul asupra creşterii efectivelor acesto- stantinescu, promotor al principiului tecţiei mediului. Bucureşti, 1976, 688 p. ra, în mod iminent incluzând lupta lor ecologic în ştiinţa economică, recu- Constantinescu N. N. Principiul pentru existenţă. Astfel, Ch. Darwin a noscând pionieratul antipian al bioe- ecologic în ştiinţa economică. Edit. folosit concepţia lui C. Linné pentru a conomiei, îl consideră pe biologul Gr. Acad. Rom., Bucureşti, 1993. remarca şi explica logic [dar şi cu su- Antipa ca şi un precursor al Economi- Darwin Ch. On the origin of speci- ficiente dovezi concrete – concretiza- ei protecţiei mediului înconjurător. ens by means of natural selection, or rea n. - I. D.] teoria sa despre evoluţia Alt mare economist, Nicolae preservation of favored races in the stru- speciilor (Staufer 1960, p. 241, citat Georgescu-Roegen (1971, 1979, ggle for life. John Murray, London, 185 c. după Uschmann, 1970, p. 11). 1995), punându-şi scopul revoluţio- Dediu I. Tratat de ecologie teo- În continuare, logica evoluţiei nării ştiinţei economice moderne prin retică. Studiu monografic de sinteză. ştiinţei a condus spre apariţia unui abordarea ei termodinamică (entropi- Edit. “Poenex”, Academia Naţională domeniu nou de cunoaştere a vie- că) a procesului economic, a adus o de Ştiinţe Ecologice din R. Moldova, ţii fiinţelor vii în mediul lor natural. contribuţie fundamentală la dezvol- Chişinău, 2007, 557 p. Este vorba despre ecologie, fondată tarea bioeconomiei. Mai mult decât Dediu I. Ecologia şi Economia – în 1866 de germanul Ernst Haeckel atât, acest celebru economist româ- două ştiinţe complementare. Prolego- (vezi lucrarea acestuia - „Generelle no-american consideră că „procesul menele bioeconomiei. În “Noosfera”, Morphologie der Organismen…”, în economic apare ca o continuare a nr. 2, p.4 – 12, Chişinău, 2009. 2 volume), bazată pe „Originea spe- evoluţiei biologice, de fapt o extinde- Dediu I. Enciclopedie de Ecologie. ciilor…” a lui Ch. Darwin (1859), care re transcedentală a acestei evoluţii. Edit. “Ştiinţa”, Chişinău, 2010, 835 p. poate fi considerată (în afară de ca- Această sinteză explică nu doar ca- Dediu I., 2010. Contribuţii ro- racterul ei fundamental evoluţionist) racterul pe veci evolutiv al procesului mâneşti la dezvoltarea ecologiei. In. şi ca prima lucrare monografică total economic, dar şi aspectele politico- “Akademos”, nr. 2 (25), p. 114-124, ecologică. Nu înzadar E. Haeckel, sociale, legate de inegalităţi între cla- Chişinău, 2012. fiind profund influenţat de teoria dar- se sociale sau între naţiuni”. Georgescu-Roegen N. The winiană, a hotărât să creeze o „nouă În continuare, de la pionieratul Enthropy Law and the Еconomics biologie” („Generelle Morphologie der bioeconomic românesc evoluţia sci- Рrocess. Cambridge, Mass, 1971. Organismen”), cu un subtitlu extrem entologică a continuat… Aşa s-a în- Georgescu-Roegen N. 1979. Le- de sugestiv: „Bazele principale ale şti- tâmplat că linia paradigmatică Linné gea Entropiei şi Procesul Economic. inţei despre formele organice, argu- – Lyell – Darwin – Antipa – Constan- Edit. Politică, Bucureşti, 688 p. mentată mecanic pe teoria evoluţiei, tinescu şi Georgescu-Roegen logic a Georgescu-Roegen N. De crois- reformată de Ch. Darwin”. condus la apariţia concepţiei (filosofi- sance Entropie – Ecologie – Econo- Se ştie că E. Haeckel, incluzând ei) globale a dezvoltării durabile (sus- mie. Edit Sang de la Terre, Paris, 1995. ecologia (termen creat de el) în con- tenabile, susţinute), adică a ecodez- Linné C. von. Specimen acade- strucţia noii biologii, în calitate de si- voltării, aprobată de Conferinţa ONU micum de economia naturae… Upsa- nonim terminologic al acesteia, a uti- „Mediul şi Dezvoltarea” de la Rio de liae, 1749. lizat şi sintagma „economia naturii” în Janeiro, Brazilia (5-11 iunie 1992) Lyell Ch. Principles of geology. sens linnenian. Astfel, concepţia lui C. (Aşevschi, 2012). London, 1830 – 1834.

