STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI , 2011-2020

CUPRINS

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020

1. CADRUL GENERAL ...... 7 2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ...... 19 3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ...... 29 4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI ...... 39 5. SERVICII PUBLICE ...... 51 6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ...... 77 7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE ...... 93 8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARE ...... 101 9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC ...... 113 10. ANALIZA SWOT ...... 119 11. ANALIZA PESTEL ...... 131 12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI ...... 137 12.1. FUNDAMENTARE ...... 139 12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE ...... 161 12.3. PLANUL DE ACŢIUNE ...... 173 12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ...... 197 12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARE ...... 239 13. MONITORIZARE ŞI EVALUARE...... 253 14. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE ...... 265 15. CONSULTĂRILE PUBLICE ...... 271

1. CADRUL GENERAL

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 9

Aşezare geografică şi Cea mai mare parte a acestui teritoriu - Nord-Est – comunele Ștefănești şi accesibilitate făcea parte din întinsele păduri ale Afumaţi; Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând - Sud-Est – comuna Dobroeşti; loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din - Sud – municipiul Bucureşti, sectorul Regiunea Bucureşti Ilfov, constituită din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas 2, delimitarea reprezentând-o calea oraşul Bucureşti - capitala României - şi câteva dense fragmente, aşa cum sunt ferată Bucureşti-Constanţa; judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, actualele păduri , Andronache, - Vest –municipiul Bucureşti, sector 1. în partea centrală a Câmpiei Române. Vulpachi, Pasărea. Acces rutier. Oraşul Voluntari, aflat în Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti- Pe actualul teritoriu al oraşului se proximitatea municipiului Bucureşti, Ilfov este de 1.821 km2, din care 13,1% regăsesc doar trei fragmente din are o poziţionare optimă în raport cu reprezintă teritoriul administrativ al întinsul Codru al Vlăsiei: Pădurea reţele de transport. Este străbătut de DN Oraşului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Băneasa, Pădurea Ștefănești şi Pădurea 2 (E 60) dinspre – Voluntari - Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc Andronache. Bucureşti, se află la numai 4 km de DN1 regiunea sunt totodată şi cele mai mici Limitele oraşului sunt impuse de şi este mărginit pe o distanţă de 12 km unităţi teritorial administrative ale următoarele vecinătăţi: de Şoseaua de centură a României din punct de vedere al - Nord – comuna Tunari; Bucureştiului(DJ 100A). întinderii.

Teritoriul administrativ al judeţului Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov Ilfov este situat în sud-estul ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea. Judeţul Ilfov se învecinează cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul , iar la vest cu judeţul Dâmboviţa.

Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţă totală de 158.328 hectare (1.583 km2).

Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Ștefănești şi Afumaţi.

linia 500 – Bucureşti – Ploieşti – este situat la 14,5 km de centrul Accesul dinspre Bucureşti se face prin Buzău – Focşani – Bacău – Suceava capitalei, în partea de nord a acesteia. Şoseaua Colentina, pe bulevardul care – Vicşani - cale ferată dublă poartă numele localităţii. electrificată până la Suceava; Aeroportul este destinat traficului - linia 700 – Bucureşti – Urziceni – internaţional de pasageri şi mărfuri, cu Acces feroviar. Accesul feroviar se face Făurei – Brăila – Galaţi – cale regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind prin Bucureşti, având astfel acces la ferată simplă neelectrificată până principala poartă aeriană a ţării pentru principalele magistrale de transport la Făurei; zborurile europene şi intercontinentale. feroviar: - linia 900 – Bucureşti – Videle – Legătura aeroportului cu capitala fiind - linia 300 – Bucureşti – Ploieşti – Craiova – Caransebeş – Timişoara asigurată de un singur acces, drumul Predeal – Braşov – Blaj – Cluj – Jimbolia – cale ferată dublă naţional DN 1 (E 60), arteră intens Napoca – Oradea – Episcopia electrificată până la Strehaia – solicitată. Bihorului – cale ferată dublă ramură coridor paneuropean IX – electrificată; Bucureşti – Videle – Giurgiu. Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate Liniile feroviare aferente acestuia: asigura aterizarea şi decolarea oricărui Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene • linia 801 – Bucureşti Obor – tip de aeronavă în condiţii de maximă – Olteniţa – cale ferată simplă siguranţă şi operabilitate. neelectrificată • linia 901 – Bucureşti – – Titu – Oraşul Voluntari se încadrează pe Piteşti – cale ferată dublă neelectrificată traseul coridorului pan-european IX • linia 902 – Bucureşti – – Giurgiu Acesta asigura infrastructura Europei pe – Ruse (BG) – cale ferată neelectrificată relaţia Nord-Sud, pornind de la Marea – coridorul paneuropean IX Baltica (Lituania) si Golful Finic Skt • linia de centură a municipiului Petersburg, in direcția Moscova - Kiev - Bucureşti: Chisinau - - Ruse - Stara Zagora - Pantelimon – Chitila – cale ferată dublă - Svilengrad - Alexandropol. electrificată - Chitila – Jilava – cale ferată dublă Pe teritoriul României, componenta neelectrificată feroviară urmează traseul Ungheni - Iași - Jilava – Pantelimon – cale ferată simplă - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărășești - neelectrificată. Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu/Ruse iar cea rutiera Albita - Starea tehnică a reţelei ferate din Focşani - Buzău - Bucureşti - judeţul Ilfov este în general bună, iar Giurgiu/Ruse. nivelul dotărilor şi stare tehnică a liniei permite viteze de 80 – 120 km/h. Istoric

Acces aerian. Accesul aerian este Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov deosebit de facil Aeroportul Băneasa este regăsit pentru prima oară într-o este situat la numai 7 km, iar aeroportul diplomă a principelui Ţării Româneşti Henri Coandă la 14 km distanţă. Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa. Cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional Bucureşti – Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 11

Dezvoltarea administrativă a orașului O monografie datând din anul 1966 surprinzătoare. Este menționată Voluntari este strâns legată de cea a precizează ca împroprietărirea făcută de prezența unei cazarmă rusești pe municipiului București, dar cele două Cuza în 1864 a determinat înființarea teritoriul orașului, situată pe locul zone ale Voluntariului au o istorie unui cătun compus din 20-25 de actualei clădiri a primăriei; deosebirile diferită. gospodari. Locuitorii avuseseră statut majore semnalate de localnici între cele de iobagi pe moșiile din jur. două structuri armate țin în special de Numele orașului Voluntari se pare ca Împroprietărirea lor a furnizat primul comportamentul soldaților obișnuiți ca provine de la ardelenii care în anii 1916- nucleu al actualei comunitatea. fiind în favoarea germanilor. 1918 au trecut munții pentru a participa la lupta naţionala de eliberare de sub Anul 1898 găsește aceasta comunitate în În urma Legii nr. 5 din 8 septembrie jugul habsburgic. administrarea comunei Băneasa, 1950, când au fost desființate vechile teritoriul ocupat de rezidenți păstrându- județe, teritoriul fostului județ Ilfov a Zona Voluntari a luat naștere după se in aceasta situație până în anul 1908. fost integrat și a evoluat în cadrul primul război mondial, nucleul fiind regiunii București, cu unele pendulari parcelarea denumită "Cetatea În anul 1901 este menționată existența ale teritoriilor limitrofe în limitele altor Voluntărească", ca urmare a legii din satului Tătărani (vechea denumire a regiuni, Voluntariul aparținând din 1921 privind împroprietărirea cartierului Pipera), care făcea parte din punct de vedere administrativ de demobilizaților, invalizilor, văduvelor de comuna rurală Băneasa-Herăstrău, sectorul 2. război. În preajma celui de-al doilea situată la est de Băneasa, pe Valea război mondial localitatea a fost extinsă Pipera, la est de Plumbuita. Satul se Legea nr. 2/17.02.1968 privind prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de întindea pe o suprafață de 767 ha, cu o organizarea administrativă a teritoriului mai mici dimensiuni, parțial adiacentă populație de 122 de locuitori. s-a concretizat prin reînfiinţarea primei, de forma alungită, având ca județelor și înlocuirea regiunilor și direcție principală șoseaua spre Luna august a anului 1944 este un punct raioanelor și a dus la înființarea Afumați. de referință în istoria orașului, județului Ilfov, aceasta structura mărturiile localnicilor fiind funcționând pana in 1981, când prin Înainte de 1936, cartierele din Voluntari cutremurătoare în evocarea Decretul Consiliului de Stat nr. aparțineau de comuna suburbana bombardamentelor și a trecerii trupelor 15/23.01.1981 județul a fost desființat, Colentina, astăzi cartier situat pe rusești și germane prin localitate. cu o reducere teritorială, plasat în jurul teritoriul sectorului 2 al municipiului capitalei, subordonat acesteia și București. Bombardarea capitalei de către nemți a denumit Sectorul Agricol Ilfov. fost însoțită de lupte de stradă Documentele tipărite înregistrează desfășurate atât în sectorul de sud cât și Ca urmare a Legii nr. 24 din 12 aprilie târziu structura administrativa in care în cel de nord, acesta din urma 1996 (art. 124), denumirea Sectorului este inclus cartierul Pipera, deși corespunzând și localității Voluntari. Agricol Ilfov a fost înlocuita cu aceea de mărturiile arheologice atesta locuirea Este notată acțiunea forțelor armate județul Ilfov. acestui teritoriu încă din epoca neolitică. românești în zona Aeroportului Băneasa soldată cu eliberarea acestui punct Organizare administrativă Satul Pipera a apărut în urmă cu strategic de sub dominația germană. aproximativ 200 de ani pe teritoriul Pe teritoriul judeţului Ilfov se află 32 de moșierilor Ion Boamba și Mircea Intrarea Armatei Roșii în capitală la 30 comune şi 8 oraşe: , , Climescu, numărând circa 20 de case. august și preluarea tuturor punctelor Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Denumirea se bănuiește ca ar avea la strategice de la trupele române până la Popeşti-Leordeni şi Voluntari. Reşedinţa origine existența unor plantații de ardei data de 18 septembrie este evocată de judeţului Ilfov se află pe teritoriul iute. către localnici de o manieră Municipiului Bucureşti.

În prezent, statutul localităţii este acela Suprafaţă şi relief Apa de suprafaţă este stocată în lacuri de oraş, după ce în aprilie 2004 fosta de acumulare care la nivelul întregului comună a devenit orașul Voluntari. Suprafaţa totală actuală pe care se judeţ are un volum total de 213,95 mil. Oraşul Voluntari integrează în întinde oraşul Voluntari este de 3.740 mc. componenţa lui teritorială două zone ha, reprezentând 2,4% din suprafața distincte ca localizare geografică, dar județului Ilfov și 0,02% din suprafața Debitul de apă subterană realizat în unitare din punct de vedere al României. prezent prin captările de apă subterană, concepţiei administrative: Voluntari şi la nivelul întregului judeţ este de 91,0 cartierul Pipera. Orașul Voluntari ca unitate distinctă mil. mc./an. este amplasat în Câmpia Vlăsiei, care Cartierul Pipera este situat la o distanţă face parte din punct de vedere geografic Principalele cursuri de apă de pe de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de din Platforma Valahă. teritoriul judeţului sunt: noi locuinţe construindu-se în această - Argeşul cu un debit mediu zonă, ilustrând tendinţa actuală de În prezent se constată antropizarea multianual de 38,5 mc/s la postul modernizare din punct de vedere reliefului prin volumul masiv de hidrometric Malul Spart şi 63,1 arhitectural a localităţii. construcţii, prin sistematizarea spaţiilor mc./s la vărsare; verzi și amenajarea pădurilor. - Dâmboviţa, afluent al Argeşului, cu Din punct de vedere organizatoric, zona un debit mediu anual de 17,0 mc/s Voluntari are o evoluţie strâns legată de Orașul Voluntari se înscrie în linia la ieşirea din judeţ; cea a Bucureştiului. majoră a Câmpiei Române, - Colentina, afluent al Dâmboviţei, caracteristice fiind nisipurile, cu un debit mediu multianual de pietrișurile si argilele, apele subterane si circa 0,63 mc/s la postul Figură 3 Structura administrativă a hidrocarburile, dar valorificată este doar hidrometric Colacul; Regiunii Bucureşti - Ilfov reţeaua hidrografică bogată. - Ialomiţa cu un debit mediu multianual de 13,5 mc/s la Câmpia Vlăsiei este străbătută acum de intrarea în judeţ şi 14,5 mc/s la râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi ieşirea din judeţ. Dâmbovița. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care își au Apele subterane cele mai importante obârșia pe teritoriul judeţului Ilfov: sunt localizate în aluviunile de luncă ale Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, râurilor Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa, Cociovaliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc. cantonate la adâncimi cuprinse între 1,6 m, dar care sunt oscilante în funcţie de Reţeaua hidrografică a judeţului are o nivelul apei râurilor densitate de 0,2-0,3 km/km2, multe dintre râurile mici având un curs Clima semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind Resursele de apă utilizate pentru temperat-continentală cu ușoare nuanțe alimentarea cu apă potabilă a excesive caracteristice zonei de localităţilor judeţului Ilfov şi pentru silvostepă în care se află, și cu celelalte categorii de folosinţe sunt atât amplitudini mari de temperatura de-a apele de suprafaţă cât şi cele subterane. lungul celor 4 anotimpuri.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 13

Dominante sunt masele de aer de iar cea mai ridicată a fost de 41,1°C la 20 dintr-un an se repartizează astfel pe origine polar-maritimă și continentală august 1945. anotimpuri: (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim și tropical- În ultima perioada se observă un Iarna Primăvara Vara Toamna continental din sud. fenomen de îndulcire a celei de-a doua 17,39% 25,4% 34,24% 21,3% perioade a iernii (ianuarie-februarie), cu 16 zile 17 zile 17 zile 15 zile Vara este cel mai călduros anotimp diverse cauze, unul dintre acestea fiind datorită uscăciunii și pătrunderii și efectul de seră. maselor de aer tropical uscat și fierbinte Precipitaţiile solide reprezintă 16% din din Africa de Nord și a celor uscat și cald Cele două anotimpuri de tranziție, cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este din sud-estul continentului european, primăvara și toamna, completează influenţat de starea timpului şi de fiind 105-108 zile de vară, 34-40 zile variația aspectului climatic al acestei condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile tropicale și 0,5-2,5 nopți tropicale. zone de câmpie. pe an. Valoarea medie a grosimii Temperatura medie înregistrată este de stratului de zăpadă este de 7,8cm în 20-23°C, cu fenomene de secetă Regimul Precipitaţiilor. Precipitaţiile prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea variabile în timp. căzute pe acest teritoriu apar sub formă maximă absolută a fost de 6m, acest lichidă şi solidă şi au mari variaţii indicator variind în funcţie de timp şi de Iarna, clima se află sub influența neperiodice; în cursul anului, cantitatea particularităţile suprafeţei active. circulației de aer est-continentale și medie de precipitaţii este de 500-550 arctice, care generează Crivățul, fiind ml. Maximul de precipitaţii este specific Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu 110-130 zile cu îngheț, 25-30 zile de lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii climă continentală în cadrul căreia iarnă, 11-24 nopți geroase, temperaturi februarie (25 mm). Cantitatea de principalele caracteristici se prezintă medii de -2,7 °C și 0,2 °C, temperaturi precipitaţii maxime anuale în 24 h, astfel: zilnice cuprinse între -10 °C și -20 °C, înregistrată în Voluntari a fost de 780 - temperatura medie anuală: 10,50C; fiind prezente zăpezi abundente și mm în data de 6.07.1970. - temperatura medie a lunii viscole. Prima ninsoare se anunță de ianuarie: -2,5oC; obicei la sfârșitul lunii noiembrie, uneori Importanţa deosebită a acestor - perioada medie a îngheţului: 95 – mai devreme, în luna octombrie, iar precipitaţii este vădită în dezvoltarea 100 zile; ultima în perioada 20 martie-10 aprilie. vegetaţiei spontane, a plantelor de - temperatura medie a lunii iulie: Stratul de zăpadă este instabil și cultură şi în asigurarea unui climat 22,5oC; discontinuu, vântul din nord-est, propice pentru habitatul uman. - precipitaţii medii anuale: 550 mm; cunoscut sub denumirea populară de - numărul mediu de zile cu stare de crivăț, având intensități variabile Există un deficit de umiditate identificat zăpadă: 50; determinând formarea de troiene în de caracterul negativ al bilanţului hidric - grosimea medie a stratului de zonele locuibile și în regiunile forestiere. al suprafeţei active, determinat de zăpadă: 50 – 60 cm. valoarea mai mare a potenţialului de Media temperaturii de iarnă este de -3 evapo-transpiraţie faţă de cel al Resurse naturale °C. Minimele absolute variază între -30 precipitaţiilor. Aceste valori sunt un °C si -35°C, pentru Voluntari media fiind rezultat direct al influenţei oraşului în Resursele naturale reprezintă o de -32,5°C. crearea nucleelor de condensare şi componentă esenţială a bogăţiei ţării. formare a ploilor. Valorificarea acestor resurse prin În ultimii 50 de ani cea mai scăzută exploatarea atât a materiilor prime temperatură din județul Ilfov a fost de - După datele meteorologice de la staţia neregenerabile, cât şi a celor 30°C, înregistrată la 25 ianuarie 1940, Băneasa, cifra medie a precipitaţiilor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în

mare măsură stadiul de dezvoltare condiţii optime culturii legumelor şi a falcinellus), prepeliţa (Coturnix economică şi socială, starea mediului şi plantelor furajere. coturnix), raţe şi gâşte sălbatice condiţiile de trai ale populaţiei. Geologia. Fundamentul este alcătuit din (admise de lege), fazan (Phasianus formaţiuni cristaline proterozoice. Peste colhicus), iepure de câmp (Lepus În judeţul Ilfov se exploatează: el s-a dezvoltat un sedimentar vechi europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure - nisip şi pietriş în zona localităţilor: (paleozoic şi mezozoic) alcătuit din (Meles meles), căprior (Capreolus – comuna Clinceni, 1 calcare, argile, dolomite, marne, capreolus), cerb lopătar (Dama dama), Decembrie - comuna marnocalcare şi gresii. Sedimentarul vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius (baza piscicolă şi de agrement), neozoic este în mod deosebit marnos în putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), amonte – comuna Nuci, prima parte şi argilo-nisipos în a doua. bizam (Ondrata zibethica) şi jder de Copăceni – comuna Copăceni, Depozitele de la suprafaţă aparţin în copac (Martes martes). (lac Mihăileşti ) – comuna întregime cuaternarului. Cea mai mare Cornetu, Domneşti - comuna răspândire o au depozitele de pietrişuri, O altă sursă naturală regenerabilă, de pe Domneşti, Dumitrana - comuna nisipuri cu argile în bază, aşa numitele teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile Măgurele. “strate de Frăteşti”, peste care urmează care ocupă o suprafaţă de cca. 19.653 - căldură din sistemele un complex marnos, apar nisipuri, ha. hidrogeotermale: oraş Otopeni. pietrişuri şi depozite loessoide. - ţiţei şi gaze naturale în zona Pădurile judeţului Ilfov fac parte din localităţilor: Bragadiru - oraş Resurse naturale regenerabile renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent Bragadiru, Novaci - Dumitrana – Fauna şi flora constituie o bogăţie fiind de interes social şi recreativ. comuna Măgurele, Jilava – comuna regenerabilă de mare preţ în condiţiile Acestea sunt formate din diverse specii Jilava, Bălăceanca – comuna unei valorificări raţionale. de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), , Periş - comuna Periş. în amestec sau în masive. Stejarul – - ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – Fauna piscicolă: caracuda, linul, specia predominantă – formează comuna Cernica. roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, masive, în pădurile , Căldăruşani, somnul şi două specii de guvizi (Gobius Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se Orașul Voluntari se înscrie în linia sp. şi Broteshoryns sp. – endemice). întâlnesc în masiv, în pădurea majoră a Câmpiei Române, Scroviştea. caracteristice fiind nisipurile, Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas pietrişurile si argilele, apele subterane si querquedula), raţa mare (Anas Exploatarea masei lemnoase din aceste hidrocarburile, dar valorificată este doar platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), păduri se face în baza planurilor de reţeaua hidrografică bogată. gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica lemnul fiind utilizat ca materie primă în Solurile. Diversele tipuri de soluri, au o atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu. industria mobilei sau lemn de foc. răspândire neuniformă, în funcţie de evoluţie şi formele de relief. Cea mai Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc Resurse antropice mare răspândire o au solurile brun- şi specii de interes cinegetic şi anume: roşcate de pădure şi cernoziomurile porumbelul gulerat (Columba Sunt generate de fenomenele antropice dezvoltate pe loessurile care acoperă palumbus), porumbelul de scorbură datorate acţiunii omului cu urmări câmpiile: sunt soluri fertile deosebit de (Columba oenas), turturica asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. favorabile culturilor agricole. (Streptopelia turtur), potârnichea Aceste resurse includ toate categoriile (Perdix perdix), graurul (Sturnus de bunuri mobile şi imobile care au fost Solurile formate de depozitele vulgaris), guguştiucul (Streptopelia realizate de-a lungul evoluţiei istorice a aluvionare din luncile râurilor, oferă decaocto), sitarul de pădure (Scolapax societăţii umane. rusticola), ţigănuşul (Plegadis Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 15

La nivelul oraşului Voluntari, Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari principalele resurse antropice sunt reprezentate de:

- Biserica Sfântul Ilie – localizată în cartierul Pipera; - Monumentul “Eroilor Voluntari” din Parcul Central Gheaţă; - Monumentul “Voluntarilor Ardeleni”; - Casa de Cultură Voluntari - organizarea acţiunilor cultural- artistice, educative, de informare şi de divertisment - Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari - Institutul de Microtehnologie; - Centrul de cercetare şi producţie de biopreparate şi medicamente de uz veterinar.

Majoritatea populaţiei respondente, din cadrul Sondajului de Gradul de mulţumire vis-a-vis de oraşul Voluntari opinie cu privire la dezvoltarea socio- economică a oraşului Voluntari, s-a oraşul Voluntari 65,3% 17,8% 16,9% declarat mulţumită şi foarte mulţumită cu privire la oraşul Voluntari (65,3% locuitori intervievaţi declarându-se zona de rezidenţă 71,6% 13,1% 15,4% mulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zona de rezidenţă (71,6% locuitori intervievaţi locuinţa actuală 80,2% 12,3% 7,4% declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) şi locuinţa acestora (80,2% administraţia 47,9% 24,5% 27,6% locuitori intervievaţi declarându-se publică locală mulţumiţi şi foarte mulţumiţi). Mulţumit şi foarte mulţumit Totodată, oraşul Voluntari se Nici, nici bucură de o serie de aspecte pozitive, prin Nemulţumit şi Foarte nemulţumit proiectele de dezvoltare implementate/în curs de implementare ce privesc Cele mai importante aspecte pozitive ale or. Voluntari infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, dar şi resursele naturale de care acesta Modernizarea unor străzi din oraş 19,0% dispune. Locuitorii care au participat la Extinderea reţelei de canalizare în zonă 15,2% studiu, au menţionat ca principale aspecte pozitive ale oraşului Voluntari: Extinderea reţelei de gaz în zonă 12,9% modernizarea unor străzi din oraş, Construcţia catedralei 6,0% extinderea reţelei de canalizare în zona de rezidenţă a respondenţilor, şi Existenţa parcurilor/spaţiilor verzi - aer curat 5,8% extinderea reţelei de gaz. Existenţa reţelei de iluminat public 3,9%

Renovarea şi modernizarea unit. de înv. În opinia locuitorilor din Voluntari 3,9% Oraş, aceste aspecte pozitive sunt Extinderea reţelei de apă în zonă 3,7% urmate de: construcţia catedralei şi Curăţenia, salubritatea 3,5% existenţa spaţiilor verzi/pădurilor ce contribuie la asigurarea unui aer curat. Zona rezidenţială departe de centrul oraşului 3,5%

În schimb, locuitorii din Pipera Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari consideră ca aspecte pozitive următoare: existenţa reţelei de curăţenia, salubritatea, iluminat public şi renovarea zona rezidenţială departe de centrul dezvoltarea imobiliară accelerată, /modernizarea unităţilor de oraşului, apropierea de municipiul Bucureşti, învăţământ din zonă. implicarea administraţiei publice în sectorul comercial bine dezvoltat, rezolvarea problemelor oraşului, dezvoltarea economică a oraşului. În plus, au fost menţionate ca aspecte iniţiativele/implementarea pozitive ale oraşului Voluntari: proiectelor de dezvoltare a oraşului, extinderea reţelei de apă în zonă, transportul public, Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 17

reprezentate de starea infrastructurii amenajarea zonelor de agrement rutiere şi existenţa reţelelor de utilităţi (ex.: parcuri, teren de sport, etc.),

Locuitorii oraşului Voluntari, care Principalele probleme ale oraşului Voluntari au participat la studiu, consideră că principalele probleme cu care acesta se Starea infrastructurii rutiere/ lipsa… 28,3% confruntă, sunt reprezentate de starea Calitatea apei/ Lipsa reţelei de apă potabilă 23,2% infrastructurii rutiere/lipsa amenajărilor specifice (ex. trotuare, marcaje rutiere Lipsa reţelei de canalizare 6,5% corespunzătoare, staţii transport comun, etc.) şi calitatea apei / lipsa reţelei de Curăţenia deficitară a oraşului 5,3% apă potabilă. Atât populaţia din cartierul Parcuri de joaca/spaţii verzi insuficiente 3,8% Pipera, cât şi populaţia din cartierul Voluntari Oraş au clasat pe primele Unităţi sanitare insuficiente 3,8% locuri aceste probleme. Acestea sunt urmate de: Existenţa câinilor vagabonzi 3,3% lipsa reţelei de canalizare din zonele de rezidenţă ale respondenţilor, Lipsa locurilor de muncă 2,9% curăţenia deficitară, Transportul public insuficient dezvoltat 2,8% insuficienţa parcurilor de joacă/a spaţiilor verzi, Liniştea şi ordinea publică deficitară 2,4% numărul scăzut de unităţi sanitare (cabinete medicale, lipsa unui/unei Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari spital/policlinici, etc.), existenţa şi numărul ridicat al câinilor vagabonzi, (apă, canalizare, gaz) în zonele lipsa locurilor de muncă, rezidenţiale. transportul public insuficient asigurarea siguranţei populaţiei şi dezvoltat, Locuitorii oraşului Voluntari au aplicarea legii, liniştea şi ordinea publică deficitară, propus o serie de acţiuni pentru construirea unui spital /unei remedierea problemelor existente. taxele şi impozitele ridicate, policlinici, 28,0% din persoanele care au lansat o starea financiară precară a populaţiei atragerea investitorilor şi crearea propunere au menţionat modernizarea lipsa reţelei de gaz, locurilor de muncă, infrastructurii rutiere şi amenajarea dezvoltarea serviciilor sociale (ex.: dezvoltarea şi aspectul urbanistic al spaţiilor aferente (ex.: treceri pietoni, oraşului, cantina săracilor, azil de bătrâni, etc.), parcări, trotuare, etc.). sprijinirea locuitorilor în rezolvarea insuficienţa numerică a grădiniţelor, zgomotul datorat şantierelor, problemelor, Locuitorii intervievaţi au menţionat, păstrarea curăţeniei în oraş şi aeroportului, după modernizarea infrastructurii lipsa iluminatului stradal din unele reducerea numărului de câini vagabonzi, rutiere, ca şi acţiuni necesare pentru înfiinţarea unor noi linii de transport, zone rezidenţiale. rezolvarea problemelor (în ordine extinderea reţelei de canalizare, descrescătoare a frecvenţei de continuarea proiectelor de dezvoltare Aşadar se observă că principalele menţionare): aflate în desfăşurare, probleme ale oraşului Voluntari sunt extinderea reţelei de apă potabilă,

implicarea asistaţilor sociali în dezvoltarea oraşului, extinderea reţelei de gaz, scăderea taxelor şi impozitelor.

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 21

Situaţia şi structura Structura pe sexe a populaţiei relevă Piramida vârstelor arată o ușoară demografică preponderenţa populaţiei feminine, revenire a populaţiei de vârstă cuprinsă aceasta reprezentând 51,3% din între 0 şi 4 ani. Faptul că piramida nu La 1 iulie 2010, populaţia oraşului populaţia totală a oraşului, în timp ce este simetrică, în partea superioară, Voluntari număra 34.560 persoane, persoanele de sex masculin reprezintă indică prezenţa fenomenului de supra- reprezentând 10,8% din populaţia 48,7% din total. mortalitate a populaţiei masculine. totală a judeţului Ilfov şi aproximativ 25% din populaţia urbană a judeţului. Raportul de masculinitate este de Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 94,9%, însemnând că un număr de 94,9 14,9% din totalul populaţiei oraşului, Densitatea populaţiei pe întreg bărbaţi revin la 100 de femei, ceea ce populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă teritoriul oraşului (3.740 ha) este de denotă o structură pe sexe a populaţiei 72,9% din total, iar populaţia vârstnică 924,1 locuitori/km2, mult peste cea de la destul de echilibrată la nivel de oraş. (65 de ani şi peste) reprezintă 12,2% nivel judeţean, unde densitatea este de din total. Conform acestor valori, se 202,7 locuitori/km2 din suprafaţa totală. Evoluţia populaţiei stabile la 1 iulie, din oraşul Voluntari Raportând populaţia stabilă la suprafaţa 37000 terenului intravilan se observă că 34.560 densitatea oraşului Voluntari este de 35000 2 33.438 1.216,9 locuitori/km de teren 32.322 intravilan, iar densitatea populaţiei 33000 urbane de la nivelul judeţului Ilfov este 30.906 29.910 de 732,2 locuitori/km2 teren intravilan 31000 28.630 29.147 din mediul urban. 29000 27.942 28.283 +6.618 pers. creştere absolută +23,7% creştere procentuală Comparativ cu anul 2002, anul de 27000 realizare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, efectivul populaţiei a 25000 crescut cu aproximativ 23,7% (+6.618 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 persoane), în anul 2010. Sursa: INS, Baza de Date Tempo Structura etnică a populaţiei oraşului Voluntari, conform datelor de la Primăria Oraşului Voluntari, este Structura etnică a populaţiei oraşului Voluntari următoarea: 95,1% români, 2,2% aromâni, 1,7% rromi şi 1,0% alte etnii. În categoria alte etnii prezente în oraşul Voluntari se înscriu: macedoromâni, turci, maghiari, greci, germani, italieni, Aromâni macedoneni-slavi, etc. Români 2,2% 95,1% Rromi (ţigani) Principalele religii ale populaţiei 1,7% oraşului Voluntari sunt: religia ortodoxă Alte etnii (97,5% din populaţia oraşului), religia 1,0% romano-catolică (0,6% din populaţie) şi religia penticostală (0,5% din populaţie) şi altele. Sursa: Primăria Oraşului Voluntari 22 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

poate sesiza un echilibru al structurii La nivelul județului nu se semnalează Rata de dependenţă demografică populației la nivelul oraşului Voluntari. diferenţe majore între durata medie a caracterizează potenţialul de activitate vieţii pe medii de rezidenţă: 73,2 ani în al populaţiei şi are o valoare de Comparativ cu anul 2004, structura pe mediul urban şi 72,4 ani în mediul rural. 370,9‰, în oraşul Voluntari, în anul vârste a populaţiei oraşului Voluntari nu 2010. a suferit modificări notabile. La 1 iulie 2004, proporţia persoanelor tinere (0- Indicatori statistici demografici Acest indicator măsoară presiunea 14 ani) era de 14,5% din total, iar exercitată de populaţia inactivă (tânără persoanele adulte (15 - 64 ani) Populaţia oraşului Voluntari poate fi şi vârstnică) asupra populaţiei active reprezentau 72,8% şi persoanele caracterizată cu ajutorul indicatorilor (populaţia adultă). Aşadar, în oraşul vârstnice (65 de ani şi peste) însemnau statistici demografici. Voluntari, la 1.000 de persoane cu 12,7%. vârsta cuprinsă între 15-64 de ani revin Gradul de îmbătrânire al populaţiei aproximativ 371 persoane tinere (0-14 Durata medie a vieţii în perioada este de 821,4‰, însemnând că la 1.000 ani) şi persoane vârstnice (65 ani şi 2006-2009, judeţul Ilfov, este de peste de persoane tinere cu vârsta de până la peste). 72 ani cu diferenţe mai mari de 6 ani 14 ani revin aproximativ 821 persoane între femei şi bărbaţi. În anul 2009, vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64 durata medie a vieţii era de 72,75 ani, Comparativ cu gradul de îmbătrânire a ani) corespund 3 persoane tinere şi iar pe sexe aceasta era de 68,8 ani populaţiei la nivel de judeţ, de 912,7‰, vârstnice (din care 1,6 persoane au pentru bărbaţi şi 76,9 ani pentru femei. oraşul Voluntari înregistrează un nivel vârsta de până la 14 ani şi 1,4 persoane mai scăzut al acestui indicator. au o vârstă de 65 de ani sau peste).

Structura pe vârste a populaţiei oraşului Voluntari, Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de 394,4‰, în anul 2010, la 1 iulie 2010 iar la nivel naţional înregistra o valoare 85 ani si peste de 429,2‰. 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani Raportul de dependenţă a tinerilor 65-69 ani reprezintă raportul dintre persoanele de 60-64 ani vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte de 55-59 ani vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o 50-54 ani valoare de 203,7‰. Conform celor 45-49 ani prezentate anterior, la 1.000 de 40-44 ani persoane adulte revin aproximativ 204 35-39 ani persoane tinere. 30-34 ani 25-29 ani Rata de înlocuire a forţei de muncă la 20-24 ani nivelul oraşului Voluntari are o valoare 15-19 ani Feminin de 611‰. Această valoare înseamnă că 10-14 ani 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) 5- 9 ani Masculin vor fi înlocuite peste 15 ani cu doar 611 0- 4 ani persoane, creându-se un deficit de 2.000 1.500 1.000 500 0 500 1.000 1.500 2.000 resurse de muncă de aproximativ 39% Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 23

(la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 389 persoane). Indicatorii statistici demografici la 1 iulie 2010

1201 1.099,1

985,7 1001 912,7 Mişcarea naturală şi migratorie a 821,4 populaţiei 801 618,6 648,5 611,0 601 526,4 Mişcarea naturală a populaţiei. În 429,2 394,4 368,3 370,9 anul 2009, s-au înregistrat 479 născuţi 401 vii şi 331 decese, rezultând un spor 216,2 206,2 natural pozitiv de 148 de persoane. 175,5 203,7 201

Rata natalităţii este de 14,3‰, ceea ce 1 înseamnă că la 1000 de persoane revin 14,3 născuţi vii, în oraşul Voluntari, în Gradul de Rata de dependenţă Raportul de Rata de înlocuire a anul 2009. Privind acest indicator, îmbătrânire demografică dependenţă a forţei de muncă oraşul depăşeşte valoarea de la nivel demografică tinerilor judeţean: de 13,1% per total şi de 13,8% România Regiunea Bucureşti Ilfov Judeţul Ilfov Oraşul Voluntari la nivelul mediului urban judeţean. Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule proprii

Rata mortalităţii, în acelaşi an, a fost 9,9‰, inferioară ratei mortalităţii de 11,8‰, înregistrată în judeţul Ilfov. Evoluţia sporului natural în oraşul Voluntari ‰ În perioada 2002-2009 sporul natural 15,0 14,3 din oraşul Voluntari a fost pozitiv, contribuind astfel la creşterea 14,0 efectivului populaţiei stabile. 13,0 12,4 12,3 11,7 În judeţul Ilfov, sporul natural din 12,0 perioada 2004-2007 a fost negativ spre 10,7 10,7 deosebire e sporul natural din oraşul 11,0 spornatural pozitiv Voluntari. 10,0 10,9

9,0 9,9 9,8 9,9 9,9 9,2 8,0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Rata natalităţii Rata mortalităţii Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule proprii 24 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Numărul deceselor sub un an este de 2 valoare minimă de 0,06‰. Valori Starea civilă a populaţiei. În cursul decese în 2009, cu 4 decese mai puţine ridicate ale ratei mortalităţii infantile, la anului 2009, s-au oficiat 263 de căsătorii decât în anul precedent. Aşadar, rata nivelul localităţii, s-au înregistrat în anii şi s-au înregistrat 42 de divorţuri în mortalităţii infantile (decedaţi sub 1 2006 şi 2008. oraşul Voluntari. Aşadar, rata de an ce revin la 1.000 de locuitori) este de divorţialitate a populaţiei căsătorite este 0,06‰, în anul 2009. În oraşul Voluntari valorile ratei de de 1,26‰. mortalitate infantilă se situează mult În perioada 2004-2009, rata mortalităţii sub valorile de nivel judeţean (8,4‰), În perioada 2004-2009, rata de infantile din oraşul Voluntari a fluctuat regional (6,4‰) şi naţional (10,1‰), în divorţialitate a populaţiei căsătorite între o valoare maximă de 0,19‰ şi o 2009. nu a depăşit pragul de 1,3‰, încadrându-se în intervalul 0,37‰- Migraţia populaţiei din/în or. Voluntari 1,26‰, la nivelul localităţii, fiind la un nr. pers. nivel apropiat comparativ cu rata de 2004 2005 2006 2007 2008 divorţialitate de la nivel judeţean Plecări cu domiciliul (1,27‰) şi regional (1,46‰). 370 279 357 400 476 (inclusiv migraţia externă)

Stabiliri cu domiciliul 863 805 1189 1309 1717 Mişcarea migratorie a populaţiei. În (inclusiv migraţia externă) anul 2009, s-au înregistrat 361 persoane Soldul stabilirilor de domiciliu 493 526 832 909 1241 care au plecat cu domiciliul (inclusiv în Plecări cu reședința 97 139 109 121 97 străinătate) şi 1.378 de persoane care Stabiliri de reședința 74 92 58 206 226 şi-au stabilit domiciliul în oraşul Soldul schimbărilor de reşedinţă -23 -47 -51 85 129 Voluntari, fiind un sold pozitiv de 1.017 Emigranți 3 6 2 4 3 persoane. Din anul 2004, soldul Imigranți 7 9 30 54 68 stabilirilor de domiciliu a avut o evoluţie Soldul migraţiei externe 4 3 28 50 65 crescătoare continuă, până în anul 2008, Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances când a atins valoarea de 1.241 persoane.

Evoluţia fenomenului de migraţie în oraşul Voluntari Un număr de 118 de persoane au plecat cu reşedinţa din oraş şi 439 de persoane 60,0 53,1 care şi-au stabilit reşedinţa în Voluntari. 50,0 39,8 42,4 Numărul de emigranţi este de 6 41,2 40,0 persoane, reprezentând 12,0% din 30,1 27,6 30,0 totalul emigrărilor din judeţul Ilfov.

20,0 12,9 12,9 14,7 9,6 11,9 Soldul migraţiei externe este pozitiv, fiind înregistrate 103 persoane pers./1.000(‰) loc. 10,0 10,8 imigrante. 0,0 Raportat la 1.000 de locuitori, rata 2004 2005 2006 2007 2008 2009 stabilirilor de domiciliu în Voluntari, în Rata plecărilor cu domiciliul (inclusiv migaţia externă) anul 2009, este de 41,2‰, superioară Rata stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migraţia externă) ratei plecărilor cu domiciliu, de 10,8‰, înregistrându-se un spor migrator Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances pozitiv. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 25

Forţa de muncă Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din judeţul Ilfov, în anul 2009 Nr. pers. % Numărul mediu de salariaţi din oraşul Voluntari a fost, în anul 2009, de 13.113 Total 107.984 100,0 persoane, reprezentând 12,4% din Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.403 2,2% salariaţii de la nivelul judeţului Ilfov. Industrie 31.163 28,9% Industria extractivă 231 0,2% În perioada 2004 – 2009 numărul mediu Industria prelucrătoare 26198 24,3% al salariaţilor a crescut cu 240%, adică Producţia si furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă cu 7.670 salariaţi, în timp ce numărul şi aer condiţionat 379 0,4% salariaţilor, la nivelul judeţului, a Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 4.355 4,0% crescut cu aproximativ 72,1% Construcţii 5.704 5,3%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi În judeţul Ilfov, în anul 2009, motocicletelor 28.781 26,7% principalele sectoare economice după Transport si depozitare 9.638 8,9% efectivul de salariaţi sunt: Comerţul Hoteluri şi restaurante 2.795 2,6% (26,7% salariaţi), Industria Informaţii si comunicaţii 1.911 1,8% prelucrătoare (24,3% salariaţi), Intermedieri financiare si asigurări 817 0,8% Transportul şi depozitarea (8,9% Tranzacţii imobiliare 1.516 1,4% salariaţi), aceste domenii concentrând Activităţi profesionale, științifice si tehnice 6.289 5,8% aproximativ 60% din salariaţii din Activităţi de servicii administrative si activitatea de servicii suport 4.312 4,0% judeţul Ilfov. Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3.431 3,2% Învăţământ 3.558 3,3% Faţă de anul 2008, în judeţul Ilfov s-au Sănătate si asistenta sociala 4.341 4,0% înregistrat modificări notabile, în ceea Activităţi de spectacole, culturale si recreative 845 0,8% ce priveşte efectivul de salariaţi, în Alte activităţi de servicii 480 0,4% activităţi economice precum: Activităţi Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances

Evoluţia numărului mediu de salariaţi Distribuţia salariaţilor pe activităţi economice la nivelul judeţului Ilfov, în anul 2009 nr. pers. din or. Voluntari 12.896 13.113 transport si 5,8% activitati profesionale, industria depozitare; 10.851 stiintifice si tehnice 10.269 prelucratoare; 8,9% 5,3% constructii 24,3% 8.580 4,0% distributia apei; salubritate, … 4,0% sanatate si asistenta +7.670 pers. creştere absolută 5.443 sociala +141% creştere procentuală 4,0% activitati de servicii adm. si comert ; activ. de serv. suport 26,7% 3,3% invatamant 2004 2005 2006 2007 2008 2009 alte activitati ; Sursa: INS, Baza de Date Tempo 13,7% Sursa: INS, Baza de Date Tempo 26 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

de spectacole, culturale şi recreative ratei şomajului, pe fondul situaţiei La nivel naţional, câştigul salarial mediu (+66,7% salariaţi), Producţia şi economice naţionale. Valorile maxime net avea o valoare de 1.498 lei/pers. furnizarea de energie electrică şi (2,9%) ale acestui indicator s-au (365,4 euro/pers.) fiind cu 434 lei sub termică, gaze, apă caldă şi aer observat în lunile martie, aprilie 2010, valoarea câştigului salarial mediu net de condiţionat (-36,6% salariaţi), Activităţi urmând să scadă treptat în perioada la nivelul judeţului Ilfov din luna aprilie de servicii administrative (-22,1% următoare, până la 2,4% în martie 2011. 2011. salariaţi), Industria extractivă (-16,3% salariaţi), Administraţie publică şi Comparativ cu nivelul naţional, rata apărare (-14,9% salariaţi), Construcţii (- şomajului din judeţul Ilfov se situează 13,8% salariaţi). sub aceasta, fapt ce denotă dezvoltarea economică şi oportunităţile în ceea ce priveşte locurile de muncă din zonă, în Şomajul special a localităţilor din proximitatea Câştigul salarial mediu net municipiului Bucureşti, printre care se în jud. Ilfov, aprilie 2011 înscrie şi oraşul Voluntari. Anii 2009 şi 2010 au reprezentat o lei/pers. 2.117 perioadă dificilă pe fondul crizei 1.932 economice. Un indicator ce Venituri salariale 1.575 caracterizează această situaţie este rata 1.144 şomajului, care a atins pragul de 2,8% În luna aprilie 2011, câştigul salarial la nivelul judeţului Ilfov şi de 6,9% la mediu net la nivelul judeţului Ilfov avea nivel naţional, în luna decembrie 2010. o valoare de 1.932 lei/persoană (471,3

euro/pers.), cu 90 de lei (21,9 euro) mai Dacă la mijlocul anului 2008 rata ridicat faţă de luna anterioară, însă cu Total - judeţ Agricultură, Industrie şi Servicii şomajului de la nivelul judeţului era de 78 de lei (19 euro) mai scăzut faţă de Ilfov Silvicultură construcţii doar 1,1%, finalul anului 2008 se făcea luna finalul anului 2010. şi Pescuit remarcat prin tendinţele crescătoare a Sursa: INS, Baza de date

Evoluţia lunară a ratei şomajului la nivelul judeţului Ilfov (%)

2,9 2,9

2,8 2,8 2,8 2,8 2,8 2,8

2,7 2,7 2,7

2,6 2,6 2,6

2,4 2,4

2,3

2,1 2,1 2,1 2,1 2,1

2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0

1,9

1,8 1,8 1,8

1,7 1,7 1,7 1,7

1,6 1,6 1,6 1,6 1,6

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

1,4 1,4 1,4 1,4 1,4 1,4 1,4 1,4

1,3

1,2 1,2 1,2 1,2

1,1 1,1

iul. iul. iul.

iul. iul.

ian. ian. ian.

mai

oct. iun. oct. oct. iun. oct. iun. oct.

feb. feb. feb. feb.

apr. apr. apr.

sep. sep. sep. sep.

dec. dec. dec. dec. dec.

aug. aug. aug.

nov. nov. nov. nov. nov.

ian. ian. ian.

mai mai mai mai

iun. iun. iun. iun.

feb. feb.

apr. apr. apr. apr.

mar. mar. mar. mar.

sep.

aug. aug.

mar. mar.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: INS, Buletinul Statistic Lunar Judeţean

Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie Demografie (date la 1 iulie 2010) u.m. oraş Voluntari judeţ Ilfov România

Densitatea populaţiei (supraf. totală) loc. km2 924,1 202,7 89,9 Densitatea populaţiei (supraf. intravilan) loc. km2 1.216,9 732,2 2.878,5 masculin % 48,7 48,7 47,7 Structura pe sexe - urban feminin % 51,3 51,3 52,3 Structura pe grupe 0-14 ani % 14,9 14,8 15,1 de vârstă 15-64 ani % 72,9 71,7 70,0 65 ani şi peste % 12,2 13,5 14,9 Gradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoane tinere) ‰ 821,4 912,7 985,7 Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnici la 1.000 persoane adulte) ‰ 370,9 394,4 429,2 Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000 persoane adulte) ‰ 203,7 206,2 216,2 Rata de înlocuire a forţei de muncă ‰ 611,0 618,6 648,5 Rata natalităţii (2009) ‰ 14,3 13,1 10,4 Rata mortalităţii (2009) ‰ 9,90 11,8 12,0 Rata plecărilor cu domiciliul (2009) ‰ 10,8 12,4 15,9 Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) ‰ 41,2 39,5 15,8

Reprezentare comparativă densitatea populaţiei(loc./kmp) oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România 6.001,00 5.228,45 5.001,00

4.001,00

3.001,00

2.001,00 1.687,21 1.198,06

1.001,00 909,76

202,7 90,03 1,00 oraş Voluntari judeţ Ilfov România

Densitatea populaţiei (supraf. totală) Densitatea populaţiei (supraf. intravilan)

Reprezentare comparativă indicatori demografici(‰) Reprezentare comparativă indicatori demografici(‰) oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România oraşul voluntari, judeţul Ilfov, România 1.201,00

46,00

41,69 985,94

1.001,00 41,00 40,01 842,28

783,02 36,00 801,00

31,00

642,57

641,69 640,09 601,00 26,00

430,46 21,00

366,96

365,13

15,91 15,83

401,00 14,49 13,10

16,00 12,91

10,90

10,61

10,60

10,40

216,75

204,78

199,19 9,60 201,00 11,00 6,00 1,00 1,00 oraş Voluntari judeţ Ilfov România oraş Voluntari judeţ Ilfov România Gradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoane Rata natalităţii (2009) tinere) Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnici Rata mortalităţii (2009) la 1.000 persoane adulte) Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000 Rata plecărilor cu domiciliul (2009) ** persoane adulte) Sursa: Baza de Date Sursa: Baza de Date Rata de înlocuire a forţei de muncă TEMPO, Calcule Addvances Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) ** TEMPO, Calcule Addvances

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 29

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 31

Terenuri. Zonificare teritoriu de 7 km faţă de centrul capitalei, peste arhitectural a localității. Din punct de 2.000 de noi locuințe construindu-se în vedere organizatoric, zona Voluntari are Oraşul Voluntari deţine 2,4% din aceasta zonă, ilustrând tendința actuală o evoluție strâns legată de cea a suprafaţa totală a judeţului, întinzându- de modernizare din punct de vedere Bucureștiului, statutul actual de oraș al se pe o suprafaţă de 3.740 hectare, din care 917 hectare reprezintă teren Figură 5 Harta oraşului Voluntari agricol şi 2.823 hectare teren neagricol.

Raportat la judeţul Ilfov, oraşul Voluntari deţine 0,9% din terenul agricol şi 5,4% din terenul neagricol.

Din totalitatea suprafeţei oraşului Voluntari, 2.840 ha reprezintă teren intravilan, ceea ce înseamnă un procent de 76,0%.

Orașul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepției administrative: Voluntari şi cartierul Pipera.

