Alin Gvidiani

Culegere de articole pe problematica transnistreană (2016-2020)

Chișinău 2020 2

Această lucrare sistematizează un set de articole şi de interviuri dedicate investigării procesului de reglementare transnistreană, dezideratelor primordiale pe această filieră, viziunilor autorităţilor Republicii Moldova în procesul de promovare a politicilor de reintegrare a ţării, unor subiecte de actualitate care sunt pe ordinea de zi a procesului de negocieri, cu evidenţierea abordărilor părţii moldoveneşti şi a măsurilor întreprinse în vederea identificării unor mecanisme provizorii de rezolvare a dificultăților existente până la soluționarea durabilă și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean.

Camera Națională a Cărții din Republica Moldova

GVIDIANI Alin Culegere de articole pe problematica transnistreană (2016-2020)/ Alin Gvidiani. – Chișinău : S. n., 2020 (Tipogr. “Artpoligraf”). - 234 p. : tab. 50 ex. ISBN 978-9975-3462-7-6 323(478) “2016/2020“ G93

CUPRINS:

Prefață...... 4 1. Prioritățile Chișinăului în dosarul transnistrean (14 iunie 2016) ...... 5 2. Platformele de dialog pentru reglementarea transnistreană (23 iunie 2016) ...... 15 3. Monitorizarea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană și asigurarea protecției acestora (03 septembrie 2016) ...... 26 4. Rolul și impactul proiectelor pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii (09 septembrie 2016) ...... 29 5. Harta obstacolelor din calea reintegrării Republicii Moldova și Transnistriei (22 decembrie 2016) ...... 35 6. Grupurile de lucru sectoriale – platformă tehnică de interacțiune în cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol (28 mai 2017) …...... 45 7. Tema dosarelor penale este artificial politizată la Tiraspol (17 iulie 2017) ...... 59 8. Modalități de stabilire și de documentare a faptelor juridice ce au loc în regiunea transnistreană – realizări și dificultăți (07 august 2017) ...... 68 9. Unele consideraţii cu privire la subiectul retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor şi a echipamentelor militare străine fără statut juridic determinat (06 septembrie 2017) ...... 78 10. Principii esențiale de reglementare a dosarului nistrean (04 octombrie 2017) ...... 83 11. Geneza și evoluția crizei terenurilor agricole din raionul Dubăsari (24 octombrie 2017) ...... 96 12. Școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană - istoricul și problemele cu care se confruntă acestea (12 noiembrie 2017) ...... 104 13. Cu privire la modalitatea de asigurare a accesului în traficul rutier internațional a autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană (14 noiembrie 2017) ...... 119 14. Evoluția procesului de reglementare a problemei transnistrene (19 martie 2018) ...... 128 15. Încurajăm autoritățile române să continue implementarea pe malul stâng al Prutului a programelor de asistență pe dimensiunea transnistreană și pe cea de integrare europeană (25 iunie 2018) ...... 157 16. Concretizări pe marginea efectelor produse de apostila aplicată pe diplomele de model neutru emise de Universitatea „Taras Şevcenco” din Tiraspol (17 septembrie 2018) ...... 169 17. Dreptul fundamental la libera circulație este constant încălcat în raioanele de est ale Republicii Moldova (13 septembrie 2018) ...... 173 18. Situația și progresele înregistrate în anul 2018 în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană (12 decembrie 2018) ...... 182 19. Exemple ale unor facilități de care beneficiază locuitorii din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană și veteranii războiului de pe Nistru (10 martie 2019) ...... 192 20. Tabloul rezultatelor din anul 2019 pe problematica transnistreană (cu date comparative) (07 februarie 2020) ...... 202 21. Integrarea în sistemul național și internațional de reglementare – soluție pentru însănătoșirea tranzacțiilor bancare din regiunea transnistreană (04 mai 2020) ...... 213 22. COVID-19 și starea de urgență – provocări în raza liniei administrative și măsuri de suport pentru populația afectată (24 mai 2020) ...... 220 Căi de acces peste râul Nistru...... 234

PREFAȚĂ

Prezenta lucrare include în conținutul său 18 articole de specialitate și 4 interviuri oferite de autor și care se referă la diverse aspecte privind tematica transnistreană. Expertiza generată a reieșit din experiența acumulată pe durata activității în cadrul Biroului politici de reintegrare, în calitate de instituție responsabilă de realizarea obiectivului guvernamental de reintegrare a țării și de facilitarea procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană, cu acordarea suportului de resort reprezentantului politic din partea Chișinăului/ Viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicilor în domeniul reintegrării țării. Subiectele lucrării cuprind o gamă largă de aspecte: viziuni guvernamentale primordiale pe dosarul în cauză, principii-cheie de reglementare, formate de negocieri existente, dinamica dialogului și progrese marcate pe probleme de actualitate, investigarea unor teme de rezonanță, statistici comparate, situația din regiune în sfera drepturilor omului, dificultăți constatate și perspective de mișcare înainte. După cum este indicat în titlul materialelor informațiile au fost structurate și publicate în intervalul anilor 2016-2020, cu unele actualizări la zi, oferind posibilitatea cititorului să se familiarizeze cu esența și evoluția problemelor abordate. Articolele și interviurile respective au fost difuzate pe pagina web a Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și au ieșit la lumină grație conlucrării productive cu echipa laboratorului și în particular cu directorul acestuia, Prof.univ.dr. Eugen Străuțiu. Efortul materializat reflectă intenția autorului de a atrage o mai mare atenție a publicului larg asupra particularităților chestiunii transnistrene și de a pune la dispoziția acestuia poziții și informații specifice cu privire cele mai actuale chestiuni ce figurează inclusiv pe agenda platformelor de dialog privind reglementarea transnistreană. Datele sistematizate vor prezenta un viu interes pentru cei interesați de tematica transnistreană și doritori de a cunoaște mai aprofundat anumite evenimente și particularități ce țin de dosarul conflictului nereglementat ce afectează și aduce atingere drepturilor și libertăților legitime ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Materialele organizate vor fi utile pentru exponenții din sferele publică, academică, didactică, asociativă, media, juridică, politică ș.a. (Autorul) 5

1. PRIORITĂŢILE CHIŞINĂULUI ÎN DOSARUL TRANSNISTREAN

14 iunie 2016, interviu acordat dlui George Damian, MoldNova

Autoritățile de la Chișinău doresc o soluționare a dosarului transnistrean în cadrul căreia raioanele din stânga Nistrului să poată primi o formă specială de autonomie, declară Alin Gvidiani, șeful adjunct al Biroului pentru Reintegrare al Cancelariei de Stat. Interviul a fost realizat în cadrul workshopului „Transnistria: formatul problemei și posibile soluții” (Sibiu, 27-29 mai 2016). Intertitlurile aparțin redacției.

1.1. Cum vedeți posibila soluționare a conflictului transnistrean? Constituţia Republicii Moldova stipulează expres că regiunii transnistrene îi poate fi atribuită o formă specială de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică. Statutul special al regiunii transnistrene va fi reflectat în documentul politic de soluţionare a conflictului şi incorporat în Constituţia şi legislaţia relevantă a statului. Regiunea va reprezenta o unitate teritorial- administrativă autonomă cu competenţe largi la nivel regional în diferite domenii. Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), unanim adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 22 iulie 2005 este un document relevant în ceea ce priveşte definirea elementelor de reglementare politică a conflictului transnistrean. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău sunt conştiente de complexitatea procesului de soluţionare a conflictului, care solicită flexibilitate şi predispunere spre o soluţie bazată pe compromis. Statutul juridic special al Transnistriei trebuie să fie bazat pe respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul frontierelor de la 1 ianuarie 1990 recunoscute la nivel internaţional. Oricare alte abordări care ar contraveni acestor principii fundamentale nu vor purta un caracter legitim. Reglementarea definitivă a conflictului trebuie să conducă la constituirea unui stat viabil, democratic, independent şi suveran prin reintegrarea spaţiului constituţional, economic, social, de securitate şi apărare. 6

1.2. Federalizarea mai așteaptă. Cât de probabilă este soluția federalizării, în condițiile în care R. Moldova va ramâne într-o zonă neutră din punct de vedere al orientării sale externe? Actualul cadru constituțional al Republicii Moldova prevede o structură de stat unitară, asigurând respectarea cerințelor Cartei europene a autonomiei locale, ratificate prin hotărârea Parlamentului, inclusiv, în partea ce ține de atribuirea condițiilor speciale de autonomie pentru anumite regiuni ce întrunesc criterii specifice. Înainte de identificarea unei soluții de statut pentru unitățile administrativ- teritoriale din stânga Nistrului, eforturile necesită a fi concentrate pe aproximarea intereselor și priorităților comune, promovarea activă a programelor de tip „confidence building” și „mirror”, utilizarea continuă a platformelor de dialog Chișinău-Tiraspol pentru depășirea divergențelor existente și soluționarea problemelor de interes major, determinarea necesităților social-economice și etno-culturale ale regiunii, aplicarea cu suportul partenerilor externi a criteriilor de democratizare și de implementare a standardelor internaționale în materia drepturilor omului, concretizarea necesităților de dezvoltare comunitar-infrastructurală, clarificarea raporturilor centru-regiune-local, atragerea în proces a expertizei de bune practici din exterior, promovarea campaniilor de informare despre beneficiile reintegrării statale și sistematizarea unei viziuni argumentate privitor la viitoarea posibilă structură statală. Fiind într-o poziționare geografică și urmând vectori de dezvoltare de model european, politica externă a statului trebuie să fie în același timp una foarte pragmatică, armonizând în sine relațiile de bună- vecinătate și cooperare regională cu promovarea fermă a politicilor de creștere a bunăstării sociale și a calității vieții locuitorilor. În aceste circumstanțe, poate fi creat un cadru propice pentru accelerarea eliminării barierelor dintre maluri și găsirea compromisului părților spre obținerea unei reglementări viabile a dosarului transnistrean. 1.3. Proiectul european rămâne valabil. Este dispusă R. Moldova să accepte o soluție în detrimentul proiectului european? După cum s-a menționat, respectarea principiilor suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova sunt linii directorii primare în procesul de căutare a unei soluții pentru situația raioanelor de est ale țării. 7

Pe parcursul procesului de reglementare Chişinăul va continua să acţioneze în direcţia creşterii atractivităţii politice, economice şi sociale a statului, ca parte a procesului de integrare în valorile europene. Autorităţile moldoveneşti vor acţiona cu fermitate spre o perspectivă clară europeană, care să reprezinte un argument adiţional pentru reglementarea conflictului. 1.4. Prioritățile pentru formatul ”5+2”. Care sunt premizele pentru deblocarea negocierilor în formatul “5+2” și ce subiecte vor figura pe agenda următoarei reuniuni? După o pauză de 2 ani, perspectiva reluării reuniunilor oficiale în cadrul Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri “5+2”) a devenit una reală, fiind preconizată organizarea unei noi runde la Berlin, în perioada 02-03 iunie 2016. Revigorarea platformei respective s-a datorat eforturilor depuse de autoritățile moldovenești, partenerii noștri internaționali, în mod deosebit a Reprezentantului Special al Preşedinţiei în exercițiu a OSCE din partea Germaniei, Ambasadorului Cord Meier-Klodt, grație activizării dialogului Chișinău-Tiraspol, dar și a impulsurilor lansate de reprezentanții mediatorilor și observatorilor în procesul de reglementare transnistreană, care în perioada 05-06 aprilie 2016 au efectuat vizite de studiu la Chișinău și Tiraspol și au pregătit teren favorabil pentru avansarea procesului respectiv. Ca și anterior, Chișinăul reiterează disponibilitatea de a participa la această reuniune, de a discuta și de a identifica soluții practice la toate problemele stringente cu care se confruntă populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Agenda de lucru a reuniunii din iunie a fost consultată cu toți participanții formatului „5+2” și se axează pe 3 subiecte: a) impulsionarea politică a activității grupurilor de lucru sectoriale; b) examinarea non-paper-ului elaborat de Federația Rusă referitor la promovarea negocierilor în formatul “5+2”; c) discutarea acțiunilor ce se impun în vederea organizării conferinței bavareze cu genericul „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, planificată pentru a două decadă a lunii iulie 2016. Respectarea de către toţi participanţii formatului „5+2” a principiilor şi procedurilor de purtare a negocierilor, agreate expres prin documentul-cadru din 18.04.2012 şi alte acte semnate în acelaşi format, 8 este indispensabilă, reamintind în acest sens despre inadmisibilitatea punerii condiţiilor prealabile, necesitatea manifestării bunei credinţe a tuturor participanţilor, inclusiv, în realizarea înţelegerilor convenite, recunoaşterea dreptului fiecăreia dintre părţi de a formula şi a propune pentru discuţii chestiunile care le preocupă, precum şi abordarea chestiunilor legate de realizarea obiectivului central al negocierilor: determinarea parametrilor concreţi ai reglementării problemei transnistrene, reflectaţi într-un document final şi comprehensiv, cu elaborarea statutului juridic special al regiunii transnistrene, bazat pe suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Partea moldovenească mizează și pe avansarea negocierilor pe probleme de interes major: asigurarea liberei circulaţii între cele două maluri, restabilirea accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole situate după traseul Tiraspol-Camenca, asigurarea condiţiilor normale de activitate pentru subdiviziunile instituţiilor moldoveneşti din Zona de Securitate (şcolile cu predare în grafia latină, poliţie, procuratură, penitenciare, etc.), asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a drepturilor omului în regiunea transnistreană, etc. 1.5. Alegerile nu au efect asupra dosarului transnistrean. Ambele părți se pregătesc pentru procese electorale. Cum credeți că va influența acest fapt calitatea negocierilor și ce abordare va avea Guvernul R. Moldova în aceste situații? Indiferent de evenimentele electorale și rezultatele acestora, asigurarea funcționalității tuturor platformelor existente de dialog pentru reglementarea transnistreană (5+2, 1+1, grupuri de lucru sectoriale), orientate spre depășirea divergențelor existente și obținerea unor rezultate tangibile pentru locuitorii de pe ambele maluri, reprezintă un deziderat de interes comun. Considerăm oportună diversificarea canalelor de interacțiune Chișinău-Tiraspol, astfel încât, dialogul de la nivelul reprezentanților politici ai părților să fie suplimentat cu platforma de comunicare Parlament-Consiliu Suprem, existând în acest sens o deschidere din ambele părți și o perspectivă de avansare pozitivă. Eventuala schimbare a negociatorilor nicidecum nu trebuie să blocheze continuitatea procesului, or, problemele cotidiene râmân și necesită o soluționare neîntârziată, reieșind din prioritatea garantării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Mai mult decât atât, prin Declarația Consiliului Ministerial al OSCE cu privire la procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană în formatul „5+2” (Belgrad, 04.12.2015) se solicită expres ca părțile să se angajeze în proces fără întrerupere și având reprezentanți politici cu puteri depline. 9

Reieșind din menținerea constantă a problematicii reglementării transnistrene ca o prioritate pe agenda guvernamentală, din partea autorităților de la Chişinău se dau impulsurile necesare pentru a asigura o implicare plenară în proces și a avansa în negocieri pe direcția tuturor celor „trei coșuri” tematice, dar mai ales, pentru abordarea sarcinii de bază: identificarea unei soluții politice finale a conflictului transnistrean. Totodată, autorităţile moldoveneşti vor promova şi în continuare o politică deschisă şi generoasă în raport cu locuitorii și agenții economici din regiunea transnistreană, instituind un cadru juridic tranzitoriu în măsură să asigure prestarea serviciilor publice necesare locuitorilor din regiune și să onoreze obligațiile pozitive ale statului față de cetățenii săi. 1.6. Proiectul demilitarizării. Eficiența actualului format de pacificare: este necesară păstrarea lui sau ar fi utilă înlocuirea acestuia cu o misiune civilă, sub control internațional? Este bine cunoscut faptul că formatul de pacificare existent a fost instituit prin prevederile Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat de Republica Moldova şi Federaţia Rusă la 21 iulie 1992, fiind creată astfel și Comisia Unificată de Control în format trilateral (Federația Rusă – Republica Moldova – regiunea transnistreană) + reprezentanții Misiunii OSCE și Ucrainei, căreia ia revenit rolul de a asigura controlul asupra regimului de încetare a focului, a îndeplini înțelegerile referitor la retragerea forțelor, tehnicii și echipamentelor militare, a monitoriza situația în Zona de Securitate și a restabili ordinea publică în localitățile ce intră în perimetrul acesteia. Cu regret, însă, se constată o blocare continuă a activității acesteia urmare a incapacității reprezentanților Tiraspolului de a purta un dialog constructiv și a recurgerii continue la acțiuni unilaterale. Deoarece operațiunea existentă și-a pierdut actualitatea și funcționează defectuos, este oportună reformarea și eficientizarea acesteia, prin transformarea ei într-o misiune civilă sub mandat internaţional, care va contribui efectiv la stimularea negocierilor, concilierea socială, întărirea încrederii între maluri, restabilirea infrastructurii, asigurarea păcii şi securităţii în regiune. Un asemenea obiectiv în fapt persistă în toate programele de activitate ale Guvernului Republicii Moldova din 2005 până în prezent, iar întru implementarea acestuia, autoritățile naționale promovează un dialog activ cu partenerii externi relevanți, încearcă să atragă sprijinul internațional necesar, să întreprindă acțiunile politico-diplomatice ce se 10 impun și să deschidă discuțiile pe coșul nr.3 de pe agenda formatului „5+2” (reglementarea comprehensivă a conflictului, aspecte instituționale, politice și de securitate) în vederea abordării elementelor de demilitarizare a regiunii. 1.7. Rolul României în chestiunea transnistreană. România ar trebui să aibă un rol în procesul reglementării conflictului transnistrean? Care ar fi acela? Pentru sprijinirea procesului de reglementare a conflictului transnistrean, rolul României este unul de esență și poate fi pus în aplicare prin menținerea problematicii transnistrene pe agenda dialogului bi- și multilateral cu actorii internaționali importanți, susținerea vectorilor strategici ai Republicii Moldova, oferirea programelor de asistență în promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, contribuții cu expertiza necesară în implementarea politicilor sectoriale de reintegrare a țării și împărtășirea bunelor practici internaționale de mediere a diferendelor și de promovare a proiectelor de reconstrucție post-conflict. În calitate de susținător constant al integrității Republicii Moldova, stat-membru în OSCE (actor-mediator în formatul „5+2”), vecin cointeresat în menținerea securității regionale, suporter-cheie în avansarea graduală a Republicii Moldova pe dimensiunea de integrare europeană, activ donator în reformele structurale ale Republicii Moldova, partener istoric, precum și promotor al democrației și valorilor de pace, României îi poate fi atribuită o poziție mai vizibilă în gestionarea dosarului transnistrean. Sperăm ca acest fapt să fie conștientizat și apreciat de mai marii decidenți ai politicilor global-regionale. Concomintent, în calitate de stat-membru în mai multe organizații internaționale (OSCE, ONU, Consiliul Europei) în care este prezentă și Republica Moldova se poate face uz de platformele de dialog existente în vederea abordării sincrone a aspectelor ce vizează problematica transnistreană. 1.8. Reglajele interne. Care este eficiența cooperării inter-ministeriale în problema reintegrării, ce deficiențe sunt prezente și ce corecții se impun? Principalele instituţii şi nuclee responsabile de promovarea politicilor Guvernului în domeniul reintegrării țării sunt: a) Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării, compusă din toți membrii Cabinetului de Miniștri, cu rol de a coordona promovarea de către toate autorităţile publice a unei politici unice în domeniul reintegrării ţării; 11

b) Vicepremierul responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării, care, are statut de reprezentant politic în reglementarea transnistreană din partea Chişinăului și conduce delegaţiile Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean; c) Biroul pentru reintegrare, cu statut de direcţie generală în cadrul Cancelariei de Stat, subordonat direct Viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicilor în domeniul reintegrării ţării; d) grupurile de lucru sectoriale pentru consolidarea încrederii și securității între cele două maluri ale Nistrului, create la Chişinău şi Tiraspol, care au scopul de a implementa în comun proiecte concrete în sfera social-economică, umanitară şi de securitate, inclusiv, cu concursul partenerilor internaţionali şi de a contribui efectiv la sprijinirea populaţiei şi, în acelaşi timp, la crearea unor condiţii propice pentru desfăşurarea negocierilor privind reglementarea politică a conflictului. Deși, organigrama instituțională pare a fi una complexă, la modul practic de politica de reintegrare se preocupă nemijlocit Vicepremierul și Biroul pentru reintegrare, a cărui structură este subdimensionată (state de personal diminuate, lipsa cadrelor de analiză și planificare strategică) și insuficientă pentru realizarea tuturor atribuțiilor funcționale. Suportul specializat din partea autorităților publice centrale este în proces de adaptare la specificul dosarului transnistrean, constatându-se adeseori manifestări de reticență sau superficialitate în tratarea unor aspecte sau și mai des invocarea argumentului lipsei unui mandat clar sau a necesității existenței unor decizii politice la nivel înalt. Explicația fenomenului rezultă din cinci considerente frecvent observate: a) criza continuă a resurselor umane calificate în organele administrației publice; b) complexitatea și sensibilitatea subiectelor legate de tematica transnistreană; c) lipsa suplimentelor de compensare financiară pentru asumarea unor responsabilități în zone de risc sporit; d) incapacitatea de a reflecta conform paradigmei “thinking outside the box”; e) cunoștințe și abilități limitate în materie de mediere a conflictelor. În vederea îmbunătățirii situației la acest capitol au fost formulate interpelările corespunzătoare către conducerea Guvernului și a fost solicitat sprijinul partenerilor de dezvoltare, astfel, încât la indicațiile de rigoare unitățile de personal ale Biroului urmează a fi consolidate în timpul apropiat, iar Vicepremierului urmează a i se distribui consilieri de specialitate, rămânând a fi identificate posibilități 12 de achiziționare a echipamentelor tehnice necesare. Totodată, pentru fortificarea capabilităților instituționale în domeniu, a fost promovată Hotărârea Guvernului nr.545 din 04.05.2016, prin care s-a dispus ca în fiecare minister să fie aprobați prin ordin intern un viceministru și un funcționar public de conducere responsabili de problematica transnistreană, care vor acorda suportul necesar Biroului, vor pregăti materiale pentru negocieri, vor participa sau vor fi prezenți la ședințele grupurilor de lucru sectoriale pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului și vor asigura expertiza necesară la elaborarea materialelor de lucru solicitate, în cazul în care subiectele examinate țin de domeniul de competență al acestora. În Planul de acțiuni al Guvernului sunt statuate acțiuni exprese menite să consolideze capacitățile instituționale și să sporească nivelul de coordonare între autoritățile responsabile de realizarea politicilor în domeniul reintegrării țării, și anume: a) impulsionarea activității Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării în vederea elaborării și promovării unor politici sectoriale eficiente în domeniul reintegrării țării; b) dezvoltarea unui dialog cu autoritățile publice naționale, mediul academic și asociativ pentru abordarea consolidată a pozițiilor în domeniul reglementării transnistrene, precum și coordonarea activității autorităților administrației publice în realizarea politicilor de reintegrare a țării; c) aprobarea actelor departamentale în care să fie statuate sarcinile și componența nominală a grupurilor de lucru responsabile de realizarea politicilor sectoriale în domeniul reintegrării țării, precum și eficientizarea activității acestora. 1.9. Problemele din Zona de Securitate. Ce progrese s-au înregistrat în dezbaterea problemelor punctuale referitoare la situația din Zona de Securitate (libera circulație, respectarea drepturilor cetățenilor)? Din considerente independente de delegația Republicii Moldova se constată o blocare continuă a activității Comisiei Unificate de Control (CUC), deoarece reprezentanții Tiraspolului ignoră pozițiile celorlalte componente, nu respectă angajamentele asumate în aspectele ce vizează asigurarea liberei circulații, tratează în mod eronat subiectele discutate în cadrul Comisiei, îngrădesc fără just temei accesul observatorilor militari pentru documentarea incidentelor apărute în Zona de Securitate, fortifică și modernizează infrastructura posturilor instalate neautorizat pe linia administrativă, resping propunerile părții moldovenești de a purcede la o monitorizare transparentă a situației din regiune sub egida 13 reprezentanților Misiunii OSCE în Moldova, simulează periodic desfășurarea unor exerciții militare fără a preaviza în prealabil CUC și încalcă regimul existent în Zona de Securitate. Către delegaţia transnistreană în CUC se intervine în mod permanent cu rugămintea de a lua măsurile ce se impun în vederea încetării acţiunilor unilaterale, prin care se sfidează mecanismul existent de pacificare, se încalcă prevederile Acordului din 21.07.1992 şi se lezează drepturile fundamentale ale locuitorilor din regiune. Cu regret însă, abordările Tiraspolului sunt neconstructive și se face uz de o retorică nefondat- acuzatoare la adresa autorităților moldovenești, aporfundând și mai mult problemele social-economice cu care se confruntă populația din regiune. 1.10. Mediatizarea chestiunii transnistrene. Cum se mediatizează problema reintegrării, în plan intern și internațional? Conform Planului de acțiuni al Biroului pentru reintegrare, aprobat anual de Secretarul general al Guvernului, sunt stabilite și realizate 3 acțiuni-prioritare referitor la informarea opiniei publice cu privire la evoluţiile în procesul de reglementare şi acţiunile întreprinse de Guvern pentru promovarea politicilor de reintegrare a ţării: a) mediatizarea evenimentelor în care este implicat Viceprim- ministrul pentru reintegrare şi Biroul pentru reintegrare, precum şi informarea opiniei publice cu privire la activităţile îndreptate spre reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării (comunicate de presă, interviuri, briefinguri de presă, etc.); b) plasarea și actualizarea pe pagina web http://gov.md/ro/biroul-pentru-reintegrare și pe rețelele de socializare a informațiilor privind procesul de reintegrare, actele semnate în negocieri, legislația națională relevantă, Programul activităților de reintegrare a țării, rezultatele activității ședințelor delegației RM în CUC; c) monitorizarea abordării problematicii transnistrene în mass- media şi analiza vizibilităţii procesului de reintegrare în presă şi alte surse de informare, cu întocmirea revistelor de presă și a notelor informative corespunzătoare. Periodic sau la solicitare, Vicepremierul pentru reintegrare efectuează vizite de lucru în teritoriu, în cadrul cărora discută cu primarii, reprezentanții autorităților administrației publice locale, agenții economici și locuitorii, documentându-se cu privire la situația social- economică, informându-i despre prioritățile Guvernului și despre programele guvernamentale implementate în localitățile din Zona de 14

Securitate și dispune ulterior elaborarea și implementarea planurilor de acțiuni sectoriale pentru soluționarea celor mai stringente probleme ce au fost identificate în teritoriu. Pe parcursul anului Vicepremierul pentru reintegrare are sute de întrevederi cu reprezentanții partenerilor internaționali (participanții în formatul „5+2”, ambasadori, diplomați, reprezentanți ai organizațiilor internaționale acreditate în Repubica Moldova), în cadrul cărora face schimb de opinii cu privire la principalele evoluţii în procesul de negocieri, măsurile întreprinse de către autorităţile naţionale pentru a soluţiona probleme de interes major ale populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului şi a menţine stabilă situaţia în Zona de Securitate, proiectele realizate prin intermediul Programului măsurilor de consolidare a încrederii şi al Programului activităţilor de reintegrare a ţării. De asemenea, au loc consultări pe marginea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în vederea eliminării barierelor existente între cele două maluri şi activizării tuturor formatelor de negocieri existente.

2. PLATFORMELE DE DIALOG PENTRU REGLEMENTAREA TRANSNISTREANĂ

23 iunie 2016

În contextul identificării unei soluții viabile pentru problematica transnistreană și întru avansarea treptată a dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, orientat spre apropierea locuitorilor de pe ambele maluri și rezolvarea problemelor cu care se confruntă aceștia, au fost instituite și sunt funcționale următoarele platforme de dialog: a) formatul de negocieri „5+2”; b) formatul de negocieri „1+1”; c) grupurile de lucru sectoriale pentru consolidarea măsurilor de încredere; d) Comisia Unificată de Control. A) Formatul de negocieri „5+2”. Genericul acestui format este Conferinţa Permanentă pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, care a fost instituită la 19-20 februarie 2002, prin semnarea de către mediatorii procesului a Protocolului de la Bratislava, conform căruia, reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului și mediatorii în procesul de negocieri au luat decizia de a institui formatul celor 5 (Chișinău+Tiraspol=părți+Federația Rusă+Ucraina+OSCE= mediatori), transformat ulterior, după semnarea Protocolului de la Odesa din 26-27 septembrie 2005 în formatul „5+2”, adică, prin adăugarea a 2 participanți cu statut de observator (UE și SUA). Scopul acestui format constă în desfășurarea reuniunilor oficiale, orientate spre elaborarea, coordonarea și fixarea în forma unor înțelegeri scrise care urmează a fi raportate și aprobate de către conducerea de nivel politic a părților cu determinarea unor parametri concreți ai documentului final despre reglementarea comprehensivă a problemei transnistrene. Concomitent, este prevăzută posibilitatea încheierii unor înțelegeri parțiale, intermediare și provizorii cu urmărirea obiectivului ca acestea să fie treptat sistematizate în documentul final. Reuniunile oficiale în cadrul formatului respectiv au fost întrerupte în perioada februarie 2006-noiembrie 2011. În perioada 2006 – 2009, discuţii în cadrul formatului „5+2” practic nu au existat, iar din 2010 acestea s-au desfăşurat în regim de consultări informale. În această perioadă au fost depuse eforturi diplomatice intense în vederea reluării 16 negocierilor oficiale, iar o decizie favorabilă în acest sens a fost aprobată la Moscova pe 22 septembrie 2011. Ulterior, prima rundă oficială s-a desfășurat în perioada 30 noiembrie – 01 decembrie 2011 în or.Vilnius (Lituania) și a fost dedicată principiilor procedurale şi coordonării aspectelor organizaţionale ale procesului de negocieri. De la reluarea negocierilor în formatul „5+2” (30.11.2011, Vilnius) până la 06.06.2014 (ultima rundă oficială din 2014) au avut loc 13 reuniuni, discuțiile fiind axate pe consultări pe aspecte tehnice, cu semnarea unor documente relevante în acest sens (de ex.: Documentul cu privire la principiile și procedurile de desfășurare a negocierilor din 13.07.2012, Decizia protocolară cu privire la demontarea funicularului industrial dintre or.Rezina şi Rîbniţa din 24.05.2013, Decizia protocolară cu privire la unele aspecte ce ţin de asigurarea cu pensii şi protecţia socială din 26.11.2013, Decizia protocolară cu privire la unele aspecte ce ţin de asigurarea liberei circulații din 27.02.2014). Alte 3 întrevederi planificate pentru anul 2014 au fost amânate pe motivul refuzului Tiraspolului de a continua activitățile în cadrul acestei platforme de negocieri, considerându-se ca fiind suficiente întrevederile de lucru în formatul „1+1” la Chișinău și Tiraspol, cu participarea reprezentanților mediatorilor și observatorilor. În anul 2015 s-a reușit desfășurarea doar a unei reuniuni de consultări speciale în formatul „5+2” (Viena, 21.04.2015), Tiraspolul denotând în continuare nedorința de a relansa dialogul în acest format și condiționând contrar procedurilor stabilite participarea la negocieri. Necesitatea de a avansa în cadrul activității Conferinței permanente, a fost reflectată în textul Declarației cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, aprobată la cea de-a XXII-a Reuniune Ministerială a OSCE de la Belgrad, 03-04 decembrie 2015. Prin această declarație către mediatorii și observatorii din procesul de negocieri s-a intervenit cu apelul de a dubla eforturile pentru a obține progrese în identificarea unei soluții plenare a conflictului transnistrean. Grație eforturilor depuse de autoritățile moldovenești, implicării considerabile a partenerilor internaționali, reprezentanților mediatorilor și observatorilor în formatul “5+2”, în particular, a Reprezentantului Special al Preşedinţiei germane a OSCE, E.S. Ambasadorul Cord Meier- Klodt, în perioada 02-03 iunie 2016 în or.Berlin, a fost organizată o nouă reuniune oficială a Conferinței permanente, finalizată cu semnarea unui protocol de formalizare a activităților desfășurate. 17

Conform înțelegerii convenite între toți participanții, E.S. Cord Meier-Klodt a anunțat că următoarea reuniune a Conferinței Permanente va avea loc la mijlocul lunii septembrie 2016, însă în perioadele următoare reușindu-se doar organizarea a câte o rundă oficială de negocieri în fiecare an. Este de menționat faptul că agenda reuniunilor oficiale în formatul „5+2” a fost agreată de toți participanții la 18 aprilie 2012 și a fost divizată în 3 coșuri tematice, după cum urmează: 1. Problematica social-economică, care include aspecte ce țin de asigurarea liberei circulații, proceduri vamale, telecomunicații, sistemul financiar-bancar și fiscal, proprietate, transport și infrastructura drumurilor, educație, cultură, agricultură, protecția mediului ambiant, ocrotirea sănătății, ș.a. 2. Aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului, în cuprinsul cărora este vizată respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimularea dialogului la toate nivelele sociale (inclusiv, activitatea societății civile și contactele interumane), libertatea mass-media, chestiuni generale de ordin juridic (inclusiv, în partea ce ține de angajamentele anterior asumate), ș.a. 3. Reglementarea comprehensivă, incluzând aspectele instituționale, politice și chestiunile în materie de securitate. Documentul-cadru care statuează modul de organizare a activităților în acest format este Protocolul din 13.07.2012, semnat la Viena de către toți participanții în formatul „5+2”, prin care se aprobă oficial agenda reuniunilor oficiale și principiile și procedurile de desfășurare a negocierilor. Astfel, au fost stabilite 5 principii de lucru în cadrul formatului „5+2”, după cum urmează: 1) participanții se vor abține de la înaintarea condițiilor prealabile; 2) părțile vor manifesta bunăvoință, vor desfășura un dialog consecutiv și constructiv; 3) participanții vor purta negocieri de pe poziții de egalitate la masa de dialog și vor manifesta respect reciproc, beneficiind de dreptul de a înainta orice propuneri sau de a pune în discuții orice subiect, considerat a fi important pentru procesul de negocieri; 4) la elaborarea oricărui document se aplică principiul „nimic nu e convenit până când totul nu e convenit”; 5) părțile vor realiza cu bună-credință înțelegerile convenite. Printre aspectele de procedură pot fi menționate cele se referă la organizarea de șase ori pe an a lucrărilor în formatul Conferinței permanente și faptul că în conținutul fiecărei înțelegeri convenite trebuie să fie stabilite mecanismele de realizare. 18

În cadrul formatului de negocieri „5+2”, Chișinăul optează pentru respectarea principiilor și procedurilor enuțate supra, și respectiv, pledează pentru purtarea unui dialog consecvent, de bună-credință, în spirit constructiv, fără careva precondiții, manifestând totodată, deschiderea pentru abordarea chestiunilor din toate coşurile de pe agenda de negocieri și lansarea consultărilor pe identificarea unor soluții practice la problemele din coșul nr.3, cu determinarea unei reglementări viabile a conflictului şi aprobarea statutului juridic special al regiunii transnistrene. B) Formatul de negocieri „1+1”. Această platformă de dialog vizează negocierile purtate nemijlocit între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului, care conform înțelegerilor convenite anterior a fost agreată în formula interacțiunii la nivel de lideri (conducerea Republicii Moldova – de regulă, şeful statului şi Prim-ministrul, pe de o parte, şi liderul transnistrean, pe de altă parte) şi mai frecvent a reuniunilor de lucru dintre reprezentanţii politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolului. Periodic, se examinează posibilitatea relansării platformei de dialog la nivelul conducerii Parlamentului Republicii Moldova și a „Sovietului Suprem” de la Tiraspol, existând uneori o deschidere din ambele părți. În perioada 2011-2015 au avut loc 11 întrevederi de lucru la nivelul liderilor (Premierul RM-liderul de la Tiraspol), în cadrul cărora s-a discutat o gamă largă de subiecte legate de procesul de reglementare transnistreană și probleme de interes major, fiind impulsionată activitatea grupurilor de lucru sectoriale pentru promovarea măsurilor de întărire a încrederii și securității între cele două maluri, semnată Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană (la 30.03.2012), obținută facilitarea liberei circulații pe linia administrativă în perioada sărbătorilor de iarnă și a celor pascale (în fapt, Chișinăul optează pentru anularea regimurilor migraționale din regiune și scoaterea tuturor restricțiilor în calea liberei circulații), convenit mecanismul de cooperare a agenţilor de asigurare de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul contractelor de asigurare obligatorie a răspunderii civile auto, soluţionându-se astfel problema dublei asigurări. Anul 2014 s-a caracterizat printr-o pauză a dialogului între lideri, în timp ce Chișinăul reitera deschiderea permanentă pentru intensificarea contactelor la acest nivel, Tiraspolul invoca diferite pretexte și condiții pentru a evita întâlnirile. Totuși, în anul 2015 s-a reușit organizarea a 2 întrevederi cu 19 efectuarea unui schimb de opinii pe lista subiectelor prioritare şi identificarea unor soluţii practice la probleme stringente cu care se confruntă populația. Negocierile la nivelul reprezentanţilor politici s-au caracterizat printr-o activitate intensă, în perioada ianuarie 2011 – mai 2016 având loc 42 întrevederi de lucru, iar consultările fiind focusate pe soluționarea problemelor prioritare și promovarea măsurilor de consolidare a încrederii. Au fost discutate aspecte ale interacţiunii între maluri pe diferite domenii, evoluţiile şi perspectivele procesului de reglementare, precum şi problemele cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri. Reprezentanţii Chişinăului au insistat asupra unui şir de subiecte stringente, precum, normalizarea activităţii şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, încetarea presiunilor şi provocărilor asupra tuturor subdiviziunilor teritoriale ale instituțiilor moldovenești (poliție, penitenciare, întreprinderi de silvicultură, etc.), asigurarea liberei circulaţii între maluri, încetarea acţiunilor unilaterale în Zona de Securitate şi a practicii de a intimida promotorii drepturilor omului, deblocarea accesului fermierilor la terenurile aflate după traseul Tiraspol-Camenca, situaţia certificatelor internaţionale de asigurare obligatorie auto “Cartea Verde” în regiunea transnistreană, majorarea tarifelor la serviciile de asigurare cu apă şi canalizare în raport cu consumatorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova, etc. Părțile au convenit asupra necesităţii îmbunătăţirii atmosferei de dialog, intensificării activităţilor la nivelul reprezentanţilor politici şi a grupurilor de lucru sectoriale şi instituirii unei ambianţe pozitive, axate pe rezultate palpabile şi pe stimularea activităţilor planificate în formatele “3+2” (mediatori și observatori) şi “5+2”. Referitor la unele subiecte actuale de pe agendă, viziunea Chișinăului se rezumă la următoarele: 1. Pe tema apostilării actelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din regiune, din partea Chișinăului există o mare deschidere de a avansa în corespundere cu recomandările experților europeni, fiind elaborat și un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens, însă, e necesară depolitizarea de către Tiraspol a aspectelor ce se identifică cu elemente de pseudostatalitate sau de potențial statut, or, autoritățile moldovenești sunt dispuse să aplice apostila pe diplome neutre, a căror autenticitate poate fi verificată într-o bază de date comună și persistă ștampilă cu caracter neutru, oferind astfel posibilitatea ca tinerii din regiune să obțină acces la programele educaționale din străinătate; 20

2. Referitor la problema autovehiculelor din regiunea transnistreană, componenta moldovenească conștientizează că aceasta este una istorică, legată de libera circulație și de implementarea cerințelor Convenției de la Viena cu privire la traficul rutier din 08.11.1968 la care R. Moldova este parte-contractantă, și în acest context reiterează despre necesitatea definitivării unei soluții echitabile, având la bază proceduri clar stabilite de luare la evidență a mijloacelor de transport respective la subdiviziunile teritoriale ale autorităților moldovenești competente, de trecere a testărilor tehnice la centre autorizate, de atribuire a unor plăcuțe de înmatriculare de model neutru, de respectarea standardelor internaționale în domeniu și de reglemntare transparentă a elementelor de fiscalitate. 3. Pe subiectul telecomunicațiilor, Chișinăul are elaborate proiecte de documente tehnice și acte normative în măsură să creeze cadrul de referință necesar întru restabilirea interconexiunii telefonice fixe și mobile între maluri, la nivel de experți disensiunile sunt depășite, agenții economici sunt interesați, iar, dacă aceste realități se vor realiza consumatorii vor avea posibilitatea să beneficieze de tarife concurențiale, urmând doar a fi dat impulsul politic corespunzător și din partea Tiraspolului. 4. Problema cauzelor penale necesită a fi depolitizată și decondiționată, ori, aceasta persistă ani în șir, fiind deschise multiple dosare atât la Chişinău cât şi la Tiraspol, deși, organele de drept moldovenești le inițiază conform uzanţelor procedurale în baza adresărilor concrete ale cetăţenilor drepturile cărora au fost lezate și necesită a fi restabilite în lumina exigențelor instrumentelor universale din sfera drepturilor omului, iar în vederea elaborării unor abordări la acest subiect care să fie conforme cu experienţa şi normele internaţionale, în proces vor fi antrenați experți din exterior pentru a furniza recomandări de bune practici din alte state. 5. Reluarea liberei circulații între maluri este indispensabilă și trebuie să aibă loc conform angajamentelor asumate prin Acordul din 21.07.1992 și Decizia protocolară din 27.02.2014, cu eliminarea tuturor barierelor artificial create și asigurarea accesului nestingherit în localitățile din stânga Nistrului și în mun.Bender (cetățeni, oficiali, funcționari, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale), deoarece, autoritățile de la Chișinău nu aplică limitări în calea liberei circulații pentru locuitorii din regiunea transnistreană, facilitează luarea la evidență în regim simplificat și gratuit a străinilor cu domiciliu permanent în regiune, tratează nediscriminatoriu toți cetățenii 21 de pe malul drept și stâng, abordări similare se impun și din partea Tiraspolului. 6. Pentru deblocarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca-Tiraspol și restabilirea drepturilor de proprietate și folosință lezate este necesar ca în cadrul platformelor de dialog Chișinău-Tiraspol să fie intensificate activitățile pentru a identifica neântârziat un mecanism funcțional de prelucrare a pământurilor, iar reprezentanții Tiraspolului necondiționat trebuie să se implice constructiv în proces și să lichideze toate impedimentele cu caracter politic. 7. Întru asigurarea funcționării normale a școlilor cu predare în grafia latină din regiune în cadrul grupurilor de lucru pentru educație vor continua să fie abordate problemele majore ale acestora și se vor căuta opțiuni viabile de soluționare, cu insistarea asupra necesității eliminării presiunilor existente (ex.: tarife discriminatorii și plăți de arendă majorate). 8. În sfera ocrotirii mediului înconjurător, conform caietului de sarcini stabilit, părțile au semnat cele două documente tehnice de realizare a prevederilor Deciziei protocolare din 30 octombrie 2015, și anume: Protocolul privind interacțiunea în domeniul hidrometeorologiei (10 iunie 2016) și Protocolul privind interacțiunea în domeniul gestionării pescuitului și utilizării durabile a resurselor biologice acvatice ale r.Nistru (15 iunie 2016). C) Grupurile de lucru sectoriale pentru consolidarea măsurilor de încredere (GL). Acest format este unul tehnic și vizează interacțiunea experților de pe ambele maluri în grupuri de lucru specializate, care reprezintă o pârghie adițională pentru stimularea procesului de reglementare, diminuarea tensiunilor existente între Chișinău și Tiraspol, lansarea inițiativelor de întărire a încrederii și securității între cele două maluri ale Nistrului, implementarea cu concursul partenerilor internaționali a proiectelor în sfera social-economică, umanitară și de securitate, crearea condițiilor propice pentru desfășurarea negocierilor, elaborarea propunerilor și soluțiilor la probleme sectoriale, expertizarea materialelor ce vizează domeniul lor de competență, acordarea asistenței necesare formatelor de negocieri „5+2” și „1+1”. La Chișinău grupurile de lucru menționate au fost instituite prin Hotărârea Guvernului nr.1178 din 31.10.2007, iniţial fiind în număr de 8, apoi, cifra lor a ajuns până la 11, după cum urmează: 22

1. GL pentru economie, comerţ şi activitate comercială externă (coordonator – secretarul de stat pe domeniul economie al Ministerului Economiei și Infrastructurii), în cadrul căruia funcționează și un subgrup de lucru pe probleme bancare (coordonator – viceguvernatorul Băncii Naționale); 2. GL pentru agricultură şi ocrotirea mediului (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului); 3. GL pentru educaţie (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării); 4. GL pentru transportul auto şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor (coordonator – secretarul de stat pe domeniul transporturilor al Ministerului Economiei și Infrastructurii), în interiorul căruia activează și subgrupul de lucru pentru transport feroviar şi comunicaţii (coordonator – Șef serviciu transport feroviar din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii); 5. GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale (coordonator – secretarul de stat pe domeniul comunicațiilor al Ministerului Economiei și Infrastructurii); 6. GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei (coordonator – șef adjunct de Departament, Agenția Servicii Publice); 7. GL pentru drepturile omului (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Justiției); 8. GL pentru demilitarizare și întărirea securității (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Apărării); 9. GL pentru combaterea criminalității și situații excepționale (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne); 10. GL pe probleme vamale (coordonator – directorul general adjunct al Serviciului Vamal); 11. GL pentru probleme sociale şi ajutor umanitar (coordonator – – secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale); 12. GL pentru ocrotirea sănătăţii (coordonator – secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale); 13. Subgrup de lucru în domeniul veterinar și fitosanitar (coordonator – șef de direcție, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor). La 09 septembrie 2011 în oraşul german Bad Reichenhall reprezentanții politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului au semnat Regulamentul comun al grupurilor de experţi (de lucru) pentru 23 consolidarea măsurilor de încredere şi dezvoltarea interacţiunii. Acest document a avut menirea de a reglementa activitatea GL sectoriale, concretizând modalitatea convocării în ședințe, procedura de formare a agendelor și de întocmire a proceselor-verbale, modul de înaintare, coordonare și aprobare a propunerilor de soluții tehnice. Este expres stipulat faptul că activitatea grupurilor de lucru este coordonată de către reprezentanții politici în reglementarea transnistreană care pot participa la ședințele acestora și/sau delega de comun acord reprezentanții săi. În perioada ianuarie 2011 – iunie 2016 grupurile de lucru sectoriale s-au întrunit în 141 de ședințe, cele mai frecvente convocări fiind atestate la nivelul experților din domeniul economiei, educației și transporturilor, în contextul necesității identificării unor soluții viabile la probleme stringente, precum ar fi: prelucrarea nestingherită de către fermierii din r-nul Dubăsari a terenurilor agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol, reglementarea operaţiunilor de import-export efectuate de către agenţii economici din regiunea transnistreană, determinarea mecanismului de implementare a DCFTA în regiune, asigurarea condițiilor normale de activitate pentru școlile moldovenești cu predare în grafia latină, reluarea transportului feroviar de mărfuri pe tronsoanele de cale ferată din regiune, participarea autovehiculelor cu numere transnistrene în circulaţia auto internaţională, etc. Un blocaj permanent se constată în activitatea GL din domeniul combaterii criminalității și a celor pentru actele de stare civilă pe motiv că cadrul de referință al acestora vizează aspecte de justiție și activitatea organelor de drept, iar subiectele abordate au un caracter complex: proceduri de executare a hotărârilor judecătorești, operațiuni de prelucrare a unor date cu acces restricționat, schimburi informaționale privind situația dosarelor contravenționale și penale, efectele juridice ale actelor emise de structurile de pe ambele maluri, și respectiv, părțile urmând logica invocării propriilor cadre juridice se află în imposibilitatea stabilirii unor formule de depășire a divergențelor existente, care în fapt sunt o consecință a lipsei unei reglementări finale a diferendului, neaprobării statutului juridic special al regiunii transnistrene, inaccesibilității regiunii pentru reprezentanții autorităților publice moldovenești, imposibilității monitorizării situații regionale prin prisma cerințelor tratatelor internaționale, ș.a.m.d. Din circumstanțe independente de Chișinău, nefuncțional ramâne a fi ani la rând GL pentru demilitarizare și întărirea securității în competența căruia se află probleme sensibile pentru procesul de reglementare (de ex.: aprobarea 24 unei scheme tehnice de retragere de pe teritoriul țării a echipamentelor și trupelor militare străine fără statut juridic determinat). Întru intensificarea activității GL din partea Chișinăului, cu direcționarea eforturilor spre identificarea unor soluții la nivel de experți la cele mai urgente probleme ale populației de pe ambele maluri, depășirea obstacolelor generate de nesoluționarea conflictului și progresarea procesului de negocieri, coordonatorilor respectivi le-a fost stabilită sarcina de a se convoca lunar în ședințe de lucru cu omologii de la Tiraspol, fiind trasate prioritățile și orarul ședințelor pentru anul în curs. Conform Planului de acțiuni ai Guvernului R.Moldova pentru anii 2016-2018, în sarcina experților din cadrul GL sectoriale din partea Chișinăului, nucleelor intrainstituționale, Biroului pentru reintegrare și a funcționarilor responsabili de problematica transnistreană din cadrul ministerelor este stabilită prioritatea de a institui cadrul juridic necesar pentru avansarea politicilor de reintegrare a ţării şi elaborarea mecanismelor provizorii de soluţionare a problemelor cu care se confruntă populaţia şi agenţii economici din regiunea transnistreană, creând condiţiile necesare pentru reintegrarea graduală a regiunii în spaţiile unice ale Republicii Moldova (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informaţional etc.). D) Comisia Unificată de Control. Comisia Unificată de Control (CUC) a fost instituită în scopul realizării prevederilor Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat de R. Moldova şi Federaţia Rusă la 21 iulie 1992. Conform Regulamentului său de activitate CUC a fost creată în vederea asigurării controlului asupra respectării regimului de încetare a focului, îndeplinirii înţelegerilor referitor la retragerea forţelor, tehnicii şi echipamentelor militare, instituirii unei Zone de Securitate între părţile aflate în conflict. CUC este un organ permanent care întruneşte reprezentanţi ai componentelor delegaţiei R.Moldova, F.Ruse şi regiunii transnistrene, cu participarea reprezentanţilor din partea Ucrainei şi a Misiunii OSCE în Moldova şi este direct responsabilă de monitorizarea situaţiei din Zona de Securitate şi de asigurarea/restabilirea ordinii publice în localităţile ce intră în perimetrul zonei respective. Şedinţele ordinare ale CUC se defăşoară săptămânal, în fiecare zi de joi, în raionul cu regim sporit de securitate – or.Bender. 25

Delegaţia R. Moldova în CUC reprezintă interesele Republicii Moldova în Comisie, participă nemijlocit la realizarea prevederilor Acordului din 21.07.1992, monitorizarea situaţiei din Zona de Securitate, coordonarea activităţii contingentului forţelor de menţinere a păcii din partea R. Moldova şi observatorilor militari, adoptarea deciziilor în bază de consens al părţilor pentru a preveni şi menţine pacea şi ordinea de drept în procesul de pacificare. Componenţa nominală a delegaţiei moldovenești în CUC este stabilită în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.515 din 22 iunie 2010 şi constă din 6 membri (inclusiv, conducătorul delegaţiei) şi mai mulți experţi cu statut permanent, fiind prevăzută şi posibilitatea antrenării suplimentare a unor experţi din domenii de specialitate, în cazul necesităţii prezenţei acestora la şedinţa respectivă a CUC pentru a oferi expertiza corespunzătoare. În ultimii ani, se constată un impas în activitatea CUC și a întregului mecanism de pacificare, fapt ce relevă oportunitatea transparentizării mecanismelor de monitorizare a situației din Zona de Securitate, responsabilizării factorilor destabilizatori, mediatizării obiective a tuturor proceselor, antrenării comunității internaționale în identificarea unor soluții favorabile interesului public și drepturilor legitime ale cetățenilor, eliminării infrastructurii ce limitează regimul liberei circulații, renunțării la tactica mesajelor speculative și de manipulare mediatică, substituirii limbajelor de acuzare cu abordările de tip „win-win”, înlocuirii elementelor de militarizare excesivă cu misiuni civile de monitorizare, promovării inițiativelor de conciliere și de apropiere civică, dezvoltării social-economice a localităților și îmbunătățirii nivelului de trai al populației de pe ambele maluri ale Nistrului.

3. MONITORIZAREA SITUAȚIEI DREPTURILOR OMULUI ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI ASIGURAREA PROTECȚIEI ACESTORA

03 septembrie 2016

Protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană se află în atenția permanentă a autorităților Republicii Moldova, iar acțiunile prioritare ale Guvernului în acest domeniu sunt stabilite în programul și planul de acțiuni guvernamental, Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului. În pofida dificultăţilor generate de perpetuarea conflictului transnistrean în calea exercitării dreptului suveran al Republicii Moldova asupra regiunii transnistrene, autorităţile moldoveneşti continuă să urmărească riguros evoluţia situaţiei drepturilor omului în regiune şi să promoveze, în măsura posibilităţilor, acţiuni pozitive în acest sens. Continuă să fie prioritară sensibilizarea structurilor internaţionale, în special a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova şi Consiliului Europei, precum şi a misiunilor diplomatice asupra încălcărilor drepturilor omului în regiunea transnistreană în vederea redresării situaţiei în acest domeniu. Pentru prima dată un compartiment distinct dedicat promovării și asigurării drepturilor omului în regiune a fost inclus în Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului 2011-2014 (aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.90 din 12.05.2011), iar în baza obiectivelor și indicatorilor de progres stabiliți pe parcursul perioadei de referință au putut fi obținute realizări remarcabile, precum ar fi: – deschiderea unor subdiviziuni teritoriale ale autorităţilor publice centrale de specialitate pe perimetrul liniei administrative în vederea deservirii populaţiei din localităţile din stânga Nistrului (organe de stare civilă, instituţii de documentare a populaţiei, judecătorii, reprezentanţe ale Centrului pentru drepturile omului, centre de sănătate publică etc.); – includerea în planurile de acţiuni anuale ale autorităţilor publice centrale a unor activităţi specifice menite să monitorizeze respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi să statueze obligativitatea acordării asistenţei necesare locuitorilor din regiune (de ex.: Biroul pentru reintegrare în perioada anilor 2013-2015 a monitorizat 27

şi acordat suportul necesar în 365 de cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană); – oferirea multiplelor facilităţi pentru persoanele domiciliate în stânga Nistrului pentru integrarea acestora în sistemul de valori naţionale şi susţinerea activităţii de întreprinzător (de ex.: asigurarea gratuită cu primul buletin de identitate şi cu primul paşaport biometric, prestarea asistenţei juridice gratuite prin intermediul oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional de Asistenţă Juiridică Garantată de Stat, organizarea cursurilor gratuite de studiere a limbii române, posibilitatea transferării pensiilor pe linia bugetului asigurărilor sociale de stat, acordarea unor locuri cu finanțare bugetară în instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții din regiunea transnistreană, anularea accizelor de import pentru mărfurile introduse de către agenții economici din regiunea transnistreană, etc.). În funcţie de natura raporturilor juridice, cele mai frecvente adresări ale locuitorilor din regiunea transnistreană ţin de realizarea defectuoasă a drepturilor copilului, dreptului la cetăţenie, la libera circulaţie, proprietatea privată, muncă, asistenţă şi protecţie socială, ocrotirea sănătăţii, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, integritatea fizică şi psihică. Raportul de evaluare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, prezentat de Înaltul expert ONU Thomas Hammarberg la 14-15.02.2013 la Chișinău și Tiraspol a fost remarcat drept relevant pentru sprijinirea iniţiativei Chişinăului de a crea o platformă de monitorizare şi promovare a drepturilor omului la nivel de experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile de pe ambele maluri, iar recomandările expuse au fost remise spre coordonare autorităților de resort ale Republicii Moldova, structurilor de facto de la Tiraspol și reprezentanților mediului asociativ de pe ambele maluri cu rugămintea de a contribui prin proiecte comune la îmbunătățirea situației. Este de menționat și faptul că pentru examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului și identificarea unor soluții viabile în acest sens, pe parcursul mai multor întrevederi din anul 2012 reprezentanții politici în reglementarea transnistreană au convenit asupra creării unui subgrup de lucru pentru drepturile omului în cadrul grupului de lucru pentru actele de stare civilă și documentarea populației, care însă s-a întrunit doar într-o singură ședință (la 15.02.2013), iar ulterior activitatea acestuia a fost sistată din cauza incapacității părților de a conveni asupra componenței nominale a acestuia și a unui mecanism funcțional de monitorizare a situației în domeniu. 28

În pofida imposibilităţii obiective de a exercita un control efectiv asupra localităţilor din regiunea transnistreană, autorităţile constituţionale depun eforturi sporite pentru depăşirea şi soluţionarea celor mai stringente probleme în domeniu: asigurarea unor condiţii funcţionale de activitate a instituţiilor moldoveneşti amplasate în Zona de Securitate (şcoli, poliţie, penitenciare, întreprinderi de stat etc.), deblocarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole aflate după traseul Camenca-Tiraspol, înlăturarea obstacolelor artificiale din calea liberei circulaţii, depolitizarea aspectelor legate de dosarele administrativ-penale, lichidarea barierelor economice între cele două maluri ş.a. Concomitent, în pofida nesoluţionării diferendului, lipsei documentului final de reglementare, imposibilităţii de a controla efectiv regiunea transnistreană şi a provocărilor constant generate de către structurile de facto transnistrene, autorităţile constituţionale şi în continuare se impune să întreprindă eforturi sporite pentru a-şi onora obligaţiile pozitive faţă de locuitorii din stânga Nistrului, a le soluţiona problemele de interes major şi a crea pe malul drept o economie şi standarde de viaţă, care trebuie să servească drept model şi un pol de atracţie, inclusiv prin stimulente motivaţionale, consfinţite în acte normative. Este important ca stimulentele respective să nu apeleze doar la surse de consum unic şi de scurtă durată (de ex.: ajutoare financiar- materiale, compensare de cheltuieli şi pierderi suportate, scutiri de taxe), ci să urmărească obiective strategice menite să democratizeze regiunea transnistreană, să o antreneze în programele naţionale de dezvoltare şi să o ancoreze în vectorii şi priorităţile politicilor interne şi externe ale Republicii Moldova. Pentru implementarea acestui obiectiv este necesară atât o conlucrare strânsă între cele 3 puteri ale statutului (executivă, legislativă şi judecătorească), instituţiile media, societate civilă şi mediul de afaceri, cât şi o expertiză consistentă din partea experţilor de drept internaţional, care ar putea să ne ofere modele de bune practici şi lecţii învăţate din experienţa pozitivă a altor state. La rândul lor, autoritățile constituționale vor contribui la instituirea cadrului juridic necesar pentru avansarea politicilor de reintegrare a țării și elaborarea mecanismelor provizorii de soluționare a problemelor cu care se confruntă populația și agenții economici din regiunea transnistreană, creând condițiile necesare pentru reintegrarea graduală a regiunii în spațiile unice ale Republicii Moldova (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informațional etc.). 29

4. ROLUL ȘI IMPACTUL PROIECTELOR PENTRU PROMOVAREA MĂSURILOR DE CONSOLIDARE A ÎNCREDERII (cu actualizări până în anul 2017)

09 septembrie 2016

Măsurile de consolidare a încrederii reprezintă un sistem de activități specifice menite să stimuleze dialogul politic și tehnic dintre Chișinău și Tiraspol, să faciliteze avansarea procesului de negocieri pentru reglementarea dosarului transnistrean, să contribuie la concilierea și apropierea locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, să sporească nivelul de interacțiune între antreprenori și liber profesioniști, precum și să asiste dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a localităților din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană. De regulă, promovarea activităților în cauză se manifestă prin implementarea unor programe, proiecte şi acţiuni de dezvoltare comunitară şi regională, reabilitare şi renovare a infrastructurii locale, măsuri de protecţie a persoanelor socialmente vulnerabile, precum şi alte activităţi care urmăresc soluţionarea problemelor stringente de dezvoltare şi contribuie la asigurarea serviciilor publice esenţiale. Proiectele promovate în cadrul de referință urmăresc să promoveze contactele inter-umane și cooperearea între cele două maluri, fortificând încrederea și interesele comune în rândul populației, cu implicarea organizațiilor și experților de profil în procesul de identificare, proiectare și implementare a inițiativelor respective. Calitatea de beneficiari direcți ai măsurilor de consolidare a încrederii e atribuită autorităților locale, organizațiilor societății civile, subiecților ce activează în sectorul privat și diverșilor actori comunitari. Realizarea măsurilor de acest gen este posibilă datorită alocațiilor speciale prevăzute anual în legea bugetului de stat a Republicii Moldova și programelor periodice susținute de către donatorii externi. Evaluarea propunerilor de proiecte se realizează de comitete de selectare special instituite în baza unor criterii de eligibilitate prestabilite (existența elementului de susținere a măsurilor de încredere, corespunderea cu domeniul tematic propus, încadrarea în limitele bugetare ale programului finanțat) și urmare a cumulării unor punctaje de admisibilitate în temeiul următoarelor criterii generale: relevanța, rezultate și impact, gradul de fezabilitate, aportul la apropierea 30 comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului, gradul de includere a principiilor de dezvoltare locală bazate pe transparenţă, incluziune şi abordare participativă în implementare, durabilitatea. Mecanismul de selectare presupune existența unor proceduri transparente, competitive şi participative. Începând cu anul 2011, anual prin legea bugetului de stat a Republicii Moldova sunt aprobate alocaţii bugetare pentru activităţile de reintegrare a ţării, valorificarea cărora are loc în corespundere cu procedurile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.131 din 21.02.2014 ,,Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de selectare şi evidenţă a proiectelor în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării”. Conform prevederilor actului normativ prenotat sunt considerate eligibile proiectele elaborate de către autorităţile publice locale şi centrale și a căror activități contribuie la: a) consolidarea măsurilor de încredere între maluri; b) promovarea unor programe sau acţiuni de dezvoltare comunitară şi parteneriat regional în Zona de Securitate şi în localităţile din stînga Nistrului; c) renovarea şi modernizarea instituţiilor sociale-cheie (educaţionale, de asistenţă socială, medicale, sportive, cultural-artistice); d) îmbunătăţirea infrastructurii locale; e) soluţionarea celor mai stringente probleme de nivel local şi regional; f) creşterea calităţii serviciilor publice şi rentabilizarea acestora. În perioada 2011-2017 au fost implementate 10 programe ale activităţilor de reintegrare a ţării cu alocarea a circa 82 mln. lei şi realizarea a 306 de proiecte/acţiuni de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor din sistemul educaţional, reparaţie a drumurilor şi clădirilor, reconstrucţie a apeductelor, iluminare stradală, reabilitare şi consolidare a serviciilor publice la nivel local etc. În anul 2016 și 2017 prin intermediul Programului activităţilor de reintegrare a ţării (Hotărârea Guvernului nr.1182 din 26.10.2016 și Hotărârea Guvernului nr.584 din 24.07.2017) au fost valorificate aproximativ 10 mln. lei (2016) și 15 mln. lei (2017) şi implementate 44 (2016) și 69 (2017) de proiecte. Merită de menționat faptul că pe parcursul anilor 2004-2017 cheltuielile pentru promovarea politicilor de reintegrare a țării au constituit aproximativ 281 mln. lei, inclusiv, prin alocarea diferitor ajutoare și compensări (pentru prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuții de asigurări sociale, impozitul funciar, diferențe de tarife la energia electrică și gaze naturale, recuperări parțiale a pierderilor suportate de producători agricoli). 31

Guvernul Republicii Moldova continuă să promoveze acțiuni pozitive în raport cu populaţia şi agenții economici din regiunea transnistreană, de exemplu: - cu suportul autorităţilor de resort ale Republicii Moldova, din 2010 până în 2016 peste 3000 de unităţi de material radioactiv au fost evacuate de la Centrala electrică Dnestrovsk. Sursele radioactive au fost transportate şi amplasate în siguranţă la depozitul specializat de pe malul drept al Nistrului, pentru a evita poluarea mediului cu elemente radiologice; - întru a asigura prestarea serviciilor publice locuitorilor din regiunea transnistreană pe linia administrativă şi-au continuat activitatea subdiviziunile teritoriale ale autorităţilor publice ale Republicii Moldova oficii de acte de stare civilă şi documentare a populaţiei, case teritoriale de asigurări sociale, centre de sănătate publică, etc.), datorită cărora au fost înregistrate performanţe pozitive în raport cu locuitorii din regiune: ex. circa 315 000 persoane au fost documentate cu acte de identitate de model naţional, circa 70 000 beneficiază de asistenţă medicală gratuită pe malul drept, circa 5 mii de absolvenţi din stânga Nistrului au fost asiguraţi cu locuri, inclusiv, cu finanţare bugetară, în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova; - graţie facilităţilor fiscale oferite antreprenorilor din stânga Nistrului (de ex. conform prevederilor pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.815 din 02.08.2005 aceştia sunt scutiţi de achitarea taxei pentru obţinerea licenţei) până în prezent peste 2400 de agenţi economici din regiunea transnistreană au fost luaţi la evidenţă la Camera Înregistrării de Stat şi au posibilitatea să-şi exporte producţia pe piețele UE, beneficiind pe deplin de toate oportunităţile existente în comerţul cu statele-membre ale UE; - datorită implementării prevederilor Acordului de Asociere și Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător s-au menținut preferințele comerciale pentru regiune, fapt ce a permis înviorarea exportului de mărfuri pe pieţele europene, fiind înregistrate valori de peste 62% din totalul producţiei exportate și eliberate peste 8000 de certificate de origine a mărfurilor EUR.1 EU în perioada 2014-2017. Efectele menţinerii acestor preferinţe a permis regiunii să păstreze cel puţin 10 000 locuri de muncă pentru personalul din sfera producerii din cadrul întreprinderilor mari (ex. Tirotex, Biohim, Sheriff etc); - pentru a asigura aprovizionarea regiunii transnistrene cu produse petroliere prin hotărârile de Guvern nr.1232 din 09.11.2016, nr.1426 din 28.12.2016 şi din 23.06.2017 a fost extins până la 31 32 decembrie 2017 termenul de vămuire a acestora la postul vamal „Bender-2”, iar, la 30.12.2016, Prim-ministrul RM Pavel Filip a semnat Protocolul adiţional la Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a circulaţiei trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al acestuia până la 31 decembrie 2017; - Chișinăul întreprinde eforturi consolidate în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere în regiunea transnistreană, oferind constant expertiză şi instruire agenţilor economici din stânga Nistrului, precum şi reprezentanţilor structurilor de la Tiraspol întru a implementa mecanisme viabile de aplicare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în regiune, a promova relații comerciale cu UE și a armoniza cadrul de funcționare la standarde conforme exigențelor comunitare. Pentru a stabili un cadru de referință în acest sens a fost definitivată o foaie de parcurs cu genericul „Facilitarea comerțului cu UE. Măsuri de implementare pentru agenții economici din regiunea transnistreană”, care reflectă angajamente comune Chișinău-Tiraspol, măsuri concrete ce urmează a fi realizate, indicatori de progres și instituții responsabile; - întru a soluţiona într-o manieră pragmatică problema autovehiculelor cu plăcuţe eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului şi mun.Bender, prin art.IX al Legii nr.280 din 16.12.2016 și Hotărârea Guvernului nr.83 din 20.02.2017 a fost determinat un mecanism simplificat de plasare sub regim vamal de import şi de înmatriculare la subdiviziunile Întreprinderii de Stat „CRIS „REGISTRU” a acestor mijloace de transport (s-a oferit posibilitatea achitării unei accize în mărime de 30% din cota stabilită pentru 2016) ş.a.m.d. În partea ce ține de asistența oferită de UE în domeniul de referință, reiterăm că în perioada anilor 2012-2014 a fost implementat Programul UE „Măsuri de Consolidare a Încrederii”, prin care au fost finanţate proiecte însumând 13,1 mln. euro, ulterior, Guvernul Republicii Moldova și UE au semnat la 26.03.2014 un nou acord de finanţare pe un termen de 5 ani în valoare de 28 mln. euro. Prin intermediul acestui program au fost implementate mai multe acțiuni pozitive (de ex.: în perioada 2013-2014 peste 40 de proiecte de infrastructură socială au fost implementate și circa 30 de parteneriate între ONG-urile de pe ambele maluri au fost susţinute, iar cel puţin 200 de întreprinderi mici şi mijlocii au beneficiat de servicii de asistenţă mai bune şi în rezultat şi-au îmbunătăţit abilităţile de management al 33 afacerilor; pe parcursul anilor 2015-2016, 31 de afaceri au fost create prin intermediul Programului de granturi pentru tineri, care timp de 14 luni vor beneficia de consultanţă în dezvoltarea afacerilor generând 160 locuri noi de muncă, au fost susţinute 10 parteneriate/platforme de interacţiune între entităţile de afaceri de pe ambele maluri). Totodată, un rol relevant în promovarea măsurilor de consolidare a încrederii îi revine Consiliului Europei, care realizează constant proiecte începând cu anul 2010 și a alocat circa 1,9 mln euro prin Planul de Acțiuni privind susținerea reformelor democratice în RM 2013-2016. Este de apreciat aportul susținut al Consiliului Europei prin realizarea unui șir de proiecte în domeniile ce vizează drepturile omului în locurile de detenție și în sfera socială, mass-media, societate civilă, educație incluzivă pentru persoanele cu dizabilități, etc, precum și prin implementarea programelor de activități comune cu implicarea actorilor relevanți de pe ambele maluri, care includ transferuri de expertiză, seminare tematice, instruiri, mese rotunde, evenimente sportive și culturale, orientate spre dezbaterea problemelor și provocărilor comune, preluarea experiențelor pozitive ale altor state în domeniile enumerate. Planul de acţiuni al Consiliului Europei pentru RM 2017-2020 are prevăzut un buget total de 17,8 mln. euro, iar pentru componenta măsurilor de consolidare a încrederii nefiind stabilit un buget determinat ci doar evidenţiindu-se domeniile de intervenţie prioritare la nivel local, şi anume: mass-media, drepturile omului în locurile de detenție și instituțiile psihiatrice, drepturile persoanelor cu dizabilități și drepturile sociale ale tinerilor, educația și administrația locală. Un proiect deja implementat prin intermediul PA al CE pentru RM 2017-2020 se referă la organizarea în perioada 23-25 august 2017 a unui trening pentru profesorii de limbă engleză de pe ambele maluri ale r. Nistru ce a avut loc la Centrul European de Limbi Moderne din or. Graz, Austria. Evenimentul s-a axat pe diseminarea bunelor practici europene în materia teoriei şi practicii predării limbilor universale în şcoli, licee şi universităţi, urmând ca în decurs de 18 luni să fie organizate alte 2 treninguri de acest gen. În contextul priorităților existente la compartimentul reintegrarea țării și reglementarea problemei transnistrene, stipulate în Programul și Planul de acțiuni ale Guvernului 2016-2018, dar și în Agenda de Asociere RM-UE pentru anii 2017-2019, precum și reieșind din necesitatea eficientizării procesului de implementare a acestora cu valorificarea asistenţei tehnice oferite de partenerii externi, se impune dezvoltarea unor platforme interactive de dialog cu organizațiile 34 internaționale relevante și experții internaționali contractați de acestea pentru a obține opinii specializate compatibile cu onorarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova prin tratatele internaționale la care a aderat, cu luarea în considerare a bunelor practici ce pot fi preluate de la alte state, a necesității de a contribui la restabilirea încrederii între Chișinău și Tiraspol, de a depăși obstacolele existente între părțile conflictului și de a identifica soluții viabile la cele mai stingente probleme ale populației. Asistența externă poate viza domenii de intervenție, precum: - contribuții cu asistența necesară și sugestiile de resort în procesul de elaborare și promovare a unui nou Plan național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, care să contribuie la implementarea unor mecanisme pragmatice de monitorizare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană și de asigurare a protecției acestora; - eforturi sincronizate între autoritățile Republicii Moldova- sector asociativ-organizații internaționale în vederea îmbunătățirii situației drepturilor omului în regiune, restabilirii drepturilor lezate unor persoane determinate și sporirii nivelului de protecţie a apărătorilor drepturilor omului din regiune; - expertiză tehnică și recomandări de bune practici în măsură să ajute grupurile de lucru sectoriale în identificarea unor soluții la problemele actuale de pe agendă (ex.: deblocarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca-Tiraspol, eliminarea tuturor barierelor în calea liberei circulații între maluri, asigurarea funcţionării normale a şcolilor cu predare în grafia latină din regiune, mecanisme viabile de schimburi informaționale Chișinău-Tiraspol cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal, instituirea tutelei/curatelei asupra copiilor rămași fără îngrijire părintească, etc.); - organizarea seminarelor, treningur-ilor și vizitelor de studii în vederea preluării bunilor practici în domeniile menționate supra. La rândul său, autoritățile de la Chișinău vor depune eforturi continue, prin elaborarea unor noi proiecte şi iniţiative în măsură să demonstreze deschiderea şi voinţa politică de a soluţiona problemele stringente şi de a îmbunătăţi nivelul de trai al locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, de a contribui la reglementarea definitivă a dosarului transnistrean şi la restabilirea spaţiilor unice ale Republicii Moldova.

