Ucrainenii Din Bucovina Istoric Ucrainenii Au Locuit Pe Teritoriul

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Ucrainenii Din Bucovina Istoric Ucrainenii Au Locuit Pe Teritoriul Ucrainenii din Bucovina I. Istoric Ucrainenii au locuit pe teritoriul judeţului Suceava din cele mai vechi timpuri, primele atestări documentare provin din secolul VI-lea. În izvoarele austriece şi germane sunt denumiţi ruteni sau rusini. Numele de ucrainean începe să fie folosit după anul 1918. Fiind cea mai mare etnie din judeţ, ucrainenii locuiesc în aşezări compacte, atât în zona de șes cât și în zona de munte a Bucovinei. Cei din zona de munte, fiind denumiţi huţuli, ramura muntenească a ucrainenilor, se regăsesc majoritari în Brodina, Ulma, Izvoarele Sucevei etc. Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011, în judeţul Suceava trăiesc 5916 etnici ucraineni ( 2916 bărbaţi şi 3000 femei), iar, ca limbă maternă, limba ucraineană este vorbită de 6097 de persoane. Confesiunea este cea ortodoxă pentru 4728 de persoane, 535 de persoane sunt de confesiune greco-catolică, 113 sunt creştini de rit vechi, iar de confesiune romano- catolică se declară 44 de persoane. În cadrul cultelor neo-protestante, 166 etnici ucraineni sunt penticostali, 156 aparţin Martorilor lui Iehova, 84 de etnici ucraineni sunt membrii ai Bisericii Creştine după Evanghelie iar câte 39 de persoane sunt baptiste şi adventiste. Conform limbii materne, în mediul urban trăiesc 567 de vorbitori de limbă ucraineană recenzaţi astfel: în Municipiul Suceava sunt 167, în oraşul Siret -175, în municipiul Rădăuţi - 102, în oraşul Milişăuţi - 55, în municipiul Câmpulung Moldovenesc - 29, în oraşul Gura Humorului -15. În municipiul Vatra Dornei trăiesc 10 vorbitori de limbă ucraineană, 5 în Vicovul de Sus, 4 în Fălticeni şi 3 în Salcea. În mediul rural trăiesc 5530 de vorbitori de limbă ucraineană. 2144 trăiesc în comuna Bălcăuţi, 1168 în comuna Ulma, 1160 în comuna Izvoarele Sucevei, 293 în comuna Brodina, 150 în comuna Cacica, 136 în comuna Vatra Moldoviţei, 100 în comuna Moldova Suliţa, 94 în comuna Şerbăuţi , 76 în comuna Muşeniţa, 62 în comuna Moldoviţa. Restul de vorbitori de limbă ucraineană trăiesc în următoarele comune: 46 în Dărmăneşti, 16 în Arbore, 10 în Cârlibaba, 9 în Breaza, 8 în Calafindeşti, 7 în Şcheia, 6 în Mănăstirea Humor, 6 în Dorneşti, 5 în Grămeşti, 4 în Baia şi 3 în Cornu Luncii. (Tab.10. Populaţia stabilă după limba maternă – judeţe, municipii, oraşe, comune). Conform etniei declarate, în mediul urban trăiesc 694 de ucraineni recenzaţi astfel: în Municipiul Suceava sunt 218, în oraşul Siret -207, în municipiul Rădăuţi - 138, în oraşul Milişăuţi - 56, în municipiul Câmpulung Moldovenesc - 28, în oraşul Gura Humorului -16. În municipiul Vatra Dornei trăiesc 14 ucraineni, 7 în Vicovul de Sus, 5 în Fălticeni şi 4 în Salcea. În mediul rural trăiesc 5222 de etnici ucraineni. 2139 trăiesc în comuna Bălcăuţi, 1137 în comuna Izvoarele Sucevei, 811 în comuna Ulma, 249 în comuna Brodina, 184 în comuna Vatra Moldoviţei , 162 în comuna Cacica, 85 în comuna Şerbăuţi , 85 în comuna Muşeniţa, 70 în Cârlibaba, 69 în comuna Moldova Suliţa, 57 în comuna Moldoviţa şi 52 în Dărmăneşti. Restul de etnici ucraineni trăiesc în următoarele comune: 43 în Arbore, 10 în Şcheia, 8 în Calafindeşti, 7 în Cornu Luncii, 5 în Grămeşti, 5 în Baia, 4 în Breaza, 4 în Comăneşti şi 3 în Bosanci. (Tab. 8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune). II. Tradiții, meșteșuguri, obiceiuri Ucrainenii au mari posibilităţi să-şi exprime cultura lor tradiţională, obiceiurile şi meşteşugurile. Încondeierea ouălor de Paşte a devenit unul dintre brandurile Bucovinei şi provine de la ucrainenii trăitori la munte – huţulii. De asemenea, dintre meșteșugurile tradiționale care se păstrează și mai ales, în ultima vreme, renasc sunt: cusutul straielor populare, prelucrarea lemnului, cultivarea plantelor medicinale, apicultura. Huțulii practică păstoritul, creşterea animalelor, munci forestiere, plutăritul. Această denumire a venit ca urmare a priceperii lor în creşterea cailor, ei impunând chiar o rasă de cai - caii huţuli. Îndemânarea lor s-a făcut remarcată şi-n măiestria cu care ei confecţionează şi ornează obiectele din lemn, piele sau corn. De asemenea, se pot mândri cu ţesături şi broderii