NR. 4(76) august, 2014 41 CALENDAR de mediu

9 august - Ziua internaţională a grădinilor zoologice şi parcurilor Parcul Național Ceahlău Grigore Barac Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

Noţiuni generale Parcul Național Ceahlău este o arie protejată de interes național ce corespunde conform IUCN ) (Uniu- nea Internaţională pentru Conser- varea Naturii) categoriei a II- (parc național – arie protejată administra- tă în special pentru protecţia eco- şistemelor şi pentru recreere). Este situată în nord-estul României, în partea vestică a județului Neamț. Parcul Naţional Ceahlau are o suprafaţa de 17200 ha, iar teritoriul cu un regim special de protecţie de 5830 ha este situat intre Complexul Lespezi, Piciorul Schiop (Cabana Dochia) şi Scaunele Zeilor (Ocola- şul Mare). Parcul Naţional Ceahlau are ur- matoarele categorii de arii protejate: 1. Rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul şi conservare pentru: economice, culturale şi spirituale. Mare”; - ecosistemele, habitatele natu- Prin Ordinul ministrului Mediu- 2. Rezervaţia natural-botanică rale reprezentative din cadrul par- lui nr. 1964/ 2007 Parcul Naţional „Poliţa cu crini”; cului în care trăiesc specii de plante Ceahlău a devenit sit de importan- 3. Monumentele naturii: „Casca- şi animale sălbatice peri-clitate, vul- ţă comunitară, parte integrantă a da Duruitoarea” şi „Avenul Mare 2”. nerabile, endemice sau rare; reţelei ecologice europene Natura Spaţiul ariei este înconjurat de - conservarea diversităţii biolo- 2000. Valea Bistricioarei, la nord, Valea gice floristice şi faunistice, a diver- Conform O.U.G. 57 / 2007, pe Bicazului, la sud, Valea Bistriţei la sităţii resurselor genetice vegetale teritoriul Parcului Naţional Ceahlau est şi văile Bistrei, Pinticului şi Jida- şi animale şi menţinerea echilibrului au fost definite şi delimitate urmă- nului, la vest. Masivul Ceahlău este ecologic; toarele zone : constituit dintr-un sistem de culmi - elementele şi formaţiunile na- - Zona de protecţie strictă dispuse radial, având altitudini ce turale geomorfologice, peisagistice, – Rezervaţia Ştiinţifică Ocolaşul variaza între 1000-1300 m şi care geologice, speologice, paleontolo- Mare care cuprinde un areal săl- converg către cele două puncte gice, pedologice şi altele aseme- batic, în care nivelul intervenţiilor mai înalte: Varfurile Ocolasul Mare nea, cu valoare de bunuri ale patri- antropice a fost foarte redus. Având - 1907 m şi Toaca - 1904 m. moniului natural. o suprafată de 366,6 ha, este zona Parcul Naţional Ceahlău a fost Obiectivele Parcului Naţional de importanţă ştiinţifică, educativă constituit iniţial ca arie protejată Ceahlau sunt: şi ecoturistică. prin Hotărârea Consiliului de Mi- - conservarea patrimoniului na- - Zona de protecţie integrală niştri nr. 1625 din 1955. Limitele ac- tural, cultural şi spiritual; cuprinde cele mai valoroase bunuri tuale au fost stabilite prin Hotărârea - desfăşurarea de activităţi tuale patrimoniului natural din interio- Guvernului nr. 230 din 2003 privind ristice în concordanţă cu obiectivul rul P.N.C. Are o suprafaţa de 4775,8 „Delimitarea rezervaţiilor biosferei, de conservare al patrimoniului şi cu ha şi se intinde pe platoul superior parcurilor naţionale şi parcurilor na- proiectele teritoriale de dezvoltare al masivului (67,0 ha) şi în fondul turale şi constituirea administraţiilor economică, forestier reprezentat de parcele şi acestora. Este administrat de Ser- - susţinerea activităţilor tradiţio- subparcele forestiere ce apartin de viciul de Administrare al Parcului nale, silviculturii de calitate şi acţiu- Ocolul Silvic Bicaz şi Ocolul Silvic Naţional Ceahlău, aflat în subordi- nilor de dezvoltare, cu menţinerea Ceahlau. nea Consiliului Judeţean Neamţ. principiului dezvoltării durabile; - Zona de conservare dura- Constituirea P.N.C. are ca scop - informarea publicului şi comu- bilă sau zona-tampon se întinde asigurarea unui regim de siguranţă nităţilor locale despre avantajele pe o suprafata de 2360,25 ha şi ur-

