Comisia Pentru Administraţie Publică Şi Amenajarea Teritoriului

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Comisia Pentru Administraţie Publică Şi Amenajarea Teritoriului Parlamentul României Camera Deputaţilor COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI Bucureşti, 15.05.2018 Nr. 4c-6/241 Către, BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAŢILOR Vă înaintăm, alăturat, raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, retrimisă comisiei sesizate în fond, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport, cu adresa nr. Plx 87/2018, din 14 mai 2018. VICEPREŞEDINTE, ION CĂLIN Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului Telefon: 021.414.1125, 021.414.1126; Fax: 021.314.69.34; e-mail: [email protected] Parlamentul României Camera Deputaţilor COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI Bucureşti, 15.05.2018 Nr. 4c-6/241 R A P O R T S U P L I M E N T A R asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României În şedinţa Plenului Camerei Deputaţilor din ziua de luni, 14 mai 2018, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Pl.x 87/2018), Comisiei pentru administraţie publică și amenajarea teritoriului în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport. Pentru această inițiativă legislativă s -a întocmit raportul nr.4c-6/150 din 8 mai 2018 prin care s-a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise și un amendament respins. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. La întocmirea prezentului raport suplimentar Comisia a avut în vedere: - avizul favorabil al Consiliului Legislativ (nr.222/19.03.2018) - punctul de vedere favorabil al Guvernului (nr.644/13.04.2018) Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea ș i completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, în sensul modificării terminologiei utilizate şi actualizării denumirii şi 2 componenţei unor unităţi administrativ-teritoriale. Se propune ca, în anexă, în cazul unităț ilor administrativ-teritoriale care conțin în denumirea acestora litera ”î” aceasta se va înlocui cu litera ”â” prin aplicarea regulilor stabilite prin Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la ”â”ș i ”sunt” în grafia limbii române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.51 din 8 martie 1993. Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă și raportul inițial în şedinţa din 15 mai 2018. La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 deputaţi, din totalul de 24 membri ai comisiei. La dezbaterile care au avut loc a participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Sirma Caraman - secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionaleși Administrației Publice. În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei, s-a hotărât cu majoritate de vorturi (6 abțineri) , adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu amendamente admise prezentate în Anexa ce face parte integrantă din prezentul raport suplimentar. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. VICEPREŞEDINTE, SECRETAR, ION CĂLIN ANGELICA FĂDOR Șef serviciu, Sofia Chelaru Consilier, Roxana Feraru 3 Anexa AMENDAMENTE ADMISE Nr. Amendamente propuse Motivarea crt. Text Legea nr.2/1968 Text inițiativă legislativă (autorul amendamentelor amendamentului) propuse 0 1 2 3 4 1. LEGE Nemodificat pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României 2. Art.I. - Legea nr.2/1968 Nemodificat privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr.54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează: 3. 1. Articolul 2 se modifică Nemodificat și va avea următorul cuprins: Art.2. - Capitala României ”Art.2. - (1) Capitala României este municipiul Bucureşti. este municipiul Bucureşti. (2) Municipiul București este organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotate, denumite sectoare.” 4 4. 