Secţiunea 7: Sectoarele prioritare ale strategiei

Strategia Focşani 2007 – 2013 este un cadru general pentru dezvoltarea continuă a comunităţii, ca atare include toate sectoarele prioritare din punctul de vedere al cetăţenilor săi. Această secţiune prezintă principalele aspecte ale fiecărui sector, care poate fi dezvoltat mai departe într-un Document Sectorial al Strategiei, în funcţie de importanţa lor pentru dezvoltarea comunităţii.

Au fost stabilite douăsprezece priorităţi pentru dezvoltarea municipiului în conformitate cu opiniile şi nevoile cetăţenilor în vederea viziunii strategiei. Acestea reprezintă baza pentru dezvoltarea iniţiativelor sectoriale în scopul dezvoltării municipiului în următorii şapte ani şi va fi principala preocupare a partenerilor strategici privind eforturile şi resursele de realizare a viziunii municipiului. Priorităţile sunt chestiuni pe care cetăţenii şi organizaţiile din Focşani le consideră importante pentru dezvoltarea şi progresul municipiului în beneficiul tuturor locuitorilor.

În continuare va fi prezentată metodologia pentru fiecare prioritate:

1. Introducere- furnizarea de informaţii generale privind sectorul şi importanţa sa în raport cu obiectivele strategice şi viziunea strategiei; 2. Analiza- analiza în profunzime a situaţiei curente din cadrul sectorului şi analiza priorităţilor şi măsurilor naţionale şi regionale ce încurajează şi sprijină dezvoltarea de acţiuni şi intervenţii de proiect pentru îmbunătăţiri în respectivul sector prioritar; 3. Definirea problemei şi diagnoza- definirea problemelor identificate în timpul analizei şi stabilirea diagnozei . 4. Concluzii- prezentarea rezumatului celor mai importante elemente din analiză conform problemelor identificate şi diagnozei stabilite; 5. Recomandări- furnizarea de indicii strategice pentru dezvoltarea intervenţiilor de proiect şi a iniţiativelor ce vor contribui la rezolvarea problemelor sectoriale şi la implementarea generală a obiectivelor operaţionale, a obiectivelor strategice şi a viziunii.

În baza recomandărilor cu privire la priorităţi, Anexa 1 „Planul de Acţiune al Strategiei”, oferă detalii despre toate intervenţiile de proiect care vor fi implementate în perioada 2007-2013, pentru fiecare sector de prioritate din strategia municipiului.

50 PLANIFICAREA ŞI MODERNIZAREA URBANĂ

1. Introducere

Elaborarea unei viziuni strategice pentru dezvoltarea susţinută a planificării şi modernizării urbane a municipiului Focşani presupune, ca de altfel pentru oricare alt oraş, găsirea unui „unghi de vedere” care va reprezenta un punct de plecare privind îmbunătăţirea şi accentuarea substanţei de bază, pe baza poziţiei geografice, socio-economică, condiţiilor de mediu şi potenţialului municipiului.

Localizarea geografică a municipiului Focşani în inima Regiunii de Sud Est, poziţia lui administrativă şi instituţională ca şi oraş reşedinţă al judeţului Vrancea (judeţ bogat în resurse naturale), împreună cu activităţile economice şi dezvoltarea strategică proiectată, sunt premisele care formează provocarea căreia trebuie să-i răspundă municipiul Focşani: de a deveni un centru comercial inter-regional, cu caracter de zonă metropolitană.

Această provocare, sprijinită de către Obiectivul Strategic nr. 1, în multe privinţe necesită o întreagă transformare a municipiului Focşani, prin procese susţinute de schiţare şi construcţie spaţială şi urbană, care vor asigura intervenţii atractive, utile, durabile şi adaptabile care merg mai departe de consideraţiile estetice. Printre altele, mai necesită:

Dezvoltarea oraşului cu caracter de zonă metropolitană – privind caracterul în peisajul oraşului şi în general, răspunzând la consolidarea modelelor locale distincte de dezvoltare, peisaj urban şi cultură;

Continuitate şi Delimitare – privind continuitatea străzilor, faţadele locuinţelor situate la periferie şi delimitarea spaţiului de dezvoltare, care defineşte clar domeniu privat de cel public;

Calitatea domeniului public – privind dezvoltarea spaţiilor şi rutelor publice care vor fi atractive, sigure, cu caracter funcţional, eficient pentru toţi cei din societate, inclusiv persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice;

Libertate de mişcare – privind accesibilitatea şi permeabilitatea locală, prin construirea de spaţii conectate între ele, în care te poţi mişca cu uşurinţă şi care acordă prioritate oamenilor în faţa traficului, care au integrat utilizarea judicioasă a terenului şi transportul;

Legibilitatea – privind dezvoltarea care asigură rute recunoscute, intersecţii şi borne de hotar pentru a- i ajuta pe oameni să se orienteze;

Adaptabilitatea – privind dezvoltarea care poate răspunde la schimbarea condiţiilor sociale, tehnologice şi economice;

Diversitatea – privind dezvoltarea prin intermediul unei combinaţii de construcţii compatibile care funcţionează împreună pentru crearea unor spaţii viabile, care să răspundă nevoilor locale.

Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, bazată pe experienţa şi lecţiile învăţate de alte oraşe europene de succes, trebuie să fim conştienţi că provocarea trebuie să încorporeze toate

51 oportunităţile ce caracterizează îmbunătăţirea mediului local. Focşaniul metropolitan trebuie schiţat şi construit pe fundaţii stabile, şi prin abordarea noastră strategică „Prioritatea planificării şi modernizării urbane”, ne-am angajat în a demonstra că Focşaniul Metropolitan este:

 Proiectat, construit pentru a folosi eficient resursele naturale, pentru a minimaliza deşeurile, pentru a le administra cu scopul de a fi folosite de generaţiile prezente şi viitoare;

 Caracterizat de politici şi programe eficiente şi care răspund nevoilor, şi de parteneriate public-privat de succes, bazate pe Strategia Sustenabilă a municipiului şi pe politicile şi programele de mediu care doresc să promoveze utilizarea teritorială eficientă a resurselor, utilizarea transportului, energiei şi apei, precum şi conservarea resurselor.

Elementele prezentate mai sus sunt punctele de plecare ale activităţii noastre şi ingredientele pentru planificarea şi modernizarea urbană susţinută a Focşaniului, pentru următorii ani. De aceea ne-am decis să le numim ”Principiile municipiului Focşani privind dezvoltarea urbană susţinută şi planificarea spaţială în perioada 2007-2013”.

În plus, ne vom asigura că toate celelalte Obiective Strategice 2 – 10 (vezi Secţiunea 5) asociate direct sau indirect cu proiectul de Urbanizare a Municipiului şi Planificare Spaţială se înscriu în totalitate componentelor de Planificare Spaţială.

Pentru a asigura o completă elaborare şi construcţie a sistemului de planificare privind transformarea municipiului Focşani într-un oraş metropolă, trebuie să ne asigurăm, în acelaşi timp, că şi toate celelalte elemente vitale ale vieţii de zi cu zi a cetăţenilor municipiului Focşani, inclusiv mediul înconjurător natural al municipiului, moştenirea culturală şi istorică, resursele construite, în stare de funcţionare, sunt în totalitate respectate, ca şi principii fundamentale în ceea ce priveşte:

 Legăturile dintre oameni şi locurile în care trăiesc şi lucrează, luând în considerare nevoile oamenilor de a accesa locuri de muncă şi servicii cheie;  Integrarea, pe cât posibil, a formelor urbane existente, a mediului natural şi construit existent, în noile planuri;  Procesele necesare pentru a garanta că zonele centrale şi periferice ale municipiului sunt de succes, sigure, în strânsă legătură şi bine conectate cu cartierele şi zonele rezidenţiale;  Impactul direct şi indirect asupra urbanizării şi dezvoltării economice şi regionale a municipiului, în raport cu mediul natural.

Grupul de Dezvoltare Strategică din cadrul Primăriei Focşani, este convins că o activitate pregătitoare bine elaborată şi cuprinzătoare va asigura o implementare oportună, eficientă şi eficace, precum şi rezultate durabile. Este recunoscut de asemenea faptul că îndeplinirea

52 Obiectivelor Strategice, trebuie să facă subiectul unei performanţe de cel mai ridicat nivel şi să fie întreprinsă prin munca comună a mai multor organizaţii şi instituţii ale factorilor cheie implicaţi, în cadrul noului Parteneriat Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană. Primăria îţi va asuma rolul de conducere în această activitate, aşa cum este stipulat în Declaraţia Misiunii Strategiei (vezi Secţiunea 3). Parteneriatul Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană, ca parte a mai multor serii de alte Parteneriate Strategice, va deveni cadrul instituţional cheie pentru Implementarea Strategiei. Detaliile privind aceste noi structuri pot fi găsite în Secţiunea 9 ”Măsuri privind Implementarea”.

2. Analiza de context

Referitor la Obiectivele Strategice, prioritatea „Planificare şi Modernizare Urbană” poate fi considerată ca o prioritate elementară prin intermediul căreia intervenţiile pentru planificare urbană şi modernizare a municipiului Focşani asigură fondul pentru viitoarea structură fizică a municipiului, şi le permite celorlalte Priorităţi Sectoriale să încorporeze şi să urmărească intervenţiile prioritare, conform noilor concepte propuse privind idea de „oraş metropolă”.

Ar fi imposibil să discutăm despre aplicarea proiectelor pentru ”Focşaniul Vizual” din punct de vedere European, pentru „Focşaniul Dinamic” din punct de vedere al Regiunii SE sau pentru „Focşaniul Curat şi Verde” din punct de vedere intern, etc., fără a crea mai întâi premise puternice privind urbanizarea şi modernizarea municipiului Focşani.

Astfel, Analiza de context formează baza care identifică: caracteristicile urbane actuale ale Focşaniului de azi, ce impact au aceste probleme asupra calităţii vieţii cetăţenilor, şi cum contribuie ele la sporirea gradului de vizibilitate şi atracţie al oraşului nostru. În acest context, vom avea o abordare critică şi vom explora modul în care Focşaniul de azi este cunoscut în România şi Europa, şi vom explora modelele de referinţă din Europa. În tot acest timp vom încerca să identificăm şi ingredientele cheie pe baza cărora vom întreprinde următorii paşi în transformarea municipiului Focşani într-o Metropolă şi un centru comercial inter-regional al Regiuni SE.

Caracteristici urbane interne actuale ale municipiului Focşani

Focşani este situat în „tărâmul cutremurelor” zona cu cea mai importantă activitate seismică a României. După 1970, „sistemul fortăreaţă”, o planificare urbană seismică, a păstrat foarte puţin din vechiul oraş Focşani. În timpul perioadei comuniste s-au construit în întregul oraş noi blocuri de locuinţe care urmăreau nişte criterii seismice foarte stricte, dar fără nici un caracter estetic. Spaţiile dintre blocuri sunt mici

53 şi folosite necorespunzător. Acele spaţii care există nu au zone de joacă pentru copii, nu există spaţii verzi, de asemenea lipsesc spaţiile de parcare, şi este un lucru obişnuit astăzi în Focşani să întâlneşti maşini parcate peste tot, chiar şi pe puţinele zone verzi care au supravieţuit între clădiri.

Municipiul Focşani este împărţit pe 6 zone: Centru, Gară-Obor, Bahne, Autogară, Sud, Mândreşti

În cadrul oraşului nu există un mobilier urban uniform (coşuri de gunoi, bănci, garduri, cabine telefonice, etc.) de asemenea lipsesc zonele verzi şi terenurile sportive, de exemplu terenuri de mini-fotbal, tenis, volei şi / sau handbal (cu suprafeţe artificiale şi naturale). De asemenea nu sunt organizate zonele de trafic marcate pentru biciclişti şi este aproape imposibil să găseşti locuri libere pentru plimbare, cu excepţia străzii Unirii, care este închisă traficului cu ocazia festivităţilor publice, sau a zonei din piaţa Unirii, poate singura zonă de parc urbanizată din oraş. Toate acestea indică lipsa actuală a proiectării adecvate a unor zone de agrement care pot fi ulterior transformate intr-un adevărat centru al oraşului. Un tur al oraşului, în căutarea acelor „locuri frumoase” care sar în evidenţă, denotă imediat lipsa unui front stradal unitar, pur şi simplu din cauza faptului că blocurile sunt plasate ca nişte „dinţi rari”, deterioraţi de eroziune, iar spaţiile libere sunt „invadate” de unităţi comerciale nu foarte estetice, care îşi îndeplinesc în totalitate scopul dar nu au valoare estetică. De asemenea, faţadele clădirilor au un aspect sărăcăcios în acest moment, ca un decor dezolant.

Acestea sunt nişte comentarii estetice foarte neplăcute despre oraşul nostru, dar sunt importante pentru activitatea noastră, deoarece ar trebui să acceptăm deschis şi critic realitatea şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a schimba situaţia.

Cele două stadioane de fotbal actuale nu sunt folosite corespunzător şi nu sunt întreţinute regulat, în timp ce zonele din jur au fost abandonate de ani de zile.

Mai mult, din păcate aproape că nu există zone istorice protejate în Focşani, în condiţiile în care oraşul are o bogată moştenire culturală (Vezi Prioritatea Moştenire Culturală şi Turistică).

54 Municipiul Focşani nu are în prezent un arhitect şef. Această situaţie durează de doi ani. Problemele urbanistice ale municipiului sunt dezbătute la întâmplare, fără un plan, de către un personal administrativ redus, fără o viziune strategică. În prezent, doar 9 persoane lucrează în departamentul de planificare urbană, structuraţi în 4 departamente responsabile de: autorizaţii, aprobări, GIS şi disciplină în construcţii. Principalele responsabilităţi ale departamentului urban sunt: să coordoneze activitatea de planificare urbană prin propunerea de studii urbanistice; participarea în elaborarea unor decizii locale; menţinerea, actualizarea şi promovarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentelor Urbanistice; acordarea de aprobări şi autorizaţii de construcţie în cadrul municipiului; controlarea procesului de construcţie desfăşurat în cadrul municipiului; asistarea, cu sfaturi tehnice, a companiilor şi persoanelor în procesul de construcţie.

După 1900, Focşaniul s-a confruntat cu extinderea dezordonată a spaţiilor comerciale, fără a ţine cont de „esteticul locului”. Există foarte multe magazine şi restaurante nou deschise, care îşi deservesc principala funcţie, dar care, prin imaginea lor, nu au nici o contribuţie estetică.

Mai mult, în timpul redactării Strategiei, Grupul Strategic de Dezvoltare şi echipa de experţi au avut ocazia de a discuta cu cetăţenii probleme de urbanism, sociale şi economice (prin sondaje) şi de asemenea de a se consulta cu diferitele instituţii şi organizaţii (prin chestionare sectoriale) şi au identificat în acest mod mai multe probleme de urbanistică care afectează în prezent oraşul şi viaţa cetăţenilor în aproape toate zonele vitale. Toate aceste probleme sunt înregistrate şi tratate în cadrul fiecărei Priorităţi din Strategie. În timp ce celelalte Priorităţi ale Strategiei analizează respectivele probleme sectoriale în adâncime, considerăm că merită să notăm principalele probleme legate de urbanism care afectează calitatea generală a vieţii cetăţenilor. Acestea sunt:

 Canalul colector ape încă nefinalizat;  Proiectul gării, în desfăşurare, nu face referire la amenajarea zonei din spatele gării, ceea ce duce din păcate la separarea municipiului în două zone.

55  Iluminatul municipiului este de proastă calitate, neeficient din punct de vedere al costurilor şi inexistent în afara zonei centrale. De asemenea nu este clar stabilită proprietatea iluminatului public, între Primărie şi Electrica, ceea ce duce la o proastă întreţinere sau ne- întreţinere a acestuia, în consecinţă mare parte a municipiului nu beneficiază de iluminat public.  Pădurea de cabluri care leagă stâlpii a transformat deja oraşul într-o „Junglă aeriană de cabluri”.  Lipsa semnificativă a spaţiilor de parcare, artere pentru biciclişti, trotuare, etc.  Cimitire: cel ortodox din Sud şi cel din Nord sunt bine întreţinute. Celelalte mai vechi, aparţinând comunităţilor evreieşti şi armene, sunt într-o continuă ruină, necesitând numeroase investiţii pe care cele două comunităţi nu şi la pot permite.  Exista o Şosea de Centură: amenajare haotică, fiecare face ceea ce vrea. Nu s-a luat nici o măsură de siguranţă privind procesul de extindere a municipiului dincolo de Şoseaua de Centură şi transformarea acesteia într-un drum intern.  Cetăţenii organizează „grătare” şi gătesc la foc deschis în zonele dintre blocuri, ceea ce poate reprezenta un posibil risc de incendiu;  Procesul de înregistrare a terenurilor prin Cartea funciară, propus în 1992 şi început în 1995 a fost amânat din 2001 (în prezent, doar o treime e completat);  Nu există specialişti GIS şi raport de cadastru în cadrul primăriei. A existat un proiect, dar a fost abandonat din cauza lipsei de profesionalism a companiei respective. Proiectele GIS şi de cadastru sunt tot mai importante pentru eficientizarea managementului planului de urbanizare al municipiului şi a procesului continuu de dezvoltare.

Acestea sunt cele mai cunoscute probleme ale municipiului, despre care vorbeşte toată lumea şi a căror rezolvare e dorită de toată lumea, şi care au un serios impact negativ asupra calităţii vieţii.

Referitor la sustenabilitate şi mobilitate, oraşul se confruntă cu probleme semnificative şi în ceea ce priveşte mediul şi transportul, de ex. gestionarea deficitară a deşeurilor, infrastructura deficitară a drumurilor, a pavajului, lipsa unor semne vizibile şi bine amplasate, zone de parcare, treceri de pietoni marcate corespunzător, lipsa accesului în instituţiile publice pentru persoanele cu handicap, slabe legături de transport cu zonele înconjurătoare şi cu satele din jur, etc. Acestea şi multe alte probleme legate de mediu şi transport sunt dezbătute mai amănunţit în Priorităţile „Transport” şi „Managementul mediului înconjurător şi deşeurilor”, dar merită menţionate în acest stadiu pentru a asigura că abordarea lor va fi integrată în viitorul proces de planificare şi modernizare urbanistică.

Caracterul urban actual al municipiului, problemele şi caracteristicile specifice urbanistice descrise mai sus prezintă în principal situaţia urbană internă a municipiului.

56 Cu toate acestea, din punctul de vedere al Viziunii Strategiei municipiul Focşani şi al Obiectivelor Strategice, este important să vizualizăm municipiul Focşani din perspective externe şi să-i analizăm semnificaţia actuală cu privire la dimensiunile locale şi regionale.

Caracteristici urbane externe actuale ale municipiului Focşani şi semnificaţia lui regională şi europeană

Circumstanţele actuale privind integrarea României în Uniunea Europeană generează în mod natural necesitatea unui punct de vedere european, de ex. abordarea Focşaniului ca oraş aparţinând Uniunii Europene şi unor dimensiuni europene continentale (datorită unui proces continuu de dezvoltare) şi prin asta evidenţiindu-se caracterul specific şi vizibilitatea lui pe harta europeană. Afirmaţia de mai sus conferă o importanţă semnificativă municipiilor şi oraşelor europene. Nu doar oraşele mari ale Europei se luptă pentru a găzdui Olimpiadele, evenimente internaţionale, târguri, expoziţii, evenimente sportive, etc., ci şi oraşele mici regionale şi provinciale (mai mici decât Focşani) încearcă să-şi facă simţită prezenţa pe harta europeană, prin promovarea propriei identităţi, a gradului lor de atracţie şi activitate, fie că asta înseamnă recunoaşterea lor datorită unor produse de marcă, sau datorită turismului, mediului sănătos, şi / sau atracţiilor istorice. De exemplu, Durham, în Marea Britanie, este un oraş de doar 90.000 de locuitori (asemănător ca mărime cu Focşaniul), dar este bine cunoscut în lumea întreagă datorită puternicului sistem de Educaţie Universitară, care atrage mii de studenţi, cercetători, şi personalităţi academice din întreaga lume, sau Maastricht din Olanda, şi el asemănător ca mărime cu Focşaniul, dar cunoscut pe plan mondial datorită faimosului Tratat din 2002 al Uniunii Europene. De-a lungul activităţii şi investigaţiei noastre asupra exemplelor de referinţă, am găsit sute de exemple de acest tip în Europa, care ar putea fi folosite ca indicatori conform cărora municipiul Focşani, pentru a deveni un oraş european modern, are neapărată nevoie de a-şi crea o imagine proprie şi de a-şi stabili poziţia pe harta europeană. Am găsit de asemenea şi exemple de succes din România. De exemplu, Sibiul, un oraş de mărime medie din Transilvania. În anul 2007, Sibiul va fi capitala culturală europeană. Nu trebuie să uităm că Sibiul nu este un oraş mare, este doar de două ori mai mare decât Focşaniul, dar a avut succes în promovarea propriei imagini, ceea ce a dus la un succes extraordinar pentru un oraş relativ mic, acela de a-i regăsi numele pe harta europeană ca oraş cu propria-i identitate, caracter, grad de atracţie şi activitate, devenind astfel cunoscut în toată Europa.

Analizând exemplele de mai sus precum şi alte modele de referinţă diferite, în principal prin activităţi de cercetare, printre altele, am avut de asemenea ocazia de a discuta această problemă cu un număr de experţi internaţionali şi cu vizitatori temporari (în principal oameni de afaceri din străinătate, care lucrează / efectuează activităţi comerciale cu firme locale). Trebuie să recunoaştem faptul că în momentul de faţă există o mare disproporţie între Europa şi Focşani, în ceea ce priveşte imediata vizibilitate. Astăzi Focşaniul e aproape invizibil, (de exemplu chiar şi prin cele mai cunoscute mijloace de informaţie: Internetul). Înspăimântător, dar activitatea noastră în cadrul Strategiei ne-a demonstrat că Focşaniul nu este cunoscut în Europa, sau poate e cunoscut doar într-o mică măsură, în anumite zone ale Europei, datorită migraţiei forţei de muncă, în Italia mai ales. De asemenea, activitatea noastră a mai scos la iveală faptul că

57 Focşaniul are un grad de vizibilitate şi de atracţie redus şi faţă de restul României. Acest lucru este demonstrat de faptul că majoritatea călătorilor care folosesc căile ferate sau rutiere pe coridorul Sud – Nord şi Est – Vest, se opresc rar la Focşani. Pur şi simplu trec prin Focşani sau îl ocolesc. Pe de altă parte, în timp ce aceste ultime afirmaţii ar putea duce la concluzia că municipiul Focşani nu este un loc ce se merită vizitat, explorat, nu trebuie să uităm că întreaga ţară ştie că în oraşul nostru a avut loc unirea ţării din secolul al 19-lea şi că în fiecare an pe 24 Ianuarie sărbătorim Ziua Unirii în Focşani, prilej cu care preşedintele ţării, împreună cu oficiali diplomaţi şi guvernamentali vin de regulă aici. Cu toate acestea, majoritatea nu stau peste noapte sau pentru mai multe zile, pur şi simplu vin pentru o jumătate de zi, după care pleacă.

Întrebându-ne de ce turiştii şi vizitatorii nu se opresc în Focşani, ce îi face să meargă mai departe şi să-şi continue călătoria, fără să se oprească chiar şi pentru o zi, am ajuns la concluzia că vizibilitatea municipiului din punct de vedere al ofertei şi atracţiei turistice, este foarte slabă. E chiar mai slabă decât acum două secole, când oraşul era cunoscut ca un centru comercial în Sud Estul României, cu o puternică activitate comercială şi rute comerciale care legau celelalte provincii Româneşti cu Marea Neagră.

Din analiza de mai sus reiese că este nevoie de muncă serioasă pentru a schimba situaţia actuală şi pentru a creşte gradul de vizibilitate şi atracţie al Focşaniului.

Focşaniul are o puternică poziţie geografică, care poate fi folosită ca ingredient pentru creşterea vizibilităţii. Trebuie doar să „mărim” numele Focşani, pentru a-l putea „citi” pe hartă ca o entitate inclusă într-o zonă cu o semnificaţie adiţională (nu neapărat ca un spaţiu geografic, dar mai degrabă ca o lectură semnificativă). Întorcându-ne puţin în trecutul apropiat, acest lucru s-a mai întâmplat. Nu vedem nici un motiv pentru care să nu poată fi reinstituit. De exemplu, planul Focşaniului din Enciclopedia Română din 1936 suna astfel: Focşani printre viţele de vie: Panciu, Odobeşti, Jariştea, iar Focşaniul este numit „CAPITALA VINULUI”.

Bineînţeles, suntem conştienţi că proporţiile sunt altele acum. Perspectivele europene sunt mai largi decât erau în trecut. Multe oraşe s-au transformat rapid în timpul ultimului secol, în oraşe mari, metropole şi mega-metropole. Unele dintre acestea şi-au păstrat tradiţiile şi şi-au îmbogăţit semnificaţia culturală şi tradiţională, în timp ce altele s-au transformat din zone rurale şi miniere, în oraşe cu tehnologii curate şi servicii.

Realizăm de asemenea că Focşaniul este la o răscruce şi că este foarte important să luăm decizii strategice şi să conducem oraşul spre viitor, pe termen lung sustenabil. Este responsabilitatea noastră de a stabili direcţiile municipiului, de a-i maximiza potenţialul şi de a crea premisele pentru o dezvoltare susţinută. Activitatea noastră la noua Strategie a municipiului, confirmă această direcţie şi demonstrează angajamentul nostru puternic de a schimba şi transforma oraşul

58 într-o metropolă cu un caracter european modern. Obiectivele Strategice stabilite în Secţiunea 5 şi Principiile şi Valorile din Secţiunea 4, demonstrează în mod clar orientările strategice europene.

În timp ce revizuiam potenţialul şi resursele naturale ale Focşaniului, activitatea Strategiei ne-a îndreptat în mod normal atenţia asupra hărţii Europei, în căutarea capitalelor vinului... dar nu am găsit Focşaniul printre ele. Cunoscându-ne poziţia geografică, resursele naturale şi capacitatea de producţie a vinului din regiune, ne întrebăm: „De ce astăzi oraşul nostru este invizibil şi nu e atractiv, cunoscut în Europa cum a fost în trecut?” şi „Putem face ca municipiul Focşani să fie vizibil şi cunoscut din nou, şi cum?”.

Grupul Strategic de Dezvoltare a încercat să găsească puncte de referinţă şi să vadă dacă Focşaniul poate deveni „Capitală a vinului” în Europa secolului 21, atribut pe care Focşaniul l-a avut la începutul secolului trecut.

Din fericire, cercetările şi rezultatele experţilor noştri au dus la concluzia că Focşaniul are un potenţial extraordinar de a-şi recâştiga imaginea şi de a deveni cunoscut ca şi Capitală a Vinului din Estul Europei. Observând modelele de referinţă din Europa, ne dăm seama că nu există nici un alt oraş cu această titulatură în Estul Europei. Noi considerăm că dacă Focşaniul va realiza acordul cu unităţile teritoriale învecinate de a se transforma cu succes într-o Zonă Metropolitană, va avea un potenţial extraordinar de a deveni o capitală a vinului situată pe graniţa de Est a Europei, cunoscută ca şi ”Capitala Est Europeană a Vinului”.

Pentru comparaţie, în acest stadiu prezentăm o altă capitală a vinului, existentă în mod real, tot la graniţa Europei, cam de aceeaşi mărime, care poate folosi ca model pentru a stabili punctul de plecare al conceptului strategiei urbane viitoare. Un punct de referinţă relevant vine pe loc: Oraşul Bordeaux în Franţa, situat la graniţa de Vest a Europei. . Luând oraşul Bordeaux ca şi punct de referinţă, ne dăm seama că Focşaniul îndeplineşte toate pre-condiţiile necesare pentru a deveni o versiune la scară redusă o oraşului Bordeaux în Estul Europei. Viile din judeţul Vrancea, capacitatea producţiei de vin, resursele naturale şi de mediu, mediul natural al munţilor Carpaţi, etc. toate asigură pre- condiţiile necesare.

59

Am pus următoarele întrebări: Cum putem obţine asta? Poate Focşaniul să devină un Bordeaux pe graniţa Europei de Est? Ce ar trebui să facem în acest sens?

Bordeaux - Capitala Vest Europeană a Vinului

Focsani – Capitala Est Europeană a Vinului

3. Definirea problemei şi diagnoza

60 Imaginea redusă a „Planului Municipiului” Focşani, din figura 1, dă impresia că un plan de cadastru numerotat este disponibil, şi că Focşaniul are un Plan Urbanistic General numerotat.

Cu toate acestea, după o încercare eşuată de a numerota planul teritoriului, fără ajutorul unui arhitect, dezvoltarea urbanistică a municipiului Focşani se realizează după metoda „rezolvării pe rând a problemelor”, fără vreo planificare strategică şi de către o administraţie cu personal limitat care nu poate face faţă sarcinilor unei economii în dezvoltare gradată, precum şi numeroaselor cereri. La ora actuală, „urbanismul de dezvoltare” reuşeşte să umple cumva golurile lăsate în urmă, de ani de zile, de o planificare a oraşului marginalizată şi lipsită de scrupule. De asemenea, „planul local al municipiului” hotărât la Bucureşti în 1990, pare să fie uitat, în timp ce în absenţa unui plan urban strategic pentru viitor, în zilele noastre, un Certificat de Urbanism nu pare să însemne prea mult.

Recunoaştem faptul că municipiului Focşani îi lipseşte un Plan de Dezvoltare Generală, şi suntem gata să oprim practicile gen „rezolvarea pe rând a problemelor”, aşa cum s-a explicat mai sus, şi să transformăm conceptul de planificare viitoare şi dezvoltare urbanistică a Focşaniului într-o realitate palpabilă.

Un alt aspect major în privinţa Modernizării îl reprezintă necesitatea de a stabili o regulă privind folosirea materialelor de construcţie în şantiere. Esteticul unui loc reprezintă un element important şi în absenţa esteticii, imaginea unui loc poate fi deprimantă. După cum se pare, reţeaua de comunicaţii şi infrastructura Internetului din cadrul sistemul administrativ al municipiului este un factor pozitiv pentru asistenţa la distanţă, pentru o posibilă administraţie asistată computerizat a moştenirii imobiliare a municipiului, dar şi întreţinerea drumurilor,

61 distribuţia energiei, managementul transportului public, etc. este de asemenea o condiţie favorabilă pentru toate domeniile dezvoltării urbane viitoare a municipiului Focşani. De exemplu, noi credem că înţelegerea viitoarei Strategii Urbanistice a municipiului Focşani va crea un spaţiu permanent de dezbateri în care se pot face propuneri şi prezinta diferite modele (începând cu lucrările actuale de îmbunătăţire din jurul noii construcţii a Gării Focşani).

Din cauza lipsei unui concept urban strategic, problemele subminează calitatea vieţii şi coeziunea comunităţii în ceea ce priveşte accesibilita- tea, măsurile de protecţie pe străzi şi drumuri, iluminatul stradal, problemele de aprovizionare cu apă şi curăţenie a străzilor şi gospodăriilor, problemele generate de managementul deşeurilor, de ineficienţă şi consumul ridicat de energie, poluare stradală, câini comunitari, etc. În plus, lipsa unui concept urban strategic creează dezordine, o imagine necontrolată şi inestetică a infrastructurii municipiului, lipsa unor spaţii verzi curate, prezenţa unor spaţii de parcare neorganizate, lipsa unor zone de plimbare şi ciclism, a spaţiilor de joacă pentru copii, a terenurile de sport deschise, lipsa unui mobilier uniform al oraşului, prezenţa semnelor stradale şi indicatoarelor neclare. Acestea sunt o parte a problemelor care afectează direct calitatea vieţii cetăţenilor.

Cealaltă problemă a Focşaniului se referă la lipsa de vizibilitate şi atracţie pe care le-am discutat în paragrafele anterioare, prin diverse exemple şi modele de referinţă atent selecţionate. O altă problemă constă în gradul de atracţie al municipiului Focşani în ceea ce priveşte actuala ofertă culturală, istorică, de petrecere a timpului liber, sportivă şi / sau turistică, dintre care majoritatea sunt inexistente astăzi. De asemenea se înregistrează lipsa ofertei de condiţii de calitate în privinţa cazării turiştilor, cu excepţia puţinelor hoteluri şi pensiuni private, majoritatea oferind servicii sub standardele UE. În zonele mărginaşe ale oraşului nu există indicatoare clare, nici centre de popas, mall-uri, restaurante, parcuri de distracţie sau tematice, toate aceste aspecte făcând ca oraşul să nu fie o destinaţie atractivă în care să te opreşti, să te relaxezi, să faci cumpărături sau chiar să rămâi peste noapte datorită unor activităţi culturale sau festivităţi de altă natură.

62

Lipsa unui sistem de marketing în Focşani contribuie de asemenea la această situaţie. Chiar şi în zilele noastre, cu soluţii relativ ieftine pentru activităţi de marketing on-line, datorită sistemelor şi tehnologiilor IT avansate, Internetului şi reţelelor informatice, Focşaniul este slab reprezentat, aproape necunoscut în Europa, în timp ce cu ceva timp în urmă, mai precis la începutul secolului trecut era cunoscut ca fiind Capitala Vinului din Sud – Estul Europei. Pe de o parte, problema infrastructurii IT este legată direct de planificarea urbană, instalaţiile prin cablu cu fibră optică, etc. În acest moment se desfăşoară anumite activităţi cu privire la digitalizarea oraşului, dar din nou şi această activitate se realizează fără un concept urban de planificare integrat.

Prima şi cea mai inevitabilă concluzie este că această situaţie trebuie stopată şi că trebuie luate măsuri urgente pentru prevenirea acestei dezvoltări necontrolate, de cel mai multe ori nesusţinută şi dezordonată.

Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, ar fi util să prezentăm concluziile şi să formulăm recomandări pentru acţiunile strategice vizate.

4. Principale concluzii

 Caracteristicile şi specificul urban intern actual al municipiului Focşani contribuie la problemele crescute de mediu, transport, comunicaţii, cazare, sănătate şi sociale ale oraşului şi în consecinţă la condiţiile de viaţă mai grele pentru cetăţeni, comparativ cu oraşe de mărime asemănătoare din Uniunea Europeană;

 Absenţa de-a lungul anilor a unei planificări strategice şi lipsa unui Plan General de Dezvoltare al municipiului a contribuit la creşterea şi dezvoltarea la întâmplare, ne-planificată a municipiului, rezultând astăzi în non- uniformitatea clădirilor, aspectul lor inestetic, lipsa unei zone centrale, a parcurilor, a zonelor de agrement şi a spaţiilor verzi, lipsa locurilor de parcare, a locurilor de joacă pentru copii, a legăturilor dintre diferitele părţi ale municipiului, etc. De asemenea nu există linii de delimitare, linia orizontului, puncte de referinţă, care să contribuie la calitatea mediului local.

 În prezent, în municipiul Focşani nu se aplică regulile şi regulamentele privind conservarea mediului local înconjurător, nu se intervine pentru a evita pierderea de spaţii deschise, lipsuri importante în cadrul procesului de dezvoltare, şi de asemenea nu se ia măsuri pentru conservarea organizată a vegetaţiei naturale, a caracteristicilor apei şi a altor caracteristici care contribuie la calitatea mediului local înconjurător. Oraşul mai este caracterizat de lipsa utilizării resurselor energetice sustenabile, de randamentul scăzut al utilizării energiei la nivelul gospodăriilor, instituţiilor şi întreprinderilor, de poluare necontrolată şi de probleme legate de transport, ecologie, materiale şi consumul de apă.

63  Pe lângă lipsa Planului General de Dezvoltare, municipiul Focşani nu asigură nici măcar o schiţă de dezvoltare a municipiului şi/ sau a cartierelor rezidenţiale, prin care comunităţile locale ar fi încurajate să-şi identifice trăsăturile de valoare, caracteristicile şi aspiraţiile de design pe care le au pentru locurile în care trăiesc.

 Municipiul Focşani nu promovează, nu încurajează şi nu sprijină practicile de construcţie sustenabile, asta însemnând abordarea problemelor privind reducerea consumului de materiale, minimalizarea pierderilor, folosirea materialelor reciclabile şi administrarea operaţiunilor de pe şantierele de construcţie astfel încât să se evite poluarea, praful, etc. şi de asemenea nu promovează şi nu aplică măsurile şi practicile vizând renovarea clădirilor cu scopul de a reduce consumul de energie, scopul fiind zero emisii, ceea ce în oraşele europene moderne reprezintă cea mai bună practică şi obiectivul final curent. Mai mult, energia solară, energia eoliană şi alte surse de energie reciclabilă nu sunt opţiuni exploatate în oraş în prezent, deşi climatul şi condiţiile naturale şi de mediu sunt perfecte pentru exploatarea acestor tipuri de energie.

 Lipsa interesului pentru conservarea moştenirii istorice şi culturale din ultimii treizeci de ani, din nou legată de absenţa conceptului de urbanism strategic, a contribuit la absenţa siturilor istorice vizibile ale oraşului şi la abandonarea activităţilor culturale.

 Pe harta europeană Focşaniul este invizibil, nu-şi promovează şi nu îşi prezintă identitatea, şi caracteristicile specifice, nici nu oferă activităţi de petrecere a timpului liber, sportive, cumpărături, sau alte activităţi tematice şi atractive, care ar putea atrage vizitatorii şi turiştii.