Actualul cartier Pipera se dezvoltă pe o veche vatră datată în jurul anului 1900 şi care făcea parte din comuna rurală Băneasa Herăstrău. Cartierul Pipera este situat la o distanţă

Terenul oraşului Voluntari după modul de Evoluţia fondului locativ din oraşul Voluntari folosinţă 13.172 12.598 12.065 11.504 teren teren 10.847 neagricol agricol 10.321 +2.851 locuinţe - creştere numerică 2.823 ha 917 ha +27,6% creştere procentuală 75,5% 24,5%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: INS, Baza de Date Tempo Sursa: INS, Baza de Date Tempo

județului Ilfov survenind în urma unor bază 2004. În această perioadă, rata Aşadar, locuinţele din oraşul Voluntari modificări importante aduse de-a lungul medie de creştere anuală s-a situat la sunt de tipul garsonierelor şi timpului structurilor teritoriale. 4,9%. apartamentelor cu două şi trei camere De asemenea, poziţionarea oraşului Suprafaţa locuibilă totală este de în blocuri construite înainte de 1989, Voluntari în proximitatea municipiului 1.061.028 mp, revenind în medie 80,6 case vechi şi ansambluri rezidenţiale Bucureşti şi modificarea statutului mp/locuinţă. noi. localităţii în oraş în anul 2004 au condus la modificări semnificative asupra Comparativ cu anul de bază, 2004, În perioada 2004-2009 s-au recepţionat mediului construit şi natural: suprafaţa medie locuibilă a crescut cu 3.563 locuinţe noi, iar 20,2% din acestea dezvoltarea infrastructurii rutiere şi aproximativ 10 mp/locuinţă, crescând au fost finalizate în cursul anului 2006, anul de vârf din perioada menţionată. tehnico-edilitare, apariţia construcţiilor de la 70,7 mp/locuinţă în anul 2004, rezidenţiale colective, construcţia până la 80,6 mp/locuinţă. Evoluţia sectorului de construcţii, în clădirilor specifice sprijinirii afacerilor, general, pe perioada desfăşurării crizei dezvoltarea infrastructurii educaţionale Se remarcă o diferenţă importantă între economice şi financiare din România din şi sociale, etc. suprafaţa medie locuibilă în locuinţele perioada, se observă la nivelul oraşului în proprietate publică, de 35,4 Voluntari prin diminuarea numărului de Fondul locativ mp/locuinţă, şi suprafaţa medie locuinţe noi livrate în cursul anului locuibilă în locuinţele în proprietate 2008 şi 2009, dar şi prin evoluţia Fondul locativ al oraşului Voluntari privată, de 80,8 mp/locuinţă. Aşadar, numărului de autorizaţii de construcţii cuprinde 13.172 locuinţe, reprezentând diferenţa de suprafaţă locuibilă ce eliberate. 10,7% din fondul locativ al judeţului revine unei locuinţe între cele două Ilfov în anul 2009. Dintre acestea, forme de proprietate este de 45,5 mp. Numărul ridicat de locuinţe terminate se aproximativ 13.095 locuinţe sunt în datorează dezvoltării în oraşul Voluntari proprietate privată, adică 99,4% din Suprafaţa medie locuibilă extinsă, din a proiectelor imobiliare rezidenţiale, totalitatea locuinţelor din oraş. locuinţele existente din oraşul Voluntari, precum: ansamblul de locuinţe Henri În perioada 2004 – 2009, fondul locativ indică faptul că majoritatea locuinţelor Coandă, complexul Terra Residence, al oraşului a crescut simţitor, cu 2.851 construite în oraş sunt de tipul ansamblurile Hydra Residence, Athos locuinţe, însemnând o creştere de caselor/construcţiilor individuale. Residence şi Artemis Residence, 27,6%, în anul 2009, faţă de anul de ansamblul rezidenţial My Dream, complexul City Lights Pipera, Ansamblul Evoluţia locuinţelor terminate în cursul anului Mediteraneo, Ansamblul de Locuinţe în or. Voluntari Lotusului, Complexul rezidențial Omnix City, Complexul Rezidenţial Domus Stil, 750 720 Proiectului Matei Basarab Pipera, Ibiza 700 SOL, Ansamblului rezidenţial Unground şi High Residence. 650 614 569 620 600 Ansamblul de locuinţe Henri Coandă, 550 situat în partea de nord a orașului 479 500 561 Voluntari, reprezintă un program de 450 locuințe individuale prin credit ipotecar, prin Agenția Naționala pentru Locuințe 400 care are in vedere creșterea fluxului de 2004 2005 2006 2007 2008 2009 investiții, dar in același timp si Sursa: INS, Baza de Date Tempo sprijinirea familiilor tinere în Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 33

cumpărarea de locuințe și dotarea Lights Pipera. Complexul conţine un este cu circuit închis, dotat cu parcări acestora. Ansamblul de locuinţe prevede total de 144 de locuinţe, dintre care opt pentru fiecare apartament, loc de joaca construirea a 6 blocuri cu un regim de garsoniere, 108 apartamente cu două pentru copii, spatii verzi si un modern înălţime P+3E+M. camere şi 28 de locuinţe cu trei camere. centru Spa dotat cu piscină interioară, sala fittness, masaj, jacuzzi, sauna Complexul Terra Residence, cuprinde Ansamblul Mediteraneo se află pe Str. umeda si sauna uscata. La parter sunt peste 700 de apartamente distribuite în Emil Gârleanu Nr. 11 (intersecția cu Str. spatii comerciale pentru a satisface 250 de garsoniere, 280 de apartamente Ionel Teodoreanu), în zona de Nord a toate necesităţile, supermarket, cafenea cu două camere şi 170 de locuinţe cu Capitalei - Pipera, o zona de mix si centru medical. trei camere. Ansamblul este conceput ca rezidențial si de afaceri, Mediteraneo un minicartier şi are prevăzute, în afară este un ansamblu ce cuprinde doua Complexul Rezidenţial Domus Stil de funcţiunea de locuire, diverse servicii imobile S+P+7E cu 70 de locuințe de lux Confort se întinde pe o suprafața de de alimentaţie publică şi comerţ. finisate la cheie cu 3 si 4 camere. 69.810 mp parcelat pentru circa 230 de vile. Ansamblul se afla in NE capitalei in Proiectul prevede şi dezvoltarea unui Complexul de locuințe Lotusului - Pipera , pe strada Popasului, cu ieșire parcaj suprateran cu spălătorie auto Voluntari este amplasat in centrul directă în şoseaua Pipera-Tunari (acces inclusă, construirea unui spaţiu dedicat Orașului Voluntari (aflat in N - E rapid in zonele Barbu Văcărescu , Lacul copiilor şi a unui imobil cu săli de sport Bucureștiului), intr-o zona liniștita si Tei si Colentina la doar 25 de minute de şi întreţinere. nepoluata având in apropiere doua mers cu maşina din centrul capitalei). păduri (Pădurea Boldu Creţuleasca şi Complexul cuprinde patru clădiri cu Pădurea Andronache). Este alcătuit din Tendinţele de construire de locuinţe cinci etaje şi mansardă, două blocuri cu 2 blocuri de cate 5 etaje fiecare, cu un manifestate în perioada 2004-2009, în opt etaje şi unul cu nouă niveluri. total de 60 de apartamente. oraşul Voluntari, se observă prin evoluţia numărului de autorizaţii de Ansamblurile rezidenţiale Hydra Complexul rezidențial Omnix City este construire. În această perioadă, numărul Residence, Athos Residence şi situat lângă Metro Voluntari. Complexul maxim de autorizaţii de construire Artemis Residence sunt realizate de către dezvoltatorul RCC Grup. Evoluţia numărului de autorizaţii de construire eliberate HYDRA Residence cuprinde 177 pentru clădiri rezidenţiale, în or. Voluntari apartamente cu 1-3 camere în blocuri de 6E+M. ATHOS Residence cuprinde 134 apartamente cu 1-4 camere. Artemis Residence conţine 261 de apartamente distribuite în trei blocuri cu regim de 3 37 înălţime S+P+10 etaje. 646 729

My Dream este un ansamblu rezidenţial 358 297 situat la limita dintre Voluntariul vechi 187 124 şi Pipera, cu un total de 183 de apartamente ce au fost finalizate în 2004 2005 2006 2007 2008 2009 decembrie 2008. Clădiri rezidenţiale (exclusiv cele pentru colectivităţi) Un alt ansamblu poziţionat la „graniţa” Clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi dintre Pipera şi oraşul vechi este City Sursa: INS, Baza de Date Tempo

pentru clădiri rezidenţiale s-a eliberat în Cele câteva blocuri din mijlocul două şi trei camere, reprezintă începutul anul 2005 (729 autorizaţii). oraşului, care au un total de maximum acestei sistematizări, care nu s-a făcut 50 de garsoniere şi apartamente de însă niciodată complet. În anul 2009, s-au eliberat doar 17,0% din autorizaţiile de construire pentru Figură 6 Harta ansamblurilor rezidenţiale clădiri rezidenţiale eliberate în anul 2005.

Casele vechi din Voluntari sunt construite cu 70 de ani în urmă de către „coloniştii” ardeleni care au luptat în Primul Război Mondial de partea României şi care au primit aici parcele de teren. Pe timpul administraţiei comuniste au început să vină în comună tot mai mulţi oameni care lucrau în Bucureşti. „Practic, Voluntari-ul era un fel de „cartier-dormitor” al Bucureştiului.

Preţul mediu al metrului pătrat de teren în oraşul Voluntari variază foarte mult de la 300 de euro în partea veche a oraşului până la preţuri de 1.000 Euro spre Pipera.

Preţul pe metru pătrat de apartament vechi nu depăşeşte 900 de euro. Suprafaţa unei garsoniere ajunge şi la 40 de metri pătraţi, în timp ce la două camere nu depăşeşte 60 de metri pătraţi.

Costul metrului pătrat construit de casă veche variază, în funcţie de calitatea şi starea construcţiei, între 500 şi 2.000 de euro.

În oraşul Voluntari există foarte puţine blocuri construite înainte de 1989, cu regim de înălţime parter şi trei etaje.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 35

Condiţii de locuire În anul 2009, reţeaua unităţilor de - Doraly, sănătate cuprindea: 2 spitale private, 14 - Flora. Grad de racordare la utilităţi cabinete stomatologice (din care 3 Apă potabilă. Orașul Voluntari dispune cabinete publice şi 11 cabinete private), Spaţii verzi/Parcuri în prezent de un sistem de alimentare cu 3 laboratoare medicale private, 8 În oraş sunt trei parcuri amenajate cu apă potabilă centralizat de 24,5 km farmacii private, 3 laboratoare private bănci, foişoare şi elemente de joacă lungime, estimându-se că până în anul de tehnică dentară, 1 depozit destinate copiilor, iar în apropierea lui 2011 aceasta va ajunge până la 52,5 km. farmaceutic privat, 2 cabinete de păduri: medicină generală private, 12 cabinete - Parcul din jurul Catedralei; Canalizare. În oraş există reţea de medicale de familie (din care doar 1 - Pădurea Tunari; canalizare, cu o lungime de 98 km. privat) şi 39 de cabinete medicale de - Pădurea Andronache; specialitate private. - Pădurea Vulpachi; Gaze naturale. Reţeaua de alimentare - Pădurea Pasărea. cu gaz existentă în orașul Voluntari la Servicii bancare sfârşitul anului 2009 are o lungime de În oraşul Voluntari, s-a extins reţeaua de Pe actualul teritoriu al oraşului se 150,9 Km. În prezent, sunt peste 2.250 ATM şi agenţii bancare, fiind prezente: regăsesc doar trei fragmente din de abonaţi la operatorul de distribuţie a - Banca Românească - Sucursala întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea gazelor naturale, iar cererile de Pipera; Băneasa, Pădurea Ștefănești şi Pădurea branşare sunt în creştere. - Piraeus Bank - Sucursala Pipera; Andronache). - BCR Nord Pipera; Energie electrică. Orașul Voluntari este - UniCredit Tiriac Bank Agenția Transport în comun în prezent complet electrificat. Metro Voluntari; Transportul în comun este asigurat de - Banca Transilvania - Agenția Serviciul de Transport Public Local Dotările tehnico-edilitare se găsesc cu Pipera; Voluntari şi RATB, prin intermediul: preponderenţă în cartierul Voluntariul - Banca Romana pentru Dezvoltare ț vechi în şoseaua Iancu Nicolae. Zonele – BRD - Agen ia Jolie Ville; Liniile locale: mai nou dezvoltate beneficiază doar de - Banc Post - Agenția Pipera. o Linia 153: Ferma Voluntari – reţele electrice, gaze şi fose septice, iar Republica S.A majoritatea locuinţelor dispun de puţuri Centre comerciale o Linia 155: centura C.F.R. Voluntari forate care asigură apa curentă, foarte Extinderea zonei rezidenţiale a condus – institutul oncologic puţine având canalizare şi apă de la de asemenea şi la extinderea reţelei de o Linia 167: b-dul. Lacul tei – I.P.R.S. reţeaua localităţii. centre comerciale, pe lângă magazinele Băneasa şi pieţele de cartier, unele dintre acestea o Linia 1: str. Pompiliu Ştefu Servicii de învăţământ şi sănătate fiind plasate chiar în oraşul Voluntari (cartierul N. Bălcescu) - B-dul Reţeaua de unităţi de învăţământ public sau în apropierea acestuia: Lacul Tei (cartier d-na Ghica). din oraşul Voluntari este alcătuită din: 2 - Mega Image, Linii R.A.T.B.: 409, 411, 415, 416, 432, creşe, 4 grădiniţe, 3 şcoli cu clasele I-VIII - Jollie Ville, 454; şi1 liceu teoretic. - Shopping Area Băneasa – Ikea, Liniilor Maxi-Taxi. - Carrefour, Staţiei de Metrou Pipera - Metro, Reţeaua de învăţământ privat din oraş - Bricostore, cuprinde unităţi localizate cu precădere în cartierul Pipera: 1 şcoală primară şi - Mall Băneasa generală, 1 liceu, 1 şcoală primară, - Praktiker, generală şi liceu integrate şi 5 grădiniţe. - Orient, - Proconfort,

Indicatori statistici privind locuinţele (2009) Voluntari Ilfov România Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp * 80,55 57,17 38,93 Număr mediu persoane per locuinţă * 2,51 2,52 2,56 Metri pătraţi locuibili per persoană * 32,10 22,71 15,20

Indicatori comparativi privind locuinţele

oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

81,00 71,00

80,55 61,00

51,00

57,17 41,00 32,10

31,00 22,71 38,93 15,20 21,00

2,56 2,52 11,00 2,51

1,00

Voluntari Ilfov România

Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp * Metri pătraţi locuibili per persoană *

Număr mediu persoane per locuinţă * Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 37

Probleme majore accentuat discrepanţele între performanţei energetice la blocurile de dotările/condiţiile de locuit dintre locuinţe. zona rezidenţială veche a Dezvoltarea rapidă a cartierului Pipera Voluntariului şi zonele noi. Clădirile Dezvoltarea spaţială şi economică a din punct de vedere al construcţiilor vechi au fost construite înainte de 1989, municipiului Bucureşti către zonele din rezidenţiale, spre deosebire de necesitând în prezent reabilitarea apropiere, inclusiv oraşul Voluntari, extinderea reţelelor tehnico-edilitare instalaţiilor, faţadelor, etc. necesită modernizarea infrastructurii şi modernizarea infrastructurii de transport, atât prin reabilitarea rutiere, au condus la nemulţumirea Municipiul Bucureşti va manifesta o drumurilor existente cât şi dezvoltarea noilor proprietari/locuitorilor din necesitate de dezvoltare/extindere transportului în comun, prin includerea aceste zone din oraşul Voluntari. spaţială continuă, iar oraşul Voluntari unor noi linii de transport în comun va fi direct afectat de acest lucru, atât Însă, criza economică şi financiară şi-a către/dinspre Bucureşti şi mărirea prin aglomerarea construcţiilor şi pus amprenta, mai ales, asupra frecvenţei acestora. traficului, cât şi prin dezvoltarea sectorului imobiliar. Aşadar, o serie de economică a zonei. proiecte rezidenţiale lansate în oraşul În contextul dezvoltării Zonei Voluntari au fost amânate, iar Metropolitane Bucureşti, dezvoltarea apartamentele / casele finalizate şi-au Direcţii de acţiune transportului şi accesibilităţii reprezintă aşteptat cumpărătorii, deşi preţurile au o necesitate. scăzut. Această situaţie se face Una din problemele zonelor rezidenţiale remarcată mai ales în zona cartierului noi este reprezentată de lipsa reţelei de În concluzie, creșterea numărului de Pipera unde s-a construit într-un mod apă potabilă şi canalizare, fiind astfel locuitori duce la o presiune mai mare haotic, afectând zona din punct de necesară extinderea acestor reţele în asupra resurselor orașului, iar odată vedere estetic dar şi spaţial. toate zonele rezidenţiale. depășită capacitatea de suport a acestora confortul si bunăstarea Dezvoltarea noilor cartiere a condus la De asemenea, extinderea reţelelor locuitorilor ar avea mult de suferit. apariţia serviciilor de educaţie şi tehnico-edilitare trebuie însoţită de Acest neajuns va putea fi evitat si sănătate private, care oferă servicii la modernizarea infrastructurii rutiere, printr-o rațională adaptare a preţuri relativ ridicate. Acest aspect prin realizarea/reabilitarea covorului infrastructurii la noile caracteristici reprezintă o problemă în special pentru asfaltic dar şi lărgirea rutelor existente urbanistice ale orașului Voluntari: familiile cu venituri medii sau mai mici, care preiau o parte din traficul modernizarea străzilor conform noilor din oraşul Voluntari. dinspre/spre Bucureşti. valente ale traficului, creșterea gradului de supraveghere şi îmbunătăţirea Aşadar, dezvoltarea recentă a acestui Extinderea şi dezvoltarea armonioasă a siguranței publice (sisteme de cartier a fost foarte rapidă, momentan oraşului Voluntari se poate realiza prin supraveghere, dezvoltarea si existând peste 2.000 de locuințe noi, cu respectarea unui plan de dezvoltare modernizarea iluminatului public), tendințe continue de extindere. Această urban (PUG), întocmit şi aprobat de amenajarea spatiilor verzi, de recreere tendinţă duce la creșterea numărului de Consiliul Local al Oraşului Voluntari. si agrement, care deși nu pot creşte locuitori, în mare parte familii tinere cu proporțional cu suprafața construita copii si la creșterea presiunii asupra Refacerea aspectului clădirilor cum ar fi ideal, trebuie sa tina ritmul cu capacitații de suport a amenajărilor de rezidenţiale vechi, dar şi îmbunătăţirea viteza de dezvoltare. tipul parcurilor (facilităţi pentru termică a acestor clădiri se poate realiza petrecerea timpului liber). prin reabilitarea termică. În sprijinul acestei acţiuni a fost creat Programul Prin dezvoltarea zonelor rezidenţiale, cu naţional multianual privind creşterea precădere în cartierul Pipera, s-au

Gradul de mulţumire vis-a-vis de condiţiile de locuire din or. Voluntari

aspectul clădirilor rezistenţa clădirilor Nici, nici Condiţii de locuire Nici, nici 22,2% 19,2% 98% dintre locuitorii Mulţumit şi Mulţumit şi foarte foarte oraşului Voluntari intervievaţi, în Nemulţumit mulţumit mulţumit cadrul Sondajului de opinie cu Nemulţumit şi foarte 64,6% 47,5% privire la dezvoltarea socio- şi foarte nemulţumit economică a oraşului, locuiesc la nemulţumit 11,8% casă. Nu ştiu/ Nu12,5% Nu ştiu/ Nu răspund răspund Majoritatea 3,7% 18,5% respondenţilor se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aspectul clădirilor şi de termoizolarea clădirilor suficienţa spaţiului din locuinţă suficienţa spaţiului din locuinţa Nici, nici actuală. 22,9% Nici, nici Peste 20% dintre 13,2% respondenţi nu se declară nici Mulţumit şi Nemulţumit Mulţumit şi foarte şi foarte foarte mulţumiţi dar nici nemulţumiţi Nemulţumit mulţumit nemulţumit mulţumit faţă de rezistenţa clădirilor şi şi foarte 41,9% 10,7% 75,4% termoizolarea acestora. nemulţumit 9,3% Nu ştiu/ Nu Nu ştiu/ Nu

răspund răspund 24,5% 2,1% Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 39

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 41

Drumurile judeţene si Infrastructura de drumuri, Figură 7 Infrastructura de drumuri alei şi trotuare cele orăşeneşti sunt întreţinute în condiţii optime de funcţionare Oraşul Voluntari, aflat în proximitatea de către serviciile municipiului Bucureşti, are o specifice ale poziţionare optimă în raport cu reţele administraţiei publice de transport. Este străbătut de DN2, se locale in colaborare află la numai 4 km de DN1 şi este cu Direcţia Regionala mărginit pe o distanţă de 12 km de de Drumuri si Poduri Şoseaua de centură a Bucureştiului(DJ Bucureşti Secţia de 100A). Drumuri Naţionale Bucureşti Nord. În Căile de comunicaţii care traversează localitatea Voluntari localitatea Voluntari sunt în strânsa există o reţea stradală legătură cu cele care converg spre extinsă de 300 străzi, municipiul Bucureşti. Structura reţelei cu multe drumuri de transport este dominată de căile locale, dar cu relativ rutiere si feroviare, la care se adăugă puţine intersecţii pista pentru aeronave a Aeroportului amenajate pentru Băneasa. circulaţie (semaforizate). În cadrul sistemului rutier şi a Satisfacerea nevoilor amenajărilor aferente se remarcă patru de transport ale mari artere de circulaţie, la acestea locuitorilor se leagă adăugându-se peste 200 de drumuri de structura orăşeneşti, platformele carosabile drumurilor locale. pentru transportul in comun, refugiile şi trecerile pentru pietoni, ca şi Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate în amenajările zonelor verzi laterale. oraşul Voluntari(km)

Arterele de circulaţie principale sunt : 140 - DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu – 120 100 133 129 Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman 100 123 82 73 75 77 – Suceava –Frontieră Siret – 80 coridorul IX paneuropean (parţial) şi 60 82 - DN1( E 60) – Frontieră Borş – Cluj 38 77 75 73 28 32 64 Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti – 40 Bucureşti – Slobozia – Constanţa – 20 coridorul IV paneuropean (parţial) 0 - Şoseaua Afumaţi – drum judeţean; 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat - Şoseaua Pipera – Tunari; 2011 - Şoseaua Ştefăneşti; Străzi modernizate Străzi nemodernizate - Şoseaua Tunari; - Artera de centură Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari

Ponderea străzilor orăşeneşti pentru nevoile populaţiei, cât şi pentru acestora era evidentă. Așa că, în anul modernizate în total străzi orăşeneşti agenţii economici. 2004 a fost înființata societatea S.C. SAC era de 51,33% în anul 2009, valoare S.R.L., aceasta având ca activitate care se află pe un trend ascendent faţă Serviciul Public de Alimentare cu Apă captarea, tratarea, înmagazinarea, de anul 2004 şi care este peste media şi Canalizare a orașului Voluntari transportul, distribuția apei potabile și judeţului Ilfov de 38,71%. La începutul anului 2004 rețeaua de apă colectarea, transportul apelor uzate și canalizare era aproape inexistentă în menajere și pluviale, colectare deșeuri Regiunea Bucureşti ocupă ultimul loc pe orașul Voluntari, iar necesitatea menajere. Noua societate împreună cu ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurilor şi a căilor ferate, dar Evoluţia lungimii totale a conductelor de canalizare în oraşul raportat la teritoriu are densitatea cea Voluntari mai mare. 160 Astfel reţeaua de drumuri publice are o 140 150 150 150 lungime de 843 km cu o densitate de 120 46,3 km/100 km2, fiind cu mult peste 130 130 100 densitatea pe ţară (32,9 km/100 km2), iar reţeaua de căi ferate are o lungime 80 98 de 354 km cu o densitate de 194,4 60 km/1.000 km2, fiind, de asemenea, cu 40 mult peste densitatea pe ţară (46,2 20 km/1.000 km2). 0 Situaţia infrastructuri rutiere în oraşul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Voluntari arată un interes ridicat din partea autorităților publice pentru Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari modernizare, confruntându-se în acelaşi timp şi cu problema extinderilor repetate ale spațiului locuibil, fie prin Evoluţia lungimii totale a reţelei simple de prelungirea străzilor existente, cât şi distribuţie a apei potabile în oraşul Voluntari(km) prin construirea de noi cartiere. 60 52,5 Rețeaua stradală are în anul 2010 o 50 lungime de 162 km din care doar 82 km 40,5 sunt modernizați. Începând cu anul 40 2006 au fost modernizați 44 km de carosabil la nivelul întregului oraș, în 30 24,5 24,5 condiţiile în care suprafața locuibilă s-a 18,2 18,2 18,2 18,2 20 extins cu 205.771 mp în aceeaşi perioadă. 10

0 Alimentare cu apă şi 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat canalizare 2011 Orașul Voluntari dispune în prezent de Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, care furnizează apă atât Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 43

Consiliul Local Voluntari au dezvoltat Normele Uniunii Europene edilitare moderne, ca bază a rețeaua de canalizare din oraș în cele (91/271/EEC pentru ape uzate dezvoltării economice și în scopul două cartiere: cartierul Voluntariul urbane). atragerii investițiilor profitabile; Vechi și cartierul Pipera. În cel dintâi - Îmbunătățirea condițiilor de viață și - Dezvoltarea durabilă a serviciilor de menționat până în anul 2008 rețelele de de trai ale cetățenilor din orașul alimentare cu apă și de canalizare; apă și canalizare au fost acoperite în Voluntari; - Protecţia mediului; proporție de 95 %, iar in cel de al doilea - Realizarea unei infrastructuri - Asigurarea contorizării consumului în proporție de aproximativ 60 % din străzile existente. Evoluţia capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile din În anul 2007 Consiliul Local Voluntari a oraşul Voluntari(mc/zi) înființat prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 1/ 25.01.2007 Serviciul Public 900 800 de Alimentare cu Apă și de Canalizare 648 648 648 648 816 700 816 având ca obiect de activitate: captarea, 540 780 tratarea, înmagazinarea, transportul și 600 distribuția apei potabile și colectarea, 500 transportul apelor uzate menajere și 400 pluviale de pe teritoriul orașului 300 Voluntari. 200 100 Obiectivele Serviciului Public de 0 Alimentare cu Apă și de Canalizare: 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat - Îmbunătățirea condițiilor de viață 2011 ale cetățenilor în ceea ce privește Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari extinderea sistemului la nivelul utilizatorilor se va asigura conform indicatorilor de performanță din Evoluţia cantităţii de apă potabilă distribuită Caietul de sarcini al Serviciului consumatorilor în oraşul Voluntari(mii mc) Public de Alimentare cu Apa si de Canalizare, aprobat conform H.C.L. 250 nr. 360/11.12.2007; 200 - prin extinderea sistemelor existente 200 160 și realizarea de noi sisteme de 137 137 137 139 139 alimentare cu apă și de canalizare se 150 va crea o infrastructura edilitară 94 modernă, baza a dezvoltării socio- 100 economice, prin asigurarea utilităților în conformitate cu indicatorii de performanță; 50 - obiectivele de protecție a mediului vor fi îndeplinite prin colectarea 0 Sursa: DJS Ilfov, Primăria Voluntari apelor uzate și realizarea unei staţii 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 de epurare a orașului Voluntari, în conformitate cu Normele S.N.I.F. și Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari

de apa pentru fiecare consumator cu Alimentare cu gaze naturale. Reţeaua Și consumul de gaze se află pe un trend care se va încheia contracte de de alimentare cu gaz existentă în orașul ascendent de la 12.515 mii mc în anul furnizare; Voluntari la sfârşitul anului 2009 are o 2004 la 34.567 mii mc în anul 2009. Din - Adaptarea la cerințele și exigențele lungime de 150,9 Km și a cunoscut o cantitatea totală de gaze consumată în consumatorilor. evoluție accentuată în anul 2005, anul 2009 consumul casnic reprezintă ulterior ritmul de creștere fiind sub 5% 66,90%. La nivelul judeţului Ilfov Serviciile oferite de SPAAC: Vidanjări pe an. consumul casnic reprezintă doar persoane fizice, Vidanjări persoane juridice, Racordări canalizare, Branșamente apa, Instalații interioare, Montări apometre, Administrări rețele Evoluţia lungimii totale a conductelor de distribuţie a gazelor interioare de apă și de canalizare, naturale în oraşul Voluntari Eliberări avize: de principiu apa / canal, 160 finale apa / canal, Servicii de proiectare 140 apa si canal, Servicii de consultanță 150,9 tehnică, Desfundare rețele de canalizare 120 142 127,6 129,6 129,9 interioare, Spălări rețele de canalizări 100 interioare. 80 60 La finalul anului 2010, lungimea totală a 40 reţelei simple de distribuţie a apei 50 potabile în orașul Voluntari era de 40,5 20 km, cu aproximativ 222,53% mai mare 0 faţă de anul 2004 și cu 165,31% față de 2004 2005 2006 2007 2008 2009 anul 2009. Cea mai importantă creştere a lungimii reţelei de distribuţie apă Sursa: INS, Baza de Date TEMPO potabilă se înregistrează în anul 2010 când se dau în folosință 16 km de rețea. Evoluţia consumului de gaze naturale în oraşul Voluntari De asemenea, se constată o creștere a (mii metri cubi) cantității de apă distribuită 2009 23.124 consumatorilor de la 94 mii mc în anul 34.567 2004 la 160 mii mc în anul 2010. Din 2008 21.352 cantitatea totală distribuită un procent 32.160 de 87,05% este destinată consumului 2007 19.913 casnic, în timp ce la nivel judeţean 30.488 procentul este de numai 80,60%. 2006 19.578 Capacitatea instalațiilor de producere a 29.419 uz casnic apei potabile din orașul Voluntari s-a 2005 16.250 menținut relativ constantă în ultimii ani. 23.968 total Lungimea totală a conductelor de 2004 7.915 canalizare în oraşul Voluntari se 12.415 menţine relativ constantă în perioada 0 10.000 20.000 30.000 40.000 2004-2008. Sursa: INS, Baza de Date TEMPO Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 45

55,18% din total. Distribuţia gazelor Tehnologia informaţiei şi - Internet: exista firme cu profilul Cafe naturale în oraşul Voluntari se telecomunicaţiilor Internet (cybernet). Prezenţa în realizează prin intermediul operatorului spaţiul virtual /internet al localităţii S.C. COVI CONSTRUCT 2000 S.R.L. În În domeniul telecomunicațiilor în oraşul Voluntari este la o cota numerică şi prezent sunt peste 2.250 de abonaţi, iar Voluntari funcționează un oficiu calitativă ridicată. cererile de branşare sunt in creştere. Romtelecom, iar numărul abonaților - Domenii rezervate pe internet (.ro) telefonici este în continuă creștere. De cu proprietari-firma din Voluntari Energie electrică asemenea, au apărut operatori noi pe este apropiat de 100, inclusiv piața locala. instituţiile publice. Orașul Voluntari este în prezent complet electrificat. Alimentarea cu energie Orașul Voluntari este deținătorul celei Serviciile poştale sunt asigurate de electrică este asigurată prin intermediul mai mari central telefonice din Județul două oficii poştale ale Direcţiei companiei Enel; în ce priveşte procentul Ilfov, cu peste 3000 de abonamente, Regionale de Poştă Ilfov: branşamentelor la energia electrică, centrala amplasata la intersecţia Şoselei 1. Oficiul Poștal Pipera, situat pe strada acesta este de 99%. Afumaţi cu Strada Zorele. Potcoavei nr. 2, are o suprafață de 123 metri pătrați si este Alimentarea cu energie electrică se face În prezent sunt un număr de 3.710 informatizat. În noua subunitate din Sistemul Energetic Naţional prin posturi telefonice conectate la sistemul poștală își desfășoară activitatea opt liniile electrice de înaltă tensiune LEA naţional şi internaţional de telefonie fixă lucrători poștali care deservesc 110 KV. prin intermediul a două centrale peste 8.300 locuitori ai cartierului telefonice automate digitale ale Pipera. Distribuţia energiei electrice de la operatorului Romtelecom. posturile de transformare la Oficiul Poștal Pipera oferă clienților consumatori se face prin reţeaua de SC Romtelecom SA oferă servicii de atât servicii tradiționale, cât și joasă tensiune prin cabluri subterane în telefonie, transmisie date, internet şi servicii informatizate de tip Western zona centrală a municipiului şi prin linii televiziune digitală. Reţelele telefonice Union, Eurogiro, On-line, mandate aeriene pe stâlpi de beton în celelalte sunt în curs de extindere si electronice. Titularii celor 5.589 de cartiere. modernizare, se înlocuiesc traseele gospodării arondate acestei uzate cu sisteme moderne si se asigura subunități poștale își pot achita Traseul reţelei de joasă tensiune preluarea din centralele analogice în facturile la utilități - telefonie fixă și urmăreşte reţeaua stradală a localităţii cele digitale. mobilă, curent electric, gaz, dar pot şi cuprinde în întregime zona construită. efectua și plăți către băncile Serviciile de telefonie mobilă sunt partenere Poștei Române. Primăria Voluntari a elaborat şi depus oferite de operatorii de telefonie spre finanţare proiectul “Sisteme Vodafone, Orange şi Cosmote. 2. Oficiul Poștal Voluntari situat în Str. fotovoltaice pentru producerea de În domeniul noilor tehnologii, în Ecaterina Teodoroiu, nr. 45. energie electrică pentru iluminat public” comunicaţii exista tendinţe deosebit de care constă în obţinerea de energie favorabile în domenii precum: electrică din Surse Regenerabile de - Comunicaţii mobile GSM (Vodafone, Energie (SRE), respectiv fotovoltaice, Orange, Cosmote), existând peste pentru alimentarea iluminatului public 20.000 de utilizatori. în vederea reducerii costurilor din - Comunicarea în domeniul telefoniei bugetul local şi îmbunătăţirii fixe se realizează prin intermediul aprovizionării cu energie prin companiilor RomTelecom si Volio construirea unei centrale de 1MW. (majoritatea prin centrale digitale).

Indicatori infrastructură şi locuinţe (2009) Voluntari Ilfov România Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic 87,05% 80,60% 63,96% Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) 4,21 26,46 49,60 Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate 51,33% 38,71% 45,41%

Indicatori comparativi privind infrastructura oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

36 100%

87,05% 31,72 90% 31 80,60% 80% 26 63,96% 70% 21,32 60% 21 51,33% 45,41% 50% 16 38,71% 40% 11 30% 20% 6 3,66 10%

1 0%

oraș Voluntari judeţ Ilfov România

Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) * Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic *

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate *

Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 47

Centralizatorul principalilor indicatori privind echiparea teritoriului în orașul Voluntari Estimat 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi) 94 137 137 137 139 139 160 200 Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile (mii metri cubi) 648 648 648 648 816 816 540 780 Gaze naturale distribuite(mii metri cubi) 12.415 23.968 29.419 30.488 32.160 34.567 - - Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor(km) 58,2 58,62 75 75,88 87,6 87,6 94,72 98,82 Străzi modernizate(km) 28 32 38 73 75 77 82 100 Străzi nemodernizate(km) 133 129 123 77 75 73 82 64 Lungimea totala a reţelei simple de distribuţie a apei potabile(km) 18,2 18,2 18,2 18,2 24,5 24,5 40,5 52,5 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare(km) 130 130 150 150 150 98 - - Procent străzi modernizate 17,39% 19,88% 23,60% 48,67% 50,00% 51,33% 50,00% 60,98% Rata de creştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă 0,00% 0,00% 0,00% 34,62% 0,00% 65,31% 29,63% Rata de creştere a reţelei de distribuţie gaz metan 0,42% 16,38% 0,88% 11,72% 0,00% 7,12% 4,10%

Poluarea aerului din oraşul Voluntari Reabilitarea trebuie să vizeze atât Principalele probleme este cauzată, în primul rând, de traficul bulevardele principale, cât şi străzile urban, localitatea putând fi încadrată în laterale pe baza unei prioritizări a În condiţiile creşterii accelerate a zonele urbane cu poluare medie. Oraşul investiţiilor. suprafeţei locative din oraşul Voluntari, Voluntari se numără printre cele 1.963 deşi ponderea străzilor orăşeneşti de localităţi declarate vulnerabile la Racordarea la utilităţi a populaţiei modernizate în total străzi orăşeneşti poluarea cu nitraţi din activităţi agricole oraşului. Conectarea la reţeaua de apă era de 51,33% peste media judeţeană, Poluare sonoră este cauzată de traficul potabilă, de gaz şi canalizare conduce la totuşi starea infrastructurii rutiere rutier şi de traficul aerian prin dezvoltarea condiţiilor de trai a constituie o problemă importantă Aeroportul Internaţional Bucureşti populaţiei, iar necesitatea unor pentru locuitorii oraşului. Băneasa. investiţii importante pentru extinderea acestora, în special spre dezvoltările De asemenea, în contextul realizării Principalele probleme ale reţelei de imobiliare unde densitatea populaţiei autostrăzii Bucureşti-Braşov traficul energie electrică, sunt întreruperile este mai ridicată este evidentă. rutier va creşte pe bulevardul Pipera şi destul de frecvente a energiei electrice Bulevardul Eroilor. şi căderile de tensiune. Cauzele acestor Dezvoltarea reţelei electrice şi a deficienţe sunt atât defecţiunile la surselor de energie regenerabilă/ La nivelul reţelei de distribuţie a apei reţeaua de electricitate, cât şi faptul că alternativă prin dezvoltarea unei reţele potabile şi de canalizare se constată aceasta este suprasolicitată de subterane de alimentare cu energie accesul relativ redus al populaţiei utilizatori. electrică şi realizarea unor investiţii fin oraşului la aceste servicii, fapt fonduri europene nerambursabile în evidenţiat de cantitatea medie de apă Extinderea continuă a oraşului prin surse alternative de energie distribuită locuitorilor oraşului apariţia de noi zone de locuire sau Voluntari este de 4,21 mc/persoană cu comerciale va cauza în continuare Accesarea fondurilor europene. Atât mult sub media înregistrată la nivel de probleme atât în privinţa infrastructurii pentru dezvoltarea şi modernizarea judeţ , respectiv 26,46 mc/persoană rutiere cât şi a investiţiilor foarte mari reţelelor de transport, dar şi pentru în infrastructurile de utilităţi. extinderea şi modernizarea reţelelor de Lipsa unei staţii de epurare poate utilităţi. avea efecte negative asupra mediului. Direcţii posibile de acţiune

Reţeaua de gaz metan este insuficient Dezvoltarea reţelei de străzi dezvoltată şi 66,89% din consumul de orăşeneşti şi construirea de pasaje gaze naturale este destinat uzului casnic rutiere menite să faciliteze accesul în în timp ce la nivel judeţean procentul zonă şi să decongestioneze traficul. este de numai 55,18%.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 49

chestionate s-au declarat nemulţumite Conform sondajului de opinie şi foarte nemulţumite de raportul Gradul de mulţumire vis-a-vis de realizat în rândul populaţiei din oraşul calitate/preţ al gazelor naturale. infrastructura fizică Voluntari, la nivel local există o situaţie Foarte 10 nesatisfăcătoare vis-à-vis de starea 70,2% din persoanele racordate mulţumit 9 8,24 parcărilor, aleilor şi trotuarelor şi la reţeaua de furnizare a apei potabile 8 străzilor. Pe o scară de la 1 (foarte sunt mulţumite şi foarte mulţumite de 7 6,03 6 nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit), raportul calitate/preţ al acestui 6 situaţia parcărilor a avut un scor mediu 5 serviciu. 3,83 de 3,83, situaţia străzilor un scor mediu 4 de 6 şi situaţia aleilor şi trotuarelor un Doar 66,7% din respondenţii a 3 scor mediu de 6,03. Ceva mai mulţumită căror locuinţă este racordată la 2 1 este populaţia de starea iluminatului infrastructura de furnizare a apei Foarte nemulţumit Iluminat Alei şi Străzi Parcări public, acest aspect având un punctaj potabile consideră că apa furnizată are public trotuare mediu de 8,24. o calitate bună şi foarte bună. Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea În ceea ce priveşte evaluarea 61,1% din locuitorii oraşului socio-economică a oraşului Voluntari raportului calitate/preţ al utilităţilor Voluntari sunt de părere că situaţia publice din oraşul Voluntari, situaţia cea canalizării în zona în care locuiesc este mai problematică este întâlnită în ceea bună şi foarte bună. ce priveşte serviciul de furnizare a gazelor naturale. 25,6% din persoanele

Aprecierea populaţiei racordate a utilităţile publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor servicii

serviciul de furnizare a gazelor serviciul de furnizare a apei serviciul de canalizare naturale potabile Nu Nu ştiu/Nu Nu ştiu/Nu ştiu/Nu răspund răspund 2,10% răspund Situaţie 1,80% 2,10% pozitivă Situaţie Situaţie 58,40% Situaţie Situaţie Situaţie pozitivă negativă negativă negativă pozitivă 70,20% 25,60% 19,30% 19,90% 59,50%

Situaţie Situaţie Situaţie neutră neutră neutră 13,90% 8,80% 18,60% Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 51

5. SERVICII PUBLICE

52 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 53

Servicii de asistenţă socială de Asistenţă Socială a oraşului Printre proiectele desfăşurate cu un Voluntari. mare impact asupra cetăţenilor În anul 1995 a fost înfiinţat Biroul de oraşului: Pelerinaj la Moaştele Sf. Ajutor Social, având doar opt angajaţi Direcţia de Asistenţă Socială are rolul de Cuvioase Paraschiva, Voluntari un oraş care s-a transformat în anul 2005 în a identifica şi de a soluţiona problemele mai curat, Ludoteca, excursiile S.P.A.S. în baza Hotărârii Consiliului sociale ale comunităţii, din domeniul organizate în cadrul proiectului turism Local al Oraşului Voluntari nr.21 din protecţiei copilului, familiei, monahal – cultural. data de 18.03.2005. În anul 2007 S.P.A.S. persoanelor singure, persoanelor cu s-a transformat în D.A.S. având dizabilităţi, cu venituri mici, precum şi a Rolul Direcţiei Educaţie Cultural următoarea structură organizatorică : altor persoane aflate în situaţie de risc Sportivă si Îngrijiri Comunitare este de a - Serviciul protecţia copilului social. deschide locuitorilor din oraşul - Compartimentul protecţia Voluntari o nouă perspectivă de persoanelor adulte Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şi îngrijire, asistenţă şi de integrare în - Biroul finanţare instituţii asistenţă Îngrijiri Comunitare a oraşului societate prin promovarea unor noi socială. Voluntari este o instituţie publică cu servicii şi programe speciale: asistenţă personalitate juridică, înfiinţată în medicală, socială şi îngrijire la domiciliu Direcţia de Asistenţă Socială – subordinea Consiliului Local al Oraşului a copiilor, adulţilor, vârstnicilor, care se Voluntari este serviciul public de Voluntari, formată prin comasarea află în imposibilitatea de a se deplasa asistenţă socială organizat la nivel local, activităţilor Casei de Cultură şi Clubului sau de a se îngriji singuri, a celor care în subordinea Consiliului Local al Sportiv Orăşenesc Voluntari 2005 şi suferă de o afecţiune cronică şi necesită oraşului Voluntari, sub coordonarea înfiinţarea unor activităţi noi – îngrijiri tratamente periodice sau alt tip de Primarului oraşului Voluntari, fără comunitare, toate având atribuţii şi îngrijiri medicale, precum şi a celor personalitate juridică, având finanţare funcţii specifice. Această direcţie şi-a aflaţi după o perioadă de spitalizare şi din alocaţii bugetare şi venituri început efectiv activitatea în februarie trebuie să continue un tratament la extrabugetare în limita competenţelor 2006, dar în această scurtă perioadă a domiciliu; ambulanţă comunitară; acordate de lege, cât şi de hotărâri ale reuşit să aplice proiecte educaţional- programe de voluntariat; promovarea Consiliului local al oraşului Voluntari şi culturale şi sportive necesare tuturor acţiunilor educaţional-culturale şi de dispoziţii ale Primarului oraşului categoriilor de persoane la nivelul sportive. Voluntari. întregii localităţi. Programul “Voluntari pentru Direcţia de Asistenţă Socială este În subordinea direcţiei se regăsesc: Voluntari” constituită şi funcţionează potrivit Casa de Cultură, Creşa Prichindel şi Voluntariatul este o activitate prevederilor Legii nr. 47/2006 privind Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari desfăşurată din propria iniţiativă de sistemul naţional de asistenţă socială; 2005 în cadrul căreia există mai multe către o persoană fizică prin care aceasta prevederilor Legii nr. 215/2001 privind ramuri sportive precum: fotbal, handbal, îşi oferă timpul, talentul, cunoştinţele şi administraţia publica locala, cu volei, box, karate, hochei pe iarbă. abilităţile în folosul comunităţii, fără a fi modificările şi completările ulterioare; recompensat material, în domenii prevederilor Regulamentului-cadru de Principalele activităţi desfăşurate în variate cum ar fi sănătate, cultură, organizare şi funcţionare a serviciului scurta perioadă de la înfiinţare au asistenţă socială, protecţia mediului. public de asistenţă socială aprobat de cuprins o gamă foarte variată: programe Hotărârea Guvernului nr. 90/2003, cu educaţionale, programe culturale, Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şi modificările şi completările ulterioare; programe civice, programe sportive, Îngrijiri Comunitare Voluntari are peste precum şi prevederile Regulamentului programe ce au reuşit să implice un 50 de persoane, de toate vârstele, care de Organizare si Funcţionare a Direcţiei număr mare de cetăţeni ai oraşului desfăşoară periodic diverse activităţi în Voluntari. cadrul acestui program de voluntariat.