2. Articolul 3 se modifică 2. Articolul 3 se și va avea următorul cuprins: modifică și va avea următorul cuprins: Art.3. - Judeţul este ”Art.3. - Judeţul este alcătuit Art.3. - Judeţul este Îndreptarea unei alcătuit din oraşe şi comune - din oraşe şi comune - unităţi de alcătuit din oraşe şi erori materiale. unităţi de bază ale organizării bază ale organizării administrativ- comune - unităţi de bază administrativ-teritoriale a ţării teritoriale a ţării - în funcţie de ale organizării - în funcţie de condiţiile condiţiile geografice, economice, administrativ-teritoriale a geografice, economice şi sociale şi de legăturile culturale şi ţării - în funcţie de social-politice, etnice şi de tradiţionale ale populaţiei.” condiţiile geografice, legăturile culturale şi economice, sociale, tradiţionale ale populaţiei. etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. (Autor: Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, dep. Adrian Solomon - PSD, dep Szabó Ödön - UDMR și dep. Csép Éva Andrea - UDMR) 5. 3. Articolul 4 se modifică Nemodificat și va avea următorul cuprins: Art.4 - Oraşul este Art.4 - (1) Oraşul este centrul de populaţie mai unitatea administrativ-teritorială dezvoltat din punct de vedere urbană, caracterizată de o economic, social-cultural şi densitate mare a populației și care edilitar-gospodăresc. concentrează activități soc io- Oraşele care au un culturale și activități economice număr mai mare de locuitori, o predominant neagricole. însemnătate deosebită în viaţa 5 economică, social-politică şi (2) Orașele care au un număr cultural-ştiinţifică a ţării sau mai mare de locuitori, o care au condiţii de dezvoltare însemnătate deosebită economică, în aceste direcţii pot fi socială și culturală la nivel județean organizate ca municipii. sau național, pot fi declarate Oraşele în care îşi au municipii, în țiilecondi Legii sediul organele de conducere nr.351/2001 privind aprobarea ale judeţului sînt oraşe- Planului de amenajare a teritoriului reşedinţă. național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.408 din 24 iulie 2001, cu modificărileși completările ulterioare. (3) Orașele și municipiile sunt alcătuite din localități componente sau din localități componente și sate ce aparțin orașului, respectiv municipiului, după caz. (4) Localitatea în careși î au sediul autoritățile administrației publice aleșului ora sau municipiului este localitate reședință de oraș, respectiv de municipiu, după caz. (5) șele,Ora respectiv municipiile, în careși î au sediul autoritățile administrației publice ale județului sunt orașe reședință de județ respectiv municipii reședință de județ.” 6 6. 4. Articolul 5 se modifică Nemodificat și va avea următorul cuprins: Art.5. - Comuna este Art.5. - (1) Comuna este unitatea administrativ- unitatea administrativ-teritorială teritorială care cuprinde rurală, caracterizată de o densitate populaţia rurală unită prin mai mică a populației, unită prin comunitate de interese şi comunitate de interese și tradiții, în tradiţii, fiind alcătuită din unu cadrul căreia se șoarădesfă sau mai multe sate, în funcţie activități predominant agricole. de condiţiile economice, social- (2) Comunele cuprind unul culturale, geografice şi sau mai multe sate. demografice. Prin organizarea (3) Satul în care șiî au sediul comunei se asigură autoritățile administrației publice dezvoltarea economică, social- ale comunei este sat-reședință de culturală şi gospodărească a comună.” localităţilor rurale. Satul în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţă. 7. Art.6. - Oraşele şi 5. Articolul 6 se abrogă. Nemodificat comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unităţi administrativ-teritoriale distincte. 8. Art.7. - Oraşele şi 6. Articolul 7 se abrogă. Nemodificat comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezării lor, prezintă importanţă pentru 7 ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice. 9. Art.8. - Municipiul 7. Articolul 8 se abrogă. Nemodificat Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate. Sectorul agricol Ilfov este subordonat municipiului Bucureşti. 10. 8. După alineatul (1) al Nemodificat articolului 9 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins: ”(2) Pentru fiecare județ, localitățile reședințe de municipii și orașe, sunt înscrise la punctul ”A. Municipii” respectiv punctul ”B. Orașe”, la prima poziție de la coloana ”Localități componente ale municipiului” sau la coloana ”Localități componente ale orașului”, după caz, iar satele- reședință de comune sunt înscrise la punctul ”C. Comune”, la prima poziție de la rubrica ”Satele componente”.” 11. 9. În anexă, în cazul Nemodificat unităților administrativ-teritoriale care conțin în denumirea