 Municipiul Focşani rămâne în urmă faţă de oraşele europene moderne în ceea ce priveşte continuitatea, conţinutul şi calitatea domeniului public şi lizibilitatea. Şi aceste probleme sunt în mare parte legate de lipsa unui concept strategic de urbanism pentru oraş.

Ce putem face în această privinţă?

5. Recomandări

Recomandările privind Prioritatea Planificării şi Modernizării Urbane trebuie să ia în considerare perspectivele globale ale structurii fizice viitoare şi a funcţionării generale.

Ca urmare, un număr de intervenţii de proiect prezentate aici nu sunt segmentate în proiecte specific ajustate, ci sunt prezentate la scară largă ca şi operaţiuni şi recomandări, în cadrul cărora se pot dezvolta alte Priorităţi Sectoriale ale Strategiei, în conformitate cu Viziunea şi Obiectivele Strategice. Aşa cum a fost menţionat mai sus, Obiectivele Strategice, prin intermediul Priorităţii de Planificarea şi Modernizarea Urbană, se axează pe dezvoltarea unui

64 „punct de vedere” şi crearea Vizibilităţii Municipiului, a Viziunii Urbane şi Sutenabilităţii, definind importanţa strategică cu privire la aspectele regionale şi internaţionale, şi creşterea dezvoltării viitoare a municipiului în conformitate cu Viziunea Strategiei.

Ca urmare a analizei, definirii problemei şi diagnozei şi concluziilor schiţate, am identificat următoarele recomandări cheie ca fiind cruciale şi esenţiale pentru a forma traiectoria de dezvoltare a noii Zone Metropolitane Focşani a secolului 21, şi anume:

 Dezvoltarea Viziunii Urbane a Municipiului Focşani, bazată pe Semnificaţia Internaţională şi Regională

Este necesară o viziune urbană globală a municipiului Focşani, de la centru până la periferie, dincolo de limitele actuale. Zona centrală ar trebui re-evaluată iar viaţa privată mutată spre periferie, spre cartiere mai frumoase, care să beneficieze de utilităţi specifice, cu o calitate a clădirilor care să ţină cont de faptul că Focşaniul este situat într-o zonă cu risc seismic 9; cu toate acestea, nu trebuie făcute reduceri în privinţa finisajelor, a instalaţiilor de calitate, şi a confortului substanţial îmbunătăţit.

Zona Metropolitană Focşani, în această viziune ar include pe lângă Focşani, încă două oraşe: Odobeşti, spre Est şi Mărăşeşti, spre Nord, precum şi încă alte treisprezece comune cu satele aferente. Aşa cum arată harta şi tabelul de mai jos, Zona Metropolitană Focşani ar însuma o suprafaţă totală de 749.73 km2, însemnând mai mult de 15% din suprafaţa Judeţului Vrancea. Conform Institutului Naţional de Statistică, populaţia acestei zone a atins în Iulie 2003 numărul de 169,730 de persoane, reprezentând aproape 43% din populaţia Judeţului Vrancea. Tabelul de mai jos prezintă lista localităţilor care vor face parte din Zona Metropolitană Focşani, conform viziunii, cu date complete despre suprafaţa lor în km2 şi numărul de persoane în Iulie 2003. Nr. Localitate Km2 Număr de persoane 1 Odobeşti 57.54 8160 2 Mărăşeşti 87.1 12342 3 71.44 4610 4 Vânători 86.9 5672 5 48.51 5496 6 Bilieşti 20.84 2309 7 27.53 3270 8 Răstoaca 20.44 2210 9 39.81 3311 10 Slobozia Ciorăşti 78.11 2089 11 Goleşti 12.95 3716 12 Câmpineanca 19.57 3266 13 Vârteşcoiu 39.32 3383 14 Cârligele 40.68 2913 15 Coteşti 50.84 4786 16 Focşani 48.15 102197 TOTAL 749.73 169730

Următoarea hartă a Vrancei arată întreaga suprafaţă a Zonei Metropolitane Focşani în această viziune.

65

Această orientare implică o re-gândire a traficului, a „arhitecturii mişcării”, cu noi servicii şi mijloace de transport, precum şi o dezvoltare a oraşului pe orizontală, prin cartiere rezidenţiale şi diverse activităţi;

Municipiul Focşani ar putea deveni „Capitala Vinului în Europa de Sud – Est” şi ar trebui să fie o „bază de lansare” pentru activităţile turistice regionale, şi un punct de plecare pentru „drumul vinului” cu o „piaţă de vinuri” care ar putea să-l plaseze în circuitul turistic european. Analiza şi modelele de referinţă i-au oferit oraşului o oportunitate substanţială pentru a atinge acest prag, bazându-se pe poziţia sa geografică, pe resursele sale naturale şi de mediu, precum şi pe capacitatea ridicată de producţie a vinului. Ca şi Capitală a Vinului, ar putea găzdui Piaţa Naţională a Vinului, precum şi târguri internaţionale de degustări de vinuri. De asemenea, ar putea găzdui parcuri tematice şi centre de atracţie, alături de complexele de petrecere a timpului liber, centrele comerciale şi restaurantele din apropierea Centurii. Mori de vânt şi centrul seismic de expoziţie, în apropierea Parcului Cutremurului, pot de asemenea să îmbunătăţească percepţia asupra oraşului şi să atragă turiştii şi călătorii de tranzit spre a se opri şi a experimenta mediul local ospitalier al Focşaniului.

66 Întreaga atmosferă ar putea suferi o schimbare dinamică, iar restaurantele tradiţionale, siturile moştenirii culturale şi istorice, centrele de cultură, noul muzeu al Vinului, şi toate celelalte facilităţi comerciale şi de petrecere a timpului liber vor putea oferi cea mai bună calitate în vederea primirii turiştilor şi a călătorilor de tranzit. De asemenea, pentru copiii din excursiile şcolare, Muzeul Vinului, Parcul Cutremurului şi parcurile tematice şi de distracţie ar putea deveni părţi integrale a programului de excursie, având atât un scop educaţional cât şi distractiv.

Indicatoarele clare, siturile şi locaţiile bine marcate, anunţurile privind locaţiile turistice şi facilităţile comerciale şi de petrecere a timpului liber, de-a lungul autostrăzii, etc., precum şi site-urile de Internet privind diverse aspecte ale Focşaniului, posturile locale de radio – TV, broşurile, buletinele informative, pliantele locale, etc., vor îmbunătăţi vizibilitatea oraşului, atât pe plan local cât şi pe plan internaţional.

Municipiul Focşani are toate premisele pentru a deveni Capitala Vinului în Europa de Sud – Est, şi de a oglindi practic ceea ce oraşul Bordeaux reprezintă pentru partea de Vest a Europei.

Industria, în special industria forestieră, industria vinului, industria textilă şi sectorul serviciilor publice ar trebui să cunoască o dezvoltare gradată şi dinamică. Iniţiativele specializate de dezvoltare trebuie să aibă loc de-a lungul diverselor segmente ale procesului de urbanizare, iar planurile bine elaborate de dezvoltare, afaceri şi marketing, bazate pe studii privind fezabilitatea şi evaluarea impactului mediului ar trebui să devină elemente esenţiale ale dezvoltării Zonei Metropolitane Focşani. La toate nivelurile, ar trebui prezentate idei şi opinii, purtate discuţii între factorii implicaţi şi public. Procesul trebuie să asigure o transparenţă şi deschidere totală, având ca rezultat determinarea sprijinului publicului. Trebuie urmărită o dezvoltare constantă, independentă de rezultatele recensământului, transformând astfel municipiul Focşani într-un loc atractiv şi vizibil. Rezultatele acestei activităţi ar trebui să ducă totodată la o activitate economică dinamică, cu o prezenţă îmbunătăţită a sectorului de servicii, şi o bună infrastructură a logisticii urbane, transportului şi facilităţilor de depozitare, cu scopul de a re-institui Focşaniul ca şi centru comercial al Regiunii de Sud – Est, datorită poziţiei sale

67 geografice benefice, la intersecţia rutelor de Sud – Est şi Nord – Est, cu cele de Nord şi cu Marea Neagră. În secolul al 19-lea, Focşaniul era cunoscut ca centru comercial regional. Aspectele economice, prezentate cu scopul definirii globale a viziunii urbanistice a Zonei Metropolitane Focşani, vor fi discutate în detaliu, în Prioritatea „Economia” a Strategiei.

Noul Parteneriat Strategic pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană va ocupa locul principal în elaborarea Programului Multilateral privind viziunea urbană a Zonei Metropolitane Focşani. Acest program ar trebui să fie subiectul unor analize de evaluare amănunţită a impactului asupra mediului, a studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate, şi ar trebui să includă un plan de marketing şi de afaceri care să rezulte într-un Plan de Acţiune, ce ar servi ca bază pentru crearea noii imagini a Focşaniului ca Zonă Metropolitană, Centru Comercial Inter- regional al Regiunii de Sud – Est, şi Capitală a Vinului pentru Europa de Sud – Est.

 Dezvoltarea unui nou şi modern PLAN GENERAL DE DEZVOLTARE a Zonei Metropolitane Focşani

Viziunea urbană prezentată mai sus ar trebui să fie fără nici o discuţie, parte a planificării strategice generale multilaterale, şi ar trebui să devină ingredientul principal al elaborării Noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani.

Selecţia metodologiei pentru schiţarea şi elaborarea Noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani nu este o sarcină uşoară. În timpul activităţii la elaborarea Strategiei Municipiului, Grupul Strategic de Dezvoltare a avut ocazia, prin analizarea diverselor modele de referinţă, de a se familiariza cu cele mai bune practici şi modele de referinţă privind planificarea urbană din Europa. În privinţa Obiectivelor şi Viziunii Strategice 1 – 10, considerăm că noul Plan General de Dezvoltare al municipiului Focşani trebuie dezvoltat pe baza conceptului de sustenabilitate a spaţiului construit. Acest lucru va face posibil ca viziunea noastră să reziste testului timpului, şi ca activitatea noastră să se concentreze nu numai asupra întrebării dacă lucrurile „vor rezista mult”, ci şi dacă ele „vor rezista bine” şi vor fi sustenabile. Sustenabilitatea ar trebui să ducă la prosperitate şi durabilitate continuă, pe termen lung. Drept urmare, putem atinge „O PERIODĂ armonioasă pentru Focşani”, ceea ce înseamnă – SFÂRŞITUL din care putem crea un NOU ÎNCEPUT.

Această abordare înseamnă că ar trebui să reuşim ca fiecare obiect urban al oraşului să aibă propria-i durată, ca într-o orchestră în care fiecare instrument are propriul timp de expunere - un moment în care va fi integrat armonic. Acest lucru va schimba disonanţa generală momentană pe care vrem să o eliminăm gradat.

Pe de altă parte, prin recunoaşterea Conceptului de ImmoDurabilite (sau Sustenabilitate Imobiliară) care e momentan un concept, vom reuşi să atingem inserţia “obiectului imobiliar” în timp, şi într-o modalitate durabilă. În plus, este evident, din experienţa europeană, că interesul pentru această abordare a „universului lucrărilor şi construcţiilor publice” este de viitor şi că permite instrumentarea unor serii de indici situaţi în afara timpului actual al proiectului şi care „strălucesc” în cadrul procesului de consum specific oraşului, regiunii, lumii în general. Noi împărtăşim aceste opinii în mare parte. De asemenea, considerăm că dezvoltarea susţinută şi calitatea mediului se vor dovedi în timp a fi sub-produse ale unei gândiri vizionare şi globale, în timp ce modularizarea e doar o etapă. Pentru a da un exemplu, structura artei

68 construcţiei este universală: „Arhitectul” schiţează ceea ce „clientul” doreşte şi ceea ce „întreprinzătorul” poate construi. Practic vorbind, această simplicitate elementară se manifestă doar în societăţile tradiţionale. În societatea noastră „supra-codificată”, „obiectul imobiliar” se va transforma într-un obiect de schimb chiar înainte de crearea lui şi va trece prin mâinile mai multor „actori” care transformă inserţia lui în timp într-un proces susţinut, necesar, implicit, chiar obligatoriu. În timp ce încercăm să justificăm alegerea metodei de abordare privind dezvoltarea noului Plan General de Dezvoltare al municipiului Focşani, trebuie să menţionăm că atât conceptul cât şi abordarea sunt foarte cuprinzătoare şi că elaborarea lor poate transforma uşor acest efort într-o lucrare de doctorat. De exemplu, un remarcabil import, care derivă din externalizarea managementului imobiliar şi a serviciilor bazate pe stipulaţiile Codului Pieţelor Publice emise pentru Contracte de Parteneriate Publice şi Private, poate accentua aceste complicaţii descriptive.

Rolul esenţial în acest proces îl va avea Parteneriatul Strategic pentru Planificarea şi Modernizarea Urbană a municipiului Focşani, condus de Primăria Municipiului Focşani şi compus din reprezentanţii senoriali ai organizaţiilor şi instituţiilor factorilor implicaţi din oraş, atât din sectorul public cât şi din cel privat. Sectorul privat ar trebui să joace un rol vital în transformarea municipiului Focşani şi să acţioneze ca promotor şi generator al dezvoltării climatului de afaceri şi al bunăstării sociale şi economice a societăţii. Rolul său în urbanizarea oraşului trebuie văzut ca sprijin al intervenţiilor care necesită eforturi din partea autorităţilor publice.

 Integrarea vecinătăţilor municipiului Focşani în noua structură a Zonei Metropolitane

Integrarea oraşelor Odobeşti şi Mărăşeşti, împreună cu comunele şi satele aferente acestora: Garoafa, Vânători, Suraia, Bilieşti, Milcovul, Răstoaca, Gologanu, Slobozia Ciorăşti, Goleşti, Câmpineanca, Vârteşcoiu, Cârligele, Coteşti în structura administrativă şi teritorială a Zonei Metropolitane Focşani, ar trebui de asemenea elaborată în cadrul Programului Viziunii Urbane şi în noul Plan General de Dezvoltare al Municipiului.

Cele mai bune practici din Europa, ne arată că procesele de integrare presupun planificări pe termen lung, sprijinul diverşilor actori şi necesită colaborarea între diversele autorităţi locale, regionale şi naţionale. Cel mai subtil mod de a aborda această activitate e de a crea aşa numitul „Pol de Competenţă Urbană”, sub forma unei asociaţii cu scop non- lucrativ, adunând laolaltă autorităţile locale ale municipiului Focşani (Primăria fiind iniţiatorul), Consiliul Judeţean Vrancea, ministerele relevante din domeniu şi departamentele teritoriale de-concentrate care tratează diverse probleme sectoriale care au strânsă legătură cu dezvoltarea urbană (de ex. transport, mediu, sănătate, infrastructură IT, etc.), Camera de Comerţ şi Industrie, Institutul de Statistică, etc. şi în special reprezentanţii oraşelor şi satelor învecinate, care se vor integra în structura administrativ – teritorială a Zonei

69 Metropolitane Focşani şi care vor lua parte la crearea noii Zonei Metropolitane numită „Capitala Vinului Europei de Sud Est”.

Integrarea acestor oraşe învecinate, împreună cu municipiul Focşani de astăzi, va crea o Zonă Metropolitană de aproape 170.000 de locuitori, cu un teritoriu de aproximativ 750 km2. Datorită caracteristicilor mediului şi activităţilor economice primare de pe întreaga suprafaţă a teritoriului Zonei Metropolitane Focşani, (de ex. industria vinului), noua Zonă Metropolitană Focşani se va bucura de toate caracteristicile necesare pentru a deservi în totalitate epitetul de Capitala Vinului Europei de Sud Est, fără a avea nici un fel de competiţie în această parte a Europei. Dacă modernizarea urbană va urmări liniile descrise mai sus, noul oraş Focşani se va dezvolta, ajungând în câţiva ani o proiecţie a oraşului Bordeaux pentru graniţa Europei de Est.

Toate acestea trebuie bine încorporate în noul Plan General de Dezvoltare, înainte de a întreprinde orice altă acţiune. Grupul Strategic de Dezvoltare, pe baza cercetărilor şi studiilor diferitelor modele de referinţă folosite în timpul elaborării Strategiei, propune asistenţă internaţională şi colaborare în vederea sprijinirii planificării procesului de integrare şi în structurarea dialogului şi acţiunilor dintre părţi, prin demonstrarea experienţei din acţiunile precedente din Europa şi a lecţiilor învăţate. Bineînţeles, aceasta e doar o propunere care va constitui subiectul mai multor discuţii şi evaluări ale noului Parteneriat Strategic pentru Planificarea şi Modernizarea Urbană.

 Dezvoltarea de studii privind Reevaluarea Patrimoniului

Studiul ar trebui să includă inventarieri imobiliare şi teritoriale şi să se axeze pe crearea de valori exploatabile ale unor mărci cunoscute.

Noul Parteneriat Strategic privind Planificarea şi Modernizarea Urbană, condus de Primăria Focşani, va fi responsabil pentru elaborarea Termenilor de Referinţă şi pentru asigurarea monitorizării şi evaluării activităţii studiului. Grupul Strategic de Dezvoltare consideră că studiul va oferi valoare în plus elaborării noului Plan General de Dezvoltare al municipiului Focşani. În prezent există lacune privind informaţiile şi datele relevante legate de caracteristicile inventarierii imobiliare şi teritoriale a municipiului Focşani şi aproape că nu există nici un fel de informaţii privind inventarierea imobiliară şi teritorială a zonelor învecinate care ar trebui să devină parte a noii structuri a Zonei Metropolitane.

70

 Elaborarea studiilor de fezabilitate privind experimentele operaţionale de renovare a locuinţelor

O problemă majoră a oraşului este reabilitarea clădirilor (a blocurilor de apartamente) şi în special finanţarea unor astfel de proiecte de reabilitare. Multe apartamente sunt acum proprietate privată iar majoritatea familiilor nu au suficiente resurse pentru a efectua aceste operaţii de renovare. De asemenea, Primăria nu are resurse suficiente nici pentru a-şi întreţine propriile-i clădiri. Luând în considerare aceste aspecte, ar trebui găsite noi modalităţi de finanţare. Este nevoie de un model financiar inovator, de o operaţiune experimentală care să folosească tehnologii moderne de construcţie, o utilizare durabilă a energiei, care să adune într-un complex blocuri de apartamente, clădiri publice, spaţii de construcţii, zone verzi. Acest complex trebuie abordat ca un întreg, într-un parteneriat privat – public. Bineînţeles, înainte de a fi întreprinse astfel de operaţiuni, trebuie realizat un studiu de fezabilitate, de asemenea urmat de posibile resurse de finanţare existente care pot fi atrase într-un astfel proiect.

 Construcţia unui Tunel şi a unui Pasaj Superior pentru noua Gară Focşani

Construcţia tunelului şi pasajului superior are ca scop conectarea celor două părţi ale municipiului Focşani, în prezent despărţite de noua Gară Focşani. Tunelul ar trebui să asigure legătura rutieră dintre cele două părţi ale municipiului, iar pasajul superior accesibilitatea şi mobilitatea cetăţenilor între acestea.

Conducerea elaborării şi implementării acestor proiecte de infrastructură va fi preluată de Parteneriatul Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană, în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic de Transport. Investiţiile sunt la scară mare, motiv pentru care implementarea lor va necesita studii preliminare de design, pre-fezabilitate şi fezabilitate, evaluarea impactului

71 asupra mediului, design detaliat şi analiza beneficiilor costurilor. Investiţiile ar trebui incluse în noul Plan General de Dezvoltare, împreună cu alte facilităţi relevante pentru funcţionarea lor şi utile cetăţenilor (ex. infrastructura de iluminare, electrică şi de cablu, sistemul de aprovizionare cu apă şi de instalaţii, incapacitatea punctelor de acces, porţi şi garduri de siguranţă, ieşiri de urgenţă, echipament de protecţie, instrucţiuni de folosire şi de protecţie afişate vizibil, etc.).

 Programarea unui Drum al Vinului în jurul Zonei Metropolitane Focşani şi a împrejurimilor

Acest lucru presupune crearea unui puternic parteneriat între organizaţiile publice şi private, inclusiv organizaţiile de relaţii publice şi comunicaţii, organizaţiile locale şi internaţionale de promovare a turismului, depunerea de eforturi comune pentru crearea drumului Vinului în jurul Capitalei Vinului din Europa de Sud – Est, legând producţia vinului de Muzeul Vinului (atât în Focşani cât şi în alte oraşe), centrele de testare a vinului noi şi existente, noua Piaţă Naţională a Vinului, şi o serie de alţi mici producători de vin, care să creeze astfel o atracţie turistică cu elemente educaţionale şi ştiinţifice, la scară largă, atractivă atât pentru turiştii locali cât şi pentru cei internaţionali, dar şi pentru organizaţiile de cercetare, experţi în vin, şi centre educaţionale şi vocaţionale specializate în producţia de vinuri de origine geografică, amestecată cu vinuri şi şampanii.

Noul Parteneriat Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană va prelua conducerea acestei iniţiative, împreună cu Parteneriatul Strategic pentru Economie şi Parteneriatul Strategic pentru Turism şi Moştenire Culturală.

Drumul Vinului va fi inclus şi în Planul General de Dezvoltare al municipiului Focşani.

Grupul de Dezvoltare Strategică propune ca municipiul Focşani să dezvolte acest proiect în parteneriat cu oraşul Bordeaux, şi astfel să lege Capitala Vinului din Vestul Europei cu cea din Sud – Estul Europei, sub convingerea că se vor utiliza potenţialele ambelor părţi. De asemenea, drumul vinului oraşului Bordeaux este una dintre cele mai avansate atracţii turistice din Europa, servind astfel ca resursă valoroasă pentru design-ul şi implementarea acestei iniţiative.

 Dezvoltarea unui Program Multilateral privind Renovarea Clădirilor din municipiul Focşani

Acest program are ca scop reabilitarea condiţiilor fizice generale ale clădirilor publice din municipiul Focşani, clădirilor istorice şi blocurilor de apartamente din zona centrală, prin îmbunătăţirea imaginii exterioare şi îmbunătăţirea eficacităţii consumului de energie, a

72 aprovizionării cu apă şi a infrastructurii apei menajere, introducerea infrastructurii de Internet prin fibră optică, instalarea sistemelor de gaze clădirilor care nu beneficiază de aprovizionare cu gaze naturale, înlocuirea infrastructurii vechi de cablu, folosirea noilor surse de energie pentru aprovizionarea cu apă şi căldură, (sisteme solare, etc.), folosirea ieşirilor de urgenţă, a gardurilor de siguranţă şi a altor măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi lucru, în clădirile incluse în programul de reabilitare.

Acest Parteneriat va fi dezvoltat în mai multe stadii, şi noul Parteneriat Strategic al Municipiului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va prelua conducerea privind implementarea acestei iniţiative. Programul va fi implementat conform cerinţelor şi în baza noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani, sub control strict, asigurând întreaga aplicaţie a cerinţelor acestuia.

Datorită complexităţii acestei intervenţii, care presupune şi abordarea sincronizată cu Programul Viziunii Urbane a Zonei Metropolitane Focşani şi cu noul Plan General de Dezvoltare, se poate ca implementarea programului privind reabilitarea clădirilor să nu fie finalizată în termenul stipulat de Strategie, dar se vor depune eforturi mari pentru ca stadiile sale să fie finalizate până la sfârşitul anului 2013.  Dezvoltarea unui Program Multilateral Coordonat privind Mobilierul Municipiului Focşani şi a zonelor rezidenţiale învecinate

Acest program are ca scop crearea unui peisaj al străzilor şi al unui peisaj al zonelor deschise atractiv, prin folosirea unor standarde înalte de design civic şi inovaţie, cu scopul de a îmbunătăţii gradul de utilitate al străzilor oraşului, de satisfacere a cerinţelor utilizatorilor, de a promova identitatea oraşului faţă de vizitatori şi rezidenţi, şi de a asigura elemente funcţionale, durabile, care sunt viabile din punct de vedere economic. De asemenea, are ca scop reducerea murdăriei, de a înfrumuseţa străzile, pieţele, parcurile şi zonele verzi şi de a-i da municipiului Focşani un peisaj identificabil.

Programul va fi dezvoltat în mai multe stadii şi noul Parteneriat Strategic al municipiului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va prelua conducerea implementării acestei iniţiative. Programul va fi implementat conform cerinţelor şi în baza noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani, sub control strict, asigurând aplicarea în totalitate a cerinţelor acestuia. Parteneriatul Strategic al municipiului privind Planificarea şi

73 Modernizarea Urbană va coordona activităţile privind Parteneriatul Strategic al oraşului pentru Turism şi Cultură pentru a asigura că programul de mobilare al oraşului va include siturile de atracţie ale oraşului.

Parteneriatul Strategic al oraşului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană va coordona procesul public de consultare, va pregăti documentele programului, va superviza, monitoriza şi evalua implementarea acestuia. Obiectivele programului ar trebui să aibă ca scop armonizarea design-ului, formei, dimensiunii, materialelor şi amplasării mobilierului stradal într-o manieră funcţională şi accesibilă. Următoarele obiecte generale de mobilier pot fi parte principală a programului:

 Coşuri de gunoi / reciclare, toalete publice;  Bănci de grilaj pentru pietoni;  Straturi de flori;  Standuri de biciclete;  Panouri luminoase;  Marcaje / porţi de intrare între cartiere;  Unităţi de plată a parcării;  Indicatoare de găsire a cutiilor poştale;  Chioşcuri de vânzare a presei;  Standuri speciale pentru stâlpi de informaţii;  Indicatoare stradale şi de trafic;  Hidranţi;  Etc.

Toate celelalte elemente de mobilier ale oraşului trebuie să aibă un design care să le lege de celelalte elemente ale oraşului.

Datorită complexităţii acestei intervenţii, care presupune şi abordarea sincronizată cu Programul Viziunii Urbane a Zonei Metropolitane Focşani şi cu noul Plan General de Dezvoltare, se poate ca implementarea programului privind Coordonarea Mobilierului Municipiului să nu fie finalizat în termenul stipulat de Strategie, dar se vor depune eforturi mari pentru ca stadiile implementării sale să fie finalizate până la sfârşitul anului 2013.

 Dezvoltarea la scară largă a infrastructurii unui Complex de Facilităţi Diverse la intrarea în municipiul Focşani

Acest complex va include:

 Piaţa Naţională a Vinului;  Muzeul de Istorie a Vinului;  Parcuri Tematice şi de Atracţie (ex. parc tematic – cutremur, parc de distracţie pentru copii, etc.);  Parcuri de popas (cu benzinării, restaurante, mall-uri, centre de recreere, etc.);  Facilităţi sportive pe teren deschis (ex. terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, etc.);  Mori de Vânt (ca sursă nouă de energie pentru aprovizionarea cu electricitate a complexului);  Spaţii de parcare acoperite (parcări pe mai multe nivele pentru vehicule uşoare) cu facilităţi de supraveghere încorporate;  Spaţii de parcare deschise, pentru vehicule uşoare şi autobuze, precum şi pentru vehicule de tonaj mare.  Centrul Sătesc (cu restaurante care servesc mâncare tradiţională, şi magazine care comercializează mâncăruri tradiţionale făcute în casă şi obiecte de artizanat, etc.);

74 Iniţiativa îi va aparţine Parteneriatului Strategic al municipiului privind Planificarea şi Modernizarea Urbană în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Economie şi Parteneriatul Strategic pentru Turism. Va fi inclus în noul Plan General de Dezvoltare şi implementat sub control strict, asigurând aplicarea cerinţelor noului Plan General de Dezvoltare.

Grupul Strategic de Dezvoltare, bazat pe cercetarea şi exploatarea modelelor de referinţă pentru acest tip de infrastructură a centrelor comerciale, propune implementarea principiilor de parteneriat public privat, prin care parteneriatele private imitative vor prelua conducerea finanţării şi menţinerii diverselor activităţi economice şi de afaceri din centru. Va fi necesar un program şi un design detaliat, diverse planuri de afaceri, studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate, studii privind impactul asupra mediului, studii de marketing şi promovare, etc.

Centrul trebuie să aibă şi o infrastructură de acces, vizibilitate şi legătură cu oraşul şi cu Centura Municipiului. Această infrastructură, elaborată în continuare în Prioritatea Transport, va fi de asemenea, parte integrantă a noului Plan General de Dezvoltare. Complexul va avea legătură şi cu drumul vinului, şi va face subiectul recomandărilor noului Plan General de Dezvoltare al municipiului.

75 TRANSPORT

1. Introducere

Transportul şi posibilitatea de a avea acces către locurile de muncă, zonele de cumpărături, oportunităţile de petrecere a timpului liber şi servicii au un impact direct asupra calităţii vieţii. Grupul de Dezvoltare Strategică înţelege că dezvoltarea unui sistem de transport eficient, sigur şi integrat, într-un cadru urban strategic, este esenţială pentru susţinerea dezvoltării oraşului şi transformarea sa într-o zonă metropolitană, cu o economie prosperă şi sustenabilă şi grad ridicat al calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii. Acest lucru poate contribui la atingerea viziunii de ansamblu a Municipiului şi prin urmare la dezvoltarea Focşaniului într-un oraş prosper, incluziv, sănătos şi sustenabil.

Această Secţiune Prioritară va aborda aspecte de dezvoltare în ceea ce priveşte evoluţia sustenabilă a sectorului de transport în municipiul Focşani, într-un context strategic local, regional dar şi mai amplu şi va face recomandări privind ariile de intervenţie în atingerea Obiectivului Strategic 4:

Obiectivul 4: Să creeze „Un Focşani cu bune legături”, cu linii de transport interne şi externe eficiente pentru toţi locuitorii şi vizitatorii prin oferirea unei game largi de alternative. Acestea vor asigura şi condiţiile pentru creşterea economică, călătorii, nivel de trai bun şi dezvoltarea turismului.

Atingerea Obiectivului Strategic 4, în sensul creării unui „Focşani cu bune legături”, contribuie în mod direct la transformarea Focşaniului într-un oraş cu caracteristici metropolitane, cu infrastructură şi linii de transport interne şi externe bine stabilite, asigurând legătura înspre şi între centrul oraşului, diferitele zone ale acestuia şi cartierele rezidenţiale, locurile de atracţie turistică şi complexele industriale şi de afaceri, ţinând cont şi de aspectul integrării Municipiului în reţeaua de transport regională şi europeană.

Realizarea acestui Obiectiv trebuie privită în contextul amplu al acţiunilor planificate, cu sustenabilitate sporită, contribuind în mod direct la crearea unui „Focşani Dinamic” (atingerea Obiectivului Strategic 2), la crearea unui „Focşani Vizibil” (atingerea Obiectivului Strategic 3) şi în procesul de consacrare a Focşaniului ca centru comercial interregional în regiunea de Sud-Est (atingerea Obiectivului Strategic 1).

76 2. Analiza Contextului

În stabilirea ariilor de intervenţie care sunt luate în discuţie în cadrul acestei Priorităţi, împreună cu nevoile actuale identificate şi problemele din şi din zonele învecinate, Grupul de Dezvoltare Strategică a luat în considerare programele de investiţii de la nivel naţional, tendinţele în dezvoltarea transportului şi elementele cheie ale politicilor în domeniul transportului, pentru a se asigura de faptul că oraşul urmăreşte pe deplin priorităţile regionale şi naţionale pentru reabilitarea şi modernizarea sectorului de transport, în conformitate cu standardele UE. Aceste aspecte sunt conturate fiecare în parte mai jos:

Referiri la Programul Operaţional Sectorial (POS) în domeniul Transportului

Programul Operaţional Sectorial (POS) de bază în domeniul Transportului este inclus în figura 1 de mai jos:

77

Figura 1A prezintă tabelul indicatorilor financiari pentru Axa Prioritară - Programul Fonduri Fonduri naţionale Total Cofinanţări BEI, sau comunitare OP UE alte instr. Publice Private Total (mil.euro) financiare 0 2 3 4 5=3+4 6=2+5 7=2/6x100 8 Axa prioritară 1 - FC 2,878.00 507.88 - 507.88 3,385.88 85.00 Axa prioritară 2 - FEDR 756.17 252.06 - 252.06 1,008.23 75.00 Axa prioritară 3 - FEDR 115.00 115.00 - 115.00 230.00 50.00 Axa prioritară 4 - FEDR 215.55 71.85 33.60 105.45 321.00 67.15 Axa prioritară 5 - FEDR 45.28 15.09 - 15.09 60.37 75.00 TOTAL 4,010.00 961.88 33.60 995.48 5,005.48 80.11 - Operaţional Sectorial în domeniul Turismului

Elemente cheie ale Politicii naţionale în domeniul Transportului

În 2007 şi în anii care vor urma, sunt prevăzute intensificarea traficului / circulaţiei pasagerilor şi a bunurilor şi îmbunătăţirea siguranţei traficului, prin extinderea reţelei de autostrăzi, modernizarea drumurilor existente, a podurilor, cu toate facilităţile moderne adiacente, a aeroporturilor de circulaţie naţională şi europeană, a porturilor şi a căilor navigabile interne, cu un accent pe asigurarea condiţiilor impuse de creşterea traficului şi astfel încât să fie sporită calitatea serviciilor şi să fie reduse efectele proiectelor şi activităţilor din domeniul transportului asupra mediului înconjurător.

În contextul formulării de recomandări pentru modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului şi infrastructurii de transport în municipiul Focşani, trebuie luate în considerare următoarele direcţii de acţiune ale Politicii Naţionale în domeniul Transportului:

 Modernizarea / dezvoltarea reţelei de transport de interes naţional şi european (interoperabilitate, omogenitate, stabilitate);  Dezvoltare echilibrată a infrastructurii standard în toată România;  Creşterea competitivităţii companiilor de transport – liberalizarea sectorului;  Susţinerea şi stimularea cooperării între operatorii de transport;  Îndeplinirea strictă a obligaţiilor internaţionale;  Îmbunătăţirea autovehiculelor din punct de vedere tehnic;  Internalizarea costurilor pe termen lung.

În mod clar, un progres destul de bun s-a înregistrat deja în anumite sectoare importante ale politicilor de transport. Strategia Naţională se îndreaptă şi se axează pe sectoare care nu au fost

78 abordate în primă instanţă. Ultimul obiectiv al politicii este în mod clar unul ce are relevanţă pentru oraşele din judeţul Vrancea.

Figura 2 Hartă înfăţişând perspectivele naţionale şi regionale

Importanţa municipiului Focşani ca nod pe drumul european E85 către şi dinspre Moldova şi Ucraina poate fi clar observată. Focşani reprezintă de asemenea un posibil nod pe direcţia Constanţa → Vestul Europei (via Braşov). Acest aspect geografic / de localizare cheie ar trebui privit în termeni de dezvoltare / aşezare / grupare pentru stabilimente (depozite) regionale şi industrii de logistică (aspecte dezvoltate în cadrul Priorităţii Strategice „Economia”).

Aviaţia şi transportul aerian

România a adoptat în legislaţia naţională atât Directiva Consiliului nr. 96/67/EC privind accesul la piaţa de manevrare la sol privind aeroporturile comunităţii, cât şi Regulamentul Consiliului nr. 95/93 privind reguli generale pentru alocarea de spaţii în aeroporturile comunităţii, modificat prin Regulamentul nr. 793/2004, pentru a asigura o utilizare eficientă a capacităţii actuale a aeroporturilor.

În momentul de faţă, România a redus numărul locaţiilor ACC şi un nou sistem ATM ce a început a fi utilizat la data de 19 noiembrie 2003. De asemenea, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Codul Aerian al României a fost revizuit recent pentru a încorpora prevederile acordului “Cer Unic European”. România susţine definirea şi implementarea SESAR, programul de modernizare a infrastructurii de dirijare şi coordonare a traficului aerian european, care va îmbina aspecte tehnologice, economice şi de reglementare şi va folosi legislaţia “Cer Unic” pentru a defini o viziune şi un scop comune pentru dezvoltarea infrastructurii de dirijare şi coordonare a traficului aerian european.

În zona de periferie a municipiului Focşani există un aeroport militar dezafectat, pentru care este necesară realizarea unui plan de dezvoltare a infrastructurii şi accesului, în scopul unei posibile utilizări viitoare pentru practicarea aviaţiei sportive, utilitare şi private. Investiţiile în reabilitarea aeroportului militar dezafectat din municipiul Focşani şi transformarea sa în aeroport regional pentru aviaţie utilitară, sportivă şi privată îşi găsesc justificarea în viziunea de transformare a municipiului Focşani într-un oraş metropolitan şi consacrarea sa în Capitală a Vinului în Sud-Estul Europei.

3. Definirea Problemei şi Diagnoza

Unele dintre problemele generale identificate în cadrul municipalităţii Focşani de Grupul de Dezvoltare Strategică sunt probleme comune pentru toată România şi au fost deja bine documentate în cadrul altor studii naţionale, inclusiv în Programul Operaţional Sectorial pentru domeniul Transportului.

