Secţiunea 6: Contextul

INTRODUCERE

În această secţiune analizăm oraşul Focşani în contextul mediului extern dar şi al presiunilor sale interne şi îi evaluăm opţiunile. Această secţiune este împărţită în două părţi: Informare şi Analiză.

Informarea este structurată astfel:

Prezentarea unei scurte istorii a Focşaniului;

Evaluarea locaţiei geografice, peisajului, riscurilor naturale şi climatului;

Delimitarea strucuturală a populaţiei, a resurselor pieţei de muncă şi naturale disponibile

Prezentarea structurii economice şi sociale a oraşului.

După această etapă urmează analiza:

Evaluarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţilor şi posibilelor ameninţări pentru oraşul Focşani, pentru a înţelege care-i sunt capacităţile interne şi cum pot fi ele exploatate.

Identificarea factorilor implicaţi, contribuţiile şi recompensele implicării lor în procesul de implementare a Strategiei.

De asemenea, lumea exterioară are un impact mare asupra abilităţilor oraşului Focşani de a-şi exploata capacităţile. Pentru a realiza analiza acestor influenţe, vom folosi o formă modificată a analizei celor 5 forţe ale lui Porter.

Analiza realizată până acum a fost destul de statică. Ştim cu toţii că forţele oraşului Focşani se schimbă în timp, iar capacităţile oraşului vor evolua în anumite aspecte şi vor descreşte în altele. Pentru a realiza acest lucru, folosim analiza tendinţelor narative.

Anumite tendinţe au un efect disproporţionat asupra succesului oraşului Focşani. Pentru a schiţa acţiunile pe care trebuie să le întreprindă oraşul Focşani în momentul în care aceste tendinţe se schimbă, noi am construit diverse scenarii, care iau 2 tendinţe deodată şi le explorează acţiunile.

După ce am realizat acest lucru, ne dăm seama că anumite activităţi şi teme ar trebui urmărite mereu, indiferent de cum se modifică mediul. Noi accentuăm acest lucru în opţiunile noastre strategice.

SCURT ISTORIC

Denumită în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Româneasca în anul 1482, localitatea a intrat în conştiinţa oamenilor drept “Oraşul Unirii”. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa “moldoveni buni şi drepţi, din vremea lui Stefan cel Mare”. Deşi atestat documentar din secolul al XVI-lea (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arăta, într-un document, că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpaturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a

16 oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (cca. 5000 i. Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III – II i. Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor si sarmaţilor din sec. II - III e.n..

În 1859 are loc unificarea României. Acesta este un moment cheie în istoria României, sărbătorit şi astăzi. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală. Aceasta era însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două secţii de poliţie şi două municipalităţi. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului - Focşaniul Munteni şi Focşaniul Moldoveni, Focşaniul devenind reşedinţa Judeţului Putna.

Oraşul a cunoscut o uriaşă dezvoltare în perioada dintre Unire si Declaraţia de Independenţă. Clădiri importante datează din acea perioadă, cum ar fi Gimnaziul, cunoscut astăzi drept Colegiul Naţional Unirea, construit în 1866, Spitalul Judeţean în 1867 şi Grădina Publică în 1873. Sfârşitul sec. al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea cunoaşte aceeaşi dezvoltare înfloritoare, se înfiinţează Societatea Filarmonica denumită simbolic “Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publica (1912), Teatrul “Mr. Gh. Pastia” inaugurat în 1913 şi Palatul de Justiţie.

La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române si cei ai Puterilor Centrale.

Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, Ateneul Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă si reţeaua stradală, se construieşte Mausoleul Eroilor (între anii 1924 – 1926), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930).

După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare, cu implicaţii directe în procesul de creştere economică, migrarea populaţiei către mediul urban si, implicit, în structura urbană a localităţii: - apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gară, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a oraşului);

17 - se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat; - s-au construit Fabrica de Confecţii (azi S.C. INCOM S.A.), Combinatul de prelucrare a lemnului (S.C. MOPAF S.A.), Întreprinderea de scule şi elemente hidraulice (S.C. ROMSEH S.A.), Întreprinderea de aparataj electric (S.C. INSTAELECTRIC S.A.), întreprinderi de producere, prelucrare şi valorificare a vinului (S.C. VINICOLA, S.C.VINCON S.A.), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (UNIPLAST), Întreprinderea de vase emailate (VEF), Întreprinderea metalurgică (METANEF), unităţi aparţinând industriei uşoare (S.C. HEIM-MILCOV S.A., FILATURA, EFECTOFIL), precum şi întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor şi fructelor)

Oraşul Focşani a devenit , reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire administrativ - teritoriala a României din anul 1968..

AŞEZARE GEOGRAFICÃ Municipiul Focşani este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. străjuind partea sud-estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior şi dealurile subcarpatice, ce culminează cu Măgura Odobeştilor (1001 m).

Municipiul Focşani se afla la intersecţia căilor de comunicaţie rutiere şi feroviare europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki - Moscova - Chişinău - Bucureşti - Plodviv) şi poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Talin - Varşovia - Cernăuţi - Bucureşti), devenind astfel un punct de intersecţie al României.

Este încadrat geografic la intersecţia latitudinii nordice de 45 grade si 42 min. cu longitudinea estică de 26 grade si 13 min.

Municipiul Focşani are o suprafaţa de 4815 ha., ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa judeţului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

Ha SUPRAFATA 4.815 TOTAL din care: Intravilan 1.645 Extravilan 3.170 Mândreşti Moldova 43 Mândreşti Munteni 62

Reţeaua de comunicaţii este dispusă radial, accesul în oraş făcându-se prin şase porţi de intrare:  dinspre sud pe E85 (DN2) din direcţia Bucureşti - Buzău prin Bariera Bucureşti;

18  dinspre est, pe DJ 204 din direcţia Brăila - Galaţi prin Bariera Brăilei si Galaţi;  dinspre est, pe DJ 204D din direcţia prin Bariera Galaţi – Suraia;  dinspre nord, pe E85 din direcţia Suceava – Bacau - Mărăşeşti sau Iaşi - Vaslui - Tecuci prin Bariera Mărăşeşti si pe DJ 204E si DJ 209 din direcţia Petreşti si Vânători;  dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia Târgul Secuiesc – Vidra – Boloteşti – Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcţia Vidra- Bolotesti – Odobesti – Focşani;  dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Coteşti din direcţia comunei Câmpineanca RELIEF

Fiind situat pe magistrala feroviara Bucuresti - Ploiesti - Bacau - Suceava si pe cea rutiera Bucureşti – Buzău – Suceava pe E 85 (DN 2), flancat de râurile Putna, spre răsărit la o distanţă de 7 km., si , spre miazăzi la o distanta de 2 km., oraşul Focşani se situează în câmpia joasa a Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători, Tataranu, Ciorăşti până la albia Siretului.

RISCURI NATURALE

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenta existenta a două zone: Zona 1: trunchiul Vrîncioaia--, unde se produc cutremure la adâncimi între 80- 160 km., legat de curbura arcului carpatic. Zona 2: în regiunea de câmpie între Râmnicul Sarat, Mărăşeşti si Tecuci cu cutremure mai puţin adânci.

Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau alte părţi superioare ale învelişului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 si 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX-lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime oraşul Panciu având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade

Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focşani trebuie să ţină cont în mod prioritar de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea

19 CLIMÃ

Pe teritoriul municipiului Focşani, clima este temperat continentală, influenţată de adăpostul Carpaţilor de curbura, cu variaţii mari de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987). Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele mai secetoase decembrie – februarie. Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord – est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.

RESURSE

Resurse umane

Populaţia Municipiul Focşani are o populaţie de 101.854 locuitori (cf DJS Vrancea la 1 iulie 2005) structurată în următoarele cartiere: Centru, Gară, Obor, Bahne, Autogară, Sud, Mândreşti.

Locuitorii municipiului Focşani reprezintă 0,4% din populaţia ţării, 3,3% din populaţia regiunii Sud-Est si 25,27 % din populaţia judeţului Vrancea. Deşi este considerat un oraş cu o populaţie medie, analizând din punct de vedere a densităţii, municipiul Focşani se încadrează printre oraşele cu o densitate brută de 20,556 locuitori pe ha.

Femeile reprezintă 51,56% din populaţia municipiului. Recensământul din 2002 arăta că la Focşani preponderenţi sunt ortodocşii urmaţi de romano-catolici. Comunitatea romano- catolică atipică zonei se datorează şi vechii tradiţii catolice a zonei încă din secolul 12.

Religie Nr. populaţie Ortodocşi 100.219 Romano-catolici 679 Creştini după Evanghelie 191 Adventişti 153 Creştini de rit vechi 105 Penticostali 97

Din punct de vedere etnic Focşaniul este un oraş compact unde populaţia română este preponderentă. Persoanele de etnie romă, maghiară şi evreiască fiind foarte puţine. În timpul şi după cel de-al doilea război mondial Focşaniul a cunoscut o spectaculoasă transformare etnică. Astfel de la o populaţie evreiască de 13% în 1930 s-a ajuns în ultimii 60 de ani la 0,4%. Etnie Nr. populaţie Români 100.511 Romi 1.093 Maghiari 52 Evrei 43

Forţa de muncă Resursele de muncă, în municipiul Focşani, au înregistrat, în ansamblul economico-social, mutaţii generate de factorii specifici perioadei de tranziţie cum ar fi: schimbări profesionale si

20 structurale ale economiei de piaţa, privatizarea, şomajul. În ultimii ani se înregistrează o puternică migraţie in occident, a forţei de muncă din Focşani. Populaţia activă intre 18 şi 62 de ani, înregistrată la 1 ianuarie 2005, în municipiul Focşani este de 73.516 persoane. Nu există date care să arate ce procent din această populaţie activă se regăseşte în realitate în municipiu. Migraţia masivă, vizibilă, în ultimii ani a populaţiei active din Focşani către ţări occidentale gen Italia, Spania, Germania etc. este aproximată de diverşi factori din comunitate la o cincime din populaţia oraşului. Această migraţie masivă a forţei de muncă creează probleme pentru dezvoltarea economică locală, ultimii ani înregistrând paradoxul imigraţiei din alte judeţe sau chiar din Republica Moldova.