54 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Voluntarii au participat de-a lungul mare de solicitări de ajutor, sub diferite - Piaţa Pipera anilor la organizarea Zilelor Oraşului forme, ce vin din partea populaţiei. - Piaţa Gheaţa, a cărei Voluntari, Zilei Armatei, pelerinajelor modernizare s-a finalizat în anuale la moaştele Sfintei Parascheva, a Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, primăvara anului 2004. hramurilor ce s-au ţinut la Catedrala coroborată cu gradul de sărăcie ridicat „Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim”, ce caracterizează populaţie vârstnică Pe teritoriul oraşului se regăsesc mai cu ajutorul acestor persoane s-au din oraşul Voluntari sunt două dintre multe unităţi de distribuţie angro, cele organizat numeroase campanii de principalele aspecte ce explică cererea mai importante fiind: Hermes Pharma ecologizare a mai multor zone de mare de servicii de asistenţă socială SA, IMECO SA, MED’97Import-Export agrement din oraşul Voluntari şi a specializată. SRL. multor alte evenimente unde, aceşti Voluntari pentru Voluntari, şi-au pus la În anul 2010 în oraşul Voluntari erau 75 În oraşul Voluntari funcţionează şi dispoziţie timpul, cunoştinţele şi de dosare pentru ajutor social, un magazinul Jolie Ville Mall care este devotamentul faţă de oraş, în folosul număr de 127 asistenţi personali şi 919 situat în apropierea Grădinii Zoologice semenilor lor, al vecinilor şi al tuturor persoane care au beneficiat de ajutorul din Băneasa şi se întinde pe o suprafaţă celorlalţi cetăţeni ce s-au bucurat de de stat pentru încălzirea locuinţei. de 12.000 mp, oferind o gamă variată de aceste evenimente. produse alimentare şi nealimentare, într-o structură diferită de celelalte Scopul acestor programe este ca Pieţe şi facilităţi pentru tipuri de hipermarketuri din capitală, întreaga comunitate să participe şi să se comerţ structurate pe raioane mari, tip hală. implice activ în viaţa oraşului Voluntari, Oraşul Voluntari s-a format şi dezvoltat Raioanele de la Jolie Ville Mall sunt mici, prin crearea unei relaţii eficiente între într-o regiune naturală complexă, la specializate pe feluri de produse, şi cetăţenii oraşului Voluntari şi intersecţia unor vechi drumuri instalate într-o combinaţie reuşită pe autorităţile locale. comerciale şi de comunicaţii care suprafeţe mici, ceea ce dă sentimentul asigurau şi continuă să asigure unei apropieri aparte faţă de clienţi. În domeniul protecţiei persoanelor în permanente şi multiple legături între Jolie Ville Mall deţine în apropiere şi un vârstă, unul din proiectele de anvergură Capitala Bucureşti şi restul ţării. parking auto cu o capacitate de 350 ale Primăriei Voluntar îşi propune autoturisme. modernizarea şi utilarea centrului de Pe raza oraşului îşi desfăşoară servicii comunitare / cămin de activitatea centre comerciale de Oraşul Voluntari este principalul bătrâni multifuncţional, care să ofere prestigiu, cum ar fi: METRO, Praktiker, beneficiar al acestui centru, având în servicii complexe de îngrijire şi suport Orient, Doraly, Pro Confort, Flora care vedere că în perimetrul localităţii nu emoţional pentru persoanelor vârstnice. prin apariţia lor au creat noi locuri de exista nici o activitate comercială de un În acest sens în anul 2010 a fost depus muncă pentru locuitorii oraşului. asemenea tip, care să corespundă pentru evaluare proiectul vizând standardelor europene. modernizarea azilului prin accesarea În Voluntari funcţionează peste 2.700 fondurilor europene. agenţi economici din cei aproximativ Siguranţa şi ordinea publică 3.100 înregistraţi. Diferenţa o reprezintă Necesitatea de la care porneşte iniţiativa agenţii economici cu activitate temporar În anul 2005 Hotărârii Consiliului Local acestui proiect, în afara de aceea a întreruptă, societăţile comerciale în Nr.142 din 15.09.2005 în oraşul modernizării şi utilarea centrului de stare de faliment, de reorganizare Voluntari a fost înfiinţat şi funcţionează servicii comunitare, este dată de judiciară, în lichidare sau dizolvare. Poliţia Comunitară. incapacitatea Direcţiei de Asistenţă În oraşul Voluntari funcţionează un Socială Voluntari de a face faţă, doar în număr de 3 pieţe: Poliţia Comunitară reprezintă acea baza infrastructurii existente, numărului - Piaţa Tudor Vladimirescu structură specializată a statului Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 55

compusă din funcţionari publici şi personal contractual, care desfăşoară o activitate profesională în folosul Evoluţia ratei criminalităţii în judeţul Ilfov 300 comunităţii locale, pentru asigurarea 247 ordinii şi liniştii publice, pazei şi 250 213 protecţiei obiectivelor de interes public, 179 local şi privat de pe raza sa de 200 competenţă, acţionând în sprijinul 150 107 instituţiilor statului, conform legii. 81 100 70

Poliţia Comunitară a oraşului Voluntari 50 este organizată şi structurată ca Serviciu 0 Public în cadrul aparatului propriu de 2004 2005 2006 2007 2008 2009 specialitate a consiliului local, condusă de director Executiv. Personalul Poliţiei Sursa: INS, Baza de Date TEMPO Comunitare Voluntari este format din funcţionari publici şi personal Evoluţia infracţiunilor cercetate de poliţie în Regiunea BUCURESTI - ILFOV contractual. 35.000 30.000 În anul 2010, de la 137 de angajaţi, în 31.460 32.595 31.039 29.997 conformitate cu prevederile O.U.G. 25.000 63/2010 în cadrul Serviciului Public 20.000 21.050 Poliţia Comunitară, au rămas 34 de 15.000 20.365 salariaţi, astfel: 50 au fost transferaţi în 10.000 cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Voluntari, 1 persoană a demisionat, 5.000 restul 52 de posturi fiind restructurate, 0 iar salariaţii care le ocupau au beneficiat 2004 2005 2006 2007 2008 2009 de ajutor de şomaj. Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Infracţionalitatea la nivelul oraşului Evoluţia persoanelor condamnate definitiv de instanţele prezintă aceleaşi caracteristici ca şi judecătoreşti în judeţul Ilfov infracţionalitatea la nivel de judeţ, însă 800 691 diferă numărul de infracţiuni. 700 605 600 515 Ponderea infracţionala o deţine furtul 500 din autoturisme, însă tâlhăriile 400 316 253 constituie infracţiuni care nu sunt 300 213 totdeauna raportate, infracţiunile 200 înscriindu-se în contextul general al 100 criminalităţii din oraş. 0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 Există şi numeroase agresiuni care scad calitatea vieţii de zi cu zi însă care nu Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

56 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

sunt raportate la organele competente. - Lipsa unui iluminat stradal adecvat În urma analizei realizate de Poliţia Principalele zone în care au loc astfel de şi a monitorizării traficului prin Oraşului Voluntari, au fost identificate evenimente sunt: vecinătăţile şcolilor, sisteme de supraveghere pe câteva zone unde infracţionalitatea baruri, intersecţii, parcuri. principalele artere rutiere; cunoaşte un grad mai ridicat, astfel: - Manifestarea unor lipsuri de ordin - Furturi din locuinţe: zona cartierelor Situaţia infracţionalităţii în Oraşul tehnic cu privire la dotarea poliţiei. rezidenţiale din Pipera situate în Voluntari, conform informaţiilor perimetrul Str. Erou Iancu Nicolae - furnizate de Poliţia Oraşului Voluntari, Şos. Pipera-Tunari - Drumul se prezintă astfel: Potcoavei - Emil Racoviţă;

Situaţia infracţiunilor la nivelul oraşului Figură 8 Harta infracţiunilor în judeţul Ilfov Voluntari, 2006-2008 Indicatori 2006 2007 2008 Infracțiuni - total, 1.050 994 1.34 din care: 3 Judiciare 543 520 694 Infracțiuni contra 500 516 630 patrimoniului Furturi 296 340 405 Distrugere 75 85 128 Infracţiuni contra 370 309 425 persoanei Loviri sau alte 143 103 159 violenţe

Ca principale cauze ale evoluţiei ascendente a situaţiei criminalităţii sesizate pe raza oraşului Voluntari: - Efectivul redus de cadre de poliţie comparativ cu întinderea razei de competenţă teritorială şi numărul persoanelor care locuiesc legal în aceasta zonă, rezidenţi, persoane aflate in tranzit, muncitori sezonieri şi comunităţile de cetăţeni străini (chinezi, arabi, turci); - Deprecierea calităţii vieţii populaţiei pe fondul acutizării recesiunii economico-financiare şi a numărului mare de disponibilizări, prin reducerea activităţii unor societăţi comerciale; Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 57

Din analiza datelor statistice la Începând cu anul 2006 şi până în - Furturi din autovehicule: B-dul nivelul judeţului Ilfov şi a Regiunii prezent are ca obiect principal de Voluntari, Sos. Pipera-Tunari, Str. Bucureşti-Ilfov se constată o rată a activitate transporturile urbane, Erou Iancu Nicolae, precum şi infracţionalităţii şi un număr al suburbane şi metropolitane de călători. parcările din marile aglomeraţii infracţiunilor cercetate de poliţie la Aceasta activitate a fost concesionată de comerciale; nivelul regiunii relativ constante, în către Consiliul Local Voluntari – - Furturi din societăţi comerciale: timp ce rata criminalităţii şi evoluţia Primăria Oraşului Voluntari, în calitate unităţile comerciale de distribuţie persoanelor condamnate definitiv de de concedent către SC Serviciul situate pe DN 2 Bucureşti - Urziceni; instanţele judecătoreşti din judeţul Transport Voluntari S.R.L în calitate de - Accidente rutiere: DN 2 - segmentul Ilfov se află pe un trend concesionar, în baza unui contract de Pod „Europa" - Pod Afumaţi, B-dul descrescător. concesiune. SC Serviciul Transport Eroilor, B-dul Pipera - acestea fiind Voluntari S.R.L. – deţine o flotă de 20 principalele căi înspre şi dinspre Serviciile de transport local sunt autobuze BMC SCB 215 şi o flotă de 4 Municipiul Bucureşti, cu o capacitate realizate prin SC Serviciul Transport autocare MAN LION’S COACH prin care redusă de preluare a traficului, fapt Voluntari S.R.L., societate înfiinţată în desfăşoară activităţi de transport pe ce determină crearea de ambuteiaje, baza Hotărârii Consiliului Local baza de grafic. iluminare şi semnalizare rutieră Voluntari nr. 16 din 14.05.2002. redusă.

Figură 9 Harta liniilor de transport RATB

Intervalul de Nr. Capacitate succedare (min. Linii de transport oraş Voluntari crt. (locuri) de trecere prin staţie) Linia 153 Ferma Voluntari - 4.45-23.00 1 Republica S.A. 70 10 min. Linia 155 Centura CFR Voluntari – 4.30-23.00 2 Institutul Oncologic 70 17 min. Linia 167 B-dul Lacul Tei – I.P.R.S. 5.30-22.30 3 Băneasa 70 30 min. Linia 1 str. Pompiliu Ștefu (cartierul 5.50-20.30 4 N. Bălcescu) – B-dul Lacul Tei (cartier d-na Ghica) 70 30 min.

58 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Iluminat public Spaţii verzi şi amenajare acest proiect se urmăreşte înfiinţarea urbană unui parc în Oraşul Voluntari prin amenajarea terenului din jurul Localitatea este alimentată cu energie Catedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cu electrică din Sistemul Energetic Naţional Conform bazei de date statistice TEMPO plantaţii de arbuşti şi amenajarea unor prin intermediul unei reţele de suprafaţa spaţiilor verzi în anul 2009 în zone în scopuri recreative atât pentru distribuţie de medie tensiune. Reţeaua oraşul Voluntari era de 4 ha ceea ce adulţi cât şi pentru copii.Proiectul a fost de medie şi joasă tensiune este aeriană. înseamnă 1,21 mp spaţii verzi/locuitor. realizat ca pentru îndeplinirea

Acest indicator se situează cu mult sub obiectivelor pe care administraţia locala În perioada 2006-2009 au fost realizate media de la nivelul judeţului Ilfov de şi le-a propus şi anume: lucrări de întreţinere, reparaţii, 8,23 mp spaţii verzi/locuitor. - îmbunătăţirea calităţii mediului, extindere si modernizare a reţelei prin reducerea poluării şi electrice/iluminatului public. În medie, fiecare locuitor de municipii îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;

din România beneficiază de 9,6 mp de - conservarea resurselor de apă, În condiţiile dezvoltării imobiliare a spaţiu verde, în condiţiile în care norma combaterea eroziunii solurilor şi a oraşului din perioada 2005-2009 minimă impusă de Uniunea Europeană alunecărilor de teren; numărul de autorizaţii de branşare la este de 26 mp/locuitor. - amortizarea zgomotelor urbane; curent electric a cunoscut o creştere - armonizarea peisajelor antropice cu continuă. În toată această perioadă În acest context Primăria oraşului cele naturale; modernizarea a constat în înlocuirea Voluntari a iniţiat Proiectul “Amenajare - îmbunătăţirea aspectului estetic şi corpurilor de iluminat defecte şi a Parc în Oraşul Voluntari” , care a fost arhitectural al localităţii; reţelelor dezafectate, intervenţii care depus pentru finanţare prin Programul - crearea unui cadru adecvat din păcate nu au acoperit decât o mică Naţional de îmbunătăţire a calităţii practicării sportului, turismului şi parte a suprafeţei oraşului. Tipul de mediului prin realizarea de spaţii verzi activităţilor recreative. reţea este in proporţie de 100% de tip în localităţi. LEA, stâlpii fiind uneori depăşiţi de încărcătura pe care o suportă. Prin

Comparaţie suprafaţa spaţiilor verzi/locuitor Reţelele au un grad de uzură ridicat şi oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România(mp) necesită înlocuirea reţelelor de

distribuţie publică şi a posturilor de 19 17,4 transformare care funcţionează la 17 tensiunea de 10 KV cu reţele de 20 KV. 15 Schimbarea tensiunii este cu atât mai 13 necesară cu cât reţeaua actuală este 11 aproape de saturaţie din punct de 9 8,23 vedere al capacităţii de distribuţie. 7 Această acţiune presupune pe lângă 5

înlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cu 3 1,21 cabluri de 20 KV şi înlocuirea 1 echipamentelor din posturile de oraș Voluntari judeţ Ilfov România transformare cu echipamente de 20 KV (introducere posturi 20/0,4 KV tip RMU cu izolaţie în SF6 sau vid).

Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 59

Proiectul prevede plantarea în parc a - Servicii de colectare a reziduurilor acoperire a populaţiei cu servicii de 176 de arbori şi arbuşti, care vor asigura industriale, a pământului, a ierbii salubritate era de 46,3%. dezvoltarea şi unitatea compoziţională rezultată în urma tăierii şi a pe termen lung al parcului. Spaţiul de gunoiului menajer; La nivelul judeţului Ilfov, conform joacă va fi parţial înierbat, iar aparatele - Servicii de tuns iarba şi gazonat Raportului privind starea factorilor de de joacă vor fi montate în fundaţii din suprafeţe; mediu Regiunea Bucureşti-Ilfov 2009, beton pentru a asigura stabilitatea peste - Udat spatii verzi; cantitatea de deşeuri nepericuloase care va fi aşternut un pat de nisip fin de - Văruit (alei, borduri, pomi); generate pe cap de locuitor în anul 2009 minimum 20 cum grosime care să - Plantat pomi ornamentali, flori; este de 269,92 kg/an. În comparaţie cu prevină accidentarea copiilor. Sistemul anul precedent, cantitatea de deşeuri a - Servicii de dezinsecţie, deratizare, de irigaţii va fi automat. Se vor instala şi crescut cu peste 10%. dezinfecţie; recipienţi pentru colectarea deşeurilor - Servicii de deszăpezire, îndepărtarea recuperabile. zăpezii şi preîntâmpinarea formării Gradul de acoperire a populaţiei

poleiului şi a gheţii. cu servicii de salubritate în anul Proiectul a fost aprobat la finanţare prin 2010 Hotărârea de Guvern nr S.C. ECOVOL S.A. este constituită în anul 110/17.02.2011 privind aprobarea 2007 în baza Hotărârii Consiliului Local proiectelor selectate în sesiunea 21 Voluntari nr. 13 din 19.02.2007 şi septembrie 2009-12 octombrie 2009 şi Hotărârea Asociatului Unic al Serviciului a finanţării acestora, în cadrul de Transport Voluntari SRL (fostă SC Programului naţional de îmbunătăţire a Salubritate, Apă şi Canal Voluntari SRL) calităţii mediului prin realizarea de nr. 1/2007. 46% spaţii verzi în localităţi şi are un buget de 1.651.034 lei, din care din bugetul În anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751 local al Primăriei Voluntari suma de persoane fizice şi 887 persoane juridice 151.034 lei. Proiectul va fi finalizat până erau deservite de servicii de salubritate. la sfârşitul anului 2011. Aceasta înseamnă că gradul de

Sursa: Raportul Primarului 2010 Servicii de salubritate şi managementul deşeurilor Evoluţia cantităţii de deşeuri nepericuloase în judeţul Ilfov, în perioada 2002-2009 În oraşul Voluntari serviciile de - kg/loc/an - salubritate şi managementul deşeurilor 275,6 275,35 sunt asigurate de S.C. ECOVOL S.A. între 300 243,38 269,92 serviciile furnizate de această societate 221,79 250 275,75 se numără: 200 - Servicii de colectare selectivă a 222,07 150 212,95 deşeurilor (PET/folie/plastic, hârtie/carton, sticlă); 100 - Servicii de măturat mecanizat şi 50 manual; 0 - Servicii ridicări gunoi menajeri, moloz, iarbă; 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu Regiunea Bucureşti Ilfov 2009

60 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

face o colectare selectivă, deşeurile Pregătirea în învăţământul primar şi SC ECOVOL SA îşi propune mai multe fiind predate pentru valorificare la gimnazial se realizează prin obiective şi măsuri pentru perioada agenţi economici specializaţi în astfel de intermediul unui număr de 3 şcoli care următoare, precum: activităţi. beneficiază de dotarea necesară - Dotarea serviciului DERATIZARE desfăşurării în condiţii optime a DEZINSECŢIE DEZINFECŢIE cu procesului educativ, de remarcat fiind echipamente performante pentru Învăţământ – Cultură laboratoarele de fizică, chimie, biologie, combaterea dăunătorilor în Oraşul limba română şi limbi străine. Voluntari. Formele de învăţământ organizate în - Construcţia şi utilarea unei rampe unităţi distincte pe teritoriul oraşului În anul 2010 toate cele trei şcoli de stat de transfer ecologic ce va avea ca sunt multifuncţionale, începând de la din oraşul Voluntari au beneficiat de obiect de activitate sortarea învăţământul pregătitor până la dotări care au contribuit la crearea de materialelor reciclabile (PET, folie, învăţământul liceal. condiţii moderne si care vor face lecţiile plastic, hârtie, metal, sticlă); mai atractive şi mai uşor de accesat de - Conservarea, protejarea şi către elevi dar şi de către părinţi. Învăţământul preşcolar asigură extinderea fondului vegetal pregătirea unui număr de 1.000 de Dotările au constat în mobilier nou, existent; copii, prin o grădiniţă cu program televizor, PC, DVD şi radio-casetofon în - Dezvoltarea şi amenajarea săptămânal, o grădiniţă cu program fiecare sală de clasă şi un proiector spaţiilor publice în strânsă prelungit, două unităţi cu program mobil la nivelul fiecărei şcoli. Aceste concordanţă cu necesităţile normal, două creşe. dotări vor permite vizualizarea de filme comunităţilor locale şi protecţia - Grădiniţa cu program prelungit; documentare şi lecţii virtuale. sănătăţii publice, desfăşurate de - Grădiniţa cu program săptămânal; alte autorităţi publice; - Grădiniţa cu program normal nr. 1; Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1, - Achiziţionarea de utilaje - Grădiniţa cu program normal nr. 2; Capacitate: 1.500 elevi. Această şcoală performante pentru colectare şi - Creşa Prichindel 1; beneficiază de implicarea Primăriei în transport deşeuri (autogunoiere - Creşa Prichindel 2. realizarea unui Centru de Resurse, — 2 buc şi autobasculantă — 1 care are ca buc) şi achiziţionarea de utilaje performante pentru deszăpezire( Evoluţia numărului de laboratoare școlare în orașul Voluntari și utilaj multifuncţional dotat cu judeţul Ilfov cisternă, lamă şi sărăriţă). 250

200 Conform Raportului privind starea 200 196

factorilor de mediu Regiunea Bucureşti- 161 159 Ilfov 2009, în judeţul Ilfov se practică 150 145 colectarea deşeurilor municipale „la 121 grămadă” din cauza stării precare a infrastructurii de transport rutier în 100 oraşele şi comunele judeţului. În

Voluntari există un proiect pilot de 50

9

8

7 7

colectare selectivă a deşeurilor de 7 5 ambalaje – colectare sticle PET- 0 desfăşurat de SC Urban SA ca urmare a 2004 2005 2006 2007 2008 2009 unui proiect ce se desfăşoară începând cu anul 2004. La agenţii economici se oraș Voluntari Judeţ Ilfov Sursa: INS, Baza de Date TEMPO Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 61

obiective perfecţionarea şi formarea nivel liceal. În cartierul Pipera se afla Twain" şi Grădiniţa "Aricel", Grădiniţa continuă a cadrelor didactice din centrul instituţii de învăţământ private: Butterfly, Grădiniţa Tinkerbell, metodic Voluntari prin accesul la American International School of Grădiniţa Mark Twain, Grădiniţa materiale specifice şi prin organizarea , British School of Bucharest, Germană Hermann Oberth. în acest cadru a unor cursuri pe Liceul Internaţional bilingv "Mark Educaţia şi învăţământul voluntărean problematică de actualitate. Un alt reprezintă probabil cel mai puterinc aspect important al activităţii acestui potenţial de dezvoltare locală. centru este instrumentarea elevilor Construirea unei reţele de Centre de şcolii cu elemente de bază în domeniul operării pe computer în urma Evoluţia numărului de elevi inscrişi în învăţământul organizării cursurilor opţionale de preuniversitar în oraşul Voluntari 2.754 informatică. 2.800 2.659 2.700 Datorită numărului mare de elevi şi a 2.562 spaţiului insuficient pentru asigurarea 2.600 2.540 2.463 condiţiilor necesare pentru buna 2.500 desfăşurare a procesului educaţional, 2.397 pentru realizarea acestui centru s-a 2.400 adaptat o sală de cursuri, asigurându-se 2.300 dotările atât materiale, cât şi a bazei de date necesare. 2.200 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2, Capacitate: 500 elevi. Această şcoală a beneficiat în cursul anului 2002 de Sursa: Baza de Date TEMPO lucrări de amenajare a spaţiului de desfăşurare activităţilor sportive. Structura personalului didactic pe niveluri de educaţie în oraşul Voluntari , în anul 2009 Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3, Capacitate: 300 elevi. Aceasta are o Învăţământ preşcolar tradiţie de peste 111 ani în asigurarea 16,7% unei pregătiri calitative a copiilor. A funcţionat iniţial ca şcoală primară, apoi Învăţământ Învăţământ primar prin generalizarea învăţământului de 7 profesional şi de (inclusiv Învăţământul ucenici 1,7% special) ani, 8 ani şi 10 ani, numărul elevilor Învăţământ liceal 27,2% ajungând în anul 1985 la 500. În anul 10,0% şcolar 2001-2002 a fost un an de debut în activitatea de iniţiere a cadrelor didactice şi a elevilor în tainele informaticii.

Învăţământul liceal este reprezentat Învăţământ gimnazial prin Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu" (inclusiv Învăţământul Sursa : Baza de date TEMPO aflat în subordinea Consiliului Judeţean special) 44,4% Ilfov, instituţie ce asigură pregătirea la Dezvoltare Comunitară focalizată în

62 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

jurul instituţiilor de învăţământ Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie reprezintă una dintre preocupările în oraşul Voluntari Primăriei Voluntari. Aceste unităţi de 2.500 învăţământ sunt dotate, la nivelul anului 2009, cu 69 de săli de clasă şi cabinete

2.000 2.376

2.331

2.327

2.297 2.276 şcolare, 9 laboratoare şcolare, 2 ateliere 2.253 şcolare, 3 săli de gimnastică, 5 terenuri de sport şi 148 PC-uri, conform datelor 1.500 furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov.

1.000

1.218

1.176 1.168

Distribuţia elevilor înscrişi pe niveluri 1.156 1.105 de educaţie în oraşul Voluntari 1.082 500 377

evidenţiază că elevii înscrişi în

182

146

137

118

113

99

89

82

67

55

50

1.113 1.141 1.171 1.171 1.151 învăţământul primar şi gimnazial au o 1.208 pondere de 27,71% din total. 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Ponderea cea mai mare a personalului didactic din oraşul Voluntari este în Elevi inscrişi în învăţământul primar si gimnazial (inclusiv învăţământul special) învăţământul gimnazial (44,4%). Elevi inscrişi în învăţământul primar (inclusiv învăţământul Sursa: INS, Baza special) de Date TEMPO Elevi inscrişi în învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământul S-a constatat că în oraşul Voluntari nu special) funcţionează nici o bibliotecă, în timp ce Elevi inscrişi în învăţământul liceal în judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009 Elevi inscrişi în învăţământul profesional şi de ucenici un număr de 110 biblioteci, din care 3 erau municipal sau orăşeneşti.

Indicatori comparativi privind educaţia Indicatori comparativi privind educaţia oraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(2) oraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(1) 46 1.601 39,91 1.377 41 1.401 36 32,80 34,02 1.201 31 1.001 918,00 874,37 26 19 18,61 19,1 801 684,10 659,12 21 17,4 14,87 601 16 12,27

401 11

15,3

900,19 15,55

131,14 6 14,18 162,18

201 167,61 550,80 532,08 1 1 344,25 Voluntari Ilfov România Voluntari Ilfov România Numărul copiilor preşcolari care revin la un cadru didactic * Elevi care revin la un atelier şcolar * Numărul elevilor care revin la un cadru didactic * Elevi care revin la un laborator şcolar * Elevi care revin la o sală de clasă * Elevi care revin la o sală de gimnastică * Elevi care revin la un PC * Elevi care revin la un teren de sport * Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 63

Indicatori învăţământ (2009) Voluntari Ilfov România Numărul elevilor care revin la un cadru didactic 15,3 14,18 15,55 Elevi care revin la o sală de clasă 39,91 32,80 34,02 Elevi care revin la un atelier şcolar 1.377 131,14 659,12 Elevi care revin la un laborator şcolar 344,25 167,61 162,18 Elevi care revin la un PC 18,61 14,87 12,27 Elevi care revin la o sală de gimnastică 918,00 684,10 874,37 Elevi care revin la un teren de sport 550,80 532,08 900,19

Centralizator date statistice educație Voluntari 2007 2008 2009 Populaţia şcolară 2.397 2.540 2.754 Personalul didactic 177 162 180 Laboratoare şcolare 7 9 8 Săli de clasă şi cabinete şcolare 59 69 69 Săli de gimnastică 3 3 3 Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară 7,38% 6,38% 6,54% Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare 40,63 36,81 39,91 Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile de sport 799 847 918 Număr PC-uri 76 125 148

64 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Monumente istorice Declararea ca monument istoric a Dezvelirea monumentului a avut loc în acestui obiectiv religios a permis data de 28.11.2008, cu ocazia celebrării încadrarea Bisericii Sf. Ilie în circuitul a 90 de ani de la Marea Unire de la 1 Pe teritoriul localităţii Voluntari există cultural judeţean şi naţional. decembrie 1918, în localitatea Voluntari. un monument istoric, localizat în Localitatea Voluntari a luat fiinţă prin cartierul Pipera, reprezentat prin La 9 septembrie 2006, a avut loc în împroprietărirea voluntarilor ardeleni Biserica Sf. Ilie. oraşul Voluntari inaugurarea “Parcului prin legea din 1921. Nucleul l-a

Central Gheaţă” şi dezvelirea reprezentat parcelarea denumită Primele mărturii directe privind viaţa monumentului “Eroilor Voluntari”. “Cetatea Voluntărească“. În preajma spirituală a acestui cartier datează din celui de-al doilea război mondial secolul al XVIII-lea, când este atestată În legătură cu simbolistica localitatea a fost extinsă prin parcelarea existenţa unui schit de călugări şi a unei monumentului, primarul oraşului a Olaniţa, o parcelare de mai mici biserici de lemn. precizat: „acest monument o reprezintă dimensiuni, parţial adiacentă primei, de

pe Fecioara Maria care l-a coborât pe formă alungită, având ca direcţie Din mărturiile localnicilor, schitul de Iisus de pe cruce după ce a fost răstignit, principală şoseaua spre Afumaţi. călugări din Pipera a intrat în zestrea sau ar putea fi interpretat ca domniţei Raliţa, fiica clucerului Iordache reprezentând o mamă căreia i s-a întors Creţulescu (mort în 1874). Cultura fiul de pe front şi-i moară în braţe“.

Mărturie culturală fascinantă, pictura Oferta ecleziastică complexă de pe Monumentul “Voluntarilor Ardeleni” frescă a pereţilor bisericii, a fost teritoriul localităţii Voluntari aduce o este dedicat Voluntarilor ardeleni care realizată de un pictor anonim, nefiind varietate a manifestărilor spirituale ca au luptat în primul război mondial menţionat nici anul realizării. efect direct al toleranţei religioase. Pe pentru reîntregirea neamului românesc. teritoriul oraşului există 5 biserici

Figură 11 Biserica Voluntari Figură 10 Biserica Sf. Ilie Pipera Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 65

ortodoxe, o biserică catolică, o biserică bătrâni care va primi cca. 100 persoane. scopul de a le îmbunătăţi calităţile penticostală, o biserică creştină baptistă Dorinţa administratorului, părintele sportive şi mai ales pentru dorinţa de a şi o biserică adventistă de ziua a 7-a. Belisario Lazzarin, este de a realiza o face sport de performanţă. Bisericile ortodoxe concentrează clinică dotată cu aparatură şi tehnologie majoritatea credincioşilor, opţiunile de ultimă generaţie. În oraşul Voluntari există o singură sală religioase liber exprimate ale acestora de sport, Sala „Andreea Isărescu” din fiind expresia a peste 80% din Istoria bisericii ortodoxe din cartierul strada Tudor Vladimirescu. populaţie. Pipera menţionează existenţa a două lăcaşe de cult, unul datând din secolul al În cartierul Nicolae Bălcescu se va Biserica Ortodoxă din zona numită XVII-lea, declarat monument istoric, iar construi o nouă sală de sport cu o Negropontes, situată în strada Jiului, a cel de-al doilea fiind o construcţie capacitate de 2000 de locuri care va fost construită abia în anul 1971 pe recentă, îmbinând caracteristicile cuprinde două terenuri de minifotbal locul donat de un fost locuitor al arhitecturii moderne cu tradiţia creştină (cu dimensiunea de 40×20 ml), un teren oraşului. Acţiunile cu valoare religioasă respectată de secole pe acest teritoriu. multifuncţional de baschet, handbal, se desfăşurau până în acest moment în volei şi, tot acolo, se va regăsi şi condiţii improvizate, într-o structură Primele mărturii directe privind viaţa patinoarul cu suprafaţă sintetică. arhitectonică obişnuită, având ca spirituală a acestui cartier datează din destinaţie iniţială un cadru locuibil. În secolul al XVIII-lea, când este atestată Lângă sala de sport nou construită se va cele două camere în care s-a amenajat existenţa unui schit de călugări şi a unei realiza şi un teren de fotbal cu locul de rugăciune şi reculegere şi-a biserici de lemn. dimensiunea de 60×30 ml, în aer liber, desfăşurat activitatea părintele Pavel, cu capacitatea de 800-1000 de locuri. promotorul spiritual al acestei zone. Casa de Cultură Voluntari, înfiinţată în Ridicarea unei construcţii adecvate anul 2005 îşi propune să contribuie la activităţilor specifice vieţii spirituale s-a educarea şi formarea copiilor, tinerilor Cercetare-dezvoltare făcut prin efortul direct al locuitorilor, şi adulţilor prin mijloace specifice care şi-au dovedit priceperea în domeniului cultural artistic şi ale În oraşul Voluntari funcţionează activitatea practică. educaţiei non-formale. Principalul Institutul de Microtehnologie care a obiect de activitate al Casei de Cultură fost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern în Toleranţa religioasă se manifestă prin din Voluntari îl constituie organizarea iulie 1993, ca unitate de cercetare în ridicarea de lăcaşuri de cult care acţiunilor cultural-artistice, educative, subordinea Ministerului Educaţiei şi promovează valori spirituale diferite de informare şi de divertisment. Cercetării. Din anul 1996 a devenit faţă de cele tradiţionale ortodoxe. Astfel, Institut National, prin fuziunea cu ICCE pe teritoriul oraşului funcţionează Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari (Institutul de Cercetări pentru Centrul Catolic "Opera Părintelui are legitimaţi în prezent un număr de Componente Electronice). In perioada Orione", deschis din anul 1998 şi având 553 sportivi, pe diferite ramuri sportive 2000-2003, Institutul a devenit vizibil la ca destinaţie persoanele aflate în cum ar fi: Karate, Box, Hochei pe Iarbă, nivel naţional, prin participarea in dificultate, cu handicap sau sărace. Tenis de Masă, Handbal, Şah, Volei, programe naţionale de cercetare, iar Acestea beneficiază de condiţii moderne Fotbal, Lupte. Sportivii Clubului au începând cu 2004 s-a implicat intens la de cazare, constând în apartamente cu participat la diverse campionate şi nivel internaţional, prin participarea cu una, două sau trei camere, dotate cu competiţii naţionale şi internaţionale în succes la programele-cadru de cercetare baie proprie. Personalul este format din urma cărora şi-au îmbunătăţit ale Comisiei Europene (PC 6 si PC 7). În 2 preoţi şi un călugăr. În prezent, în performanţele şi palmaresul. 2007 a fost aprobata finanţarea centru sunt cazate 30 de bătrâne şi 11 propunerii de centru de excelenţă fete orfane. S-au început lucrările de Toate aceste evenimente se realizează pentru două laboratoare din IMT construire a unui pavilion pentru pentru copiii din oraşul Voluntari cu (proiectul MIMOMEMS) din REGPOT.

66 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Principalele direcţii de dezvoltare ale SPF - libere de germeni patogeni Apărut iniţial ca Laboratorul de virusuri centrului sunt: cercetare avansată în specifici - unice în sud estul Europei şi al tumorale aviare care producea vaccinul domeniul microsistemelor, cooperare în 34 de depozite în toată ţara este cel mai contra bolii Marek, acesta a devenit cercetarea fundamental din fizică, mare producător şi distribuitor de profil ulterior CCBPAM (Centrul de Cercetări chimie şi biologie, utilizând tehnici de din România. şi Biopreparate pentru Păsări şi Animale microsistem; cercetare aplicativă precompetitivă în domeniul micro- ingineriei; dezvoltări tehnologice în domeniul micro-fabricaţiei, cu aplicaţii Evoluţia salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în în electronica, electrotehnică, optică, judeţul Ilfov mecanică fină, tehnică spaţială şi 9.000 nucleară,biotehnologii etc.; cercetare 8.000 aplicativă cu caracter precompetitiv în

domeniul microtehnologiilor şi 7.000

7.738 7.597

6.000 7.505

microsistemelor; realizare de modele 7.219 experimentale, standuri de testare şi 5.000 6.882

omologare, echipamente experimentale 4.000 5.858

5.734 5.569

de caracterizare si fabricaţie a 5.041 4.879

3.000 4.862

4.270 1.770

produselor din domeniul de activitate, 1.621

1.584

1.579 1.478 2.000 1.453 standuri demonstrative; elaborare de 1.000 studii şi desfăşurare de cercetări aplicative în vederea restructurării, 0 retehnologizării şi modernizării unor 2004 2005 2006 2007 2008 2009 ramuri si sectoare de activitate. Cercetători Tehnicieni şi asimilaţi Alte categorii de salariaţi Sursa: INS, Baza de Date TEMPO Evoluţia numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare în judeţul llfov evidenţiază o scădere Evoluţia cheltuielilor totale din activitatea de uşoară(10,8%) în anul 2009 faţă de anul 2004. cercetare-dezvoltare în judeţul Ilfov(mii lei) 1.000.000 În acelaşi timp, cheltuielile din 900.000 947.327 activitatea de cercetare-dezvoltare se 800.000 află în ultimii ani pe un trend ascendent, 700.000 după o scădere de 9,35 ori în anul 2005. 600.000 500.000 374.717 De asemenea, pe teritoriul oraşului 400.000 288.781 298.639 Voluntari funcţionează şi Centru de 300.000 225.128 cercetare şi producţie de 200.000 101.316 biopreparate şi medicamente de uz 100.000 veterinar în cadrul companiei ROMVAC 0 COMPANY S.A., producător a peste 230 de vaccinuri şi medicamente pentru 2004 2005 2006 2007 2008 2009 toate speciile de animale, deţinătorul Sursa: INS, Baza de Date TEMPO unei ferme pentru creşterea pasărilor Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 67

Mici) şi până în 1989 a asigurat toate Servicii de sănătate În oraşul Voluntari există de asemenea, vaccinurile necesare marilor avicole, şi o clinică particulară de medicină fermelor de iepuri şi caniselor, naturistă numită "Naturalia", clinică Conform evidenţelor Casei Naţionale de producând anual zeci de milioane de foarte căutată mai ales de cei din ţară. Asigurări de Sănătate Ilfov, în anul 2010 doze. În decembrie 1990, unitatea s-a în oraşul Voluntari funcţionau un număr desprins de Institutul Pasteur căpătând Indicatorii medici-sector public la de 7 farmacii, 1 furnizor de servicii de statutul de persoană juridică: S.C. 10.000 locuitori, paturi la 10.000 îngrijiri medicale la domiciliu, un număr ROMVAC COMPANY S.A. Voluntari. locuitori şi personal mediu sanitar- de 10 medici de familie, 3 medici sector public la 10.000 locuitori se stomatologi şi 2 furnizori de servicii încadrează mult sub nivelul judeţean şi Specialiştii companiei au început medicale paraclinice. naţional. cercetările pentru lărgirea gamei de produse biologice care să se adreseze S-a constatat că există un număr de 18 La un medic revin 486 locuitori, la un unor specii noi de animale (bovine, paturi în spitale, valoare relativ stomatolog 1.574. suine, ovine), dar şi pentru începerea constantă în ultimii ani. producţiei de medicamente. Astfel, În anul 2010 în luna noiembrie, a fost colectivul companiei ROMVAC, compus Structura personalului medico-sanitar inaugurat Centrului “Sfântul Serafim de din 372 de salariaţi - dintre care 4 pe categorii şi forme de proprietate Sarov”. Misiunea centrului este de a doctori în medicină, 15 cercetători evidenţiază că medicii şi stomatologii oferi servicii de terapie, consiliere şi ştiinţifici atestaţi şi 78 de angajaţi cu sunt preponderant cu capital privat, iar evaluare a copiilor cu probleme de studii superioare, a reuşit elaborarea personalul sanitar mediu lucrează sănătate mintală şi părinţilor acestora, tehnologiilor şi înregistrarea a 71 de preponderant în domeniul public. cât şi formarea de personal calificat în produse biologice şi 158 de medicamente. lucrul cu copiii cu dizabilităţi.

În prezent, cu cele peste 300 de produse înregistrate, un capital social de peste 4.600.000 de lei şi o cifră de afaceri Structura unităţilor sanitare, cu proprietate publică, în anuală de circa 10.000.000 €, compania oraşul Voluntari, în anul 2009 ROMVAC a devenit lider pe piaţa internă Farmacii Laboratoare de a producătorilor de biologice şi 12% tehnica dentară 4% Cabinete medicamente de uz veterinar. stomatologice Laboratoare medicale 16% 4% Cabinete medicale de În anul 2005, compania ROMVAC a familie 1% primit din partea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, confirmarea Cabinete medicale de medicină generală3% încadrării în normele de bună practică Altele de producţie (G.M.P.), acreditare 8% Depozite farmaceutice 1% reconfirmată în ianuarie 2007. Cabinete medicale de specialitate 56% Spitale 3%

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

68 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Sănătate (2009) Voluntari Ilfov România Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Voluntari a fost Medici - sector public la 10.000 locuitori ** 3,93 12,86 19,50 înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local Paturi la 10.000 locuitori ** 5,45 52,18 64,06 cu nr. 11 din 14.02.2007, în Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 conformitate cu următoarele prevederi locuitori ** 8,17 30,38 60,40 legale: Legea cu nr. 481 / 08.11.2004 Sursa: INS, calcule ADDVANCES privind protecţia civilă; Legea nr. 307 / 21.06.2006 privind apărarea împotriva Evoluţia personalului medico-sanitar pe categorii şi forme de incendiilor; Ordonanţa Guvernului proprietate în oraşul Voluntari, în anul 2009 României nr. 88 / 30.08.2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor voluntare pentru situaţii de

Medici Proprietate urgenţă; O.M.A.I. nr. 718 / 30.06.2005 publică 8,4% pentru aprobarea Criteriilor de Medici Proprietate performanţă privind structura Personal sanitar privată 35,7% mediu Proprietate organizatorică şi dotarea serviciilor privată 14,3% Stomatologi voluntare pentru situaţii de urgenţă. Proprietate publică Personal sanitar 3,9% mediu Proprietate Structura nou înfiinţată, este un serviciu publică 17,5% Stomatologi Proprietate privată organizat cu personal angajat şi/sau Farmacişti 9,7% Proprietate privată voluntar, în scopul apărării vieţii, 10,4% avutului public şi/sau a celui privat Sursa: INS, Baza de Date TEMPO împotriva incendiilor şi a altor calamităţi, în sectorul de competenţă Indicatori comparativi privind sănătatea stabilit. Conform legii, Serviciul Voluntar oraș Voluntari, judeţ Ilfov, România pentru Situaţii de Urgenţă se află în 71,00 60,40 subordinea consiliului local al oraşului 61,00 Voluntari, este asigurat din punct de vedere financiar de la bugetul local, iar 51,00 64,06 activitatea acestuia este coordonată de

41,00 primarul oraşului. În conformitate cu 52,18 30,38 31,00 Hotărârea Consiliului Local - Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al

21,00 19,50 oraşului are următoarea structură 12,86

11,00 8,17 organizatorică: compartiment pentru 5,45 3,93 prevenire; formaţie de intervenţie; 1,00 compartiment logistică. Voluntari Ilfov România Medici - sector public la 10.000 locuitori **

Paturi la 10.000 locuitori **

Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 locuitori ** Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 69

Administraţia publică locală a de aceste necesităţi s-au amenajat pe de calcul menită să faciliteze şi să oraşului Voluntari este formată din teritoriul oraşului trei parcuri. Acestea diminueze timpul de efectuare a Consiliul Local, ca autoritate sunt amenajate cu bănci, foişoare şi sarcinilor de serviciu ale funcţionarilor deliberativă şi Primarul Municipiului, ca elemente de joacă destinate copiilor. Pe primăriei. Acest nou sediu este este pe autoritate executivă. Primăria lângă funcţia practică acestea au şi o deplin demn de localitatea şi cetăţenii reprezintă aparatul propriu de deosebită funcţie estetică. pe care îi reprezintă. specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului 3. Modernizare pieţe 5. Amenajare centre cultural-sportive Local şi dispoziţiile primarului, Pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor În cartierele principale din oraş: Tudor soluţionând problemele curente ale s-au efectuat lucrări de modernizare Vladimirescu, Negro Pontes, Pipera au colectivităţii locale. care să asigure păstrarea şi fost amenajate centre cultural sportive comercializarea produselor în condiţii unde se pot desfăşura diverse activităţi. Consiliul Local al oraşului Voluntari este optime de igienă. S-au construit hale Ele sunt destinate tinerilor, pentru a format din 19 consilieri. Primarul speciale pentru produsele lactate şi desfăşura multiple competiţii sportive, oraşului Voluntari este domnul Pandele carne, care respectă cu stricteţe normele iar periodic cu prilejul unor sărbători ca Florentin Costel. legale de igienă. Zilele Oraşului, Sărbători religioase sau alte ocazii se desfăşoară manifestări Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţi 4. Crearea unui sediu nou al culturale, concerte, etc. în funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani, Primăriei Oraşului Voluntari până în anul 2012. Consiliul Local al Dezvoltarea continuă a oraşului şi 6. Înfiinţarea Serviciului de Poliţie oraşului Voluntari este format din 19 creşterea numărului de cetăţeni au Comunitară consilieri aleşi pe listele electorale a 2 presupus creşterea efectivului de În oraşul Voluntari s-a înfiinţat în anul partide politice. Structura politică a personal al administraţiei. Pentru a crea 2005 Serviciul Public de Poliţie consiliului este PSD (89,5%) şi PD-L un mediu de lucru optim s-a construit Comunitară având ca scop crearea unui (10,5%). un nou sediu, dotat cu tehnică modernă mediu sigur şi liniştit în oraş precum şi privat de pe raza sa de competenţă. Proiectele administraţiei publice locale iniţiate, implementate sau în curs de Figură 12 Sediul Primăriei Voluntari derulare sunt:

1. Introducere reţelei de canalizare În perioada 2004-2007 s-au introdus reţele de canalizare pe un număr de 62 străzi totalizând 52,835 km, iar reţeaua de apă a fost introdusă pe 57 străzi însumând 20 km. S-au asfaltat 11,420 km de drum fiind încă în curs de modernizare 66,47 km.

2. Parcuri Dezvoltarea urbană rapidă, creşterea numărului de locuinţe şi implicit a numărului de locuitori au dus la necesitatea de spaţii verzi, spaţii amenajate pentru copii. Ţinându-se cont

70 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

În scurt timp a devenit o forţă pentru pietoni" însoţite de marcaje 8. Reabilitarea termică a blocurilor respectată şi recunoscută, preluând mai transversale pentru trecerea de de locuinţe mult de 80% din apelurile 112 ce au ca pietoni; Reabilitarea termică a blocurilor de obiect restabilirea ordinii şi liniştii - şicane reducere viteză însoţite de locuinţe este un program promovat de publice de la Poliţia Naţională. indicatoare "Denivelare pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi limitarea vitezei"; Locuinţei, în colaborare cu autorităţile Tot Poliţia Comunitară Ilfov asigură - indicatoare de semnalizare "Staţie administraţiei publice locale. Primăria respectarea ordinii şi liniştii publice şi de autobuz". Oraşului Voluntari a aplicat la acest în localitatea Ştefăneşti, comună vecină program cu următoarele proiecte: cu oraşul Voluntari, recunoscută fiind Acestea se regăsesc pe străzi precum - “Reabilitarea blocului de locuinţe eficienţa şi operativitatea agenţilor de Tudor Vladimirescu, Andrei Mureşanu, nr.1 din Şoseaua de Centură, nr. 5, poliţie comunitari. Ecaterina Teodoroiu, Nicolae Bălcescu, Oraş Voluntari”. Valoarea totală a Jiului, Erou Iancu Nicolae, B-dul Pipera, lucrărilor de intervenţie este de 7. Montarea de indicatoare rutiere etc. În zonele din apropierea şcolilor în 478,602 mii lei din care 50 % sunt Ca urmare a modernizării unui număr special au fost montate indicatoare fonduri guvernamentale derulate din ce în ce mai mare de străzi pe tot "Copii", indicatoare "Trecere pentru prin Ministerul Dezvoltării teritoriul oraşului, traficul se desfăşoare pietoni", au fost efectuate marcaje Regionale şi Locuinţei. Durata de în condiţii mult mai bune, acest lucru transversale pentru trecerea pietonilor execuţie a lucrărilor de intervenţie: are însă ca efect creşterea vitezei de şi au fost instalate şicane pentru 5 luni; rulare a autovehiculelor. Pentru a reducerea vitezei. - „Reabilitarea blocului de locuinţe preveni producerea de accidente, nr.A1 din B-dul Dunării, nr. 54, Oraş administratorul drumurilor, primăria Pentru protejarea noilor străzi asfaltate Voluntari”. Valoarea totală a Voluntari, a dispus montarea de: s-au montat indicatoare de limitare de lucrărilor de intervenţie este de - indicatoare de limitare a vitezei; tonaj precum şi limitatoare de înălţime. 561,931 mii lei din care 50 % sunt - indicatoare "Presemnalizare fonduri guvernamentale derulate trecere pentru pietoni", "Trecere

Figură 14 Baza sportivă Voluntari Figură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 71

- prin Ministerul Dezvoltării Catedrala este construită în oraşul Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Regionale şi Locuinţei. Durata de Voluntari pe amplasamentul din zona Ierusalim din Voluntari execuţie a lucrărilor de intervenţie: intersecţiei strada Florilor cu bulevardul 5 luni; Vrancea şi va fi unul dintre cele mai - „Reabilitarea blocului de locuinţe grandioase aşezăminte de cult din ţara ROSIA din Str. Pipera-Tunari, nr. 1 noastră. Pe acest teren va fi construit Oraş Voluntari”. Valoarea totală a locaşul de cult, iar în jurul acesteia va fi lucrărilor de intervenţie este de amenajat şi un parc public care se 1451,622 mii lei din care 50 % sunt doreşte a fi un loc în care să te poţi fonduri guvernamentale derulate bucura de linişte şi unde îţi regăseşti prin Ministerul Dezvoltării pacea sufletească. Fondurile necesare Regionale şi Locuinţei. construcţiei provin exclusiv din bugetul Consiliului Local Voluntari. 9. Centrul cultural şi de afaceri Voluntari Acest amplasament îi oferă oraşului 11. Complexul cultural-sportiv Nadia Voluntari acces la oportunităţile urbane Comăneci ale capitalei României, dar în contextul Primăria oraşului Voluntari vine cu un unei depline autonomii a deciziilor în proiect grandios şi putem spune chiar propriul teritoriu administrativ. Aceasta unic în România la momentul de faţă: un face ca oraşul Voluntari să constituie complex cultural sportiv de peste destinaţia prioritară a unor zone 38.000 de locuri. rezidenţiale inclusiv de lux, dar şi pentru multe sedii de firme. Complexul sportiv Voluntari se impune ca o necesitate ce ţine cont de lipsa unei Oraşul Voluntari se încadrează printre infrastructuri adecvate sportului de puţinele localităţi care au cunoscut o performanţă în zona metropolitană puternică dezvoltare a pieţei forţei de Bucureşti-Ilfov. Ca urmare s-a propus Figură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv Nadia muncă. În Voluntari funcţionează studierea realizării unui obiectiv Comăneci din Voluntari aproximativ 2700 agenţi economici din conform standardelor federaţiilor cei aproximativ 3100 înregistraţi. Dintre (fotbal, rugby etc. - UEFA, FIFA) şi a aceştia, 2428 sunt IMM-uri, adică firme organismelor internaţionale (CIO), în având între 10 şi 249 angajaţi şi o cifră vederea organizării de competiţii de afaceri mai mică de 50 milioane euro. sportive la nivel mondial sau cupe continentale şi evenimente culturale în 10. Catedrala Intrarea Domnului aer liber sau săli acoperite (concerte, Iisus în Ierusalim spectacole, expoziţii etc.). La data de 17 noiembrie 2007 s-a pus piatra de temelie a Catedralei «Intrarea Viitorul complex sportiv va fi realizat pe Domnului Iisus în Ierusalim». Catedrala un teren cu o suprafaţă de 116.205 mp, va purta hramurile „Intrarea Domnului pus la dispoziţie de Primăria Oraşului Iisus în Ierusalim” şi „Sfânta Cuvioasă Voluntari. Parascheva”. Hramul «Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim», se sărbătoreşte în Duminica Floriilor.

