DOCSLIB.ORG

„Visului Romantic” Șaizecist

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
„Visului Romantic” Șaizecist NOUTĂŢI EDITORIALE UN STUDIU DESPRE SINUOZITĂȚILE „VISULUI ROMANTIC” ȘAIZECIST Dr. hab. Andrei ȚURCANU Institutul de Filologie al AȘM Încet, dar sigur, investigația fenomenului șaizecist părăsește teritoriul îngust al analizelor istoriste sau al celor pur estetice, încadrându-se tot mai temerar într-o Ana-Maria Plămădeală Filmul poetic a început să existe din clipa în care geniul anonim a rostit Ana-Maria Plămădeală Pe un picior de plai, / Pe o gură de rai. Sunt „școlerul” ciobanilor noștri ple- viziune existențială înglobatoare, în care caţiarta de secole în câmpiile(fie cosmice, sprecă a lumina e și încălzi universul. Crea- torii de metafore au fost cei care au dăruit lumii un nou spaţiu spiritual. Au lărgit până la stele orizontul estetic și intelectual. vorba de literatură, film, cântec de estradă, teatru sau Emil Loteanu Maximalistul Emil Loteanu se înscrie printre exponenţii de vârf ai scli- compoziție muzicală) deține un rol fundamentalpitoarei generaţii șaizeciste, în spaţiu lde neîndurător al unui tragic erou ro- mantic entuziasmat de fantasmagorica aspiraţie de a îmbrăţișa, întru desă- vârșire, lumea cu aripile celor mai măreţe visuri ale omenirii. Nici lumea, nici oamenii nu au fost însă în stare să-și schimbe chipul ca să corespundă creație a unei realități esențiale, capabilă idealurilorsă sublimemodeleze ale Artistului. Ana-Maria Plămădeală lumea și să formeze destine umane. Cartea recent apărută Emil Loteanu: splendoarea și prăbușirea vi- PRĂBUȘIREA ȘI SPLENDOAREA ROMANTIC VISULUI sului romantic, semnată de Ana-Maria Plămădeală, doctor habilitat în studiul artelor, își propune progra- EMIL matic „o răsturnare a ierarhiei modalităților tradițio- LOTEANU: SPLENDOAREA ȘI PRĂBUȘIREA nale de abordare a biografiilor oamenilor de creație”. VISULUI ROMANTIC Pornind de la premisa că șaizecismul are un fond fun- EMIL LOTEANU: Editura EPIGRAF ciar romantic și că „în cazul unui veritabil artist ro- Ana-Maria PLĂMĂDEALĂ. Emil Loteanu: splendoarea mantic, viața și opera nu se mai luminează reciproc, ci şi prăbuşirea visului romantic. Chișinău: Epigraf, 2017. opera jalonează necruțător viața”, cercetătoarea insistă 224 p.: il. să nu căutăm impactul vieţii private asupra artei, ci, În anii 1960, remarcă autoarea, antropocentrismul ca dimpotrivă, „să ne concentrăm eforturile pe dezvălu- „principiu imuabil al neoromantismului” se întâlnește irea amprentelor gândirii și simţirii artistice în traiec- în cinematografiile naționale (dar și în celelalte arte!) toria destinului uman” al creatorului, în cazul dat al lui cu „setea cunoașterii straturilor arhaice de factură di- Emil Loteanu. onisiacă a culturilor etnice, proprie aspiraţiilor neo- Metoda se vrea și una de empatizare totală a cerce- folcloriste”. Miturile filmelor lui Emil Loteanu derivă tătorului cu obiectul său de studiu. Ca argument este din aceste obsesii/aspirații fundamentale într-o suc- citat un gând al lui Vitold Gombrowicz: „Niciodată să cesiune temporală sau într-o sincronizare a diverselor nu scrii nici despre autor, nici despre opera de artă, sensuri spirituale și estetice, pe care Ana-Maria Plă- ci numai despre tine în confruntarea cu opera de artă mădeală le așează într-o narațiune critică palpitantă ori autorul […]. Descrie doar ce simţi tu însuţi […]. despre „splendoarea și prăbușirea visului romantic”. Dar dacă vorbești despre tine, exprimă-te în așa fel ca Mitul eternei revoluții, mitul eternei reîntoarceri, mi- personalitatea ta să-și manifeste exhaustiv importanţa tul eternei libertăți, mitul eternului feminin coincid în și vitalitatea, devenind argumentul tău esenţial. Deci, destinul de creație al lui Emil Loteanu cu „împlinirea scrie ca un