Acestea sunt prezentate în continuare:

Impedimente generale în dezvoltarea transportului rutier

La nivel naţional, au fost făcute o serie de observaţii. Multe dintre aceste observaţii se aplică în mod egal la nivel regional în Vrancea şi la nivel local în Focşani, anume:

79  Există un număr mare de drumuri cu un trafic ridicat şi a căror capacitate de susţinere a traficului a fost depăşită. Pe aceste drumuri, deseori au loc strangulări ale circulaţiei şi blocaje în trafic;  Continuarea lucrărilor de construcţie şi reabilitare a reţelei de drumuri este necesară, mai ales construcţia de noi autostrăzi, pasaje, tunele, poduri şi pasaje aeriene;  Deşi managementul traficului este realizat modern în multe locuri, pe anumite drumuri naţionale importante există anumite deficienţe din punctul de vedere al participanţilor la trafic, în special în ceea ce priveşte conexiunile cu zonele urbane.

În consecinţă, este de aşteptat ca numărul de autovehicule proprietate personală să crească şi în aceeaşi măsură călătoriile cu maşina personală. Călătoria cu autobuzul între oraşe, ca modalitate foarte competitivă şi economică, a crescut de asemenea şi va continua să câştige teren în defavoarea serviciilor de transport feroviar. Transportul cu autocamioane va creşte de asemenea, la o rată aproximativ de două ori mai mare decât creşterea economică. Creşterea transportului cu autocamioane provine din două surse: transferul de la transportul feroviar şi restructurarea economică. Cu toate acestea, efortul de integrare în UE, împreună cu trecerea la o economie de piaţă, a forţat industria transportului să devină sensibilă la costuri de logistică şi livrări în timp util. Ca şi rezultat, capacitatea drumurilor şi nivelul serviciilor furnizate se transformă tot mai mult în impedimente pentru circulaţia bunurilor şi pasagerilor pe teritoriul României. Mai mult, accesul direct la drumurile principale şi laterale este predominant în România, afectând prin urmare în mod negativ capacitatea drumurilor, nivelul serviciilor şi siguranţa traficului. Cu un procent mai mare de 50% din reţeaua naţională de drumuri raportat a fi în condiţii necorespunzătoare în 2003, în primul rând datorită unei administrări financiare inadecvate a reţelei de drumuri, costurile transportului rutier sunt în medie cu 30 – 56 % mai mari decât ar trebui să fie.

Rata accidentelor rutiere în România este de 11 accidente la 100.000 locuitori (date la nivelul anului 2002), aceasta fiind mult mai mare decât media din Ţările UE, unde rata se situează sub 10. Totuşi, dacă este luat în considerare gradul de deţinere şi utilizare a autovehiculelor în România, s-ar putea ajunge la concluzia că rata de accidente la un milion de autovehicule/Km este în mod semnificativ mai mare decât în alte ţări. Numărul şi rata accidentelor rutiere a scăzut în ultimii 5 ani, dar costurile globale ale accidentelor rutiere în România sunt de aproximativ 2% din PIB.

Rezumând, există patru tipuri de probleme principale în sub-sectorul drumuri:

1. Puţine drumuri în România (şi Focşani nu face excepţie) au fost proiectate pentru a avea capacitatea şi durabilitatea adecvate; 2. Există acces direct din zonele agricole spre drumurile principale, având consecinţe negative în zonele urbane şi, în consecinţă, cele mai multe drumuri necesită reabilitări majore, remedii în vederea controlullui accesului şi îmbunătăţiri pentru susţinerea greutăţii vehiculelor grele, la standarde UE, de tipul autocamioanelor cu încărcătură de 40 T; 3. Există o lipsă de fonduri pentru îmbunătăţirea capacităţii reţelei de drumuri şi pentru reabilitarea acelor secţiuni aflate în condiţii necorespunzătoare; 4. Siguranţa traficului necesită atenţie, având rate mai mari de accidente rutiere comparativ cu ţările UE.

Diagnoza realizată s-a bazat pe o trecere în revistă a materialelor şi a formulărilor de politici incluse în POR şi POS, pe analiza chestionarelor completate de municipalitate, împreună cu rezultatele interviurilor şi discuţiilor derulate în Focşani şi cu vizite specifice la faţa locului pentru observarea infrastructurii de transport din Focşani.

80 Programele Operaţionale Sectoriale UE în domeniul Transportului furnizează deja o parte importantă de informaţii complementare în această privinţă, după cum este evidenţiat în continuare. (Un aspect evident în cadrul programelor sectoriale este legătura puternică făcută între dezvoltarea urbană şi dezvoltarea transportului).

Analize şi Direcţii ce reies din cadrul Programelor Operaţionale Sectoriale / Regionale UE (2007 - 2013)

Multe dintre problemele şi oportunităţile existente în municipiul Focşani sunt prezente şi în alte municipalităţi, au fost analizate la nivel naţional şi deja identificate ca şi componente în cadrul POR şi POS. Analizele întreprinse la acest moment oferă un cadru pentru identificarea şi clasificarea intervenţiilor propuse pentru sub-sectorul transport.

Tabelul 4 - Structura POR România: Componente oportune pentru Sub-sectorul Transport (Urban)

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

4.2 Sprijin pentru realizarea unei infrastructuri de transport respectând condiţiile de mediu, a utilităţilor publice aferente şi a serviciilor publice

Perceptia locala în domeniul Transportului în municipiul Focşani

Această importantă secţiune analizează legăturile dintre principalele caracteristici ale strategiei naţionale de dezvoltare şi principalele caracteristici ale condiţiilor din sectorul de transport local. Încearcă să ilustreze cum / unde conceptele şi proiectele specifice de dezvoltare locală sunt în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale şi să indice unde sunt diferenţe de direcţie (dacă există).

 Plan General în domeniul Urban şi al Transporturilor Unul dintre aspectele cheie identificate în Focşani este nevoia de coordonare a investiţiilor în infrastructură în ceea ce priveşte canalizarea, gazul, transportul etc. Municipiul Focşani deţine o experienţă valoroasă în dezvoltarea proiectelor de apă cu fonduri UE prin programul ISPA şi ar putea utiliza cu folos acest model în viitor. În termeni generali, unele străzi ar necesita doar un studiu foarte specific în sub-sectorul transport şi investiţii precum asfaltarea, în timp ce alte străzi ar avea nevoie (extensiv) de coordonarea serviciilor. S-a creat impresia că această abordare ar putea beneficia de un studiu de trafic mai vechi şi care este adus la zi. Unele aspecte precum parcările şi

81 dezvoltarea sunt în momentul de faţă revizuite / dezbătute între factorii interesaţi şi soluţii pentru rezolvarea problemelor cu parcările din municipiu ar trebui privite în contextul noului Plan General de Dezvoltare şi al studiilor (strategiilor) sectoriale pentru modernizarea Transportului.

La nivel spaţial, nu există definită o staţie de taxi şi nu sunt disponibile locuri de taxi definite; problemele de parcare, taxi şi aspectele de trafic ar trebui luate în considerare printr-un studiu de trafic (transport) şi de asemenea, ca parte a noului Plan General de Dezvoltare.

Planuri de investiţii în modernizarea sectorului de transport sunt destul de avansate. Există la momentul de faţă un program de îmbunătăţire a “43 de străzi”. A fost realizată o evaluare preliminară utilizând costuri pe unitate în regiune. Un program complet de îmbunătăţire a „100 de străzi” ar costa 50 milioane lei. Programul anterior ISPA a inclus doar canalizarea şi a exclus repararea străzilor; prin urmare modul de gândire este de a extinde abordarea de dezvoltare astfel încât să includă transportul.

În noile zone de dezvoltare, ar putea exista o colaborare în ceea ce priveşte finanţarea, cu Compania Distrigaz. Alte fonduri de susţinere din partea UE ar putea fi îndreptate către proiecte integrate.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

82

 Pavarea străzilor oraşului Unul dintre aspectele cheie identificate de Grupul de Dezvoltare Strategică este nevoia de iniţiere a unui program de pavare a străzilor oraşului.

Ca problemă comună în dezvoltarea municipală în România, şi în Focşani diferite artere au fost dezvoltate în diferite stadii, fiecare dintre ele cu tehnologii specifice şi diferite previzionări asupra dezvoltării traficului. Prin urmare, structura drumului şi schimbarea sa ca răspuns la trafic, vreme sau factori umani necesită tratamente diferenţiate, în concordanţă cu uzura sau gradul de degradare a asfaltului sau a stratului de susţinere.

Cu toate acestea, motorizarea şi index-ul de trafic aflate în creştere în ultimii ani, împreună cu segregarea ciment - beton cauzată de fenomenul îngheţ – dezgheţ a alterat netezimea precum şi structura de bază a drumurilor, fapt care a cauzat o degradare rapidă în continuitatea arterelor. Prin urmare, sunt necesare investiţii în lucrări de reabilitare a sistemului de drumuri, care să conducă la creşterea capacităţii drumurilor şi asigurarea unor condiţii de trafic sigure şi optime.

Suprafaţa totală a străzilor în municipiul Focşani: 287 de străzi cu o lungime de aproximativ 116,614 Km.

În funcţie de lăţimea suprafeţei de transport, străzile din municipiul Focşani sunt clasificate după cum urmează:

- străzi cu asfalt L= 87,001 Km - străzi de ciment L= 7.65 Km - străzi cu balast L= 2,444 Km - străzi de pământ L= 19,519 Km

Consultându-se cu departamentele economic şi de transport, Grupul de Dezvoltare Strategică a constatat că fondurile de la bugetul local pot suporta întreţinerea a numai 10% din suprafaţa totală a străzilor cu asfalt.

În zonele rezidenţiale se face simţită nevoia de a se lua în considerare proiectarea de drumuri şi proiectarea de zone de parcare. Datorită existenţei în aceste zone a copacilor mari, rădăcinile acestora se preconizează a fi o problemă.

Este nevoie a se studia cu atenţie materialele ce vor fi folosite în construcţie / reabilitare.

Este posibil ca străzile asfaltate să fie proiectate cu pavaje de beton (în bloc), în arcul de parcare. Totuşi, aceasta reprezintă în mod clar o problemă de proiectare urbanistică şi nu doar o problemă de transport şi trebuie luată în considerare de noul Plan General de Dezvoltare pentru Focşaniul metropolitan.

83 Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale

1.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi a utilităţilor publice aferente

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.1 Sprijin pentru proiecte integrate de dezvoltare comunitară

 Managementul traficului Unul dintre aspectele cheie identificate de Grupul de Dezvoltare Strategică este nevoia de iniţiere a unui program intens de management al traficului. Propunerile făcute până la acest moment sunt atât cuprinzătoare cât şi detaliate.

Într-un cuvânt, propunerile de dezvoltare locală includ:

 Introducerea de intersecţii semaforizate în locaţii cheie;  Crearea de străzi cu sens unic în anumite zone ale oraşului;  Supervizarea fluenţei traficului cu camere şi monitorizarea celor mai importante intersecţii din oraş;  Modernizarea semnelor rutiere şi a indicatoarelor de trafic;  Semnalizarea optică şi acustică a tuturor trecerilor de pietoni;  Modernizarea semafoarelor existente.

O pre-condiţie foarte importantă pentru o îmbunătăţire durabilă a acestei situaţii este dezvoltarea unui studiu de trafic pentru municipiul Focşani, cu previzionări pe termen lung, care să acopere perioada până în 2025 – 2030.

Politica de parcare a maşinilor şi implementarea acesteia este de asemenea un aspect important. În municipiul Focşani sunt inventariate un număr de 247 de locuri de parcare, însumând o suprafaţă totală de 91.600 m2. Aceste locuri de parcare sunt de mărimi diferite şi sunt situate în vecinătatea cartierelor de locuit. Dimensionarea lor a fost stabilită în funcţie de standardele de

84 urbanism dinainte de 1989, când zonele cu necesar de locuri de parcare erau calculate în funcţie de numărul de locuitori.

Este necesară dezvoltarea unei noi strategii sectoriale pentru transport, care ar trebui să identifice noi spaţii de parcare în zone neutilizate din domeniul public al municipiului Focşani, pentru a decongestiona traficul pe principalele artere şi pentru a crea un flux de trafic continuu. O strategie care să aibă ca obiectiv dirijarea şi direcţionarea traficului de marfă pe rute ocolitoare prin crearea de noi străzi şi chiar de străzi cu sens unis este de asemenea necesară la nivelul Municipiului Focşani.

Este necesară şi adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Local referitor la parcări. Două faze sunt necesare a fi luate în considerare: Faza I face referire la toate spaţiile rezidenţiale, pentru a fi definite în funcţie de cerere şi ofertă şi scoaterea la licitaţie a unor spaţii; Faza II face referire la definirea locurilor de parcare laterale – prin încredinţarea acestui aspect unei anumite companii pentru a asigura administrarea şi controlul parcărilor. Planul este acela de a identifica unele străzi pentru început, a elibera de trafic patru dintre ele iar în 2 - 3 ani se poate ca numărul

acestora să fie extins la 10 astfel de străzi. Grupul de Dezvoltare Strategică a iniţiat de asemenea un studiu preliminar, astfel încât să analizeze şi să identifice posibile modele pentru dezvoltarea locurilor de parcare şi este de părere că „modelele” din Sibiu şi Braşov pot reprezenta un exemplu bun şi pentru municipiul Focşani. Cu toate acestea, aceste constatări preliminare ar trebui să fie în continuare analizate, în funcţie de situaţia şi condiţiile locale. Pe termen lung, rezultatele Fazei I şi ale Fazei II vor fi foarte utile şi un studiu de fezabilitate care să analizeze diferite scenarii de modele, luând în considerare şi noul Plan General de Dezvoltare, ar putea fi un punct de plecare excelent pentru problema parcărilor în oraş.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

85

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător, împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

 Siguranţa traficului

Unul dintre aspectele cheie identificate în timpul elaborării Strategiei Municipiului este nevoia de a îmbunătăţi siguranţa traficului urban. Propunerile făcute până în prezent sunt energice şi vor îmbunătăţi sistemul urban.

Informaţiile şi datele obţinute de la experţi / companii locale şi de la departamentul de poliţie au rezultat într-un raport de stare privind accidentele rutiere grave (ARG) şi accidentele rutiere uşoare (ARU) în municipiul Focşani în anul 2005, comparativ cu anul 2004. Au existat 14 ACCIDENTE RUTIERE GRAVE (ARG), cu 3 M (morţi) (+1) şi 1 RG (rănit grav) (-1). Au fost de asemenea 56 ACCIDENTELE RUTIERE UŞOARE (ARU) (+18) cu 61 RU (răniţi uşor) (+22). În 2005, în Focşani, au fost 2.894 de accidente care au avut ca rezultat doar pagube materiale.

Problema accidentelor rutiere este bine observată la nivel de municipiu. Consiliul Local a adoptat o hotărâre (cheie) privind reducerea vitezei de circulaţie în secţiunea interioară a centurii ocolitoare, însă trebuie reţinut faptul că nici un audit sau plan cuprinzător privind siguranţa drumurilor nu au fost realizate până în prezent.

Există o nevoie aparentă de promovare a unui proiect privind o centură de ocolire exterioară zonei urbane, ca mijloc de deviere a traficului de tranzit pe drumuri care nu sunt utilizate pentru traficul local. Grupul de Dezvoltare Strategică a constatat că acest proiect (aşa cum este formulat în momentul de faţă) nu pare să fi fost prioritizat până la nivelul la care s-ar fi putut ajunge şi au concluzionat astfel că ar putea conduce la o posibilă izolare a municipiul Focşani. După consultarea cu principalii factori interesaţi, s-a ajuns la concluzia că noul Plan General de Dezvoltare trebuie să propună soluţii adecvate pentru o conectare vizibilă a oraşului cu noua centură de ocolire şi drumul european E-85. Secţiunile Prioritare „Planificare Urbană şi Modernizare” şi „Turism şi Cultură” recomandă iniţierea de acţiuni pentru creşterea vizibilităţii municipiului Focşani, dezvoltarea infrastructurii şi crearea de conexiuni cu Centura de ocolire a municipiului, pentru a reduce impactul negativ puţin probabil al izolării rezultate din dezvoltarea noii centuri.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător, împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

Propunerile sunt în concordanţă cu politicile naţionale relevante, prin:

86 „Sprijin pentru proiectele de infrastructură care sunt considerate esenţiale de către factorii locali de decizie, deoarece acestea rezolvă probleme specifice referitoare la congestionarea traficului sau siguranţa asociată cu traficul de tranzit în municipii sau oraşe‟.

 Servicii de transport urban

Unul dintre aspectele cheie identificate de Grupul de Dezvoltare Strategică este nevoia urgentă de îmbunătăţire a sistemului de transport public pentru tranzit. La momentul actual există propuneri doar pentru îmbunătăţirea sistemului urban.

Aria operaţională a sistemului actual de transport public pentru tranzit include municipiul Focşani şi comuna limitrofa Goleşti, sub responsabilitatea S.C. Transport Public S.A.

S.C. Transport Public S.A. are următoarea structură a parcului de maşini:

 Minibuze – 18 din care 8 sunt în leasing (16 locuri)  Midibuze – 4 în leasing (50 locuri)  Autobuze – 18 din care 13 sunt în stare de funcţionare (100 – 150 locuri)

Rutele deservite de S.C. Transport Public S.A. sunt următoarele:

 Traseul nr. 1: Gară – Goleşti – frecvenţă 10 minute;  Traseul nr. 2: Gară – Mândreşti – frecvenţă 60 minute;  Traseul nr. 3: Gară – ILF – Sud – frecvenţă 20 minute;  Traseul nr. 4: Obor – Spital – Centru – Sud – frecvenţă 10 minute;  Traseul nr. 5: Gară – Sud – frecvenţă 10 minute;  Traseul nr. 51: Gară – Aviatorilor – frecvenţă 40 minute;  Traseul nr. 9: Sud – Interex – Dep.Onasis – frecvenţă 60 minute;  Traseul nr. 10: Gară – Obor – Sud – frecvenţă 20 minute.

87 Compania de Transport Public are planuri de a introduce în anii următori Midibuze care funcţionează pe motorina ecologica, astfel încât să aibă un impact mai mic în poluarea aerului şi să protejeze mediul înconjurător. Această intenţie de a utiliza motorină ecologică / combustibil alternativi este pe deplin în concordanţă cu Prioritatea „Mediul înconjurător” din Strategia municipiului Focşani 2007 – 2013 şi de asemenea cu priorităţile şi măsurile naţionale de creştere a calităţii aerului şi reducere a emisiilor în aer, iar iniţiativa necesită un studiu de piaţă care să demonstreze profitabilitatea, înainte ca S.C. Transport Public S.A. să iniţieze aceste măsuri.

Transportul public în municipiul Focşani necesită, de asemenea, modernizare în ceea ce priveşte sistemul de monitorizare a serviciilor, care presupune introducerea unui CCTV la bordul mijloacelor de transport, centru de control, informare în staţiile de autobuz etc. Există la momentul acesta o iniţiativă pentru un proiect IT care va include monitorizarea vehiculelor şi informarea la capăt de linie şi în staţii. Un asemenea sistem ar îmbunătăţi sistemul urban şi sistemul de transport în municipiul Focşani. Există deja exemple de bună practică în România, anume la Suceava şi Ploieşti, care prin Proiectul European CIVITAS au introdus un sistem de transport public modern şi care pot constitui “modele” pentru municipiul Focşani.

Diagnoza locală specifică este în mod clar strâns legată de politicile naţionale relevante, prin:

Prioritatea 4: Dezvoltare urbană durabilă

4.2 Sprijin pentru infrastructură de transport favorabilă mediului înconjurător, împreună cu utilităţile şi serviciile publice aferente.

4. Concluzii principale

Concluziile care stau la baza Priorităţii Strategice în domeniul Transportului derivă din diagnoza amănunţită a problemei, realizată în sub-secţiunea 3. S-a constatat mai ales că nevoile de dezvoltare ale transportului local sunt în strânsă legătură cu obiectivele politicilor naţionale mai generale.

Pentru a fi în concordanţă cu problemele definite şi diagnoza stabilită, concluziile sunt grupate în cinci domenii principale, deşi unele concluzii sunt transversale, cum ar fi recomandările privind proiectul de centură ocolitoare, care este inserat în subsecţiunile specifice.

 Municipiul Focşani are o nevoie urgentă de Plan General de Dezvoltare, care va ţine cont şi de recomandările sectorului de transport şi va fi extins pentru a include direcţii referitoare la viitoarea dezvoltare a municipiului în domeniul transportului (cum ar fi proiectul cheie de centură de ocolire, zone pietonale, centre logistice etc.) şi poate ar trebui să facă referire la o zonă fizică mai mare pentru a putea incorpora, de exemplu, propuneri privind aeroportul militar dezafectat în planul urbanistic de ansamblu şi planul de dezvoltare în spaţiu a împrejurimilor.

 Drumurile din municipiul Focşani sunt în condiţii necorespunzătoare şi există o nevoie urgentă pentru iniţierea de lucrări de îmbunătăţire şi

88 pavare a străzilor municipiului. Această dezvoltare ar trebui integrată cu planuri individuale de dezvoltare urbană ale zonei şi să revină acestora din urmă.

 Studiul de trafic actual este depăşit şi există o nevoie stringentă de actualizare şi extindere a Studiului de trafic (sau dezvoltarea unuia nou) precum şi continuarea introducerii tehnicilor moderne de management al traficului în municipiul Focşani. Studiul actualizat (sau cel nou) ar trebui să fie cuprinzător, dar ar trebui să separe în mod clar şi să facă diferenţa între acţiunile care trebuie întreprinse imediat (în cursul următorilor 2 - 3 ani) în scopuri de control al traficului şi acele acţiuni care sunt de natură să se extindă pe termen mai lung şi care trebuie să fie integrate în cadrul propunerilor noului Plan General de Dezvoltare, cum ar fi elementele de transport ale concepţiei urbane.

 Există o nevoie stringentă de iniţiere a paşilor şi a acţiunilor vizând diminuarea riscurilor accidentelor rutiere în municipiul Focşani, pe baza unei evaluări detaliate a înregistrărilor accidentelor în trafic şi introducerea imediată a galoanelor, semnelor rutiere sau a unor eventuale benzi cu denivelări. Este de asemenea nevoie a se întreprinde o supraveghere a vitezei în trafic.

 Implementarea proiectului privind centura exterioară, de ocolire (după cum este proiectat la momentul de faţă), ar putea conduce la izolarea municipiului Focşani, dacă o infrastructură de drumuri adecvată pentru asigurarea conectivităţii Municipiului cu drumul european E-85 nu este bine luată în calcul în noul Plan General de Dezvoltare.

 La momentul de faţă sunt planuri numai pentru introducerea utilizării de combustibili care să nu dăuneze la fel de mult mediului înconjurător, pentru serviciile de transport în oraş; cu toate acestea, la momentul actual nu au mai fost întreprinse acţiuni în acest sens în lipsa studiului de fezabilitate şi a studiului de piaţă care să demonstreze şi să justifice profitabilitatea rezultată în urma acestor acţiuni.

 La momentul de faţă nu este stabilit nici un sistem în ceea ce priveşte serviciile de informare oferite utilizatorilor serviciilor de transport public şi nu există un control privind programarea mijloacelor de transport în comun printr-un sistem aflat la bord, de monitorizare a vehiculelor în timp real.

89 5. Recomandări

Ca rezultat al interviurilor cu principalii factori interesaţi locali, discuţii detaliate cu compania de transport public local şi departamentul de transport, după vizite la faţa locului şi analiza chestionarelor înapoiate, şi discuţii cu Grupul de Dezvoltare Strategică, au fost propuse următoarele recomandări dezvoltate în sectoare de intervenţie pentru sub-sectorul transport, în perioada 2007 – 2013:

 Pregătirea Studiului de transport, care va aduce informaţii pentru noul Plan General de Dezvoltare, referitor la aspectele care se axează pe creştere, delimitarea zonelor de dezvoltare şi de principală creştere ale sectorului de transport, elemente structurale de transport, cum ar fi împărţirea pe zone / cerinţe privind prioritatea de trecere pentru o nouă centură de ocolire, definirea unei ierarhii de drumuri urbane funcţionale şi conectivitatea la facilităţile de terminal, distribuţia centrelor logistice etc. Studiul de transport ar trebui să includă şi planuri detaliate de dezvoltare zonală (inclusiv componente de transport, cum sunt drumurile, zone cu parcări în afara drumului principal etc.)

 Actualizarea şi extinderea Studiului de trafic actual (sau iniţierea unuia nou) şi continuarea introducerii tehnicilor moderne de management al traficului în municipiul Focşani, pe termen scurt, mediu sau lung, în cadrul noului Plan General de Dezvoltare.

 Dezvoltarea de proiecte pentru îmbunătăţirea imediată a infrastructurii şi pavarea străzilor municipiului care necesită reparaţii urgente.

 În concordanţă cu noul Plan General de Dezvoltare, proiectarea şi implementarea de proiecte de infrastructură grea pentru:

 A mări infrastructura generală de drumuri în municipiu;  A proiecta şi construi drumuri noi, pasaje superioare, poduri, sensuri giratorii şi infrastructură de susţinere pentru conectivitate sporită în municipiu şi pentru conectarea municipiului cu zonele rurale şi cartierele care vor deveni parte a noului Focşani metropolitan;  A proiecta şi construi drumuri noi şi infrastructură de susţinere pentru o conectivitate sporită a municipiului cu siturile istorice din împrejurimi şi pentru crearea drumului vinului ca parte a priorităţii din sectorul turismului;  A proiecta şi construi locuri de parcare în aer liber şi locuri de parcare închise în magazine universale.

 Înlocuirea semafoarelor şi semnelor de circulaţie existente, care sunt vechi şi greu vizibile cu unele noi, moderne şi vizibile, în concordanţă cu programul coordonat pentru modernizarea mobilierului urban, ca parte a priorităţilor de planificare şi modernizare urbană;

 Introducerea măsurilor de siguranţă a traficului în municipiul Focşani (pe baza evaluării detaliate a înregistrărilor accidentelor rutiere). Acest lucru ar trebui să includă introducerea de galoane, semne rutiere sau posibile benzi cu denivelări la toate cele 3 intrări în municipiul Focşani şi realizarea unei supravegheri a vitezei în trafic.

 Promovarea proiectului privind centura exterioară de ocolire la instituţii internaţionale de finanţare şi / sau alţi donatori ar trebui să meargă în paralel cu soluţiile pentru urbanizarea zonei din împrejurimile centurii de ocolire şi crearea infrastructurii necesare de drumuri care va permite municipiului Focşani să fie bine conectat la drumul european E-85, având o vizibilitate crescută. Soluţiile trebuie să fie parte integrantă din noul Plan General de Dezvoltare.

90  Există nevoia de realizare a unui studiu de fezabilitate (care să includă evaluarea impactului asupra mediului înconjurător) pentru o introducere cât mai mare a utilizării combustibililor cu impact mic asupra mediului pentru serviciile de transport urban în vederea reducerii poluării aerului. De asemenea, există nevoia de pregătire a unui studiu de piaţă şi a unui plan de afaceri privind profitabilitatea şi beneficiile economice ale iniţiativei, pe termen scurt, mediu şi lung;

 Există o nevoie de realizare a unui studiu tehnic / economic privind îmbunătăţirea serviciilor de informare oferite utilizatorilor de servicii de transport public, fapt care va permite dezvoltarea de proiecte pentru realizarea sistemului de control a mijloacelor de transport în comun printr-un sistem de monitorizare a vehiculelor în timp real aflat la bord.

91 ECONOMIE

1. Introducere

Această Prioritate are ca scop dezvoltarea aspectelor legate de dezvoltarea economică susţinută a municipiului Focşani, în cadrul contextului local, regional şi mai larg al strategiei, şi stabilirea recomandărilor pentru intervenţiile necesare realizării Obiectivelor Strategice 1 şi 2:

Obiectivul nr. 1: Transformarea municipiului Focşani într-un centru comercial modern inter-regional cu caracter de metropolă, dinamic şi prosper, cu o economie cu strânse legături internaţionale şi servicii de sprijin la nivel înalt, căi de transport şi comunicare, care să sprijine dezvoltarea afacerilor şi atragerea de investitori, şi să creeaze condiţiile unei dezvoltări economice pe termen lung, a bunăstării sociale, a unui grad înalt de calitate a vieţii, dezvoltarea pieţiei muncii şi prosperitate pentru cetăţeni şi pentru toţi în Regiune. Obiectivul nr. 2: Crearea unui „Focşani Dinamic”, care se dezvoltă în condiţii sigure de regenerare şi modernizare pe termen lung, ţinând cont de necesităţile populaţiei actuale, asigurând în acelaşi timp folosirea resurselor oraşului într-o manieră susţinută, fără a ameninţa viabilitatea mediului şi resursele de care depind generaţiile viitoare. Grupul de Dezvoltare Strategică recunoaşte că atingerea Obiectivelor Strategice este condiţionată de realizarea dezvoltării economice prin intermediul unei economii bazate pe cunoaştere inovatoare şi productivă, pe un sector puternic de servicii şi pe o reţea de infrastructură comercială care să asigure un număr mare de locuri de muncă, corelate cu incluziunea socială, dezvoltarea resurselor umane şi protecţia mediului. Dezvoltarea economică în această direcţie are ca scop crearea de noi locuri de muncă şi prosperitate pe termen lung, şi de asemenea, un viitor sigur pentru generaţiile viitoare.

Strategia municipiului Focşani 2007 – 2013, şi-a propus în Viziunea ei să dezvolte Focşaniul într-un principal centru comercial inter-regional în regiunea de Sud – Est, în care comerţul şi serviciile să fie într-o creştere continuă, transformând-ul într-o societate dinamică şi bogată. Caracterul de metropolă al municipiului Focşani ar trebui să joace un rol esenţial în acest proces.

Viziunea, de asemenea, stipulează clar că în următorii ani se va pune accentul pe întărirea caracterului comercial al municipiului Focşani, prin sprijinirea afacerilor deja existente (forţele care conduc azi economia oraşului) şi încurajarea înfiinţării de noi întreprinderi în sectoarele de comerţ, logistică şi de servicii, precum şi a ramurilor industriale capabile să folosească

92 potenţialul crescut al resurselor naturale şi umane existente în municipiul Focşani şi în împrejurimile sale.

Forţele care conduc azi economia municipiului Focşani sunt Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-urile). Ele reprezintă procentual cca. 98% din economia actuală a Focşaniului iar potenţialul dezvoltării economice viitoare apartine tot IMM-urilor. Această situaţie este favorabilă şi dacă ne gândim că IMM-urile reprezintă 90% din economia Europeană, numărând 99% din totalitatea întreprinderilor.

Ca atare, Prioritatea „Economie”, a Strategiei municipiului Focşani 2007 – 2013, se va axa pe întărirea şi dezvoltarea viitoare a sectorului IMM-urilor. Scopurile principale ale acestei alegeri strategice, pot fi următoarele:

 Stabilirea unei economii de vârf, comercial inter-regională, modernă şi bazată pe cunoaştere;  Crearea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor la standarde înalte de calitate;  Realizarea unei destinaţii pentru turismul de afaceri şi pentru petrecerea timpului liber la standarde internaţionale de calitate;  Crearea condiţiilor necesare pentru a stimula economia locală şi pentru a proteja şi îmbunătăţii piaţa muncii existentă;  Asigurarea unei largi game de oportunităţi de angajare care să răspundă cererilor anajatorilor locali şi viitori, asigurând în acelaşi timp un echilibru între cerinţele pieţei şi obiectivele susţinute;  Sustenabilitate sporită pentru posibilităţile şi procesele de angajare;  Atragerea de investitori într-o gamă largă de oportunităţi de afaceri: producţie, industrie, distribuţie şi depozitare;  Stabilirea unei infrastructuri economice extinse, caracterizată de practici profesioniste de muncă, cu o forţă de muncă bine pregătită şi motivată;  Stabilirea şi promovarea unui nou spirit cultural de afaceri al companiilor distinct, emblematic axat în principal pe sectorul de servicii, cu scopul de a îmbogăţii viaţa cetăţenilor şi a turiştilor;

Abordarea vizată îndreptată spre întărirea sectorului IMM din municipiul Focşani, ca şi alegere strategică, îşi găseşte justificarea în planurile Guvernului Român privind dezvoltarea economică a ţării, în cadrul viitorului economiei generale a Uniunii Europene.

2. Analiza de context

În urma Revoluţiei din 1989, economia municipiului Focşani a suferit schimbări structurale profunde, ca urmare a transformării economiei statului într-o economie de piaţă. Procesul integrării europene a devenit orientarea strategică a Guvernului României şi a întregii societăţi,

93 iar economia de piaţă, ca ingredient fundamental al acestui proces, a introdus noi „forţe motrice” pentru redresarea şi modernizarea economică a ţării – Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

Ca urmare, dezvoltarea sectorului IMM-urilor din municipiul Focşani trebuie văzută în contextul mai larg, naţional şi al Uniunii Europene, în timp ce direcţiile de dezvoltare ale sectorului, ca parte a unui proces paralel, bine echilibrat şi sincronizat între dezvoltarea socio – economică a oraşului şi modernizarea infrastructurii, planificarea şi regenerarea urbană, dezvoltarea mediului, a puterii de angajare şi a resurselor umane, protecţia socială şi a sănătăţii, etc.

Pentru a ne asigura că există coerenţă între sectoare, precum şi alinierea viitoarelor direcţii economice ale municipiului cu priorităţile şi măsurile naţionale, inclusiv abordarea bazată pe cunoaşterea nevoilor locale, analiza sectorului IMM-urilor asigură aprecierea strategică a următoarelor aspecte importante:

 Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în UE;  Cadrul politicii UE privind IMM-urile;  Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în România;  Situaţia actuală a sectorului IMM-urilor în municipiul Focşani .

Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în UE

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) reprezintă o mare parte a economiei europene: există aproape 23 de milioane de IMM-uri în Uniunea Europeană, care asigură aproximativ 75 de milioane de locuri de muncă, reprezentând 99% din toate întreprinderile.

IMM-urile sunt o sursă majoră de aptitudini antreprenoriale şi inovaţii, care contribuie la coeziunea economică şi socială. Din acest motiv, promovarea activităţilor antreprenoriale şi inovaţiei a devenit centrul politicii antreprenoriale europene.

Cadrul politic

Scopul UE este de a promova acţiunile antreprenoriale de succes şi de a îmbunătăţii mediul de afaceri pentru IMM, şi de a le permite să răspundă provocărilor economiei actuale bazată pe cunoaştere, pentru a-şi valorifica întregul potenţial.

Carta Europeană pentru Întreprinderi Mici, aprobată în Iunie 2000 le cere Statelor Membre şi Comisiei să acţioneze în sprijinul întreprinderilor mici şi să aibă în vedere 10 probleme privind îmbunătăţirea mediului în care operează IMMurile:

. Educaţie şi pregătire pentru activităţi de antreprenoriat . Un început mai ieftin şi mai uşor . Legislatie şi reglementari mai bune . Disponibilitatea deprinderilor . Îmbunătăţirea accesului online . Piaţa Unică mai complexă . Probleme financiare şi de taxare . Îmbunătăţirea capacităţii tehnologice a întreprinderilor mici . Modele de afaceri on-line de succes şi sprijin al afacerilor mici de succes Dezvoltarea unei reprezentări mai puternice, mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici la nivelul Uniunii şi la nivel naţional

94 Carta a fost integrată în vederea implementării principalului instrument al politicii UE privind promovarea acţiunilor antreprenoriale şi a IMM şi anume Programul multi-anual pentru Întreprindere şi Antreprenoritate pentru 2001 – 2005.

În plus, pe lângă acestea există multe alte Programe ale Comisiei şi politici de care pot beneficia IMM, unele conţinând oportunităţi de finanţare.

În 2005, noua abordare a comisiei a asigurat un cadru politic coerent unic pentru acţiunile UE în favoarea IMM. Un Comunicat adoptat a pus un accent deosebit pe o consultare şi cooperare mai sistematică cu factorii implicaţi ai IMM-urilor, cu scopul de a-i implica în procesul politic într-un stadiu iniţial, beneficiind astfel de pe urma experienţei şi conducând la o creştere a gradului lor de angajare în şi proprietate asupra procesului. Comisia a propus acţiuni specifice în cinci domenii şi anume:

Promovarea antreprenoriatului şi muncii calificate

Comisia îşi întăreşte eforturile de a creşte gradul de apreciere al întreprinzătorilor în societate, de a promova un grad mai ridicat de conştientizare al carierei de antreprenor, de a contribui direct la promovarea antreprenoriatului prin investiţia în acţiuni precum creşterea gradului şi calităţii serviciilor de îndrumare în afaceri, dezvoltarea iniţiativelor de abordare a efectelor negative privind eşecul afacerilor şi examinarea posibilităţii de îmbunătăţire a schemelor sociale de securitate şi a procedeelor de falimentare. Pentru a diminua lipsa calificării, toţi partenerii, şi în particular întreprinderile, ar trebui implicate în dezvoltarea şi definirea cursurilor de pregătire şi metodologiilor.

Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor pe piaţă

Acest lucru include accesul pe piaţa unică, standardizare şi internaţionalizare;

Reducerea birocraţiei

Acest aspect include o mai bună reglementare şi o încărcare administrativă redusă care împiedică IMM-urile în crearea de noi locuri de muncă, folosirea unor instrumente de politică alternativă, cum ar fi standardizarea şi acordurile de voluntariat, reguli simplificate privind participarea IMM-urilor în Programele Comunităţii, şi a unui sistem TVA „One-Stop Shop” care are ca scop simplificarea obligaţiilor TVA şi încurajarea IMM-urilor în dezvoltarea comerţului intra-UE;

Îmbunătăţirea potenţialului dezvoltării IMM-urilor

Include îmbunătăţirea accesului la finanţare, cercetări, inovaţii precum şi la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC);

Întărirea dialogului şi consultării cu factorii implicaţi ai IMM-urilor

Include reducerea lipsei de informaţii dintre instituţiile şi mediile de afaceri europene, în special IMM-urile, şi crearea unui mecanism de consultare rapid şi uşor de folosit prin intermediul reţelei de Centre Euro Info, pentru a prelua opinii de la IMM-uri privind domenii specifice.

95 Situaţia actuală a politicii IMM-urilor în România

Integrarea României în Uniunea Europeană impune accelerarea reformelor structurale şi atingerea unui nivel înalt de competivitate pentru face faţă forţelor competitive ale Pieţei Unice.

Guvernul s-a angajat ferm în procesul de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi a sistemului fiscal şi legal, cu scopul de a stimula iniţiativele şi investiţiile în economia românească. În acelaşi timp, cu scopul de a rezolva problemele de competivitate ale României, Guvernul continuă să actioneze, prin Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări, sprijin financiar pentru investiţii în echipamente, noi tehnologii şi produse, asigurarea accesului la rezultatul cercetărilor, dezvoltarea activităţilor, facilitarea operaţiunilor între state, promovarea produselor româneşti pe piaţa de export, şi dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate. Obiectivele specifice PND pentru dezvoltarea regională tratează două probleme fundamentale, şi anume competivitatea regiunilor, ca şi locaţii de afaceri, şi sprijinirea economiilor locale / regionale afectate de restructurarea industrială sau mai puţin dezvoltate în mod tradiţional. În toate regiunile României există diverse tipuri de structuri de sprijin ale afacerilor, cu scopul asigurării de servicii, în special a IMM-urilor. Numărul şi calitatea acestor structuri diferă în mod substanţial între regiuni, ceea ce reflectă în multe cazuri gradul de dezvoltare al acelor

regiuni (de ex. majoritatea structurilor de sprijin din mediul de afaceri, se află, în afară de Bucureşti, în regiunile de Centru şi de Vest). Această situaţie are implicaţii puternice în performanţa indicatorilor economiilor regionale (aşa cum arata PIB-ul regional) şi contribuie la menţinerea diferenţelor din ţară. O atenţie deosebită ar trebui acordată lipsei de structuri suficiente, capabile să asigure legătura între companii şi institutele de cercetări şi să faciliteze folosirea tehnologiilor inovatoare pe piaţă. Astfel de entităţi ar trebui să includă centre de tehnologie şi reţele de afaceri şi cercetare. Această necesitate a fost identificată şi de PND 2000-2006 şi un număr de programe au fost co- finanţate prin Programul Phare de Coeziune Economică şi Socială, precum şi de alte instituţii internaţionale, de-a lungul anilor. Aceste programe au ca scop crearea diferitelor tipuri de Servicii de Sprijin a Mediului de Afaceri, cum ar fi Parcuri Industriale şi Incubatoare de Afaceri.

96 Pe baza Programului Operaţional Regional (POR), se acordă prioritate întăririi mediului de afaceri regional şi local, prin:

. Dezvoltarea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor; . Sprijinirea şi modernizarea regională şi locală a afacerilor; . Dezvoltarea unor servicii de sprijin a afacerilor în regiuni.

Priorităţile propuse de POR sunt în concordanţă cu strategia refăcută de la Lisabona şi cu politica de coeziune a UE, incluzând afaceri care promovează dezvoltarea, competivitatea şi gradul de angajare. Acestea sunt dezvoltate în concordanţă cu principiile obiectivului de „Convergenţă” al Fondurilor Structurale ale CE, şi respectă îndrumările strategice ale Comunităţii şi cadrul naţional strategic de referinţă pentru dezvoltarea regională, încorporat în PND al României 2007 – 2013.

Situaţia actuală a sectorului IMM-urilor în municipiul Focşani

În timpul activităţii de elaborare a dezvoltării Strategiei municipiului, Grupul de Dezvoltare Strategică s-a confruntat cu situaţia inexistenţei (sau existenţei într-un numar redus) a statisticilor privind sectorul IMM-urilor din Focşani, şi ca rezultat cu lipsa informaţiilor privind împărţirea pe sectoare / sub-sectoare de activitate, numărul de companii, venitul pe nivel, ratele de creştere, volumul de export, etc.

Pentru a realiza o analiză a sectorului IMM-urilor, Grupul de Dezvoltare Strategiă s-a bazat pe o serie de documente suport precum şi pe un raport realizat asupra activităţilor IMM-urilor. Au fost pregătite două chestionare – unul adresat organizaţiilor IMM-urilor active din Focşani şi unul IMM-urilor propriu-zise. A fost destul de uşor să se obţină informaţii de la organizaţii, dar de la IMM-uri a fost mult mai greu. Acest lucru ar fi trebuit să fie în sine un indicator privind mentalitatea IMM-urilor care necesită iniţiative pentru creşterea încrederii şi siguranţei. Pentru a depăşii această problemă în vederea beneficiului general al pregătirii noii Strategii a municipiului, Grupul de Dezvoltare Strategică a preluat iniţiativa şi a organizat o serie de întâlniri individuale cu membrii IMM-urilor şi a organizat de asemenea ateliere de lucru cu instituţiile şi IMM-urile interesate.

Paragrafele următoare se bazează pe documente suport, răspunsuri la chestionare şi informaţii adunate în timpul întâlnirilor şi atelierelor de lucru.

În ceea ce priveşte activităţile economice, comerţul este e o tradiţie în Focşani - aici se desfăşurau activităţile comerciale dintre Moldova şi Muntenia. Pe de altă parte, Focşaniul are de asemenea o tradiţie în agricultură, iar acest sector continuă să fie activ (20% din economie). Mai recent sectoarele de industrie şi de construcţii au început să se dezvolte.

Începând cu 1989, companii private au început să investească în Focşani, iar astăzi există 5.211 de companii private, ceea ce înseamnă 44,6% din totalul companiilor din Judeţul Vrancea. În plus, activităţile industriale au suferit schimbări structurale semnificative.

97 În funcţie de domeniul de activitate, 50,6% din companiile din Focşani acţionează în sectorul comerţului şi 20,7% în domeniul serviciilor; pe de altă parte, sectorul de producţie / industrial este mai puţin dezvoltat, reprezintând doar 12,8% dintre companii; 4,9% activează în domeniul construcţiilor, 4,6% în transportul local, 4,1% în turism, iar 2,3% în sectorul agricol. Privind activităţile de export, o dezvoltare considerabilă a afacerilor a fost raportată de industria textilă.

Sectorul IMM e caracterizat în proporţie de 90% de micro-întreprinderi cu 1 până la 9 angajaţi. Acestea sunt în principal active în activităţile de comerţ şi servicii, existând puţine companii de producţie. Majoritatea activităţilor comerciale constau în mini-market-uri, florării, magazine de confecţii, etc., în timp ce companiile de servicii presupun restaurante şi hoteluri, agenţii de turism, saloane de înfrumuseţare, Internet cafe-uri, etc.

Sectorul serviciilor de construcţii era foarte puternic în privinţa personalului calificat, dar care a emigrat în majoritate, spre ţări unde munca se plăteşte mai bine (Spania şi Italia). Drept urmare, nivelul de activitate al sectorului de construcţii a scăzut, iar oamenii care lucrează în această industrie s-au orientat spre activităţile comerciale. Înregistrările arată că în ultimi 10 ani, 25% din forţa de muncă profesionistă a Focşaniului a plecat la slujbe mai bine plătite în Spania şi Italia.

Sectorul industrial este reprezentat în Focşani de 186 de companii din totalul de 365 de companii din Judeţul Vrancea.

În ceea ce priveşte sectorul industrial, cel mai dezvoltat domeniu este cel al industriei textile, specializat în principal pe confecţii. Până în prezent, sectorul textil a cunoscut o dezvoltare considerabilă (46% comparativ cu 1990) şi este de 4 ori mai mare decât producţia de vin, alimente, lemn şi mobilă de lemn.

Exista cinci mai producători de confecţii, dintre care primii doi au până la 800 şi 1000 de angajaţi fiecare, fiind pioni principali în contextul naţional. Aceste companii reprezintă o sursă principală de locuri de muncă pentru oraş, oferind în acelaşi timp angajaţilor lor şansa de a-şi dezvolta capacităţile.

Cu toate acestea, sectorul textil din Focşani trece printr-o perioadă majoră de restructurare în care 30 din cele 50 de companii s-au închis în ultimii doi ani din cauza unor serii de motive, cum ar fi deprecierea monedei Euro şi presiunea puternică a competiţiei din China, India şi Bangladeş.

Următoarea ramură în activitatea industrială o reprezintă prelucrarea lemnului. Focşaniul are o zonă bună de pădure, iar lemnul obţinut pe această cale este exploatat. În principal lemnul este vândut şi prelucrat ca şi cherestea, dar este de asemenea folosit pentru tocuri de geamuri şi uşi şi mobilă. Cel din urmă aspect se dezvoltă şi are potenţial de dezvoltare, există 6 companii în industria mobilei.

Sectorul producţiei de vin este de asemenea prezent. Regiunea Focşaniului este bine cunoscută datorită viilor şi calităţii vinului. Există trei mari companii de îmbuteliere iar una dintre ele exportă produsul în Rusia. Se susţine idea conform căreia vinul are un potenţial de dezvoltare în viitor, ca şi produs comercial.

98

Este tradiţie organizarea în fiecare an a „Festivalului Naţional al Vinului” în Focşani, combinat cu „Galeria Internaţională a Vinului şi Viilor – Bachus”, „Festivalul Berii” şi „Galeria Constructorului”.

În judeţul Vrancea există 325 de companii care beneficiază de investiţii din afara ţării (din Italia, Turcia şi Moldova). Din păcate suma investiţiilor străine este doar de 7,5 milioane de dolari. Un nivel foarte scăzut, comparativ cu alte locuri din România. În 2005 existau 97.203 de companii cu investiţii străine. Regiunea Sud – Est de Dezvoltare a avut 5.567 companii cu investiţii străine ceea ce a plasat-o pe locul trei din cele 8 regiuni. Dar aproape 80% din aceste investiţii au fost făcute în 3 mari companii, una în Galaţi şi două în Constanţa. La ora actuală, judeţul Vrancea deţine mai puţin de 6% din companiile străine din regiunea de Sud – Est, şi 0,33% din companiile străine care investesc în România. Suma totală investită în primii 14 ani în Vrancea este mai mică de 0,07% din totalul investiţiilor străine din România. Majoritatea investiţiilor străine din judeţul Vrancea au fost făcute în Focşani, dar nu numai. Nu există date exacte care să indice distribuţia clară a investiţiilor străine şi suma acestora în municipiul Focşani.

Integrarea în UE generează temeri referitoare la gradul de competivitate al companiilor din Focşani, ridicând de asemenea întrebări cu privire la capacitatea companiilor de a răspunde standardelor de mediu, de sănătate şi de igienă ale UE; de asemenea există îndoieli cu privire la o mai bună performanţă şi la tehnologii mai eficiente folosite de potenţialii competitori ai UE. Grupul de Dezvoltare Strategică a avut ocazia să expună şi să discute aceste aspecte în timpul interviurilor individuale şi a atelierelor de lucru, ajungând la concluzia că există o lipsă serioasă de înţelegere privind implicaţiile procesului de integrare europeană în cadrul IMM-urile din municipiul Focşani, referitor la noile cerinţe privind IMM-urile.

Spiritul antreprenorial

Acţiunea de elaborare a Strategiei municipiului a identificat probleme serioase privind nivelul actual al spiritului antreprenorial în cadrul IMM- urilor din Focşani.

De exemplu, cei care au răspuns sondajului consideră că există un spirit antreprenorial puternic în Focşani, judecând după numărul de IMM-uri create în fiecare an. Unii consideră că antreprenorii sunt de obicei pro-activi şi inovatori, iar alţii susţin contrariul. Cu toate acestea, când sunt întrebaţi despre ideile lor originale de afaceri, antreprenorii susţin că aceste ideii derivă din abilităţile pe care le au şi / sau din tradiţia familiei, şi recunosc faptul că nu au efectuat vreun studiu de fezabilitate sau un plan de afaceri înainte de a-şi înfiinţa companiile, precum nici alte studii de marketing referitoare la competitorii lori, şi nici nu au studiat tendinţele europene.

Pe de altă parte, antreprenorii susţin că nu au efectuat nici un studiu de fezabilitate sau plan de afaceri pentru că pur şi simplu legea nu îi obligă, dar şi pentru că nu există instituţii serioase care să ofere astfel de servicii şi să-i ajute. Teama de a fi copiaţi şi / sau de a le fi furate ideile de alţii vine încă o dată să demonstreze mentalitatea şi lipsa de încredere şi siguranţă, în special faţă de instituţiile responsabile de dezvoltarea şi creşterea IMM-urilor.

99

După o scurtă privire asupra oraşului este evidentă lipsa unei gândiri inovatoare în spatele ideilor de afaceri, o cauză principală a acestei situaţii fiind lipsa unor programe de sprijin a activităţilor de afaceri, care să contribuie la creşterea IMM-urilor pe baza cunoştinţelor şi practicilor europene. Această situaţie a fost confirmată de răspunsurile chestionarelor, care susţin că practica de a copia afaceri este comună în Focşani, mai degrabă decât de a organiza afacerile conform unei abordări strategice bazată pe dovezi, conform unei evaluări adecvate, sau pe baza unor studii de afaceri şi de marketing.

Nivelul de educaţie al antreprenorilor variază de la foarte jos la foarte sus, iar categoria de vârstă se situează în mod normal între tineri şi persoane de vârstă mijlocie.

Capacităţile managementului de afaceri

Focşaniul este caracterizat prin numărul mare de IMM-uri deţinute de familii – o parte mai mică având diverşi parteneri neînruduţi. Pe baza răspunsurilor la chestionare, se pare că există un punct de vedere comun în privinţa stilurilor manageriale existente, şi aparent toţi cei care au răspuns consideră că în cazul IMM-urilor capacitatea de management este scăzută.

Accesul la finanţare

În general, în Focşani antreprenorii îşi pornesc afacerile investind ei înşişi cu propriile surse de finanţare (prin economii sau bunuri personale). Accesul la finanţare este necesar ulterior companiilor care încearcă să se extindă şi să se dezvolte. În Focşani sunt semnalate bariere în privinţa accesării fondurilor.

Instrumentele financiare actuale valabile în Focşani, sunt următoarele:

 Instrumente de împrumut şi leasing

Împrumuturile bancare sunt acordate de bănci. În Focşani există 12 filiale ale diferitelor bănci, fiecare oferind servicii clienţilor lor. Împrumuturile bancare au maturitate pe termen scurt sau lung, în funcţie de scopul finanţării. Nivelul colateral cerut este de aproximativ 120%, iar bunuri precum proprietăţi sau pământ sunt cerute drept garanţia. Dobânzile au fost foarte mari, 50% (între 1991 şi 1995), dar au scăzut gradat până la nivelul de 8 – 8,5%. Nivelul dobanzilor nu mai este atât de mare încât să împiedice IMM să ceară împrumuturi de finanţare, dar cu toate acestea, managerii / proprietarii IMM-urilor consideră comisioanele bancare prea ridicate, ceea ce face ca taxele anuale să ajungă la 20%. Împrumuturile nu au perioadă de graţie.

De asemenea există un nivel ridicat de scepticism în accesarea împrumuturilor financiare, în special din cauza costurilor anuale ridicate şi a nivelului garanţiilor.

100

Agenţiile de şomaj oferă împrumuturi cu dobânzi subvenţionate . Aceste împrumuturi pot finanţa operaţiunile de început, dar nivelul garanţiilor este mare (180%). În plus, împrumutul presupune condiţii de angajare, iar formularele de împrumut sunt foarte birocratice şi complicate.

Totodată, antreprenorii nu sunt cunosc modul în care funcţionează acest instrument, comparativ cu instrumentele de leasing, care sunt relativ mai uşor de accesat, deoarece garanţia necesară este bunul care e finanţat. Din toate punctele de vedere, se pare că lipseşte conştientizarea generală şi modul corect de înţelegere a funcţionării diverselor instrumente financiare, ceea ce constituie o barieră în accesarea surselor financiare.

 Garanţia bancară

Un fond de garanţii de împrumut al statului este operaţional în România din Decembrie 2001. În Octombrie 2005, capitalul social al fondului era de 27 de milioane de €. Acesta operează la nivel naţional. Un reprezentant al fondului de garanţie este şi în Focşani la BRD, care este o bancă privată. IMM-urile care depun cerere pentru împrumuturi de la orice bancă pot cere şi un împrumut garantat.

Rata de garanţie este de 75% pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung, pentru o sumă care nu depăşeşte 800.000 €; până la 60% şi 700.000 € pentru împrumuturile pe termen scurt; şi până la 80% pentru activităţile de început.

Nivelul raportat de activitate a fondului în Focşani este după cum urmează:

În perioada august 2002 până în decembrie 2005, volumul de credit suportat de fondul de garanţie era 102 de milioane €. Suma garanţiei totale acordată a urcat până la 45 de milioane de €, suma garanţiei totale pentru finanţare pe termen mediu şi scurt a fost de 23 de milioane de € şi 26 de milioane de € pentru împrumuturile pe termen scurt. Durata medie necesară aprobării garanţiilor este de maxim 7 zile; numărul de locuri de muncă menţinute este de 19.500 de oameni; şi 81% cereri au fost aprobate în ultimul an.

Pe baza celor menţionate mai sus, trebuie spus că există suficientă activitate în finanţare pentru a indica o potenţială alternativă pentru IMM-urile cărora le lipsesc garanţiile necesare împrumuturilor. Cu toate acestea, se pare că existenţa unui fond de garanţii în municipiul Focşani nu este conştientizată nici de IMM-uri, nici de organizaţiile din jurul IMM-urilor.

 Granturile

Un număr de instituţii, printre care Asociaţia Naţională a IMM-urilor, Ministerul Integrării Europene, şi Agenţia SAPARD, oferă granturi. Granturile sunt în marea majoritate finanţate de UE – prin Programe Phare.

În urma întâlnirilor cu managerii / proprietari IMM-urilor, Grupul de Dezvoltare Strategică a notat că doar un număr mic de companii au accesat astfel de fonduri. Lipsa conştientizării granturilor disponibile, dificultăţile întâlnite în formularea proiectului, au fost menţionate ca motive pentru nivelul scăzut de cereri pentru astfel de programe.

101

Acces la cercetare şi inovare

În prezent, folosirea tehnologiei IT în cadrul IMM-urilor înregistrează un nivel scăzut. Multe companii au echipament IT, şi o reţea, dar acestea nu sunt folosite la potenţial maxim. Calculatoarele sunt folosite pentru navigare pe Internet şi puţine alte activităţi. Intrările sunt de multe ori făcute manual. (Strategia tratează mai amănunţit sectorul IT, în cadrul Priorităţii „IT şi E-guvernarea”).

În plus, IMM-urile din Focşani folosesc tehnologii mai puţin performante, comparativ cu competitorii lor de pe alte pieţe sau ţări europene. Asta implică un nivel mai scăzut de eficienţă şi / sau o calitate scăzută a produselor. Acest lucru reprezintă o ameninţare pentru companiile de producţie care îşi exportă produsele pe alte pieţe; în acelaşi timp, tot o ameninţare pentru companii este şi importul de produse / servicii concurenţiale.

În Focşani nu există centre de dezvoltare tehnologică, cum ar fi parcuri tehnice, centre tehnice, incubatoare, etc., deşi ele există în regiune şi în ţară. Cei care au răspuns chestionarelor consideră că astfel de centre, sau accesul la acestea, le sunt necesare.

Au fost înregistrate anumite proiecte de cooperare între IMM-uri şi instituţii de dezvoltare a cercetării, dar fără succes.

Proiecte de cooperare şi promptitudine în cooperare

Există un nivel scăzut al cooperarii în proiectele în care sunt implicate IMM-urile din Focşani, atât între IMM-uri cât şi între acestea şi alte organizaţii şi instituţii din oraş. Au fost înregistrate anumite cazuri de cooperare, dar nu au avut succes. Din cauza acestei situaţii, multe oportunităţi favorabile de granturi care încurajează munca în parteneriat au fost pierdute, din cauza lipsei de cooperare între IMM-uri şi a absenţei unui cadru organizat de cooperare şi dezvoltare a parteneriatelor privat – privat şi privat – public.

Resurse umane

Proprietarii / managerii IMM-urilor relatează că întâlnesc dificultăţi în găsirea forţei de muncă calificate. Pe de altă parte, nu există centre vocaţionale de instruire în Focşani sau în judeţ ( mai multe informaţii despre acest subiect pot fi găsite în Prioritatea „Educaţia, Educaţia Vocaţională şi Instruirea”).

Organizaţii de sprijin a IMM-urilor În Focşani există trei organizaţii care asigură servicii de sprijin pentru IMM-uri.

 Camera de Comerţ

Camera de Comerţ (Camera) a fost înfiinţată în 1990, în urma iniţiativei asociaţiilor muncitorilor şi comercianţilor. Misiunea Camerei este de a promova interesele membrilor săi referitor la dezvoltarea comerţului, industriei şi agriculturii, în cadrul economiei de piaţă. Camera are 103 membrii. În România nu este obligatoriu să devii membru al Camerei de comerţ.

102 Principala sursă de fonduri a Camerei o reprezintă taxa de membru, plătită de fiecare membru.

La Camera de comerţ lucrează 12 persoane tinere, toţi absolvenţi de facultate. Structura luării deciziilor Camerei constă într-un preşedinte executiv, un vice-preşedinte şi un secretar general. IMM-urile sunt membrii ai adunării generale, motiv pentru care au posibilitatea de a-şi exprima nevoile în cadrul întâlnirilor generale.

Serviciile oferite de Cameră membrilor săi includ servicii de informare şi consiliere, precum şi sprijin în organizarea întâlnirilor IMM-urilor şi dezvoltarea relaţiilor cu potenţiali parteneri şi organizaţii internaţionale. Camera oferă totodată sprijin în negocierile cu administraţia locală. Camera organizează întâlniri lunare cu IMM-urile. Deşi IMM-urile sunt receptive faţă de aceste întâlniri, Camera susţine că lipsa fondurilor disponibile împiedică o continuare sistematică şi practică a acestor întâlniri. Reprezentanţii Camerei susţin că IMM-urile au nevoie de servicii de informare adiţionale, precum şi de asistenţă tehnică.

 Centrul de Consultanţă în Afaceri

Centrul de Consultanţă în Afaceri Focşani (Centrul), este o altă organizaţie care asigură asistenţă IMM-urilor şi noilor antreprenori din Focşani.

Centrul a fost înfiinţat în 1996 ca şi proiect sprijinit de UNDP. Misiunea Centrului este dublă: (1) ajutorul acordat IMM-urilor în accesarea instrumentelor financiare (împrumuturi, garanţii şi granturi) şi (2) sprijinirea noilor întreprinderi privind procedurile de înfiinţare. Centrul are 24 de membrii, constând din IMM-uri, bănci şi autorităţi locale. La început IMM-urile plăteau taxe de membru, dar acum acest lucru nu se mai întâmplă.

Centrul e situat în clădirea Primăriei. Spaţiul pentru birouri este oferit de primărie, fără să se perceapă vreo taxă. Centrul îşi finanţează operaţiunile (salariile, facturile de telefon, consumabile) din venitul obţinut din serviciile plătite de IMM-urile client, precum şi din contractele de donatie (UE şi Guvernul României).

Centrul are doi angajaţi permanenţi şi un număr de colaboratori. Membrii personalului au diplome universitare. Structura de luare de decizii a Centrului constă într-un preşedinte. Mai mult, IMM-urile fac parte din adunarea generală a organizaţiei.

Serviciile oferite de Centru IMM-urilor şi noilor antreprenori includ:

. Sprijin pentru începerea activităţii în timpul fazei de început; . Studii de fezabilitate şi planuri de afaceri pentru cererile de împrumut; . Întocmirea de proiecte pentru cererile de grant PHARE şi / sau SAPARD; Servicii de informare, în special în legătură cu probleme legale şi oportunităţi de finanţare.

Reprezentanţii Centrului confirmă faptul că IMM-urile necesită servicii adiţionale pentru accesul la finanţarea începerii unei afaceri.

Cu toate acestea, Grupul de Dezvoltare Strategică a luat la cunostinţă că atunci când au fost întrebaţi, proprietarii şi managerii IMM-urilor nu cunoşteau foarte multe despre serviciile oferite de Centru. Acest lucru a fost subliniat şi de raspunsurile la chestionarele realizate de expertii noştri.

103

 Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri

Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri (Asociaţia) a fost creată cu scopul de a servi intereselor IMM-urilor. Conţine 145 de companii membre.

Principala sursă de finanţare a Asociaţiei este taxa de membru, plătită de membrii acesteia. Personalul Asociaţiei este reprezentat de voluntari cu un nivel mediu de educaţie. Structura luării deciziei constă din preşedinte şi comitetul de 6 directori.

Potrivit Preşedintelui, Asociaţia operează într-un mod relativ informal, pe bază de voluntariat. Asociaţia nu are spaţiu de birouri sau alte echipamente. Rolul său principal este de a consulta necesităţile IMM-urilor împreună cu managerii sau proprietarii şi să dezvolte activităţi de lobby la nivel local şi naţional.

Reprezentanţii Asociaţiei consideră că IMM-urile necesită servicii adiţionale de informaţii privind integrarea în UE, modernizare şi competiţie; servicii specializate de instruire; sprijin pentru o participare corectă; sprijin pentru accesul la tehnologie.

Înfiinţarea companiilor

Antreprenorii relatează că au întâmpinat dificultăţi în procesul legal de înfiinţare a întreprinderilor lor, din cauza nivelului ridicat de birocraţie şi taxe. Companiile relatează că nivelul de birocraţie, în cazul înfiinţării unei firme este foarte mare, deşi depinde de sectorul de activitate. De asemenea, s-a menţionat şi faptul că în cadrul Camerei de Comerţ există doar un birou de informaţii.

Alte probleme ridicate de IMM-uri

. Infrastructura foarte proastă a drumurilor; . Servicii slabe de transport; . Furnizori slabi de servicii IT; . Furnizori slabi de echipamente; . Servicii slabe de design; . Furnizori relativ buni de servicii de asigurare . Furnizori de servicii sau agenţii de publicitate relativ buni.

Definirea problemei şi diagnoza

În lipsa unor date, informaţii şi statistici importante legate de informaţii precise referitoare la defectele pe sectoare / sub-sectoare de activitate, numărul de companii, nivelul de venit, creşterea ratelor, volumul exportului, etc., analiza de mai sus generează presupunerile şi riscurile care pot apărea în urma comiterii unor greşeli şi a pierderii din vedere a unor probleme importante, în procesul de definire şi diagnosticare amănunţită a problemei.

Lipsa informaţiilor şi a datelor este strâns legată de lipsa de coordonare între diferitele instituţii şi organizaţii active în domeniul IMM-urilor. Aceasta este o adevărată problemă, iar întărirea încrederii şi siguranţei între IMM-uri, instituţii şi organizaţii este foarte necesară. Înfiinţarea afacerilor prin simpla copiere a ideilor altora, fără o analiză a pieţei, fără un concept şi plan de

104 afaceri, însoţite de lipsa cunoştinţelor referitoare la accesarea granturilor, lipsa de încredere în instituţii, lipsa unităţilor de sprijin a afacerilor şi lipsa centrelor de dezvoltare tehnologică, cum ar fi parcuri tehnice, centre tehnice, incubatoare, etc., descriu cel mai bine mediul sărac actual de susţinere a dezvoltării acestui segment vital al economiei şi vieţii municipiului Focşani, mai ales fiind cunoscut faptul că acest sector reprezintă aproape 80% din gradul de angajare al oraşului.

Pentru a avea o idee mai clară referitoare la sectorul IMM-urilor din Focşani, toate componentele situaţiei actuale a sectorului IMM-urilor au fost prezentate în cadrul unei analize SWOT.

Acest instrument asigură o puternică prezentare sistematică, după cum urmează:

Analiza SWOT a sectorului IMM-urilor

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

. Un anumit nivel al activităţii . Antreprenorii copiază activităţile altora şi antreprenoriale (număr mare al afacerilor nu evaluează potenţialul viitoarelor afaceri aflate la început) . Antreprenorii nu sunt inovativi în ofertele . Tradiţia comerţului şi serviciilor lor de servicii şi produse, şi nici în . Camera de Comerţ are un birou care procedurile lor de afaceri centralizează serviciile de informaţii . Nu sunt disponibile programe de asupra noilor proceduri de înfiinţare a dezvoltare şi promovare antreprenoriale companiilor . Nu s-au raportat studii de fezabilitate sau . Centrul de Consultanţă în Afaceri asigură planuri de afaceri de către IMM-uri. Ideile sprijin în înfiinţarea noilor începuturi de afaceri derivă din abilităţile managerilor . Nivel mediu al capacităţii lingvistice în şi din tradiţia familiei IMM-uri . Nivel înalt al birocraţiei în ceea ce priveşte . IMM-urile sunt receptive la idea instruirii înfiinţarea companiilor (în funcţie de personalului sectorul de activitate) . Băncile sunt prezente şi oferă . Lipsa sectoarelor de valoare adăugată a împrumuturi şi servicii de leasing IMM- activităţii actuale din municipiul Focşani urilor (nu există sectoare industriale sau sectoare . Există un fond naţional de garanţie a tehnologice) împrumutului iar un fond reprezentativ . Capacitate scăzută de management în este permanent prezent în Focşani majoritatea IMM-urilor din domeniul . Granturile sunt disponibile prin diferite afacerilor (Marketing / Planificare / programe şi oferite de diferite organizaţii Producţie / Finanţe şi Contabilitate / (PHARE, SAPARD, Granturile oferite de Logistică / Calitate) Guvernul Român) . Lipsa Certificatelor de Afaceri ISO 9000, . Camera de Comerţ asigură servicii de HACCP, ISO 14000) informaţii şi consiliere IMM-urilor . Nivelul scăzut al tehnologiei şi IT folosite . Centru de Consultanţă în Afaceri asigură în cadrul IMM-urilor, poate duce la accesul la resursele financiare, cum ar fi probleme de calitate şi eficienţă împrumuturile şi granturile, şi oferă . Produsele şi serviciile nu sunt întotdeauna asistenţă în pregătirea studiilor de de calitate fezabilitate şi a planului e afaceri pentru . Lipsa fluxului de bani lichizi accesul la finanţe; de asemenea oferă . Lipsa cunoştinţelor referitoare la surse asistenţă procedurilor de înfiinţare a financiare disponibile afacerilor. . Decalajele existente între produsul . Asociaţia Proprietarilor IMM-urilor financiar oferit şi necesităţile pieţei duce la acţionează ca organizaţie de lobby a obstacole în accesarea finanţelor (grad IMM-urilor la nivel local şi naţional ridicat al dobânzilor / ratele comisioanelor / . Există anumite asociaţii sectoriale garanţii ridicate)

105 . Există o universitate privată . Disponibilitatea limitată a fondurilor . Existenţa asociaţiilor sectoriale a IMM- necesare pentru începerea afacerilor urilor (capitalul de bază) . Existenţa reţelei de proprietari a IMM- . Lipsa instrumentelor de micro – finanţare urilor . Obstacole în accesarea granturilor generate . Locaţia geografică a municipiului Focşani de dificultatea IMM-urilor în a formula la intersecţia drumurilor europene şi a proiecte, procesului birocratic de sistemului feroviar. Este traversat de completare a cererilor şi nivelelor de co- canalul feroviar nr. 9 (Helsinki – Moscova finanţare necesare (15 – 25%) – Chişinău – Bucureşti – Plovdiv) . Lipsa cunoaşterii de către IMM-uri a noilor . Furnizori de servicii de asigurare standarde ale UE, a legislaţiei şi a . Servicii de publicitate cerinţelor Pieţei Unice . Membrii IMM-urilor sunt membrii ai . Lipsa conştientizării de către IMM-uri a adunării generale a unor organizaţii a serviciilor de consiliere disponibile IMM-urilor, cum ar fi Camera de Comerţ . Organizaţiile de sprijin a IMM-urilor nu şi Asociaţia Proprietarilor de IMM-uri. asigură suficiente informaţii referitoare la Condiţiile Pieţei, R&D, Oportunităţile de Dezvoltare . Lipsa disponibilităţii serviciilor sistematice de consultanţă care se adresează necesităţilor pieţei / afacerilor . Lipsa de fonduri disponibile organizaţiilor de sprijin a IMM-urilor pentru organizarea şi furnizarea de servicii sistematice . Lipsa de coordonare între organizaţiile de sprijin a IMM-urilor . Lipsa informaţiilor statistice centralizate legate de IMM-uri în instituţiile IMM- urilor (Primăria Focşani, Camera de Comerţ, Asociaţiile Proprietarilor IMM- urilor, Centrul de Consultanţă în Afaceri) . Comunicare slabă în cadrul comunităţii de afaceri . Nivel scăzut de cooperare între companii . Lipsa dinamismului asociaţiilor sectoriale şi lipsa de reprezentare a tuturor industriilor . Lipsa centrelor de tehnologie sau a altor centre inovatoare de dezvoltare în Focşani . Lipsa capacităţii / a centrelor de dezvoltare şi design a produselor . Lipsa centrelor vocaţionale de instruire . Infrastructura foarte proastă a drumurilor . Furnizare slabă a serviciilor IT . Servicii slabe de transport . Furnizori slabi de echipamente . Servicii slabe de design

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI . Iniţiativa dezvoltării unei strategii a . Multe companii mici sunt considerate a fi IMM-urilor oferă oportunitatea de a incapabile de a-şi actualiza standardele sprijini dezvoltarea şi creşterea IMM- cerinţelor UE, motiv pentru care urilor preconizările sunt că aceste vor fi nevoite . Identificarea şi sprijinirea sectoarelor cu să-şi închidă activitatea potenţial ridicat de dezvoltare şi de . Fără a-şi actualiza abilităţile de

106 valoare adăugată (sectorul turismului, management şi capacităţile de ICT, producţiei vinului, etc.) competivitate, un număr mare de IMM-uri . Fonduri structurale disponibile în urma nu vor reuşi să înfrunte competiţia, după integrării în UE integrarea ţării în UE . Proiectul de identificare şi procesul de . Sectorul textil constă în producători de aplicare privind fondurile structurale ale confecţii care operează în baza unor sub- UE contractări a unor mari companii europene . Conectarea proiectelor privind IMM- (Versace, H&M). Din cauza competiţiei urile, care se desfăşoară în România puternice China, India, Bangladesh etc., . Iniţiativa guvernamentală de sub-contractarea va scădea, iar acest lucru îmbunătăţire a Mediului de Afaceri şi va genera şomaj. reforma Sistemului Fiscal şi Legal . Deprecierea valutei în comparaţie cu . Dezvoltarea de legături şi reţele cu LEUL este o ameninţare pentru companiile Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici exportatoare şi Mijlocii, a cărei priorităţi strategice . Municipiul Focşani este situat într-o zonă sunt: cu risc seismic mare, ceea ce ar putea o Crearea unui mediu de afaceri împiedica investiţiile străine şi autohtone favorabil pentru înfiinţarea şi de amploare dezvoltarea IMM-urilor; . Afluxul de produse mai ieftine de exemplu o Dezvoltarea capacităţii IMM-urilor; din ţările sovietice, care pot oferi costuri o Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor mai joase pentru gaz, energie electrică şi la sursele de finanţare; combustibil, comparativ cu România o Îmbunătăţirea accesului IMM-urilor . Nivelul scăzut al salariilor determină la pieţele străine; emigrarea forţei de muncă o Promovarea culturii antreprenoriale . 25% din populaţia Focşaniului a emigrat în şi îmbunătăţirea performanţei ţări în care munca e mai bine plătită, în managementului special Spania şi Italia; persoanele care . Emigranţii sunt o sursă importantă de pleacă sunt bine pregătite, iar acest lucru venit (în prezent, 34% din investiţiile în îngreunează procesul dificil de găsire a locuinţe este obţinut datorită forţei de muncă calificate în municipiul emigranţilor) Focşani . Emigranţii care se reîntorc sunt (vor fi) o . Ca rezultat al emigrării, sectorul bună sursă potenţială de legătură construcţiilor a înregistrat o cădere, iar . Cooperarea cu firmele de Consultanţă persoanele care lucrează în industrie s-au legate de Organizaţiile internaţionale orientat spre activităţile comerciale (companiile au demonstrat că sunt . Costuri mari de angajare (aproape 100%) deschise vis-a-vis de plata serviciilor de . Companiile percep ca o ameninţare lipsa consultanţă şi instruire, dar doar dacă informaţiilor disponibile referitoare la beneficiază în mod clar de aceste standardele UE servicii) . Companiile aşteaptă rezultate concrete din partea unor astfel de servicii.

4. Concluzii

În urma analizei SWOT, principala concluzie la care s-a ajuns este că sectorul IMM-urilor nu a ajuns la potenţialul său maxim de dezvoltare. Motivele pentru această situaţie sunt prezentate în următoarele paragrafe şi sunt împărţite în teme majore.

