I. Introducere Turismul rural a fost practicat în România multă vreme în mod neorganizat, rezultând din necesitatea turiştilor de a găsi un mod de cazare accesibil şi cu un grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor. După 1989, s-a manifestat nevoia unei organizări a acestor spaţii de cazare, prin omologarea şi clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunătăţit, s-a lărgit şi, astfel, tot mai mulţi sateni şi-au deschis casele pentru a primi turişti. Primele forme ale turismului rural organizat au apărut în zona Rucar-Bran, ulterior înfiinţându-se şi ANTREC. După apariţia acestei organizaţii, în fiecare judeţ au fost omologate gospodării şi a apărut concurenţa, bazată în special pe resursele naturale ale zonei, pe atracţiile oferite turiştilor. Ca urmare a acestor transformări şi a tendinţei de modernizare şi perfecţionare a activităţilor turistice rurale, turismul rural a ocupat şi ocupă un loc important în oferta turistică din ţara noastră, reprezentând pentru mulţi dintre noi o alternativă atractivă în vederea petreceri vacanţelor şi concediilor. Pe parcursul ultimilor ani, au apărut şi o serie de reglementări de ordin legislativ în ceea ce priveşte această problemă, şi au fost editate o serie de lucrări ce tratează conceptul de turism rural şi agroturism şi satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor să primească turişti în gazdă, având formă unui îndrumător. Turismul rural şi agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativă în România, şi se poate afirma că se aliniază din ce în ce mai mult standardelor europene din acest domeniu. Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat,cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului ruralromânesc în mod special.Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor, aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinileşi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a turismului rural. Agroturismul reprezintă formă de turism, practicată în mediul rural, bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de: cazare, masă, agrement şi altele. Prin agroturism se valorifică, astfel, în mod superior, resursele naturale şi antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaţiei rurale.Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea în gospodăria ţărănească, consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă şi participarea într-o măsură mai mare sau mai mică, la activităţile agricole specifice.
1 Am ales regiunea Bucovina deoarece reprezintă una din cele mai importante zone agroturistice din România. Datorită peisajelor sale de o frumuseţe rar întâlnită ,reliefului impunător prin munţii şi văile sale ,a faunei şi a florei diversifícate dar şi a tradiţiilor, obiceiurilor şi a gastronomiei, regiunea Bucovina reprezintă locul ideal pentru practicarea turismului rural, cultural şi de cunoaştere, agroturismului sau chiar a turismului ecumenic. Zona Bucovinei reprezintă unul dintre vârfurile de lance ale promovării ofertei turistice autohtone pe plan extern. Pe lângă peisajele de vis, principala atracţie o reprezintă zecile de mănăstiri, din care şapte fac parte din patrimoniul UNESCO. Pensiunea Casa Bunicilor este situată în satul Mănăstirea Humorului, judeţul Suceava, la o distanţă de 5 kilometri faţă de localitatea Gura Humorului şi de 41 de kilometri de municipiul Suceava. Situată la întretăierea drumurilor turistice dintre Manăstirile Putna, Suceviţa şi Voroneţ, într-un cadru natural deosebit, fiind împrejmuită de o pădure bogată în foioase şi răşinoase, Pensiunea Casa Bunicilor oferă soluţia ideală celui care caută o oază de linişte şi tihnă, departe de tumultul şi agitaţia marilor oraşe, oferind o abordare diferită a turismului în zona Bucovinei. Casa Bunicilor este un complex turistic compus din 3 case tradiţionale româneşti, recondiţionate la exterior pentru a păstra farmecul caselor bătrâneşti de altădată, dar modernizate la interior pentru a oferi turiştilor confortul de 4 stele al zilelor noastre. Dacă sunteţi în căutarea unei stări de spirit autentice, dacă doriţi să faceţi cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile populare bucovinene dar şi cu savoarea unică a bucătăriei din zonă, dacă doar doriţi să vă relaxaţi în mijlocul unei frumoase păduri de brazi departe de agitaţia oraşului sau să vă încărcaţi spiritual citind o carte bună sau vizitând mănăstirile din zonă, atunci aici veţi găsi locul potrivit petrecerii unei vacanţe de neuitat.
Fig1.1 Pensiunea Casa Bunicilor Fig1.2 Peisaj din Bucovina http://www.casabunicilor.com (http://www.romaniaroute.ro)
2 II. Cadrul natural II.1 Aşezare geografică
Ocupând circa 4% din teritoriul României, cu o suprafaţă de 8.553 km2, judeţul Suceava este al doilea ca mărime din ţară, după Timiş, fiind situat în nord estul ţării. Se învecinează: la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ, Harghita şi Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.
II.2 Relieful Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului judeţului Suceava are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalino- mezozoică, zona flişului şi zona de platformă. În funcţie de suprafaţa ocupată de fiecare formă de relief în parte, situaţia la nivelul judeţului se prezintă astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%. În ansamblu, pe teritoriul judeţului Suceava se armonizează două unităţi importante de relief: regiunea montană şi regiunea de podiş. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud.
II.2.1 Zona montană Este integrată în lanţul Carpaţilor Orientali, cuprinde masive şi complexe de culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard şi Călimani; Masivele Giumalău - Rarău; Munţii Bistriţei, Stânişoarei; Obcinile Feredeului şi Mestecăniş. Relieful munţilor Călimani (cei mai înalţi munţi vulcanici de pe teritoriul României, singurii care depăşesc 2.000 m altitudine - Vârful Pietrosul Călimani) oferă forme spectaculoase cu potenţial de mare atractivitate, precum craterul vulcanic Căliman, cu un diametru de circa 10 km, formele ciudate de stânci vulcanice de pe Reţitiş, Tămău, Lucaciu şi Pietrosul, stâncile cu
3 aspect ruiniform”12 Apostoli” sau Rezervaţia de Jnepeniş cu Pinus Cembra, unde se găseşte un arboret natural în amestec intim de molid şi zâmbru, unic în ţară şi foarte rar în Europa.
Fig.2.1 Monumentul „12 Apostoli” Fig.2.2 Munţii Călimani (www.calimani.ro) (http://www.emaramures.ro)
Relieful masivului Rarău oferă una dintre cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum şi cheile de pe Valea Caselor şi Izvorul Alb şi Peştera Liliecilor. Munţii Giumalău, reprezintă principala atracţie pentru iubitorii de natură, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase privelişti din Carpaţii Orientali. Pădurea seculară de la Giumalău, cu speciile masive de conifere, şi Cheile Zugreni, săpate la poalele de sud ale munţilor, constituie principalele atracţii ale Munţilor Giumalău. Munţii Suhard sunt cunoscuţi mai ales datorită vârfului Ouşoru (1.639 m), care străjuie Depresiunea Dornelor. Totuşi, cel mai înalt vârf se află în partea de nord-vest a Munţilor Suhard şi anume Vârful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principală a acestor munţi reprezintă principala atracţie, datorită frumuseţii peisajelor şi a uşurinţei cu care poate fi parcursă. Munţii Bistriţei, ce se desfăşoară pe dreapta râului Bistriţa, formează gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) oferă o privelişte fascinantă pentru cei ce se încumetă să urce versanţii puternic înclinaţi.
Fig.2.3 „Pietrele Doamnei¨ Fig.2.4 Masivul Gimalău
(www.romaniadeaur.org) ( http://ihotele.ro)
4 Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunităţi, dispuse paralel pe direcţia nord-vest/sud-est, separate de văile superioare ale râurilor Moldova şi Moldoviţa: Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeu şi Obcina Mare. Cea mai înaltă şi mai spectaculoasă dintre obcini este Obcina Mestecănişului, cu altitudini ce depăşesc 1.500 m (1.586 m - Vârful Lucina). Urmează apoi Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vârfuri de 1.300 m) şi Obcina Mare care este cea mai întinsă, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci Pietrele Muierii, creasta principală a Obcinei Mestecăniş şi plaiurile Lucinei, cu Tinovul Găina. Încadrată de munţii Bistriţei Aurii la nord, Munţii Bistriţei la sud-est, Munţii Călimani la sud şi Munţii Bârgăului la vest, se află Depresiunea Dornelor. Unitate geografică distinctă, aceasta se îngustează spre est, spre cheile Zugrenilor, şi se deschide larg spre vest, fiind drenată de râul Bistriţa. Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezintă cea mai mare arie depresionară din lungul râului Moldova. Se remarcă prin prezenţa unui relief de terase cu altitudine relativă de circa 110 m, dezvoltat aproape în exclusivitate pe dreapta râului Moldova. Depresiunile Vamă, Frasin şi Humor sunt alte arii importante de lărgire a văii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai îngust se află la Prisaca Dornei.
