Strategia Culturală Şi Creativă a Bucureştiului 2015-2025 Diagnoză Preliminară, Propuneri De Acţiune Strategică
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
STRATEGIA CULTUR ALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ. PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ Cuvânt înainte* Diagnoză preliminară și propuneri strategice pentru un plan de acțiune - strategia culturală a Bucureștiului 2015-2025 rimăria Municipiului București a mandatat operatori culturali în acțiuni precum: interviuri, în februarie 2014 ARCUB pentru a dezvolta focus grupuri, chestionare, la care au participat două programe de importanță capitală aproximativ 550 de instituții publice, ONG-uri, pentru orașul București: dosarul de candi- companii private, artiști, liber-profesioniști (free- Pdatură pentru titlul de capitală europeană a cultu- lance), grupuri informale, la care se adaugă o serie rii (CEaC) 2021 și elaborarea primei strategii cultu- de baze de date, printre care una centralizând peste rale a municipiului București pentru următorii zece 1.000 de entități operatori culturali. ani. Cele două procese sunt paralele, însă interco- nectate – căci existența unei strategii culturale apro- Documentul strategic a fost elaborat de către o bate și asumate de Consiliul General este o condiție echipă de consultanți independenți coordonată de eliminatorie pentru candidatura la titlul de CEaC. În Asociația PostModernism Museum: Modernism.ro, același timp, procesul de candidatură a creat contex- Formare Culturală, Asociația ORICUM, Asociația tul pentru elaborarea unei prime strategii culturale Operatorilor Culturali din România. Alături de la nivelul municipiului București care să ghideze aceștia, au lucrat echipe de sociologi și experți acțiuni și instrumente către nevoile și dorințele consultanți în domenii culturale și creative din cetățenilor. București. În condițiile pionieratului acestui demers și a lipsei Cercetarea presupune o analiză a sectoarelor cronice a unor informații privind sectorul cultural și culturale și creative împărțite în 11 domenii: arte practicile culturale ale bucureștenilor, în prima parte vizuale, artele spectacolului, muzică, arhitectură/ a acestui proces (august - decembrie 2014) ARCUB urbanism/design/fashion/hand-made, film, publi- a comisionat un document cadru: o diagnoză preli- shing, patrimoniu, media & interactive media, busi- minară (cercetare și documentare a dinamicii cultu- ness of communication, artă comunitară și educație. rale și creative a Bucureștiului) și o serie de propuneri Documentul de față oferă un prim nivel de înțele- strategice pentru un plan de acțiune. gere a dinamicilor sectorului cultural, ghidând astfel În partea de Diagnoză, în care s-au folosit peste direcția cercetărilor ulterioare, precum și un prim 140 de surse existente și instrumente de cercetare set de propuneri de mecanisme și instrumente, pe pentru documentarea situației existente în anul baza cărora vor fi dezvoltate și prioritizate ulterior 2014, a fost mobilizat un număr semnificativ de propunerile de intervenție. * adăugat în 11.03.2016 2015 BUCUREŞTI | 3 STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ Toate datele și cifrele din prezentul studiu au fost obţinute prin instrumente sociologice dedicate și prin consultarea de surse publice cu autor, disponibile la capitolul Bibliografie Iniţiator: Consorţiu consultanţi: Mulţumiri pentru găzduirea focus grupurilor Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi Hanului Gabroveni Design şi layout: Modernism.ro Ilustraţii: Arhivele Naţionale ale României şi albume fotografice de Lucian Muntean:„ Fântănile Bucureștiului”, „Ceasurile Bucureștiului”, „Noaptea Albă a Muzeelor”, „Întâlniri focus grupuri” Traducerea pentru versiunea în limba engleză: Best Communication Media Data publicării: februarie 2015 Alte detalii referitoare la prezentul document: [email protected] și [email protected] 4 | BUCUREŞTI 2015 STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ Bucureștiul survolat de la sud la nord, ianuarie 2015 CUPRINS INTRODUCERE Definiţii Echipa de proiect I. CONTEXTUL PROIECTULUI, METODOLOGIE, OBSERVAŢII II. STAREA DE FAPT II.I. Date sociale și cultural-economice despre București în context european II.2. Cercetare transversală III. DIAGNOZĂ Cercetare calitativă asupra operatorilor culturali și antreprenorilor creativi, pe 11 domenii și prin 4 filtre: conţinut creativ, conţinut educaţional, dezvoltarea publicurilor, capacitate financiară și organizaţională Foto: LUCIAN MUNTEAN, MODERNISM.RO MUNTEAN, LUCIAN Arte vizuale - pictură, sculptură, fotografie, instalaţie, performance, happening, artă video, new media, mixed media Artele spectacolului – teatru; dans contemporan, balet clasic, operă, operetă Muzică – clasică, pop, rock, populară; alternativă, electronică, contemporană Arhitectură, urbanism, design; fashion, handmade Film – case de producţie, case de distribuţie, echipe de filmare, cinematografe, festivaluri 2015 BUCUREŞTI | 5 STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ Publishing – carte (scriitorii), edituri, biblioteci, lanţuri de librării, târguri de carte Patrimoniu - muzee, clădiri, biserici, târguri de meşteşugari Media & interactive media, software development, gaming Business of communication - TV, radio, print, agenţii de publicitate, comunicare Artă comunitară - dezvoltare comunitară prin cultură, artă socială, terapeutică, implicare socială prin artă, creaţie în spaţiu public Educaţie – educaţie culturală, educaţie prin artă, educaţie formală şi non-formală, educaţie vocaţională IV. PLAN DE ACŢIUNE IV. 1. VIZIUNE IV. 2. DIFERENŢA SPECIFICĂ A BUCUREȘTIULUI Caracteristicile și particularităţile orașului Istoric arhitectural: de la mahala la cartier Landmarks map: reperele comune ale bucureștenilor Trasee tematice și zone cu potenţial de creștere Hub de industrii culturale și creative IV. 3. EFECTUL DOMINO SAU DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU PROIECTE ȘI PLANURI DE MANAGEMENT A. SUSTENABILITATE ÎN CULTURĂ B. PROFESIONALIZARE ȘI EDUCAŢIE B.1. Profesionalizare în cultură B.2. Educaţie culturală C. TRANSPARENŢĂ D. IMPLICARE ȘI CONECTARE ÎN REŢEA V. BIBLIOGRAFIE VI. ANEXE 6 | BUCUREŞTI 2015 STRATEGIA CULTURALĂ ŞI CREATIVĂ A BUCUREŞTIULUI 2015-2025 DIAGNOZĂ PRELIMINARĂ, PROPUNERI DE ACŢIUNE STRATEGICĂ Introducere Definiţii laborarea prezentului document implică definiție generică, inclusivă a acestui domeniu, folosirea unor termeni care necesită o prin contrast cu definiția „îngustă”, specializată, în definire standardizată inițială, în vederea care cultura e văzută ca „domeniul extins al artelor delimitării contextului care structurează și creativității”. Așadar, cultura „ca mod de viață”, Edomeniile culturale și creative actuale și a stabilirii nu cultura ca „arte” (Matarasso, Landry 1999) este unei terminologii comune. subiectul despre care tratează documentul de față. Definițiile pe care le propunem sunt cele „de lucru”, adică așa cum au fost folosite în cadrul acestui Pornind de la această delimitare, putem defini o document. Menționăm, ca pe o dimensiune impor- strategie culturală și creativă a unui oraș ca pe un tantă a prezentului document, faptul că acesta nu ansamblu activ de recomandări direcționate, care se are un caracter academic, el este realizat ca o primă bazează pe analiza realității urbane și care propune sinteză a unor obsevații înregistrate sub formă de repere de dezvoltare ale orașului în domenii cultu- „experiență formalizată”, folosind majoritar metode rale, după o inventariere a nevoilor specifice ale sociologice, dar și metode de documentare și înregis- stakeholderilor (entităților co-interesate) implicați în trare a expertizei, metode care sunt pe larg explorate manifestările culturale: publicuri, operatori cultu- de cinci ani de Modernism.ro și Formare Culturală. rali, antreprenori creativi, autorități locale. Reperele Credem că este necesar, într-un context în care de dezvoltare se reunesc într-o viziune identitară centrele de cercetare în domeniul culturii sunt specifică valorilor orașului respectiv și sunt armo- reduse în România, să folosim metoda experienței nizate cu prioritățile culturale identificate la nivel formalizate ca pe o bază de pornire în redactarea macro (în cazul de față, cel al Uniunii Europene) și cu Strategiei culturale. tendințele de evoluție similare pe plan internațional. Din punct de vedere conceptual, am abordat O serie de termeni pe care îi explicităm sumar definiția culturii în modul următor: în continuare vor avea o prezență recurentă în text: Declarația universală privind diversitatea cultu- Operatorul cultural este o entitate organiza- rală, adoptată în 2001 de UNESCO definește cultura țională reglementată juridic (ONG, instituție, PFA, drept întregul complex de caracteristici distinc- SRL) sau nu (în cazul creatorilor, care sunt și forma- tive de natură spirituală, materială, intelectuală și tori de gust) care activează în domeniul cultural și emoțională care caracterizează o societate sau un creativ, generând acțiuni și produse în conformitate grup social. Domeniul cultural include astfel cu propriul statut și cu profilul publicului căruia i se nu numai artele şi literatura, ci şi modul adresează. În subsidiar, operatorul cultural poate de viaţă, drepturile fundamentale ale fi una ntreprenor creativ, entitate organizațio- persoanei, sistemele de valori, tradiţiile şi nală reglementată juridic (ONG, PFA, SRL și decli- credinţele. nări, cum ar fi SRL-D) având domeniu de activi- Această