artist, și nu ca un pseudosavant”. Și pentru (anii ’60), nostalgia paradisului pierdut (anii ’70), cri- a da o mai mare pondere și credibilitate acestui dezi- za identităţii artistice (anii ’80), drama marelui singu- derat metodologic, valabil cu predilecție unei abordări ratic (anii ’90)”. eseistice, Ana-Maria Plămădeală invocă și un consi- Mai puțin convingătoare mi s-a părut analiza mi- derent autobiografic: „Faptul că am ars pe același rug tului eternei revoluții, atunci când autoarea vrea cu îmi acordă dreptul moral, sper, să încerc să dezvălui orice preț să ne inoculeze ideea că în primul său film, destinul exponentului acestei zbuciumate generaţii, Aşteptați-ne în zori, „Emil Loteanu a ales tema Revo- care a evadat în lumea ideală a castelurilor de fildeș, luţiei ruse nu din considerente de conjunctură, ci din revigorând mitul visului romantic.” cele afective”. Motivele opțiunii, de altfel, nici nu con- Ontologia artistului romantic, logodit „cu cea mai tează atâta timp cât „pelicula, finalizată în 1963, se ra- depărtată stea”, impune o ființă excepțională, provi- corda la concepţia neoromantică în vogă privind trata- dențială, mistică chiar, cu diverse procese și fenome- rea trecutului revoluţionar”. „Eterna revoluție” e un loc ne ce țin de remitologizarea omului și a lumii sale. comun al epocii, ideologic însemnând, odată cu criti- 182 |AKADEMOS 4/2017 NOUTĂŢI EDITORIALE ca cultului personalității, substituirea ideii staliniste a Ființei”, regăsirea acestora semnifică „reintegrarea în biruinței socialismului într-o singură țară cu ideea de lumea paternă, dar uitată”. La fel de sugestivă e și con- „revoluție permanentă” a lui Troțki, iar în planul cre- statarea că „în cultura română mitul creaţiei spirituale ației nefiind altceva decât o încercare de reactivare a germinează la confluenţa celor două arhetipuri etnice romantismului revoluționar al artei proletcultiste din ale manifestării harului creator: cel al Păstorului și cel anii 1920–1930. Chiar dacă Ana-Maria Plămădeală îl al Meșterului Manole”, urmată de o dezvoltare minu- pune pe Loteanu într-o lumină favorabilă față de optica țioasă, cu enunțuri judicioase a acestei idei, a felului lozincardă a altor producții similare din epocă, găsind cum aceste două arhetipuri etnice se intersectează și se că regizorul nostru „a îmbogăţit substanțial subiectul intercalează în creația lui Loteanu. Alături de Poienile tradiţional cu dimensiunea ancestrală, propulsând roşii din aceeași paradigmă creatoare, dar deja la o altă concepţia victoriei prin înfrângere, venită din spaţiul vârstă a destinului spiritual al regizorului, face parte ontic al catharsisului mioritic”, mitul eternei revoluții filmulLăutarii . „În ambele filme – subtextuleclipsând nu pare să convingă. Interesante în investigațiile de pe textul – se întreprinde căutarea tărâmului fermecat al parcurs rămân doar observațiile ce țin nemijlocit de idealurilor naţionale, care în prima peliculă se regă- arta filmului, „ingeniozitatea principiului contrapunc- sește în poienile roșii, iar în cea de a doua în imperiul tic în realizarea gamei peisagistice”, felul specific de a mirific al creaţiei populare.” folosi lumina, racursiul, mizanscena și mizancadrul, Lăutarii este „ultima rază de soare a epocii de aur „simţul preponderent al expresivităţii imaginii filmice, în cinematografia autohtonă”. Perioada de restaliniza- crearea unei distincte atmosfere a secvenţei, aderarea re a societății sovietice a însemnat un proces îndelung la tipul de personaj de factură romantică”, muzicalita- de persecutare a talentelor și de eclipsare a spiritului tea de excepție și, nu în ultimul rând, metastructura creator. Din Moldova pleacă exponenții de vârf ai șai- filmică de „eternă pribegie”, care mai târziu „va sta la zecismului, se produce „decapitarea