În anul 2006, numărul şomerilor în municipiul Focşani reprezintă 1,03% din populaţia stabilă aflată la vârsta de muncă, ceea ce nu reprezintă o imagine reală deoarece mulţi locuitori lucrează în străinătate şi de asemenea datorită metodologiei de calculare a numărului de şomeri în România acest procent nu include şi pe cei fără loc de muncă şi care nu mai beneficiază de ajutor de şomaj.

Resurse naturale

Resursele naturale ale oraşului Focşani constau în agricultură, 56% din resurse naturale sunt folosite în agricultură.

DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ

La nivelul municipiului Focşani sunt 3.306 agenti economici care desfăşoară activităţi aproape in toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comerţ, transporturi, agricultură.

Industria În anii de după revoluţie producţia industrială a cunoscut profunde modificări structurale, astfel încât in anul 2000 producţia preponderentă o constituiau confecţiile textile care faţă de anul 1990 a crescut cu 46%, iar faţă de anul 1996 de circa 4 ori in detrimentul celorlalte ramuri ale industriei respectiv producţiei vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână si bumbac, etc. După 2003 se constată o scădere a numărului de firme implicate în industria textilă şi de confecţii.

Anul 2006 marchează o cotitură pentru această industrie specializată în producţia tip „lohn” şi care acum trebuie să se reprofileze pentru a rezista pe piaţa europeană şi să respecte noile standarde în domeniu.

Agricultura Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată in creşterea animalelor şi a culturilor mici, in cartierul Mândreşti.

21 Comerţ, servicii Comerţul şi prestările de servicii deţin o pondere însemnata in activitatea municipiului. Din datele Primăriei Focşani, în 2006 erau 243 magazine autorizate. Fost târg cu tradiţie în zonă, Focşaniul a dezvoltat după revoluţie cu preponderenţă acest sector al comerţului în detrimentul producţiei. În 2005 un mega proiect de construire a unui City Center s-a demarat cu investiţii private la Focşani. Noi investiţii în domeniul comerţului se întrevăd ca un răspuns la poziţionarea strategică regională a oraşului. La nivelul municipiului sunt 12 instituţii bancare cu sucursale şi puncte de lucru.

Turism Focşaniul din punct de vedere turistic este situat într-o zonă cu un potenţial ridicat datorat producţiei de vin, celebră în România şi cu deschidere spre piaţa internaţională. Din păcate acest potenţial nu este valorizat aproape deloc. Agenţiile de turism locale sunt concentrate în scoaterea locuitorilor din Focşani, mai ales la muncă în străinătate şi mai puţin în atragerea turiştilor în comunitate. Deşi situat pe ruta europeană E85 de la Bucureşti spre nordul Moldovei, Focşaniul este un oraş evitat de cei aflaţi în trecere datorită unei centuri ocolitoare a oraşului care nu îndeamnă la oprire în Focşani pe potenţialii turişti. De asemenea vizibilitatea pe Internet a oraşului, din punct de vedere al informaţiilor turistice, este aproape inexistentă, în limbi de circulaţie internaţională. Comunitatea evreilor care au locuit în Focşani este singura poartă multi- lingvistică online pentru potenţialii turişti.

Municipiul Focşani dispune de patru hoteluri şi două pensiuni. În 2005 erau deschise clienţilor 75 de restaurante, baruri, fast-food-uri şi cofetării. Deja se observă o insuficienţă a localurilor de servirea mesei de înaltă calitate pentru locuitorii oraşului şi pentru cei ce îl vizitează.

Urbanism Focşaniul este un oraş compact, reconstruit aproape în totalitate în perioada comunistă, mai ales după cutremurele din 1940 şi 1977, dar şi urmare a transformării sale în reşedinţa de judeţ, în 1968. Această reconstruire a presupus demolarea construcţiilor vechi pentru construirea blocurilor de locuinţe, model comunist. De aceea în prezent Focşaniul, deşi

22 recunoscut pentru a fi oraşul Unirii – este un oraş cu tradiţie istorică dar fără istorie palpabilă, din punct de vedere urbanistic.

Câteva biserici şi case vechi au scăpat demersului de construire a socialismului din anii 1950- 1980, când ideea renovării şi prezervării fondului de patrimoniu cultural – istoric nu exista.

Cartierelor de blocuri construite odată cu industrializarea şi urbanizarea forţată a României le sunt alăturate case vechi sau biserici scăpate printre aceşti coloşi gri. Aspectul acestor blocuri este a unor cuburi gri si cu tencuiala căzută care dau oraşului o tentă austeră.

Din fericire, există încă multe zone verzi şi copaci pe marginea străzilor, spre deosebire de alte oraşe din ţară. Verdele naturii mai suplineşte, primăvara şi vara, aspectul mohorât al oraşului. Deşi timid, în 2005 municipalitatea a demarat un program de reabilitare termică a blocurilor construite în perioada comunistă şi cu această ocazie s-au colorat căteva blocuri mai vesel, dând viaţă zonei.

După revoluţie municipiul Focşani a suferit şi continuă să sufere de abundenţa magazinelor şi firmelor de prestări servicii improvizate la parterul blocurilor, multe ieşind din cadrul urbanistic zonal. Lipsa unui arhitect şef al oraşului şi a unor regulamente de urbanism clare şi detaliate bazate pe o viziune de ansamblu asupra oraşului crează imaginea unei lumi pestriţe, fără contur peisagistic.

23 Din fericire noi cartiere de locuinţe atât prin fonduri publice (tip ANL) cât şi private sunt construite în Focşani. Acestea duc la extinderea municipiului dar şi la oferirea unui aspect modern.

Educaţie Situaţia reţelei de învăţământ în municipiul Focşani, este următoarea:

2000 2006 INDICATORI 1. Unităţi de învăţământ 49 44 Din care private 0 1 2. Elevi 22.675 19.343 3. Cadre didactice 1.492 1.402 4. Număr copii la cadru didactic 15,20 13,80

Sănătate Municipiul Focşani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate şi asistentă socială ale judeţului (peste 50%), oferind servicii diversificate. Focşaniul dispune de un Spital Judeţean „Sf. Pantelimon”, 5 complexe medicale – din care 3 private. De asemenea în sistemul medical mai există: Staţie de dializa, Centrul de diabet judeţean, Centrul de diagnostic şi tratament al persoanelor în vârstă, Staţia de hemodializă, Clinica de zi pentru copii infestaţi cu HIV, Centru de Transfuzie Sanguină

Asistenţa socială Serviciile sociale sunt oferite în Focşani de Serviciul Public de Asistenţă Socială din subordinea Consiliului Municipal Focşani, cât şi de organizaţii non-profit. Serviciul Public oferă servicii prin: Cantina de ajutor social care asigură hrana caldă pentru circa 240 de asistaţi; centre rezidenţiale pentru protecţia copiilor aflaţi in dificultate.

Cultura În municipiul Focşani îşi desfăşoară activitatea o serie de instituţii culturale: 2 case de cultură, 1 teatru, 1 ansamblu folcloric, 1 institutie corala, 25 biblioteci şcolare, 1 bibliotecă publică, 1 cinematograf, 3 muzee, 1 instituţie de valorificare a tradiţiei populare.

Sport Activitatea sportiva este reprezentata prin existenta unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastica şi alte sporturi de performanta, o sala polivalenta, doua stadioane.

Sectorul mass media Presa, radio-ul şi televiziunea sunt bine reprezentate în municipiu, după cum urmează: 2 posturi de radio, 2 de televiziune, 6 edituri de presă, 3 cotidiene, 1 săptămânal şi o revistă lunară.

Radio Televiziune Presã Monitorul de Vrancea Radio DADA Diplomatic Corect Radio Uno Atlas TV Ziarul Tău Focşanii Ziarul de Vrancea

24 Siguranţa publică Municipiul Focşani este un oraş sigur datorită mai ales prezenţei permanente pe străzi a Poliţiei. Numărul infracţiunilor se încadrează în mediile naţionale. O problemă o reprezintă numărul maşinilor furate (14 în 2005) şi a furturilor din maşini (145) cât şi comercializarea de maşini furate din alte părţi ale ţării sau din străinătate.

Odată cu îmbunătăţirea sistemului de iluminat public în întreg oraşul şi cu mărirea capacităţii Poliţiei Comunitare se pot crea premizele unui oraş cu un nivel ridicat de siguranţă publică.

FACTORII IMPLICAŢI

Iniţiativa pentru realizarea viziunii oraşului, în strânsă colaborare cu factorii implicaţi care pot derula procesul implementării, va fi preluată de administraţia municpiului Focşani. Factorii implicaţi au o relaţie cu oraşul, precum şi o reţea de legături între ei. Am analizat interacţiunea dintre factorii implicaţi şi oraş, prin descrierea acţiunilor prin care factorul implicat contribuie la dezvoltarea oraşului şi în ce mod este recompensat factorul implicat pentru contribuţia sa.

