revistă culturală editată de Uniunea Scriitorilor din România finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Anul LXVIII * nr. 8 (826) * august 2017
Adrian Popescu TRANSILVANIA, MEMORIA ÎNTREGIRII 3 LECTURI ÎN ATELIER
OCTAVIAN BOUR – 80 Ovio Olaru [POEME] (prezentare de Alex Ciorogar) 40 texte de Negoiță Lăptoiu & Ovidiu Pecican 4-5 UNGHIURI ȘI ANTINOMII Laura T. Ilea DEZOBEDIENȚA EPISTEMICĂ Ruxandra Cesereanu SCOTOCIND DUPĂ LICORNE A TEORIILOR DECOLONIALE (IV): TRICKSTER-UL (POVESTĂȘIA LUI MORTZI BACSI) 6 ȘI ARTA NEGOCIERII 42 Ion Buzași O CARTE ANIVERSARĂ: VLĂDICA Nicolae Silade [POEM] 45 INOCHENTIE 11 Ștefan Manasia ALY STEINMETZ, UN OM 46 Andreea State JAZZ POETRY – POETICI SPONTANE 13 Titu Popescu BARCELONA, GAUDÍ ȘI DALI 47 VIOREL CACOVEANU – 80 UNGHIURI ȘI ANTINOMII Iuliu Pârvu LA ANIVERSARĂ: VIOREL CACOVEANU 17 Viorel Cacoveanu O TEZĂ DE DOCTORAT 19 Călina Părău VINOVĂȚIA ȘI CHIPUL 50
Mihai Banciu [POEME] 21 CONFLUENȚE Andreea Stoica DOI ONIRICI ATIPICI: Maria Fărîmă POETICA LUI EMILIAN GALAICU-PĂUN 23 WALTER BENJAMIN ȘI FEDERICO FELLINI 53 TRADUCERI b MĂTUȘA JULIA ȘI CONDEIERUL 57 Autoportret în oglinda convexă (19): Alice Notley (traducere şi prezentare de Alex Văsieş) 25 RECENZII Adrian Emil Rus PRINTRE MICRO-EPOPEI ȘI EPOPEI Ion Pițoiu GELLU NAUM, „ULTIMUL SUPRAREALIST EȘUATE 59 ADEVĂRAT” 27 Ana-Maria Băcanu DINCOLO DE SINE, DINCOLO Ștefan Damian [POEME] 28 DE MARE 59 Adrian Țion GEORGE VULTURESCU ESEIST 29 Roxana Pop RE-SCRIERE CREATIVĂ 60 Eva Sărășan DESPRE UN GÂNDAC ÎN CĂMAȘĂ CRONICA LITERARĂ PORTOCALIE & POEZIE 61 Ion Pop ALTE „ISTORII DESPRE O LUME ARTE CARE A FOST” 30 Felix Nicolau ZAHAR FAȚĂ CU OBLOMOV: Ioan-Pavel Azap LA MOARA CU NOROC, TANDREȚURI CONTONDENTE 32 O CAPODOPERĂ SEXAGENARĂ 62 Ovidiu Pecican ADEMENIRI ȘI SUPRAVIEȚUIRI 33 JAZZ CONTEXT Victor Cubleșan SUB ZODIA CANCERULUI 34 Virgil Mihaiu CORNELIU STROE, SAU ARDEREA Doina Curticăpeanu „FEMINISIA” 37 PÂNĂ LA CAPĂT (II) 63
Andrei Moldovan PROFIL DE POET 39 Ilustraţia numărului: Octavian Bour Pe copertă: desen de Ion Barbu
Director: Adrian Popescu Redactor şef: Ruxandra Cesereanu
Redactori: Victor Cubleşan, Vlad Moldovan, Radu Toderici Redactor asociat: Virgil Mihaiu
Consiliul consultativ: Aurel Rău, Ion Pop, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Vlad
http://revisteaua.ro/
Revista se găseşte de vânzare la sediul redacţiei din Cluj, str. Universităţii nr. 1 şi în magazinele din reţeaua Inmedio. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr. 133, Bucureşti (contact: [email protected] şi dl. Eugen Crişan tel. 0212127988 sau 0727872276)
Revista Steaua încurajează dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identifică neapărat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor.
ISSN 0039 – 0852 A vreo directivă idelogică, roasă pentru unromancier şi,fără atrasa cineva Dar tema este,epice şiartificialitatea. cred, gene talentul celui care seîncumetăsăspargă poncifele subestimăm autorii, totul depinde, bineînţeles, de nea intenţii, sauchiarvolume încheiate, sănune tr-un roman istoric. putea S-ar ca atare, caIon.I.C.Brătianu, evocate armerita în- categoric de anvergură europeană, recunoscuţi la politicieni dinRegat, inteligenţeGoga ale vremii, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod şiOctavian siIvănenii Vasile Goldiş, Vasile Lucaciu, IuliuHossu, apropiatul decembrie 2018. aceste g răspunsul, dat şide şi dincolo deCarpa ideii deunitate naţională, manifestată dincoace calm alnormalităţii civilizate apropiatei sărbători aReîntregirii, cuunsuveran mi separcăartrebui a argumente face maimultdec o imaginară tribună. Tonul de liniştitalexpunerilor deun patriotism exclusivistdeparte clamat de la unui patriotism real, evident să lerezum, menţionez doarc trebui sărbă cod unveritabil alonoarei, rar lapoliticieni,pe scurt, după 1944,este acelaşi omdemn,păstrător alunui demonstreazăManiu caracter după partid transilvăneni.de 70.000militari Devenit destrămat,jurământul dat numaipuţin Imperiului va aduce înArdeal, tânărlocotenent derobat de cel alUnirii, care Iuliu Maniu, unveritabil artizan istoric întreaga viaţă aomuluipoliticardelean roman major. separe exemplară Mi vestitele „credenţiale”, arputea alcătui materia unui obştilor, depreoţi şiînvăţă tualilor sauaoamenilorsimpliconduşi defrunta ga laMarea Unire adele participării şi apoibucuria istoric delaAlbamarelui Iulia. act Toată pregătirea ne putem aş Transilvania, memoriaîntregirii ţ Figurile delatran aleUnirii, deprim-plan ilor dinsatele şioraşelele ardelene, aintelec România literar publicatem cititrăspunsurile unorscriitori, în ânduri rezonândânduri cu Unire, opozant alregelui Carol alII-lea, torit Centenarul Unirii. Marii tepta naraţiunii laapariţia a moderne ă către mineamintitei reviste, cu înlegatur ţ i. Aş vrea să-micompletez şezate aşacumera pevremuri, marea s tori, toţi prevăzuţi cu ş să în cazul de f â i alfirescului tradiţiei lucrurile învederea lucrurile t cel inflamat. Astfel ă cumodulcumar şi principii. existe dejaaseme ă ideile şi spiritul ideileşispiritul î n acest context ărbă Nu vreau toare din a Arestat ţă Adrian Popescu şef de , sunt şii - - - - -
borarea, va fi cea dinanuljubiliar. completată cunumenoi,care şi-auanunţat cola sa apare înavanpremieră editorială. Ediţia revizuită, cere cu deosebire semnalată, chiar dacă antologia 1918cutexte dela1Decembrie consistenteactul se Occident, spre valorile europene. Toţi trei, nunumaiei,staucufaţa citit peplatou cumseştie... Unirii, mulţimilorActul noastră”) va avea LaAlba Iuliaa domiciliuforţat. regimului comunist („Credinţa noastră este viaţa ferm, moareManiu înpu Vaida-Voevod, trei entuziaşti tineri şi idealişti. Iuliu pregIuliu Maniu erou deroman. NumaipuţinIuliuHossu, cucare consistent cuto dorim moment aniversar pe care-l cate dacănuchiarprimul, Unirii, într-un complex Consiliului local, este printre volume primele dedi financiar al sprijinul Cluj-Napoca Primăriei Filialeiaparţinând UniuniiScriitorilor, cu tipărită Laurei Poantă.aparţine Mircea Petean etc. sugestiv-simbolică, îi Coperta, Pintea, Vasile Sav, Traian Ştef, Marcel Mureşeanu, BădescușiIonCocoraHoria la Virgil Ioan Mihaiu, Ion Mureşan, Gheorghe Grigurcu, DinuFlămând, nume diverse, delaIonHorea, IonBrad, IonPop, ardelean. Poezia dedicată temei transilvane strânge „spectral simţ alistoriei semneazătexte deanalizăcultural Popescu, Livia Titieni etc., numecuunpronunţat Vlad, Vasile Pecican, Ovidiu Rad, Ilie Muscă, Titu Teodor Cătineanu, Ion Taloş, Vasile Igna, Alexandru Petreu,Marta Ruxandra Cesereanu, Ştefan Borbély, Dâncu, IoanBolovan, Mircea Muthu, Mircea Popa, Prelipceanu, Er. Dem. Grigorescu, Vasile Sebastian Blandiana, Ioan-Aurel Pop, Petru Poantă, Nicolae Petraş, misepare convingătoare. inteligent argumentată în introducerea sa de Irina enumerare aautorilor care susţintema transilvană, şi înseamnă cuvint O l Transilvania dincuvinte ă e este o oglindă fidelă a ceea ce a însemnat episcop unitneînduplecat depromisiunile udabilă inţiativă a Irinei Petraşudabilă inţiativă aIrinei deaîntâmpina ă ”, sauevocări eseuri ale spa ș i actual. genius loci transilvannicusgenius loci ă teşte Unirea, alături de Alexandru şcărie, IuliuHossu, altcaracter , oantologie solidă, îndreptată Transilvania din Aş ț iului spiritual iului spiritual . Darsimpla adar, Ana ț ii c â t mai ş spre i al ◆ ă - - ,
3 STEAUA 8/2017 EDITORIAL 4 STEAUA 8/2017 text de text Negoiţă Lăptoiu BOUR şi-a dozat curigoare gesturile, boeme şi evitândpopasurile până laseveritate, cureplică scânteietoare înanturaj public, Sobru luicivicadecvat. cularitatea saleşi firii comportamentul tate, găsesc explicaţia impresionantului său palmares în parti şi-acâştigatfaptelor care Bour oridicată notorie prin Octavian oprelungităDupă cunoaştere echivalare şiobiectivă a critică ficative pătrunderiîn consacrate şipatrimoniimuzeale. colecţii şipremii,de timpafost cusemni distincţii onorat cuimportante distilat înesenţe creative, motivpentru care ladiverse intervale tiv. Contemporaneitatea asimţit dinpliningeniozitatea, umorul ferm, rezuma linearalert, inconfundabil fervenţa ductului prin un pronunţat simţ sintetizator, un stil detimpuriu făurindu-şi uman.I-adevenit purificare caracteristic a comportamentului este absurd, de asanare, angajându-se într-un lăudabil efort de încercând stigmatizarea viciilor, otrimitere înridicol aceea ce tora şi-aîndreptat dinurmă săgeatasatiric, unuiincisivspirit atât pulsaţiile pozitive, darmaialesanomaliile. Asupra aces latumultulcotidian. Cu findiscernământparticipant i-asesizat unui remarcabil deînţelepciune, izvor s-aconvertit într-un lucid elanulinspirativ. dea-şisimţi încăfertil satisfacția temeiul În creative,performanţe atât înţară, cât şiînstrăinătate, darşide recunoscută, preţuită şiproiectată laparametrii uneiînalte dea-şivedease poate opera bucura nunumaidecertitudinea Bour Octavian Aflat maestrul la vârsta uneiluminoasesenectuţi, ţinută graficăcu anul1971–superba a revistei adevărat modulcumaasigurat prin titludeglorie –începând editoriale şipublicaţii,apariţii câştigându-şi,deasemenea,un original, grafician, ilustrator, tehnoredactor alunor referenţiale cu maximădăruire, inspiraţie şieficienţă înpostură decreator devenit unviguros exponent altimpuluisău, manifestându-se a fiînacord cu exigenţele şia S-a dorit contemporane aleartei. se native, dublate depermanentacultivare asensibilităţii pentru pilduitor, încazullui,devalorificare integrală ageneroase resur valorilordurabile.în perimetrul Ereflexul unui comportament şi-adobânditcondiţia Bour dereprezentantOctavian demarcă „La Mulți ani!”.„La Mulți laaniversare, Bour trului Octavian dininimă,un colegial șicald adeziunea laolucidăşifraternă comuniune. maes dorim Să-i promptitudine, auamplificat orizontul nostru existenţial prin salegrafice,pledoariile configurate cu văditălimpezimeşi ficate şiingeniozitate. cu recunoscuta-i vervă Drept urmare, disponibilităţile multiple alesoluţiilorcomputerizate, valori elocinţă şisavoare, şi-aasociat peparcurs, logic şievocativ, constructiv,nerv care a asigurat transpunerilor sale grafice profundă reflecţie. La incisivităţile unui accentuat şi distinct ipostaze, niciodată repetitive, care auantrenat receptorul la rosturile majore aleexistenţei, conferind fiinţei umaneinfinite facilităţile efemere. Posedând o sagacitate de invidiat, a intuit Î ultimei jumătăţi deveac, cunoscutulșiapreciatul grafician n spaţiul cultural românesc şi internaţional, pe parcursul Steaua . ------A descifrabilă pemapamond. oriunde ceruri eleate, fără grija deatrimite săgețidirecte contemporanilor luiromâni, ciaspirând laouniversalitate dureros șicoroziv. Pe este lângăei,Bour precum unpresocraticcuPlatonși Aristotel. înraport Elplutește în original experiența luiGrosz),fructificând altratării protagoniștilor,și nuînultimulrând printr-un cinism grafice semnateBour printr-un soide realism social, altminteri strident expresionist (cubune rezultate, cel de tembel absolut dintr-ale lui Mardale. ști Ambiipostcomuni caricaturi ști se deosebesc de propunerile omul generic. Elnuare aerulde „gușter” alhomunculilorcare împrumute uneledintre tentele personajului,acesta sedovede dinurmă ște, ladrept vorbind,și afiînsu O din filmulcăruiasedesprind, de zeci deani,noișicadre aproape cinematografice,ște stârne uimiri întâlneșteși ipostaziazăunduhalperplexității aflate lalimitadintre spontaneitate și joc. omulețul Uneori, acest fel alluiGoyanul satiricdinmediaactuală, șiDaumier. deabordare artistic arealității atrecut nervul prin satirice șiumoristice, pecare Leonardo leimproviza pentru Lodovico Moro. Il Darînainte deadebușîndese arefanilor săișioamenilordespirit rădăcini vechi, delagraffiti-urile romanedin Pompeiladesenelecutâlc, revărsarenindu-și talentul într-o grafice deobiecte și,cabonus, folosind șiculoarea. informaticii încoace el își exersează imaginația ce După ș liniedupălinie, întu cornucopii vreme târzii. delaexplozia dedecenii ahașurat Bour hârtia dată exclamație însă,launnoubilanț deetapă,așîncepe printr-o deplăcutăuimire înfața revelației unei știlor sunt garanția exersării seama arti uneltelor ladimensiunileperformanței. șiaproiectelor abiaschițate timpurii a expierilor șiprea desneterminate, deanipe acumulările adeseori personaleîndomeniulcare seilustrează.a performanței Cum cultura română afost multăvreme una de dilatat pentru a permite o pregătire pe îndelete corpus majoreproduce înve uneiarte șminte uninestimabil instrument de acest simple șiopulentul fel: mărturia împreună cu(saufără) Biblioteca Centrală Universitară șicufilialalocalăaBibliotecii Academiei, arputea Goga, clujeanșiBiblioteca Octavian Muzeulinagurării unuiasemenea depozit deArtă șicatalog virtual. autorul însuși.Poate acesta, căprilejul alcelebrării a80deanilanaștere, artrebui să devinămomentul unei viețicare, spre meașiacelorlalți admiratori bucuria aisăi,continuă. Cu siguranță nuîlare nicimăcar contemporane,a ClujuluișiRomâniei deschisăalumii. defaptopropunere peharta cu potențial impact auajuns să alcătuiască Bour ooperă majoră,ști aleluiOctavian înimagini, copilăriei –,productele artistice Perjovschi, alecăruimetafore imagistice regresează pânălatipuldesenuluipreșcolar cucretă peasfaltul sub cuvântulMinimaliste grafică. în felul lor–nuseamănă,daraduccu formula ce l-a consacrat peDan față decontigent, creațiile bourești iauoanumitădistanță șideceea ce îndeobște seînregimentează pic deliteratură. săîncerce peoricine Desfid poveste săletraducă într-o făcutădincuvinte... o viață întreagă s-aînvecinat Bour șis-aîmprietenitdesenelepecare cuscriitori, leproduce explicații simple, numaipuțindecât obligândlareflecție niștenu suportă replici zen. Pe deși dealtăparte, Tipul de imagini-parabolă pe care cel născut odinioară în Bucovina îl oferă, într-un continuu, spectacol Despre demaimulte pânăacum, bucurosBour amscris graficianul ori căopotface.Octavian De astă Nu cred că există un corpus – măcar virtual –cutoate lungul Nu cred imaginile căexistă uncorpussemnate –măcarvirtual de-a demaestrulBour Având unaeroarecum frizând, șiîntrucâtva abstract, geometric înfelul lor, forma „pură”, fără concesii A GraficaBour, lui intens esențializată vrea săspună,dincolo unortratări deprilejul encomiastice, căîncazulluitimpulcreației afost suficient tingerea unuiprag nueste devârstă impresionantniciodată indiferentă. înviața unuiartist Aceasta ș remarca aicișifaptulcădesenelemaestruluiclujeannufolosesc cuvintele. Elenuaunevoie de c mărturisitor pentru mărturisitor ta vian text de text Ovidiu PecicanOvidiu B i execuția de virtuoz a unui artist deexcepție.gândirea cumiezșiexecuția aunuiartist devirtuoz our și de o plasticitate a liniei elegante, cândcurbată,frântă, –80 și dexteritatea cu o productivitate infinit superioară, împli și o exprimare suficient de amplăși de mulțumitoare pe măsura timpului,autorul însuși mai vitalășipersuasivă.și, tot De maimult, ipostaza pusălatreabă s-arputea deBour săfie datorat luiGopo. Launposibilbilanț însă, În desenulromânescÎn degencel maifaimos vreun filmdeanimație. niciodată deșansaaconcepe șidearegiza lui. Nupotdecât săregret nuadispus căBour dește privitoru adeziuni complice din partea legitime, eldobân pecândcualte prilejuri omuleț defelul acesta arputea părea cel împânzesc desenelelui Ion Barbu, șinicipe nu auînele a început să și nici - - - -
5 STEAUA 8/2017 6 STEAUA 8/2017 V mai păzeau ceva, niște resturi, ni ște niște amintiriori două licorne delaintrarea încastel, relativ intacte, râu decătre comisarii cele comuni 1945.Doar ști, prin aufost,invidiat-o însă,aruncate sutălasută.Cărțile în fost fabuloasășipecare J.L. Borges ( și nudoarel)arfi închipui căa de volume bibliotecă pecare într-o mi-o anotimpului șiaariței. Odinioară aicis-auaflat 9.000 înspinare,secole) pecare odescendență îipoartă a Castelul acesta cariatdevine, cutoți anii(vreo patru Ruxandra Cesereanu lui Mortzibacsi) (povestãºia dupã licorne Scotocind de gourmet reportaj ză-șoferiță. Pentru dată prima amfost de cuprinsă prietenă de idei & voroave, fost care ne-a Andrei șideojunăscotocitoare recidivistă deruine, ultima dată, aș cum am precizat deja, alături de dejapomenită. fată carteziană oară cuAndrei Codrescu, avid delicorne, șicuaceeași iarapatra săfieînminunattorinez dornic (Roberto), pe nume și un japonez liric Yoshiro), a treia oară cu un peregrini (Călina, cumonumesceu, ofată carteziană, dărâmătură, adouaoară cudoiprieteni narativi și carerier nu sedădeaînlăturidelaagăsimister într-o fost aicidepatru pânăacum:odată ori cuunaventu să ocautșivizitez ritualic, cuvariiprieteni. Am rea acestei ruinepecare, detrei aniîncoace, amajuns licornelecomplet. cele douăsegăseachiarvigoa În fantasme. Cred lornus-adărâmat cădinpricina totul, În 2016 am ajuns aici de două ori, vara 2016amajunsaicidedouăori, șitoamna,În lul Kornis, la 50 de km deClusium,carelul Kornis, eoruină. la50dekm ara eceva obișnuitpentru minesăajunglacaste
și călău - - - - licornelor. Nu aflăm acolo, căsuntem în căutarea i-ammărturisit vorbăreață șimistică.Cercetându-ne eapentru ce ne pecarepustnic-maestru nul-auitat niciodată. lor pelumeaasta.Fetița fugeacândapucalaacel homeopatice despre rostul plantelor șialpietre pustnic, iaracel eremit oînvățase destuletaine pe când era fetiță, aflase în pădure Gabriella un doamna grof care decâțiva pierise ani.Odinioară, și pământurileacestuia decătre Kornis, Gabriella de satul Mănăstirea, lăsat veghetor peste castel fost viceprimar dinsatulș Neri încoace. Șiașamaflat călicornele s-argăsila Piști, de tip oscotocireprietenă îmidădeaughessăpornim licornelor.soarta Cum Andrei șimaitânăra noastră vârstă care arfiputut întrebați, laoadică,despre aici, între microbiștii rustici, se găseau lui Mănăstirea jucaufotbal cubărbații dinaltsat. Iar să apere ruineledeladestrămarea completă? licornele păzitoare audispărut, cinearmaifiputut diabil, fără putința deafisalvat. Căci dacăînseși fuseseră furate, iarcastelul săsenăruieireme urma lor. capulmeustăruiaobsesivideeacălicornele În goale, ampriceput călicornele numaisunt lalocul o paralizie psihicătreptată când, soclurile privind În drumspreÎn mașină,amîntâlnit osăteancă Pe una dinpajiștile de lângă ruine, bărbații satu policier , am știa dânsa prea bine de ce le spune și început-o, întrebând încolo , la câțiva kilometri , lacâțiva kilometri și oameni în și - - - l-am aflat pedomnul Piști, întors acasă.Era unomîn să coborâm ca să mângâi licornele, în curte, iar acolo mentală acastelului, înzadar. apoi,amrugat-o Mai în care derecuperare s-aufăcutdemersurile monu făcutunistoric alfeluluiruine șicastele, bachiarne-a povestit despre grofițașidespre Kornis Gabriella alte încasălaocafea, poftit iaracolodefel, ne-a cine-a zându-i pentru ce amvenit. Dânsanus-aneliniștit arătoasă, prezentat, mignonă, căreia ne-am preci o femeie tânărălături. Apoi încă a ieșit în poartă iar deundeva delaofereastră operdea s-adat în târcoale casei,întrucât nuștiamcumvom fiprimiți, de om,chiardacăînafara castelului.întâi amdat Mai că licornele nuaufost furate, casă cisegăsescîntr-o cămi-acrescut inimadebucurie ghips. Mărturisesc doicaide mergem pânălacasaundeseaflăîncurte să lămurit: lângăunomvârstnicam oprit iarelne-a n-aveam cumsăștimcare ecasadomnuluiPi ști, dar ș Neri călăuzitcumsăajungem.În iar unuldineine-a rătăcit doibăiețipecai, puțin,pânăamzărit ne-am oarecum șinemaitiindcare șicumcât eadevărul. pusșinoichestiunealafel,tot bănuitori așa.Ne-am omului, dece orfi fost luate delaintrarea încastel și ficăutândlicornele încasa puțin, întrebându-se ce-or căutăm pedomnulPiști dinsatulș Neri ale castelului. Când i-amspusfemeii cămergem săîl (adică s-arfinăscut)licornele dinpiatră capăzitoare că nu-s cai obișnuiți, ci altfel. aici ar fi De venit apoi și caiiaceia șiaoameniiauvăzutprin pânălaurmă, știu nicieuacumcândpovestesc. aufost prins De frunte. parcă Sau afost vorba chiardedoicai,numai ștemMeghe delângăsat șicare arfi avut un în corn povestea unuicalsălbatic care seadăpostea înlacul că părinții săi,pecândera fetiță, îivorbiseră despre corn. Femeia,c-un doritoare spus săneajute, ne-a licorne acelor jivine. Ealespuneacaisălbatici ori fi capturată. Până cânda de mal osuliță fost sprijinită jivine monstruoasecare sesălășluiaînlac, neputând ștem,Meghe lacul otrăvit cum i se zicea, data astadeladomnulPiști, depovestea cu lacul nou sălaș licornele, Și vorbind noi acolo, casei unde își găsiseră în curtea făcut fotografii binelea. Înviasem cunemiluita. de-a sigură căelesunt acolo, tangibile, nefurate. Andrei a pomeți, peochi,gură. fel, Într-un voiam săfiu picioarelor (căcilicornele stăteau îngenunchi),pe mângâiat licornele peîndelete: pespate, laîndoitura o tămăduire acastelului șiimplicitalicornelor. Am sa erau săajute luminoșidornici laorice arfiadus susurate însatul Mănăstirea.Pi Domnul ști isoția se potriveau cususpiciunilepecare le auzisesem care s-abucurat decăutarea noastră. Lucrurile nu puteri șiîncătânăr, chiarvânjos, cufața luminoasă, A a că am pornit-o spreș Neri șa căampornit-o și tot întrebând am aflat iar, de . Darmaiîntâi , eas-acăinat și istoria unei și - - fie delaosuliță,halebardă. Darmereu a pământ otrăvită, șidemalîncele amurit dinurmă s-a scuturat s-atrântit depicuri, înlut, s-afrecat de lacul otrăvit șijivinamonstruoasăcare aieșitdinapă, l-am întrebat zisșielpovestea despre cu licorne: ne-a vorbă șiistorisit, așîncât atrecut lafapte. Firește că bacsiavea de zit, mare uscat șitot poftă așa).Mortzi ș uria cameră cu un pat într-o primit bacsi, care ne-a Mortzi brusc, altăturnură, unaepică,firește căamajunsla chiar despre calulneobișnuitcucorn. multe povești de acest soi, iar una dintre ele arfi fost bătrân dinsatulș Neri vorbit deunom a vrutsăspeculeze neapărat șine-a despre monstruldinLoch Ness. DardomnulPi ști nu face,am avea hmmm,cuolegendăprelucrată de-a groapă șiastupat. Andrei aspusatunci căparcă neobișnuit saupurisimpluafost aruncat într-o Nu semaiștiadacănucumva afost împăiat acel cal localnicii afost alunuicalsălbatic cucorn înfrunte. de sulițaotrăvită Iarleșulpecare șiamurit. l-augăsit scuturat s-afrecat deapăori demal, afost împunsă otrăvită, iaratunci când jivina a ieșit din lac pier arși,unulsingurfiindspânzurat. Apărea și unurs puzderie dehoți,pe Valea Bandăului,fire ște, care mod miraculos, vindecată deunizvor. Erau apoio întrețesute, șiofatăcare oarbă, îșirecapătă văzul în cât eleseîntretăiau. Era înaceste hibridate, istorisiri bacsi,povestașul arhetipal. era chiarMortzi care necălăuzea șirătăceași încâlcea, darșidescâlcea, Bandăului eram chiarnoi,așcumpetioruldeaur atâta dinistoria însuflețire. depe Iar copiii orfani Valea seseră săpăzească tocmai poveștile spusenouăcu odinioară licornele păziseră castelul, acumeleajun le lacome șitocmai potrivite pentru așceva. Dacă își va fi răsturnat toată tolba epică înnoi, receptaco să numaiplecămdeacolo decât dupăce povestașul povestaș grozav fuseseră mutateș canoi să ajungemla acest înNeri har), însusși-njos. Nuera greu deghicitcălicornele povesteaaflam șinoidespre care cu unchiulMortzi i-a rătăcit pe toată Valea Bandăului (locul unde ne care unpeștiordeaur, auurmărit orfani iaracesta am să-l ajuns desfacă. la Întrucât istoria celor doi băieți și amestecat într-un bacsiștia fel pecare doarMortzi un monstru. aici,pove De știle s-auîncâlcitirăsucit totul neobișnuit. otrăvit Apoi amurit caobestie, ca în colb, pemal, catoți caiiobișnuiți,deielera întru a ieșit din apă fost cândaimitat calulsălbatic șifelul încare acesta care dura devreo douăsute deani.Cel maigrozav a precizatzvon, onăscoceală, căarfipututdoarun Cum anchetanoastră polițieneascăcăpătase, M-am lăsat dusăînsusși-njosdepoveM-am ști, întru , televizor șiosobăbunălatoate (mâncat, încăl și s-a scuturat de picuri i să-i ascultăm istorisirile ori chiar și ori să-i ascultăm istorisirile , Mortzi bacsi,care arfiștiutmai , Mortzi și s-a trântit și s-a - - - -
7 STEAUA 8/2017 8 STEAUA 8/2017 licornele intacte. Eram mulțumităcăeleaveau un povești deviață. Darastaera altămâncare depește. văzuse pedeținuțiipolitici.Șiaiciauzisedestule să lucreze Neagră, laCanalul unde-i Dunăre-Marea bacsi fusese Mortzi înghițise aproape totul. Odinioară, întinerețea lui, învălmă singurășite poveste într-o șă, care uria bacsi.Erau zeci depovești luiMortzi din partea palimpsestul lacare amavut acces vreme deooră ca el, eram mai grăbite, ne ajungea amalgamul mutat puținînsatulș Neri să asculte, dacănumaimulte fi zileșinopți.S-ar acest povesta ș cuhar, casă-ipreluăm istorisirile. poate, noi,cei care ascultam,eram ajunșila pelerinii ieșeau iintrau dinșiînpovești, canite Sau, pelerini. detot bacsipuzderia demonștri soiulcare lui Mortzi ucis monstrul. Număram cuspor întoate poveștile ca săfieucisdeursulalb, căciela avut răbdare șia l-au lăsat ceilalți vânători laîntretăierea drumurilor, unales, căciaveacert unpiciordelemn.Degeaba eracu pricina invidiat deconfrații săișiera înmod care avea delaregele opușcăprimită Carol. Vânătorul alb, împușcat îngură de un vânător aflat la răspântie, În ce mă priveÎn ște, eram fericită că găsisem Andrei arfistat aicimăcaronoapte întreagă ca șofer de basculantă . Noi,fetele, maitinere și ajunsese și odată capturați, potfimâncați.Defapt, monștrii la îmbierea șiincitarea luiAndrei, despre felul încare, cumâncaregarnisit băștinaă,amînceput săvorbim, nelor pierdute șiregăsite, șiaflându-neînacel loc la Casa Ardeleană, ca să recapitulăm povestea licor Adăstând noi,cei trei scotocitori dintoamna lui2016, dinepicade-acum. întrucât faceMâncăruri, șielparte L-am Istorisitorulpe numeRobert. de poreclit Robert ales căaiciexistă șiunchelnerlarândul luipovestaș tocmai pentru potrivită asărbători poveștile, mai există otavernă numităCasa Ardeleană, care e magice dinsubsolurile lui.Într-unul rile aleClujului încărcat cuistorisi bacsine-a acasă, dupăce Mortzi voi vorbi aici,căcieredundant. nu taină. Despre șimarianic simbolullorchristic într-un eraal metamorfozei, cufăra conservat ș de hermafrodit șialchimic, subsemnulluiMercur și cred căsunt odoamnăculicorna. Iarsimbolullor lor era laolaltă.Eram trupșispirit, sauîmiplăcea să licornele acesteadinminedeja,piatra făceau parte mine șideClusium,laoaruncătură debăț. Întrucât mai credeam înmagie. Că erau încăaproape de sălaș discuția a fost polemică: Andrei susținea că monștrii Lucrurile nus-auîncheiat odată cuîntoarcerea . Că nulepierdusem șicăinclusivdatorită lor - - , lui Kornis. Fata l-apomenitlaunmoment carteziană licornele aflate pe piedestaluldelaruinelecastelu pe japonezul Yoshiro, vrăjit cudoianide înurmă Istoria noastră întrei șiînpatru, dacăîladăugăm și deschisă înistoria noastră personalădespre licorne. într-un mereu finalanume, cia rămas opoartă zia. Daraceasta nuavea săseconcretizeze niciodată interesa discuției, polemica era dialectica decât pronunțându-se într-un Ceea sensexact. ce o problematizând mâncatul nemâncatul ori licornelor doardincândîncând,a intervenit maidegrabă nu era nelaloculsău, culinarvorbind. Fata carteziană ta avea locîntaverna Casa Ardeleană, firește căea nele, erau gătite șimâncate. discuțiaaceas Întrucât ales, aproape umanizat. monstru, ciojivinăalteră șiînsemnată, unanimal mă ciocnescdeel, darnuîlconsideram bestieori temeam înruptulcapuluisă deelșinuafidorit chiar ursul alb nu era neapăratNici monstruos. Mă erau alteritățiDimpotrivă, erau desăvâr perfecte, șite. nu erau defel așceva, nuerau delocmonstruoase. Eraupe monștri. licornele niște Pentru mon ștri? mine cu povești, noiîiconținem (însensenergetic șiepic) pove noastrăprin este umplută știle despre ei.Burta uciși. Eisunt dejaînnoi,ingerați, incluși,înburtă, eu, deaceea numaielocpentrumonștrilor carnea noastră este dejaumplutăcupovești, amprotestat mați. Trebuiau săfie consumați, ingerați. Darburta licornele, darșiursulalb, odată uciși,erau șiconsu Ca sămăprovoace laduel, Andrei că susțineacutărie căci eliminarea loreste dejaoformă decanibalism. tea lor. Dacăîiucizi,numaiaișidreptul săîimănânci, trebuiecă monștrii prețuiți șionorați pentru alterita monstruoase.cărnii Am crezut șidecisdintotdeauna mă luptamcuînverșunare casăîmpiedicconsumarea trebuie mîncați, casălepreiei magia, învreme ce eu în mașină,spunândcădacăar pierde avionul, ar nul va fi pierdut. Dar Andrei a rostit o anume vorbă ambuteiajuri pe spre deoploaieurâtă șide capitală, amavut parte peAndrei, îndrum l-amduslaaeroport carteziană, fărâmițate, culese peparcursul licornelor. căutării baci,dararomată șicumicilepove luiMortzi ști rile noastră epică, îmbogățită cu istorisi pentru burta plat șievalabil inclusivpentru povestășia noastră, acesta, 2002,aintratde prin înpovestea de-acum. A nele salecare aveau încentru niște așa-ziimontri. i-l recomandasem tocmai pentru câteva dinroma dat pe prozatorul pe care Lawrence britanic Norfolk, șa că Iar lucrurile nus-auîncheiat.Iar lucrurile Când, alăturidefata A fost, desigur, o Andrei stăruia,însă,cumcămonștrii, și Lawrence, cu care eram prietenă epistolară
questa , nueprea tare pentru ce s-aîntâm șosea. Eram aproape că avio siguri
questa
pentru noitoți. Cuvântul id est și conclu
licor ------On 13 Oct 2016,at 13:51,Ruxandra CesereanuOn 13Oct wrote: romanele saledestulelighioane. că măopungrozav acestei idei.Lawrence are în dacă aceștia potfimâncați saunu, darîntărind vorbindu-i despre întrebându-l monștri, Norfolk, prietenului șiromancieruluii-am scris Lawrence Și tot apoi pe vremea Micu-Klein. lui Inochentie sau conte afost Kornis guvernatorul Transilvaniei nie licornească, iarelși-aadusaminte căunbaron nostru simbolicșiacut, care îlpăziseră. pe telefon, chiarcele douălicorne regăsite, înfelul aproape scris imediat, pemailulde după cumne-a privește, larândul lui, îndelung și mucalit. Eram, ajunge lainstrumentul dezbor. L-am văzut căne Andrei sătreacă barierele prin decontrol pentru a el, căcineluasemrămas bunînfugă,zorindu-l pe Fata uitat lungdupă șicuminene-am carteziană iar Andrei avionul aprins peultimasutădemetri. amajunspânălaurmă, din mașinaspre aeroport, înmulți șicrește. A răgazulspori pentru putea pove ști, pecare le-am I’ve been reading Karl-Ove Knausgaard,I’ve ASByatt ( beenreading Karl-Ove with economically illiterate rascists.... toBritain leave theEU. Suddenly, filled Ilive inacountry theunimaginablywhile mourning stupiddecision of English supernatural (fays, Beings hobthrusts, bolsters) unicorn hunt at (Bånffy?) castle. Ihave beenhunting old I would have loved to have joinedyou andAndrei Cona Hydess! Subject: Sent: To: From: Hydess warmest, you are notheresorry withusto search theunicorns. spoke aboutyou andyour novels. and thenIremembered thePope’s Rhynoceros andI I was completely againstthiseating andcooking. cook themonsters theirkilling. after to discussaboutifitfits and thenweto eat and started them andto findthestories. the unicorns were removed, butwe managedto find was astrangecastle nearCluj. adventure. It roots) Andrei Codrescu theremains oftheunicorns at a ofmine(Americana specialfriend writer ofRomanian then Ispokeaboutyou becauseIwas searching with Comparative Literature. withourstudents in of minefor aspecialseminary I recommended yesterday Ispoke aboutyou andeven before. Lawr,Dear Ruxandra Cesereanu
Lempriere’s Dictionary șa că,înciudanelinitiifeminine
to aPhd student
Djinn in Djinn
-