5. HARTA OBSTACOLELOR DIN CALEA REINTEGRĂRII REPUBLICII MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIEI

22 decembrie 2016, interviu acordat dlui Laurențiu Mihu, Digi24.ro

Cum decurg discuţiile tehnice dintre Chişinău şi Tiraspol, de ce blocajul este nota dominantă a procesului de reglementare în conflictul transnistrean şi care e locul României în tot acest puzzle nebulos? Un interviu Digi24.ro cu Alin Gvidiani, şeful Direcţiei analiză și planificare din cadrul Biroului politici de reintegrare al Republicii Moldova.

5.1.: „Misiunea Biroului pentru reintegrare este promovarea şi realizarea politicii Guvernului îndreptată spre reintegrarea teritorială, politică, economică şi socială a Republicii Moldova”, aşa scrie pe site-ul instituţiei pe care o conduceţi. Pentru că vorbim aici de relaţia cu Transnistria, care sunt, pentru Guvernul de la Chişinău, obiectivele cel mai dificil de realizat şi promovat? Inițial, țin să precizez că, în lumina recentelor modificări operate prin Hotărârea Guvernului nr.1183 din 26.10.2016, denumirea actuală a instituției este Biroul politici de reintegrare, cu statut de direcție în cadrul Cancelariei de Stat, aflată în subordinea directă a Viceprim- ministrului responsabil de realizarea politicii în domeniul reintegrării țării, personalul subdiviziunii fiind numit și eliberat din funcție de către Secretarul general al Guvernului, la propunerea Vicepremierului menționat. Acest fapt a avut loc în contextul reformării structurale a Cancelariei de Stat, cu ulterioara extindere a procesului la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale. Referitor la misiunea-cheie atribuită Biroului, aceasta a rămas neschimbată și este legată nemijlocit de realizarea obiectivului guvernamental de reintegrare a țării, coordonând în acest sens activitatea autorităților administrației publice, grupurilor de lucru sectoriale pentru întărirea încrederii și securității pe ambele maluri ale Nistrului, delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC), contribuind la buna organizare a consultărilor și negocierilor pe problematica transnistreană, elaborând şi avizând proiecte de acte normative, documente de politici, planuri de acțiuni ce vizează domeniul de competență, acordând asistența necesară Vicepremierului care exercită și funcția de reprezentant politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului, ș.a.m.d. 36

Dezideratele urmărite de obiectivul reintegrării vizează eliminarea tuturor barierelor existente între maluri, restabilirea spațiilor naționale unice și a integrității teritoriale, ancorarea regiunii transnistrene în vectorii politicilor interne și externe a Republicii Moldova, armonizarea reglementărilor normative de pe ambele maluri, funcționarea unui sistem uniformizat de instituții ale statului, asigurarea aplicării tratatelor internaționale la care statul este parte și garantarea respectării drepturilor fundamentale ale omului pe întreg teritoriul țării, etc. Însă, nereglementarea diferendului, dar și prezența elementelor independente de voința și capacitățile autorităților constituționale conturează o serie numeroasă de dificultăți și vulnerabilități în implementarea obiectivului respectiv în regiune, printre care enumerăm următoarele: - lipsa unui control efectiv asupra situației din raioanele de est ale țării; - imposibilitatea obiectivă de a implementa prevederile legislaţiei naţionale în vigoare și de a aplica angajamentele internaționale existente, în special, a celor în materia drepturilor omului; - inaccesibilitatea localităților din stânga Nistrului pentru reprezentanții autorităților publice de pe malul drept pe motivul menținerii artificiale de către administrația de facto de la Tiraspol a diverselor bariere în calea liberei circulații, dar și a calificării oricărei activități desfășurate de aceștia ca surse iminente de risc pentru așa- numita securitate și stabilitate regională; - prezența unui factor excesiv de militarizare și de monopolizare a opiniei publice; - asistență multidimensională din exterior care alimentează menținerea unui regim paralel celui legitim în măsură să obstrucționeze dezvoltarea social-economică echilibrată, promovarea reformelor structurale, parcursul european și global-integraționist al statului recunoscut la nivel internațional în frontierele sale; - blocarea continuă a negocierilor în formatul „5+2” de către reprezentanţii Tiraspolului pe motivul nedorinţei de a iniţia discuţiile asupra statutului regiunii, subiectelor politice şi de securitate, dar şi în general a indezirabilităţii de a soluţiona cele mai urgente probleme cu care se confruntă populaţia; - sabotarea activităților în cadrul diverselor formate de dialog (ex.: CUC, în unele grupuri de lucru), tergiversând intenționat abordarea unor probleme de interes major (ex.: reluarea liberei circulații între 37 maluri, deblocarea accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca-Tiraspol, eliminarea barierelor artificial impuse de reprezentanții pretinselor structuri transnistrene pentru a limita comercializarea pe malul stâng a produselor certificate de organele de resort din Republica Moldova, etc.) și prioritizând rezolvarea urgentă a chestiunilor de interes exclusiv pentru partea transnistreană; - menţinerea abordărilor neconstructive ale Tiraspolului cu politizarea excesivă a problemelor de ordin tehnic, social-economic şi juridic, dar şi încălcarea angajamentelor pozitive, asumate în negocieri; - tensionarea premeditată a situaţiei din Zona de Securitate şi din regiune, urmare a acţiunilor unilaterale ale Tiraspolului (ex.: desfăşurarea exerciţiilor militare neautorizate, exercitarea unor presiuni constante asupra subdiviziunilor teritoriale ale instituţiilor moldoveneşti, menţinerea aşa-numitului regim de frontieră pe linia administrativă şi migraţional în localităţile din regiune: restricţionarea aflării pe teritoriul regiunii nu mai mult de 45 sau 90 de zile a persoanelor ce nu deţin pretinsa “cetăţenie transnistreană”, etc.); - interpretarea eronată a evenimentelor și evoluțiilor în procesul de reglementare; - utilizarea continuă de către partea transnistreană a unei retorici confrontaționiste și acuzatorii la adresa autorităților moldovenești, cu lansarea unor declarații și comentarii nefondate, ce denotă incapacitatea purtării unui dialog corect și de bună-credință. În pofida acestor circumstanțe, autoritățile de la Chișinău continuă să mobilizeze eforturile partenerilor internaționali întru sprijinirea procesului de reglementare, avansarea dialogului în negocieri, atragerea asistenței tehnice necesare, sincronizarea acțiunilor în promovarea unor poziții consolidate, crearea premiselor de instituire a spațiilor unice, de apropiere a locuitorilor și de reunificare a malurilor. Reieşind din rolul ce a fost atribuit OSCE în procesul de reglementare, Chişinăul va insista pe sporirea vizibilităţii acesteia, cu formularea unor poziţii clare, imparţiale şi compatibile cu principiile de desfăşurare a negocierilor, dar, şi determinarea unor soluţii favorabile intereselor legitime ale populaţiei de pe ambele maluri. În cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, partea moldovenească va insista continuu pe asigurarea unei funcţionalităţi permanente a platformelor de dialog de la nivelul reprezentanților politici și a experţilor sectoriali de pe ambele maluri, pe promovarea activă a iniţiativelor în măsură să reflecte viziunea autorităților constituționale, 38 precum şi pe identificarea unor soluţii pozitive la problemele actuale de pe agendă. Pentru a asigura o dinamică constantă procesului şi a impulsiona activitatea grupurilor de lucru întru identificarea unor soluţii viabile la problemele existente, Chişinăul va fi proactiv, intervenind cu noi iniţiative şi proiecte de documente constructive. Spre exemplu, va propune lansarea unor noi platforme de dialog la nivel de experţi pentru a facilita îmbunătăţirea interacţiunii în materia drepturilor omului cu implicarea instituției ombudsmanilor și a societății civile, implementarea proiectelor de dezvoltare regională în localitățile de est ale țării, realizarea programelor cultural-artistice comune şi a celor de reabilitare a patrimoniului arhitectural, asigurarea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112, etc. Conform priorităţilor stabilite în Programul de activitate și Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, în comun cu autoritățile publice centrale urmează a fi promovate noi acțiuni pozitive întru a realiza obiectivul guvernamental de reintegrare a țării, a soluționa problemele stringente ale locuitorilor și agenților economici din regiunea transnistreană și a implementa principiul „Un Guvern – o singură voce”. 5.2. Sunteţi adeptul unei forme speciale de autonomie pentru raioanele din stânga Nistrului. Ce ar presupune pentru locuitorii din acea zonă şi care ar fi, totodată, dividendele politice? De jure, formula menționată este expres stipulată în prevederile cadrului legal național și reprezintă o viziune agreată la nivelul tuturor ramurilor puterii de stat (legislativă, executivă și judecătorească). A se vedea în acest sens conținutul art.110 alin.(2) din Constituția R. Moldova ce statuează că regiunii transnistrene îi poate fi atribuită o formă specială de autonomie, în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică. Același deziderat este reiterat și în art.4 alin.(3) din Legea nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ- teritorială a R. Moldova, și desigur în Legea nr.173-XVI din 22.07.2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, unanim adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova, reprezentând un document-cadru în ceea ce priveşte definirea elementelor de reglementare politică a conflictului transnistrean. Aspecte relevante în aceeași ordine de idei pot fi regăsite în cuprinsul apelurilor legislativului moldovenesc cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova și cu 39 privire la principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.117 din 10.06.2005. Referitor la ingredientele viitorului statut, este de remarcat faptul că acestea sunt legate de parametri concreți ce vor fi reflectați în documentul final cu privire la reglementarea cuprinzătoare a dosarului transnistrean, care conform procedurilor regulamentar stabilite prin Protocolul de la Bratislava din 20.02.2002, urmează a fi coordonat și negociat în cadrul formatului de negocieri „5+2”, și ulterior aprobat de către conducerea de nivel politic a părților. Formatul „5+2” constituie mecanismul cel mai eficient pentru finalizarea procesului de reglementare, având în vedere faptul că actorii antrenaţi dispun de potenţial politic, diplomatic şi economic necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite. Activitatea de reglementare trebuie să includă o perioadă de tranziţie în vederea atingerii unei sincronizări a proceselor de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv cu instituirea elementelor de legislaţie tranzitorie, necesare pentru avansarea politicilor de reintegrare și elaborarea mecanismelor provizorii de soluționare a problemelor cu care se confruntă populația și agenții economici din regiunea transnistreană, creând condițiile propice pentru reîncadrarea graduală a regiunii în spațiile unice ale țării (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informațional etc.). Statutul special al regiunii transnistrene va modela construcția teritorial-administrativă a regiunii în componența statului unitar și indivizibil Republica Moldova, tabloul transferurilor de competențe centru-regiune-local, prerogativele exclusive ce vor rămâne în atribuția autorităților publice naționale (de ex.: cetățenia, politica monetară, afacerile externe, apărarea și securitatea națională, controlul vamal și managementul frontierei de stat, etc.), structura sistemului instituțional uniformizat și modul de reprezentare a regiunii în structurile puterii centrale de stat, relațiile bugetare clar definite. Reglementarea durabilă și definitivă a conflictului va produce o serie întreagă de efecte benefice pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului: crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea social- economică durabilă și îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor, consolidarea instituțiilor democratice, completarea reformelor structurale inițiate și atingerea plenară a obiectivelor de politică internă și externă, garantarea drepturilor și libertăților inalienabile ale omului conform strandardelor dreptului internațional, combaterea susținută a manifestărilor de infracționalitate (contrabandă, crimă organizată, trafic 40 ilicit de arme și ființe umane), depășirea diviziunilor politice și consolidarea societății, generarea unei atmosfere de securitate regională și internațională. 5.3. Din perspectiva Chişinăului, proiectul de pacificare în vigoare a stârnit numeroase nemulţumiri, dar obiectivul instituirii unei misiunii civile datează deja de peste un deceniu fără să avanseze. Ce ar mai putea impulsiona ieşirea din blocaj şi atingerea obiectivului respectiv? Reconfigurarea actualei misiuni de menținere a păcii din una militară în una de observatori civili abilitați cu mandat internațional și cu reprezentativitate multinațională este o necesitate obiectivă, care ani în șir este reiterată drept obiectiv primordial în multiple programe guvernamentale și planuri de acțiuni naționale. Or, cea din urmă formulă este în măsură să contribuie efectiv la stimularea negocierilor, întărirea încrederii, promovarea unor programe de reconciliere civică, facilitarea implementării proiectelor de dezvoltare, asigurarea păcii și ordinii publice, sprijinirea reglementării dosarului transnistrean. Pentru îndeplinirea dezideratului respectiv este necesară însă o voință expres formulată și materializată a tuturor actorilor implicați în existenta misiune de pacificare, cu impulsionarea corespunzătoare a procesului de către participanții formatului de negocieri „5+2” și organizațiile internaționale ce dispun de modele și experiențe în acest sens (OSCE, ONU, UE). Însă, constatăm faptul rezumării eforturilor majorității actorilor externi la tradiționale declarații de susținere și încurajare, fără asumarea unor angajamente concrete, fără oferirea unor perspective temporale de avansare a procesului și fără expunerea unor abordări perceptibile. Pe de altă parte, pe lângă distorsionarea precugetată de către reprezentanții Tiraspolului a activităților desfășurate în CUC, limitarea competențelor stabilite Misiunii OSCE, inducerea permanentă în eroare a opiniei publice, opunerea cu vehemență instituirii unui mecanism transparent de monitorizare a situației din Zona de Securitate și de exercitare nestingherită a sarcinilor regulamentar atribuite observatorilor militari, în mesajele adeseori vociferate de aceștia se dă de înțeles că inițierea oricăror măsuri de transformare a operațiunii de pacificare create prin Acordul din 21 iulie 1992 va încinge spiritele pe Nistru, generând focare de tensiune adiționale. În cadrul tuturor platformelor de dialog cu partenerii externi (bi- şi multilaterale), autorităţile de la Chişinău reiterează necesitatea înlocuirii operaţiunii curente de menţinere a păcii cu o misiune 41 multinaţională civilă cu mandat internaţional. Totodată, prin intermediul actualului mecanism de pacificare sunt continuate eforturile pentru menţinerea stabilităţii în Zona de Securitate, depăşirea oricăror disensiuni prin metode exclusiv paşnice şi asigurarea ordinii publice. Urmare a vectorului european parcurs de Republica Moldova cât şi a instrumentului operaţional al politicii externe şi de securitate comună al UE, buna-practică georgiană de monitorizare civil- multinaţională a conflictului (Misiunea civilă de monitorizare a UE în Georgia) este una utilă şi care poate fi ajustată la specificul regimului Zonei de Securitate. Într-o misiune de acest gen, sarcinile ar putea fi următoarele: a) stabilizare – monitorizarea procesului de stabilizare a situaţiei din regiune, axată pe conformarea părţilor cu un nou acord privind reglementarea problemei transnistrene şi înţelegerea privind implementarea acestuia, inclusiv, retragerea trupelor, descurajarea „sabotării” procesului, a violării drepturilor omului sau a încălcării dreptului internaţional umanitar; b) normalizare – monitorizarea procesului de normalizare în domeniul guvernării civile, cu accent pe asigurarea ordinii publice şi respectarea statului de drept, dar şi pe problematici conexe precum securitatea infrastructurii energetice şi a culoarelor pentru transport, aspectele politice şi de securitate legate de revenirea persoanelor intern strămutate; c) măsuri de creştere a încrederii – implicarea în reducerea tensiunilor prin facilitarea legăturilor dintre părţi şi alte măsuri de creştere a încrederii; d) fundamentarea politicilor UE faţă de RM. Astfel, în raport cu participanții actualului format de pacificare UE poate interveni cu argumente convingătoare privind beneficiile investițional-economice și umanitare ale prezenței unei misiuni multinaționale în format civil sau mixt (civil-militar-poliție), inițiind activități pentru elaborarea unui memorandum comun cu UE, care ar servi drept bază pentru cooperarea în problema transnistreană. 5.4. Din punct de vedere pragmatic, ce aşteptări sunt de la România în chestiunea soluţionării conflictului transnistrean? Deși România nu este parte a procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană, rolul acesteia poate fi pus în valoare din perspectiva statului-membru al UE, organizațiilor internaționale și de cooperare regională la lucrările cărora participă și Republica Moldova, și la care în special sunt puse în discuții aspecte ce vizează situația 42 raioanelor de est ale țării. În această ordine de idei, abordările vecinului de peste Prut trebuie să fie constructive, flexibile și favorabile pozițiilor pentru care pledează Chișinăul, fără aprofundări în careva propuneri sau inițiative în măsură să prejudicieze procesul de negocieri, să denatureze prioritățile guvernamentale și reglementările constituționale ale Republicii Moldova, sau, pasibile de eventuale interpretări eronate din partea unor actori. Prezența UE în negocierile pe dosarul transnistrean, promovarea de către aceasta a Programului „Măsuri de Consolidare a Încrederii”, dar, și disponibilitatea unor instrumente distincte de asistență din partea autorităților de la București, oferă prilej statului român de a contribui cu expertize tehnice utile pentru depășirea dificultăților generate de nereglementarea conflictului, de a realiza proiecte de dezvoltare și acțiuni umanitare, de a sprijini multidimensional persoanele afectate de diferend, de a da curs solicitărilor de conlucrare lansate de instituțiile moldovenești și de a susține reformele structurale promovate de Guvernul de la Chișinău. 5.5. Au existat schimburi de experienţă cu Irlanda de Nord - specialişti irlandezi au venit la Chişinău, o delegaţie din Republica Moldova, din care aţi făcut parte, a fost la rândul ei acolo. Însă resorturile şi arhitectura conflictului transnistrean, ca şi contextul regional mi se par a fi foarte diferite. Ce s-a putut extrage din experienţa irlandeză? Evenimentele la care vă referiți au avut loc în vara anului 2015. Astfel, la prima etapă pe 18 iunie 2015 Crisis Management Initiative (CMI) cu suportul Ambasadei Marii Britanii la Chişinău şi a Ministerului Afacerilor Externe al Finlandei au organizat la Chișinău un workshop cu genericul „Acuzarea de fapte penale în contextul reglementării conflictelor: lecții învățate și bune practici din procesele de promovare a păcii”, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice naționale și experți internaționali în materie de mediere a diferendelor. Obiectivele atelierului de lucru au vizat antrenarea participanților într-o platformă interactivă de discuții menită să abordeze subiectul cauzelor penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului, să-i familiarizeze cu experienţa altor state în gestionarea situaţiilor respective (în speță, au fost supuse atenției cazul Irlandei de Nord – Marea Britanie și cel al Țării Bascilor – Spania), precum și efectuarea unui schimb de opinii pe marginea eventualelor sugestii în măsură să contribuie la sprijinirea procesului de reglementare transnistreană. 43

Pentru a asigura o continuitate activității menționate, în perioada 05-08 august 2015, Institutul Internaţional Causeway, CMI și Ambasada Marii Britanii la Chişinău au organizat o vizită de studiu în or.Belfast, Marea Britanie, cu implicarea a 6 participanți din Republica Moldova, inclusiv, Viceprim-ministrul pentru reintegrare și Procurorul General. Scopul vizitei a constat în familiarizarea participanţilor cu experienţa pozitivă a Marii Britanii în reglementarea conflictului din Irlanda de Nord, cu bunele practici de elaborare şi implementare a unor mecanisme viabile de instituire a păcii şi de aplicare a justiţiei tranziţionale. În cadrul vizitei delegaţia moldovenească a purtat discuţii la Şcoala de Drept din Belfast, Ministerul Justiţiei, Biroul Procurorului General, Serviciul public de urmărire penală, au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai puterii legislative şi executive, ai diferitor partide politice, cum ar fi Jeffrey Donaldson, membru al Adunării Legislative Naţionale a Irlandei de Nord şi al Parlamentului britanic şi Martin McGuiness, Viceprim- ministru al Irlandei de Nord, exponent al renumitei mişcări politice Sinn Fein. De asemenea, au avut întrevederi şi cu activişti ai societăţii civile antrenate în procesul de reintegrare a comunităţilor opozante din Irlanda de Nord, precum şi cu unul dintre comisarii din cadrul Comisiei pentru drepturile omului de la Belfast, dl Alan McBride. Desigur, dacă am face o paralelă între conflictul nord-irlandez și cel transnistrean, am observa că fiecare dintre acestea își au caracteristicile sale specifice și se deosebesc ca origine, manifestare, evoluții, părți implicate, instrumente de reglementare, de fapt, ca și majoritatea diferendelor din diverse părți ale lumii. De exemplu, în timp ce primul conflict are premise istorice de mai bine de 840 de ani în urmă, a intrat într-o fază activă câteva decenii în urmă, are la bază elemente etno-religioase, implică actori de la hotarul vestic al Europei cu o logică de justiție proprie sistemului de drept anglo-saxon, are la bază anumite instrumente de reglementare care au stabilit elementele devoluției competențelor, cel de-al doilea conflict are rădăcini istorice mult mai recente, nu este unul etnic sau religios, este un rezultat al destrămării spațiului sovietic și al tendințelor forțelor unionale de a menține influența asupra autorităților statului suveran și independent nou creat, vizează părți implicate în mecanisme de pacificare și de negocieri cu reguli formal statuate, se derulează la granițele estice ale Europei și se încadrează în logica sistemului de drept continental, nu are convenite careva înțelegeri unanim agreate de soluționare. Totuși, în pofida deosebirilor remarcate, o trăsătură definitorie caracterizează toate conflictele în general: orice diferend, indiferent de zona geografică și 44 particularitățile sale generice, poate fi rezolvat atunci când între părți există bună-credință, încredere, respect mutual, dorința sinceră de a determina un compromis reciproc avantajos, de a identifica scopuri și interese comune, de a atinge o conciliere durabilă, de a construi un stat viabil și prosper în măsură să sporească calitatea vieții cetățenilor și să le asigure condiții de trai decente, și desigur, prezența impulsului de resort din partea mai marilor decidenți regionali. În partea ce ține de modul de aplicare a actelor de clemență în contextul situațiilor de conflict în raport cu anumite categorii de subiecți certați cu legea, reieșind din lecțiile învățate din dosarul nord-irlandez, conchidem că acestea reies din interesul public major, au menirea de a diminua tensiunile existente între părți, de a atinge o conciliere socială și de a stimula reglementarea definitivă a diferendului. Sub incidența măsurilor de liberare de pedeapsă sau de atenuare a răspunderii juridice cad subiecții ce întrunesc condiții strict determinate: negociatori-cheie ce contribuie prompt la promovarea păcii și la soluționarea durabilă a conflictului, persoane ce cooperează productiv cu organele de drept și predau benevol obiectele infracțiunii, culpabilii ce își recunosc vina, manifestă o căință activă, depun mărturii concludente și renunță de bună voie la acțiunile ilegale, responsabilii ce îmbunătățesc situația drepturilor omului și acordă asistență întru restabilirea drepturilor lezate ale victimelor, împacarea părților, ș.a.m.d.

6. GRUPURILE DE LUCRU SECTORIALE – PLATFORMĂ TEHNICĂ DE INTERACȚIUNE ÎN CADRUL DIALOGULUI CHIȘINĂU-TIRASPOL

28 mai 2017, interviu acordat dlui Marius Șpechea, Universitatea ,,Lucian Blaga” din or. Sibiu

6.1. Care sunt necesitățile procesului de negociere care au dus la crearea formatului ,,grupurilor de lucru”? În ce etapă a negocierii conflictului s-au instituit aceste grupuri? În prezent, acest format este satisfăcător sau mai poate fi îmbunătățit pe viitor? Și dacă da, cum? Generarea platformei de interacțiune de la nivelul grupurilor de lucru (GL) sectoriale a intervenit din necesitatea de a complementa dialogul politic cu formate tehnice de activitate în cadrul cărora să fie mobilizată expertiza specialiștilor din domenii determinate întru a elabora și a formula modele de soluții argumentate/ în cunoștință de cauză și a le înainta spre aprobare către factorii decizionali abilitați. Primul document de referință care a instituit GL de profil și a statuat modul de activitate al acestora este Înțelegerea cu privire la bazele organizatorice ale cooperării social-economice dintre Republica Moldova și Transnistria, semnată la nivel de lideri pe 10.11.1997, conform căreia a fost prevăzută crearea unei comisii unificate pe probleme social-economice, compusă din specialiști ai Chișinăului și Tiraspolului, responsabili de elaborarea mecanismelor, formelor și metodelor de stabilire a conlucrării întru a atinge în cadrul întrevederilor comune soluții pe probleme din domenii concrete. Pentru a realiza funcțiile comisiei respective au fost create 20 GL permanente, abilitate să analizeze situația în diferite sfere și să pregătească propuneri și proiecte de documente pentru reuniunile comisiei unificate, după cum urmează: 1. GL pentru prognozarea dezvoltării social-economice a Părților. 2. GL pentru cooperare comercial-economică și tehnico- științifică în domeniul industrial și al complexului agroindustrial. 3. GL pentru cooperare în domeniul energetic și de asigurare a plăților reciproce pentru consumul de resurse energetice. 4. GL pentru cooperare în domeniul transporturilor. 5. GL pentru cooperare în domeniul construcțiilor și în gospodăria locativ-comunală. 46

6. GL pentru cooperare în promovarea reformelor economice, privatizării și administrării proprietății publice. 7. GL pentru cooperare în domeniul informaticii, poștei și comunicațiilor. 8. GL pentru perfecționarea legislației economice și a controlului asupra respectării acesteia. 9. GL pentru standarde, metrologie și supraveghere tehnică. 10. GL pentru lucrări de explorare geologică și a resurselor minerale. 11. GL pentru cooperare în sistemele financiar-valutar, bugetar- fiscal și bancar. 12. GL pentru cooperare în aspecte vamale. 13. GL pentru utilizarea resurselor naturale și protecția mediului ambiant. 14. GL pentru utilizarea resurselor de muncă și protecția socială a populației. 15. GL pentru statistică și asigurare informațională. 16. GL pentru asigurarea dezvoltării sferei de ocrotire a sănătății. 17. GL pentru asigurarea dezvoltării învățământului, pregătirea oamenilor de știință și a cadrelor științifico-pedagogice. 18. GL pentru asigurarea dezvoltării culturii. 19. GL pentru coordonarea măsurilor în asigurarea ordinii publice. 20. GL pentru coordonarea acțiunilor în activitatea comercială externă. Pe parcursul timpului numărul, componența, domeniul de competență și denumirea GL menționate au suportat modificări și redenumiri în dependență de cadrul normativ promovat și abordările Părților. Astfel, de ex. pe malul drept un act normativ de referință este Hotărârea Guvernului nr.1178 din 31.10.2007 “Pentru realizarea iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova privind întărirea încrederii şi securităţii în contextul procesului soluţionării problemei transnistrene”, care determină componența instituțională a 8 GL din partea Chișinăului.

În prezent, însă prevederile acestei hotărâri de Guvern sunt inactuale în contextul existenței la zi a 13 GL și a 2 subgrupuri sectoriale, activitatea cărora este reglementată prin acte departamentale ale instituțiilor a căror conducători ocupă poziții de coordonatori în GL corespunzător, după cum urmează: 47

1) GL pentru economie + subgrup de lucru pe probleme bancare. 2) GL pentru ocrotirea mediului. 3) GL pentru educație. 4) GL pentru agricultură și probleme sanitar-veterinare. 5) GL pentru transport auto şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor. 6) GL pentru transport feroviar şi comunicaţii. 7) GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale. 8) GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei + subgrup de lucru pentru drepturile omului. 9) GL pentru probleme vamale. 10) GL pentru probleme sociale şi ajutor umanitar. 11) GL pentru ocrotirea sănătății. 12) GL pentru combaterea criminalității și situații excepționale. 13) GL pentru demilitarizare și întărirea securității. La momentul actual documentul-cadru pe această dimensiune este Regulamentul comun al grupurilor de experţi (de lucru) pentru consolidarea măsurilor de încredere şi dezvoltarea interacţiunii, semnat la 09.09.2011 în or.Bad Reichenhall, Germania de către reprezentanții politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului. Anume în documentul în cauză este reflectată competența, modul de formare și de funcționare, procedurile de convocare și de documentare a lucrărilor în cadrul GL comune, cu mențiunea că activitatea acestora este coordonată de reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și Tiraspolului. Formatul GL sectoriale continuă să fie unul primordial, fiind atestate reuniuni de lucru în creștere numerică constantă de la un an la altul comparativ cu evoluțiile în celelalte platforme de dialog existente (de ex.: în anul 2011 – 7 ședințe, 2015 – 22 ședințe, 2016 – 35 ședințe) și produse mai multe proiecte de documente tehnice (de ex.: 2011 – 5 proiecte, 2015 – 8 proiecte și 2016 – 15 proiecte), dintre care doar în perioada 2009-prezent au fost semnate și implementate 24 de protocoale, înscrieri și decizii protocolare, iar consultări și dezbateri au loc pe marginea altor mecanisme de soluționare a dificultăților întâmpinate de către locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. 6.2. Au contribuit grupurile de lucru la creșterea încrederii reciproce prin soluționarea concretă a unor situații? Cert este faptul că modelul GL ca și cel al celorlalte platforme de dialog Chișinău-Tiraspol este unul unic atunci când vorbim despre 48 conflictele nereglementate din spațiul post-sovietic, prezentând interes în calitate de etalon util ce poate fi replicat și în alte state (de ex.: vecinii ucraineni examinează opțiuni de instituire a unor platforme similare, de rând cu crearea unei instituții guvernamentale responsabile de procesele de reintegrare teritorială). Vizavi de rolul GL, este de specificat că existența acestora este menită să completeze canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici ai părților, menținând o interacțiune ramurală între profesioniștii din domenii de specialitate fără a fi necesară o conlucrare interpretabilă cu structuri neîmputernicite cu competențe prin lege, cu antrenarea plenară a experților implicați în discuții tematice întru găsirea unor remedii pragmatice și favorabile intereselor populației la cele mai urgente probleme cotidiene, intensificând în egală măsură contactele interumane și aproximând prin comunicare pozitivă abordările asupra unor chestiuni ce au ca componentă elementul asigurării realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Eficiența acestora s-a relevat prin unele măsuri convenite în comun, formalizate în documente semnate în negocieri și materializate prin realizarea în practică a acestora, de ex: demontarea funicularului peste râul Nistru între oraşele Râbniţa şi Rezina (2014-2015), aplicarea unui mecanism funcțional de asigurare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană (2012-prezent), evacuarea a 1052 de surse cu material radioactive și a 3000 de obiecte radiologice din stânga Nistrului (2013-2016), implementarea unui mecanism de cooperare a agenţilor de asigurări de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul asigurărilor obligatorii a răspunderii civile auto (2015-prezent), stabilirea unui cadru de interacțiune în sfera hidrometeorologiei (2016- prezent), etc. 6.3. Ce a determinat modificarea numărului grupurilor de lucru? Care au fost criteriile de selecție a sectoarelor de lucru? Pentru a nu repeta informaţiile mai sus prezentate referitor la evoluţia numerică şi lista GL sectoriale, concretizez că funcţionalitatea acestora este dictată de actualitatea şi stringenţa problemelor ce figurează pe agenda negocierilor, cu lansarea impulsurilor corespunzătoare din partea reprezentanţilor politici ai părţilor sau a partenerilor internaţionali în procesul de negocieri, care intervin cu propuneri şi sugestii pentru a menţine, modifica, completa şi/sau reorganiza formatul existent al GL, distribuind concomitent sarcini, funcţii şi dispoziţii ce urmează a fi îndeplinite de acestea. 49

La etapa actuală se examinează posibilitatea instituirii unor noi GL permanente: pentru cultură şi patrimoniu arhitectural, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională în localitățile din stânga Nistrului și mun.Bender, consolidarea subgrupului de lucru pentru drepturile omului, prin reorganizarea acestuia într-un GL distinct pentru monitorizarea situaţiei drepturilor omului în regiunea transnistreană care să includă reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale relevante, mediului academic, ONG-urilor promotoare ale drepturilor omului, instituţiei ombudsman-ului, precum şi separarea componentei sanitar-veterinară într-un GL separat de domeniul agricultură. Referitor la intenţia de permanentiza activitatea noilor GL menţionate, reprezentantul politic din partea Chişinăului a informat omologul său de la Tiraspol şi suntem în aşteptarea unor poziţii clar exprimate pe aceste propuneri. Totodată, Chişinăul optează şi pentru deblocarea activităţii GL pentru demilitarizare şi întărirea securităţii, în contextul în care în programele de activitate ale Guvernului Republicii Moldova de mai bine de 11 ani figurează două obiective primordiale ce ţin nemijlocit de competenţa acestui format de dialog, şi anume: a) retragerea de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor armate străine fără statut juridic determinat, precum şi retragerea sau distrugerea armamentului, muniţiilor şi echipamentelor militare, dislocate contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale existente; b) transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă sub mandat internaţional. Indiferent de evoluţiile înregistrate în cadrul GL sectoriale, autorităţile moldoveneşti vor promova noi iniţiative în raport cu locuitorii de pe malul stâng al Nistrului pentru a rezolva problemele de ordin social-economic şi umanitar, a garanta respectarea drepturilor inalienabile ale acestora şi a presta servicii publice de calitate. 6.4. Grupurile de lucru oferă punctual soluții la diversele probleme în negociere, sau se încearcă dezvoltarea unor metodologii de lucru și negociere aplicabile și pentru alte situații asemănătoare – în baza experienței și expertizei acumulate de acestea? În corespundere cu rolul atribuit, GL reprezintă o platformă specifică de interacţiune la nivel de experţi sectoriali, cărora le revin multiple sarcini: de a identifica soluții tehnice la problemele existente în domeniile respective, a elabora propuneri şi proiecte de decizii pentru a fi aprobate de către reprezentanţii politici în procesul de negocieri 50 pentru reglementarea transnistreană (coordonatorii principali ai GL), a lansa diverse iniţiative direcţionate spre apropierea celor două maluri ale Nistrului, a implementa cu suportul partenerilor internaţionali proiecte de dezvoltare, a expertiza materialele tehnice pentru procesul de negocieri, a acorda asistenţa necesară formatelor de negocieri „5+2” şi „1+1”, precum şi de a facilita dialogul politic întru a stimula procesul de reglementare. Componenţa nominală şi sferele de intervenţie ale GL sunt determinate în actele departamentale, aprobate de către instituţia responsabilă de activitatea acestora (de ex.: în cazul GL pentru combaterea criminalităţii şi situaţii excepţionale – prin ordinul ministrului afacerilor interne, GL pentru actele de stare civilă şi documentarea populaţiei – ordinul ministrului justiţiei ş.a.m.d.), iar coordonatorii acestora sunt desemnaţi de către conducerea instituţiei reprezentate, de regulă, la nivel de viceminiştri, directori adjuncţi sau şefi de departamente/direcţii generale/subdiviziuni autonome. Conform cerinţelor Regulamentului comun din 09.09.2011 periodicitatea convocărilor în reuniuni a GL este de cel puţin o şedinţă în decurs de 2 luni, în corespundere cu data convenită la întrevederea ordinară sau urmare a iniţiativei uneia dintre părţi. În practică cea mai aplicabilă e ultima situaţie. Dacă o şedinţă s-a desfăşurat la Chişinău, următoarea trebuie să aibă loc la Tiraspol sau Bender, şi apoi invers, iar în dependenţă de oraşul-gazdă se asigură prezidarea şi documentarea evenimentului de către partea primitoare. Pentru toate şedinţele GL se întocmesc procese-verbale în care sunt reflectate date despre participanţi, inclusiv, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor din formatul de negocieri „5+2”, subiectele discutate, poziţiile expuse de către delegaţia moldovenească şi cea transnistreană, rezultatele celor convenite în cadrul întrevederii. Proiectele proceselor-verbale se perfectează în decurs de 3 zile de la data desfăşurării şedinţei de către partea care a condus reuniunea şi se remit spre examinare şi consultare cu coordonatorul GL omolog prin canalul corespondenţei dintre reprezentanţii politici, iar după agrearea conceptului are loc semnarea şi expedierea acestora către factorii decizionali de resort pentru a fi dispuse acţiunile ulterioare ce se impun a fi întreprinse. Uzual întrunirea experţilor se petrece conform componenţei reprezentanţilor instituţionali permanent aprobaţi prin actele departamentale menţionate mai sus (de ex.: la toate şedinţele GL actele de stare civilă şi documentarea populaţiei din partea Chişinăului 51 participă reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Serviciului Stare Civilă, Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, Biroului politici de reintegrare), iar, în dependenţă de specificul subiectelor abordate sunt invitaţi specialişti şi din alte autorităţi competente (de ex.: Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti etc dacă vorbim de acelaşi GL exemplificat aici). În cazul problematicilor complexe ce vizează domenii de competenţă interinstituţională se convoacă reuniuni întrunite ale două sau mai multe GL, sub egida coordonatorului GL de bază (de ex. tematica importului de produse petroliere este abordată în cadrul GL pentru probleme vamale, cu implicarea experţilor din GL transport feroviar şi comunicaţii şi GL pentru economie). În anul 2016, grație eforturilor depuse de experții GL sectoriale și impulsurilor lansate la nivelul reprezentanților politici au fost semnate 3 documente tehnice: 1. Protocolul privind interacţiunea în domeniul hidrometeorologiei (10.06.2016), prin care s-a convenit procedura schimburilor de date şi interacţiunea sectorială a părților. 2. Protocolul de cooperare în domeniul gestionării pescuitului şi utilizării durabile a resurselor biologice acvatice ale râului Nistru (15.06.2016), prin care a fost agreat mecanismul de schimb informaţional şi de conlucrare sectorială. 3. Protocolul adiţional la „Decizia protocolară privind principiile reluării plenare a circulaţiei trenurilor marfare prin regiunea transnistreană” din 30 martie 2012 (30.12.2016), prin care a fost prolongat termenul de acţiune a deciziei protocolare din 30.03.2012 până la 31.12.2017. De asemenea, pe parcursul anului 2016 experții de la Chișinău au elaborat și au propus spre coordonare omologilor de la Tiraspol alte 12 proiecte de decizii protocolare, pe marginea cărora este necesar să fie continuate consultările. Printre acestea pot fi menționate următoarele: cu privire la modul de apostilare a actelor de studii din regiunea transnistreană, cu privire la unele aspecte de interacțiune în sfera menținerii ordinii de drept, privind dezvoltarea interacțiunii în domeniul transportului auto internaţional de călători şi mărfuri, privind măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor, cu privire la deschiderea podului de peste râul Nistru în apropierea satelor Bâcioc şi Gura Bâcului, privind interacţiunea în domeniul veterinar, carantină şi protecţia plantelor, privind întoarcerea la locul de trai permanent a 52 copiilor rămași fără însoțitori, Programul privind schimburile informaționale în domeniul hidrometeorologiei etc. 6.5. În cadrul grupurilor de lucru am observat prezența domeniului telecomunicații. Care sunt principalele probleme întâmpinate în acest domeniu și cât de important este acest sector în soluționarea conflictului transnistrean? Aspectele conexe problematicii în cauză sunt abordate în cadrul GL pentru telecomunicaţii şi servicii poştale şi sunt legate nemijlocit de necesitatea restabilirii interconexiunii telefonice între ambele maluri ale Nistrului, eliminării tuturor barierelor în activitatea operatorilor/ furnizorilor/ prestatorilor de comunicații electronice, renunțării la tacticile unilaterale de utilizare neautorizată a frecvențelor TV și radio, standardelor internaționale de telefonie fixă și mobilă, precum și a readucerii în legalitate a activității agenților economici din regiune (în speță, SA Interdnestrcom). Partea moldovenească a întreprins multiple acțiuni pozitive în acest sens. De ex.: prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr.884 din 18.07.2016 au fost operate modificări și completări la Hotărârea Guvernului nr.815 din 02.08.2016 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior a agenţilor economici din Transnistria, prin care operatorilor de telefonie din regiunea transnistreană li s-a oferit posibilitatea înregistrării gratuite, din aceasta decurgând și efectele intrării activității antreprenoriale ale acestora în cerințele câmpului legal al Republicii Moldova și a implementării principiilor de concurență loială pe piață. Pe linia negocierilor, partea moldovenească în repetate rânduri și versiuni de concepte a propus proiecte de decizii protocolare privind colaborarea în domeniul telecomunicaţiilor şi posibile soluţii tehnice de depășire a dificultăților existente, informând constant partea transnistreană și despre rezultatele consultărilor cu operatorii de pe malul drept și acțiunile ulterioare ce se impun a fi întreprinse. Din considerente tradițional politice, partea transnistreană refuză categoric semnarea proiectelor propuse de Chișinău, manifestă incapacitatea de a se antrena în discuții productive, insistă pe instrumente de colaborare internațională de genul „RM-Transnistria” (provocatoare și total inadmisibile), ocupă abuziv frecvențe TV și radio naționale și prejudiciază continuu activitatea operatorilor de pe malul drept și bugetul de stat al Republicii Moldova. În pofida divergențelor și problemelor existente, dialogul la nivelul experților din domeniul telecomunicațiilor și al operatorilor de 53 telefonie continuă să aibă loc și se întreprind eforturi sporite în vederea ieșirii din impas și rezolvării eficiente a problemelor existente. 6.6. Care sunt domeniile de lucru care ridică cele mai multe dificultăți în soluționare? Dificultăți și aspecte problematice sunt multiple în contextul nereglementării diferendului, incotrolabilităţii din considerente obiective a situaţiei din estul ţării de către autorităţile constituţionale și existenței unor abordări confrontaționiste permanente din partea reprezentanţilor Tiraspolului, însă, printre subiectele de importanță majoră asupra cărora Chișinăul insistă găsirea unor soluții imediate, necondiționate și conforme principiului legalității pot fi enumerate următoarele: – eliminarea barierelor artificial instituite în calea liberei circulații a persoanelor, mijloacelor de transport, bunurilor şi serviciilor între cele două maluri ale r.Nistru, inclusiv, prin lichidarea infrastructurii posturilor instalate neautorizat pe linia administrativă din proximitatea r.Nistru; – crearea condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană şi rezolvarea problemelor curente ale acestora (asigurarea cu sedii proprii, aprovizionarea cu materiale didactice, eliminarea tarifelor discriminatorii la plata serviciilor comunale şi a contractelor de arendă etc.); – încetarea acţiunilor unilaterale ale reprezentanţilor Tiraspolului, prin care sunt exercitate presiuni constante asupra subdiviziunilor instituţiilor moldoveneşti amplasate în Zona de Securitate în vederea sistării activităţii acestora şi expulzării din regiune (impunerea conformării la pretinsa legislaţie lingvistică din regiune, majorarea exagerată a tarifelor la serviciile comunale, reţineri şi percheziţii detaliate la posturi de control instalate neautorizat pe linia administrativă, obligarea luării la evidenţa fiscală regională, interzicerea portului uniformelor cu însemnele distinctive ale statului RM, citaţii la structuri de anchetă şi comisariate militare, lipsirea de sedii adecvate, etc.); – depăşirea crizei terenurilor agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Tiraspol-Râbniţa, prin deblocarea integrală de către partea transnistreană a accesului la acestea, restabilirea dreptului de proprietate lezat, revenirea la prima etapă la Mecanismul de prelucrare a terenurilor din 2006 (elaborat şi agreat de reprezentaţii Federaţiei Ruse, Ucrainei şi OSCE), și ulterior, trecerea la elaborarea 54 unui noi mecanism funcțional, consultat cu partenerii internaționali și în lumina prevederilor legislației în vigoare; – deschiderea podului peste r.Nistru dintre localităţile Gura Bâcului şi Bâcioc pentru a permite circulaţia persoanelor şi mijloacelor de transport; – ieșirea din impasul existent în activitatea Comisiei Unificate de Control, cu respectarea regimului Zonei de Securitate și a angajamentelor asumate de părți, renunţarea de către partea transnistreană la măsuri de tensionare şi de destabilizare continuă a situaţiei în perimetrul de responsabilitate al forţelor de pacificare, cu interpretarea eronată a incidentelor premeditat provocate de structurile de forţă transnistrene şi blocarea accesului observatorilor militari pentru documentarea situaţiei la faţa locului; – monitorizarea continuă a evenimentelor ce au loc în Zona de Securitate, întreprinderea acţiunilor operative menite să elimine focarele de tensiune apărute și să restabilească drepturile încălcate ale persoanelor, coordonarea eficientă a contingentelor forțelor de pacificare și transparentizarea activității organelor de menținere a ordinii de drept în perimetrul de responsabilitate a Comisiei Unificate de Control, ș.a. – descurajarea acțiunilor provocatoare generate de pretinsele structuri de la Tiraspol, inclusiv, a aplicațiilor militare neautorizate, desfășurate în comun cu contingentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse; – depolitizarea temei dosarelor contravențional-penale și abordarea acesteia prin prisma principiilor statului de drept și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; – întreprinderea eforturilor consolidate în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere în regiunea transnistreană, cu oferirea asistenței şi instruirii necesare agenţilor economici și actorilor interesați din stânga Nistrului întru a implementa mecanisme viabile de aplicare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în regiune, a promova relații comerciale cu UE și a armoniza cadrul de funcționare la standarde conforme exigențelor comunitare; – reglementarea problemei autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană, cu aprobarea unor proceduri de documentare, testarea tehnică, plasarea sub regim vamal de import și de înmatriculare a acestora la autoritățile naționale competente (pot fi examinate multiple modele de plăcuțe: neutre, de model național în vigoare, cu inițialele 55

MD + cele ale centrului unității administrativ-teritoriale respective din regiune); – restabilirea interconexiunii telefonice între ambele maluri ale Nistrului, cu furnizarea nestingherită a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice; – identificarea, agrearea și realizarea unui mecanism fezabil de monitorizare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, sub egida organizațiilor internaționale relevante (ONU, Consiliul Europei, OSCE) și cu implicarea reprezentanților mediului academic, asociativ, Oficiului Avocatului Poporului, juriștilor cu experiență și a promotorilor drepturilor omului; – stabilirea și convenirea unor mecanisme pragmatice de interacțiune în alte domenii concrete: prevenirii și combaterii criminalității organizate, eliminării consecințelor situațiilor excepționale, aspectelor de tutelă și curatelă, schimburilor de date în privința documentelor de stare civilă păstrate în fondurile de arhivă, instituirii bazelor de date accesibile în sfera educațională și fiscală, executării silite a hotărârilor judecătorești în localitățile din stânga Nistrului, etc. În dialogul direct Chişinău-Tiraspol majoritatea elementelor problematice rezidă şi din lipsa mecanismelor viabile de schimburi informaţionale pe varii domenii de referinţă, în special, în partea ce ţine de prelucrarea, transmiterea și protecția datelor cu caracter personal, fapt ce argumentează şi imposibilitatea furnizării sau obţinerii unor categorii de informaţii prin canalul de corespondenţă al reprezentanţilor politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană. În contextul evitării cazurilor de lezare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către structuri neâmputernicite prin lege şi a căror activitate se află în afara controlului autorităţilor constituţionale, refuzul părţii moldoveneşti de a transmite date personale este întemeiat, însă, în ultima perioadă de timp partea transnistreană refuză majoritatea solicitărilor de acces informaţional ale Chişinăului, motivând abordări similare celor invocate de autorităţile R. Moldova (restricţii juridice, informaţii cu acces limitat, lipsa înţelegerilor de cooperare, dreptul părţii interesate de a solicita informaţii personal sau prin reprezentanţi împuterniciţi de la furnizorul respectiv, confidenţialitatea datelor procesuale), precum şi consideră inadmisibilă propunerea de a înregistra operatorii de date cu caracter personal din regiune în Registrul de evidenţă gestionat de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). 56

Pentru a identifica soluţii la problema abordată, a fost pusă sarcina corespunzătoare experţilor grupurilor de lucru pentru actele de stare civilă și documentarea populației, în componenţa căruia în delegaţia din partea Chişinăului au fost incluşi şi reprezentanţi ai CNPDCP, şi respectiv, în prezent eforturile sunt concentrate pe elaborarea şi definitivarea unui mecanism de referinţă temporar (până la soluţionarea definitivă a conflictului) care să determine modalităţile de interacţiune în soluţionarea unor probleme stringente (ex. protecţia drepturilor copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, monitorizarea situaţiei persoanelor ilegal private de libertate în penitenciarele din regiune, descoperirea pe urme fierbinţi a infracţiunilor deosebit de grave etc.). 6.7. Cum cooperează grupurile de lucru cu celelalte organisme implicate în soluționarea conflictului transnistrean? Dacă e să enumerăm instituțiile Republicii Moldova ce implementează măsuri de reintegrare a țării și care conlucrează nemijlocit cu GL sectoriale, printre acestea se regăsesc următoarele: 1. platforma de consultări Parlament-Președinție-Guvern; 2. Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării (CGRȚ); 3. Viceprim-ministrul responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea țării; 4. Biroul politici de reintegrare; 5. nucleele și responsabilii instituționali de problematica transnistreană. Platforma de dialog executiv-legislativă a fost inițiată în anul 2016, fiind convocate mai multe întruniri cu participarea Preşedintelui Parlamentului, membrilor Biroului permanent şi ai fracţiunilor parlamentare, consilierilor relevanţi din cadrul Aparatului Președintelui RM şi a Cabinetului Prim-ministrului, Vicepremierului responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării, ex-negociatorilor Chişinăului în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, conducerii şi reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene şi ai Biroului politici de reintegrare, exponenţilor societăţii civile. În anul 2017 această platformă a fost complementată cu formatul de dialog la nivelul a 4 experţi permanenți din cadrul Aparatului Președintelui, Parlamentului şi Guvernului, funcţională în regim de consultări informale şi coordonări a poziţiilor între Viceprim-ministrul pentru reintegrare, consilierul principal de stat al Premierului în politici de securitate, consilierul prezidenţial în domeniul reintegrării şi un consilier al Preşedintelui Parlamentului. În 57 cadrul platformei se discută subiecte de actualitate de pe agenda negocierilor, inclusiv, a GL şi se determină abordările/priorităţile ce urmează a fi promovate în negocieri. CGRȚ este un organ coordonator care funcționează de mai bine de 6 ani, întrunește toți membrii Cabinetului de Miniștri și reprezentanții autorităților relevante, fiind condus de Prim-ministrul Republicii Moldova și Vicepremierul pentru reintegrare, iar în sarcina acestuia revine asigurarea promovării de către toate instituțiile naționale a unei politici unice în domeniul reintegrării țării, precum și dispunerea întreprinderii măsurilor de resort direcționate spre identificarea unor soluții viabile la cele mai stringente probleme cu care se confruntă locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile și dispozițiile aprobate în cadrul CGRȚ servesc drept linii directorii pentru GL din partea Chișinăului, ghidând activitatea acestora și formulând abordări consolidate pentru negocierile tehnice. Viceprim-ministrului pentru reintegrare îi revine un rol-cheie în calitate de negociator-șef al Chișinăului și reprezentant politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, având sarcina de a coordona în permanență activitatea conducătorilor și experților GL de profil, a definitiva din perspectiva politică conceptele de documente sectoriale și a aproba versiunea finală acestora, a lansa impulsurile necesare pentru a stimula avansarea dialogului, a desfășura dezbateri interactive cu membrii GL de pe malul drept pentru a stabili poziții consolidate pe marginea subiectelor de pe agendă. Vicepremierul aprobă planurile de activitate ale tuturor GL și este unicul semnatar împuternicit să poarte corespondența oficială cu reprezentantul politic de la Tiraspol pe diverse aspecte legate de GL, scrisorile circulând pe antete neutre (fără simbolică statal-regională și mențiuni de apartenență instituțională). Biroul politici de reintegrare (BPR) al Cancelariei de Stat are misiunea de a coordona, monitoriza și a acorda suportul necesar GL sectoriale, atribuție inerentă în situația când BPR este instituția ce oferă asistență în activitatea Vicepremierului pentru reintegrare, care la rândul său în exercitarea atribuției de reprezentant politic și negociator-șef din partea Chișinăului îndeplinește și funcția de coordonator principal al GL de pe malul drept, fapt ce presupune că toți conducătorii și experții acestor grupuri sunt obligați să consulte în prealabil pozițiile și proiectele de documente elaborate de delegația moldovenească cu Viceprim-ministrul și BPR. 58

În cadrul BPR prin dispoziție internă este aprobată repartizarea nominală a colaboratorilor responsabili de activitatea GL sectoriale, astfel încât în fiecare GL să fie asigurată prezența cel puțin a unui reprezentant al BPR. De regulă, sunt desemnați un responsabil principal și altul supleant, ambii având sarcina de a sistematiza, definitiva și arhiva la dosar toate materialele GL repartizat, cu purtarea corespondenței de rigoare cu instituțiile vizate, expunerea avizelor pe marginea proiectelor de documente elaborate, consilierea experților instituționali pe aspecte legate de problematica transnistreană, participarea și documentarea ședințelor GL comune, elaborarea comunicatelor de presă şi a rapoartelor cu privire la rezultatele activităţilor desfăşurate. Subiectele de pe agenda GL sunt formulate de regulă în prima lună a anului în curs și prezentate spre coordonare de către conducătorul GL Vicepremierului pentru reintegrare, ulterior, cu definitivarea și încorporarea acestora într-un Plan de activitate anual, care reflectă problemele ce urmează a fi abordate, periodicitatea convocării reuniunilor și responsabilii de executare. Intervenția BPR este esențială la etapa formulării viziunilor Chișinăului pe marginea tematicilor identificate, întru a asigura corespunderea acestora cu prioritățile obiectivului guvernamental de reintegrare a țării, realizarea dezideratului de reconstituire a spațiilor naționale unice, identificarea unor soluții favorabile intereselor legitime ale populației și facilitarea avansării procesului de negocieri spre atingerea unei reglementări viabile și comprehensive a problemei transnistrene, bazate pe suveranitatea și integritatea teritorială a țării în frontierele sale internațional recunoscute. Componența și funcțiile nucleelor și responsabililor instituționali de problematica transnistreană sunt aprobate prin ordine interne ale conducătorilor autorităților ai căror reprezentanți participă la lucrările CGRȚ și la ședințele GL, fiind constituite în vederea promovării eficiente a politicilor sectoriale de reintegrare a țării, expertizării materialelor de pe agenda GL, generării soluțiilor tehnice la problemele generate de nereglementarea dosarului transnistrean și sprijinirii activității BPR și a Viceprim-ministrului pentru reintegrare.

