PARTEA I Anul IX Ñ Nr. 325 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Luni, 24 noiembrie 1997 SUMAR Nr. Pagina LEGI ªI DECRETE 171. Ñ Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa ....... 1Ð47 567. Ñ Decret pentru promulgarea Legii privind aproba- rea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa ................................................ 48 LEGI ªI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILOR SENATUL LEGE privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa Parlamentul României adoptã prezenta lege. Art. 1. Ñ Se aprobã Planul de amenajare a teritoriului (3) Delimitarea terenurilor necesare pentru lucrãrile pri- naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa, potrivit anexelor nr. 1Ð8, vind apa, ce fac obiectul prezentei legi, se stabilesc prin care fac parte integrantã din prezenta lege. documentaþii de urbanism ºi/sau de amenajare a teritoriului, Art. 2. Ñ Lucrãrile prevãzute în prezenta lege pentru studii de specialitate ºi studii de fezabilitate, întocmite Planul de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea potrivit legii. a II-a Apa sunt de interes naþional ºi constituie cauzã de (4) Ocuparea terenurilor necesare ºi scoaterea acestora utilitate publicã. din producþia agricolã ºi silvicã se fac potrivit legii. Art. 3. Ñ (1) Prevederile Planului de amenajare a teri- Art. 4. Ñ Autoritãþile administraþiei publice vor coopera toriului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa sunt obligatorii în aplicarea prevederilor prezentei legi, luând mãsuri pentru autoritãþile administraþiei publice. pentru: (2) În funcþie de cerinþele ºi posibilitãþile de finanþare a) asigurarea protecþiei resurselor de apã împotriva epu- prin bugetul de stat anual, aceste lucrãri se pot extinde ºi izãrii, poluãrii ºi degradãrii lor, printr-o utilizare durabilã; diversifica, la propunerile autoritãþilor administraþiei publice b) corelarea resurselor cu cerinþele de apã pentru judeþene, municipale, orãºeneºti sau comunale. populaþie, industrie, irigaþii ºi alte folosinþe, precum ºi 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/24.XI.1997 integrarea acestor acþiuni în amenajarea teritoriului, pe ter- Art. 7. Ñ Delimitarea zonelor cuprinse în anexele la men scurt, mediu ºi lung. prezenta lege, cu disfuncþionalitãþi mari în alimentarea cu Art. 5. Ñ (1) Lucrãrile din Planul de amenajare a terito- apã potabilã ºi/sau canalizare a municipiilor ºi oraºelor, a riului naþional Ñ Secþiunea a II-a Apa se cuprind în listele zonelor cu localitãþi rurale cu resurse reduse de apã, a de investiþii, anexã la bugetele ordonatorilor principali de zonelor cu resurse de apã poluate de industrie, precum ºi credite, pe bazã de documentaþii tehnico-economice a zonelor necesare pentru lucrãri de irigaþii ºi/sau desecãri, elaborate ºi aprobate potrivit dispoziþiilor legale, ºi se finan- care necesitã mãsuri prioritare de reabilitare, se stabileºte þeazã, în completare, în limita fondurilor aprobate, cu prin documentaþii de urbanism ºi/sau de amenajare a teri- aceastã destinaþie, prin legile bugetare anuale. (2) Lucrãrile pot fi finanþate, total sau parþial, ºi de cãtre toriului, aprobate potrivit legii. alþi investitori, în condiþiile stabilite de lege. Art. 8. Ñ Încãlcarea de cãtre persoane fizice sau juri- Art. 6. Ñ Stabilirea prioritãþilor privind apa se face de dice a mãsurilor privind conservarea ºi protejarea apei cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, în atrage rãspunderea civilã, contravenþionalã sau penalã, corelare cu programele de interes naþional. potrivit legii. Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României. p. PREªEDINTELE CAMEREI DEPUTAÞILOR ANDREI IOAN CHILIMAN Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 7 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României. PREªEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN Bucureºti, 4 noiembrie 1997. Nr. 171. ANEXA Nr. 1 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAÞIONAL Ñ SECÞIUNEA a II-a APA Definirea principalilor termeni utilizaþi În sensul prezentei legi, se înþelege prin: 4. apa uzatã menajerã Ñ apa uzatã provenitã din 1. resurse de apã dulce Ñ resursele alcãtuite din apele satisfacerea nevoilor de apã gospodãreºti ale centrelor de suprafaþã: râuri, lacuri cu apã dulce sau Fluviul Dunãrea, populate, precum ºi a nevoilor de apã gospodãreºti, igie- precum ºi apele subterane, exclusiv apele minerale geoter- nico-sanitare ºi social-administrative ale diferitelor feluri de male ºi apa platã; unitãþi industriale; 2. apa pentru populaþie Ñ apa dulce necesarã vieþii ºi 5. apa pentru industrie Ñ apa dulce brutã sau tratatã, ambianþei aºezãrilor umane, care susþine funcþiuni ºi utili- utilizatã de agenþii economici cu activitate