9 STEAUA 8/2017 10 STEAUA 8/2017 o fată cuopasăre înmânășiceva maiîncolo se atârnat pepereții holuluidinHotel Central. Era niciodatăzărit licorna micădintr-un tabloumare, ochiul defotograf nuașfi alluiMircea Cărtărescu Festivalul Internațional deLiteratură, darfără stele dincentrul Timișoarei. Am ajunsacolo la inclusiv la etajul al treilea al unui hotel dedouă nele aucontinuat săseivească înviața de-acum, tot Darlucrurile nus-ausfârșit, licor importanță. adaptată culicorna, fire Doamnă ște, numaiare Hydess warmest, and, ofcourse, ladamealicorne madeinClusium,ups! were at theirright place to beinourworld. here you have somephotos withtheunicorns whenthey more.kilometers castleitisnearBanffycastle,But Kornis some30 castle,it isKornis notBanffycastle. because somethiefs to tried steal thestatues. thelandandcastleofKornis. the rights to surveil (former ina vice-mayor Transylvanian village)whohas the unicorns are moved house, at inacountry theman Lawr,Dear Lawrence All bestwishes, I hopeyou are well, andingoodspirits. working bulls? Urgh! not to eat any Nemeanlion?Brass-hooved ofhisvictims. enough quite stupid)was smart and Heracles (otherwise each otherbecausetheycouldn’t agree onwhogotwhat Caydonian boarendedwiththehuntsmen slaughtering I’m againsteating monsters too. The hunt for the flags onthem. hanging my children peoplewillstart lengthen.Soon the Nightingale’s Eye la sineînțeles. fispus Andrei despre Ce-ar tabloul fată debiloidăarfipututmomilicorna, astaera de părea debiloidă. Dar, dupăcumbănuim,doar o tilă, pitică,darșidelafata cupasăre înmână, care careo stranietate venea aparte delalicorna infan timp, totuși, avea ceva care te izbea,unaerbizar, acela și În pe hol, aceea era căcipictura unkitsch. fața tablouluiatârnat laetajulaltreilea dinhotel, șiMirceași hohotitcuIoanaNicolaie Cărtărescu, în sfârșitul luniioctombrie, la Timișoara, amchicotit rată zidela (deocamdată). Lamiezulnopții,într-o șinicicaptu licorna dintabloulera vie, numoartă ștemchiar laculMeghe delângă satulș?Însă Neri găsea lângă un lac. Parcă era legat totul: să fi fost tație, fiecăerau licorna stânci.Oricum, cea micăse altfel ori verzui, fiecăerauțuguiuri arbori de vege găsea olicornă pitică.Jivinaavea înfundalniște Că voi fifiindîn realitate sauînimaginație o
) andsomeobscure poets. Meanwhile
- - - - A directoareii-am scris liceului pecare l-amurmat. Dragă prietenă Ruxandra, Kornis. animalelor împăiate de la castelul din colecția locuia laDej, dacămăpoate ajutaînchestiunea acela șicareși numeprecum fata carteziană prietene (dionisiace, de data aceasta), care avea trebuia strecurat dintr-un albumvrăjitoresc care, fietrebuia ars, fie sea abasmsutălasută.Făceam cutoții deja parte împăiate de groful Kornis, care, dinele, semaigăseau oparte și Ru insearch ofherlostmagical horses ricul jivinele vrăjitoare dupăcare scotocisem, sub gene timișorean, o grămadă mi-atrimis de fotografii cu magic, chiardacăfragil, vulnerabil?! darcare conțineaacela kitsch, totuși ungrăunte în căutarea licornelor delacastelul Kornis. bizar, așîncâtrăspuns. nuammaiprimit melesunau,că nusunt poate, detaină.Solicitările și dacăaceste sunt vizitabilesaunu, colecții încaz mai multe despre lordeanimale împăiate colecția celor de la Colegiul Andrei Mureșanu dacă nu și pefatasălescrie dionisiacădinDej Am rugat-o Vă pup!. și doar denumirea inventarul pecare invocatădin colecția ded-naCesereanuș – Korni fostului liceu nr. 2(1965-1975)darnu pensionar alliceului nostru. Eledatează depevremea valoroase dinspuseled-neiCornea Aurelia, prof. cu sfințenie „ răspunsul directoarei liceului este următorul: Dragă prietenă Ruxandra, C. B. Vă pup. Noi avem câteva exponate ștept răspunsul dânsei, Colegiul Andrei Mureșanu are câteva exemplare sănuuitdeanimalelevânate odinioară I-am scris unei foste I-am mele scris studente de-a Apoi, Andrei, fără să Cam a Investigațiunea se dovedea afi tot maiîncifrată. The very extraordinary adventures extraordinary ofShaman The very Iareami-arăspuns astfel:
a s-a încheiat reportajul meu detectivistic meudetectivistic șa s-aîncheiat reportajul într într -un liceu dinora miroșul Dej. Hmmm, -o miniexpoziție,-o în lb. română îl în deținemnureiese proveniența lor, modtainicspre cei doritori. în
legătură cugăsirea colecției. știe împăiate și detablouldinhotelul
în știind latină. Dincâte pecare lepăstrăm știu că sunt foarte căsunt foarte dacăprovin ! Mi-a mai scris mai scris Mi-a în . Din ”. știu Deltă Deltă știu eu și - - S fiile istorice care i-au fost consacrate, semnate de ale antologiei: istorie șiliteratură. Dinmonogra din Blaj. Subtitlulneprevine asupra celor douăpărți tan, tuită deAlexandru Petărlecean, secretar mitropoli „antologie istorico-literară”, Greco-Catolică cuacest aniversar s-atipărit prilej o Blaj, TipografiaSeminarului, 1937, p. 21) cesc”. (Al. Lupeanu-Melin, căreia setive vlădi ște cusfialăfirulșu alportului ro hainăneagră, călugărească, pemarginileEl poartă otavă de munte coboară un drumeț în floarea vârstei. făgărășean, îimângâiecălueii,iardincăruțulcu de goanănerăbdătoare. Vizitiul, flăcău voinic, înport se oprește uncăruțdețară, prăfuit dedrumlungși vechiului castel părăsit delaîmbinarea Târnavelor hul șipământul suntcere plinedeharuri ști, înfața frumoasăziseninădemai,cândvăzdu1737, într-o crucial înistoria românilor: anuldelaCristos,„În înfățișează astfel acest moment care seva dovedi Evocatorul Blajuluideodinioară Al. Lupeanu-Melin Blajului. Ca șiBălcescu, cașiAron Cotruș rării, sfârșitul, cu dorințareînhumării în Catedrala român”, apoiexilul, sentimentul dramatic aldesță emanciparea cuRoma: a Unirii politicăapoporului „episcopul destinat sădeaadevărata interpretare a fost interbelică, Micu-Klein perioada Inochentie spunea PamfilȘeicaru, cel maicunoscutgazetar din rea socialășipoliticăaromânilor, pentru că,așcum Făgăraș laBlaj și începutul luptei pentru emancipa lui Episcopiei greco-catolice din Transilvania dela studiile, aniidevlădicielaFăgăra ș de 100pagini dense, ea înfățișează: copilăria, șiaccesibil.pentru maipuțin eididactic caracterul În Micu Inochentie fia profesoruluiNicolae blăjean Comșa, alcătuitorii antologiei aureprodus micromonogra Augustin Bunea,Corneliu Albu, Francisc Pall etc., lecatul” în1737. Micu-Klein, lui Inochentie -au împlinitînlunamai280deanila „descă Sub egida Unite Române Mitropoliei cuRoma și Ion Moldovan, directorul Editurii Buna Vestire , Blaj, TipografiaSeminarului, 1943, O carteaniversarã: Vlãdica Inochentie Vlãdica Evocări dinviațaBlajului, Vlădica Inochentie 280 de ani de laîntemeierea de ani 280 de Blajului , mutarea sediu Episcopul , caalți , alcă Ion Buzași ------Blaj, fiindcăeste cunoscutcăeuam fost cel care am mele săaștepte ob șteasca înviere înmănăstirea din sunt spre asfințit șiavrea casufletulmeușioasele mântul natal șinuneîngăduiesă-luităm.Zilelemele și înviere”: ce„Nu știuprin dulceață neatrage pă- creprin știneasca iemoționanta relație între „patrie dragi, scrisoare care atât de mult i-a plăcut lui Blaga blăjenilorsăi trimisă ca această scrisoare-testament mai frumoasăprofesiune decredință aunuipatriot există întoată literatura epistolară românească o români „desțărați”, adusdoruldețară șicred cănu osemintelor dupătestamentara dorință, în Catedrala elev alȘcolilorBlajului,înfățișează momentul așezării ceșilor”. amcăzutînpizmaurma Poetul IonBrad, fost într-atâta necăutând haznamea,cianeamului,până risiri: „după putința meaamșifăcutmuncit destin eroic șidramatic pussubsemnuluneimărtu și secvențe: dreptate „Balada Episcopuluicel pentru Inochentie prigonit și sublimaeifrumusețe…” Opoezieantologică este tragica putem uita/În de pământul patriei… Șin-o aparesperanța atât învierii destrâns legată dinmorți/ căzut sub ochi scrisoarea în care lui Inochentie/ „Ne-a decât înpământul patriei…”„Nu poțiînvia dinmorți/ comentând aceste rânduri dinscrisoarea amintită: filozofică,perspectiva realizează unpoemîn proză Blaga, înmonografia consacratăȘcolii Ardelene din de poetul Teodor Murășanu în „Vlădicul valah”. Lucian o raritate bibliofilă. Anii Roma suntexilului la evocați poemă istorică „Vlădica Inochentie” lor lirice șipoeziilorevocatoare. tipăre Se ște integral o și aleneamului:Întemeietorul șiReîntemeietorul. energici șicurajoși înluptapentru drepturile bisericii mormântul Cardinalului Alexandru Todea, doiierarhi șisimbolicăparalelă simetrică cu Blajului, într-o aduse rămășițele pământești iaezate înCatedrala această dorință în toamna anului1997,când i-au fost piatră…”pus prima Târziu, postum,i-afost îndeplinită Vizionarul Mai bogată este partea adoua,consacrată bogată esteMai omagii partea ” de Radu Brate deRadu ș Descălecare, Ctitorul, Luptătorul, Martirul , cu titluri ce, cu titluri caracterizează sintetic un , înfățișând încele cinci
de Nicolae Lupu,de Nicolae - -
11 STEAUA 8/2017 12 STEAUA 8/2017 tolă „Către Inocențiu” tot pornind delaacea gravă Osemintelor cerești»”. IonPop opoeticăepis scrie poți să Te învrednice iarînhuma/ puiflăcări ști/ Să la Judecată:/ «Doamne, m-amîntors!/ De-acum știre/renălțată,/ Domnului Ca sădeade-aicea jeli întotdeauna./ Blajul–sacra mănăstire/ Regăsită, Blajul,/ mutaînRoma De-a-l De-a în pieptfurtuna/ lua O cetate de lumină./ Mănăstirea lui – curajul/ De-a fost, Cu cutot ce-a ce care este/Ziduri isese-nchină/ Veac deveac cădelnițându-l./ Mănăstirea lui–aceste/ țării-idealul/ Mănăstirea lui–pământul/ Dulce-al Blajul –mănăstirea lui./Mănăstirea lui–Ardealul,/ viu dintre palmă Spirit statui,/ frescă Ca-ntr-o ține-n Inocențiu Micu-Klein”: întors„S-a calmă/ dinRoma Blajului, gravând poetic pe lespedealui „o inscripție - La început afostInochentie! deșteptării noastre precum Cuvântul dinScriptură: luminos alneamuluisăușicare stălaînceputul ale unuivizionarcare credea îndestinul cutărie conturează ale unui luptător liniile de portret singuraPutem aștepta, de-acum, sepotîntregide țărână/ târziu,/ chiarșifoarte țările./ cuvintele scrise,/ pumn știm,însfârit/căpânăic-un și cândaproape căn-aumairămas dintine/decât se întorc cea acasă,/dinRoma MareMică,/ înRoma …Acum,să mori/ când, multostenite, doaroaseleți zi, pe când începuse încet,și,/ foarte într-o –/ ai scris învia decât înpământul patriei cuadevărat dinmorți/ decredință mărturisire mortis”: „in articulo „Nu poți Pagini istorice, omagii lirice șipoeziievocatoare Înviere .” .” și numără Ezra Pound, E. E. Cummings și T. S.Eliot. cei care adresa anii afro-americane. culturii În ‘20, printre Smith înjazz,poeziacelor doiaînfruntat la critica Sterling Brown. Precum Louis Armstrong șiBessie poetry și Vachel Lindsay, însăcei care aucreat genul poeme în relație cu jazz-ulau fost Carl Sandburg alegoric). tă, deformare caracter a unui mit sau a uneifiguri, nuanțelor parodice) rapsodie (crearea corespondențelor, reaparițiilor și specificul său), (o multiplicitate deidentități, fiecare păstrând Jarrett: și scriitură, înviziunealuiMichael metaforicimonștri asigură legătura dintre jazz de tip unor pentru oaltăorganizare avocilor), vizație outside mecanismele de compoziție ale jazz-ului: siac. Ceea ce seîntâmplă este oscriere folosind material ludicîmpletitcuunimpresionism dioni născuți vii(dar”. sunt n țează spontaneitatea poemului: „unii oameni nu devin lui. Repetițiile cuvinte astfel încât începi săauzisunetulpoemu „theys sO alive/ ei sunt atât de vii” și spațieri între folosește vizualperceptibil unritm îndialect: sincopareaa exprima tipicăjazz-ului,Cummings alafro-americanilor.și limbajuldialectal Pentru onomatopeice desunet(„Bam-/:do)/ chippity”) combinațiileprin pecare leface între efecte ritm, interesat desinestezii creatoare. Elredă jazz-ul Cummings produce stilul izolarea intermediulprin cărora se transmite dezolarea, experimental șicreeazăun ritm voci disparate Poe Î conștiincios, generând constelații spontane de n modparadigmatic care există unlirism escris Printre cei poeți care mai populari au publicat Jazz Poetry–poeticispontane mul celui dinurmă, „The Waste Land”, redă pattern , aufost Langston Hughesși afro-americanii ăscuți/ unii sunt născuți morți și/alțiisunt ăscuți/ uniisunt născuțimorți written arrangements (acânta înafara uneiliniimelodice), întrebare-răspuns încep sărupăconvențiile șistilse deritm i infertilitatea și unei infertilitatea lumi post-război. -uri melodice-uri cântate tehnica prin obbligato și riff charivari -urile muzicalecare-urile poten ), (improvizație), melopoetics, ritm (orescriere amelodiei
(ordine fragmenta sincopat riff-uri fiind mereu etc. Patru rhapsody (repetiția playing impro Andreea State satura jazz / - - - - -
P i al libertății. JackKerouac acompaniazăneității șiallibertății. în anii ‘50, accentul sponta semutăpeprincipiul transpune cultura afro-americană. rasialăpe mândria șipecreația pur loradâncăseconcentreazăve debluesșijazz.Miza sincopate aleritmurilor neri șialefrazelor repetiti Carl încorporează Dunbar înscriitura lortranspu instrumentele ș i locus-urile. Langstonși Hughes saledereferințăției, cipunctele aufost muzicienii, compoziție de cu formule lăuntrice ale poetului.Lafel caîntr-o cântărețul Dolphy. Eric Identitatea reală seîmbină pentru faptulcăaucareferință ofigură reală, Aceste rânduri devinunpoemjazz, pe colț/ și ar fiplâns/ mereu./ Ah/ Am fost bătut”. cuvinteIUBIREA/ În (așacumfacalbii)/Eaarfistat place/ Titi/ mea/ care Sora nuaexprimat niciodată ce înseamnăsămesteci/știu/ exact/ Omule/îți Universului/ rotindu-se/Eu/ Iubirea/ De-a/lungul/ despre o introducere pentru ceea ce amputea înțelege sunete. Poemul „For Dolphy” Eric ca funcționează jazz, câtvorbire, șiprin cuvintele fiindînsine tot a amândurora care șiritmul sedegajăatât prin etradițiaunește orală cele douăforme deartă nu lipsescdinpoemelelui. Sincopările sau repetițiilemediul liricului. frazelor împrospătează rasială inter ideeademândrie prin cunoscutcunumeledeLeRoi Jones, Baraka, Amiri pate cuimaginile suprarealiste. dimineață”. sinco săuîmbinăritmurile Lirismul precum „O Jazz O” sau Joy” „Morning aduce omagii jazz-uluiînpoeme Kaufman nic Bob colaborează cusaxofonistul Poetul Stan Getz. beat asculți cing, David Amram isealătură tehnica prin de muzical poemelepecare lecitește. Compozitorul În generația În Renașterea Harlem &generația Beat Poetul consideră Knight Etheridge căceea ce ocupat deimitarea sunetelor sauaimproviza șterea Rena rin Harlem, pentru că,vael, afirma „jazz-ul înseamnăsă jazz poetry: șeti.”și să împărtă Lawrence Ferlinghetti free jazz beatnică Rotindu-se „La flaut/ rotindu-se , Etheridge începe, Etheridge cu , precum șiîncea confluențe jazz-poetry Î ntre anii ‘60-‘70, ntre ă capabilădea / „ Bucuria de Bucuria nus-a scat-voi- mistory bebop note ------, ,
13 STEAUA 8/2017 14 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE man-ului este transpusă înversuri șirecompusă cuconflictele rasiale. în raport pețime jazz-ulcontinuă săexiste înmodconstant poemului arfică acestetocmai prin fâșiidepros durează câtevaLibertatea clipe, dar osugestiea te, într-un fel deeliberare-constrângere. deritm transpune metodele pecare jazz-ulliberlegăseș universului iubirii, șialerotirii, abstracțiile Knight lui Dolphy, În poemulpoate urmărit. fidificilîna Fără semnedepunctuație, asemeneasolo-urilor înainte de a vedea unde începe următoarea frază. pauze de la un vers la altul șide la un gând la altul, lui la un nivel sinestezic: cititorul trebuie săfacă înțelegereaO asemeneatehnică extinde poemu creează izolate locuri peverticală, e scris înpagină. majuscule, urmat deunaltul în care verbul care sefinalizează cusubstantivul IUBIREA,scris frazare care punctată nulasărest). Versul mailung la fel ca în vers. acest mod, În cititorul empatizează cufiecare înnumărdeunu/două îninteriorulașezări unui pauza naturală derespirație dinfrazele muzicaleși le adaugă spații Knight în scriere, aproximând se sincronizează într-un integru. ritm Cuvintelor, care unadintre eledăunsemnaldeplecare, toate metaforadin jazzprin care, păsărilor înclipa vizuală pentru a explica aceste refrene improvizate de disperare. Feinstein Sacha creează oimagine Existăourgență însunet, darnuînsensul furtună. un modmaieteric încercuri, precum într-o norii măresc constant, ritmul cele aleflautuluiurcă într- în sine. sunetelor joasealebass-uluicare Împotriva el simte intuitiv căetimpulsăintroducă melodia rotindu-se rotindu-se”) pânăînmomentul încare complicate într-un soide susținute Garden” (Carolyn D. Wright). West Coast” (Al Young) sau Impressionsinthe „Jazz „One Komunyakaa), (YusefSandburg), „Moonshine” „The Widow’s Jazz” Loy), (Mina Fantasia”„Jazz (Carl Carruth), A Be Must „Jazz Woman” (Ted Joans), de acest tip seconstruiesc în „ Davis sauCliffordMiles Brown. Alte compoziții lirice sau săfii expresia știlor poțisăcite arti petist înspirit; ști gândurile său asupra melodiei „Minehaha Waltz” sauuntrom șeti plenitudineacreațieicare solo-ului săîmpărtă Clyde McCoy, lui unprieten de-al Walter Rogers, cu „The Fifties” melodică. Unuldintre poemeledeacest fel este din jazz,daraceste alterări aurol deacolora linia tuia. Identitățile se alterează, întocmai sunetelor variațiiprin improvizate adusela Există poeme , dupăcare alunecăîncet spre fraze mai frazarea
al lui Marvin Bell, în care poțideveni al luiMarvin în sineamuziciijazzemanate de în care lui Dolphy de tip figura iconică a jazz crescendo Paragraphs” (Hayden studium („rotindu-se stacatto -ul aces a face (o ------râul nopțiicuunhoho.../ șichemarea lanterne împinge „acum o barcă din Mississippi/ cu aburi lui pentru orena ștere înformă umanoido-celestă: pe scări.” E un soi de predare a umanității terestru clipăderostogolire aleochilorîntr-o și lazgârieturi provocați doioamenilaluptădeasupra uneiscări capcanele, trompetele, banjo-urile, – conservele bang-bang!/ Voi, jazzman-ilor, uniți-vă tobele,/ de cursecare depășete omotocicletă/ polițist, după prezențacând arzi cuiva/ plângi caomașină copacilor singuratici/ suspinămoalecaatunci unui vânt puternic detoamnă printre vârfurile că versiunile salesunt infinite: „Suspinăasemenea muzicale, efemeră propria prin existență pentru tate, e toată energia acumulată de instrumentele vari emanată demuzicieniijazz.Strigătul, construit liniștit/ cuunmirghel alunecos tromboanele săcurgă șisăsedeahusha– în adânculfericirii/ cratiță detinichea,lasă-ți impalpabile: „Aruncă-ți devenind disipează ideeadeentitate umană,atributele ei ilor, cioconstantă utilizare alorpentru aconferi live.” auneitrupe nebunelaosesiune un plânsperfect/ de trezire Ca timpurie/ a unui pustnic/ ca o bucurie pentru via o formulă perfectă aceeași substanță dindeta șament șiata șament, ca cânta, Asta afost ceea ce Parker/ Charley Aspuscând […] Expresia care îțidădeînțeles că Totul ebine/ disonanțe:prin Parker„Charley arăta ca Buddha. de centru atât șiarmonie consonanțe, prin cât și creatoareși aceeaș i cumuzicalitatea artistului, gă comunitate. Spiritualitatea budistăpare afiuna rețului șicea care prin și oîntrea muzica sereflectă înpoemîntreExistă pendulări figura reală acântă nu maiare însine. atribute umane, cidevinearta tățile sesuprapun saudevinumbre. Parker Charley Versurile creează unsoide variație lanumeleacestuia: devineCharley. Charlie Parker înpoemul „239th Chorus”, începând cuo de aportretului artistică alteritate șiconstruiește oarhitectură însuși, fiindalb, face un exercițiu degândire în Poetul afro-americanului. implicând perspectiva melodie aalbilor, redistribuind acumrolurile și creează un ele, jazzman-ilor.” poemul În „ râului pe umerii scăzut/ dealuri... lor verzi spre stele seplimbă moi/ ...olunăsângerie Carl Sandburg, Jack Kerouac despre scrie figura luiCharlie Muzica nuînseamnăorezolvare Muzica aalterați este zgomotultobelor care creează intensi All is well ă șireconstruibi arrangement .” Ceea ce face poetulesăcreeze în poemul „ în afro-american. afro-american. lă esunetulsauexpresia (similar jazz-ului)lao mystory ță: „Ai avut senzația Nigger”, Sandburg .”. îndreptați-vă spre Singura entitate Jazz Fantasia”, încare identi încheieturile încheieturile uman le chari ă și ------
P unui sistem ordonat de gândire. Poate că jazz-ul playing outside rului. Lipsauneilogici traduce tehnica dinjazzde creat raiul șipământul, iarpisoiuleste tatăl tâmpla oase, unspațiu edenic, în care șolduleste cel care a unui tâmplar pe o schemă format Lawrence Ferlinghetti aduce figura înprim-plan diferite care îșioferă replici constant unelealtora. redă oînșiruire denote sauacorduri muzicaleînchei formă. Felul încare sunt dispuseversurile poemului Ferlinghetti experimentează o improvizație în său. tuație înfraze determină spontaneitatea lirismului face versurile Lipsadepunc săseoprească virtual. virgulă, iar discrepanța dintre imaginile transpuse existențială disperată. Fiecare vers e marcat de cinebunia,ocondiție terminus moartea, punct și pentru homoerotism. Compatrioții săinuauca știi torturați parcăpoetul scrie pentru strigând arti părți, primei „Am văzut geniilegenerației mele,” și Baraka expresia moravuri șiceea ultimă/În ce ai.” cian șiunmare/ creator deforme/ Care sau ascultător, ca alteritate a ei: „Un mare muzi- să-șigăseascărăspunsul înmine, cacititor artistică pentru ca în final întrebarea pusă de orice formă tehnicanează prin dinjazzdetip amândouă. Ultimeleversuri ale poemului funcțio lic, minorsaualtul luminos, major, ci trăiește cu nu secomplace într-un singurton, unulmelanco coloratură creațiilor, lafel cumpoezialuiKerouac una etică,bazată peorice tipdecredință. dereferință,punct care nueoesență estetică, ci că Poemuldin urmă. sugerează notă într-o din acest tâmplar, atribuindu-iputeri divine, încele din acel spațiu aleternității creează ofigură mitică cu lentoare șisecere contemplată. Comunitatea caovariație latema eternității, edescrisă morții, versuri deaiciîncolo. ia o altăturnură ritmică Scena unui Copac să-lrăcească.” Acest lungul binte/ spunei/Șiîlrăcesc/ întind de-a Îi Îl o trecere alorînregistrul jazz-ului denoteză oserie muzicale încare identitateaîn punctul tâmplaruluiînsumea seîntrepătrund.lucrurile Improvizația ajunge lirică realitate ciexistă într-o încarese puneînstructuri, poemul însinedevoalează faptulcăadevărul nu faptulcăvaloarea cuun econstruită înraport „Sometime During Eternity” During „Sometime deLawrence De laGinsberg șiFerlinghetti laKaufman fi decriptat prin fi decriptat prin conotații jazziste.În începutul oemul „Howl” , aimproviza înafara uneigame, a / „ Urlet” alluiAllen Ginsberg poate too hot ă performance întrebare-răspuns de nuanțe religi , fiindnecesară cool îș ti fier : „Ești i găsește rapsodi prin prin și ------
pe cealaltă? Poemul „I, too” propune otransparență amândouă formele concomitent sauuna oexclude asupra aceea ce eluat drept unulsau altul:există asupra moduluiîncare delimitămrealul deireal sau de La nivelul formei, repetițiile unorversuri amintesc unitatea poemuluidevinesincopată, darcreativă. propriile ale subcon plăsmuiri știentului. Astfel, de ate luadinspațiul cucontur șideate duce în ale Evei șialeCleopatrei, și cumjazz-ulare ca forța inserată chestioneazăfrumusețea mitice figurilor conținând note din alte game. poem, secvența În tentă, secreează care osecvență cântă înafara ei, cadrul unei melodiiîncare, față de o gamă exis și, alături,ofată care dansează.Este întocmai caîn scena cu o trupă de jazz în din manifestareHarlem dereferință principal punctul care neînfățișează argint!” Versurile creează față o nouă secvență de improvizație cu privire la propria viață: „O, copac de provoacă odeschidere către tiate încearcă săevoce omelodieîntreagă. Sunetul mod vag, denote cașicumoserie muzicaleîmprăș începe setarea prin uneiscene muzicaleîntr-un generatoare decontingență înprezent. Jazz-ule spus cufiecare măsurăritmică.” B Pierduți lume a viselor,/ într-o care În timpul e 41,/ Combinând jazz-ul cu limbajul pictural,/ […] afro-americanilor: „Călătorii lumiipeautobuzul de rarefiere în fața istoriei asupritoare a culturii limbaj, construită dinjazzșipictură. lume care îi întâmpină cu omostr se decorporalizează, luândformă înaceastă nouă mați aiuneirealități demult știute devinși opaci muzicalecomunicările adevărul. Oamenii defor care introduce cititorul într-un alttimp, undemăsu beat sau cumîțipoțivedea viseledecafea. Ritmul, întrebându-se cumsetransformă apusulînnoapte ordine haoticăîncare entitățile devin fictive reale, poemul traversează zona, fără săte aștepți, spre o unei cafenele. laologică De terestră acotidianului, zgomotulunorceprin trecutului care aproape căpoate fiauzitsauintuit atentă lasunete. formează unecou Memoria al abrupt. „Bagel ShopJazz” construiește olume alternând registre cuminți cuunsuprarealism mănânc sănătos/ Șicresc puternic. în bucătărie/Când vinecompania,/ Dareurâd,/ Și ricane: „Sunt fratele negru./ s trimis M-au lui. Există o asumare veridică a identității afro-ame decomunicareși onormalitate înactul almesaju riff „Jazzonia”, deLangston poemscris Hughes, Sinesteziile lui Bob Kaufman sunt oîncercareSinesteziile Kaufman luiBob cuovoluptate scrie Kaufman spontană,Bob , e constant în lirica lui Bob Kaufman șieste cel , econstant Kaufman luiBob înlirica -urile din solo-uri. Lumea dinsolo-uri. -urile ș ti decafea dininteriorul jazzoniei altceva ” ătaia ă adevărată de , o forță de , oforță e o reflecție eoreflecție muzicală e ă mănânc the ------
15 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE 16 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE inovcarea luiJohnColtrane, subpseudonimul Trane, că, însensuldeparodie șirevoltă. Poemul începe cu Railroad Corporation denotă oabreviație pentru dintr-una. ocercetare După pragmatică, „Am/Track” confruntă cuoemoțiesaucăacest cuvânt derivă ființeimuzicală, însăempirismul poate crede căse sfârșit. „Track”, te pedealtăparte, trimite înspre zona o temporalitate, cuvântul deschideinterpretări fără impuls pentru existență însine, caunsemnce indică titlu: „Am”, caoreferință laidentitatea caun lirică, ritmice.pări Posibile pattern-uri potfigenerate prin nivelul șisinco încifrări alesensurilor limbajuluiprin replic șurând versurile capeniște gameîntregi, curol de și săselaseinterpelat deprocesul decreație, desfă Ceea ce face poemul prin „Am/Track” care transcriu estetica șigramatica jazz-uluipehârtie. înmasă,impulspentru schimbare.scurtcircuitări sunetul jazz-ului./Orașul cade.” Jazz-ulproduce la suprafață:/ Acum etimpul, acumetimpul./ Atac: a neimplica: cele codul dinurmă, secret„În escos alteritateși nedăimpulsuldeaexista șide printr-o din poziția aluneilumiîndestrămare despectator instrumentelor deține uncod secret care nescoate lizator, făcând utopia posibilă. Strigătul prezentat care irumpela un nivel caoforță tota Amiri Baraka este printre Baraka Amiri cei maifideliscriitori ă lacelelalte. Dimensiuneaintuitivă evizibilăla . Vocea este eului liric rapsodi American Passenger
e săinterpeleze delicat al - - - - a spunefiface sens/ cană capeunîntreg manifest revoluționar: „a vorbi afro-ameri poetulexpune arta Thelonious Monk, McCoy Garrison, Tyner, Ellington, Elvin, Duke Marvel reprezentanțicii jazz, prin Davis, precum Miles Jimmy (Trane).” undecupajlarg dinistoria Incluzând muzi- rul/ recunoașteți realitatea/ &chiarcontrolați-mă căeînțipătulafirmă/ vostru/ recunoașteți adevă rasialeminării aafro-americanilor: „Ca sunet/da, trăie spontan pur,e actul nedigerabil, darmarcant. Ironia curs aluneipropoziții, spunându-țicăimprovizația redau fâșiideadevăr. Sincoparea întrerupe fiecare poem subforme declaxoane, strigăte, interjecții, insultă.” Umbrele biată simfonie/ dețipete/ ce ausăvină/orbitoare noapte într-o […]Străzile/ apădurii/ toate survin în sensboemșiredundant: „Copaci înstrălucirea de sociale.mări Universul unuiColtrane eelectrizant muzician odoză deardoare pefundaluluneiopri disonanțele înjazz. Înțelegi căexistă înpulsația de sintaxă poemuluirevine distorsionată, precum forța creația: „Trane,/ Trane,/ Istorie Iubirea țipăoh”. Într-o o transă care atractivă prin suntem invitați săgustăm bună”. cretinule!/ Trăiește!/ șiadună-ți/rahatul/ caoardere/ am cântat Coltrane)/Supreme […]Șinoaptea (John trecută ș te acea prin revoltă care este Meditații/ charivari- ș i mi-auspusce săfac/ Trăiește, Meditații ului, instituindu-seîn / î mpotriva discri Expresii / ALove
logo: Thomas Hirter/ The Noun Project - - - -
D lăuntric de-a ieșiînlume, strămo dinbârlogul șesc lăuntric de-a fără ocoli exuberanțașuri: condeiului, imboldul un amănunt biografic întâmplător?Răspundem cu operedoi scriitori atât dediferite, dincolo de fără noimă,nisepoate reproșa. Ce potavea comun buni horitori... mărunt, ascunsîntre cuoameniciufelnici păduri, și căci peaproape este șiloculnostrudebatină.Sat vechiul Șomtelec, Corneștii deastăzi,satul lor, soțieatânăruluidiacdeaici.CunoaMică, ștem mutat laCluj;cealaltă s-adus, peste în dealuri, Topa consătene. Prima s-amăritat cuunceferist șis-a Sălaj. sașimamaluiIoanAlexandru Mama aufost din strămoși viețuitori într-un sat clujean dinspre nile salețărănești. Pe linie maternă, îșitrage sevele șivocație. structură prin Puțini știu, însă,deorigi clujean pur-sânge. șipentru Unomalurbei urbe, Toată lumeaîlștiepe Viorel Cacoveanu caun de launamănunt biografic mai puțincunoscut. schița unprofil scriitoricesc sărbătoritului, pornind pastișăm. Alegem, deaceea, oaltăformulă de a-i stabines-o cuprinzătoare șiprecisă. Nune-ar cu vreo Oprezentare doianiînurmă. deopotrivă oanele, spre lume. L-au atras, detânăr, aglomerațiile, stadi tul, s-a pututvedea ușordecumadeschisochii fiecare în felul său. iana prostiei șitrufieioamenilor. Frumoși amândoi, ascuțișul cuvintelor, să encomion, lângă odăjdii; celălalt în verș laprohodul vechiului sat transilvan, apoiîn vă, pecea spre cântecul ciufală.Unulși-apotrivit Viorel Cacoveanu, în proza șiteatrul său, dimpotri sadisponibilitateaîn lirica strămoșilor spre doinire; doi nu-iapropie nimic. IoanAlexandru aprelungit unei eticiprofunde. Altfel, sărecunoaștem, pecei se exprime, săclameze adevăruri întregi, înspiritul din anonimat. să Amândoi auonesățioasă poftă ieși dintre dea-șidadrumullagrai, păduri, de-a Că lui Viorel Cacoveanu i-adisplăcutanonima Viorel Cacoveanu șiIoanAlexandru? Oasociere prozator șidramaturg, Mircea ascris Popa, espre complexa lui personalitate capublicist, șantierele, al căror s-a vrut. Simțea reporter Viorel Cacoveanu–80 șfichiuiască La aniversarã: și-a pus cutea pe maiaspruburu Iuliu Pârvu - - - - - altfel, frecventase cenaclurile încădinstudenție și de făcutunsingurpaslaconsacrarea cascriitor. De doar să-i informeze. la acest De stadiu, mai avea ajungă la coardele suflete ști ale cititorilor săi, nu literar,reportajul însine, țintind nureportajul să limbajdelemnalepocii.Practicade plictisitorul pentru verbu-i sprinten șităios, cutotul diferit naj public.citeau îlciteau șitinerii, șibătrânii, Îl căutat al foarte izolare delumeastrămoșilor. A parcă pentru acompensa istoric prea îndelungata cupublicul,nevoia acestuia, cuforfota impactului acum, emaiamară, accentele pamfletare –mult de urmărit. Vreo încirca zece ani! Satira, 18cărți, politice,eseuri depublicistică, într-un iureș greu cativ. Volume romane, deproză volume scurtă, de realitate netrucată. Bibliografia-i spore ște semnifi manifestat lafel deactiv, cuaceea și foame de consacrat, itor de-acum Viorel Cacoveanu s-a îșidădrumul.Dar înscris zâmbetul nu niciodată. Nici cu vorba, nudoarseface. public, În nu-lvezi râzând greu își opre vine ștepe limbă. înjurătura ce-i Taie tul, un ardelean autentic, unmoralist care arată cudege cu cei care Nuare merită. geniulrâsului. Eleste un poate fi zeflemitor, nupoate fi oricine, răucu decât și nuare umor, afost șiarămas numaiironic. Nu drept scriitor satiric. nostrunuaavut Sărbătoritul imobilismului ei. dizată, cicumulte semnedeîntrebare îndreptul vremii, foamea deorealitate netrucată, nestandar sale, decaretate erau încărțile animați șicititorii lapublic.căutând priză simțea Se foamea dereali rea scriitorul afost genurilor mereu bine orientat, și înaborda că scenă laClujșiînțară. observat De cincipiesedeteatru, șiascris proză puseîn scurtă patru romane cutramă polițistă,douăvolume de care 12ani,între vorbeam. În 1971-1982,apublicat între gazetărie împărțit chiar a debutat în După Revoluție,După ca redactor la Viorel Cacoveanu trecea șiînvremea aceea ciufulitor, Făcliei ca cei de la obârșie. Scoate nume, Steaua deCluj, deci,implicit, perso