7. TEMA DOSARELOR PENALE ESTE ARTIFICIAL POLITIZATĂ LA TIRASPOL

17 iulie 2017

Problema dosarelor penale nu este un subiect recent şi persistă încă din perioada intrării în vigoare a prevederilor Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova (RM) semnat la 21 iulie 1992. Pentru a diminua efectele tensiunilor generate de conflictul de pe Nistru şi în scopul atingerii unei concilieri sociale autorităţile de la Chişinău au considerat oportună adoptarea Legii nr.565-XIII din 22.07.1995 privind amnistia în legătură cu aniversarea primului an de la adoptarea Constituţiei RM, prin care s-a dispus absolvirea de pedeapsa privativă şi non privativă de libertate a persoanelor care au săvârşit anumite infracţiuni uşoare, mai puţin grave și grave pe teritoriul localităţilor din stânga Nistrului şi în mun.Bender în perioada 01.01.1990-17.08.1995, cu condiţia că persoanele respective acceptau să colaboreze cu organele competente ale RM şi predau benevol obiectele infracţiunii (arme, muniţii, substanţe explozive). Un instrument de acest gen a fost utilizat şi la etapa de preconflict prin adoptarea Decretului Preşedintelui RM nr.200 din 18.09.1991 cu privire la amnistierea persoanelor care au săvârşit infracţiuni prevăzute de articolul 179/2 din Codul penal al RM, care reieşind din raţiunea obţinerii păcii şi a concilierii a decretat suspendarea tuturor dosarelor penale şi liberarea de pedeapsă penală a liderilor separatişti care începând cu 02 septembrie 1991 au organizat blocarea căilor ferate şi a drumurilor auto în oraşele Tiraspol, Bender, Râbniţa, Comrat şi Vulcăneşti, cu condiţia că persoanele respective şi- au conştientizat răspunderea lor în faţa legii şi nu văd ieşirea din situaţia care s-a creat. Ulterior, aspectele legate de învinuirile penale au persistat pe tot parcursul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană în contextul acțiunilor unilaterale la care se dedau în mod continuu reprezentanții aşa-numitelor structuri de forță transnistrene (arestarea și privarea ilegală de libertate a unor persoane, fabricarea artificială a dosarelor penale în lipsa probelor concludente, răpirea cetățenilor RM și torturarea acestora în izolatoarele de detenție provizorie din regiune, persecutarea elevilor și profesorilor din școlile moldovenești cu predare 60

în grafie latină și lipsirea acestora de patrimoniu, promovarea acțiunilor separatiste în localitățile din r-nul Dubăsari aflate sub jurisdicția RM, blocarea activității instituțiilor moldovenești amplasate în Zona de Securitate și introducerea tarifelor discriminatorii la serviciile comunale pentru colaboratorii acestora, restricționarea accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Râbnița- Tiraspol, etc), fără a se ajunge ulterior însă la pârghii de amnistiere conform unor criterii și condiționări, deși, au fost multiple proiecte de inițiative legislative în acest sens. Este de menționat faptul că organele de drept moldovenești recurg la măsuri procesuale de urmărire penală doar ca reacție la abuzurile admise de colaboratorii a.n. structuri transnistrene în cazul în care se lezează grav drepturi și libertăți fundamentale protejate prin convențiile internaționale la care RM e parte. Pentru a stabili mecanisme efective de combatere a criminalității pe ambele maluri părțile au semnat 4 documente-cadru în domeniu în perioada anilor 1999-2001, prevederile cărora au fost denunțate în 2003 din considerentul necorespunderii procedurilor stabilite în acestea cerințelor-cadru în materia asigurării respectării drepturilor omului, persecutării abuzive a locuitorilor din Zona de Securitate de către colaboratorii a.n. structuri de forță transnistrene sub acoperământul acestor prevederi, prelucrărilor neautorizate a datelor cu caracter personal, precum și din motivul nerespectării de către partea transnistreană a angajamentelor consfințite în documente-cadru ale operațiunii de pacificare (Acordul 21 iulie 1992, Regulamentul provizoriu cu privire la principiile de activitate a organelor de drept în zone cu regim sporit de securitate din 14 august 1992). Pe parcursul anilor 2012-2013 problema dosarelor penale a reintrat în vizorul reprezentantului politic de la Tiraspol care a intervenit cu inițiativa întocmirii unor liste a cauzelor intentate pe malul drept și stâng, prezentării acestora în formatul „1+1” și discutării eventualelor opțiuni de clasare a acestora în contextul soluționării unor aspecte de asigurare a liberei circulații pentru oficialii vizați în dosare. Astfel, la 16 septembrie 2013 reprezentanţii politici în reglementarea transnistreană din partea Chişinăului şi Tiraspolului au semnat o Înscriere protocolară, care se referă la cauzele penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului, având drept scop sistematizarea dosarelor deschise şi identificarea unor posibile mecanisme de soluţionare a acestora. Acest document a trezit însă un val de nemulțumiri în rândul unor ONG-uri din RM, care au solicitat examinarea legalității și denunțarea de urgență a prevederilor 61 acestuia, fiind apoi declarate nule prevederile înscrierii protocolare în temeiul Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.209/14 din 10.04.2012 care stabilea drept inacceptabile orice colaborări, conlucrări sub aspect juridic şi propuneri de soluţii juridice cu a.n. structuri din regiunea transnistreană, precum și în contextul unei circulare a Procuraturii Generale care stipula că sunt inadmisibile până la soluţionarea diferendului transnistrean cazurile de colaborare şi schimb informaţional pe diferite probleme între subdiviziunile autorităţilor constituţionale şi pretinsele structuri din regiunea transnistreană. Începând cu luna august 2014, problema cauzelor penale în comun cu cea a așa-numitei blocade economice regionale devin intens mediatizate de către reprezentantul politic în reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului fiind politizate în mod excesiv și pasate unilateral pe responsabilitatea autorităților de la Chișinău, cu inventarea unor false argumente și convingerea partenerilor externi că nu există o atmosferă favorabilă pentru negocieri, pregătindu-se în fapt teren pentru blocarea activității Conferinţei Permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, preconizată să aibă loc în perioada 11-12 septembrie 2014 la Viena, precum și a altor reuniuni viitoare în formatul „5+2”. Tiraspolul fără a prezenta careva argumente credibile acuza în mod constant autoritățile constituționale de purtarea unui război economic, informaţional şi diplomatic împotriva regiunii transnistrene, pentru a motiva în fapt nedorința de a lua parte în negocierile internaționale în formatul „5+2” spre a avansa spre aspecte legate de determinarea statutului regiunii și conformarea la cerințele Acordului de Asociere RM-UE. În drept, subiectul „închiderii cauzelor penale” excede competenţele negociatorilor şi este politizat în mod premeditat de către partea transnistreană. Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, instrumentarea cauzelor penale reprezintă prerogativa exclusivă a organelor de drept (judecători de instrucţie, procurori, ofiţeri de urmărire penală), iar imixtiunea în activitatea acestora contravine dispoziţiilor art. 6 din Constituţia RM privind separaţia puterilor în stat şi poate atrage răspunderea conform legii. Totuși, în încercarea de a purta un dialog constructiv pe marginea problemei dosarelor penale s-a considerat oportun de a pune activitatea respectivă în sarcina grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii din partea Chişinăului şi Tiraspolului, care, în baza analizelor şi consultărilor efectuate, urmau să elaboreze propuneri. Membrii grupului de lucru din partea Chişinăului au primit instrucţiuni 62 clare şi precise în sensul că scopul final al acestei activităţi îl reprezintă asigurarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor şi că orice propuneri trebuie să se încadreze strict în limitele legislaţiei în vigoare, inclusiv ale prevederilor legale ce reglementează protecţia datelor cu caracter personal. Această problemă a fost abordată în cadrul mai multor şedinţe ale grupurilor de lucru menționate. Pentru identificarea unei soluţii viabile în cadrul grupurilor de lucru au fost efectuate consultările de rigoare, însă în lipsa reprezentantului Procuraturii Generale la reuniunile în cauză activităţile grupului de lucru au intrat în impas. Or, în lipsa unui mandat clar din partea Procuraturii, care conduce și exercită urmărirea penală, coordonatorul și experții GL nu are dreptul să divulge sau să facă schimb de informații care sunt în măsură să prejudicieze activitatea de înfăptuire a justiției și confidențialitatea urmăririi penale. În cadrul şedinţei grupurilor de lucru nominalizate au fost reiterate abuzurile constante ale colaboratorilor a.n. structuri de forţă transnistrene în privinţa locuitorilor de pe ambele maluri și s-a specificat că problema dosarelor penale poate dispărea la întrunirea circumstanțelor general cunoscute: victima/ persoana vătămată îşi retrage plângerea sau dispare unul din elementele componenţei de infracţiune (subiect, obiect, acțiune infracțională, vinovăția făptuitorului). După unele consultări cu organele competente ale RM au fost punctate următoarele poziții la această temă: – în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, plângerile împotriva actelor și acțiunilor pretins ilegale ale organelor de urmărire penală sau ale procurorului se examinează de către judecătorul de instrucție, și respectiv, angajații pseudostructurilor din regiunea transnistreană care au fost vizați în procese penale, beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale stabilite de legislație, inclusiv de a contesta măsurile preventive aplicate în privința lor; – soluția vădit ilegală de exonerare de răspundere penală a unor exponenți ai regimului autoproclamat din stânga Nistrului, propusă la insistența Tirspolului, trezește dubii privitor la stabilitatea și previzibilitatea oricărei decizii adoptate în procesul de negocieri; – cadrul legislativ al RM nu prevede parteneriate de colaborare în materie penală sau procesual-penală cu alte autorități decât cele care au calitatea de subiect de drept în contextul tratatelor internaționale, asemenea cooperări nu se realizează nici în procesul de înfăptuire a justiției, instanța supremă – Curtea Supremă de Justiție constatând 63 definitiv și irevocabil, că instanțele constituite în regiunea transnistreană sunt organe neconstituționale. – organele de urmărire penală își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității și independenței procesuale, beneficiind de autonomie decizională, ceea ce exclude subordonarea autorității legislative și executive, precum și orice influență sau imixtiune a unor alte autorități ale statului; – încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală și de finisare a acțiunilor procedurale, pe temeiuri de reabilitare sau nereabilitare și se dispune de către procuror prin ordonanță, din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală, doar în cazurile specificate în mod exhaustiv în art. 275 și 285 Cod de procedură penală. În gestiunea organelor de urmărire penală se află multiple cauze penale, în care sunt vizaţi reprezentanţi ai a.n. structuri transnistrene (bănuiţi de comiterea infracţiunilor de răpire de persoane, privare ilegală de libertate, trădare de patrie şi spionaj, uzurpare de calităţi oficiale etc.), însă pe puţine din aceste cauze au fost emise hotărâri definitive, majoritatea din ele fiind suspendate. Iniţierea cauzelor penale este întemeiată din punct de vedere juridic (Constituţia RM, Convenţia europeană a drepturilor omului), deoarece reprezintă o obligaţie şi o reacţie justificată a autorităţilor constituţionale împotriva abuzurilor la care se dedau reprezentanţii a.n. structuri de forţă transnistrene, care lezează drepturile şi libertățile fundamentale ale cetăţenilor RM şi, implicit, ale colaboratorilor instituţiilor moldoveneşti ce activează în Zona de Securitate. Tabloul e într-un contrast vizibil: în timp ce Tiraspolul invocă existența a circa 200 de dosare intentate de organele de drept moldovenești în privința angajaților din regiune (în fapt, o mare parte suspendate sau încetate pe motivul neidentificării sau inaccesibilității subiectului încălcării), pe malul stâng numărul acestora se rezumă la ordinul miilor ținând cont de faptul ca toți oficialii și funcționarii publici sunt în “listele-negre transnistrene” și au restricții la libera circulație, promotorii drepturilor omului și persoanele inconvenabile regimului sunt declarate persoane indezirabile în regiune, angajații și locuitorii din Zona de Securitate sunt persecutați pe motivul nerespectării așa- numitelor cerințe ale legislației regionale, tututor cetățenilor RM și neposesorilor de documente nerecunoscute din regiune li se aplică regimul migrațional de intrare-ieșire în localitățile din raioanele de est ale țării. 64

Reprezentanții Tiraspolului insistă în continuare pe abordarea în cadrul formatului de negocieri a problemei dosarelor penale intentate pe numele unor persoane de pe ambele maluri, intervenind de multiple ori cu propunerea de a determina o modalitate practică de închidere reciprocă a acestora, propunere inacceptabilă deoarece soluționarea la masa de negocieri a chestiunii clasării cauzelor penale, constituie în esență o cerință de implicare directă a unor persoane cu mandat politic în procesul de exercitare a urmăririi penale și de înfăptuire a justiției, iar o eventuală admitere a acestei solicitări ar însemna sfidarea statului de drept cu depășirea vădită a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate de lege. Partea moldovenească își exprimă disponibilitatea pentru o colaborare eficientă și conformă legii în vederea consolidării poziției organelor de drept aferent instrumentării cauzelor penale menționate și asigurării respectării drepturilor și intereselor omului, în lumina prevederilor Convenției europene a drepturilor omului și altor tratate internaționale în materia drepturilor omului. În cadrul mai multor întrevederi în formatul „1+1” partea transnistreană reabordează periodic subiectul cauzelor penale. La rândul său, partea moldovenească subliniază că este importantă calificarea corectă a acestor cauze, accentuând că puterea executivă este lipsită de dreptul de a interveni în prerogativele puterii judecătorești, intentarea şi clasarea cauzelor penale fiind prerogativa exclusivă a organelor de înfăptuire a justiției. În contextul determinării unor opțiuni alternative în măsură să contribuie la depășirea problemei dosarelor penale și la sprijinirea procesului de reglementare transnistreană au demarat consultări complexe cu actori interni și parteneri internaționali relevanți. Astfel, au fost instituite platforme interactive de discuții menite să faciliteze schimburi de idei între specialiști din Moldova și experți internaționali. Un exemplu în acest sens este atelierul de lucru și conferința publică cu genericul „Acuzarea de fapte penale în contextul reglementării conflictelor – lecții învățate și bune practici din procesele de promovare a păcii” organizată la 18 iunie 2015 la Chișinău în cadrul căreia experți locali (colaboratori cu atribuții de constatare și investigare a faptelor penale, reprezentanți ai aparatelor Președintelui Republicii Moldova și ai Parlamentului, procurori în frunte cu Procurorul General) și experți internaționali (din cadrul Crisis Management Initiative și Institutul britanic Causeway) au efectuat un schimb de opinii pe marginea experienței pozitive a unor state în gestionarea situațiilor de conflict/ în 65 depășirea obstacolelor generate de fenomenul învinuirii penale, cu trecerea în revistă a evoluției situației în dosarul transnistrean. În continuarea lucrărilor inițiate la atelierul menționat, în perioada 05-07 august 2015, 6 reprezentanți din Republica Moldova (delegați din autoritățile legislativă, executivă și Procuratura Generală) au mers într-o vizită de studiu în or.Belfast (Marea Britanie) unde s-au documentat cu experiența de soluționare a conflictului din Irlanda de Nord și cu mecanismele instituţionale create pentru instituirea păcii şi a conceptului „justiţiei tranziţionale”. Reieșind din lecțiile învățate din dosarul nord-irlandez referitor la aplicabilitatea actelor de clemență în raport cu infractorii/ contravenienții/ delicvenții ce au savârșit ilegalități în spațiul și perioada conflictului nereglementat este de relevat că acestea erau admise exclusiv în contextul considerării interesului public major și erau orientate spre atenuarea focarelor de tensiune, obținerea unei concilieri progresive între părți, stimularea negocierilor în direcția unei reglementări finale a diferendului, restabilirea drepturilor inalienabile ce au fost lezate și promovarea elementelor de pace și de toleranță mutuală. Platforme productive de dialog au fost dezvoltate și cu experții din cadrul Consiliului Europei (CE) urmare a necesității obținerii unor opinii avizate, compatibile cu onorarea angajamentelor asumate de RM prin prisma prevederilor Convenției europene a drepturilor omului, cu luarea în considerare a bunelor practici ce pot fi preluate de la state- membre ale CE și a indispensabilității de a contribui la restabilirea încrederii între Chișinău și Tiraspol pentru a permite părților să depășească obstacolele existente și să identifice soluții viabile la probleme strategice (în special, cea ce ține de reglementarea definitivă a diferendului). S-a reiterat că deoarece, problematica abordată are o natură complexă e oportună implicarea specialiștilor cu o vastă experiență în domeniul juridic, al medierii diferendelor și al programelor de construire a păcii. Prin intermediul unui proiect-pilot al CE autoritățile naționale au beneficiat în perioada anilor 2015-2016 de asistența unor experți contractați de CE care au avut întrevederi de lucru cu reprezentanții autorităților naționale relevante și au efectuat un schimb de opinii și viziuni referitor la potențialele opţiuni de soluţionare a problemei cauzelor penale de pe ambele maluri ale Nistrului, în corespundere cu standardele europene. Recomandări specifice referitor la asigurarea conformității cu cerințele europene a soluțiilor posibile pentru acuzațiile penale de acest 66 gen au fost reflectate într-un raport de circuit restricționat, în care erau sugerate 3 modalități de intervenție pe linia de activitate a autorităților constituționale întru a reglementa unele dosare și a debloca dialogul în negocieri, și anume: a) în dependență de rezultatele înregistrate în negocieri, Parlamentul are posibilitatea de a adopta la timpul oportun legi privind acordarea amnistiei unor subiecți-cheie, însă, pentru aceasta e necesară prezența unei stabilități parlamentare și guvernamentale durabile, demonstrarea unui prim pas de bunăvoință și existența unei încrederi reciproce între părțile negociatoare; b) promovarea unor amendamente la Codul penal care să prevadă eliberarea de pedeapsă, în anumite circumstanțe clar determinate, pentru acțiunile de uzurpare de calități oficiale și cele de samavolnicie, cu aplicarea acestui cadru doar în raport cu așa-numiții oficiali din pretinsele structuri transnistrene, într-o perioadă de timp limitată, cu posibilitatea prolongării acestora în corespundere cu evoluțiile din cadrul negocierilor; c) promovarea unei noi legislații procesuale care să prevadă posibilitatea intervenției la etapa inițiere a investigației a factorului politic în care să fie reflectată opinia consolidată a Guvernului, Parlamentului și eventual a Curții Constituționale, însă aceasta poate avea loc în situații excepționale cu oferirea unor instrucțiuni scrise, făcute public și având un scop general întru a formaliza un mecanism transparent de conlucrare dintre Ministerul Justiției și organele procuraturii. Totuși, autorul recomandărilor conchide că nici una din acestea nu este în măsură să prevină violarea drepturilor garantate de Convenția europeană a drepturilor omului și au doar intenția de a genera eventuale căi de a reduce unele riscuri și tensiuni urmărind în special dezideratul de a asigura o avansare a părților în negocierile politice. În corespundere cu recomandările Protocolului de la Berlin, pe parcursul anilor 2016-2017 experții de profil de pe ambele maluri au discutat la nivel tehnic situaţia cauzelor penale, iar partea moldovenească a explicat modalitatea legală și conformă cerințelor pentru protecția datelor cu caracter personal și a celor de asigurare a confidențialității procesului penal de a accesa informațiile respective și de a utiliza mijloacele de demonstrare a nevinovăției sau de apărare legal stabilite, înmânând părții transnistrene modele de cereri tipizate în acest sens. 67

Totodată, reieșind din necesitatea instituirii unei conlucrări multidimensionale în cadrul platformelor de dialog Chișinău-Tiraspol în domeniul combaterii infracționalității, prevenirii și eliminării consecințelor situațiilor excepționale, utilizării serviciilor de urgență pe ambele maluri, partea moldovenească a elaborat şi a propus părţii transnistrene spre examinare proiecte de mecanisme funcționale, inclusiv, cu privire la unele aspecte de interacţiune în sfera asigurării ordinii de drept. Din păcate, conceptele propuse de Chișinău sunt neglijate de către experţii de resort de la Tiraspol, care insistă pe formula aprobării unui instrument bilateral de cooperare la nivelul structurilor de drept a părţilor, abordare principial inacceptabilă pentru Chişinău în contextul în care instrumentele respective sunt admisibile exclusiv în relaţiile interstatale nu şi în raport cu unităţile administrativ-teritoriale ale ţării.

8. MODALITĂȚI DE STABILIRE ȘI DE DOCUMENTARE A FAPTELOR JURIDICE CE AU LOC ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ – REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI

07 august 2017

În pofida dificultăților legate de nereglementarea dosarului transnistrean, imposibilității exercitării unui control integral asupra situației din raioanele de est ale țării, dar și a lipsei unor schimburi informaționale ramurale între experții de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, autorităţile Republicii Moldova (RM) au creat toate condiţiile necesare pentru a asigura persoanele domiciliate în localităţile din stânga Nistrului cu acte de model naţional (buletine de identitate, pașapoarte ale cetățenului RM, permise de conducere, acte de stare civilă, permise de ședere permanentă/temporară). Aceste condiții au fost create pentru a sprijini locuitorii și agenții economici din regiune, a le asigura oficializarea raporturilor stat- cetățean și a le garanta realizarea drepturilor și intereselor fundamentale în contextul în care autoritățile publice și instanțele de judecată din RM și de peste hotare recunosc doar efectele juridice produse de actele de model național, emise de autorități și instituții împuternicite prin lege, şi, respectiv, consideră documentele eliberate de către structuri autoproclamate ca fiind lovite de nulitate. În fapt, prin stabilirea cadrului legal de referință autoritățile de la Chișinău au mers în întâmpinarea cetățenilor de pa malul stâng, care pe lângă barierele premeditat impuse de către pretinsele structuri de la Tiraspol întâmpinau și diferite dificultăți birocratice în procesul de documentare cu acte moldovenești, extrem de necesare pentru a le asigura realizarea unui șir de drepturi universale (la muncă, la studii, la libera circulație etc). Pentru a facilita procesul în cauză au fost instituite subdiviziuni desconcentrate ale autorităților de specialitate ale RM, amplasate nemijlocit în proximitatea liniei administrative, la care au fost arondate conform razei teritoriale localitățile amplasate în unitățile administrativ- teritoriale din stânga Nistrului și din mun.Bender. Astfel, în cele ce urmează vom efectua o prezentare relevantă referitor la mecanismele pragmatice de constatare a faptelor juridice ce au avut loc în regiunea transnistreană și de autentificare statală a acestora la instituțiile competente naționale, dar și tendințele proliefate în ultima perioadă de timp, după cum urmează: 69

1. Determinarea араrtеnenței la cetățenia RM și modul de dobândire a acesteia. 2. Eliberarea actului de identitate al cetățeanului RM. 3. Obținerea permiselor de conducere ale RM. 4. Eliberarea documentelor de stare civilă de model național. 5. Documentarea străinilor cu ședere permanentă/ temporară în regiunea transnistreană. 1. Рrосеdurа de dеtеrminаrе а араrtеnеnțеi la сеtățeniа RM și de dobândire а acesteia рrin rесunоаștеrе este rеglеmеntаtă рrin Legea cetățeniei Republicii Moldova nr.1024-XIV din 02.06.2000 și prin Hotărârea Guvernului (HG) nr.197 din 12.03.2001 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova”. Сеrеrile реntru determinarea apartenenței la сеtățenia RM pot fi depuse la subdiviziunile teritoriale de eliberare a actelor de identitate, cele responsabile de problematica cetățeniei și de evidența persoanelor, aflate pe malul drept al Nistrului, iar, cererile pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova pot fi depuse atât la serviciile menționate, cât și în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare. Este de remarcat că în perioada ianuarie 2015–iulie 2017 a fost determinată apartenența la cetățenia RM pentru 12084 de persoane, dintre care 8416 cu domiciliu în regiunea transnistreană, sau 69,65 % din total, majoritatea cererilor fiind recepționate de serviciile eliberare a actelor de identitate din Anenii Noi, Bender, Coșnița, Dubăsari, Rezina, Ștefan Vodă etc). Totodată, în ultima perioadă de timp se atestă o tendință în creștere a solicitărilor pentru dobândirea cetățeniei RM de către cetățenii Ucrainei și ai Federației Ruse, ceea ce se datorează și abolirii regimului de vize pentru cetățenii RM posesori de pașapoarte biometrice în statele spațiului comunitar, precum și urmare a evenimentelor tensionate din Ucraina care au contribuit la sporirea semnificativă a atractivității cetățeniei RM. O realizare substanțială în reducerea cazurilor de apatridie a fost obținută prin completarea HG nr.197 din 12.03.2001 cu prevederi prin care s-a stabilit că persoanele care nu dețin acte de identitate valabile și care solicită statutul de apatrid sunt în drept să depună cererea pentru dobândirea cetățeniei RM, dacă au temei legal, în baza actului eliberat de autoritatea competentă pentru străini din RM, care identifică persoana și confirmă domiciliul acesteia pe teritoriul RM. 70

În Parlamentul RM, în perioada imediat următoare urmează a fi adoptată în lectură finală un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1024-XIV din 02.06.2000, care prevede simplificarea procedurii de dobândire a cetățeniei RM prin recunoaștere pentru persoanele născute pe teritoriul RM, cu vârsta de peste 18 ani, fapt ce va permite formalizarea recunoașterii din data exprimării în scris a consimțământului în acest sens. O dificultate constant întâmpinată de către subidiviziunile competente ale RM este legată de faptul că pentru a dobândi cetățenia RM prin recunoaștere solicitantul trebuie să prezinte adeverința ce confirmă domicilierea acestuia la data de 23 iunie 1990 pe teritoriul RM și până în prezent. Locuitorii din regiunea transnistreană prezintă “adeverințe” emise de pretinsele structuri regionale, iar, verificarea autenticității informației din acele înscrisuri poate fi efectuată doar prin intermediul Registrului de stat al populației, sau, după caz, al fișierului manual de evidență a persoanelor. În cazul lipsei acestor date în resursele informaționale menționate, alte mecanisme de constatare a autenticității informației nu există. 2. Procedura de eliberare a actelor de identitate și de evidență a locuitorilor RM este stipulată în următoarele acte normative: Legea nr.273-XIII din 09.11.1994 privind actele de identitate din Sistemul național de pașapoarte, Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre, Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, HG nr.125 din 18.02.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova”, HG nr.210 din 24.03.2014 “Cu privire la acordarea înlesnirilor la eliberarea actelor de identitate” și HG nr.333 din 18.02.2002 “Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei”. Potrivit prevederilor cadrului legal în vigoare, eliberarea actelor de identitate cetățenilor RM, inclusiv celor din stânga Nistrului, se efectuează în temeiul actelor de stare civilă, eliberate în condițiile prevederilor legislației naționale. Deoarece așa-numitele documente emise de autoproclamatele structuri transnistrene nu au putere juridică pe teritoriul RM, acestea se preschimbă pe acte de stare civilă eliberate de organele competente ale RM. În vederea îmbunătățirii condițiilor de acordare a serviciilor de stare civilă locuitorilor din stânga Nistrului, eliberarea documentelor, înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă, după trecerea actelor 71 respective în registrele naționale, se efectuează de către oficiile de stare civilă amplasate în zona limitrofă liniei administrative de lânga r.Nistru: Anenii Noi, Coșnița, Rezina, Sănătăuca, Ștefan Vodă, Varnița. Urmare a aproării HG nr.210 din 24.03.2014, termenul de valabilitate a pașapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974), inclusiv și al celor aflate în posesia locuitorilor din regiunea transnistreană a fost stabilit până la 01 septembrie 2014. Pentru a facilita asigurarea cetățenilor RM cu acte de identitate prin HG nr.776 din 04.10.2013 a fost aprobat și implementat un plan de acțiuni pentru preschimbarea pașapoartelor de model sovietic. La data aprobării acestui plan se atestau 195 066 de persoane care dețineau pașapoarte sovietice, dintre care circa 6000 cu domiciliu permanent în stânga Nistrului, iar la data de 14.07.2017 – 9086, dintre care 4902 din regiunea transnistreană. Nivelul scăzut de preschimbare a pașapoartelor sovietice în raioanele de est ale țării a fost condiționat de imposibilitatea deplasării oficiilor mobile și a mediatizării procesului în regiune, dar și a reticenței pretinselor structuri regionale de a acorda suportul necesar. Ținând cont de situația politică din regiunea transnistreană, autoritățile moldovenești s-au preocupat în permanență de dificultățile întâmpinate de locuitorii acesteia, operând amendamente la cadrul juridic național, prin care a fost stabilită procedura de identificare a persoanelor care nu dețin acte de identitate sau dispun de acte nerecunoscute emise de pretinsele structuri din stânga Nistrului, precum și facilitând acordarea dreptului locuitorilor din regiune de a se adresa pentru prestarea serviciile la orice subdiviziune de documentare a populației. Totodată, urmare a liberalizării regimului de vize cu UE şi abolirii obligaţiei de viză pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric, s-a constatat o sporire semnificativă a atractivităţii cetăţeniei RM şi ca urmare a fluxului de persoane domiciliate în regiunea transnistreană care solicită acte de identitate naţionale şi, în special, paşaportul cetăţeanului RM cu date biometrice, fapt condiționat în mare parte de dorința acestora de a călători liber în UE. Această tendință este și o consecință a evenimentelor din Ucraina, or, locuitorii din regiunea transnistreană posesori de pașapoarte ale Federației Ruse, în virtutea anumitor circumstanțe (vizitarea rudelor, serviciu, odihnă etc) trebuie să tranziteze sau să se afle pe teritoriul Ucrainei, și respectiv, au nevoie de a călători neângrădit în spațiul estic. 72

Astfel, pentru comparație, dacă la data de 01.08.2014 în Registrul de Stat al Populației erau la evidență 289 581 locuitori din regiunea transnistreană (57,33 % din populația totală a regiunii), la data de 01.07.2017 în registru figurau deja 311 786 locuitori din regiune (65,6 % din populația totală a regiunii). Este de menționat că în corespundere cu prevederile HG nr.210 din 24.03.2014 locuitorii din stânga Nistrului beneficiază de înlesniri la eliberarea actelor de identitate (de ex.: primul buletin de identitate se eliberează gratuit, primul pașaport al cetățeanului RM se eliberează gratuit dacă persoana a fost participant la cel de-al doilea război mondial, pentru persoanele/copiii cu dizabilități severe, copiii rămași fără îngrijire părintească). Totodată, se atestă cazuri când persoanele care urmează să confirme identitatea altor persoane domiciliate în stânga Nistrului (reprezentanți legali, rude, instituții tutelare sau de plasament a copiilor separați de părinți), dețin așa-numite înscrisuri de identitate emise de pretinsele structuri transnistrene, și respectiv, nu pot depune declarații de identificare pe motiv că ele însele urmează să fie identificate și să obțină acte de identitate valabile. În context, recent a fost eleborat un proiect de amendare a HG nr.125 din 18.02.2013, prin care se stabilește extinderea căilor administrative de identificare a persoanelor, în special, în temeiul declarației pe propria răspundere, depusă de 3 persoane terțe, cetățeni ai RM, care cunosc cu certitudine identitatea solicitantului și posedă acte de identitate eliberate de autoritățile RM. Printre impedimentele întâmpinate în procesul de documentare a locuitorilor din regiunea transnistreană, pot fi enumerate următoarele: - lipsa unor mecanisme viabile de schimburi informaționale Chișinău-Tiraspol în domeniul tutelei și curatelei, cu prezența la locuitorii din regiunea transnistreană a unor documente ce sunt în afara cadrului legal al RM; - imposibilitatea determinării corectitudinii datelor ce se conțin în așa-numitele documente din regiune ce atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra spațiului locativ, necesare pentru înregistrarea la domiciliu și/sau reședință, dar și nevalabilitatea acestora pe teritoriul țării; - imposibilitatea identificării proprietarilor imobilelor, titulari doar ai așa-numitelor documente de identitate eliberate de pretinsele structuri transnistrene, la depunerea declarației de primire în spațiu pentru înregistrare la domiciliu/reședință; 73

- dificultatea de a actualiza informațiile cu privire la persoanele fizice din regiune și imposibilitatea de a ține o evidență strictă cu privire la procesele migraționale interne și externe, schimbarea statutului juridic (dobândirea cetățeniei altui stat), schimbarea stării civile (înregistrarea nașterii, căsătoriei, divorțului), schimbarea datelor cu caracter personal, înregistrarea decesului etc. 3. Modalitatea de obținere a permiselor de conducere ale RM este reglementată în Instrucțiunea privind procedura de examinare și documentare cu permis de conducere, aprobată prin Ordinul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor nr.92 din 23.09.2013, prin care este determinat mecanismul de preschimbare a așa-numitelor documente din regiune cu permisele de conducere naționale, fără a supune procedurii de reexaminare posesorii respectivi, dacă persoanele date dețin acte de identitate ale RM. Cu regret, însă, în cadrul unor verificări a dosarelor au fost constatate zeci de cazuri de falsificare a datelor și ștampilelor ce se conțineau și erau aplicate în pretinsele înscrise din regiunea transnistreană, fapt datorat lipsei unui mecanism de schimburi informaționale Chișinău-Tiraspol menit să verifice autenticitatea datelor și așa-numitelor sigilii, mecanism ce în același nu poate fi convenit cu partea transnistreană, care insistă pe recunoașterea așa-numitelor permise de conducere emise de structuri autoproclamate, abordare principial inacceptabilă pentru partea moldovenească. În vederea depășirii situației de impas create, autoritățile competente ale RM au elaborat un Ghid de inspecție a așa-numitelor acte eliberate în stânga Nistrului, care descrie elementele de protecție ce trebuie să se conțină în înscrisele menționate și se utilizează de către experții de pe malul drept în activitatea curentă, iar expertiza în cauză se desfășoară contra unui tarif comercial în valoare de 250 lei moldovenești. 4. Înregistrarea și eliberarea actelor de stare civilă de model național pentru persoanele domiciliate în regiunea transnistreană are loc pe baze generale în temeiul prevederilor Codului civil și Codului familiei al RM, Legii nr.100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civilă, HG nr.738 din 20.06.2008 “Pentru aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate de către Serviciul Stare Civilă şi oficiile stare civilă, precum şi a Regulamentului cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale”, HG nr.757 din 04.07.2006 “Cu privire la aprobarea modelului unic al formularelor certificatelor de stare civilă”, Instrucțiunii Departamentului Tehnologii 74

Informaționale nr.4 din 21.01.2004 cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă. Totodată, în vederea asigurării deservirii locuitorilor din stânga Nistrului și soluționării problemelor specifice au fost împuternicite 6 oficii teritoriale de stare civilă: Sănătăuca (pentru locuitorii raionului Camenca), Rezina (pentru locuitorii raionului Râbnița), Anenii Noi și Varnița (pentru locuitorii mun.Bender și Tiraspol), Ștefan Vodă și Varnița (pentru locuitorii raionului Slobozia) și Dubăsari, cu sediul în satul Coșnița (pentru locuitorii raionului Grigoriopol și Dubăsari). La adresarea cetățenilor RM ce locuiesc în stânga Nistrului întru obținerea documentelor de stare civilă, oficiul teritorial sesizat verifică circumstanțele în care a avut loc înregistrarea faptelor de stare civilă (în baza așa-numitelor înscrise emise în regiunea transnistreană) pentru a constata respectarea unor proceduri de ordin tehnic. Faptele produse în regiune pot fi confirmate doar prin eliberarea certificatelor de model unic, aprobat prin HG nr.757 din 04.07.2006, în condițiile respectării legislației RM la înregistrarea acestora. De asemenea, actele care constituie temei de înregistrare a faptului nașterii și decesului (documente medicale constatatoare ale faptelor respective, hotărâri ale instanțelor judecătorești) au valoare juridică și produc efectele corespunzătoare doar dacă sunt emise de către organele competente ale RM. Dacă în procesul de întocmire a actului de stare civilă, temei pentru înregistrarea faptului juridic produs în stânga Nistrului a servit un așa-numit înscris sau o pretinsă decizie emise de structuri autoproclamate, faptul dat nu va produce efecte juridice și nu va fi posibilă eliberarea unui certificat în acest sens, iar, constatarea acestora urmează să se desfășoare pe calea acțiunii judiciare în instanțele de drept comun din RM, hotărârea judecătorească servind temei pentru înregistrarea actului de stare civilă, în baza căruia organele de stare civilă din RM vor elibera certificatul de stare civilă corespunzător. Este de reținut că nu sunt recunoscute nici înscrierile sau modificările efectuate în așa-numitele documente de stare civilă înregistrate în stânga Nistrului, dacă la baza operării acestora au stat deciziile structurilor neconstituționale privind adopția, stabilirea paternității sau divorțul pronunțat pe cale judiciară etc. Dacă funcționarul oficiului de stare civilă va aprecia că în procesul de înregistrare a actului în regiunea transnistreană au fost admise derogări de la legislația RM, ultimul va recomanda solicitantului să se adreseze organelor competente ale RM, în vederea conformării la 75 cerințele legislației naționale în vigoare pentru a înregistra fapte cu valoare juridică ce ulterior vor servi ca temei la înregistrarea actelor de stare civilă și eliberarea certificatelor de rigoare. 5. În privința procedurilor de documentare a străinilor cu ședere permanentă/ temporară în regiunea transnistreană legislația RM nu prevede careva regimuri speciale, iar, condițiile și setul de acte necesare sunt identice pentru toți străinii, indiferent de locul de trai ales pe teritoriul RM. Acte normative de referință pe această dimensiune sunt Legea nr.200 din 16.07.2012 privind regimul străinilor și HG nr.914 din 07.11.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului și efectivului limită ale Biroului migrație și azil din subordinea MAI”. În cazul în care străinul din regiunea transnistreană nu se încadrează în una din condițiile expres prevăzute de legislație (repatrierea, reîntregirea familiei, munca, studiile), Ghișeul unic de documentare a străinilor din cadrul Biroului migrație și azil (BMA) recepționează spre examinare cererea pentru acordarea dreptului de ședere, dacă străinul prezintă dovezi ce justifică prezența sa pe teritoriul RM. De remarcat, că examinarea datelor privind acordarea dreptului de ședere străinilor în regiunea transnistreană, în perioada anilor 2013- 2017 denotă o creștere numerică a solicitanților, în special, pentru anii 2014-2015, precum și o creștere în totalul străinilor documentați în regiune a cotei persoanelor cărora le-a fost acordat dreptul de ședere provizorie: de la 6% în 2013 până la 23 % în 2017.

Număr de acte de identitate valabile eliberate străinilor din regiunea transnistreană:

Anul Total acte Dintre care (după tipul de % IR valabile permise) din total Permanent Provizoriu (CR) (IR) 2013 3027 2834 193 6,4 % 2014 3661 3286 357 9,8 % 2015 3455 2936 519 15 % 2016 3273 2561 712 21,8 % Sem.I 3164 2427 737 23,3 % 2017

Criteriile actuale de acordare a dreptului de ședere nu creează dificultăți pentru documentara străinilor din regiunea transnistreană, iar, sporirea numărului de adresări în mare parte se datorează stabilirii pentru RM a regimului liberalizat de vize cu statele UE. Mulți străini din regiune solicită acordarea unui drept de ședere pentru a urgenta dobândirea cetățeniei RM și a dreptului de circulație în statele UE. Cât ține de creșterea numărului străinilor cu drept de ședere provizorie, fenomenul se explică, pe de o parte, de dorința străinilor aflați în regiunea transnistreană de a-și legaliza statutul pentru a solicita ulterior drept de ședere permanentă, iar, pe de altă parte, de necesitatea legalizării statutului pentru unele categorii de străini urmare a introducerii unui regim special de trecere a frontierei de stat pentru originarii din Federația Rusă și Ucraina, stabilite de autoritățile ucrainene în legătură cu conflictul militar din țară. Fiind lipsiți de posibilitatea utilizării rutelor tradiționale spre Federația Rusă prin Ucraina, evitând RM, mai mulți străini din regiunea transnistreană au optat pentru utilizarea transportului aerian (Aeroportul Internațional Chișinău), fapt ce a catalizat procesele de legalizare și documentarea lor pe teritoriul RM. Totodată, este de menționat că din 27.06.2017 a intrat în vigoare modificarea operată prin art.III din Legea nr.283 din 16.12.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative la art.45 din Legea nr.200 din 16.07.2012, prin care s-a stabilit că dreptul de ședere permanentă pe teritoriul RM poate fi solicitat fără dovada cunoașterii limbii de stat, care a fost unul dintre impedimentele pentru străinii din regiunea transnistreană ce soilicitau permis de ședere permanent, având în vedere și coraportul etnic al străinilor documentați în regiunea respectivă.

Cota străinilor în funcție de țara de origine din totalul persoanelor documentate în regiunea transnistreană:

Anul/ Federația Rusă Ucraina Alte state Total % țara 2013 67 % 31 % 2 % 100 % 2014 68 % 29 % 3 % 100 % 2015 74 % 22 % 4 % 100 % 2016 74 % 23 % 3 % 100 % Sem.I 70 % 26 % 4 % 100 % 77

2017

Sunt atestate și cazuri de refuz pentru agenții economici din regiune care solicită acordarea dreptului de ședere lucrătorilor imigranți. Asemenea situații apar în cazul în care agentul economic respectiv nu deține certificatul de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat a RM. Pentru a asigura evidența străinilor din regiune care intră/pleacă în/din RM, din noiembrie 2013 au fost deschise și activează 6 oficii teritoriale ale BMA (Sănătăuca, Rezina, Criuleni, Pârâta, Hârbovăț, Hagimus), iar, numărul străinilor ce apelează la serviciile respective este în permanentă creștere.

Numărul străinilor din Federația Rusă, Ucraina, Belorusia și Turcia luați la evidență de BMA:

Anul/ Federația Ucraina Belorusia Turcia Total țara Rusă străini în evidență 2013 369 670 30 1 1175 2014 1681 13540 196 61 16284 2015 1845 31162 520 184 35494 2016 3870 41316 855 462 49994 Sem.I 2489 34162 547 506 40279 2017

Mecanismul de evidență prevede doar preluarea automatizată a datelor documentului de călătorie ale străinilor care circulă prin regiune, iar, serviciul în cauză este gratuit. Aprobarea acestui mecanism a avut loc prin mai multe runde de negocieri, consultații politice, testări și promovări a mecanismului, inclusiv, cu participarea organizațiilor internaționale, ambasadelor statelor străine acreditate în RM, societății civile. Notă: Acest articol reflectă datele și informațiile furnizate de către autoritățile publice de specialitate ale Republicii Moldova.

9. UNELE CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA SUBIECTUL RETRAGERII DE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA A FORȚELOR ȘI A ECHIPAMENTELOR MILITARE STRĂINE FĂRĂ STATUT JURIDIC DETERMINAT

06 septembrie 2017

Cu referire la subiectul retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova (RM) a trupelor militare străine, intens abordat în mediul politic şi mediatic naţional şi internaţional este de precizat următoarele. Condiţiile de intrare, de staţionare temporară, de ieşire şi de tranzitare a teritoriului RM de către forţe militare străine în conformitate cu acordurile internaţionale la care RM este parte sunt expres stipulate în prevederile Legii nr.448-XV din 13.11.2003 cu privire la statutul forţei militare străine în RM. Art. 21 din Legea nr.448/2003 concretizează că prevederile actului legislativ vizat nu se extind asupra statutului juridic al formaţiunilor militare ale Federaţiei Ruse (FR) care urmează a fi retrase de pe teritoriul RM, precum şi asupra contingentelor militare străine create pentru asigurarea regimului de securitate în conformitate cu Acordul cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a RM din 21.07.1992. Respectiv, atunci când ne referim la prezenţa militară a FR, trebuie să ţinem cont că sunt 2 componente distincte, şi anume: a) contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21.07.1992, şi, b) trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) cu depozitele de la Colbasna: circa 1400 de militari și 20 000 de tone de muniții, care se află pe teritoriul nostru fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și angajamentele internaționale existente. Referitor la componenta forţelor de pacificare poziția autorităților moldovenești se rezumă la aceea că situația din 1992 s-a schimbat, la moment nu mai există riscuri iminente militare și ar fi cazul ca această operațiune să fie transformată din una militară în una de monitorizare civilă, umanitară, cu un mandat internațional și cu prezență multinațională, care ar depune eforturi de apropiere a malurilor, de restabilire a infrastructurii, de eliminare a barierelor în calea liberei circulații. Ce ţine de componenta GOTR poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată că aceste forțe trebuie retrase necondiționat împreună cu munițiile care sunt ilegal depozitate pe teritoriul țării și reprezintă factori de risc sporit în materia de securitate și ecologie. 79

Acordul din 21.07.1992 a fost primul document de referinţă care a statuat că contingentele fostei armate a 14-a de gardă sovietică (rusă), dislocate în regiunea transnistreană a RM (reorganizate ulterior în GOTR) trebuie să respecte neutralitatea şi că în procesul de negocieri RM-FR vor fi determinate etapele de retragere a acestora. În rezultatul unui proces îndelungat de negocieri cu implicarea factorilor politici, diplomatici dar şi a experţilor de resort din partea RM şi FR s-a definitivat un proiect de Acord dintre FR şi RM cu privire la statutul juridic, modalitatea şi termenii de retragere a formaţiunilor militare ale FR, temporar amplasate pe teritoriul RM, semnat la Moscova, la 21.10.1994, la nivelul Prim-miniştrilor Cernomârdin V. şi Sangheli A.. Art. 2 din Acordul prenotat stabilea că prezenţa formaţiunilor în cauză este una temporară, iar partea rusă reieşind din posibilităţile tehnice şi intervalul de timp necesar pentru transferul într-un nou punct de dislocare va efectua retragerea acestora în decurs de 3 ani de la data intrării în vigoare a Acordului dat, precizând, totodată că paşii practici în acest sens vor fi sincronizaţi cu procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean şi de identificare a statutului juridic special pentru regiunea transnistreană a RM. Orarul şi etapele de retragere urmau să fie determinate printr-un protocol distinct dintre ministerele de apărare ale Părţilor semnatare. Pentru intrarea în vigoare a prevederilor Acordului din 21.10.1994 se impunea parcurgerea de către ambele Părţi a tuturor procedurilor interne de formalizare a procesului, iar pentru producerea efectelor juridice – retragerea completă a formaţiunilor militare ale FR, fapt însă, nerealizat până în prezent de către FR. Pe 01 iulie 1995 a fost constituit GOTR, prin reorganizarea armatei a 14-a a URSS. În pofida eforturilor autorităţilor moldoveneşti de a avansa procesul pe această dimensiune, partea rusă şi reprezentanţii Tiraspolului sub diverse pretexte au tergiversat dialogul şi au restricţionat accesul reprezentanţilor autorităţilor constituţionale şi a organizaţiilor internaţionale relevante pentru a se documenta cu situaţia pe teren şi a iniţia realizarea unor primi paşi de demilitarizare a regiunii cu eliminarea componentelor armate ale FR fără statut juridic determinat pe teritoriul ţării. La 20 martie 1998, la Odesa, a fost semnat Acordul cu privire la măsurile de încredere şi dezvoltare a contactelor între Republica Moldova şi Transnistria, art.3 al căruia prevedea „….Micşorarea potenţialului în Zona de securitate şi demilitarizarea ei treptată”. Mai mult, tot la Odesa, într-un document separat, FR s-a obligat să-şi evacueze trupele militare din regiune, Ucraina s-a obligat să asigure „coridor verde” pentru tranzitarea liberă a 80 garniturilor de tren pe teritoriul său, iar OSCE să formeze un fond financiar internaţional pentru a asigura toate lucrările de evacuare. Totuşi, prin prevederile pct.19 al Declaraţiei Summit-ului OSCE de la Istanbul din 18.11.1999 de către statele-membre au fost aprobate reglementări importante pentru RM, prin care se formulau următoarele: “Cu trimitere la Deciziile Summit-elor de la Budapesta şi Lisabona, precum şi a Reuniunii Ministeriale de la Oslo, reiterăm aşteptările noastre cu privire la retragerea cât mai curândă, ordonată şi completă a trupelor ruse din Moldova. În acest context, noi salutăm progresul recent obţinut în retragerea şi distrugerea echipamentelor militare ruse stocate în regiunea transnistreană a Moldovei şi finalizarea distrugerii muniţiilor netransportabile. Noi salutăm angajamentul Federaţiei Ruse de a finaliza retragerea forţelor armate ruse de pe teritoriul Moldovei până la sfârşitul anului 2002.”. Întru a realiza aceste angajamente a fost extins mandatul Misiunii OSCE pentru a asigura transparentizarea procesului şi a coordona aspectele de asistenţă tehnică, cu instituirea şi a unui fond voluntar de asistenţă financiară internaţională. În pofida acestui fapt, careva progrese până la sfârşitul lui 2002 şi mai târziu nu au fost înregistrate, FR eschivându-se de la abordarea acestuia şi în comun cu reprezentanţii Tiraspolului punând accent pe pretinsul model de succes al operaţiunii de pacificare de pe Nistru, inducând totodată, în mod premeditat, partenerilor externi falsa impresie că componenta GOTR e o parte a contingentului de pacificatori. Urmare a iniţiativei Preşedintelui ucrainean Iuşcenco V. cu referire la aşa-numiţii 7 paşi de soluţionare a dosarului transnistrean, prezentată la summitul GUAM de la Chişinău din 22.04.2005, în cadrul întrevederii mediatorilor şi părţilor din formatul de negocieri “5+2” ce a avut loc pe 17.05.2005, la Vinniţa, partea ucraineană a expus un plan detaliat cu genericul “Reglementare – prin democratizare”, susţinut de către participanţi, cu excepţia reprezentanţilor Tiraspolului care au prezentat o opinie separată. Un rezultat al acestei iniţiative a fost şi adoptarea Hotărârii Parlamentului RM nr.117 din 10.06.2005, prin care a fost aprobat Apelul Parlamentului RM cu privire la principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene, care a stabilit ca până la finele anului 2005, FR va încheia retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi retragerea forţelor militare GOTR de pe teritoriul RM, iar până la 31.12.2006 retragerea integrală şi a contingentului rus al forţelor de pacificare, cu realizarea unei transformări treptate şi depline a operaţiunii de pacificare existente într-un mecanism internaţional de observatori militari şi civili, care va acţiona cu mandatul OSCE. Deşi, ambele obiective (retragerea GOTR şi transformarea operaţiunii de pacificare), într-o manieră deja uzuală, nu au fost implementate de către partea 81 rusă, care insista pe etapizare – identificarea iniţial a unei soluţii comprehensive la problema transnistreană şi ulterior demilitarizarea, Guvernul de la Chişinău le-a menţinut ca priorităţi în toate programele şi planurile de acţiuni ale Guvernului RM din 2005 şi până în prezent. Întru a institui o platformă de dialog tehnic în cadrul căreia să fie identificată, consultată, agreată şi implementată o procedură viabilă de retragere de pe teritoriul țării a echipamentelor și trupelor militare ale FR fără statut juridic determinat, prin Hotărârea Guvernului RM nr.1178 din 31.10.2007 au fost instituite grupurile de lucru pentru demilitarizare şi întărirea securităţii, la lucrările căruia au fost implicaţi experţii de profil de pe ambele maluri ale Nistrului. Cu regret, însă au avut loc doar câteva şedinţe ale grupului de lucru menţionat, fără a se reuşi convenirea unor mecanisme concrete, pe motivul indezirabilităţii şi neconstructivismului manifestat de către partea transnistreană, iar, începând cu anul 2011 activitatea acestuia a intrat în impas, fiind imposibilă continuarea dialogului în acest format. La 21 iulie 2017, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la încetarea ostilităţilor de pe Nistru, a fost aprobată Declaraţia Parlamentului RM privind retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul țării, prin care s-a făcut apel către FR de a relua şi de a finaliza procesul de retragere a trupelor, muniţiilor, armelor şi echipamentelor sale militare, conform principiilor şi angajamentelor internaţionale, s-a adresat către mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană de a iniţia discuţii politice privind transformarea mecanismului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional, precum şi s-a cerut Guvernului şi Preşedintelui RM să promoveze prin orice mijloc disponibil adoptarea unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU privind retragerea trupelor militare ruse aflate ilegal pe teritoriul ţării noastre. Argumente juridico-politice ce fundamentează poziţia autorităţilor RM şi cererea lor de a retrage de pe teritoriul ţării trupele străine fără statut determinat se regăsesc şi în textul Hotărârii Curţii Constituţionale a RM privind interpretarea art.11 din Constituţie (neutralitatea permanentă) din 02.05.2017. Problema retragerii necondiționate a trupelor militare străine de pe teritoriul țării este abordată în mod constant de către autoritățile de la Chișinău în cadrul diverselor platforme de dialog cu partenerii externi (politice, diplomatice, sectoriale), oficialii UE și SUA reiterează necesitatea dinamizării procesului respectiv, în timp ce Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a participa activ la discuțiile ce vizează demilitarizarea regiunii și înlocuirea operațiunii curente de menținere a păcii cu o misiune multinațională civilă cu mandat internațional. Este de menționat şi faptul că deşi Acordul cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a RM din 21.07.1992 prevede că problema în cauză face obiect de reglementare al 82 tratativelor moldo-ruse în partea ce ține de determinarea procedurilor și termenelor de retragere etapizată, din considerente independente de eforturile autorităților moldovenești, precum și datorită poziției duplicitare a autorităților FR în onorarea angajamentelor asumate la nivel internațional și în cadrul platformelor de dialog pentru reglementarea transnistreană până în prezent nu au fost obținute careva rezultate tangibile. Reieșind din agenda agreată în procesul de negocieri, consultări prealabile pe marginea problemei în cauză pot fi inițiate în comun cu actorii internaționali în cadrul Conferinţei permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri „5+2”), în cazul deschiderii discuțiilor pe aspecte politice și de securitate, cu determinarea parametrilor finali ai soluționării conflictului și stabilirea statutului juridic special al regiunii transnistrene în componența statului unitar și indivizibil RM. Cu regret însă, partea transnistreană, refuză categoric avansarea dialogului pe acest subiect, impunând precondiții incompatibile cu regulile de desfășurare a negocierilor, blocând în mod arbitrar reuniunile oficiale în formatul „5+2” și lucrările Comisiei Unificate de Control, menținând nejustificat restricționarea accesului reprezentanților autorităților moldovenești și organizațiilor internaționale în regiune și propagând intenționat în mass-media mesaje de genul pericolului izbucnirii unui nou conflict armat pe Nistru în cazul modificării actualului format de pacificare, retragerii contingentelor și echipamentelor militare ruse, calificate ca „mijloace de garantare a păcii regionale”. Din considerente de securitate naţională, retragerea din regiunea transnistreană a contingentelor GOTR și evacuarea (lichidarea) munițiilor FR depozitate la Colbasna, este în interesele RM, în contextul în care prezenţa acestora se află în afara oricăror reglementări legale, are un impact negativ asupra avansării pe calea soluţionării definitive a diferendului transnistrean şi constituie un impediment în restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Pentru identificarea unei soluții viabile întru realizarea dezideratului respectiv, autoritățile naționale vor continua să promoveze dialogul cu partenerii externi relevanți, să atragă sprijinul internațional necesar, să întreprindă acțiunile politico-diplomatice ce se impun și să insiste pe abordarea elementelor de demilitarizare a regiunii în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Un rol activ în acest proces trebuie să revină Misiunii OSCE, implicate plenar în procesul de reglementare a conflictului transnistrean și în sarcina căreia revine gestionarea aspectelor în materie de securitate regională și promovarea proiectelor de reconstrucție post-conflict.

10. PRINCIPII ESENȚIALE DE REGLEMENTARE A DOSARULUI NISTREAN

04 octombrie 2017

În decurs de 25 de ani diverse cercuri profesionale pe intern și extern (politice, diplomatice, juridice, academice, asociative etc) se preocupă de problematica transnistreană și mobilizează varii resurse pentru a căuta soluții pragmatice de reglementare a problemei în cauză. Evident că percepțiile și viziunile actorilor interesați sunt diferite atât la formularea cauzelor și naturii diferendului, cât și la modelarea mecanismelor/ formelor finale de soluționare a acestuia. Totuși, important este de conștientizat faptul că majoritatea absolută a populației este profund interesată de depășirea cât mai curând posibilă a dificultăților generate de acest conflict, care din perspectiva realităților cotidiene generează obstacole nejustificate, afectează nivelul de trai, baricadează perspectivele de modernizare-dezvoltare, impune restricții lipsite de sens, divizează artificial malurile și lezează abuziv drepturi și libertăți universal garantate. Spre deosebire de alte conflicte dosarul transnistrean nu a apărut ca urmare a prezenței unor elemente de antagonism de ordin etnic, religios, economic, tradițional ș.a. și ca și în alte diferende nereglementate din spațiul CSI reprezintă un rezultat al imploziei URSS, are un caracter eminamente politic, alimentat grație eforturilor constante ale unor factori cointeresați să mențină pârghii de control și instrumente de redirecționare a vectorilor incomozi de politică externă propulsați de către autoritățile constituționale, precum și să conserveze un pseudoteritoriu incontrolabil în care să fie promovate politici fidele directivelor centrului unic de putere, fiind scontat în același timp obiectivul readucerii în spațiul de influență a centrului a întregului teritoriu al statului recunoscut în frontierele sale internaționale. Din aceste considerente în procesul de mediere și agreare a unei soluții comprehensive și finale pentru problema transnistreană este indispensabilă implicarea pe lângă părți a actorilor cu putere de decizie global-regională, care să de-a dovadă de bunăcredință, imparțialitate, credibilitate, să respecte integritatea teritorială a statului Republica Moldova (RM) și drepturile inalienabile ale tuturor minorităților ce locuiesc pe teritoriul acesteia, să contribuie la formarea unei ambianțe de dialog productiv, îndreptat spre eliminarea consecințelor negative ale conflictului existent, apropierea viziunilor exponenților politici și 84 schițarea unor deziderate comune de dezvoltare pe termen lung. La moment o asemenea oportunitate o oferă actualul format de negocieri “5+2” în incinta căruia rolul UE și SUA necesită a fi ridicat de la observatori la mediatori, iar în sincronizare toți participanții internaționali prezenți trebuie să-și mobilizeze potențialul și capacitățile în vederea sprijinirii unui proces de reglementare care să corespundă așteptărilor majorității populației, să asigure un mediu de stabilitate și securitate, să pună în aplicare valorile fundamentale ale democrației și să evite conturarea unor precedente nedorite pentru viitor. Pentru a defini parametrii concreţi ai soluţiei finale este necesară schiţarea unor prescripţii călăuzitoare care să ghideze în mod sistematizat procesul de negocieri şi să fie în corespundere cu dezideratele obiectivului fundamental de reintegrare a ţării. După cum este şi logic această funcţie revine autorităţilor publice investite cu competenţe legale, şi în consecinţă, liniile directorii pe dimensiunea dată vor fi enunţate din abordarea firească ce trebuie să emane de la acestea. Astfel, în procesul de identificare, mediere, consultare, coordonare, agreare, definitivare şi aprobare a unei soluţii de reglementare a dosarului transnistrean se impun a fi luate ca bază următoarele principii-cheie: a) realizarea intereselor naţionale vitale; b) intangibilitatea suveranității și integrității teritoriale a statului internațional recunoscut; c) restabilirea spațiilor naționale unice; d) soluționarea exclusiv pe căi politice și pașnice a diferendului; e) diseminarea elementelor democratice; f) demilitarizarea regiunii; g) descentralizarea administrativă; h) asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor; 1. Realizarea intereselor naţionale vitale se axează pe valorile publice majore şi indispensabile existenţei/funcţionalităţii oricărui stat, cu centrarea atenţiei pe îndeplinirea unor obiective strategice, printre care pot fi enumerate următoarele: - apărarea caracterului suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului; - asigurarea inalienabilităţii frontierelor recunoscute de comunitatea internaţională; - promovarea şi fructificarea priorităţilor de politică internă şi externă; 85

- instituirea premiselor necesare pentru realizarea obiectivului de reintegrare a țării; - menţinerea unei dezvoltări stabile şi sustenabile a statului; - prestarea unor servicii publice calitative populaţiei; - crearea condiţiilor favorabile pentru creşterea bunăstării populaţiei/ prosperităţii ţării; - respectarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; - facilitarea dialogului intercultural și consolidarea apartenenței civice a minorităților naționale față de statul RM; - promovarea reformelor structurale menite să transforme statul într-o democraţie participativă, funcţională şi sustenabilă; - realizarea unei politici externe consecvente și echilibrate în scopul asigurării parcursului european și al consolidării relațiilor cu partenerii internaționali; - consolidarea capacităţii sistemului naţional de securitate şi apărare pentru a furniza răspunsul adecvat la ameninţările şi riscurile emergente; - dezvoltarea ştiinţei, tehnologiilor, învăţământului, infrastructurii de sănătate şi de asigurare socială, pentru protecţia mediului şi a tezaurului naţional; - diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin valorificarea potențialului socio-economic al regiunilor de dezvoltare și asigurarea competitivității acestora; - crearea unui mediu atractiv și motivant pentru investiții; - combaterea corupţiei politice, în instituţiile publice/ private, precum şi contracarea fenomenului de fraudare a utilizării resurselor bugetare şi a celor provenite din fondurile externe; - edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului şi să contribuie la asigurarea încrederii societăţii în actul de justiţie; - menţinerea statutului de neutralitate a RM, cu neparticiparea la blocuri militare, neadmiterea dislocării pe teritoriul său de trupe militare şi de armamente ale altor state; - asigurarea bunei guvernări etc. 2. Intangibilitatea suveranității și integrității teritoriale a statului internațional recunoscut se rezumă la indispensabilitatea respectării caracterului unitar și indivizibil, suveran și independent al 86 statului RM, recunoscut internațional în cadrul frontierelor sale de la 01 ianuarie 1990. Orice soluție în măsură să aducă atingere principiului respectiv este inadmisibilă și contrară intereselor statalității. Suveranitatea presupune existenţa unei singure puteri statale căreia pe interior nu îi poate fi echivalată sau nu îi este superioară nici o altă putere socială sau de alt gen, iar în raporturile sale externe suveranitatea nu poate fi comandată de nici o altă putere, indiferent de forma în care puterea publică însăşi a consimţit să se limiteze în unele din aceste relaţii externe. Temelia suveranităţii RM a fost pusă prin Declaraţia suveranităţii RSSM din 23.06.1990 şi Declaraţia de independenţă a RM din 27.08.1991, ultima proclamând că: “RM este un stat suveran, independent şi democratic, liber să-şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici-un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale” şi hotărând ca pe întreg teritoriul “să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale RM”. Caracterul de stat unitar se compune din întrunirea următoarelor condiţii: a) o singură formaţiune statală; b) un singur regim constituţional, stabilit prin legea supremă – Constituţia; c) un singur rând de organe ale puterii de stat, divizată în puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească, care îşi exercită autoritatea pe întregul teritoriu şi în raport cu toată populaţia ţării; d) o singură cetăţenie; e) singurul subiect al dreptului constituţional și internaţional este statul însuși. Concomitent, caracterul unitar al statului trebuie să se sincronizeze cu procesul de organizare administativ-teritorială, cu respectarea principiilor autonomiei locale şi a descentralizării serviciilor publice. Proclamarea caracterului unitar al statului presupune și indivizibilitatea acestuia, în sensul că nu poate fi împărţit total sau parţial în mai multe unităţi statale și transformat într-un stat federativ, deoarece ca persoană politică și juridică statul nu poate fi supus unei divizări și organizări sub aspect administrativ. În acelaşi timp, unităţile administrativ-teritoriale nu pot fi considerate ca state separate și chiar atunci când autonomia lor este aprofundată, ele trebuie să contribuie la realizarea și funcţionarea centralizată a unei structuri – statul RM. 3. Restabilirea spațiilor naționale unice reprezintă un deziderat și o linie directorie fundamentală ce va ghida activitatea autorităților 87 naționale la orice etapă a procesului de reglementare și în orice măsură menită să rezolve probleme urgente de dezvoltare, să sporească contactele interumane între populația de pe ambele maluri ale Nistrului sau să realizeze acțiuni pozitive în raport cu locuitorii raioanelor de est ale țării, canalizând toate eforturile spre reconstituirea sistemelor unitare (juridic, economic, financiar-fiscal, social, vamal, informațional, etc). Sistemului normativ îi revine un rol-cheie dat fiind faptul că stabilește ordinea juridică, regulile de funcționare instituțională, modul de aplicare a simbolicilor și de utilizare a limbilor oficiale, formula de partajare a competențelor centru-regiune-local, directoriile de politici interne și externe, aspectele civile, comercial-economice, în materie de proprietate ș.a.m.d. Astfel, din prespectiva spațiului juridic unic trebuie să fie respectată strict ierarhia tratatelor și principiilor internaționale la care RM a aderat cu realizarea necondiționată a normelor universal recunoscute și garantate (în special în materia protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului), actelor legislative de nivel național (Constituția țării – legea supremă, legile organice și ordinare, hotărârile și moțiunile Parlamentului central), prescripțiile actelor normative ale Guvernului central și ale autorităților administrației publice centrale, după care la următorul nivel se va asigura conformarea la reglementările Legii privind statutul juridic special al unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și din mun.Bender, actelor normative adoptate/aprobate de către autoritățile regionale și locale din unitatea teritorială autonomă. Componentei economice la fel îi revine un rol primordial, iar, obiectivele de bază ale spațiului economic unic trebuie să fie direcționate spre instituirea unui cadru regulatoriu în măsură să ofere un curs de dezvoltare optim, să faciliteze funcționarea piețelor unice (de mărfuri, servicii, capitaluri, muncii), să elimine barierele și să manifeste o deschidere maximă către procesele de integrare economică, să asigure o dezvoltare stabilă și o creștere a nivelului de trai al populației, să armonizeze cadrul normativ sectorial (formele de proprietate, afacerile, procesele de deetatizare, concurența, procedurile de insolvabilitate, energetica, complexul agroindustrial ș.a.), să promoveze și să realizeze politici coordonate (fiscale, monetar-creditare, financiar-valutare, comerciale, vamale, tarifare etc), să dezvolte sisteme de energetice și de transport unice, să creeze condiții favorabile pentru susținerea ramurilor prioritare și interacțiunea în domeniul de producere și tehnico-științific, precum și să realizeze prevederile Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi 88

Cuprinzător dintre RM și UE și altor acorduri comerciale la care RM este parte. 4. Soluționarea exclusiv pe căi politice și pașnice a diferendului rezidă din necesitatea înfăptuirii activității de reglementare doar cu utilizarea mijloacelor de mediere politică, instrumentelor de conciliere civică și a celor de construire a păcii, precum și nemijlocit pe calea negocierilor constructive, ceea ce înseamnă că orice scenarii care ar viza recurgerea la forță sunt excluse. În procesul de reglementare pașnică se poate recurge la utilizarea următoarelor mijloace: a) politico-diplomatice (negocieri, consultări, bune oficii, medierea, ancheta, concilierea), b) jurisdicționale (arbitrajul, implicarea/crearea instanțelor judiciare internaționale/speciale), c) organizațiile internaționale: universale (ONU) și/sau regionale (OSCE, Consiliul Europei). Respectiv, dacă se face apel la negocieri, acestea trebuie desfășurate cu bună-credință și voința reală de a se ajunge la un rezultat, în cazul folosirii instrumentelor de bune oficii și de mediere trebuie să fie implicat un terț acceptat de comun accord de părți care va acționa astfel încât să determine părțile să coopereze la găsirea unei soluții, cu evitarea presiunilor și constrângerilor de orice tip, la comisiile de conciliere propunerile de soluții se reflectă în rapoarte care vor formula recomandări pentru părți. În situația de reglementare pe cale jurisdicţională hotărârea pronunțată de organul arbitral/ judecătoresc căruia i se supune diferendul, presupune și un angajament de a accepta şi a executa hotărârea în cauză. La rândul lor, organizațiile internaționale/ regionale sunt foarte utile în procesul de soluționare a diferendelor, deoarece acestea pot oferi sisteme de reglementare adaptate la specificul conflictului vizat, plus, acestea dispun de capacități menite să descurajeze tentativele de încălcare a obligațiilor internaționale, să prevină reizbucnirea focarelor de conflict și să impună statele relevante ca să depună toate diligențele pentru a rezolva diferendul. La moment, după cum este cunoscut, determinarea parametrilor concreți a documentului final despre reglementarea comprehensivă a problemei transnistrene este un scop pus de mai bine de 15 ani în sarcina așa-numitei Conferințe permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană sau a formatului “5+2”, unde pe lângă reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului sunt prezenți și 89 mediatori externi (Federația Rusă, Ucraina, OSCE) și observatori cu potențial global (SUA și UE). În cazul în care funcționalitatea și rezultatele generate de această conferință vor pune sub semnul întrebării eficiența și oportunitatea interacționării în asemenea platformă, poate fi examinată posibilitatea substituirii acesteia cu unul sau mai multe din mijloacele de soluționare enumerate mai sus. 5. Diseminarea elementelor democratice în regiunea transnistreană reprezintă o condiție indispensabilă pentru restabilirea supremației legii, crearea premiselor care să garanteze drepturile și libertățile tuturor locuitorilor, indiferent de naționalitate, convingere și confesiune, demararea organizării unor alegeri libere și conforme normelor constituționale, standardelor internaționale, cu prezența unui pluralism politic și a libertății de exprimare, conducând treptat spre rezolvarea echitabilă și durabilă a conflictului. Pentru revenirea regiunii în făgașul constituționalității se impune un proces larg şi complex de democratizare a acesteia cu un control şi o monitorizare minuțioasă din partea comunităţii internaţionale, care trebuie să includă între alte măsuri următoarele: - lichidarea poliţiei politice, care suprimă orice manifestare de libertate şi elimină oponenţii politici ai actualului regim nerecunoscut, ceea ce face imposibilă pregătirea şi organizarea unor alegeri libere şi democratice în corespundere cu standardele OSCE şi ale Consiliului Europei; - reformarea aşa-numitei puteri judecătoreşti din regiune; - eliberarea deţinuţilor politici care sunt ţinuţi în mod ilegal în locurile privative de libertate; - înlăturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din RM, a mass-media naţionale şi locale, a organizaţiilor neguvernamentale naționale și a celor internaționale, cu dezvoltarea societăţii civile ca element important al vieţii publice într-un stat democratic; - desfăşurarea alegerilor sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu cea mai largă reprezentare în cadrul ei a ţărilor-membre; - exercitarea dreptului de participare la procesul electoral doar în baza confirmării cetăţeniei RM; - monitorizarea standardelor democratice trebuie efectuată de Comisia Electorală Internaţională cu cel puţin cinci luni înainte de data desfăşurării alegerilor; 90

- monitorizarea internaţională a standardelor democratice, precum şi organizarea procesului electoral de către Comisia Electorală Internaţională nu pot atrage după sine nici un fel de consecinţe privind recunoaşterea acestei entităţi în baza dreptului internaţional. Criteriile de democratizare enumerate constituie fundamente temeinice pentru reglementarea politică a dosarului transnistrean, iar realizarea proceselor date poate fi posibilă cu implicarea activă a Consiliului Europei, ONU, OSCE, UE și statelor-model de democrație. 6. Demilitarizarea regiunii este necesar să fie efectuată în câteva etape consecutive, sfârșite cu demilitarizarea integrală a regiunii și evacuarea tuturor munițiilor/echipamentelor/tehnicii aflate nelegitim pe teritoriul țării și care prezintă riscuri pentru perturbarea păcii, securității și poluarea mediului ambiant, cu dizolvarea formațiunilor militare și paramilitare din regiune, eliminarea infrastructurii posturilor nelegitim amplasate pe linia administrativă și pe segmentul central al frontierei moldo-ucrainene, constituirea unor forțe armate integrate și funcționale ale RM care să asigure apărarea, ordinea publică și securitatea statului reintegrat și a cetățenilor săi, controlul și supravegherea frontierei de est a țării, cu recalificarea profesională/ integrarea socială a unor ofițeri/subofițeri ce au efectuat serviciul în această sferă. Pentru a permite evacuarea tehnicii și echipamentelor militare urmează a fi convenită cu Ucraina ruta unui coridor de liber tranzit monitorizat ce urmează a se realiza pe căi de transport feroviar, auto, avia și/sau maritim, cu formalizarea documentară corespunzătoare a procesului și evidența inventarului rămas. În cazul articolelor uzate, de mare tonaj sau care sunt nocive poate fi stabilită o procedură de distrugere/neutralizare locală a acestora, precum și de dezasamblare în vederea reconfigurării/ refolosirii în uzul civil/comercial. Pașii concreți și termenii de evacuare/retragere/lichidare a componentelor militare urmează a fi descriși într-un acord de angajamente semnat la nivel politic înalt între RM și Federația Rusă (FR), cu aprobarea protocoalelor tehnice dintre ministerele de apărare ale acelorași părți, finanțarea cheltuielilor de executare din surse bugetare națioanale și cu atragerea fondurilor oferite din partea partenerilor externi (OSCE, ONU, Consiliul Europei, UE, SUA). Concomitent, se va purcede la îndeplinirea obiectivului de reorganizare a actualei operațiuni de pacificare de pe Nistru, prin elaborarea și aprobarea unui mecanism care să conducă la instituirea unui nou regim provizoriu în Zona de Securitate, cu înlocuirea cadrului 91 de reglementare instituit prin Acordul din 21 iulie 1992 cu un document adaptat la situația actuală, și anume, cu substituirea componentei militarizate de pacificare în format trilateral (RM+FR+regiunea transnistreană) cu o misiune civil-asociativ-polițienească de monitorizare în format internațional (RM+FR+OSCE+UE+SUA+ Ucraina+reprezentanții Tiraspolului), înlocuirea posturilor de control cu patrule mobile de supraveghere și de menținere a ordinii publice, transparentizarea evenimentelor, asistarea și protejarea persoanelor a căror drepturi au fost lezate, implementarea unor proiecte de dezvoltare și de excludere a barierelor existente între malurile r.Nistru. După realizarea cu succes a misiunii de observare-monitorizare- asistență internațională se va trece la încorporarea perimetrului Zonei de Securitate în organizarea administrativ-teritorială a țării determinată prin noua lege organică ce va include și statutul juridic special al localităților din estul RM, precum și la substituirea observatorilor civil-asociativ- polițienești cu subdiviziunile teritoriale ale organelor competente ale RM. 7. Descentralizarea administrativă va fi realizată de fapt după etapa de post-reglementare și de implementare a statutului juridic special atribuit, cu determinarea formei și limitei de transferare a unor atribuții de la autorotățile centrale către subdiviziunile acestora desconcentrate în teritoriu și către autoritățile publice locale, accentul central fiind axat pe prestarea unor servicii publice caliltative și utile populației din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Procesul de rapartizare a competențelor va avea la rândul său următoarele principii: autonomia locală, subsidiaritatea, echitatea, integritatea competențelor, corespunderea resurselor cu competențele, solidaritatea financiară, dialogul instituțional, parteneriatele public- privat/public-public/public-civil, responsabilitatea autorităților locale. Conform practicilor deja existente autorităților publice locale din sate/ comune și orașe le pot fi stabilite următoarele domenii proprii de activitate: - planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local; - colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea acestora; - distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale; - construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale; 92

- transportul public local; - amenajarea şi întreţinerea cimitirelor; - administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale; - construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de muzică); - dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice; - activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret, precum şi planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi; - amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale; - instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale; - construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile social vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei; - organizarea serviciilor antiincendiare. Pentru autorităţile publice locale de nivel municipal, raional și al unității administrative-teritoriale cu statut juridic special se pot stabili următoarele domenii proprii de activitate: - administrarea bunurilor din domeniile public şi privat ale regiunii; - planificarea şi administrarea lucrărilor de construcţie, întreţinere şi gestionare a unor obiective publice de interes regional; - construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes regional, precum şi a infrastructurii rutiere; - organizarea transportului auto de călători, administrarea autogărilor şi staţiilor auto de interes regional; - stabilirea unui cadru general pentru amenajarea teritoriului la nivel de regiune şi protecţia pădurilor de interes regional; - susţinerea şi stimularea iniţiativelor privind dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale; - elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţie a gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie), a altor obiective termoenergetice cu destinaţie locală; 93

- întreţinerea şcolilor primare şi şcolilor primare-grădiniţe, gimnaziilor şi liceelor, instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat şi gimnaziilor-internat cu regim special, altor instituţii din domeniul învăţămîntului care deservesc populaţia raionului respectiv, precum şi activitatea metodică, alte activităţi din domeniu; - administrarea instituţiilor de cultură, turism şi sport de interes regional, alte activităţi cu caracter cultural şi sportiv de interes regional; - administrarea întreprinderilor municipale de interes regional; - administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes regional; - dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale. Totodată, autorităţile publice locale, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei alte autorităţi. Alte competenţe proprii autorităţilor publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege. Competenţele care ţin de autorităţile publice centrale pot fi delegate autorităţilor publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, doar de către Parlamentul RM, la propunerea Guvernului RM, respectându-se criteriile de eficacitate şi de raţionalitate economică. 8. Asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor rezultă din angajamentele la care Republica Moldova este parte, implicând onorarea obligațiilor pozitive ale statului față de cetățenii săi, respectarea și protecția drepturilor și libertăților fundamentale consfințite și garantate prin instrumente universale, inclusiv, în partea ce ține de protejarea și dezvoltarea diversității culturale și lingvistice, drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților, asigurarea incluziunii sociale, respectarea demnității umane, protecția drepturilor copilului etc. Acest principiu e valabil și la etapa de nereglementare a diferendului, dat fiind faptul că în hotărârile CEDO (a se vedea de exemplu hotărârile adoptate pe marginea cauzelor: Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei – 08 iulie 2004, Ivanțoc și alții c. Moldovei și Rusiei – 15 noiembrie 2011, Catan și alții c. Moldovei și Rusiei – 19 octombrie 2012), Marea Cameră a Curții pronunță expres că deși autoritățile constituționale nu pot exercita un control efectiv asupra regiunii transnistrene, acestea au obligația pozitivă conform art.1 din Convenția europeană a drepturilor omului de a lua măsuri de ordin diplomatic, economic, juridic sau de alt gen, care îi stau în puteri și sunt în conformitate cu dreptul internațional, pentru a asigura respectarea drepturilor inalienabile ale cetățenilor săi. 94

Mai mult decât atât, este necesar de luat în considerație faptul că comitetele specializate ale ONU (pentru drepturile copilului, pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor etc) în rapoartele periodice despre gradul de implementare a convențiilor intrernaționale în RM recomandă autorităților naționale să evite formularea rezervelor teritoriale în prevederile actelor de ratificare și să întreprindă toate măsurile posibile pentru a asigura protecția drepturilor garantate, inclusiv prin consolidarea negocierilor internaționale și diversificarea platformelor de dialog cu partenerii externi relevanți. Indiferent de evoluțiile în procesul de reglementare autorităților le revine obligația de a proteja, a restabili și a consilia cetățenii săi întru a asigura respectarea tuturor drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale acestora, adică a celor ce se referă la: a) drepturile și libertățile individuale: dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, interzicerea torturii, a pedepselor şi tratamentelor crude, inumane şi degradante, abolirea pedepsei cu moartea, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, viaţa intimă, familială şi privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la libera circulaţie şi alegerea domiciliului, libertatea conştiinţei, libertatea opiniei şi a exprimării, onoarea şi demnitatea persoanei; b) drepturile și liberetățile politice: dreptul la informație, libertatea presei, secretul corespondenței, dreptul de vot și dreptul de a fi ales, dreptul la administrare, libertatea întrunirilor, libertatea partidelor și a altor organizații social-politice, dreptul la petiționare, accesul liber la funcțiile publice; c) drepturile economice, sociale și culturale: dreptul la proprietatea privată, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul la informaţia ecologică, dreptul de a întemeia şi a se afilia la sindicate, dreptul la muncă şi la protecţia muncii, interzicerea muncii forţate, dreptul la grevă, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la asistenţă şi protecţie socială, familia şi protecţia ei, ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor, protecţia copiilor orfani, protecţia persoanelor handicapate, dreptul la învăţătură, libertatea creaţiei; d) garanțiile constituționale ale drepturilor și libertăților omului: statul de drept, democrația și pluralismul politic, separația puterilor, respectarea și ocrotirea persoanelor – obligație a statului, unitatea statului și dreptul de identitate, interdicția anulării drepturilor și libertăților omului, dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle, acces liber la justiție, dreptul la apărare, autoapărarea drepturilor și libertăților constituționale, prezumția nevinovăției, 95 neretroactivitatea legii, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, răspunderea patrimonială a statului pentru erorile săvârșite în procesele penale; e) îndatoririle fundamentale: respectarea Constituției și a legilor, exercitarea în sistem a drepturilor și obligațiilor, respectarea drepturilor și libertăților altor persoane, îngrijirea şi educarea copiilor, îngrijirea şi ajutarea părinţilor, obligaţia cunoaşterii limbii de stat, devotamentul faţă de ţară, obligaţia de a contribui financiar la cheltuielile publice, protecţia mediului înconjurător, ocrotirea monumentelor, apărarea patriei. Respectarea drepturilor omului trebuie să includă în sine promovarea toleranței și nediscriminării în aspectele ce țin de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, credință, conștiință, tradiții, cultură, libertate de exprimare, pluralism de opinii, viziuni politice. La rândul său asigurarea drepturilor omului trebuie să se axeze și pe fortificarea încrederii între populația de pe ambele maluri ale Nistrului, promovarea respectului mutual, fundamentarea valorilor comune și reconstrucția post-reglementare.

