DOCSLIB.ORG

CLUJ-NAPOCA 20212021 CAPITALĂ EUROPEANĂ a CULTURII Oraș Candidat

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
CLUJ-NAPOCA 20212021 CAPITALĂ EUROPEANĂ a CULTURII Oraș Candidat CLUJ-NAPOCACLUJ-NAPOCA 20212021 CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII Oraș candidat SELECȚIASELECȚIA FINALĂFINALĂ DOSAR DE CANDIDATURĂ SELECȚIA FINALĂ CLUJ-NAPOCA 2021 CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII Oraș candidat Cuprins Introducere – Consideraţii generale 3 1. Contribuţia la strategia pe termen lung 8 2. Dimensiunea europeană 14 3. Conţinutul cultural şi artistic 22 4. Capacitatea de a produce rezultate 67 5. Implicarea publicului 73 6. Gestionare 81 Informaţii suplimentare 100 INTRODUCERE Consideraţii generale Introducere – Consideraţii generale 3 0.1 De ce dorește orașul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii? Cluj-Napoca participă în competiția pentru titlul de Capitală Europeană Avem nevoie de o experiență comună prin care să ne construim o a Culturii având trei obiective majore: poveste comună, marea noastră istorie comună. Am înţeles curând că aceasta ar putea fi chiar propriul nostru proiect identitar. Ceea Implicarea comunităților orașului într-un proiect comun ce facem nu poate fi numai despre trecut, ci și despre reconcilierea capabil să schimbe destinul Clujului, să ne transforme dintr-o de clasă, rasă, etnie sau gen. Trebuie să fie și despre viitor, despre federație de comunități într-o uniune clujeană și să ne ajute să ne experimentarea de noi modele conectate european. atingem potențialul de a acționa ca o comunitate; Dezvoltarea Clujului ca oraș european de referință în În acest proces ne bazăm pe energiile culturale și sociale atât de domeniul artei și al culturii; reprezentative pentru orașul nostru. Numai Clujul cultural poate Mobilizarea culturii pentru dezvoltarea durabilă a orașului asigura integrarea trecutului său și a posibilelor scenarii ale viitorului prin consolidarea unei economii creative puternice, facilitând său la un nivel european. Vom simți, vom cunoaște și ne vom explorarea unor modele de coproducție la nivel cultural, economic recunoaște, construindu-ne și reconstruindu-ne identitatea în relația și socio-urban. cu celălalt și, prin proiectul Capitalei Culturii, cu acel celălalt european. Pentru că știm: Cultura Conectează. Dorim să transformăm Cluj-Napoca într-un laborator urban, unde inițiativele culturale, sociale și economice sunt încurajate să crească Cluj-Napoca - oraș european de referință în și să-și atingă potențialul. Aceasta este șansa noastră de a explora domeniul artei și al culturii valorile și abordările Estului, de a le adăuga celor din Vest și de a propune noi modele de producție culturală, socială și economică în Povestea noastră nu este numai despre provocări, ci și despre potențial. Europa, cu Europa și pentru Europa. În ultimii cinci ani, numeroase studii și reviste de prestigiu au Simțim că ne putem aduce contribuția la resemnificarea Europei. menționat Cluj-Napoca drept un oraș care are tot ceea ce este necesar Date fiind recentele evenimente politice din Europa (precum Brexitul, pentru a influența lumea artei contemporane. În 2013, „Orașele migrația, creșterea fenomenului naționalist), credem că resemnificarea artistice ale viitorului” – o publicație a Editurii Phaidon, plasează Cluj- Europei a devenit o prioritate absolută, acum mai mult ca oricând în Napoca printre orașele care vor juca un rol esențial în lumea artei în istoria Uniunii. secolul XXI. Implicarea comunităților din orașul nostru Cu toate acestea, artiștii Școlii de la Cluj expun mai degrabă peste hotare decât în propriul lor oraș, deoarece, printre altele, Cluj-Napoca Cluj-Napoca a fost dintotdeauna „inima Transilvaniei”, iar, de 100 nu le poate oferi în prezent condițiile adecvate pentru găzduirea de ani încoace, este și unul dintre cele mai importante orașe ale unor astfel de expoziții. Absolvenții Academiei de Muzică și cei ai României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opțiune, ci, la Universității de Artă și Design trebuie să fie cu adevărat creativi ca să fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm, uneori găsească spații pentru expoziții și concerte în oraș, cele convenționale vizionari și curajoși, alteori mai puțin, sub tensiunile, dramele și fiind fie prea puține, fie prea mici și slab echipate. Acesta este motivul tragediile istorice. Odată familiarizat cu orașul, descoperi că există un pentru care, turist fiind, veți vedea lucrările artiștilor locali în cafenele Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor și al sau chiar pe străzile orașului. Acest lucru oferă un sentiment de evreilor; un Cluj al bătrânilor și un Cluj al tinerilor; un Cluj al studenților vitalitate culturală, dar este, de asemenea, semnul unei infrastructuri și unul al muncitorilor; un Cluj al femeilor și un Cluj al bărbaților; un culturale inadecvate. Cluj al centrului