industrialã; zãri variate ºi multiple legate de nevoi gospodãreºti, creº- 6. ape uzate industrial Ñ ape uzate provenite din satis- terea animalelor, activitãþi publice ºi industriale ale facerea nevoilor de apã în procesele tehnologice ale uni- locuitorilor ºi altele; tãþilor industriale ºi din alte activitãþi asemãnãtoare 3. apa potabilã Ñ orice apã de suprafaþã sau subte- (construcþii, transporturi etc.); ranã, care, natural sau dupã o tratare adecvatã fizico-chi- 7. apa pentru irigaþii Ñ apa dulce necesarã irigãrii cultu- micã sau/ºi microbiologicã, poate fi bãutã fãrã pericol rilor agricole, asiguratã în principal din sursele de apã de pentru sãnãtate; suprafaþã: râurile interioare ºi Fluviul Dunãrea; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 325/24.XI.1997 3 8. apã de desecare Ñ drenaj Ñ apa în exces din ame- 23. alimentare cu apã în sistem zonal Ñ serviciu public najãrile de desecare Ñ drenaj, evacuatã în reþeaua hidro- zonal de alimentare cu apã, care satisface utilizatorii din graficã; mai multe localitãþi amplasate la distanþe mari faþã de 9. bazin hidrografic Ñ entitate naturalã care înglobeazã sursã; reþeaua hidrograficã pânã la cumpãna apelor; 24. modernizare sistem de alimentare cu apã Ñ optimiza- 10. poluarea apelor Ñ orice alterare fizicã, chimicã, bio- rea exploatãrii construcþiilor ºi instalaþiilor de producere a logicã sau bacteriologicã a apei, inclusiv depãºirea nivelului apei, prin adoptarea unei concepþii noi ºi a unor obiective natural de radioactivitate, produsã direct sau indirect de cu randament ridicat; activitãþi umane, care o fac improprie folosirii în scopurile 25. modernizare sistem de canalizare Ñ optimizarea în care aceastã folosire era posibilã înainte de a interveni exploatãrii reþelelor de canalizare ºi a staþiei de epurare a alterarea; apelor uzate, prin adoptarea unei concepþii noi ºi a unor 11. vulnerabilitate Ñ sensibilitatea unui sistem de ape obiective cu randament ridicat; subterane la impactul uman ºi/sau natural; 26. prizã de apã Ñ punctul de preluare a apei din sursa 12. aducþiune Ñ ansamblul construcþiilor ºi instalaþiilor naturalã, prin mijloace mecanice sau gravitaþional; care servesc la transportul apei sub presiune sau cu nivel 27. reabilitare sisteme de irigaþii Ñ aducerea la parametrii liber, de la captare pânã la reþeaua de distribuþie; iniþiali a captãrilor, staþiilor de pompare, canalelor magis- 13. utilizator de apã Ñ orice persoanã fizicã sau juridicã, trale, canalelor secundare ºi a aripilor de udare; care, în activitãþile sale, foloseºte apa, luciul de apã sau 28. reabilitare sisteme de desecare-drenaj Ñ aducerea la valorificã fructul acesteia; parametrii iniþiali a canalelor secundare ºi drenajelor, a 14. prelevare de debite Ñ captarea apei din surse sub- canalelor principale de desecare ºi a staþiilor de pompare terane sau de suprafaþã, în vederea asigurãrii activitãþilor pentru desecare; social-economice; 29. reabilitare zone cu resurse de apã poluatã de industrie Ñ 15. reþea de distribuþie Ñ partea din lucrãrile sistemului refacerea calitãþilor naturale ale solului, straturilor subterane, de alimentare cu apã, alcãtuitã din conductele ºi lucrãrile precum ºi a pânzelor de apã subterane, astfel ca sã poatã accesorii care servesc pentru transportul apei de la con- asigura dezvoltarea economico-socialã a þãrii; strucþiile principale de înmagazinare sau de creare a pre- 30. calitatea cursurilor de apã Ñ totalitatea condiþiilor pe siunii de serviciu pânã la branºamentele consumatorilor; care trebuie sã le îndeplineascã apele de suprafaþã, reflec- 16. staþie de epurare Ñ ansamblul construcþiilor ºi insta- tate prin indicatori organoleptici, fizici, chimici, microbiologici laþiilor prin care se realizeazã reducerea gradului de impuri- ºi prin radioactivitate, aºa cum prevede STAS 4706-88. ficare a apelor uzate; În funcþie de gradul de asigurare a acestor condiþii, 17. treaptã de epurare Ñ unitate funcþionalã de epurare, cursurile de apã, în situaþie naturalã sau amenajatã, se cla- independentã sau fãcând parte dintr-un sistem de epurare sificã, din punct de vedere al domeniului de utilizare, în trei în care se realizeazã un anumit grad de epurare; categorii de calitate I, II ºi III: 18. epurare mecanicã Ñ separarea din apele uzate, pe ¥ categoria I reprezintã cursurile de apã care pot fi utili- cale mecanicã, a materiilor plutitoare ºi decantabile; zate în toate sectoarele de activitate; 19. epurare chimicã Ñ epurarea apelor uzate cu mij- ¥ categoria a II-a reprezintã cursurile de apã care pot fi loace chimice; utilizate în industrie, irigaþii ºi în scopuri urbanistice ºi de 20. epurare biologicã Ñ descompunerea ºi mineralizarea agrement; substanþelor organice din apele uzate prin activitatea micro- ¥ categoria