PRIMĂRIA COMUNEI MĂDĂRAS JUDEȚUL BIHOR

Strategia de dezvoltare locală a Comunei Mă d ă ras 2021-2027 CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I Strategia de dezvoltare locala 1.Profilul strategic al comunei Mădăras 1.1 Scopul strategiei 1.2 Motivația strategiei 1.3 Misiunea strategiei 1.4 Viziunea strategiei 1.5 Obiectivul strategiei 1.6 Obiectivele specifice

CAPITOLUL II Metodologia de lucru 1.Inițierea 2. Elaborarea 3. implementarea si monitorizarea 4. Finalizarea si evaluarea

CAPITOLUL III Etapele de lucru 1.Stabilirea echipei de lucru 2. Culegerea datelor 3.Analiza datelor 4.Analiza S.W.O.T.

CAPITOLUL IV Viziunea comunei Mădăras si contextul de dezvoltare 1. Contextul de dezvoltare European 2. Contextul de dezvoltare național

CAPITOLUL V. COMUNA MĂDĂRAS-PROFILUL LOCALITĂŢII ȘI ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE 1.Analiza socio-economica 2.Caracterizare fizico-geografica 2.1. Scurt istoric 2.2. Aşezare şi relief 2.3. Reţeaua hidrografică 2.4. Factori de risc natural şi antropic 2.5. Climă 2.6. Solul 2.7. Vegetaţia 2.8 Fauna 2.9 Zonele naturale protejate 3. Infrastructură- Cai de acces 3.1. Infrastructura de transport rutier 3.2.Infrastructura de transport feroviar 3.3 infrastructura de transport in comun 4.Utilitați publice 4.1 Rețea tehnico-edilitare 4.1.1.Alimentarea cu apa 4.1.2.Canalizare 4.1.3. Gaze naturale 4.2. Telecomunicatii 4.3.Patrimoniul institutional

CAPITOLUL VI. Protecția mediului 1.Aerul 2.Apa 3.Spații verzi și parcuri publice 4.Salubrizare 4.1. Cantitatea medie de deseuri menajere produsă 4.2. Gestionarea deșeurilor în comuna Mădăras

CAPITOLUL VII. ASPECTE DEMOGRAFICE ȘI OCUPAȚIONALE 1.Populația grupată pe sexe 2.Populația pe grupe de vârstă 3.Populația din punct de vedere al natalității 4.Populația din punct de vedere confesional 5.Spor natural 6 Forța de munca și șomaj

CAPITOLUL VIII. MEDIUL SOCIAL-CUTURAL 1.Asistență socială 2.Educație și învățământ 3.Cultură 4.Sport 5. Centrul de informare și marketing turistic 6.Religie

CAPITOLUL IX. MEDIUL ECONOMIC 1. Numărul și structura agenților economici 2.Agricltura 3.Turism

CAPITOLUL X.Analiza SWOT STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MĂDĂRAS 2021-2027

CAPITOLUL XI.PARTENERIAT, PLANURI, PROIECTE, PROGRAME, SURSE DE INFORMAȚII

CAPITOLUL XII. DIRECȚII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ 1.Planul de acțiune pentru implementare a strategiei 2.Principii și condiții 3.Direcții strategice

Concluzii Bibliografia Introducere

Comuna Mădăras este într-o continuă transformare . A existat un interes masiv și s-a lucrat mult pentru a dezvolta această zonă atât pe plan agricol, industrial, economic, cultural cât și turistic. S-au căutat surse de finanțare pentru a dezvolta infrastructura din interiorul cât și exteriorul localităților, s-au modernizat /renovat grădinițe, camine culturale, scoli. Toate cele patru localități ale comunei au fost racordate la sistemul centralizat de canalizare și tratare a apelor uzate, s-a lucrat la extinderea reațelei de gaze naturale în localitatea Mădăras, s-au depus documente pentru a atrage fonduri în vederea extinderii rețelei de gaze și în celelalte localități precum Ianoșda, Mărtihaz și Homorog. S-au realizat și proiecte transfrontaliere, un proiect fiind dedicat realizării pistei de bicicliști. Proiectarea acestei piste a avut ca scop sudarea legăturilor dintre români și maghiari, existența ei ușurând deplasarea cu mijoace ecologice și anume bicicleta. În acest mod aducem un beneficiu mediului înconjurător, evitând poluarea, încurajând localnicii să facă mișcare care este benefică sănătății. Pista va servi și celor care fac naveta la fabricile din zona de producție și depozitare Mădăras dar și celor care vor să se destindă la ștrandul termal din Mădăras. Strategia de dezvoltare locala 2021-2027 îți dorește să contiune, să vină cu noi completări, propuneri față de cele prezentate în prima strategie a comunei Mădăras, Strategia de dezvoltare a comunei Mădăras 2014-2020. Scopul acesteia este de a analiza în profunzime care sunt nevoile rămase neîndeplinite, pentru a crea populației toate condițiile necesare pentru desfășurarea unui trai decent, unui trai bun, crearea unei comunități în care să nu existe lipsuri, iar localnicii și nu numai, să se bucure de toate dotările și facilitățile. Pentru aceasta este nevoie de o coordonare activă a proceselor de dezvoltare și întocmirea unei strategii, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior şi fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială. Strategia de dezvoltare presupune: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre un caştig durabil. Strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului regiunii noastre. Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite în așa fel încât să se ia în considerare cât mai mult din potenţialul de dezvoltare al regiunii. În consecință, scopul planificării strategice este orientat spre atingerea unei dezvoltări durabile. Dezvoltarea este, în esență, o acțiune cu caracter strategic, care are ca scop creșterea durabilă a productivității individuale, comunitare și instituționale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile.

CAPITOLUL I

Strategia de dezvoltare locala

Strategia de dezvoltare locală poate fi definită drept un proces care permite unei organizații să se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea și viziunea sa. Necesitatea acestei lucrari apare în contextul aderării României la Uniunea Europeană și pentru accesarea fondurilor comuniare în vederea finanțării proiectelor de dezvoltare europeană. Strategia de dezvoltare locală se bazează pe informațiile documentare, statisticile culese în teren prin chestionare și interviuri. Trebuie promovată o viziune strategică care urmarește dezvoltarea viitoare a comunității, dar trebuie să țină cont și de interesele oamenilor, de oportunități și de resursele pe care le deține. Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile. Aceasta strategie se dorește a fi utila în programarea viitoarelor investiţii dar și în atragerea resurselor financiare (naţionale și europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergură pentru Comuna Mădăras. Pentru ca această strategie să fie una eficientă se va recurge la un plan de dezvoltare locală. Se urmarește ca Mădărasul să devină o comuna europeană cu standarde de calitate aferente fiecarui domeniu cheie - infrastructura, industria, agricultura, serviciile publice și comerciale, resursele umane, asistența socială, educația și sănătatea . Strategia de dezvoltare locală este structurată în funcție de caracteristicile specifice pe care Comuna Mădăras le deține, caracteristici care o diferențiază de celelalte comune, ca în final să se creioneze un profil strategic . Profilul este format din totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a fi pozitive sau negative . Se va insista pe trasăturile pozitive ale comunei încercându-se valorificarea dezvoltării lor dar se va încerca și trasformarea trăsăturilor negative în ceva pozitiv, unde este posibil. Se dorește o transformare în cadrul tuturor localităților comunei, se dorește crearea unui mediu decent atât pentru localnici cât și pentru vizitatori. Se dorește ca Mădărasul să fie introdus în cadrul comunităților locale în plină dezvoltare pe toate domeniile de activitate: industrie, turism, agricultura ,cultura, transport,etc. Se dorește o viață economică dinamică, o destinație turistică atractivă, în plină dezvoltare, valorificarea oportunităților de investiții în domeniul industrial, agricol, divertiment, dezvolatarea unui mediu de afaceri bazat pe anteprenoriat, dinamism și implicare, autorități locale responsabile și deschise.

1. PROFILUL STRATEGIC AL COMUNEI MĂDĂRAS

Orice comunintate urbană sau rurală are caracteristici specifice care o diferențiază de alte comunități similare. Procesul de planificare strategică trebuie structurat în funcție de aceste caracteristici. Întrebarea cea mai importantă este: ce diferențiază Comuna Mădăras de alte comune asemănătoare din zonă și din regiune? Care sunt elementele strategice pozitive și negative care pot fi identificate la nivelul comunei. Procesul de planificare strategică trebuie să se raporteze la mediul existent; trasarea obiectivelor strategice pe baza unor rețete mecanice, birocratice, care nu țin cont de specificitatea comunității locale la nivel social, economic, politic, etc reprezintă un demers vulnerabil pe care comunitatea noastră trebuie să îl evite. Analiza strategică a documentelor strategice sectoriale precum și corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie și alte analize au arătat care sunt caracteristicile ce structurează profilul strategic al Comunei Mădăras. Prin profil strategic înțelegem aici totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta (pozitiv sau negativ) semnificativ și pe termen lung dezvoltarea comunei. Profilul strategic al Comunei Mădăras: Caracteristici pozitive: -Potențialul industrial. Comuna Mădăras deține câteva atuuri care o disting de comunele învecinate în domeniul industrial, datorită existenței zonei de producție și depozitare din localitatea Mădăras dar și existența unei noi zone intravilane care va permite realizarea unei noi zone de producție și depozitare sau a unei zone de agrement. -Potențialul administrativ. Comuna Mădăras are parte de management rural inovativ, ce se bazează pe cunoaștere și calitatea serviciilor. - Potențialul turistic. Datorită caracteristicilor sale, Comuna Mădăras are potențial de dezvoltare a turismului balnear și de agrement. Acest lucru se datorează dezvoltării continue a mediului economic și industrial, a existenței ștrandului cu apă termală, a celor două lacuri de agrement, a pensiunilor motel și restaurantelor. Localizarea avantajoasă în județ trebuie dublată de o acțiune strategică rațională, capabilă să speculeze domeniile în care comuna Mădăras deține cu adevărat avantaje strategice în comparație cu alte comune (industrie, servicii, turism, servicii administrative, posibilități de reclamă și publicitate, apropierea de punctul de trecere a frontierei cu Ungaria, acces la dumuri naționale) Creșterea calității vieții în comunitatea din Mădăras este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltării viitoare a comunei. Existența unei administrații publice perfomante este esențială pentru dezvoltarea strategică a comunei. Succesul strategiei la nivel tactic și operațional depinde de capacitatea comunității de a forma grupuri comune de lucru (administrație - grupuri interesate) care să implementeze programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze și corecteze în timp.

1.1 Scopul

Scopul acestei strategii este de a oferi soluții coerente și în concordanță cu nevoile și provocările cu care se confruntă comunitatea și agenții economici locali, de a evalua și valoriza noi oportunități economice și investiționale, care să contribuie la realizarea obiectivelor locale ce sunt în competența administrației publice locale, în conformitate cu direcțiile de dezvoltare strategice europene, naționale, regionale și județene. Acest document va sta la baza inițiativelor tuturor persoanelor juridice care desfășoară activități pe teritoriul comunei, iar pentru administrația publică locală va fi un instrument managerial de maximă însemnătate. Autoritatea locală trebuie să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a comunității, care să țină seama de interesele oamenilor, de oportunități și de resursele de care dispune . Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Mădăras pentru perioada 2021-2027 prezintă o analiză amplă a resurselor și a oportunităților comunei prezentând astfel cadrul în care se va realiza progresul în următorii ani în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor. Bazandu-se pe caracteristicile și nevoile comunității, o strategie de dezvoltare locală stabilește scopuri, obiective, programe și proiecte ce urmează a fi dezvoltate. Acest lucru este realizabil prin minimalizarea punctelor slabe, prin exploatarea avantajelor locale, prin identificarea și găsirea unor soluții în eventualitatea unor amenințări viitoare, analiza oportunităților viitoare, (atragerea de noi investitori, dezvoltarea turismului, surse de energie regenerabila, etc.), identificarea provocărilor teritoriale ce trebuie abordate. Este important ca acest document să asigure o sustenabilitate de lungă durată și să deservească atât interesele administrației publice locale, cât și interesele private dar și interesele personale ale locuitorilor comunității.

1.2 Motivația Strategiei

Prin efectuarea analizei domeniilor economico-sociale, se doreste să se furnizeze toate elementele necesare luării unor deciziii locale corecte și coerente, să reprezinte un ghid de regenerare și dezvoltare a comunei, în acord deplin cu voința cetățeanului.

1.3 Misiunea Strategiei

Este de a mobiliza toate resursele umane , materiale, financiare dobândite la nivel local, atrase din alte surse, pentru implementarea măsurilor și proiectelor propuse, astfel încat, afirmațiile anterioare să poată deveni realitate. Pentru reușita acestei misiuni trebuie parcurs un proces axat pe participare, colaborare, consultare a publicului, planificare rațională, capacitate de organizare și efort susținut. Acest proces, dacă urmează pașii implementării judicioase, trebuie să ducă la dezvoltarea comunei, transformând comuna într-una modernă, europenă, dinamică și prosperă, reprezentată mai ales prin specificul zonei, tradiții, cultură, îndeletniciri.

1.4 Viziunea Strategiei

Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu, precum și de activitățile care vor fi interprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriatele dezvoltate sau care se vor dezvolta ulterior. Acestea, printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea obiectivelor propuse. 1.5 Obiectivul general Obiectivul General al strategiei îl constituie stabilirea unui cadru general de dezvoltare a comunei Mădăras. În acest context, se dorește dezvoltarea comunei prin creșterea capacității sale economice, astfel încat, aceasta să devină un centru de referinta social-economic, precum și un centru cultural-educațional cu o bază modernă, activități culturale periodice, obiective culturale reabilitate și cunoscute. Obiectivele strategiei: 1. Durabilitate- condiţii mai bune de trai pentru populaţia defavorizată precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor; 2. Competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv; 3. Sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare; 4. O bună administrare- reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă. Obiectivul strategiei este acela de a încuraja și a susține toate eforturile efecuate pentru dezvoltarea comunei care au la baza 4 factori importanti și anume: punctele tari, punctele slabe, oportunitățile dar și amenințările.

1.6. Obiectivele specifice

Obiectivele specifice propuse sunt:

 Înființarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de utilități publice;  Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri locale , drumuri agricole dar și a rigolelor carosabile;  Modernizarea rețelei de iluminat public;  Extinderea sistemului de supraveghere video a comunei pentru siguranța cetățeanului;  Extinderea spațiilor verzi, amenajarea unora noi, dar și modernizarea locurilor de joacă pentru copii;  Înființarea unui centru de tip after-school cu program prelungit pentru gradinita din localitatea Mădăras și mai apoi pentru localitățile Homorog și Ianoșda;  Înființarea în parteneriat public-privat a unei centru de tip respiro în localitatea Mărțihaz;  Dezvoltarea urbanistică coerentă și protejarea mediului înconjutător;  Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor menajere;  Înființarea /reabilitarea/modernizarea unităților administrative existente aferente, respectiv a căminelor culturale, școlilor, grădinițelor, a unei noi primării, susținerea clubului de orientare sportivă;  Dezvoltare cultural-educatională, medicală;  Promovarea și dezvoltarea turismului;  Conservarea, valorificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și extinderea muzeului de icoane din localitatea Homorog ;  Încurajarea activităților mesteșugărești, artizanale, artistice;  Promovarea comunei și a obiectivelor turistice;  Înființarea unor centre sociale care să acorde ajutor persoanelor vârstnice;  Valorificarea resurselor naturale;  Revigorarea economică locală, atragerea investitorilor români și străini;  Valorificarea forței de muncă;  Dezvoltarea resursei umane, formare profesională, încurajarea dobândirii de cunoștințe;  Eficientizarea serviciilor publice și a relației cu cetățenii;  Creșterea producției agricole prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii și încurajarea modernizării;  Sprijinirea tinerilor și a familiilor tinere din comună.

CAPITOLUL II METODOLOGIA DE LUCRU

Proiectul de planificare strategică este un document programatic ce trebuie să se bazeze pe o analiză detaliată a comunității. Pornind de la problemele identificate și a oportunităților de soluționare a lor, se va elabora viziunea de dezoltare a comunei. Strategia va orienta programele sectoriale, ale instituțiilor și organizațiilor locale, va furniza informațiile necesare sectorului privat și va implica pe reprezentanţii acestuia în planificarea dezvoltării economice locale, va asigura fundamentarea solicitărilor de finanțare pentru proiectele prioritare. Strategia va fi un document dinamic, subiect de consultare și adaptabilă nevoilor comunității, pe care primaria să-l poată gestiona potrivit acestora. Fiecare document strategic are un ciclu de viață: 1. Inițierea - Prima fază a ciclului de viață, inițierea, începe în momentul în care se ia decizia de a elabora un nou document strategic. În cadrul acestei faze se conturează necesitatea elaborării și domeniul de aplicabilitate al documentului strategic, se formează echipa centrală implicată în elaborare și se anunță intenția de a elabora un document strategic. 2. Elaborarea - După ce este definită necesitatea elaborării și domeniul de aplicabilitate, se trece la faza de elaborare a documentului strategic. Acest lucru se produce în trei etape: planificarea, redactarea și aprobarea. La finalul acestei faze, documentul strategic va fi finalizat și aprobat. Această fază este una crucială, prin prisma a două componente ale sale, planificarea și aprobarea: - planificarea este la fel de importantă ca și implementarea, întrucât fără o planificare corespunzătoare, implementarea ar putea fi periclitată. - de asemenea, fără o aprobare formală, este posibil ca documentul strategic să nu primească sprijin pentru implementare sau finanțare. 3. Implementarea și monitorizarea -Odată finalizat și aprobat documentul strategic, urmează implementarea și monitorizarea sa. Monitorizarea este procesul prin care se urmărește atent implementarea, pentru a se verifica dacă aceasta se realizează conform planului și dacă sunt îndeplinite obiectivele intermediare. Monitorizarea și implementarea trebuie să se deruleze în paralel. Monitorizarea ar trebui să se desfășoare conform procedurilor de monitorizare stabilite în faza de elaborare a documentului strategic și incluse în acesta. 4. Finalizarea și evaluarea - Pe măsură ce perioada de implementare a documentului strategic se apropie de final, acesta intră în ultima fază. Evaluarea ex-post este procesul prin care sunt analizate rezultatele finale ale implementării strategiei, pentru a măsura impactul acesteia. La expirarea datei de valabilitate a documentului strategic, inițiatorul acestuia ar trebui să îl retragă, marcându-l ca finalizat sau expirat în inventarul strategiilor deținut de SGG. Retragerea unui document strategic ar putea genera nevoia unui nou document strategic, trecând astfel în faza de inițiere a ciclului de viață al noului document. CAPITOLUL III ETAPELE DE LUCRU Etapele metodologice parcurse pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală a Comunei Mădăras , sunt următoarele:  Stabilirea echipei de lucru  Analiza situației existente  Cercetare documentară prin prelucrarea de date și informații  Analiza SWOT

1.Stabilirea echipei de lucru:

Realizarea strategiei este o muncă de echipă care angrenează atât experți, funcționari publici cât și aleșii comunității. Grupul de lucru funcționează ca o entitate unică care ghidează elaborarea documentului strategic. Toți membrii grupului trebuie să lucreze îndeaproape pentru elaborarea unui document relevant și fundamentat. Se recomandă ca grupurile de lucru să identifice roluri și responsabilități clare pentru membrii lor încă de la începutul procesului de elaborare a documentului strategic. Procesul de planificare strategică trebuie efectuat într-o manieră participativă, astfel că necesită stabilirea clară, încă de la început, a rolului tuturor jucătorilor:  Liderul – rolul de conducere trebuie asumat de către Coordonatorul comunității, care va stabili un funcționar public/ales local responsabil per ansamblu de coordonarea procesului de realizare a strategiei, va asigura comunicarea cu consiliul local și va răspunde de organizarea consultărilor publice.  Participanții – în procesul de planificare strategică ar trebui să fie implicați toți responsabilii de departamente (compartimente, sectoare, arii de activitate), fiind important ca liderii de la nivelul înalt al organizației (comunității) să ia parte la procesul de elaborare a misiunii, viziunii și obiectivelor.  Facilitator – persoana care înțelege tema și are experiență în procesul de facilitare .  Secretariat – rezultatele exercițiului de planificare strategică trebuie să se bazeze în permanență pe documente, astfel că secretariatul trebuie să includă persoane cu bune abilități de organizare și redactare.

2 .Culegerea datelor

Informațiile prezentate sunt preluate din statistici oficiale, precum: anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică, alte surse și statistici oficiale, vor fi construite astfel încât să corespundă obiectivelor stabilite pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală. În urma culegerii de date se va stabili profilul de eligibilitate al localității necesar în stabilirea surselor de finanțare nerambursabile în vederea găsirii unor soluții pentru problemele strategice ale comunității . Se vor identifica politicile și direcțiile de dezvoltare europene și naționale, regionale, județene . Se vor identifica fondurile, programele operaționale .

3. Analiza datelor

Această etapă este dedicată formulării diagnosticului ca rezultat al analizei stadiului situației existente. Se utilizează diferite tipuri de analize. Se vor colecta mai multe informații, date și idei prin consultarea populației, interviuri, chestionare, combinarea interviurilor și chestionarelor, se va folosi observația directă. Analiza datelor, organizarea și analizarea surselor acestora se va realiza pentru o mai buna întelegere a problemei sau a oportunității. Pentru ca obiectivele să fie specifice, fezabile, măsurabile, posibile și controlabile și cu o dată limită de realizat se va determina scopul și obiectivele care trebuiesc atinse. Va trebui estimată fezabilitatea în ceea ce privește atingerea scopurilor și obiectivelor.

4.Analiza SWOT

Dezvolarea analizei SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi modul cum se compară cu concurenţa). Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii. Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale. CAPITOLUL IV VIZIUNEA COMUNEI MĂDĂRAS ȘI CONTEXTU DE DEZVOLTARE

Viziunea Comunei Mădăras- centru local al oportunităților, o destinație turistică atractivă, un loc plăcut în care să trăiești, o comună cu autorități locale responsabile și deschise, cu o viață economică dinamică și implicată.

Contextul de dezvoltare

Contextul European: Politica regională a Uniunii Europene este cea care impune instrumentele de finanțare pentru statele membre ale UE și stipuleaza condițiile în care aceasta are loc. Fiecare stat membru are responsabilitatea de a stabili direcțiile de dezvoltare națională și alocarea eficientă a fondurilor structurale și de coeziune economică și socială. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE. Cinci priorități investiționale: Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice; O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale; O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate; O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. sursa: Fonduri structurale.ro

Concentrare tematică :  35% din FEDR pentru OP ( O Europă mai inteligentă );  30% din FEDR pentru OP (O Europă mai verde);  30% FEDR contribuție pentru obiectivele de schimbări climatice;  37% FC să contribuie la obiectivele de schimbări climatice;  6% FEDR pentru dezvoltarea urbană;  2% din FSE pentru susținerea materială a persoanelor defavorzate;  25% din FSE pentru incluziune socială;  10% din SFE pentru sprijinirea tinerilor care nu au loc de muncă. Aspecte financiare (CFM):  Forma principală de finanțare - granturile ;  Cofinanțarea la nivel național:-70% pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru Fondul de Coeziune; 40% pentru regiunile mai dezvoltate;  Prefinanțare anuală - 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea fondurilor;  TVA nu este eligibil pentru o contribuție din partea fondurilor, cu excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5000000 euro;  Dezangajarea - regula „N+2”. O Europă mai inteligentă

 Cercetare si inovare: Obiectiv specific: Dezvolatarea capacităților de cercetare și inovare și adaptarea tehnologiilor avansate. 1. Integrarea ecosistemului CDI național în Spațiu de Cercetare European (European Research Area) 1.1 Integrarea organizațiilor CDI românești în programe de colaborare transfrontaliere și internaționale (Sinergii Horizon Europe, Piața Unică, Interreg etc.) – intervenţii naţionale/regionale; 1.2 Dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii de CDI – intervenţii naţionale/ regionale. 2. Crearea unui sistem atractiv de inovare în industrie, pentru toate tipurile de inovare (de produs, de proces, organizațională și de marketing) 2.1 Consolidarea capacității CDI a întreprinderilor și promovarea colaborării între organizațiile CDI și mediul de afaceri – intervenţii naţionale/regionale; 2.2 Susținerea proceselor de transfer tehnologic pentru creșterea gradului de inovare a întreprinderilor – intervenţii naţionale. 3. Sprijinirea creării de noi companii inovative și creșterea ratei de supraviețuire a acestora 3.1 Dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care favorizează apariția și maturizarea start-up/spin-off inovative – intervenţii regionale; 3.2 Dezvoltarea serviciilor aferente infrastructurilor de sprijin a afacerilor (incubatoare, acceleratoare etc.) – intervenţii regionale. 4. Consolidarea CDI în domeniul sănătății 4.1 Dezvoltarea capacității de cercetare/inovare și adoptarea sistemelor SMART în sănătate – intervenţii naţionale  Digitalizare Obiectiv specific: Funcționarea avantajelor digitalizarii în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor 5. Creșterea gradului de digitizare a serviciilor publice pentru societatea românească 5.1 Implementarea măsurilor pentru dezvoltarea serviciilor de e-guvernare (evenimente de viață) – intervenţii naţionale; 5.2 Digitalizare în administrația publică și competențe digitale avansate – intervenţii naţionale; 5.3 Digitizarea serviciilor publice la nivel local – intervenţii regionale. 6. Digitizare pentru creșterea siguranței și îmbunătățirii serviciilor de mobilitate si transport 6.1 Dezvoltarea de instrumente de digitizare pentru îmbunătățirea siguranței și securității pentru toate modurile de transport – intervenţii naţionale; 6.2 Finanţarea instrumentelor de digitizare, inclusiv implementare sisteme ERTMS/ETCS, RIS/VTMIS pentru toate modurile de transport – intervenţii naţionale. 7 Soluții IT și digitizare în sănătate 7.1 Refacere şi modernizare sistem informatic (CNAS) – intervenţii naţionale; 7.2 Observatorul național pentru date în sănătate – (construcție, achiziție echipamente/dezvoltarea de sisteme informatice) – intervenţii naţionale; 7.3 Soluții digitale în infrastructură din sănătate (digitizare internă și externă a instituțiilor medicale) – intervenţii naţionale; 7.4 Uniformizarea fluxurilor informaționale (up-grade soft, dezvoltarea sistemelor informatice/achiziție echipamente – intervenţii naţionale .  Competitivitate Obiectiv specific: Impulsionarea cresterii competitivitatii IMM-urilor 8. Facilitarea accesului la finanțare pt IMM-uri, inclusiv prin încurajarea finanțării inițiale și timpurii a start-up-urilor cu potențial inovativ ridicat 8.1 Instrumente financiare pentru IMM –intervenţii naţionale. 9. Consolidarea competitivității economiei românești 9.1 Facilitarea investițiilor în noi tehnologii – intervenţii regionale; 9.2 Sprijin pentru internaţionalizare – intervenţii regionale; 9.3 Susţinerea adoptării tehnologiilor IT&C de către IMM – intervenţii regionale; 9.4 Sprijinirea clusterelor în vederea integrării acestora în lanțuri de valoare europene – intervenţii regionale; 9.5 Susținerii implementării mecanismelor economiei circulare în cadrul întreprinderilor românești – intervenţii regionale. 10. Sprijinirea creării de noi companii și creșterea ratei de supraviețuire a acestora 10.1 Sprijin pentru crearea de noi întreprinderi (start-up, scale-up) – intervenţii regionale.  Specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat Obiectiv specific: Dezvoltarea competențelor pentru specializarea inteligentă, transziție industrială și antreprenoriat 11. Dezvoltarea unor competențe profesionale adecvate cerințelor mediului de afaceri în contextul unei economii bazate pe cunoaștere 11.1 Dezvoltarea competențelor la nivelul întreprinderilor/organizațiilor de CDI/entităților – intervenții regionale. - implicare în mecanismul de descoperire antreprenorială pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat, inclusiv stagii de practică; -dotare licee pentru aplicare metode digitale de învățare; -formare pentru implementarea standardului: sistem de Management a Inovării în companii. 12. Susținerea capacității administrative a structurilor din cadrul mecanismului integrat regional și național de descoperire antreprenorială 12.1 Dezvoltarea capacității administrative a actorilor implicați în implementarea, monitorizarea, revizuirea strategiilor de specializare inteligentă și a Mecanismului de Descoperire Antreprenorială (MDA) – intervenții naționale și regionale; - capacitate administrativă a actorilor implicați în MDA (așa cum rezultă din Metodologia de desfășurare a procesului de descoperire antreprenorială la nivel regional); - capacitate administrativă ADR-uri; - capacitate ADR pentru sprijin beneficiari.