deosebite, iar arta încondeierii ouălor de Paşti le-a adus faima internaţională. Cele mai semnificative sărbători ale ucrainenilor sunt Paștele, Crăciunul și hramurile bisericești. De asemenea, în luna noiembrie se comemorează Holodomorul (uciderea populației ucrainene prin înfometare în timpul lui Stalin). UUR –filiala Suceava organizează şi manifestări artistice cu ocazia diferitelor sărbători laice şi religioase: sărbătorirea Zilei Naţionale a Ucrainei sau spectacole de colinde atât de Crăciunul după calendarul gregorian, cât şi după cel iulian. Interesele religioase ale ucrainenilor din România sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Sighetu Marmaţiei. Vicariatul a fost refăcut în 1996, acesta cuprinde 25 de parohii, care unesc conform datelor bisericeşti, 52 mii de credincioşi precum şi de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice, cu centrul de asemenea la Sighetul Marmației. Vicariatul a fost creat în 1996 şi cuprinde aproximativ 6 mii de credincioşi. De acesta aparţine Protopopiatul Bucovinei cu sediul la Cacica, condus de pr. propopop Nicolae Nicolaişen, pentru credincioşii greco-catolici ucraineni din judeţul Suceava. Este format din 11 parohii: Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Clit, Gropeni, Maidan, Rădăuţi, Runc, Sadău, Siret, Suceava şi Vatra Dornei. Bisericile greco-catolice ucrainene sunt biserici construite de credincioşii ucraineni. Slujbele bisericeşti sunt ţinute în limba ucraineană, dar în satele în care sunt şi români se slujeşte şi se predică şi în limba română. În parohiile din Câmpulung Moldovenesc, Suceava şi Vatra Dornei, liturghiile sunt oficiate în bisericile romano-catolice. III. Cultură Uniunea coordonează mai multe formaţii artistice, de certă valoare, dintre care enumerăm: ansamblul Kazaciok din Bălcăuţi, Ansamblul Kolomeika din Siret, ansamblul Cervona Kalena Negostina, gruprile vocale Soacrele din Suceava, Vocile Negostinei din Negostina, Polonenka din Paltinu, taraful Huţulca din Ulma şi grupul instrumental Izvoraşul din Izvoarele Sucevei. Dintre acţiunile culturale organizate de UUR putem menţiona: Comemorarea poetului Taras Şevcenco , Concursul naţional Istoria şi tradiţiile ucrainenilor, festivalul interetnic Convieţuiri. Asigurarea necesităţilor de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea emisiunilor radiofonice în limba ucraineană difuzate de posturile regionale de radio. Pentru etnicii din județele Moldovei, 30 de minute săptămânal sunt alocate la Radio Iasi. În România, pe baza legislaţiei actuale, există o singură organizaţie etnică a ucrainenilor: Uniunea Ucrainenilor din România (UUR, înfiinţată în anul 1990, adresa: Bucureşti, Sector 1, str. Radu Popescu nr. 15). Uniunea Ucrainenilor din România a fost înfiinţată în 28.12.1989, iar în data de 14.02.1990, i s-a acordat personalitate juridică de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. În conformitate cu legislaţia românească, Uniunea Ucrainenilor din România are dreptul la reprezentare în Parlament. În convocarea curentă a Camerei Deputaţilor comunitatea ucraineană este reprezentată de către deputatul Miroslav Nicolae Petreţchi. Preşedintele UUR este Miroslav Nicolae Petreţchi, din 2016. La Suceava poartă denumirea de Uniunea Ucrainenilor din România – filiala Suceava. Adresa:Suceava, Str. Mihai Viteazu nr. 27, cod 720061 Preşedinte: Ilie Sauciuc. Este formată din 29 organizaţii locale. Uniunea Ucraineană din România editează cinci periodice: “Vilyne slovo”, “Ucrainskiy visnyk”, “Nash holos”, revista pentru copii “”Dzvinochok” (în limba ucraineană) şi “Curierul ucrainean” (în limba română), care apar o dată pe lună şi sunt distribuite către filialele judeţene UUR. Dintre monumentele ucrainene din judeţul Suceava, menționăm: bustul scriitoarei Olga Kobyleanska din oraşul Gura Humorului, ridicat în 2003; bustul scriitorului Taras Şevcenko ridicat la Negostina, bisericile greco-catolice din, Siret, Rădăuţi, Gropeni, Cacica; biserica ortodoxă Sf. Petru şi Pavel din municipiul Suceava. IV. Personalități de origine ucraineană din Bucovina Paisie Velicicovschi (1722-1794) a fost călugăr și teolog ortodox care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea Filocaliei. El a fost un îndrumător al vieții monahale din Moldova și este considerat în prezent o figură de seamă a istoriei Bisericii Ortodoxe. S-a născut la Poltava iar o parte din activitatea monahală din Moldova secolului al XVIII-lea a desfășurat-o și ca stareț al Mănăstirii Dragomirna. Olga Kobyleanska (1863-1942) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a curentului literar modernist. Este considerată classic al literaturii ucrainene. Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii. Silvestru Iaricevschi (1871-1918) a fost scriitor și om de cultură ucrainean care în ultima perioadă a vieții sale s-a stabilit în orașul Siret. Aici a avut o bogată activitate pedagogică și literară. A întreținut o lungă și bogată corespondență cu scriitori clasici ucraineni dar și cu poetul național sloven France Prešeren. În anul 1918 a fost primar al localității. Preot Mekola Ustianovici (1811-1885) a fost cleric greco-catolic, scriitor și om de cultură care s-a făcut remarcat prin activitatea sa de emancipare a ucrainenilor în perioada Imperiului Austro-Ungar. Păstorește
Recommended publications
  • 0740 250 162 Cotin Rodica -..: CCD Suceava
    ANUL ȘCOLAR 2018 - 2019 Colibaba Georgeta - 0740 250 162 Cotin Rodica - 0745 176 090 Maria Guzu - 0754052946 DATE DE DE DATE CONTACT METODISTI PROFESORI Zup Daniela - 0754 054 258 Nr. Crt. Unitatea școlară Zona Responsabil 1 SCOALA GIMNAZIALA "LUCA ARBURE" ARBORE RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 2 SCOALA GIMNAZIALA BAINET RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 3 SCOALA GIMNAZIALA BALCAUTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 4 SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE TOFAN" BILCA RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 5 LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLARIE RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 6 SCOALA GIMNAZIALA BIVOLARIE RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 7 SCOALA GIMNAZIALA BRODINA RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 8 SCOALA GIMNAZIALA BURLA RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 9 SCOALA GIMNAZIALA CALAFINDESTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 10 SCOALA GIMNAZIALA DORNESTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 11 SCOALA GIMNAZIALA "IRACLIE PORUMBESCU" FRATAUTII NOI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 12 SCOALA GIMNAZIALA FRATAUTII VECHI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 13 SCOALA GIMNAZIALA "SAMSON BODNARESCU" GALANESTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 14 SCOALA GIMNAZIALA "PAHOMIE C VASILIU" GRAMESTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 15 SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL SADOVEANU" GRANICESTI RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 16 SCOALA GIMNAZIALA "I.G.SBIERA" HORODNIC DE JOS RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 17 SCOALA GIMNAZIALA "IULIAN VESPER" HORODNIC DE SUS RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 18 SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 IASLOVAT RĂDĂUȚI + SIRET Colibaba Georgeta 19 SCOALA GIMNAZIALA
    [Show full text]
  • Profiles of Rural Households in the North-East Development Region of Romania: Case Studies
    A Service of Leibniz-Informationszentrum econstor Wirtschaft Leibniz Information Centre Make Your Publications Visible. zbw for Economics Brumă, Ion Sebastian; Bohatereţ, Valentin Mihai; Tanasǎ, Lucian Conference Paper Profiles of rural households in the North-East Development Region of Romania: Case studies Provided in Cooperation with: The Research Institute for Agriculture Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest Suggested Citation: Brumă, Ion Sebastian; Bohatereţ, Valentin Mihai; Tanasǎ, Lucian (2017) : Profiles of rural households in the North-East Development Region of Romania: Case studies, In: Agrarian Economy and Rural Development - Realities and Perspectives for Romania. 