cinematografiei temelia operelor sale de referință”. (în urma emigrării lui Kalik, Loteanu, Derbeniov, Lâ- Raportat la același mit al „eternei revoluții”, fil- senko, Mursa), a teatrului (văduvit de un dramaturg mul Această clipă (1968) reprezintă o altă etapă din de talia lui Ion Druţă și de un regizor înzestrat cum destinul lui Loteanu, vine din „presimțirea că epoca a fost Ion Ungureanu), a muzicii de estradă (în urma dezghețului apune”, că iluziile romantice nu mai rezis- plecării lui Eugen Doga și reîntoarcerii în Siberia a lui tă. Este interesantă, în acest sens, observația autoarei Mihai Dolgan, născut acolo de părinţii deportaţi)”. În asupra jocului lui Mihai Volontir: „maniera sobră, continuare, „biografiile de creaţie ale celor mai valo- aproape ascetică”. Personajul său „poartă însemnele roși și incomparabili artiști basarabeni se înscriu preg- unui exponent exemplar al șaizeciștilor, marcat de un nant în traiectoria dramatică a „refugiului-exil”. scepticism și o atotprezentă ironie, născute din decep- În următoarele filme ale lui Loteanu, O şatră urcă ţiile existenţiale”. Cu aceste observații de cadru, devine la cer (1975) și Dulcea şi tandra mea fiară (1978) clară diferența de atitudine a forurilor de partid, elo- Ana-Maria Plămădeală surprinde „demitizarea succe- gioasă față de Aşteptați-ne în zori și negativistă față de sivă a trei mituri ce constituie esenţa semantică a me- Această clipă. tamitului visului romantic axat pe interferenţa mitului Mitul eternei reîntoarceri se recompune din rever- eternei reîntoarceri cu cea a mitului eternei libertăţi berațiile sufletului pastoral în Poienile roşii, al doilea și mitul eternului feminin”. Utopiile se surpă într-un film al lui Emil Loteanu, șimitul creației anonime re- mod implacabil, acoperind sub ruinele crepusculului prezentat de pelicula Lăutarii. Având drept pornire un destin creator tot mai bulversat și tot mai însin- nuvela Bucolica, apoi scenariul Ciuleandra, ambele gurat. „Un imn al libertății” este etichetată de autoare titluri deja sugestive prin sine, în Poienile roşii cer- pelicula O şatră urcă la
Load more

Recommended publications
  • Svetlana Toma
    „Destinul mi-a oferit o viaţă uimitoare...” Svetlana TOMA 70 de ani de la naştere (24 Mai 1947) Biografie Svetlana Toma (Fomiciova) se naşte la data de 24 mai 1947, în Chişinău; 1965 – absolveşte Școala medie nr. 16 din Bălţi; 1965 – 1966 activează ca actriţă la Studioul „Moldova-film”; 1966 – 1969 îşi face studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău; 1966 - debutează ca actriță (Ioana, fiica ciobanului Iluță) în filmul Poienele roșii, produs de studioul „Moldova-film” și regizat de Emil Loteanu, care ăi schimbă numele Svetlana Toma; 1969 - se căsătorește cu Oleg Lacin, colegul ei de curs, pleacă împreună la Tiraspol, unde se fondează un nou teatru de tineret; 1969 – 1972 – Teatrul Rus din Tiraspol; 1972 – 1977 – Teatrul dramatic Rus „A. P. Cehov”; 1977 – abandonează scena de teatru în favoarea rolurilor din filme, fiind angajată de studioul cinematografic „Moldova-film” și distribuită de Emil Loteanu în mai multe filme regizate de el. Distincții 1979 – Artistă Emerită din RSSM 1995 – Medalia „Meritul Civic” 2001 – Artist Emerit al Rusiei 2008 – Artist al Poporului din Republica Moldova Cea mai bună actriță a cinematografiei moldoveneşti din secolul XX. „...harul actoricesc al Svetlanei Toma va uimi încă nu o dată pe viitorii spectatori. Zâmbetul ei, ce poate străluci în mii de nuanţe, în ochii ei enormi universul poate să se reflecte în mod misterios şi multidimensional...Victoria ei a fost generată de aptitudinea sa de a iubi şi a dărui bunătate sufletească. De a dărui în modul neobişnuit, dacă doriţi, în ipostaza divină, în care lucrul acesta trebuie să-l facă un actor...” Emil Loteanu Ion Proca.