11. GENEZA ȘI EVOLUȚIA CRIZEI TERENURILOR AGRICOLE DIN RAIONUL DUBĂSARI

24 octombrie 2017

Problema terenurilor agricole din r-nul Dubăsari, amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol este legată de impedimentele premeditat create de către reprezentanții Tiraspolului, care, în permanență impun diverse bariere artificiale și lezează grav dreptul de proprietate al fermierilor și agenților economici ce le prelucrează. Este vorba despre 9544,62 ha de terenuri, inclusiv, 6494,9 ha cu destinaţie agricolă, situate în 5 localități din raionul Dubăsari, aflate sub jurisdicția autorităților constituționale (populația – circa 30 mii de locuitori, 11 primării, centru raional – s. Coșnița) și 5561 de deținători ai acestora. Informaţie cu privire la suprafaţa terenurilor cu destinaţia agricolă a primăriilor din partea stângă a r. Nistru: Primăria Total teren După traseu Nr. de proprietari Cocieri 1718,78 1636,4 947 Doroţcaia 2895,26 2778,9 1667 Pârâta 1786,48 530,5 1481 Molovata Nouă 785,4 455,6 352 Coşniţa 2358,7 1093,5 1114 TOTAL 9544,62 6494,9 5561 Istoric, aceste pământuri s-au aflat în proprietatea localităţilor menţionate şi a locuitorilor din acestea. Cel mai elocvent argument juridic în acest sens îl constituie actele de folosinţă a acestor pământuri, eliberate pe termen nelimitat în anii 40-50 ai secolului trecut de către Comitetul executiv al Sovietului raional de deputaţi ai poporului. La aceste acte sunt anexate hărţi detaliate, cu marcarea clară a hotarelor terenurilor agricole pentru fiecare sat în parte. În conformitate cu prevederile Hotărîrii Parlamentului nr.931- XIII din 10.02.1992 privind hotarele moşiilor şi prevederile Hotărârii Guvernului nr.469 din 11.07.1994 ,,Despre aprobarea suprafeţelor fondurilor funciare de stat şi fondurilor de privatizare în hotarele comunelor”, precum şi în baza propunerilor autorităţilor publice locale de nivelul întâi şi doi au fost aprobate suprafeţele fondurilor funciare de stat şi a fondurilor de privatizare în hotarele comunelor şi satelor 97

Republicii Moldova, inclusiv şi pentru unele din localităţile menţionate din raionul Dubăsari (anexa nr.16 la hotărârea de Guvern nominalizată). În procesul efectuării reformei funciare în anii 1998-2000, în cadrul Programului de Privatizare şi Reorganizare “Pământ”, în fiecare dintre localităţile menţionate au fost organizate adunări generale ale locuitorilor, la care au fost adoptate decizii privind participarea la Programul “Pământ”. Contractele de participare la acest Program au fost încheiate între gospodăriile colective, primăriile localităţilor şi Departamentul de Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat al Republicii Moldova. Pământul a fost transmis în 1998 în proprietate privată locuitorilor comunelor Cocieri, Coşniţa, Molovata Nouă şi satelor Doroţcaia şi Pârâta. Terenurile agricole, care sunt proprietatea privată a locuitorilor, au fost luate la evidenţă şi înregistrate în baza proiectelor de sistematizare a teritoriului gospodăriilor ţărăneşti, executate de Institutul de Proiectări Funciare. Fiecare proprietar a primit titlu de proprietate asupra terenului agricol. De menționat, că Anuarul Cadastral Funciar includea informaţii oficiale transmise de specialiştii din regiunea transnistreană până în anul 1998. Aceste suprafeţe de terenuri din stânga Nistrului erau deja recunoscute ca proprietate privată a cetăţenilor în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova de către specialiştii responsabili de reglementarea regimului proprietăţii funciare pe lângă așa-numitele administraţii raionale din regiunea transnistreană. Dreptul de proprietate asupra pământului al ţăranilor din aceste localităţi şi, prin urmare, dreptul lor de a-l lucra şi de a beneficia de rezultatele muncii lor, după cum vor considera de cuviinţă, nu a fost contestat de nimeni până în anul 2000, când reprezentanţii așa-numitei administraţii de la Tiraspol, mânaţi de ambiţiile lor politice, au pus acest drept sub semnul îndoielii. Regimul din stânga Nistrului nu numai că şi-a revendicat dreptul asupra acestor terenuri, ci a şi început să creeze diferite obstacole în calea folosirii lor raţionale, exercitând presiuni asupra locuitorilor raionului Dubăsari, inclusiv până la aplicarea acţiunilor coercitive împotriva proprietarilor de drept ai terenurilor agricole. Ca rezultat, aceste acţiuni au condus la destabilizarea situaţiei în Zona de Securitate, care se agrava, în special, în perioada lucrărilor agricole de primăvară şi de toamnă. Primul semnal l-a constituit instalarea așa-numitor posturi vamale de grăniceri ale pretinsei administraţii de la Tiraspol, care au 98

început să le pună ţăranilor piedici în timpul perioadei de lucrare a terenurilor şi de recoltare. Așa-numitul soviet orăşenesc Dubăsari de deputaţi din regiunea transnistreană a întreprins acţiuni pentru înstrăinarea terenurilor agricole şi transmiterea lor în folosinţă gospodăriilor agricole controlate de către aceștia. Începând cu anul 2001, autoproclamatele structuri transnistrene au întreprins diferite acţiuni pentru a-i forţa pe agenţii economici şi ţăranii cu gospodării individuale din aceste localităţi să se înregistreze la enitățile locale, necontrolate de către autoritățile constituționale, ceea ce ar fi însemnat trecerea de jure a terenurilor respective sub jurisdicţia regimului de la Tiraspol. Ţăranii au fost obligaţi să încheie contracte de arendă pe termen de 99 ani. Prin încălcarea prevederilor Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21.07.1992 în partea ce ține de asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor în/din Zona de Securitate, lipsa de reacţie a componentelor Federației Ruse și ale regiunii transnistrene în forţele de menţinere a păcii, precum și a pretinselor structuri din regiune, se leza sistematic dreptul ţăranilor de a lucra pământurile situate după traseu, de a recolta şi de a transporta roada strânsă. Persoanele care se opuneau preluării abuzive a terenurilor prin scheme frauduloase erau lipsite de dreptul de folosință/proprietate asupra acestora (intentări de dosare administrative/ penale, rețineri și privări de libertate, maltratări, estorcări de bani şi de bunuri etc.). În anii 2004-2005 situaţia s-a agravat şi mai mult din cauza sporirii numărului de puncte staţionare şi mobile ale aşa-numitelor „miliţii” şi „servicii vamale” ale regiunii transnistrene, fapt ce a dus la blocarea deplină a terenurilor agricole de după traseu. Astfel, din cauza acţiunilor ilegale ale așa-numitei administraţii de la Tiraspol în anul 2004 ţăranii au prelucrat doar 2587 ha, dar şi de pe aceste suprafeţe agricultorii nu au reuşit să strângă recolta, iar pierderile directe au constituit peste 11,6 mln. de lei. În aceste circumstanţe Guvernul a fost nevoit să acorde populaţiei din raionul Dubăsari ajutorul necesar, aprobând Hotărârea Guvernului nr.1386 din 16.12.2004 „Cu privire la compensarea parţială a pierderilor suportate de producătorii agricoli din localităţile situate în Zona de Securitate”, prin care, din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate 3,5 mln. de lei. În anul 2005 au fost arate doar 3796 ha de teren, fiind însămânţate 1069 ha și lucrate 247 ha de livezi, dar recolta aşa şi nu a 99 fost strânsă. Ca rezultat, potrivit estimărilor unui grup de lucru, creat în acest scop de către Guvern, pierderile directe ale agricultorilor în 2005 au constituit 4,74 mln. de lei. Conform practicii anterioare, prin Hotărârea Guvernului nr.1281 din 09.12.2005 „Cu privire la compensarea pierderilor suportate în procesul exploatării terenurilor agricole situate după traseul Râbniţa – Tiraspol”, au fost compensate pierderile suportate în valoare de 4,74 mln. de lei. În anii ce au urmat situaţia s-a agravat şi mai mult din cauza măririi numărului de posturi staţionare şi mobile ale așa-numitei miliţii şi vămi din regiunea transnistreană, ceea ce a condus la blocarea totală a accesului la terenurile agricole situate după traseu. În anul 2006, printr-o așa-numită dispoziție a liderului de la Tiraspol nr.220rp din 13.05.2006, în mod unilateral, a fost instituită o procedură, prin care proprietarii de terenuri au fost obligați să obțină certificate anuale de înregistrare provizorie la așa-numita administrație raională și orășenească Dubăsari, cu aplicarea unui regim simplificat de trecere a producției agricole prin punctele de control neautorizat instalate pe perimetrul liniei administrative. Termenul de acțiune al pretinselor certificate a fost stabilit până la 01.12.2009. Urmare a negocierilor purtate în platformele de dialog pentru reglementarea transnistreană în anul 2006 s-a creat un grup de lucru responsabil de soluționarea problemei terenurilor amplasate după traseul Râbniţa – Tiraspol, în componența căruia au fost incluși reprezentanții raionului Dubăsari și cei ai pretinsei administrații a raionului Dubăsari, subordonate regimului de la Tiraspol. În rezultatul consultărilor și negocierilor purtate s-a reușit semnarea la 05.05.2006 a Protocolului nr.6 al grupului de lucru menționat, prin care a fost convenit Mecanismul de luare temporară la evidență a persoanelor fizice și juridice ce prelucrează terenurile agricole de după traseu, fiind stabilită procedura de documentare și de interacțiune între structurile raionale Dubăsari separate de linia administrativă. Conform prevederilor mecanismului agreat se stipula eliminarea tuturor obstacolelor și restricțiilor pentru libera circulație a fermierilor și pentru desfășurarea nestingherită a activităților agricole. Mecanismul în cauză a fost coordonat cu reprezentanții ambasadelor Federației Ruse, Ucrainei și ai Misiunii OSCE în Republica Moldova. În scopul asigurării în continuare a accesului liber la terenurile agricole, a fost solicitată asistenţa Misiunii OSCE în Moldova, precum şi a reprezentanţilor Oficiului Reprezentantului Special al UE în 100

Moldova, ambasadelor Federaţiei Ruse, Ucrainei şi SUA în Moldova, pentru a relua activitatea grupului de lucru, creat în anul 2006, şi a prelungi termenul de valabilitate a certificatelor provizorii de înregistrare. În această ordine de idei, la iniţiativa Misiunii OSCE în Moldova, pe data de 19.11.2009 a fost organizată o întrevedere între Preşedintele Consiliului raional Dubăsari Gr.Policinschi şi conducătorul așa-numitei administraţii din or.Dubăsari I.Mazur. În cadrul întrevederii s-a convenit verbal asupra prelungirii termenului de valabilitate a certificatelor provizorii pentru a permite strângerea roadei și în anul 2010. Această schemă de prelungire a termenului de valabilitate a certificatelor provizorii se aplica, practic, în fiecare an, până în 2013, or, de atunci și 2018, partea transnistreană a blocat complet accesul fermierilor moldoveni la loturile de pâmânt ce le aparțin. În aprilie 2014, partea transnistreană a anunţat despre retragerea unilaterală din mecanismul de prelucrare a terenurilor agricole din 2006, iar proprietarilor/posesorilor acestora le-a propus să încheie contracte de arendă a propriilor terenuri cu pretinsele structuri locale controlate de către așa-numita administrație de la Tiraspol. Deși, în anul 2006 s-a reuşit identificarea unei soluţii parţiale în problema terenurilor, pretinsele structuri transnistrene continuau să impună proprietarilor de terenuri achitarea unor plăţi la transportarea producţiei agricole proprii prin posturile de control nelegitim instalate. Se organizau în permanență acţiuni provocatoare care aveau drept scop agravarea situaţiei pe această dimensiune. Prin așa-numita dispoziție nr.246r din 08.04.2014 semnată de pretinsul conducător al executivului din regiune Turanscaia T., practic au fost introduse în mod provocator noi condiții pentru ca fermierilor să li se permită accesul la propriile pământuri și să le prelucreze neîngrădit. Prin noul mecanism creat, partea transnistreană impunea fermierii să se înregistreze la așa-numita administrație a raionului și orașului Dubăsari și să încheie cu aceasta contracte de arendă pe un termen de un an, cu stabilirea unor plăți de arendă și a obligației de a se conforma la cerințele așa-numitei legislații din regiune. Fiind îngrijorată de noua tensionare a situației pe dosarul terenurilor, partea moldovenească a solicitat insistent și în permanență reprezentanților Tiraspolului să stopeze și să anuleze cerințele impuse prin așa-numita dispoziție nr.246r/2014, să revină la masa negocierilor într-un dialog constructiv îndreptat cel puțin spre revenirea la mecanismul din anul 2006 și în perspectivă la agrearea unui mecanism 101 durabil care să nu afecteze drepturile și interesele legitime ale fermierilor. A fost sensibilizată și atenția partenerilor internaționali în procesul de negocieri, mesajele cărora se limitau la formale declarații de genul necesității atingerii unui compromis între părțile aflate în litigiu. Pe parcursul următorilor ani, partea transnistreană a manifestat indezirabilitatea de a aborda această temă în negocieri, aprofundând dramatic criza terenurilor (de ex.: dacă până la 2013 erau circa 40 de agenți economici care gestionau aceste terenuri, urmare a intrării majorității în procedura de insolvabilitate în anul 2017 numărul acestora era deja 8 agenți economici cu datorii de circa 1,4 mln. de lei). Între timp, reprezentanții Tiraspolului ofereau terenurile sechestrate forțat de la proprietarii legali altor antreprenori din regiune, inclusiv, cu investiții străine, inducând falsul argument către partenerii externi că problema e soluționată, pământurile se prelucrează, roada se recoltează și se comercializează, de vreme ce proprietarii legitimi se aflau la limita disperării urmare a pierderii principalei surse de îndeletnicire și existență. În contextul situației create multiple litigii judiciare au fost inițiate, figurând pe rol și dosare procesuale pe faptul interzicerii samovolnice a accesului la terenuri și a încălcării dreptului de proprietate sau folosinţă asupra cotelor de teren, mii de persoane fizice și gospodării agricole adresându-se cu cereri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a pronunțat mai multe hotărâri pe această problematică (de ex. în februarie 2013 CEDO a transmis Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului Federaţiei Ruse 8 cereri ce cuprind plângerile a 1651 proprietari de terenuri agricole din raionul Dubăsari, precum şi 3 societăţi comerciale agricole, care au fost deposedaţi de propriile terenuri). La rândul lor, autorităţile moldoveneşti continuu întreprind acţiuni pozitive în vederea sprijinirii fermierilor din raionul Dubăsari. Astfel, de exemplu prin prevederile alin. (4) şi (5) ale art.3 din Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari, deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Râbniţa-Tiraspol, reieșind din situația limitării accesului la acestea și până la înlăturarea consecinţelor restricţionării, li s-a stabilit că sunt scutiţi de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi beneficiază de un ajutor de şomaj sau o alocaţie pentru integrare sau reintegrare 102 profesională. În perioada anilor 2006-2013 pentru protecţia socială a acestei categorii de populaţie și pentru acoperirea veniturilor ratate au fost achitate din bugetul de stat alocaţii financiare în sumă totală de 16,50 mln. de lei, inclusiv, cu titlu de ajutor de şomaj şi pentru reintegrare profesională. În vederea implementării alin.(6) și (7) ale art.3 din Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.567 din 21.05.2017 ,,Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de compensare a veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ratate în legătură cu scutirea deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Râbniţa-Tiraspol de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”. Guvernul de la Chișinău a realizat multiple alte acțiuni de susținere a fermierilor din raionul Dubăsari. De ex. prin Hotărârea Guvernului nr.569 din 10.09.2009 ,,Cu privire la acordarea unor ajutoare” pentru asigurarea prelucrării terenurilor situate după traseu s- au acordat câte 30 de litri de motorină la hectar. În perioada 2004-2018 cheltuielile totale destinate pentru compensarea parţială a pierderilor suportate de producătorii agricoli nominalizați a constituit 51,57 mil. lei. De exemplu în perioada anillor 2014-2016, alocații de acest gen au fost stabilite prin hotărârile de Guvern: a) nr.836 din 08.10.2014 – 11,94 mln. lei; b) nr.859 din 18.12.2015 – 7,98 mln. lei; c) nr.1201 din 31.10.2016 – 7,98 mln. lei; d) nr.447 din 16.05.2018 – 15,97 mln. lei. Repartizarea mijloacelor alocate în acest sens a avut loc în baza unui regulament, elaborat, aprobat și implementat de către Consiliul raional Dubăsari. Problema terenurilor arabile din r-nul Dubăsari figurează în mod constant pe agenda tuturor platformelor de dialog pentru reglementarea transnistreană (formatul ,,5+2”, reprezentanţi politici, grupuri de lucru pentru economie). În cadrul negocierilor delegaţia Chişinăului insistă pe deblocarea necondiţionată a accesului la terenuri, restabilirea drepturilor de proprietate şi folosinţă lezate, eliminarea impedimentelor existente în calea liberei circulaţii, identificarea unui mecanism funcţional de prelucrare a pământurilor, inclusiv, fiind înaintată propunerea de a actualiza mecanismele anterior agreate în acest sens. Cu regret însă, 103 reprezentanţii Tiraspolului politizează excesiv subiectul şi sabotează soluţionarea durabilă a acestuia. Către partenerii internaţionali în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-a intervenit în repetate rânduri cu apelul de a da o apreciere obiectivă situaţiei create şi de a contribui cu eforturile necesare la revenirea dialogului într-o albie constructivă, cu abordarea echitabilă a subiectelor de interes pentru fiecare parte şi orientarea spre obţinerea unor rezultate pozitive şi favorabile intereselor legitime ale populaţiei şi întreprinzătorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Chişinăul în continuare insistă pe definitivarea unui proiect de document cu privire la modul de prelucrare a pământurilor, prin care să fie depăşite divergenţele existente între părţi şi să fie rezolvată definitiv această problemă. La prima etapă se propune revenirea la Mecanismul din anul 2006 şi menţinerea acestuia funcţional până la identificarea altei soluţii viabile. Problema respectivă a fost inclusă spre examinare și în cadrul grupurilor de lucru pentru economie, cu implicarea experților din partea Chişinăului şi Tiraspolului. În pofida tergiversării intenţionate de către partea transnistreană a convocării următoarei reuniuni a grupurilor de lucru pentru economie, delegaţia moldovenească reiterează periodic indispensabilitatea continuării consultărilor pe subiectul dat şi identificării unei soluţii favorabile fermierilor din raionul Dubăsari. *** Deblocarea accesului la aceste terenuri a fost asigurată abia în data de 01 august 2018, urmare a angajamentelor convenite prin Decizia protocolară ,,Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea “Mecanismului din anul 2006” referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca” din 25 noiembrie 2017, anulării așa-numitei dispoziții a pretinsului executiv de la Tiraspol cu nr.246r din 08.04.2014, revenirii la mecanismul documentării cu certificate pentru posesie, folosință și prelucrare a loturilor de pământ pe un termen agreat de 20 de ani și a facilitării liberei circulații a fermierilor posesori ai acestora cerificate cu mijloacele de transport și materialul semincer/ îngrășămintele/ produsele/ echipamentele tehnice cu destinație agricolă.

104

12. ȘCOLILE CU PREDARE ÎN GRAFIE LATINĂ DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ – ISTORICUL ȘI PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ ACESTEA

12 noiembrie 2017

În regiunea transnistreană funcţionează 8 instituții de învățământ moldovenești cu predare în grafia latină (5 licee și 3 gimnazii), care activează în baza curriculumului educațional al Republicii Moldova (RM), după cum urmează: 1) Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or.Tiraspol, până la 07.07.2004 – școala nr.20 din Tiraspol, director – Iovcev Ion, închiriază o clădire de la așa-numita administrație a or.Tiraspol, amplasată pe str.Odesscaia 75; 2) Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din or.Bender, până în august 2003 – școala nr.19, are în folosință 3 clădiri (o grădiniță ce aparține așa-numitei administrații a or.Bender, situată pe str. Z. Kosmodemianskaia 5, o clădire a Gimnaziului-internat pentru copii orfani din or.Bender, situată pe str.P. Morozov 13 și clădirea Întreprinderii Silvice Tighina, situată pe str.Chișinăului 228, director – Roibu Maria; 3) Liceul Teoretic „Evrica” din or. Râbnița, până în august 2003 – școala nr.12, nu are sediu propriu și arendează de la Uzina Metalurgică din Moldova clădirea unei grădinițe, situată pe str.Valcenco 23 (fosta gradiniță nr.21), director – Halus Eugenia; 4) Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din or.Grigoriopol, până în august 2004 – școala alternativă nr.1, având adresa juridică în s.Doroțcaia din r-nul Dubăsari, director – Cercavschi Eleonora; 5) Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din s.Cocieri, r-nul Dubăsari, până în septembrie 2003 – școala nr.3 din or.Dubăsari, deși adresa juridică e în s.Corjova arendează gratuit o clădire de la un azil de batrâni, ce aparține Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care se află în s.Cocieri, pe str. Țărmului 1b, director – Ivanov Angela; 6) Gimnaziul din s. Corjova, r-nul Dubăsari, fosta școală din s.Corjova, nu are propriul local și arendează de la așa-numita administrație a or.Dubăsari clădirea unei grădinițe și o altă clădire de la o cooperativă de producatori (un fost colhoz), situată pe str.S.Lazo 4, director – Krasheninnikova Svetlana; 105

7) Gimnaziul din s. Roghi, r-nul Dubăsari, fosta școală din Roghi, arendează o clădire de la așa-numita administrație a or.Dubăsari, situată pe str.Dnestrovscaia 18, director – Târbu Marina; 8) Gimnaziul-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or.Bender, până în 2004 – a fost școală internat și orfelinat ce primea copiii din raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă și din regiunea transnistreană, are în gestiune 5 clădiri, amplasate pe str.P. Morozov 13, director – Poștarenco Lidia. Aceste instituții sunt finanțate din bugetul Republicii Moldova, se subordonează Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, studiază conform programelor de studii naționale, precum și sunt asigurate în mod centralizat cu manuale, ghiduri şi materiale didactice conform standardelor aprobate. În instituțiile respective la moment învață circa 1573 de elevi, al căror număr scădea în perioada anilor 1998-2017 datorită condițiilor restrictive impuse de către pretinsa administrație de la Tiraspol, factorului de migrație a populației și a declinului demografic în ascensiune.

Date statistice cu privire la evoluția numărului de elevi la şcolile moldoveneşti cu predare în grafia latina din regiunea transnistreană (1997-2020):

An școlar LT LT”Al. LT LT LT Gimnaziu Gimnaziul Gimna (total) ”Lucian cel Bun”, ”Evrica”, ”Ștefan ”Mihai l Corjova ziul- Blaga”, Bender Râbniţa cel Mare”, Eminescu Roghi internat Tiraspol Grigoriop ”, Cocieri Bender ol 1996-1997 677 1696 666 384 367 122 300 420 (4632) 1997-1998 746 1863 808 376 354 129 298 405 (4979) 1998-1999 756 2004 772 746 589 120 283 349 (5619) 1999-2000 748 2015 763 729 553 115 274 334 (5531) 2000-2001 758 1981 774 748 560 134 267 307 (5529) 2001-2002 697 1900 730 709 523 127 245 344 (5275) 2002-2003 647 1751 683 173 470 121 211 305 (4361) 2003-2004 594 1595 636 193 603 115 187 271 (4194) 106

2004-2005 483 1415 557 180 651 100 159 242 (3787) 2005-2006 282 1282 501 202 653 91 135 220 (3366) 2006-2007 290 1172 465 170 658 92 128 186 (3161) 2007-2008 293 1058 420 163 615 95 110 190 (2944) 2008-2009 245 895 345 164 579 90 95 182 (2595) 2009-2010 209 798 290 199 520 78 86 135 (2315) 2010-2011 189 730 245 176 484 79 80 96 (2029) 2011-2012 163 642 217 185 471 76 88 88 (1930) 2012-2013 166 578 181 170 451 75 89 90 (1800) 2013-2014 146 527 158 160 419 61 85 73 (1629) 2014-2015 142 492 140 150 360 55 82 60 (1481) 2015-2016 135 439 130 145 332 50 76 45 (1352) 2016-2017 140 434 114 141 341 40 66 35 (1311) 2017-2018 143 435 144 139 365 30 61 25 (1342) 2018-2019 158 436 173 175 382 59 63 16 (1462) 2019-2020 197 451 182 197 397 51 70 8 (1553) 2020-2021 192 433 181 200 439 51 77 0 (1573)

Informație cu privire la numărul de angajați:

LT LT LT LT LT Gimnazi Gimnazi Gimnaz Total ”Lucian ”Al. ”Evrica”, ”Ștefan ”Mihai ul Roghi ul iul- Blaga”, cel Râbnița cel Eminescu Corjova internat TiraspolBun”, Mare”, ”, Cocieri Bender Bende Grigorio r pol Cadre didactice 2019 21 44 25 26 58 18 20 12 224 2020 21 43 29 25 58 19 14 3 212 107

Personal de deservire 15 25 32 17 36 18 15 25 183 2019 17 26 27 26 36 16 13 11 172 2020 Total 2019 36 69 57 43 94 36 35 37 407 2020 38 69 56 51 94 35 27 14 384

Disputa existentă pe problematica școlilor își are începuturile încă din anul 1989 când a fost reintrodusă grafia latină pentru limba română/ moldovenească și când aceasta a fost declarată singura limbă de stat a RM, ce trebuia utilizată în toate domeniile publice. Chestiunea limbii a devenit un catalizator al mișcării secesioniste din raioanele de est ale țării, iar după preluarea controlului asupra majorității teritoriului de pe malul stâng al r.Nistru și or.Bender de către forțele regimului nerecunoscut, ultimele au menținut formula din perioada sovietică de utilizare a așa-numitei limbi moldovenești în grafia chirilică. Pe teritoriul menționat au rămas doar câteva instituții de învățământ administrate de către autoritățile constituționale, dintre ele fiind un șir de școli ce au păstrat efectuarea instrurii în baza grafiei latine. Primele documente de referință care au creat obstacole esențiale în activitatea școlilor latine din regiune au fost deciziile așa-numitului Soviet Suprem al Transnistriei din 12.03.1991, prin care toate instituțiile de învățământ din regiune au fost obligate să introducă obiectul “Istoria Moldovei și a URSS”, să înceteze predarea obiectului “Istoria românilor” și să predea limba moldovenească în baza grafiei chirilice, și din 08.09.1992, prin adoptarea pretinsei legi cu privire la limbi, care declara că grafia chirilică este singura formă scrisă a limbii moldovenești, iar autoproclamatele structuri au dispus trecerea tuturor școlilor la această grafie. Cu toate acestea, școlile nr.20 din Tiraspol, nr.19 din Bender și nr.12 din Râbnița, precum și școlile din Roghi și Dubăsari au continuat să predea în grafia latina la alegerea părinților. Pentru a evita conflictele cu părinții, așa-numitele structuri locale au continuat să le finanțeze în ciuda criticilor aduse din partea Sovietului Suprem. În procesul de negocieri, în anul 1993, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului semnează un Protocol de intenții, prin care se dispune ca așa-numitele structuri locale din Tiraspol, Bender și Râbnița vor oferi școlilor cu predare în grafie latină clădiri corespunzătoare, le vor finanța și se va elabora un program de învățământ coordonat. 108

La 19 aprilie 1994 în regiunea transnistreană se adoptă așa- numita lege a educației, în temeiul căreia școlile latine au fost calificate ca școli private aparținând unui stat străin, fiind obligate să obțină clădiri proprii, să activeze în baza unui pretins acord moldo- transnistrean, să se înregistreze la structurile de facto transnistrene și să obțină licență. Între timp părinții, elevii și profesorii care aveau atribuţie la aceste școli s-au plâns de presiunile din ce în ce mai mari ale pretinselor structuri locale de a utiliza grafia chirilică și programul nerecunoscut de învăţământ din regiune. În Râbnita, birocrații locali au blocat accesul în școala nr.12 o perioadă îndelungata de timp. În Bender, școala nr.19 a fost sechestrată de către miliţie, a fost desființată și transformată, împreună cu o școală rusă din apropiere, într-o școală nouă mixtă cu predare în grafia chirilică și impusă să studieze după programul de învățământ transnistrean. Ca reacţie, părinţii și elevii au blocat traficul rutier și liniile de cale ferată, astfel afectând activitățile comerciale dintre ambele maluri. La 01 septembrie structurile de facto transnistrene stopează definitiv finanțarea școlilor din Bender și Râbnița (sept. 1995 – din Tiraspol), iar la 10 octombrie 1995, Guvernul Republicii Moldova adoptă decizia de a le finanța din bugetul de stat, cu însărcinarea Ministerului Educației al RM de a le supraveghea activitatea. În primăvară anului 1995, părinții din Camenca, Slobozia, Dubăsari, Corjova și Roghi s-au plâns că deși au exprimat preferința ca în noul an școlar să poată fi introdusă grafia latină și programul de învățământ al Ministerului Educației al RM, cu înregistrarea unei școli private finanțate de Chișinău, așa-numitele structuri locale au refuzat cererea lor, insistând pe folosirea programului de învățământ transnistrean. La 15 septembrie 1995 în regiune este adoptată “decizia privind funcționarea școlilor cu predare în limba română pe teritoriul Transnistriei”, prin care a fost interzisă activitatea acestora, cu formalizarea faptului privind stoparea finanțării din bugetul transnistrean. În noiembrie 1995 școlile din Roghi și Corjova au trecut la programul de învățământ al RM, fără a beneficia de finanțare. În februarie 1996 structurile de facto au eliberat școlii nr.19 din Bender o așa-numită licență pentru o perioadă de 3 ani. Mai multe școli cu predare în grafia chirilică din regiune au încercat să treacă la grafia latină, curricula RM și să solicite finanțare de la Ministerul Educației al RM, însă, tentativele au fost blocate de structurile de facto transnistrene, mulți profesori fiind demiși, părinții persecutați, iar unii copii au început să frecventeze școlile de pe malul drept. În perioada vacanței de iarnă, 109 urmare a tensiunilor supuse, un grup de aproximativ 220 de elevi și profesori au părăsit școala din Dubăsari cu predare în grafia chirilică și s-au mutat în s.Cocieri, unde în decembrie 1996 au primit clădire. Astfel, în perioada anilor 1994-1996 structurile de facto din regiune au stopat alocarea mijloacelor financiare pentru toate școlile ce nu făceau uz de grafia chirilică, iar divergențe au început să apară pe motiv că programele școlare moldovenești erau diferite de cele create în regiune, în mod special la disciplinele cu aspecte sensibile din punct de vedere politic cum ar fi istoria și geografia. După sistarea întreținerii școlilor vizate de către autoproclamatele structuri, Ministerul Educației al RM a început finanțarea a 2 școli din Bender, 1 din Tiraspol și 1 din Râbnița, iar, ulterior, uneia din s.Roghi și alteia din s.Corjova. La 10 noiembrie 1997 Chișinăul și Tiraspolul au semnat o înțelegere cu privire la crearea unei comisii privind cooperarea socio- economică, în baza căreia au început să activeze 20 de grupuri de lucru permanente – grupuri de experţi, menite să elaboreze și să implementeze decizii ale unei comisii unificate, fiind instituit și un grup de lucru pe probleme educaționale, care până în prezent se convoacă periodic și abordează dificultățile întâmpinate în activitatea școlilor latine. Până în anul 2001 părinții din alte localități din raioanele de est ale țării interveneau de multiple ori către așa-numitele structuri locale din regiune cu propunerea de a fonda școli private cu predare în grafia latină, însă, de fiecare dată aceste inițiative erau blocate, ba chiar mai mult, inițiatorii fiind supuși diferitor forme de hărțuire și intimidare. În unele orașe și sate din regiune, situația de tensiune și de confruntare dintre părinți și exponenții pretinselor structuri locale a dus la aceea că în unele localități unde în școli se preda ,,clandestin” programul de studii moldovenesc și se folosea grafia latină au fost închise, profesorii concediați, iar unii parinți au fost persecutați, inclusiv, cu crearea problemelor la locul de muncă sau cu acuzarea de încălcarea anumitor cerințe ale nerecunoscutei legislații regionale. În consecință, părinții și profesorii din or.Dubasari și din or.Grigoriopol, au ales să mute școlile cu predare în grafia latină în satele din vecinătate, aflate sub jurisdicția autorităților constituționale, obținând în așa mod și finanțarea cheluielilor de funcționare din partea Ministerului Educației al RM. Astfel, s-a ajuns la situația că 8 (opt) școli cu predare în grafia latină au fost în stare să reziste în fața persecuțiilor și intimidărilor intenționat uneltite de către regimul din stânga Nistrului și au menținut instruirea elevilor în baza programelor educaționale naționale, fiind 110 sprijinite financiar și material de către Ministerul Educației al RM. 6 (șase) dintre acestea au rămas a fi amplasate în perimetrul teritorial controlat de către autoproclamatele structuri transnistrene și 2 (două) au fost relocate pe teritoriul r-nului Dubăsari, aflat sub jurisdicția autorităților RM (este vorba despre Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din s.Doroțcaia și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din s.Cocieri). Însă, cele 6 școli cu predare în grafia latină rămase în regiunea transnistreană continuau să se confrunte cu impedimente constante din partea așa-numitelor structuri din regiune, care invocau necesitatea determinării unui statut în baza exigențelor pretinsului cadru normativ transnistrean. Deși, școlile erau înregistrate, licențiate și acreditate în baza sistemului juridic și educațional al RM, așa-numitele structuri transnistrene solicitau ca acestea să se înregistreze ca “școli private” pentru a li se permite folosirea grafiei latine, dar fiind obligate să predea în baza programului școlar elaborat la Tiraspol, sau ca “școli străine” pentru a fi posibilă utilizarea grafiei latine și a programului școlar moldovenesc, însă, doar în baza unui acord “interstatal” dintre RM și Transnistria. După cum era și firesc, ambele opțiuni erau absolut inacceptabile pentru Guvernul de la Chișinău, ca fiind vădit direcționate spre crearea unor precedente periculoase pentru statalitatea RM și activitatea de mai departe a instituțiilor vizate. În anul 2001 circa 500 de părinți din totalul a 700 de elevi din școala Grigoriopol s-au plâns de faptul că așa-numitele structuri transnistrene exercită presiuni pentru a nu da curs cererii acestora de a deschide o școală privată cu predare în grafia latină, astfel practica de predare ,,clandestină” a orelor în grafie latină cu utilizarea manualelor furnizate de Ministerul Educației al RM a continuat. Pe parcursul anului 2002 părinții din Grigoriopol au format un grup de inițiativă pentru a fonda o școală privată cu predare conform programului de învățământ al RM cu utilizarea grafiei latine, propunând utilizarea după amiază a aceleiași clădiri unde era școala publică transnistreană, însă, în august 2002, așa-numitele structuri locale au închis școala, confiscând toate manualele și materialele didactice ale RM, concediind toți profesorii cu informarea că pot fi reangajați doar dacă vor semna o declarație că sunt de acord să predea conform normelor transnistrene privind educația și limbile. Ulterior, profesorii, părinții și elevii au deschis o școală separată într-o clădire care aparținea unei școli din satul Doroțcaia. De atunci, elevii care frecventează această școală fac naveta de aproximativ 10 km din Grigoriopol la 111

Doroțcaia, trecând zilnic prin punctele de trecere de pe linia administrativă. În ianuarie 2003, Gimnaziul din Roghi obține înregistrarea permanentă de la structurile de facto transnistrene, iar în ianuarie 2003 s-a ajuns la o înțelegere privind statutele școlilor, în baza cărora școlile latine urmau a fi înregistrate în calitate de instituţii private finanţate de Guvernul RM, însă, așa-numitele structuri transnistrene au refuzat sa le înregistreze. În perioada 15-29 iulie 2004 miliția transnistreană a asediat școlile din Bender, Râbnița, Tiraspol și orfelinatul din Bender, distrugând mobilă, manuale și arhive, întrerupând aprovizionarea cu energie electrică și apă, ocupând forțat clădirile cu evacuarea profesorilor și elevilor. Comunitatea internațională a condamnat aceste acțiuni, numindu-le “purificare lingvistică”. Urmare a presiunilor internaționale sporite dar și a negocierilor Chișinău-Tiraspol, în perioada septembrie-decembrie 2004 structurile de facto transnistrene au înregistrat temporar pentru o perioadă de un an în calitate „instituții de învățământ străine nestatale” 6 școli. Până la finele anului 2004 unii părinți, elevi și directori de școli au depus cereri la CEDO, prin care au pretins încălcarea drepturilor la educație, viață privată și libertatea de a nu fi discriminați. În iulie 2005, urmare a unei înțelegeri de compromis liceele teoretice “Lucian Blaga”, “Alexandru cel Bun”, “Evrica” și Gimnaziul din s.Corjova au obținut înregistrare permanentă de la structurile de facto locale, oferindu-le posibilitatea să încheie contracte de arendă și să beneficieze de servicii de electricitate. Potrivit statutelor acestora, care au stat la baza înregistrării școlilor, programul de învățământ urma a fi coordonat de către un grup de experți din ambele părți, care trebuia să efectueze o revizuire reciprocă a programelor. În prima jumătate a anului 2006 au avut loc 6 reuniuni ale grupurilor de lucru în domeniul educației, cu abordarea aspectelor referitoare la procedura de licențiere și acreditare a școlilor, cu propunerea din partea RM de a demara un proiect-pilot pentru o școală din regiune. Însă, urmare a încetării procesului de negocieri, întrunirile în acest grup au fost suspendate în a doua jumătate a anului 2006. Directorul Liceului Teoretic “Evrica” din Râbnița s-a întâlnit cu reprezentanții așa-numitelor structuri locale și a depus o cerere prin care a solicitat arendarea pentru o perioadă de 25 de ani a terenului de pe str.Gagarin 14 pe care se afla vechea clădire a școlii și cea nouă, construită cu finanțarea RM, care a fost confiscată în iulie 2004. În 112 septembrie 2006, administraţia locală a informat directorul că pe această adresă se afla “Școala pentru protecţia socială și reabilitarea elevilor din Râbnița”, fiindu-i astfel, respinsă cererea. În perioada 2007-2012 nu au avut loc careva dispute semnificative, însă din cauza că întregul proces de reglementare a fost blocat, organizarea negocierilor pentru a îmbunătăți situația școlilor nu a fost posibilă până în anul 2012. Potrivit directorilor școlilor, în aceasta perioadă au existat cazuri individuale de presiune exercitată asupra părinților, în special legate de serviciul lor în cazul în care ei activau într-o așa-numită funcție oficială din regiune. Multe școli au raportat probleme constante care apăreau înainte sau în timpul ceremoniilor “Primul sunet” (începutul anului școlar, 01 septembrie) și “Ultimul sunet” (sfârşitul anului școlar, 31 mai) în cadrul cărora se arbora steagul RM și se interpreta imnul naţional al RM. Ei au declarat că înainte de desfășurarea ceremoniilor se deconecta electricitatea, sau ei erau vizitaţi de miliția transnistreană. Mulţi din ei continuau ceremoniile, într-o formă sau alta, în ciuda acestor obstacole. În data de 19 octombrie 2012, CEDO a pronunțat o hotărâre definitivă pe marginea cauzei Catan şi alţii c. Moldovei şi Rusiei (cererile nr.43370/04, 8252/05 și 18454/06) în contextul plângerilor depuse de 170 de reclamanți (copii și părinți din liceele teoretice “Evrica”, “Alexandru cel Bun” și “ Ştefan cel Mare” referitoare la efectele politicii lingvistice adoptate în 1992 și 1994 de către așa-numita administrație de la Tiraspol, prin care s-a interzis utilizarea alfabetului latin în școli și măsurile ulterior întreprinse în vederea implementării politicii vizate (evenimentele din 2004 și de după – închiderea şi vandalizarea şcolilor, persecutarea, agresarea personalului şi a elevilor, evacuarea forțată a copiilor și a profesorilor, închiderea școlilor și obligarea acestora de a-și schimba sediile). În dispozitivul hotărârii menționate, judecătorii Marii Camere a Curţii au decis cu 16 voturi pentru și unul împotrivă că Federația Rusă se face responsabilă de violarea art.2 al Protocolului nr.1 la Convenţia europeană a drepturilor omului (dreptul la instruire) şi în termen de 3 luni urmează să plătească fiecărui reclamant (în total 170) câte 6 000 de euro (în total 1 020 000 euro) pentru daune morale şi 50 000 de euro tuturor reclamanţilor pentru costuri şi cheltuieli procesuale. Până în prezent, însă, Federația Rusă, refuză să se conformeze deciziei CEDO, invocând în mod constant principiul subsidiarității, criticând hotărârea pronunțată și calificând-o drept contrară prevederilor Convenției europene a drepturilor omului, 113 cadrului legal internațional, deoarece admite ingerința în afacerile interne ale unei jurisdicții străine. Pe parcursul anului 2012, după o pauză de aproape 6 ani s-au reluat ședințele grupurilor de lucru pentru educație, în cadrul cărora partea moldovenească reitera necesitatea creării unor condiţii decente pentru funcţionarea şcolilor cu predare în grafia latină, soluționăii problemei sediilor, asigurării cu materiale didactice și alimente ş.a. Mulți directori de școli continuau să se plângă că întâmpină dificultăți în transportarea bunurilor prin așa-numitele puncte de control nelegitim instalate de către partea transnistreană pe linia administrativă, plus, școlilor latine li se calculau facturi mai mari pentru utilitățile publice furnizate din regiune (gaz, electricitate, salubritate) comparativ cu celelalte școli din proximitate și persista nesiguranța privind durabilitatea clauzelor negociate în contractele de arendă. Toate aceste probleme au fost aduse în atenția partenerilor internaționali în cadrul a 3 reuniuni ale formatului de negocieri „5+2” ce au avut loc pe 12-13 iulie, pe 12-13 septembrie și pe 28-30 noiembrie 2012, fiind menționată indispensabilitatea asigurării condițiilor adecvate de funcționare a acestora, ţinând cont de decizia recentă a CEDO şi de recomandările organizațiilor internaționale. Pe parcursul negocierilor purtate în anilor 2013-2014 s-au efectuat multiple consultări pe proiectul unei decizii protocolare cu privire la soluționarea unor aspecte din domeniul educației, prin care se propunea agrearea în privința celor 8 școli a următoarelor elemente: a) de ordin general: - asigurarea circulației nestingherite a elevilor și profesorilor la locul de trai/muncă/studii; - aprovizionarea fără restricții cu manuale, materiale didactice și alte bunuri tehnico-materiale, necesare pentru desfășurarea procesului de învățământ; - aplicarea unor tarife nediscriminatorii la serviciile comunale, pentru utilizarea gazelor naturale, încălzirii, energiei electrice, seriviciilor de canalizare, la plățile de arendă ș.a. ca și la celelate instituții de învățământ din regiune; - dotarea cu imobile care să corespundă cerințelor procesului educațional; - desfășurarea procesului educațional conform standardelor și programelor de învățământ ale părții fondatoare; - respectarea normelor sanitar-epidemiologice, regulilor de securitate antiincendiară. 114

b) de ordin procedural: - determinarea statutului școlilor; - stabilirea modului de interacțiune dintre școli și așa-numitele administrații locale; - elaborarea procedurilor de coordonare a parametrilor de bază referitor la desfășurarea procesului educațional fără a prejudicia procesul; - reevaluarea programelor de învățământ pentru a consolida încrederea, a face schimb de experiență și a elabora recomandări comune în partea ce ține de predarea subiectelor sensibile; - eliminarea barierelor existente și crearea condițiilor optime pentru desfășurarea procesului educațional; - continuarea eforturilor în vederea implementării cerințelor procesului de la Bologna. În pofida argumentelor și impulsurilor permanent lansate de către partea moldovenească, dar și a mesajelor de susținere a proiectului de document nominalizat de către partenerii internaționali în cadrul procesului de negocieri, partea transnistreană de fiecare dată a politizat problema, demonstrând că urmărește vădit obiectivele de a controla integral activitatea acestor instituții de învățământ întru a le dicta programele educaționale, a le mări povara fiscală, a le prelucra tot circuitul informațional și statistic, a le persecuta pe criterii propagandistice, sau pe de altă parte de a le evidenția drept instituții de învățământ străine, care nu se conformează rigorilor așa-numitului cadru normativ regional și care în caz de neaccept de reorganizare sau subordonare pot fi evacuate din locațiile existente sau menținut drept element de șantaj în raport cu Chișinăul pentru obținerea diverselor concesii. Începând cu luna noiembrie 2013 conducerea școlilor latine a început din nou să se confrunte cu un val de presiuni din partea pretinselor structuri din regiunea transnistreană care periodic blocau conturile instituțiilor și motivau necesitatea achitării unor impozite sau a respectării unor reguli regionale de introducere a unor bunuri sau de efectuare a unor tranzacții contabile. Momentul culminant al acestor provocări a fost la 05 februarie 2014, când directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din or.Tiraspol a fost reținut la un punct nelegitim de control de pe linia administrativă de către colaboratori ai așa-numitelor structuri de forță transnistrene, fiindu-i confiscați circa 114 mii lei destinați achitării salariilor pentru pedagogi, automobilul, actele, ștampila liceului, telefoanele și un aparat foto, plus, fiind avertizat că va 115 trebui să plătească o amendă echivalentă cu valoarea obiectelor confiscate. Doar după implicarea activă a autorităților de la Chișinău și sensibilizarea insistentă a partenerilor internaționali la finele lunii aprilie 2014 bunurile confiscate au fost restituite. Pe parcursul anilor 2014-2015 șirul provocărilor la adresa școlilor latine nu s-a stopat, fiind prezente variate situații cu caracter abuziv din partea autoproclamatelor structuri din regiune: modificarea multiplă pe parcursul aceluiași an a clauzelor contractelor de arendă a edificiilor cu mărirea prețurilor și obligarea achitării imediate sub amenințarea de a închide instituția, forțarea elevilor de a fi puși la evidența pretinselor subdiviziuni de recrutare militară, reținerea profesorilor și părinților la punctele nelegitime de control pe motivul încălcării termenului de ședere pe teritoriul regiunii transnistrene cu sugerarea indispensabilității de a se documenta cu acte nerecunoscute pe teritoriul țării etc. Perioada anilor 2016-2017 este una relativ calmă pentru școlile latine, deși, problemele referitoare la asigurarea tehnico-materială nestingherită a acestora persistă, cererii insistente a părții moldovenești de a rezolva nediscriminatoriu tema sediilor, plăților de arendă și a serviciilor comunale nu îi este oferită reacția necesară, iar primul și ultimul sunet în mod tradițional se petrec sub monitorizarea atentă a unei numeroase echipe de milițieni și colaboratori de securitate din regiunea transnistreană. Deși, în prezent administrația de facto de la Tiraspol exercită mai puține presiuni pe dosarul școlilor latine, iar autoritățile de la Chișinău depun eforturi considerabile pentru a asigura buna funcționalitate a acestora, există o serie de probleme stringente asupra cărora e necesar de focusat și de soluționat necondiționat, după cum urmează: - asigurarea LT „Ştefan cel Mare şi Sfânt” cu sediu, astfel încât copiii din or.Grigoriopol şi din localităţile suburbane să aibă posibilitatea de a-şi face studiile la locul de trai; - retrocedarea de către Tiraspol a blocurilor de studii construite special pentru LT „Evrica” din or. Râbniţa din mijloace financiare de la bugetul de stat al Republicii Moldova (13 mln. lei); - punerea şcolilor latine în condiţii de egalitate/nediscriminatorii cu celelalte şcoli din regiunea transnistreană (la plata de arendă, plata pentru servicii comunale etc.); - crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană cu manuale, materiale 116 didactice, aparataj electronic, produse alimentare, salariile profesorilor (transportarea prin punctele interne de control fără perceperea așa- numitelor taxe vamale); - asigurarea condiţiilor necesare (arborarea drapelului de stat, intonarea imnului de stat) pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a zilelor dedicate primului şi ultimului sunet, fără prezenţa masivă a reprezentanţilor structurilor de forţă de la Tiraspol; - continuarea interacţiunii pentru organizarea olimpiadelor comune ale elevilor de la instituţiile de învăţământ de pe cele două maluri ale Nistrului. - neînrolarea tinerilor de 18 ani în așa-numita armată transnistreană; - convenirea în cadrul negocierilor asupra utilizării unei părţi din mijloacele financiare achitate pentru chiria sediilor şcolilor moldoveneşti, care studiază în grafie latină, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de instalarea sistemelor antiincendiare. Problemele întâmpinate de școlile latine și soluțiile viabile ce se impun a fi promovate sunt permanent incluse de către delegația modlovenească pe ordinea de zi a grupurilor de lucru pentru educație și a întrevederilor reprezentanților politici din partea Chișinăului și Tiraspolului, în perioada 2016-2017 fiind abordate în cadrul 14 ședințe ale experților de pe ambele maluri ale Nistrului și 10 întrevederi ale negociatorilor-șefi. Cu regret, partea transnistreană continuă să se eschiveze de la reglementarea durabilă a dificultăților existente. Pe de altă parte, pe linia sa de activitate Ministerul Educației, Culturii și Cercetării acoperă toate cheltuielile de întreținere a școlilor latine, iar bugetul total crește din an în an, fapt reflectat și în cifrele prezentate mai jos.

Informații despre sumele achitate de către Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pentru cheltuieli de personal (retribuirea muncii, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurare obligatorie de asistență), bunuri și servicii (energia electrică, gaze, apă și canalizare, alte servicii comunale, cărți și ediții periodice, servicii informaționale, servicii de telecomunicații, servicii de locațiune, servicii de transport, de reparații curente, de formare profesională, de deplasări în interiorul țării și servicii neatribuite altor alineate), indemnizații, mijloace fixe și procurări de materiale curriculare, combustibil, piese, etc., în scopul funcționării instituțiilor de învățământ, situate în partea 117

stângă a Nistrului și or. Bender, subordonate Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (2009 – 2019):

Nr. Instituția, Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul d/o localitatea 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1. LT ”Alex. 5088,3 5903,2 6416,5 6426,3 6401,0 7601,2 9704,5 10779,0 11716,9 11404,6 9704,8 cel Bun”, Bender 2. LT ”Lucian 1895,5 2176,4 2476,8 2494,2 2790,6 3242,5 4187,1 4284,1 4965,3 5328,6 4958,4 Blaga”, Tiraspol 3. LT 3508,3 3521,3 4542,3 4537,6 3858,0 4287,1 5692,2 6206,3 6132,9 6397,4 11251,7 ”Evrica”, Râbnița 4. LT ”Mihai 4957,3 7512,7 7131,2 7685,2 8749,0 10611,1 12964,4 11330,1 11337,6 11939,3 11251,7 Eminescu”, Cocieri 5. LT ”Ștefan 2247,2 2854,0 3045,3 3374,3 3519,0 3815,9 4652,9 4895,2 5009,0 5225,9 5952,3 cel Mare și Sfînt”, Grigoriopol 6. Gimnaziul 972,3 1143,4 1310,7 1545,0 1618,8 2744,0 3649,9 3869,3 3637,1 3604,9 3894,8 Corjova 7. Gimnaziul 1294,2 1501,9 1733,4 1921,9 1963,3 2748,4 3461,9 3540,8 3396,2 3894,2 3830,9 Roghi 8. Gimnaziul- 5632,2 5064,0 4610,0 5096,0 5398,9 5800,8 6735,1 6777,4 7202,3 4561,9 2912,5 internat, Bender TOTAL 25595,3 29676,9 31266,2 33080,5 34298,6 40851,0 51048,0 51682,2 53397,3 52356,8 40341,9 (mii, lei)

Totodată, elevii și absolvenții din școlile latine sunt beneficiari permanenți ai diverselor inițiative pozitive și facilități promovate de către Guvernul RM (ex.: organizarea anuală și cu titlu gratuit a odihnei estivale în taberele din țară, asigurarea cu burse de studii și cu locuri cu finanțare bugetară în instituțiile de învățământ universitar de pe malul drept). Din anul 2011, Guvernul Republicii Moldova a început promovarea şi implementarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării. Aceste şcoli sunt unii dintre principalii beneficiari ai suportului financiar oferit de Guvern în cadrul Programului. Astfel, pentru activităţile de modernizare a instituţiilor din sistemul educaţional (reparaţii curente, procurări de materiale didactice, mobilier şcolar şi echipament electronic, unităţi de transport etc.), aceste şcoli au beneficiat în anii 2011-2020 în total de suma de 6,835 mln. de lei. *** Îmbunătățiri semnificative s-au marcat în activitatea celor 8 instituții de învățământ după semnarea la 25 noiembrie 2017, la nivelul reprezentanților politici din partea Chișinăului și Tiraspolului, a Deciziei 118 protocolare „Cu privire la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafie latină” și implementarea angajamentelor asumate prin aceasta. Astfel, începând cu luna februarie 2018 pentru o perioadă de 10 ani (comparativ cu un an cum era anterior) s-au semnat contracte de arendă la suma simbolică de 1000 de lei/lunar (în loc de zeci de mii de lei cum se solicita în anii precedenți), au fost diminuate plățile pentru serviciile comunale aproape de nivelul aplicat celorlalte instituții de învățământ din regiune, libera circulație a elevilor și a cadrelor didactice se asigură în baza carnetelor de elev și a legitimațiilor de serviciu. Totuși se condiționează și se menține sub un control strict transportarea bunurilor destinate pentru utilizare în cadrul școlilor, nu a fost soluționată problema acordării sediilor proprii și conforme exigențelor educaționale și tema transmiterii în folosință îndelungată a terenurilor aferente sediilor școlilor (pentru cel puțin 99 de ani), cu formalizarea documentelor de resort și existența suprafețelor suficiente pentru organizarea manifestațiilor în aer liber și organizarea evenimentelor sportive.