 Lipsa mentalităţii antreprenoriale

Prin mentalitate antreprenorială înţelegem prezentarea unor iniţiative de afaceri care să includă următoarele: înţelegerea nevoilor pieţei, gândirea strategică, dezvoltarea scopurilor, crearea valorii adăugate, adaptarea la schimbările pieţei, oferirea de servicii şi produse inovatoare şi aplicarea unor procese inovatoare.

107

Lipsa mentalităţii antreprenoriale e demonstrată de următoarele:

 Structura sectorului IMM-urilor din Focşani este caracterizată 90% de micro- întreprinderi (cu 1 până la 9 angajaţi) care se axează în primul rând pe comerţ şi mai puţin pe activităţi de servicii. Deşi aceste activităţi generează venituri pentru 1 până la 9 indivizi care lucrează în companii, ele nu au decât o valoare adăugată mică sau chiar inexistentă pentru comunitatea Focşani. Aceste servicii sunt în principal folositoare oraşului şi oamenilor, şi ca urmare nu se generează venit din alte surse exterioare. Ca atare, potenţialul de dezvoltare al acestor activităţi este limitat.

 Ideile de afaceri sunt în principal generate de copierea altora considerate a avea succes în comunitate, fără alte eforturi de a evalua potenţialul succes al viitoarei companii (nu se face o cercetare iniţială a pieţei, studii de fezabilitate sau planuri de afaceri). S-au deschis noi companii de comerţ şi servicii, dar ele nu generează activităţi noi. Din contră, ele iau o cotă-parte a pieţei de la celelalte companii existente (agenţii de turism, saloane de frumuseţe). Această situaţie este mai ales specifică Focşaniului, deoarece populaţia acestuia nu mai înregistrează o creştere, din cauza nivelului înalt de migrare a cetăţenilor municipiului Focşani spre ţări cu o mai bună plată a muncii, cum ar fi Spania şi Italia.

 Un alt factor care împiedică companiile de a-şi folosi potenţialul maxim este lipsa accesului la tehnologiile adecvate şi folosirea TIC. Acest lucru se datorează parţial percepţiei conform căreia actualizarea la tehnologii mai dezvoltate nu este necesară pentru piaţa locală, şi parţial faptului că nu toate companiile îşi permit sa-şi actualizeze sistemele. Acele companii care doresc să-şi actualizeze sistemele susţin că nu pot să facă aceste investiţii, deoarece nu pot accesa sursele financiare, aşa cum e specificat în Analiza sub-secţiunii Accesul la Finanţe.

 Prezenţa slabă a sectoarelor de valoare adăugată

 Nivelul de activitate al sectorului industrial este limitat. (12,8% din companiile din Focşani). Acesta cuprinde producţia de confecţii şi vin, prelucrarea lemnului şi producţia anumitor materiale de construcţii. Sectorul industrial este important pentru Focşani, deoarece asigură mai multă valoare adăugată, oportunităţi de locuri de muncă şi potenţial de dezvoltare. În cazul producţiei de confecţii, 30 din cele 50 de companii existente şi-au închis parţial activitatea, pentru că nu au fost capabile să se adapteze noii presiuni competiţionale din partea Chinei, Indiei şi Bangladeşului. Celelalte companii care au supravieţuit, au găsit metode de a se adapta presiunii competiţionale, prin aplicarea de noi strategii.

 Capacitate scăzută a managementului IMM-urilor

Tehnicile noi de management nu sunt bine cunoscute sau aplicate de companiile existente. Este cunoscut faptul că multe companii din sector se bazează pe familie şi că operează mai degrabă într-o modalitate tradiţională decât una instituţionalizată. Companiile conştientizează problemele dar nu ştiu cum să le rezolve. Principala problemă, identificată de Grupul de Dezvoltare Strategică, este mentalitatea managementului companiilor şi lipsa sprijinului extern suficient. În plus, companiile nu au misiuni sau strategii definite, care să ia în considerare avantajele competiţionale ale companiei sau punctele tari şi slabe ale unui anumit produs sau piaţă. Lipseşte planificarea afacerii şi buna coordonare a diferitelor funcţii (ex. marketing, producţie, finanţe şi contabilitate, dezvoltartea produselor, IT, logistică, planificare, calitate...etc.). Pe de altă parte, IMM-urile par să aibă capacitate lingvistică bună, iar aceasta ar trebui inclusă în strategiile de internaţionalizare.

108 Domeniile care necesită instruire şi adaptare sunt prezentate mai jos:

 Funcţia de management:

. Stabilirea obiectivului pentru companii . Dezvoltarea strategiilor . Crearea organizaţiilor . Crearea unei structuri de comunicare . Stabilirea regulilor . Monitorizarea activităţilor altor departamente . Indicatorii de performanţă

 Funcţia de producţie:

. Îmbunătăţirea controlului calităţii . Îmbunătăţirea planului de producţie . Reînnoirea echipamentelor de producţie . Prezentarea îmbunătăţirilor

 Funcţia de logistică:

. Conceptul controlului . Sistemul de informaţii . Determinarea nivelului stocului . Prognoza

 Funcţia de vânzare / marketing:

. Urmărirea pieţei . Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor departamentului de vânzări . Structurarea activităţilor departamentului de marketing . Crearea planurilor de marketing şi vânzări pentru companii . Baza de date a clientului

 Funcţia Financiară şi Contabilă:

. Sistemul de contabiltate . Managementul financiar . Monitorizarea financiară . Umplerea „golurilor”

În plus, lipsa unui management adecvat, duce la pierderea unor oportunităţi, ineficienţă, lipsa productivităţii şi expunerea nejustificată al riscuri.

În cazul sectorului de confecţii din Focşani, 30 din cele 50 de companii existente s-au închis parţial din cauza deprecierii drastice a valorii monedei Euro. Acesta este un indicator al nivelului înalt de expunere la riscul schimbării. Se consideră că această situaţie ar fi putut fi evitată prin management financiar şi strategic adecvat.

 Infrastructură slabă a sprijinului afacerilor / mediului

 Lipsa unei reţele instituţionale şi a IMM-urilor

Instituţiile care sprijină IMM-urile nu sunt foarte puternice. Eforturile de sprijinire a IMM-urilor sunt foarte fragmentate şi nu sunt organizate într-un mod coordonat. Există

109 anumite asociaţii de sector, dar ele nu sunt active. Pe de altă parte, IMM-urile nu caută în mod activ sprijinul organizaţiilor, şi, în plus, nu cooperează între ele şi nici nu dezvoltă proiecte comune.

 Lipsa serviciilor de informare şi a fluxului de informaţii

Lipsa de informaţii a fost observată în următoarele domenii:

. Informaţii pentru IMM-uri

o Informaţii legate de noile cerinţe ale standardelor UE; o Informaţii legate de sursele disponibile de finanţare şi instrumentele financiare disponibile; o Informaţii legate de pieţe; o Informaţii legate de domeniile oportunităţilor de investiţii.

. Informaţii de la IMM-uri

o Abilităţile şi personalul căutat; o Necesităţile de instruire; o Necesităţile instrumentelor de finanţare.

 Lipsa serviciilor de instruire şi consultanţă

IMM-urile nu au cunostinţă şi nici nu sunt interesate în mod particular de serviciile de consultanţă disponibile în prezent în Focşani.

Pe de altă parte, serviciile de consultanţă şi instruire disponibile nu sunt bine dezvoltate şi promovate, şi nu sunt elaborate conform necesităţilor IMM-urilor. Acest lucru se datorează parţial faptului că instituţiile care oferă acest tip de servicii nu sunt organizate, nu au personal şi finanţare adecvată. Mai mult, nici un mecanism nu este capabil să identifice necesităţile de instruire şi consultanţă.

Din cercetările efectuate, rezultă că IMM-urile sunt receptive activităţilor de instruire şi că sunt chiar gata să plătească pentru astfel de servicii, cu condiţia să primească garanţii că serviciile vor fi benefice. Acest lucru accentuează calitatea serviciilor şi răspunderea instituţiilor de a le furniza.

 Obstacole în accesarea finanţelor

În general, în Focşani, instrumentele financiare disponibile noilor antreprenori şi IMM-urilor deja existente nu sunt foarte folosite. Acest lucru demonstrează că există un decalaj între furnizarea şi cererea accesului la finanţări.

Lipsa conştientizării instrumentelor financiare disponibile a fost clar observată în timpul discuţiilor cu managerii / oamenii de afaceri şi constituie o lipsă majoră în procesul de accesare surselor de finanţare. Fondul de garanţii nu a fost deloc menţionat, deşi în Focşani există un fond permanent reprezentativ iar lipsa fondurilor pentru capitalul de bază, necesare înfiinţării companiilor, a fost în repetate rânduri menţionată.

Pe de altă parte, pare să existe un decalaj şi între produsele financiare oferite şi necesităţile pieţei. IMM-urile doresc să se extindă şi să se dezvolte, afirmând că au dificultăţi financiare. Prezentăm în continuare principalele motive pentru cele enunţate mai sus:

110

 În cazul lipsei de acces la finanţări:

. Dobânzi mari / comisioane bancare mari care generează presiunea banilor lichizi; . Garanţii mari . Lipsa fluxului banilor lichizi din partea IMM-urilor pentru plata împrumuturilor

 În cazul accesului la granturi:

. Nivel înalt al fondurilor proprii necesare petnru co-finanţare (20, 30, 35%) . Dificultăţi în scrierea proiectelor . Nivel înalt de birocraţie la nivelul instituţiilor care oferă granturi.

 Nivele ridicate de birocraţie şi taxe

Companiile susţin că în procesul de înfiinţare al unei noi companii, nivelul de birocraţie este mare, dar că depinde totuşi de sectorul de activitate. De asemenea a fost menţionat faptul că în cadrul Camerei de Comerţ există doar un birou de informaţii.

Nivelul taxelor este foarte mare, în special taxele legate de angajare. (aproape 100% contribuţia angajatorilor).

 Infrastructură fizică de suport slabă şi servicii slabe de susţinere a afacerilor

IMM-urile raportează calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor de suport pentru afaceri, care în mod natural împiedică dezvoltarea afacerilor.

 Acestea sunt câteva exemple:

. Infrastructura foarte proastă a drumurilor; . Servicii slabe de transport; . Furnizarea slabă a serviciilor IT; . Furnizori slabi de echipamente; . Servicii slabe de proiectare; . Furnizarea unor servicii de asigurare relativ bune; . Agenţii şi furnizori de servicii de publicitate relativi buni.

5. Recomandări

Abordarea strategică privind modernizarea şi întărirea sectorului IMM-urilor din municipiul Focşani merge în strănsă legătură cu priorităţile stabilite în Programul Operaţional Regional pentru:

. Dezvoltarea unei infrastructuri de sprijin a afacerilor . Sprijinirea şi modernizarea afacerilor locale şi regionale . Dezvoltarea serviciilor de sprijin a afacerilor în regiuni

Recomandările strategice sunt organizate în patru teme, după cum sunt descrise mai jos.

 Dezvoltarea şi Promovarea unei Culturi Antreprenoriale în Focşani

Această prioritate include crearea conştientizării înţelesului mentalităţii antreprenoriale şi valoarea ei pentru comunitate, în sensul contribuţiei la dezvoltarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai. Conceptul de mentalitate antreprenorială ar trebui promovat IMM-urilor, antreprenorilor

111 existenţi şi viitori, instituţiilor şi cetăţenilor municipiului Focşani, incluzând în special tinerii şi femeile.

 Sprijinirea sectoarelor prioritare cu potenţial de dezvoltare

Aceasta include identificarea sectoarelor de producţie şi servicii cu potenţial de dezvoltare şi valoare adăugată, precum şi generarea unor programe sectoriale de sprijin al dezvoltării acestor sectoare prioritare. Aceste programe includ diverse componente cum ar fi consiliere tehnică în privinţa mecanismelor de productivitate, eficienţă, marketing şi restructurare, incluzând dezvoltarea grupurilor, a centrelor vocaţionale de instruire (în coordonare cu Strategia de Educaţie şi Instruire), şi ajutor financiar pentru investiţiile iniţiale. Sprijin preliminar pentru sectorul producţiei de vin, confecţii şi mobilei, este de asemenea recomandat. Aceste sectoare sunt deja prezente în Focşani, cu alte cuvinte există o bază pe care e mai uşor să construieşti. De asemenea este recomandată sprijinirea companiilor de servicii turistice (în coordonare cu Strategia Turistică) şi identificarea serviciilor inovatoare cu valoare adăugată (de ex. logistică, IT – în coordonare cu Strategia de Transport şi IT). Dezvoltarea Strategiei Sectoriale Multilaterale privind Dezvoltarea şi Modernizarea IMM-urilor din Focşani, ar trebui să ocupe un rol principal în aceste proces, stabilind astfel cadrul pentru toate activităţile viitoare şi programele dezvoltării sectoarelor specifice. Strategia ar trebui să aibă legături intersectoriale şi coerenţă completă cu alte strategii locale: Strategia de Transport, Strategia TIC, Strategia Resurselor Umane şi Strategia de Educaţie, Educaţie Vocaţională şi Instruire. Planul General de Dezvoltare necesită totodată includerea recomandărilor Strategiei Sectoriale a IMM-urilor şi asigură planul spaţial strategic al locaţiilor industriale şi de afaceri în cadrul noii Zone Metropolitane Focşani.

 Sprijinul IMM-urilor existente şi al celor recent înfiinţate

Această prioritate strategică constă în actualizarea abilităţilor de management a micro-întreprinderilor, managerii şi proprietarii de IMM-urilor. Acest lucru ar putea fi realizat prin prezentarea informaţiei, a serviciilor de consultanţă şi instruire managerilor şi proprietarilor.

Serviciile principale pentru micro-întreprinzători ar trebui să includă printre altele:

 Asistarea şi îndrumarea începătorilor în deciziile strategice iniţiale de afaceri (fezabilitate, planuri de afaceri);  Instruirea pentru managementul de afaceri.

Principalele servicii pentru IMM-uri ar trebui să includă printre altele:

 Servicii de informare despre Legislaţie, Standardele Pieţei, Economie, Tendinţe, Sursele Financiare, Instrumentele şi Condiţiile UE etc.;  Servicii de consultanţă în managementul afacerilor;  Servicii de instruire în managementul afacerilor  Servicii de sprijin a procesului de internaţionalizare (târguri, conferinţe, expoziţii, reţele internaţionale etc.).

 Îmbunătăţirea Mediului de Afaceri a Sectorului IMM-urilor

 Dezvoltarea unei reţele puternice de sprijin a IMM-urilor în Focşani, condusă de o organizaţie numită şi raţionalizarea acţiunilor legate de IMM-uri (lobby, dezvoltarea afacerilor, organizarea de târguri, etc.) furnizate de diverse organizaţii. Ar trebui stabilită responsabilitatea tuturor organizaţiilor IMM-urilor, precum şi mecanismul de coordonare a acţiunilor.

112

Construirea capacităţii instituţionale a organizaţiei conducătoare a IMM-urilor, pentru ca aceasta să pledeze pentru interesele IMM-urilor la nivelul Instituţiilor Naţionale (ex. Informaţie pregătită pentru a fi utilizată, accesul la schemele de finanţare naţionale, activităţi de lobby, etc.) şi să conducă procesul de dezvoltare şi implementare a Strategiei IMM-urilor.

 Îmbunătăţirea accesului la finanţări, în primul rând prin asigurarea conştientizării instrumentelor existente şi disponibile şi în al doilea rând prin adresarea golurilor existente în instrumentele financiare (cerinţe colaterale flexibile, rate de comisioane, capitalul de bază, micro-finanţare etc.) Acest efort ar trebui organizat în coordonare cu alte organizaţii şi instituţii financiare private şi publice, la nivel Naţional şi / sau European. Acesta ar putea da naştere proiectelor PPP (parteneriate privat – public).

 Întărirea capacităţii biroului unic pentru procedurile de înfiinţare. Aceasta ar trebui să includă introducerea unor pachete clar definite de afaceri stabilite (pe diverse ramuri de afaceri), dezvoltarea diverselor documente de sprijin a IMM-urilor, manuale, broşuri, instrucţiuni, sprijin IT şi servicii on-line pentru înfiinţarea afacerilor, în domeniile managementului, contabilităţii, facturării, impozitelor, taxa de contribuţie a angajaţilor, pregătirea planurilor de afaceri, etc.

Iniţiativa şi coordonarea generală pentru implementarea recomandărilor Priorităţii „Economie” a Strategiei va fi asigurată de către Parteneriatul Strategic pentru Economie, în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru transport, Mediu, Turism şi Protecţia Socială şi Sănătăţii.

113 TURISM

1. Introducere

Planul Regional de Dezvoltare: Dezvoltarea Regiunii de Sud – Est 2004 – 2006 susţine în mod clar ca şi scop al dezvoltării regionale pe termen lung:

“Creşterea cifrei de afaceri legată de activităţile turistice şi dobândirea unui target potenţial realizabil de 60% din produsul naţional de turism, prin construirea unei identităţi de marketing ca fiind regiunea românească ce asigură oportunităţi unice şi infrastructură la nivel naţional şi internaţional.”

Municipiul Focşani şi zonele învecinate au un foarte mare potenţial în realizarea acestui efort, prin atragerea de turişti şi creşterea venitului local prin turism naţional şi internaţional.

Strategia municipiului 2007 – 2013 stabileşte direcţii pentru dezvoltarea industriei turistice a noii zone metropolitane Focşani, în cadrul unui context regional mai larg. Intervenţiile strategice ar trebui vizualizate în cadrul Obiectivelor Strategice 3 şi 7:

Obiectivul 3: Crearea unui „Focşani Vizibil”, cu sentimentul mândriei de sine, care să ofere turiştilor şi vizitatorilor atracţii turistice moderne, facilităţi de petrecere a timpului liber, comerciale şi de cazare, alături de oportunităţi nepreţuite de experimentare a adevăratei ospitalităţi locale tradiţionale, imensa moştenire culturală şi istorică, obiceiurile, care fac din oraş o destinaţie unică ce merită a fi vizitată, un centru comercial şi de petrecere a timpului liber, pe care să-l poţi recomanda tuturor. Obiectivul 7: Crearea unui „Focşani Cultural şi Energic”, ca şi oraş cu o mare ofertă culturală, diferite tipuri de oportunităţi artistice, culturale, festive, sportive, de petrecere a timpului liber, pentru cetăţenii şi vizitatorii săi şi de asemenea, oportunităţi pentru tinerii şi copii oraşului, pentru a-şi atinge potenţialele maxime, pentru a duce un stil de viaţă sănătos, bogat din punct de vedere cultural şi sportiv. Viziunea Strategiei mai susţine că în următorii ani, orientarea strategică a municipiului Focşani va fi de a valorifica potenţialele turistice locale şi de a dezvolta industria turistică şi de servicii, având ca bază moştenirea culturală şi istorică bogată, potenţialul extraordinar al mediului, tradiţiile locale, obiceiurile şi valorile şi prin crearea unor noi facilităţi de petrecere a timpului liber, comerciale şi facilităţi luxoase de cazare, în apropierea locaţiilor turistice şi la punctele de intrare în oraş.

Pe de altă parte, implementarea Obiectivului Strategic 3 „Focşaniul Vizibil”, pentru care Prioritatea Strategiei „Planificarea şi Modernizarea Urbană” a propus recomandări concrete

114 privind numirea municipiului Focşani „Capitala Vinului Europei de Sud – Est”, necesită dezvoltarea puternică a industriei turistice şi a infrastructurii turistice, ca o pre-condiţie pentru numeroasele activităţi asociate cu municipiul Focşani ca şi Capitală a Vinului pentru o parte a Europei.

Implementarea Obiectivului Strategic 4, necesită de asemenea schimbarea, exploatarea şi întreaga valorificare a potenţialului. Procesul de implementare necesită o abordare organizată, bine planificată, o activitate coerentă şi sincronizată alături de alte Priorităţi ale Strategiei (Planificarea şi Modernizarea Urbană, Transport, Mediu Sănătate şi Educaţie etc.), pentru a asigura că dezvoltarea sectorului turistic va beneficia de o infrastructură adecvată şi că va aduce valoare adăugată calităţii vieţii oraşului. Pe de altă parte, acest lucru asigură planificare integrată în cadrul sectoarelor prioritare, în timpul realizării Obiectivelor.

Părerea majorităţii cetăţenilor municipiului Focşani este că industria turistică ar putea deveni a doua forţă a dezvoltării economice a Focşaniului, după IMM-uri. Aceste păreri, din multe aspecte, plasează Prioritatea Strategiei „Turismul”, pe un loc de frunte în ierarhia priorităţilor Strategiei municipiului.

Acestea fiind spuse, Strategia pentru Dezvoltarea Municipiului Focşani 2007 – 2013 poate fi văzută ca un punct de plecare pentru baza creării unei noi imagini şi direcţii privind dezvoltarea municipiului Focşani într-o destinaţie turistică atractivă, în următorii ani.

2. Analiza contextului

Analizele sectorului turistic actual al municipiului Focşani, sunt grupate în două categorii principale:

 Caracteristicile resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului;  Caracteristicile sectorului turistic actual.

Prima categorie va prezenta şi analiza toate resursele turistice importante disponibile în Focşani, iar cea de-a doua categorie va prezenta şi analiza situaţia actuală a utilizării acestor resurse pentru dezvoltarea turismului.

Această abordare este aleasă cu scopul de a crea o imagine comparativă a potenţialului de dezvoltare şi a situaţiei actuale de dezvoltare a sectorului.

115 Caracteristicile resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului

Dezvoltarea susţinută a industriei turistice depinde de resursele disponibile. Resursele pot avea caracter natural, pot fi moştenirea istorică şi / sau culturală, sau produsele unor activităţi legate de artă, sport, cultură, festivaluri şi manifestări tradiţionale care simbolizează viaţa oraşului.

Municipiul Focşani este foarte bogat în toate resursele menţionate mai sus. Pentru a avea o prezentare completă a resurselor oraşului, ele au fost grupate într-o ordine sistematică folosind standardele UNESCO de clasificare, după cum urmează:

Resurse naturale

Categoria resurselor naturale include parcurile naţionale sau regionale, pădurile, grădinile râurile, cascadele şi munţii din împrejurimile Focşaniului. Acestea sunt:

 Crângul Petreşti – situat la 4 km de Focşani, este o zonă de recreere, frecventată în timpul sfârşitului de săptămână de cetăţenii municipiului Focşani. Include de asemenea şi Rezervaţia Etno-geografică a Vrancei.

 Parcul Grădinii Publice – situat în zona Pieţei Unirii;

 Parcul „Nicolae Bălcescu” şi Grădina de Vară;

 Parcul “Robert Schuman” – iniţiatorul Zilei Europei, lângă Grădina Publică, spre Sud;

 Rezervaţia naturală “Tişiţa” este foarte bogată în resurse naturale (diverse tipuri de copaci, rute posibile de drumeţii de 5 > 8 ore)

 Rezervaţia naturală “Focul Viu” – Andreiaşu de Jos – situată pe partea dreaptă a râului Milcov (aproximativ 350 de metri de drumul principal), este un monument al naturii; aici au loc emanaţii de gaze naturale care se aprind spontan, producând o flacără de aproximativ 30 de centimetrii, abia vizibilă în timpul zilei.

 Rezervaţia naturală Lepşa-Zboina – oferă peisaje foarte frumoase, cadrul potrivit pentru drumeţii montane.

116  Cascada Putna are un mare potenţial turistic, deoarece poate fi accesată uşor, fiind situată la doar 100 de m de drumul principal Focşani – Ojdula. Are şi un restaurant care e funcţional. Cu toate acestea, drumurile principale trebuie refăcute.

 “Căldările Zăbalei” – cascade situate la 14 km de : aici, natura specială a rocilor, care tind să se erodeze uşor, produc bazine frumoase şi sunete deosebite; sunt foarte interesante de văzut şi de auzit. Mai sus, întâlnim Lacul Negru, care se aseamănă cu faimosul Lac Roşu, România. Din păcate, accesul aici este destul de dificil;

 ANTREC (Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural) grupează aproximativ 90 de pensiuni în Vrancea şi oferă ceea ce pare a fi un foarte bine organizat şi mediatizat (www.antrec.ro) Tur al Vinului, incluzând activităţi culturale şi gastronomia locală.

 “Staţiunea ” are un foarte bun potenţial turistic, cu o infrastructură excelentă. Aici este cel mai pur aer din ţară, datorită nivelului ridicat de ozon. Siturile şi apele termale (ne-exploatate) ar putea da un plus de atracţie zonei.

Monumente

Categoria monumentelor include biserici, clădiri vechi, străzi vechi, conace, castele, Muzee etc., din Focşani şi împrejurimi. (Vezi mai jos Tabelul 1)

Instituţii de artă (populare şi clasice) (Vezi mai jos Tabelul 1)

Evenimente (parte a „culturii vii” a municipiului Focşani) (Vezi mai jos Tabelul 1)

Activităţi sportive / de aventură

 Tabăra de copii şi tineret de la Gălăciuc. Deşi în stare proastă şi practic nefolosibilă (în 2006 nu i s-a dat acordul de funcţionare), ar putea fi folosită pentru diferite evenimente, cum ar fi concursurile informatice;  Festivaluri naţionale şi internaţionale de dans;  Vânătoare / pescuit;  Turneul internaţional de tenis;  Biciclism

Altele

 Olimpiade de Matematică, Informatică şi Istorie, organizate cu ocazia sărbătoririi Unirii.

117  Monumente în Focşani:  Muzee în Focşani:  Grupuri de promovare a artei (populare şi clasice) (Monumentele din Piaţa Unirii)  Muzeul Vrancei – caracterizat de ştiinţele istorice, arheologice şi naturale – cu secţiunea de acvariu.  Teatrul ”Mr.Gh. Pastia” – organizator al  Biserica „Sf. Ioan” (sec. al 17-lea), fostă mănăstire; Galei Teatrului Focşani (zilele  Ateneul Popular„Gh. Pastia”; internaţionale ale teatrului);  Monumentul Unirii.  Formaţia Corală Tradiţională “Pastorala”;  Ansamblul folcloric “Ţara Vrancei”;  Centrul Regional Informaţional Cultural  Bisericile din Focşani: – „Mr. Gh. Pastia” Ateneul Popular;

 Universitatea Populară – organizator al  Biserica „Sf. Împăraţi” (sec. al 18-lea) Festivalului Naţional “Florentin Delmar”  Biserica „Precista” (sec. al 18-lea)  Centrul pentru prezervarea şi transmiterea  Biserica “Donie” (sec. al 18-lea) tradiţiilor

(Alte monumente ale municipiului)  Monumente din împrejurimile Focşaniului:  Evenimente (parte a „culturii vii” a municipiului Focşani)  Strada Mr. Pastia  Mărăşeşti: Mausoleul de la Mărăşeşti şi Soveja;  Biserica “Săpunari” (sec. al 17-lea)  Casa memorială “Al.Vlahuţă”: Dragosloveni;  Zilele Unirii Focşani;  Biserica “Sf. Nicolae Nou”  Casa memorială “Ion Roată” – Câmpuri;  Zilele Municipiului Focşani;  “Profetul Samoil” – fundaţie daneză, un sit  Mănăstirile de la: (unele au inclusă masa şi cazarea): Mera,  Ziua Europei în Vrancea; arheologic în sudul oraşului, datând de la începutul Dălhăuţi, Recea, Brazi, (Sihastru), Soveja, Valea  STEF – Festivalul de Teatru al Elevilor Neoliticului Neagră (Nistoreşti), Lepsa, şi Bucumen. de Şcoală Secundară;  Piatra de hotar şi Vechiul Oficiu Poştal – Strada  „Ritm” – Festivalul Naţional de Dans Cuza Vodă  Muzeele din împrejurimile Focşaniului: Modern;  Teatrul Gh. Pastia  Festivalul „Zilei Internaţionale a  Tribunalul Judeţean  Casa memorială “Al.Vlahuţă”: Dragosloveni; Copiilor”;  Festivalul Internaţional al Vinului  Liceele “Unirea” şi „Al. I. Cuza”  Casa memorială “Ion Roată” – Câmpuri; “Bachus”;   Mausoleul eroilor – Bulevardul Bucureşti Muzeul Satului Vrancea – Cheile Petreşti;  Festivalul Duiliu Zamfirescu;  Palatul Administrativ şi clădirea fostei Bănci  Muzeul Adjud.  Festivalul Simfoniei Florilor; Naţionale  Zilele Limbii Franceze în Focşani;  Târgul Constructorilor;  Târgul Meşteşugarilor  Festivalul „Florii de Dragoste”  Festivalul Berii.

118 Caracteristicile Sectorului Turistic Actual

General vorbind, sectorul turistic al oraşului Focşani este într-un stadiu iniţial al dezvoltării.

Turiştii români

Turiştii români formează, în general, grupuri mici de elevi şi studenţi, cu vârste cuprinse între 10 şi 20 ani, pensionari şi uneori adulţi cu vârsta de peste 40 de ani. Conform datelor disponibile, în medie există aproximativ 20 de grupuri pe an. Perioada Aprilie – Septembrie este considerată „sezon de vârf”, atunci vin cele mai multe grupuri, în timp ce restul anului e mai mult „sezon mort”.

Grupurile de elevi / studenţi sunt în general grupuri organizate, pentru o perioadă de 2 până la 6 zile, cu programe care includ vizite la atracţiile turistice selectate (ex. biserici, muzee). Feedback-ul vizitei lor este înregistrat în caietele vizitatorilor, dar nimeni nu ia mai departe iniţiativa de a le analiza, în scopul îmbunătăţirii serviciilor şi îmbogăţirii ofertei turistice viitoare. Acest lucru indică în mod clar că părerea vizitatorilor nu e considerată a fi una importantă.

Grupurile de pensionari vizitează în general staţiunea Soveja, pentru linişte şi plimbările montane. În general aceştia rămân aici până la o săptămână. Grupurile nu au programe specifice care să includă vizita siturilor istorice, muzeelor, sau evenimente artistice, folclorice, dansuri, şi nu pornesc în acţiuni de explorare, cu excepţia zonei Staţiunii.

Un alt grup interesant care vizitează Staţiunea Soveja îl reprezintă turiştii grupărilor religioase. În mod aparent, turismul grupurilor religioase este în continuă creştere în ultimii ani, deşi întâmpină greutăţi din cauza condiţiilor lamentabile a drumurilor de acces, şi de lipsa publicităţii (lipsa broşurilor turistice, a informaţiilor scrise, a buletinelor turistice).

Turiştii străini

Din discuţiile purtate de Grupul de Dezvoltare Strategică cu operatorii locali de turism, a reieşit că ocazional există grupuri mici din Europa de Vest, America de Sud şi Africa de Sud care vizitează municipiul Focşani. Nu sunt disponibile mai multe informaţii şi se pare că nimeni nu ştie cu adevărat de unde află aceşti oameni, din ţări diferite, despre municipiul Focşani şi Judeţul Vrancea şi nici ce îi atrage şi îi determină să viziteze oraşul. De asemenea, nu există informaţii clare referitoare la numele ţărilor din Europa de Vest sau America de Sud din care vin turiştii.

Referitor la turiştii din Europa de Vest, un alt aspect interesant este că deşi oraşul este înfrăţit din 1998 cu oraşul Olandez „s-Hertogenbosch, care şi-a oferit colaborarea în acţiunea de remobilare a Parcului Alexandru Vlahuţă, acest acord de înfrăţire nu pare să fi avut ca rezultat o masă mare de turişti din Olanda. Acest lucru este surprinzător, deoarece este cunoscut faptul că Olandezii sunt recunoscuţi în întreaga lume ca turişti faimoşi şi în mod deosebit, Olandezii sunt atraşi de turismul alternativ, ca cel pe care îl oferă municipiul Focşani şi Judeţul Vrancea. Nu ar fi greşit să spunem că turismul Olandez lipseşte aproape în întregime, în ciuda parteneriatelor de colaborare între cele două oraşe.

Operatoriii de turism

Asociaţia Naţională a Turismului, Rural, Economic şi Focşaniul are două agenţii turistice principale: SC Vrancea Tur şi ANTREC (Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural), şi 13 mai mici. Doisprezece dintre acestea sunt active şi sprijină migrarea forţei de muncă spre vestul Europei.

119

SC Vrancea Tour este cel mai mare operator turistic din municipiul Focşani şi are 12 ghizi, iar activitatea sa principală este organizarea de escorte administrative pentru călătorii români în ţările vestice (probabil mai degrabă pentru oportunităţi de muncă, decât turistice). Ocazional, SC Vrancea Tour asistă la tururi ale grupurilor organizate, în cadrul municipiului Focşani, dar această activitate este nesemnificativă comparativ cu prima.

Celălalt operator turistic important este ANTREC Vrancea, care instruieşte ghizi specializaţi în turismul cultural şi rural. Grupează aproximativ 90 de pensiuni din Vrancea şi oferă ceea ce pare a fi o foarte bine organizată şi mediatizată Rută a Vinului (www.antrec.ro), incluzând activităţi culturale şi gastronomie locală. ANTREC Vrancea, este ramură a ANTREC, cu sediul central în Bucureşti, o asociaţie recunoscută pe plan internaţional ca lider al dezvoltării turismului rural românesc, prin încurajarea spiritului ecologic şi prezervarea culturii tradiţionale româneşti. Asociaţia a fost înfiinţată în 1994 şi are acum 32 filiale şi un număr de 3500 de membrii (proprietari de pensiuni turistice şi agro-turistice din 900 de localităţi româneşti). Are şi o pagină web, în patru limbi (Română, Germană, Franceză şi Engleză). Pagina web ANTREC este o modalitate exelentă de publicitate on-line, oferind programe turistice interesante, printre care cele mai importante sunt:

 La umbra brazilor;  Şcoala Naturii;  Excursii în Munţii Apuseni;  Călătorie în lumea pierduta a brânzei;  Trăieşte natural  Arta olăritului la Horezu.

ANTREC este de asemenea membru al Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES iar în 1994 a primit premiul “OSCAR CAPITAL” pentru promovarea turismului rural cu impact social şi economic în mediul rural. Activităţile ANTREC sunt de asemenea prezente şi în Judeţul Vrancea. Referitor la potenţialele de dezvoltare a turismului pe termen mediu, reabilitarea drumului Focşani – Lepşa – Tg. Secuiesc – Braşov ar putea produce o explozie a traficului turistic între Transilvania, Marea Neagră şi Delta Dunării, dar şi cu Bulgaria şi Turcia. Acest lucru ar contribui la creşterea fluxului turistic spre Lepşa şi Greşu, asigurând totodată un acces mai bun spre Staţiunea Soveja.

Date şi înregistrări turistice

În timpul activităţii de elaborare a Strategiei municipiului, Grupul de Dezvoltare Strategică a descoperit că nu există informaţii relevante referitoare la venitul anual generat de Sectorul Turistic din Focşani şi, în consecinţă, nu se cunoaşte gradul de participare al industriei turistice la economia oraşului. Motivul pentru care apare această situaţie, este lipsa existenţei unui sistem informaţional care să monitorizeze un astfel de venit, la nivelul oraşului, şi a schimbului de informaţii între operatorii turistici, hoteluri, agenţii şi locaţiile turistice. De asemenea, Grupul de Dezvoltare Strategică nu a găsit informaţii referitoare la cele mai vizitate locaţii din cadrul municipiului Focşani şi împrejurimile sale, numărul de vizitatori pentru fiecare locaţie, frecvenţa vizitării, informaţii referitoare la turiştii care revin în aceste locuri, motivele pentru care o fac, câţi turişti fac cumpărături în oraş, dacă sunt interesaţi în produsele tradiţionale, de artizanat, etc. Lipsa accesului la informaţii, date şi statistici, a fost notată ca şi o problemă gravă care merită atenţie, deoarece orice încercare de a realiza o dezvoltare susţinută este pre-condiţionată de fapte, analiza bazată pe fapte, şi soluţii ajustate pentru maximalizarea potenţialelor în direcţia corectă. Din păcate, la momentul actual, în Focşani nu există multe informaţii, date şi statistici legate de turism, şi este imposibil să se ţină o evidenţă pe baza analizelor.

120 Mai mult, orice încercare de a înţelege exact ceea ce îi atrage pe turiştii români şi străini în Focşani eşuează şi nu poate fi decât ghicită, deoarece nu există informaţii înregistrate care să monitorizeze modul în care sunt produse şi distribuite anual broşurile, de către cine, cât de mare este contribuţia sectorului media, ce tipuri de oferte ale atracţiilor turistice sunt generate de mass-media şi care de operatorii turistici şi în ce cantitate etc. Ceea ce este interesant este că nu există foarte multe materiale scrise referitoare la potenţialul şi oferta turistică a municipiului Focşani şi a judeţului Vrancea, disponibile în Focşani, cu excepţia ediţiei lui Alexandru Deşliu “Focşani: Ghid Turistic” (Editura Pallas, 2005), care are o foarte bună introducere atât în Engleză cât şi în Română, referitoare la municipiul Focşani şi la judeţul Vrancea în general. Dar încă nu este clar cum cartea cu o ediţie limitată de 500 de copii este diseminată. Grupul de Dezvoltare Strategică a depus mari eforturi pentru a descoperii aceste informaţii, dar pur şi simplu ele nu au fost disponibile. Chestionarul – sondaj distribuit pe scară largă în hoteluri, restaurate, operatori turistici, muzee, biserici, şi alte instituţii a factorilor implicaţi din oraş, nu a produs rezultatele scontate privind informaţiile cerute.