42 NR. 4(76) august, 2014 CALENDAR de mediu

cău, Bicaz, pe DN 15, prin Poiana Largului pana la Grinties, în continuare pe DJ 155 F până la poarta de intrare în parc din partea localit- îţii Durau. O alta variantă pe DN15 de la Bicaz, pe DJ 155F până la Izvorul Muntelui; - Dinspre Ardeal, pe DN 15C, de la Gheorghieni prin Lacul Roşu şi Cheile Bicazului până în oraşul Bicaz cu legătură pe DN15 (spre Poiana Largului) şi DJ 155 F (prin Izvorul Muntelui). O altă posibilitate de acces: din Bicazul Ardelean pe drumul comunal spre Telec şi Bistra (poarta de intrare de la Bistra); măreşte pe cât este posibil crearea - Dinspre Vatra Dornei, pe DN unui tampon între zona de protecţie 17B, până la Poiana Largului; de integrală şi suprafeţele influenţate aici conexiune la DN 15 până la antropic, situate în raza parcului intrarea in localitatea Grinţieş şi, în Mare şi Jgheabul cu Hotaru, Jghea- sau în vecinătate. continuare, prin Bistricioara şi Cea- bul cu Turnu, Jgheabul Ghedeonu- - Zona de dezvoltare durabilă hlău, până la Durău (DJ 155F); lui, Jgheabul Armenilor, Jgheabul a activităţilor umane are o supra- - Dinspre Târgu Neamţ pe DN Oilor şi Jgheabul Lupilor, Jghea- faţă de 239,85 ha şi cuprinde mai 15B prin pasul Petru Vodă până la bul lui Vodă, Jgheabul Panaghia şi multe suprafeţe dispersate, unde Poiana Largului; de acolo pe DJ 15 Jgheabul Nicanului ş.a.; sunt permise activităţi de interes la Grinţieş şi în continuare, pe DJ - poliţele cu larice (cu “crini”): turistic, sportiv, agrement, utilitar, 155 F, prin Bistricioara şi Ceahlău Poliţa cu Crini (rezervaţie natura- zootehnic, agricol, administrativ, până la poarta de intrare din Durău. lă botanică), poliţa Piatra cu Apă;- ştiinţific, cu respectarea principiu- peşteri şi avene: Grota lui Savu, Peştera din Ocolaş, Avenul de Sus. lui de utilizare durabilă a resurselor Relieful naturale şi de prevenire a oricăror Peisajele naturale cele mai va- La cele menţionate mai sus se efecte negative semnificative asu- riate şi interesante din masiv sunt adaugă numeroase alte formaţiuni pra biodiversităţii. concentrate în special în zona înal- stâncoase cu forme bizare, mai pu- Masivul Ceahlău este delimitat tă a platoului şi abrupturilor limitrofe ţin cunoscute (Gemenii, Broasca, de văi adânci, evoluate : şi pot fi grupate astfel: Măriuca, Pisica ş.a.) sau altele care • la nord, valea Bistricioarei îl - grupuri de stânci: Turnul lui au primit de la localnici denumiri desparte de munţii cristalini ai Butu, Piatra Sură, Pietrele lui Ba- sugestive (Piatra Plânsă, Furculiţa, Bistriţei ; ciu, Detunatele; Piatra Miresei, La Palărie, Piatra Vi- • la est, lacul de acumulare Izvo- - stânci izolate şi turnuri: Pa- perei, Peretele Berbecului). rul Muntelui, amenajat pe valea naghia, Stânca Dochiei, Piatra cu Bistriţei, îl desparte de Munţii Apă, Turnul Sihastrului, Acele Ca- Flora Stânişoarei pe o lungime de 35 prei; Vegetaţia Masivului Ceahlau km; - stânci cu forme deosebite, este foarte variata, cu o pregnantă • la sud, valea Bicazului separă caudate: Coloana Dorica, Claia lui notă de originalitate. O importanţa masivul de Munţii Tarcăului; Miron, Căciula Dorobanţului, Vultu- ştiinţifică deosebită o are vegetaţia • la vest, limita urmăreşte valea rul lui Traian, Santinele, Piatra Lă- stâncariilor, multe dintre grupările Pinticului, trece prin Curmătura crimată, Faraonul; instalate pe poliţe, brâne, pe sub- Pinticului şi se îndreaptă spre - abrupturile marginale: Gardul strat calcaros sau conglomerate, sud, pe Valea Bistrei şi Valea Stănilelor, abrupturile Ocolaşului fiind endemice. Caprei, până în dreptul loca- Mare şi Ocolaşului Mic, abrupturile În Masivul Ceahlău au fost lităţii Bicazul Ardelean. Limita din Fundul Ghedeonului şi prăpăs- identificate 72 asociatii vegetale corespunde cu un culoar larg tiile Stănilelor; (Val. Zanoschi, 1971; D. Mititelu, (Culoarul Pintic – Bistra) dez- - vârfuri dominante cu posibili- 1989), cele reprezentative fiind în voltat la contactul flişului cu tăţi de belvedere: Ocolaşul Mare, număr de 16. cristalinul din culmile joase ale Toaca; Altitudinal se întâlnesc două Hăşmaşului (Hăghieş, Chicera, - cascade şi chei: Duruitoarea, etaje de vegetatie: montan (cu sub- Comarnic). cheile şi cascada Bistrei Mari; etajele inferior, mijlociu şi superior) - brâne: Brâna Ocolaşului şi subalpin. Căile de acces Mare, Poliţa cu Ariniş, Brâna Oco- Subetajul montan inferior se în- Parcul Naţional Ceahlău este laşului Mic; tinde de la poalele Ceahlăului, în- accesibil din 4 direcţii: - jgheaburi şi hornuri: Jgheabul cepând cu altitudinea de 450 – 530 - Dinspre Piatra Neamţ prin Ba- m, pâna la 650 – 700 m. Vegetaţia