    [Show full text]
  • 1 Evolving Authorship, Developing Contexts: 'Life Lessons'
    Notes 1 Evolving Authorship, Developing Contexts: ‘Life Lessons’ 1. This trajectory finds its seminal outlining in Caughie (1981a), being variously replicated in, for example, Lapsley and Westlake (1988: 105–28), Stoddart (1995), Crofts (1998), Gerstner (2003), Staiger (2003) and Wexman (2003). 2. Compare the oft-quoted words of Sarris: ‘The art of the cinema … is not so much what as how …. Auteur criticism is a reaction against sociological criticism that enthroned the what against the how …. The whole point of a meaningful style is that it unifies the what and the how into a personal state- ment’ (1968: 36). 3. For a fuller discussion of the conception of film authorship here described, see Grist (2000: 1–9). 4. While for this book New Hollywood Cinema properly refers only to this phase of filmmaking, the term has been used by some to designate ‘either something diametrically opposed to’ such filmmaking, ‘or some- thing inclusive of but much larger than it’ (Smith, M. 1998: 11). For the most influential alternative position regarding what he calls ‘the New Hollywood’, see Schatz (1993). For further discussion of the debates sur- rounding New Hollywood Cinema, see Kramer (1998), King (2002), Neale (2006) and King (2007). 5. ‘Star image’ is a concept coined by Richard Dyer in relation to film stars, but it can be extended to other filmmaking personnel. To wit: ‘A star image is made out of media texts that can be grouped together as promotion, publicity, films and commentaries/criticism’ (1979: 68). 6. See, for example, Grant (2000), or the conception of ‘post-auteurism’ out- lined and critically demonstrated in Verhoeven (2009).
    [Show full text]
  • The Birth of a Group Two Roma Micro
    COMMUNIO The Birth of a Group E LENA M ARU sh IA K OVA Two Roma Micro-Groups V E ss ELIN P OPOV in Bukovina and Transylvania At the origin of both micro- The Roma Group groups lie similar processes ROM THE birth of the modern of transformation of one en- academic knowledge about the F Roma until the present day, larged family into two dual one of the central topics in Romani exogamic clans, forming one studies has been the issue of the sig- nificant internal heterogeneity of the endogamic community. Roma community. Not coincidentally sometimes the plural form of the term is used and the designation ‘Roma communities’ appears to indicate this heterogeneity. Against this backdrop there is the specific type of ethno-social entity of the Roma, which we defined in our previous works as ‘intergroup ethnic formation’ (Marushiakova and Popov 1997, 34–36; 2013a, 40–42; 2013b, 61–62). The main taxonomic unit among Elena Marushiakova Research professor in the School of the Roma is the ‘group’, and respec- History, University of St. Andrews, tively the subgroup divisions (sepa- United Kingdom. rated on extended family/clan and/or territorial criteria) and the metagroup Vesselin Popov units (Marushiakova and Popov 1997, Research professor in the School of 34–42; 2013a, 40–43; 2013b, 61–63). History, University of St. Andrews, To avoid any misunderstandings, we United Kingdom. would like to clarify that in our texts 110 • TRANSYLVANIAN REVIEW • VOL. XXVI, NO. 3 (AUTUMN 2017) the terms ‘community’ and ‘group’ are used as terminus technicus. In recent years, after the publication of the renowned article “Ethnicity without Groups” by Rogers Brubaker, among social and humanities scholars we notice a certain re- luctance to use the term ‘group,’ in order to avoid accusations of groupism, essen- tializing, naturalizing and commonsense primordialism, etc.