și unul al periferiei. Fiecare comunitate se mândrește cu apartenența sa la Cluj, dar în același timp ignoră, în mare măsură, Titlul de Capitală Europeană a Culturii ar fi o garanție pentru crearea celelalte comunități ale orașului. infrastructurii culturale adecvate potențialului cultural al orașului. Centrul European de Artă Contemporană a devenit deja, datorită Imediat după 1989 am descoperit că, deși ne-a eliberat de comunism, candidaturii orașului la acest titlu un proiect strategic al administrației Revoluția română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am locale. Astfel, transpunerea acestuia în realitate este deja un început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorând că trebuie să angajament ferm și oficial. căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinși spre o competiție de cucerire a locurilor simbolice, spre Dar nu numai excelența artistică poate demonstra potențialul orașului teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunități, o federație nostru. Numeroase inițiative culturale de tip grassroots o fac la fel de de comunități. bine. În ultimii ani, numărul organizațiilor locale active în sectorul cultural s-a triplat, ajungând la 300. Studiile arată că orașul nostru Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să are cea mai mare vitalitate culturală din România, după București. transformăm această federație de comunități într-o „uniune” clujeană. Dar suntem doar la jumătatea poveștii. Cealaltă jumătate o scriem urmând pașii descriși în secțiunea de strategie pe termen lung din 4 Introducere – Consideraţii generale acest dosar de candidatură: nu doar că vom lucra mai bine sau mai este nevoie să inițiem un efect de „spillover”, o influență productivă eficient, dar vom și infuza rețelele europene cu munca noastră și cu a sectorului cultural asupra industriilor creative, prin dezvoltarea de modelele noastre de producție culturală, pentru a face diferența și la modele hibride de producție. nivel european. În acest fel vom arăta cum Cultura Inspiră. E un avantaj faptul că orașul Cluj-Napoca este al doilea centru O puternică economie creativă universitar din România: avem 12 universități la care sunt înscriși aproximativ 80.000 de studenți. În fiecare an, aproximativ 2.000 de Industriile creative și sectorul universitar sunt motoarele economice studenți de la universitățile de arte devin absolvenți. Însă cultura este ale municipiului Cluj-Napoca. unul dintre cele mai vitregite domenii: salariile sunt mici, oamenii sunt nevoiți să lucreze peste program, iar majoritatea contractelor Peste 15.000 de oameni lucrează în sectorul IT local, cei mai mulți sunt de scurtă durată. Prea des există așteptarea ca artiștii și lucrătorii dintre ei în mari companii multinaționale. Există 1.300 de firme de din sectorul cultural să perceapă tarife mici sau chiar să accepte nu IT în oraș, iar mass-media europeană consideră Clujul drept „Silicon fie plătiți deloc. Profesioniștii din artă și cultură au nevoie de condiții Valley-ul” României. Dar nu e totul roz. Mare parte dintre companiile de lucru mai bune și de posibilitatea de a aborda creația și dintr-o de IT din Cluj-Napoca oferă servicii de outsourcing și este ușor de perspectivă de business. De aceea, creativitatea trebuie să întâlnească anticipat că industria IT se va muta treptat mai spre est, unde forța de sectorul de afaceri. Este necesar să experimentăm și să promovăm noi muncă este mai ieftină. modele de colaborare între sectorul economic și cel cultural. Sectorul IT înțelege că outsourcing-ul produce o valoare adăugată Titlul de CEaC ar fi un catalizator esențial pentru constituirea unui mică în comparație cu cea a produselor creative integrate. Sectorul IT ecosistem local creativ, conectat la nivel european, capabil să are nevoie de creativitate. Are nevoie de sectorul cultural și artistic. Și încurajeze și să susțină dezvoltarea de produse economice și culturale nu există doar IT în sectorul local de business. Alte industrii creative, inovatoare. Economia creativă ne oferă oportunitatea de a construi precum filmul, designul, mass-media și muzica, au generat o serie de un viitor sustenabil pentru orașul nostru. Acest titlu este șansa de a proiecte care au ieșit în evidență în ultimii ani. Acestea sunt posibile ne demonstra nouă și Europei că întâlnirea dintre cultură și business direcții de dezvoltare durabilă pentru orașul nostru și au nevoie de nu este doar o posibilitate, ci și o necesitate. Și șansa de a arăta cum asigurarea unui sprijin consistent și pe termen lung. Pentru aceasta Lucrează Cultura. Ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu doar înspre exterior, către străinii care ne vizitează, ci și înspre interior, către noi înșine, ca să putem spune Europei ce am aflat unii despre alții,
Load more

Recommended publications
  • Foreign Affairs of the Republic of Moldova: Does Moldova's Eastern Orientation Inhibit Its European Aspirations?