NR. 4(76) august, 2014 43 CALENDAR de mediu

Toate aceste pa- Piatra cu Apă şi pe versantul de sub jisti au caracter ea, spre Izvorul Muntelui, la punctul secundar, ele Poiana Luminişului şi sub stâncile luând locul făge- Bâtca Neagră. Tot în acest subetaj telor defrişate. se aflăAbies alba şi Pinus silvestri- lemnoasă zonală este reprezenta- Se mai întâlnesc: Poa pratensis us – relict glaciar. tă de făgete pure, încadrate aici în (firuta), Trollius europaeus (bul- În locul molidişurilor defrişate asociaţia Symphito cordati – Fage- buci de munte), Campanula glo- se instalează pajişti secundare de tum (Vida, 1959 ). Alături de făgete, merata (clopoţei), Carlina acaulis păiuş rosu (Scorzonero roseae – se mai întâlnesc insular şi carpino – (turta), Lolium perene (zâzania), Festucetum nigricantis, Puscaru et făgete, aparţinând asociaţiei Carpi- Phleum pratense (timoftica), Lo- al. 1956, Coldea, 1987), care prin no – Fagetum (Pauca, 1941). Azo- tus corniculatus (ghizdeiul), Trifo- degradare se transformă în nar- nal, de-a lungul cursurilor de apă, lium repens, T. montanum (trifoiul), dete Violo declinatae – Nardetum se întâlnesc arinişe de tipul Telekio Stellaria graminea (rocoţeaua). (Simon, 1966). Vegetaţia ierboasă speciosae – Alnetum incanae (Col- Subetajul montan mijlociu se întin- este completată de Hieracium tran- dea, 1986 ) şi tufărişuri încadrate în de pe o altitudine de la 650 – 700 silvanicum (vulturica), Melampyrum asociaţia Myricarietum germanicae m pâna la 1100 – 1200m şi este silvaticum (sor-cu-frate), Luzula (Jenik 1955). Specii: Fagus silva- caracterizat prin pădurile de ames- maxima şi Luzula silvatica (horşti), tica (fagul), Carpinus betulus (car- tec (foioase – răşinoase). Cele mai Calamagrostis arudinacea (trestie penul), Fraxinus ornus (frasinul), răspândite sunt brădeto – făgete- de câmpuri), Campanula abietina Betula verrucosa (mesteacan), le, aparţinând asociaţiei Pulmona- (clopoţei), Listera cordata (mlăş- Acer campestre (jugastru), Acer rio rubrae – Fagetum (Soó 1964, tiniţă), Oxalis acetosela (măcriş), platanoides (paltin de câmp), Acer Täuber 1987), care sunt mai frec- Aquilegia vulgaris (căldăruşa), dife- pseudoplatanus (paltin de munte), vente între 700 – 1000 m altitudine rite ferigi şi licheni, cum este Usnea Corylus avelana (alun). Pe malu- şi bradeto – molidişurile încadrate barbata (barba împăratului). rile pâraielor apar zăvoaie cu arini în Hieracio rotundati – Abietetum Etajul subalpin ocupă toată su- (Alnus glutinosa, Alnus incana), tei (Borhidi, 1971, Coldea, 1991), care prafaţa cuprinsă între limita supe- (Tilia cordata), diferite specii de săl- formează o centură între 1000 şi rioara a pădurilor de molid (1460 cii (Salix alba, Salix capraea, Salix 1200 m altitudine. Insular, în acest – 1700 m) şi înălţimile maxime din siberiaca), ulmi (Ulmus foliacesus, subetaj se mai găsesc făgete pure Masivul Ceahlău. Caracteristică Ulmus montana), călin (Viburnum pâna la altitudinea de 1050 m. pentru acest etaj este dominanţa opulus). Pajiştile secundare din subeta- jnepenişurilor (Rhododendron myr- Flora acestui etaj a fost mult jul montan mijlociu sunt edificate de tifolii –Pinetum mugi, Borza, 1959 afectată de influenţa antropică - în aceleaşi specii ca în subetajul mon- et al., Coldea 1985), vestigii ale ve- locul unui brâu continuu de făgete, tan inferior. chilor jnepenişuri, ce au fost distru- care înconjura odinioară baza ma- Subetajul montan superior este se prin tăiere şi incendiere. sivului, astăzi întâlnim doar frag- cuprins între 1100 – 1200 m altitu- Printre tufişurile de jneapăn se mente, printre care se găsesc pa- dine, în partea inferioară, şi 1460 – întâlnesc afinişe (Campanulo abi- jişti secundare sau plantaţii de pin, 1700 m în partea superioară. Arbo- etinae – Vaccinietum myrtilli, Buia brad şi molid. returile dominante sunt molidişurile et al. 1962, Boscaiu 1971) sau tu- Pajistile cu cea mai mare ras- pure, încadrate în asociaţia Hiera- fărişuri de ienupăr pitic Campanulo pândire sunt cele edificate de pă- cio rotundati – Piceetum ( Pawl. et abietinae – Juniperetum sibiricae iuşul roşu şi iarba câmpului, care Br. – Bl. 1939). În limitele acestui (Simon, 1966). De-a lungul micilor aparţin asociaţiei Festuco rubrae – subetaj, pe Ceahlău se întâlnesc pâraie din acest etaj se întâlnesc Agrostetum capillaris (Horv. 1951). cu caracter intrazonal (pe stâncării) tufărişuri de arin verde, încadrate Mai rar se întâlnesc pajişti edifica- arborete pure de larice (Larix deci- în asociaţia Salici silssiacae – Alne- te de ovăscior (Arrhenatheretum dua subsp. carpatica), aparţinând tum viridis (Colic et al.,1962). elatioris Br.-Bl. ex Scherr. 1925) asociaţiei Saxifrago cuneifoliae – Pajiştile de pe platoul Masivu- sau de ovăscior auriu (Trisetetum Laricetum (Beldie 1967, Coldea lui Ceahlău sunt reprezentate de flavescentis, Brockmann J, 1907). 1991) în punctele Poliţa cu Crini, la comunităţi aparţinând asociaţiei