8th Edition of the International Symposium, November 2017, Bucharest, The Research Institute for Agricultural Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest, pp. 191-196 This Version is available at: http://hdl.handle.net/10419/190898 Standard-Nutzungsbedingungen: Terms of use: Die Dokumente auf EconStor dürfen zu eigenen wissenschaftlichen Documents in EconStor may be saved and copied for your Zwecken und zum Privatgebrauch gespeichert und kopiert werden. personal and scholarly purposes. Sie dürfen die Dokumente nicht für öffentliche oder kommerzielle You are not to copy documents for public or commercial Zwecke vervielfältigen, öffentlich ausstellen, öffentlich zugänglich purposes, to exhibit the documents publicly, to make them machen, vertreiben oder anderweitig nutzen. publicly available on the internet, or to distribute or otherwise use the documents in public. Sofern die Verfasser die Dokumente unter Open-Content-Lizenzen (insbesondere CC-Lizenzen) zur Verfügung gestellt haben sollten, If the documents have been made available under an Open gelten abweichend von diesen Nutzungsbedingungen die in der dort Content Licence (especially Creative Commons Licences), you genannten Lizenz gewährten Nutzungsrechte.
    [Show full text]
  • 1 SUCEAVA COUNTY COUNCIL Department of External Partnerships
    SUCEAVA COUNTY COUNCIL Department of external partnerships and diaspora Chernivtsi region The most important activities commonly developed, since the signing of the partnership between Suceava county and Chernivtsi region, in Ukraine, were as follows: - twinning between schools and territorial-administrative units from Suceava county with similar ones from Chernivtsi region; - exchanges of experience between specialists from different fields of activity in the two regions; - participation, based on reciprocity, in rest camps, organized for children; - organizing, in common, folklore festivals, poetry contests, performances; - study trips; - sport competitions between students; - organizing conferences, symposiums, training activities with the participation of teachers, school inspectors and school directors from the two partner regions in order to conclude partnerships and to promote projects of common interest; - exchange of teaching materials, books; - providing school programs for the assimilation (familiarization with) of the mother tongue, knowledge of the history and traditions of minorities; - regular work meetings at the headquarters of the two administrative-territorial units, as well as at the PCTF Siret-Porubne and Porubne-Siret, with the participation of the administrative leaders of Suceava county and Chernivtsi region. In the field of culture, a series of activities of particular importance have been carried out, for the organization of which Suceava County Council, as well as the Cernăuţi Regional State Administration and
    [Show full text]
  • Unitatea Spațială De Analiză
    UNITATEA SPAȚIALĂ DE ANALIZĂ Dinamicile demografice, spațiale și economice asociate orașelor ne indică o relație de interdependență între centrul urban și localitățile înconjurătoare, ca urmare a influenței polilor urbani asupra dinamicilor spațiale nu doar din interiorul limitelor unității administrativ teritoriale, dar și dincolo de acestea, în localitățile peri-urbane. Mai mult, aglomerările urbane sunt motoarele de creștere ale economiei, astfel noi entități spațiale din jurul centrului urban polarizator, precum zona urbană funcțională (ZUF) – zona de navetism sau zona metropolitană a orașului (ZM), capătă o importanță crescută în analiza comprehensivă și integrată a acestora, așa cum reiese din literatura internațională și națională, deopotrivă, din documente precum: ORAȘE-MAGNET: Migrație și navetism în România (2017), România Metropolitană (2019), propunerea de modificare a Legii nr. 351/2001, etc. De exemplu, la nivel național, conform datelor puse la dispoziție de INS în urma ultimului recensământ din 2011, cele 41 de ZUF-uri din jurul orașelor reședință de județ au generat 90% din veniturile generate de mediul privat și 61% din numărul total de locuri de muncă din țară. Municipiului reședință de județ Suceava este un municipiu de rang II prin clasificarea definită în cadrul legii nr. 351 / 2001 și a fost desemnat prin HG nr.998/2008 ca unul din cei 13 poli de dezvoltare urbană. Conform Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030, Suceava este pol regional OPUS cu specificitate functională. Dinamicile spațiale de la nivelul municipiului Suceava vor fi analizate dincolo de limita teritorială a municipiului, studiind atât Zona Metropolitană Suceava (ZMS), înființată în 2011, cât și Zona Urbană Funcțională (ZUF Suceava).