II.2.2 Zona de podiş Este mai coborâtă cu 200 m faţă de cele mai joase culmi muntoase.Cele mai importante subunităţi de relief din această regiune sunt: Podişul Sucevei, Depresiunea Rădăuţi, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaţii şi Valea Moldovei. Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460 m, dar cota maximă ajunge la 528 m în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Şiretului în est şi până la valea Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare şi culoare de văi.
Fig.2.5 Peisaj Podişul Sucevei Fig.2.6 Podişul Dragomirnei (www.ourcradleradauti.3x.ro) (www.traianbadulescu.ro) 5 Depresiunea Rădăuţi este cuprinsă între râurile Suceava şi Suceviţa şi are altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-câmpie, cu forme plane terasate şi meandre. Valea Sucevei se prezintă diferit, fiind împărţită în trei sectoare: unul superior, prin Obcine, până la Strajă, unul mijlociu, până la Milişăuţi şi unul inferior, până la vărsarea în Şiret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorită dimensiunilor mari ale luncii şi teraselor. Valea Siretului este cea mai reprezentativă şi mai importantă din Podişul Moldovei. Are 6-8 km lăţime, prezentându-se ca un adevărat culoar acumulativ. În zona de confluenţă cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o lăţime de 12 km. Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar şi cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca şi Cacica. Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpaţi şi Podişul Sucevei. Datorită luncii largi şi joase, până la Ciumuleşti râul curge despletit, după care începe să bată malul stâng. Lăţimea cea mai mare a luncii şi teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.
II.3 Reţeaua hidrografică Este formată din: râuri, pâraie, lacuri, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane. Însumează o lungime totală de 3.092 km şi are o densitate care depăşeşte frecvent 1 km / kmp în zona de munte, scăzând sub 0,5 km / kmp în zona de podiş. Toate apele care drenează teritoriul judeţului sunt tributare râului Şiret. Principalii afluenţi sunt râurile Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna, care îşi au zonele de obârşie în coroana de munţi înalţi de la vest şi nord - vest, în timp ce afluenţii mai mici îşi au izvoarele în regiunea deluroasă. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează împreuna cu afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului. Urmează ca mărime Bistriţa (30%), Suceava (30%) şi Siretul (10%).
Fig.2.7 Râul Moldova Fig.2.8 Râul Bistriţa (www.ciclism.ro) (www.bucovina.ro)
6 Apele stătătoare sunt sub formă de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru piscicultură, acumulări industriale şi mlaştini. Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Şomuzului Mare, între care şi vestitul lac "Nada Florilor". Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino -mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi, mai ales, în formaţiunile aluvionare cuaternare. Teritoriul judeţului înglobează cantităţi inepuizabile de ape minerale şi mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate. Numai în Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale, renumite fiind deja cele din Vatră Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri, Coşna ş.a. Nepuse în valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Broşteni, Gura Humorului, Solca. II.4 Clima Este temperat continentală. Spaţiul geografic al judeţului Suceava aparţine aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală în partea de est şi celui cu climă continental moderată în partea de vest. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna. Temperaturile minime coboară uneori până la -38,5 °C. Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune climatică. Temperatura medie multianuală este de 2 °C la munte şi 7,5 °C în zona de podiş. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc în partea de est a judeţului, faţă de partea de vest unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie. Precipitaţiile variază de la an la an şi sunt cuprinse între 800 şi 1200 mm, în funcţie de zonă.
II.5 Flora şi faună Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului şi peste 7% din întregul potenţial silvic al României. În compoziţia acestora, 79,4% este reprezentat de răşinoase şi 20,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacăn şi o mare diversitate de arborişuri. În amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul, mălinul, scoruşul şi, mai rar, tisă. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi merişorul. Munţii Bucovinei adăpostesc numeroase specii floristice rare: sângele voinicului (Munţii Călimani), floarea de colţ(Fig.2.9) (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte (Călimani, Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, arginţica (Rarău-Giumalău). Pe teritoriul judeţului Suceava există peste 20 de rezervaţii naturale: 7 rezervaţii floristice (fâneţele seculare de la Frumoasă, Ponoare, Calafindeşti) forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău (Fig.2.10), făgetul de la Dragomirna, rezervaţia de mesteacăn pitic de la Lucina) geologice (Piatra Ţibăului, Piatra Şoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) mixte (Pietrele Doamnei, , Complexul 12 Apostoli). Fig.2.9 Floare de colţ Fig.2.10 Pădurile seculare ale Muntilor Gimalău (www.inbucovina.ro) (www.gradinamea.ro)
Fauna bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare
cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin (Fig.2.11), căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veveriţa, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti: lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul ş.a Fig.2.11 Cerbul carpatin Fig.2.12 Râsul (www.vanatorul.ro) (www.zooland.ro)
II.6 Resurse naturale Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. Totalul suprafeţei agricole: 349 554 ha (40,86 % din total suprafaţă), din care: - arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafaţa agricolă); - păşuni 90 436 ha (25,87% din suprafaţa agricolă); - fâneţe 75 761 ha (21,68% din suprafaţa agricolă); - livezi 2 806 ha (0,8 % din suprafaţa agricolă). Agricultura se bazează pe metode tradiţionale şi astfel trecerea la agricultura ecologică este uşoară. Păşunile şi fâneţele naturale oferă condiţii favorabile de creştere a animalelor după modul de producţie ecologică.
8 Resursele esenţiale - lemnul, piatra, apa, întinsele suprafeţe de păşune, terenurile cultivabile, îmbinate cu talentul, priceperea şi perseverenţa locuitorilor, au favorizat, în ciuda unei zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spaţiului bucovinean. Resurse naturale existente în judeţul Suceava se referă la : minereuri de fier şi mangan în zona Vatra Dornei - Iacobeni, minereuri de sulf în zona Munţilor Călimani; sare gemă şi săruri delicvescente la Cacica; sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Haiti; pirită şi sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei şi Leşul Ursului; cariere de piatră, calcar şi var la Botuş, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa; turbării oligotrofe la Poiana Stampei; baritină la Ostra; izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coşna şi Dornişoara până la Şaru Dornei şi Neagră Şarului, precum şi pe raza localităţii Vatra Dornei.
Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 7% din întreg potenţialul silvic al României, Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Astfel, materialul lemnos se constituie într-o importantă resursă naturală a judeţului. Este cunoscut faptul că, Bucovina exportă în toată Europa şi nu numai, importante cantităţi de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale, virtuţile terapeutice şi curative ale acestora fiind cunoscute încă din antichitate. Cele mai căutate produse, care se găsesc din abundenţă în Bucovina, sunt zmeura, afine, fragi, mure, măceşe, cătină, flori de soc, ciuperci (hribi şi gălbiori) şi altele.
III. Potenţialul zonei
III.1 Rezervaţii naturale Pe teritoriul judeţului Suceava se află un număr de 23 rezervaţii naturale cu suprafaţa de 4457,20 ha, din care 6 rezervaţii naturale botanice, 9 rezervaţii naturale forestiere, 5 rezervaţii naturale geologice, şi 3 rezervaţii naturale mixte. Rezervaţii naturale forestiere: - Rezervaţia Făgetul Dragomirna; - Rezervaţia Tinovul Mare Poiana Stampei - Rezervaţia Codrul Secular Giumalău şi Rezervaţia Tinovul Găina Lucina
9 - Rezervaţia Codrul Secular şi - Rezervaţia Zamostea Lunca; - Rezervaţia de jnepeniş şi Pinus cembra Călimani. - Rezervaţia Quercetumul de la Crujana ; Rezervaţii naturale geologice: - Rezervaţia geologică Piatra Tibaului (calcare fosilifere); - Rezervaţia geologică Piatra Pinului şi Piatra Şoimului - Rezervaţia Cheia Dracului Rezervaţii naturale floristice: - Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa şi Rezervaţia Benia - Rezervaţia Fâneţele seculare de la Calafindeşti - Rezervaţia Fâneţele seculare de la Ponoare - Rezervaţia Fâneţele Montane - Complexul de nuferi de la Salcea. Rezervaţii naturale mixte: - Rezervaţia 12 Apostoli (adăposteşte multe figuri zoomorfe şi antropomorfe, sculptate în decursul vremurilor, constituite din fragmete de lavă cimentată; alături de aceste formaţiuni se găsesc jnepenişuri şi ienuparete care adăpostesc cocoşul de mesteacăn -monument al naturii). - Rezervaţia Pietrele Doamnei Rarău (prezintă calcare cu încrustaţii de corali şi alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani; în perimetrul rezervaţiei, se află complexul de stânci "Pietrele Doamnei" şi Peştera Liliecilor; dintre speciile unicat, aici întâlnim: guşa porumbelului, clopoţelul, margareta, floarea de colţ pe stânci ); - Rezervaţia Cheile Zugrenilor (găzduieşte formaţiuni stâncoase impresionante; pe cele mai înalte stânci întâlnim, petrosia - Andryalla levitomentosa, relict glaciar, unicat mondial).