Publicitate on-line

Şi căile moderne de promovare a turismului sunt sub-dezvoltate în Focşani. Publicitatea on- line a fost catalogată de anumite persoane care au răspuns chestionarului ca fiind „neproductivă”, dar nu este clar ce eforturi au fost făcute în acest sens şi de cine. Şi Grupul de Dezvoltare Strategică a încercat să afle mai multe despre acest subiect, dar informaţiile nu au fost disponibile. Cu excepţia pagini web a ANTREC, care este operată de ANTREC Bucureşti, Grupul de Dezvoltare Strategică nu a identificat alte activităţi similare în Focşani.

Facilităţi turistice de cazare

Facilităţile de cazare din Focşani sunt slab dezvoltate. Există doar 4 hoteluri, 2 pensiuni şi câteva moteluri deschise recent. Hotelurile din municipiul Focşani sunt în general în condiţii bune, doar pentru o şedere de câteva zile şi sunt departe de standardele ridicate de cazare. În municipiul Focşani nu există hoteluri moderne în stil european, de patru sau cinci stele, cu facilităţi de petrecere a timpului liber, centru de gimnastică, saună, piscină, facilităţi sportive, teren de tenis, etc. Existenţa unor hoteluri în stil european este foarte necesară, deoarece în acest moment, chiar şi oaspeţii care vin cu ocazia Zilei Unirii (de ex. diplomaţi, miniştri, reprezentaţi străini, etc.) nu rămân peste noapte în Focşani, pentru mai multe motive, dar în mare parte din cauza calităţii şi standardelor hotelurilor din oraş. Un hotel de lux ar putea schimba radical situaţia în Focşani, şi ar putea contribui de asemenea la organizarea unor diferite evenimente, conferinţe, şi întâlniri importante la nivel naţional, regional şi inter- regional, care să aibă loc în Focşani.

121 În plus, nu este cunoscut numărul apartamentelor disponibile, al mărimii şi locaţiei lor, al gradului de echipare / ne-echipare, etc. Cu toate acestea, ar trebui notat faptul că mulţi turişti preferă să închirieze apartamente, iar agenţii imobiliari ar trebui să fie activi în ofertarea de astfel de închirieri, în condiţiile în care există atâtea apartamente libere, ca urmare a migraţiei continue a forţei de muncă peste hotare.

Restaurantele şi localurile fast food

Municipiul Focşani are o varietate relativ mică de restaurante locale, majoritatea servind mâncăruri tradiţionale. Există câteva restaurante în care mâncărurile italieneşti reprezintă felul principal, urmate de mâncărurile tradiţionale româneşti. Numărul restaurantelor şi al locaţiilor tip fast food este mai mic, comparativ cu numărul clienţilor. Ceea ce este surprinzător la municipiul Focşani, este că majoritatea restaurantelor nu investesc în instruirea personalului şi nici în dezvoltarea unei culturi interne, ceea ce cauzează din când în când nemulţumirea clientului.

Facilităţile de petrecere a timpului liber şi sportive

Oferta turistică în privinţa calităţii facilităţilor de petrecere a timpului liber şi în domeniul sportului este foarte săracă în municipiul Focşani. În prezent, oraşul nu are un complex luxos de petrecere a timpului liber, bazin olimpic de înnot, terenuri moderne de tenis, terenuri de golf, fotbal, baschet, volei şi handbal (împrejmuite şi îngrijite), de asemenea nu are piste pentru biciclişti, zone marcate de plimbare, etc., toate acestea reprezentând un mare dezavantaj în promovarea turismului alternativ. Există câteva saloane de frumuseţe, centre sportive, dar cererea este mai mare decât oferta actuală.

3. Definirea problemei şi diagnoza

Analiza secţiunii asigură o imagine de context a situaţiei sectorului turistic din Focşani, şi descoperă largi zone problematice care merită atenţie şi necesită acţiuni şi intervenţii imediate, dacă se doreşte dezvoltarea oraşului într-o destinaţie turistică atractivă.

Definirea şi diagnosticarea problemelor va permite recomandarea de acţiuni şi intervenţii care pe termen scurt, mediu şi lung va îmbunătăţi situaţia sectorului şi industriei turistice a oraşului. Iată-le aici subdivizate în aceleaşi două categorii principale:

122 Probleme legate de Utilizarea actuală a resurselor disponibile pentru dezvoltarea turismului

Observaţii generale

În Focşani şi împrejurimi par să existe o multitudine şi o largă gamă de resurse care ar putea atrage mulţi turişti, realizând astfel un venit mai mare decât cel actual. Principala întrebare este ce împiedică acest lucru în a se realiza? Grupul Strategic de Dezvoltare, defineşte problema după cum urmează:

Lipsa informaţiei

La ora actuală, municipiul Focşani se confruntă cu o lipsă a informaţiilor, datelor şi statisticilor valabile şi actuale, referitoare la Sectorul Turistic al oraşului. Şi anume, nu există informaţii şi date despre turismul naţional şi internaţional care se desfăşoară în acest moment în oraş.

Nu există transparenţă, participare şi schimb de informaţie între actorii implicaţi în sectorul turistic din cadrul municipiului Focşani. Chiar dacă nimeni nu se aşteaptă la transparenţă totală, care e probabil imposibilă, din cauza competiţiei care există pe piaţa turismului, cel puţin o parte din „ceaţă” trebuie înlăturată. Pornind de la astfel de premise şi încercări strategice de dezvoltare a turismului, în privinţa punctelor de vedere ale managementului strategic, întrebări de genul: „Unde ne situăm? Unde vrem să ajungem? Cum ajungem acolo?” nu pot să fie decât în mare pericol, dacă nu chiar sortite eşecului.

Lipsa unei abordări coordonate

Există o varietate de sectoare publice, private şi asociaţii ale factorilor implicaţi, care la ora actuală sunt implicate în turismul din Focşani şi împrejurimi, responsabile de întreţinerea parcurilor, a rezervaţiilor naturale, monumentelor, muzeelor, instituţii de artă, hotelurilor, restaurantelor, etc. În timpul procesului de dezvoltare a Strategiei municipiului, Grupul Strategic de Dezvoltare a încercat să organizeze sesiuni şi să invite diverşi factori implicaţi la discuţii referitoare la aspectele şi necesităţile privind îmbunătăţirea sectorului turistic al oraşului, cu toate că aceste sesiuni au avut un grad scăzut de participare. Mai mult, Grupul Strategic de Dezvoltare a realizat interviuri individuale cu factorii implicaţi şi au identificat următoarele probleme majore privind coordonarea şi cooperarea între organizaţiile intervievate, în ceea ce priveşte:

 Asigurarea că facilităţile sunt accesibile fizic şi intelectual, atractive şi stimulante;  Examinarea obiectivă şi luarea în calcul, individual sau colectiv – prin acţiuni, a reacţiilor scrise sau orale ale turiştilor;  Promovarea colectivă a municipiului Focşani şi a împrejurimilor sale ca şi obiectiv turistic global şi variat.

Estimarea şi evaluarea producţiei, diseminării şi impactului informaţiilor promoţionale

La ora actuală, o problemă serioasă pare a fi lipsa de instrumente disponibile pentru promovarea turismului în limbi străine. Acest lucru pare să afecteze în mod particular:

 Elaborarea, producerea şi diseminarea unor materiale promoţionale atractive, DVD- uri, casete video şi portofolii foto profesionale;  Folosirea Internetului pentru a plasa municipiul Focşani pe „harta electronică” filtrând reţelele de operatori turistici naţionali şi internaţionali;  Monitorizarea şi evaluarea sistematică şi atentă a rezultatelor promoţionale în măsură a asigura îmbunătăţirea lor regulată;

123  Lipsa interesului agenţiilor de turism de a promova fluxul turistic din România şi străinătate. 12 din 15 agenţii de turism par să lucreze exclusiv pentru a organiza migrarea călătorilor spre ţările vest europene, în special Spania şi Italia.

Constrângerile logistice

Problemele serioase care intervin în procesul de dezvoltare a municipiului Focşani, sunt obişnuitele probleme legate de infrastructură, lipsa drumurilor de calitate, indicatoare care pot fi recunoscute uşor, logo-uri şi brand-uri care promovează oferta turistică. Constrângerile logistice cu care se confruntă oraşul pot fi rezumate după cum urmează:

 Acces fizic restrâns în oraş şi împrejurimi (drumuri de proastă calitate, acces de cale ferată, servicii de închiriere maşini, frecvenţa şi fiabilitatea autobuzelor şi minibusurilor, etc.);  Lipsa diversificării ofertei logistice, în privinţa parcărilor, locurilor de cazare, restaurantelor, cafenelelor, etc.  Lipsa moto-urilor recunoscute şi bine răspândite (cu excepţia logo-ului asociaţiei ANTREC).

Inovaţii ferme

Factorii implicaţi din sectorul turistic al oraşului trebuie să fie mult mai fermi, pro- activi şi dinamici: a) să cunoască inovaţiile turistice din România şi din alte părţi ale lumii, şi b) să imagineze, creeze, testeze, revizuiască şi implementeze ei înşişi inovaţii.

Următoarele teme relevante, care în Europa sunt practici normale, lipsesc momentan din Focşani:

 Prezentare fizică şi istorica (ex. cu ajutorul ghizilor) a siturilor, monumentelor, muzeelor şi culturii intangibile (ex. Artele vizuale);  Descoperirea de noi atracţii, cu rădăcini în resursele naturale;  Atragerea unor profiluri variate de turişti (diverse categorii, din moment ce ofertele şi resursele sunt vaste).

Pentru a ilustra un ultim aspect, Grupul Strategic de Dezvoltare a avut oportunitatea ca prin studierea şi cercetarea documentelor UE, să se familiarizeze cu faptul că tinerii şi adolescenţii reprezintă viitorul turismului în Europa. Cu toate acestea, în cadrul oraşului, profilul mediu al factorului implicat este de vârstă mijlocie sau în vârstă. Asta înseamnă că tendinţele sunt diferite la ora actuală, între Focşani şi Europa. Probabil că e nevoie de schimbare şi implicarea activă a tinerilor în procesul de dezvoltare şi îmbunătăţire a turismului în Focşani şi împrejurimi. Anumiţi vectori posibili, care ar putea fi abordaţi în sinergie cu sistemul şcolar, (cursurile / profesorii de Istorie şi Limbă) şi cu ONG-urile locale, cum ar fi asociaţiile de tineri şi organizaţiile oamenilor de afaceri, pot include: realizarea unei documentaţii

124 turistice accesibile şi atractive, în diverse limbi; ghiduri turistice; servicii pentru crearea de micro-întreprinderi în domeniile legate de turism.

Probleme legate de Caracteristicile sectorului turistic actual

S-a identificat lipsa ofertei turistice diversificate şi coordonate, pe grupuri ţintă (indivizi, cupluri, familii – cupluri tinere sau în vârstă – oameni în vârstă, pe grupe de vârstă, etc.).

În perioada octombrie – martie există un ciclu redus al activităţii turistice.

S-a identificat lipsa turiştilor din America de Nord, continentul asiatic - Japonia, Coreea, Malaezia, China şi multe alte ţări. În anumite momente, turiştii din aceste ţări sunt prezenţi în Europa, şi de asemenea în România, predominant în Transilvania şi Nord – Vestul ţării.

Există o paletă redusă a atracţiilor turistice şi a activităţilor din Focşani şi împrejurimi, care să se axeze în principal pe teme corespunzătoare specificului istoric şi geografic ale zonei, precum şi pe tendinţele actuale, cum ar fi:

 Zilele comunităţii şi tradiţiilor evreieşti (pentru turiştii din America de Nord, Israel, Europa de Est şi de Vest ...);  Competiţii şi instruire în biciclism montan (pentru turiştii din Olanda, Scandinavia, Germania ... ).

S-a identificat şi o lipsă a ghizilor calificaţi, vorbitori a mai multor limbi străine.

Promovare slabă a turismului sigur, prietenos şi ospitalier pe care îl oferă municipiul Focşani, cu scopul de a asigura turiştii din întreaga lume că nu trebuie să se teamă de posibilitatea apariţiei unor boli contagioase, a riscurilor dezastrelor naturale şi evenimente socio-politice periculoase. Acest tip de promovare ar trebui să includă şi referiri la faptul că deşi ocazional au loc cutremure, cu epicentrul în Vrancea, dezastrele cauzate în aceste zone sunt mai mici decât în alte zone ale ţării, în care ajunge unda seismică.

În prezent nu se acordă atenţia cuvenită promovării şi dezvoltării aşa numitelor „contacte personale” turistice, deşi în ziua de azi, tendinţa, obiceiul şi dorinţa generală a potenţialilor turişti, este de a nu fi simpli clienţi, ci de a interacţiona personal cu gazdele şi cu comunităţile (”Sosire nu evadare”). ANTREC oferă astfel de contacte prin ofertele de cazare din zonele

125 rurale, dar nu există o ofertă de marketing a acestui tip de turism în cadrul municipiului Focşani şi împrejurimi la ora actuală.

Nu există iniţiative turistice în municipiul Focşani şi în zonele învecinate care să-i invite pe turişti să participe la diverse activităţi comunitare. Pe de altă parte, în Europa, aceasta este o tendinţă în turism, care atrage diverse grupuri turistice.

De asemenea, la momentul actual, municipiul Focşani nu oferă acţiuni turistice de tipul: „Vreau să experimentez ceva despre care să pot spune – nimeni nu a mai trăit o experienţă asemănătoare!”. Acesta este un model turistic la modă, în Europa, America de Nord, atrăgând un flux turistic masiv. Cu toate acestea, deşi municipiul Focşani are foarte multe caracteristici şi e foarte bogat în tradiţii locale, moştenire istorică, şi are propriul specific, totuşi nu oferă un turism de acest tip. Lipsa iniţiativei şi creativităţii este un factor care contribuie la rămânerea în urmă faţă de tendinţele moderne, deşi resursele şi informaţiile despre cum funcţionează acest tip de turism sunt disponibile.

4. Concluzii

 Municipiul Focşani şi împrejurimile sale au un extraordinar potenţial al moştenirii naturale şi culturale, al resurselor istorice şi tradiţionale, pentru dezvoltarea unui puternic sector turistic cu venit de piaţă crescut din turismul naţional şi internaţional.

 Municipiul Focşani nu are direcţii clare vizând valorificarea potenţialului turistic şi nu are programe şi strategii pentru dezvoltarea susţinută, pe termen lung a sectorului turistic;

 Municipiul Focşani ar putea avea beneficii pe termen lung, dacă ar avea succes în procesul de stabilire a unui sistem electronic privind colectarea, procesarea şi împărţirea centralizată a informaţiilor referitoare la activităţile turistice şi dezvoltarea turistică generală în cadrul oraşului şi a zonelor învecinate.

 Municipiului Focşani îi lipseşte paleta de promovare a materialelor turistice , nu are o pagină web şi nici un sistem de coordonare pentru schimbul de informaţii. De asemenea, nu promovează şi nu dezvoltă proiecte şi iniţiative sub forma unor parteneriate între diverşi actori şi factori locali implicaţi în sectorul turistic al oraşului şi al zonelor învecinate.

 Cu excepţia ANTREC, factorii implicaţi în sectorul turistic al municipiului Focşani nu au dezvoltat acorduri de cooperare cu operatori turistici internaţionali pentru prezentarea şi comercializarea oraşului (şi în general a judeţului Vrancea) peste graniţele ţării.

 În acest moment există probleme serioase privind vizibilitatea şi accesarea multor locaţii şi facilităţi turistice importante, din vecinătatea municipiului Focşani, datorită slabei infrastructuri şi a indicatoarelor inadecvate, aproape inexistente. În plus, nu există soluţii urbane şi investiţii moderne, creative în infrastructura din jurul majorităţii locaţiilor şi facilităţilor turistice (cu excepţia centrului oraşului şi a Pieţei Unirii), precum nici facilităţi de cazare, hoteluri, restaurante, magazine de suveniruri, toalete, locuri de parcare, etc., în jurul locaţiilor turistice.

 Multe facilităţi istorice şi culturale din vecinătatea municipiului Focşani sunt în prezent abandonate, unele dintre ele fiind complet impracticabile, datorită daunelor cauzate de inundaţii, umiditate, folosire improprie, lipsa de îngrijire, etc.

 Municipiul Focşani nu are un simbol turistic, un logo, ceva care să-i creeze o imagine oraşului şi să-l distingă în oferta sa turistică.

126

 În prezent, municipiul Focşani nu oferă nici o formă de turism alternativ, după moda ţărilor vestice (de ex. programe care să-i implice pe turişti în viaţa comunităţii, camping cu facilităţi de cazare, mese în case tradiţionale, tur de prezentare a siturilor istorice, activităţi sportive ale grupurilor de turişti etc.)

5. Recomandări

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte urgent o Strategie Sectorială privind Dezvoltarea Turismului coerentă şi pro-activă şi un Plan de Marketing şi Promovare a Turismului corespunzător (cu un Plan de Afaceri inclus) pentru a putea stabili direcţiile strategice de dezvoltare, promovare, marketing şi valorificare completă a bogatelor sale potenţiale turistice.

 Municipiul Focşani trebuie să organizeze un sistem electronic centralizat pentru colectarea, procesarea şi stocarea informaţiilor şi datelor privind activităţile turistice din Focşani şi împrejurimi, pentru a putea genera şi disemina informaţii şi rapoarte corecte, cuprinzătoare şi actuale, privind următoarele aspecte:

 Crearea unui inventar al produselor turistice existente care ar putea fi comercializate pe plan naţional şi internaţional, şi care sunt compilate şi în circulaţie;

 Schimbul de informaţii între cât mai mulţi factori implicaţi posibil (publici, privaţi, non-guvernamentali, etc.) pentru a asigura că necesităţile activităţilor turistice sunt bine coordonate şi administrate cu eforturi comune, pentru beneficiul comunităţii;

 Obţinerea de informaţii cantitative (şi calitative) referitoare la turiştii care vizitează Focşaniul şi împrejurimile sale: Cine sunt ei? Cărei grupă de vârstă îi aparţin? De ce vin aici? Cât timp stau? Unde sunt cazaţi / mănâncă? Ce vizitează? Ce le place referitor la şederea lor aici? Ce nu le place? etc. Aceste tipuri de statistici pot fi adunate cu ajutorul cărţilor de oaspeţi şi a chestionarelor, ce pot fi găsite în hoteluri, monumente, restaurante, muzee, situri etc., dar care trebuie ulterior procesate regulat cu ajutorul unui sistem electronic central şi diseminate ca rapoarte, cât mai multor factori implicaţi, cu putinţă. Pe de altă parte, sistemul va deveni un instrument valoros pentru elaborarea unor analize de bază şi pentru planificarea şi dezvoltarea strategică a intervenţiilor care urmăresc implementarea şi întărirea ulterioară a infrastructurii turismului şi a industriei turistice per total.

 Municipiul Focşani, în baza cadrului recomandărilor Planului Turistic de Promovare şi Marketing, trebuie să elaboreze şi să dezvolte documente turistice informaţionale locale inteligent pregătite şi atractiv prezentate, traduse în diferite limbi, şi puse în circulaţie atât pentru turişti care vizitează oraşul cât şi pentru operatorii turistici internaţionali şi vizitatorii târgurilor, expoziţiilor, manifestaţiilor internaţionale, etc. Totodată, în cadrul Planului de Turism şi Marketing, municipiul Focşani trebuie să identifice pieţele generale şi ţintă ale potenţialilor vizitatori. O veritabilă campanie turistică informaţională, ar trebui să cuprindă printre altele:

 Materiale scrise: Broşuri şi pliante care să prezinte atât oportunităţile turistice generale cât şi informaţii mai detaliate asupra unor oportunităţi specifice (un câmp de luptă, o mănăstire, un muzeu etc.);

 O pagină web dedicată turismului: Acesta ar trebui considerată o prioritate şi revizuită / actualizată regulat. Operatorul paginii web (administratorul) trebuie să fie pregătit să răspundă rapid şi corect prin e-mail întrebărilor trimise de potenţialii

127 turişti. Site-ul web ar trebui să aibă încorporat un motor de căutare şi să fie legat la Internet prin cele mai frecvente motoare de căutare (ex. yahoo, google, etc.), pentru a maximiza accesul pe site al potenţialilor turişti străini interesaţi, dar şi a turiştilor români care caută atracţii turistice şi doresc să viziteze alte zone ale României (de ex. vizitarea viitoarei Capitale a Vinului în Europa de Sud – Est, şi anume municipiul Focşani).

Căutări similare celor operate de Google s-ar putea adresa marilor operatori de turism precum Asociaţa de Turism Pacific – Asia şi grupurilor specifice de vârsta, de exemplu 18 până la 35 de ani, www.contiki.com.

Operatori turistici: Municipiul Focşani (şi judeţul Vrancea în general) ar putea fi reprezentat la târgurile şi saloanele internaţionale de turism, prin firme specializate de consultanţa afacerilor şi marketing în turism, (ex. EUROPE-RE ar putea acoperi Franţa, Thomson ar putea acoperii Marea Britanie, etc.)

 Municipiul Focşani trebuie să îmbunătăţească accesul spre locaţiile turistice, prin derularea unor proiecte de modernizare şi îmbunătăţire a infrastructurii. Aceste demersuri trebuie desfăşurate în cadrul noului Plan General de Dezvoltare, care trebuie să ia în considerare toate siturile, locaţiile şi facilităţile turistice importante, aşa cum sunt definite de Strategia oraşului privind dezvoltarea turismului, şi să propună soluţii sustenabile pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, accesibile, şi orientate spre necesităţile utilizatorului (incluzând transportul, IT, servicii, facilităţi de cazare, atracţii turistice moderne, etc.).

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte în cadrul noii Strategii de dezvoltare Turistică Programe de Reabilitare şi Întreţinere pentru toate facilităţile turistice care în prezent nu pot fi folosite din cauza daunelor datorate inundaţiilor, umidităţii, folosirii necorespunzătoare, etc. Pentru anumite situri importante, din vecinătatea municipiului Focşani, care ar putea servi drept locaţii a unor atracţii turistice (de ex. Mausoleul de la Mărăşeşti etc.) ar trebui făcute demersuri comune între oraşul Mărăşeşti şi Consiliul Judeţean. Un alt exemplu îl reprezintă necesitatea reabilitării Taberei de Copii şi Tineret de la Gălăciuc, care momentan nu poate fi utilizată, dar care poate prezenta potenţial pentru a deveni o importanta facilitate pentru vacanţele de vară şi de iarnă ale copiilor, şi pentru turism. Acest proiect ar trebui dezvoltat împreună cu autorităţile judeţene responsabile şi cu departamentul de Educaţie.

 Municipiul Focşani trebuie să organizeze plasarea de indicatoare clare şi vizibile, pentru siturile istorice şi locaţiile turistice de la periferia oraşului, în apropierea autostrăzii europene, pentru a se asigura că monumentele oraşului, siturile istorice şi locaţiile turistice sunt vizibile pasagerilor şi călătorilor care tranzitează autostrada. Şi această activitate trebuie desfăşurată în cadrul noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani.

 Municipiul Focşani trebuie să elaboreze şi să dezvolte un brand al turismului oraşului, (poate pentru întreg judeţul Vrancea), şi un logo turistic care să fie plasat la ambele intrări ale oraşului şi pe toate locaţiile turistice. Semnele ar trebui să fie distinctive, uşor de recunoscut (chiar hazlii), simboluri locale. O posibilitate ar fi portretizarea oiţei Mioriţa,

128 conversând cu Baba Vrâncioaia (figuri reprezentative ale folclorului Vrâncean), dar acesta este doar un exemplu. Logo-ul turistic al municipiului Focşani ar trebui discutat în cadrul Parteneriatului Strategic al municipiului. În plus, plasarea unui semn de Bun-venit „Opriţi-vă şi experimentaţi moştenirea noastră naturală şi culturală” (sau în româneşte „Bine Aţi Venit”), scris în mai multe limbi străine, vizibil de la distanţă şi plasat în mod repetat la 10 km, pe autostrada europeană (începând cu 50 de km de Focşani, în ambele direcţii) până la intrarea în oraş, împreună cu logo-ul turistic, cu hărţi prezentând cele mai importante atracţii turistice şi cu indicaţii precise spre Centrul de Informare Turistică (CIT), pot cu siguranţă accentua efortul de a-i determina pe turiştii în tranzit să se oprească în oraş.

 Totodată, municipiul Focşani trebuie să elaboreze şi să dezvolte puncte de atracţie vizibile, de ex. noi creaţii şi inovaţii turistice ale oraşului, care vor forma noua imagine a municipiului ca şi destinaţie turistică ce oferă ceva specific, care nu poate fi uşor găsit în altă regiune. Un exemplu ilustrativ ar fi realizarea unei platforme dotată cu un telescop modern, situată undeva la înălţime, oferind o panoramă frumoasă (ex. un râu care curge printr-o câmpie înţesată de case tradiţionale) şi care să nu fie foarte scumpă, pentru a putea fi accesibilă tuturor. În apropierea unor astfel de locaţii, municipiul Focşani ar putea dezvolta un complex de magazine de suveniruri, restaurante, benzinării, care vor genera un venit suplimentar.

 Municipiul Focşani trebuie să-şi lărgească oferta turistică, prin crearea unor facilităţi legate de infrastructură (de ex. crearea unor facilităţi de cazare, a unor terenuri sportive, etc.) care ar putea atrage uşor turiştii din ţările Europei de Nord – Vest. Peisajul minunat, viile bogate, vinul de origine geografică şi frumuseţile montane naturale ne-exploatate ale judeţului Vrancea reprezintă resurse extraordinare pentru o variată ofertă turistică atractivă. Echiparea facilităţilor cu echipament sportiv şi minibuze pentru organizarea Rutei Vinului, vizite la siturile şi locaţiile cu valoare istorică şi culturală din cadrul municipiului Focşani şi din zonele învecinate, organizarea de mese tradiţionale în restaurante sau case private, pentru caravane, sunt câteva din opţiunile posibile pentru maximizarea valorii acestui tip de turism în valoare economică adăugată, ramburs al investiţiei.

 Municipiul Focşani trebuie să dezvolte pachete multiple de atracţii pentru turiştii de tranzit, oferindu-le acestora, ca şi turiştilor obişnuiţi de două până la cinci zile (sau mai mult) oportunitatea de a încerca o varietate de diverse produse turistice, aşa cum este prezentat în Tabelul 1 (cu exemple) de mai jos:

129 Tabelul 1 Exemple de pachete specializate de multiple atracţii turistice pentru turiştii şi vizitatorii obişnuiţi

Grupuri care vizitează mănăstirile: Exemplu de pachet: Pachetul Rutei Vinului, cu produse adiţionale,  Mausoleul Câmpului de luptă de axându-se probabil mai mult pe vin şi aspectele legate de vin din regiune, la Mărăşeşti; activităţi folclorice tradiţionale, mese în case tradiţionale româneşti  Muzeul Vrancei; (organizate în coordonare cu ANTREC)  Mâncăruri şi vinuri locale;  Muzeul Satului; etc. Grupuri de tineri Exemplu de pachet: Ore de curs conduse de profesori care oferă facilităţi de cazare gratis sau pentru un preţ redus

Pasionaţi de biciclism montan Exemplu de pachet: Asociaţii locale româneşti şi internaţionale de biciclişti, grupuri individuale, societăţi ale prietenilor bicicliştilor, etc. Turişti de diverse tipuri din Exemplu de pachet: Turişti olandezi din Hertogenbosch în timpul Hertogenbosch Festivalului Vinului, vizite organizate în Munţii Lepşa şi Staţiunea Soveja, nopţi cu folclor tradiţional, cu muzică şi dansuri româneşti populare în direct, etc. Specialişti profesionişti şi fani amatori Exemplu de pachet: Vizitatori germani ai cimitirelor militare germane; ai istoriei militare Israeliţi şi alţii interesaţi în vizitarea Exemplu de pachet: Organizat în coordonare cu sau de către Asociaţia unei “Rute istorice a evreilor” comunităţii Evreieşti, poate include cazări, vizitarea vechilor cimitire evreieşti şi a sinagogii, etc. Înfrăţirea municipiului Focşani cu oraşul israelian Ramat Gan poate aduce un punct în plus în acest aspect. Un punct de plecare e că primul Congres Mondial Zionist a avut loc aici în 1881.

Contact personal şi participare: Exemplu de pachet 1: Organizarea plăţilor pentru cazarea oaspeţilor în special pentru străinii care ar putea fi găzduiţi de profesori sau de alţi vorbitori de limbi străine; Exemplu de pachet 2: Pregătirea şi consumarea specialităţilor culinare locale cum ar fi kebab de carne tocată şi plăcintă de brânză; Exemplu de pachet 3: Deprinderea realizării unor obiecte relativ simple de artizanat de la meşteşugarii locali (ex. coşuri de nuiele, măşti). Prin implicarea în procesul de producţie al obiectelor de artizanat, acţiunile pot fi îndreptate spre: dezvoltarea unei reţele de promovare şi comercializare a acestor produse în România şi peste hotare.

130  Municipiul Focşani trebuie să dezvolte programe Specializate de Instruire a tinerilor în promovarea generală a turismului şi ghidarea grupurilor turistice. Acest lucru ar putea include, de exemplu, cursuri de instruire, cu jumătate de normă, a tinerilor entuziaşti care au cunoştinţe de limbi străine, şi care sunt dornici să lucreze în sectorul turistic pe timpul verii, ca şi ghizi turistici. Grupurile pot fi formate din studenţi, profesori tineri, lucrând împreună de la început, pentru a asigura instruirea celor mai tineri. O altă posibilitate de instruire ar putea fi dezvoltarea de cursuri specializate de ghizi turistici în cadrul Facultăţii de Turism Focşani - ramură a Universităţii Private Bucureşti. De asemenea, ar putea fi contractate firme de consultanţă care să ţină scurte cursuri în acest domeniu.

 Municipiul Focşani ar trebui să dezvolte Promovarea Turistică a Ghidurilor Audio: deşi aceasta nu e o prioritate realistă imediată, aparate automate în limbi diferite cu căşti pentru unul până la trei persoane, acoperind diverse produse turistice, ar putea fi în viitor, în procesul de dezvoltare al turismului închiriate împreună cu hărţi şi alte materiale scrise. Un exemplu excelent în acest sens îl reprezintă Discovery Walks (Denver, Colorado, S.U.A. cu o bună experienţă în organizarea unor astfel de sisteme, pentru diferite oraşe din Europa.

 Municipiul Focşani ar putea dezvolta mecanisme şi activităţi care să faciliteze Inovaţiile în Turism. Peste tot în lume, turismul este o industrie în rapidă evoluţie, şi este important să construim în cadrul procesului de dezvoltare al turismului, mecanisme şi activităţi care să faciliteze şi să asigure circulaţia între şi crearea de către factorii implicaţi a noi idei şi abordări. Aici ar putea fi incluse exemple de genul:

 Ateliere de lucru de inovare, anuale “Animate” de specialişti ai reţelelor internaţionale de operatori turistici, şi corpuri profesionale, cum ar fi Muzeul Internaţional al Consiliului Muzeelor (MICM) şi Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (CIMS);

 Un premiu anual pentru cea mai imaginativă şi de succes măsură luată de un individ, grup, întreprindere sau altă instituţie din cadrul dezvoltării turistice din Focşani şi împrejurimi;

 Provocarea tinerilor adulţi printr-un concurs „Idee pentru o micro-întreprindere turistică” asemănătoare celei organizate în Braşov în ultimii ani;

 Şi ultima, dar nu cea din urmă recomandare, municipiul Focşani trebuie să-şi dezvolte un Centru Informaţional Turistic Catalitic, oferind turiştilor şi diverşilor vizitatori informaţii de bază despre oraş şi judeţul Vrancea. Centrul Informaţional Turistic ar trebui să asigure informaţii despre locaţiile turistice, siturile de moştenire istorică, serviciile de cazare, restaurante locale, muzee, teatre, programele săptămânale ale oraşului etc.

Iniţiativele şi coordonarea generală privind implementarea recomandărilor Priorităţii „Turism” a Strategiei, va fi asigurată de Parteneriatul Strategic de Dezvoltare a Turismului, în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană, Economie, Transport şi Mediu. Elaborarea şi dezvoltarea noii Strategii sectoriale privind Dezvoltarea Turismului, este foarte importantă pentru planificarea strategică a noii zone spaţiale şi a urbanizării sale, conform noului Plan General de Dezvoltare.

EDUCAŢIE

1. Introducere

Calitatea vieţii, prosperitatea economică şi bunăstarea socială a noii Zone Metropolitane Focşani necesită dezvoltarea unui spectru mai larg de cunoştinţe, calificare şi abilităţi profesionale, educaţie şi oportunităţi de instruire şi un proces continuu de învăţare pentru cetăţeni.

Această Secţiune a Priorităţii are ca scop stabilirea unor direcţii strategice şi stabilirea recomandărilor şi a intervenţiilor necesare pentru îndeplinirea Obiectivului Strategic 5:

Obiectivul 5: Crearea unui „Focşani bazat pe cunoaştere”, cu un nivel ridicat de educaţie specializată, centre de formare continuă, infrastructură şi servicii IT dinamice, care să conducă la integrarea curentelor de dezvoltare din Europa şi din lume, ca factor generator de 1) „know how” externalizat şi promovat atât la nivel naţional, cât şi în cadrul regiunii şi 2) resurse umane specializate - capital pentru Focşaniul secolului 21 şi pentru Regiunea Sud Est. Realizarea Obiectivului Strategic 5, în contextul extins al termenilor strategici, sprijină majoritatea temelor din cadrul Strategiei municipiului şi contribuie direct la realizarea celorlalte Obiective Strategice. De exemplu, atingerea unui nivel prosper al economiei depinde de anumite cunoştinţe, abilităţi şi de asigurarea unor oportunităţi de învăţare continuă, care contribuie la rândul lor la atingerea abilităţilor necesare în dezvoltarea unei economii locale diversificate, inovatoare şi productive. Astfel, procesul de învăţare presupune studiu pe tot parcursul vieţii, dar şi timp liber, recreere şi dezvoltarea unei comunităţi puternice, construită şi întreţinută de indivizi cu abilităţi şi încredere de a se angaja în activităţi cetăţeneşti. Creşterea calităţii educaţiei şi instruirea tuturor în vederea maximizării realizărilor personale, promovarea incluziunii sociale şi dezvoltarea sprijinului economic ca atare, devin caracteristici imperative pentru Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 şi contribuie la crearea „Focşaniului bazat pe cunoaştere” cu potenţial uman puternic pentru secolul 21.

Realizarea completă a Obiectivului Strategic 5 necesită de asemenea crearea unei infrastructuri şi a unor servicii IT dinamice, pentru care s-au propus intervenţii în Sectorul Prioritar „TIC şi Guvernarea electronică”,

132

2. Analiza de context

Consolidarea sistemului educaţional şi a celui de educaţie vocaţională în Focşani, în perioada 2007 – 2013, este susţinută de Obiectivul Strategic 5 şi necesită dezvoltarea integrată a modului de înţelegere prin care o societate bazată pe cunoştinţe poate promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii; de asemenea, face referire la înţelegerea situaţiei actuale a procesului de reformă a educaţiei şi a educaţiei vocaţionale, acestea fiind tendinţe şi iniţiative la nivel naţional şi european. Este imperativ ca Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 să aibă ca scop dezvoltarea iniţiativelor locale, care contribuie la îndeplinirea generală a măsurilor şi priorităţilor naţionale din domeniu, pe baza situaţiei locale, bazată pe necesităţi şi priorităţi recunoscute.

Situaţia actuală la nivel european

În prezent, în cadrul Uniunii Europene, Politica Educaţională este o problemă cu care se confruntă fiecare Stat Membru în parte, dar Uniunea Europeană stabileşte un set de îndrumări generale, pe care Statele Membre le respectă întocmai. Acest lucru contribuie la armonizarea sistemului educaţional ca modalitate de a realiza coeziunea socială şi de a creşte mobilitatea pieţei de muncă din Europa. Prin respectarea liniilor trasate la nivel european în acest domeniu, Statele Membre sunt responsabile de dezvoltarea reformelor sistemelor educaţionale şi de instruire, reforme care conduc la recunoaşterea comună a calificărilor la nivel european.

Cele mai noi tendinţe sunt în direcţia stabilirii Cadrului European de Calificare (CEC), ca şi contribuţie esenţială spre îndeplinirea Strategiei Lisabona, sprijinind astfel procesul de învăţare continuă, considerat necesar în Europa, caracterizat de rapide schimbări sociale, tehnologice şi economice.

Şefii de Guverne ai Statelor Membre UE au cerut, în cadrul întâlnirii lor de la Bruxelles din martie 2005, crearea unui CEC în baza recomandărilor anterioare (februarie şi decembrie 2004), făcute de Miniştrii Educaţiei şi Instruirii din cadrul Statelor Membre UE.