72 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

revin la o sală de gimnastică” naţional, în contextul în care locuitorii Principalele probleme comparativ cu situaţia la nivel judeţean. oraşului beneficiază de serviciile De asemenea, în oraşul Voluntari nu furnizate pe teritoriul municipiului În domeniul serviciilor sociale se funcţionează nici o bibliotecă, în timp ce Bucureşti evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni în judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009 multifuncţional, care să ofere servicii un număr 3 biblioteci în mediul urban. În anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751 complexe de îngrijire şi suport persoane fizice şi 887 persoane juridice emoţional pentru persoanele vârstnice La nivel general, dar şi al oraşului erau deservite de servicii de şi o creştere a numărului de persoane Voluntari, principalele probleme ale salubritate. Aceasta înseamnă că gradul (919 în anul 2010) care au beneficiat de sistemului de învăţământ românesc sunt de acoperire a populaţiei cu servicii de ajutorul de stat pentru încălzirea determinate de instabilitatea măsurilor salubritate era de numai 46,3%. locuinţei. adoptate, motivaţia financiară redusă a cadrelor didactice, dar şi de nivelul de Transportul public local prezintă o pregătire al personalului didactic sau la rata de cuprindere școlară. serie de deficienţe ce ar trebui rezolvate Direcţii posibile de acţiune în următoarea perioadă. Cea mai importantă problemă este lărgirea Alte probleme ale sistemului de parcului auto utilizat pentru transportul învăţământ sunt reprezentate de Servicii sociale populaţiei şi lipsa staţiilor de transport caracterul neaplicat, caracterul formativ În domeniul asistenţei sociale este public amenajate corespunzător. scăzut, lipsa de dotare a școlilor şi necesară disiparea serviciilor sociale la calitatea scăzută a actului educaţional. nivelul comunităţii locale prin Asigurarea salubrizării pieţelor locale intermediul parteneriatului între este necesară pentru asigurarea unui Presiunea asupra reducerii cheltuielilor instituţiile statului şi anumite ONG-uri, standard de viaţă ridicat a locuitorilor publice, sau controlul strict al acestora, ce oferă coordonatele mediului asociativ oraşului. precum şi fiscalitatea ridicată, au activ din punct de vedere al asistenţei sacrificat în mod constant stimularea sociale. În domeniul siguranţei şi ordinei programelor sociale. În mod special a publice se constată o lipsă a fost afectată finanţarea învăţământului, Serviciile sociale vor fi furnizate în personalului în cadrul Poliţiei consecinţa inevitabilă fiind deteriorarea parteneriat de către toţi factorii Comunitare(în urma disponibilizărilor capitalului uman şi reducerea implicaţi, atât publici cât şi privaţi şi se ca urmare a reorganizării) care poate potenţialului de dezvoltare economică vor baza pe evaluarea nevoilor genera o creştere a fenomenului de pe termen mediu şi lung. Prin urmare, personale şi vor fi orientate către infracţionalitate destul de ridicat la situaţia instituţiilor de învăţământ din susţinerea individului şi integrarea nivelul oraşului. mediul preuniversitar s-a agravat, acestuia în cadrul comunităţii. majoritatea având deficienţe atât în ceea În oraşul Voluntari există un deficit ce priveşte gradul de siguranţa, gradul Se impune o mai mare implicare a major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor de uzura al utilităţilor de bază precum şi autorităţilor publice locale în faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel dotarea cu echipamente. identificarea problemelor sociale de la judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat nivel local şi asumarea responsabilităţii de Uniunea Europeană În domeniul serviciilor de sănătate pentru asigurarea serviciilor de indicatorii medici-sector public la asistenţă socială necesare categoriilor Sistemul de educaţie Oraşul Voluntari 10.000 locuitori, paturi la 10.000 defavorizate. este deficitar la indicatorii “Elevi care locuitori şi personal mediu sanitar- revin la un atelier şcolar” şi „elevi care sector public la 10.000 locuitori se Vor trebui identificate şi atrase încadrează mult sub nivelul judeţean şi fondurile necesare pentru acoperirea Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 73

nevoilor în creştere de asistenţă socială Siguranţă şi ordine publică Administraţie publică prin atragerea de noi resurse din Continuarea masurilor de diminuare a În perioada 2007-2013 este operaţional bugetele locale, venituri proprii, donaţii, infracţionalităţii în oraşul Voluntari este PODCA, finanţat din cadrul Fondului sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte necesară inclusiv prin instalarea unor Social European (FSE), program ce cu finanţare din fonduri structurale sau sisteme de supraveghere video în zonele finanţează dezvoltarea capacităţii din alte fonduri europene accesibile. cele mai expuse. administrative în România. Conform documentului cadru de Învăţământ şi educaţie Spaţii verzi şi amenajare urbană implementare a PODCA, acest program Asigurarea educaţiei de bază şi Necesitatea implementării unor proiecte cuprinde 2 axe: creşterea calităţii şi eficienţei în vederea rezolvării deficitului de spaţii - Axa prioritară 1, vizează învăţământului obligatoriu necesită verzi în oraş, respectiv înfiinţarea sau „Îmbunătăţiri de structură şi continuarea lucrărilor de reabilitare şi amenajarea unor parcuri, precum şi proces ale managementului de modernizare a unităţilor de amenajarea spaţiilor verzi existente în ciclului de politici Publice”; învăţământ, precum şi extinderea oraş. De asemenea, considerăm - Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea spaţiilor în contextul unei evoluţii oportună continuarea eforturilor de calităţii şi eficienţei furnizării pozitive a numărului de elevi înscrişi în amenajare urbană a oraşului. serviciilor publice, cu accentul pus învăţământul preuniversitar. pe procesul de descentralizare”.

Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului printr-o serie de măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto, cum ar fi dezvoltarea unui transport public ecologic sau printr-un management eficient al traficului.

74 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Procentul populaţiei mulţumite şi foarte mulţumite de

Opinia respondenţilor serviciile publice referitoare la serviciile publice furnizate la nivel local variază într-o măsură Administrarea parcurilor/spaţiilor verzi 23,0% 20,8% 50,0% considerabilă în funcţie de cartierul de Siguranţa şi ordinea publică 24,7% 18,3% 55,8% rezidenţă. La modul general, sondajul de Curăţenia şi gestiunea deşeurilor 19,6% 19,7% 59,6% opinie realizat în oraşul Voluntari relevă un nivel mai ridicat de nemulţumire al Serviciile de urgenţă 13,7% 12,9% 67,8% locuitorilor cartierului Pipera în Iluminat public 7,3% 9,9% 82,4% comparaţie cu locuitorii cartierului vechi 0% 20% 40% 60% 80% 100% din Voluntari vis-à-vis de servicii publice precum salubritate, spaţii verzi, locuri de Foarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă) Nici, nici Foarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă) Nu ştiu/Nu răspund joacă pentru copii, pieţe agroalimentare, etc. Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

Unul dintre serviciile publice de Doar 50% din locuitorii care locuitorii oraşului Voluntari sunt, în oraşului Voluntari sunt mulţumiţi şi agroalimentare din zona de rezidenţă mare măsură, mulţumiţi şi foarte foarte mulţumiţi de administrarea este proastă şi foarte proastă. Există însă mulţumiţi, este iluminatul public parcurilor/spaţiilor verzi, acesta fiind aprecieri diferite în funcţie de cartierul unul dintre aspectele cele mai (82,4%). Acesta este urmat de serviciile de rezidenţă. Astfel, în timp ce în cartierul problematice de la nivelul localităţii. de urgenţă faţă de care 67,8% din Voluntari 11,3% din locuitori sunt populaţie se declară satisfăcută. 17,5% din respondenţi consideră că situaţia pieţelor nemulţumiţi de situaţia pieţelor agroalimentare, în Pipera procentul nemulţumiţilor se triplează (37,6%). Aprecierea populaţiei privind serviciile publice din zona de rezidenţă curăţenie liniştea şi siguranţa pieţe agroalimentare Nu Nu ştiu/Nu ştiu/Nu Nu răspund răspund ştiu/Nu 0,20% Situaţie 0,50% răspund 5,50% Situaţie pozitivă Situaţie Situaţie Situaţie pozitivă 53,20% pozitivă negativă negativă Situaţie 57% 63,70% 22,30% 17,2% negativă 17,50%

Situaţie Situaţie Situaţie neutră neutră neutră 24,30% 18,50% 20,1% Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 75

În ceea ce priveşte siguranţa timpului liber. Ca modalităţile preferate Voluntari – 18,2% nemulţumiţi), cetăţenilor, puţin peste jumătate din de petrecere a timpului liber se remarcă: terenurilor de sport (Pipera – 27,1% respondenţi apreciază că zona în care evenimentele cultural-artistice, parcurile nemulţumiţi, Voluntari – 11,5% locuiesc este cunoscută ca fiind mai şi grădinile publice, zonele de agrement- nemulţumiţi), etc. curând bună (55,8%). În timp ce picnic, concertele, sălile de sport şi respondenţii din cartierul Pipera tind mai locurile de joacă pentru copii. În ceea ce priveşte spaţiile verzi mult spre percepţia pozitivă a zonei de din cadrul oraşului Voluntari, cea mai rezidenţă (68,4% - Mai curând bună), Cei mai nemulţumiţi de oferta mare problemă ţine de suficienţa respondenţii din cartierul Voluntari se existentă în ceea ce priveşte modalităţile acestora şi de distribuţia în cartierele orientează preponderent spre percepţia de petrecere a timpului liber sunt localităţii. Astfel, 47% din locuitorii neutră (40,9% - Nici bună, dar nici locuitorii cartierului Pipera. Spre oraşului Voluntari sunt foarte proastă). exemplu, 34,6% din respondenţii din nemulţumiţi şi nemulţumiţi de suficienţa Pipera sunt nemulţumiţi de parcurile şi spaţiilor verzi şi 38,8% de distribuţia 60,2% din persoanele grădinile publice, în timp ce doar 18,2% acestora în toate cartierele. chestionate se simt complet în siguranţă din locuitorii cartierului Voluntari s-au şi destul de în siguranţă în cartierul în declarat nesatisfăcuţi de acest aspect. Mai nemulţumiţi de situaţia care locuiesc şi doar 29% se simt în Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul spaţiilor verzi sunt tot locuitorii siguranţă în alte zone de oraş. zonelor de agrement-picnic (Pipera – cartierului Pipera. Spre exemplu, 65% din 42,1% nemulţumiţi, Voluntari -22,3% respondenţii din Pipera şi 36% din Locuitorii oraşului Voluntari nemulţumiţi), locurilor de joacă pentru respondenţii din cartierul Voluntari sunt sunt, în general, nemulţumiţi de copii (Pipera – 34,6% nemulţumiţi, nesatisfăcuţi de distribuţia spaţiilor verzi posibilităţile existente de petrecere a la nivel local.

Gradul de satisfacţie privind posibilităţile de petrecere a Aprecierea zonei de rezidenţă timpului liber şi situaţia spaţiilor verzi prin prisma siguranţei Nu Posibilităţile de petrecere a timpului ştiu/Nu 27,50% 34% 32,70% răspund liber 0,90% Mai Suficienţa spaţiilor verzi 47% 15% 35,40% Mai curând bună Distribuţia spaţiilor verzi în toate curând 38,80% 22,20% 30,10% proastă 55,80% cartierele oraşului 8,30% Întreţinerea spaţiilor verzi 28,80% 22,90% 43,30% Nici Amenajarea/dotarea spaţiilor verzi 26,60% 21% 46,80% bună, dar nici 0% 20% 40% 60% 80% 100% proastă 35% Foarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă) Nici, nici Foarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă) Nu ştiu/Nu răspund

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari 76 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Aprecierea calităţii sistemului de Vis-à-vis de serviciile Numărul de farmacii din învăţământ educaţionale din oraşul Voluntari, 49,1% localitate reprezintă aspectul de care Nu din populaţie consideră că există o locuitorii oraşului Voluntari sunt cel mai ştiu/Nu răspund Foarte calitate bună şi foarte bună a sistemului mulţumiţi (75,7% - mulţumit(ă) şi foarte 12,70% bună şi de învăţământ. În general, locuitorii mulţumit(ă). Pe de altă parte, numărul Bună 49,10% cartierului vechi Voluntari sunt mai Foarte de medici, numărul cabinetelor medicale proastă mulţumiţi de calitatea sistemului şi dotarea spitalelor/cabinetelor produc şi educaţional decât cei din cartierul Pipera profunde nemulţumiri în rândul proastă (Voluntari - 67,6%, Pipera – 46,7%). respondenţilor. 13% Nici, nici Principalele aspecte care Alte aspecte legate de sistemul 25,20% nemulţumesc populaţia sunt: dotarea medical considerate problematice de şcolilor/liceelor, dotarea grădiniţelor, respondenţi sunt: Lipsa medicamentelor condiţiile fizice din cadrul şcolilor, compensate, Preţul ridicat al serviciilor Aprecierea calităţii serviciilor condiţiile fizice din cadrul grădiniţelor. medicale, Numărul ridicat de pacienţi, medicale aglomeraţia, Lipsa laboratoarelor de Nu ştiu/Nu Foarte Problemele care stau la baza analize, Accesul dificil pentru ambulanţă, răspund bună şi 7,20% insatisfacţiei locuitorilor oraşului lipsa salvării. Bună Voluntari ţin şi de Fondurile insuficiente, 44% salariile reduse ale profesorilor, 36,7% din respondenţi sunt de părere că Serviciul Poliţia Comunitară ar Insuficienţa cadrelor didactice, Lipsa Foarte cadrelor didactice calificate/specializate. trebuie îmbunătăţit cu prioritate în proastă perioada următoare. Alte servicii care au şi proastă În ceea ce priveşte sistemul de fost apreciate ca fiind prioritare în Nici, nici 35,70% sănătate, 44% din respondenţi au vederea îmbunătăţirii/introducerii sunt: 13% apreciat ca bună şi foarte bună calitatea Serviciul de impozite şi taxe locale, serviciilor medicale. Peste o treime din Serviciile medicale şi sociale , Serviciul de Sursa: Sondaj de opinie cu privire la populaţie sunt de părere că serviciile salubritate, Serviciul de alimentare cu dezvoltarea socio-economică a oraşului medicale de la nivel local au o calitate apă şi canalizare, Serviciul de ambulanţă, Voluntari proastă şi foarte proastă. Serviciul de întreţinere şi amenajare drumuri, Serviciul de urbanism – cadastru.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 77

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 79

Demografia întreprinderilor sunt înregistrate în oraşul Voluntari, în comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi anul 2009. privit ca un indicator al spiritului În judeţul Ilfov, numărul total de antreprenorial al populaţiei şi al comercianţi activi din punct de vedere În perioada 2005-2009 numărul de mediului economic prietenos şi atractiv juridic este de 21.090 unităţi, la 31 persoane juridice active juridic cu pentru investitori. decembrie 2009, din care 3.492 unităţi situaţia bilanţieră depusă, la nivelul reprezintă persoane fizice şi 17.598 oraşului Voluntari, aproape s-a dublat, Aşadar, numărul persoanelor juridice unităţi sunt persoane juridice. Din cele crescând de la 1.424 unităţi în anul active din punct de vedere juridic ce din urmă, active juridic, dar şi cu situaţia 2005 până la 2.799 unităţi. Creşterea revine la 1.000 de locuitori, în anul bilanţieră depusă la acea dată sunt numerică a acestei categorii de 2009, este de 32,1‰ la nivel naţional, numai 15.052 persoane juridice, ceea ce persoane juridice, este însoţită şi de 56,3‰ la nivel judeţean şi de reprezintă 71,4% din totalitatea creşterea procentului ocupat de oraşul aproximativ 97,9‰ la nivelul oraşului comercianţilor activi juridic la nivelul Voluntari în cadrul judeţului: de la Voluntari. Valorile ridicate de la nivelul judeţului şi 85,6% din totalitatea 17,9% în anul 2005, până la 18,6% din oraşului Voluntari şi judeţean ale persoanelor juridice active din punct de total persoane juridice active, cu situaţia acestui indicator arată concentrarea vedere juridic din judeţ. bilanţieră depusă în anul 2009, ceea ce activităţii economice în proximitatea evidenţiază dezvoltarea economică a capitalei. Din totalitatea persoanelor juridice oraşului Voluntari în această perioadă. active care şi-au depus situaţiile Densitatea întreprinderilor active la Însă, raportând numărul persoanelor bilanţiere de la nivel judeţean 18,6% 1.000 de locuitori permite realizarea de juridice active juridic şi cu situaţia bilanţieră a anului 2009 depusă, se Persoanele juridice sunt reprezentate de: societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale, constată o diminuare a acestui raport, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, regiile autonome, societăţile cooperative, cooperativele însă se păstrează superior celui de la agricole, organizaţiile cooperatiste, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic, nivel naţional. Astfel, la nivelul judeţului societăţile europene, societăţile cooperative europene, filialele societăţilor comerciale având regimul Ilfov revin 48,2‰, iar la nivelul oraşului juridic de înfiinţare, funcţionare şi înmatriculare al formei juridice de societate comercială în care s-au constituit. Voluntari revin 83,7‰ persoane juridice

Situaţia comercianţilor activi din jud. Evoluţia numărului de persoane juridice active care Ilfov, la 31 decembrie 2009 au declarat situaţiile bilanţiere, în jud. Ilfov şi or. Voluntari

15.052 14.031 12.082

Persoane 9.549 Persoane 7.942 fizice juridice 16,6% 83,4%

1.424 1.716 2.131 2.639 2.799 Persoane juridice active d.p.d.v. juridic cu situaţia bilanţieră depusă: 71,4%din total 2005 2006 2007 2008 2009 Sursa: ONRC comercianţi activi (15.052unităţi) Oraşul Voluntari Judeţul Ilfov Sursa: ONRC

80 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari active din punct de vedere juridic şi cu În cursul anului 2010, activitatea Structura economiei locale situaţia bilanţieră depusă la 1.000 de economică din judeţ a început uşor să-şi locuitori. revină faţă de anul anterior, numărul La finalul anului 2009, la nivelul suspendărilor de activitate scăzând cu oraşului Voluntari, au depus şi le-au fost Impactul crizei economice asupra 28,3% iar numărul dizolvărilor omologate situaţiile bilanţiere un număr mediului de afaceri din România şi voluntare s-a diminuat cu 82,3%. În de 2.799 persoane juridice. modificările din legislaţie privitoare la schimb, numărul de radieri a crescut de activitatea agenţilor economici, se aproximativ 3,7 ori, iar numărul Cele mai multe persoane juridice active observă şi din statisticile privind înmatriculărilor s-a redus cu 14,2% faţă economic au drept principal obiect de suspendările de activitate, dizolvările şi de anul anterior. activitate comerţul (Comerţ cu ridicata radierile voluntare înregistrate. şi cu amănuntul; repararea Din totalitatea de înmatriculări autovehiculelor şi motocicletelor), în La nivelul judeţului Ilfov, numărul înregistrate în anul 2009, în judeţul Ilfov acest sector activând 1.030 agenţi suspendărilor de activitate au crescut (3.983 înmatriculări), 17,9% s-au economici (36,8%). dramatic, de la 186 în anul 2008, până la realizat în oraşul Voluntari, ceea ce 1.828 în anul următor. De asemenea, înseamnă în cifre absolute 711 Următoarele sectoare, în funcţie de numărul de dizolvări şi de radieri înmatriculări. numărul agenţilor economici sunt voluntari au crescut excesiv: de la 66 reprezentate de către activităţile dizolvări în anul 2008 până la 186 Până la 31 decembrie 2009, s-au profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 430 dizolvări în anul 2009 şi de la 127 înmatriculat, în oraşul Voluntari 5.626 (15,4%), construcţiile - 343 (12,3%), radieri în anul 2008, până la 384 radieri agenţi economici, din care cei tranzacţiile imobiliare - 225 (8,0%) şi în anul 2009. Numărul înmatriculărilor înregistraţi numai în anul 2009 transporturile şi depozitarea - 151 s-a modificat, scăzând de la 4.370 în reprezintă 12,7%. Aceeaşi proporţie se (5,4%). anul 2008 până la 3.983 în anul 2009. regăseşte şi la nivelul judeţului Ilfov, unde s-au înmatriculat, în total, 31.585 În perioada 2005-2009, structura pe agenţi economici până în anul 2009 . sectoare economice, de la nivelul

Structura pe sectoare de activitate a Repartiţia înmatriculărilor din or. Voluntari, persoanelor juridice active economic pe categorii de agenţi economici, la finalul anului 2009, în or. Voluntari până la 31 decembrie 2009 15,4% Activităţi profesionale, ştiinţifice şi PFA PF tehnice 12,3% Construcţii 250 229 AF 4,4% 4,1% 96 SA 8,0% Tranzacţii imobiliare 1,7% 77 5,4% Transport şi depozitare SRL; 1,4% 4.928; IF Comerţ 4,9% Industria prelucrătoare 87,6% 30 36,8% 4,3% Informaţii şi comunicaţii Altele 0,5% 16 3,1% Activităţi de servicii administrative… 0,3% 2,4% Hoteluri şi restaurante Altele; 7,5% Sursa: ONRC Sursa: ONRC Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 81

oraşului Voluntari, s-a modificat, din Structura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, punct de vedere al numărului de în anul 2009, în or. Voluntari persoane juridice active şi situaţia Nr. PJ- % din uri total bilanţieră depusă. Cele mai remarcabile TOTAL 2.799 100,0% schimbări au avut loc în sectorul A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 31 1,1% comerţului, unde ponderea a scăzut în B - Industria extractivă 2 0,1% această perioadă cu 11,8 puncte C - Industria prelucrătoare 136 4,9% procentuale (de la 48,6% în 2005 până D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer 11 0,4% la 36,8% în anul 2009), în favoarea condiţionat sectorului de servicii, unde ponderea s-a E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 12 0,4% majorat cu 10,7 puncte procentuale (de F - Construcţii 343 12,3% la 33,4% în anul 2005 până la 44,1% în G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 1.030 36,8% anul 2009). În acelaşi timp, ponderea H - Transport şi depozitare 151 5,4% agriculturii a rămas constantă (1,1% din I - Hoteluri şi restaurante 66 2,4% totalul persoanelor juridice active J - Informaţii şi comunicaţii 120 4,3% economic de la nivelul oraşului), K - Intermedieri financiare şi asigurări 46 1,6% sectorul industrial a scăzut de la 9,5% în L - Tranzacţii imobiliare 225 8,0% 2005 la 5,8% în anul 2009, iar sectorul M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 430 15,4% construcţiilor s-a majorat de la 7,4% în N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 87 3,1% anul 2005 până la 12,3% în anul 2009. O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1 0,0% P - Învăţământ 14 0,5% Rezultatele întreprinderilor Q - Sănătate şi asistenţă socială 28 1,0% R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 23 0,8% Conform datelor din situaţiile bilanţiere S - Alte activităţi de servicii 43 1,5% depuse pentru anul 2009, firmele din T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; oraşul Voluntari aveau un număr de activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate 0 0,0% 27.219 angajaţi şi au realizat o cifră de consumului propriu afaceri totală de 18.554.289.674 lei. Sursa: ONRC, calcule Addvances

Numărul mediu de angajaţi pentru o Evoluţia cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economic firmă este de 9,7 persoane iar cifra de afaceri medie este de 6.628.899,5 lei. mil. lei din oraşul Voluntari % 18.554,3 20.000,0 40,0% Conform datelor bilanţiere pentru anul 2009, furnizate de către Oficiul Naţional 15.000,0 30,0% al Registrului Comerţului, cifra de 8.081,5 afaceri realizată de către persoanele 10.000,0 20,0% 6.110,9 3.859,7 juridice active economic din oraşul 4.563,2 Voluntari a ajuns la un nivel maxim, 5.000,0 10,0% 17,6% 18,8% 17,5% 14,2% 33,1% pentru perioada 2005-2009, de 18.554,3 - 0,0% milioane lei (4.378,8 milioane euro). 2005 2006 2007 2008 2009 De asemenea, ponderea cifrei de afaceri Ponderea cifrei de afaceri din or. Voluntari în total judeţ Ilfov a persoanelor juridice active economic Cifra de afaceri totală (mil. lei) - or. Voluntari din oraşul Voluntari în totalul cifrei de Sursa: ONRC, calcule Addvances

82 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Structura cifrei de afaceri şi numărului de angajaţi a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, pe activităţi economice în anul 2009, în or. Voluntari Cifra de afaceri Nr. angajaţi mil lei % din total Nr. % din total TOTAL 18.554,3 100,0% 27.219 100,0% A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 44,8 0,2% 116 0,4% B - Industria extractivă 0,0 0,0% 10 0,0% C - Industria prelucrătoare 2.106,3 11,4% 4.068 14,9% D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer 18,8 0,1% 50 0,2% condiţionat E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 35,1 0,2% 159 0,6% F - Construcţii 496,1 2,7% 1.534 5,6% G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 14.040,2 75,7% 13.976 51,3% H - Transport şi depozitare 79,3 0,4% 536 2,0% I - Hoteluri şi restaurante 150,7 0,8% 854 3,1% J - Informaţii şi comunicaţii 116,5 0,6% 685 2,5% K - Intermedieri financiare şi asigurări 480,3 2,6% 387 1,4% L - Tranzacţii imobiliare 111,7 0,6% 382 1,4% M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 682,9 3,7% 2.614 9,6% N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 166,7 0,9% 1.516 5,6% O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public - 0,0% 0 0,0% P - Învăţământ 3,4 0,0% 61 0,2% Q - Sănătate şi asistenţă socială 5,3 0,0% 67 0,2% R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2,6 0,0% 50 0,2% S - Alte activităţi de servicii 13,6 0,1% 154 0,6% T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu Sursa: ONRC, calcule Addvances afaceri a persoanelor juridice active milioane lei (3.313,5 mil. euro), ceea ce afaceri obţinută la nivelul judeţului Ilfov, economic din judeţul Ilfov s-a majorat reprezintă 38,4% din cifra de afaceri de în acelaşi domeniu. până la 33,1%, după ce în anii anteriori la nivelul judeţului Ilfov, în acelaşi a fluctuat în intervalul 14,2%-18,8%. domeniu. Iar în cele 1.030 firme sunt În anul 2009, la nivelul oraşului angajate 13.976 persoane. Voluntari, structura pe sectoare a În oraşul Voluntari, domeniile care se economiei, după cifra de afaceri remarcă prin valoarea cifrei de afaceri şi În industria prelucrătoare s-a obținut o realizată de persoanele juridice active numărul de angajaţi, sunt comerţul şi cifră de afaceri de 2.106,3 mil. lei (497,1 economic, este dominată de sectorul industria prelucrătoare. mil.lei) cu 4.068 angajaţi, în anul 2009, comerţului care deţine 75,7% din total. în oraşul Voluntari. Cifra de afaceri din Acestuia îi urmează sectorul industrial Persoanele juridice active economic în industria prelucrătoare de la nivelul (11,6%), sectorul de servicii (9,8%) şi domeniul comerţului, au realizat în anul oraşului reprezintă 26,4% din cifra de cel al construcţiilor (2,7%). Persoanele 2009, o cifră de afaceri de 14.040,2 juridice din sectorul agricol nu reuşeşte Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 83 să realizeze o cifră de afaceri Competitivitate economică superioară şi training, eficienţa pieţei de semnificativă, ponderea acesteia fiind de bunuri, eficienţa pieţei muncii, 0,2% în totalul cifrei de afaceri de la dezvoltarea pieţei financiare, pregătire Conform publicaţiei Raportul de nivelul oraşului Voluntari. tehnologică, dimensiunea pieţei), Competitivitate Globală 2010-2011, Inovaţie şi experienţă - poziţie 91, scor realizat de Forumul Economic Mondial, În perioada 2005-2009, ponderea cifrei 3,2 - (experienţă în afaceri, inovare). Indexul Global de Competitivitate al de afaceri a principalelor domenii României este de 4,16, clasând ţara pe economice din oraş şi-au modificat Competitivitatea economică este poziţia 67 dintr-un total de 139 ţări valoarea. Ponderea cifrei de afaceri din stabilită în funcție de patru elemente: indexate, în perioada 2010-2011. comerţ s-a diminuat de la 81,2% în anul performanţa economică, eficienţa Comparativ cu 2009-2010, România a 2005 până la 75,7% în anul 2009, iar guvernamentală, eficienţa mediului de coborât 3 locuri, după acest indice. ponderea cifrei de afaceri din industrie afaceri şi infrastructura. s-a majorat de la 7,4% în anul 2005 la În acest clasament România este urmată 11,6% în anul 2009. Performanţa economică. de 3 ţări europene: Letonia, Bulgaria şi

Grecia. Conform datelor furnizate de ONRC, Primele 20 de companii din oraşul referitoare la situaţia persoanelor fizice Voluntari, atât din punct de vedere al La poziţia ocupată de România au active economic din oraşul Voluntari, cifrei de afaceri obţinute în anul 2009, contribuit scorurile şi poziţiile rezultate anul 2008 se remarcă printr-o structură cât şi a numărului de angajaţi, se în urma analizei a mai multor factori. atipică care poate fi datorată situaţiei remarcă prin faptul că realizează economice dificile din acea perioadă. aproximativ 80% din cifra de afaceri Punctajul obţinut de România, pe totală de la nivelul oraşului Voluntari. De asemenea, persoanele juridice active factori, a fost: Dotări de bază –poziţie economic, din oraşul Voluntari, din 77, scor 4,4 - (instituţii, infrastructură, După cum se poate observa există o sectorul comerţului şi industriei obţin mediu macroeconomic, sănătate şi puternică concentrare, atât în ceea ce cele mai ridicate cifre de afaceri medii. educaţie primară), Promotorii eficienţei priveşte numărul de angajaţi, cât şi în - poziţie 54, scor 4,2 - (educaţie ceea ce priveşte cifra de afaceri În anul 2009, în comerţ cifra de afaceri medie era de 13,6 mil lei, iar în Structura cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economic industrie aceasta avea o valoare din or.Voluntari, pe sectoare de activitate apropiată, de 13,4 mil lei (în industria prelucrătoare cifra de afaceri medie 2009 11,6% 75,7% 9,8%

era de 15,5 mil lei). Cu cifre de afaceri 2,7% medii de o valoare apropiată sunt şi persoanele juridice active economic 2008 9,4% 50,2% 33,2% din sectoarele: servicii (1,5 mil lei), 7,0%

construcţii (1,45 mil lei) şi agricultură 2007 81,8% 12,6% 2,3% (1,45 mil lei). 3,2%

Cifra de afaceri medie, la nivelul 2006 81,1% 10,4% 3,5% tuturor sectoarelor economice din 5,0% oraşul Voluntari, este de 6,63 mil. lei, 2005 7,4% 81,2% 9,4% în anul 2009. 1,9% Agricultură Industrie Construcţii Comerţ Servicii

Sursa: ONRC, calcule Addvances

84 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

realizată, în rândul câtorva firme Administraţia publică locală a oraşului importante. Consiliul Local al oraşului Voluntari este Voluntari este formată din Consiliul format din 19 consilieri. Primarul Local, ca autoritate deliberativă şi Cele 20 de companii au 15.173 salariaţi oraşului Voluntari este domnul Pandele Primarul Municipiului, ca autoritate şi o cifră de afaceri de aproximativ 12,8 Florentin Costel. executivă. Primăria reprezintă aparatul mil. lei. 14 companii din cele 20 au Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţi propriu de specialitate al Consiliului capital străin, şi tot un număr de 14 în funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani, Local şi aduce la îndeplinire hotărârile companii, din top 20, au ca activitate până în anul 2012. Consiliul Local al Consiliului Local şi dispoziţiile principală comerţul. oraşului Voluntari este format din 19 primarului, soluţionând problemele consilieri aleşi. curente ale colectivităţii locale. Eficienţa administrativă Administraţia publică a oraşului Top 20 al firmelor din or. Voluntari – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, Voluntari a demonstrat deschidere în anul 2009 pentru noile proiecte ce avantajează atât Cifra de Nr. Profit net, Sector Capital Denumire firma comunitatea cât şi mediul economic afaceri, lei Angajaţi lei economic străin local, în prezent fiind o serie de proiecte METRO CASH & CARRY 1 5.746.571.428 5.884 127.183.180 Comerţ da în stadiul de implementare sau aproape ROMANIA SRL de finalizare. COCA COLA HBC ROMANIA 2 1.854.293.388 2.026 172.327.145 Industrie da SRL Dezvoltarea economică a oraşului este 3 PORSCHE ROMANIA SRL 1.619.080.529 171 162.276.270 Comerţ da interdependentă de dezvoltarea 4 PRAKTIKER ROMANIA SRL 1.091.333.015 2.584 -22.082.744 Comerţ da infrastructurii, aspect căruia 5 TOYOTA ROMANIA SRL 683.419.376 67 13.872.557 Comerţ da administraţia oraşului îi acordă o mare PORSCHE INTER AUTO 6 506.096.769 627 16.149.447 Comerţ da importanţă. ROMANIA SRL RENAULT TECHNOLOGIE 7 377.509.921 1.473 6.425.480 Servicii da Eficienţa mediului de afaceri ROUMANIE SRL 8 MONSANTO ROMANIA SRL 148.134.086 120 -77.739.275 Comerţ da Productivitatea medie a muncii, adică 9 INCHCAPE MOTORS SRL 116.915.309 93 -6.236.115 Comerţ da cifra de afaceri realizată per angajat, IRIDEX GROUP înregistrează o valoare de 681.666,8 lei. 10 98.703.213 381 9.740.594 Construcţii CONSTRUCTII SRL 11 FONOMAT SRL 89.611.425 429 957.819 Comerţ da În perioada 2005-2009, productivitatea IMPACT DEVELOPER & medie a muncii de la nivelul persoanelor 12 54.233.682 89 141.540 Construcţii CONTRACTOR SA juridice active economic de la nivelul 13 AVITECH CO. SRL 51.970.541 155 17.002 Comerţ da oraşului Voluntari este superioară 14 G.N.V. OMEGA TRADING SRL 45.476.675 49 3.959.564 Comerţ productivității muncii de la nivelul

15 UNITED PRODIMPEX SA 45.394.407 71 31.766 Comerţ judeţului Ilfov, excepţie făcând anul

HERVIS SPORTS AND 2008, când productivitatea medie a 16 43.118.930 102 -12.929.608 Comerţ da FASHION SRL muncii de la nivelul oraşului Voluntari MGI METRO GROUP reprezenta 89,3% din productivitatea 17 INFORMATION 38.584.158 250 1.799.184 Servicii da medie a muncii de la nivel judeţean. TECHNOLOGY ROMANIA După acest an, productivitatea medie a 18 ROMVAC COMPANY SA 38.492.375 361 4.352.702 Industrie persoanelor juridice active economic

19 ROLLIT PRODIMPEX SRL 37.894.790 118 10.061 Comerţ din Voluntari s-a majorat, decalajul între productivitatea medie de la nivelul 20 CELSIUS 2000 SRL 36.727.944 84 1.591.140 Industrie da Sursa: Ministerul de Finanţe Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 85

judeţean la nivelul oraşului Voluntari fiind de 325.327,8 lei. Evoluţia productivităţii muncii per angajat

Sectorul economic cu cea mai ridicată lei/angajat 681.666,8 productivitate este reprezentat de 517.961,2 Comerţ, persoanele juridice active 477.264,4 economic în acest sector având o cifră 434.752,6 de afaceri pe angajat de 1.004595,7 lei 292.010,2 (237.083,9 euro). 376.871,2 356.339,0 311.070,5 326.438,7 260.738,0 Ponderea or. Voluntari în economia judeţului, 2009 2005 2006 2007 2008 2009 Nr. PJ-uri active economic 18,6% Cifra de afaceri 33,1% Oraşul Voluntari Judeţul Ilfov Nr. salariaţi 17,3% Sursa: ONRC, calcule Addvances Productivitate medie 191,3% Sursa: ONRC, calcule Addvances Productivitatea medie per angajat, pe sectoare economice, în or. Voluntari, 2009

Infrastructura lei/angajat Total 681.666,8 Infrastructura rutieră şi edilitară Servicii 248.140,7 Oraşul Voluntari, aflat în proximitatea municipiului Bucureşti, are o Construcţii 323.416,0 poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de DN2, se află la numai 4 km de DN1 şi este Agricultură 386.468,3 mărginit pe o distanţă de 12 km de Şoseaua de centură a Bucureştiului(DJ Industrie 503.894,1 100A). Comerţ 1.004.595,7 Căile de comunicaţii care traversează localitatea Voluntari sunt în strânsă legătură cu cele care converg spre Sursa: ONRC, calcule Addvances municipiul Bucureşti. Structura reţelei de transport este dominată de căile DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu – Bucureşti – Slobozia – Constanţa – rutiere şi feroviare, la care se adaugă Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman – coridorul IV paneuropean (parţial) pista pentru aeronave a Aeroportului Suceava –Frontieră Siret – coridorul IX Şoseaua Afumaţi – drum judeţean; Băneasa. paneuropean (parţial) şi Şoseaua Pipera – Tunari; DN1( E 60) – Frontieră Borş – Cluj Şoseaua Ştefăneşti; Arterele de circulaţie principale sunt : Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti – Şoseaua Tunari;

86 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Artera de centură Aceasta zonă este foarte accesibilă şi restul funcţiunilor fiind adăpostite de un datorită prezenţei stației de metrou corp parter şi mezanin. Pentru decongestionarea traficului şi Pipera (M2). reducerea timpului de trecere dinspre În aceste corpuri se vor găsi spaţii de Voluntari către municipiul Bucureşti s-a Parcul Logistic Pipera expoziţie, 3 săli de conferinţă de diferite realizat pasajul suprateran Pipera – Parcul Logistic se află situat în zona de capacităţi, birouri, magazine, baruri şi Tunari şi se lărgeşte şoseaua Pipera, nord a Bucureștiului, în apropierea săli cafeterie. Suprafaţa totală a asigurând legătura cu A3. platformei industriale Pipera. birourilor de închiriat va fi de: 5.039,39 mp, suprafaţa totală pentru spaţii de Pentru mediul de afaceri este Parcul logistic pune la dispoziţie spaţii conferinţe: 475,52 mp, suprafaţa totală importantă accesibilitatea din punct de depozitare şi birouri pentru spaţii de expoziţie: 54,28 mp. vedere aerian. Accesul aerian este - înălţime depozit: 12 m; deosebit de facil pentru oraşul voluntari, - sistem de sprinklere; Pentru a asigura confortul şi accesul Aeroportul Băneasa fiind situat la numai - sistem de încălzire cu aeroterme; uşor la acest Centru de Cultură şi Afaceri 7 km, iar aeroportul Henri Coandă la 14 - ușă acces marfă: 3 m x 4,5 m; acesta va avea în componenţă şi un km distanţă. - acces tir; spaţiu pentru parcare auto cu o - rampă egalizatoare pentru încărcare capacitate de 121 locuri şi patru Orașul Voluntari dispune în prezent de /descărcare; ascensoare de câte 10 persoane. un sistem de alimentare cu apă potabilă - platforma/parcare proprie; centralizat, reţea de canalizare, reţea - compartimentare interioara pentru Administraţia publică locală. electrică şi reţea de iluminat. Aceste birouri; Prin atribuţiile şi competenţele deţinute reţele sunt în continuă dezvoltare, - sistem de climatizare + grupuri atât de Primar, cât şi de Viceprimar, asemeni extinderii continue a zonelor sanitare pentru birouri; Secretar şi membrii Consiliului Local, rezidenţiale şi economice din oraşul - suprafața totală depozit: 500 mp; administraţia publică locală poate Voluntari. - suprafață birouri: 50 mp. influenţa (prin gestionarea bugetului, hotărâri locale, investiţii, etc.) în mod Infrastructura de sprijin a afacerilor În incinta complexului se pot pune la semnificativ mediul de afaceri. dispoziție alte suprafețe de spaţii pentru Platforma industrială Pipera birouri cuprinse între 200 şi 450 mp. Existenţa unei reţele de unităţi Zona/Platforma Industrială Pipera a fost bancare bine dezvoltată este foarte construită pe locul unde a funcţionat, importantă pentru dezvoltarea mediului până în 1958, Aeroportul Pipera (sau Centrul cultural şi de afaceri de afaceri. La nivelul oraşului Voluntari Aerodromul Pipera). Voluntari reţeaua bancară este formată din 7 În Voluntari va fi construit Centrul unităţi: Platforma industrială Pipera poate fi cultural şi de afaceri Voluntari al cărui Banca Românească - Sucursala Pipera; împărţită în trei zone, în funcţie de grup ţintă este reprezentat de Piraeus Bank - Sucursala Pipera; funcţionalitatea acestora: zona întreprinderile mici şi mijlocii care au BCR Nord Pipera; industrială, zona de retail şi zona de nevoie de un spaţiu ce variază între 10 UniCredit Tiriac Bank Agenția Metro office. mp şi 500 mp. Voluntari; Banca Transilvania - Agenția Pipera; Astăzi, în zona industrială sunt prezente Centrul de afaceri va cuprinde două Banca Romana pentru Dezvoltare – sediile centrale pentru majoritatea corpuri de birouri cu planimetrie BRD - Agenția Jolie Ville; companiilor multinaționale din lentriculară unite printr-un nod central Banc Post - Agenția Pipera. România: Procter & Gamble, Hewlett de servicii, având circa 35 m înălţime, Pakard, Vodafone, JTI, Orange, Kraft. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 87

Alte structuri de susţinere la nivel Investiţii străine directe spre regiunea de dezvoltare Bucureşti- judeţean Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare Intrările nete de investiţii străine beneficiare de ISD fiind: Regiunea Oficiul Teritorial pentru directe (ISD) în anul 2009 au înregistrat Centru (7,4%), Regiunea Sud (7,2%), Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi un nivel de 3.488 milioane euro, din Regiunea Vest (6,2%) şi Regiunea Sud- Cooperaţie Bucureşti promovează care 1.729 milioane euro (49,6%) sunt Est (5,9%). politicile şi strategiile de dezvoltare a reprezentate de participaţiile nete ale Primele 5 ţări clasate după ponderea sectorului IMM, a celui cooperatist şi a învestitorilor străini direcţi la capitalul deţinută în soldul ISD la 31 decembrie comerţului interior elaborate de social al întreprinderilor şi 1.759 2009 sunt Olanda (21,8%, în creştere de MIMMCMA şi colaborează cu celelalte milioane euro (50,4%) reprezintă la 17,2% în 2008), Austria (18,1% din instituţii publice locale şi centrale creditul net primit de către soldul ISD la sfârşitul anului 2009, pentru realizarea politicilor de coeziune întreprinderile investiţie străină directă pondere uşor în scădere de la 18,8% în economică şi socială şi de reducere a de la investitorii străini direcţi. 2008), Germania (13,4%, în scădere de disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare din România, pe de o La sfârşitul anului 2009 soldul final al la 15,4%), Franţa (8,5%) care îşi parte şi între acestea şi cele din Uniunea ISD, rezultat din adăugarea la soldul menţine ponderea din anul 2008, Europeană, pe de altă parte, politici iniţial a fluxului net de ISD, a fost de precum şi Grecia cu o pondere de 6,6%, elaborate de Comisia Europeană şi pe 49.984 milioane euro, mai mult cu 2,4% aceeaşi ca în anul precedent. care România şi le-a însuşit odată cu decât soldul final al ISD din anul 2008. În judeţul Ilfov, la finalul anului 2009, aderarea la Uniunea Europeană. soldul de societăţi comerciale cu Din punct de vedere al orientării participare străină la capital era de Camera de Comerţ si Industrie a investitorilor străini spre ramuri 5.083 societăţi, ceea ce reprezenta 3% Judeţului Ilfov este preocupata economice (conform CAEN Rev. 2), ISD din totalul societăţilor comerciale cu permanent pentru o mai buna s-au localizat cu precădere în industria participare străină la capital din reprezentare si susținere a intereselor prelucrătoare (31,1% din total), în România, clasându-se pe locul 8, din cele comunitarii de afaceri din județ şi se cadrul acesteia cele mai bine 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Din implica direct, in sprijinirea dezvoltării reprezentate ramuri fiind: prelucrare punct de vedere al numărului de economice şi sociale a Județului Ilfov, să ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase societăţi comerciale cu participare întărească relațiile în plan central si plastice (6,3% din total), metalurgia străină la capital, judeţele Timiş, Cluj, local, cu administrația publica si cu (5,2%), industria mijloacelor de Bihor, Constanţa, Braşov şi Arad se organizațiile societarii civile si sa transport (4,7%), industria alimentară, clasează înaintea judeţului Ilfov. acționeze pentru crearea unui mediu de a băuturilor şi tutunului (4,1%) şi afaceri stabil si coerent, formării pieței ciment, sticlă, ceramice (3,3%). Valoarea capitalului social subscris în interne libere si concurențiale si a unei aceste companii, din judeţul Ilfov, este Pe lângă industrie, activităţi care au economii durabile, deschise spre de 6.063.864 mii lei (echivalentul de atras importante ISD sunt exterior. 3.812.908,6 mii USD şi 2.729.624,5 mii intermedierile financiare şi asigurările, euro), clasând judeţul pe locul al doilea, care cuprind activitatea bancară, a după municipiul Bucureşti. instituţiilor financiare nebancare şi de

asigurări şi reprezintă 19% din totalul Dacă la nivelul judeţului Ilfov ISD, construcţii şi tranzacţii imobiliare aproximativ 23% din societăţile (12,9%), comerţul cu amănuntul şi cu comerciale reprezintă societăţi ridicata (12,3%), tehnologia informaţiei comerciale cu participare străină de şi comunicaţii (6,5%). capital, localitatea Voluntari deţine un Din punct de vedere teritorial se procent de 35% (aproximativ 1.188 observă orientarea cu precădere a ISD

88 | Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Evoluţia înmatriculărilor de societăţi comerciale cu participare străină de capital în judeţul Ilfov 2008 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. Înmatriculări de societăţi 30 49 49 42 38 41 54 42 47 45 44 40 comerciale -număr- Valoarea capitalului social 635,4 301,3 2.348,0 1.868,3 419,7 5.189,4 352,3 1.656,1 5.303,0 257,7 846,4 361,8 total subscris - mii lei - 2009 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. Înmatriculări de societăţi 28 29 29 37 36 23 30 24 3 63 56 61 comerciale -număr- Valoarea capitalului social 698,4 78,0 291,0 486,6 335,8 472,7 2.219,4 31,0 24.287,8 369,5 1.192,3 371,9 total subscris - mii lei - 2010 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. Înmatriculări de societăţi 48 45 64 57 54 48 44 28 60 49 28 51 comerciale -număr- Valoarea capitalului social 187,3 265,0 69,9 152,9 712,2 105,1 215.205,4 54,1 12,3 102.312,1 22,3 1.240,7 total subscris - mii lei - Sursa: ONRC societăţi comerciale cu participare tendinţe de scădere în perioada 2008- 2010 când aceasta a fost de 215.205,4 străină la capital), cu 12 puncte 2009, dar în anul 2010 se observă milioane lei. procentuale peste valoarea judeţeană, tendinţa de revenire, numărul maxim de Numărul total anual de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare Evoluţia lunară a înmatriculărilor societăţilor comerciale cu străină la capital a fost de 576 SC-uri, în participare străină la capital - judeţul Ilfov 2010, cu 37,5% mai multe faţă de anul anterior. 70 60 De asemenea, valoarea capitalului subscris s-a majorat, fiind de 50 aproximativ 10,4 ori mai mare decât în 40 anul precedent. Valoarea totală a 30 capitalului social subscris în anul 2010, 20 în cele 576 societăţi comerciale 10 înmatriculate, a fost de 320.339 0 milioane lei, revenind unei societăţi

comerciale un capital subscris mediu de

iul. iul. iul.

ian. ian. ian.

mai mai mai

iun. iun. iun.

oct. oct. oct.

feb. feb. feb.

apr. apr. apr.

sep. sep. sep.

dec. dec. dec.

aug. aug. aug.

nov. nov.

nov. 556,2 milioane lei.

mar. mar. mar.

2008 2009 2010 Sursa: ONRC din anul 2009. înmatriculări fiind de 64 societăţi comerciale în septembrie 2010. Numărul înmatriculărilor societăţilor comerciale cu participare străină la Din punct de vedere al valorii capitalului capital, în judeţul Ilfov, a înregistrat social subscris, se remarcă luna iulie Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 89

Din totalul exporturilor de la nivel importuri. Comerţul exterior naţional din anul 2010, 2,9% sunt asigurate de judeţul Ilfov, valoarea Ţările partenere situate pe primele 10 În anul 2010 exporturile FOB, de la nivel acestora cifrându-se la 1.074,5 mil. euro locuri în derularea importurilor din anul naţional, au însumat 157.160,4 milioane (+33,4% faţă de anul anterior). 2010 (reprezentând 67,7% din total lei (37.293,4 milioane euro). Comparativ importuri) au fost: Germania (16,7% din anul precedent, exporturile au crescut În anul 2010 importurile CIF au însumat total importuri), Italia (11,6%), Ungaria cu 27,4% la valori exprimate în lei 197.170,9 milioane lei (46.801,6 (8,7%), Franţa (5,9%), China (5,5%), (28,2% la valori exprimate în euro). milioane euro). Comparativ cu anul Federaţia Rusă (4,3%), Austria (4,1%), 2009, importurile au crescut cu 19,4% Polonia (3,7%), Turcia (3,7%), Olanda Exporturile de „maşini şi dispozitive la valori exprimate în lei (20,1% la (3,5%). mecanice; maşini, aparate şi valori exprimate în euro). echipamente electrice, aparate de Valoarea importurilor în cadrul înregistrat sau de reprodus sunetul şi Importurile de „maşini şi dispozitive judeţului Ilfov, în anul 2010, se cifrează imaginile”, reprezentând 27,2% din mecanice; maşini, aparate şi la 3.068,6 mil. euro şi reprezintă 6,6% totalul exporturilor din anul 2010, s-au echipamente electrice; aparate de din importurile naţionale din aceeaşi situat pe primul loc înregistrând o înregistrat sau de reprodus sunetul şi perioadă. Faţă de anul anterior, valoarea creştere cu 31,3% la valori exprimate în imaginile”, care deţin 28,5% din importurilor din judeţul Ilfov s-a lei (32,1% la valori exprimate în euro) volumul total al importurilor, au crescut majorat cu 22,7%. comparativ cu anul 2009. cu 26,0% la valori exprimate în lei (26,8% la valori exprimate în euro) faţă Deşi în anul 2010, activitatea de comerţ Pe locul doi s-a clasat secţiunea de anul 2009. internaţional a judeţului Ilfov s-a „Mijloace şi materiale de transport” cu încheiat cu un sold negativ, importurile Valoarea importurilor provenite din 15,4% în total exporturi, în cadrul căreia depăşind exporturile cu 1.994,1 mil celelalte 26 ţări ale Uniunii Europene în exporturile de “Automobile, tractoare şi euro, se remarcă faptul că valoarea 2010, comparativ anul 2009, a crescut alte vehicule terestre” reprezintă 81,3% soldului din acest an este sub valoarea cu 18,5% la valori exprimate în lei din total secţiune şi 12,5% din total soldului din anul 2008. exporturi. (19,1% la valori exprimate în euro), având o pondere de 72,5% în total Valoarea exporturilor către cele 26 de ţări ale Uniunii Europene în 2010, Evoluţia soldului comerţului internaţional de bunuri comparativ cu anul 2009, a crescut cu - judeţul Ilfov 23,9% la valori exprimate în lei (24,6% mii euro la valori exprimate în euro), având o 0

pondere de 72,2% în total exporturi.

iul. iul.