Recommended publications
  • JUDEŢUL MUREŞ Cu Reşedinţa În Municipiul Tîrgu Mureş
    JUDEŢUL MUREŞ cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş Municipii............................ 4 Oraşe ............................... 7 Localități componente ale municipiilor și ale orașelor......... 32 Comune .............................. 91 Sate ................................ 486 - din care, aparțin de municipii și orașe ...................... 33 A. MUNICIPII -------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi componente Sate ce aparţin crt. municipiului ale municipiului municipiului -------------------------------------------------------------------- 1. TÎRGU MUREŞ 1. TÎRGU MUREŞ - 2. Mureşeni 3. Remetea 2. REGHIN 1. REGHIN - 2. Apalina 3. Iernuţeni 3. SIGHIŞOARA 1. SIGHIŞOARA 1. Hetiur 2. Angofa 3. Aurel Vlaicu 4. Rora 5. Şoromiclea 6. Venchi 7. Viilor 4. TÂRNĂVENI 1. TÂRNAVENI 1. Bobohalma 2. Botorca 3. Cuştelnic B. ORAŞE ---------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi Sate ce aparțin crt. oraşului componente oraşului ale oraşului ---------------------------------------------------------------------- 1. IERNUT 1. Iernut 1. Cipau 2. Deag 3. Lechinţa 4. Oarba de Mureş 5. Porumbac 6. Racameţ 1 7. Sălcud 8. Sfîntu Gheorghe 2. LUDUŞ 1. LUDUŞ - 2. Avrămeşti 3. Cioarga 4. Ciurgău 5. Fundătura 6. Gheja 7. Roşiori 3. MIERCUREA 1. MIERCUREA 1. Beu NIRAJULUI NIRAJULUI 2. Dumitreştii 3. Lăureni 4. Moşuni 5. Şardu Nirajului 6. Tâmpa 7. Veţa 4. SĂRMAŞU 1. SĂRMAŞU 1. Balda 2. Larga 3. Moruţ 4. Sărmăşel 5. Sarmăşel-Gară 6. Titiana 7. Vişinelu 5. SÂNGEORGIU DE PĂDURE 1. SÂNGEORGIU DE PĂDURE 1. Bezid 2. Bezidu Nou 3. Loţu 6. SOVATA 1. SOVATA - 2. Căpeţi 3. Ilieşi 4. Săcădat 7. UNGHENI 1. Ungheni 1. Cerghid 2. Cerghizel 3. Moreşti 4. Recea 5. Şăuşa 6. Vidrasău C. COMUNE ----------------------------------------------------- Nr. Denumirea Satele crt. comunei componente ----------------------------------------------------- 1. Acăţari 1. Acăţari 2. Corbeşti 3. Găieşti 4. Gruişor 5. Murgeşti 6. Roteni 7. Stejeriş 8. Suveica 2 9. Vălenii 2. Adămuş 1.
    [Show full text]
  • Geomorphological Hazards from the Reghin Hills with Risk Potential
    RISCURI ŞI CATASTROFE, NR. XVI, VOL. 20, NR. 1/2017 GEOMORPHOLOGICAL HAZARDS FROM THE REGHIN HILLS WITH RISK POTENTIAL I.A. IRIMUŞ1, J. SZILÁGYI 1 Abstract: Geomorphological hazards from the Reghin Hills with risk potential. Current geomorphological processes have direct and indirect effects on both the environment and human activities. The exposed elements at risk are the population, settlements, infrastructure, economic activities and services that are in the area with potential manifestations of hazard. This study aims to identify the potentially hazardous geomorphological processes in Reghin Hills. Key words: hazard, geomorphological process, geomorphological risk, Reghin Hills. 1. INTRODUCTION Panizza et al. (1999) define geomorphological risk by "the probability that certain geomorphological processes take place in a time in a territory with a specific intensity, causing loss of life or property damages". As the first element of risk, hazard is the source of an extreme event, with an energetic discharge at a certain time and in a magnitude difficult to predict, which causes imbalance on the development scale of systems towards a new equilibrium estate (Mac, Petrea, 2003). Geomorphological hazards interference with anthropogenic systems lead to risk appearance (Irimus, 2006). The frequency or hazard repeatability (vulnerability) condition risk appearance (geomorphic, hydrological, climatic, etc.). 2. DATA AND METHOD The geomorphological hazards manifestation is conditioned by natural factors (lithology, morphometric parameters of relief, climatic conditions), as well as anthropogenic factors (misuse of agricultural land, uncontrolled exploitation of natural resources) (Irimus, 2008; Szilagyi, Irimus, 2013 2016). The main geomorphological processes with risk potential, which are present in the studied area can be grouped into: fluvial processes (depth erosion, lateral erosion, 1 Babes-Bolyai Universioty, Faculty of Geography, Doctoral School of Geography, Cluj- N., [email protected]/ [email protected].