O Europă mai verde

 Energie Obiectiv specific: Promovarea eficientei energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră -Renovarea clădirilor publice și rezidențiale în vederea îmbunătățirii eficienței energetice; -Măsuri de sprijin pentru industriile energointensive pentru a-și îmbunătăți performanța energetică; -Îmbunătățirea performanței energetice în industriile energointensive; -Măsuri de sprijin pentru ESCO; -Îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul încălzirii centralizate, alături de promovarea energiei din surse regenerabile pentru încălzirea și răcirea centralizată; -Consolidarea capacității AM, a dezvoltatorilor de proiecte și a autorităților.

Obiectiv specific: Promovarea energiei din surse regenerabile -Creșterea ponderii de surse regenerabile în consumul de energie al clădirilor; -Măsuri de creștere a adecvanței rețelei naționale de energie electrică pentru a crește capacitatea de integrare a energiei provenite din surse regenerabile, de natură variabilă.

Obiectiv specific: Dezvolatarea de sisteme inteligente de energie, rețele de stocare în afară TEN-E -Echipamente şi sisteme inteligente pentru asigurarea calității energiei electrice; -Implementarea de soluții digitale pentru izolarea defectelor și realimentarea cu energie; -Digitalizarea stațiilor de transformare şi soluții privind controlul rețelei de la distanță - integrare stații în SCADA( trebuie decisă mutarea în OP1); -Creșterea capacității disponibile pentru comerțul transfrontalier.

 Schimbari climatice, riscuri ,apa

Obiectiv specific: Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor -Managementul inundațiilor; -Reducerea impactului manifestării secetei și furtunilor asupra populaţiei, proprietății și mediului; -Măsuri pentru sistemul de gestionare a riscurilor, inclusiv creșterea rezilienței la nivel național și adaptarea continuă la realitatea operațională; Măsuri de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere. Obiectiv specific: Promovarea gestionarii sustenabile a apei -Continuarea acţiunilor integrate de dezvoltare a sistemelor de apă şi apă uzată, inclusiv prin consolidarea suplimentară si extinderea a operatorilor regionali; -Finanțarea acțiunilor de consolidare a capacității de reglementare economică a sectorului de apă și apă uzată, astfel încât să se eficientizieze procesul de realizare a planurilor de investiții pentru conformare; -Continuarea investițiilor în managementul nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate/tratatre a apei potabile.

 Economia circulară

Obiectiv specific: Promovarea tranziției către o economie circulară -Extinderea schemelor de gestionare a deșeurilor la nivel de județ, inclusiv îmbunătăţirea sistemelor integrate existente de gestionare a deșeurilor, pentru a crește reutilizarea și reciclarea, pentru a preveni generarea deșeurilor și devierea de la depozitele de deșeuri, în conformitate cu nevoile identificate în PNGD și PJGD-uri; Investiții individuale suplimentare pentru închiderea depozitelor de deșeuri; Investiții în consolidarea capacității părților interesate fie publice sau private, pentru a susține tranziția la economia circulară și care să promoveze acțiuni/măsuri privind economia circulară, inclusiv conștientizarea publicului, prevenirea deșeurilor, colectarea separată și reciclarea.  Biodiversitate

Obiectiv specific: Îmbunătățirea protecței naturii și biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluarii -Investiții în rețeaua Natura 2000 – Elaborarea, revizuirea și implementarea planurilor de management, măsuri de menținere și de refacere a siturilor Natura 2000 pentru specii și habitate, precum şi a ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate situate în afara ariilor naturale protejate . Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere a biodiversităţii şi ecosistemelor şi realizarea de studii științifice; -Măsuri pentru implementarea infrastructurii verzi; -Consolidarea capacității administrative a autorităților și entităților cu rol în managementul rețelei Natura 2000 și a altor arii naturale protejate.

 Aer

Obiectiv specific: Îmbunătățirea protecței naturii și biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluarii -Dotarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului cu echipamente noi astfel încât să se continue conformarea cu cerințele de asigurare și controlul calității datelor și de raportare a RO la CE și achiziția de echipamente pentru măsurarea poluanților în aerului ambiental cu respectarea prevederilor Directivei 2008/50/CE; -Implementarea măsurilor care vizează creșterea calitătii aerului : - măsuri legate de îmbunătățirea sau înlocuirea instalațiilor individuale (casnice) de încălzire a locuințelor/gospodăriilor din mediul urban cu instalații mai performante ; - finanțarea sistemelor de încălzire pentru scopuri de atenuare a schimbărilor climatice, atât la nivelul agenților economici cât și la nivelul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică la nivelul autorităților publice și/sau altor entități publice (spitale, unități de învățământ etc.) sau a instalațiilor individuale de încălzire a locuințelor/ gospodăriilor, utilizând gaz natural.

 Situri contaminate

Obiective specifice: Imbunătățirea protecței naturii și biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluarii -Măsuri de remediere a siturilor contaminate, inclusiv refacerea ecosistemelor; -Regenerarea spațiilor urbane degradate și abandonate, reconversia funcţională a terenurilor virane degradate/neutilizate/abandonate şi reincluderea acestora în circuitul social/economic sau ca rezervă de teren pentru viitoare investiții la nivelul orașelor, în vederea creării condiţiilor necesare pentru o dezvoltare durabilă urbană.

 Mobilitate urbană

Obiective specifice: Mobilitate natională, regională și locală sustenabilă, reziliență în fața schimbărilor climatice, îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere -Dezvoltarea rețelelor regionale și locale de transport pe cale ferată și cu metroul și de acces la TEN-T centrală și globală de transport, inclusiv solutii combinate; -Reducerea emisiilor de carbon în municipiile resedință de județ și în municipii și zona lor functională prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă. O Europă mai conectată

 Conectivitate Obiective specifice: Dezvoltarea unei rețele TEN-T durabilă, reziliența în fața schimbărilor climatice, inteligență sigură și intermodală -Dezvoltarea rețelelor TEN-T centrală și globală de transport rutier; -Dezvoltarea rețelelor TEN-T centrală și globală de transport pe calea ferată.

Îmbunătățirea serviciilor de transport pe calea ferată pe scurt și lung parcurs, prin creșterea capacității de transport și măsuri de reformă;

Îmbunătățirea siguranței și securității pentru toate modurile de transport și punerea în aplicare a strategiei adoptată privind siguranța traficului, pentru reducerea numărului de decese din accidente rutiere;

Investiții în infrastructură și suprastructură portuară situate pe rețeaua TEN-T central și globală, inclusiv acces în porturi, investiții multimodale în porturi și pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere;

Investiții în dezvoltarea de terminale intermodale inclusiv acces și echipamente;

Investiții în modernizarea punctelor de trecere transfrontaliere pe rețeaua TEN-T central și globală și crearea de noi conexiuni de transport suplimentare peste Dunăre, inclusiv măsuri de îmbunătățire a impilor de trecere, includerea de noi servicii și proceduri operaționale;

Asitență tehnică acordată principalilor beneficiari din domeniul transportului, cu precădere Compania Națională de Căi Ferate și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, alte autorități de transport și Ministerul Transporturilor.

 Conectivitate

Obiective specifice: Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliența în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere -Dezvoltarea rețelelor rutiere nationale de acces la TEN-T centrală și globală de transport ; -Dezvoltarea rețelelor feroviare de acces la TEN-T centrală și globală de transport .

 Broadband

Obiective specifice: Îmbunătățirea conectivitătii digitale -Dezvoltarea infrastructurii de bandă largă Broadband - Investiții în infrastructură de bandă largă de foarte mare capacitate, conform rezultatelor “Planului național sau regional privind banda largă” (condiție favorizantă).

O Europă mai socială

 Ocupare

Obiective specifice: Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cu precadere pentru tineri, șomeri de lungă durată și grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoane inactive, prin promovarea angajarii pe cont propriu și a economiei sociale. 1.Dezvoltarea mecanismului de integrare multidiciplinară a politicilor din ocupare, educație, asistență socială și sănătate prin armonizarea cadrului legal între serviciile oferite forței de muncă de cele patru sectoare; 2. Noi abordări de furnizare de servicii integrate de ocupare, adaptate nevoilor grupurilor dezavantajate pe piața muncii (persoane inactive, cu dizabilități, șomeri de lungă durată, persoane reîntoarse în țară, migranți etc.), prin pachete de servicii personalizate și adaptate nevoilor; 3. Valorificarea potențialului economic al tinerilor (inclusiv NEETs); 4. Asigurarea forței de muncă necesare în zonele care înregistrează deficite; 5. Promovarea spiritului antreprenorial, sprijinirea inițiativelor antreprenoriale și a economiei sociale; 6. Facilitarea accesului la ocupare a persoanelor dezavantajate.

Obiective specifice: Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru a evalua și a anticipa necesarul de competențe și a asigura asistență personalizată și în timp real urmărind asigurarea medierii/plasării tranziției și a mobilității forței de muncă - Dezvoltarea unui mecanism coerent și sustenabil de agregare și integrare a informațiilor furnizate de diversele instrumente folosite în anticipare și de utilizare a rezultatelor pentru întâmpinarea nevoilor de competențe pe piața muncii.

Obiective specifice: Promovarea participării echilibrate după gen pe piața muncii și a asigurării echilibrului dintre viața socială și privată - Crearea de oportunități pentru integrarea femeilor pe piața muncii.

Obiective specifice: Promovarea adaptării la schimbare a lucrărilor, intreprinderilor și anteprenorilor, a înbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, precum și a unui mediu de lucru sănătos și adaptat care să reducă riscurile la adresa sănătății -Crearea unui mediu de muncă sănătos, sigur, accesibil și prietenos pentru angajați, în special pentru cei cu nevoi speciale (din grupul țintă).

 Educație

Obiective specifice: Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formarea pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a competențelor cheie -Adaptarea programelor de pregătire din educație și formare la cerințele pieței, în competențe cheie și digitale; -Creșterea calității, eficacității și relevanței ofertei și serviciilor de educație (la toate nivelurile); -Corelarea dintre nevoile elevilor și studenților, serviciile de consiliere, sprijin, acompaniere; -Îmbunătătirea formării cadrelor didactice pentru creșterea calității și eficacității procesului educativ.

Obiective specifice: Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate, completarea studiilor și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională, până la învățământul terțiar 1. Creșterea accesului la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii; 2. Formarea (inițială și continuă) a cadrelor didactice pentru o educație incluzivă; 3. Proiectarea și furnizarea unor servicii suport pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii; 4. Creșterea accesului la educație (la toate nivelurile) și formare de calitate pentru persoanele cu dizabilități.

Obiective specifice: Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a unor oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare competențele digitale 1 Creșterea participării la formare profesională continuă (sistem de educație); 2. Sprijinirea tranzițiilor în educație și pe piața muncii, în contextul participării la formare pe tot parcursul vieții; 3. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții și de reconversie profesională pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității de pe piața muncii.

 Incluziune socială

Obiective specifice: Promovarea integrării socio-economice, resortisanților tării terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii. 1. Promovarea integrării socio-economice a 700 comunităților marginalizate, inclusiv Roma, prin implementarea unor măsuri integrate; 2. Îmbunătățirea condițiilor de locuit, inclusiv prin acordarea de locuințe sociale, înființarea de adăposturi de noapte și centre de urgență pentru categorii de persoane marginalizate: romi, persoane fără adăpost, familii monoparentale sărace, victime ale traficului de persoane sau ale violenței domestice; 3. Integrarea socio-economică a migranților.

Obiective specifice: Îmbunătățirea accesului egal si în timp util la servicii de calitate durabile și accesibile, modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea acesului la protecția socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezistenței a sistemelor de asistență medicală și a serviciilor de îngrijire de lungă durată. 1. Măsuri pentru asigurarea asistenței juridice pentru persoanele bolnave mintal cu sau fără tutore legal; 2. Creșterea intervențiilor integrate pentru incluziunea socială a persoanelor fără adăpost; 3. Pregătirea specialiștilor din domeniul asistenței sociale; 4.Dezvoltarea serviciilor integrate destinate copiilor și adolescenților cu tulburări din spectrul autist. Obiective specifice; Promovarea integrării sociale a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluzie socială, inclusiv a persoanelor cele mai defavorizate și a copiilor 1. Îmbunătățirea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate; 2. Integrarea socială a unor grupuri specifice aflate în risc de excluziune; 3. Încurajarea incluziunii active a persoanelor în vârstă prin măsuri privind asigurarea îmbătrânirii active; 4. Sprijinirea dezinstituționalizare.

Obiective specifice: Reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor cele mai defavorizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere 1. Abordarea deprivării materiale.

 Sanatate

Obiective specifice: Îmbunătățirea accesului egal și în timp util la servicii de calitate durabile și accesibile modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea acesului la protecția socială; îmbunatatirea accesibilitatii, a eficacității și a rezistenței a sistemelor de asistență medicală și a serviciilor de îngrijire de lungă durată. 1. Continuarea investițiilor în spitalele regionale/județene și spitale prioritare naționale (lista scurtă MS în baza unor criterii de prioritizare– Reabilitarea/ Construcția spitalelor județene și spitale prioritare naționale si dotarea cu echipamente de specialitate, pregătire și perfecționare resursa umană); 2. Creșterea accesului la servicii medicale de calitate prin sprijinirea unor măsuri care vizează prevenirea și controlul bolilor netransmisibile; 3. Sprijinirea programelor dedicate de sănătate, de exemplu, programe pentru mamă și copil, programe în domeniul transplantului de organe, țesuturi și celule, sănătate mintală, boli rare, prevenirea problemelor dentare; 4. Creșterea accesului la servicii medicale primare la nivelul comunității/ asistență medicală de bază în comunitățile sărace/marginalizate/dezavantajate; 5. Dezvoltarea și îmbunatățirea sistemului de pregatire pentru personalul cu atribuții în domeniul asistenței medicale de urgență. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență; 6. Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, îngrijire pe termen lung și servicii și infrastructuri comunitare, în special pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu handicap; sprijinirea măsurilor naționale eficiente de îmbătrânire activă; 7. Creșterea accesului la servicii medicale de calitate prin sprijinirea unor măsuri care vizează îmbunătățirea capacităților de diagnostic și supraveghere a bolilor transmisibile, raportarea acestora și îmbunătățirea măsurilor de prevenire și control.

O Europă mai aproape de cetățenii săi

 Turism, patrimoniu,cultură,securitate urbană

Obiective specifice: Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, al patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane -Investiții în turism – stațiuni turistice urbane de interes național; -Investiții în infrastructura din domeniul cultural; -Investiții în patrimoniul cultural; -Investiții pentru regenerarea urbană și securitatea spațiilor publice.

 Dezvoltarea teritoriala integrată

Obiective specifice: Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, al patrimoniului cultural și al securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității -Sprijin pentru structurile de guvernanță ITI (Delta Dunării și Valea Jiului) - sprijin pentru pregătirea și conceperea strategiilor teritoriale; -Sprijin pentru structurile de guvernanță CLLD (ZUM-uri) – pregătire, gestiune și animare; -Sprijin pentru SIDU – pregătire, gestiune și animare.

Alte programe de finanțare

De asemenea obiectivele de politică sunt susținute la nivel european prin diferite instrumente, specifice sectoarelor care sunt vizate de “Agenda 2030”: • Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027 vizează dezvoltarea unei infrastructuri inteligente, durabile, inclusive, sigure și securizate în sectorul transporturilor, în cel al energiei și în sectorul digital, cu un buget propus de 42,3 miliarde EUR. Cel puțin 60 % din finanțarea acordată de Mecanismul pentru interconectarea Europei va contribui la combaterea schimbărilor climatice; • Programul „Orizont Europa” – este cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării de până acum, care are la bază realizările și succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020). Acest program este așteptat să genereze cunoștințe și tehnologii noi, să promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact social și de mediu semnificativ, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă prevăzute în Agenda 2030 și asumate de către Uniunea Europeana și țările membre; • Programul „COSME” – stimulează competitivitatea în afaceri şi a IMM-urilor, pentru promovarea accesului la finanţare şi încurajarea unei culturi antreprenoriale, inclusiv crearea de noi întreprinderi. • Programul „Europa Creativă” – urmărește protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității și a patrimoniului european în domeniul cultural și lingvistic, precum și creșterea competitivității sectoarelor culturale și creative, în special competitivitatea sectorului audiovizual. • Programul InvestEU - va reuni multitudinea de instrumente financiare disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor și a creării de locuri de muncă în UE și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Prin InvestEU, Comisia va continua să stimuleze investițiile, inovarea și crearea de locuri de muncă, mobilizând o sumă estimată de 650 de miliarde EUR pentru investiții suplimentare; • Programul Europa Digitală - se va concentra asupra consolidării capacităților Europei în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și asupra asigurării utilizării acestora pe scară largă în întreaga economie și societate; • Instrumentul „Next Generation EU” - este un instrument pentru redresare în situații de urgență care va conduce la consolidarea temporară a bugetului UE cu noi fonduri colectate pe piețele financiare. Fondurile colectate vor fi canalizate prin intermediul programelor UE în direcția susținerii măsurilor urgente necesare pentru a proteja mijloacele de subzistență, a repune economia pe picioare și a încuraja o creștere durabilă și rezilientă. Acesta va fi un instrument de urgență punctual, disponibil pe o perioadă limitată (31.12.2024) și utilizat exclusiv pentru măsurile de răspuns și de redresare în situații de criză; • Instrumentul REACT-UE – creat cu scopul de a spori sprijinul pentru coeziune acordat statelor membre, astfel încât economiile lor să devină mai reziliente și mai sustenabile în faza de remediere a consecințelor crizei cauzate de pandemia de COVID- 19. Astfel, în perioada 2020-2022 vor fi alocate 55 miliarde EUR fonduri suplimentare pentru actualele programe de coeziune pentru investiții destinate remedierii consecințelor crizei asupra piețelor forței de muncă, inclusiv prin subvenții pentru angajare, scheme de șomaj tehnic și măsuri de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, sprijinirea sistemelor de sănătate și furnizarea de capital circulant pentru întreprinderile mici și mijlocii; • Mecanismul pentru o tranziție justă - va oferi sprijin pentru a pregăti tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară. Suma totală alocată acestui mecanism va fi de 40 de miliarde EUR, iar această finanțare va fi utilizată în regiunile cele mai afectate pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției către neutralitatea climatică, de exemplu sprijinind recalificarea lucrătorilor, ajutând IMM-urile să creeze noi oportunități economice și efectuând investiții în tranziția către o energie curată și în economia circulară. • Programul EU4Health - un nou program pentru consolidarea securității și cooperării în domeniul sănătății creat cu scopul de a furniza un sprijin specific pentru răspunsul la viitoarele provocări din domeniul sănătății. Noul program va dispune de o finanțare de 9,4 miliarde EUR și va avea ca principal obiectiv crearea unui cadru cuprinzător pentru activitățile desfășurate de UE în vederea prevenirii, pregătirii și răspunsului în ceea ce privește situațiile de criză în domeniul sănătății, completând și întărind eforturile depuse la nivel național și sprijinul regional acordat sistemelor de sănătate în cadrul politicii de coeziune.

Principalele caracteristici ale noului cadru pentru politica de coeziune 2021-2027

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană. Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor

Un cadru mai flexibil Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări. În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural.

O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța economică a Uniunii Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată. În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară.

Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +.

Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică.

Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat.

Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. Conform unor documente publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), următoarea perioadă financiară aduce schimbări importante atât în structura instituțională, cât și în cea strategică. În cadrul politicii de coeziune Ministerul propune 9 tipuri de programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul

Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării (pe model polonez): 1.Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD); 2.Programul Operațional Transport (POT); 3.Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID) ; 4.Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS); 5.Programul Operațional Capital Uman (POCU); 6.Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD); 7.Programul Operațional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI); 8.Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR); 9.Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT). În ceea ce privește responsabilitatea gestionării acestor programe, Agențiile pentru Dezvoltare Regională vor fi Autorități de Management pentru cele opt Programe Operațional Regionale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va fi Autoritate de Management pentru Programul Operațional Transport, iar Ministerul Fondurilor Europene va fi Autoritate de Management pentru celelalte șapte Programe Operaționale menționate mai sus. Pentru cele 9 programe din cadrul politicii de coeziune, în perioada 2021 – 2027 vor fi finanțate următoarele axe prioritare:

1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă:

-Axa Prioritară 1. Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele si soluții de stocare; -Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară; -Axa Prioritară 3 - Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate; -Axa Prioritară 4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor.

2. Programul Operațional Transport (POT)

-Axa Prioritară 1. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport rutier; -Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială; -Axa prioritară 3. Îmbunatățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe calea ferată; -Axa prioritară 4. Îmbunătățirea mobilității naționale, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată; -Axa prioritară 5. Îmbunătățirea conectivității prin creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea București-Ilfov; -Axa prioritară 6. Îmbunătățirea conectivității și mobilității urbane, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată; -Axa prioritară 7: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal; -Axa prioritară 8: Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor; -Axa prioritară 9: Creșterea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua rutieră de transport; -Axa prioritară 10: Asistență tehnică .

3. Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare (POCID)

-Axa Prioritară 1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare; -Axa Prioritară 2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI; -Axa prioritară 3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare; -Axa prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband ; -Axa prioritară 5. Instrumente financiare; -Axa prioritară 6. Creșterea capacității administrative.

4. Programul Naţional de Sănătate (multifond) (PNS)

-Axa Prioritară 1. Continuarea investițiilor în spitale regionale; -Axa Prioritară 2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu; -Axa prioritară 3. Servicii de recuperare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului epidemiologic al morbidităţii; -Axa prioritară 4. Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii; A. Investiții prioritare în infrastructură; B. Investiții în structurile relevante în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi de gestionare a alertelor naţionale şi internaţionale la nivel central şi local din domeniul sănătății publice; C. Modernizarea sistemului național de transfuzii, inclusiv a infrastrucurii de testare a sângelui și/sau procesare a plasmei; Axa prioritară 5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical; Axa prioritară 6. Informatizarea sistemului medical; Axa prioritară 7 . Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizare metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

1. Programul Operațional Capital Uman (POCU)

-Axa Prioritară 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii; -Axa Prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională; -Axa prioritară 3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională; -Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic; -Axa prioritară 5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic; -Axa prioritară 6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți; -Axa prioritară 7.Antreprenoriat și economie socială; -Axa prioritară 8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii; -Axa prioritară 9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității (prioritate comună Educație/Ocupare).

2. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD)

-Axa Prioritară 1.Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală) – OP 4 ; -Axa Prioritară 2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității – OP 5; -Axa prioritară 3. Comunităti marginalizate; -Axa prioritară 4. Reducerea disparitătilor între copiii în risc de săracie și/sau excluziune socială și ceilalți copii; -Axa prioritară 5. Servicii pentru persoane vârstnice; -Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități; -Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile; -Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate.

3. Programul Operațional de Dezvoltare Teritoriala Integrată (multifond) (PODTI)

4. Programele Operaţionale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)

-Axa Prioritară 1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice; -Axa Prioritară 2. O regiune cu orașe Smart; -Axa prioritară 3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul; -Axa prioritară 4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate; -Axa prioritară 5. O regiune accesibilă; -Axa prioritară 6. O regiune educată; -Axa prioritară 7. O regiune atractivă; -Axa prioritară 8. Asistență tehnică;

5. Programul Operațional Asistenţă Tehnică (multifond) (POAT)

Actualul Program Operațional Infrastructură Mare (care are cea mai mare alocare financiară în 2014-2020) se va întoarce la structura din 2007 – 2013, intervențiile din domeniul Mediului urmând a fi preluate de Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, iar cele din domeniul Transportului urmând a trece sub o Autoritate de Management din cadrul Ministerului de Transport. Se vor crea oportunități separate pentru ITI Delta Dunării și ITI Valea Jiului. În premieră, Fondul Social European nu va mai finanța un Program dedicat creșterii capacității administrative, această intervenție regăsindu-se conform ministerului printre direcțiile viitorului Program Operațional Capital Uman. Va fi creat un Program Național de Sănătate care ar urma să finanțeze infrastructura pentru 3 spitale regionale (faza 2), construcția și dotarea Institutului National de Hematologie, construcție și dotare pentru un Laborator de Referință National, precum și alte intervenții în domeniul medical. MADR va gestiona în continuare finanțările prin intermediul Politicii Agricole Comune și prin cea a Pescuitului. MAI va gestiona fondurile aferente domeniului afaceri interne (Fondul azil, migrație și integrare, Fondul securitate internă, Instrumentul pentru mangementul frontierei și vize).

MFE MLPDA MADR MAI Coordonat Programel Politica Fondurile or Politica e de Agricola aferente de cooperare Comună, domeniulu Coeziune teritoriala Politica i afaceri Comună in interne domeniul Fondul azil, pescuitului migrație și si Fondul integrare (FAMI) aferent Fondul afacerilor securitate maritime internă (FSI) Instrumentul pentru management ul frontierei și vize (IMFV) Conform propunerii făcute publice de autorități, companiile vor putea accesa în următoarea perioadă financiară granturi/instrumente financiare prin intermediul mai multor programe: Programele operaționale regionale se vor axa pe „smart specialization”, transferul tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM și digitalizare. Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare va pune la dispoziție instrumente financiare. Prin Programul Operațional Dezvoltare Teritorială Integrată se vor finanța intervenții în domeniul turismului, culturii și patrimoniului cultural. CAPITOLUL V COMUNA MADARAS, BIHOR-PROFILUL LOCALITĂȚII ȘI ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

1.Analiza socio -economica

Repere istorice importante

Toate localitățile aparținătoare acestui teritoriu administrativ datează documentar din secolul al XIII-lea. Ele sunt printre cele mai vechi asezări omenești atestate documentar pe teritoriul județului Bihor. Primele sunt pomenite de izvoarele medievale satele Homorog și Ianoșda, ambele datând din jurul anilor 1202-1203. Urmele arheologice atestă o locuire neîntreruptă a pustei satului, Homorogul numărându-se printre primele localitati atestate documentar in Bihor. Semnificativ este faptul ca încă de la început, așezarea a fost locuită de către autohtoni, individualizați, în vremea ducatului de Menumorut și a descendenților săi, drept români, motiv pentru care satul s-a numit Homorogul Român. Satul Homorog apare în documente sub diferite denumiri ca: Homorb în actul de danie al regelui Emeric al Ungariei din anul 1202; Humurok în registrele de la Oradea din anul 1214, Humrak în secolul XVI, anul 1552, o conscriere a satelor din Bihor îl amintesc pe voievodul Stefan din Homorog. La biserica din sat s-a păstrat din cursul secolului XVII până în deceniile trecute , un exemplar al Cărții românești de învățătură, tiparite prin grija mitropolitului Varlaam. Astazi, cea mai veche carte de învățătură creștină ortodoxă păstrată la biserica din sat este Chiriacodromionul (Calea Domnului), tiparit la Alba Iulia în anul 1699. În anul 1775, Homorogul aflat în districtul Salonta are 80 de case, iar locuitorii erau de religie ortodoxa. Celelalte doua sate: Mărtihaz și Mădăras sunt atestate documentar din jurul anilor 1291-1294. Existența umană din acestă zonă este mult mai veche decât datele istorice care au fost semnalate de documentele medievale. Acestea datează din epoca pietrei. În anul 1902 s-a descoperit într-un loc neprecizat din vatra satului Ianoșda un topor de piatră și mai multe mărgele de pământ provenit probabil din inventarul funerar al unui mormânt din neolitic. De asemenea, în vatra satului Ianoșda s-a descoperit o maciucă de bronz. În același areal au mai fost descoperite și urmele unui sat medieval. 2. Caracterizare fizico – geografică Comuna Mădăras

2.1. Localizare. Comuna Mădăras, este situată în sud-vestul județului Bihor, în Campia de Vest, la o altitudine de 110 m și se întinde pe o suprafata de 9.372,8 ha din care 699.11 ha sunt terenuri incluse în zona intravilană construită. Comuna Mădăras, în actuala ei organizare administrativă, a luat ființă în 1968, fiind formată din satele Mădăras, ca reședință de comună, Ianoșda, Homorog și Mărțihaz ca sate aparținătoare. Comuna se află la o distanță de 37 de km de municipiul Oradea și la 5 km de municipiul Salonta. Se învecinează în partea de sud cu Comuna Tulca și municipiul Salonta, în partea de vest cu Ungaria, în nord cu Comuna Cefa și Comuna Gepiu și în est cu Comuna Tinca și Husasău de Tinca.

2.2. Relieful. Teritoriul comunei este prin excelență de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Câmpia este fragmentată de o serie de forme negative reprezentate prin văi denumite de localnici „corhana”, „văi” sau „velj”. Acest șes reprezintă din punct de vedere geologic, fundul lacului panonic, umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite. Toate aceste aluviuni au dat nastere la campuri întinse. Câmpurile sunt brazdate de vai ca „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).