și proză, cu exuberanța de cu o schiță. O vreme s-a și-l prea exteriorizează. șa ajunsgazetarul Steaua
și scri ------
17 STEAUA 8/2017 18 STEAUA 8/2017 seara, să-șiiabăiatul. Nuera în apelesale. Începe Cacoveanu,Domnul încalitate depărinte, vine, o petrecere amajoratului mic–colegii declasă. naștere a uneia dintre fiicele noastre.Invitați la tă speță...Era în19decembrie 1989,ziuade opt ani.Avem oamintire maispecialăpeaceas chiar, copiii personali–colegi declasătimp fost dat în care să trăim.mult cu urbea Mai ne-a ilustrul Leontin Ghergaru ;amândoi–identificați me; același minunat profesor delimbaromână, dinCluj,G. Barițiu elcuvreo trei animaidevre acelea același locuri; și liceu absolvit, venerabilul tie pentru Viorel Cacoveanu: obârșii,camprin ce... latimpulpotrivit. Omulpotrivit, mai tăioase, sensul justițiar – mai direct. Are Avem câteva motive personaledesimpa și de - - - că-i merită... la aniversară, încămulțianideaiciînainte, pentru atâtțării defrământate. urăm, Să-i deaceea, acum se instituieîncronicar alunorvremuri dinistoria conștiința sa civică, pentru felul cum a reușit să dăruit, pentru larg, pecare ile-a pentru cărțile publicului maialesdinpartea asemenea gânduri bune lui gânduri Viorel Cacoveanu. Dar i se cuvin nouăepocăistorică. seama, într-o aceasta, înseara aceea, amintrat, fără sănedăm că exagerăm, darneasumămriscul. Cu vestea la curent curevoltele care izbucniseră. Poate urma.”maua, zice, darnuseștiece-a Nueram la deacolo.Timișoara, demorții duce „Se șandra să ne vorbească oripilat despre evenimentele de Avem numai ,deci,motivele noastre să-ipurtăm - B şi secumpără. Da? doctorat? din cafea, doctori. căoteză anăscutpatru-cinci Nu ştie. rădăcină... doctorat. cafele şidouăpahare cuapă. unde sauîncotro bate vântul. doctori! Creddoctori? căsuntem ţara cucei maimulţi nu spunănimic. Căci nuştiace voia preşedintele. șeful Comisiei Naționale deAnalize, încercând să teze dedoctorat... de omsupus, temător, cobai... dincafea. Beau privata dinspatele casei... privată... privată, interesele private, chiarşiteza dedoctorat o sentinţă: elapără proprietatea privată, dictatura glumesc. fost Ăsta ecapitalismul, dat ca care ne-a ce?doctorat? De ratelor. – Vă rog! Cu mare plăcere. – Uite ce e, Bâzule, vreau săştiusituaţia unei Preşedintele râde zgomotos. Bâzu imităunrâs – Păi vezi? Numaibuniculmeusemulţumeacu – Aşa e, zice înşoaptăBâzu. – Haimă,ce te temi şitremuri? Am voie şieusă Interpelatul emutcaolebădăneagră. – Atunci de ce să nu se cumpere o teză de – Da,îngânăabiaauzitnefericitul şefaldocto- Bâzule,– Mă înziuadeazisevând copii.vând Se Bâzu tresare. teme Se căedejaovictimă. ceDe – De o n-arfi? ce sănucumperi teză de – Aşa ceva... Nu... Nuexistă, gemuBâzu. – Am auzit, reia preşedintele, zgomotos sorbind Bâzu n-are aer. Ce vrea preşedintele? Eîngrozit. ce?– De – Eoruşine, un rău ce trebuie eradicat din îşicumpără– Unii,ştiuşieucazuri, teza. Teza de Un chelnerelegant aduce otăviţă cudouă putea...– S-ar zice evaziv Bâzu, căcinuştiade – Nuţisepare căavem înţara astaprea mulţi general vorbind,– În sunt necesare, zice Bâzu, tezele dedoctorat? âzule, zice afectat preşedintele, ce părere aide O tezãdedoctorat Viorel Cacoveanu
tor acumpreşedintele, semncăenervos. fic... mă rog, cumîispune. tea infracţiunii”. Cam aşaceva... Aveţi dreptate. aude inima. imensulbirou.prin Îşireia locul. Bâzu epierdut. Îşi pronunţa. un rânjet! tună preşedintele şizâmbeşte larg, dardefapte aveţi, amărâţilor? ce De nu-midaţi unrăspuns? nu măînţelegeţi, număurmaţi.Ce impediment Şi apieţei. Pe elemăbazez. Voi număascultaţi, unor străini! astrăzii! Sau Eaecea maicompetentă! cu servere, calculatoare, înAmerica... cuexpertize – Ş – Aţi analizat teza? – Deocamdată... nimic. – Comisia ce astabilit? imposibilsărăspund! – Mi-e – Afost saunuplagiată? zice cuglasameninţă – Lace vă referiţi? – Verdictul? – Da... – Ai condus comisia de anchetă... consiliu onori – Da.Ş – Evorba de sauliberta libertăţii „Infracţiunea – N-amdomnulepreşedinte, sesupuneBâzu. – Du-te, mă,tun-aisuflet... – Vă mulţumesc dinsuflet... Bâzule,– Mă haisăte ajut. Numaibeaucafea. Preşedintele face câţiva paşi – Nuriscăm! – Câştigaţi ceva? – Tăcem capeştele înapă. – Şi? – Dacănuştimcineeautorul, nune putem ce– De săştiţi? Voi analizaţi teza. – Nuştimcineeautorul tezei! – Bine. Voi renunţa. Şiosăcer poziţia, părerea – Existăunimpediment... ce,– De ce? măBâzule?De – Nuneputem pronunţa. – Eplagiată teza? – Nuneputem pronunţa... Şi? – Perfect. ase luni!Ziuaşinoaptea şipefaţă şipedos, tiu. - - -
19 STEAUA 8/2017 20 STEAUA 8/2017 dumitale... putem pronunţa. Nuştimce neaşteaptă... spui? ştii? Penalul! şi seară deseară latoate televiziunile! Te facicănu la putere... Ăla demăînjură zideîntoate ziarele exemplu... Eotezăei. Apoi opublicămcacarte. dedat mondială... toţi dinţii, larg şifericit. valoare inestimabilă... Bâzu, dece nuspuneţiaşa?Eoteză unică, de teza asta,Bâzule, ealuiCostache? ulcerul nu mămaisupără... Sunt unomfericit... Aşa să-mi ajute... Şi- a ta? luiDumnezeu.om cufrica – Ş – Mare? – Cum care? Ăla mare! – Care Costache? face peprostul Bâzu. – N-aşzice... Nuprea arăţi afi...cumspui.Dacă fără somnifere,– Dorm tensiunea enormală, ce sens? – În înfoc, cândamars-o – De sunt altom. nupoate– Deci fiata? – Eu amarsteza meaînainte deaoprezenta. Nu te– De-acord. contrazic. Dar dacă, totuşi, e ferit– M-a Dumnezeu, căebunşimare. Eu sunt acord.– Bun.De presupunem Să căeteza domnuledistinspreşedinte,– Repet, nune – Păi, vezi. zicem Să căteza nuare autor. Ce mai – Eplagiată. 200lasută!Nuavem dubii. – Aveţi motive? – Facem oplângere penală. – Atât? – Nu. justiţia. Sesizăm – Şinemulţumimcuatât? – Simplu:eoruşine... oinfracţiune... – Dacăeteza lui? – Bada.da,îlştiu. – Cum care? Edoarunul. Ş – Care Bâzu. Ciupeală? sesperie – Dacăteza astaealuiCiupeală? mergem...– Să mergem propune– Să maideparte, preşedintele. – Magnacumlaude... Ajunge...– Gata. – Avem noitraducători excelenţi. Otraduc – Tot traduc? eu?S-o – Trebuie tradusă în limbide circulaţie piano,– Mai cere preşedintele şi zâmbeşte cu – Vai domnulpreşedinte, etot numaizâmbet – Uite. zicem Să căteza astaeamea!Ei? eful Agenţiei! şi face cruci. eful partidului aflat eful partidului nu era alui... Preşedintele s- autorului tezei, era domnulacademicianFluture. prezentat oteză. Voia săfiedoctor. aşa prostie? dintele. discutat aici,noidoi.Oaprobi. nu intru! duc şisingurcualţii,dar înăuntru, debunăvoie fiu cât potdesincer. Eu pânălauşa temniţei mă cumlaudă... ăla cuMagda am ajunseu... Aici... exemplar îngrad desergentServiciu major. Aşa drept, l-audecorat cuOrdinulCe-i post-mortem tot... IarFluture Afăcutunstop amurit. cardiac. ce nupeăladeaplagiat, care i-afăcutteza? încălcat datoriile deservici... acuzat căne-am Ne-a înjudecată. trimis ne-au noi. Preşedintele acuzat pe n-avea niciovină. Şi ne-a – I-a cerut unuia s-o facă.Şiălaaplagiat.– I-acerut unuias-o – Cum nuera? – Eibine, Fluture, înnumelecomisiei, i-aspus... – Am auzitdeel... – Exact. Vă explic. Atunci preşedinte alComisiei – Păi elafost întoate. doctor – Acum câţiva ani,preşedintele a ălamarinar – Nuvăd dece? ce De eoprostie? dacă-mi dăpremiul– Nici Nobel. Cum osăfac – Ei, pentru unpostmare, o faci... râde preşe- – Pentru nimicînlume. analizezi? – Şin-o – În Vest. Numaiîn Vest. – Unde? – Emigrez, seîneacăBâzu. – Poate fi De teza lui. ce sănufie? fereşte!– Doamne – Am înţeles, domnulepreşedinte. Bâzule,– Mă, eteza mea.Nuştienimenice am – Eu amunprincipiu, domnule preşedinte. Osă – Nupoţi?răcneşte cel refuzat. – Nupot, domnulepreşedinte. revenim– Să lateza noastră. Daţi verdictul prim, cubarcă– AdispărutînOceanul Indian, cu ce– Şi?De nul-arechemat? – Pe ălal-anumitambasador. Maldive... În – Pe voi, preşedintele. râde cupoftă Pe voi? De şiacum. poartă Elamodă.Se – Abuz înserviciu! – Motivul? – Fără rezerve. – Toatăcomisia? – Comisia. Că n-amstabilitcineacopiat. Şi – Pe voi? a supărat ce? penoi.De foarte Teza că e plagiată. Cu escavatorul.
Singur Nu ș ultima caligrafie rămasă. Dinaintea ferestrei deschiseprivesc pași tremurațdestrupând ușineunse. zumzetul vocilor decoridor, Mare Spaimălamijloc, lumea izbucnindînorbitele arse. Mai întâi dimineaț Piratul tâmplei. Nerostită, iluziase-nfăşoară peloitrele minereul pulsează. Carii rod,înnecunoscutulvertebrei zgură peochi,tumulideasbest şidehaos. Haşurată ţi-elimbadecoclelile nopţii, Trezie Un dreptunghi dincare înflorescpăsări. Primăvara torț Aripi deserafim care acoperă, Mâinile cu privirilegoale. însă adeseamăîntorc răscolesc amintirile tulburi, mă scufundîn Acum, când uitceva, pe mama,tata orifrațiimeimaimari. puteam să-irogsă-miamintească În urmăcuoviaț poezie e pentru umerii goi, tiu să existe urmare. / Mihai Banciu clepsidra ă, dacă uitam ceva, ă cuclopoț memoriei, pentru Aurel, fratele nostru ei, cu orizontul alunecând spreviolet Un anotimpincert Panta rei la margineapustiei. tocmindu-se înrugăciune o miriș Foș net ca depetale brodând semne deîntrebare. fosforescen Timpul. de șoareciicâmp curge,inextricabil, Prin grotele săpate înpieleaasprăaPământului către violetul incert. trecerea sentimentelor delaalborbitor pălind lafiece îmbrățișare,odată cu În fiecare zipriveș către tineiertarea. până când vineÎngerulșiflutură cu aurasclipinddeasupra, Stai aici,pe curburaPământului, Aer și ateaptăpământeniisă-ivadă. stau cutoții ferecați înmuzee La Roma, zeii aucobo Rezervație Totul curge totul începe șitotul sfârșe Totul se-adună,totul serisipeș roindu-le cu-obinecuvântare Francesco priveș Colina albă-roz depeacărei culme te necunoscută, . ț e scăpărând înnoapte, te trenurilece trec, ti jur-împrejur pustia, rât pepământ, te. . te,
21 STEAUA 8/2017 22 STEAUA 8/2017 în Istoriecuviiiși,maiales, Cel maigreuamînvăț Descoperire de steril. tone de milioane sub descoperită fi va îți Falanga să macinicapitelii șismârcuri. Agăț strâns înaceastă chingăaIstoriei. Nu te va regăsi nimeni privind desusTirreniacuburta umflată depeș într-un șpilhozendemărgăritar, Se făcea că umblai pe calea ferată cu picioarele goale un gândbrumatmijindîncoaja Anotimpului. Dimineaț Omul mediu în cătarea Pământului. Și trupultău –cruce albădeflori Ochiul Sextant planete arse. Găina galactică lasăînurmă-i Eu odată cuel. se strânge. De douăoripeanTimpulsecomprimă, Acceleratorul deemoții De primăvară,devarășitoamnă. până laglezne, pânălagenunchi, pânălabrâu. m-acoperă Vin șitrecfronturile deploi Cântec deseară Dincolo. că amprieteni cucare măvoi revedea La vârsta dinurmăconstat plantăm semnepentru cei care vin. pe malulunuirâusaulaamiază Pe fiecare drum, lafiecare lizieră, cu morții. at depulpaneleGânduluicontinui amiezii pecerul deiulie a at sămărturisesc , spuneai, . ti. cu dungilirice deurmarugăciunii, Eș urme dealeuneilumidispărute. numai landepârjolite decaravanele deochi, după războaielevârstei demijloc, Pe trupult Cercare linia orizontului. a rămasprimăvaraînaltă și,departe, În ochiigoi,deprințesăarabă, ce despărț când fruntea s-alovit deparâma S-a auzitunicnet scurt Noaptea 1002 cu imagineameaînprivire… amurgind Tu rămâi–ostatuie pemal Așadar pânăcând medicamente pentru „toată viaț D Vârsta întrebărilor în parteainimii. Sim tapetat doar deochișifrunze debrustur. Lacul mocneș Ness Eș cu întrebări șiplecări ostenite. cu pasiunișiochiurideprostrație, e laovreme,doctorul îmiprescrie ti asemeneaunei zebre -îțispun ti la ceasul răspunsului. ți serilecumcad ea ziuademoarte. ău puținelocuridedescoperit te deopândăsup ? țire, a”. – P simbolice, religioase. filozofice,perspective mitologice, literare, magice, creează propria mitologie personalăsusținutăde din care vine. acest sens, În scriitorul basarabean la fenomenele cotidianului saularealitățile sociale ajusta elementele (inter)textualiste ,,sinteze imposibile” iseadaugăcapacitatea dea viziuni integraționiste universale. Calității deacrea eni la ,,cărarea pierdută” dantescă sub tentația unei hinduism,dela,,codrii desimboluri”ori baudelairi mentalitatea orientală, delatextele biblice laCoran trasee Eladeila culturale delamiturile pornind palimpsest, poezialuiGalaicu-Păun explorează Construităsimbolism șipostmodernism. caun dism, baroc, expresionism, ermetism, manierism, unei simbioze dintre experimentalism, avangar canon literar. saseregăse Scriitura ște laintersecția raționistă precisă șiproblematic într-un deprins literaturii, greu deplasat peocoordonată gene Em. Galaicu-Păun rămâne un,,eretic” înpeisajul rele” culturii. șibizarerii aflatefăcând uzdehibridizări în,,serta dimpotrivă, dinsincretismul lacare apelează, ruptură radicală cutradiția, sauanarhistă ci, salenuvinedintr-o Caracterul insolitalscriiturii personaj singularînspațiul cultural românesc. dintre alesintaxei ideeșisintaxă. Liniiledeforță alt gând. Astfel, dinamic se stabilește un raport insesizabil o idee pentru a introduce cu grație un creează impresia răgazului șiîntrerup aproape mijloc devers, liniidepauzăca niște spații întinse știință asintaxei. la tectonico-textuale Rupturi Emilian Galaicu-Păun stăpâne ște oadevărată precum ornamentele atent sculptate dinrococo. șlefuieteScriitorul meticulos fiecare rând șiidee a autorului” (R.Barthes, scufundă decât înmitologia personală și secretă de stilseformează ce unlimbajautarhic nuse timează scriitura luiGalaicu-Păun: ,,subnumele Preocuparea constantă pentru stilșiformă legi (1991), analiza defață sunt Poetica luiEmilianGalaicu-Pãun Volumele simptomatice de la carește porne lagenerațiile dinBasarabia, descriitori Raportat Emilian Galaicu-Păun seimpunedrept un oet, prozator, eseist, traducător literar, șicritic Yin Time (1999)și Levitații deasupra hăului Gradul zero alscriiturii Arme grăitoareArme și (hiper)livrești (2009). Maria Fărîmă Maria își ). - - - - -
de, scărițe, triunghiuri, asteriscuri” (Lucia Țurcanu), majuscule, deparanteze smocuri pătrate șirotun de exclamare sauîntrebare […]ploitorențiale de tăios saumaifrumos, cuvinte gravide desemne vocabule, lexeme frânte lasilabacare sunămai colul încare textual defilează,,vocabule înșiîntre forme estetice noi.Astfel, laspecta participăm formale,gerilor pledândpentru cultivarea unor poveste. acest eveniment care exterior modificăîntreaga când lumeapare neclintită șiordonată, apare careprin seînlocuiește oimagine cualta.Or, unuicevarii imperceptibil caunmicaccident îndeosebiînclipaintroduce surprinde scriiturii aleideiișiinvers.atrag liniiledeforță Mecanismul vederea încifrării realului. imagini grafice, combinate savant sauludicîn dublate, sintagme înlatină șiînalte limbistrăine, citate, folclorice motto-uri șilivrești, axiome, titluri duh. Acestora liseadaugă citate înrelief șifalse zodiacale, lozinci sociale, șisloganuri vorbe de ce, litere diferit, cucaracter expresii notorii, semne formule algebrice, acrostihuri, versete evangheli este susținută demultitudineacifre, anagrame, a fisensul. pentrusintactice Predilecția jocurile propriul mod deglisare, acăruițintă sedovedește dee stilistice, ciîșicreează propria gramatică și nu aprofundează sauinstituieanumite proce fiind empatizarea cusemnificațiile. Defapt, poetul clasic, sedovedește afi,de fapt, oiluzie, esențială jonglând cuversul rimat, ritmat, alb, liber, narativ, clone. Aspirația spre oastfel deformă perfectă, inovării șirefuzul deadeveni propriile noastre nalității este explicată deautor necesitatea prin rească poemelor. Sfidarea granițelor convențio dialogicși caracterul restituie spontaneitate fi- alizat este apropierea de limbavorbită. Oralitatea trăsătură adiscursuluilivresc șiintelectu distinctă rațiile, repetițiile, asonanțele, interjecțiile. Oaltă precumrează alite luxurianței artistice figurilor semnificație subversivă. stiluluisedatoTriumful acesteprin textuale, jocuri având larândul lor înaltă tensiune, poetuloferă pauze derespirație Sucind șirăsucind frazele lungi precum liniilede versuri dispusepepagină caniște zgârâie-nori. Emilian Galaicu-Păun sesustrage constrân ------
23 STEAUA 8/2017 24 STEAUA 8/2017 pove evenimente.ști, mituri, literară modificat, traversat deistorii, spectacole, Inevitabil, orice cititor iesedinaceastă competiție de inițiere, sugerând oresemantizare desine. așteptare elpropune alcititorului. Însă șiunproces asemenea tipdescriitură păcălește orizontul de dicțiilor, înțelesurilor dubledecare seciocnesc. Un se generează reciproc opozițiilor, înurma contra tărâmul diferitor dediscursseconstruiesc tipuri ș i detexte ceacest vindepe corpus-caleidoscop culturală”de ,,memorie care prin Em.Galaicu-Păun,de lectură devorator trului stilisticșisemantic, oferind multiplecoduri metodă ce atenuează posibileletensiuni. de rețele neuronale culturale iseadaugă ironia ca Multitudinii acestuia crea tip senzația deartificial. propria scriitură, fără asupraaglomera textele ori referințe exterioare pătrund caunfaptfiresc în capodoperecu ușurințămarile universale. Aceste dintretanța dialecticii trecut șiprezent, asimilând mereutul culturii înschimbare șisesizează impor T. S.Eliot. Elînțelege necesitatea racordării laspiri Păun tradiției așcumopercepea și-aînsuitlecția lui edealetopi petoate într-un unicfrison”. Galaicu- profane, antichităţi şipost-modernităţi […] Tentaţia valma, folclor şi orientalisme,lizează, de-a biblice şi referenţialitate acutăşiexpansivă, care intertextua la poetulbasarabean, toate sunt ,,scăldate într-o dintre șilume. text Potrivit luiAlexandru Cistelecan, literar, dintre redefinind autor și șitext raporturile seaflăînmiezul discursului lui, intertextualitatea textualității. Categorie specificăpostmodernismu semnalează apariția gestului. Gestul seinstituie gestului.Gestul semnalează apariția textuale. Finalitatea acestui travaliu intelectual sensibilă arealității îninteriorul lumii șiseextinde rează nevrotice noduri dindimensiunea pornind între cuvânt șirealitate. Limitele limbajuluigene reprezintă deintersecție deagăsiunpunct efortul atinge limitele ultimealelogosului. delir allimbajuluirezidă tocmai dinîncercarea dea își propune săodepășească.Forța unuiasemenea șteporne delareprezentarea limbajși lumiiprin retrasând noiteritorii. Aventura experimentalistă dar înacela și timpsfidează existența, trasândși te riguros. Prin limbajpoetulexplică realitatea, (silabe, cuvinte, fraze) sunt selectate înțeleasă alecăruipiese camecanismtextual situată între luciditate șivisceralitate. Lumea este Î manifestată intermediul prin n creația autorului seremarcă opoeticărizomică Em. Galaicu-Păun opoeticădelimbaj dezvoltă permite îmbogățirea Intertextualitatea regis șiintertextualitateRizom , creează noi mituri. Tot fenomenului inter
Geneza opereiGeneza și asambla ------P scriu cina în,,frumoasazăbavă” acititului. Stéphane Mallarmé. Pasiunea rescrierii îșiare rădă dintre cei maipercutanți simboliștiifrancezi – totală, așcumvisaunul Cartea un vizionarscriind registrul stilisticfiind totuși altul. sevrea Scriitorul în același timpseimpunepercepția uneidiferențe, sentimentul dar parcurgerii uneiașiaceleiași cărți, scriitorului –rescrierea. Lectura volumelor oferă unadintre obsesiilepredominanteintervine ale limbaje care comunică delaunvolum laaltul. Aici existențial pânăînmiezullucrurilor”. succesivă șiforme, degesturi poetuleimplicat în de «dezbrăcarea» continuă alumii–îndepărtare intrinsecă dintre scriitură șiexistență: ,,Preocupat mului ze expresivitatea lumecare dintr-o tinde să-șianihile ca nouăparadigmă care prin își propune să redea ță, dragoste-moarte. ță, dragoste-moarte. profan-sacru, moarte-via idee-formă, zic-cotidian, vânt, identitatea cărnii-substanța materiei, metafi resping concomitent: material-spiritual, corp-cu contradicției. Astfel, cei doi poli se atrag sau nu, scriitorul lanseazăonouăepistemă a organizări acontradicțiilor. armonioase Paradoxal opozițiile. Întreaga operă este gândităînbazaunei Păun oreprezintă modalitatea inedităde aîmbina toate celelalte forme posibile. ideea ,,s-aașezat” formă într-o anume și aepuizat facerii”, completează scriitorul, disparabiadupăce decitit. descris, viața”cărți („Pocitania”). ,,Chinurile viața. la mize ,,înjoacă/mi-ampierdut mari: lacărți Păun îșiasumăacest cusineînsuși,jucândpe pariu de solidificare urmare, și,prin Galaicu- mortificare. o formă deprudență înfața unuilimbajamenințat eveniment unicșiauroral. Rescrierea seprezintă ca Păun gestuleste cel care contează, perceput ca împiedică ,,înțepenirea” limbajului.Or, laGalaicu- poetice salveazăpracticile textele. Fluxul rescrierii ludico-ironică încare reformulează poate denarcisism, fisuspectată darmaniera pe scriitură/ lectură ducerii, alregestării, alrenașterii –presupune o acesta. Acest impetuos presupunelectură ocompetiție cu intelectuală rescrierii caaxcentral înopera scriitorului, fiecare Pornind delaaceastă dincărți. premisăse scriu a și aplatizeze propria frumusețe. prefața În volu Un caleidoscop delimbaje O trăsătură specifică scriiturii lui Em. Galaicu- O trăsătură luiEm. specificăscriiturii pe altele, reprezentând un caleidoscop de oemele luiEm.Galaicu-Păun seconțin unele , ar suna motto-ul autorului, întrucât cărțile autorului, întrucât, arsunamotto-ul cărțile Yin Time , Mircea A. Diaconu observă legătura , Mircea A.Diaconu observă îndelete. re –alrescrierii, alrepro Conștiința refacerii și regândește Citesc, deci și se ------care săletrimită. să primescmesaje,deși Încercând în apropiereaoceanului,neputândsădorm. plimbat ce tot e Distorsiunea aici. lună nicio distorsiunii. Deundevineasta? Nuexistă enormă, darruptă, înspatele frunzelor șiaforț Nu puteam dormiînvis.Lunaeraofloare „Nu puteam dormiînvis” festivalului. prezența autoarei, care este invitat deonoare al Festivalului Internațional deCarte Transilvania, în Școala Ardeleană șicare va filansat încadrul Magical Acts dinvolumulUrmătorul face text parte doi copii, la rândul lor poeți, Edmund Ted (cu care a șifost Berrigan căsătorită de poețiprecum Anne Waldman, Padgett Ron sau generație aȘcolii Newyorkeze depoezie, alături Ac e absolut e totul. Aici Deși asta. pentru aici aflu mă că degrabă asta,placemai îmi ci căvorba e speriată,suntnu conform credin aș cumpărături, viaț o Ducând leagă. cui îi pasă? Vreau să trăiesc aici, unde nimic nu se luat larevedere. Darasta eautobiografie pură, Nu mi-am Am plecat cu o altă văduvă ce, orice ediferit. voiam ceva diferit –Sauasta e?Ori- Aici sunt cuvintele pecare lecăutai. Dar teptând ceea ce , care va apărea întoamnă laEditura ut, ucn su făcând sau muncind obișnuită, ă ț ei. Nucredceva anume.Aici pânălaurmăsevafideslușit autoportret înoglindaconvexă (19) tiu că nuenimeni americani în viață,americani fiind scriitori mai importanți este unuldintre cei Alice Notley raționiste –înadoua și rile depă mai multe puncte, să sa reușete, încele încadrată –deșipoezia și cu o femeie divorț șească periodiză clasificările gene clasificările ș și Anselm). tiu. M-am tiu. (n. 1945) și a avut Certain Certain ată. ei , - -
leș visul mare. Măgândesclaea,darvisez inimă- nu care mereu adormită. Măîntâlnesc cualtcineva nu? Nu,eș încă nimic,șinuamtrăit.Acumîncepsăofac, spunându-i, Ține-măladistan Ea mă aude, dar eu nu mă pot auzi de fiecare dată altceva, nuMoartea, ciceea ce eaaude. nu aminvestit nimicacolo. Încerc săaud pe fundal. Treze, acțiunile băncilor se șesc,prăbu dar nocturn alcrizei înăuntrul unei instabilități absolute, cu momentul în clipa asta, sunt ce ceea doar Sunt nimic. de tem mă Nu mâine; șinuamniciovârstă. Cineva țipădelasubsol, cinepleacă Am nu eu am făcut-o? Eu am creat moartea din nou,ca șicumtuînsă se topesc apoi contopesc se lucrurile nimic; întâmplă se Nu ce eînăuntru. Ceurmează săseînt eu intru, edoarunportal la urmaurmei.Nuș încă odatăpeușă–Eprea necat. Intră întu copacului apropierea în dimenisuni de lipsit corpul copilului care acrescut,dare nimic șitotul. Totul circumscrisde În fațacaseideundeamînceput;apoisuntîncă Nu ș piaț Ei bine,euamplecat. Nucumoartea, cidela de atrece laaltul.Toată lumeaoface. cu forma părului ei, doar pentru un minut, înainte poarte îl să ca meu al pe caută îl chip, are nu Moartea Asta e inima mea, sau e a ta, cea în care mă mișc. mea. de călătorie. Suspendată. Asta a fost mereu starea Nu paresă-mipese,sunt într-o stare Nu ș re mă apropiidesfintele șibântuitele melegări, ț te îndepărtare. Eu ele subterane, aeroporturi,încercând săplec. ă. Dispărută nuamfost niciodată acolo. tiu cumsăvisez, darvisez. tiu deundeplecsauîncotro măîndrept. meu ș tie nimic, femeia care mi-a spus că am o am că spus mi-a care femeia nimic, tie . Ea curge înspre mine, apoi se rostogo se apoi mine, înspre curge Ea . ti adormită, eș ti ți le-aificreat.Păi personal ț ă. Nuș âmple. . Iar tiu și timpul. tiu - -
25 STEAUA 8/2017 26 STEAUA 8/2017 nu sunt aici,poate că grijaeste. Nudadrumul dar sunt șicea demaidevreme; deșiîngrijitorii Am fost îngrijită, iaracummăîngrijescsingură, sunt chiar aici. Adică mai. nu acum dar îmi asta, podeaua Înaintede respir. linoleum, pe aminteam așez mă ea, de obrazul apăs Îmi mele. gândurilor tranchilizantal pot aminti, o care pe veche canapea ceva în careamajunsoraș.O,iatămobila, fundamentele vie răspund, îndepărteazăse plânge, Totgrabă. în ce-arămas, forț magie, La trăit. singura am cândva care în întunericul parte la Nicio strigând dupăputere. Nuamnicionevoie. nu există. Iarmulțimeaatrecut nu voi fi unul dintre ei. Sunt liberă în casa asta care întors. Dacăaudoamenimărșăluind,mobilizați, nu mă voi lăsa apăsată de emoție, acum că m-am dat oformă poveș ă pecare orecunosc.Cee?faț ț ară, niciun continent, nicio speran nicio continent, niciun ară, ții, explicația felului tii mele ca săfieîn ș tiam, dar nu mi-o nu dar tiam, ă ț eleasă. Nu, ț . Iau ă. Nu voi maiaveanevoie dealtceva. Ve Ziua deazieste noulfapt. Maiexistă șialtele? lucrului. meu, înăuntrul Sunt cuvânt. alt un chip. Poate Eternitatea să-miiaasta? Edoar un poet, atâta tot, fără sex sau rasă, fără vârstă sau erai ofemeie. Dareuamfost întotdeauna atribuit Am obosit să pe fiu copilăroasă. În rolul care nimic întreba voi nimeni. Nu asta. întreba voi mă sau vreoflacără precumîntranscenden casă. Cesoareeăsta? Steaua deșertului Soarele răsare,iarluminaintră învecheamea o care lor furiei cauza găseș din repede, mai vine părți acolo undeMoartea einvocată. Laei non-existen Tot ce simt este palpitația acestei existen Nu sunt așceva. Sunt nemuritoare, ca universul. radioului, vechiiconsole, unobiectantic. șnică, te? și lipsită de dragoste, lumina asta mă atinge. ț e, dacă eș Traducere șiprezentare de ti activist, distribuind înăuntrul și Alex Văsieș ț ă? Nu ț e, sau ți-a fost C comunismului. Șirulargumentelor mizan cuprinde rotopice restaurează ocaledeieșire dinfizionomia Prin hete acestea, șimixtiunile performează. inițierile conceptualonirismul naumian încare subiectul aparatul – mai exact, de perfomare construcția precum pastișasauautode intertextualitatea, diale ( Analista exemplifică universul substanțelor primor Naum. mul deironie luiGellu agândirii indirectă și adereglării, mecanismuldesuperpoziții șiregi EșianuFarcaCristina ș investighează tehnica evocării entă celor doireprezentanți. metodologiei reiterând constant congru imageria de iluminare dinpoezianaumiană,tonalitatea orizontul ezoteric de la Victor Brauner cu ecourile șiMedium. Șarpelui mului transcedental dinromanul initié figura acestuia în volumul naumian,autoareacritic repoziționează hiperbolic cognitiv”, Naum. Pentru Gellu a compensa spațiul tica ocultășiiluminarea înopera „suprarealistului mutații care transformă timpulînspaţiu, dragostea Naum aduce, dedata aceasta prin existențială care aguvernat. craniu luiNaum–separarea sauadedublării defarsa comunistă, profilează –caînsimbolistica propriului ale „banditului” care intelectual substituie atmosfera „mlaștini”, drept provincială. o galerie Ecourile istorice lificate lapersonajelecare oscileazăîntre „coridor” și scriitorul-travesti ipostazele anti-ideologice, exemp această idee, Eșianu Cristina voce șilimbajul–oconjugare onirică atoposului. La lară în conexiune culimbajulZenobiei), naratorul – o se transfigurează ca „pohet” (deundeșireferința titu ză caonișăcreatoare, însensulcare poetulinițiat Orfeu tropia Zenobia, personajuluiprincipal la trimiterile Pe crezul de altăpărte, ezoteric alluiGellu Studiul debutează cupalimpsestul Tra „ultimul suprarealistadevãrat” are labazăoteză dedoctorat) axată peeste EșianuFarcaristina (careș propune ocarte (Edition Universitaires Européennes, 2017). physis seul deanalizărecompune trăsăturile regi și androginitatea. naumiană rezonea Scriitura ) prin tehnicile) prin cuaccent postmodernist Mai mult, autoareaMai compară Gellu Naum.LeGellu po Farcaș Gellu Naum, menționează la Zenobia, Calea Calea Șarpelui Zenobia. hète Ion Pițoiu și ------,
constitutivă seprezintă cainstanțe compoziționa culul revoluționar șiarheologia mediumnică estetico-poetice din funcței securitară ( militează înspredată, alteritatea mizaobservațiilor tizează ca „antidoturi antitotalitare”. Șideaceastă trasează axele directoare pecare autoarea lesinte vs. non-favorabili), iarcercurile, pacea șirigoarea sub semnulpotențialului iluminator (favorabili dizolvării conștiinței. Principiile de bineși rău stau înconcepteîn transă deinițiere şimoartea ale evoluând înexegeză subcolimatorul dadaism decât de suprarealism, ambele personalități poziționatemetasemnele picturale maiaproape de Drept braunian fuzionează urmare, lahipertextul de corespondențe, numite „virgule intro-plasmatice”. imagistic Naum-Brauner seintersectează conform dualismului într-un de cucerire principiu a libertății. poetic din „Arborele orb”, „Vasco daGama” și „Planșa” potențatoare amisterului) transformă magnetismul inițiatoare Brauner) șiarhetipurile (femeia ca (Victor simularești. Ființa mitologică lacei doiarti poetică frontieră dealteritate. aparplasați laaceeași Victor BraunerNaum șiGellu ză, caoreminiscență fotografică din1933,unde a noiiconștiințe iluminate: starea disidența livrescă, odată cu suscesiunea semantică tic, sensibilitatea incrementează, cu elipticismul afara context oricărui dogma În între viișimorți. loid șicreaturiile negative, caunagent denivelare crista aspectul odată cudemonismulobiectului, fi hazardul obiectiv. eretic” „Artistul sedesfășoară, specific încareGellu Naumarputea fiîncadrat ar non-intelectuală. obiectualitatea sau, cel la puțin,căalărgit-o –poate fiobservată – mișcarea pecare Naumpare Gellu căadepășit-o cadrul curentului avangardist. suprarealismulrectifică disidență în naumianîntr-o le alehibridizării. Itinerariul destudiuseintensifică analiza prin Itinerariul În altăordine,În abordarea interdisciplinară afișea EșianuFarca Cristinei Meditația ș plaseazăi braunian l’autre côté (optic șipsihologic) încosmogonia
) șiiluminarea laică ascriiturii. Linia transgresivă indicăo Medium Cognitivul ezoteric musa ars combinatoria A . Aici, crepus șadar, „noul” . T andemul și ------.