    [Show full text]
  • Discharge Alterations of the Mures River, Romania Under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century
    Water 2015, 7, 2753-2770; doi:10.3390/w7062753 OPEN ACCESS water ISSN 2073-4441 www.mdpi.com/journal/water Article Discharge Alterations of the Mures River, Romania under Ensembles of Future Climate Projections and Sequential Threats to Aquatic Ecosystem by the End of the Century Anastasia Lobanova *, Judith Stagl, Tobias Vetter and Fred Hattermann Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK), Telegraphenberg A 31, Potsdam 14473, Germany; E-Mails: [email protected] (J.S.); [email protected] (T.V.); [email protected] (F.H.) * Author to whom correspondence should be addressed; E-Mail: [email protected]; Tel.: +49-331-288-207-53. Academic Editor: Athanasios Loukas Received: 22 April 2015 / Accepted: 22 May 2015 / Published: 9 June 2015 Abstract: This study aims to assess the potential alterations in the hydrological regime attributed to projected climate change in one of the largest rivers in the Carpathian Area, the Mures River, and to estimate associated threats to riverine ecosystem. The eco-hydrological model, Soil and Water Integrated Model (SWIM), was applied on the Mures River basin, calibrated and validated against records at a gauging station in Alba-Julia town. A set of nine future projections for climatic parameters under one emissions scenario A1B over the period 1971–2100 were fed into the SWIM model. To provide functional link between hydrological regimes and riverine ecosystems, each of the nine simulated discharge time series were introduced into the IHA (Indicators of Hydrological Alterations) tool. Triggered changes in hydrological patterns of the Mures River were assessed at the basin and sub-basin scales.
    [Show full text]
  • Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa
    Varga E. Árpád: Utolsó frissítés: 2010. március 3. Erdély etnikai és felekezeti statisztikája, 1850-2002 Magyar–román helynévmutató Almásegres, Agrişu Mare (Târnova, AR) A, Á Almasel, Almăşel (Zam, HD) Almásfegyvernek, Fegernic (Sârbi, BH) Abafája, Apalina (mun. Reghin, MS) Almásgalgó, Gâlgău Almaşului (Bălan, SJ) Abásfalva, Aldea (Mărtiniş, HR) Almásiratos, Almaş-Iratoş Curtici (or. Curtici, AR) Abosfalva, Abuş (Mica, MS) Almásköblös, Cubleşu (Cuzăplac, SJ) Ábránfalva, Obrăneşti (Ulieş, HR) Almásmálom, Malin (Nuşeni, BN) Abrudbánya, Abrud (or. Abrud, AB) Almásmező, Bicaz-Chei (Bicaz-Chei, NT) Abrudfalva, Abrud-Sat (or. Abrud, AB) Almásmező, Poiana Mărului (Poiana Mărului, BV) Abrudkerpenyes, Cărpiniş (Roşia Montană, AB) Almásnyíres, Mesteacănu (Almaşu, SJ) Abucsa, Abucea (Dobra, HD) Almásrákos, Racâş (Hida, SJ) Ácsfalva, Aciuţa (Pleşcuţa, AR) Almásrétje, Poiana Mereni Lemnia (Lemnia, CV) Ácsva, Avram Iancu (Vârfurile, AR) Almásróna, Ravensca (Şopotu Nou, CS) Adalin, Adalin (Dragu, SJ) Almásszelistye, Almaş-Sălişte (Zam, HD) Ádámos, Adămuş (Adămuş, MS) Almásszentmária, Sântă Maria (Sânmihaiu Ádámvölgy, Adămeşti Ploscoş (Ploscoş, CJ) Almaşului, SJ) Adorján, Adrian (Livada, SM) Almásszentmihály, Sânmihaiu Almaşului (Sânmihaiu Aga, Brestovăţ (Brestovăţ, TM) Almaşului, SJ) Agadics, Agadici (or. Oraviţa, CS) Almástamási, Tămaşa (Cuzăplac, SJ) Ágostonfalva, Augustin (Ormeniş, BV) Almaszeg, Voivozi (Popeşti, BH) Ágotakövesd, Coveş (or. Agnita, SB) Almaszeghuta, Huta Voivozi (Şinteu, BH) Ágya, Adea (Sintea Mare, AR) Alménes, Minişel (Tauţ,
    [Show full text]
  • Partea I Vol V
    PROIECTANT: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE PARTEA I. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE VOLUMUL V AGRICULTURA, INDUSTRIA, SERVICIILE. TURISMUL, PATRIMONIUL CULTURAL, RESURSE UMANE, ANALIZA FIRMELOR 2012 REACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN, JUDEŢUL MUREŞ Partea I-a Analiza situaţiei existente VOLUMUL V STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 7. Agricultura, industria, serviciile economice 8. Turismul, patrimoniul cultural, resurse umane, analiza firmelor BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ PROIECTANT: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE 2012 1 COLECTIV DE ELABORARE Director de proiect: prof. univ. dr. geogr.