2.3. Reţeaua hidografică. Este formată dintr-o serie de canale colectoare care fac legatura dintre Crişul Repede şi Crişul Negru la care lăţimea medie a albiei minore este de 5-6 m iar adâncimea medie a albiei minore este de 1-1,8 m. Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de aproximativ 300 ha de heleştee care se folosesc pentru creşterea peştilor, în special a crapului. În localitatea Mădăras funcţionează 2 lacuri de pescuit şi agrement . Complexul de lacuri de pescuit sunt situate într-un peisaj mioritic pitoresc în apropierea Pădurii Radvani. Dețiem un numar de 2 lacuri principale destinate pescuitului spotiv la crap, care însumează 24 ha luciu de apă cu adâncime de 1.6 m până la 3,3 m , 13 insule pe axul lacului, care delimitează zonele de pescuit aferente standurilor, 27 standuri amenajate, fiecare stand având în deschiderea zonei de pescuit adâncimi și suprafața egală între ele. Lacul de pescuit sportiv la răpitori însumează 2.5 ha luciu de apă cu o adâncime de 1.5 până la 3,3 m, amenajat pentru pescuit la mal. Dotari în cadrul complexului : curent și grupuri sanitare ( toalete). Comuna Mădăras este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Un studiu efectuat recent printr-un program trasfrontalier a confirmat fapul că localitatea Mădăras dispune de mari resurse de apă geotermală.

2.4. Factori de risc natural Riscul este o estimare matematică a probabilității producerii de pierderi umane, materiale pe o perioadă de referință viitoare și într-o zona dată pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc natural în aceasta zonă sunt cutremurele de pământ, inundațiile și alunecarile de teren . Dintre riscurile naturale care prezintă cel mai mare grad de vulnerabilitate putem aminti riscul apariției unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploile torențiale. Acestea anual produc inundații cu pagube mici. Riscul apariției unor viituri mari sunt mici, albiile afluenților Crișului Repede fiind indiguite și consolidate și efectele acestui fenomen nu au dispărut încă din memoria louitorilor. Alte fenomene meteo extreme sunt vânturile, succesiunea zilelor fără precipitații ce duc la uscăciuni și focuri de vegetație. La acestea se mai adaugă și numărul zilelor succesive cu precipitații mai ales primăvara târziu și început de vară, ce pot înneca culturile agricole și activitățile de colectare ale fânului. Pe lângă acestea trebuie să menționăm și pătrunderea animalelor sălbatice; mistreții și căprioarele provocând pagube în culturile oamenilor în vecinătatea gospodăriilor și în terenurile agricole aflate în extravilan. Cutremurele de pământ zona de intensitate seismica pe scara MSK este 71, cu o perioada de revenire de cca 50 ani. Alunecările de teren: se încadrează în zona cu potențial de producere a alunecărilor minim, cu probabilitate de alunecare “ minim”.

2.5. Clima. Din punct de vedere climatologic, zona Comunei Mădăras se afla în zona temperat-continentală moderată , cu puternice influenţe oceanice generate de vânturile dominante de vest, se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea abundente ce cad mai ales sub forma de averse și ierni relativ reci marcate uneori prin viscole puternice dar și de frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuități repetate ale stratului de zapadă și repetate cicluri de îngheț-dezgheț. Temperatura medie anuală cuprinsă între 9-11º. Temperatura medie a lunii ianuarie este între 3 grade și 0 grade. Temperatura medie a lunii iulie este de peste 23 grade. Din punct de vedere al frecventei medii a zilelor tropicale, zona studiată se situează în aria regiunilor celor mai calde ( peste 30 de zile tropicale). Frecventa medie a zilelor de iarnă, în care temperatura maximă este de sub 0 grade, este de 20 -30 zile. Media anuală a precipitațiilor este de 645 mm-700 mm, în luna iunie (luna cea mai ploioasă) înregistrându-se valori de 70-80 mm iar în luna februarie (luna cea mai secetoasă) înregistrându-se valori de 30-40 mm. Numărul mediu de zile cu cer acoperit dimineața (nebulozitatea medie anuală) este între 5-6/10, durata medie de strălucire a soarelui fiind de 1750 la 2000 de ore intr- un an. Vânturile ce bat în regiune sunt „Austrul” și „Cosava”. Primavara bate vântul de la Est la Sud-Vest și Est, vara din Nord si Est, toamna de la Sud si Sud-Vest iar iarna din Sud. Tăria vântului este mică, de aproximativ 2 m pe secundă. Adâncimea de îngheț în zonă este de aproximativ de 70-80 cm. Prima zi de îngheț apare în prima decadă a lunii noiembrie iar ultima zi de îngheț se înregistrează în ultima decadă a lunii aprilie. Numărul zilelor cu sol acoperit de zăpadă este de 30 zile. Grosimea medie anuală a stratului de zăpadă pe sol este de 40-60 cm.

2.6. Solul. Suprafata pedologica cuprinde o structura variata, terenuri sunt mănoase, roditoare deoarece forma de relief predominantă este câmpia care este usor înclinată de la nord-est la sud-vest. Solurile sunt destul de variate începând cu cele cernoziomice, continuând cu cele aluvionare, sărăturoase nisipoase şi lăcoviştele.

2.7.Vegetaţia Terenurile arabile sunt foarte fertile, vegetatia ierboasa se prezinta sub forma unor asociaţii de graminee. Vegetaţia lemnoasă arborescentă se compune din diferite varietăţi de esenţe precum: ulmus foliaceia, mors alba, flazimos excelsior etc. Comuna Mădăras deţine o suprafaţă de fond forestier de 630.1 ha , suprafaţă care este amplasată în două Ocoale silvice, respectiv Ocolul Silvic Oradea şi Ocolul Silvic Tinca. Pădurile din aceste două Ocoale silvice sunt formate din următoarele tipuri de arbori în următoarele procente: 48% cer, 12% stejar, 12% gorun, 8% carpen, alte tipuri 20%. O parte din aceste suprafeţe împădurite se găsesc la granita dintre localitatile Ianosda si Miersig, padurea avand denumirea «La peri», compusa din gorun si cer, iar la granita dintre Ianosda si Gurbediu se afla padurea numita «Goroniste».Aproximativ 5500 ha teren paşune, fâneţe şi arabil se găseşte în zona de "Sit Natura 2000", zone în care deţinătorii pot atrage fonduri europene prin accesarea măsurilor pentru agro-mediu. Padurea Radvani, aflata in Comuna Cefa, la granita cu Comuna Madaras, reprezinta un loc important de cuibarit pentru multe specii ocrotite. În colonie predomina stârcii cenusii (Ardea cinerea), stârcii de noapte (Nycticorax nycticorax) si egretele mici (Egretta garzetta), care îsi au cuiburile într-un arboret de stejar si frasin. Numarul mediu de perechi cuibaritoare este de 400-450, cuiburile fiind în medie de 4-5 pe un arbore. 2.8. Fauna Fauna este alcatuită din animale caracteristice stepei precum: iepuri, şoareci, capre, cerbi, mistreti, raţe, fazani, gâşte. În pădurile pe care comuna Mădăras le deţine există un număr foarte însemnat de animale cum ar fi: cerb carpatin, mistret, caprior, iepuri, fazani iar ca animale de pradă predomină vulpea.

2.9. Zone naturale protejate Sit natura 2000

Parcul Natural Cefa se găsește în județul Bihor și Regiunea Nord – Vest a țării, iar din punct de vedere geografic în Câmpia de Vest a României. Acesta se întinde pe teritoriul administrativ al comunelor Sânnicolau Român, Cefa, Mădăras, Ciumeghiu respectiv al orașului Salonta. Ariile protejate care formează Parcul Natural Cefa se întinde de-a lungul frontierei cu Ungaria, și sunt învecinate cu zona Kis-Sárrét, care face parte din Parcul Național Körös-Maros din Ungaria și care adăpostește în mare aceleași tipuri de habitate și speciile lor caracteristice, constituind împreună un ecosistem complex. În ceea ce privește Parcului Natural Cefa, ROSCI0025 Cefa, ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani respectiv rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, acestea se suprapun cu fiecare între ele, fie integral, fie parțial. Suprafața totală a Parcului Natural Cefa este de 15.106 ha .

Căile de acces în Parcul Natural Cefa sunt reprezentate de DC89 dintre localitățile Cefa-Ateaș, DN79 pe tronsonul Inand-Mădăras, DN79B, respectiv DJ797 pe tronsonul Roit-Cefa. Zona are și legătură feroviară, și anume: Gara Cefa, Halta Mădăras și Gara Salonta. Aeroportul Oradea se găsește la o distanță de 24 km de centrul de comună Cefa și 33 km de centrul Municipiului Salonta.

Parcul Natural Cefa se caracterizează printr-o diversitate mare a habitatelor și dispunerea lor în mozaic, dar și prin gradul ridicat de integritate ecologică al acestora. Astfel, într-o arie restrânsă putem întâlni habitate variate, ca: arii înmlăștinite, iazuri piscicole, canale de diferite dimensiuni, șanțuri, bălți (temporare și permanente) cu adâncimi și moduri variate de curgere a apei, cu sau fără vegetație acvatică (submersă, natantă, emersă și vegetație palustră), trupuri de pădure, sărături, terenuri cultivate, pășuni și fânațe umede. Condițiile heterogene permit în acest mozaic de habitate apropiate adăpostirea unui spectru larg de specii, din cele mai diverse grupe sistematice și ecologice. Heleșteele de la Cefa, la fel ca și cele de la Biharugra respectiv Geszt (parte din Parcul Național KörösMaros) au fost înființate pe domeniile contelui Tisza, favorizate fiind de așezarea într-o zonă depresionară, supusă inundațiilor, lucru care a condus la formarea mlaștinilor. După construirea Canalului Colector (1899), au luat ființă heleșteele. Pe teritoriul pescăriei se află 47 bazine, din care: 20 heleștee de creștere, 10 bazine de reproducere, 9 bazine de iernare și 8 bazine de parcare. Adâncimea apei variază între 1 – 1.5 m. Suprafața totală a luciului de apă este de 680 ha. În ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani există alte două sisteme de heleștee, Pescăria Rădvani (scos din funcțiune) respectiv Pescăria Homorog. Heleșteele sunt înconjurate de zone mlăștinoase, câmpuri umede și terenuri agricole, toate împânzite de o rețea de canale și șanțuri. Pajiștile nedesțelenite, utilizate ca pășuni și fânațe în urma canalizării și drenărilor, au suferit o salinizare, dând naștere la sărături, care sunt răspândite insular pe tot teritoriul pacului, acoperite de vegetație secundară halofilă. Aceste sărături prezintă o dispunere particulară a covorului vegetal, în fâșii, benzi sau concentric, în funcție de concentrația sărurilor și regimul hidric al solului. Pădurea Rădvani este un rest al vechilor stejărete de luncă, care acopereau Câmpia Crișurilor, în alternanță cu pajiștile stepice. Media de vârstă a trupului de pădure principal (Cefa - Ateaș) este de 70 – 75 ani, cu cele mai bătrâne exemplare de stejar pedunculat de 85 ani. Trupul de pădure Cefa are o vârstă medie de 70 ani, cu exemplarele cele mai bătrâne de 75 ani. Pădurile de la Sânnicolau Român, Mărțihaz respectiv Salonta (Barmod) au dispărut în secolele XIX-XX. Biodiversitatea mare din Parcul Natural Cefa atestă o stare relativ bună a habitatelor. 3.Infrastructura -Cai de acces

3.1. Infastructura de transport rutier

În zonele rurale, drumurile locale au un rol cheie în asigurarea accesului la rutele de comunicare naționale și prin urmare, reprezintă principalele centre economice, sociale și culturale ale județului și obiective de interes local. Dezvoltarea economică și socială durabilă a zonelor rurale depinde în mod esențial de îmbunătățirea infrastructurii rurale și a serviciilor de bază existente Comuna Madaras, este strabatuta de o bogata retea de transport. Satele comunei sunt legate de centrul de comună de drumuri modernizate, asfaltate, noi. Un drum de importanta nationala strabate comuna pe o lungime de aproximativ 7 km si anume drumul national DN 79 Oradea-Arad . Localitatile comunei Mădăras sunt conectate prin drumuri judetene dar și locale. In ultima perioada s-a investit foarte mult în modernizarea drumurilor, s-au accesat fonduri în cadrul mai multor programe. Drumurile pietruite au fost înlocuite cu drumuri de asfalt, marea majoritate având o latime de 5 m ,pe diferite lungini care au de-o parte și de alta șanturi amenajate. Pentru a dezvolta sectorul agricol ,o serie de drumuri au intrat și ele în procesul de asfaltare.Cu toate acestea mai sunt drumuri care se află într-o stare precare și care la rândul lor ar trebui să intre în proces de reabilitare. Mai există şi alte drumuri în extravilanul localităţilor comunei care fac legatura cu alte comune pe drumuri pietruite sau de pământ. Drum Lungime(km) Tip imbracaminte DRUMURI DC 91 DJ797B-Mădăras-Mărţihaz-DC89(Ateaş), km 0+000-km Asfaltica 8+000.

DC 94 DJ797A-Ianoşda-Căuaşd-Tăut(DJ709A), km 0+000- km Asfaltica 3+200.

DC 94A DJ797A-Ianoşda-Gurbediu Pietruire DC95A DJ797A-Ianoşda- DJ792A, km 0+000- km 3+080. Asfaltat

DC 95 DJ 797A Homorog- DJ792A Asfaltica-pietruire DJ 797B Madaras 1,9 km Asfaltica DJ 797 A DN 79 Homorog – Ianosda – Bicaciu 9km Asfaltica DN 79 Madaras 7km Asfaltica DC 16 – Ianosda – Inand Pamant DC 23 Ianosda – Tulca Pietruit-pamant STRAZI Strazi În intravilanul satului Mădăras, cu lungimea de 4,088 km Asfaltica-pietruire

Strazi În intravilanul satului Mărţihaz, cu lungimea de 1,54 km. Asfaltica-pietruire

Strazi -Intravilanul satului Homorog 13,28 km Asfaltica-pietruire Strazi -intravilanul satului Ianosda pe o lungime de 21 km Asfaltica-pietruire Orașul cel mai apropiat de comuna este Salonta aflat la o distanța de aproximativ 5 km și la 35 km de municipiul Oradea. Granița cu Ungaria aflandu-se la 14 km , cel mai apropiat sat fiind Mehkerek. Din cei 35.7 km de drum aproximativ 10.5 km sunt modernizati. Cel mai apropiat aeroport este cel din Oradea, la 32 km de Comuna Madaras.

3.2. Infrastructura de transport feroviar

In ceea ce privește transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată cu implicații periculoase în siguranța și securitatea traficului, susținută de subfinanțare, ceea ce a condus la efecte nocive și greu de înlăturat. La ora actuală, România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la viteza de deplasare a trenurilor. O serie de factori care contribuie la aceste viteze reduse de călătorie sunt timpii mari de staționare, incluzând schimbul de locomotive electrice cu cele diesel, necesitatea efectuării manevrelor de întoarcere a locomotivelor dintr-o parte în cealaltă a trenului, întârzieri cauzate de așteptarea altor trenuri pe acele sectoare cu linie ferată simplă, obligația de efectuare foarte des a inspecțiilor periodice, a materialului rulant vechi. Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată , cea dintre Oradea-Timişoara, cu o singură haltă la Mădăras. Halta Madaras se afla intr-o stare precara necesitand o renovare completa . Toate aceste masuri sunt luate pe principiul asigurarii sigurantei si securitatii populatiei. Se doreste ca modernizarea infrastructurii sa ajute la dezvoltarea economiei, turismului punand la dipozitia calatorilor o statie de cale ferata moderna care sa satisfaca toate necesitatile legte de calatoria cu trenul.

3.3. Transportul in comun Transportul în comun, în comuna Mădăras se realizează de către companii private ce au curse între localitatile importante din judet.

4. Utilități publice

4.1.Reţele tehnico – edilitare

4.1.1.Alimentarea cu apă Rețelele de distribuție a apei potabile în lungime de 41,3 km, asigură distribuția apei astfel: pentru uz casnic 58.000 mc/an, iar pentru uz public 8.000 mc/an. 4.1.2.Canalizare In ceea ce priveste sistemul de canalizare în Comuna Mădăras, au fost accesate fonduri în cadrul a doua programe , unul finanțat în cadrul AFIR Satu-Mare-Sistem de canalizare și taratare a apelor uzate în Comuna Mădăras,județul Bihor ,Et I-localitatea Mădăras, proiect finalizat în anul 2019 și al II-lea proiect finanțat prin PNDL -Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în comuna Mădăras, județul Bihor, Homorog, Ianoșda și Mărțihaz, proiect finalizat în anul 2021. Lucrările de canalizare a primei etape, se întind pe teritoriul comunei Mădăras atât în intravilanul cât și în extravilanul localității. Rețelele sunt amplasate de-a lungul drumurilor și strazilor existente în localitate, stațiile de pompare fiind situate pe teren domeniul public al localității. Stația de epurare este amplasată pe teritoriul localității Mădăras, Homorog. Rețeaua de canalizare menajeră proiectată în localitatea Mădăras ,este realizată din tuburi gravitationaledin PVC , SN 8, DN 250 mm cu o garnitură de elastomer cu lungime totala de 5886 m, repartizată pe 11 tronsoane cu lungimi cuprinse între 211m și 1105 m; conducte sub presiune din PE 100 HD SDR 17 cu Dn 90, 110 și 160 mm, aferente celor 3 stații de pompare ( SP1, SP2, SP3) determinate de configurația stațiilor de pompare, avand lungime totala de L=7058 m. Tuburile de canalizare sunt pozitionate sub o adâncime de îngheț pe un pat de nisip de 15 cm ,în transee de 90 cm lătime, acoperite în partea superioară cu un strat de 15 cm de nisip. Pe reteaua de canalizare s-au prevazut 191 de cămine de inspecție ,133 cămine de vizitare din tuburi de beton, 350 buc racorduri la gospodării și instituții publice, amplasate în căminele de intervenție. Stațiile de pompare sunt construcții subterane, prefabricate ,complet utilate în construcție monobloc. Stațiile de pompare sunt echipate cu două electropompe și prevazute cu radier din oțel beton turnat în interiorul acesteia și panou de control. Racordurile sunt executate prin tuburi de PVC SDR 41. Căminele de racord sunt prevazute cu capac din material compozit rezistent la trafic ușor sau greu,dupa caz dar și cu dispozitiv antifurt, capacul fiind protejat cu un inel din beton prefabricat. Stația de epurare – pentru colectarea apei uzate de pe vatra localității Mădăras,înainte de deversarea în emisar ,este prevazuta executia unei noi statii de epurare cu treapta mecanico-biologica avansata. Capacitatea stației este proiectata pentru 2000 LE (LE= locuitori echivalenți). Tehnologia stației de epurare este de tip clasic,pevazuta cu treapată de epurare mecanică, biologică avansată, dezinfecție. Prin realizarea investiţiei de canalizare menajera și extindere a stației de epurare în comuna Mădăras, se rezolvă infrastructura tehnico-edilitara a acestei localități pe următorii 20- 25 de ani, putindu-se trece fara piedici si cu resurse mult reduse la următoarea faza de modernizare a localităţilor și anume asfaltarea tuturor străzilor. Etapa aII-a Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în comuna Mădăras, județul Bihor, Homorog, Ianosda si Martihaz ,proiect finalizat în anul 2021. Sistemul de canalizare menajeră în comuna Mădăras, localităţile Homorog, Ianosda și Martihaz, gravitaţional, s-a realizat cu ţevi din PVC SDR34 (SN8) (compacte) conform SR EN 1401 cu diametrul Dn= 250 mm respectiv canalizare sub presiune (pentru legătură spre stația de epurare și în zonele joase ale localităţilor) din ţevi PEHD 100 SDR17, PN 10. Datorită configuraţiei terenului în cateva puncte coborâte ale profilelor au fost prevazute stații de pompare care vor asigura prin pompare în punctele înalte (cumpănă apelor) continuitatea fluxului apei uzate spre stația de epurare. Pompele sunt cu convertizor de frecventa pentru ca funcţionarea lor sa se suprapună perfect peste debitele de moment astfel încât consumul de energie electrică să fie cât mai raţional. Pentru a se asigura transportul apelor uzate menajere colectate gravitaţional, din cele 4 localități spre stația de epurare existentă, a fost necesară implementarea a 10 stații de pompare ape uzate. Conductele de refulare aferente acestor stații se vor realiza din PE 100 HD SDR 17 cu diametrele de 75, 90, 110, 140 și 160 mm.

Reţeaua de canalizare menajera în localitatea Homorog a fost poziționată de-a lungul tuturor străzilor existente, de preferinţa în spaţiul verde și în acostamente. Pe întreaga reţea de canalizare din localitatea Homorog au fost necesare 226 cămine, la distanțe de maxim 60 m în aliniament, precum și la orice schimbare a direcţiei canalului în plan și în punctele de intersecţie cu canalele locale.

Lungimea reţelei de canalizare propusă în localitatea Homorog este de 12149 m, din care 10038 m canal gravitaţional şi 2111 m conducta de refulare, defalcate pe tronsoane. Reţeaua de canalizare menajera în localitatea lanosda a fost poziționată de-a lungul tuturor străzilor existente, de preferinţa în spaţiul verde și în acostamente. Pe întreaga reţea de canalizare din localitatea Ianosda au fost necesare 273 cămine, la distanţe de maxim 60 m în aliniament, precum şi la orice schimbare a direcţiei canalului în plan şi în punctele de intersecţie cu canalele locale. Lungimea reţelei de canalizare propusă în localitatea Ianosda este de 16656 m, din care 12728 m canal gravitaţional şi 3928 m conductă de refulare, defalcate pe tronsoane. Reţeaua de canalizare menajera în localitatea Mărtihaz a fost poziționată de-a lungul tuturor străzilor existente, de preferinţa în spaţiul verde și în acostamente. Pe întreaga reţea de canalizare din localitatea Mărtihaz au fost necesare 66 cămine, la distante de maxim 60 m în aliniament, precum și la orice schimbare a direcţiei canalului în plan și în punctele de intersecţie cu canalele locale. Lungimea reţelei de canalizare propusă în localitatea Mărtihaz a fost de 7660 m, din care 2890 m canal gravitaţional şi 4770 m conducta de refulare, defalcate pe tronsoane. In localitatea Mădăras, deoarece în prima etapa de canalizare nu s-a putut canaliza întreaga localitate, prin proiectul etapei a-II-a, s-a propus extinderea sistemului de canalizare pe zona ramasă necanalizată (intrare localitate dinspre Martihaz). Pe extinderea reţelei de canalizare din localitatea Mădăras au fost necesare 9 cămine, la distante de maxim 60 m în aliniament, precum și la orice schimbare a direcţiei canalului în plan și în punctele de intersecţie cu canalele locale. Lungimea reţelei de canalizare propusa în localitatea Madaras este de 259 m, din care 244 m canal gravitaţional şi 114 m conducta de refulare, defalcate pe tronsoane

Stații de pompare Staţiile de pompare de linie vor fi tip cheson carosabile, cu diametrele interioare de 2 si 3 m. Adâncimea stafiilor de pompare a fost stabilita din cumularea adâncimilor canalelor colectoare rezultate din profilele longitudinale si a adâncimii necesare a bazinelor de retentie ale stafiilor de pompare ce rezulta din volumul necesar pentru circa 15 minute de acumulare la Qu orar max al tronsoanelor deservite. Pentru accesul mai uşor si mai curat la instalaţiile hidraulice ale staţiilor de pompare ianga fiecare statie s-a montat un cămin de vane cu diametrul Interior de Di=1,5m. Denumire loc de consum Adresa loc de consum

Statie pompare SP 1 Martihaz, nr. 93- CF 69116 MĂRȚIHAZ

Statie pompare SP 5 MĂDĂRAS Madaras, CF 69592

Statie pompare SP 6 Madaras,nr. 486- CF 69984 MĂDĂRAS

Statie pompare SP 7 Madaras CF 63901 MĂDĂRAS

Statie pompare SP 1 Homorog , nr 98 -CF 69436 HOMOROG

Statie pompare SP 2 Homorog ,nr. 393-CF 69139 HOMOROG

Statie pompare SP 3 Homorog,nr .348- CF 69224 HOMOROG

Statie pompare SP 4 Homorog, nr 331- CF 69140 HOMOROG

Statie pompare SP 5 Homorog ,nr. 261-CF 63269 HOMOROG

Statie pompare SP 6 Homorog , nr 430-CF 69323 HOMOROG

Statie pompare SP 1 Ianosda ,nr. 579-CF 70193 IANOȘDA

Statie pompare SP 2 Ianosda ,nr. 197-CF 63991 IANOȘDA

Statie pompare SP 3 Ianosda ,nr 159-CF 70194 IANOȘDA

Statie pompare SP 4 Ianosda ,nr SMA-CF 69352 IANOȘDA

4.1.3.Gaze Naturale În comuna Mădăras din care fac parte satele : Mădăras, Mărțihaz, Ianoșda, Homorog, există alimentare cu gaze naturale doar în localitatea Mădăras , unde exista un SRM care este racordat la sistemul de gaze naturale existent în România, însă acesta nu are capacitatea de a prelua alte consumuri de la eventualii doritori. Comuna este traversata de conducta de gaze naturale, alimentarea este una facila pentru toată comuna, până acum nu s-a realizat alimentarea cu gaze pentru toate satele. S- au întocmit documente pentru eloaborarea în prima faza a unui SF(studiu de fezabilitate) în vederea elaborarii unui proiecte, pentru a găsi finantare . Zonele pentru care se dorește înfiintarea retelei de gaze naturale sunt localiatile : Homorog, Ianosda, Martihaz, alimentarea cu gaze naturale poate asigura o reducere a costurilor necesare pentru încalzire, reducerea poluării mediului . Odată introdus gazul va stârnii interesul și va atrage potențiali investitori economici în zona ,se vor crea noi locuri de muncă, rezultând astfel o creștere economică semnificativă pentru comunitate . Rețeaua de distributie a gazului metan în localitatea Mădăras are o lungime totală de 7 km, distribuindu-se 110.000 mc/an, din care 70.000 mc/an pentru uz casnic. Toate branşamentele existente la rețeaua de distribuție au un contor propriu pentru înregistrarea consumului. S-a facut un studiu în teren,în urma acestuia s-a constatat că sunt doritori de racordare la sistemul de gaze. Localitatea Homorog are un numar de 287 de case, 8 cladiri pentru institutii și 10 societati comerciale, Ianosda un numar de 378 case, 7 cladiri de institutii și 11 societati comerciale, localitatea Martihaz are un numar de 70 de case si 4 societati comerciale. Se doreste realizarea unui racord de gaze naturale de înalta presiune cu o lungime de circa 30 m, se dorește realizarea unui SRM cu capacitate de maxim 2.500mc/h amplasat între cele două localități. Pentru localitatea Martihaz în ceea ce priveste SRM-ul , se dorește mărirea capacitatii SRM-ului existent în localitatea Mădăras, de la 500 mc/h la 750 mc/h și realizarea unui sistem de distribuție ce va funcționa cu presiune redusă.

4.2.Telecomunicatii In domeniul telecomunicațiilor, în Comuna Mădăras functionează operatorii de telefonie fixa, Romtelecom , Digi și telefonie mobilă digitala, iar numarul abonatilor telefonici este cuprins între 800 și 1000. Primăria Comunei Mădăras are propriul server de internet, la fel și școlile din comuna. Primăria nu are propriul domeniu rezervat pe internet.

4.3.Patrimoniul instituţional Patrimoniul institutional al Comunei Mădăras este reprezentat de institutia Consiliului Local și al Primăriei, două școli, trei grădinițe, patru cămine culturale, trei sedii administrative, un dispensar, o farmacie și un cabinet stomatologic. In categoria patrimoniu intra și sala de sport Ianosda, doua stadioane comunale în Mădăras și terenul de sport din Ianoșda.

CAPITOLUL VI. Protecția mediului

Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între activitățile economice care valorifică resursele locale și forța de muncă, cu efect în creșterea bunastării cetățenilor și conservarea și protecția mediului natural, dezechlibrele de mediu având consecinte grave. Factorii de mediu care influențează direct viața și care trebuiesc protejati sunt: aerul, apa, solul, flora și fauna. 1.Aerul

Calitatea atmosferei în Comuna Mădăras nu este afectată de poluanti de tip industrial și urban care ar depăși limitele pentru protecția receptorilor: populaâie, mediul natural și mediul construit.

2.Apa potabilă

Sursa/surse de alimentare cu apă potabilă şi industrială (capacitate, localizare, probleme, parametri de calitate). Alimentarea cu apa potabila (1,3mc/s) a Comunei Mădăras are ca sursă apa subterană. Există 6 forări de adâncime și 8 arteziene. Din totalul de 2.828 de locuitori ai comunei, în prezent 2000 sunt racordati la sistemul centralizat de alimentare cu apă, restul au posibilitatea de racordare la retea.