Următorii factori implicaţi ai oraşului Focşani sunt cei mai relevanţi pentru formarea şi implementarea strategiei oraşului: - Consiliul Local şi Primăria - Consiliul Judeţean - Departamentele guvernamentale deconcentrate - Investitori / companii locale - Cetăţeni - Agenţia de Dezvoltare Regională

Următoarele tabele prezintă contribuţiile pentru oraş şi recompensările oferite de oraş principalilor factori implicaţi.

Factor implicat: Consiliul Local si Primăria Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Implementarea Strategiei cu sprijin  Oameni sănătoşi, fericiţi şi mulţumiţi politic  Îmbunătăţirea imaginii  Iniţierea proiectelor de dezvoltare, cu  Creşterea veniturilor din impozite şi sprijinul cetăţenilor contribuţii  Alocarea resurselor financiare pentru  Reducerea migrării populaţiei investiţii (%)  Recunoaşterea naţională a  Accesarea investiţiilor Fondurilor potenţialului cultural şi istoric Structurale  Conştientizarea şi aprecierea  Mediator în relaţia cu partenerii electoratului economici, sociali şi politici  Facilitarea parteneriatelor

25  Îmbunătăţirea condiţiilor de trai, muncă şi recreere  Un oraş curat

Factor implicat: Consiliul Judeţean Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Sprijin politic acordat autorităţilor  Dezvoltarea judeţului locale în procesul de implementare al  Servicii de educare pentru tinerii din Strategiei judeţ  Asocierea activităţilor utilităţilor  Gradul de atractivitate al slujbelor publice, de interes pentru judeţ din mediul rural  Voinţa politică pentru sprijinirea  Voturile legale mediului de afaceri  Îmbunătăţirea calităţii mediului (groapa de gunoi) 

Factor implicat: departamentele Guvernamentale de-concentrate Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Implementarea legilor  Buna colaborare cu autorităţile  Finanţarea unor proiecte cu fonduri publice de la bugetul de stat sau cu fonduri  Creşterea nivelului de interes din externe partea catăţenilor, privind serviciile  Realizarea unor utilităţi publice în care li se oferă parteneriat cu autorităţile publice  Nivel înalt al implementării locale proiectelor  Îmbunătăţirea serviciilor oferite  Facilităţi în obţinerea informaţiei cetăţenilor necesare pentru luarea deciziei  Monitorizarea stadiilor de  Creşterea încrederii în entitatea implementare a aquis-ului European. instituţională  Eliminarea corupţiei şi birocraţiei

Factor implicat: Investitori / Companii Locale Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Creşterea nivelului venitului  Parteneriate public privat, prin bugetului local ofertarea de terenuri  Creşterea nivelului venitului  Facilităţi locale – reducerea nivelului companiilor locale de taxe şi contribuţii  Crearea de noi oportunităţi de locuri  Obţinerea autorizaţiilor de de muncă funcţionare în condiţii rapide  Îmbunătăţirea condiţiilor de trai  Acces la utilităţi pentru cetăţeni – nivel înalt de salarizare  Dezvoltarea zonei

Factor implicat: Cetăţeni Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Impozite şi contribuţii la bugetul  Facilităţi în stabilirea impozitelor şi local contribuţiilor (până la 10%)  Întreţinerea zonelor verzi din jurul  Scutirea de la plata impozitelor a zonelor de locuit persoanelor cu venituri mici  Percepţia / Monitorizarea non-  Conferirea de recompense şi diplome conformităţilor din toate sectoarele  Intrare gratuită în târguri

26 (iluminatul stradal, prinderea  Plata electronică a impozitelor şi animalelor fără stăpân, avarii ale contribuţiilor locale reţelei de apă / canalizare)  Implicarea în luarea deciziilor prin instituirea grupurilor de dialog cu cetăţenii  Munca de voluntariat

Factor implicat: Agenţia de Dezvoltare Regională Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)  Promovarea oraşului pe plan  Dezvoltarea oraşului Focşani internaţional contribuie la prosperitatea regiunii  Asigurarea fondurilor  Îmbunătăţirea imaginii regiunii  Implicarea în programele strategice  Oraşul Focşani este conectat la alte pentru dezvoltarea socio-economică oraşe din regiunea SE şi se implică în a regiunii iniţiativele şi proiectele regionale  Atragerea de noi resurse  Accesarea mai multor Fonduri Structurale în această regiunie

Cele două diagrame care prezintă relaţia bazată pe Contribuţiile pentru oraş şi Recompensele din partea oraşului între factorii implicaţi şi modul în care ei interacţioează cu Viziunea Oraşului pentru 2013. Factorii implicaţi au influenţă diferită asupra dezvoltării oraşului iar contribuţiile lor au, de asemenea, o importanţă diferită. De aceea, înţelegerea lor este crucială pentru interacţionarea cu diversele Parteneriate Strategice care vor fi definite pentru dezvoltarea instituţională a dezvoltării municipalităţii.

27 Primăria Implementarea Strategiei Alocarea resurselor financiare pentru investiţii Iniţierea dezvoltării proiectelor

Companiile Locale / Consiliul Judeţean

Investitorii Asocierea activităţilor Asigurarea veniturilor utilităţilor publice de interes pentru bugetul local judeţean şi naţional Asigurarea oportunităţilor locurilor de muncă

În 2013 Focşaniul este un loc dorit, sigur, sănătos, pentru a investi, trăi, munci şi vizita, unde toţi oamenii îşi pot atinge pe deplin potenţialul

Cetăţenii Departamentele Impozitele şi contribuţiile la guvernamentale de- bugetul local concentrate Implicarea în procesul de Finanţarea proiectelor cu luare a deciziilor fonduri de la bugetul de stat sau bugete externe

Agenţia de Dezvoltare Regională

Promovarea oraşului Atragerea de noi resurse.

28 Primăria Recunoaştere a potenţialului cultural şi istoric Reducerea migrării populaţiei

Companii Locale / Consiliul Judeţean Investitori Calificarea personalului în Dezvoltarea Judeţului şcoli specializate Acordare facilităţi fiscale Educarea tinerilor din judeţ Facilităţile Teren / Utilităţi

În 2013 Focşaniul este un loc dorit, sigur, sănătos, pentru a investi, trăi, munci şi vizita, unde toţi oamenii îşi pot atinge pe deplin potenţialul

Cetăţeni Departamente Facilităţi în stabilirea taxelor Guvernamentale de- Scutirea de la plata taxelor a concentrate persoanelor cu venit scăzut Bună colaborare cu autorităţile Plata electronică a taxelor publice locale Creşterea încrederii instituţionale

Agenţia Regională de Dezvoltare Îmbunătăţirea imaginii regiunii Prosperitatea regiunii

29

ANALIZA SWOT

Puncte Forte

Cea mai mică rată a şomajului din Estul şi Sud – Estul României Acesta este un punct forte deosebit de important pentru oraş. Dacă rata şomajului este mică, mai mulţi oameni din zonele învecinate vor veni la Focşani pentru a lucra. Prin transformarea politicilor de dezvoltare industrială şi sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, putem fi siguri că noii veniţi vor beneficia de slujbe bine plătite şi vor construi o economie energică. Astfel, migrarea forţei de muncă va asigura dezvoltarea oraşului Focşani, care va duce la rândul ei la un nivel mai mare de investiţii, atât din partea guvernului federal cât şi a UE.

Forţa de muncă expresivă şi calificată Aceasta este foarte importantă pentru investitorii care analizează oraşul Focşani, mai ales în sectoarele serviciilor pentru persoane. Există o tendinţă a companiilor occidentale de a reloca sau externaliza parte din procesele lor de operare către ţarile cu costuri mai reduse; spre exemplu, în Europa de Est, Polonia, Republica Cehă, şi Slovenia sunt favoritele. Principalele motive pentru care se investeşte în aceste ţări sunt forţa ieftină de muncă, salarii mici cauzate de inflaţie, personal foarte bine calificat (datorită prezenţei universităţilor în zonă) regimul prietenos al impozitelor, vis-a-vis de investitori şi procedurile birocratice eficiente.

Teatre Municipiul Focşani doreşte să se înscrie în rândul primelor oraşe culturale ale României (vezi declaraţia Viziunii). Teatrul şi zona geografică din jurul lui, ar putea constitui nucleul pe baza căruia o astfel de viziune poate fi construită. O astfel de viziune trebuie să fie structurată pentru locuitorii oraşului şi nu pentru turişti. Turiştii vor căuta spectacole autentice – de ex. acolo unde se pot implica şi ei în ceva tradiţional, pe placul localnicilor. Să luăm exemplul oraşului Maastricht. Periodic, în oraş se desfăşoară un eveniment care atrage o mulţime de rezidenţi (pornind de la un carnaval, un târg în care restaurantele de prestigiu îşi prezintă mâncărurile). În acelaşi timp se desfăşoară spectacole scenice, muzicaluri, simfonii şi toate folosesc teatrele din oraş. Multe dintre aceste grupuri sunt din oraşe şi sate din apropierea oraşului Maastricht.