44 NR. 4(76) august, 2014 CALENDAR de mediu

Lycopodium selago (brădişor) etc., în Ceahlău se întâlnesc 12 spe- care dupa unii botanişti trebuie con- cii, iar în pădurea mixtă, în cea de siderate relicte glaciare. fag sau de conifere, se întâlneşte Printre exemplarele de floră broasca cafenie (Rana temporaria). protejate întâlnim cinci specii flo- Dintre reptile, frecvente sunt şopâr- ristice declarate monumente ale lele - predominant Lacerta viridis şi naturii, şi anume: floarea de colţ, Lacerta agilis, dar se întâlnesc şi papucul doamnei, ghintura galbe- năpârca (Anguis fragilis) sau vipera nă, sângele voinicului şi bulbucii (Vipera berus). de munte. Alte specii rare protejate Lumea păsărilor este elementul sunt zada (laricele – singurul coni- faunistic şi cel mai interesant care fer cu frunzele căzătoare), gentia- dă colorit şi variaţie Ceahlăului şi na, crucea voinicului, ruscuţa de pădurilor sale. primăvara, dediţelul şi angelica. Păsările din Masivul Ceahlău ,care sunt rare sau ameninţate cu Fauna dispariţia şi din acest motiv proteja- Fauna, reprezintă diversitatea te prin lege, sunt: cocoşul de mun- biogeografică a acestei zone. te, fluturaşul de stâncă, ciocănitoa- Nevertebratele sunt reprezen- rea cu trei degete, ciocănitoarea cu Potentillo chrysocraspedae – Fes- tate de aproximativ 1100 de specii spatele alb, fâsa alpină şi brumăriţa tucetum airoidis (Boscaiu, 1971), clasificate în numeroase ordine, de munte, acvila de munte, gaia dar care aici au caracter secundar aparţinând claselor de viermi, mo- roşie, porumbelul gulerat, bufniţa, (s-au instalat pe locul jnepenişurilor luşte, crustacee, miriapode, arahni- caprimulgul, ciocănitorile de mun- defrişate). de şi insecte. Peste 1000 de specii te, ciorcârlia de pădure, muscarii şi Cu caracter intrazonal, pe stân- dintre nevertebrate aparţin insecte- sfrânciocii. căriile calcaroase se întâlnesc fito- lor care alcătuiesc marea majorita- Tabloul faunistic al Ceahlăului cenoze ierboase aparţinând asoci- te a acestei lumi. Din cele 72 specii este completat prin prezenţa ma- aţiilor: Artemisio erianthae – Gyp- de plecoptere înregistrate în zonă, miferelor. În afară de câteva specii sophiletum petraeae (Puscaru et 5 sunt noi pentru ştiinţă şi reprezin- indiferente faţă de altitudine, relief şi al., 1956), Saxifrago moschatae – tă un pronunţat caracter endemic, biotop, cum sunt lupul (Canis lupus), Drabetum kotschyi (Puşcaru et al., la himenopterele calcidoide, din 36 vulpea (Canis vulpes) şi iepurele 1956), Diantho tenuifolii – Festu- specii, 2 sunt noi pentru ştiinţă. (Lepus europaeus), celelalte specii cetum amethystinae (Domin 1933, Fauna vertebratelor din zona cunoscute ca prezente în acest ma- Coldea, 1948), Seslerio bielzii – cercetată este foarte variată datori- siv sunt cantonate în biotopuri ca- Caricetum sempervirentis (Puşcaru tă multitudinii biotopurilor existente racteristice modului lor de viaţă. et al., 1956) s.a. Vegetaţia ierboasă şi este constituită din: 17 specii de Clasa Mammalia atrage aten- a jnepenişurilor este formată din peşti,10 specii amfibieni, 8 specii ţia în primul rând prin existenţa, în asociaţii de păiuş (Festuca supina) reptile, 121 specii păsări, 30 specii efective destul de numeroase, a şi din turbării acidofile cu licheni şi de mamifere. unor specii valoroase sub aspect muşchi sub formă de pernuţe, în În pădurile din Ceahlău, fauna cinegetic: cerbul (Cervus elaphus care intră: Hieracium alpina (vultu- vertebratelor, de la broaşte şi până var. carpathicus), căprioara (Ca- rică), Campanula alpina (clopoţei), la mamifere, este reprezentată preolus capreolus), capra neagră Polygonum viviparum (troscot), printr-o mare varietate de elemen- (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus Pedicularis olderi (vârtejul pamân- te răspândite, din pădurea mixtă, arctos), mistreţul (Sus scrofa). tului), Cerastium lanatum (struna- până sus în pajiştea subalpină, în Dintre elementele faunistice, cocoşului), Viola alpina (toporaşi), densităţi şi asoci- sunt declarate monumente ale na- aţii diferite. Dintre turii: femela cocoşului de munte, cele cca. 40 de gotca (Tetrao urogalus), capra nea- specii de reptile şi gră (Rupicapra rupicapra), râsul batracieni cunos- (Lynx lynx). Lupul (Canis lupus), cute în fauna ţării, liliecii (Myotis bechsteini, Myotis

