Strategia De Dezvoltare Durabilă a Oraşului Ovidiu 2016-2020
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu 2016-2020 1 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu Document elaborat de : Para Oana Roxana Comitetul local de coordonare: Scupra George - Primarul Oraşului Ovidiu Petrachi Mihaela – Secretar Oras Ovidiu Cotea Cristina – Şef serviciul Financiar Para Oana Roxana – Consilier Programe şi Proiecte Ali Erkin – Inspector ADPP Piscanu Laura – Şef serviciu APL Buzu Torina – CFI Coli Felicia – Consilier Juridic Stan Romica – Director centru cultural oraş Ovidiu Nane Monica – Inspector Corp Control Dan Radu – Club Sportiv Ovidiu Mazilu Viorica – Şef serviciul de asistenţă social Nazîru Anghelina – Inspector ADPP Scarlat Laurentiu – Consilier Protecţie civilă Cap I: Prezentare Generală: Ion Grosu, Petrică Miu, Mirabela Gheorghe - OVIDIU Incursiuni în istoricul aşezării, Ed. Boldas, Constanţa 2011 2 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu Cuprins: Cap. Subcap. Sscap Denumire Pag I PREZENTARE GENERALĂ 1 1.1 Localizare 1 1.2 Istoric 2 1.3 Cadrul natural 5 1.3.1 Relief 5 1.3.2 Hidrografie 6 1.3.3 Floră şi faună 7 1.3.4 Clima 9 1.3.5 Solul şi depozitele de deşeuri 7 1.3.6 Vegetatia 7 II INDICATORI DE REFERINŢA PRIVIND SITUAŢIA ACTUALĂ 10 2.1 Suprafaţa administrativă 10 2.1.1 Intravilanul localităţii 13 2.1.2 Fondul locativ 13 2.2 Demografie 16 2.3 Infrastructură şi echipare edilitară 24 2.3.1 Căi de acces 24 2.3.2 Alimentare cu apă şi apă uzată 27 2.3.3 Energie termică 29 2.3.4 Reţea iluminat public 29 2.3.5 Poştă şi telecomunicaţii 30 2.4 Infrastructură de sănătate şi infrastructură socială 31 2.4.1 Servicii de sănătate 31 2.4.2 Servicii de asistenţă socială 34 2.5 Infrastructură de învăţământ 36 2.6 Cultură, culte şi agreement 41 2.7 Economie 46 2.7.1 Industrie 48 2.7.2 Agricultură 49 2.8 Mediu înconjurător 53 2.8.1 Calitatea mediului 53 2.8.2 Managementul deşeurilor 56 2.8.3 Spaţii verzi 57 2.8.4 Fond forestier 57 2.8.5 Riscuri naturale 57 2.8.6 Situaţii de urgenţă 57 2.9 Administraţie locală 58 3 Analiza SWOT 67 IV STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA LA NIVELUL 75 LOCALITATII OVIDIU 3 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu CUVÂNT ÎNAINTE Strategia de dezvoltare a orașului Ovidiu definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora de căre administrația publică locală împreună cu principalii actori locali asumată pentru perioada 2016 – 2020. Procesul de elaborare a strategiei a fost unul complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind experților din cadrul primăriei posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare a orașului, selectarea domeniilor prioritare și a tipurilor de intervenții pentru perioada vizată. Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter pragmatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Aceasta va permite focalizarea și ajustarea contiunuă a eforturilor administrației publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor orașului Ovidiu în vederea creșterii calității vieții acestora. Primar, SCUPRA GEORGE 4 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu CAP.I PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Așezare și limite Situat la nord de municipiul Constanţa, în imediata apropiere a Canalului Poarta Albă – Midia, Năvodari şi a Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, şi traversat de drumul european E60 (drumul naţional 2A), oraşul Ovidiu este amplasat, din punct de vedere geografic, pe coordonatele 44016’12” latitudine nordică şi 28033’36” longitudine estică. Se învecinează, pe lângă municipiul Constanţa, cu oraşul Năvodari şi comunele Lumina, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă şi Valu lui Traian. 5 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu 1.2 Istoric Localitatea Ovidiu s-a dezvoltat din timpuri străvechi ca sat de agricultori şi pescari. Cele mai vechi urme omeneşti din zona insulei Ovidiu şi a împrejurimilor lacului Siutghiol sunt din paleoliticul mijlociu, dar cercetările arată că stratul cel mai profund de locuire este cel traco-get peste care s-a suprapus cel geto-roman. Alături de populaţiile daco-getice-scitice deopotrivă de vechi încă din secolul al VII-lea î.e.n. s-au întemeiat aici colonii greceşti, în vecinătatea oraşului la numai 10 km, depărtare fiind vestita colonie a Tomisului, iar în partea de sud a localităţii, pe malul lacului s-au găsit urmele unui castru roman şi a unui apeduct ce se pare că aproviziona aşezarea de pe insulă. Ca aşezare, localitatea Ovidiu ar data de prin 1650, sub denumirea de Silişte, fiind compusă din câteva case, care mai târziu din cauza distrugerilor şi a lipsei de apă se va muta pe malul lacului Siutghiol, redenumindu-se în Canara. De la înfiinţare şi până în 1930 satul a purtat numele de Canara, nume de origine turcă ce se traduce prin “loc de unde se scoate piatra”, deoarece în împrejurimi se află îngrămădiri de dealuri pietroase unde s-au deschis cariere din cele mai vechi