119

13. CU PRIVIRE LA MODALITATEA DE ASIGURARE A ACCESULUI ÎN TRAFICUL RUTIER INTERNAŢIONAL A AUTOVEHICULELOR CU PLĂCI DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

14 noiembrie 2017

Problema autovehiculelor cu plăci originare din regiunea transnistreană este una istorică, legată de libera circulaţie, de implementarea cerinţelor Convenţiei de la Viena cu privire la traficul rutier din 08.11.1968 la care Republica Moldova este parte-contractantă și de necesitatea aducerii mijloacelor de transport respective în câmpul legal național. Soluţionarea problemei este indispensabilă și se impune o reglementare neîntârziată, în contextul în care unitățile cu asemenea însemne sunt într-un număr semnificativ și pe malul drept al r.Nistru, eludând astfel plățile vamal-fiscale la bugetul național, dar și nepermițând verificarea acestora într-o bază de date veridică și cu informații accesibile din cele stocate în regiunea transnistreană, or, anume acest factor alimentează fenomenul evaziunii fiscale și pe cel al falsificării documentelor și elementelor de identificare a autovehiculelor. Mai mult decât atât, în procesul participării în traficul rutier internațional se generează situații de confuzie (auto cu numere din stânga Nistrului circulă în prezent fără careva obstacole în mai multe state din spațiul CSI, preponderent, în Ucraina, F.Rusă, Belarus și Kazahstan), în special, în cazul implicării acestor mijloace de transport în accidente sau atunci când sunt reținute pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră, or, în situațiile de litigii așa-numitele structuri secesioniste se eludează de la răspunderea juridică și consecințele de resort sunt suportate de către autoritățile constituționale. Conform datelor existente, în regiunea transnistreană sunt “înregistrate” aproximativ 161 de mii de unități de transport, dintre acestea 115641 fiind utilizate de către persoane fizice și o mare parte trec testarea tehnică în stânga Nistrului (circa 100 mii). Datele prezentate de către Serviciul tehnologii informaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, demonstrează că pe parcursul unui an se înregistrează mai mult de 1 mln. de treceri ale mijloacelor de 120 transport nominalizate (una și aceiași mașină poate intersecta linia administrativă de mai multe ori). O parte importantă de încălcări ale Regulamentului circulației rutiere al Republicii Moldova sunt comise de către autoturismele “înregistrate” în regiunea transnistreană, iar acestea nu pot fi supuse identificării în regim automat prin sistemul ”Acces”. Pe teritoriul țării autovehiculele din regiunea transnistreană nu întâmpină bariere în calea liberei circulații, iar pe teritoriul statelor unde sunt admise, acestora nu li se aplică restricții de circulație urmare a instituirii unui moratoriu temporar la un act departamental al Poliției de Frontieră, dacă sunt respectate anumite condiții determinate (posesorul/conducătorul auto să fie domiciliat permanent în regiune și să demonstreze documentar acest fapt, să fie prezentate acte de identitate și de călătorie obligatorii la trecerea frontierei de stat, să fie asigurată respectarea cerințelor naționale și internaționale în domeniul de referință). Dosarul autovehiculelor din regiunea transnistreană figurează în mod constant pe parcursul ultimilor 10 ani pe agenda negocierilor și în special a grupurilor de lucru pentru dezoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, în cadrul cărora la 14 martie 2013, experții sectoriali din partea Chișinăului și Tiraspolului, urmare a consultărilor purtate au agreat un model neutru al plăcuțelor auto destinat transportului marfar şi celui de pasageri, care puteau servi ca mostră și pentru unităţile de transport private. Placa respectivă se prevedea că va avea dimensiunea de 520x112 mm, culoare albă reflectorizantă și simboluri de culoare neagră cu inscripția a 2 litere latine și a 5 cifre arabe (de ex.: AB12345), iar pe toată lungimea plăcii, pe centru se aplică un element holografic de securitate (o peliculă de protecție semitransparentă) pe care sub un unghi de 45 de grade pot fi văzute într- un singur rând desene ce se alternează a unui autocar și autocamion. Însă, ulterior, datorită abordărilor confrontaționiste ale părții transnistrene, dezvoltarea dialogului pe această dimensiune a fost imposibil de realizat. Totodată, subiectul autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană a fost inclus în prevederile pct.2 din Protocolul de la Berlin din 03 iunie 2016, prin care se stipula că părţile urmează să continue activitatea în cadrul grupurilor de lucru de profil având ca punct de reper Opinia tehnică elaborată de Misiunea EUBAM în septembrie 2015. 121

În cadrul şedinţelor GL pentru transport auto din anul 2016, precum şi în cadrul conferinţei bavareze pentru promovarea măsurilor de consolidare a încrederii din iulie 2016, a fost clarificată şi poziţia Misiunii EUBAM în partea ce ţine de eliberarea certificatului de înmatriculare, agreându-se că procedura respectivă e mai convenabil de efectuat la subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii de Stat „Registru”. Înregistrarea unităţilor de transport se va face în baza Instrucţiunii „Cu privire la procedura de luare la evidenţă a mijloacelor de transport din Transnistria”, elaborată de experţii ÎS „Registru”. Pe parcursul anului 2017, în cadrul tuturor ședințelor GL sectorial, dar și la întrevederile reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol a fost reiterată poziția autorităților de profil ale RM că pentru a asigura accesul în traficul rutier internaţional a mijloacelor de transport auto cu plăci din regiunea transnistreană soluția scontată se va baza pe: – respectarea integrală a cerințelor Convenţiei de la Viena privind circulaţia rutieră din 1968, în special a prevederilor art.35-37, care prevăd condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească automobilele pentru a fi admise în traficul internaţional, reglementează aspecte privind procedura înregistrării, numărul de înregistrare, cerinţele tehnice faţă de transportul auto şi revizia tehnică, permisul de conducere (de model naţional); – obligativitatea readucerii acestor mijloace în câmpul legal al RM; – înmatricularea obligatorie la subdiviziunile teritoriale ale Agenției Servicii Publice (părții transnistrene i s-a propus și opțiunea deschiderii unor asemenea filiale la Râbnița și Tiraspol) cu aplicarea unor proceduri simplificate de luare la evidență și a unor scutiri la plata accizelor; – uniformizarea tarifelor și plăților vamale pe ambele maluri ale Nistrului; – obținerea certificatelor de înmatriculare și a documentației tehnice conforme standardelor naționale și internaționale cu prezența elementelor de identificare a statului RM; – trecerea procedurii de verificare a stării tehnice a automobilelor la staţii autorizate de către organele competente ale RM; – asigurarea accesului la o bază de date gestionată la Chișinău (funcțională, inclusiv pe linia Interpol şi Europol); – eliberarea unor plăci de înmatriculare de model autorizat și acceptat la nivel mondial; 122

– implementarea integrală în regiunea transnistreană a standardelor internaționale în domeniul certificatelor de asigurare obligatorie auto “Cartea Verde”. Partea transnistreană însă continuă să se manifeste prin abordări politizate și incompatibile cu exigențele legislației naționale și ale Convenției din 1968, insistând pe modelul plăcuțelor care să conțină simboluri din regiunea transnistreană fără prezența inscripției „MD” pe care o propunea să fie lipită ca un sticker pe parbrizul sau pe bara din spate al autovehiculului, înregistrarea să fie efectuată la ,,МРЭО Приднестровья” cu demararea unui schimb de date cu Agenția Servicii Publice (ex-CRIS ,,Registru”), testarea tehnică să aibă loc la centrele neautorizate din stânga Nistrului, culoarea certificatului de înmatriculare să fie diferită de cea existentă pe malul drept cu omiterea pe partea din față a drapelului tricolor și a sintagmei ,,Republica Moldova” din titlul certificatului, pașaportul tehnic să fie păstrat în forma aprobată de pretinsele structuri din stânga Nistrului. Sub aspect legal și de interes național nici una din propunerile Tiraspolului nu era admisibilă, respectiv, procesul de negocieri continuă, fiind căutate opțiuni de soluționare atât din perspectiva formulei neutre a plăcilor și documentelor însoțitoare, cât și din perspectiva modelelor naționale deja existente, ultima opțiune fiind cea mai binevenită întru evitarea precedentelor nedorite dar și a identificării pe extern a Republicii Moldova ca un stat integru, suveran, indivizibil și capabil să-și onoreze angajamentele internaționale asumate. Nesoluționarea problemei în cauză în anul 2017 a determinat participanții în formatul de negocieri ,,5+2” ca să reitereze și în Protocolul de la Viena din 28 noiembrie 2017 mesajul către părți de a-și reconfirma disponibilitatea de a conveni și a semna până la finele lunii februarie 2018 o înțelegere privind mecanismul de asigurare a participării mijloacelor de transport din regiunea transnistreană în traficul rutier internațional. Reieșind din acest considerent în ianuarie-februarie 2018 cele mai frecvente întrevederi și intense activități au avut loc în cadrul grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, fiind convocate 7 reunini ale experților, inclusiv, 4 cu participarea reprezentanților politici pentru a fi impulsionat procesul. În cadrul consultărilor pe acest subiect părțile au reușit să găsească numitor comun doar pe 4 elemente generale ale potențialului mecanism: 123

a) acest mecanism va fi aplicabil exclusiv mijloacelor de transport ce nu desfășoară activități comerciale, la această categorie atribuindu-se unitățile de la pozițiile tarifare: 8703 – Autoturisme concepute pentru transportul persoanelor, a căror greutate în sarcină maximă este, în general, sub 5 tone şi care prezintă un singur spaţiu interior, închis, cuprinzând o parte destinată şoferului şi pasagerilor şi o altă parte care poate fi utilizată pentru transportul atât al persoanelor cât şi al mărfurilor, 8711 – Motociclete (inclusiv mopede) și biciclete echipate cu pedale si cu motor auxiliar, cu sau fara ataș: 8716 10 – Remorci și semiremorci de tip rulotă, pentru cazare sau camping. b) posibilitatea convenirii unor modele de certificate și plăci de înmatriculare, stickere „MD” ce vor lipite pe partea din spate a autovehiculului, toate fiind eliberate în așa-numitele Puncte de Înregistrare a Mijloacelor de Transport dislocate în or.Tiraspol și Râbnița; c) Modul de funcționare a Punctelor menționate, mecanismul de înregistrare a autovehiculelor, lista documentelor ce vor fi prezentate, precum și modelele certificatelor și plăcilor convenite va fi descries într- un Regulament tehnic, parte-componentă a Deciziei protocolare semnate la nivel politic; d) Schimbul de liste ale specialiștilor părților ce vor activa în Punctele mai sus nominalizate, discutarea aspectelor tehnice, precum și evaluarea progresului înregistrat în procesul de implementare a prevederilor Deciziei protocolare semnate la nivel politic se va efectua prin reprezentanții politici. Pe alte aspecte propuse spre considerare de către partea moldovenească s-a intrat într-un impas cu cei de la Tiraspol și cu titlu de comparație reflectăm următoarele abordări ale părților: 1.1. Partea moldovenească a accentuat că e obligatorie delimitarea subiecților ce vor solicita înmatricularea autovehiculelor după categoria celor ce locuiesc permanent în regiunea transnistreană, și anume în 3 categorii distincte: cetățeni ai RM, cetățeni străini și apartizi ce au obținut drept de ședere pe teritoriul țării de la autoritățile naționale competente (adică, de la subdiviziunile Biroului Migrație și Azil al MAI al RM). 1.2. Partea transnistreană tratează ca fiind discriminatorie clasificarea pe categorii de beneficiari, insistând pe abordarea la pachet pentru toți cei ce locuiesc în regiune, indiferent de documentele deținute 124

(așa-numite acte transnistrene, cetățeni ai Federației Ruse/Ucrainei/Germaniei, posesori de duble/triple/multiple cetățenii, persoane fără cetățenie), deși nu a prezentat nici o dovadă plauzibilă în acest sens din practica internațională unde în mod clasic cetățenilor naționali li se eliberează plăci de model standard, iar străinilor și apatrizilor plăci cu simbolul H și chenar de culoare roșie. 2.1. Experții de la Chișinău au sugerat ca la prima etapă subiecții documentați să fie exclusiv persoane fizice ce nu desfășoară activități antreprenoriale și conduc automobile private și ulterior dacă mecanismul se va aplica cu succes de examinat și posibilitatea precăutării altor subiecți, dar cu condiția toți aceștia să fie înregistrați sau licențiați la autoritățile abilitate ale RM. 2.2. Experții de la Tiraspol solicită ca să fie un mecansim comprehensiv care să includă și persoanele fizice și pe cele juridice, menționând că e stringent în special pentru organizațiile ce desfășoară activități umanitare și acordă asistență copiilor, invalizilor, păturilor socialmente-vulnerabile și solicitanților de asistență medicală primară, deși la întrebarea dacă prin această se subânțeleg ONG-urile sau și așa- numitele structuri ale administrației de facto, lăsându-se să se înțeleagă că optează pentru toate organele autoproclamate („МИД”, „МВД” etc). 3.1. Partea moldovenească a precizat că este necesar ca în cazul autovehiculelor depistate ca fiind date în căutare sau care dispun de numere de cod falsificate (de ex. coduri VIN, numărul motorului, caroseriei, șasiului etc) în decurs de 3 zile acestea să fie transmise colaboratorilor inspectoratelor de poliție de pe malul drept pentru a fi reîntoarse conform regulilor de cooperare și de alertă internațională prin sistemele Interpol. 3.2. Partea transnistreană s-a arătat ca fiind deranjată de această formulă sugerând că e oportună crearea unor grupuri comune de conlucrare care vor adopta decizii pe fiecare caz în parte. 4.1. Experții de la Chișinău au atras atenția că după luarea la evidență a mijlocului de transport din regiune și eliberarea plăcii/ certificatului de înmatriculare de modele aprobate în negocieri, placa/documentul precedente cu simbolici regionale se vor exclude din circuit sau chiar se vor lichida, iar la prima etapă pentru emiterea acestor unități se vor achita doar costurile de producere/prestare a serviciului fără careva adaosuri cu scop de profit, iar după o perioadă de tranziție se va asimila procesul situației de pe malul drept al r.Nistru. 4.2. Experții de la Tiraspol promovează versiunea lipsită de compromis și de obținere a unor cedări unilaterale și necondiționate din 125 partea Chișinăului, adică, să dobândească în mod gratuit modelele de plăci și certificate de tip nou pentru accesul în circuitul auto internațional, și concomitent să utilizeze actualele elemente cu simbolica regională tot așa după cum are loc în prezent. 5.1. Partea moldovenească a punctat asupra angajamentului ferm al celor de la Tiraspol ca în decurs de o lună de la începerea acțiunii Deciziei protocolare la nivel politic să inițieze procedura de armonizare a taxelor vamale pentru importul autovehiculelor în corespundere cu plățile aplicabile pe teritoriul RM. 5.2. Partea transnistreană a evitat să se expună expres sugerând că aspectele legate de sursele de venit pe linia fiscal-vamală se corelează cu situația social-economică și planificările bugetare în ansamblu. Totuși, deși au fost discutate mai multe aspecte ce aparent creau senzația existenței unui compromis, în realitate se reîntorceau dezbaterile de la scorul zero după uzualul prinicipiu din negocieri „nimic nu e convenit – atâta timp cât totul nu e convenit”. Astfel, după ședințe cu ore în șir de discuții părțile au revenit la logică că dacă nu sunt convenite toate elementele componente și structura plăcilor/certificatelor de înmatriculare dialogul la celelalte etape e lipsit de logică. La ședința grupului de lucru sectorial din 28 februarie 2018, în prezența participanților în formatul de negocieri „5+2”, reprezentanții politici au informat partenerii internaționali că reieșind din faptul că problema autovehiculelor din regiunea transnistreană este una complexă, necesită timp, eforturi de elaborare a unui document calitativ și funcțional, termenul de coordonare și de definitivare a unei soluții de compromis va fi prolongat până la 01 iunie 2018, între timp părțile angajându-se să asigure continuitatea procesului inițiat, să se întrunească în ședințe regulate și să implice expertiza necesară din partea specialiștilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului, cu menținerea unei interacțiuni productive în cadrul grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor. Ca și anterior partea moldovenească va insista ca mecanismul în cauză să întrunescă condițiile stipulate expres în capitolul 3 al Convenţiei de la Viena din 08.11.1968, conform cărora pentru a fi admise în circulația internațională automobilele și remorcile trebuie să întrunească următoarele criterii imperative: - să fie înmatriculate de o parte contractantă a Convenției sau de una dintre subdiviziunile ei, iar conducătorul automobilului să posede un certificat valabil eliberat pentru a dovedi această înmatriculare, fie de 126 către o autoritate competentă a acestei părţi contractante sau de o subdiviziune a sa, fie, în numele părţii contractante sau a subdiviziunii sale, de către o asociaţie pe care a autorizat-o în acest scop (art.35 alin.(1)); - să aibă în spate, în afară de numărul de înmatriculare, un semn distinctiv al statului în care este înmatriculat (art.37 alin.(1)). De asemenea, se va asigura o corespundere a prevederilor viitorului mecanism la cerințele Directivei 1999/37/CE a Consiliului UE din 20.04.1999 privind documentele de înmatriculare pentru vehicule, transpusă și în legislația RM, și care statuează clar că certificatul de înmatriculare pentru vehiculele supuse înmatriculării se eliberează în temeiul legislației interne (art.3 alin.(1)), acest certificat este recunoscut de alte state doar dacă este emis de un stat membru pentru identificarea vehiculului în traficul internațional sau pentru re-înmatricularea acestuia în alt stat membru (art. 4). În cazul lipsei unor evoluții de substanță în procesul de negocieri, reieșind din obligația pozitivă a autorităților constituționale de a identifica și implementa un mecanism funcțional și legal de luare la evidență a autovehiculelor din regiunea transnistreană la autoritățile naționale competente, Guvernul Republicii Moldova va promova un proiect de act normativ consolidat, care va propune o soluție viabilă întru plasarea sub regim vamal de import şi înregistrarea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova a tuturor mijloacelor de transport auto cu plăci din regiunea transnistreană, a căror posesori/ conducători domiciliază permanent în localităţile din Zona de Securitate, raionul Dubăsari, municipiul Bender şi din unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Reamintim că un prim pas în acest sens a fost făcut prin promovarea art.IX al Legii nr.280 din 16.12.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative și a Hotărârii Guvernului nr.83 din 20.02.2017, prin care au fost puse în aplicare prevederile legii respective. Corespunzător, pentru a asigura o continuitate procesului se va examina posibilitatea promovării unor amendamente la aceste acte normative, cu realizarea opțiunii de scutire de la plata accizelor vamale a autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană care au o vechime mai mare de 15-30 ani și a căror valoare de piață (costul acestora) este net inferioară taxei vamale aplicate, iar pentru cele care au fost introduse pe teritoriul țării după 01.01.2001 (data instituirii accizelor in RM) să se achite o acciză în mărime de 30% din cota accizei stabilită pentru anul în curs. 127

*** Prin Decizia protocolară semnată pe 24 aprilie 2018 Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un consens în ceea privește mecanismul de admitere a autovehiculelor din regiunea transnistreană în traficul rutier internațional, fiind convenit că acestea vor avea plăcuțe și certificate de înmatriculare de model neutru (din trei litere și trei cifre), iar reînregistrarea se va face în două puncte de înmatriculare din orașele Tiraspol și Râbnița, în care vor activa și funcționari ai Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, fiecare parte va avea baze de date separate cu privire la aceste vehicule. Mecanismul de asigurare a documentării autovehiculelor din regiunea transnistreană cu plăci și certificate de înmatriculare neutre a fost pus în aplicare din 01 septembrie 2018, prin deschiderea celor 2 puncte de înmatriculare din Râbnița și Tiraspol, cu înmânarea simbolică pe 10 septembrie curent de către Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini a primelor numere neutre, iar începând cu 09 octombrie 2018 primelor autovehicule documentate cu certificate permanente li s-a oferit posibilitatea să participe în traficul rutier internațional, cu condiția prezenței actelor necesare la traversarea frontierei de stat: permis de conducere național/ internațional, pașaport valabil pentru călătorie, asigurare de răspundere civilă auto ,,Cartea Verde”, actul care confirmă transmiterea în folosință a vehiculului, raportul de inspecție tehnică periodică a automobilului, elipsa cu inscripția ,,MD” instalată în spatele mijlocului de transport, alte acte justificative, necesare călătoriilor în străinătate conform cerințelor țărilor de destinație/ tranzitate. Autoritățile Republicii Moldova au informat partenerii internaționali interesați despre specificul mecanismului pus în aplicare și au promovat cadrul normativ menit să implementeze Decizia protocolară din 24.04.2018: Legea nr.170 din 26.07.2018 cu privire la înmatricularea unor mijloacelor de transport și modificarea unor acte legislative, Hotărârea Guvernului nr.847 din 20.08.2018 ,,Pentru punerea în aplicare a Legii nr.170/2018 cu privire la înmatricularea unor mijloace de transport și modificarea unor acte legislative”, alte acte departamentale necesare (pe linia Ministerului Economiei și Infrastructurii, Serviciului Vamal, IGPF al MAI, ASP). Până la 05.11.2020 în cele 2 puncte au fost înmatriculate 4124 de mijloace de transport (3081-Tiraspol, 1043-Râbnița), au fost eliberate 4139 plăci de model neutru (3095-Tiraspol, 1044-Râbnița) și 6111 certificate de înmatriculare (4654-Tiraspol, 1457-Râbnița). 128

14. EVOLUȚIA PROCESULUI DE REGLEMENTARE A PROBLEMEI TRANSNISTRENE

19 martie 2018

I. Aspecte generale. Transnistria (Pridnestrovie) sau unitățile administrativ- teritoriale din stânga Nistrului, este o regiune, parte componentă a Republicii Moldova (RM), care cu suportul unor factori politici externi şi-a declarat pseudoindependenţa sub numele de Republica Moldovenească Nistreană la data de 02 septembrie 1990, cu centrul administrativ la Tiraspol. La nivel internaţional această independenţă nu a fost recunoscută. Regiunea transnistreană este o unitate administrativă fără un statut juridic determinat, are o suprafață totală de 4163 km² (12,30 % din suprafața RM), o populație actuală de 350 mii locuitori (10 % din populația RM), cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de moldoveni (31,99%), ruși (30,37%), ucraineni (28,82%) și bulgari (2,50%), iar în componența acesteia intră 5 raioane ale ţării (Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbniţa, Slobozia), mun.Tiraspol, plus, câteva localităţi necontrolate de Chișinău și amplasate pe malul drept al r.Nistru (mun.Bender, localitățile Proteagailovca, Gâsca, Chiţcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug). Preluarea controlului asupra acestui teritoriu de forțe secesioniste, susținute activ de forțe pro-sovietice, precum şi eforturile autorităților de la Chişinău de a restabili controlul asupra localităților din stânga Nistrului și mun.Bender au generat izbucnirea unui conflict sângeros în zona de est a RM, desfăşurat în perioada 02 martie-21 iulie 1992 şi soldat cu peste 1000 de persoane decedate şi peste 1500 de răniți. La 21 iulie 1992, la Moscova Președintele RM Mircea Snegur și cel al Federației Ruse Boris Eliţân, semnează Acordul cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a R.Moldova, document ce a marcat încetarea oficială a războiului și instituirea unei zone de securitate între părți, de-a lungul r.Nistru, cu o lungime de 225 km și lățime ce variază între 12 și 20 km. După semnarea acestui acord, Federația Rusă a decis să lase câteva mii de militari în zonă cu pretinsul motiv de a menține pacea, însă aceştia au ajutat în final la consolidarea structurilor separatiste. 129

De atunci, Guvernul moldovean nu deţine controlul efectiv asupra localităților din stânga Nistrului, cu excepția a 7 sate din r-nul Dubăsari (Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Vasilievca). Din 1994 un rol activ în zonă revine Misiunii OSCE, care, participă în calitate de mediator în negocierile pentru reglementarea transnistreană și de observator în cadrul Comisiei Unificate de Control şi ale cărei eforturi sunt îndreptate spre medierea conflictului, promovarea încrederii şi transparenţei militare. Aceasta dispune de 3 oficii, amplasate în or. Chișinău, Tiraspol și Bender. De la instituirea pe 19-20 februarie 2002 a formatului de negocieri „3+2”, consolidat după semnarea Protocolului de la Odesa din 26-27 septembrie 2005 în formatul „5+2” (adică: 5 mediatori și observatori – F.Rusă, Ucraina, OSCE, SUA și UE și desigur părțile – Chișinăul și Tiraspolul), practic s-a conturat și funcționarea permanentă a platformei de dialog de la nivelul reprezentanților politici ai părților în procesul de reglementare transnistreană, acestea fiind reprezentate de-a lungul timpului de următorii negociatori șefi: a) din partea Chișinăului: ministrul reintegrării Vasilii Șova (dec. 2002-sept.2009) și vicepremierii pentru reintegrare: Victor Osipov (sept.2009-ian.2011, feb.2015-ian.2016); Eugen Carpov (ian.2011-feb.2015); Gheorghe Bălan (ian.2016-ian.2018); Cristina Lesnic (ian.2018-iunie 2019, mart.-noiemb. 2020); Vasilii Șova (iun.-noiemb.2019); Alexandru Flenchea (noiemb.2019-mart.2020); Olga Cebotari (noiemb.2020-prezent). b) din partea Tiraspolului: reprezentanții politici Valerii Lițcai (aug.2000-iul.2008), Vladimir Iastrebciak (iul.2008-ian.2012), Nina Ștanschi (ian.2012-sept.2015) și Vitalii Ignatiev (sept.2015-prezent). II. Evoluţia procesului de negocieri în reglementarea dosarului transnistrean: Procesul de reglementare a dosarului transnistrean poate fi divizat în 8 etape distincte: 1) Postmilitară (1992-1996). 2) Paritatea procesului de negocieri (1997-2000). 3) Confruntările politice (2001-2005). 4) Internaţionalizarea procesului de negocieri (2005-2009). 5) Resetarea platformelor de dialog (2009-2012). 6) Promovarea măsurilor de întărire a încrederii (2012-2014). 7) Avansarea procesului de integrare europeană (2014-2016). 8) Angajamentele Berlin și Berlin+ (2016-2020). 9) Provocările pandemiei Covid-19 (2020-prezent). 130

Este de menţionat că demararea procesului de negocieri, a constituit o condiţie imperioasă pentru trecerea controlată a diferendului, dintr-o stare incertă într-o stare ,,îngheţată”. Implicarea mediatorilor internaţionali, modificarea formatului de negocieri, a determinat o ,,îngheţare” şi mai profundă a conflictului, motivându-se luarea unei poziții mai favorabile pentru mai târziu. II.1. Perioada postmilitară (1992-1996): Debutul ei ține de semnarea Acordului din 21 iulie 1992. Din start, Federația Rusă a confirmat că RM trebuie să fie unitară, iar Transnistria să fie parte componentă a acesteia, dar cu un statut politic special. În ianuarie 1993, la Tiraspol au fost date publicității proiectele unor documente cu privire la delimitarea atribuțiilor şi cu privire la crearea confederaţiei moldoveneşti. Partea moldovenească a respins documentele propuse. În iunie 1994, la Bender a fost semnat Acordul cu privire la principiile de cooperare dintre Comisia Unificată de Control şi OSCE în Zona de Securitate. Pe 14 februarie 1995, a.n. Soviet Suprem al Transnistriei a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea unui referendum regional referitor la retragerea Armatei a 14-a (s-a pretins că 93 % din locuitorii regiunii au votat în favoarea menţinerii armatei rusești) şi a făcut apel către Duma de Stat a Federației Ruse să se abțină de la ratificarea acordului cu RM privind retragerea forţelor armate. În august 1995, structurile de-facto transnistrene decid să elaboreze o nouă constituție, aprobată prin referendum regional, pe 24 decembrie 1995, împreună cu chestiunea aderării Transnistriei la CSI. După acest referendum, reprezentanţii regimului de la Tiraspol au invocat proclamarea pretinsei suveranități şi independenţe faţă de RM. Reacția autorităților constituționale a fost una firească – suspendarea negocierilor. În iunie 1996, a demarat elaborarea Memorandumului privind determinarea statutului politic al Transnistriei, publicat în luna septembrie al aceluiaşi an, conţinând prevederi privind neaplicarea forţei sau a ameninţărilor în relaţiile bilaterale, soluţionarea divergenţelor pe cale paşnică prin intermediul Rusiei, Ucrainei, OSCE, participarea Transnistriei la formarea politicii externe a Moldovei în chestiuni ce ţin de interesele regiunii ş.a. Ulterior, asupra mecanismelor de definitivare şi implementare a acestuia nu a fost atins un consens în dialogul Chişinău-Tiraspol. Pe parcursul perioadei postmilitare, administraţia de la Tiraspol a reuşit să păstreze prezenţa militară a F.Ruse, să finalizeze edificarea 131 structurilor puterii, să devină parte a procesului de negocieri şi să obţină acces temporar la ştampilele vamale moldoveneşti. II.2. Perioada parităţii procesului de negocieri (1997-2000): Formal, perioada dată, începe odată cu instaurarea în funcţie a preşedintelui Petru Lucinschi (15 ianuarie 1997). Pe 8 mai 1997, la Moscova, Petru Lucinschi şi Igor Smirnov au semnat, în prezenţa preşedinţilor statelor garant şi a reprezentantului OSCE, Memorandumul cu privire la bazele normalizării relaţiilor dintre RM şi Transnistria, statuând că acestea sunt părţi egale în procesul de edificare a statului comun. Apoi, pe 24 mai 1997, ambii lideri au decis crearea unor comisii pentru coordonarea şi asigurarea procesului de negocieri. Însă, deja în septembrie 1997, tratativele au fost blocate. Pe 15 ianuarie 1998, Moldova a propus spre examinare Acordul cu privire la unele principii şi măsuri concrete de restabilire a spaţiului economic, social şi juridic unic în cadrul unui stat comun. Transnistria, în replică, a prezentat propunerea privind a.n. ,,statalitate RMN”. Abia la 17 februarie 1998 negocierile au fost, oarecum deblocate. Pe 21 iulie 1998, P.Lucinschi şi I.Smirnov au semnat Acordul privind garanţiile de securitate în scopul exploatării podurilor reconstruite peste râul Nistru. Nouă observatori militari ucraineni şi-au început activitatea în Zona de Securitate, pe 25 august 1998. În luna iulie 1999, P.Lucinschi şi I.Smirnov, împreună cu reprezentanţii mediatorilor, au aprobat declaraţia comună privind edificarea relaţiilor dintre părţi pe baza principiului hotare, spaţiu economic şi social, de apărare şi de drept comune. Cel mai important eveniment al anului 1999, a fost asumarea de către F.Rusă, la Summitul OSCE de la Istanbul a angajamentelor privind evacuarea trupelor ruseşti de pe teritoriul raioanelor de est ale RM, până la sfîrşitul anului 2002. În 2002, însă, acest obiectiv nu a fost completat, iar până în prezent trupele şi echipamentele FR staţionează în regiune. Cea de-a doua etapă a conflictului transnistrean, s-a încheiat cu aceea că Transnistria a fost admisă ca parte egală cu Republica Moldova la masa de negocieri. II.3. Perioada confruntărilor politice (2001-2005): A luat start în aprilie 2001, o dată cu alegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului şi implicarea activă a acestuia în reglementarea diferendului. Astfel, pe 05 mai 2001, este eliberat din detenţie Ilie Ilaşcu. Pe 16 mai 2001, V.Voronin şi I.Smirnov au semnat un set întreg de documente importante, precum: Protocolul cu privire la armonizarea legislaţiei fiscale şi vamale; Protocolul cu privire la 132 atragerea şi garantarea reciprocă a investiţiilor străine; Protocolul cu privire la recunoaşterea reciprocă pe teritoriul RM şi Transnistriei a actelor emise de instituţiile de resort ale părţilor; Protocolul cu privire la stimularea activităţii libere a mass-mediei pe teritoriul RM şi Transnistriei, difuzarea ediţiilor periodice şi a programelor TV. Ulterior însă, din motivul incapacităţii Tiraspolului de a purta un dialog constructiv, manifestat prin acţiuni unilaterale incompatibile cu angajamentele anterior asumate s-a determinat imposibilitatea instituirii unor mecanisme viabile de implementare a prevederilor acestor documente, cu denunţarea la scurt timp a unora. Din 1 septembrie 2001, în rezultatul blocării accesului autorităţilor de la Chişinău pe teritoriul regiunii transnistrene, se instituie ,,blocada vamală” cu acest teritoriu şi se anulează ştampilele vamale oferite Tiraspolului de către Moldova în martie 1996. La 22 februarie 2002, Duma de Stat a F.Ruse, adoptă Hotărârea cu privire la reluarea procesului de negocieri între Moldova şi Transnistria. OSCE a început să lucreze la un proiect de statut juridic pentru Transnistria, care a fost prezentat la Kiev. Acel proiect reproducea, de fapt, articolele din Constituţia F.Ruse referitoare la atribuţiile subiecţilor federali. Conform art. 26 din proiect, Parlamentul RM trebuia să fie constituit din Camera Reprezentanţilor (30 de deputaţi) şi Camera Legislatorilor (71 de deputaţi). Forţele politice de opoziţie din RM, l-au supus unor critici profunde, din considerentul că sugera federalizarea ţării. În această perioadă distingem 4 iniţiative-cheie de proiecte pentru soluţionarea diferendului, înaintate de actorii procesului de negociere, şi anume: -A- Iniţiativa federaţiei asimetrice (propusă de Vladimir Voronin). Pe 14 februarie 2003, preşedintele Voronin a făcut public un proiect de acord care prevedea etapele soluţionării conflictului: semnarea unui acord politic de principiu dintre RM şi Transnistria; elaborarea unei noi constituţii pe baza principiilor federaliste propuse în proiectul OSCE; organizarea unui referendum pentru adoptarea noii constituţii; organizarea alegerilor pe întreg teritoriul ţării conform noii constituţii; armonizarea legislaţiei subiecţilor federali cu prevederile noii constituţii etc. Însă, această iniţiativă crea dificultăţi, deoarece Constituţia RM nu prevedea o procedură de autoabrogare şi adoptare a unei constituţii absolut noi, se isca problema cetăţeniei ,,eventualilor constituanţi” din Transnistria. În acest sens, era nevoie de o lege 133 specială, în care să fie reglementată problema cetăţeniei ,,legislatorilor constituanţi” din regiunea secesionistă. -B- Replica autorităţilor transnistrene. Pe 8 august 2003, conducerea Transnistriei a lansat un proiect propriu de constituţie a ,,statului comun”, prin care se propunea constituirea unei uniuni de state independente (confederaţie), numită generic ,,federaţie contractuală”. Preambulul documentului, din start, formula dreptul subiecţilor la secesiune. Surse de inspiraţie au servit: Tratatul de constituire a statului unional Rusia-Belarus şi Carta Constituţională a Uniunii statale Serbia şi Muntenegru. -C- Planul Kozac. Acest document alternativ, cu privire la principiile de bază ale organizării statale a statului unificat, a fost elaborat de experţii ruşi, în frunte cu Dmitri Kozak, la indicaţia preşedintelui F.Ruse, şi prezentat părţilor (Transnistriei şi RM) pe 17 noiembrie 2003, care şi-au propus să semneze public respectivul memorandum. Pe 25 noiembrie 2003, când Vladimir Voronin urma să semneze Memorandumul Kozak, acesta a înaintat refuz, dat fiind faptul că asupra sa au exercitat presiuni atât opoziţia, cât şi partenerii/experţii internaţionali (OSCE, UE). În discuţia pe care preşedintele Voronin a avut-o cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, Jaap de Hoop Scheffer, în ajunul preconizatei semnări a Memorandumului, ultimul a enunţat rezervele unui şir de state membre ale OSCE faţă de anumite prevederi ale „planului Kozak”: a) divizarea confuză a competenţelor între autorităţile centrale şi subiecţii federaţiei; b) dreptul absolut de veto acordat Transnistriei pe o perioadă de tranziţie de cel puţin 10 ani; c) absenţa unui sistem satisfăcător de garanţii internaţionale. După refuzul semnării acestui confuz document, procesul de negocieri s-a blocat. Pe 1 iunie 2004, preşedintele Vladimir Voronin a reunit ambasadorii acreditaţi în RM pentru a-i familiariza cu ideile sale privind semnarea Pactului de Stabilitate şi Securitate pentru RM. Prin această iniţiativă, se dorea să se atingă un ,,compromis multilateral” între F.Rusă, SUA, România, Ucraina şi UE în privinţa mai multor chestiuni de principiu ale statului moldovenesc, care ar putea deveni ,,garanţia unei stabilizări durabile a situaţiei din regiune”. Se puncta asupra aceleiaşi soluţionări definitive a conflictului transnistrean pe baza principiilor federative ale organizării de stat. Pe 22 februarie 2005, la Bruxelles, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Guvernului RM, au semnat Planul de Acţiuni RM-UE, în calitate de document politic ce stabilea obiectivele strategice şi priorităţile relaţiei dintre UE şi RM, 134 pentru perioada 2005-2007, inlcuzînd angajamentul ferm al UE de a sprijini soluţionarea conflictului transnistrean. -D- Propunerile societăţii civile. Eventuala federalizare a RM, a mobilizat iniţierea unor oferte alternative şi din partea organizaţiilor obşteşti. În aşa mod, apare Strategia 3D, care îşi propunea să atingă 3 scopuri majore: demilitarizarea regiunii transnistrene (prin evacuarea trupelor Federaţiei Ruse şi demontarea armelor şi muniţiilor din regiune), decriminalizarea întregii regiuni prin stoparea fluxului de contrabandă şi democratizarea RM în ansamblu. Strategia „3D“ propunea substituirea formatului pentagonal „3 plus 2“ (F.Rusă, OSCE, Tiraspol, Ucraina, RM) cu altul nou: „3 plus 1 plus 3“ (F.Rusă, Ucraina, România, plus RM, plus OSCE, SUA şi UE). 26 de ONG-uri din RM, au semnat acest document, demonstrându-se, astfel Occidentului că RM ştie ce vrea şi ştie cum să soluţioneze problema transnistreană şi să reântregească ţara, fiind pregătită, concomitent, să-şi asume şi responsabilităţile de rigoare. II.4. Perioada de internaţionalizare a procesului de negocieri (2005-2009): Este o implementare faptică a Planului de Acţiuni RM-UE. Astfel, pe 23 martie 2005, Consiliul UE, desemnează un Reprezentant Special al UE în RM, pentru a coordona aportul UE la soluţionarea conflictului transnistrean. La Summitul şefilor de stat GUAM, care a avut loc la Chişinău pe 22 aprilie 2005, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, a lansat 7 principii sub genericul ,,Spre reglementare prin democratizare”, care urmau să formeze scheletul viitoarei reglementări transnistrene, prin asumarea de către a.n. structuri de la Tiraspol a angajamentelor de democratizare a societăţii, de dezvoltare a societăţii civile şi a multipartidismului; prin implicarea mai activă a UE şi SUA în procesul de reglementare; prin desfăşurarea unei misiuni OSCE de scurtă durată de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean ş.a. Reacţia opiniei publice locale a fost una dură, iar propunerile Ucrainei fiind calificate drept total inacceptabile, deoarece legiferau statutul regiunii, conservau status quo-ul şi ignorau necesitatea imperioasă a demilitarizării şi decriminalizării regiunii. Ca şi în perioada precedentă, remarcăm iniţierea variatelor propuneri de soluţionare a problemei transnistrene, pe care le prezentăm mai jos: -A- Planul ucrainean. Pe 16-17 mai 2005, la Vinniţa, a avut loc o nouă rundă de consultări între părţile aflate în conflict şi mediatorii procesului de reglementare, vizând planul ucrainean de soluţionare a 135 diferendului. Miza pe acest plan era motivată de faptul că Ucraina dispunea de pârghii reale pentru a influenţa situaţia din regiune prin politicile vamale şi de posibilitatea de a efectua controlul asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene. În aceste condiţii, se schimba radical rolul F.Ruse. Transnistria, obţinea astfel, dreptul de unitate administrativ-teritorială cu statut de republică, deţinând propriile simboluri (drapel, stemă, imn), onorate împreună cu simbolurile RM, trei limbi oficiale ş.a. Documentul prevedea posibilitatea participării SUA şi UE la anumite evenimente legate de suportul pentru elaborarea Legii RM cu privire la statutul juridic special al regiunii transnistrene a RM; participarea la activitatea Comitetului de Conciliere menit să contribuie la depăşirea eventualelor divergenţe. Conflictul urma să fie soluţionat în 3 etape: 1) urmau să fie stabilite în mod legal ,,prevederile de bază ale statutului Transnistriei în cadrul RM”; 2) se preconiza delimitarea competenţelor dintre organele puterii centrale şi organele puterii din Transnistria; 3) urma să aibă loc ,,reglementarea definitivă a problemei transnistrene” prin ,,asigurarea legală a statutului Transnistriei în cadrul RM”, ulterior, şi prin elaborarea Tratatului dintre RM, Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE privind garanţiile respectării de către RM a Legii privind statutul juridic special al regiunii transnistrene, adoptarea respectivei legi împreună cu noua Constituţie a Transnistriei. Nu peste mult timp, Tiraspolul a respins, planul de democratizare, iar F.Rusă s-a solidarizat cu aceasta. -B- Acţiunile Chişinăului de după lansarea Planului ucrainean. Pe 10 iunie 2005, Parlamentul RM a adoptat Declaraţia cu privire la planul de reglementare transnistreană, propus de Ucraina şi două apeluri către comunitatea internaţională referitoare la criteriile de democratizare, principiile şi condiţiile de demilitarizare a regiunii transnistrene, documente adoptate unanim în cadrul unei şedinţe speciale. Reprezentanții de la Tiraspol au menţionat că reglementarea este posibilă doar pe baza principiilor egalităţii tuturor participanţilor în procesul de reglementare, iar politica ,,dictatului şi a ultimatumurilor” este inacceptabilă. Pe 22.07.2005, Parlamentul RM, a adoptat Legea nr. 173-XVI cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria). Conform respectivei legi, Transnistria constituie o unitate teritorială autonomă cu statut juridic special în componenţa RM, racordându-se prevederilor Constituţiei RM, iar localităţile incluse în această unitate administrativă se acceptă prin referendum. Organul reprezentativ (parlamentul local), 136 urma a fi Consiliul Suprem, iar primele alegeri în acest organ, urmau a fi organizate de OSCE, însă, doar după evacuarea trupelor ruse, după demilitarizarea şi democratizarea regiunii. Deşi, şeful Misiunii OSCE William Hill a salutat adoptarea acestei legi, Ucraina şi F.Rusă, în schimb, au lăsat să se înţeleagă că legea a fost adoptată în mod unilateral de Parlamentul RM, fără consultarea părţii transnistrene. Mai tîrziu, pe 30 iulie 2005, Guvernul RM a adoptat două hotărâri în regim de urgenţă, în vederea executării Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei: Hotărîrea Guvernului nr. 814 din 02.08.2005 privind confirmarea garanţiilor principale pentru populaţia Transnistriei şi Hotărârea Guvernului nr.815 din 02.08.2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei. Până la 10 octombrie 2005, preşedintele Vladimir Voronin, a cerut legislativului să adopte întreaga bază legislativă care să asigure respectarea garanţiilor. Liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că, prin adoptarea Legii nr.173-XVI din 22.07.2005, Moldova a ,,îngropat” irevocabil planul ucrainean. -C- Acţiuni întreprinse de UE în cadrul Planului de Acţiuni. În cadrul consultărilor între reprezentanţii Chișinăului, Tiraspolului, OSCE, F. Ruse şi Ucrainei, desfăşurate în perioada 27-28 septembrie 2005, la Odesa, UE şi SUA au fost invitate să participe la procesul de negocieri în calitate de observatori. Astfel, din octombrie 2005, noul format al negocierilor era unul asimetric, fiind denumit ,,5+2”. Pe 7 octombrie 2005, la Palanca, Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană de Vecinătate Benita Ferrero- Waldner, ministrul de externe al RM Andrei Stratan şi ministrul de externe al Ucrainei Boris Tarasiuk au semnat Memorandumul de înţelegere între UE, RM şi Ucraina privitor la Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră, pentru un mandat de 2 ani, ce putea fi prelungit, iar costul era estimat la circa 6 mln. de euro, avînd consultanţi de frontieră la Kiev, Chişinău şi Odessa. Obiectivele propuse de misiune ţineau de: colaborarea cu Moldova şi Ucraina în scopul armonizării standardelor şi procedurilor lor de gestionare a frontierei cu cele în vigoare în statele- membre ale UE, asistarea la întărirea capacităţilor profesioniste ale serviciilor vamale şi de frontieră ale Moldovei şi Ucrainei la nivel operaţional, dezvoltarea capacităţilor de analiză a riscurilor, perfecţionarea cooperării şi a complementării reciproce a serviciilor vamale şi de frontieră cu alte agenţii de executare a legilor, promovarea cooperării transfrontaliere. 137

Pe 30 decembrie 2005, Premierul moldovean Vasile Tarlev şi cel ucrainean Iuri Ehanurov au semnat Declaraţia comună cu privire la reglementarea tranzitului de mărfuri la frontiera moldo-ucraineană potrivit căreia din 25 ianuarie 2006 se instituia o procedură vamală unificată, iar frontiera o puteau trece doar mărfurile însoţite de documente cu ştampilele vamale ale RM. Deşi, s-a discutat mult pe marginea acestui subiect, nu s-a ajuns la nici un rezultat concret. Pe 14 februarie 2006, Consiliul UE a adoptat o decizie comună, prin care a extins restricţiile de călătorie în spaţiul Schengen pentru 17 reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol consideraţi responsabili pentru lipsa progresului în reglementarea diferendului. Tot în luna februarie, autorităţile moldovene au acceptat propunerile Kievului de a revedea mecanismul de trecere peste frontieră a mărfurilor transnistrene pe baza certificatelor vamale moldoveneşti. Astfel, autorităţile moldovene s-au angajat să extindă termenul de valabilitate a licenţelor de activitate ale întreprinderilor transnistrene înregistrate provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM. Regimul vamal nou, privind admiterea peste frontiera ucraineană doar a mărfurilor transnistrene perfectate la vama moldovenească, a intrat în vigoare pe 3 martie 2008. Pe 3 martie 2006, Parlamentul RM a adoptat Legea RM nr. 39-XVI din 02.03.2006 privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari, apoi s-a fixat o procedură ce prevedea rambursarea valorii taxelor vamale agenţilor economici transnistreni ce vor realiza operaţiuni de export-import pe baza certificatelor vamale moldoveneşti. -D- Introducerea noilor reguli vamale şi blocarea procesului de negocieri. Nemulţumiţi de noile reguli vamale, la motivaţia liderilor transnistreni privind instituirea a.n. blocade economice asupra Transnistriei, deputaţii ruşi au cerut anularea şi revizuirea procedurilor vamale moldo-ucrainene. Pe 7 martie 2006, printr-un decret, Igor Smirnov interzice finanţarea externă o ONG-urilor din regiune. Apoi, regiunea transnistreană, a demarat pregătirile pentru organizarea, pe 17 septembrie 2006, a unui referendum regional în cadrul căruia populaţia urma să aleagă între posibilitatea de unificare cu Moldova şi independenţă (s-a pretins că 97,2% din locuitorii regiunii au votat pentru ,,independenţa Transnistriei şi libera aderare a acesteia la Federaţia Rusă”). În aceste circumstanţe, pe 16 iulie 2006, la Chişinău a avut loc o conferinţă, în cadrul căreia a fost lansat studiul Dezgheţarea unui 138 conflict îngheţat: aspecte legale ale crizei separatiste din Moldova, efectuat de Asociaţia Avocaţilor or.New York. În studiu se reflectă următoarele concluzii: a) Transnistria nu are dreptul la autodeterminare externă, în lipsa acordului puterii constituţionale a RM; b) regimul transnistrean este un regim de ocupaţie; c) Rusia, în calitate de a treia parte în conflict, şi-a depăşit atribuţiile de mediator şi garant, acordând făţiş regimului separatist de pe teritoriul RM sprijin militar, economic şi diplomatic. Prin Hotărârea Guvernului nr.891 din 03.08.2006 a fost aprobat un Plan de Acţiuni pentru utilizarea, în procesul de reintegrare a ţării, a concluziilor expuse în Raportul Asociaţiei Avocaţilor or.New York. Liderii transnistreni nu au agreat acest studiu, efectuând prin Consiliul Internaţional pentru Instituţiile Democratice şi Suveranitatea de Stat (CIIDSS) un raport propriu – State sovereignity of Pridnestrovskaia Moldavskaia Respublika (Pridnestrovie) under international law, evaluat de revista britanică The Economist drept o cercetare falsă. După organizarea de către regimul de la Tiraspol a a.n. referendum regional din 17 septembrie 2006, SUA, UE, OSCE, Ucraina, RM şi alte state şi organizaţii internaţionale nu au recunoscut rezultatele acestui referendum. După referendum, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că va începe o serie de reforme serioase, orientate spre armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea a Federaţiei Ruse în domeniile financiar, economic, fiscal şi intrarea în zona rublei ruseşti. Apoi, mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat a F.Ruse s-au pronunţat pentru recunoaşterea diplomatică a Transnistriei şi iniţierea procedurii de aderare a acesteia la F.Rusă. În august 2006, la Summit-ul CSI, preşedintele V.Voronin îi propune preşedintelui V.Putin, aşa-numita ,,abordare la pachet a soluţionării conflictului”, care se axa în mare parte pe un activ dialog moldo-rus, în afara formatului de negocieri ,,5+2”, fapt ce a trezit îngrijorarea partenerilor occidentali ai RM şi a opiniei publice. Astfel, autorităţile moldoveneşti au fost nevoite să înainteze o concepţie proprie de reglementare. -E- Iniţiativele Preşedintelui Vladimir Voronin din octombrie 2007. Pe 4 şi 10 octombrie 2007, preşedintele Vladimir Voronin, a acordat 2 interviuri pentru publicaţiile moscovite – Komsomoliskaia Pravda şi Izvestia v Moldove, prin care a marcat o nouă abordare a problemelor referitoare la soluţionarea conflictului transnistrean. Inovaţia abordării se baza pe: identificarea unor soluţii alternative pentru statutul regiunii transnistrenr de către mediatorii şi observatorii formatului,,5+2”; implicarea Chişinăului şi Tiraspolului în vederea 139 restabilirii încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, soluţionarea în comun a chestiunilor de ordin umanitar, economic şi de infrastructură; demilitarizarea întregului teritoriu al RM, inclusiv al regiunii transnistrene, prin casarea armamentelor grele; unificarea armatei, prin transformarea ei într-o forţă exclusiv pacificatoare care reacţionează la apelurile organizaţiilor internaţionale; susţinerea demilitarizării şi reformei armate, inclusiv financiar, de mediatorii şi observatorii procesului de negocieri. De asemenea, au fost invocate şi principiile la care RM nu va renunţa, precum: neutralitatea constituţională necondiţionată; înlocuirea militarilor ruşi din misiunea de pacificare cu observatori civili, fără a oferi spaţiu subdiviziunilor NATO; nerenunţarea la Misiunea EUBAM. Potrivit lui Voronin, ,,în timp ce mediatorii şi observatorii polemizează asupra noului format al operaţiunii de pacificare în regiune, Moldova şi Transnistria ar putea purcede împreună la dezarmare şi demilitarizare”. Reacţia oficialilor transnistreni la iniţiativele preşedintelui Voronin au fost ironice, calificându-le drept acţiuni propagandistice. II.5. Perioada resetării platformelor de dialog (2009-2012): Această perioadă începe odată cu formarea unei majorităţi parlamentare şi a unei coaliţii de guvernământ pro-europene (8 august 2009) şi cu regăsirea obiectivului de reintegrare a ţării printre primele priorităţi în programele de activitate ale Guvernului. În ianuarie 2010, la întîlnirea cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Viceprim-ministrul pentru reintegrare Victor Osipov a enunţat atitudinea noii guvernări a RM faţă de problema reglementarii transnistrene: 1) deschiderea Guvernului pentru dialog şi colaborare; 2) promovarea acţiunilor menite să contribuie la consolidarea încrederii şi la crearea unei atmosfere mai favorabile pentru desfăşurarea negocierilor în formatul „5+2”; 3) crearea condiţiilor necesare pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între cele doua maluri ale Nistrului; 4) sprijinirea populaţiei şi facilitarea activităţii agenţilor economici din regiunea transnistreană; 5) perfecţionarea mecanismului de funcţionare a Comisiei Unificate de Control şi a celui de menţinere a păcii în Zona de Securitate. La 17 mai 2010, la Kiev, preşedinţii Ucrainei Victor Ianucovici şi Rusiei Dmitrii Medvedev, au semnat trei declaraţii: cu privire la securitatea europeană, cu privire la securitatea în regiunea Mării Negre şi cu privire la reglementarea transnistreană. Este evident că reglementarea transnistreană a fost abordată după principiul matrioşkăi, în contextul regional (bazinul Mării Negre) şi european. Potrivit 140 declaraţiei cu privire la reglementarea transnistreană Rusia şi Ucraina, în calitatea lor de state garante şi mediatoare în procesul reglementare pledează pentru: soluţionarea definitivă a problemei transnistrene exclusiv pe cale politică paşnică; crearea un spaţiu juridic, economic şi de securitate unic; respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a neutralităţii constituţionale a RM; asigurarea unor garanţii sigure pentru statutul special al regiunii transnistrene. Pentru atingerea scopurilor anunţate se recomandă: renunţarea la acţiuni unilaterale; consolidarea încrederii între Chișinău și Tiraspol; sprijinirea activităţii grupurilor de experţi pentru asigurarea dezvoltării social-economice stabile în regiune şi consolidarea măsurilor de încredere în domeniile comercial- economic, umanitar, transport etc.; necesitatea creării condiţiilor pentru reluarea activităţii în formatul “5+2” și necesitatea coordonării eforturilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în vederea grăbirii reglementării politice a problemei transnistrene. Imediat după aceasta, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Vicepreşedintele Comisiei Europene Catherine Ashton, s-a pronunţat pentru reluarea fără precondiţii şi întârzieri a negocierilor în formatul “5+2”, invitând “toate părţile implicate să sprijine eforturile Moldovei în implementarea măsurilor de consolidare a încrederii, pentru beneficiul populaţiei din regiunea transnistreană”. La 7 iunie 2010, în cadrul întâlnirii de la Mersburg a Cancelarului german Angela Merkel şi Preşedintelui rus Dmitrii Medvedev, s-a anunţat că problema transnistreană ar putea ajunge pe agenda Comitetului Rusia-UE pentru politică externă şi de securitate, la nivelul miniştrilor de externe. Preşedintele rus a menţionat că unirea eforturilor ar putea contribui la soluţionarea conflictului transnistrean, lucru care ar trebuie atins prin reanimarea negocierilor în formatul “5+2”, cu implicarea tuturor părţilor şi cu atragerea unor posibilităţi suplimentare, inclusiv în cadrul unui eventual forum pentru securitate Rusia-UE. Autorităţile moldovene au reacţionat pozitiv faţă de iniţiativa conducătorilor Rusiei şi Germaniei. La 24 iunie 2010, ministrul afacerilor externe al F. Ruse Serghei Lavrov, comentând rezultatele întrevederii ministeriale a “Triunghiului de la Weimar” a confirmat că Rusia, Germania, Franţa şi Polonia pledează pentru reluarea negocierilor în reglementarea problemei transnistrene în formatul “5+2”. Reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului în problema reglementării transnistrene au avut multiple întrevederi comune pe parcursul anului 2010 şi s-au desfăşurat mai multe runde neoficiale de 141 consultări în formatul “5+2”, de exemplu, la runda de la Astana din 24 mai 2010 Chişinăul a insistat pe opţiunea de înlocuire a trupelor de menţinere a păcii cu o misiune de observatori civili, în timp ce liderul transnistrean a menţionat că este important ca Moldova să respecte angajamentele asumate anterior, în particular, în declaraţia comună Medvedev-Voronin-Smirnov, semnată în martie 2009, conform căreia trupele de pacificatori vor fi retrase abia după soluţionarea politică definitivă a conflictului. La Viena (27-28 septembrie 2010), partea moldovenească a declarat că UE şi SUA ar putea să obţină statut de mediatori, iar problemele conflictuale de pe agenda Chişinău-Tiraspol ar putea dispărea după rezolvarea dificultăţilor economice cu care se confruntă regiunea, în contextul aplicabilităţii unui nou mecanism de export pe cale ferată pentru agenţii economici transnistreni (exportarea doar a mărfurilor originale, control vamal exercitat de funcţionarii Serviciului Vamal și al Căilor Ferate din Moldova şi monitorizarea activităţii de Misiunea EUBAM). La runda consultărilor în formatul “5+2” de la Moscova (22.09.2011) s-a adoptat decizia reluării negocierilor oficiale, iar la 21.11.2011 la sediul Misiunii OSCE din or.Bender Premierul RM Vlad Filat și liderul de la Tiraspol Igor Smirnov semnează o declarație comună în acest sens, fapt ce a avut loc pe 30.11.2011 la reuniunea de la Vilnius, dedicată principiilor procedurale şi coordonării aspectelor organizaţionale ale procesului de negocieri. Pe parcursul anului 2011 se urmărește o comunicare intensă la nivelul Premierului RM și liderului de la Tiraspol, care au avut o primă întrevedere neformală pe 09 iulie la Tiraspol la Super Cupa Moldovei la fotbal între echipele ”Dacia” din Chişinău şi ”Iskra Stali” din Râbniţa. Au fost abordate aspecte ce vizează reluarea circulaţiei trenurilor pe tronsonul de cale ferată pe segmentul transnistrean, reconectarea telefoniei fixe dintre cele două maluri şi eliberarea din detenţie a cetăţeanului Ilie Cazac. În perioada 08-09 septembrie 2011 în cadrul conferinţei bavareze privind consolidarea măsurilor de încredere în procesul de reglementare a problemei transnistrene ce a avut loc în or. Bad Reichenhall/ Germania, liderii de pe ambele maluri ale Nistrului au semnat Regulamentul comun al grupurilor de experţi (lucru) pentru consolidarea măsurilor de încredere şi dezvoltarea interacţiunii, care stabilea modul de funcționare a acestor grupuri și determina că activitatea acestora este coordonată de către reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului. 142

Conform priorității stipulate în Programul de activitate al Guvernului RM 2011-2014 până la finele trimestrului IV 2011 Biroul politici de reintegrare urma să elaboreze o Strategie privind reglementarea conflictului transnistrean și reintegrarea țării, un astfel de document sub formă de concepție fiind elaborat și consultat în termenii fixați cu autoritățile naționale relevante și cu asociațiile obștești interesate, apoi, ulterior, a fost definitivat cu luarea în considerare a recomandărilor și obiecțiilor formulate, însă în procesul de coordonare a acestuia cu partenerii internaționali în formatul “5+2” s-a constat lipsa unei susțineri din partea acestora, iar, în consecința criticilor acide parvenite din partea Tiraspolului s-a determinat inoportunitatea promovării de mai departe a proiectului în cauză și retragerea acestuia de pe agendă. Deoarece se discuta de mai mult timp despre necesitatea stabilirii unui fond de reintegrare, în anul 2011 prin legea bugetului de stat a RM au fost aprobate alocaţii bugetare pentru activităţile de reintegrare a ţării în valoare de 10 mln. de lei, care, urmare a aprobării primului Program anual al activităţilor de reintegrare a ţării prin Hotărârea Guvernului nr.662 din 10.09.2011 a inițiat finanțarea proiectelor de dezvoltare și de modenizare a localităților din Zona de Securitate și din stânga Nistrului. Asemenea programe se implementează an de an. La 27 ianuarie 2012 în or.Odessa/Ucraina are loc o primă întrevedere a Premierului Vlad Filat cu noul lider de la Tiraspol Evghenii Şevciuk, investit în pretinsa funcție pe 30.12.2011 și în cadrul căreia s-a confirmat intenţia părților de a negocia într-un mod constructiv şi coerent în formatul „5+2” și s-a convenit asupra necesității intensificării activităţii grupurilor de lucru sectoriale, continuării eforturilor în vederea reluării depline a circulaţiei de transport feroviar de călători şi de mărfuri pe segmentul transnistrean al căii ferate, restabilirii comunicaţiilor telefonice, inclusiv a legăturii staţionare şi mobile, necesității de a îmbunătăţi situaţia economică, calitatea vieţii şi de a extinde relaţiile dintre locuitorii de pe ambele maluri, fiind exprimată și disponibilitatea de a se căuta soluţii orientate spre stabilizarea situaţiei în Zona de Securitate. II.6. Perioada promovării măsurilor de consolidare a încrederii (2012-2014). Această perioadă coincide cu promovarea de către partenerii externi a așa-numitei tactici a pașilor mici în procesul de reglementare, care presupunea că pe lângă dialogul politic al părților eforturile se vor 143 canaliza pe o pârghie alternativă de apropiere a malurilor, manifestată prin soluționarea unor problemele cotidiene de ordin major ale populației: social-economice, umanitare, de reabilitare infrastructurală, de angajare a actorilor comunitari relevanți etc. Astfel, se explică și faptul că în perioada 2012-2014 a fost implementat Programul PNUD-UE „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, cu finanțarea unor poriecte în valoare de 10,6 mln. de euro, menite să sporească încrederea între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului și să îmbunătățească calitatea vieții lor, prin asigurarea dezvoltării economice şi sociale a comunităţilor locale din Zona de Securitate, cu focusarea pe 5 domenii de intervenție: 1) dezvoltarea afacerilor; 2) dezvoltarea societății civile; 3) renovarea infrastructurii sociale; 4) ocrotirea sănătății și 5) protecția mediului ambiant. Programe similare erau implementate de către delegația UE în RM, Consiliul Europei, OSCE, organizații internaționale și misiuni diplomatice acreditate pe teritoriul RM. Pe linia negocierilor anul 2012 s-a remarcat prin cea mai intensă activitate a formatului „5+2”, care sub egida Președinției irlandeze a OSCE s-a convocat în 5 reuniuni oficiale (Viena: 28-29 februarie, 17-18 aprilie, 12-13 iulie, 12-13 septembrie, Dublin: 28-30 noiembrie). La 1-a reuniune din 2012 au fost inițiate discuțiile pe marginea agendei procesului de negocieri, definitivată prin elaborarea unui document cu privire la agenda comprehensivă, care includea următoarele domenii principale: a) problematica social-economică, b) problematica umanitară şi drepturile omului şi c) chestiunile de securitate şi reglementarea politică a conflictului. În rezultatul dezbaterilor de la a 2-a reuniune din 2012 a fost agreat textul documentului ce a constituit baza organizatorică a funcţionării acestui format, document ce stabileşte principiile generale ale negocierilor oficiale, concretizează aspecte privind elaborarea agendei rundelor, periodicitatea reuniunilor, rolul grupurilor de lucru sectoriale, precum şi modalitatea formalizării rezultatelor negocierilor. La reuniunile din semestrul II 2012 s-au înaintat 2 iniţiative de interes comun Chișinău-Tiraspol (nerealizate până în prezent): a) crearea unei platforme comune cu participarea instituţiilor societăţii civile de pe ambele maluri şi organizaţiilor internaţionale relevante în vederea apărării drepturilor omului şi monitorizării respectării acestora în regiune și b) crearea unui for de cooperare şi interacţiune a societăţii civile şi a mass-mediei de la Chişinău şi Tiraspol, care ar putea să elaboreze şi să implementeze în comun proiecte vizând măsuri concrete de consolidare a încrederii, iar 144 participanții internaționali și-au exprimat deschiderea și disponibilitatea de a sprijini realizarea unor astfel de inițiative. În anul 2012 o evoluție pozitivă s-a observat și în cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, fiind semnată pe 30 martie 2012 Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană, cu o perioadă iniţială de aplicabilitate de 6 luni și care prevedea că părţile vor constitui zone comune de control vamal şi posturi mixte, pe bază de paritate, la staţiile feroviare „Bender-2” şi „Râbniţa” cu scopul de a efectua controlul vamal comun după principiul „o singură staţie”, fapt ce va reduce din timpul necesar pentru perfectarea formalităţilor vamale. De atunci și până în prezent acest document este funcțional și termenul său de acțiune este prolongat periodic. Sub egida Preşedinţiei ucrainene a OSCE pe parcursul anului 2013 au avut loc alte 5 reuniuni oficiale ale formatului „5+2” (Lvov: 18- 19 februarie, Odesa: 23-24 mai, Viena: 16-17 iulie, Bruxelles: 03 octombrie, Kiev: 25-26 noiembrie). Cea mai importantă inițiativă a Chișinăului în cadrul primei reuniuni a fost un proiect de document vizând crearea spaţiului economic unic pe ambele maluri ale Nistrului, în măsură să contribuie la soluționarea problemelor stringente cu care se confruntă agenţii economici de pe ambele maluri. La a 2-a reuniune din 2013, în rezultatul unor dezbateri pertinente între reprezentanţii politici din partea Chişinăului şi Tiraspolului s-a reușit semnarea unei decizii protocolare cu privire la demontarea funicularului de peste râul Nistru din preajma oraşelor Rezina şi Rîbniţa. Reuniunea 3 din 2013 s-a soldat cu semnarea unui Plan comun Chișinău-Tiraspol de acțiuni în domeniul ocrotirii mediului ambiant și utilizării durabile a resurselor naturale pentru anii 2013-2014, precum și au fost trecute în revistă acţiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea demontării funicularului de peste râul Nistru, evacuării din regiunea transnistreană a unor surse radioactive scoase din uz, aspecte ce țin de crearea spaţiului economic unic și promovarea interacţiunii între organele de drept. În cadrul reuniunii de la Bruxelles delegaţia de la Chişinău a informat participanţii la reuniune despre acţiunile autorităţilor în domeniul monitorizării şi evidenţei fluxurilor migraţionale, în particular a cetăţenilor străini care sosesc în ţară prin segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene, despre intenţia autorităţilor moldovenești de a exclude aplicarea asupra locuitorilor din stânga Nistrului, care posedă documentele de identitate străine, a amenzilor prevăzute pentru cetăţenii străini, contribuindu-se astfel la promovarea 145 liberei circulaţii a persoanelor, iar delegațiile participante au apreciat pozitiv informaţia comunicată. De asemeni, la reuninea de la Bruxelles a fost discutată problematica podului peste Nistru de lângă satele Gura Bâcului şi Bâcioc, iar partenerii internaţionali şi-au exprimat interesul de a acorda asistenţa financiară pentru reabilitarea podului şi infrastructurii adiacente, subliniind, totodată, necesitatea deschiderii circulaţiei pe podul în cauză. Cea de 5-a reuniune a fost rezultativă prin semnarea a 2 decizii protocolare (cu privire la înţelegerile convenite în domeniul asigurării cu pensii şi indemnizaţii sociale, precum şi cu privire la realizarea proiectului de reabilitare a sistemului de epurare a apelor reziduale din or.Dubăsari şi din or.Criuleni). La nivelul reprezentanților politici în perioada 2012-2013 s-au remarcat 15 reuniuni de lucru, iar al grupurilor de lucru sectoriale – 61 de ședințe. Este de remarcat că la ședința grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor din 14 martie 2013, experții sectoriali din partea Chișinăului și Tiraspolului, urmare a consultărilor purtate au agreat un model neutru al plăcuțelor auto destinat transportului marfar şi celui de pasageri, care puteau servi ca mostră și pentru unităţile de transport private din regiunea transnistreană, problemă care însă nici până în prezent nu este rezolvată. Pe parcursul anului 2013 s-a urmărit o degradare a dialogului între părți, Tiraspolul invocând măsuri împotriva deciziei Chişinăului de a instaura 6 puncte mobile de control migraţional de-a lungul liniei administrative pe r.Nistru a pornit un şir de acţiuni periculoase, cum ar fi încercarea de a instaura a.n. puncte vamale suplimentare în s.Varniţa, adoptarea “legii privind hotarul de stat al RMN”, instaurarea unui “regim de frontieră unilateral”, introducerea începând cu luna decembrie 2013 a regimului migrațional în raport cu neposesorii pretinsei cetățenii transnistrene care erau obligați să completeze carte migraționale la intrarea în regiune și aveau drept de ședere limitat (nu mai mult de 90 de zile), înregistrându- se multiple cazuri de restricționare a liberei circulații a persoanelor și mijloacelor de transport în direcția localităților din stânga Nistrului. O provocare majoră s-a manifestat și prin blocarea începând cu toamna anului 2013 a accesului la terenurile agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol din r-nul Dubăsari, cu formalizarea unilaterală de către partea transnistreană și a unei decizii pe 08 aprilie 2014, prin care s-a condiționat un mecanism ilegal de oferire a accesului și de prelucrare a terenurilor, situație ce a persistat practic pe parcursul următorilor 4 ani. Sub egida Preşedinţiei comune elveţiene şi sârbe a OSCE în anul 2014 s-a reușit organizarea doar a 2 reuniuni oficiale ale formatului 146

„5+2” (Viena: 27-28 februarie și 05-06 iunie). Prima reuniune din 2014 s-a remarcat prin semnarea unei decizii protocolare cu privire la unele aspecte ce țin de asigurarea liberei circulației a populației, în conținutul căreia Chişinăul şi Tiraspolul au exprimat disponibilitatea de a nu crea obstacole noi în calea liberei circulaţii a persoanelor şi de a întreprinde eforturi în vederea reducerii barierelor existente, statuându-se şi necesitatea intensificării acţiunilor pentru deschiderea circulaţiei pe podul de la Gura-Bâcului. A 2-a reuniune a marcat intrarea în blocaj a lucrărilor Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană. II.7. Perioada avansării procesului de integrare europeană (2014-2016). Cursul acestei etape începe cu două evenimente cruciale pentru parcursul european al RM, și anume cu: 1) 28 aprilie 2014, când a fost liberalizat regimul de vize pentru cetățenii RM și a fost abolită obligația de viză în spațiul Schengen pentru cetățenii RM ce efectuează călătorii de scurtă durată și sunt posesori de pașapoarte biometrice; 2) 27 iunie 2014, când la Bruxelles/Belgia a fost semnat Acordul de Asociere între RM și UE, ratificat pe 02 iulie al aceluiași an de Parlamentul RM, iar pe 13 noiembrie 2014 de Parlamentul European, care pe lângă avansarea relațiilor pe componenta asocierii politice prevedea și angajamente de integrare economică cu UE, prin crearea unei Zone de Liber Schimb Complex şi Cuprinzător (DCFTA). Pe de altă parte, o amprentă negativă își lasă evenimentele crizei din peninsula Crimeea și din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, asupra cărora în primăvara anului 2014 este practic pierdut controlul din partea autorităților constituționale, iar acest fapt s-a reflectat și asupra abordărilor părții ucrainene în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, constatându-se o apropiere semnificativă a autorităților de la Chișinău și Kiev. În vara anului 2014 deja se conturează intrarea în impas a activității formatului de negocieri „5+2”, care la reuniunea oficială din 05-06 iunie de la Viena s-a remarcat printr-o retorică total confrontaționistă din partea reprezentantului politic de la Tiraspol care a învinuit partea moldovenească în comun cu cea ucraineană de instituirea așa-numitei „blocade economice” a regiunii transnistrene, delegația moldovenească, la rândul său a prezentat date statistice concludente ce demonstrau dinamica pozitivă în operaţiunile de import-export efectuate de companiile din regiune, facilitate de preferinţele comerciale acordate RM de partenerii internaţionali, precum și au fost vociferate problemele 147 apărute în asigurarea accesului pentru locuitorii din raionul Dubăsari la terenurile agricole situate după traseul Râbniţa – Tiraspol, iar către reprezentanţii de la Tiraspol s-a făcut apel în vederea abţinerii de la decizii unilaterale care au dus la blocarea accesului fermierilor moldoveni la pământurile menţionate şi au cauzat daune economice semnificative. Începând cu luna august 2014, problema cauzelor penale în comun cu cea a așa-numitei blocade economice regionale devin intens mediatizate de către reprezentantul politic din partea Tiraspolului, care le politiza excesiv, pasa responsabilitați neclare pe seama autorităților de la Chișinău, cu inventarea unor false argumente și convingerea partenerilor externi că nu există o atmosferă favorabilă pentru negocieri, pregătindu-se în fapt teren pentru blocarea activității Conferinţei Permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, preconizată să aibă loc pe 11-12 septembrie 2014 la Viena, precum și a altor reuniuni în formatul „5+2” planificate să aibă loc pe parcursul anului 2014. De fapt, logica Tiraspolului era clară, se exercitau măsuri deschise de protest față de ascensiunea proceselor de integrare europeană atât din partea RM cât și a Ucrainei și se trasau condiționalități menite să abată autoritățile de la Chișinău de la cursul de asociere cu UE. În 2014, Chişinăul în repetate rânduri a încercat să stabilească contacte la nivelul liderilor, însă Tiraspolul, invocând diferite pretexte şi condiţii a evitat întâlnirile, acestea fiind reluate în primăvara anului 2015, când Premierul RM Chiril Gaburici și liderul de la Tiraspol Evghenii Șevciuk au avut 2 întrevederi oficiale, cu semnarea pe 10 aprilie 2015 a Deciziei protocolare privind mecanismul de cooperare a agenţilor de asigurare de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul contractelor de asigurare obligatorie a răspunderii civile auto, soluţionându-se astfel problema dublei asigurări pe ambele maluri ale Nistrului. Anul 2015 s-a remarcat și printr-o pauză în activitatea formatului de negocieri „5+2”, la 21 aprilie 2015 la Viena fiind posibilă doar petrecerea unor consultări speciale, fiind analizate documentele anterior semnate în negocieri și discutate posibilele mecanisme de implementare a acestora. Totodată, spre deosebire de perioada precedentă în perioada 2014-2015 interacțiunea la nivelul reprezentanților politici a fost mai 148 activă (24 de întrevederi) și relativ constantă în cadrul grupurilor de lucru sectoriale (55 de ședințe). Pe 18 decembrie 2015 este adoptată Decizia nr.1/2015 a Consiliului de Asociere UE-RM ce prevede punerea în aplicare și aplicarea deplină, începând cu 01.01.2016 a titlului V din Acordul de Asociere (Comerț și aspecte legate de comerț) pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Pentru a acorda suportul necesar reprezentanților de la Tiraspol în implementarea deciziei menționate a fost creat un grup special ce a inclus experţi din diferite autorităţi ale RM pregătiţi să ofere expertiză şi instruire agenţilor economici din stânga Nistrului, precum şi a.n. structuri de la Tiraspol în implementarea mecanismelor de aplicare în regiunea transnistreană a DCFTA şi de promovare a relaţiilor comerciale cu UE. Grupul respectiv a elaborat un plan de acţiuni ce a prevăzut măsuri de cooperare în facilitarea comerţului cu UE, cu oferirea asistenţei tehnice şi financiare din partea partenerilor europeni. Beneficiile Acordului de Asociere au fost de o importanță majoră pentru apropierea celor două maluri ale r. Nistru, pe parcursul anului 2015 circa 1767 agenți economici cu sediul în stânga Nistrului au fost luați la evidența Camerei Înregistrării de Stat, exportul producției din regiune în UE a constituit 64,40 %, mii de locuitori din raioanele de est ale țării solicitau obținerea cetățeniei RM pentru a obține pașapoarte biometrice și a beneficia de regimul circulației fără vize în spațiul Schengen. O realizare substanțială a constat în semnarea pe 04 noiembrie 2015 a Protocolului privind organizarea controlului în comun la punctul internaţional de trecere a frontierei „Pervomaisc-Cuciurgan” şi a Acordului privind schimbul de informaţii cu privire la persoanele şi vehiculele care trec frontiera de stat moldo-ucraineană, la nivelul agențiilor vamale și de frontieră din RM și Ucraina. La data de 22 ianuarie 2016 la sediul Misiunii EUBAM din Odesa, au fost semnate Schema tehnologică de organizare a controlului în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi bunurilor în punctul de trecere „Pervomaisc-Cuciurgan”, precum şi Normele de regim pentru organizarea controlului în comun în punctul de trecere „Pervomaisc- Cuciurgan”. Pe parcursul anului 2016 autorităţile publice centrale din RM au demarat campanii de informare despre beneficiile controlului comun pentru comunitatea de afaceri şi populaţia din regiunea transnistreană. 149