III.2 Resurse antropice Judeţul Suceava are un potenţial antropic deosebit de complex: mănăstiri, biserici, ruine de cetăţi, case memoriale. Aici se află principalele necropole domneşti, iar bisericile cu pictură exterioară deosebită sunt recunoscute internaţional pentru valoarea lor inestimabilă. Zona Sucevei este un pământ al legendelor, locul de naştere a unei vechi civilizaţii, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezentă pretutindeni. Una din trăsăturile de bază ale acestei zone este faptul că, pe o suprafaţă restrânsă, se găsesc un mare număr de atracţii turistice, se găsesc facilităţi pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru pescuit şi vânătoare, pentru odihnă şi recreere.
10 III.2.1 Biserici şi mănăstiri Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la "Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale" a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. 1. Mănăstirea Voroneţ În imediata apropiere a oraşului Gura Humorului, se afla renumită mănăstire Voroneţ, ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare. Mănăstirea Voroneţ este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe faţada de vest, numită "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voroneţ" este considerat de specialişti ca unic în lume. Mănăstirea este un important centru de pelerinaj şi de creaţie populară românească, fiind vizitat anual de mii de turişti din toate colţurile lumii. Biserica a fost ridicată în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. 2. Mănăstirea Humorului La o distanţă de 5 de oraşul Gura Humorului, în pitorescul sat Mănăstirea Humor, pe coama unei coline este aşezată biserica mănăstirii Humor, una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu românesc.
Fig.3.1 Pictură exterioară Mănăstirea Voroneţ (www.turistderomania.ro) 3. Mănăstirea Putna Biserica mănăstirii Putna (Fig.3.3), este prima dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Lucrările de construcţie a mănăstirii ce urma să fie necropola domnească, au început la 10 iulie 1466 şi s-au încheiat în 1469, iar în 1481 erau finalizate fortificaţiile de incinta. Lăcaşul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, prădat de cazaci, apoi de polonezi. 4. Mănăstirea Suceviţa În vremurile tulburi, pline de nesiguranţă şi ameninţare, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, Suceviţa (Fig.3.2) a fost construită ca o adevărată mănăstire - cetate, cu masive ziduri de incinta
11 şi cu puternice turnuri de apărare, destinată a fi necropola, strălucită ctitorie voievodală, adevărat blazon al familiei Movilă.
Fig.3.2 Mănăstirea Suceviţa Fig.3.3 Mănăstirea Putna (www.crestinortodox.ro) (www.crestinortodox.ro)
III.2.2 Vestigii istorice Cetatea de scaun Menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388. Cetatea este construită din piatră, fiind întărită ulterior de Alexandru cel Bun şi de către Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de 4 m. Cetatea (Fig.3.4) nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor.
Fig.3.4 Cetatea de scaun Fig.3.5 Ruinele Palatului Domnesc (www.inbucovi n a . r o )
(www.turistik.ro) Ruinele Palatului Domnesc Odată cu stabilirea reşedinţei domneşti de la Siret la Suceava, Petru Muşat construieşte în extremitatea vestică a aşezării o casă domnească şi un turn. Ştefan cel Mare definitivează ansamblul Palatului Domnesc (Fig.3.5) prin care Curtea Domnească de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument de gen din întreaga Moldovă.
III.2.3 Muzee şi Case memoriale
1. Muzeul de artă populară Suceava, funcţionează în clădirea fostului han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec XVI; adăposteşte colecţii de etnografie şi arta populară.
12 2. Muzeul de istorie Suceava, înfiinţat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene; un interes aparte îl reprezintă 'Sala tronului', în care, mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare. 3. Muzeul Satului Bucovinean din apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Ţara de Sus. 4. Casa memorială Ciprian Porumbescu (Fig.3.6), sat Ciprian Porumbescu, inaugurată în 1953, este adăpostită într-o anexă originală - singura care s-a păstrat - a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu), locuită de familia preotului, scriitorului şi militantului roman din Bucovina, Iraclie Porumbescu, între anii 1865 - 1883. 5. Casa memorială Nicolae Labiş, aflată în satul Mălini , inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuinţa din centrul satului Mălini, care a aparţinut părinţilor poetului şi unde acesta a trăit un timp din scurtă şi fulgerătoarea sa viaţă, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moşteniri poetice.
Fig.3.6 Casa memorială Ciprian Porumbescu (www.ro.wikipedia.org)
Ascunsă printre colinele de lângă Gura Humorului, comuna Cacica reprezintă una dintre cele mai căutate locuri din judeţul Suceava. Salina cu acelaşi nume a fost săpată manual sub conducerea tehnică a austriacului Paul Hofman. Imensul masiv de sare de la Cacica poate asigura consumul de sare pentru întreaga Europă, timp de 400 de ani de acum înainte. Mina de sare de la Cacica, reprezintă un obiectiv turistic ce se vizitează încă de la jumătatea sec. al XIX-lea, pe un traseu scurt, care s-a păstrat până în prezent. Salina Cacica este deosebită prin vechime, simplitate şi spaţii generoase, pregătite pentru vizitare, dispuse pe mai multe orizonturi.
13 Principalele obiective turistice din salină sunt: fosta mină veche (vechiul puţ de extracţie), care adăposteşte capela romano-catolică Sfânta Varvara, camera basoreliefurilor, lacul sărat şi sala de dans; sanctuarul romano-catolic din centrul civic al satului Cacica;
III.2.4. Bunuri şi valori etnografice Civilizaţie şi cultură Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din punct de vedere al valorilor etnografice sunt: 1.Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatră, tehnica preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune; 2. Dorna, cu arhitectură specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, având motive florale sau geometrice; 3. Ciocăneşti renumit prin covoarele care se fac aici şi ouăle încondeiate; 4. Cacica reprezentând un important centru ceramic; 5. Vama, localitate renumită pentru confecţionarea cojoacelor, pieptarelor; 6. Fundu Moldovei, centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului; 7. Cârlibaba localitate renumită pentrul port popular şi ţesături de interior; 8. Arbore (scoarţe şi ştergare).
IV. Obiective turistice ș i trasee IV.1 Obiective turistice Obiective turistice din zona Gura Humorului si distanţele de la localitatea Gura Humorului până la acestea: 1. Casa Muzeu, monument de arhitectură populară, sec. XVII-lea – Solca, distanţa 29km 2. Casa Memorială şi Muzeul "Ciprian Porumbescu" - com. Ciprian Porumbescu, 16km 3. Casa Memorială "Nicolae Labiş" - com. Mălini, distanţa 49km 14 4. Casa Memorială Mihail Sadoveanu - Fălticeni | distanţa 36km 5. Muzeul Naţional al Bucovinei - Suceava | distanţa 37km 6. Muzeul Satului din Bucovina - Suceava | distanţa 37km 7. Muzeul Etnografic al Bucovinei - Suceava | distanţa 37km 8. Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Suceava | distanţa 37km 9. Muzeul de Artă Ion Irimescu - Fălticeni | distanţa 35km 10. Muzeul Apelor din Fălticeni | distanţa 36km 11. Muzeul Etnografic "Tehnici populare bucovinene" - Rădăuţi | distanţa 53km 12. Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului 13. Muzeul "Arta Lemnului" - Câmpulung Moldovenesc | distanţa 32km 14. Muzeul de Istorie şi Etnografie, Curtea Domnească - Suceava | distanţa 37km 15. Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni | distanţa 35km 16. Cetatea Scheia - Suceava | distanţa 38km 17. Cetatea de Scaun a Sucevei - în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) | 37km 18. Hanul Domnesc Suceava | distanţa 37km 19. Observatorul Astronomic Suceava | distanţa 37km 20. Marginea - renumit centru de ceramică neagră smălţuită | distanţa 50km
I. Rezervaţia Pietrele Doamnei Rarău Localizare: Masivul Rarău adăposteşte în partea nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Orientali, cunoscută sub numele de Pietrele Doamnei. Distanţa de la pensiune este de aproximativ 58 km şi poate fi parcursă în circa 1 oră. II. Rezervaţia Cheile Zugrenilor Localizare: Este situată la 20 km în aval de oraşul Vatra Dornei, pe răul Bistriţa, la o altitudine de 740 m de la suprafaţa apei, întinzându-se pe verticală până pe vârful Pietrosul Bistriţei. Distanţa de la pensiune este de aproximativ 85 km şi poate fi parcursă în circa 1 oră şi 30 de minute.