    “Foreign affairs of the Republic of Moldova: Does Moldova’s Eastern orientation inhibit its European aspirations?” Liliana Viţu 1 CONTENTS: List of abbreviations Introduction Chapter I. Historic References…………………………………………………………p.1 Chapter II. The Eastern Vector of Moldova’s Foreign Affairs…………………..p.10 Russian Federation – The Big Brother…………………………………………………p.10 Commonwealth of Independent States: Russia as the hub, the rest as the spokes……………………………………………………….…………………………….p.13 Transnistria- the “black hole” of Europe………………………………………………..p.20 Ukraine – a “wait and see position”…………………………………………………….p.25 Chapter III. Moldova and the European Union: looking westwards?………….p.28 Romania and Moldova – the two Romanian states…………………………………..p.28 The Council of Europe - Monitoring Moldova………………………………………….p.31 European Union and Moldova: a missed opportunity?………………………………p.33 Chapter IV. Simultaneous integration in the CIS and the EU – a contradiction in terms ……………………………………………………………………………………...p.41 Conclusions Bibliography 2 LIST OF ABBREVIATIONS ASSMR – Autonomous Soviet Socialist Moldova Republic CEEC – Central-Eastern European countries CIS – Commonwealth of Independent States CoE – Council of Europe EBRD – European Bank for Reconstruction and Development ECHR – European Court of Human Rights EU – European Union ICG – International Crisis Group IPP – Institute for Public Policy NATO – North Atlantic Treaty Organisation NIS – Newly Independent States OSCE – Organisation for Security and Cooperation in Europe PCA – Partnership and Cooperation Agreement PHARE – Poland Hungary Assistant for Economic Reconstruction SECI – South East European Cooperation Initiative SPSEE – Stability Pact for South-Eastern Europe TACIS – Technical Assistance for Commonwealth of Independent States UNDP – United Nations Development Program WTO – World Trade Organization 3 INTRODUCTION The Republic of Moldova is a young state, created along with the other Newly Independent States (NIS) in 1991 after the implosion of the Soviet Union.
    [Show full text]
  • Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION and GLOBAL POLITICS SERIES
    Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION AND GLOBAL POLITICS SERIES Series Editor John L. Esposito University Professor and Director Prince Alwaleed Bin Talal Center for Muslim-Christian Understanding Georgetown University Islamic Leviathan Islam and the Making of State Power Seyyed Vali Reza Nasr Rachid Ghannouchi A Democrat within Islamism Azzam S. Tamimi Balkan Idols Religion and Nationalism in Yugoslav States Vjekoslav Perica Islamic Political Identity in Turkey M. Hakan Yavuz Religion and Politics in Post-Communist Romania lavinia stan lucian turcescu 1 2007 3 Oxford University Press, Inc., publishes works that further Oxford University’s objective of excellence in research, scholarship, and education. Oxford New York Auckland Cape Town Dar es Salaam Hong Kong Karachi Kuala Lumpur Madrid Melbourne Mexico City Nairobi New Delhi Shanghai Taipei Toronto With offices in Argentina Austria Brazil Chile Czech Republic France Greece Guatemala Hungary Italy Japan Poland Portugal Singapore South Korea Switzerland Thailand Turkey Ukraine Vietnam Copyright # 2007 by Oxford University Press, Inc. Published by Oxford University Press, Inc. 198 Madison Avenue, New York, New York 10016 www.oup.com Oxford is a registered trademark of Oxford University Press All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording, or otherwise, without the prior permission of Oxford University Press. Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Stan, Lavinia. Religion and politics in post-communist Romania / Lavinia Stan, Lucian Turcescu. p. cm.—(Religion and global politics series) Includes bibliographical references and index. ISBN 978-0-19-530853-2 1.