    [Show full text]
  • National Gallery of Art Winter10 Film Washington, DC Landover, MD 20785
    4th Street and Mailing address: Pennsylvania Avenue NW 2000B South Club Drive NATIONAL GALLERY OF ART WINTER10 FILM Washington, DC Landover, MD 20785 CELEBRATING WHAT YOU HOMAGE CHEKHOV ON PELESHIAN: IN PRAISE OF SALUTE TO SEE IS WHAT TO MERCE THE RUSSIAN POET OF THE INDEPENDENTS: THE FILM YOU SEE CUNNINGHAM SCREEN CINEMA THE FLAHERTY FOUNDATION The Red Shoes and Merce Cunningham) Merce and Painters Painting Painting Painters Lady of the Pavements cover calendar page calendar page four page three page two page one Drums Along the Mohawk 15 Days15 of Dance: The Making of Araya Senso Uncle Vanya (Photofest), WINTER10 details from (Milestone) (StudioCanal and Cineteca di Bologna) (Photofest), (Photofest), (Seagull/Mosfilm), An UnfinishedPiece forPlayer a Piano Sweetgrass Beach Birds for Camera ( (Photofest) Night Mail (Ilisa Barbash), Ghost Light (Elliot Caplan) Ward No. Six (British Film Institute), Institute), (British Film Elliot Caplan Araya (Seagull/Mosfilm) (Milestone), (Photofest), International Festival of Films on Art Sunday January 10 at 4:00 Saturday January 16 at 12:30 Film Events Award winners from the 2009 edition of the celebrated International Festival of Films on Art, an annual event in Montreal now in its twenty-eighth year, are screened on successive weekends: Process in Time: Shorts by Richard Serra On Sunday, January 10 at 4:00, Zora Neale Hurston: Jump at the Sun Introduction by Kimberly Paice (Sam Pollard, 90 minutes) precedes Karsh in History (Joseph Hillel, 52 minutes) Saturday January 2 at 2:00 and Anthony Caro: La sculpture comme religion (Alain Fleischer, 90 minutes). On Saturday, January 16 at 12:30, Oslo Opera House (Anne Andersen, A collection of silent shorts by Serra, including his first work in film,Hand 59 minutes) precedes Boris Ryzhy (Aliona van der Horst, 59 minutes) and Catching Lead (1968), points out the artist’s interest in steel as a medium Solo — Boguslaw Schaeffer (Maciej Pisarek, 55 minutes).
    [Show full text]
  • Eugen Doga Îl Ocupă Lucrările (Eugen Doga) Inspirate Din Opera Eminesciană
    Ministerul Culturii A scris muzica pentru filmele în desene animate Capra cu al Republicii Moldova tei iezi, Punguţa cu doi bani, Banca lui Guguţă, Guguţă Biblioteca Naţională pentru Copii „Muzica veritabilă e fără hotare în timp şi spaţiu” poştaş etc. “Ion Creangă” Un loc aparte în creaţia lui Eugen Doga îl ocupă lucrările (Eugen Doga) inspirate din opera eminesciană. Lucrarea capitală, care determină creaţia compozitorului, este considerată, pe bună Compozitorul, dirijorul, pianistul, pedagogul, Eugen Doga, dreptate, baletul Luceafărul (1983). A fost jucat pe scenele unul dintre cei mai talentaţi şi valoroşi muzicieni de la sfârşitul Operei Naţionale din Chişinău, a teatrelor din Moscova, Kiev, secolului XX şi începutul secolului XXI, s-a născut la 1 martie Minsk, Sankt-Petersburg etc. A urmat apoi muzica pentru 1937 în satul Mocra, Râbniţa, într-o familie de ţărani. După filmul televizat al maestrului Emil Loteanu, consacrat lui Oamenii Moldovei mele absolvirea şcolii medii din localitate studiază violoncelul la Mihai Eminescu. A pregătit şi o variantă de concert a Şcoala de muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău, apoi la baletului, care a fost interpretată în anul 2000 de orchestra Conservatorul de Stat din Chişinău, în clasa profesorului Gh. Filarmonicii Naţionale şi Capela Corală Academică Doina. Hohlov (1960). Îşi continuă studiile la Institutul de Arte „G. Pentru prodigioasa-i activitate muzicală i-a fost conferit Musicescu” în clasa de compoziţie a maestrului Solomon Lobel, titlul de Artist al Poporului din Moldova (1984) şi din URSS pe care o absolveşte în 1965. (1987). Este laureat al Premiului Boris Glavan, al Premiului Între 1957 şi 1967 activează în calitate de violoncelist, de Stat al RSSM (1980) şi al URSS (1984).