27 STEAUA 8/2017 28 STEAUA 8/2017 să revină unde al singurătăţii. Sepregătesc nu potfioprite devântul infidel Ajunse lapraguriatuncidescoperite ca oplecare târzie spreziuafără sfârşit. Amintirile dor Amintirile într-o cutiedeplastic. aşa cumaiprindelumina Încercam săoprind: care doaruneorisetrăgealaoparte. era abia odesluşeamprintre perdele: destinul chiardacă mătasea dinpărulei dar mai Păstrasem pe cerul iernatic. aşteptam săseadune era Închideam Ecou lui Brauner spre naumian.Cristina diegeticulpictural diste, traversează podulcomparatist ale picto-poetu alcătuiește orăscruce astudiilorliterare avangar de frica dinmineştiam şi teţineamstrânsăapăram nu duce ştiam nuduceaspuneam Dar podulnuducea în searaceexplodaseperâu. Voiai Podul pe undrumluatînderâdere. în ca unmarşdefurnicipriniarbarară Şi sculptată se moaredeclipace pare poezie se armuri negre În linii mari, cartea cartea liniimari, În însăşi începutul unei înşiră săîi ştiam / vezi capătul perdeauadenori în ochii: în veşnicie. mineunfel deecou: Ştefan Damian că există iluzii împletea Gellu Naum, po(h)etul inițiat Naum,po(h)etul Gellu
în fuioare - -
Zi dezitrăieşti viaţa Visul cum lasădinţii tăi străluciri în şi că şipodulareuncapăt Dar ceva îmispunea nu eramsigurpepicioarelemele. Ne opreamlamijloculrâului: nu te mailasăeşti şiveifipradaei. că dacă te înfăşoară de acces pentru mentală înspre cea despecialitate, investigând ocale rătăcitor E plin deierburiîndescompunere. adâncit ca un dintr-o parte într-alta afrunţii şi îţi „Dincolo” „Tu în o baltă plină deierburi îl aşteaptă Dar seştie eltrece dincolo: e unaimaginară. Iar dacă este chiar dacă nuetrasată ofrontieră. Drumul acesta trece dincolo Drumul cu neclintită tărie. cerul aşteaptă În de cel care aifost. să te desprinziculuciditate de patimiimplicări Atunci înveţi iarcumsăte fereşti despărţirile. visezi încuvintele uneilimbistrăine Doar uneori prin iarbace creşte morminte. șianu Farcaș limbastrăină simţi c lasă înumbrăomică incizie descompunere lentă. ştii rămâneunsemnde împuternicit undeduce?” al lui Gellu Naumtraversând alluiGellu experi critica îţi bate întâmple răspunsul în centralizează profilul şanţ vreonoapte nebună ființa secretă ailuminărilorsuccesive şarpelui ă pământul întrebare fâşâind înserare eroului solitar și . . - D narul pictural, cusaltînMagritte, Paul Klee, Max înimagiun cicludetranspuneri saudeipostazieri la vedere lamirare prilejuieşte autorului volumului viguroase expozeuri pemarginea lor. Translaţia de hrăni versurilor, cuarmoniile avansând temerar în pret, copleşit deplăcerea de a se desfăta şi de a se blagieneturilor e filtrată optica unui fin prin inter eseist eminimă.Eseisticadereflectare a conţinu creativspirit lamodulcompulsiv. tor, înţesat decitate şiargumentaţii proprii unui rate cupatos personalizat. Discursuleste convingă conotaţiile, delacele cunoscute laaltele noi,contu stăruinţaprin întru mirare curol explicativ, sporind epifania blagiană a ale limbajului.George Vulturescu puneînevidenţă cunoaşterii, armonizarea cu formele incantatorii re înabsolutulpoezieice trezeşte mirarea, fiorul de percepţie asupra „lumii podoabă”. Este oprivi asociatextazierea înfaţa cuputerea daruluiprivirii, plină desemnificaţiita Blaga,opledoarie pentru un drum propriu de cercetaredezvăluie în plane petema luminii la Lancrăm, eseurile-psalmodieri decât oomagiere apersonalităţii poetuluinăscut Napoca, Editura Ş subtitlul de eseuri Cluj-Napoca, George Vulturescu a bricolat o carte ajută săvezi ceea ce vrei”. seprefigurează eseuri În lor” şipriveşte spre noi,învreme ce te„ochiul orb „ochii corbilor”, iarDumnezeu stă „în Babilonulochi caligrafie volumele poetului din Nord. pildă, în De dar reverberaţii aletemei seîntâlnesc înmaitoate programatic edezvoltată rii, învolumul deeseuri, tă Marelui Orb, aceea semnificaţiilor acăutării orbi după cumspuneBlagaîn „Cimitirul roman”. nuprintre vii”, printre morţi, drum ce-naintează metafizică a drumului pe pământ,proiecţie „un genezei. Omulblagian înlumin㔄trimis este o faţă decreştinismul ca „iubire”, nudecreştinismul „inspirat, insuflat de lumină” şi apropierea se face liste. Iubirea al luminii, la Blaga e văzută ca un act eiînşişicreatoriErnst, delumimirabile, suprarea Exegeza luiGeorge Vulturescu petema adiacen Distanţa dintre poetul George Vulturescu şi cadrul Festivalului „Lucian Blaga”, ţinut anual la in comunicările susţinute între 1993şi2009în (2014)avem ochiuluimeu orb”,„cortina George Vulturescueseist coala Ardeleană, mult 2017). Mai Orbul din Orbul drumului-măsură-spre-moarte
Poemele luminii Negură şi Adrian Ţion (Cluj------
lectual, cuunevantailectual, impresionant decitate şi Vulturescu eleînviază încântător. vedre total noi,dimpotrivă, darsubpanaluiGeorge „orbului” din numit interioară, caodeschidere aunuialtreilea ochi,mai tate: „trebuie săînţelegem orbirea caoiluminare dă înuniversul tainei. Concluzia seimpunecuclari ignore aparenţele înşelătoare alevieţiişisăpătrun îidăvoietea edealtăstructură; să aeduluihomeric pierde în banalităţile realităţii. vreme În ce infirmita ironizat Argus, cel cuomiedeochi,pentru căs-ar aparenţă, esenţă şirevelaţie. Prin contrast, apare în cunoaşterea metafizică,situat, gnoseologic, între blagian aunuiorb înţelept,imaginea-etalon iniţiat mului cultural blagian. Poemele luminii esenţă, eseulluiGeorge În Vulturescu transpare şiînpoeziadeultimăoră aautorului. elevată, aşacumînclinaţia spre asociaţii eseistice la nivelul afinităţilor şiînaceastă elective scriere livreşti fuzioneazăşiempatizează concurenţial propriei opere poetice. Căci temele şiobsesiile literară, şiastaînfavoarea complinirii organicităţii pat dedeschidere spre alte zone deinvestigaţie dămăsuratrimiteri, unuipoet înzestrat, preocu Cochetarea cueseuldemare rafinament inte al luiShiva Poemele luminii dăunimpulsredutabil polimorfis ”. Unhalouce înnobileazăstafia . Nu sunt puncte de . Nusunt puncte Orbul din Orbul ------
29 STEAUA 8/2017 30 STEAUA 8/2017 precum cele Cordoş ale Sandei Eugen ori Negrici, du-se altor câteva întreprinderi de înaltă ţinută confirmată, atinge cota excelenţei, adăugân care este devaloare şiscriitori şiunaaunorcritici această cercetare de istorie şi sociologie literară, înzestrate.superior Edespuslaînceput căşi ceea ce poate daoconlucrare despirite afine vârstă, iarrezultatele aufost edificatoare pentru dar şicuîncercări dereplică lasistemul opresiv; cu complicităţi nedemnealemultor scriitori, produce alterarea accelerată avechilor structuri, – una a suprafeţeiintelectuale vizibile, în care se etaje, aşadar, aleuneilumiscriitoriceşti şimailarg şi aniisovietizării necruţătoare Două aRomâniei. menţinându-se anume totuşi într-o „normalitate”, re delaoepocăinterbelică altfel tulburată, dar cu precădere detranzi înperioada interior” trăit şiintelectuali deoseamă scriitori Stanomir urmăreşte căilesubterane ale „exilului grave asupra creaţiei literare. Larândul său, Ioan şiconsecinţeleprescrisă dereţetarul sale departid ral, cu „realismul socialist” cametodă decreaţie „obsedantului deceniu” alstalinismului cultu priveşte, seopreşte Angelo Mitchievici asupra dedicate literaturii române ce-l subcomunism. În cronica literară despre olume Alte „istorii care afost” Ion Pop Ion univers, trăit laoaltă desprexiv-critic, acelaşi mai nă asociere, căciîmpreu a fost”. Nusunt laprima torii despre olumecare recent, povestind noi „is- gare atrecutului literar spaţiul deinvestipart şi IoanStanomir îşiîm- 2017), Angelo Mitchievici Inc. Sub titlul (Editura Humanitas, adusaminte, refle cu Paul Cernat şi-au ţie răvăşitoa Comunism ------
zi converg spre oexigentă „analiză adinamiciitran româneşticulturii umilite. Ambele investigaţii bă, care salvează câteva prin emblemeonoarea neî a existat şicreaţiei şiunfilonascunsalgândirii Vasile Igna în precedentetări (depildă,cea întreprinsă de ani, demonstrându-se, peliniaunordocumen ai regimului comunist, mereu depl manifestereacţii aleunordisidenţi şiopozanţi dedreptateun act ce compensează deficitulde faceetapă, delaluminazilei.Se înaceste pagini lui literar multipleşicompromisuri cumedieri de „rezistenţa cultură”, prin continuarea prin scrisu complementară, faţă deceea ce s-apututnumi Este,şi a declasării. aceasta o atitudine din urmă, libere,gândiri chiarcuacceptarea anonimatului dramatice tradiţiile şiele, unei deaconserva alta, aunuisoiderezistenţă tăcută,cueforturi mează acest concept „decadentism” care este înră Angelo Mitchievici în din corpul sănătos alnoiisocietăţi. Expertul ca „elemente duşmănoase” ce trebuiau eliminate condamn denţa” burgheze, conducând spre vehemenţa expresiei literare cu „degenerescenţa” şi „deca asimilarea oricărei iniţiative de individualizare a critic”,calizarea actului „igienismul ideologic”, liber. binepuseînevidenţă Sunt aici foarte „medi „burgheze”, ucidere întreg proces deanihilare amoştenirii culturale ei”, din1948-49,concentrat emblematic alunui ghezian, „Poezia poezi şiputrefacţia putrefacţiei propus deSorin Toma înviolentul anti-ar săutext manifestprim al „realismului socialist” românesc, trată câteva prin analize decaz,începând cuun naţionale. „Colonizarea ideologică” e, astfel, ilus citive şi chiar de lichidare a elitelor intelectuale gere avechii societăţidrastice prin coer măsuri dedistru sovietic înansamblulacţiunilor import careprin seimpunelanoi „realismul socialist” de atenta contextualizare socio-literară a procesului îmipare aicișifoarte estetic. Importantă raport acel moment istoric, înforme omologabile sub fie şicujumătate degură, adevărurile despre deaexprima, pe dealta,sunt eforturile urmărite asistemuluipe deoparte, literar românesc şi, Eanalizat aiciprocesulMitchievici. decorupere, deAngelo scrisă pentru potrivit secţiunea foarte ţ iei” dintre cele două „istorii”. Lumini şiumbre: obsedantuldeceniu nregimentate, fieşiîn condiţii decatacom ării scriitorilor nesu scriitorilor ării Subteranele memoriei în în noul con efigie creator a spiritului puşi şi indezirabili text, vorbindtext, âns , 2001), euntitlu înultimii că ------parte a cărţii onotădeempatie maipronunţată, acărţii parte detaş mentat caşiconfratele său, IoanStanomir adaugă Tablouri expoziţie dintr-o mului redactată deIoanStanomir, cualesale mai alesîn ironic„deconstrucţie pretativă înanalizaprocedeelor dăcriticul de fine,hermeneutic. În probe deascuţimeinter Girard, epusaici ispăşitor”, al „victimei sacrificiale”,Ren de descris şi cujumătăţi demăsură. ţapului „Mecanismul rul despre socialismulreal, fieşicuambiguităţi „obsedantului deceniu”, pentru asugera adevă uzează subtil romanelor lui D. R. Popescu, nar”, cea maicomplexă interpretare fiindaceea a a burghezului declasat „imposibilităţii unuiţăran revolu Predalui Marin şiPetru Dumitriu, cusugestia caz, făcute cu aceeaşi sagacitate, privesc opera angrenajuriaşului falisificator. Alte analize de dedesubturilor teren pentru dezvăluirea fertil regim, precum Camil Petrescu, oferă, iarăşi, un reprezentativi,unor scriiitori domesticiţidenoul de către proletcultişti, criticii darşicucontribuţia fic de sărbătorirea centenarului Caragiale, cufalsi ordin ideologic). „Marea trăncăneală” ocazionată rea subordonării viziuniilapreceptele de stricte de oamplăşiaprofundată analiză,cusublinie regimului comunist” –, Eugen – Barbu „unul dintre mitografii talentaţi ai şiînlegătură(ideea va cu fidezvoltată romanul lui despre „refuncţionalizarea sacaelement critic” pluralism alopiniilor. famileiLovinescu Destinul stalinistă, fiindlichidate ultimelemanifestări de 1947, încare i-afost masivideologia injectată perioad treptateschimbărilor înregistrate de ultimasa Fundaţiilor Regale constituie”. Primul studiudecazeaicial interior) –, ca „feţe aleuneilumipecales detenţiei, exilului şiaemigraţiei interne (exilul rezistenţei tăcute, identificate întrei –ale direcţii cercetătorul sondeazăamintitele subterane ale sub regimul comunist. Până laacest acord final, de „litera stacojie” amarginalizării şiexcluderii adeziuni naţional-ţărăniste, stigmatizaţi şiei familiei sale, abunicilormaterni, cu maiexact confesiune, încare evocă unmoment din istoria ce seva accentua încele câteva pagini finalede ările grosolaneările depersp Nu maipuţinremarcabilă este volu secvenţa ării cumva „ ării procedeele adeseasofisticate decare şi romancierul come ă deapariţie, Caravana cinematografică. în valoare cuunînsemnat , cuînregistrarea analiticăa clinice” agloselordinprima ă ” folosite deIoanGroşan, mai alesanuldecotitură Facerea lumii şi convertit . Tot aşadebinedocu în care se descifrează ectivă asupra opereiectivă ntat, ai şialţiscriitori ţionar” ca „revoluţio , ce are parte , ce are parte , respectiv , respectiv Revistei profit ă se é ------
Pillat, care completează tulburător de galeria Cantacuzino Steinhardt, şiNicolae familiaDinu şieticăfacaiciAliceintelectuală Voinescu, G.C. tinere sacrificate. deintensăFiguri luminozitate tragică auneiîntregicontext şisoarta generaţii Lovinescu Pavel ori Chihaia,fiindevocată în conturat moral Monica alexilului prin portretul înregimentării amomentului, intelectuale este al săusimbolic „ochean întors”, refractar dediarist ei”. În „subterană” este revizitat Petrescu, Radu cu socialist pentru arecoloniza teritoriile imaginaţi Radu Tudoran „se detaşeazădeliniarealismului valoroasă şidemare succes care din1954,prin mistă, încontrast cu fărăDrum pulbere revendică Petru înruşinosulroman Dumitriu Aurel Baranga, „canonul sovietic” de la care se pieselor departid” defostul scrise avangardist este luat îndiscuţie „schematismul ideologic al relief pefundalulacestor mutaţii radicale. Tot aici ideologică, şi fratele acestuia, Vasile), e scos în conformându-se noilorreguli debunăpurtare reneagă jalniclumeaîncarecare-şi s-aformat, (Monica, de fiîncheiat. de recuperare auneiistorii ocultate, care edeparte dejustiţieîntr-un demorală proces şiunact lecţie porat înorganismul naţional, cişio care a fost” a comunismului românesc silnic încor consistent susţinutădocumentar despre „lumea oferătă deautorii acestei nudoaroimagine cărţi, terare rilor”, trăind, cumspune, „în altălumedecât voi”... să-şi caute fiinţa autentică de aladâncurilo „spirit vreme, aîncercat, ce i-afost dată, înviaţa scurtă necruţătoare a Istoriei, decare s-alăsat înşelat o ţii”, cuml-anumitEugen Simion,căci,sublumina chiar fost, înfelul său, „buzduganul uneigenera con Labiş, amintit în c alterată deideologie, edespustotuşi căNicolae lumeacreaţieiÎn delasuprafaţ şimorţii”crificiului laecumeniculN. Steinhardt... Tonegaru, Iordan Chimet, „ lectuale” ilustrat de un Pavel Chihaia, Constant Petrescu, „firescul subversiv alautonomiei inte nă alumiiclădite dincuvinte” încercul luiRadu care ecalificată Alice Voinescu, „utopia castalia Cantacuzino, „umanismul creştin-democrat” cu nut: între ele, „patriotismul memoriei” laG.M. rezultatele acestui demers „tablouri”. În liniilelor În trast cu „subterana” rezistenţei intelectuale, a întreprinse cuop vărul ei,dramaturgul Lovinescu Horia Câteva formule sintetice concentrând mari, cele mari, douăinvestigaţii socio-li şieseisticasapenibil-confor âteva rânduri ca element de Toate pânzele sus! asiune lucidsupravgehea înv sunt demnedereţi estirea cu sensa sa- ă, oricâtdegrav sui generi , creaţia s ------,
31 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ 32 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ ceză). Asta vineşica opalmădată celor care vânea in progress din textele altora, ajungându-selaungeneral este oîntreţesere de magistri expositores Alegerea este vizibilămaialesîncorespondenţă, unde asumă condiţia (atât a unui trickster. de postmodernă) susţine ideeaînliteratură şi,casănudevină serios, îşi de o anumitătematică. anti-postmodern, Muşina Deja exprimată în „Poezia fieeobsedat cotidianului”(1981), fienuamai progresatMuşina înviziunea teoretică că ce glosatorul necam punepegânduri), observă capitol Într-un Muşina. intitulat „Amicus Plato” (ceea înScoaladelaBraşov,perfect tutelată deAlexandru canonul personal. multiplele consideraţii semiotice referitoare ori la pitole (într-un fel de lism, înlocsăvâneze lipsa deideisiipoteze. poststructura ba chiar şi prin postmodernism, prin ză constant plagiate, chiarşidupăce noiamtrecut Să nu uităm, orişicât, că Romulus Bucurs-aintegrat nuuităm,orişicât,Să căRomulus Organizarea riguroasă pecapitole şisubca nisespunecăvolumul Barthes, linialuiRoland În cu Oblomov: contondente (dupăCassiodor). , cumarfispus Goldmann (înfranLucien (după Konrad din Hirsau) sauchiarla (dupăKonrad dinHirsau) Zahar faþã tandreþuri Felix Nicolau Felix intertexte kata ) este vitaminizată şide to)-ironicul glosator la care l-arintegra pe(au- les facultés maîtresses sante, adicăaxate pe cronicişi articole, glo- este unadecronici carte la să senumească „Glosă firesc caintroducerea 2017),misepareArte, intitulat Bucur publică un volum de subtil ca Romulus Când unautor atât Glose , adică un text făcut , adicăuntext ”. Astfel, această Glose
(Tracus work - - - -
semiotică îl face să fie deschis către cărţi semiotică îlfaceteoretice, săfiedeschiscătre cărţi el numaiare niciiluzii,disperări. Interesul pentru culturalemişcărilor româneşti dinultimii30deani, fără şi Golopenţia mulţi alţii, Bucur pareSanda relaxat şi Antohi, aleluiSorin Șiulea, Ciprian Recenzând cărţi studiilor culturale, care artrebui susţinute, dealtfel. rale. Nusunt iluzii,darniciprograme subsumate diversele ideologii care cultu stau la bazagesturilor dar oface mereu cuumor, ceea ce îlabsolvă. nimic (delainformatică, latină şipânălachineză), enciclopedist alluiR.Bucurnuratează absolut şi rap care cântă înlatină, saufaptulcă Printre acestea, existenţa unei trupe nemţeşti de tot felul de informaţii laterale, dar precise şi utile. Mousinas, R.Bucurapucăsănebombardeze cu „Socrate deBraşov şiPascal deOlăneşti”. el afost unpopulist, elfuseun pentru N.Manolescu Pentru bazate libere, peasocieri peanalogii, peextrapolări”. profesorul practică „bricolajul intelectual, construcţii Astfel, învechime, erau încurajate care acele activităţi s-auschimbat.postindustrial, chiardacătacticile dau seamadetrăsăturile specifice pânăşichinezului interesantemiliţian. Sunt multe alte observaţii care lul săfieinteriorizat. Fiecare supusîşidevinepropriul dibaci pentru acrea unstat poliţienescîncare contro discurs motivaţional. Principiile Daoaufost adaptate zia, adicămascarea represive forţei cuajutorul unui teristică asistemului deguvernare chinezarfiipocri Politică, şimistică despotism înChinaantică discutarea volumului luiJeanLevi, dinvechease bucurau educatele Chină. curtezane Studii dementalitate care probează preţuirea decare Viaţa intimăla chinezi şiConstantincunoscuţilor sinologi Mira Lupeanu, în el descris jocul de prin dedame”,„joc cânddefapteste vorba despre când precizează cătermenul lor îndomeniualecomentatorului sevădeşte atunci din care atradus Toni Subtilitatea cunoştinţe Radian. plu, proza traducerilor din cultura chineză în română. exem De celor maipuţinbântuiţi desucces.şi lacărţile consacrate, nu au nicio reţinere în a produce cronici tastele laptopului său, deşi mai vibratile lanume dar şi către cele care ar veni din alte domenii. La fel, Winnie thePooh Pe linie neo-marxistă, cronicarulPe înregistrează linieneo-marxistă, Tot rememorând Politologia dinaceastă zonă este abordată în Dar nunumailiteratură! Recenzate sunt şicărţile seminifcativăO parte a parti-pris liborgi go , subdenumirea japoneză, aşa cumeste huaben Meijin (cei răsucitori decuvinte, apudMuşina), -uri evidente.-uri Foarte bun cunoscător al , romanul lui Yasunari Kawabata. sunt traduse tot în latină. Geniul , aparţinând literaturii populare,, aparţinând şi geniul balnear Rogojina de rugă a cărnii weiq Gloselor este tradus eronat Funcţionarii divini este dedicată alluiChir Harry PotterHarry . Ocarac ------. .