Reţea modernizată a utilităţilor subpământene (apă, canalizare, gaz) Acesta este un punct forte, deosebit de important. Companiile şi, într-o oarecare măsură, muncitorii care reprezintă forţa de muncă migratoare şi care văd în Focşani o locaţie, vor dori la un moment dat să se stabilească într-un loc ce beneficiază de toate facilităţile de bază complete. Aceştia vor îndura blocajele de trafic, penele de curent, poluarea atmosferică, dar nu şi o proastă canalizare. Întotdeauna problema este de a avea o infrastructură care să se poată ridica la cerinţele unei populaţii mai mari. Există în lume exemple de „oraşe secundare adormite” care se pot dezvolta foarte repede în ceea ce priveşte populaţia, fără o dezvoltare adecvată a infrastructurii, care să acompanieze creşterea populaţiei. Oraşul Focşani trebuie să ia în

30 considerare dezvoltarea susţinută a infrastructurii, pe baza previziunilor de creştere a populaţiei şi dezvoltarea socio-economică planificată pentru perioade mai mari de timp.

O bună poziţie geografică Deşi turismul aerian promite în viitor, traficul în Europa încă se bazează pe traficul terestru, atât pentru cetăţeni cât şi pentru mărfuri. O bună poziţie geografică şi legături de transport eficiente, care permit accesul în Focşani dinspre cele mai apropiate oraşe internaţionale, este cu siguranţă un puternic avantaj competitiv asupra celorlalte oraşe din România şi din alte părţi.

O societate civilă optimistă Oraşul Focşani necesită o schimbare de la un oraş mediu dezvoltat, cu un proces de extindere neplanificat, la un oraş care s-a dezvoltat şi are programe şi acţiuni de îndrumare pentru extinderea rapidă şi eficientă. Acest lucru va necesita sprijinul oamenilor, în principal atunci când lucrurile deviază de la cursul stabilit sau sunt eşecuri reale. O societate civilă optimistă îi va ajuta pe conducătorii oraşului să îşi păstreze viziunea şi să accepte micile obstacole pe care le întâlnesc în realizarea viziunii.

Puncte slabe

Existenţa unor unităţi industriale care folosesc tehnologie şi maşini invechite Acesta este un punct slab, dar şi o oportunitate. Ca si punct slab, exista trei aspecte ale acestui element. 1. Aspectul exterior neplăcut al acestor unităţi afectează imaginea turistică la care visează oraşul Focşani. 2. Aceste unităţi industriale nu sunt competitive în faţa companiilor mai puternice din alte locuri ale lumii, ceea ce duce la şomaj şi reducerea investiţiilor realizate de aceste unităţi. 3. Aceste unităţi cauzează poluare, ceea ce pe termen le face responsabile pentru un oraş în dezvoltare, în special în lumina noilor legi. Asta poate fi şi o oportunitate. Două lucruri se pot face: 1. Acordarea de împrumuturi fabricilor în schimbul proprietăţii lor, pentru a-şi moderniza linile de productie şi de a devenii mai competitive. Rezultatul va consta în creşterea profitului, a numarului companiilor investitoare, a locurilor de muncă. 2. Dacă anumite fabrici ajung la faliment, soluţia ar fi închiderea acesteia şi refolosirea terenului pentru construirea unei zone rezidenţiale. Această acţiune duce la mutarea afacerilor din zonele congestionate şi departe de centrul oraşului. În multe oraşe din Europa de Vest (de ex. Maastricht, Durham, Manchester, Londra, etc.) au existat fabrici şi mori vechi, care foloseau utilaje vechi şi nu erau viabile din punct de vedere

31 financiar. În această situaţie autorităţile locale au ajutat la închiderea şi vinderea proprietăţilor investitorilor imobiliari. Rezultatul a fost că mai multe companii au cumpărat aceste proprietăţi şi au construit afaceri. Valoarea imobiliară a terenurilor în cauză a crescut de aproape 5 ori, de exemplu în Maastricht şi aproape la fel şi în Londra. Oameni bogaţi locuiesc acum pe acele terenuri.

Dezvoltarea industriei textile şi a confecţiilor, din ultimii 15 ani şi orientarea investitorilor înspre aceste industrii Acest punct slab poate fin redus şi administrat.

Regulamentele Organizaţiei Comerciale Mondiale, referitor la industria textilă, au denaturat piaţa de muncă, China, India şi Bangladeş preluând o mare parte a pieţei celorlalte ţări, când e vorba de exporturile către Europa şi America. Dar asta nu înseamnă că pieţele locale nu necesită ramuri noi în industria textilă. România încă are o piaţă mare. Ţările învecinate au de asemenea pieţe mari. De ex. se obţin mai mulţi bani dacă India şi China ar vinde hainele pe teritoriul ţării lor, decât dacă ar fi exportate.

Probabil că municipalitatea ar putea acorda acestor fabrici împrumuturile (aşa cum s-a menţionat mai sus), pentru a deschide ramuri noi, care pot fi lansate în România şi oriunde altundeva în lume. Ar trebui să se pună mai mult accent pe logo-ul „Fabricat în România” şi mai degrabă „Fabricat în Focşani” pentru a dezvolta un brand local, care să aducă prestigiu şi dezvoltare economică. Probabil că ei pot investi în mod comun în anumite lanţuri de magazine care le pot promova produsele. Când ne gândim la o fabrică de confecţii, spunem „Aceasta nu este o atracţie turistică”. Dar când ne gândim la „case de modă”, atunci, acele fabrici devin „magazine de desfacere – o modalitate de a cumpăra produse ieftine şi de foarte bună calitate”, ceea ce ar atrage mai mulţi clienţi.

Infrastructura nemodernizată şi slaba infrastructură regională Acesta este un punct slab care poate cauza neplăceri în dezvoltarea economiei. De ex. infrastructura fixă în India va adăuga o creştere de 2 – 3% la PIB în fiecare an. Modernizarea infrastructurii va avea cu siguranţă un impact puternic asupra dezvoltării viitoare a economiei în Focşani. Pentru a fi mai puţin costisitoare, ea poate fi realizată prin organizarea unor

32 parteneriate private – public, şi poate fi integrată în politicile de planificare urbană din cadrul oraşului. În mod normal, acestea se realizează ca şi aranjamente quid-pro-quo în cadrul grupurilor private, ca de exemplu: 1. Vă vom acorda autorizaţii de construcţie pentru X metrii pătraţi reprezentând spaţiu comercial, dacă refaceţi structura acestor 3 – 4 drumuri; 2. O altă abordare este – construiţi un drum şi veţi avea posibilitatea de a construi / vinde şi închiria o secţiune de pământ, pe ambele părţi ale drumului, de-a lungul unor anumite porţiuni.

Cea de-a treia metodă constă în aranjamentele Construieşte-Operaţionalizează-Transferă (COT) şi Construieşte-Operaţionalizează-Posedă (COP) pe care le întâlnim în sectoarele energiei, drumurilor, podurilor şi reţelelor de cale ferată din multe ţări Vest Europene.

Puţine zone verzi / cetăţeni Acesta nu este un punct slab puternic. Aşa cum am menţionat mai devreme, anumite fabrici pot fi închise, iar domeniul poate fi re-dezvoltat. Parte a procesului de re-dezvoltare poate consta în parcuri. Pe lângă asta, se pot construi parcuri în zonele periferice ale oraşului. Pe măsură ce oraşul se dezvoltă, clădirile din jurul acestor parcuri vor deveni foarte atractive. Nu este de greu de crezut că acesta ar putea fi următorul centru al oraşului.

Există exemple de oraşe în care s-au dezvoltat 5 – 6 centre. La un moment dat, cele mai scumpe erau parcurile de la periferia oraşului.

Un oraş dezvoltat fără o strategie arhitecturală Acesta este un punct slab care poate fi remediat doar prin munca viitoare. Urmările greşelilor anterioare sunt aproape imposibil de corectat. Fiecare magazin mic sau apartament care trebuie înlăturat pentru ca oraşul să corecteze aceste greşeli, va genera un nou proces. Trebuie făcut ceva pentru a regla fluxul traficului – folosirea drumurilor cu sens unic, construirea pasarelelor şi crearea capacităţii pentru lucrările publice subterane.

Trebuie pus accentul pe redezvoltarea zonelor de la periferia oraşului şi folosirea lor pentru diminuarea presiunii pe zonele existente.

33 Investiţii slabe în protecţia mediului Acesta este un ciclu – mai puţine reglementări din partea oraşului şi a autorităţilor guvernamentale cuplate cu investiţii în infrastructură, înseamnă că fabricile şi oamenii folosesc metode care poluează mediul.

În timp ce autorităţile UE / autorităţile naţionale guvernamentale / oraşele plătesc pentru curăţarea zonelor rezidenţiale, zonele industriale poluate pot di folosite doar pentru alte industrii, şi nu în scopuri rezidenţiale. Lucrările de curăţenie sunt în mod invariabil, foarte scumpe.

Deşi nu poţi anula acţiunile din trecut, este bine să stabileşti un set de reguli pentru folosirea viitoare a terenului, a apei şi energiei atât pentru consumatori cât şi pentru industrii, pentru a limita impactul asupra mediului.

Oportunităţi

Spiritul optimist al persoanelor care locuiesc în Judeţul Vrancea Există două mari avantaje în acest sens: 1. Oamenii vor fi de acord să accepte anumite greutăţi în munca lor de zi cu zi, în speranţa că lucrurile se vor îmbunătăţi. Acest lucru trebuie afirmat în mod continuu prin publicarea adecvată a modului în care municipalitatea rezolvă problemele oraşului. 2. Oamenii ar putea fi mobilizaţi în a presta muncă de voluntariat, în zilele naţionale, când pot fi demarate acţiuni comune, care să-i antreneze în activitati care trebuie făcute pentru oraş şi ale căror costuri sunt prea mari, pentru ca municipalitatea să le plătească singură. Aceste activităţi ar trebui mediatizate, iar oamenilor care lucrează în astfel de echipe de voluntari, ar trebui să li se ofere cel puţin răcoritoare.