NR. 4(76) august, 2014 45 CALENDAR de mediu

dium calceolus - rău (Biserica „Buna Vestire”, casa papucul doamnei, mitropolitului Veniamin Costachi, Iris aphylla ssp. casa monahului Varahil Mora- hungarica – iris, ru, stăreția, clopotnița de zid și myotis, Rhinolophus hippoşideros, Liparis loeselii – clopotnița de lemn) din localitatea Epteşicus nilssonii), ursul (Ursus mosişoare, Tozzia carpathica – iar- omonimă, construită în secolul al arctos), izvoraşul cu burta galbe- ba gatului). XIX-lea, monument istoric. nă (Bombina variegata), tritonul cu Din cele 13 habitate, 3 sunt pri- • Ansamblul fostului schit creastă (Triturus cristatus), tritonul oritare: Tufărisuri cu Pinus mugo Hangu (Biserica „Pogorârea Sf. carpatic (Triturus montandoni) sunt şi Rhododendron myrtifolium; co- Duh”, ruinele palatului cnejilor și zid specii de interes comunitar. Ciocă- munităţi rupicole calcifile sau pa- de incintă) din Ceahlău, construcție nitoarea cu trei degete (Picoides tri- jişti bazifite din Alysso-Sedion albi; din sec. XVII-XIX, monument isto- dactylus) şi capra neagră (Rupica- păduri aluviale cu Alnus glutinosa ric. pra rupicapra) sunt relicte glaciare. şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, • Ansamblul schitului „Sf. Alte animale care trebuie ocrotite Alnion incanae, Salicion albae). Ana” (biserică de lemn și turn- pentru rolul în menţinerea echilibru- Dintre speciile rare de faună clopotniță) din Ceahlău, construcție lui în natură sunt păsările răpitoare protejate în această rezervaţie din sec. XVIII - XIX, monument is- de zi şi de noapte, dintre care unele putem enumera: broasca râioasă toric. sunt foarte rare: minuniţa (Aegolius cenuşie sau verde, broasca roşie • Biserica de lemn „Înălțarea funereus), ciuvica (Glaudicium pas- de padure, vulturul negru, acvila Sf. Cruci” din Telec, construcție din serinum), păsările cântătoare, mari de munte, capra neagră, ursul, lu- secolul al XVIII-lea, monument isto- consumatoare de insecte, corbul pul, cerbul, râsul, pisica sălbatică, ric. (Corvus corax), un sanitar al pădu- lăcarul, minuniţa, şorecarul, uliul • Biserica de lemn „Sfân- rilor; dintre mamifere, importante porumbar, cocoşul de munte şi sti- tul Dumitru” din Bicazu Ardelean, sunt liliecii, ariciul, cârtiţa, chiţcanul, cletele. construcție din 1829, monument care, de asemenea, sunt mari con- În vecinătatea parcului se află istoric. sumatori de insecte. numeroase obiective de interes is- Parcul Naţional Ceahlău a fost toric, cultural și turistic (lăcașuri de Bibliografie declarat sit de importanta comuni- cult, muzee, arii naturale protejate); Albotă, Gabriel Mihail - Munţii tara (SCI), prin ordinul ministrului inclusiv: Ceahlău, Editura Albeona, Bucu- Mediului şi Dezvoltarii Durabile. nr. • Biserica de lemn „Sf. Voie- reşti, 1922. 1964/2007, pentru un numar de 13 vozi” din Bistricioara, construcție din Bleahu M., Brădescu V., Mari- habitate, pentru 5 specii de mami- secolul al XVIII-lea, monument istoric. nescu E. – Rezervaţii naturale ge- fere (Canis lupus –lup, Lynx lynx • Ansamblul Mănăstirii Du- ologice din România, Edit. Tehnică, – râs, Myotis myotis –liliac comun, Bucureşti, 1976 Rhinolophus hipposideros – liliac Ioan Srănescu. Contribuţii la mic cu potcoavă, Ursus arctos – cunoasterea reliefului din Masivul urs), 3 specii de amfibieni şi reptile Ceahlău, Extras: Anal. St. Univ.” Al. (Bombina variegata – buhai de bal- I. Cuza”, Iaşi, 1963 tă cu burta galbena, Triturus crista- C. Burduja – Muntele Ceahlău - tus – triton cu creastă, Triturus mon- flora şi vegetatia, Ocrotirea Naturii, tandoni – triton carpatic), o specie nr. 6, Bucuresti, 1962. de nevertebrate (Odontopodisma Planul de Management al Par- rubripes – lacusta de munte) şi 6 cului Naţional Ceahlău www.cea- specii de plante (Asplenium adul- hlaupark.ro) terinum – feriguţa, ruginiţa, Cam- ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_ panula serrata – clopoţei, Cypripe- Național_Ceahlău.