timpuri. Satul Canara a aparţinut înainte de 1880 comunei Anadalchioi aşezată la 3 km spre nord de Constanţa pe şoseaua ce duce la Tulcea iar între 1880-1909 intră în componenţa comunei Palazu Mare. Din anul 1909, luând o dezvoltare mai mare decât comuna de reşedinţă Palazu Mare, satul Canara a fost declarat comuna de reşedinţă şi pentru Palazu Mare până în anii 1920-1922, cand Palazu Mare se separă definitiv de Canara. În anul 1930 Canara va primi numele de Ovidiu după mica insulă Ovidiu din lacul Siutghiol ce se află în dreptul localităţii. Legat de numele insulei se pune întrebarea dacă a existat vreo legătură între acest toponimic dobrogean din timpurile noastre şi marele poet latin Ovidiu, exilat în Tomis în anii 9-17 e.n. iar la bază stau numeroasele legende care au circulat în popor. După una din legende cei doi stejari bătrâni ce se înalţă pe insulă, ar fi fost plantaţi de Ovidiu, iar alta spune ca mormântul marelui poet s-ar afla undeva pe insulă. În sprijinul acestor legende vin cercetările arheologice şi stabilind corelaţia dintre elementele de cultură materială de apartenenţă romană găsite pe insulă şi în imprejurimi, de ce n-am admite că ţinutul acesta, loc de inspiraţie poetică, de recreaţie sufletească, ar fi constituit colţul de refugiu al autorului “Tristelor şi Ponticelor”. 6 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu Situl arheologic ce a fost descoperit pe malul lacului se situează pe malul de vest al lacului Siutghiol, pe marginea de sud a oraşului Ovidiu. Săpăturile arheologice începute în 1979 au pus în evidentă un complex de monumente databile în secolele II-VI p. Chr. : apeductul din piatră care alimenta oraşul Tomis, o aşezare din secolul al V-lea, al cărui punct central este reprezentat de o basilică paleocrestină, precum şi o fortificaţie tip quadriburgium contruită în secolul al VI- lea. Ruinele fortificaţiei de tip quadriburgium de la Ovidiu www.bingmaps.com Monumentele scoase la lumină de-a lungul celor 37 de ani de la începutul cercetărilor nu au beneficiat decat în foarte mică măsură de o conservare primară, fără a mai vorbi despre restaurare. Fortificația actual este de formă dreptunghiulară, cu latura lungă orientată pe direcția NNV-SSE, cuprinzănd la interior o suprafață de aproximativ 53 x 41.3 m. Dimensiunile la exterior devin 59x47.2 m dacă se adaugă și grosimea curtinelor, iar dacă include și fronturile turnurilor ajungem la aproximativ 72,6 x 51,7 m. Cele două turnuri dreptunghiulare de la est au doar două laturi ieșite în afara incintei, latura de est fiind în prelungirea curinei, o particularitate neîntâlnită la alte fortificații de acest gen. 7 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu Intrarea în fortăreață a fost încadrată în categoria quadriburgium, un termen modern care denotă o fortificație minoră cu patru turnuri de colt. Ruine ale fortificaţiei de tip quadriburgium de la Ovidiu Şerbănescu, Mihail, ORAŞUL OVIDIU, ed. ROM ART DESIG N, Constanţa, 2007 8 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu 1.3. Cadru natural 1.3.1. Relief și constituție geologicã Relieful teritoriului oraşului Ovidiu, dominat la vest şi nord-est de Valea Carasu şi în partea de nord de Valea Lumina, ambele terminate în lacul Siutghiol, păstrează particularităţile podişului Dobrogei maritime, caracterizat prin altitudini mici şi văi largi mai puţin adânci al căror punct terminus este, de cele mai multe ori, în fostele limanuri maritime, în prezent barate de perisipuri. Cotele maxime ale zonei de podiş sunt înregistrate în partea de vest a teritoriului, +80 m, în zona localităţii Distribuţia formelor de relief în Dobrogea Poiana, iar cele minime, în www.ordogborda.hu extremitatea estică, +2,0 m, pe malul Lacului Siutghiol. Elementul dominant al reliefului teritoriului oraşului Ovidiu îl reprezintă lacul www.ordogborda.hu Siutghiol care constituie şi limita estică a acestuia. Datorită particularităţilor sale morfostructurale, teritoriul oraşului Ovidiu face parte din subunitatea Dobrogei centrale, cuprinsă între falia Palazu (Capidava-Ovidiu) la sud şi falia Peceneaga-Camena la nord, prelungită sub apele Mării Negre la est şi mărginită de falia Dunării la vest. Zona este dominată de la nord spre sud de formaţiunile şisturilor verzi, acoperite de sedimente cu provenienţă din jurasicul superior, cretacicul mediu şi sarmaţian. Din punct de vedere al resurselor mineraliere utile, în arealul de referinţă, sunt regăsite, cu preponderenţă, calcarele, exploatate în scop industrial, rezervele cercetate şi 9 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Ovidiu omologate fiind apreciabile cantitativ, însă activitatea de extracţie este limitată de afectarea terenurilor în scopuri agricole. Particularităţile solului derivă din structura geomorfologică şi situarea într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei estice la cel temperat premediteranean al peninsulei Balcanice, fapt ce determină o structură eterogenă a acestuia dominată de cernoziomurile castanii (cca.