DOCSLIB.ORG

Monitorul Oficial Partea I

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Monitorul Oficial Partea I PARTEA I Anul IX Ñ Nr. 325 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 24 noiembrie 1997 SUMAR Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 171. Ñ Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa ....... 1Ð47 567. Ñ Decret pentru promulgarea Legii privind aproba- rea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa ................................................ 48 LEGI ªI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa Parlamentul României adoptã prezenta lege. Art. 1. Ñ Se aprobã Planul de amenajare a teritoriului (3) Delimitarea terenurilor necesare pentru lucrãrile pri- naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa, potrivit anexelor nr. 1Ð8, vind apa, ce fac obiectul prezentei legi, se stabilesc prin care fac parte integrantã din prezenta lege. documentaþii de urbanism ºi/sau de amenajare a teritoriului, Art. 2. Ñ Lucrãrile prevãzute în prezenta lege pentru studii de specialitate ºi studii de fezabilitate, întocmite Planul de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea potrivit legii. a II-a Apa sunt de interes naþional ºi constituie cauzã de (4) Ocuparea terenurilor necesare ºi scoaterea acestora utilitate publicã. din producþia agricolã ºi silvicã se fac potrivit legii. Art. 3. Ñ (1) Prevederile Planului de amenajare a teri- Art. 4. Ñ Autoritãþile administraþiei publice vor coopera toriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa sunt obligatorii în aplicarea prevederilor prezentei legi, luând mãsuri pentru autoritãþile administraþiei publice. pentru: (2) În funcþie de cerinþele ºi posibilitãþile de finanþare a) asigurarea protecþiei resurselor de apã împotriva epu- prin bugetul de stat anual, aceste lucrãri se pot extinde ºi izãrii, poluãrii ºi degradãrii lor, printr-o utilizare durabilã; diversifica, la propunerile autoritãþilor administraþiei publice b) corelarea resurselor cu cerinþele de apã pentru judeþene, municipale, orãºeneºti sau comunale. populaþie, industrie, irigaþii ºi alte folosinþe, precum ºi 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/24.XI.1997 integrarea acestor acþiuni în amenajarea teritoriului, pe ter- Art. 7. Ñ Delimitarea zonelor cuprinse în anexele la men scurt, mediu ºi lung. prezenta lege, cu disfuncþionalitãþi mari în alimentarea cu Art. 5. Ñ (1) Lucrãrile din Planul de amenajare a terito- apã potabilã ºi/sau canalizare a municipiilor ºi oraºelor, a riului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa se cuprind în listele zonelor cu localitãþi rurale cu resurse reduse de apã, a de investiþii, anexã la bugetele ordonatorilor principali de zonelor cu resurse de apã poluate de industrie, precum ºi credite, pe bazã de documentaþii tehnico-economice a zonelor necesare pentru lucrãri de irigaþii ºi/sau desecãri, elaborate ºi aprobate potrivit dispoziþiilor legale, ºi se finan- care necesitã mãsuri prioritare de reabilitare, se stabileºte þeazã, în completare, în limita fondurilor aprobate, cu prin documentaþii de urbanism ºi/sau de amenajare a teri- aceastã destinaþie, prin legile bugetare anuale. (2) Lucrãrile pot fi finanþate, total sau parþial, ºi de cãtre toriului, aprobate potrivit legii. alþi investitori, în condiþiile stabilite de lege. Art. 8. Ñ Încãlcarea de cãtre persoane fizice sau juri- Art. 6. Ñ Stabilirea prioritãþilor privind apa se face de dice a mãsurilor privind conservarea ºi protejarea apei cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, în atrage rãspunderea civilã, contravenþionalã sau penalã, corelare cu programele de interes naþional. potrivit legii. Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României. p. PREªEDINTELE CAMEREI DEPUTAÞILOR ANDREI IOAN CHILIMAN Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 7 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României. PREªEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN Bucureºti, 4 noiembrie 1997. Nr. 171. ANEXA Nr. 1 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAÞIONAL Ñ SECÞIUNEA a II-a APA Definirea principalilor termeni utilizaþi În sensul prezentei legi, se înþelege prin: 4. apa uzatã menajerã Ñ apa uzatã provenitã din 1. resurse de apã dulce Ñ resursele alcãtuite din apele satisfacerea nevoilor de apã gospodãreºti ale centrelor de suprafaþã: râuri, lacuri cu apã dulce sau Fluviul Dunãrea, populate, precum ºi a nevoilor de apã gospodãreºti, igie- precum ºi apele subterane, exclusiv apele minerale geoter- nico-sanitare ºi social-administrative ale diferitelor feluri de male ºi apa platã; unitãþi industriale; 2. apa pentru populaþie Ñ apa dulce necesarã vieþii ºi 5. apa pentru industrie Ñ apa dulce brutã sau tratatã, ambianþei aºezãrilor umane, care susþine funcþiuni ºi utili- utilizatã de agenþii economici cu activitate industrialã; zãri variate ºi multiple legate de nevoi gospodãreºti, creº- 6. ape uzate industrial Ñ ape uzate provenite din satis- terea animalelor, activitãþi publice ºi industriale ale facerea nevoilor de apã în procesele tehnologice ale uni- locuitorilor ºi altele; tãþilor industriale ºi din alte activitãþi asemãnãtoare 3. apa potabilã Ñ orice apã de suprafaþã sau subte- (construcþii, transporturi etc.); ranã, care, natural sau dupã o tratare adecvatã fizico-chi- 7. apa pentru irigaþii Ñ apa dulce necesarã irigãrii cultu- micã sau/ºi microbiologicã, poate fi bãutã fãrã pericol rilor agricole, asiguratã în principal din sursele de apã de pentru sãnãtate; suprafaþã: râurile interioare ºi Fluviul Dunãrea; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/24.XI.1997 3 8. apã de desecare Ñ drenaj Ñ apa în exces din ame- 23. alimentare cu apã în sistem zonal Ñ serviciu public najãrile de desecare Ñ drenaj, evacuatã în reþeaua hidro- zonal de alimentare cu apã, care satisface utilizatorii din graficã; mai multe localitãþi amplasate la distanþe mari faþã de 9. bazin hidrografic Ñ entitate naturalã care înglobeazã sursã; reþeaua hidrograficã pânã la cumpãna apelor; 24. modernizare sistem de alimentare cu apã Ñ optimiza- 10. poluarea apelor Ñ orice alterare fizicã, chimicã, bio- rea exploatãrii construcþiilor ºi instalaþiilor de producere a logicã sau bacteriologicã a apei, inclusiv depãºirea nivelului apei, prin adoptarea unei concepþii noi ºi a unor obiective natural de radioactivitate, produsã direct sau indirect de cu randament ridicat; activitãþi umane, care o fac improprie folosirii în scopurile 25. modernizare sistem de canalizare Ñ optimizarea în care aceastã folosire era posibilã înainte de a interveni exploatãrii reþelelor de canalizare ºi a staþiei de epurare a alterarea; apelor uzate, prin adoptarea unei concepþii noi ºi a unor 11. vulnerabilitate Ñ sensibilitatea unui sistem de ape obiective cu randament ridicat; subterane la impactul uman ºi/sau natural; 26. prizã de apã Ñ punctul de preluare a apei din sursa 12. aducþiune Ñ ansamblul construcþiilor ºi instalaþiilor naturalã, prin mijloace mecanice sau gravitaþional; care servesc la transportul apei sub presiune sau cu nivel 27. reabilitare sisteme de irigaþii Ñ aducerea la parametrii liber, de la captare pânã la reþeaua de distribuþie; iniþiali a captãrilor, staþiilor de pompare, canalelor magis- 13. utilizator de apã Ñ orice persoanã fizicã sau juridicã, trale, canalelor secundare ºi a aripilor de udare; care, în activitãþile sale, foloseºte apa, luciul de