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Economică Şi Socială a Judeţului Suceava, Perioada 2011 – 2020
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Internelor "Dezvoltarea Capacităţii Administrative” STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA, PERIOADA 2011 – 2020 Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative” 1 CUPRINS SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ – Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi socială în judeţul Suceava ................................................ 4 CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL............................................................................................................................... 4 I.1. Aşezarea geografică. Frontiere ....................................................................................................................... 4 I.2. Suprafaţa ........................................................................................................................................................... 4 I.3. Populaţia ........................................................................................................................................................... 4 I.4. Unităţile administrativ-teritoriale .................................................................................................................. 4 I.5. Reţeaua hidrografică ......................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 22 Martie), Comunicată
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 22 martie), comunicată de Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției (CNCCI judet uat infection_rate ALBA RIMETEA 13 ALBA ŞONA 10,53 ALBA DOŞTAT 7,84 ALBA UNIREA 6,89 ALBA CIUGUD 6,74 ALBA NOŞLAC 6,06 ALBA MUNICIPIUL AIUD 5,99 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 5,68 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 5,44 ALBA RĂDEŞTI 4,65 ALBA MIHALŢ 4,31 ALBA LUNCA MUREŞULUI 4,26 ALBA GÂRBOVA 4,19 ALBA MIRĂSLĂU 4,04 ALBA GALDA DE JOS 4,03 ALBA CERU-BĂCĂINŢI 3,7 ALBA PIANU 3,63 ALBA ORAŞ ABRUD 3,62 ALBA STREMŢ 3,26 ALBA LOPADEA NOUĂ 3,09 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 2,94 ALBA BUCIUM 2,81 ALBA SÂNCEL 2,69 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2,64 ALBA HOPÂRTA 2,6 ALBA CRICĂU 2,5 ALBA ŞUGAG 2,42 ALBA ŞPRING 2,29 ALBA ORAŞ CUGIR 2,22 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2,18 ALBA BERGHIN 2,09 ALBA ORAŞ TEIUŞ 2,07 ALBA FĂRĂU 2,01 ALBA SÂNTIMBRU 1,98 ALBA CRĂCIUNELU DE JOS 1,87 ALBA IGHIU 1,85 ALBA ÎNTREGALDE 1,77 ALBA SĂSCIORI 1,69 ALBA LIVEZILE 1,65 ALBA ŞIBOT 1,65 ALBA PONOR 1,5 ALBA VINŢU DE JOS 1,45 ALBA SĂLCIUA 1,4 ALBA JIDVEI 1,32 ALBA SĂLIŞTEA 1,27 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1,05 ALBA LUPŞA 1,02 ALBA CETATEA DE BALTĂ 0,98 ALBA VALEA LUNGĂ 0,95 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 0,88 ALBA VADU MOŢILOR 0,75 ALBA METEŞ 0,72 ALBA AVRAM IANCU 0,68 ALBA VIDRA 0,65 ALBA DAIA ROMÂNĂ 0,64 ALBA SCĂRIŞOARA 0,64 ALBA HOREA 0,51 ALBA ALBAC 0,5 ALBA ORAŞ ZLATNA 0,38 ALBA BISTRA 0,22 ALBA ALMAŞU MARE 0 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0 ALBA CIURULEASA 0 ALBA POIANA VADULUI 0 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0 ALBA POŞAGA 0 ALBA CÂLNIC 0 ALBA OHABA 0 ALBA BLANDIANA 0 ALBA CERGĂU 0 ALBA CENADE 0 ALBA CUT 0
    [Show full text]
  • Workshop on Natura 2000 Management