-50.000 iul.

ian. ian. ian.

iun. iun. iun.

oct. oct. oct.

mai mai mai

feb. feb. feb.

apr. apr. apr.

sep. sep. sep.

dec. dec. dec.

nov. nov. nov.

aug. aug. aug.

mar. mar. Ţările partenere situate pe primele 10 mar. -100.000 locuri în derularea exporturilor din 2008 2009 2010 2010 (reprezentând 67,5% din total -150.000 exporturi) au fost: Germania (18,1% din total exporturi), Italia (13,8%), Franţa -200.000 (8,3%), Turcia (6,9%), Ungaria (4,8%), -250.000 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,6%), Bulgaria (3,6%), Spania -300.000 (3,0%), Olanda (2,8%), Polonia (2,6%). -350.000 Sursa: INS

sanitar propriu, cazare în regim fiscale locale de administrare a Turism hotelier, parcare auto. veniturilor, pe fondul creşterii Pensiunea Pipera - aflată la 10 km de economice uşoare înregistrate la nivelul Existenţa în oraşul Voluntari a centrul Capitalei, la 7 km de ţării, precum şi prin acţiunile susţinute suprafeţelor ocupate de ape şi de păduri Aeroportul Băneasa şi la 10 km de de creştere a gradului de conformare implică o biodiversitate ecologică, Aeroportul Henry Coandă, Pensiunea voluntară din partea contribuabililor necesitând măsuri speciale de asigurare Pipera dispune de 5 camere duble, 2 privind declararea şi plata obligaţiilor a echilibrului silvic şi de evitare a garsoniere şi două apartamente (cu bugetare. Veniturile fiscale au fost şi poluării ecosistemelor. Aceste condiţii dormitor, camera de zi şi baie) continuă să fie principala sursă a favorizează crearea unei zone turistice Pensiunea Previ - Situată în Pipera, la veniturilor bugetului local. Valoarea care asigură condiţii optime de doar 5km distanţă de capitală, dispune impozitelor şi taxelor pe proprietate în agrement atât pentru locuitorii oraşului de 8 camere de cazare cu băi proprii, total buget a rămas constantă, în cât şi pentru cei din municipiul TV, încălzire centrală, aer condiționat; condiţiile în care cotele şi sumele Bucureşti. sala de mese, terasă, balcon, parcare defalcate din impozitul pe venit au Pădurile formate din specii în amestec foarte spațioasă in curte şi în faţa cunoscut o creştere constantă. au rol de protecţie a teritoriului de curții. În anul 2009 impozitele şi taxele pe proprietate au avut o valoare de 43,1 curenţii de aer, de atenuare a Hotel Imperial: hotel de trei stele cu milioane lei şi o pondere 35,8% din excesivităţii climatului şi de protejare a 12 camere şi 1 apartament, situat în veniturile fiscale. Cotele şi sumele solului. Structura pădurii menţine Str. GH. DINCĂ nr. 24A, tel: 0743 652 defalcate din impozitul pe venit au fost caracteristicile vechiului codru al 242 Vlăsiei, cu arbori deşi şi vechi care vin în în sumă de 62,6 milioane lei completarea poienilor luminoase. reprezentând 52% din veniturile fiscale. Aşezată pe salba râului Colentina, oraşul Fiscalitate şi fondurile publice Ca şi tendinţă, în perioada 2007-2009 Voluntari beneficiază de proximitatea În perioada 2007 – 2009, dinamica se constantă o menţinere a impozitelor unor lacuri artificiale de agrement veniturilor la bugetul local al oraşului şi taxelor pe proprietate la nu nivel (Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Voluntari a înregistrat o creştere relativ constant şi o creştere a cotelor şi Fundeni), care sporesc atractivitatea importantă pe fondul creşterii sumelor defalcate din impozitul pe acestui teritoriu. economice la nivel naţional. venit. Aceasta se datorează îmbunătăţirii de la an la an a capacităţii administraţiei În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, în Voluntari există: Execuţie bugetară 2007 2008 2009 oraş Voluntari Total venituri, din 99.243.493,00 115.500.628,00 124.922.530,00 Pensiunea Geani - cu o capacitate de care: peste 10 camere cu un pat, două paturi sau trei, cu apartamente de Venituri fiscale 96.620.120,54 113.437.005,00 120.370.905,00 două sau patru persoane, camere Venituri nefiscale 2.055.642,78 1.580.121,00 4.274.319,00 pensiune cu TV, aer condiţionat, grup Venituri din 0,00 10.397,00 0,00 capital Subvenţii 567.734,28 473.106,00 277.306,00 Sume primite de la 0,00 0,00 0,00 UE

Aprecierea modului de trai de peste un an

apreciere

neutră 35,4% apreciere Modul de trai pozitivă

24,1% Dezvoltarea economică a oraşului se răsfrânge asupra modului de trai a locuitorilor săi. apreciere 42,2% dintre locuitorii oraşului Voluntari negativă intervievaţi, în cadrul Sondajului de opinie cu 40,5% privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului, se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi faţă de Aprecierea modului de trai din prezent trai din prezent, în timp ce 31,3% locuitori se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi. nici, nici Vis-a-vis de modul de trai de peste un an, 26,4% 40,5% dintre locuitorii intervievaţi au o apreciere mulţumit şi negativă şi doar 24,1% locuitori au o apreciere foarte pozitivă. mulţumit 42,2%

nemulţumit şi foarte nemulţumit 31,3%

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

93 | Profilul socio-economic şi demografic al oraşului Voluntari

7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 95

Calitatea factorilor de mediu determinând creşterea concentraţiei de sunt fie mirosul neplăcut fie revărsări noxe în aer. ale foselor septice. La nivel general, oraşul Voluntari nu întâmpină probleme semnificative Totodată este semnalată problema legate de mediul înconjurător. Apă inundaţiilor cauzate de suprasolicitarea Amplasarea în imediata vecinătate a reţelei de canalizare din acest cartier. municipiului Bucureşti a produs, însă, o Orașul Voluntari este încadrat de serie de vulnerabilităţi precum cursurile de apa Colentina şi Pasărea poluarea cauzată de traficul rutier care aparţin Bazinului Hidrografic Sol aglomerat ori de volumul ridicat al Argeş. construcţiilor. Efectul negativ al Poluarea solului din oraşul Voluntari are acestora din urmă s-a mai diminuat în Potrivit Raportului privind Starea drept cauze existenţa de pulberi şi gaze ultimii 2 ani, ca urmare a declinului Factorilor de Mediu în judeţul Ilfov în nocive în aer, depozitarea inadecvată de sectorului construcţiilor. În Voluntari, anul 2009, Râul Pasărea este unul dintre deşeuri şi reziduuri menajere şi spre exemplu, acest sector s-a dezvoltat principalii receptori de la nivel judeţean industriale pe terenuri neamenajate puternic în perioada 2001-2009, de ape uzate cu evacuare directă corespunzător şi deversarea apelor interval în care au fost finalizate 5.008 (neepurate). În prezent, sunt reziduale. De asemenea, poate apărea locuinţe, reprezentând 38% din fondul monitorizate mai multe surse de poluarea cu plumb specifică pentru locativ existent. poluare precum: Aeroportul zonele cu trafic auto intens. Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti, I.N.G.G. „Ana Aslan”, U.M. 01961 Oraşul Voluntari se numără printre cele Aer Otopeni, S.C. Ifantis România S.A., etc. 1.963 de localităţi declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi din activităţi Poluarea aerului din oraşul Voluntari Oraşul Voluntari se află într-un agricole (Ordinul 1552/2008). Poluarea este cauzată, în primul rând, de traficul program de dezvoltare a sistemelor cu nitraţi a solului nu are, însă, cote urban, localitatea putând fi încadrată în centralizate de alimentare cu apă, în alarmante la nivel local, ponderea zonele urbane cu poluare medie. Sunt cadrul căruia se elaborează şi o parte de terenurilor agricole fiind de doar 24,5% emise atât gaze anorganice (oxizi de monitorizare a calităţii apei potabile. În din suprafaţa totală a fondului funciar. azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât urma prelevărilor de probe de apă În acelaşi timp, agenţii economici care şi compuşi organici volatili (benzen) sau realizate de Autoritatea de Sănătate desfăşoară activităţi în sectorul pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de Publică Ilfov (18 probe) în anul 2009 „Agricultură, silvicultură şi pescuit” metale. Impactul traficului rutier asupra au fost identificate 11 analize reprezintă aproximativ 1% din totalul calităţii vieţii locuitorilor din oraşul neconforme care depăşeau limita unităţilor economice existente. Voluntari este cu atât mai mare cu cât admisă de bacterii coliforme, e-coli şi mare parte din zona de locuit se număr de colonii la 37°C. suprapune peste importante artere Situaţia poluării fonice rutiere: Una dintre problemele de mediu din - Drumul European E60 şi Şoseaua de oraşul Voluntari este cea legată de Zgomotul persistent, peste limitele Centură în zona de est a oraşului; situaţia poluării cauzate de fosele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 - Bulevardul Pipera în zona septice nefuncţionale. Această problemă dB(A) pe timp de noapte la care este Cartierului Pipera. este întâlnită, în speţă, în zona de vest a expusă populaţia din zonele urbane oraşului, până în anul 2008 doar 60% aglomerate şi din apropierea unor Şantierele de construcţii au şi ele un din străzile din cartierul Pipera fiind activităţi industriale – economice, impact negativ asupra calităţii aerului, acoperite cu reţeaua publică de afectează starea de sănătate biologică şi volumul ridicat de construcţii realizate canalizare. Efectele negative întâlnite psihică. Sursele potențiale pot fi:

transporturi terestre, şantiere de localităţii făcând parte, în trecut, din construcţii civile şi industriale, pădurile Vlăsiei. În prezent, sunt transportul aerian, căi ferate, activităţi semnalate mai multe fragmente din de petrecere a timpului liber - discoteci, fostele suprafeţe acoperite cu păduri, jocuri mecanice etc. precum: Pădurea Andronache, Pădurea Băneasa-Tunari, Pădurea Boldu- În oraşul Voluntari principala sursă de Creţuleasca. poluare sonoră este traficul rutier. Principalele zone afectate fonic de Specii de fauna existente în pădurile din traficul de tranzit sunt cartierele Nicolae oraşul Voluntari: Bălcescu inclusiv DN2, Pipera (sos. - Fazan (Phasianus colchicus); Pipera-Tunari) şi zona Ştefăneşti (sos. - Cucuvea (Athene noctua) – specie Ştefăneşti). În imediata vecinătate a strict protejată; marilor artere de circulaţie, zgomotul - Ghionoaia sură (Picus canus) – depăşeşte 60dB (A) pe timp de zi şi 55 specie protejată; dB(A) pe timp de noapte. - Ghionoaia verde (Picus viridis) specie stric protejată; O alta sursă importantă de poluare - Ciuf de pădure (Asio otus) – specie fonică este Aeroportul Internaţional strict protejată; Bucureşti Băneasa, amplasat în imediata - Muscar negru (Ficedula hypoleuca) vecinătate a Cartierului Pipera. Astfel, în – specie strict protejată; apropierea pistelor, zgomotul poate - Muscar gulerat (Ficedula albicollis) depăşi 75dB (A). – specie strict protejată; - Piţigoi de brădet (Parus ater) – Biodiversitate specie strict protejată;

Pe teritoriul oraşului Voluntari există mai multe păduri, cea mai mare parte a Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 97

Măsuri de protecţie - Promovarea modelelor de producţie şi consum durabile; - Îmbunătăţirea managementului şi Dezvoltarea socio-economică a oraşului evitarea supra-exploatării Voluntari poate determina creşterea resurselor naturale, recunoscând presiunilor asupra mediului valoarea serviciilor ecosistemelor; înconjurător. Voluntariul a înregistrat o - Promovarea unei bune sănătăţi creştere constantă a populaţiei începând publice în mod echitabil şi cu anul 1990, fapt ce a determinat îmbunătăţirea protecţiei împotriva sporirea influenţei factorilor antropici ameninţărilor asupra sănătăţii; asupra factorilor de mediu. De cele mai - Crearea unei societăţi a includerii multe ori, impactul rezultat a fost unul sociale prin luarea în considerare a negativ, concretizat fie prin periclitarea solidarităţii între şi în cadrul biodiversităţii din cadrul localităţii, fie generaţiilor, asigurarea securităţii şi prin creşterea gradului de poluare a creşterea calităţii vieţii cetăţenilor aerului, apei, solului, etc. ca o precondiţie pentru păstrarea

bunăstării individuale; Oraşul Voluntari s-a confruntat în ultima - Promovarea activă a dezvoltării perioadă cu o serie de vulnerabilităţi durabile pe scară largă, asigurarea privind mediul, precum: presiunea că politicile interne şi externe ale crescândă a urbanizării asupra spaţiilor UE sunt în acord cu dezvoltarea neconstruite, creşterea numărului de durabilă şi angajamentele rezidenţe principale şi secundare, internaţionale ale acesteia. incidentele negative ale unor noi activităţi de agrement, etc. Dezvoltarea Pornind de la aceste obiective generale oraşului Voluntari trebuie, însă, să fie putem desprinde măsuri concrete de dirijată de principiile dezvoltării protecţie ce pot fi aplicate în Voluntari. durabile. Din acest motiv se impune Spre exemplu, pentru asigurarea unui implementarea unor măsuri de sistem de transport care să satisfacă protecţie a factorilor de mediului de nevoile economice, sociale şi de mediu ameninţările externe. ale societăţii se impune:

- Îmbunătăţirea îmbrăcăminţii şi În privinţa dezvoltării durabile, profilului stradal; Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a - Descongestionarea arterelor Uniunii Europene îşi propune o serie principale prin asigurări de accese obiective generale, care pot fi preluate şi şi stradele; în oraşul Voluntari: - Crearea de noi parcaje; - Limitarea schimbărilor climatice şi - Lărgiri de drumuri, acolo unde este a costurilor şi efectelor sale necesar şi posibil. negative pentru societate şi mediu;

- Asigurarea existenţei unui sistem În afara traficului urban, în oraşul de transport care satisface Voluntari se resimte şi presiunea nevoile economice, sociale şi de activităţilor economice, în speţă a mediu ale societăţii, minimizând sectorului agricol şi a sectorului impacturile sale nedorite asupra industrial. economiei, societăţii şi mediului;

Pentru a diminua impactul activităţilor În ceea ce priveşte sectorul Nu în ultimul rând, pentru a elimina industriale asupra calităţii apei şi a construcţiilor, acesta are un impact impactul negativ pe care îl au activităţile solului, în planurile de acţiuni se impune asupra mediului prin activităţile de de agrement din cadrul spaţiilor verzi prevederea unor investiţii în producere a materialelor de construcţii, din oraşul Voluntari, pot fi puse în conformitate cu cele mai bune tehnici transport şi punere în aplicare a aplicare măsuri precum: amenajarea disponibile privind: construcţiei, exploatare şi mentenanţă, unor locuri speciale de agrement, - Modernizarea şi retehnologizarea demolare şi reciclare, etc. dotarea cu pubele de gunoi, informarea instalaţiilor; cu privire la impactul asupra mediului, - Dotarea cu echipamente eficiente de Dezvoltarea continuă a oraşului etc. reţinere a poluanţilor specifici din Voluntari impune şi extinderea şi apele uzate tehnologice şi din modernizarea infrastructurii tehnico- În contextul prognozei creşterii emisiile în aer; edilitare, în special a reţelei de populaţiei, oraşul Voluntari trebuie să - Ecologizarea terenurilor poluate din canalizare. În această manieră se va utilizeze sustenabil terenurile existente, incintele industriale; stopa poluarea solului şi pânzei freatice astfel încât extinderea suprafeţelor - Minimizarea producerii deşeurilor cu ape uzate, îmbunătăţindu-se totodată construite să nu reprezintă o şi colectarea selectivă a acestora, calitatea vieţii populaţiei. ameninţare la adresa mediului inclusiv a deşeurilor de ambalaje; înconjurător. Astfel, trebuie abordată - Adoptarea unor scheme/planuri de În vederea reducerii impactului dezvoltarea spaţială a oraşului Voluntari reducere a emisiilor de compuşi depozitării necorespunzătoare a şi distribuţia în profil teritorial a organici volatili şi care au prevăzut deşeurilor asupra mediului populaţiei şi agenţilor economici. În echiparea instalaţiilor cu sisteme de înconjurător, pot fi implementate mai aceasta perspectivă, politica de recuperare COV la unităţile care multe măsuri precum: amenajare a oraşului Voluntari trebuie intră sub incidenţa Directivei COV - reducerea la minim a cantităţilor de să acorde o atenţie deosebită solvenţi. deşeuri rezultate din activităţile promovării sistemelor de transport si de existente; energie care sa favorizeze mai mult Pe de altă parte, aplicarea principiilor - colectarea separată, sortarea şi mediul ambiental, practicilor agricole agriculturii moderne reprezintă procesarea, reciclarea finală a mai puţin distrugătoare, regenerării premizele asigurării unei dezvoltări deşeurilor de ambalaje; zonelor urbane degradate, regenerării durabile a acestui sector. O agricultură - valorificarea în totalitate, prin mediului din zonele afectate de activităţi ecologică presupune: găsirea unor soluţii tehnice şi economice poluante, ca şi controlului economice, a subprodusele sub-urbanizării. - Respectarea rotaţiei culturilor în rezultate din procese tehnologice; cadrul organizării asolamentelor; - colectarea separată a deşeurilor Accentul pus pe protecţia mediului - Păstrarea echilibrului ecologic; periculoase de cele nepericuloase în înconjurător porneşte de la faptul că - Păstrarea şi utilizarea eficientă a procesele de producţie; resursele naturale contribuie nu numai potenţialului genetic; - predarea deşeurilor industriale la echilibrul ecosistemelor, ci şi la - Întreţinerea fertilităţii solului cu reciclabile pe bază de contracte şi creşterea atractivităţii socio-economice îngrăşăminte naturale; certificate de calitate care să ateste şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii - Folosirea îngrăşămintelor în mod lipsa oricăror substanţe populaţiei din oraşul Voluntari. raţional; periculoase; - Îmbunătăţirea calitativă a - depozitarea temporară a deşeurilor pământului; industriale valorificabile, precum şi - Cultivarea de soiuri rezistente la a celor ce necesită neutralizarea cu atacul bolilor şi dăunătorilor. respectarea normelor legale.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 99

este ocupată de poluarea poluare decât cei din cartierul Voluntari Conform sondajului de opinie datorată depozitării necontrolate a (poluarea aerului – scor 5,84, poluarea realizat în rândul populaţiei din oraşul deşeurilor (scor mediu de 4,13). sonoră – scor 5,54). Voluntari, cea mai gravă situaţie este resimţită în ceea ce priveşte poluarea Populaţia din oraşul Voluntari Principala sursă de poluare a aerului. Pe o scară de la 1 nu este foarte afectată de poluarea oraşului Voluntari este considerată, de (deranjează/afectează în mică măsură) apelor curgătoare de pe raza oraşului, către respondenţi, traficul rutier aglomerat. Alte surse poluare identificate la 10 (deranjează/afectează în mare acest aspect fiind evaluat cu un punctaj de locuitorii oraşului Voluntari sunt: măsură), respondenţii au acordat un mediu de 3,16. punctaj mediu de 5,25 poluării aerului. Praful de pe străzi, Deşeurile depozitate În ceea ce priveşte poluarea necorespunzător, Traficul aerian şi Activitatea industrială, fabricile. Doar Poluarea sonoră dispune de un aerului şi poluarea sonoră, locuitorii 1,5% din persoanele intervievate sunt de scor mediu de 4,97, fiind a doua formă de cartierului Pipera se declară într-o mai părere că în Voluntari mediul nu este poluare care deranjează/afectează mare măsură afectaţi de aceste forme de poluat. locuitorii oraşului Voluntari. Poziţia terţă

Evaluarea formelor de poluare din oraşul Voluntari

Poluarea aerului 5,25

Poluarea sonoră 4,97 Poluarea datorată depozitării necontrolate 4,13 a deşeurilor Poluarea apelor curgătoare de pe raza 3,16 oraşului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Deranjează în Deranjează în mică măsură mare măsură Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 101

8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 103

Figură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitară Disparităţi în ceea ce priveşte echiparea tehnico-edilitară

Din punct de vedere al echipării tehnico edilitare la nivelul oraşului Voluntari sunt semnalate o serie de disparităţi. Aceste diferenţe capătă alte proporţii în percepţiile locuitorilor, motiv pentru care însăşi satisfacţia locuitorilor vis-{- vis de oraşul Voluntari diferă în cele două cartiere analizate. Astfel, o pondere foarte mare din populaţia care are rezidenţa în Voluntari oraş – cartierul vechi este mulţumită şi foarte mulţumită de situaţia localităţii (72,2%). Pe de altă parte, circa jumătate din locuitorii cartierului Pipera sunt mulţumiţi de oraşul Voluntari.

În ceea ce priveşte situaţia străzilor de la nivel local, locuitorii cartierului Pipera sunt uşor mai satisfăcuţi de situaţia străzilor din zona de rezidenţă, pe o scară de la 1 la 10 – 1 reprezentând foarte nemulţumit şi 10 reprezentând foarte mulţumit – media evaluărilor acestora fiind de 6,2. În cartierul vechi din Voluntari media obţinută este de 5,9.

Ca şi lungime a străzilor orăşeneşti, conform Primăriei Oraşului Voluntari în prezent situaţia este următoarea: 124 km în total, din care 84,457 km străzi în cartierul vechi şi 38,905 km în Cartierul Pipera. Gradul mai ridicat de satisfacţie al locuitorilor cartierului Pipera vis-{- vis de străzile din zona de rezidenţă poate fi pus pe seama finalizării recente a unor lucrări de reabilitare, modernizare şi/sau extindere a infrastructurii rutiere în zonă.

Situaţia aleilor şi trotuarelor în cele două cartiere ale oraşului Voluntari este asemănătoare. Astfel, locuitorii cartierului vechi Voluntari au evaluat starea aleilor şi trotuarelor pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) cu 6,1. De cealaltă parte, în cartierul Pipera, media obţinută este de 5,8, ceea ce înseamnă că cetăţenii care au rezidenţa în această parte a oraşului sunt puţin mai nemulţumiţi.

Situaţia parcărilor din oraş este evaluată în mod diferit de locuitorii celor două cartiere ale Voluntariului. Astfel, populaţia din cartierul Pipera este mult mai nemulţumită de situaţia parcărilor din zona de rezidenţă. Pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) aceştia au un scor mediu de 2,7. Pe de altă parte, în cartierul Vechi din Voluntari – deşi populaţia îşi menţine starea de nemulţumire – intensitatea acesteia este ceva mai slabă. Astfel, scorul mediu obţinut de locuitorii din zona de est a oraşului Voluntari este de 4,2.

O posibilă explicaţie a evaluării foarte proaste a situaţiei parcărilor din cartierul Pipera este faptul că în această zonă funcţionează un număr foarte ridicat de centre de afaceri / clădiri de birouri, astfel încât există un aport mare de forţă de muncă din municipiul Bucureşti. În condiţiile în care o pondere ridicată din aceştia vin la locul de muncă cu maşina, locuitorii Piperei resimt mai acut lipsa locurilor de parcare. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 105

În ceea ce priveşte reţelele de apă- canalizare, există o situaţie mai puţin favorabilă în cartierul Pipera. Astfel, calitatea apei potabile mulţumeşte doar 48,2% din locuitorii Piperei, în timp ce 65,8% din aceştia se declară satisfăcuţi de situaţia canalizării.

Trebuie să avem, însă, în vedere faptul că o bună parte din gospodăriile din Pipera dispun de canalizare prin fose septice, ceea ce creează adesea probleme (deversări, miros neplăcut).

Disparităţi în ceea ce priveşte Din punct de vedere economic, oraşul Aproape 60% din salariaţii dezvoltarea economică Voluntari s-a dezvoltat în ultimii 10 ani, întreprinderilor care au sediul social în majoritatea companiilor active din zona Pipera din oraşul Voluntari punct de vedere juridic având maxim 7 activează în întreprinderi de peste 500 Oraşul Voluntari integrează în ani de funcţionare. Această situaţie este angajaţi. În comparaţie cu zona de est a componenţa lui teritorială două zone valabilă per ansamblu la nivel local, deşi localităţii (cartierul vechi), numărul distincte ca localizare geografică, dar putem spune că întreprinderile active mediu de angajaţi pe întreprindere unitare din punct de vedere al din Pipera sunt mai recente decât cele activă economic este dublu. concepţiei administrative: Voluntari şi din zona veche a oraşului. cartierul Pipera. Profilul acestora este, O altă zonă de concentrare economică însă, diferit nu doar din punct de vedere Există, însă, diferenţe semnificative între din cartierul Pipera s-a dezvoltat în tehnico-edilitar, ci şi economic. Deşi ca cartierul Pipera şi zona Voluntari în partea de nord, în lungul Str. Erou Iancu şi distribuţie teritorială, dezvoltarea special din punct de vedere al Nicolae. În acest perimetru se află şi economică a oraşul Voluntari este una sectoarelor economice dezvoltate. Institutul naţional de Cercetare - echilibrată, sunt semnalate o serie de Astfel, zona veche a oraşului a dezvoltat Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT diferenţe semnificative între cele sectorul Comerţului, Industriei şi Bucureşti. cartiere. Transporturilor terestre, în timp ce în Pipera s-au dezvoltat mai mult În comparaţie cu zona Pipera, Cartierul Analiza spaţială a distribuţiei firmelor Activităţile de management şi Voluntari prezintă o serie de din oraşul Voluntari (conform bazei de consultanţă în management, Serviciile în particularităţi precum dimensiunea mai date de la Ministerul Finanţelor Publice) tehnologia informaţiilor, Publicitate şi mică a companiilor existente sau arată că 55,7% din companiile active din activităţi de studiere a pieţei şi sectorul orientarea preponderentă spre sectorul punct de vedere juridic activează în Construcţiilor civile. logistic. Cel mai mare agent economic cartierul vechi al oraşului şi 44,3% din din Voluntari - Metrou Cash & Carry companii în zona Pipera. Având în Zona Pipera s-a remarcat şi prin România - este situat în această zonă. vedere faptul că ecartul dintre cele două dezvoltarea segmentului spaţiilor de Aproape 70% din salariaţii companiilor nu este atât de semnificativ, putem birouri, spre deosebire de partea de est care au sediul social în cartierul vechi afirma că Voluntariul are o distribuţie a oraşului. În ultimii ani au fost din Voluntari îşi desfăşoară activitatea economică echilibrată. construite mai multe centre de afaceri, în această unitate economică. În rest, punctul de maxim interes pentru întreprinderi sunt în general de mici În profil teritorial putem vorbi de zone acestea fiind zona de intersecţie dintre dimensiuni, media de salariaţi pe de concentrare economică, acestea fiind Bulevardul Pipera, Str. Petricani şi Str. societate comercială fiind de 5 persoane. dezvoltate, în speţă, pe marginea Emil Racoviţă. De altfel, acest perimetru principalelor artere rutiere. De altfel, poate fi considerat cea mai concentrată Dezvoltarea cartierului Voluntari a fost faptul că oraşul Voluntari este traversat zonă economică a cartierului Pipera, un puternic marcată de Drumul European atât în partea de vest (cartierul Pipera), punct de interes economic atât pentru E60/E85. Acesta asigură legătura cât şi în partea de est (cartierul oraşul Voluntari, cât şi pentru capitalei cu zona de Nord, Nord-Est şi Voluntari) de drumuri importante municipiul Bucureşti (în speţă, pentru Est a României, motiv pentru care (Drumul European E85/E60, DJ200 forţa de muncă). De remarcat este faptul Voluntariul a cunoscut o creştere Voluntari – Ştefăneşti, DJ200B Pipera – că întreprinderile din această parte a semnificativă a sectorului comerţului şi Tunari) a asigurat, într-o oarecare Piperei sunt, în marea lor majoritate, transporturilor. Peste 80% din măsură, dezvoltarea echilibrată a companii multinaţionale de mari companiile care au ca principal domeniu localităţii. dimensiuni. de activitate „Transporturile terestre şi transporturile prin conducte” au sediul în cartierul vechi. Din acestea Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 107

majoritatea realizează Transporturi Din punct de vedere economic, este de concentrări economice, situate de rutiere de mărfuri. În acelaşi timp, peste limpede că în Voluntari nu există un pol regulă în lungul drumurilor publice 70% din companiile care desfăşoară economic clar delimitat, ci există zone importante. activităţi comerciale în oraşul Voluntari au sediul în cartierul vechi al localităţii.

Zona de est a Voluntariului joacă un rol foarte important şi pentru sectorul comerţului cu legume şi fructe. Se Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul Voluntari estimează că o pondere foarte mare din legumele şi fructele importate în România ajung pe piaţa românească prin Centrul Comercial de Legume şi Fructe Voluntari, situat chiar la Drumul European E60/E85.

În ceea ce priveşte sectorul turistic, conform Listei structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în Voluntari unităţile de cazare sunt situate în cartierul Pipera. Astfel, din cele 6 structuri de primire turistică acreditate de MDRT, 3 sunt situate pe Str. Erou Iancu Nicolae, la sud de Pădurea Băneasa - Tunari şi la nord est de Aeroportul Internaţional Băneasa.

Astfel, deşi numeric avem de a face cu o distribuţie destul de echilibrată a companiilor, diferenţele între cele două zone componente ale Voluntariului ţin de profilul economic al acestora (sector, dimensiune, profitabilitate, etc.). În cazul de faţă disparităţile de dezvoltare nu se traduc drept decalaje de dezvoltare, ci mai curând drept tipologii/profiluri distincte. Tocmai din acest motiv nu se pune problema de reducere a disparităţilor ci de implementare a unor măsuri specifice de susţinere a mediului de afaceri pentru fiecare zonă în parte.

Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socială Disparităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea socială

Cele două zone componente ale oraşului Voluntari (cartierul Pipera şi cartierul vechi Voluntari) prezintă anumite particularităţi nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punct de vedere social. Componenta socială a dezvoltării durabile poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori care se referă la domenii precum:

- Sănătate; - Educaţie; - Salubritate; - Cultură; - Condiţii de locuire.

Din punct de vedere a condiţiilor de locuire, situaţia în cele două zone ale oraşului Voluntari este total diferită. Cartierul Pipera numără peste 2000 de noi locuinţe care ilustrează tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural. Locuinţele sunt, de regulă, de mai mari dimensiuni (peste 200 mp) decât în partea de est a localităţii (cartierul vechi). Acest aspect se observă şi în ceea ce priveşte evaluarea populaţiei privind suficienţa spaţiului de locuit. Astfel, 78,9% din persoane rezidente în cartierul Pipera sunt mulţumite şi foarte mulţumite de suficienţa spaţiului de locuit, în timp ce 67,6% din locuitorii cartierului vechi din Voluntari au susţinut acelaşi lucru. De altfel, locuitorii Piperei sunt mai mulţumiţi şi de rezistenta clădirilor, termoizolarea clădirilor şi starea subsolului blocului/casei decât populaţia din cartierul vechi al oraşului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 109

Locuitorii cartierului vechi Voluntari sunt ceva mai mulţumiţi decât cei din Pipera de situaţia curăţeniei din zona de rezidenţă. 54,3% din aceştia se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de curăţenia din cartierul în care domiciliază, în timp ce la nivelul Piperei aproape jumătate din locuitori subscriu acestei opinii.

La nivel local există disparităţi semnificative şi în ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber, situaţia din cartierul Pipera fiind evaluată de mare parte din locuitori drept nesatisfăcătoare. Astfel, circa o treime din persoanele care domiciliază în Voluntari (36,3%) sunt satisfăcute de varietatea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, în timp ce la nivelul Piperei ponderea acestora se reduce semnificativ (21,1%).

O situaţie mai proastă este întâlnită în cartierul Pipera şi în ceea ce priveşte spaţiile verzi şi parcurile din zona de rezidenţă. În timp ce jumătate din locuitorii cartierului Voluntari sunt mulţumiţi de aceste aspecte, doar o treime din locuitorii Piperei au o opinie favorabilă. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi vis-{-vis de locurile de joacă pentru copii, existând o percepţie nefavorabilă în rândul populaţiei cu rezidenţa în cartierul Pipera. Dezvoltarea urbană rapidă, creşterea numărului de locuinţe şi implicit a numărului de locuitori au dus la necesitatea de spaţii verzi şi spaţii de joacă pentru copii. Ţinându-se cont de

aceste necesităţi s-au amenajat pe teritoriul oraşului trei parcuri (Parcul Central, Parcul Tudor Vladimirescu şi Parcul Florilor), toate fiind însă amplasate în cartierul vechi Voluntari. În condiţiile în care zona Pipera a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare din ce în ce mai galopantă, necesităţile populaţiei nu au reuşit a fi satisfăcute.

În ceea ce priveşte pieţele agro- alimentare în oraşul Voluntari există, în prezent, trei mari unităţi: Piaţa Tudor Vladimirescu, Piaţa Pipera şi Piaţa Gheaţa, a cărei modernizare s-a finalizat în primăvara anului 2004. Două din aceste trei pieţe sunt amplasate în zona de est a oraşului (Piaţa Tudor Vladimirescu şi Piaţa Gheaţă), tot în cartierul vechi funcţionând şi depozitul de fructe şi legume şi o serie de mari centre comerciale. În Pipera funcţionează Magazinul Jolie Ville Mall, care îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 12.000 mp, oferind o gamă variată de produse alimentare şi nealimentare într-o structură diferită de celelalte tipuri de hipermarketuri din capitală, structurate pe raioane mari, tip hală.

Percepţia locuitorilor vis-{-vis de pieţele agro-alimentare din zona de rezidenţă este în concordanţă cu situaţia din teritoriu. Astfel, în Pipera doar 26,3% din cetăţeni sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de pieţele agroalimentare din cartier, în timp ce în cartierul vechi Voluntari 63,2% din locuitori au emis o opinie favorabilă. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 111

Conform Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în oraşul Voluntari există 25 unităţi educaţionale. Acestea sunt distribuite destul de uniform în profil teritorial, funcţionând 8 unităţi în Cartierul Voluntari şi 17 în Cartierul Pipera. O diferenţă dintre cele două zone este că în Pipera predomină structurile în proprietate privată, în special unităţile preşcolare.

În ciuda distribuţiei spaţiale echilibrate a unităţilor de învăţământ, calitatea actului didactic produce opinii diferite în cele două cartiere ale oraşului Voluntari. Astfel, 47,7% din locuitorii Piperei şi 67,6% din locuitorii cartierului Voluntari sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea actului didactic din unităţile educaţionale din oraş.

Pe de altă parte, distribuţia în teritoriu a medicilor de familie nu este una echilibrată. Din cei 11 medici de familie agreaţi conform Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, 10 au punctul de lucru în Cartierul Voluntari şi 1 în cartierul Pipera. Nu avem de a face cu aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte farmaciile din teritoriu, dispersia acestora în teritoriu fiind destul de uniformă.

În ceea ce priveşte poluarea sunt înregistrate situaţii uşor diferite în Pipera şi Voluntari în special în ceea ce priveşte poluarea aerului şi poluarea sonoră. Astfel, persoanele care domiciliază în cartierul Pipera sunt afectate în mai mare măsură de poluarea aerului şi poluarea sonoră decât cele din zona de est.

Într-adevăr, cetăţenii care au domiciliul în Pipera sunt expuşi unei poluări sonore mai semnificative prin prisma proximităţii Aeroportului Internaţional Băneasa. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 113

- - -

9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC

-

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 115

Demografie şi forţa de muncă

Indicator agregat Indicatori primari Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă Populaţia stabilă Densitatea demografică Suprafaţa teritoriului Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă Vârsta medie Populaţia stabilă pe grupe de vârstă Rata de nupţialitate şi de divorţialitate Numărul căsătoriilor şi divorţurilor Stabiliri de domiciliu Rata sporului migratoriu Plecări cu domiciliu Forţa de muncă Numărul de salariaţi Ponderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%) Forţa de muncă pe principalele domenii de activitate Populaţia şomeră Numărul şomerilor

Terenuri şi locuinţe

Indicator agregat Indicatori primari Ponderea fondului funciar pe categorii de teren Fondul funciar pe categorii de teren Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ Suprafaţa locuibilă Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor Efectivul populaţiei Numărul de locuinţe Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei Suprafaţa locuibilă

Infrastructură şi echiparea teritoriului

Indicator agregat Indicatori primari Străzi orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti Străzi orăşeneşti modernizate Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate Lungimea drumurilor publice total Drumuri modernizate (%) Lungimea drumurilor publice modernizate Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice total Densitatea drumurilor publice Suprafaţa teritoriului Lungimea drumurilor publice total Drumuri asfaltate(%) Lungimea drumurilor publice asfaltate Lungimea drumurilor publice total Drumuri pietruite (%) Lungimea drumurilor publice pietruite Drumuri de pământ (%) Lungimea drumurilor publice total

Indicator agregat Indicatori primari Lungimea drumurilor publice de pământ Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizare Cantitatea apelor uzate evacuate Gradul de epurare a apelor uzate Cantitatea apelor uzate epurate Rata de creştere/descreştere a reţelei de canalizare Lungimea reţelei de canalizare Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile Numărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural Numărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural Rata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a gazului natural Lungimea reţelei de distribuţie a gazului natural Numărul de abonamente telefonice Rata de penetrare a reţelei de telefonie Populaţia stabilă Numărul de abonamente de televiziune Rata de penetrare a serviciilor de televiziune Populaţia stabilă

Servicii publice

Indicator agregat Indicatori primari Suprafaţa spaţiilor verzi Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor Efectivul populaţiei Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii) Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori Efectivul populaţiei Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul de vârstnici asistaţi Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente Numărul de biblioteci şi eliberare Numărul de volume existente şi eliberare Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional clasificare al educaţiei de clasificare al educaţiei Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară Efectivul populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare laboratoare şcolare şi PC-uri Numărul laboratoarelor şcolare Numărul PC-urilor Efectivul populaţiei şcolare Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi Numărul sălilor de gimnastică terenurile de sport Numărul terenurile de sport Numărul infracţiunilor Rata de infracţionalitate Efectivul populaţiei Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 117

Dezvoltare economică

Indicator agregat Indicatori primari Numărul total al întreprinderilor Densitatea întreprinderilor Populaţie stabilă Ritmul de creştere/descreştere al întreprinderilor Numărul întreprinderilor Structura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de angajaţi) Numărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate Numărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate Ritmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totale Cifra de afaceri pe domenii de activitate Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate Cifra de afaceri totală şi pe domenii Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii

Mediu

Indicator agregat Indicatori primari Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime Emisiile de dioxid de sulf Emisiilor de oxizi de azot Poluarea aerului Emisiile de oxizilor de amoniac Emisii anuale de compuşi volatili nemetalici Emisii de metale grele (mercur, cadmiu) Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie Masa lemnoasă pusă în circulaţie Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de proprietate Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate Cantitatea de deşeuri menajere generate Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 119

10. ANALIZA SWOT

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 121

1. CADRUL GENERAL

Puncte tari Puncte slabe

. Poziţionarea avantajoasă a oraşului: în apropierea . Puternica antropizare a reliefului şi diminuarea spaţiilor municipiului Bucureşti; verzi prin dezvoltarea accelerată a sectorului imobiliar; . Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier, . Existenţa unor resurse naturale limitate; feroviar şi aerian; . Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone ale . Traversarea oraşului de rute importante de transport oraşului; rutier: DN2; . Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber din . Existenţa unor suprafeţe întinse de pădure pe teritoriul noile zone rezidenţiale; oraşului; . Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat; . Existenţa unor instituţii de cercetare importante; . Prezenţa câinilor vagabonzi; . Demararea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare; . Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus la decongestionarea traficului rutier din zonă; . Existenţa unui serviciu de transport local care face legătura cu municipiul Bucureşti; . Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de echipare edilitară;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Continuarea şi finalizarea proiectelor aflate în curs de . Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub cel implementare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi al dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi; tehnico-edilitare; . Dezvoltarea imobiliară haotică poate avea un impact . Iniţierea unor proiecte de dezvoltare urbană; puternic asupra unei dezvoltări urbane armonioase; . Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbană . Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare a din fonduri nerambursabile europene prin Programul oraşului; Operaţional Regional; . Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov; . Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

Puncte tari Puncte slabe

. Creşterea numerică a populaţiei stabile (+23,7% faţă de . Densitatea ridicată a populaţiei pe teritoriul intravilan al anul 2002); oraşului (1.216,9 loc./km2); . Revenirea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani; . Prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică; . Sporul natural pozitiv în creştere; . Creşterea ratei şomajului pe fondul dezvoltării crizei . Valorile pozitive ale soldului migrator crescătoare în economice naţionale; perioada 2004-2008; . Insuficienţa numerică a unităţilor de învăţământ (în special . Evoluţia crescătoare a numărului mediu de salariaţi din grădiniţe); oraşul Voluntari; . Dezvoltarea economică a oraşului a condus la diversificarea ofertei de muncă; . Rata şomajului de la nivelul judeţului se situează mult sub nivelul mediu naţional; . Înregistrarea unor venituri salariale ridicate la nivelul judeţului Ilfov, comparativ cu nivelul mediu naţional;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Apropierea de municipiul Bucureşti creşte oportunităţile . Criza economică şi financiară de la nivel naţional ce are oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii oraşului; impact asupra dezvoltării economice şi a pieţei locurilor de . Atractivitatea zonei de nord a Bucureştiului pentru marile muncă; companii, care pot genera locuri de muncă; . Posibilitatea creării unui deficit de forţă de muncă de . Proiectele de dezvoltare a infrastructurii pentru creşterea aproximativ 39%, peste 15 ani, la nivelul oraşului; accesibilităţii zonei; . Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură din fonduri nerambursabile; . Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera dezvoltarea economică a zonelor din proximitatea municipiului Bucureşti;

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 123

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE

Puncte tari Puncte slabe

. Dezvoltarea accelerată a zonelor rezidenţiale, numărul de . Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone ale locuinţe a crescut cu 27,6% din anul 2004; oraşului; . Suprafaţa locuibilă medie ridicată (80,6 mp/locuinţă); . Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber din . Dezvoltarea unui număr ridicat de proiecte imobiliare în noile zone rezidenţiale; oraşul Voluntari, în perioada 2004-2009; . Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat; . Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, prin dezvoltarea . Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008, asupra noilor proiecte rezidenţiale; sectorului de construcţii; . Extinderea serviciilor bancare, centrelor comerciale, . Dezvoltarea lentă a infrastructurii rutiere şi tehnico- serviciilor de educaţie şi sănătate în zona Voluntari; edilitare în zonele rezidenţiale noi; . Extinderea liniei de metrou din Bucureşti (staţia Pipera); . Diferenţa de dezvoltare între cartierul Pipera şi cartierul . Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus la Voluntari oraş; decongestionarea traficului rutier din zonă; . Existenţa unui serviciu de transport local care face legătura cu municipiul Bucureşti; . Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de echipare edilitară;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti; . Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub cel . Dezvoltarea sectorului imobiliar în afara Bucureştiului; al dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi; . Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbană . Dezvoltarea imobiliară haotică; din fonduri nerambursabile . Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare a . Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera oraşului; dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură; . Criza economică poate genera stoparea unor proiecte imobiliare

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI

Puncte tari Puncte slabe

. Traversarea oraşului de către DN2; . Aproape jumătate (62,8 km) dintre străzile orăşeneşti sunt . Densitatea drumurilor publice este peste media naţională; de pământ; . Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus la . Starea necorespunzătoare a trotuarelor în anumite zone decongestionarea traficului rutier din zonă; ale oraşului; . Trendul ascendent înregistrat în ultimii ani a lungimii . Lipsa unui sistemul de alimentare cu apă la nivelul străzilor orăşeneşti modernizate; întregului oraş; . Existenţa unui serviciu de transport local care face legătura . Reţeaua de canalizare acoperă o zonă restrânsă; cu municipiul Bucureşti; . Existenţa gospodăriilor care dispun de canalizare prin fose . Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de septice necorespunzătoare; echipare edilitară; . Lipsa unei staţii de epurare; . În oraşul Voluntari funcţionează cea mai mare centrală . Lipsa unei staţii de tratare a apei potabile; telefonică din Județul Ilfov; . Cantitatea medie de apă distribuită consumatorilor este . Acces facil la infrastructura feroviară şi aeriană; sub media judeţului; . Existenţa unei conducte de gaz metan; . Canalizarea pluvială subdimensionată, fapt ce determină inundarea gospodăriilor din anumite zone ale Voluntariului în timpul ploilor torenţiale; . Întreruperile repetate ale furnizării curentului electric;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbană . Dezvoltarea imobiliară haotică poate genera probleme în din fonduri nerambursabile europene prin Programul realizarea unor căi de acces modernizate; Operaţional Regional; . Adâncirea actualei crize economice poate genera . Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov; reducerea surselor proprii de venituri şi implicit reducerea . Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera sumelor alocate investiţiilor în infrastructură; dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 125

5. SERVICII PUBLICE

Puncte tari Puncte slabe

Asistenţă socială Asistenţă socială . Experienţă în proiecte finanţate din fonduri naţionale şi . Servicii comunitare insuficient dezvoltate pentru comunitare, în domeniul serviciilor sociale; persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale . Existenţa Centrului “Sfântul Serafim de Sarov” pentru violenţei domestice etc.; copii cu dezabilități; . Număr relativ mic de asociaţii şi fundaţii care activează în domeniul social ; Servicii publice Servicii publice . Externalizarea serviciilor publice locale de transport în . Probleme în asigurarea calităţii serviciilor de alimentare comun, alimentare cu apă potabilă şi canalizare, cu apă şi canalizare; alimentare cu gaze naturale, managementul deşeurilor, . Pregătirea şi specializare insuficientă a resurselor umane salubritate; din instituţiile publice; . Modernizarea pieţei Gheţea; . Efectivul redus de cadre de poliţie în raport cu . Este în curs de implementare proiectul “Amenajare Parc necesităţile populaţiei; în Oraşul Voluntari” . Creşterea ratei infracţionalităţii la nivel local; . Există un proiect privind colectarea selectivă începând cu . Infrastructura serviciilor publice este insuficientă şi slab anul 2004; dotată; . Suprafaţa spaţii verzi/locuitor este mult sub media judeţeană şi naţională; . Gradul scăzut de acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate (46% în anul 2010); . Lipsa locurilor de agrement amenajate corespunzător; . Numărul ridicat al câinilor vagabonzi;

Învăţământ şi cultură Învăţământ şi cultură . Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de învăţământ; . Personal didactic insuficient, în timp ce populaţia şcolară . Existenţa unei creşe; a crescut, numărul cadrelor didactice a urmat un trend . Existenţa a 5 terenuri de sport în cadrul unităţilor descendent; şcolare, fapt ce asigură un raport al elevilor/teren de . În oraşul Voluntari nu funcţionează nicio bibliotecă sport inferior situaţiei de la nivel naţional; publică; . Construcţia unei noi săli de sport în cartierul Nicolae . Unităţile de învăţământ sunt dotate necorespunzător (în Bălcescu; special cu calculatoare – la un calculator revin 18,61 elevi . Clarificarea situaţiei juridice a Bazei Sportive din strada faţă de 14,87 la nivelul judeţului Ilfov şi 12,27 la nivel Gheorghe Dinică şi repunerea acesteia în funcţiune; naţional); . Organizarea de evenimente cultural artistice periodice, . Numărul insuficient de săli de gimnastică, ateliere şi

precum Zilele Oraşului Voluntari; laboratoare şcolare; . Funcţionarea Casei de Cultură Voluntari care are un rol . Lipsa unor ateliere şcolare – la nivelul oraşului revin important în organizarea acţiunilor cultural-artistice, 1.377 elevi la un laborator, faţă de 659 la nivel naţional. educative, de informare şi de divertisment; . Existenţa unor instituţii de învăţământ privat, în special unităţi preşcolare; . Existenţa unui institut de cercetare-dezvoltare;