Anul 2016 a dat startul unui lucru intens din partea Președinției germane a OSCE, care și-a propus să formuleze o agendă clară și să comunice activ cu părțile și partenerii internaționali pentru a relansa reuniuniunile oficiale din cadrul formatului „5+2” și a obține progrese tangibile în măsură să evidențieze capacitatea Berlinului de a impulsiona procesul. Pe 05 aprilie 2016 s-a reușit organizarea unei întrevederi a Premierului RM Pavel Filip cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor în procesul de reglementare în cadrul căreia s-a agreat asupra importanței organizării în timpul apropiat a unei noi runde de negocieri în formatul „5+2”, a intensificării dialogului direct dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolui, dar şi în cadrul grupurilor de lucru privind măsurile de consolidare a încrederii. II.8. Perioada angajamentelor Berlin și Berlin+ (2016-2020). Etapa în cauză este legată de reluarea, după o pauză de doi ani a unei noi reuniuni oficiale în formatul „5+2”, care a avut loc în perioada 02-03 iunie 2016 la Berlin/Germania și s-a datorat deschiderii politice a părților, implicării partenerilor internaționali și insistenței Președinției germane a OSCE de a identifica formule inovative de compromis pe subiecte complexe și foarte sensibile, deși, se poate constata că pe agenda au fost incluse practic teme de interes pentru reprezentanții Tiraspolului, partea moldovenească fiind pusă în situația incomodă de a argumenta eventualele rezultate/precedente nedorite ce urmau să se dezlănțuie în urma abordării artificiale și aprobării unor decizii necalculate multidimensional (politic, juridic, în materie de securitate etc.). Lucrările Conferinței Permanente au fost formalizate în așa- numitul Protocol Belin, care a statuat disponibilitatea părților de a continua lucrul în vederea identificării unor soluții pe 5 subiecte-cheie (apostilarea diplomelor de studii eliberate în regiunea transnistreană, asigurarea participării în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiune, telecomunicațiile, interacțiunea în domeniul meteorologiei și a protecției resurselor naturale din bazinul r.Nistru, dosarele penale). Dintre acestea pe parcursul anului 2016 a fost realizat doar compartimentul ecologic, prin semnarea la nivel de coordonatori ai grupurilor de lucru sectoriale pe 10 și pe 24 iunie 2016 a protocoalelor privind interacțiunea în domeniul hidrometeorologiei și de cooperare în domeniul gestionării pescuitului şi utilizării durabile a resurselor biologice acvatice ale râului Nistru. Consultările și dialogul părților pe subiectele menționate au continuat și în cadrul conferinței internaționale nr.7 pentru măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului 150 transnistrean ce a avut loc în perioada 12-13 iulie 2016 în or.Bad Reichenhall/Germania, fără a fi consemnate careva apropieri de poziții din partea reprezentanților de pe ambele maluri. La lucrările celei de-a XXIII-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE (08-09 decembrie 2016, Hamburg/Germania) a fost adoptată o declarație cu cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, prin care părțile au fost îndemnate să continue procesul de negocieri, să sporească eficiența acestuia și să contribuie la organizarea unei activități sistematice a reprezentanților politici și a grupurilor de lucru sectoriale pentru asigurarea unor noi evoluții, precum și s-a reafirmat poziţia fermă a statelor participante ale OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional. Deși în anul 2016 a persistat situația lipsei de progrese în angajamentele Berlin 2016, activitatea grupurilor de lucru sectoriale s-a caracterizat printr-un număr record de convocări (35 de ședințe), cu un dialog bilunar la nivelul reprezentanților politici. Preluarea de către Austria în anul 2017 a Președinției în OSCE, dar și focusarea pe dezideratul de a avea noi rezultate tangibile în absența unui deschideri politice a părților, dar și a pasării de către partenerii externi a majorității responsabilităților pe seama Guvernului de la Chișinău a dus la situația că dialogul practic se menținea la nivelul canalelor de interacțiune Chișinău-Tiraspol, fără a se evoluții pozitive și favorabile intereselor populației. Totuși, grație fortificării și uniformizării pozițiilor autorităților publice ale RM pe aspecte de principiu din problematica transnistreană, susținerii plauzibile a acestora în fața partenerilor internaționali, dar și a convingerii exponenților de la Tiraspol în privința necesității echilibrării agendei procesului de negocieri cu subiecte de interes pentru ambele maluri ale Nistrului, pe parcursul semestrului I 2017 s-a reușit acceptarea abordării așa-numitului pachet Berlin+, care includea 8 teme prioritare, și anume: 1) apostilarea actelor de studii din regiunea transnistreană; 2) problema autovehiculelor cu plăci din regiunea transnistreană; 3) organizarea interacţiunii în domeniul telecomunicaţiilor; 4) situaţia cauzelor penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului; 5) soluţionarea dificultăţilor întâmpinate de şcolile moldoveneşti cu predare în grafia latină; 6) asigurarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole aflate după traseul 151

Camenca –Tiraspol; 7) eliminarea barierelor artificiale în calea liberei circulaţii; 8) deschiderea Podului de la Gura – Bâcului. Voința politică a părților, impulsionarea productivă a acesteia la nivelul liderilor, dar și disponibilitatea Chișinăului și Tiraspolului de a soluționa probleme istorice și de interes public major, au luat prin surprindere comunitatea internațională urmare a convenirii unor înțelegeri scrise în perioada 03-25 noiembrie 2017 în privința a 5 din cele 8 subiecte din pachetul Berlin+ (deschiderea podului Gura Bâcului- Bâcioc, apostila, școlile latine, telecomunicațiile, terenurile din r-nul Dubăsari). Aceste înțelegeri au și favorizat convocarea în perioada 27- 28 noiembrie 2017 la Viena a unei noi reuniuni oficiale în formatul „5+2”, care în așa-numitul Protocol Viena 2017 a reiterat necesitatea identificării unor înțelegeri pe subiectele restante de pe agenda Berlin (autovehiculele din regiunea transnistreană, dosarele penale și mecanismul privind garanțiile implementării înțelegerilor convenite în negocieri). Seria înțelegerilor formalizate în scris în anul 2017 s-a completat cu semnarea pe 24 aprilie 2018, la nivel de reprezentanți politici, a mecanismului de documentare cu plăci de model neutru și de asigurare a participării în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană. Pe marginea celor 6 înțelegeri agreate în perioada 2017-2018 au fost înregistrate următoarele progrese: 1) Podul Gura-Bâcului-Bâcioc a fost deschis pe 18.11.2017 în cadrul unei ceremonii oficiale cu participarea Prim-ministrului RM Pavel Filip și a liderului de la Tiraspol Vadim Crasnoselschii, urmare a evaluării stării tehnice a acestuia s-a constatat posibilitatea deplasării pe pod a unităților de transport cu greutatea maximă de 3,5 t, iar pentru a permite circulația autovehiculelor până la 10 t o comisie mixtă a evaluat starea tehnică a acestuia și din 31 ianuarie 2018 a fost extinsă permisiunea de circulație până la 10 t, cu instalarea indicatoarelor rutiere corespunzătoare. Expertiza tehnică a obiectivului a fost finalizată cu sprijinul UE, PNUD și OSCE în toamna anului 2019, însă lucrările de reparație și de modernizare nu pot fi începute și nici următoarea tranșă nu se va aloca de către partenerii externi până când Tiraspolul nu va elimina infrastructura posturilor de control din preajma s.Bâcioc și nu se vor oferi garanții plauzibile privind asigurarea plenară a circulației persoanelor, mijloacelor de transport și a mărfurilor, iar în cadrul Comisiei Unificate de Control este necesar să fie aprobată decizia privind prezența exclusivă pe pod a pacificatorilor și a reprezentanților structurilor de menținere a ordinii publice (poliție-miliție). 152

2) Școlile cu predare în grafia latină: Partea transnistreană a promovat unele ajustări în spiritul angajamentelor asumate prin Decizia protocolară din 25.11.2017, pe 02 februarie 2018 toate cele 5 contracte de locațiune cu structurile din regiune au fost semnate în condițiile înțelegerilor convenite, adică, pe un termen de 10 ani și cu plata de locațiune în mărime de 1000 lei/lunar pentru fiecare instituție de învățământ vizată, tarifele pentru serviciile comunale au fost minimizate aproape de plățile aplicate celorlalte instituții de învățământ din regiune, începând cu noiembrie 2018 libera circulație a cadrelor didactice, personalului și a elevilor se asigura în baza legitimațiilor de serviciu și a carnetelor de elev, însă circulația bunurilor cu care erau aprovizionate școlile se face și în continuare în baza notificării prealabile și a verificării facturilor fiscale/ foilor de expediție, nu a fost soluționată problema distribuirii sediilor proprii și a terenurilor aferente acestora, potrivite și suficiente pentru desfăşurarea procesului educaţional în condiţii normale și conform exigențelor existente. 3) Apostilarea actelor de studii neutre emise de Universitatea “Taras Șevcenco” din or.Tiraspol: Ministrul Educației, Culturii și Cercetării printr-un ordin intern, pe 06 februarie 2018 a aprobat modelul de diplomă, ce urmează a fi eliberată de Universitatea „Taras Şevcenco” din Tiraspol la finalizarea programelor de studii în învățământul superior, precum și au fost dispuse alte acţiuni procedurale, pe care trebuie să le întreprindă autorităţile de resort pentru a asigura caracterul funcțional al procedurii de apostilare a actelor de studii emise în regiunea transnistreană. La 07 februarie 2018 a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu nr.138 din 07.02.2018 ,,Cu privire la completarea punctului 9 din Regulamentul privind aplicarea apostilei”. Pe parcursul lunii martie 2018 Tiraspolul a prezentat mostrele semnăturilor conducerii universităţii din Tiraspol şi a sigiliului care va fi aplicat pe diplomele în cauză, care au fost remise Ministerului Educației, Culturii și Cercetării şi Ministerului Justiției pentru acţiunile de rigoare, iar începând cu 28 martie 2018 și până în prezent mecanismul de apostilare a diplomelor neutre este pe deplin funcțional, fiind aplicată apostila pe 390 de diplome până la finele anului 2020. 4) Terenurile agricole din r-nul Dubăsari: Urmare a aprobării de către partea transnistreană a unor proceduri în măsură să realizeze Mecanismul din anul 2006 de utilizare a terenurilor, fermierii interesați, prin intermediul primarilor din localitatea respectivă au posibilitatea de a depune setul documentar necesar la responsabilii de resort din or.Dubăsari, pe adresa str.Dzerjinschii 4, of.45. Începând cu data de 28 153 februarie 2018 a startat procesul de depunere a setului documentar necesar pentru deblocarea accesului la terenurile agricole, amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol, până în prezent fiind eliberate documente pentru 90 % din suprafața totală a terenurilor (suprafața rămasă se referă la persoanele plecate peste hotarele țării, cele care nu au perfectat titluri de moștenitor, terenurile proprietate publică a unor primării din r-nul Dubăsari), din august 2018 a fost deblocat și accesul fizic la terenuri, acestea fiind prelucrate, însămânțate și recoltate roadele. 5) Telecomunicațiile. În contextul implementării Deciziei protocolare din 25 noiembrie 2017, în perioada 2018-2020 au avut loc 15 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale și peste 40 de ședințe cu participarea operatorilor de telefonie, OSCE, ambasadorilor Suediei și Franței, Vicepremierului pentru reintegrare și a ministrului economiei și infrastructurii, Chișinăul a ajustat cadrul normativ și a venit cu mai multe oferte de cesiune a unor blocuri în diferite benzi de frecvențe (800, 1800 și 2600 MHz), reamintind totodată că o dată cu obținerea la ANRCETI a licenței de activitate de către operatorul de pe malul stâng va fi obligatorie respectarea tuturor exigențelor legislației naționale în vigoare, inclusiv în sfera protecției datelor cu caracter personal, însă, cu regret, retorica Tiraspolului este una destructivă și face imposibilă avansarea procesului spre o soluționare durabilă. 6) Autovehiculele cu plăci neutre din regiunea transnistreană. Conform celor agreate prin Decizia protocolară din 24 aprilie 2018, începând cu 01 septembrie 2018 și-au început activitatea cele 2 puncte de înmatriculare a autovehiculelor din or.Tiraspol și or.Râbnița, Chișinăul prin Legea nr.170/2018 și Hotărârea Guvernului nr.847/2018 a prevăzut mecanismul de documentare cu plăci și certificate de înmatriculare de model neutru pentru mijloacele de transport ce nu desfășoară activități comerciale cu oferirea posibilității de a participa în traficul rutier internațional, mecanism cu perioada de valabilitate extinsă de la 01 septembrie 2020 până la 01 septembrie 2022, fiind înmatriculate circa 4300 de autovehicule până în luna decembrie 2020. Procesul de instituire a controlului în comun pe segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene se află la etapa implementării practice. Primul punct de acest gen este „Cuciurgan- Pervomaisc”, care a fost inaugurat oficial la 17 iulie 2017 de către Prim- ministrul RM Pavel Filip şi Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko, iar urmare a semnării la 06.10.2017 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi cel al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a 154 frontierei de stat moldo-ucrainene în perioada imediat următoare vor fi depuse eforturile necesare în vederea extinderii controlului în comun pe întreg perimetrul frontierei de stat moldo-ucrainene. Astfel, la 19 decembrie 2017 a fost lansat și controlul comun moldo-ucrainean în punctul de trecere a frontierei „Palanca-Maiaki-Udobnoe”. Instituirea posturilor de control comun reprezintă, de fapt, o revenire la normalitate şi la legalitate, la restabilirea graduală a monitorizării situaţiei pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei, care, cu regret, pe parcursul a peste 25 de ani a fost în afara acestui control. În perioada 30-31 ianuarie 2018, la sediul Misiunii EUBAM din or.Odesa/Ucraina a avut loc o ședință la nivel de experți din partea misiunii, RM și Ucrainei, în rezultatul căreia părțile au convenit următoarele: 1) cu privire la controlul în comun la punctul de trecere “Cuciurgan-Pervomaisc”, s-a agreat ca începînd cu 18 aprilie 2018 să fie inițiat controlul comun pentru importul-reimportul mărfurilor, bunurilor și mijloacelor de transport, iar începînd cu 01 iunie 2018 să fie desfășurat controlul deplin; 2) au fost transmise spre examinare proiectele schemelor tehnologice pentru punctele de trecere “Cuciurgan- Novosavițcaia”, “Platonovo-Goianul Nou” și “Rossoșani-Briceni”. La 02 martie 2018 Rada Supremă din Ucraina a votat în lectura finală Legea ratificării Acordului dintre R. Moldova și Ucraina privind instituirea controlului comun în punctele de trecere a frontierei moldo- ucrainene, inclusiv pe segmentul transnistrean. Este de menționat și faptul că grație regimului liberalizat de vize, oferirii de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE și a instituirii unui cadru legal național cu oferirea posibilității obținerii cu titlu gratuit a unor acte de model național (licențe antreprenoriale, primul buletin de identitate, primul pașaport pentru unele categorii de cetățeni, polițe de asigurare medicală, diplome universitare după efectuarea studiilor din contul cotelor cu finanțare bugetară) s-a stimulat sporirea semnificativă a atractivității malului drept, astfel încât circa 2430 de agenți economici din raioanele de est ale țării sunt luați la evidența Camerei Înregistrării de Stat a RM, circa 332 de mii de locuitori din regiune din totalul de 350 de mii figurează în Registrul de Stat al Populației, circa 80 mii beneficiază anual de servicii medicale gratuite prestate la centrele de sănătate publică din proximitatea liniei administrative, 269 de locuri cu destinație specială sunt distribuite anual în instituțiile de învățământ universitar de pe malul drept pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ preuniversitar din localităţile de est ale ţării şi din mun. Bender. 155

Potrivit datelor disponibile de la structurile din regiunea transnistreană, exporturile din regiune au constituit în anul 2017 aproximativ 646,8 mln. de dolari sau cu 220,3 mln. de dolari mai mult decât în anul 2016, dintre care aproximativ 37% constituie exportul pe piața europeană (57 % – statistica MEI). În vederea asigurării unei continuități în implementarea prevederilor Acordului de Asociere RM-UE și Acordului Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător pe întreg teritoriul țării, reprezentanților Tiraspolului li se oferă asistența tehnică necesară cu direcționarea eforturilor spre armonizarea standardelor sectoriale la cele comunitare și aplicării Planului de acţiuni menit să pună în aplicare setul de „Măsuri de facilitare a comerțului cu UE în regiunea transnistreană”. Întru a menține o interacțiune permanentă pe această dimensiune au fost stabilite puncte de contact la nivelul experților din domeniul economic de pe ambele maluri ale Nistrului, care vor realiza acțiunile necesare, astfel încât primele rezultate ale procesului să poată fi evaluate și raportate la sesiunea Consiliului de Asociere RM-UE, care va avea loc în primăvara lui 2018. II.9. Provocările pandemiei Covid-19 (2020-prezent). Începând cu 16 martie 2020, invocând pretextul măsurilor anti- Covid-19, exponenții de la Tiraspol au restricționat libera circulație în privința mai multor categorii de cetățeni, cu încălcarea abuzivă a angajamentelor din așa-numitul pachet Berlin+ (accesul fermierilor la terenurile agricole, deplasarea profesorilor și a elevilor în baza legitimațiilor de serviciu și a carnetelor de elev, circulația demnitarilor RM fără notificări scrise prealabile) și blocarea a zeci de mii de cetățeni cu domiciliu în stânga Nistrului și loc de muncă pe malul drept sau invers (medici, procurori, judecători, colaboratori vamali, pedagogi, proprietari de terenuri, salariați din sfera privată etc). De la începutul declarării regimului stării de urgență, Tiraspolul a stabilit o serie de măsuri restrictive în regiune, inclusiv în calea liberei circulații, fiind determinat că persoanele care intră în regiunea transnistreană, vor fi supuse autoizolării și monitorizării medicale neîncetate în decurs de 14 zile (cu excepția ambasadorilor și angajaților misiunilor diplomatice), iar intrarea în regiune fiind admisă doar pentru persoanele cu viză de domiciliu și de reședință în regiune, corpului diplomatic/ reprezentanților organizațiilor internaționale și personalului însoțitor al acestora. Ulterior, deși s-a declarat relaxarea anumitor limitări au fost inventate noi condiții de către Tiraspol (direcționarea tuturor adresărilor la pretinsele centre de criză locale ce comunică în 156 mare parte refuzuri de a permite trecerea prin posturile ilegale, aflarea nu mai mult de 12 ore în localitatea vizitată de la ultima trecere prin postul respectiv, obligarea persoanelor ce se află în regiune de a procura contra cost așa-numite asigurări medicale anti-COVID-19, restricționarea deplasării prin anumite posturi a locuitorilor din r-nul Dubăsari ce și-au schimbat viza de reședință). În perioada martie-iulie 2020 au fost semnalate 37 de cazuri noi de instalare ilegală a posturilor transnistrene în Zona de Securitate (fără înștiințarea Comandamentului Militar Întrunit şi acceptul Comisiei Unificate de Control) a posturilor de control (fixe, mobile) în jurul localităților aflate sub jurisdicția autorităților constituționale, iar la data de 01 decembrie curent, potrivit datelor oferite de Misiunea OSCE în Moldova erau prezente 15 posturi ilegale și 3 bariere artificiale. Tiraspolul pretinde că posturile introduse și menținute pe perioada pandemiei au calitatea de ,,posturi sanitare” ceea ce e un fals vădit dat fiind faptul că nu dispun de capacități de evaluare medical- epidemiologică ci sunt dotate cu toată infrastructura de control a fluxurilor de persoane, mărfurilor și mijloacelor de transport ceea ce indică obiectivul expres al Tiraspolului de a contura elementele așa- numitei frontiere pe linia administrativă.

157

15. ÎNCURAJĂM AUTORITĂȚILE ROMÂNE SĂ CONTINUE IMPLEMENTAREA PE MALUL STÂNG AL PRUTULUI A PROGRAMELOR DE ASISTENȚĂ PE DIMENSIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI PE CEA DE INTEGRARE EUROPEANĂ

25 iunie 2018, interviu realizat de Nicoleta Munteanu

15.1. Foarte de curând, au avut loc la Roma, lucrările conferinței în format „5+2” pentru reglementarea diferendului transnistrean. La finalul discuțiilor, cum apreciați stadiul soluționării temelor principale de pe agenda Chișinăului? După cum se știe, în perioada 29-30 mai 2018 în or.Roma (Italia), s-a desfăşurat prima reuniune oficială din anul 2018 a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri “5+2”), organizată după o pauză de aproximativ jumătate de an (ultima reuniune a avut loc la Viena, Austria, în perioada 27-28 noiembrie 2017). Agenda reuniunii s-a axat în principal pe revizuirea gradului de implementare a 6 înțelegeri semnate de către părți în perioada noiembrie 2017-aprilie 2018 și pe discutarea măsurilor ulterioare în vederea soluționării altor subiecte enunțate în Protocolul de la Viena din 27-28 noiembrie 2018. Subiectele de pe agendă figurează de fapt în așa-numitul pachet „Berlin plus”, adică: 1) Apostilarea actelor de studii din regiunea transnistreană. 2) Soluționarea dificultăților întâmpinate de şcolile cu predare în grafia latină. 3) Deschiderea podului dintre satele Gura Bâcului și Bâcioc. 4) Asigurarea accesului fermierilor din r-nul Dubăsari la terenurile agricole aflate după traseul Camenca –Tiraspol. 5) Organizarea interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor. 6) Problema automobilelor cu plăci din regiunea transnistreană. 7) Situaţia cauzelor penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului. 8) Eliminarea barierelor artificiale în calea liberei circulaţii. Din pachetul celor 8, 4 subiecte reprezintă interes pentru Chișinău, și anume temele nr. 2), 3), 4) și 8), pe marginea cărora aprecierea gradului de realizare din partea delegației moldovenești a fost următoarea: 158

1. Pe școlile cu predare în grafia latină, în timp ce partea transnistreană a expus faptul că a satisfăcut circa 22 de solicitări de notificare prealabilă a trecerii și că a operat modificări de simplificare a pretinsei legislații vamale întru facilitarea transportării articolelor tehnico-materiale, partea moldovenească a reiterat necesitatea asigurării circulației nestingherite a elevilor, profesorilor și bunurilor destinate pentru procesul didactic prin așa-numitele puncte de trecere de pe linia administrativă. De asemenea, deși au fost completate angajamentele ce țin de încheierea contractelor de locațiune cu plăți diminuate și pe un termen de 10 ani, au fost parțial micșorate tarifele pentru prestarea serviciilor comunale, rămân a fi nesoluționate aspectele referitoare la asigurarea școlilor cu sedii proprii și potrivite pentru desfășurarea procesului educaţional, formalizarea dării în folosință pe termen lung a terenurilor aferente clădirilor școlilor, restanțe menționate și la ședința grupurilor de lucru pentru educație din 04 iunie 2018. 2. Pe podul dintre satele Gura Bâcului și Bâcioc, partea moldovenească a punctat că după etapa de deschidere se impune restabilirea infrastructurii acestuia cu elaborarea până la finele lunii iulie curent a studiului de fezabilitate, demararea lucrărilor de reparație și asigurarea funcționalității depline, iar în Comisia Unificată de Control să fie aprobată o decizie pe statutul podului, cu eliminarea tuturor barierelor în calea liberei circulații, fapt ce va promova interesele populației. UE și-a reconfirmat disponibilitatea de a aloca fonduri de restaurare a infrastructurii podului, a sprijini procesul de expertizare a studiului de fezabilitate și de a contribui la dezvoltarea infrastructurii din preajmă, specificând însă că aceasta va fi o investiție condiționată de conectarea ambelor maluri ale r.Nistru. Ramâne a fi monitorizată continuu situația și mobilizată intervenția partenerilor internaționali în vederea neadmiterii dezvoltării de către partea transnistreană a infrastructurii pentru așa-numitele terminale vamale internaționale din partea s.Bâcioc, după modelul altor puncte de control neautorizat instalate pe linia administrativă. 3. Pe terenurile agricole din r-nul Dubăsari, partea moldovenească a menționat că deși s-a convenit oferirea accesului la acestea începând cu 01 august curent cu eliberarea certificatelor de utilizare corespunzătoare, până în prezent din totalul a circa 5500 de proprietari și 6500 ha, doar 3 certificate au fost înmânate pentru o suprafață de 400 ha, iar în acest an Guvernul Republicii Moldova a fost nevoit să prevadă alocarea sumei de 16 mln. de lei pentru perioada 2017-2018 pentru a compensa parțial pierderile suportate de fermieri. 159

Partea transnistreană a invocat existența unor probleme la depunerea documentelor (prezența unor inscripții incorecte sau neclare, același act eliberat la câțiva proprietari) și a reiterat ideea accederii treptate la terenuri după clarificarea situației cu toate seturile documentare și colectarea roadei de către actualii utilizatori din regiune. OSCE a susținut poziția Chișinăului vizavi de necesitatea soluționării problemei pe fiecare caz în parte și nu generalizat, cu testarea concomitentă a mecanismului de liberă circulație a fermierilor și respectarea termenilor de executare agreați în procesul de negocieri. 4. Pe libera circulație, partea moldovenească a reamintit despre obligativitatea lichidării tuturor obstacolelor artificiale în calea circulației nestingherite între maluri pentru toate categoriile de locutori (persoane fizice, antreprenori, demnitari de rang înalt, funcționari publici, reprezentanți ai societății civile, promotori ai drepturilor omului) și nu în formula vizării doar a oficialilor după cum sugerau reprezentanții Tiraspolului, or, regimul de notificare scrisă prealabilă și cel migrațional aplicat constant de către partea transnistreană este în contrast total cu abordarea autorităților de la Chișinău, care respectă și asigură realizarea dreptului la libera circulație pe teritoriul țării și peste hotarele acesteia tuturor cetățenilor, persoanelor și rezidenților cu drept de ședere legalizat, indiferent pe ce mal locuiesc. Este de menționat că în cadrul rundei, partea moldovenească a reamintit despre necesitatea de a convoca în scurt timp ședința grupurilor de lucru pentru drepturile omului, tergiversată din motive neclare de către partea transnistreană, or, partea moldovenească a mers la întâmpinarea Tiraspolului și a facilitat reluarea după o pauză de mai bine de 5 ani a ședinței subgrupurilor de lucru pentru probleme bancare din cadrul grupurilor de lucru pentru economie, organizată pe 20 aprilie curent. Platforma pentru drepturile omului este extrem de importantă reieșind din multitudinea de probleme existente în această sferă și obligativitatea soluționării necondiționate a acestora. 15.2. Privind în oglindă, considerați că partea transnistreană poate privi cu satisfacție rezultatele conferinței? Percepția inițială, adeverită ulterior și pe parcursul negocierilor era că partea transnistreană miza pe propulsarea a 4 priorități: a) aprobarea unui proiect de mecanism privind garanțiile de realizare și modul de implementare a documentelor semnate între Chișinău și Tiraspol; b) avansarea în soluționarea temei dosarelor penale în care figurează „oficiali” și anumiți antreprenori din regiune și formalizarea unor termene concrete de rezolvare a acestora; c) obținerea unor 160 angajamente adiționale în sfera interacțiunii bancare și a transportului feroviar de mărfuri (de ex.: deblocarea importului de produse petroliere prin punctul de trecere “Slobodca-Colbasna”); d) abordarea subiectului sancțiunilor impuse pe 02 mai curent de către autoritățile din Ucraina în raport cu Uzina Metalurgică de la Râbnița. Referitor la inițiativa părții transnistrene de a promova un proiect de mecanism privind garanțiile de realizare și modul de implementare a documentelor semnate între Chișinău și Tiraspol și care în fapt țintește să creeze un cadru juridic terț menit să se suprapună cadrului legal național și să stabilească termene-limită de soluționare a problemelor de interes exclusiv pentru Tiraspol, utilizându-se argumentul egalității părților și a dreptului de a înainta și de a obține garanții de rezolvare a subiectelor propuse de către Tiraspol și care doar se axează pe coșul social-economic, fără a deschide coșurile umanitar, instituțional, politic și de securitate. Partea moldovenească a replicat prin faptul că formatele de negocieri “1+1” și “5+2” reprezintă platformele optime pentru monitorizarea implementării documentelor, mecanismele, măsurile concrete, termenii de executare la fiecare caz sunt individualizați și sistematizați, iar per general abordarea garanțiilor este o parte componentă a reglementării politice și se examinează în conexiune cu problematicile specifice, respectiv, din aceste considerente promovarea unei înțelegeri pe garanții fiind inoportună. Plus, conform principiilor și procedurilor agreate în negocieri toate înțelegerile politice trebuie să fie aduse la îndeplinire cu bună-credință, consecutiv și în direcția soluționării tuturor problemelor din cele 3 coșuri ale negocierilor (social-economic, umanitar și drepturile omului, reglementarea cuprinzătoare a dosarului transnistrean). Pe tema dosarelor penale, în mod tradițional partea transnistreană le-a atribuit o conotație politică, invocând persecutarea prin intermediul acestora a oficialilor și a agenților economici din regiune care sunt limitați în dreptul la libera circulație, precum și insistând pe efectuarea unui schimb de liste a figuranților de pe ambele maluri și pe identificarea unei proceduri de încetare sincronă a urmăririi penale. Partea moldovenească a explicat clar despre lipsa căruiva mecanism de ingerință în activitatea de înfăptuire a justiției, organele care o îndeplinesc dispunând de autonomie decizională, iar pentru liberarea de răspundere fiind necesară întrunirea unor circumstanțe expres enumerate de legislația procesuală sau dispariția unui element din componența infracțiunii, reamintind că subiecții vizați pot afla starea dosarului respectiv urmare a depunerii solicitării respective pe adresa 161 organului de urmărire penală abilitat. Partea moldovenească a mai reamintit că în prezent doar pct.5 din Decizia protocolară pe terenurile din r-nul Dubăsari prevede o procedură de abordare a temei în fața organelor de drept dacă se restabilește Mecanismul din anul 2006 de prelucrare a pământurilor, iar ulterior se va mișca pas cu pas în dependență de situația fiecărui caz particular. În partea ce ține de înaintarea de noi priorități în sfera bancară și feroviară, partea moldovenească a punctat despre necesitatea concentrării în acest an pe faza de implementare integrală a celor 6 decizii protocolare semnate și a identificării soluțiilor optime la celelalte 2 subiecte rămase de pe agenda așa-numitului pachet „Berlin plus”, și ulterior, intervenirea părților cu sugestii de obiective viitoare pentru următoare perioadă, respectiv, acestea nefiind formalizate în Protocolul Conferinței Permanente. Pe problema bancară este vizibilă tentativa reprezentanților Tiraspolului de a stabili o interacțiune la nivelul structurilor centrale, în timp ce Chișinăul urmărește obiectivele extinderii politicilor în domeniu și standardelor aplicate pe malul drept, fortificării rolului și competenței Băncii Naționale a Moldovei în sensul acoperirii și a perimetrului raioanelor de est ale țării, punerii în circulaţie a bancnotelor şi a monedelor metalice naționale în sistemul de plăți și de remunerări din stânga Nistrului și din mun.Bender. Cu privire la dorința exponenților de la Tiraspol de a relua importul de produse petroliere prin punctul de trecere “Slobodca- Colbasna”, pot fi exprimate mari rezerve din perspectiva avansării controlului în comun (moldo-ucrainean) pe segmentul central al frontierei de stat, plus, partea transnistreană refuză să armonizeze tarifele feroviare la cele aplicabile pe malul drept, impozitează discriminatoriu și cu taxe mărite trenurile marfare ale Căilor Ferate din Moldova (CFM), nu dispune de infrastructura necesară în domeniul standardizării și metrologiei la punctele de trecere feroviară (de ex.: pentru a verifica cifra octanică sau a lua probe de calitate la concentrația de sulf în produsele petroliere introduse în regiune), iar la rândul, său partea moldovenească prin Hotărârea de Guvern nr.1232 din 09.11.2016 a creat posibilitatea de a efectua asemenea importuri prin punctul de trecere “Cuciurgan-Novosavițcaia” cu vămuirea acestora la postul vamal “Bender-2” și aceasta în pofida pierderilor anual suportate de CFM în valoare de 6 mln. de lei moldovenești și estimativ 2,5 mln. de lei în cazul deschiderii punctului “Slobodca-Colbasna”. Subiectul sancționării Uzinei Metalurgice din Râbnița deși a fost abordat tangențial de către partea transnistreană nu a primit nici o 162 reacție din partea participanților la reuniune, reamintind în acest sens că decizia a fost luată pe 02 mai curent de către Consiliul Național de Securitate al Ucrainei în raport cu mai multe întreprinderi controlate de către Federația Rusă și regimurile secesioniste, este valabilă pe o perioadă de 3 ani și vizează blocarea activelor, restricționarea tranzacțiilor comerciale, stoparea achizițiilor publice, împiedicarea retragerii capitalului din Ucraina etc. Per ansamblu, se poate conchide că în rezultatul rundei părțile s- au menținut în albia angajamentelor anterior asumate prin pachetul celor 8 priorități sau 4 Chișinău+4 Tiraspol, nefiind constatată situația de gen “win-lose” pentru una dintre părți, iar grație activismului și argumentelor pertinente ale delegației moldovenești s-a reușit definitivarea unei text echilibrat al protocolului ședinței, ajustat la capacitățile de intervenție ale reprezentanților politici și cu excluderea formulelor în măsură să angajeze părțile în sarcini ce le depășesc mandatul sau care nu se încadrează în logica principiilor și procedurilor de desfășurare a negocierilor. 15.3. Având experiența recentelor discuții în format „5+2”, pledați pentru continuarea neschimbată a acestui cadru de negociere, sau vedeți necesare anumite ajustări? De la etapa creării platformei părților și mediatorilor (19- 20.02.2002), urmată de completarea cu echipa observatorilor (26- 27.09.2005), formatul de negocieri „5+2” rămâne a fi unicul mecanism de negocieri în care sunt antrenați actori internaționali importanți ce dispun de pârghii reale pentru a influența procesul de reglementare. Dacă e să ne referim la mediatorii actuali, rolul acestora este unul extrem de important în contextul majorității proceselor ce au loc în regiunea transnistreană: Federația Rusă – dispune de pârghii decisive și multisectoriale pentru a influența politicile și comportamentele așa- numitei administrații de la Tiraspol, Ucraina – prin segmentul central de frontieră acoperă tot perimetrul transnistrean al acesteia, poate controla fluxurile de mărfuri și bunuri ce intră/ies din regiune, după criza Donbas-Crimeea este nemijlocit cointeresată de calmarea potențialelor focare de insecuritate din stânga moldovenească a Nistrului, dar și pledează pentru protejarea drepturilor celor circa 28% de ucraineni ce locuiesc în regiune, OSCE – dispune de un mandat clar definit de a contribui la atingera unei reglementări politice durabile și cuprinzătoare a conflictului transnistrean, a asigura transparența în procesul de retragere și de distrugere a armamentului ilegal dislocat în regiune, a 163 promova drepturile omului și a coordona asistența financiară și tehnică acordate în acest scop. Logica includerii în proces a observatorilor SUA și UE a reieșit din capacitatea acestora de a influența situații și politici la nivel european și global, aportul lor fiind unul major în sprijinirea parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova direct legat și de evoluția evenimentelor în raioanele de est ale țării, completarea unor reforme structurale de calitate combinate cu proiecte de asistență și pentru populația din stânga Nistrului, oferirea unor mecanisme specifice în măsură să armonizeze cadrele normative de pe ambele maluri prin prisma modelelor universale/comunitare, și desigur asigurarea unor elemente de echilibru și control democratic asupra versiunilor de reglementare politică promovate de către factorii nostalgici după trecutul ex-sovietic. Un obiectiv primordial al autorităților moldovenești este de a ridica statutul SUA și UE în negocieri de la observatori la mediatori pentru a le atribui un rol mai activ și mai vizibil în identificarea soluțiilor la problemele incluse de către părți pe agendă. Partea moldovenească își dorește să simtă o prestație mai vizibilă și mai calitativă a partenerilor internaționali și care în același timp să fie obiectivă, profesionistă și axată pe obținerea unor rezultate pozitive în beneficiul ambelor părți și în special a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, în măsura în care acestea pas cu pas să contribuie la construirea soluției politice a conflictului bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a statului unitar și indivizibil Republica Moldova. Uneori se constată abordări superficiale a unor situații din partea partenerilor occidentali fără a fi evaluate plenar vulnerabilități imediate și adeseori poate fi auzit mesajul de genul că capitala e la Chișinău și următorul pas în întâmpinare/ compromisul rezonabil trebuie să fie făcut pe malul drept în timp ce de pe cel opus mereu se nasc pretenții și dificultăți artificiale și deseori partea moldovenească este nevoită să intervină cu diverse probe vădite pentru a-și demonstra corectitudinea pozițiilor sau a limpezi orizonturile actorilor externi, ultimii și în particular unii fiind ghidați de tentația unor bonusuri de imagine sau de uzuala tactică de a face pe placul jucătorilor mai mari de pe harta politică a Eurasiei. În mediul civic pot fi auzite păreri precum că formatul de negocieri „5+2” a demonstrat o impotență constantă de-a lungul existeneței sale pe motivul incapacității de a îndeplini principala sa misiune ce îi revine (determinarea statutului juridic special al regiunii transnistrene în limitele statalității internațional recunoscute a Republicii 164

Moldova) și s-a concentrat pe abordarea pașilor mici care în fapt rezolvă probleme de ordin social-economic fără a se avansa la cadrul umanitar, instituțional, politic și de securitate al conflictului. Anume din acest considerente, unele opinii optează pentru reconfigurarea acestui format sau schimbarea cu locurile a unor actori. Grăunte logic există în acest sens, însă, atâta timp cât nu a fost agreat ceva mai competitiv, rămâne să continue interacțiunea în obișnuita platformă a existentei conferințe permanente pe probleme politice, până la găsirea unei formule mai pragmatice și mai adaptate la realitățile de securitate națională, regională și paneuropeană. 15.4. Considerați expertiza societății civile ca fiind utilă eforturilor Dvs. oficiale în abordarea negocierilor? În ce măsură sunteți dispuși să vă acomodați agenda și stilul de negociere semnalelor venite din societatea civilă? Inițiativele și implicarea mai multor exponenți din sfera neguvernamentală este mereu binevenită, mai ales că problematica transnistreană nu prezintă un viu interes pentru publicul larg din Republica Moldova, fapt demonstrat de multiple sondaje de opinie, dar, totodată, este important să fie luată în considerare părerea tuturor subiecților interesați, fără a se limita libertatea de exprimare la unii actori și a fi lăsați în umbră alții, or, astfel se încalcă valorile și principiile fundamentale ale democrației (de ex.: pluralismul social, toleranța, egalitatea șanselor în drepturi, competiția dreaptă), în acest sens, impunându-se respectarea parametrilor constituționali ai dezideratului național de reintegrare a țării cu reconstituirea spațiilor unice și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Menținerea unei comunicări constante cu reprezentanții mediului asociativ, academic și media este o prioritate permanent practicată de către autoritățile responsabile de dosarul transnistrean și aceasta se rezumă nu doar la relatarea unor rezultate a activităților desfășurate în negocieri sau la enunțarea acțiunilor pozitive întreprinse de către instituțiile guvernamentale în raport cu locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, ci și la schimburi de opinii și expertize pe marginea unor aspecte problematice, coordonări de poziții și sincronizări de abordări, consultări de proiecte de documente, organizarea de evenimente comune și de platforme de dezbateri publice. Utile sunt și opiniile formulate de către profesioniștii de profil din cadrul asociațiilor obștești, care au posibilitatea de a atrage fonduri mai consistente comparativ cu bugetele austere ale autorităților publice, dar și de a recruta resurse umane focusate pe promovarea de proiecte cu 165 termene-limită și pe explorarea elementelor detaliate ale unor subiecte tehnice, ceea ce contribuie la generarea unor studii/analize complexe ce pot servi ca surse alternative de ghidare/suport în activitatea instituțiilor guvernamentale, care din păcate se confruntă adeseori cu problema crizei cadrelor calificate și cu cea a migrării masive a acestora către mediul privat/ asociativ din bine-cunoscutul motiv al remunerărilor mai competitive. Negociatorii din partea Chișinăului și funcționarii publici responsabilii de problematica transnistreană inițiază consultări publice cu exponenții relevanți ai societății civile pentru a informa despre procesele inițiate și discutate pe tematica reglementării dosarului transnistrean, precum și pentru a recepționa recomandări argumentate temeinic și care pot contribui la fortificarea pozițiilor părții moldovenești în procesul de negocieri și la propulsarea unor obiective comune, compatibile cu dezideratul guvernamental al reintegrării statale, cu interesul public major și cu prioritățile politice naționale. 15.5. Cum evaluați pozițiile și implicarea partenerilor internaționali în procesul de negociere și, în mod special, în derularea formatului „5+2”? Ce așteptări aveți în viitor, de la aceștia? Ca în orice negocieri rolul-cheie și generatorul tuturor proceselor sunt părțile, iar mediatorii și observatorii dispun de atribuții intermediare, diferite ca interes și manifestare la fiecare în parte și orientate spre stimularea dialogului dintre actorii centrali. În mod evident, părțile își doresc o vizibilitate mai mare a partenerilor externi pentru a avea o mai bună claritate și o ghidare de bune practici sau a însuși lecții învățate din experiența gestionării altor conflicte, însă, deocamdată asemenea manifestări nu pot fi observate. Îndrumările actorilor co-participanți se rezumă la recomandarea de a menține o atmosferă pozitivă, solicitarea de a fi obținute cât mai multe rezultate tangibile și formule de compromis reciproc acceptabile, promovarea unor istorii de succes, evitarea tensionării prin acțiuni unilaterale a interacțiunii dintre maluri, adoptarea unor poziții neutre, dar și accentuarea că Chișinăul e capitala și în toate procesele trebuie să fie inițiatorul și facilitatorul de bază. O preocupare mai sporită de evoluțiile derulate în negocieri se urmărește din partea Ucrainei și aceasta este ceva firesc după izbucnirea mișcărilor secesioniste din regiunile sud-est ale acesteia, dar și reieșind din prezența la hotarele sale vestice a istoricului dosar nistrean, cu un teritoriu aflat în afara ochiului de supraveghere constituțională și 166 existența în acest perimetru a unor elemente de insecuritate regională. Grație dificultăților întâmpinate pe aceiași filieră a diferendelor teritoriale nerezolvate, în ultimii ani se observă o apropiere considerabilă în viziuni a oficialilor de la Chișinău și Kiev, care de exemplu după o lungă perioadă de timp au conștientizat indispensabilitatea efectuării unui management comun al frontierelor de stat pe segmentul central (transnistrean) al acestora. Partea moldovenească mizează mereu pe sprijinul partenerilor internaționali pentru a scoate din umbră obiective strategice și domenii primordiale de intervenție ce pot fi propulsate cu asistența acestora, precum ar fi: îmbunătățirea situației drepturilor omului în zonele aflate în afara controlului autorităților constituționale, lichidarea tuturor barierelor de circulație și de comunicare între maluri, documentarea exercițiilor și incidentelor cu caracter militar/ provocator cu raportarea acestora centrelor regionale de prevenire și de gestionare a conflictelor, insistarea pe evacuarea trupelor și echipamentelor ilegal staționate pe teritoriul țării-gazdă, asistarea părții transnistrene în agrearea statutului său juridic în componența statului unitar și indivizibil. 15.6. Aveți anumite așteptări și cerințe specifice la adresa României, în gestionarea procesului de reglementare transnistreană? România este vecinul vestic al Republicii Moldova, podul de legătură cu UE, un partener strategic și istoric, un sistem de valori comune, un susținător campion în promovarea parcursului european și reformator pe malul estic al Prutului și tot așa mai departe, și reieșind din acest context autoritățile de la București sunt privite cu o doză majoră de încredere și în privința aspectelor ce vizează sprijinirea procesului de soluționare a dosarului transnistrean, mai ales din latura acordării asistenței în menținerea funcționalității și durabilității statului unitar și indivizibil la etapele de reglementare și de implementare a statutului juridic al unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și din mun.Bender. Desigur, ar fi salutabilă prezența părții române în platforma de negocieri a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană pentru a se genera noi valori adăugate și de bună-credință în identificarea soluțiilor la subiectele din toate cele 3 coșuri ale agendei procesului de negocieri. Deocamdată, această prezență se limitează la reprezentarea generală a acesteia ca stat- membru al UE și a cărui voce se diluează în mesajele și viziunile transmise de exponenții Bruxelles-ului în negocierile pe problematica 167 transnistreană. Sperăm totuși că va veni momentul politic oportun pentru ca să fie vociferată și agreată adăugarea României în calitate de mediator în negocieri, pentru că e și firesc acest fapt deoarece conflictul respectiv atinge teme sensibile de securitate și umanitare ce pot fi depășite într-o manieră constructivă și amiabilă cu implicarea diplomaților cu experiență de la București. Încurajăm autoritățile române să continue implementarea pe malul stâng al Prutului a programelor de asistență pe dimensiunea transnistreană și pe cea de integrare europeană, să acorde expertiză tehnică instituțiilor guvernamentale de la Chișinău în procesul de promovare a politicilor sectoriale în domeniul reintegrării țării, să intervină cu alocuțiuni pro-Republica Moldova în cadrul platformelor internaționale de dialog și să fie mereu implicate în aspectele ce țin de garantarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană. 15.7. Care sunt obiectivele generale și specifice, pe care Chișinăul va insista în negocierile următoare? La moment accentul de bază se pune pe completarea și pe implementarea integrală a angajamentelor convenite în așa-numitul pachet „Berlin plus”, iar la următoarea etapă părțile în comun cu actorii internaționali din formatul de negocieri „5+2” vor stabili o nouă agendă de lucru pentru perioada viitoare, iar dinamica acestui proces va depinde de rezultatele înregistrate în acest sens de către ambele părți. Concomitent, partea moldovenească a reiterat necesitatea ca pe lângă subiectele menționate să fie luate în vizor și să fie menținute ca fiind drept prioritare încă 2 teme primordiale, și anume: 1) menținerea stabilității în perimetrul Zonei de Securitate și asigurarea funcționalității Comisiei Unificate de Control (CUC), b) monitorizarea respectării/ protecția drepturilor omului în regiunea transnistreană. Logica includerii pe agendă a primului subiect a reieșit din multiplele dificultăți și blocaje cu care se confruntă în activitatea sa CUC, unde datorită intransigenței și indezirabilității părții transnistrene de a rezolva problemele curente/urgente din Zona de Securitate se bate practic pasul pe loc în aspecte indispensabile: eliminarea infrastructurii posturilor nelegitim instalate/ consolidate în preajma liniei administrative, asigurarea liberei circulații a persoanelor/ mijloacelor de transport/ mărfurilor, adoptarea unei decizii comune pe marginea deschiderii podului dintre localitățile Gura Bâcului și Bâcioc, elucidarea circumstanțelor unor incidente și acțiuni cu caracter provocator, inclusiv 168

în partea ce ține de deplasarea neautorizată a unor unități de tehnică blindată și auto militare fără notificarea prealabilă a CUC și cu implicarea echipamentelor ce nu aparțin contingentelor forțelor de menținere a păcii. La rândul lor, aceste probleme au o conexiune directă cu negocierile politice și cu coșul nr.3 al agendei de lucru a formatului „5+2” (aspectele de securitate), iar în lipsa unei impulsionări din partea actorilor politici activitatea CUC așa și va rămâne în impas fără a se avansa în direcția îmbunătățirii situației în Zona de Securitate și fără a se oferi încrederea socială în capacitatea Comisiei de a gestiona eficient provocările apărute. Problema drepturilor omului este nu mai puțin strategică, mai ales că situația în domeniul de referință este una alarmantă, în regiune fiind atestate încălcări a unei categorii extinse de drepturi și libertăți inalienabile (drepturile copilului, dreptul la cetăţenie și la educație în limba maternă, la libera circulaţie, proprietatea privată, muncă, asistenţă şi protecţie socială, ocrotirea sănătății, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, integritatea fizică şi psihică, dreptul la un proces echitabil etc), cu persecutarea premeditată și interzicerea activității promotorilor drepturilor omului, includerea in listele persoanelor indezirabile a tuturor celor ce pretind a fi potențiale riscuri la adresa așa-numitei securități regionale, inclusiv a oficialilor și a funcționarilor publici ce activează în instituțiile de stat constituționale. Reieșind din existența platformei grupurilor de lucru pentru drepturile omului, recent relansate după o pauză de 5 ani și 4 luni, cu întrunirea pe 15 iunie curent a experților de pe ambele maluri ale Nistrului într-o nouă ședință comună și cu trasarea unor subiecte actuale ce urmează a fi abordate în perioada următoare, exprimăm speranța că se va trece astfel și la avansarea discuțiilor pe temele din coșul nr.2 de pe agenda negocierilor (aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului). Este de remarcat în aceiași ordine de idei, că în luna aprilie curent, partea moldovenească a intervenit către reprezentantul politic de la Tiraspol cu propunerea de a crea o platformă de interacțiune la nivelul asociațiilor non-guvernamentale promotoare a drepturilor omului, exponenților mass-media și a organizațiilor internaționale relevante, menită să evidențieze cele mai sensibile probleme legate de lezarea drepturilor și libertăților fundamentale și să identifice soluții conforme standardelor internaționale. Deocamdată, însă, la inițiativa Chișinăului nu s-a reacționat nici într-un fel.

169

16. CONCRETIZĂRI PE MARGINEA EFECTELOR PRODUSE DE APOSTILA APLICATĂ PE DIPLOMELE DE MODEL NEUTRU EMISE DE UNIVERSITATEA ,,TARAS ȘEVCENCO” DIN TIRASPOL

07 septembrie 2018

Semnarea la 25 noiembrie 2017 a Deciziei protocolare “Cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană” şi crearea bazei normative necesare (aprobarea Hotărârii de Guvern nr.138 din 07.02.2018 ,,Cu privire la completarea punctului 9 din Regulamentul privind aplicarea apostilei” şi promovarea Ordinului respectiv al Ministrului educației, culturii și cercetării nr.120 din 06.02.2018) au asigurat condițiile necesare pentru demararea la 20 martie 2018 a procesului de apostilare a diplomei de model neutru emise de Universitatea „Taras Şevcenco” din Tiraspol. În baza acestui mecanism până la 21 octombrie 2020 au fost depuse, examinate și apostilate 386 diplome de studii de model neutru, cu următoarea destinație, conform tabelului de mai jos:

Nr. Denumirea Nr. Nr. Denumirea Nr. d/o statului diplomelor d/o statului diplomelor 1. Italia 86 11. Belgia 9 2. SUA 53 12. Albania 6 3. Bulgaria 47 13. Elveția 5 4. Polonia 32 14. Grecia 4 5. Franţa 28 15. Turcia 4 6. Israel 27 16. Portugalia 3 7. Marea Britanie 15 17. Australia 3 8. Austria 13 18. Republica Cehă 3 9. Olanda 11 19. Finlanda 2 10. Slovenia 10 20. Norvegia 2

Aplicarea apostilei este o formalitate, prin care se atestă veridicitatea semnăturii, calitatea în care а acționat semnatarul actului, autenticitatea sigiliului și а ștampilei de ре acest act. Această procedură se realizează în temeiul prevederilor actelor normative în vigoare ale Republicii Moldova şi ale Convenției de la Haga cu privire la 170 suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine din 05.10.1961, intrată în vigoare pentru Republica Moldova începând cu data de 16 martie 2007.

LISTA statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961:

Africa de Sud Latvia

Albania Lituania

Andorra Luxembourg

Arabia Saudită Malaysia

Argentina Israel

Armenia Italia

Australia Japonia

Austria Kazakhstan

Azerbaijan Malta

Belarus Mauritius

Belgia Mexic

Bosnia and Herzegovina Monaco

Brazilia Muntenegro

Bulgaria Maroc

Burkina Faso Noua Zeelandă

Canada Norvegia

Chile Olanda

China Panama

Coreea de Sud Paraguay

Costa Rica Peru

Croația Polonia Cipru Portugalia

Cehia Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Danemarca Republica Moldova

Ecuador România

Egipt Serbia

Elveția Singapore

Estonia Slovacia

Federația Rusă Slovenia Finlanda Spania Filipine Statele Unite ale Americii

Macedonia Suriname

Franța Suedia 171

Georgia Șri Lanka

Germania Tunisia Grecia Turcia

Ungaria Ucraina Iordania Uniunea Europeană

Irlanda Uruguay

Islanda Venezuela

India Vietnam

Apostilarea diplomelor de model neutru oferă titularului posibilitatea de a le utiliza pe teritoriul unui alt stat parte la Convenție, inclusiv pentru înmatricularea la studii sau angajarea în câmpul muncii, iar angajatorilor și instituțiilor educaționale respective revenindu-le rolul de a evalua conform exigențelor aplicabile în statul/instituția respectivă eligibilitatea și competitivitatea candidatului, competențele și calificările acestuia. Actele destinate prezentării pe teritoriul statului care nu este parte la Convenţia de la Haga (Iordania, Canada, Kuweit, Liban, Libia, Emiratele Arabe Unite, Siria etc.) sau pe teritoriul statului, parte la Convenţie, care a formulat obiecţii împotriva aderării Republicii Moldova la aceasta (de ex. Germania), vor urma procedura de supralegalizare. În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la procedura de supralegalizare a documentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 421 din 26.06.2013, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) este responsabil pentru supralegalizarea actelor de studii eliberate de instituţiile de învățământ. Actele se prezintă însoţite de confirmarea Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării. Documentele întocmite pe teritoriul Republicii Moldova de către autorităţile oficiale sau cu participarea lor, destinate pentru utilizare peste hotarele ţării, pentru a fi supralegalizate de MAEIE trebuie să fie confirmate în prealabil de către persoanele responsabile din cadrul autorităților şi instituţiilor respective. MAEIE confirmă autenticitatea sigiliilor, ștampilelor şi semnăturilor aplicate doar de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al RM. Este de punctat că în procesul de apostilare a diplomelor neutre s-a observat că unii solicitanți sunt informați insuficient despre procedurile și efectele juridice generate de apostilă, deseori, aceștia 172 considerând că actul apostilat corespunde criteriilor procesului de la Bologna sau pot fi echivalate cu diplomele de studii emise de universitățile acreditate din Republica Moldova sau din statele de destinație, fără a fi corespunzător notificați de către responsabilii de la Tiraspol că prin procedura de apostilă se constată doar faptul că Universitatea „Taras Şevcenco” se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar absolventul în cauză a efectuat studiile în instituția respectivă, fără careva mențiuni de conformare la cerințele în vigoare din domeniul educațional. În legătură cu aceste situații, partea moldovenească în repetate rânduri a intervenit către reprezentantul politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului cu rugămintea de a depolitiza problematica în cauză și de a explica subiecților interesați despre rolul și semnificația apostilei, precum și pe marginea consecințelor juridice produse de aceasta. Cu referire la procesul de la Bologna este de remarcat că acesta are drept ținte strategice uniformizarea spațiului educațional european, organizarea învățământului superior în 3 cicluri de studii universitare (licență, masterat, doctorat) și sistemul comun de credite de studiu transferabile (ECTS), care permit echivalarea studiilor și mobilitatea studenților, profesorilor și cercetătorilor. Republica Moldova este semnatară a Procesului de la Bologna din mai 2005. Pentru a corespunde principiilor Procesului de la Bologna, este necesar ca Universitatea „Taras Şevcenco” din Tiraspol să transpună în învățământul superior principiile de uniformitate menţionate mai sus. La fel de importantă este şi acreditarea tuturor programelor de studii de către agenții de asigurare a calității, care realizează evaluări externe a calității programelor de studii conform Standardelor și liniilor directorii europene de asigurare a calității (ESG), aprobate la Conferința ministerială de la Erevan în anul 2015. În Republica Moldova o astfel de instituție este Agenția de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. Autoritățile de profil ale Republicii Moldova exprimă deplina disponibilitate de a acorda instituțiilor educaționale de pe malul stâng al Nistrului toată asistența necesară în parcurgerea etapelor necesare pentru a se ralia Procesului de la Bologna și exigențelor naționale din sfera învățământului. Aceasta va contribui la crearea spațiului educațional unic și va oferi tineretului studios posibilitatea de a accede la valorile educaționale naționale, europene și la cele ale statelor cu un nivel avansat de dezvoltare. 173

17. DREPTUL FUNDAMENTAL LA LIBERA CIRCULAȚIE ESTE CONSTANT ÎNCĂLCAT ÎN RAIOANELE DE EST ALE REPUBLICII MOLDOVA

13 septembrie 2018

După cum se știe libera circulație reprezintă un drept fundamental, garantat de Constituția Republicii Moldova (art.27) și consacrat în cele mai importante instrumente juridice recunoscute la nivel internațional: Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 (art.13), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966 (art.12), Protocolul nr.4 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 16 septembrie 1963 (art.2). Toate aceste documente juridice statuează negru pe alb că orice cetățean, precum și persoanele care se găsesc legal pe teritoriul statului respectiv dispun de dreptul inalienabil de a circula în mod liber și de a-și stabili/ alege domiciuliul/ reședința în orice localitate din țară, inclusiv, au la dispoziție dreptul de a ieşi, a emigra şi a reveni în ţară. În lumina prevederilor actelor nominalizate exercitarea drepturilor enumerate supra nu poate face obiectul unor restrângeri decât acelea care sunt reglementate de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică, sunt justificate de interesul public, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și a libertăților altora. Acest drept garantat universal este realizat în modul cuvenit pe teritoriul Republicii Moldova atât în lumina cadrului legal existent cât și cu respectarea exigențelor tratatelor internaționale la care statul este parte, inclusiv prin prisma anagajamentelor de asociere la valorile europene, însă, o situație de incertitudine și de nesiguranță persistă în partea estică a țării unde de mai bine de 26 de ani este nesoluționat dosarul nistrean, iar autoritățile naționale fără a declara rezerve teritoriale de aplicabilitate a convențiilor ratificate încearcă cu antrenarea actorilor externi relevanți să asigure protecția drepturilor și libertăților inalienabile ale locuitorilor din stânga Nistrului. Din păcate, perpetuarea conflictului transnistrean, controlul temporar al localităților din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și din mun.Bender de către administrația de facto tiraspoleană, continua extindere și consolidare de către reprezentanții Tiraspolului a 174 infrastructurii posturilor neautorizate de control pe linia administrativă, în Zona de Securitate și pe segmentul central al frontierei de stat moldo- ucrainene, cu supravegherea strictă a tuturor proceselor și menținerea unei cenzuri stricte au contribuit la complicarea vieții cotidiene a populației, dar și la testarea constantă și punerea în aplicare a variatelor obstacole iraționale între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului. Prin instalarea și fortificarea punctelor nelegitime de trecere, control și de monitorizare a fluxurilor de persoane/ bunuri/ mijloace de transport se induce intenționat artificiala ambianță de funcționare a unor elemente de pseudostatalitate în interiorul frontierelor statului internațional recunoscut Republica Moldova, cu prejudicierea considerabilă a integrității teritoriale, funcționalității autorităților publice împuternicite cu competențe legale, implementării legislației în vigoare pe întreg teritoriul țării, alimentarea factorilor de insecuritate și de infracționalitate și desigur cu eludarea colectărilor de taxe și impozite la bugetul public național. În prezent, structurile transnistrene întrețin și asigură activitatea a circa 67 de astfel de puncte de control (cu participarea reprezentanților de la așa-numitele structuri vamale, de migrație, miliție, ,,grăniceri”), dintre care 44 pe intern sau pe linia administrativă și 23 pe segmentul central al frontierei de stat, și a unor puncte de non-pacificatori, ilegal amenajate în Zona de Securitate (ex.: Corjova, Lunga-1, Lunga-2, Bender-Copanca, Bender-Răscăieți etc.), fără a fi luate în calcul punctele mobile. Puncte de trecere/ control transnistrene, Puncte de trecere/ control amplasate pe intern sau pe linia transnistrene, administrativă amplasate pe segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene În raionul Camenca (6): Hrușca-1, Hrușca-2, În raionul Camenca (7): Hrustovaia, pod Camenca, punctul ,,vamal” Camenca, Rotari, Caterinovca, Ocnița, Valea Crasnâi Octiabri, Rașcov Adâncă, Mocearovca, Slobozia- Rașcov În raionul Râbnița (6): pod Râbnița, stația În raionul Râbnița (4): Broșteni, Râbnița, punctul ,,vamal” Râbnița, Colbasna, Voroncovo, Vadul Turcului Sovetscoe, Plopi, Jura În raionul Dubăsari (11): punctul ,,vamal” În raionul Dubăsari (1): Goianul Nou Dubăsari, pod Dubăsari, pod Lunga, Vadul lui Vodă, Doroțcaia, Dzerjinscoe-Pohrebea, Roghi, Coșnița, Comisarovca Nouă, digul hidrocentralei, Țâbuleuca În raionul Grigoriopol (3): Grigoriopol- În raionul Grigoriopol (2): Colosovo, Delacău, Teiu, Vadul Turcului Mălăiești În raionul Slobozia (4): punctul ,,vamal” În raionul Slobozia (7): Blijnii Hutor, 175

Slobozia, Hlinaia, Crasnoie, Zahorna Grebenichi, Andriașevca Nouă, Andriașevca Veche, Pervomaisc, Nezavertailovca, Novosavițcaia În mun.Tiraspol (5): Bâcioc, Poșta, În mun.Tiraspol (0): Aerodromul, punctul ,,vamal” Tiraspol, stația Tiraspol În mun.Bender (11): punctul ,,vamal” În mun.Bender (0): Bender, Bender-Chișinău, Bender- Chircăiești, Bender-Merenești, stația Bender- 1, stația Bender-2, Varnița, Protiagailovca, punctul central, Căușeni, Gâsca Toată această infrastructură de filtru-control a fost creată și dezvoltată de-a lungul timpului în pofida prevederilor art.5 alin.(1) din Acordul cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992, care stipulează că părțile în conflict se obligă să elimine orice barieră în calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor, cu desconsiderarea opiniei și mesajelor de protest exprimate prin canalele de comunicare din cadrul misiunii de pacificare și a negocierilor pentru reglementarea transnistreană de către partea moldovenească, Misiunea OSCE în Moldova și reprezentanții Ucrainei, precum și cu blocarea activității observatorilor militari și a colaboratorilor organelor de drept ce se deplasau la fața locului pentru a documenta incidentele de resort și a întreprinde măsuri de menținere a ordinii de drept și de evacuare a obiectelor de limitare a liberei circulații. Deseori, instalarea noilor posturi de control avea loc pe timp de noapte sau sub pretinsul pretext de implicare a așa-numiților colaboratori ai structurilor de forță transnistrene în operațiuni de prevenire-combatere infracțională sau cu invocarea prezenței provizorii în calitate grupe de mobile de intervenție pentru ca ulterior posturile respective să fie permanentizate cu amenajarea întregii infrastructuri de restricționare a liberei circulații (blocuri de beton, vagonete, bariere auto, sisteme informaționale etc.) și cu desfășurarea serviciului în ture a personalului responsabil de domeniile vamal, ordine publică, migrația și frontieră. Un exemplu în acest sens sunt punctele ,,Pohrebea” și ,,digul hidrocentralei” din raionul Dubăsari care au fost montate în noaptea de 24 octombrie 2011 și care necătând la nemulțumirea profundă din partea locuitorilor satelor din proximitate, dar și a nenumăratelor încercări ale delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control de a evacua posturile respective așa și au rămas să își desfășoare activitatea până în prezent. 176

Complicarea situației liberei circulații a avut loc în mod deosebit după semnarea la 10 iunie 2013 de către liderul de la Tiraspol a așa- numitei legi cu privire ,,frontiera RMN”, prin care s-a conferit o bază normativă activității punctelor de trecere și s-au stabilit reguli de intrare, tranzit, ieșire, aflare temporară și de deplasare a persoanelor și mijloacelor de transport prin localitățile din regiunea transnistreană, care la rândul său în perioada 2013-2015 a fost urmat de o serie de reglementări regionale prin care s-a determinat pretinsul regim al fluxurilor migraționale și statutul străinilor, adică al persoanelor ce nu dispuneau de așa-numitul act de identitate și ,,cetățenie” transnistreană. Astfel, au fost fixate condiții stricte de control migrațional, cu obligarea așa-numiților străini să se pună la evidența de facto structurilor din regiune și la trecerea prin punctele de ,,control migrațional” (33 în total) să prezinte acte de identitate și să completeze ,,carte/fișe migraționale” – documente confirmatoare a dreptului de ședere temporară pe ,,teritoriul RMN” și care conțin date de identificare a persoanei, termenul de aflare în regiune și informații despre responsabilul de ,,controlul migrațional”. Pentru cetățenii Republicii Moldova, Federației Ruse, Ucrainei, Kazahstanului și Belarusiei perioada de aflare în regiune a fost limitată la 90 de zile, iar pentru cetățenii altor state și apatrizi – la 45 de zile, cu posibilitatea extinderii acestui termen până la 135 și respectiv 90 de zile, la decizia de facto structurii regionale din domeniul migrației. De la aceste reguli au fost exceptați cetățenii Federației Ruse care desfășoară serviciul militar în operațiunea de pacificare și în subdiviziunile acesteia, în Grupul Operativ al Trupelor Ruse, în organele Procuraturii și în alte instituții ale Federației Ruse ce asigură activitatea contingentului militar rus în regiunea transnistreană. Concomitent, de procedura de luare la evidență au fost scutiți șefii de stat și de Guvern din alte state, deputații și membrii delegațiilor guvernamentale, conducătorii organizațiilor internaționale și familiile acestora, care intră în regiune pe bază de invitație sau în coordonare cu structurile transnistrene de resort, precum și în temeiul unei notificări prealabile despre intenția de a se deplasa în/prin regiunea transnistreană. Conform regulilor instituite aflarea pe teritoriul regiunii este interzisă sau se anulează în privința persoanelor care finanțează/planifică/sprijină sau săvârșesc acte teroriste/ extremiste, reprezintă un pericol pentru securitatea regională/civică, susțin schimbarea prin violență a bazelor ,,sistemului constituțional al RMN”, au fost deportate sau expulzate în decursul a 5 ani de la data depunerii 177 cererii de eliberare a permisului de ședere, sunt condamnate printr-o sentință pentru comiterea unor infracțiuni grave sau deosebit de grave, au antecedente penale nestinse, au fost atrase la răspundere contravențională de două sau mai multe ori pe parcursul unui an în partea ce ține de asigurarea regimului de aflare a străinilor în regiunea transnistreană. Practic, începând cu anul 2014, în mod semnificativ s-au intensificat cazurile de reținere ilegală și de restricționare a liberei circulații a locuitorilor originari și domiciliați în raioanele de est ale țării ce dispuneau exclusiv de cetățenia R.Moldova și erau considerați ca fiind în conflict cu interesele structurilor de facto de la Tiraspol, fapt ce demonstra deja că partea transnistreană aplica pe deplin regulile migraționale recent aprobate. Mai mult decât atât, politicile nou-promovate de către reprezentanții Tiraspolului au ajuns la limita absurdului, fiind atestate multiple cazuri în special în privința locuitorilor din raionul Dubăsari și din mun.Bender (raioane strategice, unde după cum se poate observa au fost amplasate cele mai multe puncte de control), care aveau domiciliu în unitățile administrativ-teritoriale menționate, dar la trecerea prin punctele de control ale Tiraspolului erau reținuți, amendați pentru depășirea termenului de aflare în regiune, anunțați că sunt cetățeni străini și că pentru a se conforma cerințelor administrației tiraspolene trebuie să se documenteze cu așa-numita cetățenie nerecunoscută, iar în alte cazuri fiind aplicată chiar sancțiunea de expulzare din regiune, autoritățile constituționale fiind nevoite să asigure temporar persoanele în cauză cu cazare și loc de muncă pe malul drept al r.Nistru. Tendința de blocare a liberei circulații de către reprezentanții structurilor de forță transnistrene a vizat și o mare parte din salariații cetățeni ai R.Moldova care se deplasau la serviciu în instituțiile și întreprinderile din regiunea transnistreană, fiind înregistrate multiple plângeri pe faptul stopării și împiedicării trecerii a colaboratorilor penitenciarelor nr.8 și 12 din or.Bender, Întreprinderii pentru Silvicultură „Tighina”, inspectoratelor de poliție Dubăsari și Bender, cadrelor didactice din școlile cu predare în baza grafiei latine, dar și a persoanelor ce activau la uzine sau comercializau produse/ mărfuri la piețele din stânga Nistrului sau din or.Bender. Este bine cunoscut că după 1992, exponenții Tiraspolului au întreprins mai multe tentative pentru a evacua din regiune subdiviziunile teritoriale ale autorităților Republicii Moldova cu invocarea diferitor pretexte de neconformare la așa-numitele exigențe ale cadrului normativ regional din domeniul 178 lingvistic/fiscal, de perturbare a ordinii publice, de pezență a focarelor de tuberculoză sau de exersare prin intermediul acestora a diferitor activități operative de investigații, iar după introducerea regimului migrațional au creat premise adiționale pentru persecutarea persoanelor incomode.