-urb. Jozsef Benedek Director de proiect-adjunct, Responsabil pentru baza de date: lector dr. Titus Man Consultanţi ştiinţifici: prof. univ. dr. geogr.-urb. Pompei Cocean prof. univ. dr. Nicolae Ciangă arh. Gheorghe Elkan conf. univ. dr. arh. Radu Călin Spânu Cadru natural: prof. univ. dr. Dănuţ Petrea prof. univ. dr. Ioan Aurel Irimuş asist. univ. Zoltan Pal Potenţialul economic: conf. univ. dr. ec. Dana Bako lect. dr. Alexandru Păcurar lect. dr. Sorin Filip asist. univ. ec. Ştefana Varvari ec. Marius Cristea Populaţie: conf. univ. dr. Voicu Bodocan lect. dr. Filip Ipatiov Reţeaua de localităţi: lect. dr. Raularian Rusu Infrastructura teritorială: conf. univ. dr. Vasile Zotic lect. dr. geogr.-urb. Puiu Viorel lect. dr. Mihai Vodă Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului: conf. univ. dr. Liviu Muntean conf. univ. dr. ing. Radu Mihăescu lect. dr. geogr.-urb. Iuliu Vescan Rolul microregiunilor în dezvoltarea judeţului Mureş: lect. dr. ec. Reka Horvath dr. Daniel Pop Planşe, baza de date: lect. dr. Titus Man lect. dr. Ioan Fodorean asist. univ. Ciprian Moldovan 2 Cuprins 7. AGRICULTURA, INDUSTRIA, SERVICIILE ECONOMICE 4 7.1.
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    A FLANGED-AXE DISCOVERED AT PETREȘTI-DEALUL NETOTU (ALBA COUNTY) AND SOME REMARQUES ABOUT THE DETECTORISTS Abstract: Starting from a recent discovery realized in the area of Petrești (Petersdorf, Sebeș, Alba County), the present study try to add new data to Marius-Mihai CIUTĂ the bibliography of the end of Copper Age and Early Bronze Age on the Sebeș ”Lucian Blaga” University, Sibiu River Valley, as well as regarding the phenomenon of metal detection on the [email protected] Romanian territory. The subject is not a new one, but it captures a paradigm shift in the case of the authors, in what we can define as: the management Radu TOTOIANU of the relations between public institutions of the Romanian State and ”Ioan Raica” Museum, Sebeș, owners of metal detectors interested of using these devices to discover [email protected] archaeological artifacts. The most correct - deontological and moral - would be that the central idea to which we must refer permanently when we talk about this phenomenon, be that of the primordial attention paid to the DOI: 10.14795/j.v7i3.551 context and the artifact i.e. the Cultural Heritage. As long as the legislation ISSN 2360 – 266X still in function, does not unequivocally define the concept of ”fortuitous (accidental) discovery”, and archaeological sites (at least those that are known ISSN–L 2360 – 266X officially!) are not signalized, marked and delimited, according to low (!), public representatives and archaeologists will be put frequently in the situation to find ”emergency solutions” which must have in the central plan the idea of protecting the archaeological heritage.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficial Partea I
    PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 536 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 7 august 2007 SUMAR Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 856. — Hotărâre privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural .................................... 2–32 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 536/7.VIII.2007 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind repartizarea de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2006, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — (1) Se aprobă repartizarea sumei de 208.005 mii lei, Art. 3. — Unităților administrativ-teritoriale prevăzute în pe proiecte și pe tranșe, din sumele defalcate din taxa pe anexele nr. 1 și 2 li se asigură finanțarea proiectelor respective valoarea adăugată pentru finanțarea Programului de dezvoltare din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, pe anul bugetelor locale, până la nivelul sumei rezultate în urma 2007, după cum urmează: îndeplinirii procedurii de atribuire a contractului de achiziție a) tranșa a doua, potrivit anexei nr.