III. Rezervaţia 12 Apostoli Localizare: Creasta ce formează cumpăna apelor dintre bazinele pâraielor Neagra Şarului şi Poiana Negri şi coboară dinspre Călimani peste culmile Tamău şi pietrele Roşii spre vârfurile Lucaciu şi oraşul Vatra Dornei. Distanţa de la pensiune este de aproximativ 100 km şi poate fi parcursă în circa 1 oră şi 40 de minute.
15 O importantă resursă turistică a Bucovinei o reprezină mănăstirile. Astfel în zona Gura Humorului pot fi vizitate urmatorele mănăstiri: Mănăstirea Voroneţ. În imediata apropiere a oraşului Gura Humorului, se afla renumită mănăstire Voroneţ, ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare.Acces: în satul cu acelaşi nume, la 36 km de Suceava şi la numai 4 km de centrul oraşului Gura Humorului. Mănăstirea Putna Mănăstirea Putna este un lăcaş de cult ortodox, una din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice înfiinţate în Moldova.Acces: Distanţa de la pensiune este de aproximativ 55 de km şi poate fi parcursă în circa 50 de minute. Mănăstirea Suceviţa Documentar, mănăstirea este atestată la 1586 ca rezultat al iniţiativei mitropolitului Gheorghe Movilă. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileştilor.Acces: Distanţa de la pensiune este de aproximativ 30 de km şi poate fi parcursă în circa 25 de minute. Mănăstirea Humorului Mănăstirea Humorului este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu moldovenesc. Acces: Pe DL Gura Humorului, spre Nord până la Mănăstirea Humor - 5 km. Distanţa de la pensiune este de aproximativ 2 de km şi poate fi parcursă în circa 5 minute. IV.2 Trasee turistice Traseul Obcina Cacica până la Gura Humorului -pasul Cacica (poiana Mirelui şi a Miresei). Marcaj: bandă albastră. Pe acest traseu se poate continua până la Pleşa şi Suceviţa. Traseul Obcina Cacica până la Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Pasul Cacica – Cacica – Gura Humorului. Marcaj: triunghi galben Traseul Gura Humorului – Pleşă – Soloneţul Nou –-Cacica – Păltinoasa – Gura Humorului Marcaj: traseu nemarcat. V. Prezentarea Pensiunii V.1 Clasificare Pensiunea Casa Bunicilor este situată în localitatea Mănăstirea Humorului din judeţul Suceava şi este clasificată cu 4 margarete. Denumirea pensiunii nu este deloc întâmplătoare. Un mare actor zicea odată : “Copilăria este darul pe care Dumnezeu îl face omului pentru viaţă care va urma”. Iar cei de aici, de la Casa 16 Bunicilor s-au încăpăţânat şi au vrut să oprească timpul în loc. Şi au vrut ca prin munca depusă de ei, cei ce le calcă pragul să se simtă doesebit şi să retrăiască iarăşi micile bucurii ale copilăriei şi vremurile în care trăiam frumos şi sănătos. Mânaţi de aceste gânduri au bătut pământul în lung şi-n lat şi au căutat şi în cele din urmă au găsit. Câteva case bătrâneşti absolut minunate de la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, case de muzeu, pe care le-au strămutat piesă cu piesă, le-au reasamblat şi le-au recondiţionat pentru a păstra farmecul caselor bătrâneşti de odinioară, mândrindu-se că au fost primii în zona Bucovinei care au făcut acest lucru. Au mai găsit un loc feeric în inima pădurii şi un pârâu cu apă limpede din care săreau păstrăvii. Rezultatul? Sunteţi aăteptaţi cu drag să-l descoperiţi. V.2 Localizare Pensiunea Casa Bunicilor este situată pe strada Chilia nr. 22 în localitatea Mănăstirea Humorului din judeţul Suceava - zona turistică Bucovina, la doar 8,8 km de centrul oraşului Gura Humorului. Coordonate GPS Pensiunea Casa Bumicilor Latitudine : N 47.6079714 Longitudine : E 25.8251989
Fig.5.1 Pensiunea Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com) Trasee Feroviare - Transportul cu trenul de la Bucureşti la Gura Humorului se desfăşoară pe magistrala Bucuresti–Bacău–Suceava - Gura Humorului Trenuri din Bucureşti: A1653 (Bucureşti Nord 21:00 - Ploieşti Sud 21:43 - Buzău 22:51 - Focşani - Mărăşeşti 0:31 - Adjud 0:54 - Bacău 1:34 - Roman 2:05 - Paşcani 2:39 - Dolhasca 3:05 - Vereşti 3:23 - Suceava 3:39 - Gura Humorului Oraş 4:36 )
17 IC551 [Bucureşti Nord 6:00 - Ploieşti Sud 6:40 - Buzău 7:43 - Focşani 8:43 - Adjud 9:33 - Bacău 10:11 - Roman 10:42 - Paşcani 11:14 - Suceava 11:57 - Suceava Nord 12:08] . Trasee rutiere : 1. Bucureşti – Buzău – Râmnicu Sărat – Focşani – Bacău – Roman – Fălticeni – Gura Humorului. 2. Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sfântu Gheorghe – Oneşti - Bacău – Roman – Fălticeni – Gura Humorului. 3. Iaşi – Târgi Frumos – Paşcani - Fălticeni – Gura Humorului. 4. Cluj Napoca – Gherla – Dej – Beclean – Vatra Dornei – Câmpulung M - Gura Humorului 5. Timişoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăştie – Alba Iulia – Turda – Bistriţa - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului. Cu avionul: Pe calea aerului se poate ajunge la Gura Humorului aterizând pe aeroportul Salcea situat la 15 km de Suceava, 75 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto şi 1,15 ore transport feroviar) şi 105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto şi 3 ore transport feroviar). Aeroportul operează doar cursele interne ale României. Distanţe intre localitatea Gura Humorului şi câteva dintre cele mai importante oraşe din România Bucureș ti – Gura Humorului – 440 km Cluj Napoca - Gura Humorului – 284 km Braș ov- Gura Humorului - 350 km Iaşi - Gura Humorului – 156 km.
Fig.5.2 Distanţe rutiere intre localitatea Gura Humorului şi localităţile învecinate (www.cazaregurahumorului.ro) V.3 Structura Pensiunii Casa Bunicilor este un complex turistic compus din 3 case tradiţionale româneşti, recondiţionate la exterior pentru a păstra farmecul caselor bătrâneşti de altădată, dar modernizate la interior pentru a oferi turiştilor confortul de 4 stele al zilelor noastre. Complexul turistic are urmatoarea structură :
18 Casa nr. 1 (Fig.5.5 şi Fig.5.6) (Casa STARCIUC) oferă 12 locuri de cazare în 3 apartamente – fiecare apartament având în componenţă 2 dormitoare (cu pat matrimonial) şi fiind deservit de o baie. Casa nr. 2 (Fig.5.3) (Casa SEREDIUC) oferă 16 locuri de cazare în 8 camere duble cu pat matrimonial şi baie proprie. Casa nr. 3 (Fig.5.4) (“Căsuţa Irinucăi”) este o căsuţă unifamilială cu baie şi 2 locuri de cazare în pat matrimonial la mansardă.