Situaţia actuală la nivel naţional

Guvernul Român sprijină şi respectă în totalitate tendinţele din cadrul Uniunii Europene. Începând cu 2001, guvernul român a lansat o nouă abordare a reformei educaţionale (până în 2010), cu scopul de a atinge standardele europene. Această abordare are următoarele scopuri:

Îmbunătăţirea calităţii, echităţii şi eficienţei sistemului educaţional; Valorizarea rezultatelor existente şi menţinerea stabilităţii, cu scopul de a îndeplini obiectivele stabilite pentru 2010; Implicarea tuturor partenerilor strategici în reforma educaţională.

Priorităţile strategice stabilite în acest cadru sunt:

Asigurarea accesului la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii acesteia pentru toată lumea, prin asigurarea educaţiei în zonele rurale şi accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate; Dezvoltarea resurselor umane pentru o societate bazată pe cunoaştere, prin dezvoltarea şi implementarea iniţiativelor de învăţare on-line şi prin reforma educaţiei obligatorii;

133 Creşterea accesului şi îmbunătăţirea capacităţii de a răspunde la nevoile de cursuri vocationale tehnice conform necesităţilor pieţei muncii, cu scopul de a asigura coeziune economică şi socială.

De asemenea, România participă în numeroase cooperări şi iniţiative bilaterale şi multilaterale în domeniul educaţiei şi instruirii. Aceste programe şi iniţiative cuprind schimbul de experienţă, armonizarea legislaţiei, coordonarea politicilor şi a strategiilor, evaluarea şi dezvoltarea instituţională, pregătirea profesorilor etc. Ca şi ţară candidată, axându-se pe creşterea calităţii procesului educaţional, România a participat şi la programele de acţiune aleUniunii Europene, în domeniul educaţiei şi instruirii.

Situaţia actuală a sectorului educaţional din municipiul Focşani

Aşa cum arată şi Tabelul 1 de mai jos, în municipiul Focşani există 9 şcoli primare, 12 şcoli gimnaziale şi 2 centre educaţionale care asigură Instruire Educaţională Vocaţională. Numărul elevilor din Focşani este de 19.478, ceea ce reprezintă aproape 20% din totalul populaţiei. În municipiul Focşani există şi două ramuri universitare şi cursuri de la alte 3 Universităţi. Cele două ramuri aparţin Universităţii George Bariţiu şi Universităţii Spiru Haret din Bucureşti. De asemenea, Universităţile Bioterra, Petre Andrei din Iaşi şi “Dunărea de Jos” Galaţi organizează cursuri în Focşani.

În municipiul Focşani, bărbaţii par să aibă un nivel educaţional mai scăzut decât femeile.

NUMĂR DE ELEVI NUMĂRUL TIPUL INSTITUŢIEI NUMĂR ÎNVĂŢĂTORILOR / FEMEI BĂRBAŢI PROFESORILOR

GRĂDINIŢĂ 20 1.151 1.246 178 PEDAGOGI

ŞCOALA PRIMARĂ / 156 ÎNVĂŢĂTORI 9 2.921 3.079 ŞCOALA SECUNDARĂ 252 PROFESORI Gimnaziul 12 5.282 5.639 814 PROFESORI Centre de Instruire 2 160 16 PROFESORI Educaţională Vocaţională 181 ÎNVĂŢĂTORI Total 43 19.478 1.082 PROFESORI

În municipiul Focşani există un Inspectorat Şcolar subordonat Ministerului Educatiei şi Cercetării, responsabil cu aplicarea şi furnizarea programelor naţionale de educaţie la nivelul oraşului.

134 În plus, la aceste surse principale de educaţie se adaugă Ateneul Popular „Maior Gh. Pastia”, subordonat Consiliului Local Focşani, care oferă cursuri în: a) TIC şi cursuri de limbi străine pentru angajaţi, conform cererilor companiilor şi b) cursuri pentru adulţi, cu interes special ex. bucătar, ospătar etc. Ateneul oferă de asemenea informaţii şi documentare privind expoziţii artistice şi organizarea de evenimente artistice (spectacole, muzică, animaţie etc.).

Numărul mediu al oamenilor care urmează aceste cursuri anual este de 100 – 150. Cursurile nu sunt gratuite iar majoritatea participanţilor sunt salariaţi peste 25 de ani, cu excepţia cursurilor de artă, la care participă de obicei tinerii. O activitate specifică Ateneului este organizarea de festivaluri, evenimente sociale şi zile deschise privind civilizaţia europeană, fapt care îmbunătăţeşte aspectul cultural al oraşului.

Ateneul are bune relaţii cu instituţiile culturale şi educaţionale de peste graniţă (ex. Franţa, Germania etc.) precum şi cu UNESCO, Asociaţia Culturală Europeană, Directoratele Comisiei UE, Asociaţia Institutului Regional de Educaţie, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea şi alte instituţii. Sursele de informaţii utilizate sunt diversificate, ceea ce ajută la actualizarea activităţilor, dar şi la participarea în cadrul diverslor evenimente cultural europene.

Ateneul are un sistem administrativ-managerial bine pus la punct, care îi permite să-şi elaboreze şi să-şi organizeze corespunzător activităţile. Este situat într-o clădire istorică spaţioasă, unde se pot desfăşura mai multe cursuri în acelaşi timp. Cu toate acestea, datorită creşterii cererii de cursuri de pregătire IT, a apărut necesitatea actualizării sălilor de clasă TIC cu noi computere.

Agenţia Naţională de Plasare a Forţei de Muncă organizează, la rândul ei, cursuri de pregătire (cursuri pe termen scurt sau lung) pentru şomeri. Planurile pentru 2006 prevăd organizarea de cursuri pentru 600 de şomeri. Din cauza lipsei unui centru propriu de instruire, Agenţia Naţională de Plasare a Forţei de Muncă contractează servicii de instruire de la alte instituţii private, prin achiziţie publică.

Prezenţa ONG-urilor este un punct slab pentru comunitate. În trecut, existau anumite programe oferite de ONG-uri, dar la ora actuală activităţile ONG-urilor în sectorul educaţional sunt foarte reduse.

Foarte importantă este prezenţa unităţii de învăţământ „Elena Doamna”, care asigură educaţie pentru copii cu deficienţe de auz, la nivelele preşcolar, şcoală primară, gimnaziu, şcoala de arte şi meserii, precum şi după terminarea liceului.

3. Definirea problemei şi diagnoza

Din datele statistice reiese că populaţia Focşaniului e mai degrabă tânără, însă pare să se înregistreze un declin al numărului populaţiei, din cauza tendinţei de emigrare a populaţiei tinere. Numărul mare al tinerilor care părăsesc oraşul în căutarea unui loc de muncă mai bun, în ţară sau în străinătate, reprezintă o ameninţare pentru viitorul comunităţii. Luarea unor iniţiative

135 pentru a determina populaţia să nu părăsească oraşul şi a unor măsuri pentru îmbunătăţirea vieţii tinerilor constituie aspecte de o importanţă deosebită pentru municipalitate.

Din rezultatele cercetărilor de până acum, reiese că principalele probleme sunt legate de lipsa programelor educaţionale cu multiple posibilităţi de alegere, pentru educarea continuă şi re- calificarea forţei de muncă. Sprijinul rezultat în urma educaţiei vocaţionale acordat afacerilor aflate la început este de asemenea un punct în minus pentru comunitate. Este evident că sistemul educaţiei vocaţionale nu răspunde suficient cerinţelor mediului de afaceri. Instruirea forţei de muncă trebuie să fie mai bine coordonată şi consolidată pentru a răspunde eficient necesităţilor mediului de afaceri. În plus, un procent ridicat al forţei de muncă nu vorbeşte fluent limba engleză şi nu are cunoştinţe de IT.

Deşi rata şomajului nu pare să fie o ameninţare, această problemă trebuie rezolvată deoarece, odată cu integrarea pe piaţa comună din ianuarie 2007, competiţia pe piaţa internă va creşte şi va duce la închiderea afacerilor locale şi la creşterea ratei şomajului. Deşi în şcoli se ţin cursuri de limbi străine şi TIC, totuşi se simte nevoia încurajării eforturilor în acest domeniu şi înfiinţarea unei culturi privind procesul continuu de învăţare, ca şi contribuţie pentru dezvoltarea unei „Societăţi bazate pe cunoaştere”.

Populaţia în vârstă a oraşului are un nivel scăzut de educaţie. Progresele ultimului deceniu, în România, au vizat reducerea nivelului de analfabetism la adulţi. Recunoaşterea analfabetismului ca şi fenomen complex a fost determinată de multiple cauze, asociate cu dificultăţile economice şi constrângerile sociale şi culturale, care au condus la iniţierea unor forme de instruire şi programe cuprinzătoare, axate nu numai pe dobândirea competenţelor de bază ci şi pe soluţionarea problemelor economice ale comunităţii locale.

Infrastructura şcolară este în general într-o condiţie modestă, cu excepţia câtorva şcoli care au fost renovate până la un anumit punct. Infrastructura TIC din şcoli trebuie de asemenea modernizată şi actualizată cu noi echipamente IT; trebuie elaborate cursuri pentru intensificarea folosirii instrumentelor IT de către tineri, în programele şcolare.

Bibliotecile şcolare şi municipale sunt vechi, acoperă doar anumite domenii şi au lipsuri mari în privinţa cărţilor noi. Cărţile nu au mai fost reînnoite din 1990, iar această necesitate este stringentă.

Populaţia romă din zonă este destul de numeroasă şi, deşi au existat în trecut câteva încercări da a introduce în aceste comunităţi programe educaţionale, rezultatele nu s-au bucurat de succes. Deşi în oraş funcţionează o şcoală pentru copiii cu handicap, acestora nu le este asigurată pregătirea ocupaţională. Şi în acest caz, fenomenul de excludere socială reprezintă o ameninţare.

O altă problemă este lipsa curentă de proiecte care au ca scop combaterea analfabetismului, excluderea socială, performanţa scăzută a afacerilor, dar şi ocupaţiile şi cunoştinţele demodate.

136

4. Concluzii

 La momentul actual, municipiul Focşani poate fi văzut ca un oraş în continuă dezvoltare, cu un sistem educaţional funcţional la nivel primar şi secundar, care respectă normele şi standardele naţionale ale educaţiei primare şi secundare.

 Majoritatea şcolilor primare şi secundare din Focşani şi împrejurimi necesită în mod urgent modernizarea infrastructurii şi dotarea cu cărţi şi echipament TIC.

 Bibliotecile municipiului Focşani au fost abandonate pentru mai mulţi ani şi în prezent se constată lipsuri în privinţa cărţilor noi şi a echipamentelor TIC, marea lor majoriatea necesitând totodată lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii.

 Sistemul de educaţie vocaţională din municipiul Focşani este slab dezvoltat. De exemplu, la nivelul municipiului, numărul de centre educaţionale vocaţionale este foarte mic, iar acestea nu au capacitatea de a oferi o varietate de programe de pregătire.

 La ora actuală lipsesc la nivelul oraşului programele privind dezvoltarea contactelor interinstituţionale şi a parteneriatelor internaţionale, prin programe de schimb şi mobilitate.

 Se înregistrează de asemenea lipsa proiectelor finanţate de UE în domeniul educaţiei şi al educaţiei vocaţionale, al dezvoltării resurselor umane şi al pregătirii, dezvoltate în parteneriat cu Primăria Focşani, ONG-uri, şcoli şi alte centre educaţionale şi de instruire.

 Momentan nu există programe care să abordeze probleme cum ar fi excluderea socială şi integrarea grupurilor dezavantajate (ex. comunitatea romă, persoanele cu handicap etc.) în domeniul educaţiei, al educaţiei vocaţionale şi al instruirii, privind îmbunătăţirea condiţiilor lor sociale, dezvoltarea abilităţilor şi promovarea implicării lor active în activităţile profesionale, sociale şi culturale ale oraşului.

 Municipiul Focşani nu are un centru universitar, dar universităţi din alte zone ale ţării organizează la Focşani cursuri pentru persoanele din zonă. Cursurile vizează diverse discipline şi sunt urmate de un număr mare de studenţi.

5. Recomandări

 Primăria Focşani trebuie să promoveze şi să consolideze în mod activ educaţia vocaţională şi oportunităţile de instruire existente în oraş. Primăria trebuie să joace un rol activ, mai ales în promovarea conceptului de educare continuă, prin stabilirea unor parteneriate eficiente între toţi factorii implicaţi relevanţi şi printr-o coordonare adecvată între sectorul educaţiei şi planurile de acţiune privind ocuparea forţei de mucă. Aceste activităţi ar trebui să includă:

 Înfiinţarea unui Centru de formare a abilităţilor şi dezvoltarea educaţiei vocaţionale pentru intensificarea abilităţilor profesionale, conform cerinţelor pieţei locale, prin stabilirea unor rapoarte de cooperare cu alte sectoare de afaceri sau

137 parteneri sociali, privind derularea de activităţi comune pentru dezvoltarea unor noi oportunităţi profesionale şi de instruire;  Dezvoltarea de proiecte care să diminueze cazurile de abandon şcolar şi să reducă dezavantajele educaţionale din cadrul oraşului;  Dezvoltarea de iniţiative pentru asigurarea mediului de pregătire adecvat celor care abandonează şcoala în sensul încurajării reluării educaţiei şi dobândirii abilităţilor de bază necesare vieţii lor profesionale;  Intensificarea capacităţii autorităţilor locale privind elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor şi proiectelor din domeniul educaţiei, al educaţiei vocaţionale şi al instruirii;  Dezvoltarea unor programe care asigură posibilitatea educării continue pentru toate vârstele;  Dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare ocupaţională pentru tineri şi părinţii lor;  Dezvoltarea de programe orientate spre sprijinirea noilor afaceri, activităţilor de antreprenoriat şi cercetare;  Înfiinţarea unor Centre Comunitare, Centre de Educare On-line şi Centre de Instruire care promovează activităţile de cercetare şi inovaţie în domeniul agriculturii, textil, al industriei vinului etc.

 Municipiul Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte un program de Reabilitare şi Întreţinere vizând reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tuturor şcolilor primare şi secundare din oraş şi împrejurimi şi pentru dotarea şcolilor cu echipament IT modern, cărţi şi alte facilităţi necesare procesului de educare. Programul ar trebui să includă şi acţiuni privind implicarea participativă a studenţilor în procesul de modernizare.

 Primăria municipiului Focşani trebuie să formuleze şi să dezvolte programe de modernizare a bibliotecilor din oraş, inclusiv dotarea lor cu ediţii noi şi echipament IT.

138

 Primăria Focşani trebuie să înfiinţeze un Centru Metropolitan de Resurse Umane, oferind tuturor cetăţenilor servicii educaţionale şi vocaţionale, precum şi programe de instruire social incluzive şi de şanse egale. Serviciile trebuie să stabilească o conexiune între cerinţele pieţei de muncă şi capitalul uman disponibil, asigurând în plus sprijinul privind instruirea, informarea şi consilierea pentru organizaţiile interesate (atât publice, cât şi private), pentru dezvoltarea resurselor lor umane, într-un singur proiect, orientat spre crearea „Societăţii bazate pe cunoaştere” a noii Zone Metropolitane Focşani.

 Primăria trebuie să încurajeze şi să promoveze înfiinţarea noilor Universităţi şi Colegii Private (sau înfiinţarea de ramuri regionale ale altor Universităţi româneşti şi europene), axate pe asigurarea de cursuri specializate în forma de zi sau fără frecvenţă, inclusiv cursuri on-line, în domeniile administrării afacerilor, management, marketing, branding, urmărind pe termen lung sporirea spectrului educaţional prin cursuri în ştiinţele tehnice (ex. matematică, informatică, fizică, calculatoare etc.) şi cursuri de economie, ştiinţe sociale, agricultură, chimie etc. Oraşul Focşani are potenţial în a deveni Oraş Universitar în următorii zece ani, datorită poziţiei sale geografice favorabile, în Sud–Estul Regiunii, în lumina Viziunii Strategice de a deveni Zonă Metropolitană şi centru comercial inter- regional în Sud-Estul României.

 Municipalitatea Focşani va trebui să promoveze şi să sprijine dezvoltarea unor diverse tipuri de programe de pregătire care să fie livrate de către furnizorii de servicii private şi de ONG-urile din oraş. Programele de pregătire trebuie să includă::

 Cursuri de pregătire pentru limbi străine şi TIC;  Cursuri de pregătire pentru persoane analfabete;  Cursuri de pregătire pentru sectorul turistic (servicii, comunicare, alimentare, recepţie etc.);  Cursuri de pregătire în sectorul de management (abilităţi de secretariat, abilităţi de comunicare, evidenţe contabile, contabilitate, finanţarea afacerilor, marketing, managementul proiectului, strategia colectivă, dezvoltarea planurilor de afaceri etc.);  Cursuri de pregătire pe probleme de mediu (conservare, protecţie etc.) ;  Cursuri de pregătire ocupaţională la cerere;  Cursuri de pregătire pentru grupuri dezavantajate (persoane cu nevoi speciale, grupuri minoritare).

 Primăria municipiului Focşani trebuie să încurajeze şi să promoveze dezvoltarea de proiecte orientate spre dezvoltarea contactelor inter- instituţionale şi crearea de parteneriate internaţionale prin programe de schimb şi mobilitate în domeniul educaţiei, al educaţiei vocaţionale şi al dezvoltării resurselor umane. Trebuie

139 întreprinse proiecte specifice pentru pregătirea profesorilor, instructorilor, a inspectorilor din domeniul educaţiei şi a pedagogilor, în scopul îmbunătăţirii abilităţilor lor profesorale şi de instruire, cu metode noi, prin programe de schimb şi vizite de studiu atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional şi prin munca în parteneriat cu instituţiile din cadrul proiectelor finanţate de UE (Grudvich, Leonardo da Vinci, Intereg III şi alte programe).

 Primăria municipiului Focşani trebuie să încurajeze, să promoveze şi să preia funcţia de conducere în acţiunile de dezvoltare a iniţiativelor orientate împotriva faptelor de excludere socială, prin includerea grupurilor dezavantajate în activităţile educaţionale şi vocaţional educaţionale ale oraşului. Iniţiativele ar trebui să includă activităţi generale de educaţie şi de instruire vocaţională, cursuri specializate pentru anumite grupuri, ameninţate de excludere socială, anume populaţia romă şi persoanele cu handicap.

Recomandările de mai sus sunt primii paşi spre modernizarea sistemului educaţional şi vocaţional educaţional al municipiului Focşani, în demersurile de a crea o „Societate bazată pe cunoaştere”. Ele pot fi dezvoltate în cadrul iniţiativelor sprijinite prin priorităţile naţionale şi măsurile acestui sector şi ar putea obţine sprijin financiar din partea instrumentelor financiare europene, după integrarea României în UE.

Iniţiativa şi coordonarea generală privind implementarea recomandărilor Priorităţii Strategiei „Educaţie şi Educaţie Vocaţională” vor fi asigurate de Parteneriatul Strategic pentru Educaţie, în strânsă cooperare cu Parteneriatul Strategic pentru Informarea Societăţii şi parteneriatelor Strategice pentru Modernizarea şi Planificarea Urbană, Economie, Turism, Protecţia Socială şi Sănătate.

Sarcina Parteneriatului Strategic pentru Educaţie este de a contribui la realizarea Obiectivului Strategic 5, un „Focşani Bazat pe Cunoaştere”, prin formularea, elaborarea şi implementarea intervenţiilor proiectului în concordanţă cu recomandările Priorităţii „Educaţie şi Educaţie Vocaţională”, în perioada 2007 – 2013.

140

MEDIU

1. Introducere

Pentru prosperitatea oraşului şi calitatea vieţii cetăţenilor, crearea unui mediu de calitate este esenţială. Un mediu atractiv, sigur şi sustenabil are o contribuţie benefică şi vitală pentru imaginea oraşului şi pentru reputaţia pe care acesta o are pe plan extern şi care poate afecta deciziile investitorilor străini.

Pentru a ne asigura că municipiul Focşani poate continua să se dezvolte ca un mediu plăcut, sănătos şi sustenabil pentru generaţiile prezente şi viitoare, angajamentul de a lua decizii responsabile din punct de vedere al mediului este crucial. Practic, acest fapt înseamnă că procesul viitor de modernizare urbană, dezvoltarea infrastructurii transportului, creşterea economică, investiţiile, dezvoltarea sectorului de servicii şi toate programele de regenerare trebuie dezvoltate prin examinarea acţiunilor cu impact în viitor, prin îmbunătăţirea calităţii vieţii fără degradarea mediului înconjurător.

Această secţiune a Priorităţii are ca scop încercarea de rezolvare a problemelor spinoase de mediu, legate de dezvoltarea durabilă a municipiului Focşani şi de stabilire, în contextul strategic local, regional şi general, a recomandărilor pentru intervenţiile orientate spre îndeplinirea Obiectivului Strategic 10:

Obiectivul 10: Crearea unui „Focşani Curat şi Ecologic”, un mediu plăcut, sănătos şi sustenabil pentru generaţiile prezente şi viitoare, asigurând standarde ridicate de protecţia şi managementul spaţiilor verzi, protejarea patrimoniului arhitectural, reciclarea deşeurilor şi utilizarea eficientă a energiei şi apei. Realizarea Obiectivului Strategic 10 este susţinută de Principiul Dezvoltării Durabile, bazat pe protecţia mediului, unul dintre principiile cheie ale Strategiei Municipiului Focşani 2007 – 2013. De asemenea, contribuie la realizarea intervenţiilor sectoarelor transportului, planificării şi modernizării urbane, economiei, sectoarelor de sănătate şi turism, asigurând astfel că aspectele mediului sunt parte coerentă, integrantă a sustenabilităţii cadrului general care caracterizează noua Zonă Metropolitană Focşani.

2. Analiza de context

Procesul de integrare europeană, ca orientare strategică a Guvernului României, are contribuţii semnificative la dezvoltarea generală a sectorului românesc de mediu.

141 În continuare, analiza ia în considerare dezvoltarea generală a sectorului românesc de mediu, din punctul de vedere al acţiunilor guvernamentale privind acordarea priorităţii problemelor de mediu şi implementarea cuprinzătoare a programelor şi strategiilor de dezvoltare a mediului, cu scopul de a îndeplinii cerinţele UE, în domeniul mediului, înainte de aderare.

Strategia Municipiului Focşani 2007 – 2013 respectă priorităţile stabilite de Guvernul României în domeniul mediului şi ca urmare sunt întreprinse analize care să asigure că intervenţiile municipiului Focşani în perioada 2007 – 2013 sunt în concordanţă cu priorităţile şi obiectivele naţionale şi în mod particular, cu măsurile şi axele prioritare stabilite de Programul Operaţional Sectorial pentru Programul de Dezvoltare Regională şi Infrastructură de Mediu 2007 – 2013.

Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu

Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu are în vedere principiile şi practicile Uniunii Europene şi este elaborat pentru a funcţiona ca şi bază, având un rol de catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. Ia în considerare facilităţile şi posibilităţile de dezvoltare a programelor de asistenţă pre-aderare (Phare şi ISPA) şi reflectă obligaţiile internaţionale şi interesele specifice ale României. Scopul este de a reduce decalajul de mediu care există între România şi Europa, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Acest program acoperă perioada 2007 – 2013, dar obiectivele sale ţintesc mai departe, spre necesităţile de dezvoltare ale României, după 2013, prin stabilirea fundaţiei pentru o dezvoltare durabilă a economiei. Programul a fost conceput de Ministerul Mediului şi Administraţiei Apelor, sub coordonarea Ministerului de Finanţe Publice şi în colaborare cu autorităţile locale, regionale şi centrale şi cu alţi factori implicaţi.

Relevanţa acestor informaţii de context pentru Strategia Municipiului Focşani este de a asigura informaţii privind completarea aspectelor de mediu ale Acquis-ului, la nivel naţional. În mod particular, ele se referă în necesitatea de continuare a eforturilor în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, calitatea apei, poluarea industrială şi capacitatea administrativă. Plecând de la aceste informaţii de bază, oraşul va putea să-şi evalueze priorităţile şi să dezvolte intervenţii în privinţa tipurilor de proiecte de finanţare, sub incidenţa Fondurilor Structurale ale UE, în cadrul priorităţilor şi măsurilor naţionale stabilite în Programul

142 Operaţional Sectorial de Mediu, care e legat de obiectivele naţionale cuprinzătoare ale strategiei, prezentată în Planul Naţional de Dezvoltare (PND).

Pentru scopurile specifice ale acestei analize, obiectivele specifice ale POS de Mediu, sunt rezumate în tabelul de mai jos:

1. Îmbunătăţirea accesului la Prin asigurarea infrastructurii apelor regionale şi a utilităţile publice managementului deşeurilor în cel puţin 35 de judeţe, acoperind 70% din populaţie, până în 2015. 2. Îmbunătăţirea calităţii Prin sprijinirea acţiunilor de promovare a politicilor mediului integrate privind protecţia apei, a pământului şi a aerului, urmărind în special respectarea acquis-ului UE, până în 2015:  Prelucrarea suficientă a apei menajere pentru mai bine de 200 de comunităţi cu peste 10.000 de persoane, reprezentând 60 % din încărcătura bio-degradabilă;  Calitate adecvată a apei potabile în toate comunităţile urbane;  Închiderea a minimum 80 de gropi de gunoi necorespunzătoare şi reabilitarea ecologică a siturilor importante afectate de poluarea istorică şi eroziunea de coastă;  Re-tehnologizarea sistemelor centralizate de încălzire din unele zonele poluate 3. Îmbunătăţirea protecţiei În zonele prioritare selectate, prin acţiuni de sprijin: naturii şi a managementului  Îmbunătăţirea managementului reţelei Natura 2000 riscului inundaţiilor  Prevenirea dezastrelor provocate de inundaţii

Obiectivele POS au fost transcrise în 4 priorităţi strategice:

Prioritatea 1 Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei şi deşeurilor Prioritatea 2 Dezvoltarea de investiţii durabile în infrastructura de mediu Prioritatea 3 Stabilirea unor sisteme adecvate de management privind protecţia naturii şi prevenirea riscului inundaţiilor în zonele prioritare selectate Prioritatea 4 Asistenţă tehnică

Caracteristicile cheie ale sectorului de mediu din România

Bunurile naturale ale României reprezintă o valoare adiţională pentru Uniunea Europeană iar patrimoniul natural al UE va fi îmbogăţit cu două zone bio-geografice semnificative – Delta Dunării şi Munţii Carpaţi.

Situaţia mediului înconjurător poate fi descrisă după cum urmează:

 97,8 % din reţeaua hidrografică a României aparţine Bazinului Dunării;  Aproximativ 38% din lungimea Dunării curge în partea de Sud a României;  84% din încărcătura de nitrogen şi 73% din încărcătura de fosfor a apelor Dunării provine din ţările din amonte;  Cu o medie de doar 2.660 m3 apă / locuitor / an, comparativ cu media europeană 4.000 m3 apă / locuitor / an, România este o ţară relativ săracă în resurse de apă;  71% din apa menajeră nu este tratată şi se scurge direct în râurile naturale;  Doar 52% din populaţia României este legată la servicii de apă şi canalizare;

143  362,95 de milioane de tone deşeuri s-au produs în 2003 (97,5 % deşeuri industriale, 0,61% deşeuri periculoase);  Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, dintre care doar 20% pot fi recuperate; doar 2% din materialele recilabile sunt colectate;  Doar 0,25 % din totalul deşeurilor municipale colectate este refolosit, în timp ce peste 99% estre aruncat la groapa de gunoi;  91% din producţia de deşeuri provine din industria extractivă;  Aproximativ 4 milioane de tone pe an sunt produse de industria energetică;  267 de gropi de gunoi municipale operează în zonele urbane, dintre care 238 nu corespund standardelor de mediu; există aproximativ 2.686 de locuri de depozitare a deşeurilor în zonele rurale;  Ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din întregul teritoriu al ţării;  Suprafaţa zonelor naturale protejate reprezintă aproximativ 7% din întregul teritoriu al ţării.

Caracteristicile cheie ale sectorului de mediu – municipiul Focşani

Municipiul Focşani este un oraş de mărime medie în cadrul Regiunii de Sud – Est a României, situat la intersecţia drumurilor europene şi a rutelor feroviare de comunicare, traversat de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki – Moscova – Chişinău – Bucureşti – Plodviv) şi coridorul auto nr. 1 (Talin – Varşovia – Cernăuţi – Bucureşti). Are o suprafaţă de 4.815 ha, acoperind 1% din suprafaţa judeţului Vrancea. Viziunea Strategiei municipiului Focşani 2007-2013 este ca oraşul să fie parte a unei zone metropolitane, un centru comercial inter- regional şi Capitala Vinului Europei de Sud – Est.

Principalele caracteristici de mediu ale municipiului Focşani, sunt rezumate după cum urmează:

 Climă: moderat continentală cu o medie de 90 C, ploi scăzute şi vânt din Nord – Est, cu o altitudine de 55 m;  Totalul suprafeţei de zonă verde: 69,5 ha, reprezentând 4,8% din totalul suprafeţei municipiului, asigurând 6,9 m2/ locuitor, sub media cerută de 17 - 26 m2 / locuitor, conform normelor UE;  Numărul total de locuinţe: 33.577 dintre care 5.305 sunt case, iar 28.702 apartamente;  97,6% din populaţia municipiului este legată la sistemul de furnizare a apei;  93,3% din populaţia municipiului este legată la sistemul de canalizare;  144.259 de tone de deşeuri s-au produs în 2003 (39% deşeuri industriale şi 61% deşeuri domestice) din care nimic nu este reciclat;  Municipiul are 1 groapă de gunoi funcţională, de 4,2 ha, dar care nu corespunde standardelor de mediu ale UE şi care va fi închisă odată ce va fi pusă în funcţiune noua groapă de gunoi regională;

144

3. Definirea problemei şi diagnoza

Trebuie remarcat faptul că în sectorul de mediu, municipiul Focşani depăşeşte aşteptările generale referitor la mediile la nivel naţional. În particular, proporţia deşeurilor rezultate în procesul de producţie (71%) faţă de deşeurile municipale (29%) la nivel naţional, este inversată pe plan local în municipiul Focşani cu deşeuri în producţie de 39% şi deşeuri municipale 61%. Acest lucru indică faptul că zona este relativ curată din punctul de vedere al deşeurilor industriale.

În continuare, Definirea problemei şi diagnoza sectorului de mediu în municipiul Focşani sunt prezentate pe baza principalelor componente de mediu (sectorul apei, managementul deşeurilor, calitatea aerului, protejarea naturii etc.) prin identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe, pentru care se pot desfăşura acţiuni în concordanţă cu măsurile şi priorităţile prezentate în secţiunea 2 de mai sus. Acestea sunt prezentate după cum urmează:

Sectorul Apei;

Sectorul Apei – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Experienţă în exploatarea sistemelor  Reţele de apă şi canalizare subdezvoltate în zonele  Operaţionalitatea sistemelor, datorită proiectelor cu limitrofe fonduri pre-aderare ISPA şi cu fonduri BERD  Deteriorarea fizică a reţelelor  Experienţă în accesarea fondurilor externe  Lipsa de educaţie privind consumarea şi păstrarea  Legislaţia actuală resurselor  Existenţa studiilor de fezabilitate  Preţuri mari cauzate de creşterea tarifelor, necesare  Existenţa proiectelor ONG-urilor, pentru sprijinul pentru plata împrumutului de la BERD Asociaţiilor de Proprietari în Managementul Integrat  Instalaţii vechi la apartamentele de bloc al Resurselor de Apă  Lipsa apometrelor individuale  Soluţii pentru reducerea pierderii de apă în  Lipsa conştientizării pericolului adunării de apă în apartamentele de bloc subsolul clădirilor  Sistem de alimentare apă extins, reparat şi  Fonduri locale insuficiente modernizat  Ţevi de canalizare vechi la nivelul străzii  Finanţarea unui memorandum semnat privind repararea, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de purificare a apei  Cetăţenii acceptă introducerea apometrelor

Managementul deşeurilor;

Managementul deşeurilor – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Legislaţia locala şi naţională  Lipsa informaţiilor şi educaţiei în sectorul deşeurilor - Sistem ecologic de colectare a deşeurilor  Echipament insuficient pentru colectarea selectivă a  Groapa de gunoi regională urmează sa fie construită deşeurilor  Furnizorii de servicii existenţi  Colectare ne-selectivă a deşeurilor  Dezbateri publice ţinute în mod regulat în cadrul  Fonduri insuficiente Primăriei  Groapa de gunoi nu corespunde normelor  Înfiinţarea Poliţiei Comunitare  Lipsa echipamentului de prelucrare a deşeurilor  Existenţa planurilor de acţiune  Lipsa interesului din partea cetăţenilor şi a comunităţii  Existenţa studiilor de fezabilitate locale  Proiecte finanţate anterior  Percepţie slabă din partea mass media locală  Agenţia Locală de Protecţie a Mediului  Indiferenţă şi lipsă de interes din partea cetăţenilor  Disponibilitatea instituţiilor publice pentru  Încălcarea legii dezvoltarea parteneriatelor de mediu  Comunicare insuficientă între instituţiile publice şi  Existenţa hotărârilor Consiliului Local companii

145  Colaborare insuficientă între administraţia publică locală şi asociaţiile de proprietari  Lipsa educaţiei civice  Inactivitate  Insuficienta implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor  Echipament tehnic insuficient  Lipsa implicării din partea ONG-urilor de Mediu pentru dezvoltarea proiectelor de mediu

Reţeaua de încălzire şi calitatea aerului;

Reţeaua de încălzire şi calitatea aerului – Municipiul Focşani

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Operator unic  Existenţa unei reţele vechi  Reţeaua acoperă majoritatea oraşului  Pierderi de energie pe reţea  Experienţă  Lipsa reciclării apei în reţea  Strategia naţională pentru reţeaua de încălzire  Apa dură  Cogenerarea combinând producţia de căldură cu  Lipsa echipamentelor pentru monitorizarea şi electricitatea controlarea emisiilor  Existenţa unui plan energetic  Fonduri locale insuficiente  Planuri pentru extinderea reţelei de distribuţie de gaze naturale  Existenţa studiilor de trafic (poluarea aerului)  Existenţa rapoartelor anuale privind monitorizarea emisiilor

Protecţia naturii

Protecţia naturii – Municipiul Focşani

PUCTE FORTE PUNCTE SLABE  Existenţa studiilor de reabilitare a spaţiilor verzi  Plan Urbanistic depăşit  Existenţa spaţiilor special amenajate pentru creşterea  Fonduri locale insuficiente copacilor  Lipsa implicării proprietarilor în îngrijirea zonelor  Implicarea Agenţiei Locale de Mediu în dezvoltarea verzi din jurul blocurilor parteneriatelor pentru comunitate şi conştientizare.  Lipsa interesului din partea mass media  Lipsa participării comunităţii  Folosirea insuficientă a posibilelor resurse de finanţare  Lipsa ONG-urilor de mediu  Nerespectarea legii  Interes insuficient din partea autorităţii locale pentru participarea publică  Spaţii verzi insuficiente

Referitor la priorităţile şi măsurile locale, următoarea Matrice este o prezentare generală a problemelor cheie definite şi diagnosticate la nivel naţional. Practic, defineşte problemele cheie din sectorul de mediu la nivel naţional, examinând factorii externi şi interni şi propunând soluţii pentru maximizarea impactului oportunităţilor identificate. Matricea însăşi serveşte drept model pentru dezvoltarea intervenţiilor la nivel local, cu impact asupra realizării priorităţilor şi măsurilor naţionale, acesta fiind motivul pentru care este denumită Matricea Naţională a Confruntării.

146

Matricea Naţională a Confruntării

Factori externi

Oportunităţi Ameninţări

Fonduri PPP Piaţa mare a Pregătirea Costuri Capacitate Presiunea UE echipamentelor proiectului mari ale de economică de protecţie a la nivel proiectelor investiţie asupra mediului local de mediu la nivel bio- local & diversităţii co- finanţări puternice a proiectelor de mediu Puncte tari: Soluţii posibile

Legislaţia de Accesarea fondurilor europene; mediu încurajarea proiectelor PPP în armonizată cu domeniul apei şi deşeurilor; legislaţia UE; existenţa unei pieţe mari pentru Definirea problemelor sectoriale cheie Experienţă în investiţii şi echipamente în dezvoltarea România; experienţa anterioară Costuri mari ale proiectelor de mediu, reducerea proiectelor; în proiecte de management capacităţii de investiţie şi a capacităţii de asigurare Arii protejate; reprezintă o premisă pozitivă a co-finanţării autorităţilor locale; lipsa Identificarea pentru proiecte de dezvoltare personalului calificat în cadrul elaborării zonelor de viitoare proiectelor de mediu; infrastructură slabă a comunităţi managementului apei şi deşeurilor, cu impacte aglomerate şi a Obiectivele şi priorităţile POS de negative asupra sănătăţii şi a resurselor umane; zonelor care Mediu trebuie definite pentru a folosirea tehnologiilor convenţionale pentru necesită asigura rezolvarea problemelor producerea energiei duce la poluare atmosferică şi management al de mediu; proiectele vor conduce mari cantităţi de deşeuri; presiunea factorilor calităţii aerului; la crearea de slujbe şi dezvoltare economici asupra bio-diversităţii şi lipsa Managementul economică; asigurarea unui managementului duce la un număr mare de specii apelor pe bazine mediu sănătos pentru cetăţenii ameninţate cu dispariţia. Priorităţile constau în hidrografice. români prin creşterea cantitativă necesitatea de a investii în infrastructura de mediu şi calitativă a accesului la şi intensificarea capacităţii instituţionale pentru utilităţile şi serviciile publice pregătirea şi managementul proiectelor. Puncte trebuie să reprezinte principala Factori Interni Factori slabe: prioritate a POS de Mediu.