    [Show full text]
  • Media Influence Matrix Romania
    N O V E M B E R 2 0 1 9 MEDIA INFLUENCE MATRIX: ROMANIA Author: Dumitrita Holdis Editor: Marius Dragomir Published by CEU Center for Media, Data and Society (CMDS), Budapest, 2019 About CMDS About the authors The Center for Media, Data and Society Dumitrita Holdis works as a researcher for the (CMDS) is a research center for the study of Center for Media, Data and Society at CEU. media, communication, and information Previously she has been co-managing the “Sound policy and its impact on society and Relations” project, while teaching courses and practice. Founded in 2004 as the Center for conducting research on academic podcasting. Media and Communication Studies, CMDS She has done research also on media is part of Central European University’s representation, migration, and labour School of Public Policy and serves as a focal integration. She holds a BA in Sociology from point for an international network of the Babes-Bolyai University, Cluj-Napoca and a acclaimed scholars, research institutions and activists. MA degree in Sociology and Social Anthropology from the Central European University. She also has professional background in project management and administration. She CMDS ADVISORY BOARD has worked and lived in Romania, Hungary, France and Turkey. Clara-Luz Álvarez Floriana Fossato Ellen Hume Monroe Price Marius Dragomir is the Director of the Center Anya Schiffrin for Media, Data and Society. He previously Stefaan G. Verhulst worked for the Open Society Foundations (OSF) for over a decade. Since 2007, he has managed the research and policy portfolio of the Program on Independent Journalism (PIJ), formerly the Network Media Program (NMP), in London.
    [Show full text]
  • Creating Community Over the Net: a Case Study of Romanian Online Journalism Mihaela V
    Florida State University Libraries Electronic Theses, Treatises and Dissertations The Graduate School 2005 Creating Community over the Net: A Case Study of Romanian Online Journalism Mihaela V. Nocasian Follow this and additional works at the FSU Digital Library. For more information, please contact [email protected] THE FLORIDA STATE UNIVERSITY COLLEGE OF COMMUNICATION CREATING COMMUNITY OVER THE NET: A CASE STUDY OF ROMANIAN ONLINE JOURNALISM By MIHAELA V. NOCASIAN A Dissertation submitted to the Department of Communication in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Degree Awarded: Fall Semester, 2005 The members of the Committee approve the Dissertation of Mihaela V. Nocasian defended on August 25, 2005. ________________________ Marilyn J. Young Professor Directing Dissertation _______________________ Gary Burnett Outside Committee Member ________________________ Davis Houck Committee Member ________________________ Andrew Opel Committee Member _________________________ Stephen D. McDowell Committee Member Approved: _____________________ Stephen D. McDowell, Chair, Department of Communication _____________________ John K. Mayo, Dean, College of Communication The Office of Graduate Studies has verified and approved the above named committee members. ii To my mother, Anişoara, who taught me what it means to be compassionate. iii ACKNOWLEDGMENTS The story of the Formula As community that I tell in this work would not have been possible without the support of those who believed in my abilities and offered me guidance, encouragement, and support. My committee members— Marilyn Young, Ph.D., Gary Burnett Ph.D., Stephen McDowell, Ph.D., Davis Houck, Ph.D., and Andrew Opel, Ph.D. — all offered valuable feedback during the various stages of completing this work.