46 NR. 4(76) august, 2014 Farmacia naturii

Luminiţa nopţii (Oenothera biennis L.) – beneficii şi proprietăţi

Nina CIOCÂRLAN, doctor în biologie Grădina Botanică (Institut) a AŞM

nare, luminiţă de noapte, onagră, iarba asinului.

Scurt istoric Indienii foloseau luminiţa nopţii acum câteva secole pentru vindecarea eczemelor şi plăgilor. Timp îndelungat a fost şi alimentul de bază pentru multe triburi americane care o consumau, atât proaspătă, cât şi fiartă. Mai târziu rădăcinile plantei au fost aduse de către co- loniştii europeni în Anglia şi Germa- nia unde a fost introdusă ca plantă alimentară. De aici pentru prima data a fost importată în Italia, de unde mai apoi s-a răspândit peste tot în Europa. Luminiţa nopţii a fost iniţial atribuită genului Onagra, de aici şi denumirea familiei Onagraceae. Astfel, apare pentru prima dată în botanică în anul 1587 şi ulterior în- tr-o publicaţie engleză scrisă de P. Miller,s în anul 1754, numită „Dic- ţionarul Grădinarului”. În secolul al XVII-lea, în Anglia era considerată un panaceu pentru tratarea multor afecţiuni. Numele actual al genului Oenothera a fost publicat de Caro- lus Linnaeus în Systema Naturae. Etimologia cuvântului este incertă, dar se consideră că derivă de la grecescul „oinos Theras” ceea ce înseamnă „solicitant de vin”. Astfel, se credea că luminiţa nopţii înlătură efectele negative după consumul Foto 1. Oenothera biennis L. unei cantităţi excesive de vin.

Lumitiţa bienală sau luminiţa Este originară din America de Descriere botanică nopţii (Oenothera biennis L., familia Nord, se întâlneşte în Europa şi Plantă erbacee, bienală cu ră- Onagraceae) este o sursă impor- Asia de Vest. În flora spontană a dăcină pivotantă, cărnoasă. Tulpină tantă de acizi graşi esenţiali, de ori- Republicii Moldova se întâlneşte simplă, erectă, de până la 150 cm gine vegetală cu efect puternic anti- din zona Codrilor, în lunca Nistrului înălţime, acoperită cu perişori glan- oxidant şi de consolidare a şi Prutului. Habitează prin poiene, duloşi şi ramificată doar în partea sistemului imunitar al organismului. liziere umede, pârloage, prin luncile superioară. Frunze alterne, slab- Este unul din cele mai populare re- râurilor. dinţate, ovate sau ovat-lanceolate. medii pentru bolile de piele, în po- Luminiţa nopţii are şi o mulţime Flori mari de 2,5 cm în lungime şi por fiind numită „regele leacurilor” de denumiri populare, precum: lu- peste 1 cm în diametru, solitare, datorită proprietăţilor sale terapeu- mina nopţii, frumoasa nopţii, lumâ- actinomorfe, bisexuate, de culoare tice.