apã sau 28. reabilitare sisteme de desecare-drenaj Ñ aducerea la valorificã fructul acesteia; parametrii iniþiali a canalelor secundare ºi drenajelor, a 14. prelevare de debite Ñ captarea apei din surse sub- canalelor principale de desecare ºi a staþiilor de pompare terane sau de suprafaþã, în vederea asigurãrii activitãþilor pentru desecare; social-economice; 29. reabilitare zone cu resurse de apã poluatã de industrie Ñ 15. reþea de distribuþie Ñ partea din lucrãrile sistemului refacerea calitãþilor naturale ale solului, straturilor subterane, de alimentare cu apã, alcãtuitã din conductele ºi lucrãrile precum ºi a pânzelor de apã subterane, astfel ca sã poatã accesorii care servesc pentru transportul apei de la con- asigura dezvoltarea economico-socialã a þãrii; strucþiile principale de înmagazinare sau de creare a pre- 30. calitatea cursurilor de apã Ñ totalitatea condiþiilor pe siunii de serviciu pânã la branºamentele consumatorilor; care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafaþã, reflec- 16. staþie de epurare Ñ ansamblul construcþiilor ºi insta- tate prin indicatori organoleptici, fizici, chimici, microbiologici laþiilor prin care se realizeazã reducerea gradului de impuri- ºi prin radioactivitate, aºa cum prevede STAS 4706-88. ficare a apelor uzate; În funcþie de gradul de asigurare a acestor condiþii, 17. treaptã de epurare Ñ unitate funcþionalã de epurare, cursurile de apã, în situaþie naturalã sau amenajatã, se cla- independentã sau fãcând parte dintr-un sistem de epurare sificã, din punct de vedere al domeniului de utilizare, în trei în care se realizeazã un anumit grad de epurare; categorii de calitate I, II ºi III: 18. epurare mecanicã Ñ separarea din apele uzate, pe ¥ categoria I reprezintã cursurile de apã care pot fi utili- cale mecanicã, a materiilor plutitoare ºi decantabile; zate în toate sectoarele de activitate; 19. epurare chimicã Ñ epurarea apelor uzate cu mij- ¥ categoria a II-a reprezintã cursurile de apã care pot fi loace chimice; utilizate în industrie, irigaþii ºi în scopuri urbanistice ºi de 20. epurare biologicã Ñ descompunerea ºi mineralizarea agrement; substanþelor organice din apele uzate prin activitatea micro- ¥ categoria
Load more

Recommended publications
  • Geosciences in the 21 Century______
    GEOSCIENCES IN THE 21st CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest, 2019 Organizatori: Sponsorul volumului: GEOSCIENCES IN THE 21ST CENTURY Symposium dedicated to the 80th anniversary of Professor Emil Constantinescu EXTENDED ABSTRACTS EDITORS Antoneta Seghedi, Gheorghe Ilinca, Victor Mocanu GeoEcoMar Bucharest 2019 NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY – GeoEcoMar – ROMANIA 23-25 Dimitrie Onciul St. 024053 Bucharest Tel./Fax: +40-021-252 30 39 Contact: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Geosciences in the 21st century / editors: Antoneta Seghedi, Victor Mocanu, Gheorghe Ilinca. - Bucureşti : GeoEcoMar, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-94742-7-3 I. Seghedi, Antoneta (ed.) II. Mocanu, Victor (ed.) III. Ilinca, Gheorghe (ed.) 55 Cover: Nicoleta Aniţăi © GeoEcoMar 2019 Printed in Romania CONTENTS Foreword..................................................................................................................................................7 Nicolae Anastasiu The energy mix – the key to performance in the 21st century................................................................8 Alexandru Andrăşanu Geoconservation as a new discipline within Geosciences………………………………………………………………….10 Eliza Anton, Mihaela-Carmen Melinte-Dobrinescu Biostratigraphy of the Istria Basin (Nw Black Sea Shelf) based on calcareous nannofossils……………….14 Laurenţiu