34

Poziţia egală în ceea ce priveşte „capitalele” regionale Avantajul în acest caz este că ori de câte ori autoritatea centrală trebuie să distribuie fonduri, banii vor merge către capitalele regionale şi către Focşani. Ca şi factor implicat responsabil, oraşul Focşani va trebui să contribuie în mod eficient la formarea politicilor naţionale şi regionale.

Accesul la fondurile structurale Oraşul Focşani ar trebui să folosească această oportunitate ca şi fond de iniţiere. În acest caz, aceste fonduri ar trebui folosite pentru a sprijinii iniţiativele private şi semi-private în rezolvarea problemelor, şi pentru a plăti balanţa iniţiativelor şi a garanţiilor de împrumuturi (în parte). Aceste fonduri ar trebui folosite pentru finanţarea totală a proiectelor, doar în cazurile în care nu există iniţiativă privată absolută, dar care sunt importante pentru binele cetăţenilor.

Dezvoltarea unui centru cultural Oraşul ar putea folosi sediul teatrului, ca centru al renaşterii sale culturale. S-ar putea construi şi o altă structură care complementează facilităţile teatrului. Construirea unui alt centru cultural care să servească acelaşi scop ca şi teatrul, ar putea fi ineficient, iar investiţia nu ar merita.

Pe lângă „spectacolul pasiv” oferit de teatru şi structurile adiţionale, oraşul ar putea folosi şi biroul de informaţii turistice şi biblioteca publică, pentru a stabili „spectacolul cultural pasiv” – activităţi precum atelierele de pictură, sesiunile degustării vinului, etc. Oraşul ar putea oferi locaţia pentru desfăşurarea unor astfel de evenimente, în timp ce iniţiativele private ar putea folosi locaţiile pentru a oferi experienţe minunate atât rezidenţilor cât şi turiştilor oraşului.

Dezvoltarea unui parc industrial Redezvoltarea locaţiilor fabricilor existente, sau folosirea terenurilor ne-cultivate din jurul oraşului Focşani, ar fi cea mai bună modalitate de abordare a acestui demers. Anumite locaţii ale fabricilor ar putea fi redezvoltate pentru a găzdui centre industriale non-IT, cu spaţii flexibile, pe care antreprenorii le pot folosii pentru stabilirea mecanismelor – un fel de

35 incubator pentru companiile bazate pe manufactură (companiile textile care adoptă metoda concedierii personalului, în vederea retehnologizarii, ca şi companii de modă).

Alte locaţii de fabrici pot fi redezvoltate pentru a găzdui proprietăţi comerciale, care pot fi folosite de companiile IT, care doresc să închirieze spaţii de birouri şi să le organizeze după bunul plac.

Alte locaţii, din apropierea regiunilor viticole, ar trebui redezvoltate ca şi centre de marketing / logistică / pentru accentuarea dezvoltării producţiei locale de vin.

O bună poziţie geografică Subiect tratat deja în secţiunea punctelor forte.

Programele de Dezvoltare Naţională În cadrul UE, se aşteaptă din partea regiunilor planuri concrete, executarea unor programe de dezvoltare, sprijinite de diverse instrumente financiare ale UE, (de ex. Fonduri Structurale ale UE, etc.).

Angajarea constructivă a autorităţilor regionale, îndrumarea programului de implementare a acestor programe, poate fi de un real folos dezvoltării oraşului, în special privind finanţarea programelor industriale, civile şi de infrastructură ale oraşului. Ele pot asigura feed-back-ul programelor naţionale de dezvoltare.

Ameninţări

Riscul seismic Riscul seismic poate fi redus mult prin planificarea construcţiilor, utilitatea conductelor, şi a infrastructurii, realizate la standarde de rezistenţă împotriva cutremurelor. Plasarea sistemelor de stingere a incendiilor în zonele congestionate poate reduce riscul incendiilor şi minimiza efectele cutremurelor.

Pe lângă asta, ar trebui dezvoltat un sistem pentru a organiza în mod adecvat evacuarea cetăţenilor din oraş, în caz de dezastre.

Schimbarea constantă a legilor Nu ne putem apăra în faţa acestei ameninţări, decât prin a ne asigura că atunci când legile sunt adoptate, ele vor fi sprijinite şi de alţi membrii ai partidelor opoziţiei.

Migrarea forţei de muncă înspre Europa de Vest Dacă ar fi să luăm exemplul Greciei, vom observa că o mare parte a expatriaţilor greci, se reîntorc în ţară, pentru a profita de avantajele oportunităţilor pe care le oferă Grecia odată cu integrarea în UE. În mod asemănător, mulţi români se vor reîntoarce, atunci

36 când vor realiza că Europa de Vest nu are foarte multe oportunităţii.

Multe companii din Europa de Vest sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre Europa de Est, pentru a-şi dezvolta pieţele, să dezvolte facilităţile din aceste ţări, şi pentru a evita efectele stagnarii pieţelor vestice. Mai întâi vor încerca să găsească cetăţeni români pentru a încerca să dezvolte afaceri româneşti, iar apoi să folosească cetăţenii români şi pe cei ai Europei de Vest în dezvoltarea pieţei de afaceri româneşti.

DE LA ANALIZA SWOT LA ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALE LUI PORTER

Folosind analiza SWOT am studiat capacităţile interne ale oraşului Focşani. Acum trebuie să înţelegem care sunt influentele externe, care ar putea avea impact asupra acestor capacităţi. Pentru a face acest lucru, noi folosim „analiza celor 5 puteri” dezvoltată de Porter, după cum e descris în secţiunea următoare.

ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALE LUI PORTER

Michael Porter, de la Şcoala de Afaceri Harvard, a venit cu ideea unui model pentru înţelegerea industriilor atractive şi a celor ne-atractive.

Idea principală este de a înţelege, a urmări, şi de a se orienta spre influenţele externe ale companiei. Dacă influenţele asupra companiei sunt mai degrabă negative decât pozitive, şi dacă continuă să se înrăutăţească, atunci însemnă că industria respectivă nu este una în care să se merite investit. În acelaşi timp, dacă industria este favorizată de influenţele externe, şi dacă influenţele continuă să se îmbunătăţească în timp, înseamnă că merită să se investească în această industrie.

Valoarea acestui instrument, în cazul nostru este nu de a decide dacă să se investească în Focşani (pentru că deja s-au făcut investiţii), ci de a înţelege forţele externe şi modul în care ele funcţionează. Într-o foarte mică măsură, am modificat diagrama celor 5 puteri a lui Porter, pentru a se potrivii situaţiei oraşului Focşani. Acestea sunt menţionate şi explicate mai jos.

37 Noi intrări: . Alte oraşe din aceleaşi sectoare

Resurse: Competiţia: Venit: . Preţuri / Salarii . Forţa comună . Turism . Abilităţi . Oraşe mari . IMM-uri . Disponibilitate . Oraşe nişă . Investiţii . Parteneri de . Alte ţări . Păstrarea alianţă cetăţenilor în oraş . Software . Dezvoltare

Substitute: . Disoluţia necesităţilor Politică Economie Social Tehnologie Legal Mediu

Figură: Diagrama celor Cinci Forţe a lui Porter

Competiţia

Puterile tipice Există multe oraşe ale Europei de Est care încearcă să se dezvolte, aşa cum face oraşul Focşani. Si cum cazurile par să se asemene, nu există un potenţial mare de diferenţiere a oraşului Focşani faţă de celelalte oraşe.

Oraşele mari Oraşele mari atrag mai multe investiţii deoarece există un număr mai mare de cetăţeni. Astfel, ele se bucură de tratament preferenţial în alocarea fondurilor civile şi de infrastructură. Apare întrebarea, ce anume determină efectul migrării către oraş, iar acest cerc vicios continuă. Focşaniul nu este încă un oraş mare în România.

Oraşele nişă Anumite oraşe au o industrie proprie unică – de ex. San Jose, San Mateo, San Diego şi alte oraşe din Sudul Californiei, au un sector tehnologic mare. Ele joacă jocul nişelor. Oraşele şi satele din regiunile viticole ale Californiei, au propriile lor nişe. Focşaniul ar putea alege să devină un oraş nişă, şi să aparţină unui grup selecţionat.

38 Alte ţări Orice ţară, în care guvernele vestice consideră că pot intra companiile Europene, se va califica într-un fel sau altul pentru finanţare de către UE. În acelaşi timp, există un număr de ţări Europene care vor adera la UE, şi vor prelua moneda Euro. Ţările sunt tot mai deschise în a accepta recomandările UE pentru aderare, şi vor constata că sunt favorite ţărilor care sunt mai puţin dezvoltate. România va concura cu aceste ţări pentru finanţare.

Noi intrări

Alte oraşe ale aceloraşi sectoare Este posibil ca şi oraşele mici, chiar şi din Europa de Vest să beneficieze de finanţare sau investiţii private pentru dezvoltarea anumitor sectoare. Asta va determina intrarea în cursă a unor noi oraşe care vor concura în anumite sectoare nişă. Fondurile UE vor merge mai întâi în acele oraşe din cadrul UE, înainte de a fi repartizate oraşelor din afara UE.