Se fac anual analize de apa la cele 8 arteziene , ultimele analize au fost efectuate în data de 02.07.2020 de la toate fantanile arteziene din localitatile ; Mădăras, Homorog și Martihaz. Rezultatele analizelor de laborator indică faptul că probele de apă potabilă recoltate prezinta neconformitati la urmatorii parametri de potabilitate astfel: la fantanile din localitatea Madaras: arsen iar la fânatnile din Marțihaz și Homorog la mangan. Ca urmare se vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea conformității la prevederile legisatiei în vigoare. Este necesar ca toate fântanile din comună să intre într- un proces de renovare pentru a crea condiții de confort și sigurantă localnicilor. Localitatea Ianosda dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, a cărei suse de apa nu mai face fata necesarului de apă al populației. In acest sesns s-a realizat un foraj cu adancimea de 190 m pentru un debit de 5l/s. Prin realizarea lucrarilor de foraj de apa potabilă se asigură aprovizionarea cu apa potabilă corespunzatoare, calitativ și cantitativ a gospodăriilor și consumatorilor din Ianoșda.

Tipul alimentării cu apa potabilă Populaţia Prin racord alPrin fantani arteziene totală imobilului 2828 2100 728

Surse de ape uzate ( activitate menajeră şi socială, activitate industrială) Principala sursa de apa uzata este activitatea menajera si sociala din gospodarii.

Izvoare de ape minerale și terapeutice Starea de agregare: lichidă Culoare : usor galbuie Miros: inodor Gust: insipid

Singurul foraj de apă termală cu scop terapeutic este la Strandul Mădăras. Analizele chimice ale apei termale de la Strandul Mădăras arata ca proprietatile apei sunt ridicate. Apa are un conținut ridicat de minerale precum clorul, nitați, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid metabonic, această apă este minerală, bicarbonată, sodică, hipotonă și hipertemală.

Buletin de analiza mg/l Alcalinitate % Alte proprietati cloruri 85 bicarbonati 6,84 PH 7,7 sulfati 4,8 carbonati 5,4 Apa termala nitrati 1,0 magneziu 1,8 alcalina potabila amoniac 6,4 sodiu 3,10 magneziu 3,57 calciu 8,0 fluor 1,08 potasiu 2,8

Concentrația de minerale a apei și temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a trata anumite boli precum: -reumatismul cronic degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale, șold, genunchi, mână, picior) -reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovote. bursite); -afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor; -afecțiuni neurologice cronice periferice (leziuni ale nervilor periferici);

Cu toate că aceste lucruri se știau încă din 1980, menționăm faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie București, anexat prezentei. Pentru a putea fi observate efectele binefăcătoare ale acestei ape, chiar după o jumătate de zi de baie, poate simți cum organismul său este mai ușor, revigorat și plin de optimism iar pielea mai catifelată.

3.Spații verzi și parcuri publice

Suprafata totala aflata in intravilan este de 699,11 ha. Suprafata totala a spațiilor verzi amenajate cu destinația de parcuri și spatii de recreere este aproximativ de 5,5 ha, din care 3,5 ha în domeniul public și intretinut de serviciul public al Primăriei Comunei Mădăras. Comuna Mădăras deține 4 parcuri și spații de recreere, câte un parc în fiecare localitate, amenajate partial. Este nevoie de o reamenajare a acestor spații pentru crearea condiții optime de petrecere a timpului liber. Se doreste amenajarea de parcuri de joaca pentru copii, o amenajare bună a spaţiilor de joacă le oferă copiilor oportunităţi excelente pentru o bună creştere şi dezvoltare. Ele trbuie atent concepute și realizate astfel încât să stimuleze dezvoltarea abilitatilor fizice ,psihice și motorii ale copiilor. 4.Salubrizare 4.1.Cantitatea medie de deşeuri menajere produsă

Strategia de dezvoltare urmărește stabilirea unor direcții de urmat în domeniul gestionării deșeurilor în concordanțî cu legislația în vigoare și cu strategia județeană, națională si europeana in domeniu. Datorita schimbarilor din stilul nostru de viata , cantitatea de deseuri pe care le producem fiecare din noi creste semnificativ si natura acestora se schimba datoriat cresterii materialeleor de inalta tehnologie, greu de gestionat si cu impact grav asupra mediului. Aceasta strategie va fi ca un document de referință și un document de lucru pentru noi ca autoritate publică. Serviciul de salubrizare din comuna Mădăras este un serviciu public înființat și organizat de către autoritatea administratiei publice locale. EL face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitati publice și se desfasoară sub controlul ,conducerea și coordonarea administrației publice locale, în scopul salubrizării comunei. Obiective specifice ale strategiei Comunei Mădăras privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, pentru perioada 2020-2027: - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei; -susţinerea dezvoltării durabile economico-sociale în Comuna Mădăras; -promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de salubrizare; -stabilirea unor mecanisme economico-financiare stimulative în organizarea şi funcţionarea serviciului de salubrizare; -dezvoltarea şi funcţionarea durabilă a serviciului de salubrizare în Comuna Mădăras; -gestionarea serviciului de salubrizare în Comuna Mădăras pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă; -conformarea cu prevederile legislaţei de mediu; -conformarea cu prevedeile privind sănătatea populaţiei. Principalul obiectiv privind deşeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătaţii populaţiei şi a mediului. Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor. La nivelul Comunei Mădăras activitatea de salubrizare cuprinde următoarele activităţi: a) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori. b) sortarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare în staţiile de sortare; c) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ; d) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile de ecarisaj sau către instalaţiile de neutralizare; e) colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora; f) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea;

4.2.Gestionarea deşeurilor în Comuna Mădăras

Unitatea administrativ teritorială a Comunei Mădăras are calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria sa teritorială. Primaria Comunei Mădăras, are obligaţia conform Legii 99/2014 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracţii, respectiv hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. In comuna Mădăras ,până în anul 2019 nu a fost posibilă colectarea în 4 fracții. Autoritatea administraţiei publice locale a utilizat un sistem de colectare separată a deşeurilor comunale pe 2 fracţii, umed şi uscat. Deseurile au fost colectate selectiv de către operatorul de salubrizare, în sistem dual, fracţia solidă (deşeuri reciclabile-hârtie, carton, ambalaje din PET, doze de aluminiu, etc) şi fracţia biodegradabilă (umedă) colectată separat, reprezentând categoria deşeurilor menajere.

Deşeuri colectate în comuna Mădăras 2010 2011 2012 2013 2014 (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) TOTAL 293 246,02 280 276,5 303,25 din care Tipuri principale de deşeuri: 22 Deşeuri menajere colectate în amestec 161,23 75,74 110,8 154,2 203.6 de la populaţie (fracţia umedă) Deșeuri asimilabile colectate în amestec 68,51 86,9 125 91 44.5 din comerţ, industrie, instituţii Deșeuri comunale (menajere și 12,27 59,8 33,5 23,31 46,65 asimilabile) colectate selectiv 2 Deșeuri EEE 1,28 0,46 1,35 1,245 2,71 Deseuri Stradale 49,71 23,12 10,7 8 8.5 Deseuri din construcţii şi demolari 0 0 0 0 0

Tabelul nr. 1- Evoluția pe tipuri de deșeuri a cantităților de deşeuri municipale colectate la nivelul Comunei Mădăras în perioada 2010-2014 Deşeuri colectate în comuna Mădăras 2015 2016 2017 2018 2019 (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) TOTAL 325 300.2 310.08 296.8 246.521 din care Tipuri principale de deşeuri: 7 88 Deşeuri menajere colectate în amestec 216 227 215.5 199.5 162 de la populaţie (fracţia umedă) Deșeuri asimilabile colectate în amestec 23.5 12 17 15 16 din comerţ, industrie, instituţii Deșeuri comunale (menajere și 75.4 48.1 68.3 70 60 asimilabile) colectate selectiv Deșeuri EEE 3.1 7.1 2.787 4.388 2,521 Deseuri Stradale 7 6.5 6.5 8 6 Deseuri din construcţii şi demolari 0 0 0 0 0

Tabelul nr. 1- Evoluția pe tipuri de deșeuri a cantităților de deşeuri municipale colectate la nivelul Comunei Mădăras în perioada 2010-2014

Compoziţia Hârtie și Sticlă Plastice Metale textile lemn Deșeuri din deşeurilor carton construcții menajere (%) 2010 3,1 0,6 8 0,57 0 0 0 2011 3,7 3,9 49,9 2,3 0 0 0 2012 2,5 3 26,5 1,5 0 0 0 2013 2,5 2,2 17,6 1 0 0 0 2014 6,15 3,8 35,5 1,2 0 0 0 2015 3.5 3.2 67.5 1.2 0 0 0 2016 2.9 6 34 1.2 0 0 0 2017 7 9.5 50.5 1.3 0 0 0 2018 10.7 24.4 33.8 1.1 0 0 0 2019 11.5 13.1 34.2 1.2 0 0 0 Tabelul nr. 2 - Compoziţia medie a deşeurilor menajere în Comuna Mădăras 2010-2019

În Comuna Mădăras colectarea selectivă a deşeurilor s-a realizat în saci pentru gospodăriile populației şi în containere de 1,1 mc și europubele, la instituții și agenți economici. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor reprezintă soluţia pentru gestionarea cantităţii mari de deşeuri produse, soluţie ce rezolvă simultan mai multe probleme: se protejează resursele naturale, se reduce consumul de energie şi se micşorează cantitatea de deşeuri de ambalaje eliminate prin depozitare finală. Potrivit legii, containerele obișnuite, în care oamenii îşi aruncau până acum gunoiul, vor fi înlocuite cu pubele speciale pentru fiecare categorie de deșeu în parte. Resturi menajere, hârtie, sticlă şi plastic . Deseurile vor fi colectate astfel: Deșeurile de plastic și metal se colectează în saci galbeni sau pubele/containere galbene recipiente de plastic pentru băuturi/alimente; pungi/folii curate, dopuri plastic, spray-uri; ambalaje metalice, ambalaje de carton pentru băuturi ambalaje tetra pak, agrafe deteriorate; doze aluminiu, ambalaje neimpregnate cu substanțe chimice, farfurii și pahare de unică folosință, pahare de iaurt, capace de metal de la borcane mape plastic; blistere/folii medicamente obișnuite (goale) Deșeurile de hârtie și carton se colectează în sac albastru sau pubele/containere albastre diverse ambalaje de hârtie-carton; cutii de carton; cutii de cosmetice; pungi de hârtie; ziare; maculatură; cărți de vizită; reviste; cărți; plicuri. Deșeurile reziduale se colectează în recipiente de culoare gri/negru. scutece/tampoane; cenușă de la sobe (dacă se ard și cărbuni); resturi vegetale din curte tratate cu pesticide; lemn tratat sau vopsit; conținutul sacului de la aspirator; mucuri de țigări; veselă din porțelan/sticlă spartă, geamuri sparte, păr și blană; excremente ale animalelor de companie Deșeurile de sticlă se colectează în pubela/containerul verde. recipiente din sticlă, de diferite culori,provenite de la băuturi; recipiente din sticlă, de diferite culori, provenite de la produse alimentare; borcane. Biodeșeurile se colectează separat și se compostează în grădină. Compostarea este o activitate recomandată, care poate să vă aducă beneficii importante în gospodărie. Prin descompunerea materialelor organice (resturi de fructe și legume, zaț de cafea, plicuri de ceai, prosoape și pungi de hârtie, coji de ouă, buruieni, frunze, iarbă etc.), obțineți compostul, similar humusului din pădure, pe care îl puteți folosi ca și îngrășământ natural. Introducerea biodeșeurilor în pubela cu deșeuri reziduale este interzisă. Colectarea selectivă este o parte a procesului de reciclare, prin care materialele reciclabile sunt adunate și transportate către centre de reciclare. Procesul de reciclare presupune compostarea deșeurilor, colectarea separată și tratarea deșeurilor pentru reintroducerea lor în circuitul economic. Colectarea selectivă a deșeurilor este o soluție la îndemana tuturor. Presupune un efort minim în depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform legislatiei în vigoare persoanele fizice, instituțiile publice, companiile, asociațiile, fundațiile, adică toți locuitorii României, au datoria și obligația legală să colecteze selectiv deșeurile de ambalaje în containere diferite, inscripționate în mod corespunzător și amplasate în locuri speciale și accesibile tuturor. Datoria, responsabiliatea și obligația de a arunca deșeurile corect și responsabil ne revine fiecăruia din noi, de la fiecare cetățean până la autorități. Pentru a contribui la atingerea obiectivului de reciclare, trebuie să învătăm să realizăm o colectare selectivă în tomberoane etichetate și marcate cu simbolurile corespunzătoare și, acolo unde este cazul, să apelăm la firme de salubritate pentru a ne ridica deșeurile colectate selectiv în sacii corespunzători. Reciclând deșeurile de ambalaje: se economisește energie; se reduce poluarea pentru a dispune de resurse mai curate; se micșorează cantitate de gunoi; se conservă resursele naturale; se contribuie semnificativ la creșterea calității vieții; se obțin produse mai ieftine, ambalaje mai ieftine. Pentru o colectare selectivă corectă este foarte important: să identificăm deșeurile pentru a le putea colecta selectiv; în acest sens simbolurile de pe ambalaje ne oferă informațiile necesare despre tipul fiecărui ambalaj. Nu putem recicla orice la voia întâmplării; colectarea selectivă se realizează oriunde ne aflăm - acasă, la serviciu, la școală, în aer liber sau în orice alt spațiu sau locație; deșeurile colectate selectiv se depun în containerele speciale de la punctele de colectare. CAPITOLUL VII. Aspecte demografice şi ocupaţionale

Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor. Populația rurală reprezintă cea mai dinamică componentă a spațiului rural și o resursă potențială deosebit de importantă pentru dezvoltarea satelor, cu rol hotărâtor în definitivarea politicilor de dezvoltare rurală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mădăras se ridică la un numar de 2828 de locuitori, în scădere față de anii precedenți,din care 1.408 barbati și 1.420 femei.

Numar locuitori Comuna Madaras 2828 Barbati 1408 Femei 1420

Populația pe grupe de varstă

Populatia pe grupe de varstă 0-14 ani 16-65 ani 65 ani si peste 442 1830 495 Populatia pe grupe de varsta

2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0

0-14 ani 16-65 ani 65 ani si peste

Majoritatea locuitorilor sunt de nationalitate română în proporție de 78%, se adaugă slovaci în proporţie de 9 %, romi - 9%, maghiari 3% şi alţii cum ar fi ucrainieni, portughezi, italieni etc., în procent de 1%.

Nationalitatea locuitorilor comunei Madaras Romani 70% Slovaci 9% Romi 9% Maghiari 3% Altii 1%

Populația din punct de vedere al nationalitati Mai mult de atât, populaţia provine din judeţele învecinate precum Sălaj, Bistriţa, Satu-Mare, Maramureş, Arad, Alba precum si din unele judeţe din Moldova si din alte judeţe din tara. O caracteristica care deosebeste comuna Mădăras de alte unitaţi administrativ -teritoriale o reprezintă spiritul tolerant al locuitorilor comunei a cărei coloratură este cât se poate de diferită. Datorita cresterii economice a zonei, fenomenul de migratie a populatiei din zonele dezavantajate si din zonele urbane a crescut in ultimii ani, catre satele din comună, astfel se prognozeaza cresterea numarului populatiei in Comuna Madaras. Din punct de vedere confesional, potrivit recensamantului din 2011 ,majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,43%), dar există și minorități de romano-catolici (8,35%), baptiști (4,17%) și reformați (1,77%). Pentru 2,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Din punct de vedere confesional Ortodocsi 82.43% Romano-catolici 8.35% Baptisti 4.17% Reformati 1.77% Altii 2.51%

Populatia din punct de vedere confesional Sporul natural este indicele demografic care caracterizează creşterea sau scăderea numărului unei populaţii. Acesta reprezintă diferenţa dintre valorile natalităţii, respectiv a numărului născuţilor vii şi valorile mortalităţii, respectiv a numărului persoanelor decedate, în cursul unui an.

Indicatori demografici 1990 2000 2010 2019 Numărul născuţilor vii 37 37 35 26 Număr persoane decedate 67 44 47 44 Sporul natural -30 -7 -12 -18

Din tabelul alăturat se poate observa faptul că în decursul anilor 1990-2019 sporul natural s-a mentinut negativ (Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul persoanelor decedate, în perioada de referință.)

Se va încera o creștere a sporului natural prin încurajarea natalității, prin sprijinirea ,încurajarea familiilor tinere, creearea facilitaților pentru acestea. Un prim plan este acela de a crea gradinițe cu program prelungit pentru a venii în sprijinul părinților care lucrează și nu numai. Crearea unor locuri de muncă prin dezvoltarea zonei industriale, crearea unor activități extrașcolare pentru copii, dotarea școlilor și gradănițelor la standarde europene.

Forţa de muncă şi şomajul.

In 2013, din totalul populatiei, aproximativ 1359 de persoane o reprezinta populația activă, rata de activitate și ocupare era de 45%. Datorită cresterii economice a zonei din ultimii ani , sectorul industrial castigând un loc importnat în ceea ce privește activitatea de baza a comunei, fenomenul de migrare a populației din zonele dezavantajate și din localitățile învecinate a crescut în ultimii ani, către satele din comuna , astfel se prognozeaza o creștere a populației în următorii ani.

Numărul mediu al salariaților în localitatea Madaras Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 294 630 718 796 827 844 749 800 648 663 Numărul mediu al salariaților în localitatea Mădăras Numărul mediu al salariaților în localitatea Madaras 900

800

700

600

500

400

300

200

100

0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Rata somajului în anul 2010 pe raza comunei a fost de 70 persoane din care 45 persoane de gen masculin și 25 persoane de gen feminin. De-a lungul anilor, rata somajului a fost în scădere, astfel în anul 2021 luna aprilie inregistrandu-se un număr de 9 someri din care 3 persoane de sex masculin și 6 de sex feminin.

Someri înregistrați la sfârșitul lunii, pe sexe în localitatea Madaras Sexe Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Masculin 45 14 15 21 10 13 11 14 15 3 6 3 Feminin 25 12 8 15 6 14 13 14 11 5 6 6

Ocrotirea sănătăţii populaţiei

Organizarea și asigurarea serviciilor de sănătate pentru populație este realizata prin intermediul unui cabimet stomatologic şi a doua farmacii (Mădăras și Ianosda), aflate în proprietatea Consiliului Local și al primăriei Mădăras și închiriate către cadre medicale ce funcționează în regim particular, precum şi trei cabinete medical individual particular, un cabinet situat în localitatea Mădăras, unu în localiatae Homorog și unu în localitatea Ianoșda.

CAPITOLUL VIII. MEDIUL SOCIAL - CULTURAL

1.Asistenţă socială.

Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acțiuni necesare pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, pentru depăşirea unor situaţii de dificultate, menţinerea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale trebuie să fie asigurate de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, cu respectarea condiţiilor legale. Serviciile sociale se organizează în funcţie de nevoile identificate, de numărul potenţialilor beneficiari, de complexitatea situaţiilor de dificultate şi de gradul de risc social. Ele sunt furnizate exclusiv de furnizori acreditaţi în condiţiile legii. La nivelul primăriei funcționează un compartiment de Asistenta Sociala, care are responsabilitatea creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale , cu scopul prioritar de susţinere a funcţionalităţii sociale a persoanei în mediul propriu de viaţa, familial şi comunitar, precum şi aceea de a întreprinde măsuri ce au ca scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitaţilor interioare pentru depăşirea unei nevoi sociale.

Grupuri defavorizate identificate şi asistate :  persoane cu handicap  pensionari  vârstnici aflaţi în situaţii de risc  rromi  persoane cu boli cronice,  persoane supuse violenței în familie  familii aflate în situații de dificultate  copii supuși riscului de separare de părinți  persoane aflate în situație de sărăcie extremă

Obiectivul general îl reprezintă realizarea la nivel local a unui ansamblul de măsuri, programe, activităţi de asistenţă socială profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale (motive de natură economică, fizică, psihică sau socială), aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal şi decent de viaţă, găsindu-se în imposibilitatea de a-şi dezvolta propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială.

Obiective:  prevenirea abandonului şcolar;  promovarea drepturilor copiilor;  educaţia copiilor;  ajutorarea copiilor aflaţi în dificultate economică;  integrarea în societate a copiilor care provin din familii defavorizate

Protecţia socială de la bugetul local. Costul anual Nr. beneficiari RON Legea 416/2001 privind venitul 7 familii 11.928 minim garantat Alocatie sustinator familie 27 familii 50.220 Persoane cu grad de handicap 95 persoane Aprox 604.800 grav, accentuat si mediu 2.Educaţia şi învăţământul

REŢEAUA ŞCOLARĂ

Activitatea instructiv -educativă se realizează în 5 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din care : 1 unitate de învăţământ cu personalitate juridică- ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 MĂDĂRAS şi 4 structuri de învăţământ-

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 IANOȘDA, GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.1 MĂDĂRAS GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.2 IANOȘDA GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.3 HOMOROG

Programul școlii:se desfășoară într-un singur schimb, între orele 8.00 – 16.00, astfel: 8.00 - 13.00 pentru învăţământ primar; 8.00 - 15.00 pentru clasele V-VIII; 8.00 – 16.00/17.00 pentru personalul didactic auxiliar/nedidactic

Limba de predare:română Scolile şi grădiniţele pentru copii, există asigurată o bază materială modernă , toate imobilele au fost reabilitate şi doate cu aparatură şi mobilier nou. Şcoala este deservită de 2 microbuze a 16 locuri fiecare şi trasportă copii din localităţile Homorog şi Mărţihaz. Primăria decontează cheltuielile cu întreţinerea şi combustibilul mijloacelor de transport. În şcoală se desfăşoară pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi extraşcolare şi extracuriculare conform unei planificări făcute la început de an şcolar. Un număr de 24 de cadre didactice deservesc procesul de educaţie, 2 cadre auxiliare şi 4 cadre nedidactice pe raza întregii comune. In 2012-2013 personalul didactic angrenat în activitatea de învățâmant este de 31 de persoane, din care 5 educatoare (în sistemul prescolar, 4 titular, 1 suplinitor calificat), 6 învățători (în sistemul primar, 5 titulari calificati si 1 suplinitor calificat) și 21 profesori (in sistemul gimnazial, 15 titulari si 6 suplinitori calificati). In ceea ce privește situația absolvenților, în 2013 rata de promovabilitate este de 100% în sistemul gimnazial. Din totalul de absolvenți 20 urmează cursurile liceelor teoretice și școlilor profesionale din orașele Salonta și Oradea.

Baza materială este formată din 2 școli, fiecare având câte 8 săli de clasa. Școlile din localitațile Mădăras și Ianoșda au fiecare câte un laborator de informatică. In localitatea Ianoșda există o sală de sport la care copiii au acces. Copiii din Mădăras au acces la teren de sport multifuncțional chiar în incinta școlii. Populația școlară cuprinsă în învățământul de toate gradele, înscrisă la începutul anului școlar 2012-2013, total de 277 din care: 100 scolari primari, 89 elevi de gimnaziu si 88 de prescolari. In 2020-2021 personalul didactic angrenat în activitatea de învățământ este de 31 de persoane, din care 3 educatoare (în sistemul preșcolar, 3 titular), 7 învățători (în sistemul primar, 5 titulari calificati și 2 suplinitor calificat) și 21 profesori (în sistemul gimnazial, 15 titulari și 6 suplinitori calificati). In ceea ce privește situația absolvenților, în 2020 rata de promovabilitate este de 100% în sistemul gimnazial . Pentru anul 2020-2021 situația elevilor se prezită astfel: Grădinița cu Program Normal nr. 1 Mădăras Grupa combinată – 20 copii Școala Gimnazială nr. 1 Mădăras Clasa pregătitoare – 1 clasa – 10 elevi Clasa a V-a- 1 clasă - 13 elevi Grădinița cu Program Normal nr. 2 Ianoșda Grupa combinată – 17 copii Școala Gimnazială nr. 2 Ianoșda Clasa pregătitoare – 0,5 clase- 6 elevi Clasa a V-a-0,5 clase-10 elevi Grădinița cu Program Normal nr. 3 Homorog Grupă combinată – 17 copi TOTAL: 267 ELEVI- ÎN ANUL ȘCOLAR 2020-2021

 Ținte strategice :  Reducerea absenteismului, a abandonului școlar și îmbunătățirea rezultatelor la Evaluarea Natională.  Antrenarea și facilitarea participării cadrelor didactice în activități de formare și perfecționare continuă în vederea îmbunătățirii și creșterii calității procesului instructiv-educativ.   Inovarea procesului de învățământ prin integrarea eficientă a noilor tehnologii.   Crearea unui climat optim de siguranță fizică și psihică, promovarea principiilor unei școli incluzive și formarea unui spirit de echipă în toate unitățile școlare.   Dezvoltarea proiectelor și parteneriatelor educaționale locale, naționale și europene.

Foto : Școala gimnazială Mădăras Foto:Școala gimnazială Ianoșda

Foto: Grădinița Mădăras

3. Cultura

Nevoile culturale sunt asigurate prin existenţa unei biblioteci situate în incinta Căminului Cultural Mădăras care beneficiază de un sistem de calculatoare din cea mai nouă generaţie în localitatea Mădăras şi a patru imobile având destinaţia de cămine culturale. Aici copii din localităţile comunei au posibilitatea să înveţe despre tradiţie şi să- şi cultive abilităţile în acest domeniu.

Foto:Biblioteca din Mădăras

Foto Căminul Cultural Mădăras

Foto: Căminul Cultural Homorog Localitatea Mădăras este şi satul natal al marelui dascăl şi om de cultura Teodor Neş, a cărui exemplu ar trebui urmat de către tineri. Din acest motiv directoarea Școlii Gimnaziale Nr 1 Mădăras va începe demersurile pentru schimbare numelui școlii in Școala Gimanzială Teodor Neș Mădăras . Comuna Mădăras se mândrește și cu un mic muzeu de icoane. In satul Homorog a luat naștere un muzeu de icoane tradiționale prin grija preotului care în perioada 1970-1973 a adunat peste 200 de obiecte ca: icoane pe lemn, icoane pe sticla, carti vechi, cruci de lemn, pristolnice, prapori, vesminte, ceramica veche (mai ales farfurii), stergare, mobilier satesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz casnic. Fiecare sat din comuna are propriul camin cultural. In aceste cladiri se organizeaza,se oficiază nunti și alte evenimente festive. Biblioteca comunală se află în Mădăras și se dorește înnoirea colecției de cărți din dotare.

Comuna Mădăras se mai mândrește și cu Ansamblul de dansuri populare ”Cununița” care a luat ființă în 2008. Ansamblul a participat la numeroase spectacole și concursuri atăt în țară cât și în străinătate unde au obținut numeroase premii. În repertoriul ansamblului sunt dansuri pe perechi din Bihor (zona Beiușului, Aleșdului, de pe Valea Barcăului) dans de băieți ”Feciorescul”, dans de fete ”Lioara” și dans țigănesc.

Foto: Foto Ansamblul Cununita Mădăras

4.Sport Comuna dispune și de doua terenuri de fotbal cu iarba si vestiare, omologate pentru competitii de fotbal de nivelul Ligii a-4-a, o sală de sport moderna cu vestiare – destinata jocurilor de baschet, volei, handbal, fotbal de sala, tenis. Teren multifunctional sintetic cu vestiare si nocturna, unde se pot desfășura activități cu caracter sportiv. Acestea pot fi inchiriate pentru diferite activitati. In fiecare localitate exista cate un parc amenajat.

Foto: Sala de sport Ianoșda

Centrul de informare și marketing turistic, parteneriate in domeniul turismului 5. Centrul de informare și marketing turistic

Primăria Comunei Mădăras a realizat în anul 2015, pe fonduri europene, un Centru de informare și marketing turistic care are ca scop promovarea turismului ,de a face cunoscute atacțiile, obiectivele dar și a obiceiurilor din zonă și din împrejurimi, precum și de a atrage în zonă un număr cât mai mare de turiști atât din țară cât și din străinătate. Centrul de informare si marketing turistic este deservit de doi angajati permanenti fiind deschis zilnic intre ora 8 si 18.