    [Show full text]
  • Moldova 2000
    Towards a Culture of Peace NATIONAL HUMAN DEVELOPMENT REPORT Republic of Moldova 2000 UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAMME CZU 009 (478)=20 N 26 Contributors to the Moldovan Human Development Report 2000 UNDP Moldova Team Søren Tejnø Irene Stavenski Svetlana Alexandrova Moldovan Team Vladimir Anikin, ASM Anatol Rojco, ASM Nicolae Chirtoacã, EAC Gheorghe Russu, CSP Anatol Gudym, CISR Mihail Sidorov, HRC Andrei Eºanu, ASM Vladimir Solonari, Parliament Victor Josu, Parliament Tatiana Spãtaru, HCA Miroslava Luchiancicova, AFSS Tatiana Stoyanova, DIER Valeriu Moºneaga, MSU Irene Suhomlin, USAM Andrei Munteanu, CISR Tudor Tomozei, RCAP Oazu Nantoi, IF Nicolae Vizitei, USLM Larisa Olaru-Vârtosu, UN TGC Elena Vutcariov, DSAS Olga Poalelungi, Parliament Lilia Zabolotnaya, ASM International Consultants Maarten Keune, European University Institute, Florence Joao Guimaraes, Institute of Social Studies, The Hague English Language Editor Ethel Hetherington Perina Editorial Team Gheorghe Balan, Andrei Munteanu, Andrei Þurcan Design & layout Ion Axenti Cover page Dance of Peace - Andrei ªestacovschi The views expressed herein are those of the authors of the Report and do not necessarily reflect the views of the United Nations Development Programme or the Government. UNDP Moldova 31 August str. No.131, 2012 Chiºinãu, Republic of Moldova ISBN 9975-9581-2-5 Mihai Eminescu Cu mâne zilele-þi adaogi... With lifes tomorrow time you grasp... Cu mâine zilele-þi adaogi, With lifes tomorrow time you grasp, Cu ieri viaþa ta o scazi Its yesterdays you fling away, ªi ai cu toate astea-n faþã And still, in spite of all remains De-a pururi ziua cea de azi. Its long eternity, today. Când unul trece, altul vine When one thing goes, another comes În astã lume a-l urma, In this wide world by heaven borne; Precum, când soarele apune, And when the sun is setting here El ºi rãsare undeva.
    [Show full text]
  • Why Access to Information Is Still a Problem in Moldova
    This policy brief series is part of the Media Enabling Democracy, Inclusion and Accountability in Moldova (MEDIA-M) project March 2020 | No 10 Why Access to Information Is Still a Problem in Moldova Victor Gotișan, Media Researcher Natalia Ionel, Media Consultant Introduction Freedom of the press and the media goes hand in hand with freedom of speech and access to information, and all are granted to journalists and the public alike in a democratic society. However, in Moldova, national and international media organizations identify the restriction of access to information as one of the most significant problems that journalists and the media face.1 Over the last 20 years, organizations like Freedom House and Reporters Without Borders have highlighted the limits on access to information—together with intimidation and attacks on journalists, internal disinformation and external propaganda, and political and oligarchic control of media regulators and outlets—as posing the biggest challenges to the work of journalists and the media in Moldova.2 Article 19 of the Universal Declaration of Human Rights However, over the three decades of Moldova’s independence, states, “Everyone has the right to freedom of opinion and access to information—or, rather, the restriction of this expression; this right includes freedom to hold opinions right—has been called out as one of the most pressing issues without interference and to seek, receive, and impart confronting the media, and by extension Moldovan citizens. information and ideas through any media and
    [Show full text]
  • Roma (Gypsy) Population During Transition
    Gabriel Troc (Published in Studia Europaea, XLVII, 1-2, 2002, pp. 49-90) A STATE OF DESPAIR: ROMA (GYPSY) POPULATION DURING TRANSITION - Transylvanian Case Studies - Abstract: This paper tries to assess the present living conditions of a minority that is generally perceived as being to a greater extent “different” to the rest of the population, be that to life-styles, culture or economic strategies. While a general picture of this population is also intended, the paper’s main focus is on poverty and poverty reproduction among some of the rural Roma (Gypsy) people. More precisely, it tries to find what relations could be uncovered between the poverty of a minority group and a certain construction of ethnicity. I assumed that in order to trace this connection a microscopic and detailed research of all the aspects of life of a community is needed. I done such a research between 1999 and 2001 in the village Nusfalău (Sălaj), where I could track the history of two Roma communities from 1850 up to the present. The results of this research, which I’m presenting in this paper, put in comparison a very poor Roma community, whose daily life is pictured in great details, with a rich one, trying to explain how variables like history, mobility, degree of assimilation and traditional work patterns - in connection with different constructions of ethnicity - determine or prevent the state of poverty. One of the most unexpected and puzzling finding of the research is that the more assimilated a rural Roma community is, the greater are the chances to remain poor or even to become extremely poor during transition, and the less assimilated or “traditional” a community stay, the greater are the chances to cope or to enrich during transition.