Fig.5.3 Casa Serediuc Fig.5.4 Casa Irinucăi (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com)
Fig.5.5 şi Fig.5.6 Casa Starciuc (http://www.casabunicilor.com)
V.4 Construcţii şi dotări Pensiunea Casa Bunicilor totalizează o suprafaţă de circa 5 hectare de pădure, spaţii de agrement şi construcţiile aferente, de asemenea curtea pensiunii este traversată de un pârâu care formează un iaz de păstrăvi. Fiecare casă se afla lângă un iaz, astfel cei pasionaţi de pescuit au posibilitatea să-şi satisfacă şi acest capriciu. 19 În cadrul suprafeţei totale de 5 hectare, aferentă pensiunii, intâlnim : suprafaţă împădurită 2,5 hectare (Fig.5.7, 5.8 şi Fig.5.9), clădirea propriu zisă a pensiunii, parcare clienţi de apoximativ 20 de locuri, ţarcuri pentru animale şi păsări, adăpost împrejmuit pentru ponei, grajd pentru 2 vaci de lapte, iazuri cu păstrav, parcele cultivate cu leguminoase, terasă, spaţiu amenajat pentru grătar, loc de joacă pentru copii, pârtie proprie cât şi terenuri de sport (fotbal, tenis, baschet).
Fig.5.7, 5.8 şi Fig.5.9 Zona împădurită aferentă pensiunii Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com)
Pensiunea Casa Bunicilor are în dotare 3 căsuţe : casa Starciuc, cu un număr de 12 locuri de cazare, casa Serediuc, fiind deservită de un numar de 16 locuri de cazare şi căsuţa Irinucăi ce cuprinde 2 locuri de cazare, în total sunt puse la dispoziţia clienţilor un număr de 30 de locuri de cazare. Casele Starciuc şi Serediuc au parcare proprie şi încălzire centrală. Căsuţa Irinucăi propune însă o experienţă deosebită, încălzirea făcandu-se la o sobă tradiţională cu lemne, oferind clienşilor plăcerea de a auzi lemnele trosnind şi de a depana poveşti la gura sobei. Cu toate că la exterior toate căsuţele pensiunii arată ca fiind desprinse din poveşti, păstrând întocmai stilul şi arhitectura construcţiilor secolului trecut, oferind farmecul caselor bătrâneşti de odinioară, la interior camerele sunt mobilate modern (Fig.5.10, 5.11 şi Fig.5.12) şi dispun de instalaţii sanitare termice şi electrice de cel mai inalt nivel.
Fig.5.10, 5.11 şi Fig.5.12 Imagini din pensiunea Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com) Interior 8 camere duble cu băi proprii 3 apartamente cu câte două camere, 3 balcoane, 3 băi Restaurant cu capacitate de 50 persoane La comandă se prepară orice sortiment neprevăzut în meniu. 20 DiGi-TV, programe full.Încălzire centrală, apă caldă permanent Acoperire Orange, Vodafone, Cosmote. Camerele sunt dotate cu TV, opţional se poate alege şi un pat pentru copii. Capacitate maximă de cazare - 30 locuri în 15 camere • ora check-in: 16:00 • ora check-out: 11:00
Fig.5.13 şi Fig.5.14 Imagini din pensiunea Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com) Exterior Spaţiu mare pentru parcare. Bazine cu păstrăv, spaţiu întins pentru plimbări pe jos sau călare cu ponei, terasă în aer liber. Ca agrement, pentru amatorii de pescuit sau pentru pură relaxare, se oferă posibilitatea practicării acestuia în iazurile din imediata apropiere, în propria crescătorie de păstrăv. Alte variante de agrement: călărie, vara - drumeţii, plimbări în aer liber, iarna - schi şi săniuş.
Fig.5.15 Loc de joaca pentru copii Fig.5.16 Păstrăvărie şi loc de pescuit (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com) V.5 Oferta de servicii a pensiunii Pensiunea se află într-o zonă atent aleasă pentru a pune în evidenţă frumuseţea pădurilor şi al peisajului montan, cu toată bogăţia lui, oferind clipe de vis şi contemplare celor ce doresc să aleagă un sejur pe aceste meleaguri. Alegând această locaţie clienţii pot beneficia de o gamă diversificată de servicii.
21 Dotări camere: • pat matrimonial • baie cu duş • TV / cablu / satelit • încălzire centrală şi încălzire la sobă cu şemineu (casa Irinucăi) • internet wireless şi acoperire telefonie mobilă • minibibliotecă in fiecare cameră.
Fig.5.17 Imagine din interioriorul unui Fig.5.18 Imagine din cameră dublă apartament din cadrul pensiunii (http://www.casabunicilor.com) . (http://www.casabunicilor.com)
Dotări / Servicii unitate: • restaurant propriu (meniu a la carte sau prestabilit) - este interzis accesul în restaurant cu produse alimentare şi băuturi din afara pensiunii din considerente legislative. Pe durata şederii clienţilor se pune la dispoziţie loc pentru grătar pentru prepararea / consumarea preparatelor proprii ale clienţilor. Nu se acceptă consumarea grătarului în restaurantul pensiunii • terasă amenajată
foiș or in curte • parcare proprie • loc de joacă pentru copii • loc de gratar • leagane amenajate in padure si pe malul iazului • posibilitatea de a amenaja sala de conferinţe/întâlniri/seminarii într-un spaţiu rustic • transfer la/de la aeroport la cerere • organizări excursii la obiectivele turistice • plimbări cu trăsura sau cu sania • pârtie proprie de săniuş • organizare evenimente • închiriere echipamente sportive - sănii, biciclete, palete tenis de masă.
22 Limbi vorbite la recepţie: Romana/Engleza
Fig.5.19 Ponei Fig.5.20 Teren de sport împrejmuit (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com)
V.6 Tarife Cazare Căsuţa Irinucăi – 200 de lei/noapte.(casuţă unifamilială cu baie şi 2 locuri de cazare în pat matrimonial la mansardă.) Casa Serediuc – 130 de lei/noapte/cameră dublă (16 locuri de cazare in 8 camere duble cu pat matrimonial ș i baie proprie) Casa Starciuc – 240 de lei/noapte/apartament. Fiecare apartament având 2 dormitoare (cu pat matrimonial) ș i fiind deservit de o baie. Tarife valabile in perioada 20.11.2013 - 01.11.2014 Camerele Tip camera Baie Cursul sapt. Weekend Preț single 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 Camera dublă Da 130 lei / zi 130 lei / zi _ matrimonială 9, 10, 11, 12, 13, 14, Apart 2 camere Da 240 lei / zi 240 lei / zi _ 15 Capacitate: 30 locuri în 15 camere Toate preţurile de mai sus sunt valabile pentru o singură noapte de cazare şi sunt finale. Check în ora 15:00, check out ora 11:00, pat suplimentar 30 ron/ noapte (pentru copii sub 5 ani e gratuit) Aceste preţuri nu sunt valabile pentru Revelion şi Crăciun! Dacă doriţi cazare în aceste perioade, vă rugăm să consultaţi ofertele de Crăciun şi Revelion!
Oferta Craciun 2014 Camerele disponibile cu ocazia Sărbătorilor de iarnă crăciun ș i revelion la cel mai bun raport calitate/pret. Preț pachet 5 zile / 4 nopti incepand de la 1250 ron.
Oferta Revelion 2014
23 Camere disponibile cu ocazia Sărbătorilor de iarnă crăciun ș i revelion la cel mai bun raport calitate/preţ. Preţ pachet 5 zile / 4 nopţi începând de la 1350 ron. Sunteț i aştepta ț i cu drag pentru un sejur de neuitat.