Cazul A.Z.: interzicerea nemotivată a accesului în regiunea transnistreană. Pe 15 aprilie 2014 cetățeanul Republicii Moldova A.Z. se deplasa cu autovehiculul cu numere de înmatriculare moldovenești în direcția or.Camenca, însă la așa-numitul punct de trecere din apropierea s.Lunga din raionul Dubăsari reprezentanții structurilor de forță transnistrene au blocat trecerea și au declarat că autovehiculul și conducătorul acestuia au interdicție de intrare în regiunea transnistreană. A.Z. a precizat că se deplasează în orașul natal unde în mod tradițional serbează Paștele lângă cei apropiați, iar la rugămintea acestuia de a i se explica motivele aplicării interdicției, exponenții Tiraspolului doar au avertizat că în eventualitatea trecerii pe partea cealaltă a „postului de control” mijlocul de transport va fi confiscat, iar el va fi atras la răspundere penală. În pofida multiplelor adresări către structurile de resort din regiune cu solicitarea clarificării situației create, dlui A.Z. i s-a comunicat că informația solicitată este cu caracter confidențial și nu poate fi prezentată pentru a se lua cunoștință. Deși, au fost expediate mai multe demersuri prin canalele de dialog ale reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană și ale Comisiei Unificate de Control cu solicitarea către partea transnistreană de a elucida circumstanțele incidentului, a prezenta informații detaliate și raționamentele unor asemenea măsuri restrictive, dar și de a elimina barierele instituite, reprezentanții Tiraspolului nu au reacționat nici într-un fel. Mai mult decât atât, pe 05 decembrie 2014 cet. A.Z. a fost stopat la așa-numitul punct de trecere „Bender-Chișinău” în timp ce se deplasa spre or.Tiraspol, iar după verificări îndelungate a documentelor reprezentanții structurilor de forță transnistrene l- au notificat că acesta este declarat persoană indezirabilă, iar numele său figurează în lista persoanelor cărore le este interzis accesul în regiunea transnistreană, fără a fi furnizate careva explicații în acest sens.

În lista celor foarte nedoriți de către factorii de decizie de la Tiraspol figurau și consilierii juridici sau organizațiile obștești ce apărau/reprezentau drepturile și interesele legitime ale locuitorilor din stânga Nistrului sau cei care lansau declarații/mesaje critice și ofensive ce erau interpretate ca amenințări la adresa imaginii/ simbolurilor/ stabilității și securității autoproclamatelor entități din regiune, în privința acestora fiind inițiate cauze procesuale, iar numele lor regăsindu-se în bazele de date ale persoanelor non-grata în regiune.

179

Cazul persecutării promotorilor drepturilor omului. Pe parcursul anilor 2015-2016 în adresa Biroului politici de reintegrare parveneau multiple plângeri din partea apărătorilor drepturilor omului ce acordau servicii de consiliere/ asistență juiridică locuitorilor din stânga Nistrului și în privința cărora se intentau dosare artificiale și se restricționa accesul în localitățile din regiunea transnistreană, iar în privința unor activiști structurile de securitate din regiune în mod premeditat difuzau mesaje calomnioase și defăimătoare, prin care catalogau activitatea acestora drept extremistă și periculoasă pentru stabilitatea regională. În legătură cu aceste provocări abuzive au intervenit cu apeluri de a înceta urmărirea administrativă/ penală a promotorilor în cauză diferite organizații internaționale, iar pe linia negocierilor reprezentanții Chișinăului au sesizat toți actorii formatului de negocieri ,,5+2” și organele de drept cu apelul mobilizării sprijinul extern în vederea îmbunătățirii situației în domeniu, lichidării impedimentelor în calea liberei circulații și asigurării protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Cu regret, însă, reprezentanții Tiraspolului ignorau apelurile Chișinăului și ale organizațiilor internaționale, desfășurau intense campanii de dezinformare și evitau soluționarea problemelor abordate.

Pe lângă aceasta este de remarcat că toți funcţionarii publici, persoanele cu funcții de demnitate publică, aleșii poporului (de nivel central și local), demnitarii de rang înalt ce activează în autoritățile publice ale Republicii Moldova la fel se regăsesc în listele persoanelor indezirabile pe teritoriul regiunii transnistrene, iar pentru fiecare deplasare a acestora în regiune sau tranzitarea acesteia fiind necesară utilizarea formulei de notificare scrisă prealabilă prin canalul de comunicare al liderilor sau al reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului și Tiraspolului, cu specificarea numelui și prenumelui vizitatorilor, funcției deținute, scopului şi duratei vizitei, locațiilor vizitate, punctului de trecere, datelor de identificare a mijloacelor de transport utilizat. Or, prin promovarea obiectivului de reintegrare teritorială a țării și expunerea publică a poziției privind ilegalitatea acțiunilor întreprinse de structurile neîmputenicite prin lege sau alese nedemocratic, abordările funcționarilor moldoveni sunt tratate ca fiind incompatibile cu politica administrației de facto de la Tiraspol sau periculoase pentru stabilitatea și securitatea regională, și respectiv, primii fiind incluși în așa-numitele liste negre/ ale persoanelor indezirabile. Referitor la situația misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova și a organizațiilor internaționale este de specificat că începând cu luna noiembrie 2013 și până la finele anului 2017 accesul în regiune a reprezentanților acestora era problematic, chiar 180 personalul Misiunii OSCE făcea uz de procedura notificării timpurii, astfel fiind dificil de îndeplinit mandatul încredințat și activitățile uzuale (de ex. acordarea consilierii juridice și psihologice victimelor a căror drepturi au fost lezate, efectuarea vizitelor de documentare în locurile privative de libertate din stânga Nistrului, participarea la ,,ședințele de judecată” din regiune și elaborarea rapoartelor despre evoluții pe cazuri particulare). Doar începând cu anul 2018 accesul exponenților partenerilor internaționali a fost simplificat în regiune. În cazul jurnaliștilor, operatorilor de imagini și fotografilor de pe malul drept ce intenționează să realizeze interviuri/ imagini/ poze și să difuzeze materiale/ emisiuni despre evenimente locale în mod obligatoriu este impusă parcurgerea ,,procedurii de acreditare” la de facto structurile de resort din regiune, care pot însă refuza ,,acreditarea” dacă primii vor mediatiza informații în măsură să prejudicieze ,,reputația” instituțiilor locale sau să dăuneze ,,intereselor regionale”, vor încălca cerințele pretinsului cadru normativ transnistrean. La temă e și subiectul celor 8 instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană, activitatea cărora este permanent politizată și îngrădită de către reprezentanții structurilor de facto din regiune, care în pofida înțelegerilor convenite în negocieri continuă să limiteze libera circulație a elevilor și a profesorilor, precum și să condiționeze modul de transportare a materialelor didactice, alimentelor și altor bunuri de uz strict necesar pentru buna funcționare, continuând aplicarea regimului de notificare scrisă prealabilă a oricărei deplasări prin punctele neautorizate de control de pe linia administrativă. Până la 01 august 2018 era actuală și problema fermierilor din raionul Dubăsari, cărora de la finele anului 2013 le-a fost blocat accesul la terenurile agricole aflate după traseul Râbnița-Tiraspol, situație ce a persistat și în perioada 2004-2006, când datorită amplasării intenționate a mai multor puncte de control „miliţienești” şi „vamale” ale de facto structurilor transnistrene și a condiționării înregistrării pământurilor la structurile locale controlate de Tiraspol s-a îngrădit integral posibilitatea prelucrării acestora, cu suportarea unor pierderi imense ce au fost compensate parțial din fondul de rezervă al Guvernului R.Moldova. Toate aceste restricții artificial create contravin prevederilor pct.2 din Decizia protocolară privind anumite aspecte ale libertăţii de circulaţie a populației, semnată pe 27 februarie 2014 în cadrul formatului de negocieri ,,5+2”, care stipulează că părțile vor elimina 181 barierele în calea liberei circulații a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv a persoanelor cu funcții de răspundere. Pe întreg parcursul prezenței problemei, dar și după fiecare incident adus la cunoștință autoritățile moldovenești au întreprins toate măsurile posibile pentru a soluționa problema, cu menținerea permanentă a subiectului liberei circulații pe agenda platformelor de dialog pentru reglementarea transnistreană și a Comisiei Unificate de Control, sesizarea partenerilor internaționali în formatul de negocieri ,,5+2”, intervenirea către reprezentanții Tiraspolului cu apelul de a renunța la discriminarea și persecutarea cetățenilor R.Moldova cărora este inadmisibil de a le fi aplicate proceduri privind statutul străinilor cu expulzarea forțată a acestora din localitățile de baștină/ unde își au domiciliul și de a anula reglementările normative/ indicațiile birocratice ce îngreunează irațional viața populației. Această stare a lucrurilor trezește o profundă indignare de vreme ce Chișinăul a dat dovadă de o permanentă toleranță și deschidere spre dialog în raport cu exponenții Tiraspolului, neaplicând limitări în calea liberei circulaţii pentru locuitorii și aşa-numiţii oficiali din regiunea transnistreană, nesolicitând demersuri cu date personale și informații despre scopul și durata deplasărilor pe malul drept, nesupunând verificărilor amănunțite persoanele și mijloacele de transport la traversarea liniei administrative, facilitând luarea la evidenţă în regim simplificat şi gratuit a străinilor cu domiciliu permanent în regiune, tratând nediscriminatoriu toţi cetăţenii de pe malul drept şi stâng. Or, o asemenea abordare trebuie să fie reflectată în oglindă și din partea reprezentanților Tiraspolului, cu respectarea angajamentelor asumate prin Acordul din 21 iulie 1992 și Decizia protocolară din 27 februarie 2014, încetarea provocărilor creatore de crize și tensiuni, revenirea în albia normalității și protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Deși în perioada sărbătorilor pascale și de iarnă deja a devenit o practică pozitivă asigurarea de către reprezentanții Tiraspolului a unui regim simplificat de trecere a liniei administrative pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, autoritățile moldovenești vor insista în continuare pe eliminarea graduală a controalelor de pe linia administrativă şi pe lichidarea posturilor neautorizat instalate în Zona de Securitate, mai ales că rezolvarea temei circulației nestingherite este una prioritară și se conține în așa-numitul pachet Belin+ al agendei procesului de negocieri, iar soluționarea acesteia se impune a fi neântărziată, necondiționată, durabilă și cu bună-credință. 182

18. SITUAȚIA ȘI PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2018 ÎN PROCESUL DE NEGOCIERI PENTRU REGLEMENTAREA TRANSNISTREANĂ

14 decembrie 2018

După cum este bine cunoscut obiectivele de reintegrare a țării și de promovare a unei soluții politice comprehensive pentru conflictul transnistrean cu respectarea suveranității şi integrității teritoriale a R. Moldova rămân a fi prioritare în Programul de activitate guvernamentală și în acest sens autoritățile de la Chișinău depun toate eforturile posibile în vederea realizării acestor deziderate. În cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, partea moldovenească se manifestă proactiv, cu înaintarea permanentă de inițiative și viziuni menite să soluționeze problemele actuale de pe agendă, argumentarea pertinentă și combaterea abordărilor destructive, explicarea obiectivă a situației de fapt și prezentarea măsurilor întreprinse de către autoritățile constituționale în vederea atingerii soluțiilor viabile, mobilizarea partenerilor internaționali, precum și îmbunătățirea permanentă a prestației și a calității expertizei specialiștilor de profil din partea Chișinăului. Efectuând o privire asupra evoluțiilor marcate pe parcursul perioadei 01.01-31.12.2018 în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană observăm că practic dialogul s-a dinamizat în toate platformele de interacțiune existente și este mai intens comparativ cu anii precedenți, cu menținerea activă a formatelor „5+2” (29-30 mai 2018, reuniunea de la Roma), „1+1” (30 întrevederi a reprezentanților politici, comparativ cu 9 în 2017) și a grupurilor de lucru sectoriale (89 de ședințe, comparativ cu 32 în 2017), cele mai productive fiind grupurile de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor (32 de ședințe), ocrotirea sănătății (11 ședințe), telecomunicații și servicii poștale (11 ședințe), economie (9 ședințe), educație (5 ședințe). Datorită spiritului proactiv manifestat de către delegația moldovenească și deschiderii politice a părților, în procesul de negocieri în anul 2018 au fost semnate 4 documente: 1) Decizia protocolară „Privind interacțiunea în domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor”, 15.02.2018; 183

2) Înscrierea protocolară a întrevederii reprezentanților politici cu participarea grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, 28.02.2018; 3) Decizia protocolară „Cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor din regiunea transnistreană care nu desfășoară activități comerciale”, 24.04.2018; 4) Roadmap-ul „Pentru implementarea prevederilor Deciziei protocolare cu privire la măsurile de organizare a interacțiunii în domeniul telecomunicațiilor din 25 noiembrie 2017”, 28.06.2018. Din cele 8 subiecte ce figurează în așa-numitul pachet „Berlin plus” s-a reușit atingerea unor realizări palpabile pe 6 teme, rămânând a fi soluționată necondiționat/ neîntârziat și cu respectarea angajamentelor anterior asumate problema liberei circulații între maluri, dar și depolitizat și exclus de pe agenda negocierilor subiectul dosarelor penale, care ține de competența exclusivă a organelor de drept/ de înfăptuire a justiției și excede mandatul negociatorului din partea puterii executive. 1. Pe podul de la Gura Bâcului – Bâcioc, după ceremonia de deschidere oficială din 18.11.2017 și evaluările tehnice s-a admis inițial circulația autovehiculelor până la 3,5 t și ulterior până la 10 t, iar urmare a constatărilor formulate la finele lunii septembrie curent de către compania „Universinj” SRL în comun cu expertul UE delegat în acest sens s-a stabilit posibilitatea admiterii în circulație a vehiculelor cu masa totală de până la 25 t (pentru sarcini necontrolate) și de maxim 40 t (pentru sarcini excepționale unice), urmând totuși a fi închiriată tehnică specială, existentă în alte state pentru a determina starea tehnică reală a podului, a evalua lucrările de reparație/ renovare ce se impun, cu stabilirea devizului de cheltuieli, elaborarea studiului de fezabilitate și inițierea lucrărilor propriu-zise. Delegația UE și Misiunea OSCE au exprimat disponibilitatea de a finanța lucrările respective prin intermediul fondurilor alocate pentru programele de promovare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Îngrijorări trezește intenția părții transnistrene de a amenaja lângă s.Bâcioc un așa-numit terminal vamal internațional și o parcare pentru autovehicule de mare tonaj, partea moldovenească reiterând în repetate rânduri apelul de a renunța la încălcarea flagrantă a angajamentelor asumate, iar în cadrul Comisiei Unificate de Control insistă de mai mult de un an pe aprobarea unui proiect de decizie referitor la asigurarea liberei circulații pe întreg perimetrul obiectului, cu 184 prezența exclusivă doar a pacificatorilor și cu stipularea că partea transnistreană va evacua așa-numitele posturi de control și va oferi garanții privind facilitarea circulației nestingherite a persoanelor și a mijloacelor de transport. Cu regret, partea transnistreană se eschivează și manifestă incapacitatea de a purta un dialog constructiv. 2. Mecanismul de apostilare a actelor de studii de model neutru eliberate de către Universitatea “Taras Șevcenco” din or.Tiraspol este deplin funcțional și se implementează din 20.03.2018, până la 07.12.2018 fiind apostilate peste 193 de diplome (54-Italia, 28-Bulgaria, 20-SUA, 12-Franța, 11-Israel etc), în temeiul cadrului normativ ce a fost instituit prin Ordinul ministrului educației, culturii și cercetării din 06.02.2018 și Hotărârea Guvernului nr.138 din 07.02.2018 ,,Cu privire la completarea punctului 9 din Regulamentul privind aplicarea apostilei”. Însă, partea transnistreană politizează excesiv subiectul, tratând eronat formalitatea de aplicare a apostilei care nicidecum nu presupune recunoașterea/ nerecunoașterea calificărilor obținute și/sau a instituției emitente ci atestă veridicitatea semnăturii, sigiliului și а ștampilei de ре acest act, calitatea în care а acționat semnatarul. Prin apostilarea diplomelor neutre se oferă șansa absolvenților din regiune de a-și continua studiile sau de a se angaja în câmpul muncii peste hotarele țării, iar decizia în privința competitivității/eligibilității candidatului aparține comisiei de selectare/evaluare a instituției respective. În privința aspectelor de acreditare și de ajustare a curriculumului universitar fiind necesară conformarea la cerințele în vigoare naționale și internaționale în domeniul educațional. Totodată, reprezentanții Tiraspolului pretind la eliminarea procedurii supralegalizării în privința diplomelor neutre, or această pretenție e în afara obiectului de reglementare al Deciziei protocolare din 25 noiembrie 2017, iar în partea ce ține de diplomele cu destinația Germania se cunoaște că acest stat a declarat rezerve față de aplicabilitatea în privința Republicii Moldova a unor prevederi ale Convenției de la Haga cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine din 05.10.1961, și respectiv, situațiile de acest gen depășesc autoritățile de la Chișinău. 3. Pe dosarul școlilor cu predare în grafia latină constatăm că parțial partea transnistreană a îndeplinit doar 4 și 7 angajamente asumate, adică, prin încheierea contractelor de arendă la suma simbolică de 1000 lei/ lunar per instituție și pe un termen de 10 ani (01.01.2018- 31.12.2017) și prin simplificarea unor formalități la circulația 185 elevilor/profesorilor/ materialelor didactice/ produselor alimentare/ articolelor de construcții prin posturile de pe linia administrativă. Chișinăul a propus și Tiraspolul a acceptat asigurarea fără notificări a liberei circulații în privința celor 1500 de elevi și 407 de angajați, inclusiv 224 de cadre didactice în baza carnetelor școlare și a legitimațiilor de profesor/angajat, fiind convenite modelele acestora și până la 12.12.2018 au fost eliberate de către Agenția Servicii Publice 1262 de carnete de elev și 186 de legitimații pentru angajați. Au avut loc deja mai multe treceri prin punctele de pe linia administrativă cu prezentarea doar a carnetelor și a legitimațiilor. S-a obținut acordul parțial al părții transnistrene, care admite că ar putea accepta transportarea bunurilor destinate pentru școli pe baza facturii prezentate de agentul economic, însă, se condiționează cu acumularea de către ambele părți a tuturor exemplarelor și colaționarea periodică în comun a facturilor, ceea ce implică impedimente ascunse (resurse umane și de timp suplimentare). Au fost înregistrate cazuri când la transportarea unor bunuri (de ex. cadouri de Anul Nou), directorii de școli le treceau fără notificare prealabilă cu declararea la postul de trecere despre existența unor înțelegeri între Chișinău și Tiraspol de a transporta liber bunurile pentru școli, iar reprezentanții postului după ce luau legătura telefonică cu cei de la Tiraspol îndată cereau factura, o xerocopiau și permiteau trecerea. Nesoluționate rămân a fi aspectele referitoare darea în folosință a terenurilor adiacente pentru organizarea manifestațiilor în aer liber și a evenimentelor sportive (se ascunde anexa la contractele de locațiune referitoare la atribuirea terenurilor), asigurarea cu sedii proprii/ potrivite pentru desfășurarea procesului educaţional (Ministerul Educației în repetate rânduri a accentuat că dispune de rezerve financiare pentru a procura noi sedii în or.Râbnița, Grigoriopol, Dubăsari și Tiraspol), echivalarea tarifelor la serviciile comunale (în prezent acestea depășesc de 2-8 ori calculele aplicate celorlalte școli din regiune). Îngrijorează nedorința Federației Ruse de a executa cauza CEDO Catan ș.a. vs. RM și FR, interconectând-o cu evoluțiile din implementarea Deciziei protocolare pe școli și formatul ,,5+2”, interpretând eronat conceptului de control asupra situației din regiunea transnistreană și încercând în culise să influențeze poziția unor state- membre ale Consiliului Europei. 4. Accesul la terenurile agricole de după traseul Camenca- Tiraspol a fost deblocat grație eforturilor constante ale Chișinăului și a prezenței permanente în teritoriu a reprezentanților Biroului politici de 186 reintegrare, reușindu-se ca începând cu 01.08.2018 să fie asigurat proprietarilor/deținătorilor din raionul Dubăsari, cu restabilirea Mecanismului din anul 2006 și urmare a documentării cu certificate pentru posesie, folosință și prelucrare a loturilor de pământ pe un termen de 20 de ani. Până la 16.10.2018 s-au depuse seturi documentare pentru suprafața de 5968,90 ha (91,90% din totalul de 6494,9 ha), fiind admise seturi pentru o suprafață de 5669,77 ha (87,29%) și înmânate 125 de certificate pentru o suprafață de 5395,9239 ha (83,08 %). Suprafața de terenuri rămasă (deținătorii care nu au depus seturile de documente necesare, cei care se află peste hotarele țării, terenurile aflate la balanța administrației publice locale, precum și terenurile care fac obiectul succesiunii) va fi documentată pe parcurs, partea moldovenească insistând pe documentarea și oferirea accesului la terenurile ce se confirmă prin acte cadastrale emise de către organele competente ale Republicii Moldova că sunt incluse în hotarul satului respectiv. Deranjează insistența părții transnistrene de a închide dosarele penale legate de terenuri, or, reieșind din mandatul atribuit negociatorului-șef și conform angajamentului din pct.5 al Deciziei protocolare pe terenuri, partea moldovenească doar a informat Procuratura Generală despre evoluțiile înregistrate după data de 01.08.2018 în partea ce ține de accesul la terenuri, procesul de documentare cu certificate, deciziile corespunzătoare urmând a fi luate conform cerințelor legislației în vigoare și în dependență de noile circumstanțe apărute. 5. Domeniul telecomunicațiilor este pe agenda atât a grupurilor de lucru sectoriale cât și a ședințelor de lucru, cu participarea membrilor Guvernului, ambasadorilor Suediei și Franței, operatorilor de telefonie de pe malul drept, iar întru realizarea prevederilor Protocolului de la Roma pe 28.06.2018 a fost semnat la nivelul coordonatorilor grupurilor de lucru un Roadmap, în proces de negocieri cu operatorii fiind și un Memorandum cu privire la cesiunea cotei teritoriale de licență și a compensațiilor oferite în acest sens, cu promovarea concomitentă a ajustărilor de resort la cadrul normativ național și a unui Protocol adițional la Decizia protocolară din 25.11.2017 întru a actualiza prevederile acesteia. La ședința Guvernului din 21.11.2018 a fost aprobat proiectul unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea art.97 din Legea comunicațiilor electronice nr.241/2007 care a reglementat procedura de atribuire a 187 licenței cu limitare teritorială doar pentru unitățile administrativ- teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender. Aspecte problematice și care necesită o soluționare adecvată implică elemente ce țin de necesitatea înregistrării la ANRCETI a operatorului InterDnestrCom și a conformării activității acestuia la cerințele cadrului legal în vigoare pentru a se evita anumite situații de risc în procesul de interacțiune cu operatorii de pe malul drept și cu autoritatea națională de reglementare: nerespectarea regulilor de concurență loială, procesări ilegale de date personale, interceptări telefonice neautorizate, potențiale litigii de arbitraj internațional ș.a. 6. Mecanismul de asigurare a documentării autovehiculelor din regiunea transnistreană cu plăci și certificate de înmatriculare neutre a fost pus în aplicare din 01 septembrie curent, prin deschiderea celor 2 puncte de înmatriculare din Râbnița și Tiraspol, cu înmânarea simbolică pe 10 septembrie curent de către Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană Franco Frattini a primelor numere neutre, iar începând cu 09 octombrie curent primele autovehicule documentate cu certificate permanente pot să participe în traficul rutier internațional, cu condiția prezenței actelor necesare la traversarea frontierei de stat: permis de conducere național/ internațional, pașaport valabil pentru călătorie, asigurare de răspundere civilă auto ,,Cartea Verde”, actul care confirmă transmiterea în folosință a vehiculului, raportul de inspecție tehnică periodică a automobilului, elipsa cu inscripția ,,MD” instalată în spatele mijlocului de transport, alte acte justificative, necesare călătoriilor în străinătate conform cerințelor țărilor de destinație/ tranzitate. Autoritățile Republicii Moldova au informat partenerii internaționali interesați despre specificul mecanismului pus în aplicare și au promovat cadrul normativ menit să implementeze Decizia protocolară din 24.04.2018: Legea nr.170 din 26.07.2018 cu privire la înmatricularea unor mijloacelor de transport și modificarea unor acte legislative, Hotărârea Guvernului nr.847 din 20.08.2018 ,,Pentru punerea în aplicare a Legii nr.170/2018 cu privire la înmatricularea unor mijloace de transport și modificarea unor acte legislative”, au fost aprobate actele departamentale necesare pentru implementarea mecanismului (Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul Vamal, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, Agenția Servicii Publice). Până în prezent nu au fost atestate careva derogări de la înțelegerile stabilite. 188

Până la 12.12.2018 au fost înmatriculate 1555 de mijloace de transport (1019-Tiraspol, 536-Râbnița), au fost preschimbate din transnistrene în moldovenești 1400 de permise de conducere (total: 2017-2018 – 5640), peste hotarele țării au fost stabilite peste 300 de ieșiri. Tendința denotă, că peste 95% din cei cărora le-au fost procesate cererile în prima lună – sunt cetățeni cu buletinul de identitate al Republicii Moldova. Este de remarcat că pe parcursul anului 2018, datorită eforturilor consistente ale Chișinăului au fost înregistrate și alte realizări remarcabile pe dimensiunea transnistreană, cum ar fi: – reluarea după 5 ani și 4 luni a activității grupurilor de lucru pentru drepturile omului (pe 15 iunie, 11 iulie, 06 noiembrie și pe 13 decembrie au avut loc 4 ședințe), dar și atragerea atenției Președinției în exercițiu a OSCE de a menține în vizor și de a include ca o prioritate permanentă pe agenda negocierilor problema monitorizării respectării/ protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană; – adoptarea la 24.05.2018 a Hotărârii Parlamentului ,,Cu privire la aprobarea Planului național de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022” (PNADO 3), cu fixarea unui șir de acțiuni primordiale întru a asigura respectarea diferitor categorii de drepturi în regiunea transnistreană și a retrage orice rezerve de aplicabilitate teritorială a tratatelor internaționale în materia drepturilor omului; – organizarea după o pauză de 2 ani și 1 lună a noilor reuniuni ale Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării (pe 18 aprilie, 11 iulie și pe 07 noiembrie au avut loc 3 ședințe); – aprobarea măsurilor de susținere a locuitorilor din regiunea transnistreană în vederea asigurării acestora cu medicamente antituberculoase și antiretrovirale, precum și cu dispozitive de diagnostic a tuberculozei și a infecției HIV (promovarea hotărârii de Guvern nr.767 din 25.07.2018); – prelungirea până la 31 decembrie 2018 a termenului de aprovizionare a agenților economici și a populației din raioanele de est ale țării cu produse petroliere, introduse prin punctul de trecere a frontierei ,,Novosavițcaia–Cuciurgan” (promovarea hotărârii de Guvern nr.577 din 20.06.2018); – stabilirea unor scutiri fiscal-vamale până la data de 01 iulie 2019 la importul în regiune a medicamentelor, produselor farmaceutice și parafarmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților cu condiția realizării acestor operațiuni de către agenții economici din raioanele de est ale țării și care sunt 189

înregistrați la Agenţia Servicii Publice, respectării procedurilor stabilite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, rămânerii acestor mărfuri pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale și trecerii acestora mărfuri prin punctele de control comun de la frontiera de stat moldo- ucraineană; – alocarea a 15 mln. de lei pentru implementarea a 49 de proiecte de dezvoltare social-economică a localităților din Zona de Securitate, prin intermediul Programului activităților pentru reintegrarea țării pentru anul 2018 (total 2011-2018: 11 programe, 97 mln. lei, 355 de proiecte implementate); – alocarea a 16 mln. de lei pentru a compensa parțial unele pierderi suportate în perioada anilor 2017-2018 de către proprietarii terenurilor agricole din raionul Dubăsari (2014-2018: 45 mln. de lei); – promovarea în premieră a unei serii de campanii în sfera educațională, cu genericul „O carte pentru educația ta” (15 februarie-31 martie 2018), „Reintegrarea țării în imaginile copiilor și tineretului” (07- 25 mai 2018), ,,Biblioteca Națională – o punte între două maluri ale Nistrului” (31 octombrie 2018), fiind colectate și repartizate celor 8 instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană 800 de donații de carte, fiind evaluate 116 desene ale elevilor din 14 instituții de învățământ, autorii a 5 din cele mai competitive au fost apreciate cu scrisori de mulțumire din partea Vicepremierului pentru reintegrare, cu organizarea unei expoziții la Strasbourg și apariția primelor cereri de achiziționare de desene, precum și fiind asigurată oportunitatea elevilor de a discuta cu scriitori contemporani renumiți aspecte valoroase ce cultivă dragostea de țară, de oameni şi promovează valorile naționale. În anul curent, pe aspecte de securitate reprezentanții Chișinăului au intervenit cu o serie de reacții prompte la situațiile de tensiune artificial provocate de către partea transnistreană: a) implicarea operativă și sensibilizarea neîntârziată a partenerilor internaționali și a opiniei publice pe marginea incidentelor și exercițiilor militare (54 – 11 luni 2018, 40 – 2017, 38 – 2016), în special pe cele din iunie-septembrie curent când a fost stabilită deplasarea nesancționată prin Zona de Securitate a unităților de tehnică blindată a Grupului Operativ al Trupelor Ruse, organizarea de aplicații militare cu forțarea r.Nistru, concentrarea de contingente și echipamente militare fără simboluri de apartenență la forțele de menținere a păcii; b) sesizarea continuă a Centrului pentru prevenirea conflictelor de la Viena cu solicitarea de a lua atitudine față de evoluțiile din 190 raioanele de est ale țării și de a examina posibilitatea implementării elementelor de avertizare timpurie şi de gestionare a conflictelor; c) insistarea în raport cu Misiunea OSCE în Moldova de a raporta la Secretariatul de la Viena fiecare incident din Zona de Securitate (nu lunar, trimestrial sau anual cum era anterior), dar și de a reiniția verificarea situației curente la depozitul de muniții de la Colbasna, de a evalua pericolul inventarelor stocate (umanitar, ecologic, de securitate) și de a elabora/implementa un plan de măsuri în vederea distrugerii/evacuării stocurilor existente; d) reacționarea la scrisoarea cu amenințări din partea Tiraspolului și informarea actorilor în formatul de negocieri ,,5+2” și a misiunilor diplomatice pe marginea acțiunilor provocatoare ale reprezentanților structurilor de forță transnistrene care blochează activitatea grupurilor de lucru moldo-ucrainene responsabile de plasarea/renovarea pilonilor de frontieră pe segmentul central al acesteia și creează premise pentru potențiale confruntări armate, cu avertizarea părții transnistrene că în cazul repetării acestor tactici partea moldovenească își rezervă dreptul de a mobiliza comunitatea internațională și de a aplica măsuri adecvate de răspundere în modul stabilit de lege; e) dezvoltarea unei platforme interinstituționale de dialog cu oficialii relevanți de la Kiev și de la Tbilisi pe probleme de securitate regională și de schimb de bune practici în materie de reglementare a conflictelor regionale și de protecție a drepturilor persoanelor afectate de conflicte teritoriale. Este de remarcat și faptul că la ultima sesiune a celei de-a 25-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE din 07.12.2018 s-a adoptat o nouă Declarație cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, care reafirmă poziția fermă a statelor participante la OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor inalienabile, politice, economice și sociale ale populației. Prin această declarație a fost apreciat și angajamentul părților de a facilita rezolvarea unor probleme de durată, dar și au fost încurajați mediatorii și observatorii să continue coordonarea eforturilor și să facă uz de toate instrumentele pentru a se avansa în procesul de reglementare. 191

Guvernul Republicii Moldova va continua să promoveze acțiuni pozitive în raport cu locuitorii și antreprenorii din regiunea transnistreană întru a asigura protecția drepturilor fundamentale ale omului, a soluționa problemele urgente de dezvoltare, a antrena regiunea în vectorii politicii interne și externe a statului unitar și indivizibil Republica Moldova, a crea condiții avantajoase pentru desfășurarea activității economice și a restabili spațiile naționale unice (economic, financiar-bancar, politic, social, cultural, informațional etc.).

192

19. Exemple ale unor facilități de care beneficiază locuitorii din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană și veteranii războiului de pe Nistru

10 martie 2019

Prezentul material reprezintă o ilsutrare a unor înlesniri, măsuri de suport, mecansime temporare și cheltuieli bugetare suportate de către autoritățile Republicii Moldova, cu specificarea cadrului normativ de referință, pentru a evidenția doar o parte din facilitățile oferite și care vin în întâmpinarea populației din raioanele de est ale țării și din localiățile afectate de conflict, în contextul promovării obiectivului guvernamental de reintegrare a țării și a onorării obligațiilor constituționale ale statului față de cetățenii de pe întreg teritoriul țării. Salarizare, alocații sociale, asistență medicală: - Conform prevederilor art.12 alin.(11) și (12) din Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, personalul unităților bugetare din partea stângă a Nistrului, inclusiv din municipiul Bender, orașul Dubăsari, satul Varnița din raionul Anenii Noi și din satele Copanca și Hagimus din raionul Căușeni, beneficiază de o majorare cu 4 clase de salarizare succesive la salariul de bază determinat prin lege, iar personalul care desfășoară activitate în cadrul delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, pe perioada activității în cadrul delegației, beneficiază de o majorare la salariul de bază cu 2 clase de salarizare succesive; - în temeiul prevederilor Legii nr.1591-XV din 26.12.2002 privind protecția socială suplimentară a unor beneficiari de pensii și a unor categorii de populație, beneficiarii de pensii stabilite în sistemul public național de pensii și care domiciliază în comunele Cocieri, Corjova, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Copanca, Fârlădeni, Varnița și Hagimus primesc alocații lunare pentru limita de vârstă în mărime de 550 de lei, iar femeile din aceleași localități cu vârsta cuprinsă între 55 de ani (60 de ani în cazul bărbaților) și vârsta standard de pensionare și care nu beneficiază de pensii stabilite de administraţia de la Tiraspol primesc alocații lunare în valoare de 550 de lei, achitată inclusiv angajaților din cele 8 instituții de învățământ cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană; - pentru unele categorii de persoane domiciliate în localitățile enumerate mai sus se oferă lunar și alte categorii de alocații sociale de stat cum ar fi: 193

a) beneficiarilor de pensii de invaliditate de gradul I – 500 de lei, de gradul II – 375 de lei, de gradul III – 275 de lei; b) beneficiarilor de pensii de urmaş – 550 de lei pentru fiecare urmaş; c) beneficiarilor de alocaţii sociale de stat din rândul persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv din copilărie şi copiilor cu dizabilităţi cu vârsta de până la 18 ani, a căror dizabilități sunt severe – 550 de lei, accentuate – 375 de lei și medii – 275 de lei; d) beneficiarilor de alocaţii sociale de stat din rândul persoanelor vârstnice – 500 de lei; e) beneficiarilor de alocaţii sociale de stat din rândul copiilor care au pierdut întreţinătorul – 550 de lei pentru fiecare copil, iar în cazul pierderii ambilor părinţi, cuantumul alocaţiei se dublează; - prin Hotărârea Guvernului nr.906 din 24.09.2010 a fost stabilit mecanismul de documentare cu poliţe de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de beneficiari a căror cheltuieli sunt acoperite din contul mijloacelor bugetului de stat (sunt enumerați în art.4 alin.(4) din Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998, de ex.: minorii, elevii și studenții, gravidele, pensionarii, şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, mamele cu patru şi mai mulţi copii etc) și care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stânga Nistrului, mun.Bender şi localităţile limitrofe acestora (lista acestora este enumerată în anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.792 din 08.07.2004), inclusiv satele din raionul Dubăsari și satele Chiţcani, Mereneşti, Zahorna, Cremenciug, Gâsca din raionul Căuşeni, cu specificarea teritoriilor de deservire (s.Varnița din raionul Anenii Noi – pentru municipiile Tiraspol și Bender și raionul Slobozia, s.Coșnița din raionul Dubăsari – pentru raioanele Dubăsari și Grigoriopol, or.Rezina – pentru raioanele Râbnița și Camenca); - prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr.767 din 25.07.2018 a fost instituit mecanismul de aprovizionare a dispensarelor și centrelor specializate din raioanele de est ale țării cu medicamente antituberculoase și antiretrovirale, precum și cu dispozitive de diagnostic a tuberculozei și a infecției HIV, prin intermediul subdiviziunilor de profil ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, urmare a încheierii contractelor de resort, cu achitarea integrală a costurilor articolelor achiziționate și a cheltuielilor de regie în volum de 5 % din costul mărfurilor ce vor fi utilizate în vederea asigurării condițiilor adecvate de păstrare a acestora. Veterani de război: 194

- Anual, veteranii de război posesori de legitimațiile corespunzătoare, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova beneficiază de ajutoare materiale unice și neimpozitate în valoare de 1000 de lei, precum și de control medical aprofundat și gratuit la centrul teritorial al medicilor de familie din raza de domiciliu, cu organizarea asistenței medicale primare și de recuperare; - în lumina prevederilor Legii nr.121 din 03.05.2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de persoane care au apărat integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova s-au stabilit și alte alocații lunare de stat în mărime de: a) 100 de lei – pentru militarii, rezerviștii chemaţi la concentrare, voluntarii şi colaboratorii organelor afacerilor interne, ai organelor securităţii de stat şi ai sistemului administrației penitenciare, incluşi în efectivul unităţilor militare şi al structurilor speciale aflate pe poziţiile de luptă, precum și pentru persoanele civile delegate în aceste unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni speciale; b) 500 de lei – unuia dintre părinţii participanţilor la acţiunile de luptă și căzuți la datorie, iar în cazul părinţilor aflaţi în divorţ, cuantumul stabilit, la cerere, se împarte între ei în părţi egale; c) 700, 550 și respectiv 475 de lei pentru invalizii de gradul I, II și III din rândul militarilor, ofiţerilor de informaţii şi securitate, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din sistemul administrației penitenciare, a căror invaliditate a fost cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire; - art. 14 din Legea nr.190-XV din 08.05.2003 cu privire la veterani consacră multiple alte măsuri de protecție socială a veteranilor războiului de pe Nistru și a invalizilor de pe urma acestui conflict, cum ar fi: a) călătorie gratuită cu toate mijloacele de transport urban de pasageri și auto în comun (cu excepţia taximetrelor), iar în localităţile săteşti - în limitele unităţii administrativ-teritoriale respective, precum şi cu transportul feroviar sau auto pe rutele suburbane; b) facilităţi fiscale conform prevederilor Codului fiscal; c) asistenţă medicală în conformitate cu volumul asistenţei medicale prevăzute în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi la asigurare cu medicamente specifice de bază a bolnavilor după stabilirea diagnosticului definitiv în caz de tuberculoză, boli psihice endogene, boli oncologice maligne, diabet zaharat şi insipid, miastenie, nanism hipofizat, fenilchetonurie, stare după transplant renal, 195

SIDA, sifilis, alcoolism, narcomanie şi toxicomanie, conform programelor de stat prioritare; d) bilete de tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale şi în alte instituţii de acest tip; e) asigurare prioritară cu medicamente din loturile de ajutoare umanitare; f) protezare ortopedică/asigurare cu articole protetico- ortopedice/ aparate auditive sau după caz asigurare gratuită cu proteze, cârje, ghete ortopedice, cărucioare, implanturi cardiace; g) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă; h) plasare prioritară în instituţiile sociale, iar persoanele singure - deservire la domiciliu; i) prioritate la beneficierea de servicii în instituţiile de deservire socială, de alimentaţie publică, în întreprinderile gospodăriei comunale, de exploatare a spaţiului locativ şi în transportul interurban; j) concediu de odihnă în perioada convenabilă, precum şi la concediu suplimentar neplătit pe un termen de până la 2 săptămâni; k) formare profesională şi reciclare gratuită în sistemul de stat prin intermediul oficiilor pentru utilizarea forţei de muncă de la locul de trai; l) asigurarea accesului liber în centrele speciale de reabilitare sau în complexele sportive pentru practicarea diferitelor genuri de sport; m) vizitarea gratuită a Muzeului Naţional de Arte Plastice, Muzeului Naţional de Istorie, Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeului Armatei Naţionale; n) prioritate la înscrierea în cooperativele de construcţie a locuinţelor, de construcţie şi exploatare a garajelor colective, a staţiilor de parcare şi deservire tehnică a mijloacelor de transport, în întovărăşirile pomilegumicole, la achiziţionarea materialelor pentru construcţia de locuinţe individuale şi căsuţe de vară; o) prioritate la beneficierea de servicii de telefonie, inclusiv la instalarea telefonului cu o reducere a taxei de 20%, achitarea plăţilor de abonament telefonic şi pentru convorbiri locale cu o reducere de 50%; p) indemnizaţie în caz de deces, în mărimea stabilită de Guvern; r) asigurare prioritară cu spaţiu locativ în conformitate cu legislaţia în vigoare; s) organizarea pentru persoanele decorate cu ,,Ordinul Republicii” şi Ordinul ,,Ştefan cel Mare” a funeraliilor gratuite, cu onoruri militare şi instalarea pietrelor funerare pe morminte, iar pentru 196 ceilalţi participanţi la război - cu o reducere de 50% din costul funeraliilor; t) reduceri de 50% la folosirea parcărilor auto, cu acordul proprietarilor acestora. Educație: Guvernul Republicii Moldova în permanență se preocupă de susținerea copiilor și tinerilor din raioanele de est ale țării și exemple în acest sens sunt multiple: - anual pentru candidații-absolvenţi din regiune sunt prevăzute locuri cu finanţare bugetară în instituțiile de învățământ universitar de pe malul drept (la ciclul de studii superioare de licență), fiind alocate în 2013-373 locuri, 2014-483, 2015-462, 2016-407, 2017-282, 2018-283, 2019-262 locuri; - posibilitatea absolvenților liceelor din localităţile de est ale ţării şi din mun. Bender care au studiat după programele de învăţământ aprobate de Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării, precum şi a absolvenţilor originari din regiunea transnistreană care au urmat studiile în liceele situate în perimetrul liniei administrative de lângă r. Nistru de a participa la concursul pentru cota de 15 la sută stabilită pentru admiterea în ciclul I – studii superioare de licență în universitățile de pe malul drept al Nistrului; - în fiecare an pentru elevii din stânga Nistrului și din mun.Bender sunt oferite câte 100 de bilete gratuite în taberele de odihnă de pe malul drept, iar pentru elevii din instituţiile de învățământ general și care sunt subordonate Ministerului Educației, Culturii și Cercetării se achiziționează anual câte 300 de bilete gratuite, cu acoperirea cheltuielilor tur-retur până la destinație, dar şi asigurarea de servicii de odihnă și de întremare a sănătății în taberele de vară din țară; - acordarea prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării în perioada 2011-2018 a unor ajutoare materiale unice în valoare de 4,8 mln de lei pentru buna desfășurare a activității celor 8 instituții cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană și dotarea acestora cu echipamentele necesare (2011 și 2012-câte 400 mii/anual sau 50 de mii/ per instituție, 2013, 2014, 2016, 2017- câte 600 mii/anual sau 75 de mii/ per instituție, 2015 și 2018-câte 800 de mii/anual sau 50 de mii/ per instituție; - organizarea periodică a unor evenimente cultural-artistice și educative la Chișinău și în alte localități de pe malul drept al Nistrului cu invitarea elevilor și cadrelor didactice din cele 8 licee și gimnazii cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană (spectacole, concerte, 197 expoziții de carte, competiții educaționale etc.), precum și donarea unor materiale didactice și articole tehnico-materiale; - facilitarea liberei circulații prin punctele de trecere de pe linia administrativă în baza carnetelor de elev, legitimațiilor de angajat, facturilor de procurare a unor bunuri, cu eliminarea regimului de notificare prealabilă a structurilor de facto de la Tiraspol, excluderea controalelor amănunțite și neprezentarea listelor detaliate; - punerea în aplicare a mecanismului de apostilare a diplomelor de model neutru emise de către Universitatea ,,Taras Șevcenco” din or.Tiraspol (227 diplome neutre apostilate în perioada 28.03.2018- 05.03.2019, dintre care: Italia-63, Bulgaria-33, SUA-25, Franța-15, Spania-12, Israel-12, Polonia-11, Austria-11, Slovenia-10 ș.a.). Măsuri de suport pentru agenții economici și fermierii din raionul Dubăsari: Dosarul proprietarilor de terenuri agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Camenca-Tiraspol și a căror acces este periodic îngrădit de către reprezentanții structurilor de facto transnistrene este mereu în vizorul autorităților constituționale care au întreprins mai multe acțiuni de sprijin și de soluționare a problemelor acestora: - prin prevederile Legii nr.39-XVI din 02.03.2006 privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari au fost stipulate regimuri preferențiale ale activității antreprenoriale cu fixarea unor scutiri integrale la plata taxei pentru înregistrarea de stat a întreprinderii, precum şi pentru operarea modificărilor în actele de constituire, plata taxei pentru eliberarea şi reperfectarea licențelor pentru toate genurile de activităţi supuse licențierii și plata primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală; - în raport cu deținătorii de terenuri agricole, prin același act legislativ nominalizat supra s-a statuat că până la înlăturarea consecințelor limitării la terenurile menţionate (condiția este ca accesul să fie limitat la cel puțin 50% din suprafața terenului deținut), li se stabilește un ajutor de șomaj (în cuantum 700 de lei, 2536 beneficiari în perioada 2013-2018, 89 de beneficiari în perioada 2013-2018) sau alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională (în cuantum 400 de lei), iar cheltuielile ocazionate de plata acestora se efectuează în limita alocațiilor prevăzute în acest sens și a transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat. 198

- compensarea parțială a unor pierderi suportate de către proprietarii terenurilor agricole, prin alocarea în perioada 2004-2018 din fondul de rezervă a Guvernului a 52,71 mln de lei, dar și reeșalonarea unor credite tehnice oferite la solicitarea unor întreprinderi agricole de la bugetul de stat în anii 2004-2009. Alte alocații bugetare și compensații: - În baza prevederilor Legii nr.1435-XV din 07.11.2002 locuitorii satelor (comunelor) Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă şi Pârâta din raionul Dubăsari şi satelor Copanca, Hagimus şi Fârlădeni din raionul Căuşeni, precum şi ai satului Varniţa din raionul Anenii Noi primesc compensații nominative în mărimea diferenţei dintre tarifele la energia electrică (nu mai mult de 60 kWh la un contor pe lună) şi la gazele naturale (nu mai mult de 300 metri cubi pe lună pentru o familie, în perioada de încălzire (5 luni) și 8 metri cubi pe lună pentru o familie, în restul anului (7 luni) aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi cele stabilite de administraţia de facto de la Tiraspol; - implementarea începând cu anul 2011 a programelor activităților de reintegrare a țării cu finanțarea din bugetul de stat a proiectelor de dezvoltare social-economică a localităților din Zona de Securitate (în perioada 2011-2018 au fost implementate 11 programe, cu finanțarea a 355 de proiecte și alocarea sumei de 97 mln. de lei). Facilități fiscal-vamale: - Pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 determină că mărfurile introduse în/scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova și care sunt înregistraţi la Agenția Servicii Publice se vor declara și se vor vămui în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţii pentru poluarea mediului, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale; - pct. 3 din Regulamentul privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004 stipulează că sunt scutite de plata impozitelor şi a taxelor (cu excepţia accizelor) la prezentarea actului în original al Camerei de Comerţ şi Industrie ce confirmă originea autohtonă, la trecerea prin posturile vamale interne de control a mărfurilor produse de persoanele juridice şi fizice, subiecţi ai activităţii de întreprinzător, situaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi înregistraţi permanent la Agenția Servicii Publice, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul 199 bugetar al ţării, livrate în adresa persoanelor juridice şi fizice, subiecţi ai activităţii de întreprinzător, situaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar; - pct.12 din același Regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.792/2004 prevede că se efectuează fără impozitare transportarea prin posturile vamale interne de control a mărfurilor autohtone (cu excepţia celor supuse accizelor) primite în calitate de remunerare a muncii (în contul salariului) de către persoanele fizice locuitori ai satelor megieşe din partea dreaptă a Nistrului, cu condiţia prezentării certificatului de confirmare a remunerării respective de aceste întreprinderi, precum şi a achitării impozitului pe venit, a altor defalcări obligatorii. - pct.4 și 9 din Hotărârea Guvernului nr.815 din 02.08.2005 stipulează că pentru agenții economici din regiunea transnistreană care desfășoară activități de trafic de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior și care se pun la evidența Agenției Servicii Publice (peste 2500 de agenți economici sunt înregistrați în prezent) se eliberează licențe fără achitarea taxei, pe un termen de până la 6 luni, cu posibilitatea primirii unei noi licenţe la expirarea termenului de valabilitate a celei precedente, precum și se eliberează certificate de origine la export de forma ,,C”, ,,A”, ,,CT-1” şi ,,EUR.1” (de ex.: în perioada 2013-2018 au fost eliberate 24 389 de certificate de origine preferențiale ,,EUR.1”); - prin Hotărârea Guvernului nr.960 din 07.11.2017 sunt prelungite la fiecare jumătate de an perioadele de scutire de drepturi de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică și a prohibițiilor în raport cu mărfurile vămuite de către agenții economici din regiune la punctul de trecere a frontierei de stat ,,Pervomaisk- Cuciurgan”, cu condiția rămânerii mărfurilor respective pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale, iar prin Hotărârea Guvernului nr.1232 din 09.11.2016 de asemenea la fiecare 6 luni se prelungește termenul pentru introducerea produselor petroliere prin punctul de trecere a frontierei „Novosaviţcaia-Cuciurgan”, cu asigurarea posibilității vămuirii acestor produse la postul vamal „Bender 2” a căror destinație și uz sunt în raioanele de est ale țării. Documentarea populației și autovehiculelor: - Hotărârea Guvernului nr.210 din 24.03.2014 stipulează că pentru persoanele domiciliate în localitățile din stânga Nistrului și mun.Bender, la prima eliberare a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv la preschimbarea, declararea pierderii sau 200 furtul paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974) în cazul în care nu dispun de documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate, actele de identitate din Sistemul național de pașapoarte se emit în mod gratuit; - Legea nr.170 din 27.07.2018 și Hotărârea Guvernului nr.847 din 20.08.2018 au stabilit un mecanism provizoriu de documentare cu plăci și cu certificate de înmatriculare de model neutru a mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, cu prezența autocolantului cu inscripția ,,MD” pe partea din spate a automobilului și a celorlalte documente de model național/ ale statului internațional recunoscut, astfel, oferindu-se posibilitatea participării acestora în traficul rutier internațional, cu respectarea cerințelor Convenției de la Viena asupra circulației rutiere din 08.11.1968; - prin prevederile art.III al Legii nr.170/2018 s-a determinat permisiunea circulației pe drumurile publice naționale a autovehiculelor cu plăci de înmatriculare neutre sau cu plăci eliberate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender în cazul conducătorilor de autovehicule care dețin permis de conducere al Republicii Moldova, emis în modul stabilit de legislația națională, și care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, dacă autovehiculele sunt în proprietatea agenților economici din unitățile administrativ- teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender, înregistrați la organul înregistrării de stat al Republicii Moldova, și dacă conducătorii de autovehicule sunt angajați ai acestora (în cazul persoanelor ce nu au domiciliu în localitățile din regiunea transnistreană și conduc autovehicule cu asemenea plăci se aplică sancțiunile contravenționale); - conform art.333 alin.(4) și (5) din Codul contravențional al Republicii Moldova posesorii documentelor de călătorie care sunt domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și mun.Bender, cetățenii străini și apatrizii aflați în regiune nu se sancționează cu amendă pentru încălcarea regulilor de şedere în Republica Moldova prin nepărăsirea teritoriului ţării la expirarea termenului de aflare sau de şedere acordat, precum și pentru nedeclararea la autoritățile competente, în termenul stabilit de legislaţie, a faptului intrării pe teritoriul Republicii Moldova pentru a fi luaţi în evidenţă, cu excepţia celor cărora le-a fost autorizată intrarea.

201

Numărul străinilor documentați cu permise de ședere în regiunea transnistreană: Anul Total Permise de Permise de Din cifra totală de реrmisе ședere ședere persoane documentate de permanentă provizorie cu permise de ședere șеdеrе provizorie eliberate la investitori muncă 2013 548 364 184 25 0 2014 3661 3286 375 30 3 2015 3455 2936 519 18 2 2016 3273 2561 712 21 3 2017 3158 2374 784 20 1 2018 2994 2148 846 3 0

202

20. TABLOUL REZULTATELOR DIN ANUL 2019 PE PROBLEMATICA TRANSNISTREANĂ (CU DATE COMPARATIVE)

07 februarie 2020

1. Menținerea funcționalității și eficienței în cadrul tuturor platformelor de negocieri existente și promovarea continuă a dialogului cu partenerii externi relevanți în vederea mobilizării sprijinului politic și asistenței tehnice pentru avansarea procesului de reglementare transnistreană:

Pe parcursul anului 2019 au fost menținute active toate formatele de dialog privind reglementarea transnistreană, fiind desfășurate: 1 rundă oficială a formatului de negocieri ,,5+2” (09-10 octombrie, Bratislava), 2 întrevederi la nivel de lideri (șeful statului cu liderul de la Tiraspol, 28 octombrie și 04 noiembrie), 3 ședințe de lucru între reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului (24 iulie, 12 septembrie, 16 decembrie) și 21 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale (transport auto – 3, probleme sociale – 3, telecomunicații – 2, transport feroviar – 2, probleme bancare – 2, ș.a.). Dinamica reuniunilor în formatele de negocieri ,,5+2” și ,,1+1” în perioada 2012-2019: Format 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 5+2 5 5 2 1 1 1 1 1 Lideri 4 2 0 2 0 3 3 2 Reprezentanți 6 9 13 11 7 9 30 3 politici Dinamica ședințelor convocate în grupurile de lucru sectoriale în perioada 2015-2019: Denumirea grupului de lucru Anul Anul Anul Anul Anul 2015 2016 2017 2018 2019 (nr. (nr. (nr. (nr. (nr. ședințe) ședințe) ședințe) ședințe) ședințe) GL pentru dezvoltarea transportului 6 5 10 32 3 auto și infrastructurii drumurilor GL pentru educație 1 6 5 5 0 GL pentru telecomunicații și 2 3 5 11 2 servicii poștale Subgrup de lucru pentru transport 4 6 4 1 2 feroviar 203

GL pentru economie 2 1 3 9 1 GL pentru probleme sociale și 1 2 2 2 3 ajutor umanitar GL pentru agricultură și ocrotirea 2 4 1 1 1 mediului GL privind combaterea 1 2 1 3 0 criminalității și situații excepționale GL pentru ocrotirea sănătății 0 1 1 11 1 GL pentru probleme vamale 1 1 0 2 2 Subgrup pe probleme bancare 0 0 0 2 2 GL pentru acte de stare civilă și 1 2 0 1 1 documentarea populației GL p/u drepturile omului 0 0 0 4 1 Ședințe de lucru la nivelul 1 2 0 6 2 experților în domeniul veterinar și fitosanitar TOTAL 22 35 32 89 21 După o pauză de 3 ani și 4 luni s-a reușit organizarea celei de-a 8-a conferinţe bavareze cu genericul „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, ce a avut loc în perioada 04-05 noiembrie 2019, în or. Murnau am Staffelse, Germania, cu desfășurarea consultărilor neformale între actorii formatului ,,5+2” și experții de pe ambele maluri ale Nistrului în cadrul a 3 ateliere tematice: a) economie, comerț și aspecte bancare, b) educație, c) libera circulație. Lista conferințelor bavareze privind promovarea măsurilor de consolidare a încrederii: 1) 09-10 noiembrie 2010 – Or. Garmisch, Germania. 2) 08-09 septembrie 2011 – Or. Bad Reichenhall, Germania. 3) 20 iunie 2012 – Or.Rottach-Egern, Germania. 4) 30 octombrie 2013 – Or. Landshut, Germania. 5) 10-11 iunie 2014 – Or. Freising, Germania. 6) 29-30 octombrie 2015 – Or.Rottach-Egern,Germania. 7) 12-13 iulie 2016 – Or. Bad Reichenhall,Germania. 8) 04-05 noiembrie 2019 – Or.Murnau am Staffelsee, Germania. În perioada de referință, negociatorul-șef din partea Chișinăului a avut 28 întrevederi de lucru cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, 5 cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, 6 cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, 2 cu Reprezentantul Special al Federației Ruse, 2 cu Reprezentantul Special al Ucrainei în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană și 2 cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a Slovaciei la OSCE, fiind punctate prioritățile 204

Chișinăului în procesul de negocieri și în promovarea politicilor de reintegrare a țării, eforturile întreprinse de către autoritățile moldovenești pentru a soluționa problemele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, necesitatea asigurării respectării drepturilor omului în regiune și a promovării unor noi inițiative menite să consolideze măsurile de promovare a încrederii, sincronizarea eforturilor în vederea avansării procesului de reglementare și a contracarării acțiunilor provocatoare ale Tiraspolului. Grație eforturilor depuse de către delegația moldovenească la cea de-a 26-a reuniune a Consiliului miniștrilor afacerilor externe ai OSCE (Bratislava, 05-06 decembrie 2019) s-a reușit aprobarea unei noi Declarații cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, prin care s-a reconfirmat sprijinul pentru identificarea unei soluții cuprinzătoare, pașnice și durabile pentru conflictul transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova în cadrul frontierelor internațional recunoscute și cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Merită de menționat și sprijinul prompt din partea UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special pentru Transnistria în limitele hotarelor internațional recunoscute, mesaj ce se conține în Declarația comună a celui de-al 5- lea Consiliu de Asociere RM-UE, desfășurat pe 30 septembrie 2019, la Bruxelles (Belgia). 2. Convocarea ședințelor Comisiei Unificate de Control (CUC), cu monitorizarea evoluției situației în Zona de securitate, documentarea incidentelor constatate și asigurarea respectării regimului în perimetrul de responsabilitate al forțelor de pacificare: Pe parcursul anului 2019, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) a participat la 44 de şedinţe, cu semnarea a 41 decizii, membrii și experții au participat la 42 ședințe ale grupurilor de lucru create la nivelul CUC, fiind coordonată luarea deciziilor asupra a 52 de rapoarte ale Comandamentului Militar Întrunit cu privire la situația din Zona de Securitate, aprobate 38 de rapoarte, documentate 91 de incidente, elaborate şi difuzate 52 comunicate de presă, 25 de interviuri, 26 de declaraţii și adresări către componentele CUC. Printre incidentele cu impact major asupra Zonei de Securitate și care au fost în vizorul permanent al componentei moldovenești se evidențiază deciziile unilaterale ale Tiraspolului privind „noul statut” al „grănicerilor” și militarizarea Zonei de Securitate, acţiunile ilegale ale 205 structurilor de forţă ale Tiraspolului privind instalarea posturilor mobile de grăniceri, restricțiile impuse în calea liberei circulaţii a cetăţenilor prin Zona de Securitate, cu încălcarea gravă a drepturilor omului în zona de responsabilitate a Forțelor Mixte de Pacificare, extinderea neautorizată a infrastructurii posturilor structurilor de forţă transnistrene în raionul cu regim sporit de securitate or. Bender sub pretextul dezvoltării „turismului”, impedimente în desfăşurarea alegerilor parlamentare și locale în Republica Moldova. Rămân nesoluționate pe agenda CUC următoarele probleme: • consolidarea de către Tiraspol a infrastructurii „frontierei de stat” în Zona de Securitate şi înăsprirea controlului asupra activităţii agenților economici, fluxurilor de persoane, transport şi mărfuri ce se deplasează în/din regiune ; • neîndeplinirea deciziei CUC privind evacuarea din Zona de Securitate a tehnicii blindate, de către contingentul militar de pacificatori al Federaţiei Ruse; • neîndeplinirea deciziei luate de CUC în legătură cu amplasarea unilaterală şi fără coordonare cu CUC a posturilor suplimentare staționare şi mobile ale structurilor de forţă ale regiunii transnistrene în câmpul operațiunii de pacificare; • ignorarea de către unele delegații din cadrul CUC a prevederilor Acordului de la Odesa (20 martie 1998) privind asigurarea transparenţei în ceea ce privește staționarea în Zona de Securitate a unităţilor militare şi a altor structuri de forţă. 3. Selectarea, evidența și monitorizarea implementării proiectelor în cadrul Programului activităților de reintegrare a țării: În perioada 01 februarie-04 martie 2019 a fost organizat concursul de proiecte în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2019, pentru implementarea căruia au fost prevăzute alocații din bugetul de stat în valoare de 15 milioane de lei. Pe 19 și pe 22 martie 2019 au avut loc ședințele Comisiei de selectare a proiectelor, care a evaluat conform procedurilor stabilite de Hotărârea Guvernului nr.131/2014 lista proiectelor eligibile ce urmau a fi finanțate prin intermediul Programului, din totalul a 95 de proiecte fiind selectate 35 cele mai competitive și cu impact social-economic major, lista cărora a fost publicată în Hotărârea Guvernului nr.212 din 03.04.2019, iar implementarea lor a fost asigurată până la finele anului 2019.