    [Show full text]
  • Viața Privată Și Libertatea De Exprimare În Republica Moldova: Un Dezechilibru Periculos Pentru Jurnaliști
    Prezentul ciclu de sinteze de politici face parte din proiectul “Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității (MEDIA-M)” Octombrie 2020 | No 13 Viața privată și libertatea de exprimare în Republica Moldova: un dezechilibru periculos pentru jurnaliști Patricia Zghibarța Introducere Limitarea accesului la informație continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru activitatea jurnaliștilor din Republica Moldova. Începând cu anul 2013 țara a coborât de pe locul 55 pe locul 91 în Indicele Libertății Presei1 și în prezent se află pe locul 60 din 126 în clasamentul privind accesul la informație a organizației internaționale World Justice Project.2 Una din cauzele principale ale acestei probleme în Republica Moldova este tendința legislativă și administrativă sistematică de a da prioritate dreptului cetățenilor la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal în defavoarea drepturilor lor, la fel de importante, la adevăr și libera exprimare. De prea multe ori eforturile jurnaliștilor de a accesa informații de interes public sunt împiedicate de refuzul autorităților publice și al altor furnizori de informație de a oferi informațiile solicitate, invocând în mod nejustificat protecția datelor cu caracter personal și alte aspecte procedurale. Cauza principală a acestui dezechilibru juridico-administrativ este una complexă, care rezultă din cadrul legis- lativ învechit și defectuos, care împovărează activitatea jurnaliștilor în mod nerezonabil, precum și din aplicar- ea neuniformă a legii de către furnizorii de informație și instanțele de judecată. Această analiză examinează provocările existente și vine cu recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova de restabilire a echilibrului, important, dar fragil, între viața privată și libertatea de exprimare. Relația dintre viața privată, protecția datelor datelor fiind considerată o componentă a vieții private.
    [Show full text]
  • Media Enabling Democracy, Inclusion and Accountability in Moldova (MEDIA-M) SEMI-ANNUAL NARRATIVE REPORT October 2017 – March 2018
    Media Enabling Democracy, Inclusion and Accountability in Moldova (MEDIA-M) SEMI-ANNUAL NARRATIVE REPORT October 2017 – March 2018 Cooperative Agreement No. AID-117-A-17-00001 Activity Start Date and End Date: April 3, 2017 to April 2, 2022 Implemented by: Internews Network Partners: Freedom House, Independent Journalism Center 1 TABLE OF CONTENTS TABLE OF CONTENTS ............................................................................................. 2 I. EXECUTIVE SUMMARY ................................................................................ 3 II. HIGHLIGHTS (OCTOBER 2017 – MARCH 2018) ....................................... 4 III. BACKGROUND/CONTEXT .......................................................................... 5 IV. PROJECT ACTIVITIES ................................................................................... 7 OBJECTIVE 1 7 ACTIVITY 1.1. TARGETED GRANT SUPPORT FOR CONTENT PRODUCTION AND DISTRIBUTION ........................................................................................... 7 ACTIVITY 1.2. NEEDS-BASED TECHNICAL ASSISTANCE ............................................... 14 OBJECTIVE 2 17 ACTIVITY 2.1: CONDUCT PUBLIC SURVEYS TO MEASURE AUDIENCE MEDIA PREFERENCES, PERCEPTIONS, AND HABITS ....................................... 17 ACTIVITY 2.2: DEVELOP AND STRENGTHEN PUBLIC MEDIA LITERACY EDUCATION INITIATIVES TO IMPROVE CITIZENS’ ABILITY TO SEEK, ANALYZE, EVALUATE, AND PRODUCE NEWS CONTENT. ................................. 17 ACTIVITY 2.3: IMPROVE THE CAPACITY OF MEDIA WATCHDOGS TO
    [Show full text]
  • The Romanian Media in Transition Basil D
    Florida State University Libraries Electronic Theses, Treatises and Dissertations The Graduate School 2004 The Romanian Media in Transition Basil D. Georgiadis Follow this and additional works at the FSU Digital Library. For more information, please contact [email protected] THE FLORIDA STATE UNIVERSITY COLLEGE OF ARTS AND SCIENCES THE ROMANIAN MEDIA IN TRANSITION BY MAJOR BASIL D. GEORGIADIS, USAF A Dissertation submitted to the Department of History in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Degree Awarded: Spring Semester, 2004 The members of the Committee approve the dissertation of Basil D. Georgiadis on 31 March 2004. _______________ Jonathon Grant Professor Directing Dissertation __________________ Patrick O’Sullivan Committee Member _________________ Nathan Stoltzfus Committee Member _________________ Michael Creswell Committee Member _____________ Matt Childs Committee Member The Office of Graduate Studies has verified and approved the above named committee members. ii To my wife Gabriela and my parents Marilyn and Dimitri Basil iii ACKNOWLEDGMENTS I would like to thank the members of my committee, Professors Michael Creswell, Matt Childs, Nathan Stoltzfus, and Patrick O’Sullivan. Dr. Jonathon Grant, the dissertation director, was especially helpful in providing focus, organizational suggestions, and the inspiration to finish in three years. Mihaela Almaselu of the American Embassy in Bucharest made numerous contacts for me and research assistants Adriana Bulz and Oana Guth helped with the logistics of maneuvering in the capital. Brigadier General Carl Reddel, USAF (Ret) and his successor Colonel Mark Wells, USAF, of the United States Air Force Academy selected and supported me for this venture and for that I am very grateful.