Politica de Rezervare - Rezervarea se va face numai cu plata unui avans de 30%. Politica de Anulare a Rezervării - Dacă rezervarea se anulează cu 7 zile înainte de data sosirii, clientului i se va returna avansul plătit. - Dacă rezervarea se anulează cu o perioadă cuprinsă între 6 zile şi 2 zile înainte de data sosirii se va percepe o penalitate de 50% din tariful unei nopţi de cazare pentru fiecare cameră rezervată. - Dacă rezervarea se anulează cu mai puţin de 2 zile înainte de data sosirii se va percepe o penalitate de 100% din tariful unei nopţi de cazare pentru fiecare cameră rezervată. - În cazul pachetelor turistice şi ofertelor speciale de Paşte Crăciun şi Revelion, dacă anularea rezervării se face cu mai puţin de 30 zile înainte de data sosirii se va percepe o penalitate egală cu valoarea avansului plătit. Servicii suplimentare: Casa Bunicilor încurajează proiectele artistice şi culturale ce au ca scop promovarea valorilor româneşti, tradiţionale, colaborând în acest sens cu diverse grupuri de artişti populari, susţinând orice iniţiativă în acest sens (prezentări, concerte, ateliere, workshop-uri, şezători, expoziţii pictura, fotografie). o Cină cu specific bucovinean (cu foc de tabără, berbecuț la pro ț ap, grătare) o Program artistic (formaţie) o fermă proprie, foiș or în curte, se acceptă animale. o spălătorie Activităț i în pensiune: o pescuit la bazinele păstrăv o plimbări cu atv-ul, offroad, mountain bike o cules ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale o deprinderea meşteşugului cioplitului ș i a altor me ș te ș uguri o plimbare cu căruţa sau sania trasă de cai, călărie o Plimbări cu poneii, activităţi în ferma de animale o Tenis de masă V.7 Servicii restaurant Rămânând fideli conceptului în care s-a construit pensiunea, gazdele de la Casa Bunicilor și-au propus să ofere oaspe ț ilor lor acele mâncăruri pe care bunica le pregatea în vremea 24 copilăriei ș i să conserve acel gust unic ce provenea atât din utilizarea unei re ț ete specifice, dar mai ales din calitatea ingredientelor – produse intr-un mod corect, curat ș i sănătos. Ca ș i filozofie generală administratorii pensiunii sunt împotriva modei fast–food specifice unei vieţi consumate în viteză şi încearcă prin ceea ce fac să împiedice dispariţia tradiţiilor gastronomice locale şi scăderea interesului oamenilor pentru mâncarea de calitate. Se doreș te oferire unei hrane de calitate, curată şi corectă. Asta înseamnă că hrana trebuie să aibă un gust bun, trebuie să fie produsă într-o manieră curată care să nu dăuneze mediului înconjurător, animalelor şi sănătăţii oamenilor.
Fig.5.21 Interior Restaurant Fig.5.22 Restaurant Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com)
Restaurantul vă oferă o atmosferă de lux şi confort, îmbinând elemente de construcț ie ș i mobilier rustice ș i tradiţionale cu cele de design modern. Clien ț ii restaurantului se pot bucura de capacitatea de servire pentru cele maxim 50 de locuri (în cazul petrecerilor şi evenimentelor speciale), gustând dintr-o gamă largă de reţete tradiţionale pe care acesta le oferă la orice oră din zi sau noapte, la preţuri accesibile.
Fig.5.23 Restaurant Casa Bunicilor Fig.5.24 Terasa Restaurantului Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com) Din punct de vedere culinar, pensiunea oferă produse curate, produse în gospodăria proprie, tradiţionale ș i specifice zonei, adaptând mereu oferta cu preferinţele clien ț ilor. Bucătăria restaurantului Casa Bunicilor vine în întâmpinarea clienț ilor cu o oferta diversificată :
25 bucătărie tradiţională românească, meniu a la carte sau prestabilit, iar la cerere se pot organiza diverse evenimente, precum : teambuilding-uri, botezuri, aniversări etc - capacitate maxim 50 persoane. Toate produsele folosite în restaurantul pensiunii sunt fie produse proaspete, fie produse conservate prin metode tradiț ionale, iar ingredientele folosite sunt obţinute din agricultură tradiţională, fie din gospodăria proprie fie din colaborarea cu alţi producători tradiţionali autorizaţi. Pentrul uzul bucătariei, administratorii pensiunii cresc găini, curcani şi păstrăvi, îș i fac singuri dulceţurile, prăjiturile, zacuș tile , salatele de toamnă şi murăturile şi multe alte bunătăţi). Pentru producerea preparatelor se folosesc numai ingrediente proaspete, respectând fiecare sezon agricol. Nu se folosesc niciun fel de conservanț i sau coloran ț i artificiali, aditivi etc. La Casa Bunicilor se respectă cu desăvârș ire practicile agricole tradiţionale şi mediul înconjurător, majoritatea materiilor prime provenind din gospodăria proprie sau din vecinătăț i, întrucât gazdele au ales să susţină economia locală şi să protejeze biodiversitatea.
Fig.5.23 Masa de Paș te, Restaurant Fig.5.24 Produse din gospodăria proprie (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com) Specialităţi ale bucătăriei sale tradiţionale: rulouri de carne tocată înfăşurate în foi de varză murată sau în frunze de viţă de vie (denumite sarmale), musaca şi păstrăv asezonat cu smântână şi vânăt, ciuperci prăjite sau la grătar cu căpşuni, mămăligă de cartofi, brânză afumată, scrijele (felii de cartof fripte), ciorbă rădăuţeană. Băuturi de casă cum ar fi: siropul de muguri de brad, afinată, zmeurată şi fragată, vişinată, ciresată, precum şi ţuică tradiţională din prune, mere şi pere.
VI. Microferma pensiunii
26 Agroturismul reprezintă o formă de manifestare a turismului rural-etnografic în care persoană sau grupul care se deplasează se cazează şi îşi desfăşoară activităţile într-un cadru natural, în mediul rural. Este un turism la fermă ce presupune implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii şi activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul. Oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale celorlalţi.
Microferma pensiunii Casa Bunicilor este compusă din:
Animale de agrement : 4 ponei.
Animale de interes zootehnic : 2 vaci de lapte, 4 capete porcine, 50 de curci ș i 40 de găini ouătoare, bazin de crș tere a păstrăvului.
Livadă de meri ș i pruni pe o suprafa ț ă de 400 mp
2 sere si grădină de lugume ș i zarzavaturi.
VI.1 Animalele de agrement
Pentru a face deliciul turiș tilor de varste fragede cât ș i a celor adul ț i, dar ș i pentru a-i face pe aceştia să se simtă cât mai aproape de natură, pensiunea Casa bunicilor deţine un efectiv de 4 ponei (Fig.6.1). Turiştii se pot relaxa admirând animalele şi făcandu-le poze, iar sub supravegherea gazdei aceştia le pot hrăni se pot juca cu acestea sau chiar călări. Cele 4 animale de agrement dispun de un spaţiu mare de mişcare, adăpot încăpător cât şi de o îngrijire corespunzătoare. Hrana acestora se compune din păşunat liber pe timpul sezonului cald şi furaje ș i cereale pe durata sezonului rece.
27 Fig.6.1 Ponei în ț arc Fig.6.2 Ponei la păș unat (http://www.casabunicilor.com) (http://www.casabunicilor.com)
VI.2 Animale de interes zootehnic Ferma pensiunii Casa Bunicilor deț ine un efectiv de 2 vaci rasa Băl ț ată cu negru romănească, rasă specializată pe producț ia de lapte, 30 de găini ouătoare, 20 de curci pentru producț ia de carne ș i un efectiv de 4 porci. Prin efectivul de animale pe care îl deţine poate asigura clienţilor săi minimul necesar în materie de produse lactate, carne, semipreparate, ouă, şi produse piscicole. Producț ia de ouă este realizată prin efectivul de 40 de găini ouătoare. Cele 40 de găini sunt crescute la sol, în sistem extensiv gospodăresc, beneficiind de o suprafaţă mare de mişcare şi adăpost corespunzător. Hrana administrată găinilor este compusă din : boabe de porumb, furaje verzi, bostănoase şi rădăcinoase.
Fig.6.3 Ț arcul găinilor (http://www.casabunicilor.com)
Prin efectivul de 50 de curci este satifăcut parț ial necesarul de carne slabă al restaurantului. Curcile sunt crescute în sistem extensiv gospodăresc, la sol, beneficiind de
28 adăpost corespunzător, spaț iu mare de mi ș care ș i furajate adecvat cu boabe de porumb ș i grâu, șrot, furaje verzi, bostănoase şi rădăcinoase. Efectivele de curci sunt completate sau reînoite periodic în funcț ie de necesită ț i.