succes nusunt delocnebuni”. Unşperaclu! prozatorului Pu Songling: „Numai cei lipsiţide român –,maiarelectualului rost să re-pomenesc? interdisciplinară fabuloasă–camnespecificăinte de răutate erudiţia ghiduşia.De şi,nudepuţineori, însă nuaicumsălerecunoşti inteligenţa, lipsa re. Poţi fideacord luiR.Bucur, sau nu cuglosările lui Constantin dechibiţa Noicaşidespre acţiunea nimic omoară. Absenţa povestirii provoacă moartea”. că „pagina albăeste otrăvită. care nupovesteşte Cartea Tzvetan Todorov care apreluat din aruncată experimentului supraîntins. Referinţa este la un mesajinteresant pecare l-aşinterpreta casăgeată îşi alegeînsăşisemioticadrept personaj. apare Mai şi al luiR.Bucureste legat de unei semioze tată deun constă îna-ţiînjosipoporul”. puternici, onaţiune denimic. Toată guvernării arta ţeni denimic, onaţiune puternică; pentru cetăţeni Yang e condensată în acest fragment: „Pentru cetă a idealului taoist”.rie aluiShang distructivă Doctrina fundamental chineze alculturii ca „realizarea derizo dictatorial. JeanLevi caracterizează acest paradox erau considerateşi comerţul dăunătoare sistemului te (agricultura şirăzboiul), întimpce meşteşugurile nu generau independenţă economică şiingeniozita R. Bucur a reprodus de două ori în carte zisa R. Bucur areprodus încarte de două ori Neapărat de cititşi glosa la seface cu o piruetă rafinatăIeşirea din carte execu ºi supravieþuiri Ademeniri homo semioticus ad infinitum Ovidiu Pecican . Proiectul delungădurată autorul florentin cu Pe însă, de altăparte Mincu. poetului Marin cului, romancierului și i-arevenitportant criti- cadrul căreia unrol im- ucenicie italo-română nistica, elvinedinspre o de predă cuharromâ Universitar laNapoli,un- de scriitori. totul aparte speciecu dintr-o parte Giovanni Rotiroti face semiotic fiction capabildedesfăşurarea Despre lăutărism Despre 1001 denopţi . Ficţiunea
ideea a în ------
E. Cioran șiPaul Celan, confruntați cutotalitarismul tori interbelici precum E. Ionescu, Gherasim Luca, 2017, 186p.) seocupădecontribuțiile unorscrii noi. pentruscris publiculromânesc șipublicat la direct revine,din România, deastădată, cuunvolum valoarea europeană șiuniversală aunorautori încare evidențiază pertinent mănunchi decărți la ocotă înaltă.DarGiovanni Rotiroti, autor alunui barometrul interesului fațăcreatoare deRomânia au tălmăcitînșidinromână, alțiiaumenținut o atmosferă deadâncăfervoare Unii intelectuală. noastră, exegeze, scriind traducând șiîntreținând creat pasionați decreativitatea literară românească, au care, peninsulari adevărată tradiție a cărturarilor și Luisa Valmarin auconturat, însecolul trecut, o Rosadelori ca Ruffini, Conte șiMario Ortiz Ramiro latinofonilor precum dinCarpați.și ilutri, Înainta șisăpublice înidiomul au ajunssăscrie șidirect de limbașicultura altă spiță: cea a academicilor italieni îndrăgostiți și înfosta se trage capitală bourbonă, șidintr-o rosturi profesionale atât încetatea luiDante, cât rândul publiculuicititor Apusului. dințările datorită prestigiului deja consolidat alautorilor în a ția în italiană sau, eventual, în alte limbi de circulație Rotiroti este unafericită șipentru căastfel, laapari români opțiunea lui Giovanni sau din România, cea maiputernic propulsată generație decondeieri dinceaeșalon descriitori maiîncercată, darșidin tate către cei maistrăluciți reprezentanți aiunui interbelică. Dincolo defirescul unei atenții îndrep tuturor laaceeaapartenența și generație tânără în Occident. urmattacit pare Unaltcriteriu săfi fost dobândindnotorietateRomâniei, șirecunoaștere înetapapostbelicășidincoloafirme de marginile unele dintre deautori care cazurile auizbutitsăse creației lor, aavut învedere, dupătoate aparențele, justificată încazulfiecăruiade valoarea a intrinsecă Mare.România ce privea grupurile etnoculturale minoritare din justițiar-militaristă, antisemită șixenofobă înceea totodată, intens peodirecție darși spiritualistă, manierăpatriotice filistinășimesianică, într-o a fost oreintrepretare romantice aimpulsurilor și mai vechii convenții culturale pozitiviste. Rezultatul înafara anilor1930,curezultatulRomânia zvâcnirii literar-artistice, asocierile și prin seconfruntă, în avangardi temperamentști prin șivocație, cândnu amprentă personală – a autorului, toți ace ști scriitori, verde lanoi( Chipului Meduzei În reconstrucția – selectivă șicuoputernică reconstrucția –selectivă În Chipul Meduzei și întreținut punți durabile între Italia și brun înrestul Europei). Selecția autorilor luați îndiscuție, Selecția , cartea va interesa,, cartea fără îndoială, (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, noastră înașmăsură, încât și țara - - -
33 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ 34 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ de la Răsărit pentru adeveni pânălacapătde laRăsărit unmetec soluția de a se „extrage” din mica lui țară luidin1936alunecaserările pentru totdeauna către apoi revenind doarpentru aplecadefinitiv, gându bil, între 1939 apatrid încapitalaFranței postbelice. (Foarte proba țial, cișilimbacondiția, devenind un tânărul autor și-aschimbat nudoartraseul existen un an. Veneau alte vremuri, iarînfața provocării lor la universitatea bucureșteană nuadurat nicimăcar natură teoretică anesăbuituluiprofet mesianicde schimbătoare,însă alert iareventuala jubilație de confirmat înpresimțirile luiprofetice. Epocaera la26iunie1940,Ciorande România, seva fi simțit șirupereaparte, Basarabiei șianordului Bucovinei când s-aîncheiat Pactul Ribentrop-Molotov, pedeo comune. probabil că,între Rămâne 23august1939, comunism șifascismdouăbranșe aleuneitulpini zele care politologilor tot actuali, maimultvăd în neagresiune încheiat în23august1939,cișianali destul devagi de o demonstrează nudoarpactul ei. Că aceste distanțe, la rândul lor, erau relative ca modele, înpofidadistanțelor ideologice dintre șiStalin îiapăreau unde Hitler lafel deimportanți săsevadăurmau în degrabă Ecoul aleunuianarhist. acestor contradicții luierau și reacțiile mai leze alături deei,șilecturile legionari inițial pentru ireverență, a ajuns să se înro ani, se număra uncomunist și că Cioran, pândit de rășinărean ajunslaBucurești, ladouăzeci șiunude –căprintreformă prietenii studentului deinterviu într-un fragment evocare dintr-o cioraniană sub totalitare. Simptomatic este nudoarfaptul–prezent bil cea afost maipericuloasă aceea aideologiilor iardintre deseducție, belșug prilejuri acestea, proba Meduzei este chibzuită. potrivit Epocaaoferit din sugestii, îmbietor sauprovocator, șiilustrează un precum contribuțiile luiAugust Bebel. rea unor numeșilucrări aleaustro-marxismului, amplă, discuție, ce poate fi continuată prin relua ria” revoluționară aautorului, deschideoîntreagă, Gherasim Luca, adusălaluminăîmpreună cu „iste concepției despre feminin și feminitate în poezia lui în discuție. regăsesc, într-un fel saualtul, înopera celor luați adeziuni șialeunorreculuri care, șiezitări toate, se nevoia profunde deaînțelege aleunor resorturile resul luiseîndreaptă, cuunexcelent către instinct, cunoaștere –psihanalitic-literar –șipractică pagini de finețe analiticăalimentate șideobună scufundat înmetropola hexagonală.) Peste tot, luiGiovanni textul Rotiroti este plinde Giovanni Rotiroti livrează cititorilor interesați Punerea întregii explorări sub semnul chipului Amprenta lui Otto Weininger asupra și 1940 fiind bursier român la Paris, iar Schimbarea lafațăSchimbarea aRomâniei Privatdenker și cultură ă. Inte- și ------,
lecturi fertile, poate chiarobligatorii.lecturi prilejuind, critică, noi explorări, ca acum, construcția sperat căautorul îșiva continua, înaniice vin,prin complexități șialtitudiniademenitoare. de Rămâne universurilor mentale alecreatorilor adușilarampă diverse peseamatalentului dimensiuni,afirmând și rar românesc poate crește și sepoate aprofunda pe contribuții, imaginea asupra secolului alXX-lea lite uneiaventuricul învârtejul spirituale. Dinasemenea cu seamădeunethospasional, aptsăatragă publi mânăabibliografieide prima despecialitate, darmai talent eseistic înebuliție, alimentat de o cunoaștere are autoreflexivitatea presărată cumultlivresc de prozator pur-sînge care este Teodorovici, realităţii, mulat tributar alficţionalizării reflexului pentru unuibolnav, diaristica are joculdelocdisi volumul are liniaritatea simplăa confesiunii, tipică tat roman care, aflăm, nu se va mai scrie. Astfel că între trece peste ( mod, seconfesează Lucian Dan Teodorovici, dea ale unui bolnavpînă la un de punct, cancer. Un o suită de exact (p. 258). Despre semnedepunctuaţie şi turat de tenebre roman plindefanatisme deficţiune, religioase, despre deatrăi moduri saudeasupravieţui. cîteva pagini iniţiale într Cel care cheamă câinii -o poveste-o autobiografică, despre scris cancerului Sub zodia şi şi dedrame. dincolo de) boală.Jurnal Victor Cuble însemnări pregătisem pentru un rul seconfesează: „Mă aproape de final, auto dintre acestea. Foarte este cusiguranţă una Cel care cheamăcâinii Dan Teodorovici,Lucian gii şitipare. unor şabloane, tipolo în cea maiintimă fibră totuşi, sînt tributare pînă şicare, sautipuri genuri gimentării înanumite care scapăînreSînt cărţi În şi locullui,m-amaven finalealeunuiproiec gîndite programatic ş şi an este unjurnal, mai despre miracole.“ Cartea lui Cartea încapsulat şi şi ------,
întîi trebui autobiografic săfieunjurnal lapersoana acelaşi timp, înlocuieşte aceste paranteze literare, romanul cel noucare şi Teodorovici pagini, apoinu unui roman.nu Iniţial restul textului o singură scenă tăiată intenţiile. Există un intro Autorul pînă laultimapagină. are nerv, are emoţie.care te Este ocarte context, sesimte bine. foarte Teodorovici are vînă, prozatorul, cinică să-mifiescuzată observaţia săvirezeoricînd un discurscare, simţi dinspatele frazelor, poate ditatea echemată săstopeze emoţional. Cu puţinăinimă.Aici, dincontră, luci cerebral, maidegrabă rece devedere dinpunct roman sec, darfoarte un un roman binearticulat, foarte desprecînd scriam de multtimp. texte semnate decătre Lucian Dan Teodorovici cheamă câinii simplu foarte tizeze, realizez, unvolum care seprezintă dealtfel Sumarizarea aceasta lectură. prin pare săportre asumînd poziţii cititorului fie direct erudiţie, tipicăomuluidecultură care doreşte să ficţională, ceea ce scrie ficţională, Lucian Dan Teodorovici are s-a petrecut realizezi, după alte cîteva pagini, căindiferent dacă realitatea exclusivă aluiLucian Dan Teodorovici. realitatea imediată de multdince citeşti s-a apoi maidaicîteva pagini Şi dacăarfi ficţiune.aşa arfiscris textul fost de vorba confesează la modulpoetic. Apoi apare Teodorovici care se „dialoghează“. Finalul episoduluieste chiarfrumos, caiet cureplici intermediul gataprin cărora scrise dele vocale institutului oncologic coar căruiais-auextirpat ment realitatea. Există unfrag de-a realitate-ficţiune-joc tucîteva valenţe. conţine astfel, Cartea apoirelateaz Volumul meticulos. este foarte structurat S
înt în în hainele ficţiunii, lansînddela haineleficţiunii, dator dela în carte absolut superb despre absolutsuperb unpacient al carte îi descrie chiar el structura chiarelstructura descrie şi care sîngeleseretrăsese şi subtil romanul care arfitrebuit săfie. şi posterităţii şi îl în admite că finalulacesta explică îmbracă , nemaiputîndvorbi, şi realitatea noastră sau şi este unuldintre cele maireuşite neprotocolar. ă înţelegi În care arfitrebuit săfie faptele aşa cums-aupetrecut. înspre şi urmă cumaimulţiani, atunci urmă în situaţii anterioare cunoscute început acelaşi timpcîndseadresează Matei Brunul şi cît de mult s-a şi ceea ce în rostulapoi acestui artificiu, ozonă viscerală. , două şi în şi înţelegi întîmplat reuşeşte săofacădoar fine, cacititor şi un tablou final, practic cuoprecizare:
începi şi în care , vorbeam despre şi legătura dintre mod normal ar modnormal sădisciplineze săte cuadevărat şi şi -a alcătuit un început înspre îi
încapsulează îi în aparţine, că aparţine, întîmplat precizează realitatea întrebi începutul ţine Şi îi Cel care adaugi
creier, în prins prins jocul Şi care înt , cît
re re în în în în Şi Şi - - - -
ca moddeviaţă saucaviaţă.altfel, De e jurnalul Dan TeodoroviciLucian este este altul. timpul bolii.Subiectul Subiectul principal desprejurnal boală (deşi cancerul rămîne pivotul fiecare zi ejoi altfel excelentul volum alHaneiBota, despre boli. anterior expuse. Recunosc, nu doua săfieilustrări (posibile)aleunor teoretizări tică se hard-corear trebui dejurnal. săfiepartea aparat descriitură, postmodern notaţii, idei,teoretizări, digresiuni aparente, mult cu osteluţă.eunaautoreflexivă, Prima parte cu distincte,două corpuri delimitate evoluţia bolii,fiecare capitol fiind e metatextuală încapsulate mici excursuri teoretice, cît autorul se mai joacădeliberat,al lecturii atît prin pur ars dou tează bine. aminteşte foarte Cartea de episoade deviaţă pecare Teodorovici leexploa dinlumeamedicală, dinIaşi,Cluj, crîmpeie peri altele culuxdeamănunte. desco Unindpunctele episoade, uneleistorisite sumar, altele tatea imediată. pentrupotrivit cele spusefără încrîncenare) înreali iese întotdeauna laiveală îldemonstrează multmai istoriile sumbre,surîdă deşifibra sadenarator care nut (luiLucian Dan Teodorovici îngeneral parsăîi tăioasă, cu umor,lucidă, foarte dar unul amărui, reţi Cel care cheamăcâinii a cărţii ajunge un posibil cititor când arcitiultima pagină aşa ceva?; despre ce eudefapt?;undear amscris auto-manipulează. „cum potduce pînălacapăt să constate căeste propriul cititor încercînd său,ne textul volat s decît reflexiv, problematizator traseu albolii.Unscriitor nupoate despre scrie el dar pretext pentru multe speculaţii deteorie literară, demotto,fel alcărţii, deelement deconstrucţie pe care o descoperă aruncat provocat, prozatorul, mărturiseşte deopancartă împărţit Între Lăsînd la o parte jocurile şicapcaneleliterare, jocurile Lăsînd laoparte şi şi pretext alrememorării aproape al simpluvaloare deadevăr. Iarcuacest pact ă ăsteia întîmplă ă sedesluşească ă paginile de palme cu inscripţia cuinscripţia să controleze cititorul. Pentru ca apoi în
cumultmeşteşug jurulcăruiaserotesc paginile), cidin în . Dar ?“ Şi capitole care faze punctează din şi acum simt lăsat gustul oribil de încercînd subtextuală. Naraţiunea emaidegrabă un (p. 154). ca deseori elemente din partea a elemente cadeseori dinpartea prin extraordinarulprin talent pentru Cel care cheamăcâinii început întîmplător propune oincursiunefoarte Writing istheonlyway oflife în şi săcontroleze imaginea, oglindapecare opropu subiectul este literatura subiectul şi
prin scurte istorioare scurte prin şi desfîrşit, volumul şi îmi şi
în şi
multălucrătură timpce adoua î care devine un ncercînd deloc placpoveştile înclusiv şi în indirect se indirect împărţit Atunci i-am Atunci i-am diagonală, nu este un întregului În Cînd vizual prac şir
de în în ------
35 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ 36 STEAUA 8/2017 CRONICA LITERARĂ nit altuldecîtcel care arămas obligatoriu pentru zezi căpentru tine, cacititor, adeve traseul cărţii a scăpat? Chiarşiînmomentul în care conştienti ruşinat poate, cu un bunnarator cel cu bătutul ochiului stîng. Dar Teodorovici este amintitmerită care cheamăcîinii(deunde mat bolnav aluiIehova caremartoră tată impecabil.amintit episodulcubătrînica Merită fie percutant, exploziv. Onaraţiune simplă, execu lucrează maimultdinreflex de oexecuţie inginerească, aici,lafirulfrazei, unde nevoia deschiţe preliminare, deteorie, precum mare, pentru Dacăpentru ansamblul scurt. textului construcţia Sigur, te trezeşti citind cartea chiar în salon. Merită amintit episodulcucel salon.Merită şi întregul şi cel cuoglindadincasabunicilor întrebarea atunci cîndvirează spre eseistică. volum, prozatorul simte îşi foarte omenească: oare foarte şi
titlul cărţii), dupăcum titlulcărţii), însoţeşte şi intuiţie, reuşeşte să şi soţulprezu involuntar, şi şi - - - -
roman. Unulieşitdinzodia cancerului. şi talent. văd unautor care demonstrează încăodată forţă îmiplace careparte, textul arezultat şiîmiplace să rienţele dincare îşidistileazăacest Pe text. dealtă fi plăcut să nu fiMi-ar fost silit să prin expe treacă nul pecare şi-lpropusese Lucian Dan Teodorovici. sub această zodie, cutoate implicaţiile delectură. tul saupretextul econtaminat decancer rămîne încarebine şideinteligent subiec ocarte escrisă, îţi permite să-iignori implicaţiile terifice. de Oricît şiinterpretării, obsesiaboliisecoluluia lecturii nu asumat, activă unulîncare cititorul devineparte format dintr-un monologpropus într-un dialog Chiar şi atunci cîndrealizezi căvolumul s-a trans vor spunedacăboalaaintrat saunuînremisie. autorul ei,legat inevitabildetestele finalecare îi Mi-ar fi plăcut ca această carte săfi fiplăcutcaaceastă fost carte roma Mi-ar Poate următorul volum va fi totuşi un - - - - O organizată șipemăsura femeii”. uneisocietățiproiectului libere, juste, egalitare, scriitoarei tanței aportului „incisive înpropunerile de precisă, peatât delarg contextualizată aimpor menită săofere cititorului român oimagine pecât exigența interpretativăasigură textelor de escortă blului problematic, referințele dedată recentă Parcurgerea atentă ascrierilor, cunoașterea ansam dințată eminentei traducătoare IoanaSasu-Bolba. în discursulgilmanian, tălmăcirea lori-afost încre din Byron, Kipling, Ingelow, argumente de finețe demersului, M.Cât privește secvențele poetice zuirea traducerii șipostfața revenindu-i inițiatoarei semnatara prefeței micul texte dereferință aleautoarei – Limes în2016.Ediția înpremieră cuprinde trei de Litere. apărutălaEditura Rezultatul –cartea de engleză al Facultății în Departamentul lector în asociere cumai tânăra sacolegă Amelia Precup, universitară, laCluj, deprofesoara Mudure Mihaela receptării românești” –afost asumat, înambianță sonor– impact „spargerea acestui tavan desticlăal ța traducerilor. Remediul, formulat energic, cu știlor”. americani studii degenori adăugaabsen Se până nudemult „cu precădere specialiștilorîn Charlotte Perkins Gilman(1860-1935)aparținea jurnalului decojurnalului șmar distopic, ținutdecaptiva în tențial întrece cumult realitatea ca atare. Detaliile cum literatura inspirată de teribilul episodexis psihologic) –aavut, cred, rost cu efect inocent?” „u medical, ocazionalșicâte dicționarului și, potrivit mentarea, masajele, privarea decitit, scris, vorbit degența lapat tum numit „ fost autobiografic dedicate, –unaș asuportului literatură. Precizarea, încursulanalizelor ce i-au gată, afost studiată șipentru valoarea eidemare celebritate scriitoarei. n Tapetul galben reputatei scriitoare șifeministe americane constatare: cunoașterea, la noi, a operei blând și , Tărâmul-Ei tratamentul patriarchal marriage”, depresia post-par nedorit, ar fi comentat pacienta
șoc”.electro , izolarea derestul familiei,supraali ,
(1892) Tapetul galben în caz și-a notelor infrapaginale, revi de tip Multiplu tradusăMultiplu șiantolo
ul ei,decolaps emotiv „ N e
a că sună foarte u-i așcăsunăfoarte nuvela rest cure –traduse deA.P., ul Femeile și econo „Feminisia” (amalgamând să evidențieze aducătoare î ns ăși Doina Curticăpeanu Doina terapia de și ------
lipsirii e considerată o capodoperă a literaturii feministe, anulare scrierii, afacultăților feminine. Importanța cerarea, abisulsolitudinii,procesul deregresie și bătaie de joc”, toate acestea metaforizează încar excrescențelor îmbârligate aleciupercilor țipândîn tarea „acelor capete sugrumate cuochibulboși,a eliberatoaresfârtecarea atapetului,cuîndepăr fantomatică femeie lalimitanebunieiși,înfinal, itului cudesenulmișcător alperetelui decătre o „târându-se toată prin casa”, halucinațiile zgâlțâ pătat detapetulinvaziv, chiarmirosul tapetului rupt”, gros-planurile trupului vlăguit, resimțit a fi un opresiv tapet galben, „care atârnă ca un grumaz odaia conacului colonial bântuit, ornamentată cu feministe unui spațiu puternic metaforizat. inutilă orice tentativă de localizare geografică a lăsândimprecisă saufăcând orizonturile depărtării, sugestivitate,deschide dimpotrivă,prin spre toate din tălmăcirea italianăatitlului,ortografiat comparat, cuneutrulechivalent îmipermit, terra, neric”, înversiunea Bartolomeu Valeriu Anania), fără’ntoarceri/, acolo întărâmul și’ntu deneguri biblic, l0,21,undemarchează știm dinbasme, sau, încășimaipregnant, din ului original, prin doar observa fi decretată „mizerabilă țară incompletă”. A finalmente, sumar-bărbătească prin deciziede-a „țară uimitoare”, numimFeminisia”,„s-o seîncheie rând drept „ținut cutotul diferit”, „tărâm alfemeilor”, discret, contrarietatea locul aproximat privind pe îmbină curiozitatea, mirarea, umorul stupefacția, trăite acolo vreme deunan,povestire-pamflet ce în exclusivitate defemei. Reconstituirea aventurii domeniupopulat dedouămilenii ai îndepărtatului unuia dincei trei descoperitori expediționari tineri mână,saufotografii”prima ale „văzutelor”, e atribuită din amintire, fără „notițe, copii aledocumentelor de cești vorbește romanul utopic curant unexemplar dinnuvelă. scriitoarei dea-i trimite faimosuluisăudoctor ra O coincidență. Tot utopiei în1915,anulapariției Despre valențele imaginative scriitori aleartei accentuată deprotestul vehement împotriva deautonomie întărit degestul șilibertate, Tărâmul-Ei inspirata Tărâmul-Ei , încep șiconsemnările din alegere . Cuvântul nostru (îl Târâmul-Ei a „
purcesul pecalea traducerii . Relatarea Terradilei Herland ș mai Iov -ul ------,
37 STEAUA 8/2017 38 STEAUA 8/2017 rabile, înfebruarie 1930sevânduseră deja10.000 fetelor”. î feminism prietenilor nota feminist de publicare, literatura”, titluldevine „O camer schițarea bea vin î Inteligente, zeloase, pline decuraj, aceasta eimpresia ce mi-aufăcut-o. la Colegiul dinGirton: „Tinere lihnite defoame dar febr.1928; înoctombrie, dupăprelegerea ținută e vorba deconferința scriitoare.ale marii meaoiarazna„Mintea când sărețindă prilej câteva dinreferințele feministe Miroiu, Univers, 1980).Hazardul cronologiei îmi Jurnalul n serios, cartea artrebui pus n serios, cartea nv ăță toare cu sutele. spus cu Le-am Virginiei Woolf (în româneste de Mihai ș În noiembrie, sunt ecourileÎn apariției favo versiunii finaleaeseului i s ș i învinuit ă mei aib ă strident î
n octombrie 1929: n octombrie „ ă apropiați fiecare o camer ă desafism”, sărace ă a ”, „voi fi atacat Femeile șiliteratura cărții
ă ș la i sortite s i sortite deși nuva fipeplacul îndemâna ă ă inti proprie”; dup „nu voi filuat „ bănuiesc mă” blândețe Femeile si ă ă ; devin pentru tuturor î nainte ”,18 s c ă ă ă ă ă -
cobora înapelerâului dinapropiere. Ouse când, cu buzunarele pline de pietre, Virginia Woolf 1941, umbrelor viețiispre clipeledin28martie 1940, vesteaamurgul din 17 octombrie alungirea să pălească.” Premonitoriu, scăpătatul luminii,în pentru aseodihniapoipepământ. Lumina începe cald. Totul pare că străbate moliciunea aerului câmpul sunt scăldate într-un albastrugingaș i cu unfluture așezat peel, șiînspate colinele și fereastra. Ozidesăvâr șită. Unmăracăzutîniarbă, apusul soarelui decâtacest Deschid săscriu jurnal? re șiprospețime? gândesc pentru acăpăta unsentiment deelibera vație îndeselemomente decriză: „La ce sămă rată rămâne î rezumă crezul feminist alscriitoarei. Camera sepa motive centrale înconferințele delaCambridge, Ipotetica urmare exemplare; î intitulat Sora lui Shakespeare n ianuarie 1931 n ianuarie ns i un privilegiat punct deobser ă șiunprivilegiat punct ă probabil Oare n-arfimaibines Profesiuni femei pentru
intenționa ș i O cameră separată,
să scrie ă privesc o - - - .
A pasc pecărarea cât unfirdeînfiptă aţă.// Biserica de susallumii,/nuenevoie defluier,/ mioarele primăvara,/o simte calulalb...// Pe uliţadincapătul Satul pluteşte.// Sfârcurile tresar./ mugurilor Vine ger,/ căpiţelor deotavă./ cerul devârful esprijinit tulburătoare: „Când sticladelalampăcrapă sub vibrație poeticănulipsitădeadâncimi printr-o tr-un spațiu nou care spiritual își caută identitatea de azi,poate chiaronaștere nouăarusticuluiîn- dute întrecerea vremii, lume cirisipirea luiîntr-o său satul. Nudominănostalgia dupărepere pier transparent, creator devaloriestetice. comunice lumeaesențelor, într-o printr-un limbaj gratuit,furat deunspectacular poetulștiesăse original,discurs liric darechilibrat, fără săselase și alunuilimbajdescătușat deconvenții. Cu un rat, alrecuperării launpostmodernism formelor diversificat, cât șidelaunneoexpresionism mode de referință, interbelic delamodernismul puternic Autoruldistinctă. acumuleazăexperiențe poetice seconturează Maximinian Menuț caovoce lirică Caiete Silvane, Literatorul, literară, Dacia Poezia literară, Tribuna, Timpul, Apostrof, Mișcarea literară, cu poemeînreviste literare decirculație ( Trenul vieţii 2012, imaginea care se deschidedincolo detimpul ne este eainvocată, cipentru transparență, pentru nu este una nostalgică Readucerea(„Cruci”) copilăriei înclipacare curge iertător,/ morminte călătoare,/ inimiîmpietrite...” în fierul rece.// Aştept/ cruciplutitoare, dinpământ vieţii./Bat cumâinile descalţlapoarta nul tată.// Mă vorbă la umbra nucului,/ doi prieteni,/ euşibătrâ ferestre./du-se prin Pe bancadelemn,/stăm care se lasă aș teptate: „Văd rugăciuni/ strecurân se închidemaimultînsine, încăutarea unortrăiri cotidianului, în care rezonanțele se pierd, iar ființa trecerea lorînrândul întâmplărilorobișnuite ale tradiționale, darunadată desupralicitarea lor, de Transilvania”) produce Se odemitizare avalorilor sălbatice...”bea ceai dinfructe („Primăvară în în mijloculsatului/ miroase acer,/ Sfântă iar Maica Universul lui Menuț Maximinian areUniversul Maximinian încentrul luiMenuț utor amaimultor volume deversuri ( în haos Muchia malului , Bucureşti, Editura Verlag, 2016 , Timișoara, Editura Publishing House, , Editura Tipo Moldova, 2013, și nu pentru regrete horație Profil depoet ),prezent România Andrei Moldovan Noduri Noduri ), - - - - -
pun stăpânire petimpan/pânălaapusullumii...” fereastra cugratii,/ focul setânguie...// Paşi decal/ pe casamea.//Eploaia?...//Muşcata tremură// în viață poematică întregului: „Un arsenalseaude/ neoexpresioniste capabile să-ltulbure, adicăsădea poetică, lasă loc unor în orice construcție lăuntrice care fragilitatea, îiprimejduiesc precum context nutotdeauna primitor. tă, cuatât maimultcucât easemanifestă într-un („Stele albe”) Existăaiciogenerozitate accentua nea,// munţi albi/ lumea începuturilor.// Copiii/ vestesc/ de în ritm în eapoveştile/ îngerilor.// Vedem substiclaapei/ luminaardeîn nopţideiarnă,// subcovor/ purtând obicei poeticsperat: „Precum bunicii/ mângâierile florarului sale. șiarisipei aminteMaximinian ște depovestea blagiană a nu...” („Acum nunemaispunemnimic”) întâlnit înamăruiulfiorilor./nimic.// Ne-am Acum, prelungirea mâiniimele.. permanenței: întâlnit însărut,/ m „Ne-am disiparea poetuluiînlumeadinjurfiinddedomeniul les/ iubirea nostră.../ precum luată pălăria devânt”), eternădevine unsentiment risipire („Am într-o înţe („Apus”) Acesta este șicontextul încare iubirea Uneori, edificiul liric amenințat edificiulliric Uneori, depericole De altfel,De întregul univers poeticalluiMenuț ţin într-un căluş / Acum, nunemaispunem / vatra satului.” âna taera viziuni - -
39 STEAUA 8/2017 40 STEAUA 8/2017 Alex Ciorogar cutextele sale. raport dar șidespre relevența speculativ”, specificătânăruluipoetclujean, mod particular, despre formula „realismului culturale Am vorbit, (metamodernismul). în uneinoiepisteme și despre importanța discutat despreS-a poeziapost-douămiistă Pilotul Olaruadebutat în2014cuvolumulOvio mului Pușcariu” dinCluj-Napocașiautor al volu de LingvisticășiIstorie literară „Sextil literar (cercetător Cosmin Borza laInstitutul i-arevenittarea șiistoricului criticului cărții Asumându-mi rolul demoderator, prezen 2017). tul aavut locîndata de27martie la Editura (evenimen din Bistrița Charmides Olaru, clujean Ovio atânăruluipoet lansarea celei mainoicărți înAtelier acontinuatlecturilor odată cu luiAndrei lectura ș După Dobo în Atelier Lecturi , apărutlaaceea și editură bistrițeană. Marin Sorescu: singurprintreMarin Sorescu: canonici Proxima B cyberpunk , volum apărut , seria , seria
-ului în
- - ). - și încoregrafia dedincolo delumeaasta, tăcerea penibilădintre noi,oaltă formă deperforman spectacolului, brazii dinfaț singurătate statuară închisăînpropriadesfășurare, pentru singurătatea ta orgolioasădebalerină, momente deseninătate extremă brazii dinfaț în fotosinteza ta calmă șidesăvârită, totul înflorește înlumeaperfectă deundevii Ovio Olaru și te vădfumândțigaradinainte desomn,șivădbrazii: te vădînfotosinteza ta calmă șidesăvârită celui incapabil săemanealtceva decât violen privind dansultău de departe, dinperspectiva pentru că eusunt escrocul, criticuldeghizat înspectator chiar dacă pentru mineasta înseamnăsămint, inaccesibilă ca orice profesionist înmeserialui, decât cifrepe otabelă digitală, tristă cumstai lângămine, peste acoperișuri, privireata nu-mitransmite și privireata pierdută înnoriideploaie,ploaiegroasă fiindcă acumnupotgândidecât înmatematică, și care îțicuantifică grațiaînnewtoni șischemeinutile. și ignorant, o forț privindu-te dedeparte amuzat șinostalgic, lucid ochii meisuspendațiîntr-un corp dizgrațios fiindcă eusunt singurulspectator, singuri și dereglată iremediabilperformând doarpentru mine, și tot ce seîntâmplă înpiesă,ofată drăguț parchet pentru mine.asta etot ce vreau sau în viaț să fumezi subbrazioțigarăînainte sădormi, să dansezi înpijamale atinsă deaburiiibriculuicafea, toată fantezia ta virginalătopită înpoante. îngeam, lovind cuenervare luminile dince înce maislabealetaxiurilor înbrazi, ploaia asta etot ce vreau:laînchidereaprogramuluisăvăd unde se-nvârteau corpuri încinsedemișcări imposibile. când amintrat întineși-nsalacucoloane înalte a banală dinspatele perdelelor să faci piruete pe a geamuluișităcerea apăsătoare dinaintea a geamuluișiploaiaprinei, ă grosolanăcare nurezonează laarta ta ă ț ă.