    [Show full text]
  • Geosciences in the 21 Century______
    GEOSCIENCES IN THE 21st CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest, 2019 Organizatori: Sponsorul volumului: GEOSCIENCES IN THE 21ST CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of Professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest 2019 NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY – GeoEcoMar – ROMANIA 23-25 Dimitrie Onciul St. 024053 Bucharest Tel./Fax: +40-021-252 30 39 Contact: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Geosciences in the 21st century / editors: Antoneta Seghedi, Victor Mocanu, Gheorghe Ilinca. - Bucureşti : GeoEcoMar, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-94742-7-3 I. Seghedi, Antoneta (ed.) II. Mocanu, Victor (ed.) III. Ilinca, Gheorghe (ed.) 55 Cover: Nicoleta Aniţăi © GeoEcoMar 2019 Printed in Romania CONTENTS Foreword..................................................................................................................................................7 Nicolae Anastasiu The energy mix – the key to performance in the 21st century................................................................8 Alexandru Andrăşanu Geoconservation as a new discipline within Geosciences………………………………………………………………….10 Eliza Anton, Mihaela-Carmen Melinte-Dobrinescu Biostratigraphy of the Istria Basin (Nw Black Sea Shelf) based on calcareous nannofossils……………….14 Laurenţiu
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Judet Cerc Livrare Localitate KM Aditionali Bucuresti Resedinta Sectorul 1 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 2 0 Bucuresti Resedint
    Judet Cerc livrare Localitate KM aditionali Bucuresti Resedinta Sectorul 1 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 2 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 3 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 4 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 5 0 Bucuresti Resedinta Sectorul 6 0 Ilfov Cerc 1 1 Decembrie 0 Ilfov Cerc 1 Afumati 0 Ilfov Cerc 1 Balotesti 0 Ilfov Cerc 1 Dumbraveni 0 Ilfov Cerc 1 Saftica 0 Ilfov Cerc 1 Berceni 0 Ilfov Cerc 1 Bragadiru 0 Ilfov Cerc 1 Branesti 0 Ilfov Cerc 1 Islaz 0 Ilfov Cerc 1 Pasarea 0 Ilfov Cerc 1 Vadu Anei 0 Ilfov Cerc 1 Buciumeni 0 Ilfov Cerc 1 Buftea 0 Ilfov Cerc 1 Balaceanca 0 Ilfov Cerc 1 Caldararu 0 Ilfov Cerc 1 Cernica 0 Ilfov Cerc 1 Posta 0 Ilfov Cerc 1 Tanganu 0 Ilfov Cerc 1 Chiajna 0 Ilfov Cerc 1 Dudu 0 Ilfov Cerc 1 Rosu 0 Ilfov Cerc 1 Chitila 0 Ilfov Cerc 1 Rudeni 0 Ilfov Cerc 1 Ciolpani 0 Ilfov Cerc 1 Izvorani 0 Ilfov Cerc 1 Luparia 0 Ilfov Cerc 1 Piscu 0 Ilfov Cerc 1 Ciorogarla 0 Ilfov Cerc 1 Darvari 0 Ilfov Cerc 1 Clinceni 0 Ilfov Cerc 1 Olteni 0 Ilfov Cerc 1 Ordoreanu 0 Ilfov Cerc 1 Copaceni 0 Ilfov Cerc 1 Corbeanca 0 Ilfov Cerc 1 Ostratu 0 Ilfov Cerc 1 Petresti 0 Ilfov Cerc 1 Tamasi 0 Ilfov Cerc 1 Buda 0 Ilfov Cerc 1 Cornetu 0 Ilfov Cerc 1 Darasti-Ilfov 0 Ilfov Cerc 1 Creata 0 Ilfov Cerc 1 Dascalu 0 Ilfov Cerc 1 Gagu 0 Ilfov Cerc 1 Runcu 0 Ilfov Cerc 1 Dobroesti 0 Ilfov Cerc 1 Fundeni 0 Ilfov Cerc 1 Domnesti 0 Ilfov Cerc 1 Teghes 0 Ilfov Cerc 1 Dragomiresti-Deal 0 Ilfov Cerc 1 Dragomiresti-Vale 0 Ilfov Cerc 1 Zurbaua 0 Ilfov Cerc 1 Cozieni 0 Ilfov Cerc 1 Ganeasa 0 Ilfov Cerc 1 Moara Domneasca 0 Ilfov Cerc 1 Piteasca 0 Ilfov Cerc
    [Show full text]
  • Vilmos Tánczos Hungarians in Moldavia