Fig.6.4 Ț arcul curcilor (http://www.casabunicilor.com)
De asemenea cele 2 vaci de lapte sunt crescute tot în sistem gospodăresc, beneficiind de un adăpost comun bine dimensionat ș i aerisit şi alimentaţie adecvată, compusă din : păşunat liber şi concentrate pe timpul verii, iar pe perioada sezonului rece, vacilor le este administrat fân, coceni, paie ,nutreţuri suculente si concentrate. Producţia de lapte este valorificată integral în cadrul pensiunii sub formă de lapte şi produse lactate. Cele 2 vaci fac parte din rasa Bălț ată cu negru romănească, acesta fiind o rasă autohtonă fără pretenț ii ridicate în cre ș tere ș i exploatare, se pretează foarte bine sistemului de cre ș tere gospodăresc. Produsele obţinute sunt valorificate exclusiv pentru hrana oaspeţilor pensiunii. Cei 4 porci din microfermă sunt crescuț i de îngrijitori de la vârsta de 2 luni şi sunt băga ț i la un program de îngrăşare cu circa 4 luni înainte de tăiere, adică în apropierea Sărbătorilor de Crăciun. Efectivul de porci se reînoieș te anul în lunile martie-aprilie. Din carnea obț inută în urma tăierii, se prepară diverse mâncăruri tradi ț ionale cât ș i semipreparate pentru turiș tii caza ț i la pensiune. Pentru a ob ț ine o carne fragedă, ecologică ș i sănătoasă, hrana porcilor este atent aleasă ș i pregătită. Aceasta este compusă din : boabe de porumb, orz, mazăre, uruiala, făinuri, chiar ș i mămăligă. Rareori mai primesc în hrană ș i resturi alimentare provenite din bucătăria pensiunii.
29 Fig.6.5 Zona împrejmuită de creș tere a animalelor (http://www.casabunicilor.com)
În cadrul complexului pensiunii Casa Bunicilor există şi un bazin de creştere a păstrăvului valorificat atât ca agrement cât şi pentru hrana turiştilor. A. Descrierea zonei de amplasare Păstrăvăria este amplasată în cadrul curţii pensiunii Casa Bunicilor, fiind o păstrăvărie de mici dimensiuni, încorporând un singur bazin. Complexul este alimentat din apă pură a unui pârâu ce curge prin curtea pensiunii, apă ce conferă păstrăvului o calitate deosebită, făcând deliciul clienţilor.
Speciile crescute în cadrul păstrăvăriei sunt păstrăvul curcubeu (Salmo irideus shastra), şi păstrăvul indigen(Salmo Trutta Fario). Pe lângă modul ecologic de hrănire şi condiţiile deosebite oferite de natură în zonă, păstrăvăria dispune şi de aeratoare, pentru o productivitate şi calitate ridicate.
Fig.6.6 ș i Fig.6.7 Păstrăvăria pensiunii Casa Bunicilor (http://www.casabunicilor.com)
B. Condiţii necesare funcţionării unei păstrăvării Înfiinţarea fermelor salmonicole tradiţionale este legată de sursa de alimentare cu apă şi de teren.
30 Apă trebuie să aibă o temperatură de cel puţin 3°C în timpul iernii şi de cel mult 20°C în timpul verii. Păstrăvul curcubeu se poate dezvolta şi în bazine a căror temperatură la suprafaţa apei să nu depăşească 25°C. Temperatura apei determină şi pofta de mâncare a salmonidelor şi influenţează totodată asupra duratei de incubaţie. Cantitatea de oxigen din apa este în strictă legătură cu temperatura apei, presiunea atmosferică, agitaţia apei, cantitatea materiilor organice şi flora. Conţinutul în oxigen din apa este mai mare la temperaturi joase şi mai mic la temperaturi ridicate. Reacţia apei, pH-ul, trebuie să fie cuprinsă între 6 şi 8; apă cu pH = 4-4,2 este mortală pentru păstrăvi, cea cu pH = 6-7 este bună, iar cea cu pH = 7-8 este foarte bună. Conţinutul în săruri minerale este determinat de natură geologică a regiunii şi de permeabilitatea rocilor; apele granitice sau silicioase sunt curate şi au o valoare mare din punct de vedere piscicol, cele calcaroase şi grezoase fiind mai puţin valoroase. Debitul este în raport cu suprafaţa de apă ce se utilizează. Pentru salmonicultura este necesar un debit de cel puţin 0,03-0,05 l/s/m2 luciu de apă sau 300 l/s/ ha. Se vor evita apele bogate în fier, sulf, acelea ce parcurg terenuri turboase, sau situate în aval de întreprinderile sau localităţile ce deversează ape poluate. Apa cea mai bună pentru păstrăvarii este apa de izvor. Terenul pe care se amplasează unităţile piscicole trebuie să fie impermeabil. Cele mai bune terenuri sunt cele argilo-nisipoase. În situaţia în care terenul nu este corespunzător, heleşteele de creştere trebuie să fie betonate sau construite din materiale sintetice. C. Prezentarea unităţii salmonicole Păstrăvăria Casa Bunicilor are un profil unic reprezentat de producerea păstrăvului de consum. Capacitatea de producţie anuală proiectată nu este determinată datorită faptului că întreaga producţie este destinată consumului in cadrul pensiunii, consumului propriu cât şi pentru agrement. Tipuri de peşti crescuţi în cadrul păstrăvăriei pensiunii Casa Bunicilor : Păstrăvul curcubeu ( salmo irideus shastra ) Răspândire : este foarte răspândit în nord-vestul Asiei, până la Cercul Polar. În Europa a fost adus 1880 iar în România în 1913. La noi nu se înmulţeşte în sălbăticie, exempalrele existente sălbatice provenind din populări. Este foarte apreciat de salmonicultori (în păstrăvarii) deoarece are un ritm bun de creştere. Descriere : are o culoare albăstrui-violetă iar pe flancuri şi pe burtă are irizaţii cu reflexii de curcubeu. Trăieşte în câteva lacuri din România unde a mai supravieţuit golirilor lacurilor şi pescuitului abuziv, nefiind un peşte foarte sperios atacă momelile pescarilor cu multă îndrăzneală. În general are dimensiunea de 1-1,5 kg dar poate depăşi 10 kg.
31 Fig.6.8 Păstrăvul curcubeu (http://www.iturism.com)
Păstrăvul indigen (- salmo trutta fario -) Răspândire : adaptat în lacuri poate atinge cu uşurinţă dimensiuni peste 1 kg. Este un peşte de origine nordică ce poate fi întâlnit în aproape toate apele de munte din Europa, în Africa de Nord şi unele zone din Asia. În România este răspândit în mai toate apele de munte rămase nepoluate. Descriere : Dimensiuni: În mod normal îl întâlnim până la dimensiunea de 20-25 cm (în râurile din ţara noastră). Dimensiunea minimă legală la care poate fi reţinut acest peşte este de 20 cm.
Fig.6.9 Păstrăvul indigen (http://www.iturism.com) Descriere şi mod de viaţă : Are o formă fusiformă, plină, un corp numai muşchi, acoperit cu solzi mici, perfect adaptat apelor repezi în care trăieşte. Coloraţia este foarte diversă, păstrăvul având un mimetism natural foarte bine dezvoltat, astfel, în funcţie de locul în care stă coloraţia să se poate schimba chiar în cursul unei zile. Valorificarea păstrăvului se face in cadrul pensiunii sub diferite forme : păstrăv de consum curent, păstrăv afumat, păstrăv afumat în cobză sau icre.
Fig.6.10 Modalităţi de valorificare a păstrăvului în cadrul pensiunii (http://www.iturism.com)
D. Creşterea păstrăvului
32 Ca şi tehnologie folosită este utilizat sistemul de acvacultură cu recirculare (RAS). Sunt sisteme în care apa este refolosită după tratamentul mecanic şi biologic pentru a reduce nevoia de apă şi energie precum şi emisia de nutrienţi în mediul înconjurător. Aceste sisteme prezintă câteva avantaje cum ar fi: economisirea de apă şi energie, un control riguros al calităţii apei, impact scăzut asupra mediului, nivele înalte de biosecuritate şi un control mai facil al deşeurilor în comparaţie cu alte sisteme de producţie. Principalele dezavantaje sunt costurile ridicate de capital, costuri ridicate operaţionale şi dificultăţi în tratarea epidemiilor. Dieta păstrăvului este cu predilecţie îndreptată spre insecte, nimfe, larve, fiind tot timpul flămând şi în căutarea hranei. Înghite cam tot ce cade în apă. De asemenea îi este administrat periodic de către ingrijitori furaje granulate. Principalele boli ale păstravului sunt : cauzate de ciuperci (Ihtiosporidioza şi Saprolegniaza), de protozoare (Ihtioftiriaza, Chilodonelaza, Trichodiniaza) sau cauzate de viermi ( Gyrodatylaza, Infestarea cu lipitori, Sanguinicola inermis, Triaenophorus).Pentru majoritatea dintre aceste boli există tratamente specifice atât de combatere cât şi de prevenire.