Parteneriate in domeniul turismului

“Comori și vestigii ale naturii , o paralelă între Câmpia de Vest până în Delta Dunării “– este un proiect inițiat de Centrul de informare și marketing turistic Mădăras Bihor, un proiect care se derulează prin colaborarea a patru centre de informare turistică și anume:Centrul de informare și marketing turistic Mădăras Bihor, Centrul Național de Informare și Promovare turistică Geoagiu Băi Hunedoara, Centrul Național de Informare și Promovare turistică Nehoiu Buzău, Centrul Național de Informare și Promovare turistică Babadag Tulcea. Obiectivele : Promovarea obiectivelor și a atracțiilor , punerea în valoare a patrimoniilor turistice naturale sau antropice din fiecare zonă în parte . Astfel fiecare centru de informare a elaborat un număr de trasee turistice prin care să le facă cunoscute turiștilor principalele si cele mai frumoase obiective care pot fi vizitate . Scopul final al acestui proiect este o hartă pliabilă pe care să fie evidențiate zonele, paralela care face legătura de la vest la est , taseele și o mică descriere a acestora însoțite de poze reprezentative. O parte mai elaborată și mai detaliată a fiecărui traseu în parte se va putea găsi pe site-ul: http://naturasivestigii.ro/. Pe harta tiparita s-a evidetiat traseul sus mentionat iar pe verso sunt amintite atractiile turistice din fiecare zona in parte si poze ale acestora.Harta este disponibila in trei limbi -romana, slovaca si engleza. Astfel, turiștii pot descoperi frumusețile României începind de la vest la est, ajungând la Marea Neagra și Delta Dunării.

6.Religie

În ce priveşte orientarea religioasă, aceasta este imparţită astfel: predominantă este religia ortodoxă deservita de 4 biserici câte una în fiecare localitate din comună, cu tradiţie din cele mai vechi timpuri, urmată de cea catolică cu o biserică în localitatea Mădăras, baptistă deservită tot de 4 biserici, câte una în fiecare localitate din comună şi o casă de rugăciuni penticostală în localitatea Mărţihaz. Între toţi credincioşii din comună, indiferent de religia practicantă, există o bună înţelegere şi un respect reciproc. În anul 2012 s-au construit 3 capele, urmând a mai fi construită una în localitatea Mărtihaz.

Biserici din Comuna Mădăras

Foto: Biserica Ortodoxă Mădăras

Biserica ortodoxa Sf Arhangheli Mihail şi Gavril din Ianoşda

Biserica din Ianoşda are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită între anii 1925 – 1926, în stil baroc cu elemente gotice şi bizantine. În perioada 1 aprilie – 1 august 1973, biserica a fost pictată în tehnica frescă de către pictoriţa Videa Virginia. Foto Biserica ortodoxa Sf Arhangheli Mihail şi Gavril din Ianoşda

Biserica din Mărţihaz poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost edificată între anii 1935-1939 (1934-1937). Este construită în formă de navă cu turn clopotniţă în stil roman combinat cu stilul brâncovenesc. Iconostasul este construit din lemn de esenţă tare, având pictate în ulei toate icoanele canonice, pictor fiind Bogdan Emeric din Oradea. De la fosta biserică nu s-au mai păstrat decât două icoane, una pictată pe sticlă reprezentând Botezul Domnului, iar cealaltă pe lemn reprezentându-l pe Sf. Ioan Botezătorul. Foto Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului din Mărţihaz

CAPITOLUL IX.MEDIUL ECONOMIC

Datorită resurselor de care dispune, localitatea prezintă potenţial de afaceri unde investitorii ar putea desfăşura activităţi în domeniul agricol, înfiinţarea de ferme zootehnice sau de prelucrare a produselor animaliere, precum şi în comert,servicii, turism.

1.Numărul şi structura agenţilor economici

S.A. S.R.L. PFA I.I. MADARAS 1 31 1 2 IANOȘDA - 18 2 2 HOMOROG 2 10 1 6 MĂRȚIHAZ 1 4 2 2 TOTAL 4 64 5 12 Domenii de MADARAS MARTIHAZ HOMOROG IANOSDA activitate Agricultură 16 8 15 15 Comert 5 - 1 3 Industrie-productie 8 - 1 - Turism 1 1 2 - Transport 2 - 1 2 Construcții - - 2

Din totalul operatorilor de piață, ponderea cea mai mare o deține în mod egal sectorul agricol (agricultura, piscicultura si zootehnia) și servicii și comerțul , împreună reprezentând cca. 80% din total. In ordine descrescatoare a numarului operatorilor de piață care desfasoară activitate în celelalte domenii economice, industria deține o pondere de 7% și turismul 8%. Cei mai multi operatori de piata sunt societăți cu raspundere limitata 70% din total, cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială și agricolă. Este de remarcat faptul că există un număr mare de firme ce își desfașoară activitatea în domeniul serviciilor. Aceștia au o pondere de 22% din totalul operatorilor de piață. De asemenea, este de remarcat faptul ca persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale sunt pe locul doi. Acest lucru denotă faptul ca în domeniul agricol se inregistrează o tendință de asociere pentru producția agricolă, cât și lucrul individual.

2.Agricultura

Avand în vedere poziționarea geografică, condițiile climatice favorabile pe raza comunei Mădăras se practica activitați predominant agricole în deosebi cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Aceste activități sunt practicate și la nivelul gospodariilor individuale. Resursele care se regăsesc în solul şi subsolul comunei sunt resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale). Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafetelor de teren aflate în limitele unei localitati administrativ-teritorila. Fondul funciar al comunei Mădăras se prezinta astfel:

Suprafața fondului funciar comuna Mădăras ANUL 1990 2000 2014 2020 TOTAL 9275 hectare 9275 hectar 9275 hectar 9373 hectare Sursa:1998-2018 Institutul Național de Statistica http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Suprafața fondului funciar comuna Mădăras (hectare) INTRAVILAN MĂDĂRAS HOMOROG IANOȘDA MĂRȚIHAZ TOTAL Suprafata 268 175 204 53 700

Modul de folosinta pentru suprafața ( hectare) 1990 2000 2014 2020 Terenururi 8189 8188 8181 agricole total Arabila 6340 6072 6089 7758 Pasuni 1450 1717 1717 1267 Fînețe 368 368 368 Vii și pepiniere 2 2 viticole Livezi și pepiniere 29 29 7 pomicole Terenururi 1094 348 neagricole total Păduri și alta 4 6.45 vegetație forestiera Ape/Balti 459 138 Constructii 269 171 Cai de comunicatii 208 32 și cai ferate Terenuri degradate 154 și neproductive Sursa:1998-2018 Institutul Național de Statistica http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Suprafața cultivata cu principalele culturi Principalele 1990 2003 Grau și secara 1671 hectare 1280 hectare Porumb 1398 hectare 2380 hectare Floarea soarelui 100 hectare 385 hectare Sfecla de zahar 188 hectare 85 hectare Cartofi 50 hectare 22 hectare Legume 55 hectare 59 hectare Sursa:1998-2018 Institutul Național de Statistica http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Principalele producții vegetale din regiune sunt reprezentate de cultivarea porumbului care deține ponderea cea mai mare, uramata de grau,....,oleaginoase(floarea soarelui, răpită) ,legume ,plante furajere. Tendintele majore în ceea ce privește regiunea de Nord-Vest ,au fost urmatoarele: -Ponderea cea mai mare o deține cultura de porumb - Ponderea suprafețelor ocupate cu grâu este mai mică decât cea la nivel național, date fiind condițiile de relief și clima ale regiunii. Ponderea acestei culturi a scăzut puternic după anul 1990, iar începând din anii 2000 a rămas constantă în jurul valorii de 16-17% ; - În Regiunea NV plantele oleaginoase au o pondere mult mai mică decât cea la nivel național (12,1% in 2018, comparativ cu 21,4%), însă păstrează trendul de creștere. - Datorită specificului teritoriului regiunii, ponderea suprafețelor cultivate cu plante furajere este mult mai mare decât cea de la nivel național, în 2018 fiind aproape dublă. - Ponderea suprafețelor cultivate cu legume este relativ similară cu cea de la nivel național. Se observă o tendință similară cu cea înregistrată la nivel național și anume de scădere accentuată a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr; Conditiile naturale sunt propice pentru dezvoltarea unei agriculturi capabile sa obțină o productie bio,capabila sa obțină produse ecologice. Clima și solul perimte o cultivarea diversificata, având în vedere conditiile expuse, se dorește crearea unei agriculturi moderne , folosirea unor tehnici agricole moderne și performante prin perfectionarea continua a pregatirii profesionale. Se dorește promovarea produselor tradiitionale și dezvoltarea agroturismului prin incurajarea populatiei .O adoua activitate de bază o reprezintă creșterea animalelor. Ponderea cea mai mare o reprezintă creșterea bovinelor,urmat de porcine,ovine și păsări ,cum reiese și din tabelul alăturat.

Efectivele de animale pe principalele categorii de animale 1990 2000 2003 Bovine 3122 731 840 Porcine 2448 2770 7613 Ovine 6881 2244 2552 Pasari 54310 13400 26846 Sursa:1998-2018 Institutul Național de Statistica http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

3.Turism

OBIECTIVE TURISTICE IN COMUNA MADARAS

În com. Mădăras, jud.Bihor sunt practicate mai multe tipuri de turism printre care cel cu cea mai mare importanța este reprezentat de către turismul balnear, se mai practica și turismul rural, agroturismul, turismul de recreere și relaxare, cel curativ dar și turismul de tranzitie, turismul religios. Ca obiective turistice întalnim: -Strandul cu apa termala Madaras: deține trei bazine, posibilităti de campare și cazare; -pensiuni și agropensiuni; - lacuri de pescuit și agrement; -Biserica Ortodoxa ”Nașterea Maicii Domnului” din Homorog, lăcaș de cult de interes patrimonial cultural; -Muzeul de icoane din Homorog; - Muzeul culturii slovace

Turism de sănătate :

Principala bogăție a subsolului comunei o reprezintă apa termală exploatată deocamdata doar de către agentul economic SC Tauber Termal SRL Mădăras, societate românească 100% cu investitori locali. In anul 2012 Primaria Madaras a castigat un proiect european denumit ,,GEOTHERM HURO/1001/287/1.3.4 “ avind ca obiect utilizarea sustenabila a resurselor geotermale. S-au identificat astfel urmatoarele oportunitati: - facilitati balneare si de tratament - dezvoltarea unui Aqua Park - dezvoltarea Comunei Madaras ca pol de interes turistic - folosirea apei geotermale in agricultura si ca agent termic, etc Importanța acestei ape derivă din proprietățile curative ale acesteia care sunt extraordinare pentru sănătatea omului. Cu un conținut ridicat de minerale precum clorul, nitați, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid metabonic, această apă este minerală, bicarbonată, sodică, hipotonă și hipertemală. Concentrația de minerale a apei și temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a trata anumite boli precum: -reumatismul cronic degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale, șold, genunchi, mână, picior) -reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovote. bursite); -afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor; -afecțiuni neurologice cronice periferice (leziuni ale nervilor periferici); Cu toate că aceste lucruri se știau încă din 1980, menționăm faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie București, anexat prezentei. Pentru a putea fi observate efectele binefăcătoare ale acestei ape, chiar după o jumătate de zi de baie, poate simți cum organismul său este mai ușor, revigorat și plin de optimism iar pielea mai catifelată. Până nu demult, foarte puțin mediatizat, ștrandul de la Mădăras este unul foarte curat, cochet. Cele trei bazine ale ștrandului sunt înconjurate de pomi ce asigură în zilele toride un loc la umbră. Pe iarbă sunt așezate bănci şi mese lucrate din lemn unde puteți lua masa. Peste tot regăsiți coșuri de gunoi şi o curăţenie exemplară. Florile sunt minunate şi îți bucură ochiul şi mirosul cu parfumul lor. Tot aici există un restaurant unde se prepara mici, cârnăciori, pui totul la preţuri rezonabile însoțiți de cartofi prăjiți şi asezonați cu sosuri şi salate. Oferta este întregită de bere, sucuri, apă minerală şi înghețată Ștrandul are 3 bazine. Bazinul mare are o adâncime între 1.2 m şi 1.8 m şi este numit Bazinul mare pentru ca are o lungime de 20 m, se poate înota liniștit in el. Temperatura apei este de 32 grade C. În dreptul fiecărui bazin sunt puse panouri unde sunteți informați asupra proprietăților apei, asupra obligațiilor pe care le aveți (trebuie făcut obligatoriu duş înainte de a intra în bazin şi nu aveți voie să săriți în apă) precum şi asupra indicațiilor de sănătate (apele nu sunt indicate persoanelor cu probleme cardiologice, alergice, de circulație) Bazinul mijlociu este cel mai cald, aici temperatura apei este de 38 grade Celsius. În mijlocul acestui bazin acoperit (singurul acoperit din ștrand şi înconjurat de bănci) se află forajul prin care iese la suprafață apa termo-minerală. Apa are o culoare ruginie, cu un miros ușor sulfuros si are efecte benicice asupra pielii face minunat la piele. Bazinul mic, pentru copii, cuprinde un tobogan de piatra, iar temperatura apei este de 32 grade Celsius. Este strict interzisă intrarea copiilor sub 3 ani în toate bazinele fără supravegherea părinților. Tot aproape de zona de campare se află şi un teren de sport pe care se poate practica tenis sau fotbal, volei. Pentru cei care doresc o cazare la cameră, Ștrandul asigură şi aproximativ 8 de camere de 2 persoane cu pat dublu, televizor şi aer condiționat şi acces la bucătărie echipată cu aragaz, frigider precum şi mese pe care se poate prepara mâncarea. Ștrandul este deschis pe toată perioada anului.

Foto: Strandul Termal Mădăras Bihor Foto: Strandul Termal Mădăras Bihor

Turism de tranzit Deoarece comuna Mădăras este strabatuta de DN 79 Oradea-Salonta- Arad, (E 671),pe aceaastă rută s-a dezvoltat un turism de tranzit care funcționează pe toată durata anului, cu programe de primire non-stop. Astfel, la intrarea în Salonta la km.39 se găsește Pensiunea HAN MĂDĂRAS- pensiune clasificată la trei margarete. Dispune de o capacitate de cazare cu 10 camere, fiind camere cu 1,2,3 paturi-toate camerele fiind dotate cu TV, acces internet, dispune de asemenea de un restaurant cu o capacitate de 120 de locuri, care oferă o gamă variată de produse culinare pe bază de pește, porc,vacă,pui, curcan.Pe timpul sezonului cald dispune de o grădină de vară, filigoriile de stuf și fântâna arteziană producând o senzație de prospețime chiar și pe timp canicular. Pensiunea oferă parcare gratuită, internet wireless tot gratuit.Plata în cadrul pensiunii se poate face și cărți de credit. Complexul Hotel-Restaurant MILENIUM

Este situat pe drumul european E 671 între Oradea și Arad pe DN 79 Oradea- Arad, la 3 Hotelul dispune de următoarele spații de cazare: Motelul I. Capacitate de cazare- - un apartament pentru 4 persoane cu 2 paturi duble - 6 camere cu paturi duble - 1 cameră cu două paturi - 3 single-uri Toate camerele au televizor și baie proprie iar trei au și aer condiționat. Motelul II.- are 4 camere cu baie comună astfel: - 1 cameră pentru trei persoane, cu un pat dublu și unul simplu; - 3 camere cu două paturi. Camerele au intrare separată dintr-un hol comun, cu baie comună și televizor în fiecare cameră. Complexul are spațiu de campare , parcare păzită 24 de ore din 24. Restaurantul cotat la categoia I-a are meniu slovac și românesc, fiind deschis non stop și dispune de 126 de locuri, astfel: -sala mare 118 locuri; -separeu 8 locuri. Complexul mai oferă: -lac artificial, iar copiii pe lângă spațiul de joacă pe care îl au se pot distra la grădina zoologică cu ponei, căprioare, lame și păuni.Complexul mai dispune de săli de conferință și petreceri. Pensiunea PRETTY MANSION este situată în satul Homorog pe drumul european E 671 între Oradea și Arad (DN 79 Oradea-Arad) , la 6 km de Salonta. Ca spații de cazare-dispune de 8 camere duble cu băi proprii , toate camerele au televizoare cu ecran plat cu canale prin cablu, băi cu duș sau cadă precum si cazare în căsuțe tip camping cu 4 paturi duble și 2 triple; Turiștii beneficiază de parcare gratuită, păzită non stop, monitorizată video, iluminată. În parcare există amenajată o baie cu dușuri și WC pentru cei care tranzitează zona. Restaurantul pensiunii este clasificat la trei stele are o capacitate de 80 de persoane plus o terasă cu o capacitate de 60 de persoane. O parte din alimentele pentru restaurant provin din producția proprie, pensiunea are fermă de animale, baltă cu pește, păstrăvărie proprie, legume din grădina proprie. Pensiunea oferă și turism de relaxare, în sensul că deține un lac de pescuit pentru agrement. Fiind în apropierea și străbatut de D.N. 79 pe o distanță de 7 km Oradea-Salonta- Arad, pe această ruta s-a dezvoltat un turism de tranzit, comuna deținând pensiuni și agropensiuni de diferite stele și margarete,unde turiștii se pot caza, relaxa, pot servi masa sau să practice câteva din activităti specific fiecărei pensiuni,agropensiuni în parte.

Foto :Pensiunea Pretty Mansion PENSIUNEA RUSTICA

Situata în interiorul localității Mădăras, Pensiunea Rustica, două margarete, cu gradină și teresă ofera cazare în 3 camere duble, având toate dotarile.

Foto: Pensiunea Rustica

Turism religios

În Homorog sat aparținător al Comunei Mădăras, se poate vizita Biserica Ortodoxa ”Nașterea Maicii Domnului”, biserica fiind considerată, datorită picturii pe care o are, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din țară. Biserica este înscrisă in categoria lăcașurilor de cult al patrimonului cultural național. Decorația interioară se păstrează aproape peste tot, în forma sa originală, începând din altar până în spațiul de acces în turnul înalt. Picturile au fost realizare de pictorul Ioan Lopoșan. În decursul veacului al XVIII-lea, a existat în Homorog o impunătoare biserică din lemn, ce s-a păstrat până în anul 1836. Alături de vechile tipărituri și manuscrise, de la această biserică au ajuns până în zilele noastre o parte din scândurile pictate, care, cu prilejul construirii noii biserici, avându-se în vedere frumusețea picturii, au fost folosite la căptușirea noului iconostas, două icoane pictate pe lemn de pe la cumpăna veacurilor XVII-XVIII, precum și osia de lemn inițială a clopotului mic, din secolul al XVII-lea. Între anii 1836 și 1838, s-a înălțat actuala biserică de zid, având hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Lăcașul are fundația din piatră, iar pereții din cărămidă. Edificiul are planul în formă de navă, cu o lungime de 22 m, lățimea de 9,5 m, iar turnul înalt de 20 m. După ce a fost tencuita în interior și exterior și acoperită cu șindrilă, în anii 1846 și 1847, a fost realizată pictura murală, de asemenea mobilierul interior, cu cele două strane din lemn.

In apropierea bisericii aflăm Muzeul de icoane. Acesta a luat ființă in 1970-1973 cu ajutorul preotului Nemeș Gheorghe. Motiv de inspiratie a fost însăși biserica monument- istoric, impodobit cu o valoroasa pictura murala. Aici a descoperit numeroase icoane, vechi, carti din batrani, vesminte bisericesti, tinute atat in turla bisericii cat si in altar. Intr- una din zile preotul a urcat in podul bisericii unde a gasit o frumoasa icoana din fir de pai pe un ziar in limba latina. Interesul lui pentru a infaptui un muzeu a crescut si mai mult. Intr-una din zile dupa savarsirea Sfintei Liturghii de Duminica ,preotul si-a marturisti dorinta de a ridica un muzeu iar credinciosii au fost deacord si s-au oferit sa il ajute, aducand, donand fiecare obiectele vechi din gospodarii, obiecte cu mare valoare culturala, pline de istorie si de o mare incarcatura emotionala. Icoane vechi lasate din mosi stramosi, porturi vechi, carti vechi, ceramic veche(mai ales farfurii), stergare, mobilier vechi satesc, ceasuri de perete… astfel intre anii 1970-1973 a adunat peste 200 astfel de obiecte. In ceea ce priveste edificarea spatiului expozitional au existat multe piedici insa in ciudata cestora si prin dorinta atat de mare dar si ambitia preotului Nemes Gheorghe a luat fiinta muzeul, o cladire compusa din 3 camere si un coridor deschis. In prima camera au fost expuse piese de interior de interes etnografic, in a doua camera au fost expuse icoanele pe sticla incadrate de stergare, in vitrine au fost expuse manuscrisele si cartile vechi, monede, cruci de lemn iar in ultima incapere au fost expuse icoanele din lemn, usi diaconesti, vesminte, cadelnite si alte carti. In anul mentionat, 1973, muzeul a fost deschis spre vizitare fiind inclus in randul locurilor de interes cultural spiritual de pe cuprinsul eparhiei Oradiei, pragul lui fiind trecut de numeroase personalitati din tara dar si din strainatate. Dupa plecarea preotului Nemes Gheorghe, a urmat un tanar absolvent al Facultatii de Teologie care a avut o mare grija de obiectele din muzeu, insa dupa plecarea acestuia au mai succedat inca doi preoti care din pacate nu au acordat interesul cuvenit muzeului si obiectelor din muzeu si a fost lasat oarecum in parasire. Insa odata cu instalarea in 1991 a preotului Ioan Caciora cu stradania acestuia dar si a comunitatii casa parohiala si edificiul destinat muzeului au fost restaurate. Spatiul muzeal a fost reamenajat in forma actuala.

Foto: Muzeul de icoane Homorog Tot în apropiere de biserică se poate admira Monumentul Eroilor de la Homorog, monument înalțat în anul 1996 din marmura albă si neagră, el aduce aminte de cei 42 de feciori și bărbați care nu s-au mai întors de pe câmpul de luptă din primul si al II-lea Razboi Mondial iar preoții i-au pomenit neîncetat în biserica satului. Turism de agrement si recreere

Tot ca și turism de agrement se poate vizita și colonia de păsări din Pădurea Rădvani, care este o rezervație naturală avifaunictică, fiind considerată arie protejată . Cele mai importante specii sunt: sârcul cenușiu și egreta. Aici se întalnesc peste 80000 de exemplare de păsări în fiecare an și peste 215 specii. În Pădurea Rădvani există un centru de vizitare și informare care dispune și de spații alocate cercerării științifice. Există trei trasee tematice prin tipurile majore de habitate, prevazute cu panouri de informare și hărți pentru orientare. Observații ornitologice se pot face din două turnuri de observare ampasate în interiorul complexului piscicol de la Cefa. În această Pădure, sunt prezente două specii de interes global și anume raţa roşie, care cuibăreşte cu efective semnificative şi şoimul dunărean, care apare regulat în zonă. În timpul migraţiei, respectiv iarna, lacurile şi zonele deschise din apropiere sunt folosite de efective importante de egrete, raţe şi gâşte. Anual trec peste 80 de mii de păsări de baltă prin aceste locuri. Mari stoluri de gâşte pot fi deseori întâlnite pe pajiştile aflate la sud de lacuri. Pajiştile sunt în acelaşi timp locuri de cuibărit pentru eretele sur. Zona prezintă o valoare ştiinţifică ridicată, aici fiind indentificate 5 habitate de interes comunitar (european), două specii de mamifere (vidra și o specie de liliac), două specii de amfibieni şi reptile (țestoasa de apă și tritonul cu creastă), trei specii de peşti (zvârluga, ipar şi boarca). La Cefa se va ajunge urmând D.N 79.

Turism de vânătoare și pescuit sportiv

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv beneficiază în județ de un număr important de domenii de vânătoare și locații pentru pescuit ca și bază pe care se pot construi activități de turism recreativ - special cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Succesul acestui tip de turism la nivelul comunei Mădăras este dat de parteneriatul cu administratorii fondurilor de vânătoare și a locațiilor pentru pescuit sportiv de pe teritoriul comunei. SC BALTA IANIS SRL a deschis in localitatea Martihaz o balta de pescuit sportiv, un nou carpodrom pe harta Romaniei unde se organizeaza numeroase concursuri de pescuit. Balta principala are 24 hectare si 27 standuri amenajate pentru pescuit. Locatia dispune de casute pt cazarea turistilor conectate la curent electric si apa cu grup sanitar si dus. Balta

Turism gastronomic

Turismul gastronomic se află într-o faza incipientă de dezvoltare în comună cu toate că gastronomia hibridizată de influențele etnice care s-ar putea constitui în sursă de inspirație pentru turiștii gastronomici. Curentul bio și interesul crescând al populației cu privire la hrană ecologică, sănătoasă se constituie de asemenea într-un atuu al turismului gastronomic în comună prin aceea că permite utilizarea materiei prime proaspete și „curate” produsă și culeasă din zona în tehnicile clasice. Este de reținut faptul că turismul gastronomic se bazează pe relația dintre bucătari, restaurante și producătorii de materie primă (producători de carne, lactate, fructe, legume, meșteșugari) legând oferta gastronomică de teritoriu și produs astfel încât să creeze identitatea locală și implicit destinația turistică. În același timp este de reținut faptul că turismul gastronomic crează noi experiențe și chiar aventură.

CAPITOLUL X. Analiza SWOT

Vom încerca să stabilim punctele tari şi slabe ale comunei, precum şi oportunităţile prezente și viitoare, dar şi ce s-ar întâmpla, dacă am urmări planul de dezvoltare propus de prezenta strategie. Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsă unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect .SWOT este acronimul pentru patru indicatori descriptivi : Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, în română fiind vorba despre Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi și Ameninţări. Un SWOT e prima etapă în dezvoltarea ideii. Analiza SWOT a fost gândită ca un instrument managerial ce colectează și organizează informația permițând managerilor să acționeze, să apere și să promoveze obiectivele organizației cu succese mai bune și constituie cea mai importantă tehnică managerială pentru înțelegerea poziției strategice a unei organizații. Analiza SWOT ca metodă de planificare strategică implică precizarea obiectivelor proiectelor, precum și identificarea aspectelor cheie interne şi externe (folosind diverse studii statistice) favorabile sau nefavorabile pentru atingerea obiectivelor. În primul rând, managerii trebuie să stabilească dacă obiectivul va fi atins, selectând un obiectiv diferit urmând ca procesul analizei să fi e respectat. Factorul de decizie devine astfel o componentă cheie, complexitatea şi exactitatea analizei efectuată depinzând în totalitate de nivelul de cunoaştere, experienţa, implicarea şi colaborarea acestor factori. Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă, sunt factori asupra cărora zona, în general, nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.