ț ă, și te retragi triumfal, eș fiindcă tu decât el,și-țifacți bulevardul, semnsăascul să-ivezi luminileacideînbrazi, te privesccumilacelui care trebuiesădecidăînnumeleunorforț îmi placienorm,darnu-mipottrădameseria. le-a căzut înstraturi peste scaune goale. le-am stricat spectacolul cunepriceperea mea,șiumbra Amintirea celor pe care decorul i-aînghițit: proxima b,fereastră deschisăspregalaxiarăuluiabsolut. Nufăr înmâlulgrosdin inimacalofilă, și s-auținutdemânălacăderea cortinei. o amintire dragăla cei care s-auiubit să merite triste unde nimicnu-iîndeajunsdetragic De bunăstare șiconfort. Proxima b, și maireal. o ambițiedemaibine mai credibilădecât noi, o versiune și neiertătoare. Proxima b: Meditez laproxima b.Laplanete îndepărtate în timp ce mădepășesc. și previzibilă. Lamișcările fetelor frumoase meditez lacoregrafia perfectă și-am stricat spectacolul cunepriceperea mea. am suflatgreșitdinculise fără mine,șiactorii dauunuldupăaltulchix. dar acumsunt prinsînmecanisme care sederulează m-am dăruitdetot, înaplauze, și atingându-sepeste sâni. zâmbindu-și complice dupăcortină spre oversiunealternativă, undele-amvăzut în coeziune, Și înreflexie s-adeschiso fereastră lăsându-mă cuoreflexie mișcată. arătându-mi ce vreau,darmâluls-aridicat, am tulburatapeleca mâlulsăserearanjeze scaunele goale,darmișcate. după spectacolul lor:lenjerieșimă pe holurileteatrului, lăsându-măs-adun le-am chematdedeparte, dars-aurisipit râuri tandre dininimacalofilă pentru fetele mele le-am iubitpetoate cumamștiut, șiamvărsat ruptă deobosealășifrumuse ti pescenă acum,pierdută-n aplauze, ț ea noastră. ț e inumană. ti, e maipresus
41 STEAUA 8/2017 42 STEAUA 8/2017 P versity Press, 2012. fromlonial Reflections EurasiaAmericas andthe Mignolo, Walter Tlostanova, 2. Madina Publishing,Arbeiter Ring 2014. terii ar trebui să fie transformat faptul însușial prin contemporan epocăîncare într-o limbajulcunoaș imaginativăfractura și despre posibilitatea dea fi de logică, despre reactivarea unorprocese, despre despre rezistență, cât maialesdespre oschimbare nu vorbesc neapărat despre mobilizare socială, emergența uneinațiuni obliterate derușine. Ele despre istorii de regenerare Nishnaabeg, despre lui LeanneSud, întimpce Simpson vorbe cartea ște lonială învechea UniuneSovieticăde șiînAmerica colonială șicaurmare despre deco deconstrucția Tlostanovei vorbe șialuiMignolo te despre logica contextelor geopolitice șiculturale diferite. Cartea tea traumatică a imaginarului dispersat, în ciuda pe imediatețea experienței trăite șipespecificita descoperi ourgență care agândirii searticulează și alui Walter D. amavut dea Mignolo), surpriza Eurasia andtheAmericas Learning from to Reflections Unlearn:Decolonial naabeg Re-Creation, Resurgence andaNewEmergence Re-Creation, naabeg Simpson, 1. Leanne a crea contexte transformative îninteriorul unei de faptul de a ieșidin logica acțiune-reacțiune, al estelogicii modernității. Cel mai important unei anumite episteme încadrulpredeterminat rea. nimic deaface socialeșicumobiliza cumișcările of thecircumstances a rezistenței. multe decât ori sărestrângă accesul lasursaînsăși șialangajării. afirmării Strategiile demobilizare nufacdecele mai antinomii și unghiuri on our Turtle’s Back a două texte ( de la lectura ornind Aceasta reînscrie potențialul transformativ al Trickster a teoriilordecoloniale(IV) Dezobedien „Living Dancing onour Turtle’sDancing Stories ofNish Back. ” (Simpson2014:17)nuare through themostgrievious 1 a lui Leanne Simpson 2 a Madinei a Madinei Tlostanova Learning to Unlearn: Deco -ul ºiartanegocierii , OhioState Uni , Winnipeg, Dancing Dancing Laura T. Ilea și ------þa epi D care îldescriem. ce ecreativ întrecut, afiîncorporat înprocesul pe poran, avedea înobscuritatea prezentului ceea cuvinte, atrăi încontemporaneitate, afi contem și ființei prezente îngândirea colonială. Cu alte categoriilor universale alecunoașterii alegândirii, paradigme deinterpretare care nusemaisupune i din logica acțiune-reacțiune. Leanne și deaiedinlogica acțiune-reacțiune. dorințe, cea istorică concretă. Gândirea este consecința unei niciodată unproces neutru, detașat deconjunctura decolonial. subiectul se exprimă Gândirea nue se poate neglijarana colonială delacare pornind epistemic pecare eleîlcreează? aceste strategii decoloniale, care este noulcontext concret, care pecare este îlimplică tipuldeacțiune o concretețe neliniștitoare: ce se poate face în mod nului lorderegenerare”. giile demobilizare, precum șicomplexitățile pla- Suntem incapabilisălevedem filosofiileșistrate suntem adeseaincapabilisănevedem strămoșii. coloniale cognitiv,le gândirii șialeimperialismului este șiceea nueste luat înconsiderare. Prin lentile «mobiliz către occidentale construcțiile ale «rezistenței perpetuatecognitiv șimenținute sunt de înparte rare. rușiniiîncare Ciclurile suntem blocați înmod noi întot înfiecare maiinsidioasemoduri re-gene generații, acumulându-seșimanifestându-se în zarea față deasaltulcolonial, șicălătorește prin ne încercuie învictimi șteși colectiv individual legătură cuacest exercițiu deinterioritate Logica plurivocă Iată luarea depoziție aluiLeanne Simpsonîn care neinterpelează înacest context rămâne de incolo de aceste concepte generale, problema ării» și«m ării» de areconstrui unspațiu familiar stemicã cării sociale»,definind ișcării ceea ce
(Simpson 2014:15-16) În primul rând, primul În nu : „ Rușinea » - - - - - ,
am nicidecum intenția de a face apropieri artifi comunitatea în Ontario, Nishnaabeg Canada. spațiul spațiul sud-american, central-asiatic și reconstrucția noiinoastre case.” ca întreaga meaenergie săfieinvestită înviziunea timp distrugând casa stăpânului, încât acum vreau truim propria noastră casă?Am petrecut atâta colonialismul; ci cum anume putem să recons anume: nuce setdeteorii folosim ca eu la Audre Lourde casastăpânului, potdestructura dezbătut întrebarea dacăinstrumentele opresiunii „ geri: eputința acestei depășirii respinmai importantă instanțăprimă respinsă logica colonială, însă cea Desigur,reconstrucții, a uneivindecări. trebuie în se disipeazăsuburgența uneirenașteri, aunei decoloniale se găsește acolo unde afectul urii deplecareSimpson oafirmă. allogiciiPunctul Gloria Anzaldúa tic, intoleranța, rasismul șietnicitatea, diviziuni etnice,apartenenței religios purismul șilingvis tra retoricii modernității, care implică sensul în multiplicitatea culturală, subdiferite regimuri. ointensă strategielist. Eldezvoltă desupraviețuire capabil sădinamiteze sistemul deschimbcapita locuiește teritorii deointensă transculturație, vorba despre litatea unorrelații care aparent seexclud. Este tradiții, ofigură frontalieră, care negociază mutua figură caremai alesprintr-o apare înmaimulte logică plurivocă, hermeneutică sității, și printr-o Occident vs. intermediul Islamprin pluridiver putea trasa o alternativă la dilema contemporană ce măinteresează mai degrabă este faptuldea ciale între regiuni ale lumiicomplet diferite. Ceea El exprimă de asemenea o poziție-cheie con- El deasemenea exprimă o poziție-cheie Desigur, există extremdemulte diferențe între sunt interesată sărăspund laoaltăîntrebare, și În timpce, devedereÎn dinpunct teoretic, am trickster , un personaj subversiv care ( Dancing să criticăm criticăm , p. 32) Nu și ------
operează într-un modplural. nueste exclus, Nimic de ambiguitate… colaborează o anume toleranță dezvoltând față multiplului jocdeputere (p. 101). „Noul ul este decifigura ambivalenței, a aimposturii, și prohibiția sunt locuitorii săi” (p. 25). constantăaflă într-o stare detranziție.Interzisul reziduul emoționalaluneigranițe nenaturale. Se talier este unspațiu vag șisubdeterminat creat de meztisa în felul următor ( contextului deputere încare este plasat. subversivă care prin acesta e capabil să răspundă acest concept de șocul civilizațional. voi Mă concentra așadarpe rite alte regiuni frontaliere, încare seface resimțit mai bine în evidență metisajul care există în dife diul acestui teritoriu frontalier, eposibilsăpunem zoroastrism, decreștinism iislam.Prin interme Elreprezintămapamondului actual. unamestec de de Madina Tlostanova scapălogicii generale a sens, spațiul Caucazului șialAsiei Centrale descris între etniilemajoreacest artificiale șiminorități.În conceptul de conștiință Oppressed decătreparte, Chela Sandoval ( și femeie, lumea întâi și lumea a treia. Pe de altă metisaj între dominant uman, amalgamdetehnologie șidebiologie, 1991, Reinvention ofNature of Vision”,în într-un Haraway eseualDonei („The Persistence două avantaje, care sunt subliniate pedeoparte național.spiritul cum afost el definitdeNovalis, care transgresează al epociiplanetare, laacel cetățean allumii,aș referință lasensibilitatea migrantului transcultural de rezistență șiderevitalizare. de existență care seexclud. Elreprezintă o formă diferite, manipulator șibricoleur alunormoduri mediatoare avândmorfoză, ofuncție între lumi și îînsuete spațiul puterii, capabildemeta naj care face uzdeambiguitate, care surprinde față deregulile normative șiconvenții. Eunperso spațiului comun, tendința saspre dezobediență dimensiunea subversivă a acestui negociator al 101) transformă ambivalența înceva cutotul diferit.” (p. abandonat. the bad and the uglythe good Gloria Anzaldúa defineșteGloria teritoriul frontalier Acest A dori s ș dori î n care aceasta vorbe ște despre untip , Aunt Lute Books, 1999): „Un teritoriu fron trickster , University of Minnesotta Press,, University ofMinnesotta 2000), Nu doar că el susține contradicția, ci ă explorez înaceste pagini Simians, Cyborgs, andWomen: The , personajsubversiv, sebucură de Borderlands, La Frontera spațiu denegociere El are opersonalitate plural , London andNY, Routledge, diferențială, care depinde și opozițional, bărbat , nimicrespins, nimic Methodology of the Methodology Trickster , peafirmația . Trickster The new tocmai -ul face meztisa în ă ------,
43 STEAUA 8/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII 44 STEAUA 8/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII conceptul de criticăm. nostru… acea schimbare magnifică pecare ocautăpoporul șirevelațiaCritica eleînselecrea nupotînșiprin cantitate deenergie recuperând șireconstruind. criticând. Dimpotrivă,trebuie sădepunemomare nu trebuie sănepetrecem tot timpulinterogând și alt fel” (p. 54) „Pentru mine, aceasta înseamnăcă acelei persoane face rău, «ordinea implicită»seva întoarce asupra non-interferența, expunând ideeacădacăcineva tocmai lucrulpecare îlcriticăm. lucru, ființa noastră spiritual „ Leanne Simpsonpropune conceptul de ster- transformării proprii con științei diferențiale a mobilității, șiale de principiile alemetamorfozei apropie demersul lui Leannea non-criticii Simpson această dimensiune a unei etici a non-interferenței, disputa,darșireconciliereacritica, facilă.Or, tocmai conștiință indigenă,care încearcă sădepășească Centrale) șipoate deasemeneauneiforme de conștiințe frontaliere (cazulCaucazului șialAsiei ințe metisate Latine), (cumecazulAmericii unei subversivde activism este proprie uneicon ști obicei decoloniale. demersurile Această formă încareimaginației au șialficțiunii fost exilate de care arputeade activism sădepășeascădomeniul propriu-zisă,na, despre despre acțiunea oformă pentru aseconfruntaadecvată cuea. concretă șideaalegepoziția ideologică cea mai de capacitatea deaînțelege osituație deputere modalități concrete deatransgresa universalii autocreație șiautodistrugere. cea Este care imersat într-un îiaparține. de spirit de jocvis-à-vis deorice fel delumi,inclusiv față de schimbă cuușurințăolumealta,într-un spirit agresivitatea, flexibilitatea și stăpânește perfect gata săschimberegulile jocului.Îșiînfrânează câștigă saudecel care pierde șieînpermanență ludens oppressions Peregrinajes. Theorizing coalition againstmultiple of meaning”, Lugones, Maria 2003, („to between theworlds make anomadicjourney torie nomadă între mai multe lumi de semnificație și intersubiectivă arfi cea deaîntreprinde ocălă bună soluțiepentru ocomunicare interculturală Înseamnă Înseamnă Fiecare modeldecolonial imaginează astfel devedere,Din acest punct trebuie regândit acestei spiritul eticianon-interferențeiÎn Este astfel vorba despre capacitatea deaacțio- ului, anegociatorului cultural. alluiLugones nuseinteresează decel care ” (p. 55) Trebuie , Rowman andLittlefield, 2003). atunci unanume cădacăcriticăm agon și va corecta dezechilibrul într-un așadarsăfim atenți atunci când șicel deagonistică.Cea mai ă va prelua imediat
Ea promovează Pilgrimages. Aanjigone Homo trick- - - : ,
trickster figuraprin specifică între șitransmoderne moderne idiomurile epistemici șiculturali, propunând otraducere Fellowship Intern.) dintre InstitutulSTAR-UBB șiCentrul Phantasma –Advanced Litere și laCasa Tranzit dinCluj-Napoca încadrul colaborării ținut în noiembrie și decembrie 2016 la Facultateale-am de Acest grupajaprezentat tuit grupajuldinrevista (Acest seriedepatrucare este ultimul text dintr-o auconsti imaginației. în prezent filosofiaistoriei aarta fostîngropată în bean Wilson șianumefaptulcăpână afirmă, Harris bil să deplaseze ceea ce scriitorul culturale înviitor. constă posibilitatea uneicomprehensiuni inter- cataclism istoric, înpofida războaielor șicolonizării, istorii, îndialogul, menținut înpofidaoricărui cuprivirerespectului lacelelalte religii, culturi, rană colonială (Anzaldúa 1999). planetară delatoți pornind cei care ausuferit o propedeutică lao strălucite ale sensibilității non-occidentale, o coloniale șiimperiale, sunt realizările cele mai a traveling conștiință subversivă, decălătorie ludică( din pentru scopuri de supraviețuire. Tlostanova (cap. 4 exclusiv nomadcare nueperformat ca unmorfism i Gloriei Anzaldúa, care se dezvoltă lafrontierele Anzaldúa, carei Gloriei sedezvoltă În această logicăÎn transculturală, înlogica Coloniality ofGender Coloniality -ul practică subiectivitatea camascaradă, subiectivitatea -ul practică – Sandoval, Lugones) trickster- Acest modelarficapabil proba trans-estetică ului. ChelaSandoval că afirmă Steaua fragmente dinconferințele care pe ) consideră cătermenii de dedicat teoriilor decoloniale. și conștiința metisă dezvoltată lascară dezvoltată și filosoful carai Leanne Simpson playful - - -
a n dsr s7n ra s v vorbesc vă să vreau se7en despre nu dar veșnicia doamnelor pentru că viaț și am stat doar o zi însă o zi mai lungă decât viaț poe pe întâlnesc să-i poezii citesc să aici venit am eu luat wirelessfree faț pe postat un banneruriaș liniș stați & realizat înitalia are trei etaje treizeci de camere cele întâlnire șapte străzi aleclujului dau î și unde intersecția în află se avangardistă se7en spune se i (non)sensul giratoriu încep săurce toate înspiralăspre cer și leînvârte leînvârte le învârte pânăcând & subpământeană pământeană lumea românia toată clujul tot clujului care adună cele adună care giratoriu sens un autoconducătorilor în închipuireaconducătorilor auto & desenat giratoriu sens un londra la recent văzut am cum sens giratoriu faț din giratoriu sensul despre ci e poezia secetoase astea atotcuprinzătoare vremurile în deși despre poezie poezie ții dinpoezia vie / i face el singur cu singur el face îș i reclamă fac îi nu tiți dmio viaț domnilor și ada băncii transilvania de unde am unde de transilvania băncii ada Nicolae Silade a „Aici ne-nvârtim înjurulperei ghimpoase „Aici ne-nvârtim Aici nerotim înjurulperei ghimpoase i are trei stele + o arhitectură o + stele trei are și Pară ghimpoasă pară ghimpoasă T. S.Eliot,„Oamenii găunoși” e a lnă decât lungă mai e a La orele cincidimineața” și mobilier proiectat apte străzi ale străzi șapte htlli un hotelului a nici și a
privind îndelungsensulgiratoriu ș am făcut calcule am emis ipoteze am spus poveș la ieud pălincă de maramureș originală de cu la mama ei de pălincă băut george cudarie am hotelului restaurantul în cercul epauza derespirațieaspiralei nonsensul giratoriu alsensuluigiratoriu cercul epauza derespirațieaspiralei în pauza derespirațieaspiralei intrând șiieinddinsensulgiratoriu de ce vincei ce vindece pleacă cei ce pleacă cine pleacă nu nedescris de vânzoleală hotel în în spiralăsprecer giratoriu sensului al giratoriu nonsensul în sensul căutând în spiralăsprecer lumea seînvârtea însensulgiratoriu înainte șiînapoi am tăiat diametral sensulgiratoriu de acolo îmiluasemțigări peste drumladoipașiamzărit otutungerie a spiralei respirație de pauza e cercul spun: să place îmi și al giratoriu nonsensul spun: sensului giratoriu să place îmi mie privind îndelungnonsensulgiratoriu tiind preabine că opoveste e totul ș tiai cine vine cine tiai ti
45 STEAUA 8/2017 46 STEAUA 8/2017 Î ta maistăînpicioare, dacă vinovăția (ideologică, pentru a te chestiona, la sfîrșit, dacă umanitatea război mondial.citești, dinnou, Îl peAly Steinmetz dedicată de (totuși antisemitul) Céline aceluiași Sebald, șiisteriile din trilogia decîthistrionismul surdinizate, din romanul găsesc maivibrant alb, scrisul cumîniașidurerea uit, darnu iert te „științific” lacare erau supușinefericiții evrei. în condițiile înfometării țeni „arieni”, rații suplimentare dealimente –vitale salevadelagardieniși priceperii primi, saucetă maghiară a Transilvaniei deNord. Contra serviciilor căroranări leva fisupusdeadministrația acum îi va salva viața șiinter întimpuldeselormarșuri delicatele forfecuțe de ștemanichiură... Me șugul ascuți delafioroasele cuțite demăcelărie pînăla este untocilar mîndrudemeșteșugul său:poate lîngă Brașov, căsătorit surprinderea șiemoția. aici mărturisesc bă, unaalbă,neutră, senină.Îmi scriitură viscerală, violent colorată, cît, maidegra primăvara lui1945–toate acestea nunecesită o le aflatagonice Reichul în descompunere prin în germanilor, austriecilor, rușilor fascizanți), marșuri reprezentanților (darșiacroaților, statului horthyst îndurate: într-adevăr pogromul, lagărele, cruzimea care apeleazărar latropi pentruororile adescrie românăeducație simplă,într-o curată șicolocvială, facsimilat redactat deopersoanăcu aljurnalului, că aluiAly), volumul eîmbogățit șicuoriginalul să mai nimerită filolog, elînsușievreu ardelean, persoanacea de prefața Pop (depoziția fiind, în felul acesta, „Cuvîntul înainte” alacademicianuluiIoan-Aurel – sătrăiască înArdealul deNord. de Beneficiind un etnicevreu, dela rămas –dupăDictatul Viena decătre Mondial Război Doilea timpul celui de-al niu prețios, liberalororilor unjurnal îndurate în anul acesta laeditura Limes, este untestimo ntoarcerea diniad Spuneam căscriitura albă–plasată subdeviza Evreul Aladar (Aly) Steinmetz, născut în 1913, aromă de stabilizator și notele domnului Paul Farkas (distins –aluiAly este emoționantă. A Aly Steinmetz,unOM contextualizeze deAly Steinmetz, apărută și cu un copil în 1936la Cluj, i epuizării fiziceși epuizării organiza Austerlitz tragedia biografi legalizată al lui W.G. Ștefan Manasia Ștefan șa cum ) și ------justițiar. Depoziția lui e simplă demn, rezistent pînălacapăt. Elrefuză stilulaluziv, arată o natură echilibrată, superioară, un caracter de medici,gardieni, soldați, burghezi, Steinmetz adevărul reclamă decente – chipuri pînă la umane lui revanșard. Pentru că,rememorînd –decîte ori justificată încazulnaturilorsimple:ajustițiarismu Evită și de martori. lizat, crime, detalii,orori, decălăi numedevictime, înregistrează curat, adesea caunneorealist devita mului. IarSteinmetz nuaccentuează niciundetaliu, secolului XX devirusulantisemitis saumaitîrziu, națiunilor europene –cutoate atinse, laînceputul destat)colectivă, nuaotrăvit ireparabil agregatul revadă niciodată, acest OM. încercarea deafugi înPalestina. N-avea să-imai copilul austriac, neștiind dacăîiva maivedea vreodată în ultimaclipă,pînălaeliberarea dintr-un lagăr o ascundeîncăptușealacurelei, oprotejează pînă morării, recurența imaginii verighetei pecare Aly reme Esfîșietoare,metării. întimpulmărturisirii/ interne, lainvidie, înfo dinpricina uneori, lacrimă oprimațilorpecarerîndul îicondamnă lacerturi creînd –îndemonismulsăuchiaroierarhie în cetățeni înbrute indiferente, dacănupatibulare, i-atransformatnazisto-horthyst pecei maimulți asistență medicală,decăldură șihrană. Sistemul că șaisprezece persoane, bolnavi care aunevoie de sfîrșit – „au rezolvat zi”, 16într-o adicăunul împuș ca peunmăr”, spre astacîndnu–maisanguinari o întreagă patibulari care faună de monștri „te bat să dispară. complicității, îndefinitivaleumanității care refuză pînzele de paing ale rezistenței, subversiunii groase genocidare aleurii sețes (cine?cum?cînd?) un fel de Da, există, înpaginile acestui micșidensjurnal, i soția (prima), alături decareși soția (prima), eșuaseîn idee internă: înhățișul format deramurile i o anume tentație, perfect și o anume tentație, perfect Aly Steinmetz, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2016 și clară. Are chiar Întoarcerea diniad și și ------,
A ci erau de aspecte insolite luminoase.ci erau șifoarte deaspecte formele nurespectau clasice,construcții obișnuite, ze nimic, caunfel dedat natural alei,fiindcăaceste ei,căoemanafără săforțe din înseșiconstrucțiile oraș inchietudine sporea pemăsura descifrării marelui vedea tot maiclarșinelinititoare, starea de vrednică pecare oputea adoptacineva”. pe Dumnezeu într-un locașsfînt era viața cea mai epocă a evlaviei, n-avea nicio îndoială că a-l servi plarea frumusețiiideale”, pentru că, „trăind într-o că seînalțămințile pînălacontem magia„prin artei ceea ce spunea episcopul în cuvîntarea din carte, sa, nori”.și imaginația pare Însă luiGaudí amaterializa și soarele te bătea drept încapdepecerul lipsitde 15 august, sărbătoarea Domnului Adormirii Maicii bogate, iarsteagurile lorfluturau leneșpeprăjini. Era sumbrelor palate nobiliare seîntinseseră draperii în picioare încădinzori. Pe balcoanele vechilor și Locuitorii,Rodriguez. îmbrăcați desărbătoare, erau sețe șicandoare: „Era ozimare pentru ora șul Castel sepetrecInchiziței, minuniumaneplinedefrumu telor bogate, tot așcum,înzileleîntunecate ale citatea înspatele spaniolădezvoltată ornamen fiindcăamîntîlnit aici Maugham, ceva dindupli este începutul oraș itotodată pătrundeam îngîndirea originală a începuse săseconfunde cuGaud ze agreabile latot pasul. Pentru mine, Barcelona maximă atractivitate șicare turistică să ofere surpri ce intenționase Gaud pe cel al localnicilor Gaud urcă spre eagrație înalte sclipirii a decorațiunilor lui la mănăstire nuvineasupra Barcelonei, ciBarcelona suavătică. Înălțimea acîntecului corului decopii de profunzimile acesteia, indiferent de tălăzuirea turis spațiile dereculegere din aleBarcelonei, izvorînd se învăluie mănăstirea Montserrat contaminează și Familia sauParcul Gűell. Tăcerea solemnăcucare localnicii obișnuițisăviețuiascăalăturideSagrada tea marești care de turi o străbate, diferențiați netde Barcelona îșiomagiază cantita frumusețileprin timpulmanevrelorÎn deaterizare, Barcelona se reportajul-eseu despre Barcelona șiîmprejurimireportajul-eseu m găsitcăcea introducere maipotrivită la . Și, dintr-odată, mi-amdat seamacăea venea. Și,dintr-odată, í . Mai alesvara,știlor îlcople. Mai numărulturi șete Barcelona, GaudíºiDali(I) Catalinei și asta contribuie mult la ceea í –unoraș viuisclipitor, deo , romanul lui W. Somerset í : pătrundeam în Titu Popescu ------serios dorințalorvoioasăserios decopilărie lamaturitate. loc deveci „cu vedere lamare”... Spanioliiîșiiauîn și cums-arreferi vînd practicabile: laîndeletniciri urmăreau săfacănegoțdădeauanunțurilaziare ca macarale pentru coborîrea sicrielor, iarcei care folosindu-se înmormîntareapracticat pe verticală, tirul, daracesta s-adovedit neîncăpător, așcăs-a inepuizabile devizitatori. un oraș gîlgîitor deentuziasme turistice șidevaluri cial la Marea Mediterană, Barcelona de astăzi este numită Barcino, comer port șifolosită caimportant mult loc interesului estetic. Fondată de romani, marelui iarinteresul arhitect, făcea turistic tot mai imaginase Dali în pictură: valuri glazurate,imaginase Daliînpictură: cioburi megaloman. Gaud renascentiste,a artei care nui-aatenuat delirul smulgîndu-se de sub impresiaîn Italia, puternică rante”; el va păstra suprarealismul șidupăvizita constînd în „interpretarea areveriilor critică deli ironie. Daliîșiexercită metoda „paranoic critică”, fascinantă plimbare ghidată delumină,culoare și Teatrul-muzeu dinFigueres), care compun însăo intitulat din multe ale lui Dali (un busteste tablouri chiar proces analogtravaliului decompozabil iluzionist late continue colorate, și miiledecioburi este un intenționată deGaud liniileondulate.prin Dematerializarea arhitecturii, multitudinea fragmentelor care luminași reflectă proces ce se încadrează înlimitele esteticului, prin rezultă suprafețe austere, eventual monocrome, un drepte, liniișiunghiuri prin caracterizată dincare scenele sunt tot atîtea provocări. lui Gaud pentrupericuloasă fanteziile lor capricioase. Și curge șisescurge, văzînd înrealism oîngustare ozități. Eipropun agresiv unmister profund, care un ansamblualarbitrarului populat cumonstru ambii făceau din mijloacele realismului fotografic sunt catalani. Gaud ște,1989) sunt, artistice înfrățiți, pelîngăfaptulcă În partea luisudică,peundeal, s-aconstruit cimi partea În Gaud Antoni Gaud și bizareriile temelor, iraționalitatea lor, unde í șiDaliautrăit intens iluziilesuprarealismu í Dematerializarea nasuluiluiNeroDematerializarea dematerializează (clasică), arhitectura í (1862-1926)șiSalvador Dali(1904- í pare arelua ceea arhitectonic ce í este un Dali al arhitecturii, este unDalialarhitecturii, í prin folosirea prin linieiondu , aflat la ------
47 STEAUA 8/2017 48 STEAUA 8/2017 muzicale –combinîndu-le între străluciri, culori, și etnice, dinmitologia simboluri greacă, alegorii Gaud contestației. destructivă dîndoforță mărturisire, doză devîscozitate angelică”, elînorgolioasa-i scrie mele sunt analitice șisupragelatinoase, cuoanume elementelor îiapropie, iarăși, pecei doi: „ilustrațiile rate dincîte mi-afost dat săcunosc”. Vîscozitatea Dali –[...],pentru căsunt cele făpturile maiexage Gaud și maitragice”, aflîndu-sesubeleunstrat deadevăr. unui geniu ce maximumdeantagonisme insolubile” ( inspirației poetice.substituindu-se izvorului șilogica, delirantăschimbabile lirica activitatea devine ocalitate psihice auneimișcări făcîndinter unei intenționalități lirice, iarrevenirea larealitate Dali, otrecere rapidă delaostare laalta,pebaza festări ermetice, arhitecturale pecîndvisuleste, la cromatism interșanjabil. reciproc într-un continuu murmur Brava, unde stînci coboară în apă, îngînîndu-se ambii parinspirați desoarele arzător alCostei numi, la fel caGaud statui scheleticeGala, îndormitor etc. putea S-ar înconjurat de o butaforie teatrală: un tron pentru înscenează tot timpulșiprovoacă tot timpul;els-a sunt cel maimare teatral” pictor care –unpictor sepotrive Gaud ște șiarhitectului său artistic orice trebuie element arhitectonic săfie colorat. permanent contrast al culorilor, Gaud în șirindian.Spunîndcănatura sevede printr-un intens colorate, turnulețe maure, chenare luminate rarea a exterioară Teatrului-muzeu dinFigueres. lebădă), născuțidinou, care fusesefolosit ladeco sedusă de Zeus,regelui Spartei, în metamorfozat că el lucrurilor”. mitologia În sapersonală, Dalipretindea poetice”, pentru aproduce „un total reviriment al delirantă sesubstituieînmodconștient inspirației dale luminoase, subliniinddinnoucă „activitatea mădise, peacoperiș face Dalila Teatrul-Muzeu dinFigueres, undeîngră pe pieptulclădirilor” (în Tzara, vacă scrie „ouă deluminăvor fiîngrămădite țiozitate șirafinament, surprinzătoare peste tot. dovedit unmaestrualformelor, realizate cuminu saumici,simbolice saudecorative,Mari Gaud odinamicăspecificăîntregului. asigurînd texturi, Întemeietorul român aldadaismului, Tristan îlapropie,Exagerarea libertății iarăși, peDalide Ca șilaCioran,dalinianăeste practica „să provoa automatGaud Dicteul seaflă,la Ceea ce spunea Dali despre temperamentul i Gala sunt copiiiși Gala lui Jupiter í í : aceea„De îliubesceupeGaud aprelucrat contrastul materialelor –exotice ), adică „nebuniile melecele maipitorești , o mulțime de structuri ovoi, omulțimedestructuri í , unmaestrualprovocării: Grimase șitărîțe și ai Ledei (soția í , prins înmani , prins și etalîndun í susținea că ), ceea ce va í –va scrie Jurnalul í : „eu í s-a ------începuturi în arta secolului alXX-leaînceputuri înarta –Kokoschka, dinfamiliacelor careCei întemeiază doifacparte noi licele fosfeme aleparadisului –frînturi intrauterin”. cuhalucinantele șiange fără farfurie, ouă pefarfurie extatică”. Elvisadezintegrarea materiei, „cu celebrele estetică morală”, ori deo lăsîndu-secuprins „epuizare gral, care postulaabsolutalipsădeconstrîngere albastrului șiverdelui cualbul. armonizareafaimoase prin culorilor, înspeciala rețin interesul scriitorului „pus pe proslăviri”, fiind ornamentală,carede ceramică larg utilizată înarta de JoséSaramago în le. Elreia fastuosportughezele turnulețe, coronamente șiplăciceramice orizonta șipolicromiadată, laarhitectura arabă, cuturnuri, arzătoare spaniole, dovedindu-se sensibil, toto goticătrecută ritmurile este prin inspirat de arta cea din fața amfiteatrului Nîmes.Gaud roman din ale unoreroi specificspanioli– toreadorii, cume unde seîntîlnesc casezugrăvite viișistatui înculori șialtaaPirineilor,parte înținutulfrancez Rossillon, spaniol,spiritului care și-a stabilit influența de o geniu se lumina de lanume: „în catalană, Gaud cuinteresefigură liberală, extravertită, intelectuale. datorită luioriginalități. marii Ca șiGaud se numește„ultimul mare Gaud geniualarhitecturii suprarealisterile aleluiDali,care sentința scrisese că felul dealucra alluiGaud realitatea acestei acest mod, idei pentru În ceilalți”). cu turburătoarea deaface valabilă particularitate rioară pentru apuneînvaloare ideeaobsedantă, solidificate” („Paranoia se folosește delumea exte te, care constituie „adevărate aledorințelor împliniri exprimă. „Paranoia critică” produce imagini obsedan critice” promovată deDali, care provoacă delirul arhitectonic. Toate seîncadrează metodei „paranoic mul decorativ înmișcare îiindividualizează aportul orgii,turnurilor magia reflectate, culorilor naturalis delirul luiornamental, stridențacromatică, polifonia evocă „valurile fosile alemării”. Viziunea samilitantă, re căeste o „supernevroză mamut”, îi iarCasa Miló Sagrada Familia, delaintra despre Daliscrie porticul omagiul necondiționat alsuprarealiștilor. Vizitînd înmuzică,iarGaud alături deStravinski jumătate dinprima asecoluluirea trecut, artistică nu lespuneaunimic, elacontribuit dinplinlainova o imaginație decofetar, iaraltora adăugate culorile Braque, Picasso, Miró, Chagall, Vasarely ș Dali scria despreDali scria sinecăeste „suprarealistul inte Ceea ce imaginase Gaud Apropierea dintre Gaud afostDacă arhitectul deuniicaavînd caracterizat . Amîndoi simt o inepuizabilă „nevoie de și a dori ”, Daliîn cumscria Călătorie prin Portugalia í este înprevede cuprins í í corespundea, desigur, ște șiDaliporne încă í șiDaliînseamnă azulejos Jurnalul unui .a. í , surprinse , surprinse , Daliera o í a primit aprimit –plăci și-l í a ,”, ------í