Substitute

Disoluţia nevoilor Nevoile pot fi îndeplinite şi în alte feluri. În mod real nu există substituţi pentru multele din atributele unice ale oraşului Focşani.

Resurse

Preţuri / Salarii România este o ţară cu un nivel scăzut al costurilor. Salariile, şi preţurile bunurilor şi serviciilor sunt la ora actuală la un nivel scăzut. Focşaniul ar putea participa în direcţia dezvoltării exterioare şi să beneficieze de pe urma resurselor sale de preţuri şi salarii mici.

Abilităţi Între rezidenţii şi oamenii de afaceri ai oraşului Focşani există profesionişti capabili. S-au făcut numeroase investiţii în sectorul textil, deşi Focşaniul este plasat într-o regiune viticolă. Ambele necesită capacităţi puternice, a căror lipsă e resimţită.

Disponibilitatea Resursele care la ora actuală sunt disponibile oraşului, cum ar fi construirea infrastructurii, sunt deja utilizate. Trebuie doar să fie îmbunătăţite.

Partenerii alianţelor De-a lungul timpului, oraşele Hertogenbosch, Ramadgan, multe fonduri, entităţi private s-au aliat cu oraşul Focşani în vederea implementării ideilor specifice. Aceste contacte şi parteneri sunt încă disponibili.

Software Există o industrie software în Focşani care este chiar viabilă. Dacă Focşaniul îşi va putea dezvolta industria software, se vor face multe investiţii în oraş. Se poate învăţa din cazul Indiei.

39

Oraşele indiene au investit in Parcuri Tehnologice de Software – un model unic de sprijin din partea autorităţilor centrale, scutiri de impozite, folosirea crescută a domeniilor – de ex., companiile IT din India nu plătesc taxe de venit pentru o perioadă de 10 ani. Acestea au autorizaţia de a construi domenii comerciale dublu faţă de oricine altcineva din alte sectoare.

Autorităţile guvernamentale construiesc mari parcuri industriale in care o mică companie IT, aflată la început, se poate instala şi îşi poate începe afacerile. Toate facilităţile, cum ar fi infrastructura Internetului, construcţiile, restaurantele, facilităţile sportive, sunt toate construite de guvern.

Venit

Turism Oamenii vin în Focşani, cheltuiesc pe activităţi de petrecere a timpului liber şi stau în hoteluri. Ei plătesc impozite pentru toate activităţile lor economice, ceea ce aduce venit oraşului. De asemenea, există întreprinderi private care la rândul lor înfiinţează hoteluri şi alte centre de petrecere a timpului liber, care servesc turiştii şi care plătesc impozit municipalităţii. De asemenea, oamenilor le place să combine activităţile de relaxare cu munca, iar noua „cultură ideală a muncii” aşa cum este exprimată de oraşe precum Nice, Montpellier, Dubai etc, este – a muncii într-o zonă turistică luxoasă şi a te bucura de viaţă pe măsură ce munceşti. Asta înseamnă că investiţia în turism, aduce în prim plan şi companii care nu au nimic de-a face cu turismul, şi care investesc de asemenea în aceste oraşe turistice.

IMM-urile IMM-urile formează masa oricărei economii. Deşi întotdeauna există nişte jucători mari, IMM-urile sunt extrem de importante când vine vorba de angajarea de personal, plata impozitelor. Utilizarea favorabilă a regimului impozitelor, accesul la resursa umana calificata, apropierea, fie de furnizor, fie de client, sunt factorii principali pe care IMM-urile îi folosesc pentru a decide unde să se stabilească.

Investiţii Guvernul Român, UE, şi interesele private investesc în proiecte din oraşul Focşani. Acestea trebuie definite corespunzător împreună cu proiecte / programe adecvate de management, pentru a reduce riscul eşecului unor astfel de proiecte.

Menţinerea cetăţenilor în oraş Cea mai bună metodă de păstrare a cetăţenilor în oraş este de a se asigura că „barierele de la intrarea şi ieşirea din oraş sunt păstrate cât mai jos posibil”. La fel se întâmplă şi cu industriile. Persoanelor care au oportunităţi mai bune ar trebui să li se permită să părăsească uşor oraşul, şi să-şi urmeze cariera în alte părţi, iar aceştia vor fi înlocuiţi de alte persoane care se pot muta cu uşurinţă la Focşani şi se pot adapta uşor în oraş.

Oraşele olandeze, oferă noilor veniţi, fără nici o excepţie, pachete informaţionale referitor la tot ceea ce trebui să cunoască pentru a se descurca uşor în oraş. Când o persoană părăseşte oraşul, nu există nici un fel de bariere. Orice post este înaintat la noua adresă, iar birocraţia este uşor evitata cu ajutorul reţelelor care leagă oraşele.

Dezvoltarea Dezvoltarea nu poate fi niciodată planificată. Oamenii şi circumstanţele vă vor surprinde de fiecare dată. Dar dacă se acordă libertate de dezvoltare fără îndrumare – cum ar fi libertatea de

40 dobândire a proprietăţii, libertatea de extindere a spaţiilor birourilor, libertatea de extindere a zonelor industriale, atât companiile cât şi oamenii vor prefera să se mute în Focşani, mai mult decât în oricare alte oraşe şi judeţe din zonă.

DE LA ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALUI PORTER LA ANALIZA NARATIVĂ A TEDINŢELOR

Secţiunile precedente ale analizei SWOT şi a analizei celor 5 puteri a lui Porter, au fost destul de statice. Ele listează factori care guvernează oraşul Focşani. Trebuie să vedem cum se schimbă aceşti factori. Pentru a realiza acest lucru, listăm mai întâi toate tendinţele care sprijină aceşti factori. În acest caz trebuie să fim puţin selectivi. Există multe forţe care acţionează asupra unui lucru. Noi vom alege acele forţe care au impact mai mare. Aceasta se va face în secţiunea următoare a tendinţelor narative.

ANALIZA TENDINŢELOR NARATIVE

Parte a analizei forţelor care acţionează asupra oraşului, constă în analizarea forţelor care au cel mai mare impact.

Pentru fiecare dintre acest forţe, stabilim tendinţe în societate, care conduc aceste forţe. Unele dintre aceste forţe sunt foarte importante, iar altele sunt foarte variabile (în sensul că uneori ele înregistrează creşteri, alteori descreşteri. Evenimente psihologice singulare sau reale, pot schimba tendinţa).

Pentru a se pregăti pentru scenariile externe care au cel mai mare impact asupra dezvoltării oraşului, toate tendinţele sunt clasificate folosind două variabile:

- Importanţa pentru dezvoltarea oraşului - Variabilitatea impactului potenţial asupra oraşului

Lista tendinţelor

1. Turism Tendinţă Imp Variabilă Modernizarea infrastructurii hotelurilor; Da Nu Dezvoltarea noilor categorii de turism: turismul de afaceri şi de Da Da călătorii; Turismul de tranzit; Nu Da Pensiunile sunt tot mai ocupate; Da Nu A crescut importanţa vestigiilor din secolul al 19-lea (cimitirele Nu Nu germane şi evreieşti, mausoleele).

2. IMM-uri Tendinţă Imp Variabilă Numărul total al IMM-urilor este în scădere; Da Da Creşterea numărului IMM-urilor în comerţ şi coonstrucţii; Da Nu Dezvoltarea Supermarket-urilor; Nu Nu Lipsa informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor. Da Da

3. Noi investiţii

41 Tendinţă Imp Variabilă Construcţii de noi spaţii comerciale pentru companiile existente Da Nu (companiile de combustibil, companiile materialelor de construcţii); Noi companii dezvoltate în domeniul comercial (“Interex”, “Penny’s Da Da Market”); Deschiderea de noi filiale bancare; Da Nu Noi cartiere rezidenţiale. Da Da

4. Păstrarea cetăţenilor în oraş Tendinţă Imp Variabilă Numărul populaţiei este în creştere; Da Nu Procesul de emigrare este în creştere (persoane între 18 – 45 de ani); Da Da Numărul femeilor - manager este în creştere; Da Nu Numărul populaţiei de etnie romă este în creştere – lipsa unei Da Nu strategii pentru includerea în societate a populaţiei de etnie romă.

5. Costuri, plăţi, salarii, abilităţi Tendinţă Imp Variabilă Creşterea costurilor utilităţilor şi combustibililor; Da Da Costurile pentru anumite produse pe terman lung a scăzut; Nu Nu Creştere lenta a salariilor; Da Da Diferenţa dintre venitul minim şi nivelul înalt de venit a crescut Da Nu considerabil; Lipsa specialiştilor în anumite domenii de activitate. Da Da

6. Competiţia (cu alte oraşe) Tendinţă Imp Variabilă Numărul persoanelor care au renunţat la utilizarea sistemului Da Nu centralizat de încălzire a crescut; A crescut interesul în pastrarea istoriei oraşului prin menţinerea Da Nu oraşului vechi alături de cel nou; A crescut interesul privind îmbunătăţirea calităţii mediului (ex. Da Da colectarea selectivă a deşeuirlor).