Analiza SWOT Economie

Puncte tari :  Poziție strategica , în apropierea unor rute importante,Distanta relativ mica fata de unele orase importante din judet dar și poziția in apropierea granitei cu Ungaria  Tendinte pozitive in dezvoltarea economica  Atragerea unui numar tot mai mare de investitori care ofera locuri de munca locuitorilor  Modernizarea contiuna : infrastructura, alimentare cu apa, gaz si canalizare  Existența unei zone de producție , depozitare și servicii  Forța de munca disponibilă  Spații și terenuri pentru deszvoltări anteprenoriale  Existenta numeroaselor societati din zonă care activeaza in diferite ramuri ale industriei  Accesul populatiei la tehnologia, populația are acees la informație si la serviciile de comunicatie acest lucru conectand populatia rurala la progres  Suportul acrodat noilor investitori de catre administratia locala  Posibilitatea dezvoltarii turismului in zona  Existenta in comuna a agentilor economici care ajuta la dezvoltarea comunei si crearea unor locuri de munca 

Puncte slabe :  Infrastructura necesită îmbunatătiri permanente  Lipsa promovarii teritoriului local  Informarea succinta in ceea ce priveste normele europene  Resurse financiare insuficiente la nivel local pentru sustinerea unor investitii  Migrarea populatiei calificate catre mediul urban sau chiar in strainatate  Lipsa unor contracte intre administratie si agentii privati

Oportunităţi:  crearea a numeroase locuri de munca pentru populatia din comuna  cresterea gradului de confort  modernizarea contiuna a zonelor create special ,zona de productie, depozitare si servicii  Existența resurselor locale ,care pot fi valorificate la potențialul lor maxim  Incheiere de parteneriate intre autoritățile locale și cu investitorii locali său străini  Asistenta financiara din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune,FEADR  Creșterea competitivitatii sectorului IMM-urilor  Atragerea unui numar cât mai mare de investitori în zona prin facilitatile pe care administratia locala le pune la dispozitie  Diversificarea activitatilor economice  Dezvoltarea lanuurilor de aprovizionare care sa conecteze producatorii și consumatorii,inclusiv sa asigure o legătura mai buna intre mediul rural și cel urban

Ameninţări:  Instabilitate legislative (schimbari legislative frecvente, acte normative greoaie)  Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari)  Criza economica la nivel global,national

Analiza SWOT Agriculutra si dezvoltare rurala

Puncte tari :  Potențial agricol ridicat (existența de culturi agricole)  Existența suprafețelor de pășuni și fânețe  Posibilitatea extinderii activităților agrozootehnice  Condiții naturale propice dezvoltării agriculturii capabile să obțină produse ecologice  Dezvoltarea durabila a agriculturii  Existența subventiilor pentru agricultura și creșterea animalelor  Climă și sol propice pentru culturi diversificate

Puncte slabe :  Competitivitate redusă a producției agricole  Infrastructură slab dezvoltată  Agricultura practicata este în general de subzistență  Promovarea insuficienta a zonelor rurale și a produselor specifice  Promovarea insuficientă a produselor alimentare și nealimentare tradiționale  Folosirea unor tehnologii invechite cu productivitate si eficienta economica scazuta.  Slaba implementare a sistemului de asigurare a caltatii productiei si a produselor  Investitia insuficienta in agricultura  Slaba participare la conferinte/expozitii/targuri de produse agricole , schimburi de experienta in domeniul agriculturii

Oportunităţi:  Investițiile din agricultură și practicarea agriculturii moderne  Existența finanțărilor europene  Sprijinul oferit de AFIR cu privire la ccesarea fondurilor europene  Existența și sprijinul pentru dezvoltare prin Planul Național pentru Dezvoltare Rurală  Promovarea produselor tradiționale  Existenta oportunitatii finantarii tienrilor fermieri in vederea stabilirii lor in mediul rural  Exsitenta Planului National Strategic pentru Dezvlotarea Rurala

Ameninţări:  Orientarea tinerilor spre alte sectoare de activitate  Slaba informare a producătorilor agricoli cu privire la normele europene  Creșterea suprafețelor de teren agricol neutilizat  Scaderea efectivelor de animale  Slaba informare și cunoștințe sumare de elaborare și implementarea proiectelor finanțate Fonduri Structurale, Fonduri de coeziune ,FEADR, FEP  Reticenta argicultorilor în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii

Analiza SWOT Turism

Puncte tari :  comuna are potential de dezvoltare pe plan turistic  resursele naturale de care dispune comuna,in special resursele de apa geotermala  pozitionarea comunei la nivel national cât și regional  pozitionarea localitatilor in apropierea granitei cu Ungaria  Potențial de dezvoltare a agroturismului

Puncte slabe :  insuficienta valorificarii potentialului turistic  insuficienta valorificarii spatiului destinat publicitatii out - door  insuficienta promovare  Insuficienta valorificare a resurselor naturale din zona  Serviciile oferite sunt limitate si uneori de slaba calitate  Numar redus de turisti straini

 Insuficiența locurilor de cazare

Oportunităţi:  Dezvoltarea unui turism de tranzitie bine consolidat  Valorificarea apelor termale existente  Dezvoltarea agroturismului prin valorificarea produselor agricole locale, a luciului de apa, a fondului forestier  Atragerea de fonduri  Dezvoltare turismului și agroturismului de week-end  Disponibilitatea și accesarea programelor de finanțate ale Uniunii Europene  Imbunătățirea infrastructurii fizice și de utilitati  Dezvoltarea serviciilor de divertisment și de agrement  Fructificarea potențialului de activități recreeative( plimbari, pescuit,inot,etc.)  Realizarea de parteneriate exterene și interne în domeniul turismului  Infiintarea de pensiuni și agropensiuni  Construirea unor complexe turistice

Ameninţări:  Degradarea infrastructurii de baza  Migrarea turistilor către alte regiuni  Nepromovarea suficienta a zonei pentru atragerea turistilo  Reactia redusa amediului local la schimbarile si provocarile zilelor noastre,conducand la scaderea competitivitatii teritoriului comunei,in favoarea altor teritorii ,considerate mai interesante de catre turistii si investitorii in turism

Analiza SWOT Arii protejate

Puncte tari :  Zone protejate declarate  Marea diversitate privind valoarea si importanta ariilor protejate

Puncte slabe :  Zonele protejate nu sunt marcate si supravegheate curent  Informarea privind regulamentele zonelor protejate este deficitara

Oportunităţi:  Posibilitati de accesare de fonduri nerambursabile in vederea solutionarii problemelor de mediu  Promovarea tehnologiilor noi,ecologice  Dezvoltarea controlata aunui tip de turism axat pe birdwatching,observatii de specii de animale,plante Ameninţări:  Deteriorarea habitatelor datorate utilizarii necorespunzatoare  Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin nerespectarea legislatiei  Presiunea necontrolata pe care factorii antropici o executa asupra biodiversitatii

Analiza SWOT Sănătate și asistență socială

Puncte tari :  Existența cabinetelor medicale  Posibilitatea pacienților de a se înscrie la un medic de familie  Existența și funcționarea a 2 farmaci în 2 localități din comună care deservesc populatia  Existența și funcționarea unui cabinet de medicină dentară  Program de finanțare guvernamental

Puncte slabe :  Fonduri insuficiente pentru asistența medicală  Lipsa aparaturii performante necesare desfasurarii activitatii sanitare  Inexistenta unui centru de recuperare  Inexistenta unui centru de zi pentru persoanelor varstice  Sistem de ajutor social nu incurajaza reintegrarea activa  Personal insuficient pentru asistenta sociala  Informarae insuficienta cu privire la fondurile sociale  Societatea civila insuficient implicata

Oportunităţi:  Dotarea corespunzatoare a tuturor unitatilor medicale si efectuarea unor reparatii capitale la cladirile in care functioneaza acestea  Construirea unui complex social-un camin azil care sa gazduiasca batranii din comuna si dotarea acestuia cu mobilier  Programe complexe de urmarire a starii de sanatate a populatiei  Cresterea interesului populatiei pentru subiectele ce trateaza prevenirea imbolnavirilor

Ameninţări:  Costuri ridicate care pot conduce la actiunile de renuntare la dotari  Subfinantarea sistemului medical  Schimbari frecvente in ceea ce priveste legislatia specifica domneniului de sanatate  Cresterea numarului de persoane varstnice bolnave si imobilizate la pat ce nu pot fi asistate de rude datorita exodului uman

Analiza SWOT Educatie , cultură și sport

Puncte tari :  Existenta în comuna a unitatilor școlare de invatamant preșcolar, primar și gimnazial  Existenta caminelor culturale si a unei biblioteci  Management adecvat  Dotarea corespunzătoare a unităților de învățământ, școala, gradinita cu mobilier,mijloace de învățământ ,calculatoare  Personal didactic cu o specializare adecvată  Programe de investitii pentru reabilitarea infrastructurii educaționale  Existența unei sali de sport și a 3 terenuri sportive  Sustinerea tinerilor din comuna prin promovarea activitatilor culturale ,sportive( existența nuni ansamblu de dans popular -Cununița -existenta unui grup de orientare turistica și infiintarea unei echipe de fotbal juniori  Accesul la tehnologie/informare prin introducerea infrastructurii informatice  Existența bisericilor în toate localitațile comunei

Puncte slabe :  Scăderea numarului de elevi care frecventează grădinița și școala gimnaziala din comuna, prin inscrierea elevilor,preșcolarilor în orașele învecinate  Comansare claselor de gimnaziu pentru formarea unor clase integrale, clase simultane  Lipsa unui psiholog/consilier în scoala  Lipsa unui orar cu program prelungit în gradinitele din comuna  Lipsa unui centru after-school  Lipsa unor politici educaționale care să fie corelate cu cererea de pe piața muncii  Insuficiente organizații civile preocupate de învățământ și cultură  Dotarări limitate care să sprijine performanța școlară  Inexistența unui centru pentru copii cu rezultate bune  Inexistența unor programe educative pentru populație  Spații de joacă pentru copii insuficiențe  Insuficientă promovare a activităților sportive în rândul copiilor  Lipsa măsurilor pentru prevenirea abandonului școlar

Oportunităţi:  Conversia gradiniței din localitatea Mădăras din, Gradiniță cu program normal în Gradiniță cu program prelungit  Construirea unei sali de sport pentru desfășurarea orelor de educație fizică  Crearea unor spații special amenajate pentru copii pentru recreere și petrecere a timpului în aer liber  Inființarea unui centru after-school  Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu organizații nonguvernamentale  Reabilitarea Caminelor Culturale  Reabilitarea școlilor  Reabilitarea și dotarea bibliotecii  Inființarea unor programe care promovează activitățile în aer liber și mișcarea  Inființarea unor programe de asigurare a accesului la educație pentru populația defavorizată  Inființarea unui centru de documentare și informare la nivel de comună

Ameninţări:  Abandon scolar  Alunecarea elevilor spre delicventă juvenilă, în special elevii care provin din familii defavorizate  Imbătrânirea populatiei satelor din comună, proces specific întregului spațiu rural  Plecarea cadrelor didactice din sistemul de învățământ  Lipsa de interes a cetățeanului pentru cultură 

Analiza SWOT Salubrizare

Puncte tari :

 legislaţia în domeniu armonizată cu legislaţia U.E  preocuparea administrației publice a Comunei Mădăras pentru atragerea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii activității de salubrizare;  existenţa unui sistem şi a bazei legislative de monitorizare a activității de salubrizare din Comuna Mădăras;  existența unui sistem de monitorizare privind programul de colectare (frecvenţa, zilele când se efectuează colectarea) a deșeurilor menajere și reciclabile la gospodăriile populației, agenții economici și instituţiile publice;  dezvoltarea investițională şi diversificarea activităţilor de gestiune integrată a deşeurilor municipale nepericuloase;  existenţa unui plan județean de gestiune a deşeurilor; -agenţi economici autorizați pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor;  agenţi economici ce posedă tehnologii moderne pentru refolosire/distrugere deşeuri;

Puncte slabe :

 inexistenţa unui sistem integrat de management al deşeurilor (staţii de transfer, bază materială, operatori pentru procesele de colectare, reciclare, refolosire);  inexistenţa unui sistem de eliminare a deşeurilor periculoase produse sau depozitate;  depozitări necontrolate de deşeuri în diferite zone periferice a Comunei Mădăras; spaţii verzi, perdele de protecție insuficiente;  educaţie deficitară a populației privind salubrizarea și menținerea curățeniei în Comuna Mădăras;  inexistența unor programe coerente privind educația ecologică în rândul populației în Comuna Mădăras;  alocarea insuficientă de fonduri publice pentru extinderea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivelul Comunei Mădăras;  inexistența unei publicații privind activitatea de salubrizare în Comuna Mădăras;  sistemul de colectare ‘‘în paralel’’; colectarea de la persoane fizice care scotocesc prin recipiente.  Educatia ecologica este insuficienta

Oportunităţi:

 sprijin politic şi financiar din partea Uniunii Europene; posibilitatea accesării fondurilor U.E şi guvernamentale;  potențial de dezvoltare a parteneriatelor cu diverse comunități din U.E;  posibilitatea dezvoltării colaborării tranfrontaliere, în domeniul salubrizării, în cadrul euroregiunilor;  România deține instrumente instituționale, de planificare şi acţiune, financiare, legislative, coercitive, tehnico‐economice, educaționale, cercetare pentru gestiune integrată a tuturor deşeurilor istorice și nou generate.

Ameninţări:

 lipsa unor mecanisme financiare care să asigure plata servicilor de salubrizare, privind colectarea deșeurilor, plecând de la premiza “cât generezi, atât platești”.  Supra aglomerare de deseuri în zonele limitrofe ale comunei  amenzi pentru nerespectarea colectarii selective

Analiza SWOT Infrasctructura si Mediu

Puncte tari :  Localizare în apropierea DN 79 , situat la o distanta de 5 km de orașul Salonta, la 37 km de Oradea si la 35 km de aeroport  Localizare în apropierea trecerii de frontieră cu Ungaria prin vama Salonta  ?% din dumuri sunt asfaltate, parte din drumurile de exploatație agricolă sunt asfaltate  Rețea de distribuție a gazelor naturale în localitatea Mădăras  Retea de telefonie fixa si mobila cu acoperiere pe toata comuna  Scoală în două din localitățile comunei,transport gratuit pentru elevi si preșcolari, gradinițe și bibliotecă  Rețea de iluminat public stardal  Rețea de canalizare în toate localitățile comunei  Rețea de alimentare cu apă potabilă  Pistă de biciclete aflată în faza de constructii  Proiect privind modernizarea infrastructurii rutiere din comuna in curs de finanțare prin Compania Naționala de Investiții

Puncte slabe :

 Existența unor spații publice degradate si neutilizate  Lipsa trotuarelor sau existenta unor trotuare degradate  Insuficiența spațiilor verzi  Poduri ,podețe care necesită reabilitarea

Oportunităţi:

 Accesarea fondurilor europene pentru realizarae asfaltării tuturor drumurilor din comună  Existenta unor programe guvernamentale in vederea dezvoltarii infrastructurii  Existenta Programului Operațional Regional prin care se dezvoltă infrastructura, rezultând creșterea gradului de accesibilitate și atractivitate teritorială 

Ameninţări:

 Surse financiare insuficiente pentru susținerea unui proiect de modernizare a infrastructurii  Costuri ridicate pentru documentatia preliminara  Necesitatea cofinanțarii proiectelor poate impiedica atagerea unor fonduri europene

Analiza SWOT Administratie publica

Puncte tari :  Existența unui cadru legal coerent și stabil privind liberul acces la infornatia de interes public  Existența și aplicarea regulamentului de organizare și functionare  Servicii publice diversificate  Mediul de lucru organizat și disciplinat  Participarea, în limita fondurilor , a tutror categoriilor de personal la activități de formare continua  Experiența în gestionarea programelor de finantari externe  Deschiderea Primariei pentru parteneriate sociale

 Cooperari internationale cu autoguvernarea infratita Micherechi, Ungaria

Puncte slabe :  Personal insuficient în raport cu sarcinile atribuite  Resurse financiare reduse în ceea ce privește programele de perfectionare  Lipsa de interes a cetateanului în ase implica activ în procesul de luare a deciziilor la nivel local  Insuficienta modernizare a sediului Primariei

 Insuficienta dotare a bazei logistice

 Fonduri insuficiente pentru pregatirea profesionala

Oportunităţi:  Posibilitatea schimbului de bune practici cu comuna infratita

 Posibilitatea de accesare de fonduri prin diferite programe de finantare

 Cursuri de pregătire și perfectionare pentru angajati

Ameninţări:

 Capacitate scazuta de absorbtie a finantarilor europene si nationale

 Dificultatea atragerii de resurse umane calificate

 Servicii neadaptate la nevoile cetațenilor  Instabilitate legislativa

Concluzii analiza SWOT:

Dezvoltarea Comunei Mădăras reprezintă un efort colectiv în care sunt implicați o serie de actori esențiali . In vederea implementării strategiei,cât și pentru atingerea obiectivelor propuse sunt necesare o serie de acțiuni care urmăresc armonizarea intereselor și viziunii celor implicați. Pentru ca efortul de dezvoltare să își păstreze eficiența și să rămână focalizat pe obiectivele generale stabilite este important aplicarea principiilor, metodelor și modului de lucru specific. Pe baza analizei SWOT se convine la demararea unor idei de proicte și programe. Conform cadrului stabilit de această strategie se analizează problemele, nevoile dar și interesele posibililor factori interesați și se identifică acele idei de proiect care urmează să fie aprofundate. Se pot efectua studii de detaliu sau studii de pre-fezabilitate pentru a ajuta la identificarea, selectarea și analizarea unor opțiuni specifice și recomandarea studiilor ulterioare necesare pentru formularea unui proicet sau a unei acțiuni. Rezultatul îl reprezintă decizia asupra oportunității de a continua studiul pentru ideea de proiect aleasă. Se vor analiza aspectele importante ale ideii de proiect , tinând cont de orientările de indicatorii luați în considerare și de opiniile principalilor factori interesați. Beneficiarii directi ai proiectului și alti factori interesati in realizarea acestuia trebuie să participe activ la detalierea ideii. Relevanța problemelor și fezabilitatea sunt aspecte cheie. Se elaboreaza planuri detaliate de implementare a activitatilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, indicatorii privind rezultatele asteptate și impactul proiectului precum și planul de resurse și implementare.Rezultatul final îl constituie decizia de a propune sau nu un proiect pentru dezvoltare și pentru finanțare. Propunerea de finanțare se completează și se supune analizei detaliate, luandu-se apoi o decizie privind finanțarea sau nu a proiectului. Resursele convenite pentru implementarea proiectului sunt utilizate pentru indeplinirea scopului propus. Acest lucru implica de regula incheierea unor contracte pentru studii, asistenta tehnica, achizitii de servicii si lucrari. Evolutia activitatilor din proiect este monitorizata pentru efectuarea unor eventuale adaptari fata de conditiile in contiunua schimbare. Evaluarea reprezinta estimarea , cat mai sistematica si obiectiva cu putinta , a proiectului ,programului sau politicilor in derulare sau finalizate, in fazele de conceptie si implementare, precum si a rezultatelor sale. Scopul evaluarii este de a determina relevanta atingerii obiectivelor propuse, a dezvoltarii eficientei, eficacitatii, determinarii impactului si durabilitatii proiectului. O evaluare trebuie sa furnizeze informatii credibile si utile, permitand incorporarea lectiilor invatate in procesul luarii dezciziilor, atat din perspectiva beneficiarilor cat si a finatatorilor. Evaluarea ar trebui sa conduca la decizia de a continua, revizui sau stopaun proiect iar concluziilesi recomandarile ar trebui luate in considerare in procesul de elaborare, respectiv implementare.

COMUNA MADARAS

In ultimii 16 ani localitatile comunei au cunoscut o dezvoltare demna de toata atentia, sectorul industrial castigand un loc de frunte prin atragerea unui numar cat mai mare de investitori in zona , acest lucru fiind posibil prin creacrea de conditii optime , pentru cei interesati . S-au creat doua zone de productie ,depozitare si servicii, zone care au fost dotate in timp, dispunand de toate utilitatile : apa, canal,gaz,curent electric. Acest lucru a atras in zona numerosi agenti economici care au realizat mari investitii,in urma carora au facut ca incasarile comunei sa creasca si au oferit locuitorilor locuri de munca , acest fapt evitand deplasarea ,migrarea populatiei spre alte zone. Printre mari agenti economici se pot mentiona: SC DeLonghi SRL,este o companie producătoare de aparate electrocasnice din Italia. Firma activează pe piață prin două divizii (echipamente de uz casnic și echipamente profesionale).Compania este prezentă pe piață prin mărcile DeLonghi, Kenwood, Ariete, Simac, Climaveneta sau Dlradiators. Compania este prezentă și în România, din martie 2013, când a început să producă espressoare de cafea în parcul industrial Tetarom din Cluj. Firma a avut în 2013 o cifră de afaceri de 139 milioane lei și 213 angajați. DeLonghi este prezenta in Comuna Madaras din anul 2019. Sc Coral Biogreens SRL, este un alt investitor din zona , se ocupa de producerea ,colectarea , ambalarea ,valorificarea plantelor aromatice. Sc Coral Biogreens SRL este prezenta in Madaras din anul 2013 si are un numar de 81 de angajati. Aples International , acesta operează în industria Finisarea materialelor textile. Compania a fost înființată la 21 august 2003. În prezent are un număr total de 36 (2020) angajati. In localitatea Mădăras, un alt investitor ,în industria prelucratoare, industria alimentară, este SC Cistan Com Impex SRL care administreaza o brutăriie și o patiserie, ocupandu-se de fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase ,Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie ,avand in prezent un numar de 43 de angajati. In ultimii ani sectorul turistic s-a dezvoltat mult în comună, au fost construite pensiuni agroturistice, însa un rol important îl constituie apa termală cu muneroase beneficii curative. Un punct de atacție este Ștrandul termal din Mădăras. Localitatea fiind situată în apropierea DN 79 Oradea-Arad- Timisoara , s-a dezvoltat un turism de tranzit. Aici întalnim numeroase pensiuni, agropensiuni de diferite stele, margarete ,unde turiștii se pot caza, relaxa,pot servi masa sau să practice câteva din activiațile specifice fiecărei pensiuni, agropensiuni în parte . Unele deținând un lac de acumulare,turistii iubitori de pescuit pot prinde peste, altii se pot relaxa la piscina aflata in dotare, copii se pot bucura de spatiile de joaca special amenajate pentru ei sau pot pur si simplu sa se bucure si sa profite de linistea sia erul curat dar si sa savureze mancarea cu specific bihorean si nu numai. Dintre pensiuni putem enumera: Pensiune Han Madaras, Pensiunea Milenium, Pensiunea Pretty Mansion. In data de 4 decembrie 2020 Comuna Mădăras a căpătat statutul de stațiune turistica de interes local. Pe termen lung și mediu, atestarea localității ca stațiuni turistice de interes local va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând și creșterea circulației turistice. De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului , va genera un impact benefic din punct de vedere economic şi, în egală măsură, va contribui creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone. Agricultura are si ea un rol important in cadrul comunei ,terenurile agricole fiind utilizate de catre agentii economici care detin utilaje agricole peformante pentru culturiel mari de garu,porumb , floarea soarelui precum si alte cereale sau plante tehnice dar si alte tipuri de culturi cum ar fi legumicultura. Zootehnia este si ea bine reprezentata , pe raza comunei intalnindu-se cateva ferme pentru cresterea animalelor,un rol important ocupandu-l cresterea ovinelor si mai apoi a bovinelor.

Viziunea Comunei Madaras Centru local al oportunitatilor , a destinatie turistica atractiva, un loc placut in care sa traiesti, o comuna cu autoritati locale responsabile si deschise , cu o viata economica dimanica si implicata. Analiza documentelor strategice a contribuit la identificarea urmatoarelor caracteristici ale mediului extern si intern ce constituie baza strategica de dezvoltare viitoare a Comunei Madaras. Mediul extern Comuna Mădăras face parte din Asociatia “ Microregiunea Salonta” , asociatie formata din 14 comune si orasul Salonta. Scopul intemeierii microregiunii este de promovare a dezvoltarii economice și sociale susținute de membrii săi . Din cadrul activitatilor planificate ale asociatiei fac parte elaborarea, mentinerea și implementarea unui concept strategic de dezvoltare economica a asociatiei dar si elaborarea de proiecte in comun ale microregiunii. Comuna Mădăras a făcut parte de asemenea din G.A.L. Euro-Crisana alaturi de alte sapte comune din judetul Bihor. Acestea sunt: Avram Iancu, Batar, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Olcea, Tulca si Tinca. Aceaste asociatii au ca scopu dezvoltarea zonei avuta in discutie prin elaborarea si implementarea unei Strategii Integrate de Dezvoltare Locala si implicit prin absorbtia si gestionarea fondurilor europene nerambursabile ,aferente sectorului agricol si spatiului rural. Unitatea adinistrativ teritorială va participa și va realiza parteneriate și cu alte UAT-uri din județi, dacă se va ivi această oportunitate, pentru a atrage fonduri în vederea dezvoltării comunei.

Mediul intern

Comuna Mădăras este cunoscută pentru resursele sale de apă geotermală și terenul fertil pentru agricultură. Potențialul sau turistic de agrement ,populația variată etnic și caractezitată prin toleranta,poziția strategica, constituie atuurile comunei noastre.

CAPITOLUL XI. PARTENERIATE, PLANURI, PROIECTE , PROGRAME, SURSE DE INFORMAȚII

Principalele obiective ale Comunei Mădăras, în ceea ce privește dezvoltare pentru perioada 2021-2027 constau în :

 dezvoltarea infrastructurii de bază (căi de transport , canalizare, distributie gaze, electricitate) acestea constituie elementele de bază pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive  dezvoltarea mediului economic prin atragerea unui număr cât mai mare de investitori atât din tară cât și din străinătate  dezvoltarea socială .Scopul serviciilor sociale, este de a permite persoanelor, grupurilor și colectivităților să-și rezolve problemele care apar în cadrul procesului de adaptare la o societate în permanenta evolutie, sa identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de functionare sociala si sa actioneze în vederea ameliorarii conditiilor economice si sociale ale categoriilor tinta.  dezvoltare pe plan cultural- permanentizarea manifestarilor culturale; - înfiintarea unui centru cultural care sa gazduiasca ateliere de promovare/practicare a meseriilor traditionale, spatii de expunere, etc ); - stimularea creativitatii (targuri de arta), schimburi culturale între diferitele regiuni ale tarii precum si la nivel international.  satisfacție fașă de serviciile publice locale- consultarea permanenta a populatiei; - actiuni de constientizare a populației cu privire la importanta comunicării dintre administrație și cetateni.  protecția fașă de mediu prin colectarea selectivă a deșeurilor  dezvoltarea comunei pe plan turistic, dorindu-se transformarea acesteia într-o destinație turistică atractivă și ataragerea unui număr cât mai mare de turiști  dezvoltarea cooperarii transfrontaliere, cu scopul de a facilita dezvoltarea armonioasă, coordonată, bazată pe cooperare, a regiunii de frontieră, transformând- o astfel într-o zonă mai competitivă și atractivă pentru viața cotidiană, mediul de afaceri și turism.  reabilitarea clădirilor apartinând domeniului public, aflate în stare de degradare  creșterea suprafetelor cu spații verzi destinate recreeri( parcuri,zone de recreere, spații de joacă pentru copii)-identificarea de noi amplasamente pentru zone de agrement; crearea de zone verzi pe langa bazele sportive, amenajarea spațiilor de joacă existente: creșterea numărului de acțiuni civice în cadrul comunitatii pentru reabilitarea unor terenuri cu potential de risc crescut; instalatii (complexe de joaca) adecvate: îmbunatatirea dotarilor existente pentru a oferi copiilor o gama cat mai larga de posibilitati recreative constructive;  dezvoltarea contiunua a comunei ,se doreste o comuna ridicata la standarde europene  dezvoltarea, modernizarea unitatilor sanitare( cabinete medicale, farmacii)  dezvoltarea, modernizarea unitatilor de invatamant (scoli , gradinite)  dezvoltarea unor servicii,programe care sa incurajeze practicarea sportului si petrecerea timpului in aer liber -înfiintarea unor spatii/centre sportive (de petrecere a timpului liber) care sa ofere diferite posibilitati de practicare a sportului la nivel de comunitate locala;  dezvoltarea unor materiale informationale/sesiuni de informare etc. care sa promoveze beneficiile activitatilor sportive cum ar fi: dezvoltarea armonioasa a corpului uman, dezvoltarea intrapersonala (a caracterului) precum si a relatiilor interpersonale;

Domeniu Obiective Dezvoltarea infrastructurii de Asfaltarea ,reabilitarea, modernizarea tutror drumurilor din baza comuna Extinderea retelelor de gaz modernizarea sistemului de iluminat public Dezvoltarea mediului economic- Atragerea unui numar tot mai mare de investitori in zona industrial Investitie in dezvoltarea utilitatilor publice , pentru a crea conditii optime de desfasurare al activitatilor Dezvoltarea sociala Dezvoltare pe plan cultural Modernizarea ,dotarea si reabilitarea unitatilor culturale Satisfactie fata de serviciile Cresterea increderii populatiei in serviciile publice locale, publice locale facilitarea accesului la informatie Colectarea selectiva a Informarea cetatenilor cu privire la colectarea selectiva dar si deseurilor asupra efectelor negativ pe care le prodece nerespectarea acesteia Dezvoltarea pe plan turistic Valorificarea potentialului natural si antropic Dezvoltarea cooperarii Elaborarea de proiecte trasfrontaliere , cu impact pozitiv transfrontaliere asupara comunitatii, consolidarea relatiilor ,perpetuarea traditiilor

Reabilitarea cladirilor Modernizarea tuturor cladirilor apartinatoare domeniului apartinand domeniului public, public. Creearea conditiilor optime de desfasurare a activitatilor. Crearea unui sat de anvergura europeana. afalate in stare de degradare Dezvoltarea contiuna a satelor, a intregii comune. Cresterea suprafetelor cu spatii Cresterea suprafetelor cu spatii verzi, acestea atrag dupa sine verzi destinate recreeri reducerea poluarii, Dezvoltarea, modernizarea Crearea conditiilor optime pentru persoanele din comuna. unitatilor sanitare Dezvoltarea, modernizarea Crearea unor conditii optime pentru desfasurarea activitatilor unitatilor de invatamant didactice, dotarea si modernizarea scolilor.

Se doreste ca până în anul 2027 Comuna Mădăras să devină o comună prosperă ,își doreste să âmbunatatească condițiile de viașă ale populaţiei comunei prin asigurarea accesului la utilităţile de bază, dezvoltarea infrastructurii de transport şi crearea de noi locuri de muncă, oferind un teritoriu rural atractiv pentru tineri. Se urmărește combaterea fenomenului de depopulare prin atragere tinerilor în mediul rural prin oferirea unor condiții cât mai adecvate și mai apropiate de mediul urban în ceea ce privește infrastructura de transport, accesul la utilități și telecomunicații, spații verzi și de recreere, servicii publice și dezvoltare economică . Se doreste o crestere economică prin atragerea unui număr cât mai mare de investitori în zonî atât în agricultură, în industrie dar și servicii. Se vor accesa fonduri europene pentru dezvoltarea continuă a comunei și se va investii și in pregătirea persoanelor responsabile . Se va crea o zonă cu utilitati, infrastructura și pentru crearea unor medii optime pentru dezvoltare Se doreste dezvoltarea activitatilor de cooperare prin bune practici cât și prin schimburi de experiente relevante Se dorește dezvoltarea sectorului educational cât și cultural, prin îmbunatatirea permanenta a conditiilor de derulare a procesului educational , se vor lua masuri pentru prevenirea abandonului scolar cat si promovarea conceptului de inavtare continua. Se va urmarii modernizarea ,dotarea si reabilitarea unitatilor culturale. Se doreste accesul la bunastare a grupurilor dezavantajate, astfel se garanteaza o protectie fata de factorii de mediu cat si utilizarea eficienta a resurselor naturale locale. Comuna este intr-o continua dezvoltare ,astfel in ultimii ani au fost implementate numeroase proiecte si au fost aceesate fonduri europene.