pictorii de astăzisunt, fărăpictorii îndoială,cel maimare”. privești. Daliseautocaracteriza,spunîndcă „între mente pentru depindedeundele ambeledirecții, sau demență”. Analize psihologice argu potfurniza fusesedisputatlui, van între Gogh extremele „geniu me –geniusaușarlatan?–,tot astfel cum,înaintea DaliesteCa perceput șiîncazulluiGaudí, laextre delicioase, delaPort Lligat”. încalmul săusibaritic ție înnăscut, care imaginează „grozăviile cele mai ireală; de contradic cașiDali,posesorulunuispirit vii culori scene șirealizarea febricitarea lorprin materialului. nou, iarGaud ce. puneaproblema Se lucrului individualizării Rembrandt, ElGreco, Rafael, aflate înmuzee publi cuacelaunor tablouri și titlu, semnate deRubens, opera luiGaud dute. Alegînd pecare numelebisericii oconstruia, întimpullucrului,care suntarhitect definitivpier conțineau șisoluțiileingenioasegăsite gips pecare acesta lucra, extremdediferite, nu Familia, luiGaud dupămoartea pronunțat pentru soluțiiledeterminare aSagradei specială aanalogiei –un „continuum alacțiunii”. fast, grandios, otehnică jocșisacru, dezvoltînd ceremonial, șidesacralitate”, derit cugustpentru Ca șiJoanMiró, altbarcelonez, lucrează Gaudí în Salvador Dali, alături de Le Corbusier, s-a și cu forme onirice, plasate atmosferă într-o í aalesnarativizarea suităde printr-o í va putea fisocotită între prestigiul í : fragmentele de ad hoc de - - - - - aluminiu, dinfulgere,/ dinlitere, dinvaluri, dinmiros are stele, efăcutădinsticlă, are șiscări,/ turnuri inimi,/ nenumărate brațe, picioare are șiaripi,/ firide, însă inaudibil,/ aremulte mulțiochi,foarte foarte trîmbiță, bătîndceva goarnă,/ într-o suflîndîntr-o lă,/ limbile lorsemișcă amețitor alandala,/vestește vol. imaginația debordantă, daliniană,aunei poeziidin imaginează odezmembrare cosmică echivalată cu și fără imaginație”. Chifu Sau, lanoi,poetulGabriel vlăguiți debețieinterpretau scene deamor, lente de prelungea înspre dreapta cuunlabirinticamalgam de Est șubrezenia pecare aîntîlnit-o care îlfolosește catermen decomparație pentru repede referințe Garcia livre Márquez, ști, calaGabriel Barcelona. Șitimpuladecispentru geniu. spus EliesRogent, directorul școliidin dearhitectură ma unuinebunsaugeniu. Timpul va decide”, a imaginative șineverosimile (Dali). „Noi amdat diplo tre viucolorate pre-raționale: șicurgătoare (Gaudí), Cei doiaudovedit, înfond, bogăția impresiilor noas absolut alei”. timbru de scrisoare ce călătorește supus departe,/ dă totodată [...],mălipescdefăptura argintie/ caun de leandru,/ etransparentă, epepămînt șie/lichi Reprezentările terifiante aleluiDaliaudevenit Divina ComedieDivina Papirus (1983): „mi-am dat seamacăsaladinspate se : „în locdefață are douăceasuri cupendu și Salvador Dali.Bărbați șifemei Călătorind prinEuropa - - - -
49 STEAUA 8/2017 50 STEAUA 8/2017 fiecare clipăîșiare fizionomia, expresia sa” ( organic șicel despre trupulsensibil): individ,„Într-un strânsă legătură pânăatunci (discursuldespre trupul corpului înistoria Occidentului, care fuseseră într-o marca separarea celor dediscursasupra douătipuri fotografic. îlcitează peDiderot pentru a Courtine prefigurează insantaneului prisma Realul adusprin lui este surmontată însec. deoconcepție XVIII ce ționat sauimprimatde interioritatea dinspatele cunoașterii celor imateriale. Ideeachipuluiinscrip și, totodată, mai curios, al pentru a-l face obiect caretării pune în scenă corpul pentru a-l naturaliza pentru oistorie areprezendeosebit deimportantă „fiziognomie” (gr. le sale, ideeprezentă chiarînetimologia cuvântului de detaliile judecă corpul în funcție normalitate șimonstruozitate. Acest tipdeprivire ce dintre vizibilșiinvizibil, ci,maiales, demarcajul dintre ( asupra corpului” auneiistorii aprivirii „purtătoare scunde”în trupuri ( rea că dinsecolul XVIII „sufletele crudesălășluiesc și naterea unorideiabsurde azi,precum convinge a corporalitățiilui. Noua hermeneutică aduce cusine ainterpretării semnelorchipu oamenilor fiindoartă că sufletuleste înînfăți distribuit șare, cunoașterea pentru conturareabit deimportantă sociabilității, Bucure 2008, p.ști, Ed. Art, 371) susține ideea, deose Jacques Courtine, văzută cao „formă depsihologie arhaică” ( ceasemeni unuitext trebuie descifrat. Fiziognomia, gice, capacitatea afirma însușideavorbi,corpului în liniiledepefrunte șiîncorespondențele astrolo metoscopia, forma de divinație care cite ște destinul gnomiei, între secoleledinsecolul XVI-XVIII.XVI, Încă șiființarior interioară, intermediul prin științei fizio urmărește sistematizarea legăturiidintre omulexte ce redă chipulinstantaneului, reformulând relația ei cosmice, închidere ci asupra ei însăși, printr-o ce asupra întregii vieți sau asupra corespondețelor psihologică etransferată clipeicare nusemaiîntoar 378). Astfel, amputea spunecăîntreaga adâncime Î Ibid volum al dinprimul n capitolulsufletului”) său(„Oglinda unghiuri și antinomii și unghiuri ., p. 378),fiind cea care trasează granițele nudoar Istoriei corpului physis Istoria Corpului Ibid Vinovãþia ºichipul și ., p. 374).Fiziognomia este gnomon , Jean-Jacques Courtine , „a judeca”), este , trad. colectivă, și particularități Ibid Călina Părău Călina Jean- ., p. ------L ființa disipată înmultiplicitate. contemplării Actul re frumosadorinței prin față deființă, chiarșifață de ca amprentă a binelui în multiplicitate, ca manifesta discontinuității puterea deacrea semnificație. trup, dizolvă continuitatea corporală șiistorică șidă căpătând statutul defulguranță ce desface chipulde din interiorul poveștii trupuluisauaindividului, traduce timpul. Chipultaiemomentul/ instantaneul capacitateanea uneialte alizibilului,prin forțe dea a momentului deistorie, chipulajungesubpresiu totodată, cuaceastă interesantă putere de separare dintre chip dintre chipșiviața personalăîntermeni derelație raport vizualalcunoașterii șialintuițiilor,raport unde care apropierea nu e niciodată realizată, într-un celuilalt. Această proximitate deschideunabis, în prezențe egravată înînsășifenomenologia feței avea săocompună maitârziu. nu cuointerioritate supracorporală pecare vizualul propria ierarhie cosmică pecare oincorporează și sului, conferind corpului orelație deadâncimecu moștene ște aceastăistoria artei înțelegere afrumo multiplicitate înspre întreg. Imaginea Venerei din scenă invizibile amișcărilor ce refac traseul dinspre loculdepunere în saportretistică, dezvoltarea prin de devenire înspre oexpresie facială.Chipuleste, se reface în cele perpetuu mai mici gesturi deintuiție aacestui întreg,devine poarta aUnului,ce Putem spune căchipul, chiarmaimultdecât trupul, ce reface frumusețea întregului lapropria sascară. unuialtceva,ind doarplanulsemnificării cilocul prezentă înăuntrul sensibilului,corporalitatea nefi încearcă sărefacă drumul emanației invers, eae e vorba de o frumusețe de „dincolo de simțuri”, ce ierarhice auniversului.structurii Astfel, chiardacă dinnoi, unificării cel principiul ce realizează urcușul superioară dincare setrage acea imagine, marcând unei imagini realizează oconversie către realitatea cu celălalt, în care mișcarea de retragere aacelei évinas înțelege chipulcarelație deproximitate Prin moștenirea neoplatonistă, frumosul eînțeles Relația deproximitate cucelălalt și moment. Cu această nouă înțelegere cări și mișcări și, - - - - vizibil șiinvizibil, suprafață șipunere înabis. Chipul întretrasând interior unaltraport șiexterior, între acestuiavăția fațăși dedispariția demoartea prezent peCelălalt intermediul prin chipului,vino dorința deaumpleacel deficit ce îlface șinuîlface ei față dechip, senaște vom din spunecăportretul ce nupoate intra șinupoate locuiproximitatea. chiar dacăeunomnemaiîntâlnit, ainfinității ourmă străinului, căruiaîifacloc, pecare îllassăaparțină, Chipulerealitateaacestei mortalități. imediată a acestuia șisunt vinovatmoartea căsupraviețuiesc careurmei este chipul, devinresponsabil pentru o configurează. intermediul Ecașicum,prin citirii responsabilizării în fața acestei pe care urme chipul citar, într-o „vină față de”, ce senaște dinneajunsul aceea, față dechipsuntem mereudefi într-un raport absența a ceea ce nu seprezintă ochilor. Tocmai de despre ceea ce eînfața ochilor, pentru atrimite la e acel discursce vorbește despre ceva cunoscut, e deja în noi ființării proprii, la granița deîntâlnire dintre ceea ce semnificație înafara existenței noastre, în exteriorul luieste care schemaprin reupurtarea șim săcreăm dincoloÎntâlnirea deființă. unuichip, preluarea sau el este însăși nașterea operației desemnificare de în care chipulecel ce neface săfimcătre celălalt, culează înnoi „ființa pentru celălalt”. Datorită felului imposibilitatea dearămâne indiferent șicare arti și responsabilizare, depiele ce așterne ostructură tistică. Proximitatea uneifețe înseamnăinterpelare sem șicare prefigurează nașterea chipuluiînportre rea realității dedincolo desimțuri,pecare opomeni mai menționează unlucruesențial pentru înțelege a sacuoimagine saucuimaginea unuichip. Lévinas pentru a-l reține pe Celălalt în procesul de înlocuire dezgolirea nu e niciodată suficient de dezbrăcată lele deacoperire aleuneiglezne, saudezvelire ale Seuil, Paris, 2005, zentarea chipuluireușete săosemnifice înprivitor. țișare, înexterior, comună pecare repre înmoartea mutându-se dininteriorul viețiiacumulate înfă prin depășete înțelegerea psihologizantă, adâncimea responsabilității celuilalt. Portretul față demoartea mine șidatoria pe care înmine, oînscrie oimagine a în această nouăînțelegere, unintermediar între diar între omul interior acorda, aceea de „oglindă asufletului”, deinterme iese dinînțelegerea pecare știința fiziognomiei i-o Î pentru real” ( ntre ceea ce vedem Ceea ce vedem șiceea ce nuvedem peaceastă linieavinovățiMergând maideparte i chipurile ceși chipurile ne scot din noi. Chipul Alain Badiou,
p. penive șisescrie 26)s-ascris și ceea ce nu vedem, „pasiunea și omul exterior. El devine, Le Siècle , É ditions du ------te șimodultrupuluipecare îlinvocă până scriu Portretul fotografic, postura corporală la care trimi cu timpulsauinterioritatea, ciorelație curealul. ce configurează o altă relație, de data aceasta nu și uitat, pecare istoria nuîlpoate înscrie, este cel care acesta olasă,chipulanonim,comun jumătateaDupă secolului XX ororii șimemoria pe în mijloculcirculației desemnificații șideveniri. ontologic lacare trimite, fixde real, devinepunctul șigradul desubiect cum chipul, certitudinea prin anonim carecipient șigarant alrealului. și E ca nează „pasiunea pentru real” șiformulează chipul dimensiunile pecare lecapătă înfotografie, antre completat modernă, înperioada de că portretul, diferiteinstitui tipuri de cunoaștere. Putem susține ale văzului, cicapacitățile „ochiului umed” dea acoperire alelumiinureflectă condițiile culturale să fie cel maifrumossens. și Gradele dedezvăluire și incomunicabilului care facpromisiunea sensului reale caaltele, cideacele codificări aleinvizibilului real” nu e dată ne par mai defaptul că unelelucruri stradalăși milităria ajeans-ilor. „Pasiunea pentru dehajib pare între scrisă limitele vizualealepurtării unui umăr sau ale unui chip. Până șilumeapolitică această demostrație el oleagădecunoașterea operează „o închidere avizibiluluiîn lizibil”. Toată discursului despre imagine unuimitpozitivist care elcondamnă șia supunereadistincții, istoriei artei bilului înmanifestarea acestei urma lumii vizibile). În ( of expectancy tilă amisterului, o „suprafață aexpectanței” ( „vizual” (unsimptom alfigurativului, pulsa ourmă structuri bil prin de reprezentare, ceea ce cultural este adusînvizi clară între afaceprin odisticție „vizibil” (elementele puternicei ontologii aanonimității fețelor. desenscadlapicioareleadăugirile sauscăderile ultime, înfața căreiadezvelirii toate îndoielileși domeniul realului, ce configurează promisiunea sens deel. Astfel, înafara istoriei, chipulrămâne mitatea luișiimposibilitatea deaface memoriei propriul săureal care cre cuanoni ște proporțional tului” sauproximitatea celuilalt, cipasiuneapentru fotografiat trimite. Chipulnumaie „oglindasufle aexistențeiunei certitudini întimp, lacare chipul siunea realului pentru a-ldevora șiagăsirăgazul propria noastră privire ce cautărealul saupromi la detaliu „pasiunea pentru real” inscripționată în Î end ofthegaze Certain History ofArt History Certain n Vizibil șivizual Confronting theEndsofa Images:Questioning ) îndreptată către un „sfârșit alprivirii” ), pe scurt: ofenomenologie ainvizi), pescurt: i construcții ale inteligibilului)și construcții ște porne , Didi-Huberman surface surface și ------
51 STEAUA 8/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII 52 STEAUA 8/2017 UNGHIURI ȘI ANTINOMII general. Tocmai definirea înacest invizibilului punct cuiva, ciunuiCelălalt în lecturabil, nuaparține caformăprivirii deputere. Chipulanonimnueste șteri ce face loc pentruunei non-cunoa acel sfâr șit al sauauneineputințe deavedea,dicții ciîn sensul „regiunea invizibilului”, darnuînsensuluneiinter semnificațiilor?lirii Chipulanonimeste străbătut de o ieșire dintr-un regim al lizibilului, al citirii șianumeimagineată Didi-Huberman, ce propune atitudine față deimagine, adicăcea pecare odiscu chipul anonim,ambeleinstanțe înglobândaceeași face trecerea dinspre invizibilul chipuluidivinînspre chipului din interiorul sale. citirii Pe cum se scurt, anonim, ceștere invită șilascoaterea lanon-cunoa interdicției iudaice înconceptul deimagine șichipul moștenirirea lungulistoriei artei, divinului de-a care elegătura dintre invizibilul căutat înimaginea șisăîndrăznimcem săîntrebăm latema portretului fizicii. Cu aceste date înminte, putem săneîntoar invizibilului” ce întreține acea ieșire necesară meta ficația altundeva, aplecat continuu ascupra „regiunii traiectorie, îlținemereu pedrumulce cautăsemni care, ochiului o deși unui nu virtual dictează forța Constituirea se face de a privi sub imaginii actul prin bilului” eînțeleasă ca o simptomatologie adivinului. divinul, unde găsirea în vizibil a unui „celălalt al vizi astea seleagădeoistorie aîncercării deareprezenta văzului realizat intermediul prin „deschisului”. Toate vizibilului”, înlocul „ecranului” exista unaltmodal Înainte deceea ce numește Didi-Huberman „tirania noaștere/ frarea scot simbolurilor dinecuație acea non-cu iconologie, undecăutarea semnificației șidesci adusădePanofskydespre șistudiilesalede artă not-knowledge lacare imaginea neinvită. și stabi ------autoconfirmare, acordă chipului privilegiul nenumi „Pasiune pentru real” este cea care, înnevoia sade zarea incontestabilă șioase. a unui trupdincarne real alcorporalizării pure, unreal ce cautăontologi anonimatulidealizării, chipuluipare la un sătrimită însuși realul acelui trup. lipsanarativizării saua În în regiunea corporală aunei „adâncimi” ce atestă coordonate aanonimatului transformă portretul acestuia, tocmai pentru cănevoia de umplerii devine ocoordonată achipuluisauportretului divin. anonimități ce trimite înapoilainvizibilul chipului laistorie, intermediulnon-apartenența prin unei cidiferența,reține particularul, înfruntând tocmai propriul real șipropria anonimitate. Portretul numai pentru propria viață, cipentru mai depunemărturie fața inocentului, pentru că,însecolul XX, chipulnu fără a mai putea distinge între fața vinovatului Portretul șiînfăți prinde șeazăacest chipanonim, nu îninteriorul acestui modalochiuluice particularului anonim, ambelevorbind despre imposibilitatea chipului divinseîntâlnește cuînțelegerea chipului moștenire psihologizantă nu reușise săoconfere. fixează adâncimeanonimă,pecare într-o întreaga este animat deaceastă „pasiune pentru real” care îl de chipulcătre desemnificare. onouăforță Chipul surclasează pasiunea pentru trupul angelic e traversat deaceastă „pasiune pentru real” care deatâtea camadonăsauprostituată,portretizat ori nenumitului lacare eltrimite. Chiarșichipulfemeii, ca realul săpoată fiinvocat adâncimea tocmai prin tului, alanonimității șiinteriorității totodată, pentru Astfel, odată fotografiei, cu apariția interioritatea privește tocmai pentru căse deschide , către real. și deschi și - - - A rința pentru anumite modalit deinteresvisului, punctele alefiecăruia,prefe multă atenție până în prezent alviețiișiopereide lornuaavutaspect parte tiv aregizorului italian, la conținutul afilozofului oniric german, respec propune modalitatea săsurprindă deraportare formulate anterior despre vis. Eseuldefață își preferința pentru odetașare față deconvingerile ție publicului un număr redus de vise douăzeci puneladispozi șicincideani,Benjamin lungula impresionantă aviselortranscrise de-a cu regizorul Federico Fellini, care oferă oarhivă cianul îlacordă fenomenului comparație oniric. În fac decât sătrădeze interesul pecare teoreti- sale șiformularea pebazalornu unorreflecții acestea, inserarea relatărilor deviseîntextele proximitateaafirmă visuluidebanal. Cu toate (un autor învogă astăzi,inclusivînRomânia) progresului științelor exacte, Walter Benjamin cazuri, v cazuri, evita pierderea elementelor esențiale. vitate dificilă, ce necesită concentrare, pentru a transformând transcrierea acti acestuia într-o centralca text devisealuiFellini. jurnalul implicațiile morale înfenomenul oniric, folosind voi examina doua parte lui lucid, iar în cea de-a urmareprin înafara discuțieimanifestarea visu și starea deveghe propusă deBenjamin, mă voi concentra petrasarea graniței între vis alucrării onirice propriu-zise.rile parte prima În arhivare sunt la fel de diferite precum conținutu Î Walter BenjaminºiFedericoFellini onirice este puternic chestionată înurma încare perioadă funcția ntr-o Granița între visșistarea deveghe că șicea deveghe duce laalterarea visului, desea, trecerea frontierei între starea oniri isele par a fi risipiteisele parafi întru totul, iaralteori în contextul încare aceast Doi oniriciatipici: . Perspectiva asupra ăți detranscriere și fenomenelor și subliniază În unele În lăsând Andreea Stoica ------
trează n-apăstrat nicioimagine acaseiscărilor. unor amintiri dinstarea deveghe: „Existența mea contră, visulcompletează fragmentele lipsăale se afla. Acesta expune șisituații încare, din numărul șisexul persoanelorîncompania a reperelor spațiale, însămenționează căauitat unul dintre viseapelândlaodescriere detaliată onirice. le recunoaște odată cuîntreruperea experienței trierea informațiilorintervine pecare conștientul situație intermediară, de graniță, dincare visătorul nu caotrecere subităîntre cele douălumi,cicao cesibile înstarea trează.șteptarea De este înțeleasă modalități unice deîntâlnire cupropriul eu, inac tatea visului, încea concretizâdu-se dinurmă delimitează clarrealitatea deveghe stării șireali lumii visului” [1,18]. loc, pentru aevita „trădarea desine” și „răzbunarea din tărâmul deîndată oniric ce deșteptarea aavut unde teoreticianul eliberării explică importanța poată filimpedeînțeleasă din textul dejun”, „Micul Opoziția față lui Benjamin de această perspectivă ce atenția încetează să îifie acordată latrezire. bază credința căvisuleste de îndată supusuitării cu privire veridic lacaracterul are altranscrierii la facilitează credibilitatea viselorsale. Neîncrederea lipsa decenzură aconținutului prezentat, oniric odată curedobândirea conștiinței diurne, cât și însă autenticitatea viselorexpuse. ceea ce În îlprivește anumită doză descepticism înceea ce privește și notareaoniric lui, cititorul este îndreptățit la o de veghe, preferând o distanță clară între actul a transcrie visulimediat dupărevenirea înstarea mai mare asupra acestor devise. tipuri 18]. unui visdatând tocmai dinaniiaceia fericiți” [1, schimb, șiaziînamintireÎn cadecor al oport Pentru aexplica renunțarea lasine, Benjamin șete obiceiul de nuîmpărtă Benjamin Întrucât Atenția lui pare a se pe Fellini, deatranscrie visele atât efortul În această direcție,În B
îndrepta
confluențe enjamin îșiprezintă
într -o măsură -o cărora - -
53 STEAUA 8/2017 54 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE pentru a fura din ungherul camerei mătăsurile cum petărâmul oniric din dormitorul părinților. Ambele variante descriu asemănare greu dedeterminat, jos, din lumea rea” spațial [1, 18]. Reperul este versiuni aleunuivisdinaniicopilăriei, venit „de lumiionirice. din partea trebuie sărabdeiar subiectul „răzbunarea” venită lui, visuleste trădat lafel demultprecum sinele, și liniarității vieții diurne. Prin utilizarea limbaju liberă alvisului,ciîlîncorsetează înlimitele logicii organizată acuvintelor nupăstrează ritmicitatea de limbajului, specificstării veghe.Înșiruirea conținutului serealizează oniric intermediul prin „pe bazauneiamintirisuverane” [1,18]. abia „de pemalul celălalt”, adică dinmijloculzilei, mediară, alegând să acceseze conținutul oniric atât derealitatea visului,cât șiderealitatea inter nevoia trupuluidehrană, individulsedesprinde de necesitățile specifice de stării veghe, precum vis cașicumarvorbi însomn” [1,18].Preocupat său: „Cel care n-amâncat nimicvorbește despre luarea miculuidejun,care devisul curăță subiectul necesită concentrare, visulfiindastfel ignorat, fie dă dupătrezire fiedesfășurarea ce unoractivități Pentru aîmpiedicaacest lucru, recoman Benjamin lungulîntregiipe teritoriul degraniță zile. de-a vis, seabandonează” să rămână [1,18],riscă captiv onirice și,atingându-și cunesăbuință viziuniledin exterior. Cel ce „a ieșitde sub ocrotirea naivității pentru stabilireade efort poziției saleînmediul temporale încare seaflăeste tulbure, fiindnevoie diară, relația visătorului cucoordonatele spațiale și blocarea între visșiveghe. această stare În interme trebuie complet săsedesprindă pentru aevita prin descriereaprin minuțioasăadiverselor elemente redus la statutul deinformație, iaratmosfera creată 22]. Prin relatarea conținutului oniric, acesta este groază căn-arfi trebuit să-lpovestesc niciodată” [1, „chiar criere fost oprofeție” [1,19-20]. care, desigur, l-ampovestit atunci ca au voit să afle de ce trecusem sub tăcere visul, pe tează orgolios visul: „ fost transmis. variante alevisuluiconstă Diferențaexperiența saonirică. dintre cele două de hoți,acesta relatează familiei noaptea următoare casaeste jefuitădeobandă al visului,refuzând să mamei. Inițial,copilul păstrează tainic caracterul Atât relatarea verbală, cât șitranscrierea însă în timpce vorbeam, mi-amdat seama cu , dezvăluirea visului aduce cusineregret:, dezvăluirea între În prima transcriere prima copilului spațiul dinvis și îl însă maimândruamfost când își povestească, face ofantomă apariția în În copilul recunoaște o Benjamin oferăBenjamin două modul cea de-a douatrans cea de-a și uncolț inaccesibil și anchetatorilor în care acesta a însă și cumarfi când își rela în ------
A sale abundăînreprezentări aleunorpersonalități a letransfera dinsfera privată încea publică. Visele intime, petrecute petărâmul oniric, fără intenția de viselor, regizorul experiențele descrie saletainice, momente dedupătrezire șiilustrării transcrierii tere maiprofundă primele asinelui.Dedicând regizorul italianînîncercarea deaobțineocunoaș spune visul” [1,134]. adicăiroseBenjamin, ște „ceea ce i-armaifiputut se supunerăzbunării visului,dupăcumarspune experiențelor personale. Divulgândtaina,acesta visul, acordându-i de istoricul un înțeles în funcție acestuia. Fellini, înschimb, cautăsădeconstruiască jat ignorarea prin descifrarea mesajului,nuprin teorii, în care tainic al visului caracterul este prote serealizeazăoniric întocmirea prin unuinousetde Benjamin unuimesajinterpretatnicării profetic. stranii receptate decopil seofilește în starea deveghe, iarfrontiera atât deimportantă ră aunorpersoanepecare visătorul lerecunoaște masă deoamenileoferă individualitatea particula personajelor sale, încât distingerea lordinîntreaga luiFellinijurnalul prezintă suficiente detaliiasupra publicarea intim. unuijurnal Numeroase visedin șete cititorilor prin cu ceealui, respectiv ce împărtă cu sinele,nea visătorului cu produsul în raport visu menite unorfisuri săchestionezeapariția atitudi precumtea, încazulluiFellini, sepoate observa, ceea ce realizează întărâmul oniric. Cu toate aces nupoate fi subiectul considerat responsabil pentru Atunci c între tărâmul visuluișirealitatea deveghe. stării delimitare solidă, precum cea propusă deBenjamin, față deconținutul produsului presupune oniric o spatele realității onirice. rea unorîntrebări legate demoralitatea celui din asupra sau chiar contura unui public nepotrivit ca o altă față a monedeicrearea unuiefect de șoc pe care îl prezintă, situație care poate avea însă a dezinteresului în a disimula sau a modifica visul astfel deviseeste omarcă aonestității autorului, regizorului. Caracterul unor explicit al descrierilor identități feminine ce populeazăinconștientul relatările sale, fiindinserate printre numeroasele Loren șiSophia Anita Ekberg sunt desîntâlnite în lungulviețiisale. Numeprecumapreciat de-a celebre pecare întânit, regizorul studiat sau le-a (I)moralitatea visului Lipsa totală deresponsabilitate asubiectului psihanalitice lacare aapelat, launmoment dat, fellinianărhiva onirică este rezultatul terapiei â , dominarea ambiguității conținutului nd recurgem la o asemenea îngrădire, în fața comu În cazullui În ------de un vis. Nenumărate figuri feminine puternic moralității,prisma chiarșiatunci cândeste vorba de adeveni prin responsabil îna-șigândiacțiunile deontologică, ce perspectivă sale arputea fiasprucriticatădintr-o făcută de Fellini în transcrierea unuia dintre visele „Am făcutdinnoudragoste cutatăl meu” [2,504] ționare acest context, permanentă.În afirmația tiv influențându-o, într-un proces deintercondi onirice fiindcauzate de realitatea practică, respec manifestările ale subiectului, diurne activitățile atitudini șicredințe ce conturează înmodcontinuu efectele asupra realității dinstarea deveghe. ci săînțeleagă mecanismeledinspatele acestuia și de simțire cauzat depropriile reprezentări onirice, naliză, regizorul nudorește însăsăreducă excesul Fellini cuneliniște și vinovăție. Prin apelullapsiha recurente alefemeilor înviselesaleîlîncarcă pe mine pecanapea” [2,479]. Toate aceste portretizări să seascundășimăatepte. seîntinde cu Sophia înbucătărie.direct șesc săîifac Reu Valeriei unsemn prostituatăSophia, caldădomestică,măconduce mele. considera unmonstrușiova alungadinmâinile măva mei,sunt după umerii sigurcăSophia care este stăpânabordelului; oascundpe Valeria deodată apare Loren, înpragul bucătărieiSophia ușile camerelor. Sunt fericit, nuamregrete. Dar lungul coridorului în care sunt mă împinge de-a casa aceea pentru amăiubi.Cu odorință candidă, Ciangottini „e cinematografică din realitatea cotidiană: Valeria cucare acolaboratde douăactrițe încariera sa sale, Fellini casădeprostituție seaflăîntr-o alături și cel devinevolatilă. oniric dintre Într-unul visele pentru chestiuneamoralității dintre tărâmul real dând naștere unuirechin. plecând fără asemaiîntoarce sauchiarsurprinsă alteratăpe fundul mării, de consumul de alcool, reprezentată într-un sicriu, fie fiemoartă oniric se accentuează cu atât maimultcucât soțiaeste ale femeii. Sentimentul devinovăție alregizorului universul fellinian oniric diversele prin ipostazieri contribuie șiealaobscenitatea conturată în Cabiria, Ginger, Gelsomina, Giulietta Masina, căreia îisunt atribuite maimulte nume, precum precum: „ prescurtărilor identitate este tității personajelorcare îipopuleazăvisele. iden publicarea dezvăluirea darșiprin jurnalului, visele dinsfera privată încea publicănudoarprin interior alregizorului italian,care alegesătransfere sexualizate conturează înmodgrotesc universul Lumea onirică dezvăluie oîntreagăLumea rețea dezvăluie onirică de Îmi deschidbrațele Îmi pentru aoîmbrățișa, iar îndrăgostită, vrea săseîntoarcă în însă evidențiază obligația subiectului evidențiază obligația subiectului uneori mascatăfolosirea uneori prin A.”, „L.”, „N.”, „O.”.soției, Figura Această - - - -
Fellini. Îndurerat, regizorul îlîmbrățișează cuafecți plător, accidental, este preluat lui dinjurnalul tionate dinvis. Unexemplu devisaparent întâm corespondente înrealitate aleconținuturilor ches asupra visuluipropriu-zis, ciasupra elementelor eticii înviseste folosirea moralității criteriului nu sacerdoți îlcitesc înfilmelemele.” [2,479] tă înmesajulcreștin pecare erudițiși mulțicritici, lovi cu un bici. Este evident că nu a crezut nicioda « să îlconfrunt. «Eminență, aiîncredere înmine? privește un ambient obscur celor eliberate dinsfera privată. Visul prezintă cu sineresponsabilități morale pentru conținutul grafică spre public, iaracest tipdetransfer aduce față desfera dincreația spirituală sacinemato de transferul unoranumite atitudini personale de validare, cât de opiniacelui poate dinurmă trăda atât dorința regizor șicardinalul Interesul Montini. arătat față religios, între fiindtranscris dialoguloniric înjurnal realizate defiecare cititor.Responsabilitatea față produs deschispublicului,accesibil interpretării arhivei tainice, avisătorului într-un particulare Deprivatizarea visului duce la metamorfozarea devine unfragment al arhivei onirice colective. din domeniulprivat la cel public, devise jurnalul de apublicaconținutul oniric, odată cutrecerea veghe. tație asupra elementului declanșator dinstarea de fiind nevoit săîșireorienteze atenția spre omedi aduci visulnupoate fi considerat imoral, visătorul evenimentele dintărâmul sunt oniric non-acțiuni, dintre conștientă Dacă și non-acțiune. acțiunea în acest caz reală casursăgeneratoare chiarși avisului.Însă moralității asupra elementului identificat înviața trează, permite ulterior aplicarea unorfiltre ale înstareacu experiențele subiectului saugândurile în situația unorvisecare nuparaavea olegătură produsul șirealitatea oniric deveghe, stării chiarși Analiza șiinterpretarea corespondențelor dintre privească înliniștea chipurile camerei modeste. câinele seașazălângăel, cei doicontinuând săîși exclusivcă acelluiPier scaunîiaparține Paolo, iar să seașeze pepodea.Lui Fellini iseexplică faptul celui începe dinurmă sălatre agresiv, forțându-l să stea pescaunlângăPier Paolo, însăcâinele că acesta și-aomorât unuldintre prieteni. Dorește une pe regizorul Pier Paolo Pasolini, după ce a aflat Absolut deloc! Un alt unghi prin careUn altunghiprin sepoate chestiunea privi Un element recurent înviseleluiFellini este cel În ceea ceÎn prive ște deciziadeatranscrieși întunericul cuochiisăide trebuie luată în considerare distincția » și acceptarea responsabilității față îmirăspunde secprecum m-ar în care „ în cardinalul Montini gheață. Decid » ------