    [Show full text]
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Niobian Rutile and Its Associations at Jolotca, Ditrau Alkaline Intrusive Massif, East Carpathians, Romania
    THE PUBLISHING HOUSE GEONOMY OF THE ROMANIAN ACADEMY Review article NIOBIAN RUTILE AND ITS ASSOCIATIONS AT JOLOTCA, DITRAU ALKALINE INTRUSIVE MASSIF, EAST CARPATHIANS, ROMANIA Paulina HIRTOPANU1, Robert J. FAIRHURST2 and Gyula JAKAB3 1Department of Mineralogy, University of Bucharest, 1, Nicolae Balcescu Blv., 010041 Bucharest, RO; 2Technical Laboratory at Lhoist North America, Inc., 3700 Hulen Street, Forth Worth, Texas 76107, US; 3IG Mineral Gheorgheni, Romania Corresponding author: Paulina HIRTOPANU, E-mail: [email protected] Accepted December 17, 2014 The Nb-rutile at Jolotca, situated in Ditrau alkaline intrusive complex occurs as intergrowths with ilmenite, Mn-ilmenite, Fe-pyrophanite and has ferrocolumbite, manganocolumbite, aeshynite-(Ce), aeshynite-(Nd), fergusonite-(Y), euxenite-(Y) and polycrase-(Y) exsolutions. The textural relations in this association show the replacement of niobian rutile by ilmenite and Mn ilmenite. Niobian rutile is the oldest mineral. Ilmenite and Mn-ilmenite occur as lamellar exsolutions in niobian rutile and as veins, and separately, in grains as solid solution with Fe-pyrophanite. The range of Nb2O5 content in Nb rutile varies generally from 2 to 15% wt. Sometimes, the values of Nb2O5 (up to 37.5% wt) are higher than any previously recorded for rutile from alkaline suites, pegmatites and carbonatites, having a chemical composition similar to that of old name „ilmenorutile”. Because of such a big difference in chemical composition, and the different kind of appearances of the two rutiles, they can be separated into two Nb rutile generations. The first niobian rutile (niobian rutile I) formed on old rutile, has low Nb2O5 (10-15wt%), and oscillatory composition. Its composition is characteristically close to stoichiometric TiO2.
    [Show full text]
  • Romanian Journal of MINERAL DEPOSITS
    Romanian Journal of MINERAL DEPOSITS continuation of DARI DE SEAMA ALE SEDINTELOR INSTITUTULUI DE GEOLOGIE SI GEOFIZICA COMPTES RENDUS DES SÉANCES DE L’INSTITUT DE GÉOLOGIE ET GÉOPHYSIQUE (2. Zacaminte) Founded 1910 by the Geological Institute of Romania ISSN 1220-5648 VOL. 90 No. 1-2 CONTENT Sergiu DRĂGUŞANU, Călin Gabriel TĂMAŞ New geological data on Văidoaia mining field, Roşia Montană Au-Ag epithermal deposit, Apuseni Mountains, Romania ................................................................................................................ 1 Robert SZABO, Gheorghe C. POPESCU Preliminary data on secondary copper minerals from the Şiglău-Uricani perimeter, Vîlcan Mountains, Romania ................................................................................................................. 19 Paulina HÎRTOPANU, Robert J. FAIRHURST, Gyula JAKAB, Sorin Silviu UDUBAŞA Monazite-(Ce) and its associations from the Ditrau alkaline intrusive massif, East Carpathians, Romania .................................................................................................... .............. 27 Ioan PINTEA, Elena Luisa IATAN The magmatic-hydrothermal history of the β-quartz polymorphs from Roşia Montană dacite inferred by solid-, melt-, and fluid inclusion assemblages ........................................................ 41 Geological Institute of Romania Society of Economic Geology of Romania Bucureşti – 2017 DIRECTORS Dr. Ştefan Marincea, General Director of the Geological Institute of Romania Prof. Dr. Gheorghe Damian, President
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries
    RUNOFF POTENTIAL OF MUREŞ RIVER UPPER BASIN TRIBUTARIES V. SOROCOVSCHI1, CS.HORVÁTH2 ABSTRACT. – Runoff Potential of Mureş River Upper Basin Tributaries. The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part with different runoff formation conditions. In assessing the average annual runoff potential we used data from six gauging stations and made assessments on three distinct periods. Identifying the appropriate areas of the obtained correlations curves (between specific average runoff and catchments mean altitude) allowed the assessment of potential runoff at catchment level and on geographical units. The potential average runoff is also assessed on altitude intervals of the mentioned areas. The runoff potential analysis on hydrographic basins, geographical units and altitude intervals highlights the variant spatial distribution of this general water resources indicator in the different studied areas. Keywords: water resources, Mureş upper basin, geographic units, altitude intervals 1. GENERAL CONSIDERATIONS The upper basin of the Mureş River includes a significant area of the Eastern Carpathians central western part, also known as Moldavo-Transylvanian Carpathians (V. Mihăilescu, 1963). In the study area we find a large part of the Eastern Carpathians neoeruptive chain, represented by the southern slopes of Căliman Mountains, eastern and northern slopes of the Gurghiu Mountains and the northern extremity of the Harghita Mountains (Fig. 1). The runoff formation conditions in the vulcanic chain depend of the neoeruptive relief altitude, which is generally decreasing from north to south, and of the exposure to the advection of western moist air masses. The volcanic relief morphology (cones, craters and plateaus, less represented in the study area) influences only the direction of runoff.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Relationship from Geology and Radon in Outdoor Air in Massif Ditrău Area, Eastern Carpathians – Romania
    Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, May 2013, Vol. 8, No. 2, p. 163 - 168 RELATIONSHIP FROM GEOLOGY AND RADON IN OUTDOOR AIR IN MASSIF DITRĂU AREA, EASTERN CARPATHIANS – ROMANIA Adriana ION Geological Institute of Romania, Bucharest, 012270, Romania, [email protected] Abstract: Radon activity concentration in outdoor air was measured using alpha radon monitors (Pylon AB- 5 portable with Continuous Passive Radon Detector). Radon in outdoor air was measured in situ, in 5 points, for each lithological unit from the study area. The radon concentration was measured at a height of 15 cm above ground level. The radon exhalation rate was continuously measured for 24 hours with a counting time of 20 minute/interval in each site. The range is considerable: from 2.6 - 52 Bq m-3. The release of radon from rocks and soil is controlled largely by the types of minerals in which uranium and thorium occur. In Ditrău Alkaline Massif, uranium (238U), thorium (232Th) and actinium (235U) are concentrated in accessory minerals such as: zircon, monazite, titanite, allanite, apatite, xenotime, rutile, thorite, bastnäsite, parisite, pyrochlore. Keywords: outdoor radon concentration, passive system, petrography, map 1. INTRODUCTION uranium, thorium in the mineral composition of rocks. Uranium and thorium are concentrated in Radon is a tasteless, odorless, invisible gas accessory minerals (zircon, monazite, titanite, which is the single most important source of natural allanite, apatite, xenotime, thorite, bstnäsite, parisite, radiation to affect the human body (Cosma et al., pyrochlore). 2009). Radon is a naturally occurring radioactive gas In this work, radon in outdoor air was which has three isotopes 222Rn, 220Rn, and 219Rn.