7. Politici Tendinţă Imp Variabilă Preocupare de integrare în Aquis-ului European; Da Nu Globalizarea; Da Nu Mişcarea / transferul centrelor de putere înspre Europa. Da Da

8. Economie Tendinţă Imp Variabilă Atragerea capitalului extern ; Da Da Noi tehnologii pentru facilităţi vechi şi creşterea performanţelor; Da Da Închiderea companiilor mari care nu mai sunt productive. Da Da

9. Social Tendinţă Imp Variabilă Creşterea numărului şomerilor Da Da Creşterea niveluliui de trai şi a profesionalismului ; Da Nu Migrarea forţei de muncă. Da Da

9. Tehnologie Tendinţă Imp Variabilă

42 Găsirea de noi resurse (eoliene, nucleare etc.) Da Da Tehnologii moderne pentru selectarea, reciclarea şi procurarea Da Da tehnologiilor selective Dezvoltarea noilor tehnologii. Da Nu

10. Cadrul local Tendinţă Imp Variabilă Legislaţia este în continuă schimbare; Da Da Asimilarea legislaţiei UE Da Da Necesitatea strategiilor sociale pentru o scurtă perioadă de timp Da Da

11. Mediu Tendinţă Imp Variabilă Calitatea mediului este tot mai slabă; Da Da Mentalitate depăşită. Da Nu

DE LA ANALIZA TENDINŢELOR NARATIVE LA ANALIZA SCENARIILOR STRATEGICE

Acum că am înţeles tendinţele narative ale oraşului Focşani, ne orientăm asupra tendinţelor care sunt atât Importante cât şi Variabile. Aceste tendinţe determină potenţialul influenţelor externe pentru care trebuie să fim pregătiţi. Trebuie să alegem cele mai importante tendinţe şi să vedem cum s-ar putea schimba lumea. Această analiză ne arată cum să ne schimbăm şi cum să acordăm mai multă importanţă anumitor sectoare faţă de altele. Vom descoperi că anumite acţiuni sunt comune şi necesare indiferent de schimbările ce vor avea loc. Trebuie să derulam anumite acţiuni şi să ne asigurăm că acestea vor conduce la rezultate adecvate. Toate acestea sunt realizate în analiza scenariilor strategice.

ANALIZA SECENARIILOR STRATEGICE

Lista critică a tendinţelor

Ar trebui să alegem acele tendinţe care sunt importante şi variabile şi cele pe care trebuie să le alegem cel puţin din primele 3 (acestea sunt numeroase în cadrul oraşului Focşani):

 Numărul total al IMM-urilor în proces de descreştere;  Procesul de emigrare este în creştere  Atragerea capitalului extern.

De ce am ales aceste tendinţe şi nu altele?

IMM-urile sunt ţinte economice asupra cărora guvernul Român a hotărât să se axeze. Aceasta este o decizie înţeleaptă, deoarece promovează procesul de angajare, este susţinut şi nu implică accesarea mega-corporaţiilor internaţionale nestatornice care ar putea muta operaţiunile dintr-un oraş într-altul, în funcţie de hotărârea lor preponderentă. IMM-urile sunt şi o sursă fenomenală de impozitare a venitului şi probabil singura sursă majoră de finanţare internă. Oraşul Focşani trebuie să se asigure că există o bază viabilă a IMM-urilor în apropierea sa. Scăderea numărului IMM-urilor loveşte în mod drastic programul oraşului Focşani de

43 revigorare a acestui segment al economiei. Din acest motiv, aceasta e cea mai importantă tendinţă a noastră.

Cu cât este mai mare numărul populaţiei, cu atât municipalitatea va primi mai multe fonduri. Pe lângă asta, toate obiectivele municipiului Focşani se îndreaptă spre îmbunătăţirea facilităţilor disponibile cetăţenilor şi spre a se ridica investiţiile la nivelul acestor facilităţi, prin asumarea unei dezvoltări a comunităţii. Dacă procesul de emigrare creşte, numărul oamenilor care sunt activi din punct de vedere economic scade, iar numarul oamenilor din oraş poate scădea (fără a socoti cazurile de imigrare). Altfel spus, trebuie astupate găurile din găleată, înainte de a umple găleata cu apă. Din acest motiv, emigrarea este cea de-a doua cea mai importantă tendinţă .

Toate programele pe care Focşaniul trebuie să le desfăşoare, necesită investiţii. Focşaniul, şi prin analogie România, nu au o sursă importantă de bani. Banii trebuie să vină din afară. Fără bani – nu se poate face mare lucru. Oricum asta este mai puţin important decât dezvoltarea unui sector industrial la scară mică. De aceea, atragerea capitalului extern este cea de-a treia tendinţă şi nu cea mai mare, aşa cum s-ar putea aştepta.

Apoi creăm scenarii în care aceste tendinţe sunt fie ridicate, fie scăzute. Această modalitate de abordare este numită analiza scenariilor.

Analiza Scenariilor

Pentru a simplifica lucrurile, hai să analizăm două tendinţe în acelaşi timp şi să vedem ce se întâmplă. Avem trei astfel de combinaţii.

Numărul IMM-urilor care scad Numărul IMM-urilor care cresc  Determinarea capitalului extern  Administrarea dezvoltării IMM- să investească în IMM-uri. urilor  Caracterul antreprenorial al  Crearea politicilor şi a

pieţei pentru şomeri şi studenţi parcurilor industriale unde se  Investiţia în infrastructură ca şi pot întâlni atât capitalul cât şi

extern incubator IMM-urile rea capitalului capitalului rea  Anumite IMM-uri se pot cumpăra între ele cu fonduri

Creşte externe  Alocarea capitalului pentru  Administrarea restructurării regenerarea marilor companii. noilor companii, pentru entităţi Creşterea lor va duce la externe, folosirea banilor pentru

creşterea IMM-urilor, fără investiţie

capital extern  Anumite IMM-uri se vor  Încurajarea industriei spre închide. Trebuie să le asigurăm

extern extern export. Va aduce în discuţie proceduri simplificate; capitalul extern.  Marketing al IMM-urilor catre  Piaţă pentru IMM-uri cât şi surse de finanţare externă

Descreşterea capitalului capitalului Descreşterea pentru sursele externe de capital

44

Creşterea emigrării Scăderea emigrării  Investiţii în sectoare puternic  Investiţii în ramuri care folosesc automatizate oamenii (serviciile)  Investiţii în infrastructură şi  Folosirea fondurilor externe

investiţii externe de capital pentru construirea unor cartiere  Facilitarea afacerilor orientate mai eficiente

spre turism  Facilitarea afacerilor orientate extern extern  Reducerea investiţiilor în spre cetăţeni drumuri, trafic şi parcuri, etc.  Sporirea investiţiilor în

Creşterea capitalului capitalului Creşterea drumuri, trafic şi parcuri, etc.

 Vinderea loturilor de teren  Facilitarea împrumuturilor neutilizat şi investiţii în pentru afacerile locale, pentru infrastructură investiţii în proiectele de  Facilitarea investiţiilor mici in infrastructură sub principiul servicii orientate spre turişti COP, COT  Marketing al surselor externe  Facilitarea afacerilor intense de de capital manufacturare şi servicii  Negocierea asupra priorităţii intensive (de ex. IT şi culegerea programelor datelor)  Locuri de muncă pentru români şi surse de capital extern.

Creşterea emigrării Scăderea emigrării  Sprijinirea companiilor care  Investiţii în industria (servicii) pornesc afaceri de inaltă care lucrează cu oameni tehnologie  Planificarea urbană ar trebui să  Accent asupra programelor de se realizeze în aşa măsură încât care beneficiază mediul de IMM-urile şi oamenii să poată afaceri mai degrabă decât exista în aceeaşi vecinătate

extern cetatenii.  Facilitarea afacerilor orientate  Facilitarea afacerilor orientate către localnici către turişti  Sporirea investiţiilor în drumuri, Creşterea capitalului capitalului Creşterea  Promovarea exemplelor de trafic şi parcuri, etc. succes al IMM-urilor  Obţinerea fondurilor externe  Folosirea fondurilor externe pentru a finanţa afacerile şi a pentru imbunătăţirea tuturor crea locuri de muncă aspectelor .  Facilitarea investiţiilor mici in  Facilitarea marilor industrii care servicii orientate spre turişti necesită mulţi oameni.  Îmbunătăţirea infrastructurii  Standardele pieţei

extern locuintelor, teritoriului şi a standardelor de viaţă  Înaintarea în ceea ce priveşte

Descreşterea capitalului capitalului Descreşterea sănătatea şi alte programe orientate spre cetateni

45 DE LA ANALIZA SCENARIILOR STRATEGICE LA OPŢIUNI STRATEGICE

Conştientizăm acum faptul că anumite acţiuni trebuie realizate, indiferent de cum se schimbă societatea. Vorbim despre acest subiect în secţiunea următoare, numită Opţiuni Strategie.

OPŢIUNI STRATEGICE

Matricele de mai sus au condus la acţiuni critice care par a fi consistente, indiferent de scenarii. Acestea sunt: a) Crearea unei politici industriale flexibile. Lucrări de atragere atât a industriilor mari cât şi a industriilor la scară mică. Tăierea benzii roşii nu numai la inaugurarea companiilor ci şi la închiderea lor. b) Piaţă cu capital exclusiv extern, cu fonduri egale care se axează asupra restaurării marilor industrii şi capitalul speculativ asupra demarării afacerilor. c) Favorizarea companiilor care se axează atât asupra turiştilor cât şi asupra localnicilor d) Pregătirea pentru achiziţionarea domeniului imobiliar nefolosit şi vinderea acestuia pentru redezvoltare. Folosirea fondurilor cash şi a capitalului extern pentru finanţarea infrastructurii. e) Îmbunătăţirea standardelor de viaţă de bază – locuinţele, peisajul urban din jurul apartamentelor, venituri din spectacole / activităţi culturale. Piaţa cetăţenilor români şi a imigranţilor care încearcă să ducă o viaţă bună cu o carieră profesională relativ bună.