206

Lista proiectelor și a beneficiarilor din Programul activităților de reintegrare a ţării pentru anul 2019: Nr. Denumirea activităţilor Beneficiarii Costul, crt. alocaţiilor mii lei 1. Acordarea unui ajutor material unic în sumă de 100 mii Ministerul 800,0 lei, destinat dotării instituţiilor, liceelor teoretice din Educaţiei, oraşele Tiraspol, Bender, Grigoriopol, Dubăsari, Rîbniţa, Culturii și Gimnaziului-internat din oraşul Bender, gimnaziilor din Cercetării satele Corjova şi Roghi, raionul Dubăsari 2. Reparația acoperișului și a blocurilor sanitare ale Consiliul 400,0 Gimnaziului „Anatol Codru” din satul Molovata Nouă, raional raionul Dubăsari Dubăsari 3. Reparația sălii de festivități a Liceului Teoretic „Vlad Consiliul 300,0 Ioviță” din comuna Cocieri, raionul Dubăsari raional Dubăsari 4. Extinderea construcției capitale a șarpantei acoperișului Consiliul 400,0 Gimnaziului Pârâta, satul Pârâta, raionul Dubăsari raional Dubăsari 5. Reparația capitală a sălii de sport a Liceului Teoretic Consiliul 478,872 „Olimp” din orașul Rezina, raionul Rezina raional Rezina 6. Fortificarea sănătății elevilor prin optimizarea condițiilor Primăria 658,40 sanitare în blocul alimentar al Gimnaziului „Mihail Cioburciu 7 Sârghi” din satul Cioburciu, raionul Ștefan Vodă 7. Construcția capitală a acoperișului Grădiniței de copii Primăria 500,0 „Izvoraș” din satul Copanca, raionul Căușeni Copanca 8. Renovarea a patru pavilioane de joacă pentru copii la Primăria 300,0 Grădinița „Izvoraș” în satul Oxentea, raionul Dubăsari Oxentea 9. Pavarea porțiunii de teren la Creșa-grădiniță „Viorica” Primăria Pârâta 115,112 din satul Pârâta, raionul Dubăsari 10. Renovarea fațadei blocului sanitar al Grădiniței de copii Primăria 250,0 „Romanița” din satul Alcedar, raionul Șoldănești Alcedar 11. Reparația sălii mari a Centrului de cultură și tineret Primăria 1227,237 „Varnița” din satul Varnița, raionul Anenii Noi Varnița 12. Renovarea acoperișului Casei de cultură din satul Gura Primăria Gura 500,0 Bâcului, raionul Anenii Noi Bâcului 13. Reparația fațadei Casei de cultură din satul Cârnățeni, Primăria 400,0 raionul Căușeni Cârnățeni 14. Constr ucția sistemului de încălzire a Centrului de cultură Primăria 710,0 și agrement din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni Dubăsarii Vechi 15. Modernizarea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria Calfa 476,357 Calfa, raionul Anenii Noi 16. Extinderea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 912,0 Roșcani, raionul Anenii Noi Roșcani 17. Renovarea, modernizarea și extinderea rețelei de Primăria 775,0 iluminare stradală în satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi Hârbovăț 18. Extinderea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 694,711 207

Nr. Denumirea activităţilor Beneficiarii Costul, crt. alocaţiilor mii lei Șerpeni, raionul Anenii Noi Șerpeni 19. Restabilirea iluminatului stradal (partea III) în satul Primăria Plop- 400,0 Plop-Știubei, raionul Căușeni Știubei 20. Extinderea rețelelor de iluminare stradală în satul Primăria 150,0 Copanca, raionul Căușeni Copanca 21. Extinderea rețelelor de iluminare stradală în satul Primăria 260,0 Hagimus, raionul Căușeni Hagimus 22. Reparația capitală a sistemului de iluminat stradal în Primăria 282,880 satul Ursoaia, raionul Căușeni Ursoaia 23. Ext inderea rețelelor de iluminare stradală în satul Primăria 350,0 Fîrlădeni, raionul Căușeni Fîrlădeni 24. Extinderea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 364,707 Tănătari, raionul Căușeni Tănătari 25. Extinderea sistemului de iluminat stradal în cadrul Primăria 280,0 proiectului „Dubăsarii Vechi – localitate sigură și Dubăsarii atractivă”, satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni Vechi 26. Extinderea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 234,148 Jevreni, raionul Criuleni Jevreni 27. Renovarea și modernizarea sistemului public de Primăria 260,0 iluminare stradală în satul Slobozia-Dușca, raionul Slobozia-Dușca Criuleni 28. Funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță, Primăria 264,9 rentabilitate și eficiență economică și energetică a Boșcana infrastructurii serviciului de iluminat public din satele Boșcana și Mărdăreuca, raionul Criuleni 29. Renovarea și restabilirea sistemului de iluminat stradal Primăria 281,888 în satul Bălăbănești, raionul Criuleni Bălăbănești 30. Construcția sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 200,0 Răculești, raionul Criuleni Răculești 31. Extinderea sistemului de iluminat stradal în satul Primăria 200,0 Doroțcaia, raionul Dubăsari Doroțcaia 32. Construcția rețelelor de apă potabilă în complex cu Primăria Ustia 400,0 rezervorul de apă și fîntîna arteziană în satul Ustia, raionul Dubăsari 33. Asigurarea cu un sistem autonom de electricitate a Administrația 273,781 secției medicale din cadrul Penitenciarului nr. 8 din Națională a municipiul Bender Penitenciarelor a Ministerului Justiției 34. Instalarea sistemului de termoficare în clădirea Statului Ministerul 700,0 Major al Batalionului nr. 1 independent al forțelor mixte Apărării de pacificare din satul Cocieri, raionul Dubăsari 35. Acordarea suportului financiar pentru asigurarea activităţii Ministerul 200,0 delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Apărării Control TOTAL 15 000,00 208

Numărul proiectelor și a sumelor alocate prin intermediul Programelor activităților de reintegrare a ţării în perioada anilor 2011-2019: Nr. Anul Actul normativ Ajutor unic Nr. total Suma ord. școlilor cu de alocată predare în proiecte mln. lei grafie latină mii lei 1. 2011 HG nr. 662 din 10.09.11 400 16 9.3 2. 2012 HG nr. 191 din 04.03.12 400 23 5.565 HG nr. 516 din 18.07.12 - 17 4.435 3. 2013 HG nr. 242 din 05.04.13 600 31 10.5 HG nr. 733 din 16.09.13 - 22 4.436 4. 2014 HG nr. 394 din 02.06.14 525 54 13.267 HG nr. 762 din 17.09.14 - 18 1.732 5. 2015 HG nr. 796 din 29.10.15 800 15 6.994 6. 2016 HG nr. 1182 din 26.10.16 600 44 10.5 7. 2017 HG nr. 584 din 24.07.17 600 69 15 8. 2018 HG nr. 400 din 25.04.18 800 49 15 9. 2019 HG nr. 212 din 03.04.19 800 35 15 Total 12 acte normative 5.525 393 111.729 mln. 4. Luarea măsurilor menite să asigure asistenţă și protecţie în apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi libera circulaţie între cele două maluri ale Nistrului: Biroul politici de reintegrare a acordat asistență necesară pe marginea a 161 de cazuri de încălcare a drepturilor omului, fiind sesizați actorii din formatul de negocieri „5+2”, organele de drept și autoritățile competente naționale, cu întocmirea a 37 de rapoarte cu privire la situația în domeniul drepturilor omului, desfășurarea a 196 de ședințe interinstituționale și soluționarea a 396 de petiții. Problemele ce țin de protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiunea transnistreană persistă permanent pe agenda formatelor de negocieri Chișinău-Tiraspol, inclusiv în grupurile de lucru pentru drepturile omului cu implicarea experților de pe cele două maluri ale Nistrului, unde partea moldovenească insistă pe restabilirea drepturilor ce au fost lezate cu solicitarea concomitentă a sprijinului în proces din partea partenerilor internaționali în formatul de negocieri ,,5+2”. Pe ordinea de zi sunt incluse și abordate aspecte referitoare la protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, protecția drepturilor copiilor aflați în situații de risc, repatrierea copiilor victime ale traficului, prevenirea violenței în mediul Internet, prevenirea și combaterea violenței domestice, protecția persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA împotriva acțiunilor de discriminare/ segregare și 209 resocializarea acestora. Însă, cu regret, se constată o lipsă de voință din partea Tiraspolului întru a progresa pe subiecte cu impact major ce vizează respectarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului. Un rezultat concret al interacțiunii intense Chișinău-Tiraspol și a compromisului atins cu suportul Misiunii OSCE s-a materializat în anularea începând cu 16 septembrie 2019 a mecanismului de notificare scrisă prealabilă în privința deplasărilor private în regiunea transnistreană a oficialilor din Republica Moldova, iar grație asistenței acordate de către Biroul poltici de reintegrare s-a reușit soluționarea unor dificultăți întâmpinate de către agenții economici din regiune (de ex. : evitarea aplicării sancțiunilor din partea Ucrainei în privința Uzinei Metalurgice Moldovenești din Râbnița, acordarea dreptului de folosire a 2 noi mărci proprietate a statului pentru producția alcoolică de către Fabrica de vinuri și divinuri ,,KVINT” din or.Tiraspol). În dialogul cu toți partenerii internaționali este reiterat faptul că protecția drepturilor omului în regiune reprezintă prioritatea zero și se solicită implicarea activă în vederea garantării respectării drepturilor fundamentale pe cazuri individuale de abuzuri din partea exponenților de la Tiraspol, inclusiv în soluționarea cazurilor de rezonanță cum ar fi cele ale cetățenilor R.Moldova Alexandr Rjavitin și Oleg Horjan. Referitor la școlile moldovenești din regiune ce se află în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării către exponenții Tiraspolului în mod constant se intervine cu apelul de a fi menținut și asigurat mecanismul liberei circulații a elevilor și a cadrelor didactice, de a fi depuse eforturi în vederea asigurării acestora cu sedii proprii care să corespundă standardelor din domeniul educațional (în primul rând pentru Liceul Teoretic ,,Evrica” din or.Râbniţa și instituțiile de învățământ din or.Dubăsari și or.Bender), precum și s-a lansat ideea atingerii unei înțelegeri privind introducerea predării limbii române ca obiect de studiu în școlile moldovenești din regiune care nu funcționează conform programelor de studii aprobate la Chișinău, dar și de a aborda la grupul de lucru pentru educație situația școlilor moldovenești cu predare în grafie chirilică. 5. Coordonarea activității autorităților administrației publice pe dimensiunea transnistreană și asigurarea activității Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării: În comun cu autoritățile administrației publice centrale de specialitate au fost organizate 54 de ședințe de lucru interinstituționale, cu abordarea diferitor probleme ce țin de problematica transnistreană și coordonarea măsurilor necesare ce se impun a fi întreprinse, inclusiv 210 fiind convocate 17 ședințe preparatorii înainte de convocarea reuniunilor grupurilor de lucru sectoriale. În perioada de referință Vicepremierul și reprezentanții Biroului politici de reintegrare au efectuat 14 vizite în teritoriu, inclusiv în Zona de Securitate și în raionul Dubăsari, unde s-au documentat cu problemele întâmpinate de către exponenții administrației publice locale, agenții economici, locuitorii din raion și au inițiat acțiunile necesare în vederea identificării soluțiilor viabile pe marginea acestora. La data de 27 decembrie 2019 a avut loc Ședința Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea țării, în cadrul căreia s-a trecut în revistă stadiul actual în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și ultimele evoluții în formatul ,,5+2”, au fost discutate aspecte de actualitate (organizarea interacțiunii în sfera telecomunicațiilor, introducerea produselor petroliere prin frontiera de est, circulația trenurilor marfare prin regiunea transnistreană), s-au stabilit 4 priorități pentru anul 2020 (libertatea de circulație, respectarea drepturilor omului, asigurarea cu sedii adecvate a școlilor cu predare în grafie latină din regiune, armonizarea procedurilor și a tarifelor vamal- fiscale între cele două maluri ale Nistrului), precum și au fost trasate un șir de indicații în adresa membrilor Comisiei. De ex. s-a dispus ca MAI (BMA) în comun cu ASP vor elabora și vor pune în aplicare un mecanism de preschimbare a permiselor de conducere în cele de model național în baza permiselor de ședere emise în privința cetățenilor străini cu domiciliu în regiunea transnistreană și care întrunesc condițiile legale de ședere pe teritoriul Republicii Moldova. Numărul de ședințe ale Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării în perioada 2011-2019 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 3 2 1 0 1 1 0 3 1 1 13 La inițiativa Viceprim-ministrului pentru reintegrare s-a relansat activitatea Mecanismului de coordonare pe problematica transnistreană, iar în componența acestuia au fost incluși reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, consilieri și funcționari din Parlament, Președinție, Guvern, reprezentanți din cadrul MAEIE, Biroul politici de reintegrare, alte autorități relevante, ulterior urmează a fi completat și cu exponenți din societatea civilă. În 2019 au avut loc 3 ședințe ale Mecanismului (03 și 17 octombrie, 28 noiembrie 2019), fiind efectuate consultări și dezbateri pe marginea celor mai stringente probleme din cadrul dialogului Chișinău-Tiraspol, coordonate pozițiile pe un șir de 211 probleme ce figurează pe agenda negocierilor și informați membrii Mecanismului despre rezultatele rundelor de negocieri și proiectele de documente discutate. 6. Instituirea cadrului juridic necesar pe dosarul transnistrean şi stabilirea mecanismelor de soluționare a problemelor cu care se confruntă populaţia şi agenții economici din raioanele de est ale țării : În perioada de referință, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a promovat 2 hotărâri de Guvern (nr.212/2019 și nr.495/2019), iar Biroul politici de reintegrare a definitivat și a acordat asistența necesară ministerelor de profil în definitivarea și promovarea a 9 proiecte de acte normative pe problematica transnistreană, precum și a avizat 39 de proiecte acte normative și 7 proiecte de acorduri bilaterale. Prin modificările operate la cadrul normativ național s-a asigurat continuitatea șirului de acțiuni pozitive și care vin în sprijinul locuitorilor din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană, fiind aprobate pentru anul 2020 alocații bugetare în sumă de 15 mln. de lei pentru activități și proiecte de reintegrare a țării, prelungit până la 30 iunie 2020 termenul de acțiune al Deciziei protocolare cu privire la principiile reluării plenare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, precum și perioadele de aplicare a unor facilități fiscal-vamale pentru populația și agenții economici din regiune (prolongarea până la 30 iunie 2020 a termenului de aprovizionare cu produse petroliere prin punctul de trecere a frontierei ,,Novosavițcaia–Cuciurgan” și până la 01 august 2020 a scutirilor pentru importul medicamentelor, produselor farmaceutice, materiei prime medicamentoase, produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților). În rezultatul unei conlucrări productive între instituțiile naționale de profil s-a definitivat un mecanism inovativ și viabil de certificare a faptelor de stare civilă produse și consemnate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, rezultat cu aprobarea Hotărârii de Guvern nr.286/2019, astfel fiind completată lista instrumentelor instituite de Guvern pentru a garanta drepturile și libertățile fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, iar cetățenii Republicii Moldova cu domiciliu în regiune au posibilitatea în așa mod de a beneficia de acte de stare civilă eliberate de subdiviziunile specializate ale Agenției Servicii Publice, în conformitate cu prevederile art.13¹ din Legea nr.100/2001. Aceste modificări în comun cu ajustările anterior operate la legislație referitor la simplificarea procedurilor de documentare cu acte 212 de model național au stimulat și dinamica de solicitare a dobândirii cetățeniei Republicii Moldova și de obținere a actelor naționale. Numărul solicitanților de a dobândi cetățenia R. Moldova, actelor de identitate și a documentelor de stare civilă de model național eliberate în perioada 2013-2019 la cererea locuitorilor din stânga Nistrului și din mun.Bender Servicii prestate 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total Nr. solicitanți de a dobândi cetățenia 46 105 172 332 388 4579 6572 12194 RM Nr.pașapoarte al cetățeanului RM 14379 25627 24680 30354 33316 37560 36800 202716 solicitate Nr. buletine de identitate al cet.RM 12143 13750 13810 15486 16320 19060 20309 110878 solicitate Nr. persoane ce au solicitat certificarea 14836 13509 16098 16356 21126 25543 32928 140396 faptelor de stare civilă Nr. documente de stare civilă eliberate 9066 9191 8727 8840 11789 11912 15093 74618 ca rezultat al certificării În procesul de negocieri au fost semnate 3 documente: - Acordul adițional al operatorilor poștali de la Chișinău și Tiraspol la contractul nr.67/12 din 15.04.2010 privind transportarea trimiterilor poștale, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al contractului până la 31 decembrie 2019, semnat pe 03 iunie 2019; - 2 protocoale adiționale la Decizia protocolară cu privire la principiile reluării plenare a circulației trenurilor marfare prin regiunea transnistreană din 30 martie 2012, prin care a fost prolongat termenul de acţiune al acesteia până la 31 decembrie 2019, apoi până la 30 iunie 2020, semnate pe 04 iunie 2019, și respectiv, pe 27 decembrie 2019.

213

21. INTEGRAREA ÎN SISTEMUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE REGLEMENTARE – SOLUȚIE PENTRU ÎNSĂNĂTOȘIREA TRANZACȚIILOR BANCARE DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

04 mai 2020

Printre multiplele dificultăți generate de nereglementarea conflictului transnistrean și definitivarea procesului de reintegrare a țării se remarcă și chestiunea ce ține de funcționarea paralelă a unui aparent sistem financiar-bancar în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender, aflat în afara supravegherii și echilibrării din partea autorităților naționale centrale de reglementare și a rigorilor stabilite/ recomandărilor formulate din partea organismelor internaționale de monitorizare. Complicațiile întâmpinate în acest sens în raioanele din stânga Nistrului sunt un efect al autoizolării și separării denaturat alimentate decenii în șir de către factori politic școliți, iar urmare a ambițiilor propagandistice ale acestora și a refuzului categoric de a urma scenarii de legalitate sunt afectate posibilitățile cetățenilor de a duce un mod normal de viață și perspectivele de dezvoltare a antreprenorilor într-un mediu de concurență sănătoasă. Prin canalele de dialog disponibile, partea moldovenească a încercat în repetate rânduri să ghideze și să ajute la revenirea mecanismelor abătute de la sistemul integrat în cadrul normativ- instituțional național, însă, deși la etapa negocierilor se propuneau soluții tehnice provizorii, aplicabile până le rezolvarea dosarului transnistrean, mișcarea ulterioară devenea imposibilă atunci cănd partea transnistreană punea în capul mesei ținte politice, incompatibile cu suveranitatea țării și dezideratul de reglementare durabilă. Un prim document ce reflectă eforturile Chișinăului și Tiraspolului de a merge pas cu pas spre un spațiu economic și financiar unic au fost materializate într-un protocol semnat în data de 05 iulie 1995 la nivelul conducerii structurilor bancare și contrasemnat de lideri cu genericul ,,Privind prima etapă a relațiilor din sistemul monetar- creditar”. Acest document prevedea că în regiunea transnistreană se reia circulația concomitentă a leului moldovenesc în calitate de mijloc de plată în numerar, fiind permis persoanelor juridice să efectueze operațiuni de vânzare-cumpărare a leului, Banca Națională a Moldovei (BNM) asigură cantitatea de monedă solicitată de instituțiile bancare din 214 regiune, între maluri se realizează schimbul de mărfuri/servicii/ active la prețuri libere, se racordează normele financiar-economice ale regiunii la standardele internaționale în vigoare, demarează schimburile de date macroeconomice ș.a., se convin normativele tarifare, la faza de integrare plenară creditele absorbite de Republica Moldova se distribuie proporțional PIB-ului dintre maluri. Un rezultat al celor agreate prin Protocolul din 1995 s-a concretizat prin deschiderea de către BNM a unui cont corespondent temporar în lei moldovenești Centrului de casă și decontări din Tiraspol, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.885 din 19 iunie 1996, prin intermediul căruia sunt realizate fluxurile financiare în lei din/în regiunea transnistreană, inclusiv tranzacțiile executate de către agenții economici din stânga Nistrului în favoarea celor de pe malul drept, aceste operațiuni însă sunt considerate ca fiind vulnerabile urmare a unor evaluări dispuse de organele de drept/ control abilitate ale Republicii Moldova. Pe lângă aceasta, persoanele juridice din regiune care se înregistrează la Agenția Servicii Publice pot deschide conturi curente în băncile licențiate din Republica Moldova, inclusiv în valută străină și în așa mod pot efectua decontări cu partenerii de peste hotare. Deși se preconiza convenirea ulterioară a altor măsuri concrete de implementare a dezideratelor enunțate supra, o materializare practică așa și nu s-a remarcat, urmărindu-se tradiționala logică a nesustenabilității deciziilor agreate în negocieri și a aprofundării distanțării sistemelor din considerente tactic promovate de factorii regimului tiraspolean. Prin Înțelegerea ,,Cu privire la bazele organizatorice ale cooperării social-economice dintre Republica Moldova și Transnistria”, semnată la nivel de lideri pe 10 noiembrie 1997, care a pus fundamentul creării grupurilor de lucru sectoriale a fost instituită și platforma experților pe aspectele de cooperare în sistemele financiar-valutar, bugetar-fiscal și bancar, reorganizată apoi într-un subgrup pe probleme bancare din componența grupurilor de lucru pentru economie, activitatea căruia a suportat o pauză prelungită în diverse perioade, inclusiv din noiembrie 2012 până în aprilie 2018 când nu a avut loc nici o convocare a experților. Disputele cele mai accentuate în sfera bancară au început după anul 2002 și s-au evidențiat în diverse perioade în contextul pretențiilor reprezentanților de la Tiraspol de a stabili relații de corespondență și de a avea o interacțiune directă între structurile bancare principale și cele comerciale de pe ambele maluri ceea ce semnifica o recunoaștere și o 215 cooperare bilaterală cu prejudicierea gravă a statalității și încălcarea canalelor de comunicare agreate în negocieri, or, caracterul provocator al acestei inițiative din start era clar conturat, inacceptabil și periculos, inclusiv reieșind din precedentele negative prin care a trecut sistemul bancar autohton în ultimii ani. Pe lângă componenta constituțională, poziția BNM la acest capitol reizdă și din Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF) (R.13) și Directiva UE 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 ,,Privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”, conform cărora pentru stabilirea relațiilor corespondente în scopul efectuării tranzacțiilor de orice tip, instituțiile financiare au obligația de a evalua instituția respondentă pentru a înțelege pe deplin natura activității acesteia, reputația instituției, calitatea supravegherii, politicile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului deținute, inclusiv stabilirea responsabilităților și dreptul de a schimba informații despre clienții acestora și măsurile aplicate pentru cunoașterea acestora etc, cerințe ce au fost transpuse și în Legea Republicii Moldova nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și în alte acte normative naționale. În lumina acestor exigențe, structurile bancare transnistrene pe lângă faptul că nu sunt recunoscute internațional se încadrează în definiția de ,,bănci fictive”, adică instituții ce nu au prezență fizică într-o țară în care sunt înregistrate și licențiate, și care nu sunt afiliate unui grup financiar reglementat care este supus unei supravegheri efective consolidate, iar în raport cu asemenea entități este interzisă stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri sub riscul sancționării corespunzătoare. Este bine cunoscut și faptul că urmare a evaluărilor făcute conform Metodologiei Băncii Mondiale clienții rezidenți ai regiunii transnistrene și tranzacțiile efectuate în/din „băncile” din regiunea transnistreană au fost identificate cu risc ridicat de spălare a banilor și de finanțare a unor activități dubioase și din acest considerent efectuarea tranzacțiilor în toate valutele și jurisdicțiile dorite poate avea loc doar prin gestionarea conturilor în băncile licențiate moldovenești, iar plățile prin intermediul Centrului de casă și decontări din Tiraspol pot fi acceptate exclusiv în lei moldovenești, Centrul fiind participant Sistemul automatizat de plăți interbancare. Printre alte cerințe ce sunt înaintate în raport cu băncile corespondente sunt următoarele: analiza prudențială în lumina 216 standardelor internaționale Basel III (nivel minim de adecvare a capitalului, cerințe privind lichiditatea, expunerea netă asumată de bancă față de o persoană sau un grup de persoane acționând concertat, suma valorii agregate a expunerilor băncii față de persoanele afiliate și/sau grupurile de clienți aflați în legătură cu persoanele afiliate băncii, abordările față de diverse riscuri prudențiale), transparența acționarilor și rigorile privind tehnologia informației și comunicațiilor. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile Legii RM nr.202 din 06 octombrie 2017 privind activitatea băncilor pentru desfășurarea activității pe teritoriul țării instituția bancară respectivă trebuie să dețină o licență emisă de BNM, regulă valabilă și pentru subiecții interesați din stânga Nistrului și mun.Bender, fapt ce le oferă oportunitatea de a fi participanți în sistemul bancar național și de a stabili relații cu instituțiile omoloage din străinătate, inclusiv în calitate de membri ai sistemului internațional de decontare. Autoritățile de la Chișinău în repetate rânduri au exprimat că sunt dispuse să ofere suportul necesar entităților ce activează în regiune pentru a obține dreptul legal de a desfășura toate tipurile de activitate bancară, în conformitate cu legislația națională în vigoare, standardele și practicile internaționale și europene, însă, deocamdată această ofertă se lasă a fi fără răspuns și este politizată excesiv la Tiraspol. În procesul de negocieri observăm retorica tot mai pronunțat acuzatorie a părții transnistrene în adresa Chișinăului privind pretinsa prezența a unei abordări politice în procesul de închidere/ suspendare a unor conturi bancare și de sistare a unor tranzacții efectuate de către agenții economici din regiunea transnistreană prin/ în băncile comerciale, licențiate de BNM, partea moldovenească explicând de fiecare dată că în privința întreprinderilor din regiune nu se aplică criterii discriminatorii și nu se înaintează obiecții nefondate în cazul respectării exigențelor legislației în vigoare, evitării factorilor de risc ce generează dubii asupra desfășurării anumitor categorii de tranzacții, asigurării transparenței operațiunilor desfășurate și a acționării cu bună- credință. Indignare trezește faptul că deși problemele din sfera bancară apar urmare a acționării factorilor de la Tiraspol într-o ambianță de ilegalitate, nesupraveghere conform cerințelor universal acceptate, netransparență și afaceri dubioase, dar și a respingerii ofertelor Chișinăului de a se legiui și de a se corija fără a inventa scheme inadmisibile și certate cu justiția, în continuare se încearcă propulsarea acestui subiect ca o nouă prioritate pe agenda formatului de negocieri 217

,,5+2”, întru-un eventual pachet nou, dincolo de ,,Berlin+”, formalizat și cu angajarea părților printr-un protocol semnat al Conferinței Permanente pe probleme politice în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană. O asemenea tentativă s-a încercat la reuniunea formatului ,,5+2” de la Bratislava (09-10 octombrie 2019) și va continua și la următoarele runde, or, partea moldovenească a precizat că problema trebuie privită în complexitate prin prisma elaborării și punerii în executare a unei strategii ce va descrie parametrii și modul de restabilire/ funcționare a sistemului financiar-bancar unic al țării, cu luarea în considerare că chestiunile ce țin de politica monetar-bancară chiar și la etapa de reglementare post-conflict/ implementare a statutului juridic special va rămâne o competență exclusivă a BNM. Revenind la tema conturilor bancare gestionate de agenții economici din regiunea transnistreană este de notat că legislația în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor prevede norme comune pentru toți rezidenții din Republica Moldova, iar înainte de deschiderea acestora are loc inițierea relației de afaceri cu titularul contului, băncile având obligația de a identifica și verifica identitatea clientului, documentele și datele se vor obține din surse credibile și independente, adoptarea de măsuri adecvate și bazate pe risc pentru a cunoaște cine este beneficiarul efectiv, a înțelege structura proprietății și structura de control ale clientului. Evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a activităților suspecte are loc ținând cont de situația la nivel de țară/ regiune, precum și de criteriile și factorii stabiliți de organele cu funcții de supraveghere, iar măsurile de precauție se dispun în dependență de client, riscul constatat, țară/ jurisdicție, relația de afaceri, bun, serviciu, tranzacție, rețeaua de distribuție, cu prezentarea probelor de resort Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sau organelor cu funcții de supraveghere, care să demonstreze că măsurile luate au fost adecvate, proporționale și pe măsura riscurilor cuantificate pentru fiecare client și tranzacție în parte, bănuielilor rezonabile de întrunire a componenței de fraudă/ infracțiune. Astfel, surse credibile și independente pot fi considerate atât documentele emise de autoritățile publice împuternicite prin lege (de ex.: certificatul de înregistrare provizorie/ permanentă a companiei, în cazul înregistrării permanente se respectă rigorile consfințite de Legea nr.220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali), iar datele depline despre 218 fondatorii/ beneficiarii efectivi și despre eventualii clienți din regiune trebuie să fie obținute din surse verificate, cu îndeplinirea cerințelor de precauție și utilizarea abordărilor bazate pe risc, enunțate în Regulamentul cu privire la cerințele privind prevenirea si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr.200 din 09 august 2018. Măsuri sporite de precauție se impun în privința unor agenți economici din regiune, mai ales în contextul în care au fost stabilite situații de încasare a mijloacelor bănești în lei moldovenești prin intermediul Centrului de casă și decontări din Tiraspol după obținerea finanțărilor de la așa-numitele structuri bancare din regiune, ulterior sumele încasate fiind convertite în valută străină și transferate diferitor parteneri din străinătate pentru procurarea de mărfuri și materie primă, iar la livrarea acestora nu era asigurată confirmarea documentară a importurilor în volumul plăților efectuate, fiind făcută referință la surse probate doar în baza înscriselor eliberate în regiune. Întru minimizarea riscurilor de spălare a banilor, băncile sunt obligate să aplice toate măsurile de precauție față de clienți și tranzacțiile acestora, inclusiv prin acumularea/ solicitarea documentelor confirmative relevante: contracte, invoice, declarații vamale de import/ export ale clienților/ partenerilor, documente de trăsură, corespondență de afaceri, rapoarte financiare. Băncile licențiate pot întreprinde și alte acțiuni adiționale pentru a depista/ evita diverse scheme transparente și a se asigura că transferurile efectuate corespund genului de activitate și scopului declarat, prin obținererea setului documentar confirmativ pentru suma totală a tranzacției, monitorizarea continuă a realizării importului de mărfuri/ servicii, restricționarea îndeplinirii unei noi plăți valutare până nu se prezintă actele de livrare a mărfurilor pentru plata efectuată anterior, neacceptarea contractelor cu plată în avans ce conțin clauze ce fac posibilă nelivrarea bunurilor pentru o perioadă nedeterminată de timp, cu utilizarea sumelor bănești în alte scopuri decât cele contractuale și, în rezultat, cu o potențială restituire de avans sau chiar scoaterea intenționată a mijloacelor bănești din țară sau solicitarea limitării termenului de livrare a mărfii pentru plățile executate în avans. În relațiile cu clienții/ agenții economici din regiunea transnistreană, toate aceste măsuri trebuie să fie eficient aplicate, în lumina exigențelor cadrului normativ și pentru a proteja sistemul financiar împotriva tranzacțiilor suspecte/ de spălare a banilor, or, implicarea în eventuale activități cu caracter ilicit afectează grav 219 imaginea sistemului bancar național și compromite relațiile acestuia cu băncile corespondente, iar la constatarea deficiențelor și expunerea la riscuri excesive în lipsa unui control adecvat, Republica Moldova este pasibilă de sancțiuni internaționale. O altă problemă ce persista recent în regiunea transnistreană era cea referitoare la utilizarea cardurilor ,,VISA” și ,,Mastercard” cu încălcarea regulilor sistemelor internaționale de carduri, fiind demarate investigații detaliate urmare a cărora s-a constatat acceptarea în regiune (rețele comerciale, ghișee bancare, bancomate) a unor carduri emise în exterior și care conform regulilor stabilite puteau fi folosite doar pe teritoriul țării unde a fost emisă licența instituției bancare respective, în consecință, fiind luată decizia de a fi sistată activitatea ilegal desfășurată în perimetrul regiunii transnistrene, aflată în hotarele Republicii Moldova și nu a statului a cărei instituție bancară elibera cardurile date. În prezent, legislația în vigoare nu stipulează prevederi discriminatorii pentru antreprenorii din stânga Nistrului, care pot realiza liber/ continuu tranzacții prin intermediul băncilor licențiate în Republica Moldova, iar necesitatea aplicării regulilor de conformitate în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor în contextul efectuării operațiunilor în conturi bancare a fost semnalizată și de către experții internaționali/ europeni, care au opinat expres că dificultățile existente în sfera bancară din regiune pot fi depășite rapid dacă filialele băncilor licențiate la BNM vor funcționa în regiune, leul moldovenesc se va repune în circulație în calitate de instrument de plată primordial, canalele de plăți vor fi securizate, structurile regionale vor ieși din regimul de autoizolare și se vor integra în sistemul național.

220

22. COVID-19 ȘI STAREA DE URGENȚĂ – PROVOCĂRI ÎN RAZA LINIEI ADMINISTRATIVE ȘI MĂSURI DE SUPORT PENTRU POPULAȚIA AFECTATĂ

24 mai 2020

După cum se cunoaște la 13 martie 2020 Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a instituit codul roșu la nivel național în legătură cu accentuarea situației epidemiologice prin infecția cu COVID-19, iar ulterior în perioada 17 martie-15 mai curent, în conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.55/2020 pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență, iar urmare a acesteia a fost împuternicită Comisia pentru Situații Excepționale din Republica Moldova (CSE a RM) cu dreptul de a aproba dispoziții obligatorii (30 aprobate – în total) spre executare în contextul luării măsurilor de prevenire și de combatere a răspândirii infecției COVID-19. Concomitent, regimul stării de urgență a fost declarat în perioada 16 martie-15 iunie 2020 și în regiunea transnistreană, prin emiterea mai multor ,,ukaz”-uri cu stabilirea diferitor măsuri restrictive de către liderul de la Tiraspol (nr.98 din 16 martie, nr.123 din 30 martie, nr.127 din 01 aprilie, nr.151 din 21 aprilie 2020 ș.a.), efecte adaptate la deciziile aprobate la Chișinău, fiind creat a.n. ,,Sediu operațional privind profilaxia și prevenirea răspândirii COVID-19”, condus de a.n. ,,ministru de interne” (43 aprobate – în total), iar ulterior regimul stării de urgență a fost substituit cu cel de carantină, cu adaptarea unor măsuri și menținerea acelorași restricții și prolongarea periodică, ultimul termen fixat fiind 01 februarie 2021. Pe perioada de referință au fost stabilite o serie de măsuri restrictive în regiune, inclusiv în calea liberei circulații, fiind determinat că persoanele care intră în regiunea transnistreană, vor fi supuse autoizolării și monitorizării medicale neîncetate în decurs de 14 zile (cu excepția ambasadorilor și angajaților misiunilor diplomatice), iar intrarea în regiune fiind admisă doar pentru persoanele cu viză de domiciliu și de reședință în regiune, corpului diplomatic/ reprezentanților organizațiilor internaționale și personalului însoțitor al acestora. La etapa regimului de carantină, deși s-a declarat relaxarea anumitor limitări au fost introduse noi condiții de către Tiraspol (direcționarea tuturor adresărilor la pretinsele centre de criză locale ce 221 comunică multiple refuzuri de a permite trecerea prin posturile transnistrene, aflarea nu mai mult de 12 ore în localitatea vizitată de la ultima trecere prin postul respectiv, obligarea persoanelor ce se află în regiune de a procura contra cost așa-numite asigurări medicale anti- COVID-19, inclusiv a studenților și a elevilor din școlile profesionale, restricționarea deplasării prin anumite posturi a locuitorilor din r-nul Dubăsari ce și-au schimbat viza de reședință după data de 03 iunie 2020). Sub acoperământul măsurilor de precauție, control și combatere a COVID-19 și a obligativității emiterii deciziilor ,,Sediului operațional” pe fiecare caz individual, structurile transnistrene au revenit la mecanismul notificărilor scrise prealabile și a solicitării listelor cu datele persoanelor și cu indicarea ,,punctelor” de trecere, întru a examina și a se expune nominal pe marginea posibilității de facilitare a circulației nestingherite peste linia administrativă, astfel fiind suspendat regimul simplificat de liberă circulație a persoanelor oficiale și a funcționarilor publici din Republica Moldova fără notificări scrise preventive (aplicabil din 16 septembrie 2019), a elevilor și a cadrelor didactice/ angajaților instituțiilor de învățământ în baza prezentării carnetelor de elev/ legitimațiilor de serviciu (aplicabil din 01 noiembrie 2018 și suspendat în perioada 16 martie-01 septembrie 2020), accesul nestingherit la terenurile agricole al fermierilor din raionul Dubăsari și care cad sub incidența ,,Mecanismului din anul 2006” (aplicabil din 01 august 2018, acum doar în temeiul listelor coordonate). Astfel, s-a marcat un regres esențial pe 3 dosare din așa-numitul pachet Berlin+ (libera circulație, buna funcționare a școlilor cu predare în grafie latină, accesul la terenurile agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol). Restricționarea liberei circulații în regiune a pus în dificultate mai multe categorii de persoane care au fost puși în imposibilitatea de a se deplasa la locul de muncă, fapt ce a mobilizat insistențele zilnice ale Chișinăului cu utilizarea platformei de comunicare de la nivelul oficiilor reprezentanților politici, informarea mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri ,,5+2”, sensibilizarea Misiunii OSCE în Moldova, fiind obținută libera circulație peste linia administrativă a exponenților administrației publice locale din raionul Dubăsari, angajaților subdiviziunilor teritoriale ale inspectoratelor de poliție, serviciilor urgență-pompieri/ mentenanță a rețelelor electrice/gaze naturale, penitenciarelor din Zona de Securitate, centrelor de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilități, fermierilor și mecanizatorilor care erau nemijlocit implicați în lucrări sezoniere pe câmp, precum și au fost 222 soluționate cereri individuale de acces în/ revenire din regiune (de ex.: a minorilor rămași în regiune la rude/ bunici, dar a căror părinți domiciliază pe malul drept al Nistrului). Grație asistenței oferite de Biroul politici de reintegrare și cu respectarea măsurilor epidemiologice, a fost asigurată transportarea și ridicarea salariilor pentru pentru angajații celor 8 școli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și pentru pensionarii din satele, amplasate pe malul stâng al raionului Dubăsari, dar, partea transnistreană continuă să condiționeze ca trecerea prin punctele de control a persoanelor ce deservesc instituțiile de învățământ să fie coordonată preventiv, în bază de liste și cu verificarea bunurilor transportate. Au fost neglijate și nesoluționate de către Tiraspol cererile de facilitare a circulației peste linia administrativă în privința angajaților organelor Procuraturii, instanțelor de judecată, Serviciului Vamal ș.a. instituții publice ale Republicii Moldova, precum și a companiilor private (de ex.: Lafarge Ciment Moldova, Fujikura etc), a căror salariați activează pe malul drept, dar domiciliază pe malul drept al Nistrului. Prin apelul public din 08 aprilie 2020, adresat actorilor formatului de negocieri ,,5+2” și unor ambasadori de la Chișinău, Avocatul Poporului din Republica Moldova a atras atenția că prin ,,Ukaz”-ul liderului de la Tiraspol nr.123/2020 s-au pus în aplicare mecanisme disproporționate și contrare standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului de gestionare a stării de urgență, fiind limitat dreptul la liberă circulație, dreptul de stabilire a domiciliului/reședinței în orice localitate, de ieșire și de revenire în regiune, dreptul la muncă și de a nu fi supus muncii forțate, dreptul la odihnă și la durata normală a săptămânii de muncă, dreptul la proprietate și la dispunerea de aceasta, impuse reguli abuzive pentru a menține ostatici locuitorii din regiune, intervenindu-se cu îndemnul de a fi utilizate toate plarformele de dialog intern și extern existente pentru a asigura realizarea drepturilor și libertăților omului, a contribui la atenuarea efectelor generate de restrângerile nejustificate aduse de către factorii de decizie din regiune. Într-o situație dificilă s-au pomenit medicii și cadrele medicale cu loc de trai în localitățile din stânga Nistrului, care au fost practic blocați în regiune sau plasați în carantină pe perioada stării de urgență, fiindu-le refuzată trecerea peste linia administrativă pentru a se deplasa la serviciu în centrele de sănătate, spitalele și farmaciile ce activează conform cerințelor sistemului medical din Republica Moldova, 223

Tiraspolul respingând multiple cereri și intervenții ale Chișinăului în acest sens, invocând că această categorie se află în grupul cu risc sporit reieșind din aflarea în contact direct cu pacienții infectați cu COVID-19 și cărora conform deciziilor ,,Sediului operațional” nu le poate fi oferit un regim de trecere ,,exclusiv”, mai târziu constatându-se impunerea tuturor resurselor umane cu studii medicale din regiune de a trece la evidența Tiraspolului și de a activa în instituțiile medicale din regiune. De ex. prin pct.2 din ,,Ukaz”-ul liderului de la Tiraspol nr.151/2020 s-a dispus citarea la structurile militare pentru executarea unor sarcini speciale în condițiile stării de urgență a persoanelor aflate în rezerva militară și care nu activează în ,,organele administrației publice” regionale sau în instituțiile locale din domeniul ocrotirii sănătății și care au studii superioare sau medii în medicină. Pentru a veni cu o soluție alternativă în privința a 95 de cadre medicale din regiune, de la care au fost recepționate solicitări de a le fi scoase restricționările dispuse la Tiraspol și de a se deplasa nestingherit, Biroul politici de reintegrare în comun cu partenerii de implementare a Programului PNUD-UE ,,Măsuri de Promovare a Încrederii” (CBMV) au identificat fonduri pentru a acoperi cheltuielile de acomodare în proximitatea locului de serviciu și alte aranjamente tehnice în privința personalului medical care a exprimat consimțământul, cu emiterea ordinului de resort de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, fiind cazate astfel 44 de persoane. Pe lângă limitările aduse în calea liberei circulații, Tiraspolul a reluat și practica expedierii citațiilor ilegale emise de structurile paramilitare din regiune și care vizează recrutarea forțată a cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv a celor recent reveniți de peste hotarele țării, Chișinăul sesizând imediat și pe fiecare caz cunoscut actorii formatului de negocieri ,,5+2” calificând drept abuzive și provocatoare aceste acțiuni, cu lansarea apelului către reprezentantul politic în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului de a renunța la aplicarea presiunilor asupra cetățenilor Republicii Moldova și de a contribui la asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora. O stare alarmantă s-a atestat în perimetrul Zonei de Securitate, unde sub pretextul gestionării regimului stării de urgență, Tiraspolul a recurs la fortificarea infrastructurii ,,posturilor de control”, cu instalarea diverselor instalații/ bariere de îngrădire a trecerii (blocuri/ conuri din beton armat, valuri de pământ, vagonete, bariere auto ș.a.), amplasate pe principalele artere de acces în localitățile aflate sub 224 jurisdicția autorităților moldovenești: Cocieri, Corjova, Doroțcaia, Molovata Nouă, Roghi și Pohrebea din raionul Dubăsari, Hârbovăț și Varnița din raionul Anenii Noi, Chircăiești, Copanca, Fârlădeni și Hagimus din raionul Căușeni, Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Posturi și îngrădiri de acest gen au fost observate în 37 de locații noi, ulterior fiind reduse la 14 însă cu fortificări din posturi mobile în vagonete adaptate la sezonul rece al anului, iar tentativele observatorilor militari de a se deplasa la fața locului și de a documenta încălcările, au fost blocate de fiecare dată de către partea transnistreană, fapt ce a făcut imposibilă reflectarea reală și aprobarea acestora în rapoartele săptămânale ale Comandamentului Militar Întrunit despre situația din Zona de Securitate. Solicitările de a evacua și de a lichida neîntârziat și necondiționat barierele neautorizat montate/ instalate în perimetrul de responsabilitate al operațiunii de pacificare au fost direcționate în mod continuu în adresa reprezentantului politic de la Tiraspol și cu sensibilizarea mediatorilor și a observatorilor internaționali, nefiind urmărită, cu regret, o dinamică pozitivă în acest sens. S-a intervenit constant către Misiunea OSCE în calitate de mediator cu solicitarea mobilizării eforturilor, monitorizării obiective și a raportării rapide a fiecărei abateri constatate cu includerea în proces și a statelor-membre pentru a elimina încălcările ce depășesc regimul stării de urgență. O abordare și mai intensă a problemei a fost din partea delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC), fiind solicitat componentei transnistrene să dispună măsuri imediate întru deblocarea activității observatorilor militari și eliminării operative a obstacolelor instalate neautorizat, respectarea regimului Zonei de Securitate și a prevederilor Acordului din 21 iulie 1992, asigurarea trecerii nestingherite a cetățenilor peste linia administrativă, ultima nu doar că nu a reacționat în mod adecvat, dar și pe parcursul a 2 luni a neglijat invitațiile de a participa la ședințele online al Comisiei și în format de copreședinți, abia pe 14 mai curent reușindu-se reluarea în or.Bender a ședințelor CUC, precedenta având loc pe 12 martie 2020, însă în cadrul tuturor ședințelor de pe parcursul anului 2020 așa și nu s-a reușit deblocarea agendei pe problema liberei circulații. Dificultățile și impedimentele din Zona de Securitate au fost accentuate în procesul de audiere a rapoartelor Misiunii OSCE în Moldova, în cadrul ședințelor Consiliului Permanent al OSCE ce au loc la Viena, iar la ședințele dintre Vicepremierul pentru reintegrare, șeful Misiunii OSCE la Chișinău și copreședintele CUC din partea Republicii 225

Moldova s-a efectuat o verificare a datelor obținute pe teren, reiterat că este imperativ necesară accelerarea procesului de ridicare a posturilor ilegal instalate, menținerea ordinii de drept conform angajamentelor asumate, precum și s-a convenit că lunar și periodic OSCE va elabora rapoarte ce vor reflecta constatări privind starea lucrurilor din Zona de Securitate, ce se vor prezenta Viceprim-ministrului și Biroului politici de reintegrare. Activizarea Tiraspolului în Zona de Securitate pe perioada stării de urgență, cu instituirea de noi posturi cărora li s-a atribuit funcția de control și evidență a persoanelor ce trec prin acestea demască tactica camuflată a acestora de a fortifica elementele de ,,frontieră” pe linia administrativă ce atentează direct la integritatea teritorială a Republicii Moldova și în acest context urmează a fi mobilizată implicarea tuturor partenerilor internaționali relevanți pentru a nu permite degradarea situației și a se reveni în albia normalității. Prezența acestor bariere abuzive au izolat practic localitățile vecine, au blocat deplasarea persoanelor la serviciu, au îngrădit posibilitatea consumatorilor de a achiziționa produse alimentare și de primă necesitate, accesul pacienților la farmacii pentru a procura medicamente, inclusiv la medicamente compensate ce se eliberează pe bază de rețete, trecerea proprietarilor de terenuri către loturile agricole și a proprietarilor de animale la pășune. Indignare au trezit cazurile de reținere a cetățenilor pentru pretinsa încălcare a regulilor de circulație prin aceste posturi, cum a fost și în cazul a 2 locuitori din Molovata Nouă, sechestrați și privați de libertate pe parcursul a 6 zile de către structurile de forță din regiunea transnistreană, eliberarea acestora reușindu-se a fi obținută pe 09 aprilie urmare a multiplelor intervenții și insistențe din partea Chișinăului. O situație precară persistă în sfera drepturilor omului din regiune în contextul mai multor acțiuni abuzive la care s-a dedat Tiraspolul (reținerea și sancționarea persoanelor pentru pretinsa trecere ilegală a liniei administrative, răpirea persoanelor pentru pretinse trădări de patrie, declararea persona non-grata a cetățenilor RM domiciliați în regiune, condamnări excesive pentru presupuse acte de terorism, cenzurarea liberei exprimări), fapt ce a impus notificarea corespunzătoare a organelor de drept în vederea acționării conform cerințelor legislației în vigoarea și lansarea apelului către mediatorii și observatorii din procesul de negocieri, în special către Misiunea OSCE în Moldova reieșind din rolul și mandatul atribuit, de a avea o contribuție activă la îmbunătățirea situației și la restabilirea drepturilor 226 lezate în lumina standardelor universal recunoscute, dar și abordarea sistematică a acestor derapaje grave în sfera drepturilor omului în cadrul mai multor reuniuni ale Consiliului permanent al OSCE. La fel, drept o provocare semnificativă reprezintă cazurile de circulație neautorizată prin Zona de Securitate a tehnicii militare, la ședințele CUC fiind abordat de către delegația moldovenească și cazul accidentului din satul Butor, raionul Grigoriopol, ce a avut loc pe 13 mai curent, cu implicarea unei blindate din dotarea structurilor transnistrene. Spre deosebire de factorii de la Tiraspol, partea moldovenească a procedat mereu într-o manieră corectă informând despre deciziile și mecanismele aprobate în cadrul CSE a RM, cum a fost și în cazul introducerii regimului de carantină în s.Talmaza din raionul Ștefan Vodă, în perioada 09 aprilie-15 mai curent, imediat fiind notificate toate componentele CUC, inclusiv în ceea ce ține de aspectele de asigurare a ordinii publice și de dislocare argumentată a reprezentanților autorităților de aplicare a legii și a militarilor, care nu erau dotați cu armament. Întru soluționarea operativă a problemelor apărute în Zona de Securitate și în raioanele din stânga Nistrului, pentru perioada stării de urgență, a fost instituit un mecanism de comunicare zilnică dintre echipa Biroului politici de reintegrare și reprezentanții autorităților publice locale, fiind sistematizate problemele și dificultățile pe care le întâmpină locuitorii și oficialii din teritoriu, sensibilizate autoritățile naționale competente și utilizate canalele de dialog Chișinău-Tiraspol și Chișinău-parteneri externi, căutate opțiuni practice și menținute în vizor problemele constatate până la soluționarea definitivă a acestora. De asemenea, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a efectuat vizite de documentare în satele Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Holercani și Molovata Nouă din raionul Dubăsari, Gura Bâcului și Varnița din raionul Anenii Noi, Hagimus din raionul Căușeni, unde s-a documentat la fața locului cu cele mai stringente probleme și provocări cu care se confruntă administrația publică locală, antreprenorii și locuitorii și a dispus luarea tuturor măsurilor posibile în vederea soluționării acestora și asigurării respectării intereselor legitime ale cetățenilor Republicii Moldova. Din multitudinea de probleme sesizate și soluționate operativ poate fi exemplificată cea a asigurării funcționalității feribotului care circulă peste r.Nistru, între localităţile Molovata, Molovata Nouă, Corjova şi Cocieri din raionul Dubăsari, care urmare a implicării Biroului politici de reintegrare și în vederea acoperirii necesităților 227 locuitorilor/ agenților economici, începând cu 07 aprilie curent a fost prelungit în intervalul orelor 6:00-21:00 orarul de lucru al acestuia, iar datorită extinderii programului de activitate al podului plutitor, capacitatea de transportare a acestuia a sporit considerabil: de la 100 mii tone de mărfuri planificare pentru anul 2020 la 134,3 mii t. pentru 8 luni 2020, de la 120 mii de pasageri preconizați în 2020 la 127,9 în 8 luni 2020, de la 35 mii unități de transport planificate în 2020 la 51 mii în 8 luni 2020. La fel, dată fiind imposibilitatea exploatării feribotului în zilele de 09 și 10 mai curent urmare a deversării unei cantități mari de apă din rezervorul hidrocentralei de la Dubăsari, dar și a continuității aprovizionării localităților cu produse alimentare și de primă necesitate, imediat a fost interpelat oficiul reprezentantului politic de la Tiraspol pentru a facilita circulația nestingherită peste podul de la Dubăsari. Suspendarea activității mai multor puncte de trecere de pe segmentul central (transnistrean) al frontierei de stat moldo-ucrainene a contribuit la redirecționarea importului de mărfuri de către agenții economici din raioanele de est ale țării pin posturile autorizate de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în mare parte prin punctele ,,Tudora-Starokazacie” și ,,Palanca-Maiaki-Udobnoe” (până în data de 08 mai 2020). Astfel, a fost necesară și stabilirea unui cadru normativ adaptat la regimul stării de urgență, care a fost reflectat în dispozițiile CSE a RM și care a prevăzut proceduri specifice menite să faciliteze livrarea în mod continuu în regiune a mărfurilor indispensabile pentru populație (medicamente, produse alimentare, preparate sanitar-veterinare, inventar agricol ș.a.). De exemplu, pentru importul loturilor de medicamente și de producție farmaceutică s-au consfințit pct.9 din Dispoziția CSE a RM nr.2 din 20 martie 2020 și pct.41 din Dispoziția CSE a RM nr.4 din 24 martie 2020, care au statuat că se permite, pe durata stării de urgență, efectuarea procedurilor de vămuire la posturile vamale moldovenești a mărfurilor importate de către agenții economici din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun.Bender, fără a se percepe drepturi de import-export și plățile pentru poluarea mediului și fără a se aplica măsurile de politică economică, în condițiile în care acești antreprenori sunt înregistrați la Agenția Servicii Publice (ASP) și obțin autorizația de import-export emisă de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar mărfurile vor rămâne exclusiv în regiune. De asemenea, partea moldovenească a venit în întâmpinare, din considerente umanitare, dar și în contextul aprovizionării neîncetate a 228 populației din regiunea transnistreană cu articolele medicale necesare pe perioada pandemiei, a urgentat termenii de convocare a ședințelor Comisiei Medicamentului, care deși anterior se convoca în decurs de 30 zile pentru a examina seturile de dosare, în perioada lunilor martie-mai se întrunea o dată la 2-3 zile, examinând doar la solicitarea oficiilor reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană 64 de adresări (18 martie-22 mai 2020), pe marginea cărora, după ce a fost ordonat pachetul documentar și s-au parcurs procedurile/etapele legal stabilite, au fost pronunțate decizii pozitive, emise autorizații de import și efectuată vămuirea, toate companiile solicitante fiind luate la evidența ASP. În perioada 01 ianuarie-25 octombrie 2020, în regiune au fost importate medicamente și preparate farmaceutice în valoare de 14,70 mln. USD și utilaj medical în valoare de 1,82 mln. USD (în anul 2019 a constituit aproximativ 13,56 mln. USD, și respectiv, 2,56 mln. USD), fără achitarea drepturilor de import și a taxelor vamale, iar pe durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020), agenții economici din regiune au beneficiat de un regim accelerat și simplificat de autorizare a importului de medicamente. AMDM a eliberat în perioada ianuarie- august 2020 229 autorizații de import pentru 7 agenți economici importatori din stânga Nistrului. În aceiași logică, prin pct.29 și prin anexa la Dispoziția CSE a RM nr.3 din 23 martie 2020 s-au stipulat scutiri de la drepturile de import-export și de la plățile pentru poluarea mediului, pentru agenții economici din raioanele de est ale țării, înregistrați la ASP, care parcurg vămuirea produselor alimentare, mărfurilor veterinare, produselor de uz fitosanitar și fertilizanți, în condițiile perfectării autorizației sanitar-veterinare de funcționare sau a certificatului de înregistrare a oficială pentru siguranța alimentelor, includerii în registrul operatorilor din domeniul fitosanitar, efectuării controlului în posturile de inspecție la frontieră de către inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și a rămânerii mărfurilor în regiunea transnistreană. Ca și în cazul medicamentelor au fost reduși termenii de înregistrare în registrul operatorilor din domeniul fitosanitar și în sistemul TRACES (pentru importatorii de produse alimentare) de la termenul ordinar de 20 de zile la cel extraordinar de 3 zile. La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, prin punctele de trecere autorizate, agenții economici menționați sunt obligați să dispună de următoarele acte permisive: certificatul sanitar 229 veterinar eliberat de autoritatea competentă a statului exportator, certificatul de calitate și documentul ce atestă inofensivitatea produselor emise de producător și notificarea prealabilă cu 24 de ore înainte de intenția de import a postului de inspecție la frontieră prin intermediul sistemului informațional TRACES. În cazul constatării că loturile de mărfuri respective pot pune în pericol sănătatea publică, Serviciul Vamal și ANSA sunt în drept să interzică importul acestora. Până în luna august 2020, agenților economici din regiunea transnistreană le-au fost eliberate 88 de autorizații sanitar-veterinare de funcționare, 54 de autorizații sanitar-veterinare pentru efectuarea operațiunilor de import-export și 48 certificate de înregistrare. În sistemul TRACES au fost înregistrați 95 de antreprenori din regiune ce efectuează operațiuni de import. Cu respectarea acelorași mecanisme și în corespundere cu cerințele Legii nr.1163/2000 și ale Hotărârii Guvernului nr.606/2002, a fost acomodată și periodicitatea convocării Comisiei interdepartamentale de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, care deși se convoacă semestrial, în aceste luni s-a reunit de 5 ori, fiind examinate 69 de solicitări de autorizare a importului, venite din partea agenților economici din economici din regiunea transnistreană, pe majoritatea dintre acestea fiind pronunțate decizii precum că nu constituie obiect al controlului mărfurilor cu dublă destinație și prin urmare au fost vămuite pe principii generale. Dată fiind politizarea media excesivă a subiectului importurilor de mărfuri de către factorii de la Tiraspol, dar și faptul că interacțiunea directă poate avea loc exclusiv dintre agentul economic interesat și autoritatea competentă națională, în limitele și în termenii stabiliți de legislația în vigoare, partea moldovenească a menționat despre inoportunitatea intermedierii cererilor și solicitărilor de urgentare prin intermediul oficiului reprezentantului politic, care doar face uz de imagine și de realizări nemeritate pe seama acestor procese. La fel, în lipsa unor competențe diplomatice și consulare, reprezentantul politic de la Tiraspol a intervenit cu zeci de cereri, prin care solicita asistență în vederea repatrierii a sute de cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei și Federației Ruse, cu domiciliu sau luați la evidență în regiunea transnistreană, dar aflați peste hotarele țării și în imposibilitatea de a reveni acasă. Deoarece și pe seama acestui subiect, reprezentantul politic de la Tiraspol își asuma roluri și rezultate 230 improprii, în comunicarea cu toți actorii formatului de negocieri ,,5+2” s-a precizat explicit că orice aspecte ce țin de repatrierea cetățenilor se coordonează cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, interacțiunea se desfășoară nemijlocit dintre solicitant și ambasada/ misiunea diplomatică a statului a cărui cetățean este, cu înregistrarea și prezentarea setului de acte necesar, utilizarea rutelor charter avia aprobate de CSE a RM, fiind aduse la cunoștință adresele web și datele de contact ale misiunilor diplomatice ale RM. Declararea stării de urgență și evoluția situației epidemiologice au impus și sistarea activității mai multor întreprinderi de stat, dar și subdiviziuni teritoriale ale ASP responsabile de documentarea autovehiculelor, corespunzător între executarea prevederilor pct. 3 din Dispoziția CSE a RM nr.1 din 18 martie 2020, pe perioada de până la începutul lunii iunie 2020 a fost suspendată și activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și Râbnița. Această măsură a reieșit din necesitatea respectării regimului de carantină stabilit și a evitării contactelor cu potențiale persoane aflate în grupele de risc sau eventual infectate cu COVID-19, iar în perioada 01 septembrie-01 octombrie 2020 activitatea celor 2 puncte a fost suspendată repetat urmare a expirării termenului de acțiune al Legii nr.170/2018 al cărei mecanism s-a prelungit până la 01.09.2022, prin modificările operate și adoptate în Legea nr.180/2020. Pe tot parcursul perioadei stării de urgență, Biroul politici de reintegrare s-a preocupat de starea drepturilor omului în regiune, iar pentru a avea o cooperare productivă și un schimb de informații și opinii cu privire la potențialele modalități de monitorizare și de intervenție pentru a asigura restabilirea/ protecția acestora în regiunea în care lipsește un control efectiv, în contextul situației epidemiologice și a acțiunilor unilaterale ale reprezentanților Tiraspolului a fost stabilită o platformă de comunicare periodică cu Oficiul Avocatului Poporului și separat cu reprezentanții mediului asociativ și media. La rândul său, Ombudsmanul de pe malul drept al Nistrului a semnalizat în mod constant îngrijorări în legătură cu acțiunile arbitrare ale Tiraspolului în comunicarea cu ,,împuternicitul pentru drepturile omului” din regiunea transnistreană, cu apelul de a contribui la soluționarea problemelor apărute, în particular la asigurarea accesului la locul de muncă și de trai, la instituțiile medicale, la ridicarea salariilor, pensiilor și a indemnizațiilor sociale, la mărfurile de strictă necesitate (produse alimentare, medicamente). 231

De asemenea, a fost menținut un dialog permanent cu Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului și cu Misiunea OSCE în Moldova pe dimensiunea monitorizării drepturilor omului și a asigurării respectării acestora în regiunea transnistreană, fiind abordate cazurile individuale de rezonanță și soluționarea în regim prioritar a celor ce țin de libera circulație, medici și accesul populației la asistența medicală garantată de stat. Îngrijorări a trezit situația din locurile privative de libertate din regiunea transnistreană și întru evitarea răspândirii potențialelor focare de coronavirus de tip nou în rândul deținuților s-a menținut un dialog continuu cu Misiunea OSCE în Moldova și cu reprezentantul politic de la Tiraspol, fiind solicitată furnizarea de informații detaliate despre starea sanitar-epidemiologică în locurile de detenție și în instituțiile în care se aplică tratament medical forțat, gradul de asigurare a asistenței medicale primare și de aprovizionare cu mijloace de protecție, metodele de diagnostic și de tratare a simptomelor, iar în reacția Tiraspolului se menționa că în acele locuri nu au fost înregistrate cazuri de infectare cu COVID-19. La rândul său, Misiunea OSCE în Moldova a relatat că a vizitat mai multe locuri de detenție și a enunțat măsurile de precauțiune ce urmează a fi luate, nu dispune de date despre prezența cazurilor de infectare în locurile menționate supra, depune eforturi întru a implementa recomandările organismelor relevante ale ONU în regiune, monitorizând situația epidemiologică în acest sens. Urmare a perseverenței Chișinăului în data de 22 mai curent a fost posibilă convocarea unei ședințe-online a grupurilor de lucru pentru drepturile omului, în cadrul căreia s-a insistat pe eliminarea restricțiilor nelegitim create în calea liberei circulații, deblocarea accesului medicilor la locul de muncă/ fermierilor la terenurile proprii/ pedagogilor la școli, asigurarea dreptului persoanelor la ocrotirea sănătății și la medicamente compensate, protecția persoanelor îmbolnăvite cu virusul HIV împotriva acțiunilor de discriminare și de segregare. Autoritățile de la Chișinău mereu au reiterat deschiderea și disponibilitatea de a oferi asistența necesară instituțiilor medicale din regiune pentru a face față provocărilor generate de pandemie, în cadrul unic de cooperare al Republicii Moldova cu partenerii săi externi, iar cu suportul Programului PNUD-UE ,,Măsuri de Promovare a Încrederii” (CBMV) prin Platforma de Sănătate a Programului, au fost donate loturi de echipamente de protecție și consumabile (măști, uniforme de protecție, spirometre, termometre, concentrator de oxigen, sterilizatoare 232 etc.) pentru centrele de sănătate de pe ambele maluri ale Nistrului, destinate pentru contracararea COVID-19. Loturi similare de donații s- au efectuat și prin oficiile din Republica Moldova ale OMS, UN Women, GIZ, misiuni diplomatice acreditate în țară. Instituțiile abilitate moldovenești au acordat la orice solicitare din partea structurilor din sfera ocrotirii sănătății din regiune ajutor metodic și practic întru organizarea măsurilor sanitaro- antiepidemice, de testare și de tratare a persoanelor infectate, experții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au desfășurat seminare cu personalul medical, instrucțiuni la locul de muncă cu specialiștii în diagnosticarea COVID-19, au fost transmise materiale informative pentru cadrele din medicină și populație. În același timp, Chișinăul ca sistem informațional de referință la nivel național specifica necesitatea evaluării situației epidemiologice din regiune și a gestionării optime a acesteia, uniformizării datelor și a sincronizării acțiunilor, solicitând furnizarea zilnică a informațiilor statistice despre noile cazuri de infecție, persoanele testate, examinate, spitalizate, aflate sub supravghere, tratate și decedate, repartiția celor îmbolnăviți pe sexe și vârstă, cazurile de transmitere locală și de import, focare confirmate, puncte de contact. Deși, era vizibilă receptivitatea și dorința cadrelor medicale din regiune de a conlucra și de a activa într-un spațiu armonizat, factorii politici și de forță regionali deviau eforturile specialiștilor, erau mereu vocali cu mesaje propagandistice în media locală și în fața partenerilor internaționali pentru a crea senzația că situația e sub control și se gestionează ,,profesionist”, în timp ce realitatea demonstra starea deplorabilă în care funcționează sistemul medical din regiune, în locații și cu echipamente necorespunzătoare cerințelor, standarde de model sovietic, cu efectuarea testărilor veridice și a tratamentelor complexe a pacienților în instituțiile de pe malul drept al Nistrului și cu dependența primordială de ofertele de asistență din partea Chișinăului și a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. Necesitatea sincronizării eforturilor întru soluționarea aspectelor urgente cauzate de pandemia de COVID-19, dar și a formării unei imagini de ansamblu cu privire la situația epidemiologică din regiune, au impus Chișinăul să solicite insistent și repetat convocarea Grupurilor de lucru pentru ocrotirea sănătății, care au fost refuzate de câteva ori de către Tiraspol, astfel partea moldovenească fiind nevoită să solicite, convocarea reuniunii-online în formatul ,,5+2” cu participarea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pe subiectul 233 gestionării pandemiei COVID-19 în regiunea transnistreană și a accesului la asistență medicală prin prisma drepturilor omului, ultima fiind la fel refuzată. Din lipsa unor reacții clare privind reluarea activităților în formatele de dialog enunțate, dar și a necesității documentării pe teren despre realitățile crizei pandemice din regiune și instrumentele de gestionare a acesteia, Viceprim-ministrul pentru reintegrare a solicitat șefului Biroului OMS în Republica Moldova să efectueze o misiune tehnică în regiunea transnistreană, parametrii căreia au fost în prealabil coordonați, iar constatările efectuate pe teren și pașii următori ce se impun a fi luați de către autoritățile naționale competente și OMS au fost discutate în ședințe de follow-up, fiind formulate un set de recomandări, ce au fost expediate Tiraspolului și actorilor din formatul ,,5+2”, iar în vederea implementării acestora a fost definitivată o foaie de parcurs ce prevede măsuri comune OMS-autorități naționale de profil-instituții specializate de pe ambele maluri, propusă atenției reprezentantului politic de la Tiraspol și Misiunii OSCE în Moldova, iar în lipsa unui feed-back pozitiv din partea negociatorului-șef transnistrean s-a solicitat implicarea șefului Misiunii OSCE pentru a dinamiza procesul. Acea foaie de parcurs are menirea de a uniformiza măsurile și resursele de pe ambele maluri în rețeaua națională unică, a fortifica capacitățile de supraveghere/ evaluare-răspuns la riscuri în corespundere cu standardele internaționale, a centraliza circuitele informaționale în sistemul național de referință generat la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, a ajusta protocoalele clinice regionale la cele naționale, a organiza treninguri și cursuri de formare/dezvoltare profesională pentru cadrele medicale, a revizui normele de protecție epidemiologică în conformitate cu recomandările OMS, a distribui stocuri de echipamente și inventar autorizat prin rețeaua națională unică ș.a. Conform datele furnizate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, 12 215 persoane din regiune primesc medicamente compensate din partea RM, iar 18 726 de persoane sunt arondați medical pe malul drept și dețin polițe de asigurare medicală obligatorie emise de CNAM. La data de 11 decembrie 2020, în regiune erau confirmate 16086 cazuri înregistrate de Covid-19, 312 decese și 10463 persoane figurau ca fiind tratate. Aceste date nu sunt confirmate de ANSP, deoarece Tiraspolul nu interacționează pe acest subiect. 234

CĂI DE ACCES PESTE RÂUL NISTRU

Nr. Localitățile Punctul de traversare

1. Sănătăuca Podul Camenca – Sănătăuca (rutier) 2. Rezina Podul Râbnița – Rezina (rutier) 3. Molovata Nouă Molovata – Molovata Nouă (bacul) 4. Dubăsari Hidrocentrala Ustia Ustia (pietonal) 5. Dubăsari Podul Dubăsari – Chișinău Ustia/Criuleni (rutier) 6. Vadul lui Vodă Podul Vadul lui Vodă – Coșnița (rutier) 7. Gura Bâcului Podul Gura Bâcului – Bâcioc (rutier) 8. Bender Tiraspol –Bender Varnița (rutier / feroviar) 9. Merenești Tiraspol – Merenești (pod pietonal) 10. Chițcani Tiraspol – Chițcani (bacul) 11. Copanca Slobozia – Cremenciug (bacul) 12. Răscăieți Podul Glinoie – Răscăieți (rutier)