    [Show full text]
  • Babes-Bolyai University Cluj-Napoca, Romania
    INSTITUTE FOR INTERNATIONAL STUDIES BABES-BOLYAI UNIVERSITY CLUJ-NAPOCA, ROMANIA Curriculum Vitae Personal information Surname(s) / First name(s) Prof. PUŞCAŞ Vasile Address(es) 11 Napoca Street, Cluj Napoca, ROMANIA Telephone(s) Phone: + 4026 4598456 Mobile: +4 0723300117 E-mail [email protected] Nationality Romanian Date of birth July 8th 1952 Gender Male Occupational field International relations and negotiations Contemporary History of the International Relations Central and Eastern Europe in the XXth Century International Relations Business Relations and Conflicts Management in Central and Eastern Europe in the XXth Century International Relations Work experience 1995 – present Professor of International Relations, Faculty of History and Philosophy, “Babes Bolyai University”, Cluj-Napoca 2000 – present PHD coordinator in international relations, Faculty of History and Philosophy, “Babes Bolyai University”, Cluj-Napoca 2000 – present Visiting Professor, IUISE-Gorizia-Trieste 1999 – present Head of Institute for International Studies, Cluj-Napoca Page /27 - Curriculum vitae of 1 Vasile PUSCAS 2002 – present Member of the National Committee for Certification of Scientific Titles and Diplomas (Ministry of Research and Education) 2002 – 2009 Member of the research team at the Institute of Political Sciences and International Relations, Romanian Academy, Bucharest 2000 – 2007 Director, Institute of Political Sciences and International Relations, Romanian Academy, Bucharest 1999 – 2000 Head of Journalism and Training in Communication
    [Show full text]
  • Competing Identities the Construction of National Identity in the Republic of Moldova
    COMPETING IDENTITIES THE CONSTRUCTION OF NATIONAL IDENTITY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA Valentin Florin Ion “A dissertation submitted to the faculty of the University of North Carolina at Chapel Hill in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts in the Department of Russian and East European Studies.” Chapel Hill 2013 Approved by: Robert M. Jenkins Graeme Robertson Peter Sherwood ©2013 Valentin Florin Ion ALL RIGHTS RESERVED ii Abstract VALENTIN FLORIN ION: Competing Identities The Construction of National Identity in the Borderland Moldova (Under the direction of Robert M. Jenkins) This paper discusses the competing processes for national identity construction in the Republic of Moldova between a Moldovan national identity and a Romanian national identity. The paper follows three main theories of national identity construction coined by Keith Darden, David Laitin and Rogers Brubaker and surveys the implementation of mass schooling in interwar Romania, the shift in national identity of Moldova during the Soviet Union and the process of national identity building in independent Moldova. I argue that the group who controls institutions also controls the future identity of the country. The education system is the main creator of national identity and after the collapse of the Soviet Union the Moldovan education system was controlled by the pro-Romanian identity groups. I conclude that the number of Moldovans who self-identify with Romanian language has increased significantly in the last two decades. iii Acknowledgement I would like to thank my advisor Robert M. Jenkins for guidance and patience in the process of writing this paper. He supported me throughout both academic years of a growth process at the UNC Chapel Hill.
    [Show full text]