Cele 2 sere ș i grădina de legume ș i zarzavaturi asigură aproape în totalitate necesarul restaurantului în materie de produse de acest fel. Aici sunt cultivate legume precum : ardei tip gras ș i kapia, tomate, pătrunjel, mărar, leu ș tean ș i alte ierburi aromatice. De asemenea aici se cultivă : ceapă, cartofi, varză, ridichi, salată si alte legume.
Fig.6.11 ș i Fig.6.12 Sere (Pensiunea Casa Bunicilor) (http://www.casabunicilor.com)
Astfel, prin microferma existentă în cadrul pensiunii Casa Bunicilor, compusă atât din animale ș i păsări de interes zootehnic cât ș i de agrement, dar ș i din 2 sere cu legume ș i zarzavaturi cât ș i o
33 livadă de meri ș i pruni, administratorii pensiunii reu ș esc să ofere clien ț ilor o gama diversificată de produse proaspete, naturale ș i sănătoase. De asemenea clien ț ii se pot delecta participând la activităț ile specifice fermei.
Fig.6.13 ș i Fig.6.14 Sere (Pensiunea Casa Bunicilor) (http://www.casabunicilor.com)
VII. Analiza SWOT
Puncte tari: ♦ valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat trecut istoric ♦ trasee turistice diversificate; ♦ produse alimentare ecologice ♦ existenţa muzeelor; ♦ existenţa caselor memoriale; ♦ obiceiuri şi tradiţii populare bine conservate; ♦ populaţie ospitalieră; ♦ tradiţii culturale bogate ♦ potenţial turistic ridicat; ♦ atmosferă nepoluată ♦ existenţa „celor 1000 de biserici”; ♦posibilitatea de a practica diversetipuri de turism pe toată perioada anului(în toate anotimpurile)
34 ♦ spaţii de cazare (pensiuni,hoteluri,cabane turist); ♦ birou de informare turistică;. ♦ existenţa monumentelor istorice(mănăstirile din Bucovina)
Puncte slabe: ♦ măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şiculturale ♦ zone de agrement nereabilitate la nivelul cerinţelor actuale ; ♦ resursele locale insuficient promovate (bazin hidrografic, activităţi piscicole). ♦ Insuficienta valorificare şidezvoltare a potenţialului turistic decare dispune judeţul; ♦ lipsa serviciului de transport în comun; ♦ lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune; ♦ Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiectivemajore în domeniul turismului ♦ Insuficienta pregătire de specialitatea unor lucrători din industria ospitalităţii ♦ trasee turistice neamenajate; ♦ Promovarea insuficientă a unor obiective turistice ♦ reț ea de canalizare inexistentă
Oportunităţi: ♦ valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale; ♦ promovarea resurselor locale prin tipărire de pliante, broşuri, massmedia, etc. ♦ Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor dinBucovina; ♦ înființ area unei agentii de turism; ♦ aducţiuni de apă potabilă şi canalizări; ♦ sprijin pentru modernizarea pensiunilor existente; ♦ sprijin pentru dezvoltarea de noi pensiuni; ♦ Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei); ♦ programe pentru reabilitarea infrastructurii turistice; ♦ amenajare de drumuri de acces şi trasee turistice; ♦ Crearea unei Burse de turism la Suceava;
35 Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. . Ameninț ări: ♦ migraţia tinerilor către ţările din vest; ♦ reducerea resurselor la bugetul local. ♦ ocolirea zonei de către turişti; ♦ Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase cu precipitaţii abundente); ♦ Lipsa mărcii turistice „Bucovina” , care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potenţialul decare dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale. ♦ Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pefondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării; ♦ Degradarea monumentelor de artă şiarhitectură; ♦ Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care săincludă zona Maramureş şi Bucovina). ♦ degradarea vieţii sociale şi a familiilor; ♦ pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor locale; ♦ reducerea veniturilor populaţiei; ♦ potenţial turistic slab valorificat;
VIII. Concluzii Agroturismul deţine o pondere considerabilă în regiunea Bucovina. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate manăstirilor. Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanentă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri. Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintre cei mai importanţi factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioase. La acestea se adauga calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni. Datorită unui exces de spaţiu în gospodăriile ţărăneşti (mai ales în zona de munte a judeţului) există posibilitatea găzduirii turiştilor în
36 gospodărie, acestora oferindu-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Demn de reţinut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene, turiştii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanţi sau compuşi chimici sintetici. Casa Bunicilor**** şi-a propus ca şi obiectiv să ofere o abordare diferită a turismului în zona Bucovinei. Dacă sunteţi în căutarea unei stări de spirit autentice, dacă doriţi să faceţi cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile populare bucovinene dar şi cu savoarea unică a bucătăriei din zonă, dacă doar doriţi să vă relaxaţi în mijlocul unei frumoase păduri de brazi departe de agitaţia oraşului sau să vă încărcaţi spiritual citind o carte bună sau vizitând mănăstirile din zonă, atunci pensiunea Casa Bunicilor este locul potrivit pentru Dumneavoastră. Pensiunea este localizată în Mănăstirea Humorului (la aprox. 7 km de Voroneţ), judeţul Suceava şi se întinde pe o suprafaţă de cca. 5 ha de pădure, iar curtea pensiunii este traversată de un pârâu care formează un frumos iaz de păstrăvi. Fiecare casă se afla lângă un iaz, astfel cei pasionaţi de pescuit au posibilitatea să-şi satisfacă şi acest capriciu. Din punct de vedere culinar, vă sunt oferite produse curate, tradiţionale specifice zonei, adaptând mereu oferta noastră preferinţelor clienț ilor (bucătărie tradiţională românească, meniu a la carte sau prestabilit), iar la cerere se pot organiza diverse evenimente (teambuilding, botezuri, aniversări etc - capacitate maxim 50 persoane). Casa Bunicilor încurajează proiectele artistice şi culturale ce au ca scop promovarea valorilor româneşti, tradiţionale, colaborând în acest sens cu diverse grupuri de artişti populari, dar sunt deschişi şi susţină orice iniţiativă în acest sens (prezentări, concerte, ateliere, workshop- uri, şezători, expoziţii pictura, fotografie etc). Microferma pensiunii Casa Bunicilor deț ine un efectiv de 2 vaci rasa Băl ț ată cu negru romănească, rasă specializată pe producț ia de lapte, 30 de găini ouătoare, 20 de curci pentru producț ia de carne ș i un efectiv de 4 porci. Prin efectivul de animale pe care îl deţine poate asigura clienţilor săi minimul necesar în materie de produse lactate, carne, semipreparate, ouă, şi produse piscicole. De asemenea cele 2 sere ș i grădina de legume ș i zarzavaturi asigură aproape în totalitate necesarul restaurantului în materie de produse de acest fel. Aici sunt cultivate legume precum : ardei tip gras ș i kapia, tomate, pătrunjel, mărar, leu ș tean ș i alte ierburi aromatice. De asemenea aici se cultivă : ceapă, cartofi, varză, ridichi, salată si alte legume. Produsele obţinute sunt valorificate exclusiv pentru hrana oaspeţilor pensiunii. O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodărie. Ceea ce este, însa, specific, este reprezentat de faptul că
37 turistul are posibilitatea să servească din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muţi turişti se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute şi apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. Un alt element de atracţie pentru turismul rural este artizanatul, tradiţiile şi obiceiurile locale. Totuşi, pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută, această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare (în rândul turiştilor români) şi de insuficienta promovare (în rândul turiştilor străini).
VIII. Bibliografie 1. Abărgăoniț ei, Sorin I., Oferta agroturistică a Bucovinei, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 2. http://www.bucovina.net/ 3. http://es.scribd.com/doc/37139664/Infiintarea-unei-Pastravarii 4. http://www.referatele.com/referate/geografie/online15/Proiect-AGROTURISMUL-Rural- referatele-com.php 5. http://www.bucovinaturism.ro/agroturism.html 6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina 7. www.CasaBunicilor.ro 8. www.regielive.ro 9. www.infoturism.ro 10. http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/.pdf
38 39