    Workshop on Natura 2000 Management Threats, Challenges and Solutions With a specific focus on management of forest and grassland habitats in the Alpine biogeographic region The state of play of Natura 2000 management and financing in Romania prepared by Laura Done, Speleological Foundation "Club Speo Bucovina" Please answer the following questions regarding recent developments of Natura 2000 in your country. 1. Last development of the establishment of Natura 2000: • are there any changes in the Natura 2000 coverage in the last years: Yes, geographical diversification and competence domains. • do you expect any changes in the next few years: Yes, we expect that more areas to be added to Natura2000 network. • do you consider that the network is complete: No. There are still many studies to be made and approved for areas that need to be included in the network. • Any ideas for CEEweb support and activities in this field? Facilitating the exchange of good practices between the NGOs in the network. Involving the young people in Natura 2000 projects. 2. SAC designation process: • how many SCI till now: SCIs on Suceava County territory approved through the order of the Ministry of Environment and Forests No.2387/2011 to modify the order of the Ministry of Environment and Sustainable Development No.1964/2007 regarding naming natural protected areas of comuniotary importance as integrated part of the ecological European network Natura 2000: 1. ROSCI0010 – Bistrița Aurie (Golden Bistrita) – situated on the administrative territories of Cârlibaba, Ciocăneşti and Iacobeni, administred by Romanian Waters; ‐ plans started to be developed 2. ROSCI0019 – Călimani – Gurghiu ‐ situated on the administrative territories of Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Panaci and Şaru Dornei, administred by Călimani National Park; ‐ plans are ready 4.
    [Show full text]
  • My Kastner and Nathanson 'Roots' Trip to Bucovina and Moldavia In
    Merle Kastner My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia in July, 2012 My Kastner and Nathanson ‘Roots’ Trip to Bucovina and Moldavia, July, 2012: Towns in Bucovina and Moldavia, referred to in this account and distances that we covered: The first two days: Suceava to Radauti is 36.1 km Radauti to is 7.1 km Sucevi a Monastery is 25.4 km Sucevi a MoFrătăuţiinastery Vechito Marginea is 10.7 km MargineaFrătăuţii Vechi to Suceava to is 41.6ţ km ----------------------------------------ţ The third day: Suceava to Falticeni is 24.7 km From Falticeni to Piatra Neam is 77.6 km From Piatra Neam to Negulesti is: 149.9 km to Suceava is 211.6 țkm -----------------------------------------ț NeguleştiThe fourth and last day: Suceava to Chernivtski/Czernowitz, Ukraine is 82.4 km ------------------------------------------------------------------------------ What and where is Bucovina – a brief history: Bucovina meaning ‘the Land of the Beech Trees’, (a little smaller than the state of Connecticut, USA) was formerly an independent crown land in the Austro-Hungarian Empire. There was a large and thriving Jewish population in Bucovina. Jews were heavily represented in the crafts, the learned professions and in government. Jews lived in many towns in Bukovina, ranging from a metropolis such as Czernowitz, to many tiny shtetls1. Already oppressed by the January 1938 decree reconsidering their citizenship, Bucovina’s Jews became the direct target of persecution. Between June 28, 1940 and July 5, 1941, Northern Bukovina, including Czernowitz, was under Soviet rule, as a result of the Molotov-Ribbentrop Pact. The deportation of the 3,500 people to Siberia was effected by the Soviets prior to the advancing Romanian/German occupation of Northern Bukovina.