    [Show full text]
  • Mapping the British Biopic: Evolution, Conventions, Reception and Masculinities
    Mapping the British Biopic: Evolution, Conventions, Reception and Masculinities Matthew Robinson A thesis submitted in partial fulfilment of the requirements of the University of the West of England, Bristol for the degree of Doctor of Philosophy Faculty of Arts, Creative Industries and Education, University of the West of England, Bristol June 2016 90,792 words Contents Abstract 2 Chapter One: Introduction 3 Chapter Two: Critical Review 24 Chapter Three: Producing the British Biopic 1900-2014 63 Chapter Four: The Reception of the British Biopic 121 Chapter Five: Conventions and Themes of the British 154 Biopic Chapter Six: This is His Story: ‘Wounded’ Men and 200 Homosocial Bonds Chapter Seven: The Contemporary British Biopic 1: 219 Wounded Men Chapter Eight: The Contemporary British Biopic 2: 263 Homosocial Recoveries Chapter Nine: Conclusion 310 Bibliography 323 General Filmography 355 Appendix One: Timeline of the British Biopic 1900-2014 360 Appendix Two: Distribution of Gender and Professional 390 Field in the British Biopic 1900-2014 Appendix Three: Column and Pie Charts of Gender and 391 Profession Distribution in British Biopics Appendix Four: Biopic Production as Proportion of Total 394 UK Film Production Previously Published Material 395 1 Abstract This thesis offers a revaluation of the British biopic, which has often been subsumed into the broader ‘historical film’ category, identifying a critical neglect despite its successful presence throughout the history of the British film industry. It argues that the biopic is a necessary category because producers, reviewers and cinemagoers have significant investments in biographical subjects, and because biopics construct a ‘public history’ for a broad audience.
    [Show full text]
  • Roma on the Screen the Roma on Europe’S Cinema Screens - Images of Freedom
    ROMA ON THE SCREEN THE ROMA ON EUROPE’S CINEMA SCREENS - IMAGES OF FREEDOM DOMINIQUE CHANSEL 2 CONTENTS Page Introduction 5 1. Big-screen portrayals - from the Romanesque to the fantastic. A general study on a small number of themes 9 1.1. The beautiful rebels of French historical films 10 1.1.1. “The Hunchback of Notre Dame” by J. Delannoy (France / Italy, 1956) 10 1.1.2. “Cartouche” by Ph. de Broca (France / Italy, 1962) 13 1.2. Tales of love and death. From Russia to Spain 16 1.2.1. “Queen of the Gypsies” by E. Loteanu (USSR, 1976) 16 1.2.2. “Carmen” by F. Rosi (France / Italy, 1984) 20 2. Preoccupation with the sordid aspects of Roma life or real empathy? The uncertain paths of recognition 27 2.1. Between grandeur and destitution 27 2.1.1. “Kriss romani” by J. Schmidt (France, 1962) 27 2.1.2. “I Even Met Happy Gypsies” by A. Petrovi (Yugoslavia, 1967) 31 2.2. A lesson in freedom 34 2.2.1. “Devils, Devils” by D. Kdzierzawska (Poland, 1991) 34 2.2.2. “Into the West” by M. Newell (USA / Ireland, 1992) 36 3. An exuberant, baroque vision - the films of Emir Kusturica 41 3.1. Emir Kusturica or the lure of excess 41 3.2. “Time of the Gypsies” (Yugoslavia, 1988) 42 3.3. “Black Cat, White Cat” (France / Germany / Serbia, 1998) 47 4. A view from the inside? - the successes and contradictions of the films of Tony Gatlif 53 4.1. Tony Gatlif, music at heart 53 4.2.