Proiecte de investiții: Execuție sistem de canalizare în toată comuna Modernizare drumuri de exploatare agricolă Modernizări de drumuri intravilan localități Crearea unei piste de biciclete Alimentarea cu gaze naturale a comunei, localitățile Mărțihaz, Ianoșda și Homorog

Dintre proicetele finalizate putem enumera: Finalizate: Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în Comuna Mădăraș, județul Bihor Etapa I - localitatea Mădăras Modernizare drum în zona de producție și depozitare a localității Mădăras Înbunătățirea Infrastructurii Rutiere în Comuna Mădăras People to people - partenership for our common future, ROHU 267 Modernizare DC 91 Mădăras - Mărțihaz Alimentare cu apă a localității Homorog Reabilitare și extindere alimentare cu apă a localităților Mădăras și Ianoșda și alimentarea cu apă a localității Mărțihaz, comuna Mădăras Stadion comunal Comuna Mădăras Reconversie funcțională din Clădire sediu primărie în centru de informare și marketing turistic comuna Mădăras, județul Bihor Modernizare stradă în localitatea Mădăras, județul Bihor Pregătirea drumului transfrontalier de legătură dintre Geszt - Mărțihaz Coordonarea transfronalieră a mobilității de muncă în Mădăras și Mehkerechi Utilizarea transfortalieră sustenabilă a resurselor geotermale în Mădăras și Mehkerechi Modernizare Drumuri Agricole în comuna Mădăras, județul Bihor Teren de sport multifuncțional Școala Generală Mădăras Zid de sprijin, amenajare incintă și alimentare cu apă - canal, Sala de Sport din localitatea Ianoșda Drum colector îa zona de producție și depozitare și acces DN 79 In desfasurare:2016-2021 Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în comuna Mădăras, județul Bihor - etapa II loc. Homorog, Ianoșda și Mărțihaz Modernizare și dotare Cămin Cultural Ianoșda The development of the bike track from Salonta - Bekescsaba cross border area ROHU 140 Reabilitare pod peste Canal colector Modernizare străzi în Comuna Mădăras Alimentare cu gaze naturale în comuna Mădăras,localitatile Homorog, Ianoșda și Martihaz

RAPORT ASUPRA UTILIZARII ALTOR PROGRAME DE FINANTARE NERAMBURSABILA

DENUMIRE AMPLASAMENT NR. SURSE PRIOADA STADIUL DATA OBIECTIV CONTRACT DE DERULA PROIEC FINALIZARI DE FINAN RII TULUI I FINANTARE TARE PROIECTUL UI Modernizare Localităţile C Program 28.05.2008 Finalizat 14.07.2017 DC 91 Mădăras şi 8822/28.04.20 national - Mădăras- Mărţihaz -intravilan 15 HG 14.07.2017 Mărţihaz şi extravilan 577/1997 Domeniul public al OUG Comunei 28/2013 Pozitie in inventar: nr. 1 Lista cheltuielilor eligibile: -lucrari de constructii la obiectiv si servicii conexe Alimentare cu Localitatea Contr.2669/10 Program 10.10.2006 Finalizat 25.05.2008 apă a localităţii Homorog- . 10.2006 national - Homorog intravilan HG 25.05.2008 Domeniul public al 577/1997 Comunei

Lista cheltuielilor eligibile: -lucrari de constructii la obiectiv si servicii conexe Sistem de Localitatea Mădăras C0720AN000 FEADR / 21.09.2016 finalizat 21.09.2019 canalizare şi - intravilan 31560500570/ Masura - 100% tratare a apelor Domeniul public al 21.09.2016 7.2 21.09.2019 uzate în Comunei Comuna Mădăras, Lista cheltuielilor judeţul Bihor eligibile: Etapa I - -lucrari de localitatea constructii la Mădăras faza obiectiv si servicii SF conexe Sistem de Localităţile Contract PNDL 02.08.2016 Finalizat 20.04.2021 canalizare şi Homorog, Ianoşda nr.341/02.08.2 - tratare a apelor şi Mărtihaz 016 02.08.2020 uzate în Domeniul public al comuna Comunei Mădăras, jud. Bihor - etapa II Lista cheltuielilor loc. Homorog, eligibile: Ianoşda şi -lucrari de Mărţihaz constructii la obiectiv si servicii conexe Reabilitare şi Localităţile Contr.387/200 Program 14.12.2007 finalizat 09.09.2010 extindere alim. Mădăras, Ianoşda şi 6 national - cu apă a Mărţihaz OG 09.09.2010 localităţilor Domeniul public al 7/2006 Mădăras şi Comunei Ianoşda şi alim. cu apă a Lista cheltuielilor localităţii eligibile: Mărţihaz, -lucrari de comuna constructii la Mădăras obiectiv si servicii conexe Stadion Localitatea Mădăras Contr.96/200 Program 2013 finalizat 28.12.2013 comunal - intravilan 8 national Comuna Nr.adm.482 OG Mădăras Nr.cadastral 50339 7/2006

Lista cheltuielilor eligibile: -lucrari de constructii la obiectiv si servicii conexe Reconversie Localitatea C3130110605 FEADR - 11.11.2013- finalizat 15.09.2015 funcţională din Homorog - 0003/26.04.20 masura 02.09.2015 Clădire sediu intravilan 11 313 primărie în Domeniul public al centru de Comunei informare şi Nr.cadastral 50585 marketing turistic comuna Lista cheltuielilor Mădăras,jud.Bi eligibile: hor -lucrari de constructii la obiectiv si servicii conexe 6.Modernizare Localitatea Mădăras C4133220112 FEADR - 17.04.2015 finalizat 06.11.2015 stradă în - intravilan 60519701/26. masura - localitatea Domeniul public al 05.2014 322 06.11.2015 Mădăras, jud. Comunei, pozitia Bihor nr.40A Nr.cadastral 53038

Lista cheltuielilor eligibile: -lucrari de modernizare a drumului si servicii conexe Pregătirea Localitatea Contract Programul 01.11.2010 finalizat 20.06.2011 drumului Mărţihaz – HURO/0901/1 de - transfrontalier extravilan 88/ coop.trans 20.06.2011 de legătură 1.1.3. front. HU- dintre Geszt- Lista cheltuielilor RO Mărţihaz eligibile: Măsura -Servicii de 1.1.3. proiectare studii si planuri Coordonarea Comuna Madaras – Contract Programul 01.03.2012 finalizat 28.06.2013 transfrontalieră Comuna HURO/ de - a mobilităţii de Mehkerechi 1001/305/ coop.trans 28.06.2013 muncă în 2.3.2 front. HU- Mădăras şi Lista cheltuielilor RO Mehkerechi eligibile: Măsura -Servicii : cursuri si 2.3.2. traininguri Utilizarea Localitatea Mădăras Contract Programul 01.03.2012 finalizat 22.02.2013 transfrontalieră HURO/1001/2 de - sustenabilă a Lista cheltuielilor 87/ coop.trans 22.02.2013 resurselor eligibile: 1.3.4 front. HU- geotermale în g)Servicii elaborare RO Mădăras şi studii Măsura Mehkerechi 1.3.4. Modernizare Localitatea C125A011160 FEADR - 12.11.2015 Finalizat 30.09.2017 Drumuri Homorog - 500048 din masura - Agricole in extravilan 12.11.2015 125 30.09.2017 Comuna Domeniul public al Mădăras, Comunei, pozitiile Judetul Bihor nr.115-DA 4,116 - DA 5 şi 111-DA9 Nr.cadastrale 53368, 53370, 53411, 53371 Lista cheltuielilor eligibile: -Lucrari de modernizare a drumurilor si servicii conexe -servicii proiectare Modernizare Localitatea Mădăras Solicitare PNDL 2017-2019 finalizat 2020 drum in zona - intravilan finantare OUG de productie şi Domeniul public al nr.39410 din 28/2013 depozitare a Comunei 17.03.2017 localităţii Nr. cadastral 50312, Mădăras 50853, 50606, 50621 Lista cheltuielilor eligibile: -Lucrari de modernizare a drumurilor si servicii conexe

Inbunătătirea Localitătile C PNDR 2017-2019 finalizat 2021 Infrastructurii Comunei Mădăras, 0720RN00011 Rutiere in Domeniul public al 760500283 Comuna Comunei Mădăras Mădăras Modernizare si Localitatea Ianoşda- C0760CN000 FEADR 2017-2019 În executie 2021 dotare Cămin intravilan 21760500402 Masura Cultural Domeniul public al din 7.6 Ianoşda Comunei Mădăras 17.04.2018 -proiectare -executie lucrări The Localitătile Programu 2017 În executie 2021 development of Comunei Mădăras, l de the bike track Domeniul public al coop.trans from Salonta- Comunei Mădăra front. Bekescsaba Interreg V- cross border A RO-HU area 140 FEDR People to Localitătile 152217/2018 Programul 2017 finalizat 2020 people- Comunei Mădăras, de partnership for Domeniul public al coop.trans our common Comunei Mădăra front. future Interreg V- A RO-HU 267 FEDR Reabilitare pod Localitatea 11061/2018 Buget 2018 Faza PT 2021-2022 peste Canal Homorog - local Colector extravilan Domeniul public al Comunei Mădăras Modernizare Localitătile 11059/2018 Buget 2018 Faza SF 2021-2022 străzi în Comunei Mădăras, local Comuna Domeniul public al Madaras Comunei Mădăra Extindere 7210/2018 Buget 2018 Finalizat 2019 Rețea Gaze Domeniul public al local Naturale Comunei Mădăra (lucrari) Alimentare cu Localitătile 11035/2018 Buget 2018 Faza SF 2021-2022 gaze naturale Comunei Mădăras, local/ în Comuna Domeniul public al CNSP(co Madaras- Comunei Mădăra misia de Homorog, strategii și Ianosda și prognoza- Martihaz program)

RAPORT ASUPRA UTILIZARII ALTOR SURSE DE FINANTARE

DENUMIRE AMPLASAMENT NR. SURSE PERIOAD STADIUL DATA OBIECTIV CONTRACT DE A PROIEC FINALIZA DE FINANT DERULA TULUI RII FINANTARE ARE RII PROIECT ULUI 1. Teren de Localitatea Mădăras Contr. Buget 28.05.2008 finalizat 23.08.2011 sport - intravilan nr.adm 1557/17.04.20 local - multifuncţional 224 08 23.08.2011 Şcoala Gen. Domeniul public al Mădăras Comunei Nr. Cadastral 299 2.Zid de sprijin, Localitatea Ianoşda Contr. Buget 28.09.2010 finalizat 15.12.2011 amenajare - intravilan 3348/28.09.20 local - incintă şi nr.adm.587 10 15.12.2011 alimentare cu Domeniul public al apă-canal, Sala Comunei de Sport din Nr.cadastral 50797 localitatea Ianoşda

3.Drum colector Localitatea Mădăras Contr. Buget 28.05.2010 finalizat 13.03.2012 la zona de - intravilan 1844/28.05.20 local - producţie şi Domeniul public al 10 13.03.2012 depozitare şi Comunei acces DN 79 Nr.cadastral 50312 4.Modernizare Localitatea Contr. Buget 23.10.2014 finaliza 16.06.2015 DC 95 Homorog 4176/23.1020 local - Homorog-Tulca Domeniul public al 14 16.06.2015 Comunei Pozitia nr.4 5Extindere şi Localitatea Mădăras Contr. Buget 22.09.2014 finalizat 22.07.2015 Reabilitare Domeniul public al 3764/22.09.20 local - Cămin Cultural Comunei 14 22.07.2015 Mădăras 6.Modernizare Localitatea Ianoşda Contract Buget 2016-2017 Finalizat 2017 Strada în Domeniul public al nr.4802 din local localitatea Comunei 17.10.2016 Ianoșda Pozitia nr.35 Execuție Foraj Localitatea Ianoşda 2018 Finalizat 2018 Apa Potabila Domeniul public al Ianosda Comunei

Se doreste o dezvoltare pe toate sectoarele de activitate, se investeste în modernizare, se doreste ca toate localitațile comunei să se ridice la standarde europene, să beneficieze de toate utilitatile publice pentru un trai decent,civilizat . In ultimii ani comuna a cunoscut un progres. Investiții mari au fost realizate în modernizarea infrastructurii, tronsoane de drum au fost asfaltate , pană în prezent comuna dețien ,cca 42 de km de conducta de apa care este îngropată în subsolul satelor ce formeaza comuna, cu un numar de 3 uzine(gospodarii de apa) de apa potabila ,deci toate satele comunei au introdusă apă potabilă. Sistemul de canalizare pentru localitatea Mădăras a fost finalizat la sfarșitul anului 2019, iar în anul 2021 a fost finalizat și în localitati, Homorog, Ianoșda și Martihaz. Rețeau de gaze naturale a fost introdusa în localitatea Mădăras ,proiect finalizat in anul 2004 și are o lungime de 7km . Urmează o extindere a rețelei și în celelalte localități aparținătoare comunei. S-a realizat o modernizare și asupra rețelei electrice fiind înlocuite și firele de curent. Comuna cunoaște un progres continuu

CAPITOLUL XII.DIRECTII DE DEZVOLTARE STRATEGICA

1.PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Locala a comunităţii Comunei Madaras reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel încât durabilitatea să devină punctul tare al comunităţii locale. Scopul documentului Planul Local de Acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a Dezvoltării Durabile, astfel încât procesul de dezvoltare să poată fi evaluat prin indicatorii de dezvoltare durabilă selecţionaţi ca relevanţi pentru Comuna Madaras. Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Locala a Comunei Madaras. La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare trei faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate: 1. Planul de dezvoltare al PLA (planificare activităţilor) 2. Planul de executare al PLA (implementarea activităţilor) 3. Planul de monitorizare al PLA (evaluarea activităţilor). Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către: • Administraţia Locală - prin Instituţia Primăriei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar strategiei; • Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă; • Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne). Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se aplică într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 10 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare. Periodic, Planul Local de Acţiune trebuie revizuit astfel încât ţintele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Din acest motiv se recomandă ca Planul Local de Acţiune, cuprins în Planul de dezvoltare locala să fie revizuit o dată la 2 ani, chiar dacă este proiectat pentru 7 ani. 2.PRINCIPII SI CONDITII Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care proiectele, numărul acestora şi prioritizarea lor (probabil punctul cel mai sensibil din cuprinsul PLA), precum şi mecanismele instituţionale de aplicare trebuie să ţină cont de interesele acestei comunităţi, respectiv de agentii economici, agricultori, tineri. În PLA orice măsură ce se concretizează într-un proiect trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:  concordanţa între problemele identificate, obiectivele stabilite si proiecte cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare a Comunei Madaras;  existenţa unor resurse financiare limitate, condiţie ce influenţează modalitatea de finanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază proiectele (buget local, finantare externa);  evitarea efectului de evictiune (ca noţiune economică) potrivit căruia o creştere a cheltuielilor publice determină o reducere a consumului sau a investiţiilor private, în condiţiile în care resursele sunt limitate. Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şi cu opţiunile populaţiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;  gradul de popularizare (cunoaştere publică) al unui proiect, prin diseminarea informaţiei în rândul comunităţii locale. În acest sens, PLA va trebui să cuprindă mecanismul dezbaterii publice la analiza proiectelor ce urmează a fi realizate;  implicarea părţilor interesate în realizarea proiectelor;  norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaţii în care agentii economici si fermierii îşi pot fixa reguli pe baze voluntare în situaţia realizării unui proiect fără intervenţia autorităţii publice, prin reglementări. De aceea este bine să se evite suprareglementarea.

3.DIRECȚII STRATEGICE Strategia de Dezvoltare Locală cuprinde 12 direcții stratetegice, fiecare dintre acestea grupând un număr obiective strategice și măsuri specifice: DIRECȚIA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE BAZA

Directia de dezvoltarea a infrastructurii vizeaza in principal obiectivul de imbunatatire a calitatii vietii prin dezvoltarea infrastructurii rutiere si de mediu.

In stabilirea obiectivelor dezvoltarii infrastructurii s-au luat in seama urmatoarele principii:  Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;  Imbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;  Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;  Utilizarea raţională şi eficientă a teritoriului;  Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;  Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe;  Urbanism (privit ca ansamblu de activităţi);  Ameliorarea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;  Crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;  Utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;  Extinderea controlată a zonelor construite;  Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;  Protejarea comunei împotriva dezastrelor naturale şi a riscurilor tehnologice.

Probleme strategice  Grad ridicat de deteriorare a infrastructurii rutiere  Insuficienta dezvoltare a sistemului de iluminat stradal  Existența unor spații publice degradate si neutilizate  Lipsa trotuarelor sau existenta unor trotuare degradate  Insuficiența spațiilor verzi  Poduri ,podețe care necesită reabilitarea

Obiective operationale si prioritati:  Dezvoltarea infrastructurii de gaz  Modernizare infrastructura de transport  Modernizarea sistemului de iluminat public  Valorificarea resurselor regenerabile de energie  Crearea de spatii verzi și parcuri  Modernizarea și reabilitarea drumurilor agricole  Refacerea șanțurilor de scrgere și a trotuarelor de-a lungul drumurilor aferente 

Proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de baza Nr. Titlu proiect Implement Termen Sursa de pro are de finantare iect realizare 1 Dezvoltarea infrastructurii Primaria 2021- Buget local/Buget de gaz Comunei 2027 de stat /Fonduri Madaras Europene 2 Dezvoltare infrastructura de Primaria 2021- Buget de transport Comunei 2027 stat/PNRD/PNDL  Reabilitare DC 23 Ianoşda Madaras /Buget de stat - Tulca /Fonduri  Reabilitare DC 94 şi Dc Europene 94A Ianoşda - Gurbediu  Modernizare Dc 95 Homorog - Tulca şi străzi Homorog  Asfaltare retea stradala in localitățile Mădăras, Inoșda, Homorog și Mărțihaz  Modernizare drumuri agricole  Refacerea șanțurilor de scrgere și a trotuarelor de-a lungul drumurilor aferente

3 Realizarea de investitii in noi Primaria 2021- Buget local/Buget capacitati de producere a Comunei 2027 de stat /Fonduri energiei electrice si termice Madaras Europene prin valorificarea resurselor eoliene 4 Evacuare ape pluviale Primaria 2021- Buget de stat Comuna Mădăras Comunei 2027 Madaras 5 Prelungirea pistei de Primaria 2022- Buget local/Buget biciclete realizata prin Comunei 2027 de stat /Fonduri programul Interreg spre Madaras Europene localitatea Ianosda

DIRECȚIA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ȘI A COMPETITIVITATII ECONOMICE

Strategia Comunei Madaras în domeniul competitivităţii urmăreşte dezvoltarea economiei locale prin spijinirea dezvoltării industriei, creşterea accesului la surse de finanţare, investiţii în productivitate, calitate şi economisirea energiei si dezvoltarea infrastructurii moderne de afaceri. De asemenea, aceasta contribuie la dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi la crearea societăţii informaţionale prin creşterea dotărilor cu echipamente IT&C în întreaga Comuna, în firme, la şcoli, administraţie şi instituţii publice. Se urmăreşte dezvoltarea infrastructurii de IT&C şi a sectorului privat în general, pentru creşterea accesului tuturor categoriilor sociale la informaţie. Nu în ultimul rând, aceasta contribuie la dezvoltarea durabilă prin măsurile/tipurile de acţiuni care prevăd parteneriatul între mediul privat – sectorul de cercetare dezvoltare – mediul educational, promovarea consumului redus de energie, valorificarea surselor regenerabile de energie şi a tehnologiilor alternative, realizarea de produse cu valoare adaugată ridicată, promovarea spiritului inovativ. Strategia de dezvoltare a economiei locale pleacă de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii: încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii şi a cifrei de afaceri; promovarea rolului regional al Comunei Madaras; stimularea şi susţinerea investiţiilor în sectoarele cheie ale economiei în scopul creşterii competitivităţii şi a gradului de ocupare a acestora; identificarea unor noi sectoare de activitate şi localizări spaţiale ale acestora; asigurarea forţei de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul firmelor care îşi desfăşoară activitatea în zonă; stabilirea, susţinerea şi menţinerea parteneriatelor în elaborarea şi aplicarea strategiei; întărirea capacităţii instituţionale în plan local. Probleme strategice: Slaba dezvoltare a sectorului economic comercial Insuficienta exploatare a potentialului turistic Participarea redusa a sectorului agricol in economie (in ciuda potentialului) Distributie dezechilibrata a agentilor economici pe principalele ramuri ale economiei Investitii reduse Insuficienta promovare a spațiilor destinate investițiilor

Obiective si prioritati strategice:  Atragerea de noi investitori  Atragerea investitorilor straini  Diversificarea domeniilor de activitate a IMM-urilor  Sustinerea dezvoltarii industriale prin promovarea spatiilor destinate investitiilor  Crearea unui «brand» local de turism  Creșterea competitivității prin inovare, digitalizare și dezvoltare economică  Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor  Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale comunei în vederea creșterii atractivității și competitivității sectoarelor economice principale  Fructificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetășenilor și al companiilor

Proiecte pentru dezvoltarea competitivitatii economice Nr. Titlu proiect Implementare Termen Sursa de proiect de finantare realizare 1 Valorificarea Primaria 2021-2027 Buget resurselor Comunei local/Buget de naturale în Madaras stat /Fonduri vederea creșterii Europene atractivității și competitivității sectoarelor economice principale 2 Realizarea unui Primaria 2021-2027 Buget Aqua-park in Comunei local/Buget de localitatea Madaras stat /Fonduri Madaras Europene

3 Realizarea de Primaria 2021-2027 Buget studii şi crearea Comunei local/Buget de unei baze de date Madaras stat /Fonduri necesare Europene dezvoltării IMM- urilor 4 Efectuarea unei Primaria 2021-2027 Buget evaluări şi Comunei local/Buget de inventarieri a Madaras stat /Fonduri tuturor spaţiilor Europene (clădiri dezafectate) şi terenurilor destinate investiţiilor 5 Construirea de Primaria 2021-2027 Buget infrastructura Comunei local/Buget de necesara Madaras stat /Fonduri dezvoltarii IMM Europene 6 Sustinerea Primaria 2021-2027 Buget dezvoltarii de Comunei local/Buget de activitatii conexe Madaras stat /Fonduri agriculturii Europene 7 Competitivitatea Primaria 2021-2027 Buget prininovare,digita Comunei local/Buget de lizare și Madaras stat /Fonduri dezvoltare Europene economica DEZVOLTAREA COMUNITARA Politica românească de incluziune socială este o abordare pro-activă care are drept obiectiv creşterea generală a standardului de viaţă al populaţiei şi stimularea câştigurilor obţinute din muncă prin facilitarea ocupării şi promovarea politicilor incluzive cu adresabilitate catre toate grupurile vulnerabile. Incluziunea socială, concept folosit din ce în ce mai mult la nivel european, nu se referă numai la asigurarea de resurse financiare suficiente, ci şi la promovarea participării active a persoanei la viaţa socială prin asigurarea accesului egal la locuire, educaţie, sănătate şi servicii. Pe scurt, incluziunea înseamnă echilibru între drepturile şi obligaţiile individului, strategii pentru grupurile vulnerabile, dezvoltare rapidă a unei economii competitive. În cadrul acestei componente de planificare strategică sunt incluse şase domenii distincte de politici publice care împreună alcătuiesc documentul programatic în domeniul dezvoltării comunitare în comuna Madaras. Cele sase domenii în care se elaborează politicile de dezvoltare comunitară sunt :  1. asistenta sociala  2. sănătate şi asistenţă medicală  3. educatie  4. tineret  5. cultura  6. sport

DIRECȚIA STRATEGICĂ DE ACŢIUNE PRIVIND PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE

1. Asistenta sociala Societatea actuală este confruntată cu o reală problemă de adaptare în domeniul social, unde răspunsurile sunt puţine şi nu par să stopeze fluxul crescând al marginalizării sociale, în expresiile ei cele mai perceptibile, sărăcia şi precaritatea, dar şi de asemenea în formele mai puţin mediatizate, izolarea şi dezinteresul faţă de sine şi faţă de societate. În actuala stare de criză pe care o traversează comunităţile locale şi în special satele, este imperioasă o restructurare a răspunsului şi este necesară adaptarea acestuia la nivelul cerinţelor şi mai ales la precaritatea resurselor. Şi în domeniul social, ca şi în alte domenii, este mai important, mai eficient şi mai ieftin să previi apariţia fenomenelor şi a cazurilor sociale decât să le rezolvi. Pentru o asemenea acţiune preventivă este necesară crearea unei reţele de asistenţă socială la nivelul localităţii, ceea ce presupune o desfăşurare de mijloace de care administraţia locală nu dispune. Se impune deci o armonizare a abordărilor din partea administraţiei publice şi a vieţii asociative locale, o dezvoltare şi încurajare a iniţiativelor care favorizează implicarea comunităţii în rezolvarea problemelor sociale. Prin urmare, pentru contracararea fenomenului social trebuiesc aplicate în teritoriu politici adecvate, specifice fiecărei zone - politici sociale si programe de asistenta sociala menite să prevină excluziunea si marginalizarea socială şi să determine o schimbare radicală in abordarea problematicii sociale. Serviciile sociale (servicii sociale cu caracter primar si servicii sociale specializate) reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. Serviciile sociale se adresează acelei părţi a comunităţii, care din cauza lipsei de incredere in fortele proprii, a conditiilor materiale precare, lipsei de educatie şi a lipsei unui spatiu locativ nu poate să se sustina singura, să-şi asigure cele necesare, fiind determinata sa apeleze la comunitate, de a cărei implicare este nevoie in rezolvarea problemelor sociale. Prin dezvoltarea acestor servicii sociale se urmăreste mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie, cronice sau de urgenţă, in cazul in care persoana sau familia este incapabilă să o soluţioneze singură. In conformitate cu Ordonanta nr 68 din 2003 privind serviciile sociale, beneficiarii de servicii sociale sunt:  persoane si familii aflate in dificultate sau risc;  grupuri sociale in situatii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune sociala;  comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire si combatere a situatiilor de dificultate sau risc.

Probleme strategice:  Dezvoltarea insuficienta a infrastucturii sociale: gospodarii care nu au acces la utilitati, in special comunitatea de etnie rroma  Dezvoltarea insuficienta a serviciilor de consiliere familiala pentru familiile in situatie de risc social  Subfinantarea bugetelor locale pentru plata asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav si a venitului minim garantat  Inechitatea accesului la servicii si beneficii de protectie sociala in cadrul grupurilor de persoane cu handicap datorita distantei fizice de resedinta de judet Obiective strategice  Garantarea unui venit minim pentru fiecare cetatean al comunei prin asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului venitului minim garantat  Asigurarea accesului la serviciile de asistenta sociala a tuturor celor aflati in situatie de risc social  Imbunatatirea formelor de suport pentru persoanele cu handicap si persoanele varstnice  Sprijin pentru populatia de etnie rroma in vederea cresterii oportunitatilor acestora de acces la o viata social – economica prospera  Sprijin pentru cresterea accesului la utilitatile publice  Cresterea numarului de actiuni de combatere a violentei domestice  Dezvoltarea unor forme asistenta sociala teritoriala (maximizarea rolului asistentului social, mediatorului sanitar, moase, infirmiere)  Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate, centrate pe nevoile beneficiarilor  Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi central, în plan intern şi internaţional.  Colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul de prevenire şi combatere a marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie  Facilitarea integrarii socio-economice a persoanelor vulnerabile și comunitățile marginalizate  diminuarea efectelor negative ale îmbătrânirii demografice(ex:programe de îngrijire la domiciliu, cabinete medicale mobile,etc.)