    [Show full text]
  • Thorite, Thorogummite and Xenotime-(Y) Occurrence in Ditrau Alkaline Intrusive Massif, East Carpathians, Romania
    THE PUBLISHING HOUSE GEONOMY OF THE ROMANIAN ACADEMY Research article THORITE, THOROGUMMITE AND XENOTIME-(Y) OCCURRENCE IN DITRAU ALKALINE INTRUSIVE MASSIF, EAST CARPATHIANS, ROMANIA PAULINA HIRTOPANU 1* , GYULA JAKAB 2, C. JENS ANDERSEN 3 and J. ROBERT FAIRHURST 3 1 Department of Mineralogy, University of Bucharest, Romania 2 IG Mineral Gheorgheni, Romania 3 University of Exeter, Camborne School of Mine, UK Corresponding author : *[email protected] Received July 10, 2013 The thorite and thorogummite, closely associated with the xenotime-(Y) represent the characteristic paragenessis of the Belcina type mineralization of the Ditrau alkaline intrusive massif. The Belcina vein mineralization is localized in the South-East of the massif, within the Cambrian metamorphic Tulghes Group. Genetically the Belcina mineralization is linked to the red alkaline syenites, the fluid responsible for the mineralisation belonging to the late-stage hydrothermal event. Late stage calcite, siderite, ferrodolomite veins and development of the Fe-oxides and hydroxides (hematite, goethite, lepidocrocite), minor sulphides of Fe, Pb, Zn, Mo and Hg, may be present. Also, REE-apatite, monazite-(Nd), monazite-(Ce), brabantite, ferrocolumbite, manganocolumbite, Nb-rutile, zircon, magnetite, thorianite, Y-fluorite are present as primary mineralization sequence. The gangue associated to the ore is represented by feldspars (microcline, albite, orthoclase), quartz, different common carbonates of at least two generations, natrolite, pectolite and different chlorites. Electron microprobe analyses of many individual grains of thorite gave mainly ThO 2=70-80.00, SiO 2=15- 17.00, ZrO=0-6, FeO=0-4% and very little Ce 2O3, UO 2, Y 2O3, PbO and P 2O5 contents. Thorogummite has less ThO 2, more SiO 2, ZrO, FeO, CaO, PbO and P2O5, than thorite.
    [Show full text]
  • A N U a R U L Institutului Geologic Al Romaniei
    A N U A R U L INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMANIEI Vol. 73 ISSN 1453-357X Special Issue LOG B Mare GEO ICA aia A A E R T O A M T A E I N C I E O I S N VE S THE 5TH SYMPOSIUM BAIA MARE BRANCH OF THE GEOLOGICAL SOCIETY OF ROMANIA 6-7th November 2003 BAIA MARE ABSTRACTS VOLUME Institutul Geologic al României Bucureşti - 2003 GEOLOGICAL INSTITUTE OF ROMANIA An. Inst. Geol. Rom., 73, Special Issue, Bucuresti, 2003 Director general: Şerban Veliciu The Geological Institute of Romania is now publishing tyhe following periodicals: Romanian Journal of Mineralogy Romanian Journal of Tectonics and Regional Geology Romanian Journal of Petrology Romanian Journal of Geophysics Romanian Journal of Mineral Deposits Anuarul Institutului Geologic al României Romanian Journal of Paleontology Memoriile Institutului Geologic al României Romanian Journal of Stratigraphy Romanian Journals supersede "Dãri de seamã ale Şedinţelor " and "Studii Tehnice şi Economice", whose fisrt issues go back to 1910. Besides regular volumes, each series may occasionally contain Supplements (for abstracts and excursion guides to congresses and symposia held in Romania) and Special Issues (for larger papers of special interest). "Anuarul Institutului Geologic al României" appears also in a new form, containing booth the annual activity report and review papers. Editorial Board: Gheorghe Udubaşa (chairman), Şerban Veliciu (vice-chairman), Tudor Berza, Emilian Roşu, Mircea Sãndulescu. Executive Secretary: Cristian Toth. Editorial Office: Geological Institute of Romania Str. Caransebeş Nr. 1 RO - 79678 Bucureşti - 32 Tel. (+40) 1 224 20 91, 224 15 30 Fax (+40) 1 224 04 04 e-mail [email protected] The editor has changed the name as follows: Institutul Geologic al României (1906-1952), Comitetul Geologic (1953-1966), Comitetul de Stat al Geologiei (1967-1969), Institutul Geologic (1970-1974), Institutul de Geologie şi Geofizicã (1975-1993), Institutul Geologic al României (since 1994).