    [Show full text]
  • Anunt Pentru Ocuparea Funcțiilor Vacante De Director
    Anuxa$ Inspeetioratul $coiar al Jude{uiui Suceava anun}5 organizarea eomcursului pentru o*uparea furncliilor vaeante de director si director adjunct din unit56ile de ?nv6g6rn6nt preuniversitar, dLlp6 *um urmeaz6: NR" fuENUMTRE L*C,AS,HTAEE E{P FOST' CR.T" LTNTE,ET'E Mfr TNVATAN,gANC Grh.rNAZ{Ar-A ARBOR.E $ccAr-A T-\[p ilr-Ttr.iP NON {-UCA AR.BURE ARtsGRE G{h4NAZ{,4{-A 2. EAIA $coA{-A DIRECTOR NR..3 EANA scoAn A GIivfi{AZnAn-A J. BATNET DIRECTOR BATNET GTMNAZIAI-A 4" BAI-ACEANA $coALA D{R.ilCT*R EAI-ACEANA G{MNAZ{ALA q BALC,qUTI $coAI-A DIRE,C?CR tsA{-CAUTI GIh,{NAZ{ALA 6" BERCF{{$E$Tn $coALA ilNRECTOR EERCT{{SESTN G{fi,{NAZIAI-A 7" BOROAIA $coALA D{RECTOR ''VAS{LE TOMEGEA" EOROA{A 8. BREAZA SCOAL.A GIMN AZiALA BREAZA D{RflCTOR q" BR"OD{N,t SCOALA GI&,fNAZ{AI-A B ffi.ODTNA DIR.ECTCR L{CEU{- TETfl{OLOGIC D{RECTCR t0. ERO$TElJi ''NICOLAI hJANU'' ERCSTENI ADJIJNCT it BUR.[-A $COALA GIN/TFJAZIAI-A BURLA T}IRECl-OR DIRECTOR. t? CA.}VAi{A N-iCE,Ui- TE,Fil{OLOGIC CA"TVANA ADJUhCT G{&{NAZTALA 1X cA{-AFTNDE$Tr $coALA D{RECTCR CAI-AFNNDESTN CAPU Gi&4NAZIAI-A "Iclhl BAR"tslR" CAFU 14. $ccALA DIR"ECTCR cannpulul CAMFULUi SCOALA GNJVTNAZTALA cAnapuLLm-c DIRECTOR I< ''tsOGDAN VODA'' CAMFIJI-UNG h4OLDOVENESC ADJTII\iCT h4Ci-DOVE}iESC CAh,fPUT-LING SCOALA G{&{NAZ{ALA''GECRGE DtrRECTOR 16. fufCLDCVENESC VOEV{DCA" CAMFU N-UNG h4GLDCVE,hIESC ADJT]NCT C{PzuAN GTh4NAZTALA CIPR{AN TY1i.
    [Show full text]
  • Page 1 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL
    MINISTf,RT]L ATACtrRTLOR INTtrRND Nf,SECRI]T INSPDCTORATULGDNtrRAL AL POLITIEI . SUCEAVA ROMANE N,. /98A/6 ,ti+n.rt.zoto Ev. t. f Nr. ex. .edrct;; uNIC INSPECTORATULDtr POI,ITIE JIJDf, T[AN SUCtrAVA COMISIA DD CONCTJRS TABEL NOMINAL PRIVIND RXZULT TE LA DESFiSUIIATiN DATA DE I9.OJ.2OIO DXECUTI[,.CU ATIIIBUTII PII LINIE AGENTILOR Dtr POLITItr IN CORPULOFITERILOR D[, POLITIE Grrdul prof$ionrl, nunele Nr. ti prcnunele candidatului; leslul grila oBs. licentn Agent-;efadiunct de polilie PoliliuOfatLrloi (lum ,),85% (noua BO$CAVASILE IILrnior\rlui-olllcr 9,80 ti principalll 80%) Agent principalde polilie PoliliaOrasului Cufa q,400/. 9,50 (noua STRATONALEXANDRU- ilLrl11orulLri-olltcf $i 2. 5001\ CEORCI]AN Ifincipirlll Agent-$eladjunct de politic l)o itiil Oflslrlui(iut.rr 9,25% 3. ADOMNITEIDORIN llunronrlui-ofi1cr' l0 (zece) principulll Agentde polilie l\)lilirOfNf ului (iufl 8,80% 7,87($apte 4. PERSICSAVETUCA- I lurno11rlLri-olllcf ;i FLORINA pfincipal1l 8'7%) Agenl-Sel'-adjLrnct de polilie l)olilir( )|llfLrloi(lum 8.35% 8,80(opt PRELUCAIONUT- llunio|1llui-olitof ti 5. 80%) ADRIAN pfincipalll Agentprincipal de politie PoliliaOrasului Gura 790% 9,80(noui qi 6. PUNCAANDREI- llunrol'trlui-ollfcf LUCIAN pfinr"ipllll 80%) Agentprincipal de polifie Poli(iaoft fulLriCufir 7,75"/,, 9,80(noud si 7. CIUCIUCBOGDAN- IIumorLrlLl- olilef CATAT,IN principalT 80%) Agen1-|el'principal de l'olilir Om\r!Llri ( iLrfir 7,60% politie llurnorului-(rll!cf 9,80OoLrA Si COJOCARUCRISTINEL pfincipalll 80%) I f.r S[jCLAV,^.B duLI M!' or 9 CONFIDENTIAL D, TE CU CA JTACTERPERSONAL PRELUCRATEiN CONfOI{MITATE CU PI'EVEDERIL! LEGII NR 677400I Gradul profesional,numele Mediala Notaobtinuti lr Nr.