55 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE 56 STEAUA 8/2017 CONFLUENȚE Federico Fellini, Walter Benjamin, șialuiFellini.vis aluiBenjamin Cu prezumția că, chiar opoziții, între modalitatea la deraportare pendente pebaza experiențelor saleonirice. este teorii inde întăritdecapacitatea deadezvolta lor,publicării acest iarîncazulluiBenjamin lucru de conținutul viseloreste asumat Bibliografie Există așadarnumeroase dezacorduri, dacănu Il libro deisogni Vise , traducere șinote deAndrei Anastasescu, Bucure Edituraști, 2012. Art, , ed. Tullio Kezich ă înmomentul și - Vittorio Editura Milano, Boarini, Rizzoli, 2016. – german, respectiv de libertatea Sudul–italian. delibertatea respectiv – german, Nordului cel influențat țat de doctrina șicel obsesiv; dezmembrat; cel echilibrat șicel excesiv;cel distan visul teoretizat cel șicel armonios șicel cathartic; fenomenului oniric, se remarcă diferențele dintre localizarea saspațială, lafel seîntâmplă șiîncazul precum individuleste influențat șicondiționat de - despre care îiplace autorului. să scrie întoarcem înacest locîncare nuseîntâmplă nimic Un picmaipuţinăemfază,şipromitem săne pentrupricina, cei sunt curioşi, nişte biete alune). ale pământului şisoarelui”, p. 77–alcătuirilecu ei, peste palmaluişiîntre elealcătuirirezistente deromantismîntr-un („Palma strat insuportabil carecu exprimări ocazionalîmbălsămeazărealul întrecându-se launfel cu politeţuri. Și de scrimă naje care vorbesc camtoate lafel, adicăsfătos, se tot zbate săscapedeceva vreme. Cu perso decareacel proza izdeartificialitate românească le inventează autorul, şilimbajulau dialogurile fiindcă, dincolo desituaţiile interesante pecare plăcuttotuşi maipuţin, volumul luiCotuţiu ne-au ziere, fiindcălegăturilesunt proaste. Cele din înoraşescrise încare şidestinulajungecuîntâr oproblemă:principiu neplacpovestirile scurte inspirat. Ceeaoraş care ce le-a n-artrebui săfieîn 2017) sunt transparente: se vede ele micul prin P până laurmătorul luivolum, els-arputea să scape destilulluifrust. Cuîndepărtate unpicdenoroc, nistreze homepatic imaginile acestea multprea p. putea 22).S-ar totu să-şiadmi și caGongonea semănaucunişteacoperişurile/ înrourate”, dealuri sele bruşte luminapalidă/ desentimentalism („În singur pericol îl paşte însă pe poetul nostru: acce multe pretenţii n-amavut cumsănurezonăm. Un ştiu/ ce să fac” (p. 37).Cu aşa biografism fără prea avut atâtea speranţe/ ce mi s-au împlinit/ şi nu în reclame,/ uşor./ nuamrăbdare numi-e Am complexat./ fine/nuîmicreşte În cum barba/ văd alţii./ Număpotpliape/cautcalealungă/sunt ultimavreme/„În sunt tot maisentimental/ nuşi Editura Aius, 2017),sunt dezarmantdesimple: U pierde rozele dinvolumul luiCornel Cotuţiu, a lui Silviu Gongonea, a luiSilviuGongonea, poemele din a doua plachetă de poezie neori, (Cluj-Napoca, Editura Ş şi condeierul Mătuşa Julia * A doua natură coala Ardeleană, (Craiova, Ce nu se - - - - al volumului lui, ca atare Laszlo. înrecenzii. Și EșicazulluiRobert Nu poate avea vise/Orizontale”) artrebui tratați în claseleprimare („Omulcare doarme/ Vertical,/ că, să citească încet, cuvânt cu cuvânt, cum făcea P poeţilor. de această boalătipicăpentru anii lămurească dilemeleșiajungeundeva lamarginea de capital).Când merge laghicitoare casă-și mai tare peprințesele caohemoragie moderne pierde denoroc banii lajocuri (nimicnulesperie pe numeleaiAlma înroman, eoripilată căalesulîși îngrijorează pentru prințulei,această Cenușăreasă, apoi, cuunavion privat, laMonte Carlo). Când se dusă la Cenușăreasă căsnicienefericită esalvată dintr-o și versiune aCenu modernă șăresei. căaceastă Doar uneifemei,sentimentale dinperspectiva scrise o de sentimente se va vedea imediat) leconține involuntar. tura decititpeavion (șinuînautobuz, dupăcum însă tot felul dechestiunirefulate, pe care litera mental, oanunța șititlul. Prin cusăturileluilevăd inocența era lui.Romanul previzibil unulsenti decevaapărut oricum fiizbit timp, dacănune-ar Publishing, 2014).Am fitrecut cu vederea volumul, Pop, și blândețea privirii”, p. 50-51)înromanul Ellei se realiza sinteza între frumusețea masculină numai cuvinte. rar. Spusefoarte mărețe fapt, suntșa. De Darnu-ia șiimportante. Ecou Transilvan, 2016). Care pare să spunălucruri O prea scurt, obligându-șicititorul săsilabiseas prea scurt, șiîtaieversurile oeții care n-aumilădehârtie („În elseînsoțeau virilitatea („În șidelicatețea, femeie căsătorită întâlnește unidealmasculin Melanj de sentimente shopping e, cam ca majoritatea romanelor înmagazineledeluxdinParis (și Aripi delut Aripi * * (București, BookBreak (Cluj-Napoca, Editura
timpurii ai timpurii Melanj - - -
57 STEAUA 8/2017 58 STEAUA 8/2017 care ne-a lăsat-o placheta lăsat-o care ne-a biala arcă aluiNoe. cel Sau puținastaeimpresia pe sunt toate strânse învolum, caspeciilepeprover P și o impresionantă inventivitate, peste caredorul”), unmelanjdestiluri dovedește exemplu șicel maibunpoemdin bine șisedezumflăînspre final(poate celmaibun versuri surprinzătoare, peste poemecare încep Editura StudIS, 2016).Am dat înacest volum peste într-adevărcumpărături lasupermarket nusevăd. înghesuite șioameniicareapartamentele merg la de citit, pe avion. ci de scris acolo, De de la înălțime, țelegere lamijloc:acesta egenuldeliteratură nu realității în afara bătăilor poate inimii. Sau e o neîn e cel al Ellei Pop ea e și surdă la orice alt zgomotal uită. tr-un spațiu atât demic”, p. 35),darlafel derepede și minteprin este cum poate cineva să locuiască în- trăiește ghicitoarea („Prima întrebare care îmitrece rapid câtBucure dediferitștiului, Alma observă autor prolific: maibunesaupuținbune, rolificul caun Știr scrie Victor exact versuri
Dragostea sezice, eoarbă, darînromane cum * Amintiri de libelulă Amintiri și o zgârcenie de Amintiri... e „el (Iași, - -
i criticii hirsuțișilipsițiderăbdare.și criticii de poemeîntr-un singurvers, șiatunci arfi fericiți că autorul artrebui să-șiîncerce mânalaunvolum de bumbac/aldimineților” (p. 63).Cine știe, poate știi acolo s-autopit de curând/talpa-gâ în cântecul Nici „Mângâierea dimineților” cu cu „Palmele-mi scheletulsăuși-lroade” murit/ de, cel ce-a (p. 28). șiceori femeie; înochiităi/ cuzbateri/ denăvoa epopee,cum stai,nou-scrisă eștimai/presus de scheletulsăuși-lroade” murit „Cel ce-a cu „Pe mal, rar pentru cele Nusecompară maibunetitluri...) fiunpremiu lite decât ceea ce după.(De-ar urma plăcutocazionalmaimulttitlulpoemelor ne-au literară. mai alescândvinevorba depropria lorproducție cata noastră: autorii bunisuntnecruțători, șicritici trebuie. Poate osăfiedeacord autorul cuprejude a scăpadepoeziacareșcum nuaieșitexact L de tandrețe a volumul lui Virgil Dumitrescu, (Craiova, Autograf MJM,2016) * Imperiul nostru Imperiul tic - - - D într-un sat moldovean aunuistrăin misterios, „Mici „Cronicile călare”Americanului apariția surprinde al unuigrup deoamenihotărâți săfugădinRusia, vieții întimpulRevoluției” prezintă eșecultragic spații, între chiarîntre timpuri, euri. ale „Aspecte pregnante ale volumului. Ea se desfășoară între estedimensiuni saustări unadintre nuanţele înțeleasăcăutării, caomișcare între douăpuncte, cronotopuri, scenarii sau tehnici narative. Tema lui seconstruiesc caniște oscilații între diferite bil imaginaralmării volum eseistic, cu succes săleîmbine. Astfel, dupăcel mairecent cel aleseisticiișicel alprozei,două porturi, reușind traseula-și cârmui literar, aproape simetric, între Piatra Neamț”, Mironescu, cumîlnumește pare Doris douăzeci șiunademicro-povestiri. dela „Marinarul schimbări înviață se apleacădinnouasupra aceleia și specii,prin unor micro-epopei, pe alocuri chiarlaniște pealocuri epopei unor micro-epopei, bineînțeles cuînsemnate rețineri teoretice, latiparul transformări. Toate acestea nu pot decât sătrimită, semnată, undependulările, traseele aurolul unor uni între care serealizeaz trecutului dincauzaformei lui. altă proză reușită, ecea dar arefuzului acăutării, sub tăvălugul istoriei. „Tata n-avenit la întâlnire” conturează transformările unorspații ancestrale cea mai reușită proză avolumului, sau „Barajul” nuanțele unui tragism subtil; „Sfârșit de vară”, poate salvare. Istoriei, care vineșitransformă, iseoferă trecut personal, integrându-l înprezent casingură medicale”de înscrisuri încearcă recuperarea unui seocupadeliteratură, întimpce de-a „Tot felul înviață”schimbări eîncercarea apatru prieteni epopei ºi Aproape în fiecare proză există astfel dedimensi Cele douăzeci șiunudepovestiri alevolumu proză scurtă, proză scurtă, ultimului săuvolumupă doianidelaapariția de Printre micro- Pirați șicorăbii. Incursiuneîntr-un posi Adrian Emil Rus Emil Adrian eºuate (Charmides, 2016), o culegere de Radio înzăpadă (2015), edinnourândul prozei. ă omișcare, oricât , Adrian G.Romila deneîn Mici Mici , o - - - - nare, șidinnou, poate, maiamplă. odezvoltare calități narative care așteaptă oușoară redirecțio reușite, otrecere înrevistă, oexemplificare aunor plăcută,nulipsitădevalențelectură literare șicu acest aspect, la oparte excepții, se dovedesc a fi cam stângace. Lăsând care încearcă săredea realitatea cumici actuală, unuirealism subpenelurile lui, uneori magic. Cele în cazulacelor proze trecutu care urmele surprind autorului este șicuatât maipotrivită, maireușită, anumită omogenitate. Sensibilitatea narativă a evanescente, banalitatea existenței camuflând totul. jele segăsesclafinalînfața unor realități fragile și eșuate, căci,încăutarea unorrealități persona tari, „renunț șiprivesc înspre tine[…] în grăunții denisip, darregăsirea eînaltcineva: Căutarea de sine se face printre amintirile ascunse fatale clepsidre, căci „timpul eziditînnisip” (p. 72). (p. edefaptmecanismulunei țărmului 48).Nisipul măsură/ zbaterea sădaumării eliberatoare” aripilor/ cumpără pentru a-i reda apelor, el fiind „singurul în 29). Cuvintele sunt precum peștiicare poetulîi margine „poate să înceapă poemului volumului:titlurile și ale destinului poetului, esențializate în sub- teluric. Aflăm pe rând care sunt etapele versificării de potențare care a unei iubiri nu se împline ște în osoluțieeliberatoaregândire bine-rău, șiunspațiu demetaforă,purtător ocaletăiatămaniheica prin versului. Pentru el matematic identitatea de creator jurnalist Î (Editura 24:ore, 2016),Adi cunoscut Cristi, n noul Volumului luiAdrian îilipsește G.Romila o Metafora elegată pricipală demare, laacărei dincolo demare Dincolo desine, și poet ieșean, , său volum, Ieșirea din Iad Ana-Maria Băcanu Adrian G.Romila, poemul Înrobirea Cuvântului Poemele dedincolo demine și Mici schimbăriînviață Mici i structurează aproape își structurează
e o unelată de reflexie, un Fuga dinRai. Lumea cealaltă Bistrița, Charmides,Bistrița, 2016 Mici schimbăriînviață Mici în dreptul urmelor recenzii și mânuitor al , Dezrobirea ” (pag. eo - - - ,
59 STEAUA 8/2017 60 STEAUA 8/2017 RECENZII onar alrăului, îlfacsărealizeze căscriitura luinua îmbiepepoetsălisealăture ladestinuldetorți ce-l numelui, iar trecerea printre cazane, focuri și draci poezii. Iaduladuce cusinepierderea identității, a cel lui, niciraiului. Pătrunderea în parcursul poetuluicare nuseadaptează niciiadu tă pânădincolo demoarte. „dezrobirii poemului”, astfel încât ecoul să-irăzba lui se dăpentru subjugarea cuvântului cu scopul matematică, biologie, chimie” (p. 86). Totuși lupta este predatălibertății latoate orele dereligie/ săavemlibertate/ învedere căeanuexistă!/ Iluzia ține sătransmită căatunci „când vorbim despre lumii, nemărginirea ființei forme jumătate înprima avolumului, însăși, relația erotică e, înfapt, Ioan Holban în prefața volumului: „Ana e poezia acest gendepoeme” (p. cumspuneși 112).După cuvinte/ stivuite înpalmelemele/pregătite pentru popular, îicere: „să cazipepămant [...]subformă de căci eiisededicăoseamădepoemecuiz cuvinte/ subformă de poeme” (p.143), iarAnei, poetul seprezintă cafiind „doarcuvinte/ dresate val”. Identitatea umanădevineosumădecuvinte, sufletele goale, ei continuând care vizeazăse iubescsunt doar scutițidemoartea Conținuți înpoemșiregenerați deacesta, cei ce de poemecomparată curobirea sineluiiubirii. feminin cuideeadepoem,căcilegarea cuvântului remarcă27). Se osuprapunere aimaginii idealului „înspre tinevenea marea/ orizont dupăorizont” (p. logică deorganizare universală, nucleuledificator: zăresc/ Firul denisip” (p. 41).Ființa iub devastatoare/ alenopțilorarsededragoste/ îmi valurile mării șicuiubireavalurile mării pentru Ana. cându-se lapoemelesale care senascîntandemcu e sfătuit și poemeletale” (p. 214).Darpoetulnuse supune, Pământ te arunc să trăiești veșnicia mea/ Pe tine dinrai:izgonirii „Te darnuînIad/ Pe alungdinRai, îi recită poemedespre femeie, îiatrage sentința tență, iarîntâlnirea cudivinitatea supremă, căreia Dumnezeu îlface pepoetconvins depropria exis un fel depoveste” (p. existenței 193). Certitudinea lui însă,estearpă, Raiului, „din numaialb/Nuexistă nici PăzitorÎngerul în ultimulcicludepoezii.Imacularea te dinneunde” (p. 177),loculdincare seva pogorî Ieșirea din Iad simplisterime care contribuie la fiind descris găsit mediupropice nicimăcarînPurgatoriu, totul A doua jumătate poartă titlulvolumuluiA douajumătateșiarată poartă revine obsesiv,Ideea delibertate subdiferite pedepsitor e descris în cicluri acâtepedepsitor încicluri edescris cinsprezece să fugă din rai, păcălind moartea fugă din rai, păcălind moartea într-un ritm alert, prin intermediul prin unei într-un alert, ritm eînsoțitădepromisiunea: „voi renaș . De căpetenie,. De poetul săsenască „val după ars poetica lăcaș ironia mocnindă. ită devinenoua ul divinsau ” . Marginea baladesc și întor în ------V Tracus din București. Arte Draghici,autorului, șipublicată laeditura Marian adouaediție,cititorii revăzută printr-o lainițiativa pentru a în1996, Românească datăprima laeditura Cartea liric. care, cașiel, sededicătraducerii realității filtrul prin divin, cuvânt, oferindu-și pildaindividualizată celor temele majore dinpoezie:iubire, libertate, moarte, pentru un timp pentru de baștinăeste „tufa originară” încare stăîngropat de periferie”, decorul –muzică,fum,mister, iarlocul care (nu) semișcăioriginea lui. Lumea este un „bar mediul în lui (și acel careobservațiile le observă), ză așdemultprecum atmosfera pecare ocreează narativizat de poeme. Darbiografia luinuinteresea este un „personaj” lafel caoricare altulîntr-un ciclu nou înfață problematica instanței poetice. Lunetistul iar multipleleintrări dinacesta șiieiri neaducdin în sinedejaunimaginar înpotență extremdebogat, invocării reînnoită rostire. printr-o unornoisensuri acestea seadaugăimpactul „re-citării” șiimplicita valabilitatea saunua certifică întimp.versurilor La care ocreație seoferă neîndoielnicpubliculuicare încontextul în cișidecel alre-publicării, re-scrierii, sar cititorilor. Nueste vorba aicidoardecurajul poeziile sale, lucru care nu se impune în mod nece astfel încât îlcunoaștem maiîntâi peautor, iarapoi se produce omutație ficțional, lanivelul pactului Pebiografic a artei. axa eu liric-eu ca re-scriere Poetuluimenirii –setraduce procesul prin creator raneitate – caurmare auneiipotetice a polemizări ambiguitate tența” versurilor. Ceea ce inițialcreează onotăde „Argumentul” care deschide volumul: atesta „rezis rul îlare învedere, dupăcumalege procesul revizuirii poeziilorșiscopul pecare auto deinteresobiect pentru cititor constă Re-scriere creativã Astfel, care poate aspect unprim constitui Astfel, Adi ne Cristi călăuzește printre ritualic Dar cineeste Lunetistul? Titlul suprarealist creează poartă istoria propriei creații: aparepoartă pentru olumul depoezii
cunoaște în2016onouăîntâlnire cu în jurul trecutul, vocea interioară. Autorul Adi Cristi, Roxana Pop Roxana ideii depoezieîncontempo Lunetistul &Coco Poemele dedincolo demine Iași, Editura 24:ore, 2016 săspecifice șul detablă în chiar în - - - - - ,
A s-a așezat încăunrând decreație. final că,maidegrabă decât timpul, peste poeme creației a unorteme etern dezbătute relativ laprocesul care capătăexplicit dimensiuneafilosofică uneori polițiste, subaura dominantă aunuisuprareal îmbină nuanțe de stilconfesiv cupotențiale intrigi al literaturii.impecabilă în contextul El actual poetului, lunetistuluisauniciunuiadintre ei. ceea ce nuvom știniciodată, ceea ce rămâne doar palpabilă („religia sforii […] carne amplului poem(bântuit, sentimental, apoiechilibrat). ze pesineînatât decoloratelelungul ipostaze de-a scriitorul să devină lunetist a forțat începe săscriu”,înainte de-a p.15) arputea fi cea care supraviețuirii poetului”. inspirației Criza („m-aepuizat femeii (iubite), darșiposibilitatea redactării „Ghidului care laParis contemplă ipoteza dincauza morții este tot maivizibillunetistulcare seprive ște pesine, de înțeles șiEmilSudecăîncepe materia volumului căci totul/ aînceput/ delainimă” (p. 134),cumlasă un cadavru de devorat, „Și au început de la inimă/ onată” (p. 36),darsăsegândească deundeseîncepe nu deacurslaniciorelație/ menți umană cuinsecta eluzive, care nuajunge săpunădegetulperană. provocatoare, însăreperată tot încategoria poeziei aproprieidirecție poetici–unavoit maisinceră și ște aici– și onouă dimensiune pecare ore-construie prelungire –volum aprimului alsolidarității, Timișoara, 2016),sepoziționează pasiv
Despre „Orice insectă are „Oriceobligația/ insectă sănu comunice/ să Volumul intrigășitotodată are ocoerență Poetica însășiseaflăîn zona dintre realitatea al luiEmilSude, șa cumremarcă Al. Cistelecan, aldoileavolum și identitatea Autorului. Putem spune în Marian Draghici, Marian portocalie în cãmaºã cãmaºã în & poezie Eva Sărășan Eva București, Editura Tracus 2016 Arte, un gândac gândac un Chiar NU Lunetistul &Coco (Ed. Eurostampa, și să se fotografie și sânge”, p.13)
șul detablă între o și - - ,
pun laîndoialămaturitatea creatoare aautorului), imagini reiterate lanesfârșit–toate acestea, care neologisme inadecvate, propuse drept contrapunct, cuprefixeîn rest construcțiile –prin exagerate sau dreptul naiv,și cel ludic(de-a răsuflat, pealocuri, voratoare, nevrozele șitoate terminațiile aferente) interiorul propriului trupșialminții, insectele-de diferite, deexemplu, între cel grav (claustrarea în fi desprevorba ojonglare conștientă deregistre eu știucât maie/Până maiieri” (p.198)), nupoate formăretrag diformă/ formă Numai într-o [...]Într-o (p. 34)).Printre multe imagini vagi, intangibile („mă simt pentru șisomnul/poate mine/șifrigul iubirea” poate, refulate: aleinstinctelor „aceste care făpturi tre care seoprește șiasupra problematicii poeziei)și, fețe desens(prin aleînstrăinării, solitudinii,căutării care nu sunt altceva decât transfigurări ale diverselor în fața prăzii devoratoare –toată deinsecte, galeria ta, cel mult, ideeaderefuz alsineluișideabandonare ca „refuzul hotărât alsineluiparazit” poate .Se accep Iuga spuneadespre acest volum, șianumecăarveni și repetiții inutile, nu reflectă ceea oricum) ce Nora mai multdecât niște niște comparații inconsistente său. Tonul general, (nu tern, fără inflexiuni sauartificii volum, dar delocexploatată, din păcate. oră” (p.187) –(aproape singura) bună în acest direcție să te întrebi ce asimțit/ gândaculacela ojumătate de cum „să decapitezi un gândac în cămașă portocalie/ Sau, poate că,pentru EmilSude, poeziaeste despre iritante, înspatele caomuscăprinsă geamului. exact că nuconferă intensitatea voită depoet, dardevin chiar T”, exagerată înrepetiții inutilecare, nudoar constatare de tipul „X este Y sau Y este X,sau, poate, nu este capabilă deundemers, cidoardeocontinuă Dar ce fel depoezie? asupra poeziei,dincândîncând, însăslabnuanțată). nând poezia(fiind șidesprevorba această incursiune șiselasădevorat,poetul îșiiainsectele înfinal, rămâ sieși, caun „blindaj” bundeizolare, –prilejul încare mului, pierd dinînțelesul global)ununivers suficient împreună (fiindcă,rupte dinlogica interioară a volu dar,nu ajunge nicăieri), de fapt, poemele construiesc tr-un la unmoment dat, darcare rămâne mut. salvează, precum bang-ulpecare îlașteaptă cititorul, poet, deșistagnarea înaceeași formulă poeticănute „stagnarea este egalăcuexplozia” (pp. 12-13),pentru excentricitate înexpresie, stângace, dealtfel. Totuși, elementul dinamicnuexistă, cidoaroinvestire de ci maidegrabă oscăpare deîncepător; urmare, prin La primele lecturi, cititorul sesimte caîn- prins lecturi, La primele mise enabyme Emil IulianSude, supraexploatat ( Chiar NU Editura Eurostampa, 2016 propune opoeziecare Chiar NU și euat , Timișoara, , fiindcă - - - - -
61 STEAUA 8/2017 RECENZII 62 STEAUA 8/2017 CINEMA P – N-amavut care ambiţiimari decele maimulte ori adevărat însuşidespre ce a spus Iliu acest film: „Stilul crude, „necoapte”. Adevenit loccomun, şieatât de proceda altfel încontextul uneicinematografii fi unfost structural „tradiţionalist”, nuarfiputut clasicismul asumat unuiregizor care, şidacănuar parcă lungătradiţie” dintr-o Moara cunoroc tehnic, cât maialesconceptual. etapele, Arzând cinematografie precară, de nu atâtvedere dinpunct aparent săimpunăcontinuitate fără efort, într-o pecont propriu.apoi atacă opartitură Sică Alexandrescu ( noi le realizează în coregie: cu Jean Georgescu ( le depăşeşte vocaţie prin şitenacitate. Primele filme putea exista înlipsatradiţiei. Toate aceste Iliu lipsuri şi maialesviziune;viziunecare, nu pedealtăparte, trebuiatura politică,pedeoparte, abilitate, voinţă gol, darnueste delocaşa.Pentru adepăşiconjunc situaţie, peunteren căeste simplusăfaciperformanţă ţiune) puteau finumărate pedegete. Părea, înaceastă neşti deluat înseamă(dintre lungmetrajele defic- fia Iliu şi GeorgeIliu şi Littera,fia Bucureşti, Ed.Meridiane, 1973, p. 155. 2. ridiane, 1977,p. 181. Rusan, 1. Romulus sursă arăului, Ghiţăîşiabandonează adezumanizării. pentru autorităţi: dorinţadeînavuţire, bogăţia ca afilmului” numi indicele naţional înforma artistică reprezintă cea maisigură garanţie aceea ce s-ar uneisaualtei şcoli naţionale sau aparţinând cu refuzul constant dearecurge lasoluţiiplastice litate faţă de pasajului: consecvenţă şifide „Socotesc căostrictă lui GhiţăşiaAnei”, darnuseprea citează continuarea drama sumbră a spune liniaclasică,atât cât suporta sau nu). Am căutat simplitatea, claritatea, aş putea te duc la confuzie, şi pastişă (involuntară la eclectism Victor Iliu, 1957) allui (1912-1968),filmele Victor Iliu româ ână la , 1951), cu Marietta Sadova, 1951), ( cu Marietta În contextul epocii,temaÎn putea părea ofertantă Prin această capodoperă, izbuteşte,Victor Iliu La Moara cunoroc Fascinaţia cinematografului o capodoperãsexagenarã «materialul de viaţă» al nuvelei, unită La început n-a fost cuvântulLa început n-a este „un filmpercutant, matur, ieşind O scrisoare pierdută La Moara cu noroc cu Moara La 1 (premiera: 26ianuarie .
Mitrea Cocor Nu isepoate reproşa , antologie deBiancaSo , Bucureşti, Ed. Me , 1954).Abia , 1952), cu Ioan-Pavel Azap În satla curent, La La 2 - - - . - -
tul scrierii luiSlavici,tul scrierii nicinuacceptă compromisul nicispiri nusacrifică nii, operatorul Gologan, Ovidiu Alexandru Struţeanu, darşicuunmaestrualimagi încomplicitateIliu, cuscenariştii Titus Popovici şi din autoamăgirea căiseva putea sustrage latimp. porci dinzonă, saulaşitate, nuporneşte dinfrică ci care şipăstoreşte, dirijează de turme indirect,marile cu LicăSămădăul, stăpânul neoficial allocului, cel va Cârdăşia distrugefamiliaşiva sfârşiabiaînmoarte. atras căruia nu i se poate într-un opune, vârtej care-i cunoroc,Moara îndorinţa de cheag”,„a prinde ş decizmarpentrumeseria aluaînarendă hanuldela 4. reşti, Ed. „TipografiaIntact”, 2012, p. 187 evocări) portrete, Victor Iliu – „a desena timpul” (mărturii, 3. cinematografiei naţionale româneşti. pune, prin şisupleţea rostiriiţa, forţa regizorale” exultă mai puţindin stratul ei narativ, cât din elegan şaptea capitolul arte, românesc dinistoria celei de-a a acestei opere cinematografice, fundamentală în firesc, înşiprin regie: „Vitalitatea, aproape neştirbită, ultimă instanţă, filmul rezidă şi rezistă, aşacume sului filmic, simplitatea prin elaborată; şi înprimă Ş durerii aurului Duhul Dan Piţa şiMircea Veroiu ( proprie, LiviuCiulei ( pecaredirecţie sevor înscrie, păstrându-şi vocea şi săreîntrupeze substanţa şitonalitatea baladei” apte săaducăînmodernitatepoetici audio-vizuale uneitipologiifarmecul specifice, elementele unei fotogenia unicăapeisajului,contururile, culoarea şi pondenţe cinematografice alemitologiei naţionale, tate, şirigoare cores cuelocvenţă clasică,primele eposului românesc, descifrând […] cu o rară fideli Iliu „a dat întâia expresie reprezentativă pe ecran româneşti. monumentprim cinematografic alspiritualităţii ideologic, transformând baladă,într-un filmul într-o erban Marinescu erban Valerian Sava, Ibidem, p.Ibidem, 51. La Moara cunoroc , 1980)sauIoanCărmăzan ( La Moara cu noroc
Prin această ecranizare exemplară, Victor Cinema , 1974), Iulian Mihu ( , 1974),IulianMihu ( Moara luiCălifar , nr. 10/1968,p. Cabel, 37,apud Nicolae impune prin acurateţeaimpune prin discur Pădurea Nunta depiatră , deliberat saunu, bazele ,
spânzuraţilor
Ţapinarii , 1 Lumina palidăa 984). 4 . Victor Iliu Iliu . Victor , 1983)şi , 1973şi , 1965 , Bucu i este 3 ), ------, traducătorul Adam Puslojic), prin saulungulturneu Beograd (unde s-a autopropulsat pe scenă tre de dinCluj,de Muzică violoncelistul Vasile Jucan. rector al Academiei viitorulcare (actual) făcea parte Festival cântase șiCvartetul alartelor Transilvan, din Nobel pentru literatură, Sorescu, Marin iarînacelași premiant înstrăinătateultimul turneu alvirtualului exemplu, amintita deplasare înScoțiaacoincis cu intruziuni aleProvidenței decultură. înacele De acte lucrurile,privind îmidauseamadenebănuitele Teatrul din Oradea etc. Regina Maria Retrospectiv dinCluj,Română lui Enache dinBucure Lăptăria ști, Traverse Theatre dinEdinburgh, Opera Națională cu ceilalți trei co-fondatori învariilocații, precum Neuitate realizate rămân spectacolele împreună lor noastre decătre jupiterianul baterist român. să insistasupra dinamismuluiindusrecitaluri Corneliu Stroe/ percuție, eufoniu. Numaienecesar Jazz Composers Alan Tomlinson/ trombon (membrualLondon mine îndiverse limbi,înferventă interacțiune cu texte proprii,începutul rostite acestui articol: de Atmosphere soldate cueditarea albumului în compania saxofonistului francez Etienne Brunet, secolului trecut se situeazăexperimentele luiStroe Decebal Bădilă... Dedeian, Tot în ultimul deceniu al Eugen Mircea Gondi, Tiberian, Cătălin Rotaru, Garbis țiile unorformații încare excelau Johnny Răducanu, Hamburg,Berlin, combinate Hagen,Mainz), cuapari mane dinBremen, dinKöln, lacluburi Wuppertal, baterist pe Corneliu (înstudioul Televiziunii nord-ger avându-l ca româno-german recitalurile cvartetului decâtevaDin acel vârtej săptămâniîmiamintesc în apariții Vest de Fier.după căderea odioasei Cortine și savurau primele ce- noștri, me dejazzmenide-ai întâlnit cuomulți jazzistică alemană.Acolo ne-am tator saleși alconcertelor „om delegătură” cuscena unde l-am acompaniatGermania, pe Stroe ca prezen Î Jazzographics, alcătuitenunțat peprincipiul la n 1994inițiasemgrupul româno-englez La fel deinubliabileaveau săfieprestațiile noas jazz-poetry Corneliu Stroe,sauarderea la casa Double Z.Sonoritateaproapătă lacasaDouble ’ Orchestra), Harry Orchestra), Harry Tavitian/ pian& dincadrulFestivalului pânã lacapãt(II) Post-Communism
Belef dela Belef și poetul/ Virgil Mihaiu Virgil ------convertit lajazzaluiCorneliu). naj menitsăînfierbânte șimaimultfantezia deistoric Sines (localitatea natală alui Vasco perso daGama, doMundo,das Musicas organizat la deCarlos Seixas Stelu Enache, Mircea Cazan, lagigantescul Festival Band, alcătuită înjurulnucleuluiCorneliu Stroe, formațieivru săpotfacilitaapariția Aromanian Ethno apoi,totasist laedițiadinanul1999.Mai Providența națiunii lusitane, la Guimaraes), încât m-a invitat să jazz din Portugalia acelui timp, organizat în leagănul (directorul celui maiinteresantIvo Martins festival de a muziciidepeacest disci-aplăcutatât demultlui rul fundamental alpostmodernității estetice, adică același timp originală dar Corneliu Stroe. Am putut să ascult o muzică în duetul pianistuluiHarry Tavitian șialbateristului dejazz!)scria: rist șichiarentuziasmat surprins „M-a printre „păcatele tinereților” antecedente cabate (elînsușiavândKarnooh filosoful francez Claude paginile poate ajazzului. denatural −cuestetica libertară autohtone, reușind să le compatibilizeze − cât se codul cine știece formule extenuate, însânge Stroe purta platitudinea, convenționalismul. locsătocească În sau „regulamentele deordine”, preceptele snoabe, expresivitate irepresibilă surclasează prejudecățile muzical-improvizatorice,ști acăror aacelor arti Făcea din categoria intuitivi marilor ai artei parte Negre,Mării fie lamalul Moarte. fiela Mării celal oferit șansaunorincomparabile întâlniricuistoria − Pe avântul dealtăparte, sufletesc al celor doimi-a creată destomatologul clujeanlapropriul domiciliu. recitalul trupeiluiStroe înambianța de adăm peteleastul Adrian Rozenberg săfilmeze inovative Dr. Thomas Mendel, amreușit să-lpersu percuționist șicutezătorul promotor demuzici pecompatibilitateaMizând temperamentală dintre vulcanice generatoareaceleași solo-uri de ovații. preget. Ignorând prescripțiile medicale, selansaîn Într-un comentariuÎntr-un eseisticdin1993,publicat în Stroe era unjazzmanînnăscut, iarnufăcut. CorneliuDar șiînaniidinurmă s-aconsumat fără măsuri Jazz Context alerevistei lor asimetrice ale ritmurilor ancestral-lor asimetrice aleritmurilor și impregnată de caracte Steaua underground , sociologul/ - - - -
63 STEAUA 8/2017 JAZZ CONTEXT 64 STEAUA 8/2017 JAZZ CONTEXT tice ieșite dincomun, Corneliu Stroe aștiutsă-i acum, întreaga planetă.” sincretismelor, a unui sat care înseamnă, de artă litatea a tuturor și unicitatea, fiind de oartă vorba conferă origina postmoderne multiplă care-i artei răspuns defiecare datăacea pianistuluiprin formă Stroe, cel care mijlocirea –prin percuțiilor –îiva fi salutat așcumtrebuie, subliniindloculbateristului urmarecuvine prin caacest duo săfieîntâmpinat și splendid efect creativ, cutotul ieșitdincomun. Se na atunci căposibilulsedovede ște deun uneori Constanța!) unde totul devine cu putință? Ar însem Orientului (Tavitian din porțile fiind el însusi armean sefipetrecutSă oare acestRomânia, la lucruaici,în cele occidentale alejazzului. câtoriginile africane șipe cabilă sinteză, depășindatât muzica lui Tavitian oremar vitate melodică ce face din armonice untipderepetiti orientală, integrând libertății elemente ținând demuzica că aduc/introduc în de spus. Or, cei doitocmai nu mai avea mare lucru Free Jazz momentului. aventura După jazz) cele maioriginale ale cu unadintre muzicile(de ne. Acest duoneconfruntă late șistăpânite laperfecțiu unică sursemultiple, contro lucrareză șiasimileazăîntr-o de un astfel de caz – integrea fericitecazurile –șiera vorba de acel sincretism care, în sa, fiecare comunicare cu îmiînsenina Corneliu 1981 −șipânăcucâteva zileînainte demoartea din cadrulFestivalului deJazzlaSibiu, ediția cândl-amcunoscut−laeclatantulDe săudebutul însferanostru grup funcțional jazzuluipost-free. veniseră spre înRomânia acânta cuCreativ, unicul constănțean Tomis pemuzicienii occidentali care de două camere din cartierul micul său apartament situația familialășiprofesională, adăpostindu-iîn ile referitoare la „relațiile custrăinii”, și-apericlitat consolări șisperanțe.și jubilări, Sfidând prohibiți a continuat săledăruiascăcelor dinjurîncântări pofida interdicțiilor impusede regimul totalitar, el rândul,vieți noțiunea de amiciție. în Ani de-a lungulîntregiiera unomcare aonorat sale de-a luminoase ale jazzului. Avea aparte o charismă modeleze existența înconcordanță cutrăsăturile Realitatea ecă,dincolo decapacitățile saleartis -ului, părea căgenul Free - - - - -
Spania, 2014 laCentrul deStudiiIberoamericane Universitatea MarioBenedetti, jazz-poetry Alicante/ Corneliu Stroe (stânga), Virgil și trombonul Mihaiu lui Liviu Mărculescu, în recital de și - - - - său humorînseninaseviața celor apropiați: soția, mintea, lafel cumsurâsul săusincer șiimparabilul pe laCluj?”. de 35ani: „Bună, Giluțu!Cum maimerg jazzurile să-mi răspundă latelefon, timp așcumfăcut-o până lacapăt. acumînainte, De nuva maiavea cine Corneliu Stroeacestui aarspentru omșiartist. noi de numeamintite sociabilitatea maisusreflectă primordială deenergii pozitive.și abundența Însă whenyou seehim.Regards,hello to Alan” Harry some Festival organisers intheEastto sendto. Say I getmy CDout, maybe new trio you could suggest would beapleasure to dosomethingagain. When a really nice fellow gooddrummer. and avery Yes it to hear of Corneliu’ssorry death, I remember him as mi-a răspuns laconic, tipicbritanic: „ transmis funesta specializate delaMoscova șiIerusalim. jaseră să încerc o posibilă reunire la festivalurile Vyacheslav șiAlexey Ganelin măîncura Kruglov lor, vizionării urma În corifeii jazzuluideavangardă fragmente nostrulaOpera dinCluj. dinconcertul Tomlinson depe filmările YouTube, conținând expediasem inconfundabilului trombonistÎi Alan unei eventuale refaceri agrupului Jazzographics. astfel l-auperceput șinenumărații săiadmiratori. lează ca vocalistă Sunt șighitaristă. convins cătot mesajului patern blues, pedirecția încare exce ună vara trecută,Roxana, șifiica, continuatoarea recules împre laalcăreiMariana, mormânt ne-am Peisajul nostrujazzisticșiumanpierde osursă Până înultimulmoment, speranța nutrisem știre venită delaConstanța, Alan Hi Virgil,I’mHi Când i-am .
- - -