    Source: www.kia.hu/konyvtar/erdely/moldvang.pdf No. 8 April 1998 Vilmos Tánczos Hungarians in Moldavia Occasional Papers 8. Vilmos Tánczos: Hungarians in Moldavia Original title: „Hányan vannak a moldvai csángók?” Published in Magyar Kisebbség 1–2 (7–8), 1997 (III), pp. 370–390. Translation by Miklós Zeidler Linguistic editing by Rachel Orbell Sponsored by the Illyés Foundation Editors László Diószegi Nándor Bárdi András Gyertyánfy ISBN 963 03 4942 6 ISSN 1418-6802 Teleki László Foundation H-1125 Budapest, Szilágyi Erzsébet fasor 22/c. 1. The Term „Csángó” Csángó is the official designation as well as the popular name for Hungarians living in Moldavia. (Ethnic Hungarians living in the Ghimes/Gyimes Pass and in Sacele/Hétfalu near Brasov are also called Csángós, and the term is sometimes used even for those Szeklers who, having migrated eastwards to Bukovina in the late 18th century, were later resettled in the Carpathian Basin.) The etymology of the name of this ethnic group reveals an interesting detail in the history of the Csángós: according to a widespread, yet never fully verified hypothesis, the word Csángó derives from the verb csang/csáng (i. e. to wander, stroll, ramble, rove etc.) and thus the name of this ethnic group clearly refers to the migratory, colonising character of the Csángós. (BENKŐ 1990 p. 6., GUNDA 1988 p. 12–13., SZABÓ T. 1981 p. 520.) The Moldavian Hungarians themselves do not constitute a homogeneous group, either historically or linguistic–ethnographically. The majority of researchers disagree with the use of the term Csángó as a general designation for them, preferring to differentiate between the earlier Moldavian Hungarians who were settled there in the Middle Ages, and the fleeing Szeklers who arrived in the 17th–19th centuries (most of whom arrived at the end of the 18th century).
    [Show full text]
  • Selection, Opportunism and Conceptual Contradictions
    Archeometriai Műhely 2014/XI./2. 81 SELECTION, OPPORTUNISM AND CONCEPTUAL CONTRADICTIONS IN THE MOUSTERIAN FROM THE CARPATHIAN CAVES (ROMANIA) A NYERSANYAG KIVÁLASZTÁSA, OPPORTUNIZMUS ÉS FOGALMI ELLENTMONDÁSOK A KÁRPÁTOK BARLANGJAINAK (ROMÁNIA) MOUSTIERI KULTÚRÁJÁBAN ELENA-CRISTINA NIŢU1; MARIN CÂRCIUMARU2 1„Princely Court” National Museum Târgovişte, Museum of Human Evolution and Technology in Palaeolithic, 4 Stelea Street, Târgovişte 130018, Dâmboviţa County, Romania, 2Valahia University of Târgovişte, Doctoral School, 32-34 Lt. Stancu Ion Street, Târgovişte 130105, Dâmboviţa County, Romania E-mail: [email protected], [email protected] Abstract Between the settlements dating from the Middle Palaeolithic in Romania, a special place is held by the Mousterian from the Carpathian caves which provided lithic industries made of a great diversity of local rocks: flint, chaille, chert, jasper, radiolarite, quartz, quartzite, quartzolite, andesite, basalt, diorite etc. So far, all the specialized studies highlight the use of rocks other than flint, chaille or chert as a form of substitution of the high-quality raw materials missing in a certain area. As the use of certain types of rocks provides particular technological and typological features to the material culture from the Carpathian caves, we shall attempt to understand to what extent the Mousterian dwellers of the Carpathian caves chose, for debitage, certain categories of rocks with different mechanical properties and petrographic characteristics. The types of rocks analysed in this article come from the following Mousterian settlements: Bordul Mare Cave from Ohaba Ponor, Curată Cave from Nandru, Cioarei Cave from Boroşteni and Muierii Cave from Baia de Fier. Besides the prevalent use of local rocks, which denotes opportunistic behaviour and particular adaptability in relation to resources existing around the settlements, we find there are differences in selecting the types of raw material.
    [Show full text]