NR. 4(76) august, 2014 47 Farmacia naturii

are, preîntâmpină acumularea de grăsimi în celulele hepatice şi ajută la descompunerea şi eliminarea lor. Se consideră un remediu valoros în tratarea ficatului atacat în urma consumului excesiv de alcool. Uleiul obţinut din seminţe ame- liorează simptomele neuropatiei diabetice, prin reducerea senzaţii- lor de oboseală. Îmbunătăţeşte, de asemenea, activitatea sistemului nervos. Se utilizează cu rezultate bune în tratamentul tulburărilor psi- hice, sclerozei multiple, sindromului depresiv premenstrual, demenţei, alcoolismului, schizofreniei, epilep- siei, hiperactivităţii. Este foarte util persoanelor cu activitate intelectu- ală intensă, pentru îmbunătăţirea funcţiei cerebrale şi a memoriei. Uleiul previne şi reglează dezechili- Foto 2. Oenothera biennis L. (înflorire deplină) brele hormonale la bărbaţi şi femei, echilibrează raportul estrogen/pro- galbenă-aurie. Fruct - capsulă alun- plantei, se foloseşte de mult timp gesteron. Este foarte eficient în ca- gită, pubescentă, care se deschide în scopuri medicinale, în special în zul sindromului premenstrual, dis- la maturitate prin 4 valve. Seminţe tratamentul bolilor de piele. Utiliza- menoree, endometrioză, mastoză foarte mici, ascuţit-muchiate, ne- rea uleiului din seminţele de lumi- fibrochistică, sterilitate. Uleiul ajută regulate, de culoare predominant niţa nopţii este relativ recentă şi se la normalizarea tensiunii arteriale, brună. datorează prezenţei în componen- previne formarea trombilor vascu- Înfloreşte în perioada iunie-sep- ţa lui a doi dintre cei mai importanţi lari, scade colesterolul şi nivelul de tembrie. Fructele se maturizează în acizi graşi nesaturaţi gama-linoleic trigliceride, fiind astfel eficient în septembrie-octombrie. şi alfa-linolenic. Prezenţa lor şi a al- tratamentul bolilor cardiovasculare. tor acizi graşi esenţiali în uleiul de Cercetările recente au demon- Recoltare luminiţa nopţii determină acţiunea strat acţiunea antineoplazică a Se utilizează rădăcinile, partea antioxidantă şi antiinflamatoare [1], acizilor graşi polinesaturaţi, con- supraterană cu flori (Herba Oe- fiind folosit mai ales în afecţiuni ale cretizată în suprimarea proliferării notherae) şi în special seminţele pielii. Extern se administrează în sarcomului esofagial, a cancerului (Fructus Oenotherae). Partea su- caz de eczeme cutanate, derma- la sân sau a neuroblastoamelor. praterană se recoltează în perioa- tite seboreice, răni, arsuri, acnee, Atenţie! Nu se recomandă fe- da de înflorire şi se usucă în mod psoriazis vulgar, unele boli derma- meilor în perioada sarcinii. Planta natural pentru folosire ulterioară. to-venerice. Uleiul are capacitatea zdrobită aplicată în cantitate mare Seminţele se colectează manual, de a reduce inflamaţiile, calmează pe tegumente produce intoxicaţii. deoarece sunt foarte mici şi matu- mâncărimile, ameliorează roseaţa Administrată intern în doze excesi- rarea lor este eşalonată. şi uscăciunea pielii şi contribuie la ve determină dispesie, greţuri, ce- vindecarea crustelor. falee. Principii active Planta are efecte terapeutice Seminţele conţin acizi graşi remarcabile în tratarea bolilor me- Alte utilizări esenţiali, de origine vegetală, po- tabolice şi endocrine, cum sunt hi- În cosmetologie se utilizează linesaturaţi, în special acid alfa-li- percolesterolemia, artritele reuma- uleiul obţinut din seminţe, la fa- nolenic, acid gama-linoleic, oleic, tice, neuropatiile diabetice. Acidul bricarea produselor cosmetice cu palmitic, omega-3, omega-6 [1, 2]. gama-linoleic din uleiul de luminiţa efect de rehidratare celulară, indi- Părţile aerine conţin taninuri, fla- nopţii contribuie la buna funcţionare cate pentru încetinirea îmbătrânirii vonoide, fitosterine, alcool cerilic, a glandei tiroide (hipertiroidie, hipo- cutanate. De asemenea, redă pie- rezine, mucilagii, aminoacizi, vita- tiroidie). De asemenea, este foarte lii supleţe şi elasticitate, previne minele B şi E, oligoelemente. efectiv şi în tratamentul afecţiunilor apariţia ridurilor, vindecă acneea şi hepatice (hepatită, ciroză hepatică, previne căderea părului. Pulberea Efecte şi utilizări terapeutice dischinezie biliară, steatoză hepati- din tulpinile florale se foloseşte sub În medicina populară, atât ră- că). Intreţine procesele fiziologice formă de mască pentru faţă, pentru dăcina, cât şi partea aeriană a normale ale ficatului şi vezicii bili- înlăturarea roşelei pielii.

48 NR. 4(76) august, 2014