    [Show full text]
  • Dottorato Di Ricerca in Arti Visive, Performative E Mediali Soviet Cinema in Italy in the Post-War Period
    Alma Mater Studiorum – Università di Bologna DOTTORATO DI RICERCA IN ARTI VISIVE, PERFORMATIVE E MEDIALI Ciclo XXIX Settore Concorsuale di afferenza: 10/C1 Settore Scientifico disciplinare: L-ART/06 SOVIET CINEMA IN ITALY IN THE POST-WAR PERIOD (1950-1970) Presentata da: Liubov Dyshlyuk Coordinatore Dottorato Relatore Daniele Benati Michele Fadda Esame finale anno 2017 Contents Introduction ............................................................................................................. 4 Chapter One The USSR and Europe after World War II 1.1 Foreign policy of the USSR and main European partners: Cold War ............ 16 1.2 France in the Cold War and Franco-Soviet cultural relations ......................... 21 1.3 Britain in the Cold War and British-Soviet cultural collaboration ................. 30 1.4 Italy in the Cold War ....................................................................................... 35 Chapter Two Bilateral USSR-Italy relations after World War II 2.1 PCI and CPSU: the cultural-political developments ....................................... 38 2.2 Communist parties and culture: Association Italia-URSS and its activities ... 45 2.3 Communists and cinema in both Italy and the USSR ..................................... 59 Chapter Three Soviet cinema in Italy 3.1 Previous studies, researches and critique in Italy of the Soviet cinema.......... 72 3.2 Forms of cinematographic collaboration between Italy and the USSR .......... 76 Chapter Four Distribution of Soviet films in Italy 4.2 Soviet cinema through
    [Show full text]
  • Basarabenii În Lume
    Vol. V BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA Basarabenii în lume (Colecţie de materiale şi documente prezentate la polipticul cultural-istoric şi ştiinţific omonim) Vol. V Chişinău 2010 1 Basarabenii în lume Vol. V CZU 929(478) B 36 Director general: Alexe Rău, doctor în filosofie Alcătuitor şi îngrijitor: Raisa Melnic Coperta: Dragoş Popa Miu Lector: Raisa Plăieşu Aducem sincere mulţumiri dlui Vasile Petrea pentru contribuţia sa la apariţia acestui volum. DEsCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Basarabenii în lume: (Col. de materiale şi doc. prez. la po- lipticul cultural ist. şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; dir. gen. : Alexe Rău ; alcăt. şi îngrijitor : Raisa Melnic. – Ch.: BNRM, 2010. – IsBN 978-9975-9954-8-1. Vol. 5. – 2010. – 216 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – 150 ex. – IsBN 978-9975-4177-1-6. 929(478) Materialele sunt prezentate în viziunea autorilor. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2010 IsBN 978-9975-4177-1-6 2 3 Basarabenii în lume Vol. V Eugen Doga – fenomen în lumea muzicii... se spune că fiecare om se naşte sub steaua sa, care poate fi mai mult sau mai puţin norocoasă... steaua care l-a luat de mână din anii de copilărie a fost... însăşi Muzica. Copil fiind, văzând cum lumea era adunată de muzica ce se auzea la nunţile din sat şi care era cântată de taraf...în mintea de copil al lui Eugen se cocea un vis – Visul Muzicii… Precum că frumos şi trăsnet ar fi pentru toţi con- sătenii, dacă el – Eugen ar născoci nişte muzică, iar acea orchestră să o cânte..
    [Show full text]
  • Gypsies Are Found Near Heaven- Exoticism- Focus Screening Kit
    educational screening kit Theme #exoticism Foreword by FOCUS Roma cinema youth project team: We had a great deal of discussion within the team about whether to include this movie in our pedagogical selection or not, being aware of the exotic portrayal of Roma that it offers and the numerous stereotypes present. Nonetheless the film has the distinction of being one of the first to introduce Roma culture to a mass audience and show an almost ethnographic reconstruction of life in a camp. The film was a huge success among the general public and it won many prestigious awards. The film has had a remarkable career, and it is still shown from time to time by a number of television channels. Ultimately, we consider it an inescapable and important film to discuss in the educational context to awareness of the role of cinema in the shaping of stereotypes (positive and negative) and Roma representation. Gypsies are Found near Heaven Tabor ukhodit v nebo (original title) Director: Emil Loteanu Production country & year: Russia, 1976 Length: 103 min Production: Mosfilm Studio Website: www.mosfilm.ru Synopsis Based on the writings of Soviet author Maxim Gorky, Emil Loteanu brings the rolling hills of Moldova to life with swirling colour, drama, horse tricks, and song, in his telling of the ill- fated love affair between two beautiful young Roma. Zobara (Grigore Grigoriu), a wild and handsome horse thief, falls helplessly under the spell of the irrepressible Rada (Svetlana Toma). Powerless to alter their destiny, the young lovers embark on a courtship, inching ever closer to death with each fervid meeting.