Programe operationale: PERSOANE DEFAVORIZATE

Nr. Titlu proiect Implementare Termen de Sursa de finantare proiect realizare 1 Înfiinţarea Primaria 2021-2027 Fondul ONG in unor servicii Comunei Romania, Obiectivul noi: centre Madaras + ONG general: consolidarea 24 din 24 dezvoltarii societatii pentru copii civile si cresterea tip RESPIRO contributiei la justitia pentru copii sociala, democratie si din grupuri dezvoltare durabila. vulnerabile, Buget local/Buget de grădiniţe stat /Fonduri sociale, centre Europene multifuncţiona le, cabinete mobile de planificare familiala 2 Infiintarea de Primaria 2021-2027 Buget local/Buget de centre Comunei stat /Fonduri rezidentiale Madaras + ONG Europene pentru persoanele varstnice si cu handicap

3 Sustinerea Primaria 2021-2027 Buget local/Buget de infiintarii Comunei stat /Fonduri unor centre Madaras + ONG Europene locale de (parteneri) informare şi consiliere pentru persoanele defavorizate din comuna, pe domenii de interes 4 Înfiintarea/ Primaria 2021-2027 Buget local/Buget de construirea/ Comunei stat /Fonduri modernizarea Madaras Europene si/sau dotarea centre si/sau unități de îngrijire la domiciliu 5 Înfiintarea/ Primaria 2021-2027 Buget local/Buget de construirea/ Comunei stat /Fonduri modernizarea Madaras Europene si/sau dotarea unui centru multifunctiona l 6 Extinderea Primaria 2021-2027 Buget local sistemului de Comunei siguranța și Madaras supraveghere video 7 Construirea și Primaria 2021-2027 Buget local/Buget de dotarea unor Comunei stat /Fonduri locuinte de tip Madaras Europene ANL în comună

2. Sănătate și servicii medicale În perioada tranziţiei, datorita deteriorarii sistemului de sanatate, starea de sănătate a populaţiei a continuat să se deprecieze din cauza combinării mai multor factori:  Creşterea masivă a sărăciei însoţită adesea de scăderea dramatică a accesului la o alimentaţie minimă sănătoasă, la utilităţi publice degradarea condiţiilor de locuit şi scăderea accesului la serviciile de sănătate.  Dificultăţile din procesul de restructurare a sistemului de servicii de sănătate.  Procese de dezagregare socială cu efecte negative asupra stilului sănătos de viaţă: consumul de tutun, de alcool şi mai recent, de droguri. Ca rezultat al acestor factori, ponderea populaţiei vulnerabile din punct de vedere al stării de sănătate este si acum ridicată, fapt ilustrat de mortalitatea ridicată, nivelul scăzut al speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă, rata ridicată de morbiditate şi mortalitate infantilă. Zonele rurale izolate din Romania prezinta o situatie aparte datorita faptului ca accesul persoanelor în vârstă şi cu handicap la serviciile medicale de calitate este de multe ori extrem de dificil. Datorita standardului scăzut de viaţă si accesului limitat la serviciile medicale, inclusiv la cele de sănătate a reproducerii, starea de sănătate a populatiei defavorizate, in special a populatiei de etnie rroma, este mult inferioară restului populaţiei. Izolarea fizica si geografica a populatiei de etnie rroma, lipsa actelor de identitate si a asigurarilor de sanatate constituie un impediment in accesarea serviciilor medicale. Factorii care influenţează negativ starea de sănătate a populaţiei defavorizate sunt alimentaţia deficitară atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, accesul limitat la servicii de sănătate pentru populaţia rroma care trăieşte în mare parte în zone rurale şi aşezări îndepărtate cu conexiuni insuficiente la infrastructură şi utilităţi publice, limitarea accesului la apă şi căldură, precum şi la serviciile de îngrijire medicală. Probleme strategice:  Stare de sanatate advers afectata de cumularea de boli insuficient tratate si de conditii nesanatoase de viata  Alimentatie deficitara a categoriilor defavorizate, conditii mizere de locuit, lipsa de acces la conditii de igiena elementara, inclusiv la apa potabila  Deficit de acces la serviciile de asistenta medicala a femeilor insarcinate, a copiilor din familii defavorizate, a populatiei de etnie rroma datorita numarului mic de cabinete medicale  Lipsa facilitatilor socio medicale pentru persoanele cu handicap  Dezvoltarea insuficienta a serviciilor de planificare familiala

Obiective strategice:  Modernizarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate  Extinderea și diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicilor de familie  Imbunătațirea stării de sănătae a populatiei din comună  Creșterea calității vieții  Dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenta primara si de prevenire ) in vederea cresterii calitatii ingrijirilor si a realizarii unui raport cost –eficienta corespunzator  Asigurarea accesului tuturor cetatenilor la un pachet minimal de servicii de sanatate prin solutionarea situatiei persoanelor neasigurate si a zonelor slab acoperite  Cresterea accesului la asistenta medicala a segmentelor de populatie defavorizat Programe operationale sanatate: Nr. proiect Titlu proiect Implementare Termen de Sursa de realizare finantare 1 Renovare Primaria 2021-2027 Bugetul local cabinet Comunei stomatologic în Madaras comuna

2 Renovare Primaria 2021-2027 Bugetul local cabinet medical Comunei localitatea Madaras Ianoșda 3 Îmbunătăţirea Primaria 2021-2027 Buget condiţiilor Comunei local/Buget de igienico- Madaras stat/Fonduri sanitare în şcoli Europene

4 Organizarea de Primaria 2021-2027 Bugetul campanii de Comunei local/alte surse informare cu Madaras privire la consumul de tutun, alcool si droguri

5 Amenajarea și Primaria 2021-2027 Bugetul dotare Comunei local/alte surse farmacie/punct Madaras farmaceutic în localitatea Homorog

3. Educatie Educatia reprezinta un element cheie al prevenirii riscului saraciei, in promovarea unei societati inclusive cu capacitate in continua dezvoltare de a preveni si absorbi situatiile de excluziune. Sistemul scolar din Romania este bine inchegat institutional, dar a fost puternic afectat in perioada de tranzitie datorita proceselor de dezorganizare care au afectat intreaga societate romaneasca. Ca urmare a acestor procese s-a produs o puternica erodare a semnificatiei participarii scolare in randul segmentelor sarace ale populatiei, factor important in perpetuarea saraciei si excluziunii sociale. Probleme strategice:  Participare scolara scazuta in special din partea copiilor din famiile de etnie rroma  Personal didactic insuficient calificat in comunitatile rurale  Numar mic de mediatori scolari raportat la populatie scolara  Inexistenta unei grădinițe cu program prelungit  Inexistenta unui program after -school  Inexistenta unei sali de sport la Școala Gimnaziala din localitatea Madaras Obiective strategice:  Modernizarea și reabilitarea scolilor și gradinitelor din comuna  Reducerea abandonului școlar,îmbunătățirea accesului la sistemul educațional și sprijin pentru formare și învățarea pe tot parcursul vieții  Imbunatatirea infrastructurii educationale, crearea unui proces modern de învatare adaptat cerintelor  Suplimentarea numarului de personal auxiliar in sistemul educational  Cresterea oportunitatilor educationale a copiilor din familii defavorizate  Dezvoltarea furnizarii serviciilor de transport pentru a menţine accesul mai uşor la educaţie;  Încurajarea si sprijinirea copiilor cu inteligenta peste medie pentru a urma cursurile scolilor superioare  Îmbunatatirea procesului educational prin dotarea scolilor și gradinitelor cu echipamente didactice specifice procesului didactic  Construirea unei sali de sport în localitatea Madaras

Programe operationale: Nr. proiect Titlu proiect Impleme Termen de Sursa de ntare realizare finantare 1 Modernizarea Primaria 2021-2027 Buget local/Buget institutiilor de Comunei de stat/Fonduri invatamant Madaras Europene existente 2 Derularea unor Primaria 2021-027 Bugetul local/alte campanii de Comunei surse constientizare a Madaras + importantei Scoala inscrierii copiilor Madaras la formele de invatamant, in special in randul populatiei defavorizate

3 Construirea unei Primaria 2021-027 Bugetul local/alte sali de sport în Comunei surse localitatea Madaras + Madaras Scoala Madaras

4 Amenajarea Primaria 2021-027 Bugetul local/alte gradinitei cu Comunei surse program Madaras + prelungit în Scoala localitatea Madaras Madaras

5 Înfiintarea unor Primaria 2021-027 Bugetul local/alte programe de Comunei surse after-school Madaras + Scoala Madaras 4. Tineret Tinerii (14-29 ani) reprezinta o categorie de populatie care, pe de o parte a beneficiat de noile oportunitati oferite de societatea romaneasca din ultimii ani, si a suportat masiv, pe de alta parte, costurile tranzitiei.

Probleme strategice:  conditii de locuit precare  degradarea situatiei educationale datorita lipsei resurselor familiei  lipsa politicilor de incurajare a intemeierii familiei in randul tinerilor

Obiective strategice:  Sporirea participarii tinerilor la viata socio-economica si culturala  Cresterea participarii sociale a tinerilor  Atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la margnalizarea si excluziunea sociala a tinerilor prin initierea de proiecte pentru grupurile de tineri aflati in situatie de risc  Înfiintarea zonelor de agrement pentru tineri  Sporirea participării civice a tinerilor – formarea de structuri reprezentative alese de tineri şi formate din tineri care să constituie partener de discuţie pentru autorităţile locale care să transmită nevoile tinerilor aşa cum sunt percepute de aceştia, precum şi sprijinirea acestora să desfăşoare proiecte proprii pentru soluţionarea acestor probleme

Programe operationale tineret:

Nr. Titlu proiect Implementare Termen Sursa de proiect de finantare realizare 1 Reţele de specialişti: Primaria 2021-2027 Bugetul local dezvoltarea unei Comunei echipe de specialişti pe Madaras + diferite sectoare de Scoala Madaras activitate care să se ocupe de programele desfăşurate la nivel de comuna în domeniile respective; 2 Infiinţarea unui centru Primaria 2021-2027 Buget de informare destinat Comunei local/Buget de tinerilor: centralizarea Madaras + stat/Fonduri informaţiei despre Scoala Madaras Europene programele ONG destinate tinerilor, elaborarea de programe proprii: educaţionale şi de petrecerea timpului liber, de reducere/eliminare a excluderii sociale în rândul tinerilor. 3 Infiinţarea unui centru Primaria 2021-2027 Buget local care să Comunei local/Buget de organizeze/elaboreze Madaras + stat/Fonduri aceste programe, Scoala Madaras Europene formarea de lideri care să angreneze tinerii în aceste programe 4 Organizarea unui Primaria 2021-2027 Buget forum anual al Comunei local/Buget de structurilor de tineret, Madaras stat/Fonduri unde să fie identificate Europene şi discutate (în vederea găsirii unor soluţii) problemele specifice acestei categorii de vârstă;

5. Cultura Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup. Definirea propriei strategii în domeniul culturii este importanta pentru comuna in vederea consolidarii şi dezvoltarii calitative a actului cultural, astfel încât comuna Madaras sa fie recunoscuta pe plan regional ca o comunitate care preţuieşte, sprijină şi dezvoltă cultura şi artele şi are un aport cultural valoros pe plan local si regional. Probleme strategice: Slaba dinamică a vieţii culturale: scaderea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural; Lipsa unor politici comunitare în domeniul cultural;  Lipsa dotărilor, lipsa cadrelor didactice auxiliare care să faciliteze învățarea prin acțiune Un slab parteneriat între public și privat Lipsa de interes a cetățenilor fașă de cultură

Obiective strategice:  Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea infrastructurii culturale inovative  Dinamizarea vieţii culturale a comunei: creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural, inventarierea manifestarilor culturale traditionale ale comunei;  Adoptarea unor politici comunitare în domeniul cultural;  Definirea unei identităţi multiculturale a comunei şi promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;  Conştientizarea problematicii cu privire la populaţia de etnie roma ca o componentă a potenţialului multicultural al comunei;  Valorificarea potenţialului multicultural al comunei pentru a încurajarea turismului cultural;  Punerea în valoare a identitatii culturale locale prin acțiuni specifice de promovare , cooperare și informare

Programe operationale: manifestări culturale Nr. Titlu proiect Implementare Termen Sursa de proiect de finantare realizare 1 Dezvoltarea Primaria 2021-2027 Bugetul activitatilor culturale Comunei local/Buget de și artistice Madaras stat/Fonduri Europene 2 Inventarierea si Primaria 2021-2027 Bugetul reinitierea in Comunei local/Buget de practicarea Madaras + Scoala stat/Fonduri traditiilor locale Madaras + ONG Europene

3 Promovarea Primaria 2021-2027 Bugetul obiectivelor turistice Comunei local/Buget de pe baza protocolului Madaras+ stat/Fonduri de colaborarea cu Centrele de Europene centrele de informare din promovare turistica Geoagiu Bai, din Geoagiu Bai, Nehoiu și Nehoiu și Babadag Babadag 4 Organizarea de Primaria 2021-2027 Bugetul târguri, schimburi Comunei local/Buget de culturale între stat/Fonduri diferitele regiuni ale Europene ţării precum precum și schimbul cultural transfrontalier în baza proiectului încheiat în parteneriat cu Mehkere ,Ungaria 5 Organizarea de Primaria 2021-2027 Bugetul evenimente Comunei local/Buget de multiculturale la Madaras stat/Fonduri care participă Europene instituţii educaţionale, culturale (biserici, centre culturale,institutii publice) sărbătorirea multiculturalităţii, prin identificarea unei zile dedicate multiculturalităţii comunei

6. Sport Sportul este definit în Carta Europeană a sportului ca o “activitate mai mult sau mai puţin organizată de practicare a exerciţiilor fizice sub toate aspectele, care provoacă o stare de bine psihofizică, ridică gradul de sănătate al populaţiei, contribuie la ridicarea nivelului calităţii vieţii, are rol de socializare şi poate să producă performanţe sportive la diferite niveluri de participare”. În concluzie, este necesară o elaborare a unei strategii pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea mişcării sportive, deja existente în comuna Madaras. Probleme strategice:  Dificultăţi în domeniul educaţiei fizice şcolare  Baza materială sportivă / de agrement slab dezvoltata  Lipsa unei sali de sport în localitatea Madaras  Slaba promovare a sportului și a sctiviatilor sportive Obiective strategice:  Dezvoltarea sportului pentru toţi: inventarierea spaţiilor de joacă; amenajarea spaţiilor de joacă existente: creşterea numărului de acţiuni civice în cadrul comunităţii pentru reabilitarea unor terenuri cu potenţial de risc crescut;  diversificarea sportului în comuna  Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară: instalaţii (complexe de joacă) adecvate: îmbunătăţirea dotărilor existente pentru a oferi copiilor o gamă cât mai largă de posibilităţi recreative constructive; activităţi recreative în sate.  Susţinerea sportului de performanţă;  Dezvoltarea bazei materiale de agreement si a bazei sportive  dezvoltarea infrastructurii de recreere și agrement

Programe operationale sport: Nr. Titlu proiect Implementare Termen de Sursa de proiect realizare finantare 1 Dezvoltarea unor Primaria 2021-2027 Bugetul local materiale Comunei informaţionale/sesi Madaras + uni de informare Scoala Madaras care să promoveze beneficiile activităţilor sportive 2 Dezvoltarea unei Primaria 2021-2027 Bugetul local/alte oferte sportive locale Comunei surse accesibile pentru o Madaras categorie cât mai largă a populaţiei şi mediatizarea corectă a acesteia 3 Construirea unei săli Primaria 2021-2027 Bugetul local/alte de sport în localitatea Comunei surse Mădăras Madaras

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ȘI A ACTIVITATILOR TURISTICE

Devenită recent stațiune turistica de interes local, 04.12.2021 comuna Mădăras este într-o contiuna dezvoltare pe plan turistic și nu numai. Se încearcă valorificarea ficarui element care s-ar putea transforma într-o atracție turistica. În comuna sunt practicate mai multe tipuri de turism ,insă cu cea mai mare intensitate se practica turismul balnear și de recreere. Cele mai importante resurse sunt apele termale găsite inpanzele freatice de pe teritoriul acesteia. Acestea au bogate proprietăți curative și au temperaturi ridicate creeân și un confort turistilor care frecventeaza strandul termal din localitatea Mădăras. Pe lângă acest tip de turism se dorește dezboltarea turismului rural dar și a agroturismului, încercând sa promovam produselor agricole , ranvierea traditiilor și a obiceiurilor din zona. Având în vedere pozitionarea strategica, la DN 79 în aceasta parte a comunei se practica și un turism de tranzitie.

Probleme strategice:  Insuficienta promovare pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti  Pregatire profesionala redusa in acest domeniu  Lipsa unei infrastructuri turistice( unitati de cazare insuficienete)  Insuficienta promovare a agroturismului Obiective si prioritati strategice:  sporirea potențialului turistic prin reînvierea traditiilor  valorificarea cadrului natural existent  incurajarea în ceea ce privește dezvoltarea fermelor și gospodariilor autorizate pentru practicarea agroturismului dar și pentru promovarea produselor traditionale  dezvoltarea zonelor de agrement și recreere  accesarea programelor de finantare  măsuri pentru atargerea operatorilor economici de a activa în domeniul turismului

Proiecte pentru dezvoltarea competitivitatii economice Nr. Titlu proiect Implementare Termen Sursa de proiect de finantare realizare 1 Promovarea Primaria 2021-2027 Buget turistica a Comunei local/Buget de Comunei Madaras stat /Fonduri Madaras Europene

2 Valorificarea Primaria 2021-2027 Buget potențialului Comunei local/Buget de Madaras stat /Fonduri natural Europene

3 Reabilitarea Primaria 2021-2027 Buget obiectivelor Comunei local/Buget de turistice Madaras stat /Fonduri Europene

4 Crearea unor Primaria 2021-2027 Buget spatii de Comunei local/Buget de agrement și Madaras stat /Fonduri relaxarae Europene 5 Extinderea Primaria 2021-2027 Buget spatiilor verzi Comunei local/Buget de Madaras stat /Fonduri Europene 6 Realizarea unor Primaria 2021-2027 Buget panouri Comunei local/Buget de indicatoarea Madaras stat /Fonduri pentru a evidentia Europene principalele obiective turistice 7 Încurajarea Primaria 2021-2027 Buget dezvoltarii Comunei local/Buget de agroturismului Madaras stat /Fonduri Europene

STRATEGII DE DEZVOLTARE PENTRU MEDIU Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător, mediul ambiant sau și mediul natural, este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o regiune a sa, în care evoluează ființele sau lucrurile. Dintre aceste condiții fac parte atmosfera, temperatura,lumina, relieful, apa, solul etc., precum și celelalte ființe vii și lucruri. Mediul are un rol foarte important în procesul evoluției ființelor vii, care, la rândul lor, sunt un factor de transformare a mediului Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.

Protecția mediului presupune: Gospodărirea rațională a resurselor; Reconstructia ecologică a mediului; Evitarea poluării mediului; Evitarea dezechilibrului prin conservarea naturii; Descoperirea cauzelor care afectează mediul; Proiecte complexe, rațional fundamentate.

Probleme strategice:  Grad redus de reciclare  Ignoranta populatiei în ceea ce privește colectarea selectiva a deseurilor  Suprafete reduse de culturi ecologice  Spatii verzi insuficiente  Atitudine indiferenta fata de protecția mediului  Lipsa informațiilor legate de normele europene de mediu în rândul populatiei dar și al intreprinzatorilor Obiective si prioritati strategice:  Implicarea populatiei în activitățile de educatie ecologica  Introducerea surselor regenerabile de energie  Accesarea de fonduri din surse europene sau naționale pentru sustinerea proiectelor de mediu  Implicarea populatiei în activități de colectare selectiva a deseurilor  Infiintarea unui serviciu profesionist pentru situații de urgenta

Proiecte pentru dezvoltarea competitivitatii economice Nr. Titlu proiect Implementare Termen Sursa de proiect de finantare realizare 1 Eficientizarea , Primaria 2021-2027 Buget modernizarea și Comunei local/Buget de extinderea Madaras stat Fonduri sistemului de Europene/PND iluminat public în R/Fondul de comuna mediu

2 Reabilitarea Primaria 2021-2027 Buget termica a Comunei local/Buget de Madaras stat Fonduri cladirilor aflate Europene/Fond în administratia ul de mediu domeniului public 3 Imbunatatirea Primaria 2021-2027 Buget sistemului de Comunei local/Buget de colectare selectiva Madaras stat /Fonduri a deseurilor Europene

4 Dezvoltarea Primaria 2021-2027 Buget transportului Comunei local/Buget de ecologic, Madaras stat /Fonduri nemonitorizat ,pri Europene n extinderea unei piste de biciclete care sa lege localitatile intre ele

STRATEGII DE DEZVOLTARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE

Procesul de reforma a administratiei locale se afla in faza de implementare a strategiei de descentralizare guvernamentala. Programele de reformă ale administraţiei publice, care se încadrează în contextul general al strategiei de dezvoltare economico- socială pe termen mediu şi lung cuprind, ca element cheie, activităţile destinate realizării unor servicii publice locale puternice. Strategia subsecventă de descentralizare a gestiunii şi finanţării administraţiei publice se bazează pe definirea clară a rolului autorităţilor publice locale, coroborat cu rolul celorlalte entităţi publice interesate, de la nivel local şi central. Termenul de descentralizare se defineşte ca un mecanism prin care autorităţile administraţiei publice locale primesc autoritatea şi resursele cu care să poată lua decizii în privinţa furnizării de servicii publice. Descentralizarea este un mix de funcţiuni şi relaţii administrative, fiscal-bugetare şi politice, toate aceste coordonate trebuind sã fie avute în vedere la proiectarea procesului de reformã. Descentralizarea este un proces complex, care implicã numeroase entitãţi regionale, instituţii şi sectoare sociale. Din punct de vedere geografic, entitãţile implicate sunt la nivel internaţional, naţional, subnaţional (la noi judeţean) şi local. Cum descentralizarea este unul dintre segmentele cheie ale procesului de democratizare a societãţii, la elaborarea strategiilor de descentralizare este foarte important sã se asigure cadrul adecvat de contabilitate, transparenţã şi responsabilizare a tuturor instituţiilor implicate. Un cadru de descentralizare trebuie să clarifice atât responsabilităţile ce revin administraţiei publice locale privind cheltuielile, cât şi cele privind încasarea veniturilor. Alocarea responsabilităţilor trebuie sincronizată cu alocarea resurselor. Un sistem eficient trebuie să asigure:  dezvoltarea rolului autorităţilor administraţiei publice locale în conformitate cu principiile autonomiei locale şi cu mecanismele economiei de piaţă;  stabilirea resurselor financiare totale ale autorităţilor administraţiei publice locale în concordanţă cu obligaţiile lor de administrare;  autonomia de decizie a autorităţilor administraţiei publice locale, inclusiv cu privire la cheltuieli, în scopul creşterii eficienţei cheltuielilor publice şi al sporirii responsabilităţii faţă de electorat a acestor autorităţi;  stimularea autorităţilor administraţiei publice locale pentru depunerea de eforturi vizând mobilizarea de resurse proprii;  administrare simplă şi costuri reduse de funcţionare;  un sistem transparent de transferuri bugetare bazat pe criterii obiective, stabile şi obligatorii;  compensarea efectelor unor diferenţe de venituri între diferite administraţii locale asigurând oricărui cetăţean cel puţin un nivel minim de acces la servicii de importanţă vitală;  mecanisme de sprijinire a dezvoltării infrastructurii publice şi finanţarea adecvată a acesteia;  concordanţa cu cerinţele de stabilizare macroeconomică. De asemenea, APL trebuie să desfăşoare un dialog susţinut şi continuu cu populaţia locală şi, pe de altă parte, să întreprindă acţiuni de cooperare cu celelalte grupe de interes, pentru a realiza un puternic parteneriat public-privat. In baza acestor principii, s-a elaborat planul de actiune pentru dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale a Comunei Madaras.

Probleme strategice  Lipsa serviciilor necesare implementarii procesul de descentralizare guvernamentala  Lipsa personalului necesar unei administratii de tip european

Obiective si prioritati strategice:  Intarirea capacitatii de management strategic si de planificare a actiunilor  Rationalizarea furnizarii serviciilor locale si intarirea managementului resurselor umane prin anagajarea de personal calificat si perfectionarea celui existent  Implementarea unui sistem de monitorizare si evaluare a performantei eficient  Dezvoltarea de parteneriate pentru accesarea fondurilor pentru dezvoltarea interna si externa

Nr. Titlul proiectului Implementare Termen de Sursa de crt. realizare finantare 1. Certificarea calităţii Administraţia locală 2021-2027 Bugetul local serviciilor furnizate către populaţie 2. Sistem informatic Administraţia locală 2021-2027 Buget local/alte integrat şi toate instituţiile surse interinstituţional publice din localitate 3. Reabilitarea/ Administraţia locală 2021-2027 Bugetul Amenajarea sediului local/alte surse Primariei 4. Instruirea Administraţia locală 2021-2027 Buget local/alte funcţionarilor publici surse in domeniul aplicării politicilor publice si a legislaţiei comunitare 5. Dezvoltarea de Administraţia locală 2021-2027 Buget local/alte aptitudini de şi ONG-le de profil surse comunicare pentru personalul din administraţie publică locală (cursuri de limbi de circulaţie internaţională, limbaj mimico-gestual şi limbaj specific persoanelor cu surdocecitate) 6 Dezvoltarea,moderni Administraţia locală 2021-2027 Buget local/alte zarea și diversificarea surse serviciilor publice

Concluzii

Întocmirea acestei strategii s-a bazat pe o metodologie normală utilizată pentru acest tip de lucrare. Procesul a demarat cu discuțiile preliminare avute la nivel de administrație al comunei Mădăras, procedânduse în continuare la strângerea informațiilor necesare realizării strategii. Acest proces a fost unul laborios fiind luate informații atât din surse secundare cât și din surse primare identificate pe teren. După culegerea datelor și informațiilor inițiale a fost făcută o consultare în elaborarea acestei strategii cu entitățile interesate (Primăria Comunei Madaras, agenții de turism, asociații și fundații din domeniu, mass media, persoane fizice, etc). În urma acestor discuții au fost trase concluzii importante care au dus la completarea informațiilor avute la dispoziție și la continuarea întregului proces. Dezvolatarea comunei nu reprezinta doar o problema a autoritatilor locale ci tine de vointa si capacitatea comunitatii de a defini obiective strategice si de a le transpue in programe. Comuna Madaras,se confrunta cu probleme specifice ale unei comune in plina dezvoltare. Comunitatea locala trebuie sa isi asume aceasta pozitionare si sa o foloseasca in interesul dezvoltarii locale. Comuna Madaras ,detine un profil strategic deosebit de puternic in ceea ce priveste dezvoltarea industriala.Valorificarea la standarde de eficienta ridicata a acestor resurse pot duce la dezvoltarea unui profil creativ si inovativ unic in regiune. Comuna Madaras trebuie sa isi asume cu adevarat rolul regional pe care si-l urmeaza. Localizarea avantajoasa in judet ,trebuie dulata de o actiune strategica rationalancapabila sa speculeze domeniile in care comuna Madaras detine cu adevarat avantaje in comparatie cu alte comune. Cresterea calitatii vietii in comunitatea din Madaras este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltarii viitoare a comunei. Existenta unei administratii publice performante este esentiala pentru dezvoltarea strategica a comunei. Succesul strategiei la nivel tactic si operational depinde de capacitatea conumitatii de a forma grupuri comune de lucru( administratie-grupuri interesate care sa implementeze programele structurale la nivel strategic, sa le monitorizeze, evalueze ,corecteze in timp). Ca și concluzie finală a strategiei putem să reținem următoarele aspecte: Comuna Mădăras poate să devină un pol de atracție pentru turism în condițiile în care va putea să își pună în evidență punctele forte și să aibă un plan de promovare eficient. Deoarece condițiile naturale, culturale, istorice nu i-au conferit avantaje semnificative față de alte zone învecinate, in afara apei termale, acest lucru poate fi compensat printr-o promovare adaptată nevoilor consumatorului de turism dar si prin accesarea de fonduri europene atat de catre primarie cat si de catre agentii economici. Prezenta strategie de dezvoltare este un instrument necesar și util care poate fi completata la anumite intervale de timp în măsura în care apar informații noi iar contextul economico-social-cultural-turistic poate suferi modificari in timp.

BIBLIOGRAFIE

1. Enciclopedia Geografică a României, ediţia III revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Dan Ghinea, Bucureşti, 2002; 2.Melinda Cândea, Florina Bran, Spaţiul geografic românesc. Organizare. Amenajare. Dezvoltare. Ed. Economică, Bucureşti, 2001 3. https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/ 4.Arhitectura programelor operaționale – politica de coeziune 2021-2027 5.Propuneri priorități naționale de investiții în perioada 2021-2027 6.Pregătirea documentelor naționale de programare (acțiuni 2019) 7.Monografia Județului Bihor 8.Arhiva Primariei Madaras 9.Anuarul Statistic al României - Institutul Național de Statistică; http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 10.Strategoia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani 11. Nemeș, Gheorghe (1998).Biserica din Homorog. Oradea: Editura Lumina 12. Ioan Caciora-Istoricul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Homorog