Infrastructură slabă a reţelei de apă / apă menajeră; Infrastructură slabă privind deşeurile solide; Lipsa echipamentelor pentru controlul emisiilor; Tehnologii poluante; Lipsa managementului bio-diversităţii.

147 Prin compararea punctelor tari şi slabe ale sectorului de mediu din municipiul Focşani cu diagnoza şi definirea problemelor identificate la nivel naţional, reiese clar că majoritatea problemelor locale sunt în acelaşi timp şi probleme naţionale. Guvernul României ia măsuri serioase pentru a atinge standardele europene înaintea aderării ţării la UE, dar principala întrebare este cum au loc, pe plan local, intervenţiile pentru îndeplinirea standardelor şi cerinţelor naţionale?

4. Concluzii

 În acest moment, nu există o abordare organizată la nivel local pentru a răspunde standardelor naţionale. Nu există o strategie sectorială de mediu, un program operaţional sau un plan local de acţiune care să răspundă standardelor naţionale şi europene. Intervenţiile de mediu au loc doar atunci când sunt cerute de Guvernul României. Ele sunt văzute ca şi cerinţe obligatorii din partea Guvernului Român, ceea ce demonstrează clar că, în absenţa programelor operaţionale locale şi în absenţa strategiei locale de mediu, cerinţele Guvernului Român sunt văzute ca stringente la nivel local. Situaţiile în sine sunt nefavorabile comunităţii de afaceri, dar şi cetăţenilor. Multe întreprinderi locale din Focşani înfruntă, în acest moment, probleme serioase în a răspunde cerinţelor naţionale din domeniul mediului, înainte de aderarea ţării la UE. În acelaşi timp, nu există programe locale care să definească eforturi comune pentru asistarea acestor întreprinderi.

 Municipiul Focşani se confruntă cu o infrastructură slabă din punctul de vedere al deteriorării fizice a reţelelor de apă / apă menajeră; deşeurile solide - în privinţa practicilor de management şi participării comunitare; colectarea selectivă a deşeurilor şi lipsa colectării deşeurilor în zonele învecinate ale oraşului; groapa de gunoi nu corespunde normelor standard şi un sistem vechi al reţelelor de încălzire, cu pierderi de energie şi poluare crescută a aerului; lipsa echipamentelor privind monitorizarea şi controlul emisiilor.

 Capacitate administrativă scăzută a municipiului Focşani în cadrul sectorului de mediu, o prezenţă slabă a agenţiei locale de mediu şi lipsa ONG-urilor. Capacitatea de co-finanţare locală este un dezavantaj în ceea ce priveşte implementarea proiectelor de mediu, astfel încât trebuie stabilite priorităţi clare. În prezent, sectorul de mediu este sub-finanţat iar impactul asupra mediului, în timpul derulării de intervenţii locale în sectoare precum transportul, economia, infrastructura etc, nu este administrat corespunzător.

 Gradul de cunoaştere a legislaţiei de mediu este în general scăzut în municipiului Focşani. Situaţia este mai bună la nivelul Agenţiei Locale de Protecţie a Mediului. Ca parte a strategiei generale, această situaţie trebuie administrată cât mai curând de către municipalitate. Este important ca relevanţa legislaţiei de mediu la nivel naţional şi local să fie înţeleasă şi încorporată în strategia sectorială locală şi programele operaţionale. De exemplu, pentru a susţine afirmaţiile anterioare, vizita la companiile locale a demonstrat faptul că acestea reacţionează la legislaţia de mediu doar când sunt obligate şi nu iau iniţiativa creării unui plan corespunzător.

5. Recomandări

148 Obiectivul general al Programului Operaţional de Mediu este protecţia şi îmbunătăţirea infrastructurii mediului, în concordanţă cu necesităţile sociale şi economice ale ţării, cu accent pe îndeplinirea standardelor UE.

În recomandarea de intervenţii pentru municipiul Focşani, trebuie luate în considerare obiective şi priorităţi naţionale, care să ofere garanţii că îndeplinesc indicatorii regionali şi naţionali. Aşa cum a fost demonstrat şi de matricea naţională de confruntare prezentată mai sus, analiza datelor furnizate arată că intervenţiile strategice trebuie să răspundă următoarelor obiective generale:

1. Îmbunătăţirea infrastructurii managementului apei şi deşeurilor; 2. Îmbunătăţirea calităţii aerului; 3. Îmbunătăţirea protecţiei naturii şi a managementului riscului de inundaţii.

Priorităţile trebuie să răspundă indicatorilor naţionali şi regionali după cum urmează:

1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management a utilităţilor de apă şi deşeuri; 2. Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu; 3. Stabilirea unor sisteme adecvate de management pentru protecţia naturii şi prevenirea riscului de inundaţii, în zonele prioritare selectate; 4. Asistenţă tehnică

Recomandările strategice pentru 2007 - 2013, sunt listate după cum urmează:

 Dezvoltarea unei strategii sectoriale de mediu şi a unui program operaţional cuprinzător, pentru îndeplinirea standardelor naţionale din domeniul mediului, în municipiul Focşani, pe termen scurt, mediu şi lung. Strategia trebuie să ia în considerare direcţiile de dezvoltare ale oraşului, conform Viziunii Strategiei Municipiului Focşani 2007 – 2013.

 Sprijin instituţional pentru creşterea eficacităţii operaţiunilor de management al deşeurilor solide, din oraş;

149 La ora actuală există o discrepanţă evidentă între creşterea cererii pentru servicii sanitare şi de colectare a deşeurilor solide şi capacitatea de a asigura servicii eficiente. Colectarea deşeurilor solide este inadecvată, lăsând pe străzi gunoaie neridicate, aruncate în locuri libere, în canale de scurgere şi pe suprafaţa în ape sau arse în aer liber. Caracterul sanitar necorespunzător este destul de comun, constituind o ameninţare pentru sănătatea publică. Conceptul de Management Sustenabil Integrat al Deşeurilor (MSID) adoptat de municipiul Focşani, reprezintă o abordare pentru implementarea unor soluţii mai bune şi cu capacitate de sustenabilitate mai ridicată a problemelor deşeurilor solide, dar pentru implementarea lor de succes este inevitabilă necesitatea sprijinului instituţional de intensificare a eficienţei operaţiunilor managementului deşeurilor solide în oraş.

 Dezvoltarea unui Parteneriat Public pentru a analiza cursul deşeurilor, poluarea aerului şi impactul acesteia asupra legislaţiei mediului, pentru a realiza un plan de acţiune şi strategii de finanţare;

 Dezvoltarea capacităţii serviciilor de apă prin atingerea indicatorilor de performanţă ai UE şi sistemelor de puncte standard, îmbunătăţind astfel furnizarea de apă potabilă;

 Reabilitarea şi extinderea sistemului reţelelor de canalizare;

 Sprijin Managerial pentru realizarea standardelor ISO privind reţeaua districtuală de încălzire a operatorilor;

 Determinarea potenţialului înalt de eficienţă a co- generării pentru economisirea energiei;

 Îmbunătăţirea eficacităţii energiei în sistemele districtuale de încălzire;

 Realizarea unei perdele de protecţie forestiere în jurul municipiului Focşani

 Sprijin instituţional privind managementul riscului de inundaţii;

150  Dezvoltarea de parcuri şi zone verzi conform noului Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani. La ora actuală municipiul Focşani asigură doar 6,9 m2 de zonă verde per locuitor, faţă de 17-26 m2 cum e cerut de legislaţia UE

 Luarea unor măsuri de remediere privind împrejmuirea cu gard a gropii de gunoi, securizarea zonei şi prevenirea poluării locale a pământului. Închiderea actualei gropi de gunoi e cauzată de înfiinţarea unei noi gropi regionale de gunoi, în afara municipiului Focşani.

Iniţiativa şi coordonarea generală pentru implementarea recomandărilor Priorităţii Strategiei „Mediu”, vor fi asigurate de Parteneriatul Strategic de Mediu, în strânsă colaborare cu Parteneriatul Strategic pentru Planificare şi Modernizare Urbană, Parteneriatele Strategice pentru Transport, Economie, Turism şi Protecţie Socială şi a Sănătăţii.

151 TIC ŞI GUVERNAREA ON-LINE

1. Introducere

Importanţa dezvoltării programului „Guvernarea on-line” rezultă din asigurarea accesului electronic a cetăţenilor şi mediului de afaceri la servicii publice prin utilizarea oportunitatilor pe care le oferă tehnologia informaţiei. Aspectul cheie al guvernării on-line este reprezentat de cerinţa de a asigura utilizatorilor servicii moderne, indiferent de tipul şi numărul instituţiilor care ar putea fi implicate în furnizarea lor. Partenerii din municipiu ar trebui să se angajeze în gruparea surselor de informare, a sistemelor şi serviciilor informatice şi să le integreze, pe cât posibil, în aşa fel încât utilizatorul să se adreseze doar unei instituţii, pentru a obţine servicii complete, care să răspundă cerinţelor sale. Toate acestea se axează pe necesitatea dezvoltării comunităţii, având ca beneficiari cetăţenii, elevii şi mediul de afaceri, cu scopul de a ne asigura că aceştia beneficiază de oportunităţile pe care Societatea Informaţională le poate oferi. De asemenea, în procesul de coordonare a acestor activităţi de dezvoltare, trebuie să ne asigurăm că cei care sunt deja în situaţii de risc, excludere socială, să nu fie şi mai izolaţi de aceste acţiuni şi că beneficiile şi oportunităţile create de noile tehnologii sunt disponibile tuturor.

Această Prioritate are ca scop stabilirea recomandărilor pentru intervenţiile orientate spre realizării Obiectivului Strategic 5:

Obiectivul 5: Crearea unui „Focşani bazat pe cunoaştere”, cu un nivel ridicat de educaţie spe- cializată, centre de formare continuă, infrastructură şi servicii IT dinamice, care să conducă la integrarea cu- rentelor de dezvoltare din Europa şi din lume, ca factor generator de 1) „know how” externalizat şi promovat atât la nivel naţional, cât şi în cadrul regiunii şi 2) resurse umane specializate - capital pentru Focşaniul secolului 21 şi pentru Regiunea Sud Est.

Aceasta necesită dezvoltarea unei infrastructuri IT şi a unor servicii dinamice, ca şi condiţie preliminară a obţinerii unei economii bazate pe cunoaştere, infrastructură puternică a reţelei sectorului de servicii şi comercial, care să asigure extinderea completă a municipiului Focşani într-un viitor centru comercial inter-regional, în Sud – Estul României.

Prioritatea „TIC şi Guvernare on-line”, ca parte a Strategiei municipiului Focşani 2007 – 2013, reprezintă un pas important spre dezvoltarea iniţiativelor la nivel local pentru a

152 răspunde obiectivelor strategice naţionale şi pentru dezvoltarea Societăţii Informaţionale ca parte integrantă a „Economiei bazată pe cunoaştere”, urmărind Direcţiile Strategiei Naţionale:

 Asigurarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;  Intensificarea capacităţii resurselor umane prin educaţie şi instruire;  Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea regulamentelor şi politicilor generale (inclusiv cadrul legal);  Promovarea unor servicii universale la un preţ accesibil;  Îmbunătăţirea securităţii informaţiei la nivel global şi al reţelelor de comunicare.

Şi care contribuie la următoarele rezultate:

1. Consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului prin implicarea cetăţenilor în viaţa publică şi prin facilitarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi modernizarea administraţiei publice (Guvernarea electronică, administrarea electronică);

2. Dezvoltarea economiei de piaţă şi tranziţia progresivă spre noua economie – competitivitatea crescută a mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă în sectoarele de înaltă tehnologie, prin dezvoltarea comerţului electronic, teleworking, a noilor metode de management a afacerilor, finanţelor şi resurselor umane, integrarea facilităţilor TIC în noile produse şi servicii, dezvoltarea sectorului TIC;

3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii datorită folosirii noii tehnologii, în domenii precum: protecţia socială, sănătate, educaţie, protecţia mediului şi monitorizarea dezastrelor, securitatea transporturilor etc.; astfel pot fi îndeplinite scopuri precum integrarea în Societatea Globală Informaţională.

2. Analiza de context

Pentru a ne asigura că recomandările pentru intervenţiile din perioada 2007 – 2013 sunt în concordanţă cu priorităţile şi măsurile naţionale, analiza va include un rezumat al TIC / Guvernarea electronică, în Planul Operaţional Regional (POR)şi a situaţiei actuale a municipiului Focşani, privind modernizarea la zi a sectorului TIC.

TIC / Guvernarea electronică în cadrul Planul Operaţional Regional (POR)

Programul Operaţional Regional (POR) “Dezvoltarea Regională” reprezintă unul din cele şase programe care vor fi implementate sub asistenţa Fondurilor Structurale UE în România, în perioada 2007 – 2013.

Secţiunea TIC / Guvernarea electronică a POR propune următoarele intervenţii:

Îmbunătăţirea potenţialului TIC în şcoli

 Dotarea cu echipamente TIC – calculatoare

153  Infrastructura fizică TIC.

Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor

 Infrastructura IT;  Accesul la reţelele mai mari;  Promovarea tehnologiei TIC (echipamente, reţele, software etc.).

Sprijinirea şi modernizarea afacerilor regionale şi locale

 Comerţ electronic, afaceri electronice  Sisteme ERP  Sisteme electronice de urmărire a flotelor (GPS) de autovehicule  Aplicaţii pentru managementul deşeurilor

Dezvoltarea mediului de afaceri în turism

 Sprijinirea caracterului antreprenorial în domeniul turismului (asigurarea serviciilor, caracter antreprenorial şi tehnologia informaţiei)  Crearea reţelelor de comunicare  Investiţii în echipamente TIC

Sprijinirea dezvoltării proiectelor integrate ale comunităţii

 Investiţii în echipamente TIC, precum şi promovarea, în rândul cetăţenilor, a modului de folosire eficace a noilor tehnologii; acţiunile vor include dezvoltarea serviciilor publice TIC, cum ar fi pagini web care asigură accesul direct şi imediat la informaţiile şi / sau serviciile municipale, promovarea comerţului electronic etc.

Îmbunătăţirea mobilităţii urbane printr-o reţea publică de transport eficientă

 Amplasarea sistemelor de monitorizare şi control a traficului, pentru creşterea fluxului traficului, informarea în timp real a utilizatorilor sistemului public de transport, instalarea sistemelor de informare a pasagerilor, dispecerat;

Reabilitarea stradală şi a utilităţilor publice aferente (apă, electricitate etc.)

154  Infrastructura utilităţilor publice s-a deteriorat, iar reţelele de apă, electricitate, gaz, telefonie şi alte utilităţi trebuie reînnoite.

Servicii publice urbane  Îmbunătăţirea şi abordarea modernă a administraţiei urbane, incluzând guvernarea electronică, metode menite a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la informaţie, implicare activă în dezvoltarea politicilor şi în procesul de luare a deciziilor, campanii de informare etc.

 Promovarea şi investiţia în serviciile telematice privind accesul cetăţenilor şi utilizarea eficientă a sistemelor de control al traficului şi comunicare, acţiuni de promovare a utilizării Internetului etc.

 Dezvoltarea serviciilor publice urbane şi exploatarea potenţialului tehnologic al companiilor informaţionale, privind îmbunătăţirea furnizării de servicii de interes public pentru cetăţeni şi întreprinderile mici.

 Investiţii şi sprijin în vederea folosirii sistemelor informaţionale pentru managementul eficient al resurselor umane, oportunităţile de instruire şi angajare şi servicii sociale precum îngrijirea sanitară educaţie, cultură etc.

 Sprijinul autorităţilor locale pentru know-how şi transferul de tehnologie de la membrii experimentaţi ai UE; studii şi evaluare privind reorganizarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice; bază de date privind practicile de management urban şi sustenabilitate; promovarea a noi şi moderne structuri urbane de management; introducerea indexurilor de sustenabilitate locală, instrucţiuni de folosire şi posibile îmbunătăţiri.

Situaţia actuală a municipiului Focşani privind modernizarea la zi a sectorului TIC

Unităţile administraţiei publice locale din municipiul Focşani au dezvoltat în timp mai multe proiecte TIC urmarind atât creşterea eficienţei activităţilor cât şi imbunătăţirea serviciilor publice. Toate aceste proiecte s-au dezvoltat in sensul rezolvarii punctuale a unor nevoi specifice, fara a tine cont de necesitatea integrarii tuturor subsistemelor.

Astfel, există un nivel scăzut de colaborare între sectorul public şi privat, fără transfer al experienţei dintre actorii municipiului şi ai regiunii, sau între departamentele administraţiei locale. Următoarele sub-secţiuni prezintă situaţia mult mai detaliat:

155

TIC şi unităţile municipalităţii

Municipalitatea poate fi văzută ca subdivizionată în unităţi (40), grupate pe 3 nivele de maturitate TIC:

 Nivelul 1: Primăria care este cea mai avansată organizaţie în folosirea instrumentelor TIC;  Nivelul 2: Companiile de utilităţi si Serviciile Publice care folosesc instrumente TIC  Nivelul 3: Unităţi educaţionale care nu folosesc, sau folosesc într-o măsură foarte mică instrumente TIC.

Deşi în Primărie se folosesc foarte mult Tehnologiile Informaţionale (86 de computere, 7 servere etc.), nu există un buget IT la nivelul municipiului, nici o strategie de informatizare aprobată. Deşi nu sunt purtate oficial discuţii referitoare la sectorul IT, există o Comisie de Informatizare, care la momentul actual elaborează un plan IT.

Departamentul informatic

Departamentul care se ocupă de problemele legate de TIC / guvernare electronică, este situat în interiorul Primăriei şi are două funcţii principale:

 Dezvoltarea si mentenanta sistemelor informatice  Asigurarea promovarii imaginii institutiei.

Există 5 oameni care lucrează în cadrul departamentului, dintre care unii au o experienţă IT semnificativă. Patru din acestia sunt membri ai Asociatiei Nationale a Informaticienilor din Administratia Publica. Cu toate acestea, capacitatea echipei este limitată nu doar de criteriile numerice stricte, ci şi datorită faptului că personalul departamentului de comunicare este folosit ca şi departament intern IT de sprijin, pentru multe unităţi ale municipalităţii. Un alt punct care merită a fi menţionat este legătura foarte bună care există între departamentul economic şi departamentul de comunicare.

Cunoştinţele IT

Deşi legea română prevede ca 100% din personalul administraţiei publice să deţină ECDL, angajaţii Primăriei Focşani nu au nici un fel de diplome în acest sens, motiv pentru care majoritatea oamenilor au învăţat singuri. La ora actuală există un interes

156 scăzut privind acest aspect, la toate nivelele, de la nivelul personalului, până la nivelul Consiliului Local. Şi aici ca şi peste tot, Tehnologia Informaţiei nu este percepută ca şi muncă adevărată.

Semnătura electronică şi intranet-ul

Municipiul Focşani a realizat o reţea de fibră optică care leagă fizic mai mult de 40 de unităţi ale municipalităţii. Aceasta constituie infrastructura pe care se vor dezvolta toate toate proiectele de tehnologia informatiei in administratia publica locala si poate conduce ulterior la:  Asigurarea functionarii omogene si integrate a aplicatiilor  Utilizarea in comun a bazelor de date existente atat in Primarie cat si in celelalte institutii  Implementarea unei solutii unitare de management al documentelor  Realizarea unui sistem de telefonie in retea, astfel incat Primaria sa poata vorbi gratuit cu toate institutiile subordonate  Asigurarea accesului la internet pentru toate institutiile subordonate Consiliului Local  Implementarea de noi proiecte privind asigurarea serviciilor electronice pentru institutii publice , agenti economici si cetateni.  Standardizarea sistemelor de baze de date si a aplicatiilor  Facilitarea accesului cetatenilor la toate categoriile de servicii publice

Introducerea unor servicii electronice de transmitere şi prelucrare a datelor de gestiune economico-financiară, autentificate cu semnătură digitală, care sa serveasca la modernizarea şi eficientizarea procedurilor de lucru şi la reducerea timpului necesar realizării situaţiilor financiare lunare şi trimestriale a constituit în acelaşi timp un demers menit să testeze capacitatea administraţiei publice locale de a asimila tehnologia informaţiei, şi în special lucrul cu documente electronice semnate digital, cu scopul evident al sincronizării treptate a administraţiei noastre cu modul de lucru general al administraţiei în societăţile informaţionale.

Interoperabilitatea

Primaria Municipiului Focşani are un Sistem de Management al Documentelor. Cu toate acestea, există probleme serioase din cauza soluţiilor specifice (software specializat) în anumite unităţi sau departamente. De asemenea diferitele nivele de maturitate IT dintre unităţi reprezintă o posibilă problemă privind interoperatibilitatea schimbului de informaţii (sporirea efectelor prin acţiuni descentralizate). Un sistem GIS, început în 1995, ar putea constitui un instrument principal privind interoperatibilizarea, dacă nu va fi limitat doar la date geografice. Cu toate acestea, proiectul GIS a fost închis între 2002 şi 2005. La ora actuală a fost

157 relansat, iar o propunere legată de acest aspect ar trebui publicată în acest an. Chiar daca au fost derulate mai multe proiecte IT in sistemul administratiei publice locale din municipiul Focsani, problemele concrete nu constau în numărul iniţiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice şi de planul lor de aplicare, ci într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară şi, mai ales, de o utilizare inadecvată a oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Orientarea către cetăţeni

Municipiul Focşani a realizat un sistem de management al documentelor, care permite urmărirea traseului cererilor de către cetăţeni. Asta e o realizare importantă, existând şi un regulament local. Mai mult, alte două proiecte din acest domeniu au fost implementate, în coordonare cu asociaţiile comunitare, Organizaţiile Non-Guvernamentale locale interesate de relaţia dintre cetăţeni şi instituţiile publice - Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar.

Eficientizarea proceselor

La ora actuală există un grad înalt de conştientizare a nevoii de optimizare a proceselor, cu toate acestea nu există o hartă a procesulor. Procesele bazate pe documente scrise sunt considerate eficiente, dar procesele electronice întâmpină rezistenţă (aspecte legate de zona de confort, curba de învăţare etc.).

Securitate şi confidenţialitate

Aceasta este o zonă mai puţin matură decât oricare dintre celelalte zone IT. Nu există politici oficiale de securitate (există câteva practici limitate), plan de continuitate şi nici practici din partea cetăţenilor, de verificare a înregistrărilor din domeniu (lipsa conştientizării).

Licenţa

Nu toate programele de soft au licenţe, cu excepţia sistemului (Windows) şi a aplicaţiilor specializate (ex, Finanţe, etc.). Pentru rezolvarea acestor probleme şi din cauza lipsei fondurilor, sunt testate soluţii open source.

Pagina Web

Există aproximativ 1000 de utilizatori unici pe lună pe www.focsani.info (deşi nu există un sistem de monitorizare a traficului). În prezent, anumite formulare pot fi descărcate, iar informaţia despre Primărie este uşor accesibilă. Există un plan de a realiza pagina ca un portal al municipiului, cu CMS, care va permite fiecărui departament să deţină controlul asupra propriilor informaţii.

158

Departamentul de Statistică

Un actor cheie şi indicator al gradului de folosire al TIC în Focşani este departamentul de statistică. Acesta are relaţii puternice cu majoritatea organizaţiilor din oraş şi judeţ, fiind în colaborare cu statistica naţională. În ciuda acestei situaţii, anumite baze de date sunt în continuare tipărite înainte de a fi schimbate (la nivel local) şi deşi există formulare electronice pe pagina web, doar 2% dintre IMM-urile locale trimit datele pe Internet. Mai mult, datele TIC nu sunt deloc monitorizate.

Biblioteca judeţeană

Bibliotecile sunt în general bune indicatoare ale asimilării IT de către populaţie. În mod evident, utilizatorii tipici ai soluţiilor IT din biblioteci sunt oameni educaţi (vârsta nu este un factor semnificativ). www.cjvrancea.ro cuprinde foarte multe informaţii, dar nu este interactivă (ex. nu se pot rezerva cărţi). A fost prima pagina de web a unei biblioteci din ţară, care avea încorporat un sistem de analizare a traficului. Lipsa fondurilor face momentan imposibilă obţinerea caracterul interactiv cerut de utilizatori. Registrele scrise ale cărţilor nu au mai fost întreţinute din 2000, iar persoanele care au dificultăţi în a lucra cu calculatorul sunt ajutate de un bibliotecar.

3. Definirea problemei şi diagnoza

În ciuda tendinţelor mondiale ale asimilării TIC / a guvernării electronice, în Focşani este clar că acest sector nu poate fi văzut ca unul individual, ci mai degrabă ca un sector care facilitează alte activităţi. Astfel, industria TIC este limitată ca număr şi scop. Din această cauză, utilizatorii locali (inclusiv administraţia locală) întâmpină probleme în accesarea expertizelor şi a know-how-lui cerute.

Strategia anterioară a municipiului nu a luat în considerare TIC / guvernarea electronică ca şi sector prioritar şi, de asemenea, la nivelul municipiului nu există documente, strategii TIC etc. la zi, realizate de municipalitate. Astfel, în ciuda reformelor administrative publice impresionante şi a progreselor tehnologice (sisteme de urmărire a documentelor, reţele de fibră optică etc.) s-a ajuns la implementarea neorientată şi necoordonată a unor tehnologii la nivelul municipiului.

Înţelegerea evidentă a conceptului de guvernare electronică la nivelul Primăriei Focşani nu este aceeaşi la nivelul departamentelor şi la nivelul consiliului. La nivelul consiliului, guvernarea electronică este văzută într-un caz fericit ca „folosirea tehnologiei digitale în management şi furnizarea de servicii publice, mai ales prin Internet”, iar la polul opus, ca o resursă folosită în mod greşit. Pe de altă parte, la nivelul departamentelor, opinia este mai apropiată de opinia UE, respectiv de a „facilita defăşurarea activităţilor administratiei”.

Municipiul Focşani nu a definit încă strategia sau viziunea TIC / guvernarea electronică şi în mod particular, guvernarea electronică este încă abordată ca o simplă optimizare a procesului administrativ (şi deseori ca un efort la nivel local de conformare cu cadrul legal românesc), şi nu ca o schimbare de mentalitate spre un sistem centrat pe cetăţean. Ca atare, municipiul Focşani se află încă la un nivel mediu, în conformitate cu o traiectorie tipică de tranziţie a guvernării electronice, după cum e prezentat în diagrama următoare:

159

În cele din urmă, proiectele TIC reprezintă o problemă care trebuie formulată, deoarece deseori ele sunt componente ale altor proiecte sectoriale (transport public, turism, asimilarea tehnologiei de către IMM-uri) aşa cum reiese din Planul Operational Regional. Această situaţie este clar rezumată în graficul „Forţelor Duale” a dimensiunii proiectelor TIC (vezi mai jos) între dimensiunile ce facilitează şi cele de sine stătătoare.

Forţe “Duale “

ICTIndustria Industry TIC ICTDezvoltare Sector ICTSector Service TIC Developmentsector TIC sectorservicii

ICT TIC infrastructure strategicfocus strategicfocus infrastructureDezvoltarea R&D developmentinfrastructurii

ICTTIC as ca ‘ Enabler facilitator’ of a uneiBroad dezvoltari- base deDeve amploarelopment

agricsector servicesector industrialsector socialsector publicsector privatesector sectoragricol sectorservicii sectorindustr sectorsocial sectorpublic sectorprivat servici

Concret, municipiul Focşani întâmpină diverse dificultăţi legate de TIC / guvernarea electronică:

 Viziunea TIC / guvernarea electronică, care la rândul ei produce:

160 . Utilizarea ineficientă a resurselor municipale (nu doar a celor financiare); . Lipsa unui scop şi a simţului dezvoltării; . Incapacitatea de monitorizare a eforturilor . Incapacitatea de conformare cu legea în practică (aspecte legate de licenţă, aspecte ECDL).

 Preponderenţa proceselor bazate pe documente scrise:

. Împiedică eficacitatea TIC; . Reduce eficacitatea administrativă.

 Lipsa interoperabilitatii (aspecte legate de back office) care împiedică dezvoltarea municipiului în mai multe feluri, printre care:

. Acces redus la informaţiile municipale; . Proces administrativ mai lung; . Schimbul greu de date între diverse departamente şi instituţii locale duce la creşterea birocraţiei; . Reducerea legăturii dintre administraţie şi cetăţeni.

 GIS implementat sub capacităţile maxime:

. Schimb de date redus şi suprasolicitarea angajaţilor ; . Reducerea eficacităţii procesului de luare a deciziilor.

 Lipsa unei pagini web eficiente (aspecte legate de front office):

. Reducerea legăturii dintre administraţie şi cetăţeni / mediul de afaceri; . Limitarea achiziţiei de cunoştinţe prin reducerea accesului la practicile de succes locale, naţionale şi de asemenea europene.

 Diminuarea capacităţii umane a TIC, datorită:

. Numărului limitat de personal IT . Lipsa pregătirii TIC adecvate a personalului (ceea ce reduce asimilarea TIC).

4. Concluzii

 Analizele de mai sus demonstrează că municipiul Focşani are punct de pornire puternic şi impresionant în domeniul TIC, pentru un oraş de această dimensiune din Europa de Sud– Est, cu reţea de intranet prin fibră optică, cu sistem de urmărire a datelor, cu aplicaţii locale cu semnătură electronică şi cu echipamente IT moderne. În multe aspecte, nivelul TIC / guvernării electronice este pe cale bună pentru o dezvoltare rapidă în următorii ani.

Cu toate acestea, presiunea din afara Primăriei va face inevitabilă dezvoltarea viitoare a TIC / guvernării electronice, datorită:

 Legislaţiei Parlamentului / UE (eficienţa);  Succesului iniţial pentru implementări pe sacră mai largă (Web, E-filing);  Cerinţe în continuă creştere din partea cetăţenilor şi mediului de afaceri;  Creşterea eficienţei (TIC promite să realizeze mai multe lucruri pornind de la resurse limitate);  Manageri publici care doresc să lase o moştenire;  Furnizarea de informaţii şi servicii şi acces îmbunătăţit la acestea;

161  Dezvoltarea infrastructurii TIC  Democraţie şi guvernare intensificată.

 Lipsa unei Viziuni TIC / guvernării electronice, la nivelul municipiului contribuie la implementarea neorientată şi necoordonată a tehnologiilor la nivelul municipiului, ceea ce poate constitui un obstacol pentru viitoarea tranziţie spre „Societatea bazată pe cunoaştere”.

 Există încă un nivel ridicat al lipsei de cunoştinţe privind lucrul cu calculatorul la nivelul municipiului şi o dezvoltare redusă a infrastructurii IT şi utilizării instrumentelor IT în şcoli, biblioteci publice şi în cadrul organizaţiilor private.

 Lipsa înţelegerii, la nivelul consiliului local, a importanţei investiţiilor şi modernizării sectorului IT din municipiul Focşani. La ora actuală nu există fonduri în bugetul local pentru modernizarea sectorului IT la nivelul municipiului.

 Lipsa platformei de guvernare electronică la nivelul Primăriei a redus accesul rapid la informaţiile municipale şi contribuie de asemenea şi la procese administrative mai lungi, nivel scăzut al fluxului de informaţii şi de comunicare a datelor între diversele departamente şi instituţii locale care pot la rândul lor să intensifice birocraţia şi să reducă legătura dintre administraţia locală şi cetăţeni.

 Nivel scăzut al fluxului de informaţii şi al procesării electronice a datelor între sectorul public şi privat. De asemenea, IMM-urile nu folosesc instrumente IT ca şi modalităţi de comunicare între ele sau cu autorităţile publice. De exemplu, la ora actuală doar 2 % din IMM-uri completează formulare electronice şi trimit date oficiului de statistică, în timp ce comunicarea lor electronică cu Primăria Focşani este aproape inexistentă.

 Nu există politici de guvernare electronică la nivelul municipiului, iar pagina actuală de web a Primăriei nu asigură servicii publice, cuprinzătoare, on-line, ex. plăţi on-line, tranzacţii on- line între cetăţeni şi afaceri etc. Semnătura electronică (deşi legitimă) şi plăţile electronice, nu sunt practici comune în acest moment. Comunicaţiile on-line şi tranzacţiile şi serviciile on-line privind băncile locale, oficiile de poştă, companiile de asigurări, librăriile, şcolile, sunt sub-dezvoltate la nivelul municipiului

162  Nu există hub-uri comunitare, Internet cafe-uri şi nu există puncte de acces pentru folosirea Internetului în şcoli, biblioteci şi instituţii publice.

5. Recomandări

 Dezvoltarea Strategiei Municipiului Focşani, în domeniul TIC / guvernarea electronică, cu o Viziune privind modernizarea sustenabilă a sectorului IT, împărtăşită de toţi membrii activi ai comunităţii la nivel micro şi macro şi elaborarată cu accent particular asupra aspectelor de management al schimbării şi includere electronică. Odată ce au fost îndepliniţi paşii esenţiali (desemnarea persoanei reprezentative, a ”campionului” TIC, schiţarea viziunii TIC / guvernării electronice şi a strategiei TIC / guvernării electronice), recomandările privind următoarele proiecte trebuie luate în considerare.

 Îmbunătăţirea serviciilor actuale on-line la nivelul Primăriei şi al mediului general privind guvernarea electronică, prin criterii de monitorizare / standardizare a TIC-urilor / a guvernării electronice şi a procesului de cartografiere a proceselor administrative.

 Dezvoltarea la nivelul municipiului a Programelor de Instruire privind cunoştinţe TIC şi folosirea platformei de guvernare electronică de către cetăţenii şi mediul de afaceri.

 Modernizare continuă a infrastructurii TIC a municipiului, ca parte a reabilitării şi modernizării procesului general de urbanizare. Direcţiile de dezvoltare a infrastructurii IT trebuie să fie în concordanţă cu celelalte sectoare (ex. transport, economie, turism, sectorul social şi de sănătate, etc.) şi aliniate în particular cu noul Plan General de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Focşani.

 Dezvoltarea programelor cuprinzătoare de modernizare a infrastructurii TIC, pentru şcolile primare şi secundare din municipiul Focşani, inclusiv bibliotecile publice.

 Dezvoltarea programelor de modernizare a TIC în centrele de îngrijire sanitară şi Spitalul Municipal cu privire la păstrărarea datelor, achiziţii, managementul resurselor şi managementul performanţei etc. în format electronic.

163  Dezvoltarea Sistemului de Management al Informaţiei, pentru comunicaţii şi schimbul permanent de informaţii dintre Primărie şi alte organizaţii şi instituţii publice şi private din cadrul municipiului, cu scopul viitoarelor planificări strategice a tuturor sectoarelor prioritare din oraş. Acest lucru presupune baze de date şi proceduri privind colectarea, procesarea şi depozitarea datelor şi a informaţiilor, asigurând protecţie totală a informaţiilor private referitoare la organizaţii private şi individuale.

 Baza de date centrală din cadrul Primăriei, pentru colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la toate sectoarele municipiului, ca mijloace pentru viitoarea planificare strategică bazată pe date;

 Dezvoltarea programului de interoperatibilizare, cu scopul de a implementa serii de proiecte care să actualizeze pagina web a Primăriei, transformând-o într-un adevărat portal web, pentru diverse servicii interactive.

 Finalizarea dezvoltării GIS-ului ca mijloc al intensificării interoperatibilităţii şi îmbunătăţirea procesului de optimizare, orientat spre abordarea centrată pe cetăţean.

 Dezvoltarea campaniilor de conştientizare a sectorului TIC-urilor / a guvernării electronice, ca pas înainte spre crearea unei „Societăţi bazate pe cunoaştere” şi creşterea capitalului uman cu abilităţi în domeniul IT din cadrul municipiului.

 Promovarea dezvoltării sistemelor TIC din cadrul organizaţiilor sectorului privat pentru furnizarea serviciilor on-line, ca mijloc pentru reducerea costurilor operaţionale, creşterea performanţelor şi eficienţei facilitarea accesului cetăţenilor la servicii şi creşterea profitabilităţii.

 Înfiinţarea unui Centru Comunitar European Modern pentru educare electronică pentru tinerii şi persoanele cu nevoi speciale.

Recomandările de mai sus reprezintă paşii principali în realizarea hărţii CDS a traiectoriei municipiului Focşani şi sunt în deplină concordanţă cu POR, putând fi finanţate de proiecte care întrunesc criteriile POR.

Iniţiativa şi coordonarea generală pentru implementarea recomandărilor Priorităţii Strategiei „TIC /Guvernarea electronică” va fi asigurată de Parteneriatul Strategic al Societăţii Informaţionale, în strânsă coordonare cu Parteneriatul Strategic pentru Planificarea şi Modernizarea Urbană, Transport, Economie, Turism şi Protecţia Socială şi a Sănătăţii.

Scopul activităţii Parteneriatului Strategic al Societăţii Informaţionale este de a realiza Obiectivul Strategic 5, un „Focşani bazat pe cunoaştere”, cu următoarea structură modernă a guvernării electronice, ca şi rezultat al intervenţiilor propuse pentru perioada 2007 – 2013:

164 Structura guvernării electronice a municipiului Focşani în 2013

165