    [Show full text]
  • Emil Loteanu, Regizor, Scenarist, Scriitor – 75 De Ani De La Naştere (1936 – 2003)
    Emil Loteanu, regizor, scenarist, scriitor – 75 de ani de la naştere (1936 – 2003) Credo “Eu am cântat aşa cum am ştiut Din frunza aspră a iubirii mari. Senin voi coborî să dorm în lut Printre ţărani, voievozi şi lăutari.” Emil Loteanu Biografie • Emil Loteanu s-a născut la 6 noiembrie 1936, în satul Clocuşna din Raionul Ocniţa. • A urmat studii la Liceul Sf. Sava din Bucureşti. • A încercat să dea examen la IATC Bucureşti, dar dosarul său de admitere a fost respins. În anul 1952 a cerut să fie repatriat şi s-a reîntors la Clocuşna, cu scopul de urma stidii de cinematografie la Moscova. • În perioada 1953-1954 este actor la Teatrul dramatic “A. S. Puşkin” din Chişinău. • În anii 1954-1956 a urmat cursuri de actorie la Şcoala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă (MHAT ) din Moscova, 1956-1962 - cursuri de regie la Institutul Unional de Cinematografie (VGIK). • În anul 1962 a fost angajat la studioul Moldova-film, • În perioada 1973-1783 lucrează ca regizor la studioul Mosfilm din Moscova. • În anii 1987-1992 îndeplineşte funcţia de preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Moldova. A fondat “Asociaţia experimentală de creaţie Phoenix-M”, revista de teatru şi film “Lanterna Magică”, fiind şi autorul emisiunii televizate “Se caută o stea”. Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul regiei de film, i s-au conferit titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova (1969), Artist al Poporului din Federaţia Rusă (1980), Membru de onoare al Academiei Internaţionale de film Nike. • De asemenea, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii.
    [Show full text]
  • Vieru DMA Monograph May 2021Rev4-26-21
    VIOLIN PERFORMANCE PRACTICE IN TWENTIETH CENTURY MOLDOVA A Monograph Submitted to the Temple University Graduate Board By Nina Vieru Zubaidi In Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree DOCTOR OF MUSICAL ARTS May 2021 Doctoral Advising Committee: Dr. Edward Latham, Advisory Chair, Music Studies Department: Music Theory Dr. Eduard Schmieder, Artistic Director for Strings (Violin) Dr. Charles Abramovic, Keyboard Department (Piano) Dr. Robert Stanley, External Member, Temple University © Copyright 2021 By Nina Vieru Zubaidi All Rights Reserved i PREFACE I am Moldovan and a fourth-generation musician. Florea Vladimir, my grandmother’s father, played flute and saxophone. Both of my great-grandfathers on my mother’s side were musicians. Stefan Pocitari, my great-grandfather on my father’s side, played flute in the Moldovan State Philharmonic. Vasile Pocitari, my grandfather, was a violinist and a member of the Moldovan State Philharmonic. My parents, Lilia and Petru Vieru, worked in many folk orchestras including Orchestra Fluieras, Lăutari, and Folclore. I have other relatives including aunts, uncles and cousins who are professional musicians. Our family has been referred to as the Pocitari Dynasty because of both the depth of our roots in the region and the extension of our reach more recently around the world. My parents shared their love and knowledge of Moldovan music with me and made me realize how unique and beautiful our music is. They encouraged me from the youngest age to work hard to develop my skills, and they exposed me to professional classical and Moldovan folk music by allowing me to accompany them to rehearsals when I was not even five years old! I learned the names of the pieces and memorized the melodies; I was fascinated by the beautiful traditional costumes, the combination of dance and music, and the interesting rhythms.
    [Show full text]