Urmatoarea sub-secţiune se referă la priorităţi şi obiective. Toate acestea sunt importante. Toate acestea ar trebui să aibă proiecte / programe definite pentru realizarea unor rezultate concrete. Din păcate, pentru a avea toate aceste lucruri, avem nevoie de mult capital extern, de o activitate industrială bogată, de un cadru social şi legal pentru restructurarea companiilor, redezvoltarea domeniului imobiliar şi aşa mai departe.

De aceea folosim scenariile pentru a orienta alegerile noastre privind:  CE FACEM MAI ÎNTÂI?  CE PROGRMAM AR TREBUI FINANŢAT MEREU?

DE LA OPŢIUNI STRATEGICE LA PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE

Prin răspunsul la întrebările „Ce facem mai întâi?” „Care programe ar trebui finanţate?” Grupul Strategic de Dezvoltare a realizat că opţiunile strategice trebuie să se axeze asupra tuturor sectoarelor vitale ale oraşului. Pur şi simplu nu este posibil să excludem anumite sectoare în favoarea altora. De ex. un oraş trebuie să se îngrijească de depozitarea deşeurilor din motive de sănătate şi siguranţă, chiar dacă pe moment trebuie să se axeze asupra atragerii industriilor la scară mică din domeniu IT – care în mod relativ generează mai puţine deşeuri. Focşaniul este un oraş, şi ca oraş trebuie să se asigure că toate aspectele oraşului şi a vieţii cetăţenilor sunt abordate corect de către toate activităţile, în fiecare an. Focşaniul trebuie să se asigure că dezvoltarea sa viitoare este susţinută şi prosperă şi că cetăţenii sunt capabili să se bucure de o viaţă socială, culturală şi economică. În lumina Viziunii Strategiei, următoarele Sectoare Prioritare sunt identificate ca vitale pentru municipalitate:

1. Planificare urbană şi modernizare; 2. Transport; 3. Economie; 4. Turism şi Cultură; 5. Educaţie; 6. TIC / Guvernarea electronică;

46 7. Mediu; 8. Sănătate; 9. Servicii Sociale; 10. Societatea Civilă; 11. Sport; 12. Consolidarea Instituţională.

Secţiunea 7 prezintă Priorităţile.

Analiza scenariilor descrise mai sus pot avea impact asupra finanţării unor sectoare prioritare, dar nu pot opri finanţarea acestora! Din moment ce acestea vor fi finanţate într-o oarecare măsură, trebuie să înţelegem care sunt nevoile în aceste sectoare şi cum vor fi acestea îndeplinite de obiectivele strategice stabilite de municipalitate. Astfel, trebuie să evaluăm toate obiectivele oraşului şi să le cartografiem pe sectoare de prioritate care necesită dezvoltare. Acest lucru este realizat în următorul Tabel în care priorităţile propuse şi obiectivele strategice definite se întâlnesc într-o matrice de activitate.

Tabelul „Priorităţi versus Obiective Strategice” prezentat mai jos ne arată cum putem cartografia obiectivele strategice faţă de priorităţi.

Priorităţi

olidare

Planificare Urbană Transport Economie Turism Cultură şi Educaţie TIC Mediu Sănătate Afaceri Sociale Societatea Civilă Cons instituţională Sport Obiectivul 1: Zona Metropolitană X X X X X X X X X X X X Focşani Obiectivul 2: „Un X Focşani Dinamic” Obiectivul 3: „Un X Focşani vizibil” Obiectivul 4: „Un Focşani bine X conectat” Obiectivul 5: „Un

Focşani bazat pe X X cunoştinţe” Obiectivul 6: „Un Focşani democratic X X şi inclusiv” Obiectivul 7: Un Focşani cultural şi X X X vibrant Obiective Strategice Obiective Obiectivul 8: „Un Focşani responsabil din X X punct de vedrere social” Obiectivul 9: “Un Focşani sănătos” X X Obiectivul 10: „Un Focşani curat şi X X verde”

47 Cartografierea Obiectivelor şi Priorităţilor Strategice prezentate mai sus, este foarte relevantă pentru asigurarea coerenţei inter-sectoriale, în timpul dezvoltării unor acţiuni pentru fiecare Prioritate Strategică, asigurând astfel că fiecare acţiune individuală, dar şi set de acţiuni, contribuie la realizarea diverselor Obiective Strategice. În Secţiunea 7 „Priorităţi” se pune mai mult accentul asupra legăturilor inter-sectoriale, în timp ce Secţiunea 8 „Obiective Operaţionale” leagă priorităţile cu obiectivele operaţionale a căror realizare duce la realizarea unor Obiective, Scop şi Viziune Strategică.

Înainte de a prezenta Priorităţile din secţiunea 7 şi a recomandărilor, credem că ar fi folositor să facem un sumar al interpretării relevanţei dintre Obiectivele şi Priorităţile Strategice. Acest lucru va duce la mai buna înţelegere a motivului pentru care realizarea recomandărilor priorităţilor Strategice este legată de diferite obiective Strategice, şi anume:

Zona Metropolitană Focşani: O metropolă este un oraş modern. Un locuitor al unui oraş modern trebuie să aibă puncte de referinţă în toate sectoarele prioritare. Astfel că acestea sunt toate cartografiate.

Focşaniul Dinamic: Dinamismul înseamnă schimbare. Un locuitor va experimenta schimbarea astfel: Schimbare în imaginea oraşului – planificarea urbană Schimbare în locurile de muncă şi industria oraşului – economie Schimbare în spaţiile verzi, depozitarea deşeurilor – mediu Schimbare în domeniul social, cultural şi birocratic – societatea civilă

Focşaniul Vizibil: Vizibilitatea constă în programe şi statistici cu impact asupra localnicilor, turiştilor şi investitorilor. În cazul acesta, Focşaniul va fi vizibil prin locuri de muncă, companii, statistici ale populaţiei, va fi vizibil prin numărul turiştilor şi va fi vizibil pe Internet. De aici derivă impactul asupra Economiei, Turismului şi Culturii şi sectoarelor TIC.

Focşaniul cu bune legături: Focşaniul trebuie să fie bine conectat fizic prin legături de transport, legături economice şi emoţionale. De aici derivă impactul asupra sectoarelor de transport, economic, turismului şi culturii.

Focşaniul bazat pe cunoaştere: Focşaniul trebuie să atragă, să investească şi să disemineze cunoştinţe în sălile de clasă şi pe Internet (educaţia electronică). De aici derivă impactul asupra sectoarelor educaţiei şi TIC.

48 Focşaniul Democratic şi Nediscriminatoriu: Acest lucru înseamnă că Focşaniul doreşte o implicare mai mare a localnicilor în dezvoltare, în activităţile de administrare a oraşului. Astfel, administraţia trebuie să fie mai eficientă şi eficace, iar instituţiile – primăria, şcolile, trebuie să fie susţinute şi îmbunătăţite permanent. Astfel, acest sector are impact asupra societăţii civile şi a întăririi sectoarelor societăţii civile şi instituţionale.

Focşaniul Cultural şi Energic: Localnicii şi turiştii din Focşani trebuie să aibă posibilitatea să se bucure de vieţile lor. Asta înseamnă că ar trebui să poată lua parte la actiuni de petrecere a timpului, intâlniri, activităţi in vederea atingerii unor scopuri comune. Acestea trebuie asigurate prin acţiuni comune ale administraţiei centrale şi locale, mediul de afaceri, cetăţeni. Asta înseamnă că aceste obiective vor avea impact asupra sectoarelor Turismului şi Culturii, Educaţiei, Societăţii Civile şi Sportive.

Focşaniul cu responsabilitate socială: Importanţa unei civilizaţii este măsurată de grija pe care o poartă membrilor mai slabi ai societăţii. Focşaniul trebuie să intervină şi să se preocupe de sănătate şi siguranţă, şomaj şi securitate socială, sprijinul programelor susţinute şi durabile – cum ar fi programele de îngrijire pentru copii, etc. Asta înseamnă că acest sector are impact asupra sectoarelor sănătăţii, afacerilor sociale şi societăţii civile.

Focşaniul Sănătos: Oraşul Focşani trebuie să se asigure că cetăţenii săi duc o viaţă împlinită, atât fizic cât şi mental. Asta înseamnă că instituţiile publice ar trebui să se îngrijească de persoanele infirme, bolnave sau vârstnice; păstrarea curăţeniei în cartierele oraşului, îndepărtarea poluării aerului, a poluării cauzate de deşeuri, şi bineînţeles, asigurarea facilităţilor de îngrijire de sănătate, primare şi secundare. Astfel acest obiectiv are impact asupra sectoarelor sănătăţii şi a instituţiilor civile.

Focşaniul Curat şi Ecologic: Noile cartiere ale oraşului ar trebui proiectate de la început, pentru a facilita curăţarea străzilor, suficiente spaţii verzi, conform normelor UE. În acelaşi timp, trebuie să existe o coordonare constantă între programele de mediu pentru menţinerea curăţeniei publice, a spaţiilor verzi şi a poluării scăzute. Astfel, acest obiectiv are impact asupra sectoarelor planificării urbane şi a mediului.

49