    [Show full text]
  • Judetul SUCEAVA
    SITUATIA CENTRALIZATOARE A OPERATORILOR ECONO Judetul SUCEAVA Autorizatia de Date identificare operator economic Nr. Crt. depozit (denumire, adresa, telefon) (serie/nr) PFA CALNICIUC TRAIAN Milişăuţi, str. 1 SV 1409 Gării nr 86B, tel 0745313966 S.C. EVERY DAY PROD COM Com. Frătăuţii Vechi nr 22, Tel: 2 SV 1410 0230411559, 744508253 S.C. MARSIN Siret, str. Dubovei, 3 SV 1411 nr. 15 tel.0230281331 S.C. BERMAS Com. Şcheia str. 4 SV 1412 Humorului nr 61, tel 0230/526543 S.C NICSAN CALINESTI Com. Călineşti, com Şerbăuţi Str. Principala Nr. 312 5 SV 1415 tel: 0744582387 S.C. IURESCU SERV EXIM Com. Frătăuţii 6 SV 1418 Vechi nr 33 tel: 0744696527 S.C. COZA RUX Suceava, Calea 7 SV 1419 Burdujeni nr 11A, tel 516972, 0722381344 S.C. AGROMEC ZVORISTEA 8 SV 1421 Com. Zvoriştea tel 528677 sau 0722245295 S.C. MOARA TRANDAFIR Com. Todireşti , 9 SV 1426 nr 497, tel 0722384972 S.C. CUPTORUL DE AUR Com. Şcheia , str. Mihoveni nr 726, tel. 0230526866 sau 10 SV 1427 0721893065 AF IOACHIMESCU LEONARD Com. Mitocu Dragomirnei, Str. Grecu Nr. 27 tel: 0744638053, 11 SV 1429 sau 0230533814 S.C. VALCOVIN srl Com. Şheia, str. 12 SV 1430 Humorului nr 106, tel 0230526252 S.C. PANIFICATIA Siret, str. Alexandru cel Bun nr. 3, tel. 0230280633 13 SV 1431 sau 0749042185 S.C. POLONUS AGRO PREST Vicşani, com Muşeniţa, nr 37, tel 14 SV 1432 0723206578 S.C, CERBUL CARPATIN FOREST Com. Frumosu, tel. 0230576371, sau 15 SV 1433 0742137605 S.C. SMALBERGHER PROD Com. 16 SV 1435 Calafindesti,sat Serbauti nr.
    [Show full text]
  • The Distribution of Salt Massifs and The
    Section Hydrology and Water Resources THE DISTRIBUTION OF SALT MASSIFS AND THE EXPLOITATION OF ANCIENT AND CURRENT RESERVES OF MINERALIZED WATERS WITHIN THE SIRET HYDROGRAPHICAL BASIN (ROMANIA) – CASE STUDY FOR THE EASTERN AREA OF THE EASTERN CARPATHIANS Professor Dr Gheorghe Romanescu1 Associate Professor Dr Marius Alexianu2 Research Assistant Dr Andrei Asăndulesei3 1 “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași, Faculty of Geography and Geology, Department of Geography, Romania. 2 “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași, Faculty of Letters, Romania. 3 “Alexandru Ioan Cuza” University of Iași, Interdisciplinary Research Department – Field Science, Romania. ABSTRACT The present study proposed to underline the importance of salt-water reserves in the life of the local communities and to quantify the value of certain basic elements that can affect their chemical properties. The salinity does not produce pollution, but only a restriction of water use in certain domains. There is a close connection between the genesis of salt reserves and the emergence of springs, the type of rock, the regional and local climatic regime, the type of hydrographical network supply, and the liquid discharge. The waters within the Carpathian mountainous and sub-mountainous area can be influenced directly by the emergence of salt deposits on the surface. The poorest springs are situated in the area of the Moldavian Subcarpathians, where there are diapiric outcrops. The Neolithic settlements in the east of the Eastern Carpathians attest the oldest use of salt springs in the world. Some springs may be underlined by the humans through animals, mostly the sheep, which looked for salinized fields for their optimal water intake.
    [Show full text]