Strategia De Dezvoltare Locală a Oraşului Voluntari, 2011-2020
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020 CUPRINS STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020 1. CADRUL GENERAL ...................................................................................................................................................... 7 2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ................................................................................................................... 19 3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ......................................................................................................................................... 29 4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI ....................................................................................... 39 5. SERVICII PUBLICE ..................................................................................................................................................... 51 6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ .................................................................................................................................... 77 7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE .................................................................... 93 8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARE ........................................................................................................................ 101 9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC .......................................................... 113 10. ANALIZA SWOT .................................................................................................................................................... 119 11. ANALIZA PESTEL ................................................................................................................................................. 131 12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI ...................................................................... 137 12.1. FUNDAMENTARE ............................................................................................................................................. 139 12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE ........................................................................................................... 161 12.3. PLANUL DE ACŢIUNE ..................................................................................................................................... 173 12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ............................................................................. 197 12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARE .................................................................................................................. 239 13. MONITORIZARE ŞI EVALUARE........................................................................................................................ 253 14. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE ................................................................. 265 15. CONSULTĂRILE PUBLICE .................................................................................................................................. 271 1. CADRUL GENERAL Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 9 Aşezare geografică şi Cea mai mare parte a acestui teritoriu - Nord-Est – comunele Ștefănești şi accesibilitate făcea parte din întinsele păduri ale Afumaţi; Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând - Sud-Est – comuna Dobroeşti; loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din - Sud – municipiul Bucureşti, sectorul Regiunea Bucureşti Ilfov, constituită din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas 2, delimitarea reprezentând-o calea oraşul Bucureşti - capitala României - şi câteva dense fragmente, aşa cum sunt ferată Bucureşti-Constanţa; judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, actualele păduri Tunari, Andronache, - Vest –municipiul Bucureşti, sector 1. în partea centrală a Câmpiei Române. Vulpachi, Pasărea. Acces rutier. Oraşul Voluntari, aflat în Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti- Pe actualul teritoriu al oraşului se proximitatea municipiului Bucureşti, Ilfov este de 1.821 km2, din care 13,1% regăsesc doar trei fragmente din are o poziţionare optimă în raport cu reprezintă teritoriul administrativ al întinsul Codru al Vlăsiei: Pădurea reţele de transport. Este străbătut de DN Oraşului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Băneasa, Pădurea Ștefănești şi Pădurea 2 (E 60) dinspre Urziceni – Voluntari - Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc Andronache. Bucureşti, se află la numai 4 km de DN1 regiunea sunt totodată şi cele mai mici Limitele oraşului sunt impuse de şi este mărginit pe o distanţă de 12 km unităţi teritorial administrative ale următoarele vecinătăţi: de Şoseaua de centură a României din punct de vedere al - Nord – comuna Tunari; Bucureştiului(DJ 100A). întinderii. Teritoriul administrativ al judeţului Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov Ilfov este situat în sud-estul ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea. Judeţul Ilfov se învecinează cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dâmboviţa. Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţă totală de 158.328 hectare (1.583 km2). Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Ștefănești şi Afumaţi. linia 500 – Bucureşti – Ploieşti – Otopeni este situat la 14,5 km de centrul Accesul dinspre Bucureşti se face prin Buzău – Focşani – Bacău – Suceava capitalei, în partea de nord a acesteia. Şoseaua Colentina, pe bulevardul care – Vicşani - cale ferată dublă poartă numele localităţii. electrificată până la Suceava; Aeroportul este destinat traficului - linia 700 – Bucureşti – Urziceni – internaţional de pasageri şi mărfuri, cu Acces feroviar. Accesul feroviar se face Făurei – Brăila – Galaţi – cale regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind prin Bucureşti, având astfel acces la ferată simplă neelectrificată până principala poartă aeriană a ţării pentru principalele magistrale de transport la Făurei; zborurile europene şi intercontinentale. feroviar: - linia 900 – Bucureşti – Videle – Legătura aeroportului cu capitala fiind - linia 300 – Bucureşti – Ploieşti – Craiova – Caransebeş – Timişoara asigurată de un singur acces, drumul Predeal – Braşov – Blaj – Cluj – Jimbolia – cale ferată dublă naţional DN 1 (E 60), arteră intens Napoca – Oradea – Episcopia electrificată până la Strehaia – solicitată. Bihorului – cale ferată dublă ramură coridor paneuropean IX – electrificată; Bucureşti – Videle – Giurgiu. Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate Liniile feroviare aferente acestuia: asigura aterizarea şi decolarea oricărui Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene • linia 801 – Bucureşti Obor – Titan Sud tip de aeronavă în condiţii de maximă – Olteniţa – cale ferată simplă siguranţă şi operabilitate. neelectrificată • linia 901 – Bucureşti – Chitila – Titu – Oraşul Voluntari se încadrează pe Piteşti – cale ferată dublă neelectrificată traseul coridorului pan-european IX • linia 902 – Bucureşti – Jilava – Giurgiu Acesta asigura infrastructura Europei pe – Ruse (BG) – cale ferată neelectrificată relaţia Nord-Sud, pornind de la Marea – coridorul paneuropean IX Baltica (Lituania) si Golful Finic Skt • linia de centură a municipiului Petersburg, in direcția Moscova - Kiev - Bucureşti: Chisinau - Romania - Ruse - Stara Zagora - Pantelimon – Chitila – cale ferată dublă - Svilengrad - Alexandropol. electrificată - Chitila – Jilava – cale ferată dublă Pe teritoriul României, componenta neelectrificată feroviară urmează traseul Ungheni - Iași - Jilava – Pantelimon – cale ferată simplă - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărășești - neelectrificată. Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu/Ruse iar cea rutiera Albita - Starea tehnică a reţelei ferate din Focşani - Buzău - Bucureşti - judeţul Ilfov este în general bună, iar Giurgiu/Ruse. nivelul dotărilor şi stare tehnică a liniei permite viteze de 80 – 120 km/h. Istoric Acces aerian. Accesul aerian este Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov deosebit de facil Aeroportul Băneasa este regăsit pentru prima oară într-o este situat la numai 7 km, iar aeroportul diplomă a principelui Ţării Româneşti Henri Coandă la 14 km distanţă. Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa. Cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional Bucureşti – Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 11 Dezvoltarea administrativă a orașului O monografie datând din anul 1966 surprinzătoare. Este menționată Voluntari este strâns legată de cea a precizează ca împroprietărirea făcută de prezența unei cazarmă rusești pe municipiului București, dar cele două Cuza în 1864 a determinat înființarea teritoriul orașului, situată pe locul zone ale Voluntariului au o istorie unui cătun compus din 20-25 de actualei clădiri a primăriei; deosebirile diferită. gospodari. Locuitorii avuseseră statut majore semnalate de localnici între cele de iobagi pe moșiile din jur. două structuri armate țin în special de Numele orașului Voluntari se pare ca Împroprietărirea lor a furnizat primul comportamentul soldaților obișnuiți ca provine de la ardelenii care în anii