Sănătate Sănătate . Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare în . Indicatorii medici-sector public la 10.000 locuitori, sistemul public şi privat care asigură serviciile medicale paturi la 10.000 locuitori şi personal mediu sanitar- pentru populaţie; sector public la 10.000 locuitori se încadrează mult sub . Sector privat de sănătate foarte bine dezvoltat; nivelul judeţean şi naţional; . Existenţa unei clinici medicale naturiste; . Lipsa personalului medical; . Existenţa serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă; . Lipsa unui spital orăşenesc; . Implementarea unor acţiuni de diagnosticare gratuită a populaţiei pornind de la iniţiativa Primăriei Oraşului Voluntari;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

Asistenţă socială Asistenţă socială . Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu organizaţiile . Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei; non-guvernamentale; . Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile; . Accesarea fondurilor europene şi a programelor . Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene; naţionale în domeniul asistenţei sociale; . Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social în . Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru defavoarea implicării active din punct de vedere mediul economic ce angajează persoane din grupurile economic; vulnerabile în vederea integrării acestora în societate; . Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice . Înfiinţarea unui Centru After School pentru copiii ai căror poate avea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; necesită asistenţă socială; . Înfiinţarea unui Incubator de Întreprinderi Sociale, unde . Plecarea din sistemul asistenţei sociale a personalului grupurile vulnerabile pot desfăşura activităţi generatoare specializat. de venituri; . Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi sectorul non-guvernamental;

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 127

Servicii publice Servicii publice . Capacitate scăzută de adaptare la normele impuse de . Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu societatea civilă Uniunea Europeană cu privire la principalele servicii pentru sprijinirea şi îmbunătăţirea serviciilor publice; publice, în special din punctul de vedere al . Informatizarea furnizării serviciilor publice; managementului de mediu; . Accesarea fondurilor nerambursabile destinate . Accentuarea problemelor economice şi scăderea îmbunătăţirii serviciilor publice; nivelului de trai; . Specializarea resurselor umane cuprinse în instituţiile . Deprecierea calităţii vieţii populaţiei poate duce la furnizoare de servicii publice; creşterea ratei infracţionalităţii;

Învăţământ şi cultură Învăţământ şi cultură . Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze . Dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă a înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere; învăţământului românesc; . Mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentru . Subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc; îmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin . Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe); de transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţirea . Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea care poate avea influenţe negative asupra calităţii actului numărului de surse de informare şi documentare; educaţional; . Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze . Creşterea ratei abandonului şcolar, ca urmare a înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere; instabilităţii financiare şi materiale a mediului familial; . Existenţa fondurilor europene direcţionate spre . Frecventele schimbări legislative privind sistemul perfecţionarea actului didactic; românesc de învăţământ; . Existenţa fondurilor europene disponibile pentru . Scăderea gradului de atractivitate al sistemului de reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi învăţământ pentru profesorii tineri; dotarea corespunzătoare a acestora; . Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură; . Programele şcolare internaţionale care permit şcolilor . Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile locale să stabilească parteneriate cu instituţii de culturale şi investiţiile în acest domeniu; învăţământ din străinătate; Sănătate . Subfinanţarea sistemului medical Sănătate . Scăderea calităţii serviciilor medicale . Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării, . Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de sănătate pentru tinerii medici; sănătate; . Amploarea fenomenului migratoriu în rândul . Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar (dezvoltarea personalului medico-sanitar spre statele Uniunii cabinetelor medicale de specialitate Europene (în special Franţa şi Germania); . Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab motivantă

6. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Puncte tari Puncte slabe

. Creşterea numărului de persoane juridice active economic la . Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008, nivelul oraşului Voluntari, în perioada 2005-2009; asupra mediului de afaceri; . Spiritul antreprenorial dezvoltat la nivelul oraşului Voluntari; . Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone . Concentrarea activităţii economice în proximitatea capitalei; ale oraşului; . Construirea Centrului cultural şi de afaceri pentru susţinerea IMM-urilor; . Creşterea valorică a cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economice; . Implicarea autorităţilor publice în sprijinirea activităţilor economice; . Nivelul productivităţii muncii de la nivelul persoanelor juridice active economic de la nivelul oraşului Voluntari peste nivelul judeţean; . Infrastructura rutieră avantajoasă pentru transportul de mărfuri; . Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier, feroviar şi aerian; . Existenţa infrastructurii de sprijin a afacerilor (platformă industrială, parcul logistic); . Concentrarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti – Ilfov;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti; . Impactul crizei economice asupra mediului de afaceri . Extinderea activităţii economice în afara Bucureştiului; din România; . Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera . Modificări ale legislaţiei privitoare la activitatea dezvoltarea economică a zonelor din proximitate; agenţilor economici neavantajoase pentru . Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov; impulsionarea activităţii economice; . Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare a oraşului;

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 129

7. MEDIU

Puncte tari Puncte slabe

. Desfăşurarea unor acţiuni de informare a populaţiei . Nivelul destul de ridicat de poluare a aerului din cauza privind importanţa colectării selective a deşeurilor în traficului rutier; cadrul unor sesiuni organizate; . Poluarea fonică a Voluntariului prin prisma vecinătăţii cu . Realizarea unor acţiuni pentru protecţia mediului, precum Aeroportul Internaţional Băneasa; acţiuni de ecologizare a terenurilor din cadrul oraşului; . Existenţa zonelor neacoperite de reţeaua de canalizare . Existenţa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, locală, în cadrul cărora fosele septice poluează pânza dotat cu mai multe autospeciale de intervenţie; freatică prin scurgeri; . Existenţa unei suprafeţe destul de ridicate de pădure . Mirosul neplăcut cauzat de revărsările foselor septice; (Pădurea Băneasa-Tunari, Pădurea Andronache, Pădurea . Lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate; Boldu-Creţuleasca); . Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor în vecinătatea . Desfăşurarea unor acţiuni de colectare a deşeurilor de cartierelor rezidenţiale din Pipera; echipamente electrice şi electronice la nivel local; . Declararea oraşului Voluntari localitate vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din activităţi agricole; . Depozitarea necontrolată a deşeurilor în pădurile din localitate;

Oportunităţi A m e n i n ţ ă r i

. Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte . Schimbările climatice care favorizează creşterea frecvenţei în domeniul salubrităţii, canalizării, apelor uzate şi ploilor torenţiale care generează inundaţiile şi alunecările protecţiei mediului, în general; de teren; . Existenţa unor finanţări guvernamentale pentru proiecte . Construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov prin Voluntari (la de mediu (lucrări de regularizare a scurgerilor pe versanţi, est de Bulevardul Pipera) poate avea ca rezultat poluarea îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, lucrări de atmosferei prin emisiile de gaze, dar şi poluarea fonică, dirijare a apei, corectări de torenţi, asanări, combaterea prin zgomotul produs de autovehicule şi autocamioane; eroziunii solului, decolmatări, captare izvoare, împăduriri, . Degradarea cadrului natural (flora şi fauna) în cazul intervenţii în situaţii de risc, etc.); dezvoltării urbanistice necontrolate; . Existenţa unor programe de finanţare în domeniul energiei regenerabile; . Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondul pentru Mediu, precum: programul Rabla, programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, etc.;

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 131

11. ANALIZA PESTEL

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 133

PESTEL este acronimul englezesc de la continuarea procesului de reformă în Political, Economic, Social, Technical, Din punct de vedere administrativ în domeniul justiţiei, dezvoltarea în ritm Environment şi Legislative. dezvoltarea oraşului Voluntari mai pot rapid a infrastructurii; relansarea interveni alte două scenarii posibile: turismului şi a sportului ca domenii de Analiza PESTEL este o metodă de Crearea zonei metropolitane importanţă naţională; asigurarea evaluare a expunerii oraşului Voluntari Bucureşti sau Transformarea condiţiilor necesare în domeniul la influenţa factorilor contextuali. Acest Voluntariului în sectorul 7 al capitalei. cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea tip de analiză are în vedere influenţele În timp ce prima variantă nu ar aduce afirmării activităţii de creaţie şi inovare, externe generate de factorii politici şi modificări în ceea ce priveşte structura dezvoltării unor tehnologii autohtone legislativi, de mediul socio-economic, de administraţiei publice locale, cea de a avansate, creşterii competitivităţii modificările tehnologice şi de mediu de doua ar avea consecinţe semnificative produselor româneşti, etc. la nivel regional, naţional şi chiar asupra formării bugetului local, internaţional asupra dezvoltării oraşului atribuţiilor funcţionarilor şi instituţiilor Reforma administraţiei publice este Voluntari. publice, relaţiilor dintre instituţii, dar şi un alt factor important care are un asupra cetăţenilor localităţii. impact direct asupra dezvoltării Factorul politic Voluntariului. Programul de guvernare Un alt factor extern este reprezentat de 2009-2012 vizează şi restructurarea Unul dintre cei mai importanţi factori formaţiunile politice aflate la aparatului administraţiei publice pe externi de ordin politic/administrativ guvernare si de programul de principii de eficienţă şi performanţă şi este reorganizarea administrativă. În guvernare a acestora. Priorităţile descentralizarea, inclusiv financiară, a prezent, România cuprind 8 regiuni de stabilite de aceştia pot direcţiona administraţiei publice prin delimitarea dezvoltare cu 41 judeţe, la care se dezvoltarea oraşului Voluntari spre un clară a competenţelor pe principii adaugă municipiul Bucureşti. În ultima sector sau altul sau pot favoriza europene în scopul creşterii puterii de perioadă, însă, factorii politici discută dezvoltarea altor localităţi în decizie, cu respectarea principiului tot mai mult despre necesitatea detrimentul Voluntariului. Actualul subsidiarităţii şi introducerea reorganizării administrative a României, program de guvernare prevede 25 de standardelor de cost. scenariile fiind variate în funcţie de obiective, care, odată îndeplinite vor formaţiunile politice care pun în discuţie avea multiple efecte asupra oraşului O influenţă importantă este resimţită şi această problemă. Una din alternative Voluntari. Între acestea, amintim: în urma reformei salarizării bugetare. este înfiinţarea la 7 judeţe mari (în revizuirea Constituţiei în vederea Conform art. 41 alin. (1) din legea-cadru forma actualelor regiuni de dezvoltare) modernizării statului, a perfecţionării nr.330/2009, începând cu 1 ianuarie la care s-ar adăuga Bucureştiul (din care mecanismului de funcţionare a puterilor 2011 şi până la 31 decembrie 2012 va face parte şi oraşul Voluntari). Un alt în stat şi punerea în aplicare a sistemul public de salarizare şi scenariu este cel al reorganizării rezultatelor Referendumului naţional ierarhizare va fi reformat şi simplificat administrative ţinându-se cont de din 22 noiembrie 2009; revizuirea printr-un proiect de lege, care să interesele minorităţilor, din care ar sistemului de pensii pentru asigurarea prevadă inclusiv: reducerea numărului rezulta 16 judeţe. Cert este că toate sustenabilităţii financiare a acestuia; de funcţii din sectorul bugetar, trecerea scenariile vehiculate plasează sprijinirea prin măsuri concrete a treptată la salarii nominale, Voluntariul în aceeaşi regiune/judeţ cu agriculturii în vederea dezvoltării îmbunătăţirea ierarhiilor în cadrul municipiul Bucureşti. Reorganizarea industriei alimentare, modernizarea domeniilor bugetare şi a sistemului de administrativă ar avea efecte satului şi reabilitarea sistemului grade, gradaţii şi trepte salariale. semnificative în ceea ce priveşte naţional de irigaţii; continuarea administraţia publică, dar şi asupra reformei în domeniul educaţiei potrivit Descentralizarea administraţiei locuitorilor şi mediului de afaceri din Pactului Naţional pentru Educaţie; publice are şi ea implicaţii în mai multe oraşul Voluntari. reforma în domeniul sănătăţii, sectoare precum: cultură, educaţie,

sănătate sau agricultură. active, diminuarea investiţiilor, etc. În autorităţile le realizează pentru a Descentralizarea presupune, potrivit ultima perioadă se vorbeşte tot mai interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii cadrului legal în vigoare, transferul de mult de existenţa unei crize mondiale de de masă monetară aflată în circulaţie, competenţă administrativă şi financiară tip W, ceea ce ar avea efecte stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, de la nivelul administraţiei publice semnificative asupra oraşului Voluntari. stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pe centrale la nivelul administraţiei publice Formele recesiunilor economice sunt de altă parte, politica fiscală are locale sau către sectorul privat. utilizate de către economişti pentru a implicaţii directe asupra dezvoltării Argumentul principal al descentralizării descrie diferite tipuri de recesiune. Cele companiilor din Voluntaro. Una din administraţiei publice este faptul că mai cunoscute categorii sunt recesiunile măsurile recente care au afectat în mare administraţia publică locală este cea mai în formă de V, recesiunile în formă de U, măsură întreprinderile de pretutindeni în măsură să răspundă cerinţelor recesiunile în formă de L şi recesiunile este creşterea TVA-ului de la 19% la specifice fiecărei comunităţi locale în formă de W, numele acestora venind 24%. Astfel, nivelul fiscalităţii impus de beneficiare. de la evoluţia grafică a indicatorilor administraţia centrală este economici în timpul crizelor. Astfel, determinantă pentru oraşul Voluntari. Şi relaţiile bilaterale – parteneriate recesiunea în formă de W apare atunci strategice şi relaţii speciale – pot avea când economia înregistrează o cădere Nu trebuie omise din lista factorilor un impact asupra dezvoltării oraşului semnificativă, urmată de o uşoară economici nici alte reglementări care Voluntari. În prezent, România are revenire şi, mai apoi, din nou de constrâng mediul de afaceri, precum relaţii bilaterale cu peste 110 ţări de pe recesiune. Trendul din ultimele luni salariul minim brut pe economie. În toate continentele. Impactul pe care (scăderea masivă a economiei începând prezent, conform H.G. 1193/2010 relaţiile bilaterale le pot avea asupra cu anul 2008, urmată de revenirea nivelul acestuia este de 670 RON, ceea oraşului Voluntari este cu atât mai mare economică din anul 2011) a determinat ce înseamnă că orice angajator este cu cât localitatea este situată în mai mulţi analişti să ia în considerare obligat să plătească un salariat cu cel proximitatea capitalei, dispunând de o scenariul recesiunii de tip W. Această puţin 670 RON pentru un program pondere destul de ridicată de investitori variantă a fost alimentată de complet de lucru de 170 ore pe lună. străini. Practic, relaţiile bilaterale dintre posibilitatea intrării SUA în incapacitate două state pot avea un impact de plată, urmată de căderea Pentru administraţia publică locală semnificativ inclusiv asupra dezvoltării considerabilă a burselor în special în modificarea principalilor indicatori economice, contribuind la notorietatea America şi Europa. Intrarea României macroeconomici pe parcursul anului pozitivă a Voluntariului în faţa într-o nouă perioadă de recesiune bugetar poate determina rectificări ale investitorilor străini. reprezintă o ameninţare la adresa bugetului iniţial aprobat pentru anul în dezvoltării oraşului Voluntari, curs. repercusiunile economice urmând a fi Factorul economic resimţite în toate sectoarele de interes Pentru dezvoltarea oraşului Voluntari (cultură, sănătate, educaţie, este important de luat în considerare şi Criza economică mondială reprezintă infrastructură, etc.). sistemul bancar, în special politica de unul dintre cei mai importanţi factori creditare adoptată. Accesul la creditare economici care pot interveni în Guvernul României prin politica a reprezentat una dintre principalele dezvoltarea Voluntari. Resimţită în macroeconomică adoptată joacă un rol bariere ale antreprenorilor din România România începând cu trimestrul III al foarte important în dezvoltarea oraşului în ultimii ani. anului 2008, criza a produs o serie de Voluntari. Intervenţia guvernului poate efecte nefaste la nivelul economiei influenţa atât mediul public, cât şi locale: creşterea ratei inflaţiei, mediul privat. Politica monetară a creşterea numărului de şomeri, României reprezintă un factor major de scăderea numărului întreprinderilor influenţă prin acţiunile pe care Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 135

Factorul socio-cultural De asemenea, reforma sistemului oraşului Voluntari. Este importantă nu sanitar poate aduce o serie de doar descoperirea unor soluţii inovative Unul dintre cei mai importanţi factori modificări şi în unităţile medico- la problemele curente ci şi punerea socio-culturali este politica sanitare din Voluntari. acestora în practică. Tocmai din acest demografică adoptată de România, deşi motiv, ponderea finanţării domeniului sintagma de „politică demografică” este de R&D din bugetul de stat este foarte impropriu utilizată în prezent existând Factorul tehnologic importantă. doar măsuri izolate de susţinere a natalităţii. Odată cu reducerea bugetară Impactul factorilor tehnologici este cu Un alt factor extern este tehnologia cauzată de criza economică o serie de atât mai mare în oraşul Voluntari cu cât societăţii informaţionale. La nivel măsuri de susţinere au fost eliminate. peste 50% din cheltuielile totale din naţional, în anul 2009 ponderea Spre exemplu, s-a renunţat la activitatea de cercetare-dezvoltare este gospodăriilor care au acces la un subvenţionarea tinerelor familii concentrată în Regiunea de Dezvoltare computer acasă se cifrează la 42,2%, în (eliminarea ajutorului financiar de 200 Bucureşti-Ilfov. Mai mult decât atât, în timp ce ponderea gospodăriilor care au Euro la constituirea familiei, acordat Voluntari îşi desfăşoară activitatea acces la internet este de 35,1%. în ceea conform Legii 396/2006) ori la Institutul naţional de Cercetare - ce priveşte persoanele cu vârsta subvenţionarea tinerelor mame la Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT cuprinsă între 16 şi 74 de ani, care au naşterea copiilor (eliminarea ajutorului Bucureşti. utilizat vreodată computerul, ponderea de 230 RON acordat la naştere). acestora este de circa 35%. Creşterea Există mai mulţi factori tehnologici care accesibilităţii populaţiei la internet Pentru un oraş în cadrul căruia migraţia pot influenţa dezvoltarea sustenabilă a poate duce la o dezvoltare a vânzărilor populaţiei a determinat o creştere oraşului Voluntari: finanţarea cercetării, on-line inclusiv pentru firmele din destul de semnificativă a volumului nivelul de dotare tehnologică, rata de Voluntari. demografic în ultimii ani, fenomenul înnoire a produselor tehnologice, migraţiei reprezintă un factor extern tehnologia informaţiei şi comunicării, Dezvoltarea tehnologiilor semnificativ. Din acest punct de vedere accesul la reţelele electronice de informaţionale şi posibilitatea un factor care poate influenţa evoluţia comunicare rapide, etc. achiziţionării acestora este un factor Voluntariului este notorietatea acestuia important cu influenţă directă asupra în special în plan extern. Creşterea Reglementările europene sau naţionale administraţiei publice locale, aplicarea numărului de imigranţi are efecte cu privire la nivelul minim de dezvoltare celor mai bune tehnologii (hardware şi asupra bugetului local nu doar prin tehnologică din întreprinderi reprezintă software) putând reduce costurile de impozitul pe proprietate şi teren, ci şi unul dintre factorii externi importanţi în funcţionare şi stimulând creşterea prin creşterea numărului de dezvoltarea economică a oraşului. calităţii serviciilor publice furnizate. întreprinderi economice. Impunerea unor standarde tehnologice greu de susţinut din punct de vedere Legea educaţiei este un alt factor financiar de către întreprinderi poate Factorul mediu extern care poate influenţa Voluntariul duce la închiderea majorităţii dintre prin modificările aduse faţă de vechile acestea, însă poate duce şi la o creştere a Hazardele naturale reprezintă unul reglementări. Una dintre cele mai calităţii serviciilor şi produselor dintre factorii de mediu cel mai greu de importante noutăţi constă în furnizate şi la o reducere a impactului controlat. În cadrul factorilor de mediu modificarea structurii sistemului de asupra mediului înconjurător. ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a învăţământ preuniversitar: clasa oraşului Voluntari, trebuie luate în pregătitoare de la grădiniţă se mută la Susţinerea domeniului cercetării & considerare seismele, fenomenele învăţământul primar, iar clasa a IX-a se dezvoltării şi a transferului tehnologic meteorologice extreme, dar şi alte tipuri mută la gimnaziu (din 2013). pot, de asemenea, influenţa dezvoltarea

de catastrofe naturale precum importante programe implementate în Factorul legislativ inundaţiile sau alunecările de teren. ultimele luni este Programul de stimulare a înnoirii Parcului Auto Un prim factor este legislaţia Normele europene privind protecţia Naţional (Rabla) care vizează şi europeană în vigoare, cele mai mediului sunt un alt factor extern. Spre diminuarea poluării cauzate de importante documente care trebuie exemplu, de la 1 septembrie 2010 a fost autoturisme prin înnoirea Parcului auto avute în vedere în acest sens fiind: interzisă comercializarea becurilor naţional. Conform Guvernului României, Constituţia Europeană, Tratatul de incandescente de 75 waţi, după ce în până în prezent au fost casate 189.193 Aderare a României la Uniunea urmă cu un an s-a dispus aceeaşi autoturisme prin acest program, Europeană şi Tratatele Uniunii măsură în ceea ce priveşte becurile de reprezentând circa 5% din totalul Europene (Tratatul de la Lisabona, 100 waţi. Astfel, magazinele din întreaga autoturismelor rutiere înmatriculate în Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Uniune Europeană nu vor mai avea voie circulaţie în anul 2009. În acelaşi timp, Amsterdam, etc.). sa le vândă, populaţia fiind nevoită să au fost achiziţionate 61.532 de cumpere becuri ecologice, fluorescente. autoturisme noi. Astfel de politici Un alt factor juridic este legislaţia publice au impact şi asupra dezvoltării naţională, cu modificările şi Şi politicile publice de la nivel naţional oraşului Voluntari, nu doar din punct de completările ce pot apărea. Conform pot afecta dezvoltarea oraşului vedere ecologic ci şi social şi economic. Constituţiei României, parlamentul Voluntari. Unul dintre cele mai adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 137

12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 139

12.1. FUNDAMENTARE

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 141

12.1.1. Analiza situaţiei 12.1.2. Analiza contextului Dinamica dezvoltării impune o oraşului local, judeţean, regional, actualizare continuă A documentelor de planificare existente şi racordarea naţional şi european acestora la abordările în planificare de Strategia de dezvoltare a oraşului la nivelele superioare de conducere. Voluntari nu ar trebui considerată ca un simplu instrument de susţinere şi La nivelul oraşului Voluntari există o La nivelul judeţului Ilfov au fost coordonare a planurilor şi viziunilor serie de documente de planificare a adoptate o serie de documente existente, dezarticulate. dezvoltării locale, respectiv: strategice de dezvoltare, respectiv - Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare economico- Situaţia prezentă arată o comunitate în economico-socială a oraşului socială a judeţului Ilfov pentru perioada care politicile existente sunt mai Voluntari pentru perioada 2007- 2007-2013 şi Planul de amenajare a degrabă slabe şi incerte, unde procesul 2013 aprobată prin Hotărârea teritoriului judeţean Ilfov documente decizional este destul de instabil şi pe Consiliului Local care reglementează dezvoltare la nivel termen scurt, în care societatea civilă nr.17/16.03.2007; judeţean. este în evoluţie, către maturitate, unde - Planul Integrat de Dezvoltare societatea urbană este inegală, Urbană a oraşului Voluntari Printre obiectivele strategice ale fragmentată, controversată. aprobat prin Hotărârea Consiliului Consiliul Judeţean Ilfov care se regăsesc Local nr. 30/18.02.2010. în strategia de dezvoltare a judeţului: Oraşul Voluntari a cunoscut în ultimul - Ridicarea standardului de viaţă al deceniu o dezvoltare accentuată, Aceste documente stabilesc o serie de locuitorilor judeţului; dinamica evoluţiei unor indicatori priorităţi de dezvoltare la nivel local şi - Asigurarea unui grad sporit de economici fiind mult peste media fundamentează implementarea unor competitivitate al tuturor naţională. proiecte. sectoarelor de activitate; - Sprijinirea dezvoltării economice Necesitatea armonizării planurilor de Principalele obiective prevăzute în prin promovarea parteneriatului dezvoltare în cadrul localităţii, dar şi cu strategia de dezvoltare a oraşului public-privat şi crearea de localităţile limitrofe, a cooperării în Voluntari sunt: oportunităţi si facilităţi atractive dezvoltare, în special cu municipiul - Transformarea oraşului Voluntari pentru potenţialii investitori Bucureşti, este evidentă în cazul într-un oraş european modern; autohtoni sau străini; oraşului Voluntari, iar strategia de - Dezvoltarea infrastructurii de - Promovarea unei agriculturi dezvoltare locală încearcă acest lucru. bază; performante şi revigorarea - Îmbunătăţirea capacităţii de spaţiului rural, ca alternativă Strategia de dezvoltare a oraşului răspuns în situaţii de urgenţă; socio-economică a mediului urban; Voluntari ar trebui să fie un instrument - Îmbunătăţirea calităţii - Dezvoltarea şi diversificarea de lucru şi de condiţionare care propune infrastructurii educaţionale; serviciilor publice oferite implementarea unor opţiuni inedite sau - Dezvoltarea unui mediu socio- cetăţenilor; mai vechi, revizuite care vor afecta cultural stabil; - Modernizarea şi dezvoltarea structural societatea urbană şi vor - Protecţia mediului; infrastructurii fizice şi a celorlalte contribui la împuternicirea locală, - Dezvoltarea urbană durabilă. utilităţi publice; introducând şi aplicând trei principii - Protecţia mediului înconjurător, fundamentale: împărţirea deciziilor, Aceste obiective generale detaliate într- dezvoltarea şi reabilitarea abordare integrată şi participare . o serie de obiective specifice aveau ca infrastructurii de mediu; scop transformarea Voluntariului într- - Dezvoltarea infrastructurii de un oraş modern al secolului 21. afaceri;

- Valorificarea potenţialului turistic soluţii pentru disparităţile sociale cu - Consolidarea mediului de afaceri local. care se confruntă România şi sprijină regional şi local; strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în - Dezvoltarea durabilă şi La nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov a vedere următoarele priorităţi tematice: promovarea turismului. fost elaborat Planul pentru Dezvoltare - Dezvoltarea infrastructurii de bază Regională 2007-2013 care are ca la standarde europene; La nivel european a fost adoptată obiectiv strategic: „până în 2015, - Creşterea competitivităţii pe Strategia Europa 2020, care propune calitatea vieţii în regiunea Bucureşti-Ilfov termen lung a economiei trei priorități care se susțin reciproc: va atinge nivelul altor regiuni ale româneşti; - Creștere inteligentă: dezvoltarea capitalelor europene, în termeni de acces - Dezvoltarea şi utilizarea mai unei economii bazate pe la servicii publice, într-un context de eficientă a capitalului uman din cunoaștere și inovare; creştere susţinută şi durabilă şi de creare România; - Creștere durabilă: promovarea de locuri de muncă de calitate pentru - Consolidarea unei capacităţi unei economii mai eficiente din toţi”. administrative eficiente. punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai Acest obiectiv general se transpune în Strategia Naţională de Dezvoltare competitive; patru obiective specifice, articulate pe Durabilă a României prevede ca obiectiv - Creștere favorabilă incluziunii: următoarele priorităţi: naţional pentru orizontul temporal promovarea unei economii cu o - Îmbunătăţirea capacităţii 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice rată ridicată a ocupării forței de administrative regionale; şi sociale echilibrate teritorial şi muncă, care să asigure coeziunea - Îmbunătăţirea accesibilităţii şi durabile a regiunilor României socială și teritorială. mobilităţii; corespunzător nevoilor şi resurselor lor - Îmbunătăţirea calităţii mediului, specifice prin concentrarea asupra Obiectivele principale ale strategiei inclusiv utilizarea eficientă a polilor urbani de creştere; sunt: resurselor de energie; îmbunătăţirea condiţiilor - Rata ocupării forţei de muncă a - Stimularea creşterii economice şi a infrastructurale şi a mediului de afaceri populaţiei cu vârsta cuprinsă între ocupării forţei de muncă. pentru a face din regiunile României, în 20 și 64 de ani să crească de la special cele rămase în urmă, locuri mai nivelul actual de 69% la cel puţin La nivel naţional au fost elaborate şi atractive pentru a locui, a le vizita, a 75%; adoptate o serie de documente investi şi a munci.” - Investirea a 3% din PIB în programatice, din care amintim de: cercetare-dezvoltare (C-D), în - Cadrul Strategic Naţional de Documentul strategic naţional paralel cu dezvoltarea unui Referinţă (CSNR); precizează că realizarea acestui obiectiv indicator care să reflecte - Strategia Naţională de Dezvoltare va fi asigurată de acţiuni cu specific intensitatea C-D și inovării; Durabilă a României. regional, subregional şi local, încadrate - Reducerea emisiilor de gaze cu în următoarele axe prioritare: efect de seră cu cel puţin 20%faţă CSNR oferă un cadru coerent pentru cei - Sprijinirea dezvoltării durabile a de nivelurile din 1990,creșterea la care elaborează politici, programe şi oraşelor ca poli urbani de creştere; 20% a ponderii surselor planuri de implementare. Viziunea - Îmbunătăţirea accesibilităţii regenerabile de energie în Cadrului Strategic Naţional de Referinţă regiunilor prin modernizarea consumul final de energie și o 2007 - 2013 este „O Românie infrastructurii de transport creștere cu 20% a eficienţei competitivă, dinamică şi prosperă”. regionale şi locale; energetice; - Îmbunătăţirea infrastructurii - Reducerea ratei de abandon de la Viziunea Strategică abordează nevoile sociale a regiunilor; valoarea actuală de 15% la 10%și de dezvoltare socio-economică, propune majorarea procentajului Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 143

persoanelor cu vârsta cuprinsă mărginit pe o distanţă de 12 km de dezvoltare echilibrată şi planificată, între 30 și 34 de ani cu studii Şoseaua de centură a Bucureştiului, se dezvoltarea structurilor comerciale şi superioare de la 31% la cel puţin află poziţionat pe coridorul pan- industriale, atragerea investiţiilor 40% în 2020; european IX, se află în proximitatea străine, atragerea unor fonduri - Numărul cetăţenilor europeni cu municipiului Bucureşti, capitala europene semnificative. un nivel de trai inferior pragului României. naţional de sărăcie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna Existenţa unui potenţial crescut în 2. Caracteristici negative: scoaterea a peste 20 de milioane domeniul locuirii şi dezvoltării de persoane din sărăcie. rezidenţiale Insuficienta coordonare în dezvoltare Oraşul dispune de o serie de dezvoltări Oraşul suferă din cauza lipsei unei rezidenţiale şi de importante terenuri planificări comune cu localităţile 12.1.3. Diagnoza şi pentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilă limitrofe, a dezvoltării haotice a zonelor identificarea categoriei de medie este ridicată (80,6 mp/locuinţă), de locuit. oraşul este racordat la utilităţi, poluarea abordare strategică mediului este scăzută, accesul la Calitatea relativ scăzută a serviciilor. infrastructuri de comerţ est ridicat. 1. Caracteristici pozitive: Deşi existente, serviciile de alimentare cu apă, canalizare, servicii de asigurare a Potenţial demografic Existenţa unui Potenţial economic. siguranţei cetăţeanului, serviciu de Rata natalităţii, rata mortalităţii, gradul transport public se află la început şi Oraşul Voluntari deţine câteva atuuri de îmbătrânire, rata de dependenţă economice care îl disting: numărul necesită investiţii importante în demografică, rata stabilirilor cu continuare. persoanelor juridice active din punct de domiciliul au avut evoluţii pozitive, în vedere juridic ce revine la 1.000 de condiţiile în care la nivel naţional există Serviciile de educaţie şi sănătate sunt la locuitori, este foarte mare( 97,9‰ faţă o serie de probleme demografice. un nivel mediu, dar cetăţenii oraşului de 32,1‰ la nivel naţional), număr beneficiază de aceste servicii prin mare de societăţi comerciale cu capital Nivel de trai peste media naţională. proximitatea faţă de municipiul străin,productivitatea muncii superioară Indicatorul venituri totale pe cap de Bucureşti cel mai mare furnizor de nivelului judeţean, evoluţia cifrei de locuitor este în Oraşul Voluntari unul servicii de educaţie şi sănătate. afaceri a persoanelor juridice a crescut dintre cele mai mari din ţară, peste spectaculos, dezvoltarea accentuată a nivelul unor oraşe importante din Suprafaţa spaţiilor verzi existente comerţului şi a industriei prelucrătoare, România. raportată la numărul de locuitori platformă industrială şi centru de este foarte scăzută afaceri în dezvoltare, volum mare de De asemenea, câştigul salarial mediu net investiţii, numărul crescut de IMM-uri la este superior mediei judeţene şi Protecţia mediului 1.000 locuitori. naţionale. Oraşul se confruntă cu un nivel destul

de ridicat de poluare a aerului din cauza

Existenţa unui potenţial de traficului rutier; şi cu poluare fonică Poziţionarea geografică strategică şi dezvoltare metropolitană prin prisma vecinătăţii cu Aeroportul accesibilitate ridicată Dezvoltarea zonei metropolitane Internaţional Băneasa. Oraşul Voluntari beneficiază de o Bucureşti va face din oraşul Voluntari accesibilitatea din punct de vedere un beneficiar de dezvoltare prin Lipsa unor amenajări de petrecere a rutier, feroviar şi aerian; este traversat dezvoltarea serviciilor publice, timpului liber de rute importante de transport rutier: implementarea unor proiecte de DN2; este situat la 4 km de DN1 şi este infrastructură în parteneriat, o

Concluzii: 12.1.4. Scenarii de dezvoltare Serviciului Transport Voluntari. Pe - Dezvoltarea oraşului nu reprezintă lângă acestea, alte servicii publice ce se doar o problemă a autorităţilor Scenariile de dezvoltare reprezintă află în administrarea Primăriei Oraşului locale, ci ţine de voinţa şi proiecţii viitoare ale oraşului Voluntari, Voluntari sunt: capacitatea comunităţii de a defini alternativele de dezvoltare ale acestuia. obiective strategice şi de a le Analiza scenariilor nu încearcă să arată - Serviciul Public Comunitar Local transpune în programe o imagine singulară, exactă, a perioadei de Evidenţă a Persoanelor; operaţionale; următoare, ci încearcă să proiecteze o - Direcţia de Asistenţă Socială; - Oraşul Voluntari se confruntă cu serie de alternative pe care oraşul - Direcţia Educaţie Cultural - probleme specifice unui oraş în Voluntari le poate urma. Ulterior Sportivă şi Îngrijiri Comunitare; plină dezvoltare; formulării scenariilor, se analizează - Poliţia Comunitară; - Oraşul Voluntari se află mult posibilitatea de apariţie a fiecărui - Serviciul Voluntar pentru Situaţii deasupra altor comunităţi similare scenariu, impactul şi riscuri aferente de Urgenţă; datorită poziţionării geografice; fiecărei alternative. - S.C. ELECTROVOL S.A.; - Oraşul Voluntari deţine un - Taximetrie; potenţial deosebit în ceea ce În cadrul Strategiei de Dezvoltare a - S.C. ECOVOL S.A. priveşte dezvoltarea economică; Oraşului Voluntari s-au formulat trei - Creşterea calităţii vieţii în oraşul scenarii posibile: Pentru o creştere a competitivităţii Voluntari este un element strategic - Scenariul menţinerii status-quo- oraşului Voluntari este nevoie, însă, de indispensabil dezvoltării viitoare a ului; întărirea relaţiilor de cooperare cu oraşului; - Scenariul includerii oraşului administraţiile publice învecinate, - Succesul strategiei depinde de Voluntari în municipiul Bucureşti aspect neatins de prezentul scenariu. capacitatea administraţiei publice (Sector 7); Problemele şi deciziile de politică locale de a coopera cu mediul - Scenariul dezvoltării urbană nu mai trebuie privite izolat, la privat şi comunitatea, de a metropolitane (Crearea Zonei nivelul fiecărui oraș. Voluntariul trebuie implementa proiectele, de a le Metropolitane Bucureşti). să devină punct de dezvoltare regională monitoriza, evalua şi corecta în şi să îşi asume responsabilitatea pentru timp. coeziunea teritorială. Scenariul menţinerii status-quo- Abordarea viitoare a dezvoltării ului Conform Cărţii de la Leipzig pentru oraşe durabile a economiei locale va trebui să europene durabile, politica integrată de

ţină cont de avantajele ce derivă din dezvoltare urbană ne pune la dispoziţie Acest scenariu presupune menţinerea poziţionarea oraşului relativ la căile de un set de instrumente care, în situaţiei actuale a oraşului Voluntari, ca comunicaţie şi transport. numeroase oraşe europene, şi-au unitate teritorial-administrativă a dovedit deja utilitatea în crearea unor judeţului Ilfov. Această alternativă structuri de guvernare moderne, presupune, însă, mai multe dezavantaje eficiente şi deschise colaborărilor. precum furnizarea unor servicii publice Acestea sunt indispensabile pentru la costuri mai ridicate sau menţinerea creşterea competitivităţii oraşelor unui grad de atractivitate economică europene. Aceste instrumente mai scăzută decât situaţia capitalei. În facilitează coordonarea din timp a cadrul scenariului menţinerii status- dezvoltării locuinţelor, economiei, quo-ului, Primăria Voluntari continuă să infrastructurii şi serviciilor, ţinând furnizeze în mod individual servicii seama, printre altele, de impactul publice de tipul Serviciului Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare sau a Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 145

îmbătrânirii şi migraţiei populaţiei şi de poată exprima votul cu privire la - Diminuarea disproporţiilor legate condiţiile de politică energetică. transformarea oraşului Voluntari în de transportul în comun; sectorul 7 al Capitalei. În acest sens, - Odată cu dezvoltarea comună şi Oraşele care funcţionează ca centre Primăria Oraşului Voluntari a început totodată rapidă a infrastructurii se regionale ar trebui să coopereze, ca demersurile prin organizarea unui va rezolva şi problema elemente ale modelului policentric, referendum în data de 22 noiembrie decongestionării traficului; pentru a oferi o parte din propria 2009, odată cu primul tur al alegerilor - Odată cu dobândirea statutului de valoare adăugată altor oraşe, din zone pentru preşedintele României. bucureşteni şi valoarea rurale şi periferice, precum şi din zone Voluntărenii au agreat în procent de proprietăţilor deţinute de cetăţenii cu provocări şi necesităţi geografice 78% ideea transformării oraşului în din oraşul Voluntari va fi mai specifice. Regiunile urbane de diferite sectorul 7 al municipiului Bucureşti. mare; dimensiuni, oraşele mici şi medii - Creşterea competitivităţii precum şi zonele rurale sunt încurajate Avantajele acestui scenariu enumerate economice a localităţilor; să coopereze cu alte administraţii, chiar de factorii politici în vederea - Management eficient şi din alte ţări, pentru a-şi consolida transformării oraşului Voluntari în performant; identitatea internaţională şi sector al capitalei sunt: - Dezvoltare durabilă, ameliorarea specializarea, ca mod de a deveni mai condiţiilor de mediu. atractive pentru investiţii. Este raţional - O dezvoltare mult mai rapidă a să ne concentrăm asupra centrelor de infrastructurii; Transformarea oraşului Voluntari în inovare existente. - Facilitarea amenajării integrate a sectorul 7 al municipiului Bucureşti teritoriului la nivel regional; este, însă, un proces mai complex ce În aceste condiţii, scenariul menţinerii - Promovarea unor proiecte comune presupune parcurgerea mai multor status-quo-ului limitează, într-o (Voluntari - Bucureşti) de etape. După organizarea oarecare măsură, posibilităţile de dezvoltare integrată; referendumului, următorul pas spre dezvoltare ale oraşului Voluntari. - Acces mult mai uşor la atragerea transformarea oraşului în sector este Această alternativă are implicaţii asupra de investiţii şi fonduri structurale. aprobarea consilierilor municipiului tuturor sectoarelor importante - Punctajul pentru fişele de proiecte Bucureşti a unui referendum la nivelul economie, sănătate, cultură, educaţie, pentru atragerea de fonduri Capitalei. Dacă şi bucureştenii vor fi de etc. – efectele resimţindu-se în mod europene va fi mai mare şi în acord cu înfiinţarea sectorului şapte, direct asupra bugetului local. consecinţă într-un viitor cât mai atunci guvernul ar trebui să dea o apropiat diferenţele între actualul hotărâre prin care să-i fie recunoscut nostru oraş şi Capitală vor devenii oraşului noul statut. Tocmai din acest Scenariul includerii oraşului insesizabile; motiv apreciem că probabilitatea ca Voluntari în municipiul Bucureşti - Ca şi sector al capitalei, fondurile acest scenariu să se îndeplinească este care vin de la bugetul de stat vor fi destul de redusă. Acest scenariu presupune mai mari; transformarea oraşului Voluntari în - Diminuează dezechilibrele create sectorul 7 al municipiului Bucureşti, între centru şi zona limitrofă Scenariul dezvoltării metropolitane având un statut egal cu al celorlalte provocate de dispersarea în planul sectoare ale capitalei. În şedinţa structurii demografice, sociale şi Dezvoltarea teritorială durabilă este un Consiliului Local care a avut loc în data economice de dezechilibrele legate subiect care a stârnit interesul Uniunii de 08.09.2009 s-a făcut un prim pas de transportul în comun, Europene de circa două decenii. În spre crearea zonei metropolitane. A fost finanţarea infrastructurii, prezent, România este semnatara mai propusă organizarea unui referendum la rezervele de spaţiu pentru locuire multor documente europene de care locuitorii oraşului Voluntari să îşi şi servicii;

referinţă vis-{-vis de această Întărirea funcţiunilor Reglementarea dezvoltării problematică: metropolitane ale polilor urbani urbanistice, care include: evitarea Carta europeană a amenajării situaţi în ierarhia superioară a dezvoltării urbane extensive teritoriului – adoptată de cea de a reţelei de localităţi, prin dezvoltarea necontrolate; conservarea VI-a Conferinţă Europeană a unor servicii de importanţă supra- caracterului tradiţional valoros şi a Miniştrilor Responsabili cu naţională, creşterea competitivităţii identităţii culturale a localităţilor Amenajarea Teritoriului, care a avut centrelor urbane cu potenţial prin prevederi referitoare la loc la Terremolinos, Spania (1983); metropolitan, pe baza resurselor tipologia constructivă şi forma Schema de Dezvoltare a Spaţiului umane superior pregătite, capabile arhitecturală şi urbanistică a zonelor Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea să susţină restructurarea sectorială construite; restricţii severe privind spaţială echilibrată şi durabilă a şi dezvoltarea parcurilor de dezvoltări urbanistice în zone de risc teritoriului Uniunii Europene – activităţi; (inundaţii, alunecări de teren). document al Uniunii Europene, Afirmarea şi dezvoltarea rolului adoptat la Consiliul Informal al regional al polilor urbani prin Reţeaua Europeană de Observare a Miniştrilor Responsabili cu îmbunătăţirea bazei economice, a Planificării Spaţiale (ESPON) Amenajarea Teritoriului – Postdam, mediului de afaceri şi a desemnează ca „stâlpi” ai Germania (1999); infrastructurii de servicii pentru o policentricităţii o serie de Arii Principiile directoare pentru o mai bună exploatare a potenţialelor Funcţionale Urbane (Functional Urban dezvoltare teritorială durabilă a lor teritoriale în vederea atragerii Area – FUA). La nivelul Uniunii continentului european – investiţiilor şi în consecinţă a Europene sunt identificate 1.595 arii document al Consiliului Europei, întăririi competitivităţii; funcţionale urbane, din care 59 sunt adoptat la Conferinţa Europeană a Consolidarea polilor locali, oraşe amplasate în România. Miniştrilor Responsabili cu mici şi mijlocii, prin valorificarea Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – resurselor endogene, viabilizarea şi Hanovra, Germania (2000). proximitatea marilor centre În Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost regionale, în special nodurilor identificate două Arii Funcţionale La nivelul României unul dintre cele mai intermodale, promovarea unor Urbane: oraşul Voluntari şi municipiul importante documente referitoare la strategii de diversificare economică Bucureşti. Acesta din urmă, însă, intră dezvoltarea spaţială este Conceptul în oraşele monofuncţionale; în categoria Ariilor Metropolitane de Strategic de Dezvoltare Teritorială regenerarea/ revitalizarea oraşelor Creştere Economică (Metropolitan România 2030. Una dintre principalele mici şi mijlocii contribuie la European Growth Area – MEGA), linii directoare propuse este racordarea dezvoltarea economică regională şi definite ca centre urbane care dispun de la reţeaua europeană a polilor şi locală şi la diminuarea disparităţilor o situaţie bună în ceea ce priveşte coridoarelor de dezvoltare spaţială, care existente; accesibilitatea/transportul, sectorul presupune şi dezvoltarea spaţială Promovarea unor strategii de economic, cercetare-dezvoltare, etc. policentrică şi echilibrată a ariilor cu dezvoltare urbană integrată, Municipiul Bucureşti intră în categoria 4 funcţiuni metropolitane Bucureşti, orientate spre diversificare a Ariilor Metropolitane de Creştere Timişoara şi Constanţa şi structurarea funcţională şi socială; Economică, categoria metropolelor mai sistemelor urbane de sprijin în Promovarea cooperării între oraşe slab dezvoltate (alături de Sofia, configurarea reţelei policentrice şi zonele rurale vecine pentru Ljubljana, Vilnius, Cracovia, Riga, echilibrate la nivel teritorial. Conform întărirea regiunilor funcţionale şi Timişoara sau Valetta). documentului menţionat anterior, sprijinirea cooperării pe bază de asumarea şi consolidarea rolului parteneriat între centrele urbane Aria Funcţională Urbană Voluntari specific al fiecărui pol de dezvoltare ar prin proiecte comune şi schimburi prezintă o situaţie aparte la nivel trebui să se realizeze prin: mutuale de experienţă; Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 147

un sistem mai amplu de analiză, propunând şi alte concepte cheie precum cel de Orizont Potenţial Urban Strategic (Potential Urban Strategic Horizont – PUSH) şi de Arie de Integrare Policentrică (Potential Polycentric Integration Area - PIA). Orizontul Potenţial Urban Strategic este definit ca perimetrul din vecinătatea Ariilor Funcţionale Urbane la care se poate ajunge în maxim 45 de minute de mers cu maşina pornind din centrul FUA.

În Uniunea Europeană există state precum Germania, Italia, Austria, Ungaria, acoperite aproape în totalitate de Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice, ceea ce arată o bună dispersie în teritoriu a centrelor urbane. Pe de altă parte, România, alături de ţări precum Spania, Suedia, Norvegia sau Finlanda se încadrează în rândul statelor cu un grad destul de scăzut de acoperire cu Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice. Aceasta înseamnă că există suprafeţe considerabile care prezintă un acces dificil la o Arie Funcţională Urbană (localităţi aflate la o distanţă mai mare de 45 de minute de mers cu maşina).

Orizontul Potenţial Urban Strategic al oraşului Voluntari cuprinde 53 localităţi din 6 judeţe (Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova) şi naţional, dispunând de un grad de dezvoltare al localităţii este foarte mare. are o suprafaţă de 2.342,61 km2. Aceasta accesibilitate foarte ridicat, comparabil Centrele urbane uşor accesibile au, în reprezintă premisa dezvoltării unor cu cel al Ariilor Metropolitane de general, peste 200.000 locuitori, fiind relaţii de cooperare cu un număr Creştere Economică Bucureşti şi desemnate fie poli metropolitani cu însemnat de localităţi din vecinătate. Timişoara. Oraşul Voluntari este unul vocaţie internaţională, fie poli naţionali dintre singurele oraşe de această cu potenţial metropolitan. Orizontul Potenţial Urban Strategic al dimensiune din ţară care se bucură de municipiului Bucureşti cuprinde un un nivel ridicat de accesibilitate, astfel Reţeaua Europeană de Observare a număr de 63 de localităţi, având o încât putem afirma că potenţialul de Planificării Spaţiale (ESPON) dezvoltă suprafaţa totală de 2.886,32 km2. În

comparaţie cu Orizontul Potenţial Urban relaţii de colaborare ce pot fi dezvoltate de Integrare Policentrică de la nivel Strategic al oraşului Voluntari, aria de între Aria de Integrare Policentrică naţional înlesneşte relaţiile de influenţă a municipiului Bucureşti se Bucureşti - Voluntari şi alte structuri colaborare dintre acestea. extinde mai mult în judeţul Giurgiu. asemănătoare. Aria de Integrare Orizonturile Potenţiale Urbane Policentrică Bucureşti-Voluntari este Una dintre recomandările explicite ale Strategice pot duce la formarea Ariilor situată la o distanţă de circa 15 km de Reţelei Europene de Observare a de Integrare Policentrică, acestea fiind AIP Ruse, 60 km de AIP Piteşti, 70 km de Planificării Spaţiale (ESPON) în raportul construite prin îmbinarea PUSH-urilor AIP Călăraşi şi 150 km de AIP Craiova. Potentials for polycentric development in învecinate în cadrul cărora cel puţin o Poziţionarea AIP Bucureşti - Voluntari Europe este că la nivel micro, oraşele ar treime din suprafaţa Orizontului în relativa apropiere a numeroase Arii Potenţial Urban Strategic mai mic din Figură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-Voluntari punct de vedere demografic se suprapune peste un alt Orizont Potenţial Urban Strategic . Fiecare Orizont Potenţial Urban Strategic poate aparţine unei singure Arii de Integrare Policentrică, fiind preferat oraşul de mai mari dimensiuni. În Uniunea Europeană, spre exemplu sunt formate 249 Arii de Integrare Policentrică care cuprind 1.139 Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice.