    [Show full text]
  • OCROTIREA SI CONSERVAREA SATULUI HARGHITEAN 27/2010 Sc Atelier A2 Srl Arh
    Cetatii Statia DJ 125 A Belcina Lazarea Lazarea DN 12 C Bacta MareMica GHEORGHIENI Medias Bacta Bacta DN 12 Covacipeter Mogos Biuc Dambu Podu DC 14 DC 14 Gheorghieni Visafolio Statia Piriul Pietros DJ 126 Gheorghieni Piriul Alb DN 13 B DN 12 DJ 125 A Belcina Sand Visafolio DJ 125 OLT Strimba Borzontul Mic JOSENI Fagul Inalt MURES Borzont Sipos Damuc Puntea Lupului Chileni Valea Strimba DJ 125 Halta Borzont CIUMANI DJ 127A DN 13 B Valea Strimba DN 12 Bucin DC 62 DJ 126 Secpatacu Chindeni DC 62 DJ 126 DC 61 DC 63 Borzontul Mic DC 62 Statie Cariera Murei BALAN tratare apa SUSENI Piriul Mare Depozit Gheorghe Ciumani Matei Sumuleul Mare Meses DJ 127 B Dealul Rotund Bolo deseuri VOSLABENI Lunca Mare DN 13 B Piriul lui Mihai Statia Voslabeni Statia Izvoru Muresului DJ 127 B Iavardi DN 12 Sumuleul Mic Borzont Fierastrau MURES Sadocut Gal-Cut Lunca Mare Izvorul Muresului Lunca Mare Senetea Carbunele DJ 125 Creanga Mare Pietrosul OLT DN 12 Negru Valea Salamas SINDOMONIC Sedloco Senetea Valea Curta Piriul Negru Caloda Valea Piriul Ingust Fagilor Opro DN 13 B Babos Loco Tirnava Mica Iahoros Tarnava Mare Apa Cherecbiuc Sobosa Pistrongas Valea Lunca Statia Izvoru Creanga Chiuves Valea lui Antaloc Oltului Intunecoasa Nadves DJ 138 Rata Valea Intunecoasa Mica Varsag Hotarul Ineu Girbea Tomesti Sicasau Tartod Sicasau Paltinis-Ciuc Piriul Loc Cirta DN 12 Piriul Racu Mare Cald Fintina Mare Liban Modicia Halta Statia Valea Girba Cirtani DC 5 VARSAG Groapa Apei Livezi-Ciuc Piriul Adinc Creanga Mica LUNCA DE SUS Fagul Rosu Soarecul DJ 138 B Urasag Valea lui
    [Show full text]
  • Cursuri De Apă Ce Prezintă Sectoare Cuprinse În Intervalul De Altitudine Între 800 Mdmn Și 1500 Mdmn) Nr
    Anexa 2 Lista sectoarelor cu restricție (cursuri de apă ce prezintă sectoare cuprinse în intervalul de altitudine între 800 mdMN și 1500 mdMN) Nr. crt. Denumire curs de apa Administratia Bazinala de Apa 1 Arefu Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 2 Arges Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 3 Argesel Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 4 Batrana (Catunul) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 5 Berindesti Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 6 Bratia Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 7 Bratila Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 8 Bratioara Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 9 Buda Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 10 Bughea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 11 Cascue Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 12 Cernat (Preotesele) Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 13 Cicanesti Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 14 Cumpana Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 15 Dimbovicioara Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 16 Dimbovita Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 17 Dobroneagu Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 18 Draghina Mare Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 19 Ghimbav Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 20 Hotarul Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 21 Izvorul Bandea Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 22 Izvorul Bogdan Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 23 Izvorul Groapele Administrația Bazinală de Apă Arges - Vedea 24 Izvorul Mircea Administrația Bazinală de
    [Show full text]