În cazul de faţă, Orizontul Potenţial Urban Strategic al oraşului Voluntari şi cel al Municipiului Bucureşti formează Aria de Integrare Policentrică cu nodul în Bucureşti. Practic, 90% din suprafaţa Orizontului Potenţial Urban Strategic Voluntari se suprapune peste Orizontul Potenţial Urban Strategic al municipiului Bucureşti. Suprafaţa totală a Ariei de Integrare Policentrică Bucureşti- Voluntari este de 3.129,12 km2. În cadrul unei astfel de zone pot apărea multiple pârghii de integrare şi dezvoltare economică, putându-se totodată facilita contactele cu Ariile de Integrare Policentrică învecinate.

Analizând distribuţia Ariilor de Integrare Policentrică de la nivel naţional, putem observa posibilele Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 149

trebui încurajate să colaboreze în policentrică din care să facă parte Politicile de dezvoltare regională vederea urcării în ierarhia naţională. În ambele localităţi va fi mono-nucleară policentrică pot duce la stimularea acest sens, Ariile de Integrare (oraşul dominant va fi capitala) şi creşterii centrelor urbane din afara Policentrică precum cea formată din mono-direcţională (relaţiile vor fi nucleului reprezentat de Municipiul oraşul Voluntari şi municipiul Bucureşti orientate preponderent către capitală), Bucureşti. La nivel regional dezvoltarea ar trebui luate drept cadru de referinţă eforturile publice trebuie să conducă la policentrică va presupune creşterea în vederea formării de noi relaţii dezvoltarea poli-nucleară şi multi- numărului de schimburi dintre oraşul inter-orăşeneşti. direcţională. Aceasta înseamnă că Voluntari şi alte localităţi urbane şi relaţia de schimburi dintre Voluntari şi crearea unui sistem de Bucureşti va fi reciprocă, ecartul dintre complementaritate reciprocă între nivelurile de dezvoltare ale structurilor acestea. Schema de Dezvoltare a participante urmând a se diminua. Spaţiului Comunitar susţine că Astfel, principalul aliat al oraşului Trebuie evitat un sistem urban promovarea complementarităţii între Voluntari pentru dezvoltarea în policentric dominat de un singur oraş. oraşe şi regiuni aduce şi posibilitatea de perioada următoare rămâne municipiul Figură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţional Bucureşti. Desigur, proximitate morfologică/spaţială nu reprezintă o garanţie de cooperare, însă reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui sistem de complementarităţi economice, sociale şi culturale. Orientarea oraşului Voluntari către municipiul Bucureşti este cu atât mai importantă cu cât, în prezent, ambele localităţi sunt considerare ca având o dezvoltare monocentrică. Formarea Ariei de Integrare Policentrică reprezintă, însă, un prim pas pentru crearea unei reţele policentrice la nivel regional şi chiar inter-regional.

Conform Reţelei Europene de Observare a Planificării Spaţiale, oraşe de tipul Voluntariului – aşezate în imediata vecinătate a unor oraşe foarte mari – pot reprezenta motorul dezvoltării unor structuri policentrice dacă li se oferă oportunitatea de a ieşi din „umbra” metropolelor cu care se învecinează.

Desigur, natura relaţiei din Voluntari şi municipiul Bucureşti trebuie nuanţată în intervalul următor. Deşi scenariul principal arată că o structură

a profita de avantajele pe care le oferă Regenerarea zonelor urbane în investiţii, dezvoltarea infrastructurii, concurenţa economică dintre ele, declin şi combinarea funcţiilor sau crearea de parteneriate şi relaţii de controlând în acelaşi timp grupurilor sociale în cadrul unor colaborare, relocarea unor agenţii inconvenientele. Complementaritatea structuri urbane, în cazul zonelor cu administrative de la nivel naţional, nu va trebui totuşi să se limiteze la procese de excludere socială; etc. concurenţă şi la economie, ci se va Înfiinţarea unor organisme de 2. Instrumente non-spaţiale: reforma extinde la ansamblul funcţiunilor planificare interurbană pentru administrativă este importantă urbane, (ca de exemplu cultură, coordonarea proiectelor comune pentru dezvoltarea policentrică la fel învăţământ şi formare sau infrastructuri de amenajare. de mult precum pentru capacitatea sociale). Este vorba de a urma o politică Acest scenariu de dezvoltare a oraşului instituţională a regiunilor. Exemple care să încurajeze o cooperare Voluntari este o alternativă de instrumente non-spaţiale: eficientă între oraşe, bazată pe interese recomandată şi în Agenda Teritorială a reforma administrativă, fondurile comune şi pe un aport al tuturor Uniunii Europene. Reuniunea Informală a Uniunii Europene, echilibrarea participanţilor. Caracterul liber Miniştrilor Europeni Responsabili cu bugetară. consimţit al cooperării şi egalităţii în Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea 3. Instrumente de planificare drepturi între parteneri constituie Teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007. strategică, acestea reprezentând cel condiţii prealabile. Potrivit documentului elaborat în urma mai frecvent utilizat instrument în întâlnirii, oraşele care funcţionează ca politicile publice de dezvoltare Dezvoltarea unor sinergii a oraşului centre regionale ar trebui să coopereze, policentrică. Exemple de Voluntari cu municipiul Bucureşti, dar şi ca elemente ale modelului policentric, instrumente de planificare cu alte localităţi cu viziuni comune pentru a oferi o parte din propria strategică: Strategia regională de poate începe prin elaborarea unei valoare adăugată altor oraşe, din zone dezvoltare economică, mecanisme strategii de dezvoltare urbană rurale şi periferice, precum şi din zone de coordonare orizontale, integrată, orientată spre diversificare cu provocări şi necesităţi geografice mecanisme de coordonare verticale, funcţională şi socială. specifice. Pentru a facilita acest proces viziunea spaţială, etc. este necesar să fie extinse şi Cea mai simplă cale de dezvoltare a unei În scopul dezvoltării policentrice a modernizate permanent reţelele de structuri policentrice este de a urma sistemelor urbane din Europa, infrastructură din cadrul şi între alternativa policentricităţii Conferinţa Europeană a Miniştrilor regiunile Europei. instituţionale sau politice. Aceasta responsabili cu Amenajarea Teritoriului este o formă de colaborare voluntară (CEMAT) a propus unele măsuri de Implementarea unui politici de care are la bază dorinţa de colaborare a întărire a potenţialului centrelor şi susţinere a dezvoltării policentrice se instituţiilor şi administraţiilor publice zonelor urbane, care pot fi aplicate şi în poate realiza recurgând la mai multe locale. O alternativă ar fi constituirea şi oraşul Voluntari: categorii de instrumente: întărirea rolului strategic al Zonei Ghidarea extinderii spaţiale a 1. Instrumente spaţiale. Acestea Metropolitane Bucureşti urmată de o oraşelor, limitarea tendinţei de reprezintă, în general, măsuri de repartizare a funcţiilor între regiunile suburbanizare prin utilizarea politici publice regionale care urbane din cele rurale de la nivel zonal. eficientă a spaţiului intravilan, dispun de buget şi reglementări Conform Legii privind PATN nr. promovarea parcelărilor şi proprii. Pot avea un impact evident 351/2001, anexa I, zonele tehnicilor urbanistice şi de asupra echilibrului dintre regiuni şi, metropolitane sunt structuri asociative construcţii care economisesc dacă au succes, pot contribui la constituite pe bază de parteneriat teren, îmbunătăţirea calităţii dezvoltarea unor structuri voluntar între un de rang 0 vieţii în zonele construite şi policentrice. Exemple de sau municipii reşedinţă de judeţ şi crearea de spaţii verzi; instrumente spaţiale: Planuri de localităţi urbane şi rurale aflate în acţiune teritoriale, programe de Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 151

vecinătatea acestora, având relaţii de cartierul vechi Voluntari). În aceste Analizând probabilitatea de apariţie colaborare şi cooperare economică, condiţii, este aşteptată dezvoltarea a scenariilor prezentate anterior şi socială şi culturală. spaţială a oraşului dinspre zonele evaluarea impactului acestora Obiectivele de bază avute în vedere la construite spre viitoarele drumuri asupra dezvoltării oraşului Voluntari, constituirea Zonei Metropolitane publice, dar şi în lungul acestora. concluzionăm că scenariul cu cea mai Bucureşti sunt următoarele: Expansiunea spaţială a oraşului trebuie, mare probabilitate de apariţie şi cu dezvoltarea economică şi socială însă, să limiteze tendinţele de sub- cel mai important impact asupra echilibrată a localităţilor din urbanizare prin dezvoltarea tehnicilor localităţii este cel al dezvoltării cuprinsul zonei metropolitane, cu de construcţii care economisesc teren. metropolitane a oraşului. respectarea specificului acestora; Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari stabilirea direcţiilor de dezvoltare durabilă a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor; gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; identificarea sectoarelor de activitate cu plus-valoare ridicată creşterea competitivităţii, cooperării şi bunăstării localităţilor; realizarea echilibrului între amenajarea urbană şi expansiunea urbană, utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcţiile urbanistice adecvate; punerea în valoare a patrimoniului cultural; promovarea tehnologiei de informaţii şi comunicaţii; protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale; creşterea accesului la resurse. În prezent, evoluţiei urbanizării oraşului Voluntari îi este caracteristic sistemul vectorial. Aceasta înseamnă că Voluntariul se va dezvolta, în principal, în lungul principalelor artere rutiere. Din acest punct de vedere o contribuţie semnificativă o va avea construirea o trei mari artere rutiere (printre care şi Autostrada Bucureşti – Braşov) prin centrul oraşului Voluntari (zona cuprinsă între cartierul Pipera şi

Scenariul menţinerii status- Scenariul includerii oraşului Scenariul dezvoltării quo-ului Voluntari în municipiul Bucureşti metropolitane Probabilitate de apariţie    Impactul aşteptat   

Figură 23 Zona metropolitană Bucureşti 12.1.5. Dezvoltarea metropolitană a oraşului Voluntari

Planificarea spaţială durabilă are în vedere integrarea aspectelor privind dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică în structurile spaţiale ale localizării forţei de muncă, centrelor universitare, resurselor materiale, polilor de dezvoltare, sistemelor pieţelor şi ale sistemelor de accesibilitate aferente. În prezent sunt luate în considerare următoarele tipuri de politici spaţiale integrate:ţ - Crearea de centre puternice („porturi ale inteligenţei”) şi dezvoltarea centrelor de dezvoltare existente, orientate pe domeniile care asigură competitivitatea României, conectate internaţional (acestea sunt amplasate în principal în capitală şi centrele regionale dar şi în unele centre specializate); - Asigurarea localizării echilibrate la scara teritoriului naţional a învăţământului superior şi accesibilităţii şi echipării tehnice primă fază, coordonarea şi integrarea cercetării; necesare. acestora este necesar să întărească - Corelarea acestora cu dezvoltarea armătura polilor şi culoarelor serviciilor şi dotărilor aferente, cu Aceasta presupune necesitatea unei urbanizate la scară regională şi amplasarea parcurilor ştiinţifice şi abordări strategice integrate, a naţională. tehnologice, relaţionarea acestora cu cooperării interinstituţionale legate de facilităţile de comunicare şi acces la aceasta, precum şi a unor sisteme de informaţii în condiţiile asigurării finanţare proiectate adecvat. Într-o Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 153

Perspectivele privind evoluţia conectare la fluxurile orientarea către economia bazată pe sectoarelor de activitate. Din internaţionale; cunoaştere. Dinamizarea procesului de perspectiva evoluţiei sectoarelor de - adoptarea sistemelor de urbanizare este un factor important în activitate, planificarea dezvoltării informatizare a agriculturii cadrul strategiilor spaţiale care spaţiale şi asigurarea coeziunii necesară pentru subvenţionarea urmăresc crearea, la scară teritorială, a teritoriale iau in considerare: procesele fermelor, compatibile cu sisteme condiţiilor favorabile de trecere de la de restructurare sectorială şi procesul UE funcţionale; statutul rural la cel urban pe două căi: de urbanizare şi relaţia urban-rural, în - adaptarea la exigenţele agriculturii - real, în jurul municipiilor şi condiţiile identificării competenţelor- periurbane; oraşelor prin constituirea zonelor cheie şi asigurării competitivităţii - dezvoltarea agriculturii ecologice metropolitane şi a aglomerărilor României în UE. Procesul de etc.; urbane; restructurare sectorială, în stadiul - vectorial, prin privilegierea actual, ridică o suită substanţială de B. Sectorul secundar: constituirii coridoarelor probleme cu impact asupra dezvoltării - încheierea procesului de urbanizate în lungul principalelor spaţiale la nivelele inter-sectorial şi privatizare; căi de transporturi trans-europene intra-sectorial. - atragerea investitorilor pentru o şi naţionale, pornind de la nodurile re-industrializare moderată, pe strategice inter-modale şi inter- Restructurarea inter-sectorială baza noilor tehnologii şi în sisteme rang. presupune reducerea inevitabilă a moderne de organizare (parcuri activilor ocupaţi în sectorul primar de activităţi); Se estimează că România va înregistra, (agricultură, silvicultură, pescuit), - conversia fostelor platforme odată cu restructurarea sectorială, o scăderea sau, în cazuri speciale, industriale, pe baza potenţialului creştere accentuată a urbanizării (ca creşterea moderată a sectorului existent şi cerinţelor pieţei, cu ritm peste media categoriei ţărilor din secundar (industrie şi construcţii) şi susţinerea zonelor economice care face parte), de la 56,2% în anul creşterea accentuată a sectorului terţiar relevante şi formarea clusterelor 2000 la 66,9% în anul 2025. Această (serviciile dintre care cea mai mare pentru produse competitive şi de creştere va însemna modificarea parte o reprezintă „producţia excelenţă; statutului de locuitor rural în cel de abstractă”). locuitor urban a peste 1,1 milioane C. Sectorul terţiar: locuitori (din care marea majoritate vor Restructurarea intra-sectorială conduce - privilegierea emergenţei rămâne în localităţile lor care îşi vor în sectoarele primar, secundar şi terţiar „industriei serviciilor” ca activitate schimba statutul din sat în oraş). la modificări importante: de producţie abstractă; - susţinerea cercetării şi Competitivitatea este analizată în A. Sectorul primar: învăţământului superior; legătură cu amplasarea teritorială a - schimbarea raportului dintre - dezvoltarea serviciilor publice la combinaţiilor de activităţi economice, agricultura de subzistenţă şi cea de nivel european; resurse şi servicii de dezvoltare producţie; - dezvoltarea turismului în sistem competitive şi cu potenţial competitiv, - constituirea unor lanţuri/clustere cluster la scară teritorială. precum şi cu evoluţia structurii axate pe producţie, procesare, sectoarelor economice. De asemenea, transport, servicii specifice Procesul de urbanizare reflectă evoluţia sunt luate în considerare aspectele asociate, cercetare, export, cu structurii activităţilor economice către privind distribuţia spaţială a avantajelor ierarhizarea unor centre terţiarizarea economiei, iar strategiile competitive, a polilor şi zonelor principale „porturi agro- spaţiale de urbanizare urmăresc competitive şi sprijinirea funcţionării industriale” sau „porturi verzi” de facilitarea acestui deziderat, crearea acestora pentru a atinge indicatorii condiţiilor spaţiale specifice pentru europeni specifici.

dezvoltare spaţială a Uniunii - aglomerări urbane - asociaţiile de Implicaţiile spaţiale se referă la Europene şi a ţărilor candidate; dezvoltare intercomunitară pregătirea suportului strategic de - reţeaua europeană de metropole şi constituite pe bază de parteneriat planuri/scheme directoare privind centre trans-naţionale, naţionale şi între municipii, altele decât cele amenajarea teritoriului naţional, regionale (METREX); prevăzute la lit. j), şi oraşe, aferente apariţiei unor noi forme de - reţeaua europeană de coridoare şi împreună cu localităţile urbane şi agregare şi specializare a activităţilor linii de forţă; rurale aflate în zona de influenţă; din cadrul celor trei sectoare: - noile relaţii dintre urban şi rural; - asociaţii de dezvoltare - necesitatea identificării reţelei - valorificarea peisajului natural şi intercomunitară - structurile de naţionale de centre de importanţă cultural. cooperare cu personalitate internaţională pentru procesarea juridică, de drept privat, înfiinţate, şi distribuţia produselor agricole; Spaţial vorbind, imaginea României în în condiţiile legii, de unităţile - constituirea unui sistem de context european este dată de poziţia sa administrativ-teritoriale pentru cooperare a comunelor rurale cu de articulaţie nord-sud şi est-vest şi realizarea în comun a unor centrele lor urbane de mici de potenţialul de relaţionare proiecte de dezvoltare de interes dimensiuni şi complementare ca intercontinentală. zonal sau regional ori furnizarea în servicii, ca partener de dialog cu comun a unor servicii publice; statul, regiunea sau aglomeraţiile Prin zonă metropolitană se înţelege o - zonă metropolitană - asociaţia de urbane în programele vizând zonă constituită prin asociere, pe baza dezvoltare intercomunitară dezvoltarea; de parteneriat voluntar, între marile constituită pe bază de parteneriat - precizarea ariilor de dezvoltare centre urbane (Capitala României si între capitala României sau economică şi a profilului acestora, municipiile de rangul I) şi localităţile municipiile de rangul I şi unităţile concentrări de activităţi de urbane şi rurale aflate în zona imediată administrativ teritoriale aflate în cercetare–dezvoltare şi la distanţe de până la 30 de km, între zona imediată. învăţământ superior (parcuri care s-au dezvoltat relaţii de cooperare ştiinţifice şi tehnologice, poli ai pe multiple planuri . inteligenţei), concentrări de Interdependenţe municipiul parcuri industriale sau de mari Teritoriul metropolitan, pe baza Legii Bucureşti şi teritoriul metropolitan industrii, constituirea platformelor urbanismului 350/2001, este definit ca logistice cu rol regional-european suprafaţa situată în jurul municipiilor de Expansiunea în desfăşurare a sau naţional, concentrări de rangul I, cuprinzând localităţi aflate la Municipiului Bucureşti este o extindere funcţiuni metropolitane de distanţe de pana la 30 de km, în cadrul „naturală" a oraşului, prin care acesta anvergură internaţională şi căreia se creează relaţii reciproce de încearcă rezolvarea unor probleme şi regional-europeană. influenţă în domeniul căilor de disfuncţionalităţi mult timp ignorate, comunicaţie, economic, social, cultural şi create uneori chiar de expansiunea Perspectivele privind dezvoltarea al infrastructurii edilitare. anterioară sau a unora recent apărute spaţială. Viziunea asupra dezvoltării (criza spaţiului de circulaţie şi parcare spaţiale pe care o denotă o serie de De regulă, limita teritoriului auto, determinat de creşterea numărului studii şi de planuri de amenajare metropolitan depăşeşte limita de autovehicule, la nivelul unei teritorială pentru Uniunea Europeană, administrativă a localităţii şi poate infrastructuri mult subdimensionate). se întemeiază pe integrarea depăşi limita judeţului din care face următoarelor aspecte în continuă parte”. Procesul se manifestă prin construirea dinamică: de ansambluri rezidenţiale, - zonele de dezvoltare spaţială, Definiţii conform Legii nr. 215-2001 infrastructuri comerciale, grupări structurante pentru politicile de republicată: industriale. Întrucât spaţiul intravilan al Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 155

Bucureştiului prezintă o serie de platforme logistice, reprezentanţe, restrângerea activităţii lor în perimetre dezavantaje (suprafeţe disponibile spaţii de vânzare (hypermarket-uri, care constituie doar o fracţie din spaţiul reduse sau subdimensionate, preţuri show-room-uri). ocupat anterior. industria dezvoltată în mari, cu situaţie juridică incertă, spaţii jurul Bucureştiului este de tipul disponibile, dar de tip brownfield, Grupările industriale sunt în clusterelor de mici întreprinderi, cu implicând cheltuieli mari de demolare şi majoritatea lor proiecte investiţionale profiluri dintre cele mai diferite. O pregătire), sunt preferate locaţiile greenfield, construite de la zero, extindere mai mare au avut-o industria exterioare perimetrului administrativ al numărul delocalizărilor industriale, materialelor de construcţii (menită să Bucureştiului, dar aflate cât mai aproape având ca sursă interiorul oraşului şi ca acopere cererea din sectorul extrem de de acesta, respectiv primul inel de ţintă spaţiile din proximitate, fiind activ al construcţiilor), industria localităţi, respectiv zona metropolitană extrem de redus. alimentară (lactate, dulciuri, băuturi Bucureşti. răcoritoare şi alcoolice) şi industria Practic, destructurarea generală a textilă. Aceasta din urmă valorifică Explozia din ultimii ani a proiectelor industriei Municipiului Bucureşti a avantajul forţei de muncă ieftine, rezidenţiale la nivelul teritoriului însemnat desfiinţarea celei mai mari condiţie care, odată dispărută, va Bucureştiului se explică prin creşterea părţi a întreprinderilor sau determina relocalizarea activităţii spre cererii de locuinţe (chiar o criză a spaţiului locativ), determinată de creşterea populaţiei din aport exterior, Figură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov de creşterea nivelului veniturilor şi a standardelor de viaţă (modelul tradiţional al multiplelor generaţii convieţuind în aceeaşi locuinţă a subzistat tocmai din cauza posibilităţilor materiale insuficiente), dar şi de existenţa unui număr mare de investitori speculativi. Proiectele rezidenţiale au îmbrăcat toate formele, de la locuinţe unifamiliale de lux, dispuse în perimetre securizate, până la locuinţe colective de tip bloc turn de mari dimensiuni.

Infrastructurile comerciale construite pentru a deservi Municipiul Bucureşti în interiorul perimetrului său administrativ sau în imediata apropiere a acestuia sunt menite a rezolva problema deficitului cronic creat prin trecerea de la sistemul economiei centralizate la cel a al economiei de piaţă - marcată de fenomenul consumului, ca motor al întregii economii. S-au construit astfel întregi sisteme comerciale cu depozite,

zone geografice corespunzătoare. la nivelul celorlalte axe rutiere, care au Pentru ca o zonă metropolitană să Întrucât extinderea Bucureştiului în ca punct de plecare capitala(inclusiv funcţioneze corect şi să permită perimetrul administrativ al localităţilor Şoseaua de Centură)ş dezvoltarea economică în condiţiile învecinate nu s-a produs în baza unei Calea ferată Bucureşti - Ploieşti a fost îmbunătăţirii calităţii vieţii, calitatea strategii sau într-un cadru organizat (de de asemenea refăcută, astfel încât să structurilor de transport este tipul zonă metropolitană), ca principal permită obţinerea unei viteze de deosebit de importantă. De fapt, una factor de influenţă în elaborarea unui circulaţie mai mari şi a unui confort dintre condiţiile care au determinat model de expansiune teritorială a sporit. Creşterea calităţii axelor de apariţia şi naşterea acestor structuri a Municipiului Bucureşti, trebuie avut în circulaţie metropolitane are un efect fost tocmai progresul de ordin vedere preţul terenului. Spaţiile vizate de sporire a atractivităţii acestora în tehnologic înregistrat în domeniul de dezvoltările actuale au favorizat localizarea structurilor sociale şi transporturilor, fapt care a dus la nordul şi vestul oraşului(în mod special economice, fiind astfel un factor de "scurtarea" distanţelor şi la oraşul Voluntari), creând o serie de structurare în interiorul spaţiului posibilitatea disocierii spaţiale loc de dezechilibre sociale şi economice. Unul metropolitan. muncă - loc de rezidenţă. dintre factorii care structurează Arterele care se îndreaptă spre zone de extinderea spaţială a Municipiului importanţă economico-socială mai mare O analiză a proiectelor industriale la zi Bucureşti este dispunerea arterelor de (oraşe sau regiuni importante) au, relevă poziţionarea într-o măsură circulaţie, în funcţie de care se declină bineînţeles, şi o circulaţie mai intensă. semnificativă la nivelul axelor şi accesibilitatea diferitelor teritorii. Interesant este faptul că aceleaşi trasee metropolitane. Explicaţia se leagă de concentrează şi cea mai mare parte a următorul raţionament: oraşul Acesta a determinat orientarea iniţială noilor ansambluri economice sau Bucureşti s-a dezvoltat mult timp fără a a noilor dezvoltări în jurul principalelor locative, care se construiesc în zona de externaliza din funcţiile sale, densitatea axe de comunicaţie, rămânând şi în interfaţă din imediata apropiere a spaţiului construit este extrem de mare prezent un important factor de atracţie. oraşului (iar, pe măsură ce terenurile se în perimetrul interior, terenurile în Dat fiind natura circulaţiei la nivelul ocupă, la o distanţă din ce în ce mai aceste zone sunt rare şi prin urmare spaţiului metropolitan, predominant mare de oraş). Pe cale de consecinţă, scumpe, astfel că sunt preferate pentru auto, axele rutiere au în prezent o acestea generează un trafic suplimentar, proiectele mari, solicitând suprafeţe importanţă, din acest punct de vedere, care încarcă uneori peste capacitate importante, terenurile aflate în zona cu mult mai mare decât cele feroviare. arterele de circulaţie în cauză. Spaţial, premetropolitană (în afara centrului Nu trebuie neglijat însă rolul acestora axele care prezintă cea mai mare metropolitan), iar cele care dispun de din urmă în ceea ce priveşte navetismul încărcătură de circulaţie şi de noi legături mai rapide cu oraşul sunt în şi mai ales perspectivele de viitor, echipamente sunt cele dinspre partea de contact cu axele majore de circulaţie - ţinând cont de avantaje (capacitate nord a Bucureştiului(inclusiv DN2 care axe structurante prin urmare. mare de transport, viteză, siguranţă, străbate oraşul Voluntari). cost mai redus). Raţionamentul se aplică şi pentru Traficul intens a fost unul dintre proiectele din domeniul serviciilor, dar Preocupările legate de îmbunătăţirea motivele localizării anumitor tipuri de şi pentru proiectele rezidenţiale. Multe calităţii infrastructurii de transport elemente (suprafeţele comerciale, spre suprafeţe comerciale mari beneficiază naţionale au avut un efect vizibil şi la exemplu), un altul, calitatea mai bună a de avantajele poziţionării în nivelul spaţiului de interfaţă dintre infrastructurii rutiere (pentru activităţi proximitatea unei artere majore de Municipiul Bucureşti şi teritoriul suport industriale), proximitatea imediată a circulaţie. Iar proiectele în curs vizează al acestuia. Este de remarcat crearea oraşului, de asemenea (pentru acelaşi tip de localizare, criza spaţiului celor două sectoare de autostradă proiectele rezidenţiale). tinzând să se amplifice în anumite zone (Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - (posibil cu efecte negative, de exemplu Constanţa), dar şi lucrările de refacere reducerea spaţiului verde). O parte Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 157

semnificativă a proiectelor rezidenţiale preţul terenurilor determină, în Localităţile limitrofe tind să rămână are în vedere realizarea de locuinţe perioada actuală, îndepărtarea unităţi administrativ - teritoriale de sine individuale, de regulă pe loturi de cel proiectelor cu necesar mare de teren de stătătoare, chiar dacă trecerea din puţin 200 mp. Necesarul de teren este zona de interfaţă a Municipiului Municipiul Bucureşti în spaţiul lor nu mai mare în acest mod. În mod logic, Bucureşti. Semnificative pentru mai este vizibilă (de exemplu, oraşele acestea sunt amplasate în afara localizarea proiectelor economice sunt Voluntari, Pantelimon, Popeşti- oraşului, în lungul axelor direcţiile de creştere a preţurilor Leordeni), iar multiple continuităţi metropolitane. terenurilor în Municipiul Bucureşti şi în funcţionale (sisteme de utilităţi sau de interfaţa acestuia. Astfel, în primul rând transport) determină o integrare Prima şi poate cea mai importantă trebuie observată tendinţa de creştere a puternică. funcţie a oricăreia dintre axele preţurilor terenurilor dinspre periferie metropolitane este de asigurare a spre centru, ca o legitate generală. Pe măsura epuizării spaţiului disponibil circulaţiei. Trebuie să facem totuşi Centrul este văzut ca spaţiu atractiv, în interiorul Municipiului Bucureşti şi distincţia între circulaţia mult mai bine amenajat, pe măsura pe măsura creşterii preţului terenului, intrametropolitană din spaţiul îndepărtării de acesta, percepţia asupra alternativa dezvoltării în proximitatea metropolitan şi cea extrametropolitană, ariilor respective fiind mai negativă şi Capitalei a devenit tot mai utilizată. deşi ambele folosesc aceleaşi structuri. ca atare acestea sunt considerate mai Dacă alte impedimente au putut fi În interiorul spaţiului metropolitan, puţin valoroase. În al doilea rând adresate cu mare eficienţă din punctul axele structurante au acelaşi tip de intervine accesibilitatea, eventual de vedere al costurilor implicate, funcţie, şi, odată cu aceasta, aceeaşi corelată cu lipsa factorilor de repulsie. problema dotării cu utilităţi este una importanţă, ca şi străzile pentru oraş. Terenurile situate în partea de nord şi determinantă. Astfel că, în multe Practic, fără circulaţie nu ar fi de vest a oraşului prezentau un nivel de situaţii, s-a preferat plasarea unor noi conceput nici spaţiul metropolitan, nici accesibilitate ridicat prin prezenţa unor structuri edilitare sau economice în oraşul. Pentru locuitorii spaţiului drumuri naţionale bine întreţinute contiguitate cu structuri mai vechi, metropolitan, axele de circulaţie (consecinţă a necesităţii asigurării unor pentru a beneficia de conexiuni facile la îndeplinesc importante îndatoriri: cei fluxuri de nivel naţional sau european). utilităţi. Un bun exemplu de acest tip care locuiesc în spaţiul Treptat, circulaţia a devenit mai dificilă este cartierul Pipera, care a folosit premetropolitan, dar lucrează în prin creşterea numărului de companii canalizarea preexistentă. centrul metropolitan (din ce în ce mai şi persoane care au ales aceste teritorii, mult se întâlneşte şi situaţia inversă), le însă preţurile terenurilor se menţin Faptul că prezenţa utilităţilor constituie utilizează zilnic (navetism), mulţi dintre ridicate, susţinute de astă dată de un factor de mare atractivitate rezultă cei din centrul metropolitan aglomerat percepţia pozitivă asupra lor. Factori şi din succesul zonelor de dezvoltare pentru turism de week-end (de multe locali au avut de asemenea un cuvânt de economică dotate cu utilităţi şi propuse ori se folosesc chiar rezidenţe spus, astfel explicându-se creşterea investitorilor de către diverse autorităţi secundare). Un alt factor care s-a impus diferenţiată a preţurilor spre periferie, locale. În proximitatea Municipiului treptat ca element de ordonare a pe direcţia nordică fiind prezente mai Bucureşti neexistând iniţiative în acest spaţiului metropolitan este preţul multe elemente de atracţie (lacuri, sens, alternativa a reprezentat-o terenurilor. Acesta a favorizat păduri cu efect în îmbunătăţirea gruparea spontană a întreprinderilor rezervarea anumitor zone (îndeosebi calităţii mediului), comparativ spre economice, în scopul partajării din nord şi vest) pentru utilizări exemplu cu direcţia sudică, raportată la costurilor mari necesitate de dotarea cu rezidenţiale. În faza când preţurile centrul Bucureştiului. utilităţi. Acelaşi proces s-a produs şi în terenurilor erau la niveluri mai reduse, cazul ansamblurilor rezidenţiale. S-au în aceste zone au fost dezvoltate sau constituit astfel o serie de nuclee şi arii pregătite pentru dezvoltări viitoare şi o funcţionale în spaţiul de interfaţă dintre serie de zone comerciale. De asemenea, Municipiul Bucureşti şi arealul din jur.

Valorificând accesibilitatea oferită de - construcţia de cartiere produselor proaspete de pe piaţa actuala Şosea de Centură a Municipiului rezidenţiale pentru folosinţa internaţională; Bucureşti, proximitatea faţă de acest cetăţenilor Municipiului Bucureşti - fluidizarea intrărilor şi ieşirilor de sistem urban central şi costurile mai şi pentru atragerea de populaţie persoane, bunuri, energie şi reduse ale terenului, multe dintre din alte regiuni ale ţării sau din informaţie, astfel încât să se nucleele şi ariile funcţionale noi s-au exterior (mai ales considerând şi materializeze oportunitatea de a localizat în teritoriul metropolitan. evoluţia demografică a oraşului); deveni un hub european în Întrucât prezenţa unei infrastructuri - dezvoltarea în acest areal a domeniu; preexistente a constituit un factor de marilor platforme logistice şi - soluţii de abordare a problemei atracţie suplimentar, oraşele din jurul comerciale cu acces facil dinspre deşeurilor în spaţii periferice, Municipiului Bucureşti s-au constituit în capitală şi transformarea capitalei astfel încât potenţialul de atracţie adevăraţi poli de dezvoltare, aşa cum într-un actor cel puţin de nivel demografică şi economică să fie este şi cazul oraşului Voluntari. regional, care să asigure multiplicat, iar posibilităţile conexiunile U.E. cu spaţiul ex- importante de dezvoltare din Noile arii rezidenţiale situate în afara sovietic, respectiv cu cel balcanic; acest moment succesiv crizei limitelor oraşului se găsesc - utilizarea terenurilor disponibile economice să fie valorificate. preponderent în partea de nord a din spaţiul de interfaţă pentru Capitalei. implantarea unor elemente Avantajele unităţilor administrativ-

necesare vieţii sociale a oraşului, teritoriale din arealul metropolitan Dar, pe măsură ce devine din ce în ce solicitând suprafeţe de teren sunt considerabil mai mari decât cele mai costisitoare construirea de noi considerabile, între care spaţii de valorificate în prezent. Printre acestea ansambluri în această zonă de nord a agrement, stadioane, piste de enumerăm: oraşului, investitorii se reorientează tot atletism, săli sportive, săli - Implicarea autorităţilor locale în mai mult spre alte zone din jurul polivalente, astfel încât să crească design-ul proiectelor economice şi Bucureştiului. Astfel, multe dintre noile vizibilitatea internaţională a sociale necesare capitalei, dar proiecte rezidenţiale tind să se oraşului (de notat că sintagma amplasate în orizontul local al localizeze în partea de nord-est sau Micul Paris se datora şi atmosferei interfeţei, astfel încât acest spaţiu să chiar de est a Capitalei, ţinând cont în cosmopolite a oraşului în perioada devină atractiv din punct de vedere continuare de proximitatea faţă de interbelică); social şi economic; drumurile de acces în oraş, de preţul - Amplasarea mai compactă a terenurilor, de prezenţa spaţiilor verzi şi - mai bună zonare şi separare a structurilor comerciale sau de a suprafeţelor lacustre. diferitelor moduri de utilizare a producţie industrială este o terenului în oraş, prin existenţa oportunitate valorificabilă de către Printre avantajele de care poate resurselor funciare pentru crearea localităţile învecinate Municipiului dispune capitala, prin spaţiilor tampon, astfel încât să Bucureşti, în situaţia unei planificări operaţionalizarea zonei metropolitan susţină obiectivele anterioare, iar în comun a teritoriului metropolitan. Bucureşti se numără: Municipiul Bucureşti să umple de conţinut condiţia de capitală - Teritoriul metropolitan permite, - obţinerea de spaţiu suplimentar europeană atribuită; printr-o organizare teritorială absolut necesar delocalizării corespunzătoare, o zonificare parţiale sau totale a unor ramuri - asigurarea premiselor înfiinţării echilibrată a componentelor industriale, în condiţiile centurii verde-galben, cu roluri unităţilor teritorial-administrative, reiniţializării dezvoltării în benefice multiple pentru oraş, dar implicate prin corelarea necesităţilor domeniu a Municipiului Bucureşti, şi ca un mod de a asigura Municipiului Bucureşti cu cele locale. valorificând condiţia sa de pol contracararea presiunii Municipiul Bucureşti este ideea regional de dezvoltare; Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 159

centrală în jurul căreia se 12.1.7. Relevanţa strategiei organizează majoritatea proiectelor faţă de nevoile identificate de investiţii din spaţiul metropolitan 12.1.6. Stabilirea obiectivului bucureştean, astfel că necesităţile general al strategiei Oricare ar fi viziunea de dezvoltare a comunităţilor locale de la nivelul acestui spaţiu sunt în mare măsură unui oraş, pentru a deveni reală şi Viziunea de dezvoltare a oraşului efectivă, are nevoie de o societate ignorate. Presiunea este considerabil Voluntari ne arată cum se doreşte a fi mai puternică la nivelul teritoriului urbană puternică, care creşte din punct Voluntariul în anul 2020, obiectivul de vedere cantitativ şi calitativ, care ştie metropolitan, ca urmare a general şi obiectivele strategice arată ce contactului direct, care permite un să-şi multiplice capacităţile şi trebuie făcut pentru a se împlini acest oportunităţile, care poate intensifica acces relativ mai rapid, cu Municipiul deziderat. Astfel, obiectivul general al Bucureşti. viaţa economică, socială şi culturală, prezentei strategii care reprezintă şi care este capabilă să maximizeze - Convergenţa şi astfel densificarea misiunea ei este de a realiza o puterea specifică şi capacităţile de a fluxurilor de natură economică şi dezvoltare economică şi socială performa. socială în zona capitalei sunt un alt durabilă, care să ducă pe termen lung la factor de presiune. Zonificarea creşterea calităţii vieţii locuitorilor Pentru a fi relevantă strategia de teritoriului administrativ al oraşului Voluntari şi transformarea dezvoltare trebuie să fie rezultatul unui localităţilor componente ale oraşului într-un centru comercial şi amplu proces de consultare publică, spaţiului de la exteriorul capitalei, rezidenţial cu impact regional. proces desfăşurat atât la nivelul realizată astfel încât să permită cetăţenilor oraşului, cât şi la nivelul medierea intereselor acestora şi ale Astfel, oraşul Voluntari trebuie să-şi actorilor locali importanţi, respectiv Municipiului Bucureşti, constituie o valorifice avantajele pe care le are şi să- instituţii publice, reprezentanţi ai oportunitate. şi consolideze rolul în regiune. mediului privat, reprezentaţi ai - Organizarea eficientă a teritoriului societăţii civile. învecinat cu Municipiul Bucureşti, Dezvoltarea economică şi socială a astfel încât să răspundă cerinţelor oraşului trebuie realizată şi prin Implicarea acestora pe tot parcursul unui spaţiu metropolitan, ar permite îmbunătăţirea infrastructurii tehnico- elaborării strategiei corelat cu inclusiv ordonarea fluxurilor de edilitare şi a infrastructurii rutiere, realizarea unui sondaj privind opinia persoane şi bunuri economice creşterea eficienţei serviciilor publice, cetăţenilor poate garanta faptul că centrate pe capitală, astfel încât să se asigurarea calităţii şi protecţiei obiectivele, măsurile, acţiunile descrise intersecteze în măsură mai redusă, mediului, prin îmbunătăţirea în strategie vizează rezolvarea iar conflictele şi congestia în trafic să funcţionalităţii şi aspectului oraşului, problemelor locuitorilor oraşului. fie diminuate. De asemenea, îmbunătăţirea colaborării dintre amplasarea corespunzătoare a comunitatea locală şi sectorul public ori echipamentelor de tipul platformelor dezvoltarea capacităţii administrative. Strategia este concepută pentru a logistice, absolut necesare pentru produce oportunităţi de dezvoltare şi transbordarea mărfurilor între pentru a crea locuri noi de muncă şi mijloacele de transport de mare afaceri. Acestea sunt deziderate în capacitate şi cele de tonaj, care fac contextul unui model de societate legătura cu punctele de deschisă în care există oportunităţi comercializare din interiorul egale care să permită oricui accesul la o localităţilor, asigură fluidizarea viaţă economică. capitală, teritoriul aprovizionării, inclusiv pentru metropolitan dispune de o densitate comunele şi oraşele din proximitatea mare a reţelei de circulaţie. Această Municipiului Bucureşti. situaţie constituie un avantaj din punct

de vedere economic şi social (accesibilitate ridicată). Pe de altă parte, construcţia şi operarea reţelelor de transport auto şi feroviar au un potenţial important de degradarea a calităţii vieţii din zonele implicate. Dacă o parte dintre costurile sectorului transport sunt directe, recunoscute, acceptate şi astfel imputabile, costurile de mediu aferente sunt de ordin indirect şi mai greu imputabile (de exemplu, potrivit principiului poluatorul plăteşte).

Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureşti şi aria limitrofă în planul structurii demografice, sociale si economice, în ceea ce priveşte transportul în comun, dotarea infrastructurală. Înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei. Cele mai importante acţiuni ar putea fi cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apă, prelucrarea deşeurilor şi implementarea unor proiecte investiţionale.

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 161

12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE

Strategia d e Dezvoltare a oraşului Voluntari | 163

12.2.1.Viziunea Voluntari reprezintă viziunea în paralel a celor două dimensiuni ale comunităţii asupra direcţiilor strategice dezvoltării socio-economice. de urmat în perioada 2011-2020. Viziunea dezvoltării reprezintă o formă Poziţionarea strategică a oraşului împărtăşită a identităţii şi a valorilor Printr-un amplu proces de consultare Voluntari poate reprezenta cheia comune, care să ofere comunităţii un publică Primăria oraşului Voluntari dezvoltării socio-economice. sens al dezvoltării pe baza căruia să deţine acum un instrument de Comunitatea locală va dispune de poată fi formulate obiective strategice planificare strategică care va facilita servicii publice de calitate, va avea acces de dezvoltare. Acest deziderat dezvoltarea socio-economică viitoare a la utilităţile publice de bază şi la o reprezintă un concept strategic de localităţii. infrastructură modernizată. dezvoltare, ce cuprinde aspecte spaţiale

şi ne-spaţiale, calitative şi cantitative ale Dezvoltarea economică a zonei Viziunea oraşului Voluntari pentru anul dezvoltării. reprezintă unul dintre pilonii principali 2020 este cea a unui centru economic

ai dezvoltării comunităţii şi reprezintă important, care să ofere locuitorilor săi Viziunea de dezvoltare trebuie să fie totodată prioritatea numărul unu. locuri de muncă diversificate, condiţii concretă şi posibil de atins prin bune de trai şi acces la servicii publice obiective. Realizarea unor investiţii în de calitate a unui centru economic cu o

infrastructură şi echiparea edilitară fără infrastructură de afaceri dezvoltată, a Formularea viziunii de dezvoltare este sprijinirea concomitentă a economiei unei localităţi atractive pentru rezultatul unui proces participativ, care locale nu face decât să amâne rezolvarea potenţialii investitori datorită implică factorii de decizie, oamenii de problemei locurilor de muncă, a puterii poziţionării strategice şi resurselor afaceri, populaţia, pentru stabilirea unui de cumpărare a cetăţenilor şi, în final, a locale. Prin atragerea investitorilor se consens în ceea ce priveşte viitorul creşterii nivelului de trai. Din acest vor crea locuri de muncă, crescând în comunităţii respective. motiv strategia se bazează pe abordarea acest fel nivelul de trai al întregii Strategia de dezvoltare a oraşului populaţii.

Astfel, orientarea prioritară a administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri este de a oferi o „Oraşul Voluntari va fi un centru gamă mai variată de locuri de muncă, care să satisfacă pregătirea de comercial şi rezidenţial modern specialitate de forţei de muncă locale.

care va oferi condiţii bune de trai Pe de altă parte viziunea oraşului Voluntari pentru anul 2020 este aceea a locuitorilor săi şi va fi un spaţiu unui centru rezidenţial care va oferi condiţii de locuire la standarde europene, cu un grad ridicat de atractiv pentru investitori” acoperire cu utilităţi publice, cu o infrastructură modernizată şi cu un mediu curat.

12.2.2. Obiectivul general şi Obiective strategice: obiectivele strategice 4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea 1. Modernizarea şi extinderea serviciilor sociale; infrastructurii; Obiectiv general: dezvoltare 5. Asigurarea calităţii mediului şi a 2. Dezvoltarea economică a oraşului; economică şi socială durabilă a oraşului condiţiilor de locuire; 3. Dezvoltarea serviciilor publice; Voluntari, care să ducă pe termen lung 6. Dezvoltarea capacităţii la creşterea calităţii vieţii locuitorilor administrative. oraşului şi transformarea lui într-un centru comercial şi rezidenţial cu impact regional.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 165

Modernizarea şi extinderea infrastructurii trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional.

Influenţa semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico- edilitară, de transport şi a serviciilor publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea problemelor existente la nivelul municipiului.

Modernizarea şi extinderea infrastructurii urbane (drumuri, utilităţi), cât şi dezvoltarea infrastructurii de agrement este o necesitate şi poate bloca dezvoltarea economică, spaţială şi socială.

Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şi a locuinţelor, precum şi dezvoltarea zonelor comerciale face necesară dezvoltarea infrastructurii de acces. Starea tehnică a străzilor orăşeneşti nu permite valorificarea corespunzătoare a Creşterea calităţii vieţii locuitorilor integrat, de amploare, care să fie urmat potenţialului oraşului, influenţează oraşului Voluntari implică accesul la de unul similar pentru modernizarea negativ calitatea vieţii şi frânează utilităţi publice de calitate a tuturor drumurilor. dezvoltarea afacerilor. locuitorilor săi. Dezvoltarea infrastructurii de agrement, Necesitatea intervenţiilor în dezvoltarea Lucrările trebuie coordonate astfel încât precum şi construirea unor obiective şi reabilitarea infrastructurii locale este succesiunea acestora să aibă o logică: pentru petrecerea timpului liber vor actuală şi chiar stringentă. Vechimea şi mai întâi se intervine asupra reţelelor putea valorifica mai mult potenţialul de gradul de uzură al sistemului de de utilităţi, se îngroapă reţelele de dezvoltare al oraşului şi resursele sale alimentare cu apă, cu efecte asupra telecomunicaţii, apoi se asfaltează naturale(păduri, terenuri pentru calităţii apei potabile, precum şi reţeaua străzile şi trotuarele, se construiesc dezvoltare). de canalizare subdimensionată şi lipsa pistele de biciclete. De aceea, se acesteia în unele cartiere influenţează recomandă ca activităţile referitoare la negativ calitatea vieţii locuitorilor utilităţi să fie incluse într-un proiect oraşului.

Dezvoltarea economică a oraşului reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale. Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din amplasarea municipiului relativ la căile de comunicaţie şi transport.

De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local astfel încât aceste avantaje să fie valorificare corespunzător.

Una dintre condiţiile de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri local o reprezintă existenţa infrastructurii necesare dezvoltării afacerilor. Trebuie recurs la o analiză a investitorii privaţi în Voluntari şi pot oportunităților de investire consolida statutul actual al oraşului. Fructificarea avantajelor ce derivă din concomitentă cu promovarea acestora Contactul permanent al administraţiei amplasarea oraşului faţă de căile de în rândul stakeholderilor, şi acordarea publice cu mediul privat, crearea unor comunicaţie şi transport, precum şi de facilităţi (în limitele legislaţiei în centre de informaţii, introducerea potenţialul de valorificare a terenurilor vigoare) investitorilor. mijloacelor electronice în comunicare, disponibile trebuie să ducă pe termen transparentizarea administraţiei locale lung la o creştere a numărului de Facilitarea accesului investitorilor la sunt factori care pot spori încrederea investiţii străine, la relocalizarea unor utilităţi, crearea unor centre de investitorilor şi pot genera noi locuri de afaceri din Bucureşti, la dezvoltarea dezvoltare a afacerilor, promovarea muncă. unor parteneriate între autorităţile oportunităţilor de investiţii la nivelul locale şi mediul de afaceri. oraşului sunt măsuri care pot cataliza Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 167

Dezvoltarea serviciilor publice Voluntari şi municipiul Este necesară îmbunătăţirea activităţii Obiectivele dezvoltării serviciilor Bucureşti(navetism, acces la servicii de de gestionare a deşeurilor, pornind publice sunt rezolvarea nevoilor de bază educaţie, sănătate), modernizarea chiar de la conştientizarea populaţiei cu ale comunităţii şi asigurarea unui serviciilor de transport public de privire la utilitatea şi necesitatea echilibru între nevoi şi resurse. călători apare ca o măsură logică a colectării selective a deşeurilor. administraţiei locale. Evoluţia planificată a acestor servicii în Evoluţia numărului de locuitori şi cadrul comunităţii este foarte Există o serie de probleme întâmpinate situaţia infracţiunilor fac şi din acest importantă întrucât ele au o influenţă de cetăţeni în ceea ce priveşte domeniu unul important pentru semnificativă asupra creşterii calităţii modernizarea pieţelor şi a altor zone autorităţile locale. vieţii membrilor colectivităţii. destinate comerţului (renovarea şi În condiţiile creşterii dotarea corespunzătoare) ceea ce interdependenţelor dintre oraşul implică acţiunea autorităţilor locale.

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

Au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale, motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor sociale ca domeniu prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare este absolut necesară.

Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, fiind o prioritate pentru oraşul voluntari.

Dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a localurile unde se desfăşoară activitatea de învăţământ; personalul didactic insuficient; activitate culturală restrânsă; lipsa infrastructurii pentru desfăşurarea de activităţi de culturale; Educaţia nu trebuie redusă doar la Se face din ce în ce mai mult diferenţa serviciile comunitare pentru persoanele programa şcolară obligatorie, ci trebuie între prestaţiile sociale şi serviciile vârstnice/cu handicap, pentru victime privită în ansamblu ca un element de sociale, iar beneficiarii serviciilor sociale ale violenţei domestice etc. sunt dezvoltare continuă. Educaţia de calitate nu mai sunt doar persoanele cu insuficient dezvoltate. Mai mult, în rândul populaţiei şcolare presupune handicap, victimele diferitelor abuzuri accentuarea problemelor economice şi accesul grupului ţintă la infrastructură etc. scăderea nivelului de trai, populaţia în modernă, dotări corespunzătoare şi curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de obţinerea unei susţineri în înregistrarea Un grup social care necesită atenţie sărăcie reclamă creşterea capacităţii de de performanţă la concursurile şi deosebită este format din copii şi furnizare a serviciilor sociale şi socio- competiţiile naţionale şi internaţionale. adolescenţi, mai ales cei ai căror părinţi medicale. De asemenea educaţia trebuie să sunt plecaţi în străinătate. cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi Scopul educaţiei este de a forma educaţia adulţilor în vederea calificării / Lipsa unui spital în oraşul Voluntari este oamenii ca elemente active ale societăţii recalificării profesionale. resimţită de tot mai mulţi locuitori ai civile. oraşului şi implicarea autorităţii locale Domeniul asistenţei sociale s-a dezvoltat în rezolvarea acestei probleme, chiar Educaţia începe încă din primii ani de semnificativ în ultimii ani, atât sub prin intermediul unui parteneriat viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii. aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ. public-privat este necesară.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 169

Asigurarea calităţii mediului şi a elemente de politică publică în domeniul condiţiilor de locuire Lipsa unei staţii de epurare poate afecta locuirii şi a unor intervenţii pe piaţa de Dezvoltarea durabilă urmăreşte pe termen lung condiţiile de locuire în locuinţe. Locuirea poate influenţa, direct dezvoltarea economică şi socială în oraş. Crearea unor surse alternative de sau indirect, competitivitatea oraşelor, concordanţă cu menţinerea unui energie şi îmbunătăţirea eficienţei fiind astfel unul dintre factorii care echilibru raţional între elementele energetice a clădirilor publice corelat cu contribuie la dezvoltarea economică evoluţiei societăţii umane şi integritatea modernizarea arhitecturală şi locală. mediului natural. peisagistică a spaţiilor verzi poate face din oraşul Voluntari un loc în care să îţi Ca răspuns la schimbările fundamentale Practic, protecţia mediului doreşti să locuieşti. ale economiei mondiale, administraţiile condiţionează dezvoltarea durabilă a locale şi regionale încep să folosească oraşului Voluntari, servind la Dezvoltarea urbană şi a condiţiilor de tot mai mult condiţiile de locuire ca un menţinerea calităţii vieţii întregii locuire este o principală prioritate la avantaj competitiv pentru creşterea populaţii. Protecţia mediului este nivel local, regional şi naţional, iar economică. importantă pentru dezvoltarea oraşul Voluntari trebuie să-şi economică şi socială, protecţia cadrului consolideze statutul în privinţa zonelor natural fiind luată în considerare în rezidenţiale. toate acţiunile desfăşurate de mediul de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a Locuirea joacă un rol semnificativ în mediului sunt definite în strânsă dezvoltarea oricărei societăţi, fiind un legătură cu politica de dezvoltare element crucial pentru progresul economică, aceasta din urmă trebuind economic, social şi cultural. Experienţa a să se realizeze fără a periclita accesul arătat că satisfacerea corespunzătoare a generaţiilor viitoare la resursele nevoii de locuinţe a necesitat, pentru existente. toate statele europene, existenţa unor

Dezvoltarea capacităţii administrative

Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale.

Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al oraşului Voluntari.

Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice, managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice. Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de resurse umane instruite.

Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar câteva cauze care pot sta la baza În contextul actual, al crizei economice va conduce atât la o transparentizare a potenţialului limitat al administraţiei pe care România o traversează, activităţii administraţiei publice locale publice de a accesa diverse surse de eficientizarea activităţilor, fie ele publice cât şi la o eficientizare a furnizării finanţare existente. Strategia propune sau private, reprezintă unul dintre anumitor servicii publice. Nu în ultimul acordarea unei atenţii mai ridicate obiectivele majore ale oricărei rând, serviciile de tip e-guvernare scrierii şi implementării de proiecte, organizaţii. În mod particular, pe fondul facilitează accesul populaţiei la serviciile pentru creşterea ratei de absorbţie a infrastructurii şi resurselor financiare publice. fondurilor europene. deţinute, este absolut necesară o

optimizare a proceselor administraţiei Pentru o mai bună relaţionare cu De asemenea, în forma actuală, publice locale care să conducă la nevoile cetăţenilor administraţia trebuie infrastructura aferentă prezintă furnizarea de servicii publice de calitate. să-şi intensifice eforturile de numeroase deficienţe în ceea ce priveşte Introducerea unor instrumente comunicare şi consultare periodică a asigurarea accesului liber a tuturor moderne de comunicare între acestora. categoriilor de cetăţeni la serviciile administraţia publică locală şi cetăţeni publice. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 171

Obiectiv strategic Măsură M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

OS.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

OS.2. Dezvoltarea economică a oraşului M2.2. Atragerea investiţiilor M2.3. Promovarea parteneriatului public privat M3.1. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare M3.2. Modernizarea iluminatului public M3.3. Modernizarea serviciilor de transport public de călători OS.3.Dezvoltarea serviciilor publice M3.4. Modernizarea pieţelor agro-alimentare M3.5 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor M3.6 Creşterea siguranţei populaţiei M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale

OS.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate M5.1. Prevenirea poluării aerului M5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate OS.5.Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire M5.3. Dezvoltarea unor surse alternative de energie M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi M6.1. Dezvoltarea resurselor umane M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie OS.6. Dezvoltarea capacităţii administrative M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 173

12.3. PLANUL DE ACŢIUNE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 175

Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii

M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces P1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Andronache P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Petricani P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov P1.1.5 Amenajare parcări

M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul Voluntari P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare; P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze

M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei P1.3.2 Crearea parcului de interes public Pipera, Oraş Voluntari P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, judeţul Ilfov P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. Dincă P1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc

Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a oraşului

M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de spaţii de birouri şi comerciale P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi de cercetare-dezvoltare

M2.2. Atragerea investiţiilor

P2.2.1 Promovarea oraşului prin participarea la diverse evenimente P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a terenurilor P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite

M2.3. Promovarea parteneriatului public privat

P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în business P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 177

Obiectiv strategic nr. 3. Dezvoltarea serviciilor publice

M3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călători P3.3.1 Modernizarea parcului auto al serviciului publice de transport P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei de metrou în Pipera P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport public

M3.2. Modernizarea pieţelor agro-alimentare P3.2.1 Modernizarea pieţelor agro-alimentare

M3.3. Modernizarea iluminatului public P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul Voluntari P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat public

M3.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor P3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor P3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile P3.4.3 Dotarea operatorului de salubritate

M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei P3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari P3.5.2 Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică

Obiectiv strategic nr. 4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntar P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale P4.1.4 Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru persoane victimă ale violenţei în familie P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoanele vârstnice P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli pentru combaterea discriminării în rândul copiilor P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim P4.1.11 Construire biserică strada Emil Racoviţă P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc

M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul Voluntari P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din şcoli P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after-school P4.2.7 Organizarea unor evenimente culturale periodice P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 179

M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate P4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale P4.3.2 Program local de promovare a sănătăţii P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru construcţia de unităţi spitaliceşti P4.3.4 Construire policlinică orăşenească

Obiectiv strategic nr. 5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

M5.1. Prevenirea poluării aerului

P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de protecţie/delimitare în zona autostrăzii P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete P5.1.3 Campanie de promovare a transportului ecologic

M5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

P5.3.1 Construcţie staţie epurare şi colectoare mari

M5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrica pentru iluminatul public P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus P5.3.5 Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice

M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediului P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi ecologizarea acestora P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de mobilare a oraşului P5.4.7 Construirea de spaţii de joacă pentru copii

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 181

Obiectiv strategic nr. 6: Dezvoltarea capacităţii administrative

M6.1. Dezvoltarea resurselor umane P6.1.1 Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar P6.1.2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană P6.1.3 Specializarea unei persoane din primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru efectuarea de stagii de practică

M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie P6.2.1 Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul Oraşului Voluntari P6.2.2 Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul primăriei Voluntari

M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional

P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a oraşului Voluntari P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate P6.3.3 Organizarea de consultări periodice în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilor P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale

Legături cros-sectoriale

OS.1 OS.2 OS.3 OS.4 OS.5 OS.6

M1.1 M1.1 M1.1 OS.1 M1.2 M1.1 M1.3 M1.2 M1.2 M1.3 M1.3 M2.1 M2.1 M2.1 OS.2 M2.2 M2.2 M2.2 M2.3

M3.1 M3.1 M3.1 M3.2 M3.3 M3.3 OS.3 M3.2 M3.3 M3.4 M3.4 M3.4 M3.5 M3.5

M4.1 M4.2 M4.2 M4.2 OS.4 M4.2 M4.3 M4.3 M4.3 M4.3

M5.1 M5.1 M5.1 M5.2 M5.2 M5.3 OS.5 M5.2 M5.3 M5.3 M5.4 M5.4 M5.4

M6.1 M6.1 M6.1 M6.1 M6.1 OS.6 M6.2 M6.2 M6.2 M6.3 M6.3 M6.3 M6.3

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 183

Secţiune Măsură I. Dezvoltare economică I.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor I.2. Atragerea investiţiilor I.3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă I.4. Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală I.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice II. Dezvoltarea infrastructurii II.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare II.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces II.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public II.4. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber III. Dezvoltare serviciilor publice III. 1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură III.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate III.3. Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale III.4. Creşterea siguranţei populaţiei III.5. Modernizarea serviciilor de transport public de călători III.6. Modernizarea pieţelor agro-alimentare III.7. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor IV. Creşterea capacităţii de intervenţie IV.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului IV.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă IV.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale IV.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate IV.5. Reducerea consumului de energie convenţională V. Dezvoltarea capacităţii V.1. Dezvoltarea resurselor umane administrative V.2. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică V.3. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie V.4. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 185

Diagrama Gantt Nr. Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 crt. P1.1.1 Realizarea lucrărilor de 1 infrastructura pentru reabilitarea si modernizarea Bulevardului Pipera P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sos 2 Andronache P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sos 3 Petricani P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul 4 Voluntari, judeţul Ilfov 5 P1.1.5 Amenajare parcări P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, 6 aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul Voluntari 7 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de 8 canalizare; 9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale 10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze 11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei P1.3.2 Crearea parcului de interes public 12 Pipera, Oraş Voluntari P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, 13 judeţul Ilfov 14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. 15 Dincă 16 P1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri 17 Voluntari P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de 18 acces spre zonele cu potenţial economic P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de 19 spaţii de birouri şi comerciale P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi 20 de cercetare-dezvoltare P2.2.1 Promovarea oraşului prin 21 participarea la diverse evenimente P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru 22 atragerea investiţiilor

Nr. Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 crt. P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a 23 terenurilor P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la 24 plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi 25 comunicare pentru mediul de afaceri local P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul 26 procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire 27 în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în business P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip 28 public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice P3.3.1 Modernizarea parcului auto al 29 serviciului publice de transport P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de 30 transport P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii 31 liniei de metrou în Pipera P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport 32 public P3.2.1 Modernizarea pieţelor agro- 33 alimentare P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea 34 sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul Voluntari P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat 35 public P3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectare 36 selectivă a deşeurilor P3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilor 37 solide reutilizabile 38 P3.4.3 Dotarea operatorului de salubritate P3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru 39 creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari P3.5.2 Campanie de informare cu privire la 40 siguranţa cetăţeanului

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 187

Nr. Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 crt. P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie 41 cu echipamente şi infrastructură specifică P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului 42 serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntar 43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii 44 sociale şi socio-medicale P4.1.4 Specializarea resurselor umane 45 implicate în furnizarea serviciilor sociale P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru 46 persoane victimă ale violenţei în familie P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere 47 pentru familii P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional 48 pentru persoanele vârstnice P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli 49 pentru combaterea discriminării în rândul copiilor P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru 50 integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus 51 în Ierusalim P4.1.11 Construire biserică strada Emil 52 Racoviţă 53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere 54 şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e- 55 learning în şcolile din Oraşul Voluntari P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării 56 în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor 57 din şcoli P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din 58 şcoli P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after- 59 school P4.2.7 Organizarea unor evenimente 60 culturale periodice

Nr. Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 crt. 61 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul 62 Nicolae Bălcescu P4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de 63 management al serviciilor medicale şi socio- medicale P4.3.2 Program local de promovare a 64 sănătăţii P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru 65 construcţia de unităţi spitaliceşti 66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de 67 protecţie/delimitare în zona autostrăzii 68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete P5.1.3 Campanie de promovare a 69 transportului ecologic P5.2.1 Construcţie staţie epurare şi 70 colectoare mari P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea 71 de energie electrică pentru iluminatul public P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de 72 locuinţe P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a 73 clădirilor publice P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile 74 publice, a becurilor cu consum energetic redus P5.3.5 Montarea de panouri solare pe 75 clădirile instituţiilor publice P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi 76 peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi 77 peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a 78 copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediului P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în 79 acţiunile de curăţare a mediului

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 189

Nr. Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 crt. înconjurător P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi 80 ecologizarea acestora P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare 81 de mobilare a oraşului P5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentru 82 copii P6.1.1 Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, 83 respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar P6.1.2 Organizarea de schimburi de 84 experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană P6.1.3 Specializarea unei persoane din 85 primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru 86 efectuarea de stagii de practică P6.2.1 Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a 87 interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul Oraşului Voluntari P6.2.2 Implementarea sistemelor de 88 managementul calităţii la nivelul primăriei Voluntari P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare 89 a oraşului Voluntari P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru 90 implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate P6.3.3 Organizarea de consultări periodice 91 în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilor P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a 92 proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 191

Europene, caracterizându-se prin cererile competitivității și Plan de reducere a efectelor reducerea posibilităților de creditare, necesitățile viitorului, astfel cum crizei economice şi de scăderea prețurilor locuințelor, declinul au fost conturate în Strategia de piețelor bursiere şi diminuarea la Lisabona pentru creștere și combatere a sărăciei încrederii consumatorilor, a consumului locuri de muncă. Aceasta și a investițiilor. Având în vedere înseamnă continuarea reformelor amploarea crizei, toate statele membre structurale necesare, sprijinirea Criza financiară şi economică actuală trebuie să ia măsuri pentru a contracara inovării și construirea unei pare să fie fără precedent în ultima criza. economii a cunoașterii; jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi Coordonate corespunzător, eforturile - accelerarea trecerii la o economie Japonia şi se conturează a fi mult mai naționale pot viza în paralel obiective cu emisii scăzute de carbon, fapt dureroasă decât căderea economică din diferite. Acestea pot atenua pe termen care va face ca Europa să fie bine 1981-1982. O masivă scădere a scurt efectele recesiunii, dar pot, de plasată pentru a-și aplica strategia încrederii atât la nivelul sectorului de asemenea, promova, simultan, de limitare a schimbărilor afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, reformele structurale necesare pentru a climatice și de promovare a ambele răspunzând prin restrângerea ajuta UE să iasă mai puternică din criză, securității energiei: o strategie cheltuielilor, este în plină derulare. fără să submineze pe termen mai lung care va încuraja noile tehnologii, Guvernul Statelor Unite şi unele guverne viabilitatea fiscală. În acest sens a fost va crea noi locuri de muncă din Europa, încercând să refacă elaborat Planul European de ecologice și va deschide noi stabilitatea, au naţionalizat părţi ale Redresare Economică, care pune un posibilități pe piețele mondiale în sectoarelor lor financiare într-o măsură accent special pe inovare și pe creștere rapidă, va ține sub control care contrazice înseşi bazele ecologizarea investițiilor UE. factura de energie a cetățenilor și capitalismului modern. Întreaga lume întreprinderilor și va reduce pare astăzi că îşi schimbă cursul, Obiectivele strategice ale Planului dependența Europei de energia de îndreptându-se către o perioadă în care European de Redresare Economică sunt: peste hotare. rolul statului va fi mai mare, iar cel al - stimularea rapidă a cererii și sectorului privat va fi mai mic. Aceasta consolidarea încrederii Pentru a obține avantaje maxime și va fi probabil cea mai dramatică consumatorilor; pentru a atinge obiectivele planului de consecinţă a crizei actuale. redresare, și anume protejarea - diminuarea costurilor umane ale oamenilor și evitarea distragerii În SUA şi în unele state din Europa, încetinirii creșterii economice și atenţiei ca urmare a crizei de la guvernele şi băncile centrale au răspuns ale impactului acesteia asupra interesele pe termen lung ale UE și de prin îmbunătăţirea lichidităţii; persoanelor celor mai vulnerabile. la necesitatea de a investi în viitorul acordarea de garanţii guvernamentale Se pot întreprinde acțiuni pentru a acesteia ar trebui să existe o legătură pentru împrumuturi; recapitalizarea împiedica pierderea locurilor de strânsă între stimulul fiscal și acțiunile instituţiilor financiare; garantarea celor muncă iar apoi pentru a ajuta din cele patru domenii prioritare ale mai noi emisiuni de către bănci oamenii să revină rapid pe piața Strategiei de la Lisabona (oameni, asigurate; prevenirea colapsului muncii, în loc să se confrunte cu afaceri, infrastructură și energie, dezordonat al întreprinderilor mari șomajul pe termen lung; cercetare și inovare). interconectate; cumpărarea de acţiuni în bănci; reduceri coordonate ale ratelor - sprijinul acordat Europei pentru a Acţiunile propuse în cadrul Planului dobânzii. valorifica creșterea, atunci când se European de Redresare Economică sunt: va produce, astfel încât economia Criza financiară globală a afectat europeană să fie în consonanță cu considerabil statele membre ale Uniunii

1. Lansarea unei importante iniţiative actuale de tensiune şi neîncredere, cu produsele locale sunt cele mai expuse la europene de sprijinire a ocupării consecinţe dramatice pentru cursul de diminuarea consumului din cauza forţei de muncă; schimb şi pentru creşterea economică. dezavantajelor evidente privind costul 2. Crearea cererii de muncă; de producţie (subvenţii mai mici sau 3. Creşterea accesului întreprinderilor La nivel local, criza economică inexistente, lipsa programelor efective la finanţare; mondială este resimţită de întreaga de sprijinire a producţiei autohtone, 4. Reducerea sarcinii administrative şi comunitate din oraşul Voluntari, fie că tehnologie necompetitivă etc.) dar şi din promovarea antreprenoriatului; este vorba de autorităţile publice locale, cauza comportamentului 5. Accelerarea investiţiilor în vederea oamenii de afaceri sau simpli cetăţeni. consumatorilor care preferă să cumpere modernizării infrastructurii Europei; produse din import, mai ieftine şi 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a Un prim efect este diminuarea ambalate mai atrăgător faţă de cele clădirilor; nivelului taxelor colectate, fapt ce autohtone. 7. Promovarea adoptării rapide a pune în pericol posibilitatea plăţii la „produselor ecologice”; timp a creditelor angajate de către În aceste circumstanţe, la care s-au 8. Creşterea investiţiilor în cercetare şi administraţia publică locală. adăugat măsurile severe recente de dezvoltare, inovare şi educaţie (în natură fiscală, o mare parte din sectorul construcțiilor, o „inițiativă La nivel local, criza a decimat agenţii angajatorii locali şi-au restructurat europeană privind clădirile eficiente economici şi a diminuat excesiv puterea activitatea, accentuându-se deficitul de din punct de vedere energetic”, mediului de afaceri de a susţine locuri de muncă la nivel judeţean. pentru a promova tehnologiile revenirea pe o pantă crescătoare a Reducerile de personal şi de venituri din ecologice și dezvoltarea sistemelor economiei judeţene. sectorul bugetar au o contribuţie și a materialelor eficiente din punct evidentă la înrăutăţirea situaţiei, de vedere energetic în clădirile noi și Una dintre sursele la care agenţii în cele renovate, în vederea economici apelau frecvent în anii Într-un cadru teoretic de bază, ar fi de reducerii radicale a consumului de anteriori pentru investiţii şi dezvoltare – aşteptat ca impactul crizei financiare energie); creditarea - este în prezent foarte mondiale să se reflecte asupra bugetelor 9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologice scumpă, iar riscurile pe care le implică, publice locale din România în două pentru automobile şi construcţii; pe fondul incertitudinii şi neîncrederii moduri: 10. Internet de mare viteză pentru toţi. generalizate, contribuie decisiv la - Prin alocaţii mai mici de la bugetul evitarea împrumuturilor. Această de stat; În România, răspunsul la efectele situaţie are implicaţii directe şi asupra - Prin venituri proprii mai mici. adverse ale crizei nu poate fi similar accesării fondurilor europene celui formulat de unele state nerambursabile, deoarece contribuţia În acelaşi timp, reducerea veniturilor va europene sau celui din SUA. Există proprie a beneficiarului privat impune autorităţilor publice locale câteva diferenţe între economia provenea, în general, tot din credite. adoptarea a două măsuri de bază: românească şi aceste economii, care nu - în contextul unei economii în permit copierea pur şi simplu a Consumul a scăzut semnificativ, ca declin şi cu acces redus la piaţa pachetelor de măsuri dezvoltate acolo. reacţie imediată la contractarea financiară internă (care este şi În esenţă, este vorba despre faptul că economică şi la previziunile economice foarte puţin dezvoltată), ar fi de economia românească are un deficit de sumbre pentru viitorul apropiat. Un aşteptat ca majoritatea cont curent mare, care indică rezultat imediat a fost extinderea zonei autorităţilor locale, ale căror dependenţa acesteia de finanţarea nefiscalizate, astfel că încasările la bugete au fost afectate, să reducă externă. Avem de ales între reducerea bugetul de stat – şi aşa afectate puternic unele cheltuieli. ordonată a acestui deficit sau în – sunt din ce în ce mai reduse. - o parte dintre autorităţile locale ar reducerea lui de către piaţă în condiţiile Comparativ cu produsele externe, putea apela la credite pentru Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 193

finanţarea proiectelor de investiţii, Măsurile pe care administraţia locală le titluri de valoare cu scadenţa la o dar această opţiune ar fi poate lua în sensul susţinerii perioadă stabilită (ex: după 5 ani). disponibilă numai pentru un investiţiilor publice constau în: Soluţia propusă este o variantă relativ număr limitat de comunităţi. rapidă şi simplă de creditare pentru 1.1. Creşterea gradului de absorbţie susţinerea de investiţii, avantajul fiind Posibilităţile autorităţilor locale de a al fondurilor europene că fondurile pot fi eliberate la momentul compensa reducerea veniturilor sunt nerambursabile destinate investiţiilor în care sunt necesare, rambursarea limitate. Creşterea impozitelor şi taxelor făcându-se după ce perioada de criză a colectate la nivel local nu va avea un Fondurile nerambursabile disponibile trecut. impact considerabil, din cauza ponderii prin programele europene de finanţare lor scăzute şi a declinului general in reprezintă o oportunitate reală pentru 1.3 Realizarea unor credite pentru activitatea economică. În această administraţiile publice (dar şi pentru cofinanţarea proiectelor europene situaţie, reducerea cheltuielilor de sectorul privat) care, în general, nu au şi/sau finanţarea unor proiecte de funcţionare este o necesitate. surse financiare suficiente pentru a investiţii susţine proiectele de investiţii. Reacţia autorităţilor locale la reducerea Cofinanţarea locală a proiectelor cheltuielilor se limitează, în general, la Această măsură urmăreşte creşterea reprezintă o problemă foarte mare reducerea unor cheltuieli mici pentru gradului de absorbţie a fondurilor pentru administraţii şi, de obicei, proiecte de investiţii şi a cheltuielilor europene pentru finanţarea proiectelor reprezintă principala cauză a renunţării logistice, pe lângă măsurile luate de locale de investiţii, în special a sumelor la accesarea fondurilor. reducere a nivelului salariilor. alocate pe Programul Operaţional Regional care presupun investiţii în Creditarea este o alternativă viabilă şi Pentru depăşirea crizei economice, infrastructura de drumuri, rapidă pentru obţinerea fondurilor Primăria oraşului Voluntari trebuie infrastructura socială sau de agrement. pentru cofinanţare. să îşi propună o serie de obiective Acest obiectiv poate fi realizat doar prin specifice, astfel: întărirea capacităţii administrative a În acest sens Primăria oraşului autorităţii locale. Voluntari a realizat în luna iunie 2011 1. Susţinerea investiţiilor publice un împrumut în sumă de 237,4 milioane 1.2 Emisiuni de titluri de valoare de lei (56 milioane euro) pe o perioadă Investiţiile realizate de administraţia pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea de 20 de ani, bani care vor fi folosiţi publică reprezintă o modalitate foarte investiţiilor pentru cofinanţarea unor investiţii şi eficientă de intervenţie în situaţii de refinanţarea datoriei autorităţii locale. criză deoarece investiţiile susţin Majoritatea programelor de finanţare simultan atât cererea cât şi oferta. nerambursabilă prevăd procente reduse 2. Susţinerea agenţilor economici şi Impactul este cu atât mai mare cu cât de cofinanţare pentru aplicanţii publici. atragerea de noi investiţii companiile şi forţa de muncă implicate Cu toate acestea, contribuţia financiară în proiectele de investiţii sunt locale, proprie este, de multe ori, o problemă Criza economică şi financiară afectează acestea crescând cererea în sectoarele pentru beneficiari. Măsurile care în primul rând sectorul privat care, într- din amonte şi din aval. În acest fel, urmează sunt destinate preîntâmpinării o economie sănătoasă, trebuie să efectele investiţiilor se multiplică şi au acestei probleme sau oferirii unei soluţii reprezinte principalul motor de drept rezultat dezvoltarea agenţilor pentru rezolvarea acesteia. dezvoltare locală. Reducerea activităţii economici locali şi creşterea ocupării agenţilor economici privaţi înseamnă forţei de muncă. Fondurile necesare pentru şomaj ridicat, încasări reduse de taxe şi finanţarea/cofinanţarea investiţiilor impozite etc. De aceea, una dintre locale pot fi obţinute prin emisiuni de preocupările principale pentru

reducerea impactului crizei este de locale. în plus, PPP poate contribui la târguri locale organizate cu acest scop susţinere şi protecţie a mediului creşterea gradului de absorbţie al şi/sau în cadrul târgurilor de profil economic local, în special a IMM-urilor, fondurilor europene. organizate în ţară. acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă de situaţiile de criză. În România, PPP sunt reglementate de Legea Nr. 178/2010 şi Normele 2.4. Atragerea de investiţii străine Măsurile care pot fi întreprinse în Metodologice de Aplicare aferente. această direcţie constau în: În contextul reducerii drastice a Realizarea parteneriatelor public- fluxurilor externe de capital, există o 2.1. Promovarea parteneriatelor de private este o măsură care se regăseşte concurenţă tot mai acerbă între tip public-privat şi în planul de acţiuni al strategiei administraţiile locale pentru atragerea oraşului Voluntari şi, acolo unde se va de noi investiţii. În acest context, Colaborarea dintre sectorul privat şi cel considera eficient, se vor realiza primăria Voluntari îşi propune o serie public în finanţarea proiectelor de procedurile legale pentru dezvoltarea de măsuri care pot stimula investitorii infrastructură şi a furnizării serviciilor unui PPP. să se localizeze aici, respectiv: publice s-a dovedit a fi un real succes modernizarea şi extinderea pentru statele dezvoltate. Parteneriatul 2.2. Reducerea temporară a unor taxe infrastructurii, dezvoltarea Public-Privat (PPP) este o soluţie locale pentru IMM-uri sistemului de servicii publice locale, recomandată datorită avantajelor reale îmbunătăţirea serviciilor de educaţie pe care le implică: surse variate de Prin reducerea cel puţin temporară a şi sănătate, realizarea unui plan de finanţare, timp mai redus de execuţie, unor taxe locale sau prin aplicarea utilizare a terenurilor, etc. know-how superior, tehnici moderne de cotelor maxime de reducere în situaţiile management, nivel calitativ superior al prevăzute de legile în vigoare se Astfel, pentru diminuarea efectelor lucrărilor şi serviciilor etc. urmăreşte sprijinirea agenţilor crizei economice asupra comunităţii economici locali în situaţii de criză. O locale, administraţia publică locală PPP presupune o situaţie de câştig activitate concretă în acest sens este şi trebuie să aibă în vedere următoarele deopotrivă pentru partenerul privat şi reducerea temporară sau acordarea priorităţi: pentru cel public. Sectorul public unei perioade de graţie pentru plata rezolvă problemele de infrastructură, chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea 1. Dezvoltarea capacităţii reduce (sau chiar elimină) costurile de publică locală şi care sunt închiriate administrative. furnizare a anumitor servicii publice, în IMM-urilor locale. 2. Dezvoltarea serviciilor publice; timp ce calitatea serviciilor publice 3. dezvoltarea economică a oraşului; furnizate este superioară. Partenerul 2.3. Promovarea consumului 4. Sporirea veniturilor bugetare; privat care finanţează în totalitate produselor locale proiectul de investiţie, exploatează din Dezvoltarea capacităţii punct de vedere economic Dezvoltarea sectorului productiv este administrative se referă la infrastructura / serviciul o perioadă de foarte importantă în perioade de criză îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de timp stabilită prin contract, după care (dar nu numai!) deoarece generează profesionalizarea resurselor umane şi cedează infrastructura partenerului valoare adăugată locală, locuri de muncă de eficientizarea proceselor de lucru ale public. Partenerul privat îşi asumă riscul şi antrenează diverse sectoare de Primăriei oraşului Voluntari astfel încât ineficienţei economice a proiectului. activitate din amonte şi aval. să se atingă un stadiu care să favorizeze dezvoltarea de proiecte locale, PPP reprezintă una dintre cele mai Autorităţile publice pot susţine furnizarea de servicii publice calitative, eficiente soluţii în situaţii de criză, când consumul produselor locale prin îmbunătăţirea mecanismelor de bugetele locale nu pot susţine investiţii promovarea acestora în cadrul unor Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 195

coordonare şi colaborare cu alte Autorităţile locale trebuie să obiectivele subsidiare ale prezentei instituţii publice. îmbunătăţească capacitatea de strategii, atât datorită actualităţii temei, planificare şi control, să îmbunătăţească cât mai ales datorită rolului pe care Eficientizarea serviciilor publice este managementul financiar şi să dezvoltarea economică îl are atât asupra o prioritate foarte clar definită chiar de optimizeze metodele de lucru intra- depăşirii prezentei crize cât mai ales titlul acesteia, referindu-se strict la sfera instituţionale. asupra dezvoltării sociale şi economice serviciilor publice locale din oraşul viitoare a comunităţii din Voluntari. Voluntari. De asemenea, sporirea veniturilor bugetare locale se poate realiza prin Combaterea sărăciei constituie o Aspectele abordate pe termen scurt şi eficientizarea mecanismelor de încasare, preocupare majoră la nivelul Uniunii mediu se referă la îmbunătăţiri de reducerea cheltuielilor şi identificarea Europene, în acest sens Comitetul proces, întărirea managementului, unor noi surse de venituri. Economic si Social European a redactat optimizarea activităţilor etc. un aviz privind Platforma europeană de Trebuie avut în vedere faptul că combatere a sărăciei şi a excluziunii Prioritatea „Sprijinirea activităţilor limitarea efectelor crizei economice se sociale. Avizul se încadrează în contextul economice” urmăreşte punerea în poate realiza şi prin creşterea Strategiei Europa 2020 pentru creştere practică unor măsuri şi proiecte care să semnificativă a gradului de absorbţie a inteligentă, durabilă şi favorabilă susţină mediul economic local şi care să fondurilor de la Uniunea Europeană. incluziunii. ofere posibilitatea implementării viitoarelor proiecte de dezvoltare Colectarea la bugetul local a unor Comunicarea privind Platforma economică locală. În cadrul planului de venituri importante trebuie să se europeană împotriva sărăciei şi acţiuni acestea sunt detaliat prezentate. realizeze fără a afecta foarte mult excluziunii sociale, care este una dintre contribuabilii, dar însă să consolideze cele şapte inițiative emblematice ale Astfel, modalităţile prin care autorităţile capacitatea de finanţare a activităţilor şi Strategiei Europa 2020, stabileşte publice locale pot contribui la depăşirea proiectelor administraţiei publice. acțiuni de stimulare a activităţii la toate perioadei de recesiune sunt nivelurile, pentru a se atinge obiectivul identificarea şi atragerea de resurse Pe de altă parte, această prioritate principal european de reducere a suplimentare, din surse proprii sau presupune o mai bună gestionare a sărăciei; acesta consta in scăderea, până parteneriate cu mediul privat şi resurselor şi a mecanismelor proprii în 2020, cu cel puțin 20 de milioane a organizaţii internaţionale. În acest care să conducă la o eficientizare a numărului de persoane afectate de sens trebuie să fie evaluate şi promovate costurilor şi a veniturilor bugetare. sărăcie. Aceasta inițiativa este în oportunităţile pe care le oferă oraşul complementaritate şi în strânsă legătură Voluntari. Aşa cum se poate vedea cele 4 cu celelalte inițiative emblematice, care priorităţi ale planului de reducere a se concentrează pe creşterea nivelului De asemenea, trebuie promovate impactului crizei economice se de ocupare a forței de muncă şi pe parteneriatele de tip public-privat. suprapun într-o foarte mare măsură îmbunătățirea educației şi pe planul de acţiune al Strategiei, competențelor. Autorităţile publice locale trebuie să acesta din urmă fiind conceput de la creeze premisele necesare activităţilor bun început prin raportarea la o Inițiativa afirmă totodată nevoia de atragere de resurse externe în scopul situaţie reală, prezentă şi, mai generală de întreprindere a unor acțiuni susţinerii proiectelor de dezvoltare important decât atât, nedefinită în de combatere a sărăciei pe întreg locală. De asemenea, trebuie stimulate timp. spectrul politicilor, cum ar fi: prevenirea investiţiile locale şi dezvoltarea transmiterii sărăciei între generații şi antreprenoriatului local. Ca atare, diminuarea efectelor crizei combaterea sărăciei copiilor; utilizarea economice reprezintă unul dintre ocupării forței de muncă drept cale de

ieşire din sărăcie prin intermediul unor sociale, care includ pensiile, - măsuri în vederea absorbţiei strategii de incluziune activă şi serviciile sociale şi serviciile care fondurilor nerambursabile accelerarea eforturilor de integrare combat inegalitățile în materie de (dezvoltarea capacităţii socială şi economică a grupurilor sănătate şi excluziunea în ceea ce administrative, modernizarea minoritare, precum romii. priveşte locuința; infrastructurii din fonduri - atragerea unei game mult mai europene, etc.) Printre acțiunile-cheie ale platformei se extinse de parteneri în combaterea - modernizarea şi dezvoltarea numără: excluziunii, care să cuprindă serviciilor de educaţie - promovarea inovării în politica partenerii sociali şi societatea - modernizarea şi dezvoltarea socială; civilă organizată. serviciilor de sănătate - utilizarea optimă a tuturor - dezvoltarea serviciilor sociale fondurilor UE; Astfel, constatăm că o serie de măsuri şi - dezvoltarea economică a oraşului - eficientizarea şi sensibilizarea acţiuni incluse în strategia de dezvoltare capabilă să producă noi locuri de sistemelor de protecție sociala şi a oraşului Voluntari se corelează cu muncă serviciilor sociale la noile nevoi acţiunile propuse la nivel european, Acest cumul de măsuri intercorelate astfel: sunt menite să ducă la combaterea sărăciei la nivel local. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 197

Titlul proiectului Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera Titlul proiectului Realizarea lucrărilorSurse de deinfrastructură finanţare pentru Programulreabilitarea Operaţional şi modernizarea Regional Bulevardului Pipera Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prinAxa reabilitarea 2 - Îmbunătăţirea şi moderniz infrastructuriiarea infrastructurii regionale de şi transportlocale de transport, D.M.I.„Reabilitarea si modernizarea şi a infrastructurii conexe reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centura”

Obiective specifice - Creşterea de laPosibili categoria parteneri a III-a la categoriaConsiliul a II -Judeţeana a Bulevardului Ilfov Poliţia Pipera, Rutieră respectiv extinderea carosabilului de la una la două benzi/sens. - Amenajarea intersecţiilorPerioada depri ncipale pentru asigurarea2011-2014 siguranţei şi fluenţei traficului rutier - Amenajarea racordăriiimplementare Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera şi cu Pasajul superior Tunari.

Sustenabilitate Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin

Problema identificată Bulevardul Pipera supus modernizării în cadrul delimitareaprezentului unorproie zonect asigură de intervenţie legătura oraşuluişi prioritizarea Voluntari acestora cu sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de

capitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceastaimportanţa este străzilor. în prezent În acest o stradă fel, se de permite categoria rezolvarea III (străzi în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră,

colectoare), prin intermediul acestora asigurândufără-se a accesul se ajunge riveranilor la imposibilitatea la locuinţele de a acestorasusţine financiar cât şi către investiţiile.

unităţile de interes socio-economic din localitate.

Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea

Prin implementarea acestui proiect se doreşte infrastructurii trecerea Bulevardului de drumuri Pipera să dinamizeze de la categoria mediul de a IIIafaceri-a la local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra

categoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extindereabugetului local. acestei şosele asigură atât accesul rapid şi în

condiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiective

economice. Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de

europene, naţionale, transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la

Soluţia propusă - Creşterea de la regionale,categoria a judeţeneIII-a la categoria a II-a minimuma şoselei Pipera impactul – Tunari lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

- Amenajarea intersecţiilor principale conform -STAS Strategia-urilor şiNaţională normativelor pentru în Dezvoltare vigoare pentru Durabilă asigurarea a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013.

siguranţei şi fluenţei traficului rutier Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în

- Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinsesiguranţă, şi modernizate rapidă şi eficientă cu Pasajul a persoanelor superior Piperaşi mărfurilor şi cu la nivel naţional şi internaţional, în conformitate

Pasajul superior Tunari aflate în construcţie cu standardele europene.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea 12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari accesibilităţii şi mobilităţii

Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari

Instituţiile publice dinÎncadrarea oraşul Voluntari în cadrul Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii

strategiei de dezvoltare Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces

Activităţi principale - Modernizarea carosabiluluilocală

- Modernizarea trotuarelorDocumente necesare Cerere de finanţare;

- Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitareStudiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;

Avize;

Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficului Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;

- Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzitStudiu a oraşgeotehnic,ului se va reduce, lucru ce va aduce o economie

de timp Studiu topografic;

Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului. Buget estimat 22 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7 milioane Euro

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 199

Titlul proiectului 1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extinderea carosabilului de la una la două benzi/sens; - Îmbunătăţirea aspectului general al oraşului Voluntari; - Creşterea atractivităţii oraşului pentru desfăşurarea activităţilor economice; - Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul decongestionării traficului.

Problema identificată Bulevardul Pipera supus modernizării în cadrul prezentului proiect asigură legătura oraşului Voluntari cu capitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceasta este în prezent o stradă de categoria III (străzi colectoare), prin intermediul acestora asigurându-se accesul riveranilor la locuinţele acestora cât şi către unităţile de interes socio-economic din localitate.

Prin implementarea acestui proiect se doreşte trecerea Bulevardului Pipera de la categoria a III-a la categoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extinderea acestei şosele asigură atât accesul rapid şi în condiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiective economice.

Soluţia propusă Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a şoselei Pipera – Tunari. Amenajarea intersecţiilor principale conform STAS-urilor şi normativelor în vigoare pentru asigurarea siguranţei şi fluenţei traficului rutier. Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinse şi modernizate cu Pasajul superior Pipera şi cu Pasajul superior Tunari aflate în construcţie.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari; Potenţialii investitori.

Activităţi principale - Modernizarea carosabilului; - Modernizarea trotuarelor; - Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitare.

Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficului; - Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va aduce o economie de timp.

Buget estimat 22 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7 milioane Euro

Titlul proiectului 1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura” Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră Perioada de 2011-2014 implementare Sustenabilitate Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de europene, naţionale, transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la regionale, judeţene minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului. - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii. - Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Studiu geotehnic, Studiu topografic; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 201

Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov Scopul proiectului Îmbunătăţirea infrastructurii urbane în vederea sprijinirii unei dezvoltări durabile a oraşului Voluntari

Obiective specifice - Creşterea accesibilităţii zonei într-o perioada de timp mult mai scurtă; - Economii la costurile asociate cu timpul deplasării; - Economiile la costurile de operare a vehiculelor; - Protejarea mediului prin reducerea poluării mecanice şi cu gaze; - Atragerea de noi investiţii în zonă şi crearea de noi locuri de muncă; - Creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor.

Problema identificată În condiţiile creşterii accelerate a suprafeţei locative din oraşul Voluntari, deşi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi orăşeneşti era de 51,33% peste media judeţeană, totuşi starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii oraşului.

Soluţia propusă Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din oraş

Grupuri ţintă Cetăţenii oraşului Voluntari; Agenţii economici; Instituţiile publice; Potenţialii investitori.

Activităţi principale Activitatea 1 – Organizarea şi desfăşurarea activităţii Unităţii de Implementare a Proiectului Activitatea 2 – Realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie Activitatea 3 – Realizare Proiect Tehnic şi Detalii de Execuţie Activitatea 4 – Promovarea şi vizibilitatea proiectului; Activitatea 5 – Achiziţia publică Activitatea 6 – Realizarea (execuţia) lucrărilor de construcţii; Activitatea 7 – Recepţionarea obiectivului la terminarea lucrărilor (punerea în funcţiune a obiectivului); Activitatea 8 - Monitorizarea şi evaluarea proiectului Activitatea 9 – Auditul proiectului

Rezultate aşteptate - scăderea timpului de transport pe infrastructura reabilitată cu 40% - scăderea timpului de călătorie în oraş cu 20% - 295,566 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile asociate deplasării; - 594.259 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile de operare a vehiculelor - creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor cu 20%

Buget estimat 6,3 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov

Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii europene, naţionale, Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale regionale, judeţene planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului. - Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile; - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii. - Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Studiu geotehnic, Studiu topografic; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 203

Titlul proiectului 3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul Voluntari Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane şi creşterea calităţii vieţii, prin dezvoltarea uniformă a infrastructurii utilităţilor de iluminat public urban

Obiective specifice - Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU- corpuri de iluminat; - Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU - stâlpi suport; - Reducerea poluării vizuale prin trecerea in subteran a reţelei

Problema identificată Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al oraşului. Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în oraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Soluţia propusă Proiectul presupune modernizarea sistemului de iluminat public şi introducerea în subteran a cablurilor

Grupuri ţintă Cetăţenii oraşului Voluntari Agenţii economici Instituţiile publice

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenta tehnica Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 3.660 corpuri de iluminat - 13.530 stâlpi suport - 37,2 km de reţea electrică subterană - 20 locuri de muncă

Titlul proiectului 3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul Voluntari Buget estimat 0,7 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Posibili parteneri Operator energie electrică

Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie de economii la buget datorate implementării

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii europene, naţionale, Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale regionale, judeţene planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului. - Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile; - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, Măsura 5.3. Eficienţă strategiei de dezvoltare energetică şi surse alternative de energie locală Documente necesare - Cerere finanţare - Studiu fezabilitate - Studiu potenţial energetic surse alternative - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 205

Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea condiţiilor optime de viaţă, respectiv creşterea securităţii cetăţenilor oraşului Voluntari şi crearea premiselor de dezvoltare socio-economică

Obiective specifice - Descurajarea infracţionalităţii din zonă - Creşterea gradului de confort, civilizaţie şi siguranţă pentru locuitorii oraşului - Crearea de noi locuri de muncă

Problema identificată Rata criminalităţii este puternic influenţată de problemele de natură socio-economică a unei comunităţi. Nivelul scăzut de trai, nivelul redus al educaţiei, lipsa coeziunii sociale, toate reprezintă factori favorizanţi ai unei rate ridicate a criminalităţii.

Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise din totalul infracţiunilor, majoritatea fiind înregistrate în spaţiile publice. Astfel, se impune implementarea unui sistem de supraveghere video în zonele cele mai frecventate ori zonele cu cel mai ridicat risc infracţional, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi, implicit, diminuarea ratei criminalităţii în localitate.

Soluţia propusă Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, de stocare şi de suport în coordonarea acţiunilor forţelor de Poliţie Comunitară. Introducerea monitorizării principalelor intersecţii duce la scăderea stării infracţionale prin descurajarea potenţialilor infractori .

De asemenea, instalarea de camere video în apropierea locurilor de joacă şi a zonelor de recreere duce la descurajarea fenomenului infracţional şi a activităţilor antisociale în zonele respective .Sistemul va asigura un efect de descurajare prin prezenta camerelor de supraveghere. Efectul va fi crescut prin intervenţia promptă a echipajelor Poliţiei Comunitare în momentul detectării unui eveniment, intervenţia fiind coordonată pe baza informaţiilor culese cu ajutorul camerelor video.

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenţă tehnică Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari Rezultate aşteptate - 32 de camere de supraveghere video instalate - 9.400 m de fibră optică pozată în subteran - 22 locuri de muncă - reducerea infracţionalităţii în oraş cu 10%

Buget estimat 0,8 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri Poliţia oraşului Voluntari

Perioada de 2011-2013 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local, iar costurile de întreţinere sunt minimale

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiective europene, naţionale, Ordine publică şi anticorupţie: ¨Prevenirea şi combaterea criminalităţii”, ¨Îmbunătăţirea climatului de regionale, judeţene ordine si siguranţa publică”.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 3 Dezvoltarea serviciilor publice strategiei de dezvoltare Măsura 3.5 Creşterea siguranţei populaţiei locală Documente necesare Cerere finanţare Studiu fezabilitate

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 207

Titlul proiectului 5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi la nivelul oraşului Voluntari, prin modernizarea aliniamentelor stradale verzi

Obiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi - Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier - Utilarea acestor aliniamente verzi

Problema identificată În oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.

Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediului înconjurător, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creşterea accesibilităţii la zone verzi şi zone de recreere.

Soluţia propusă Refacerea aliniamentelor stradale verzi şi utilarea acestora

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenţa tehnică Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 51 străzi cu aliniamente stradale regenerate - 4 ha de barieră verde împotriva poluării - 430 coşuri de gunoi - 160 bănci - 20 de locuri de muncă

Buget estimat 3,7 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Titlul proiectului 5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri ECOVOL

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local,

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine europene, naţionale, viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui regionale, judeţene înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă: Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de trafic metropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de dezvoltare Măsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 209

Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi din zona rezidenţială aferentă străzii Lotusului

Obiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi - Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier - Utilarea acestor aliniamente verzi

Problema identificată În oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.

Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediului înconjurător, decongestionarea parcului central, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creşterea accesibilităţii la zone verzi şi zone de recreere.

Soluţia propusă Refacerea spaţiilor verzi dintre blocuri şi utilarea acestora

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenta tehnica Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 3.880 mp de spaţii verzi regenerate - 3 spaţii de joacă pentru copii construite - 44 coşuri de gunoi - 60 bănci - 1.052 mp alei trasate - 20 de locuri de muncă

Buget estimat 1,15 milioane euro

Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri ECOVOL

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Întreţinerea ulterioară a spaţiilor verzi se va realiza de către ECOVOL

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine europene, naţionale, viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui regionale, judeţene înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. - Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă: Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de trafic metropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de dezvoltare Măsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 211

Titlul proiectului 7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş Voluntari Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber la nivel local

Obiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şi pentru turişti - Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 20% faţă de situaţia din prezent

Problema identificată Una dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat este lipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, cele mai importante parcuri sunt amplasate în zona de est a localităţii, în cartierul Pipera infrastructura de petrecere a timpului liber fiind foarte slab dezvoltată.

Soluţia propusă Proiectul constă în crearea unui parc public în zona Pipera. Terenul pe care se va amenaja parcul are o suprafaţă de peste 1,5 ha şi se află la limita estică a cartierului Pipera. Parcul va fi delimitat de strada Popasului şi cartierul Azur la vest, pârâul Saulei în partea de nord şi vest, teren viran în partea de sud – destinat amenajării unui stadion. Valoarea adăugată a acestui amplasament este dată de prezenţa pârâului Saulei pe latura nordică şi estică a lotului de teren (care va fi amenajat turistic). Un alt aspect important, este faptul ca prezenta locaţie reprezintă o veche groapă de gunoi închisă şi adusă în stadiul de teren viran.

Grupuri ţintă Turiştii români şi străini Populaţia oraşului Agenţii economici

Activităţi principale - Amenajare infrastructură de acces (căi de acces, alei, etc.) - Amenajare cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, toalete, etc.) - Amenajare locuri de joacă pentru copii - Amenajare skatepark - Crearea piste pentru ciclism/role - Amenajare spaţiu animale de companie - Construire mini-fântâni arteziene - Amenajare zone de recreere adulţi - Construire foişor - Amenajare info-chioşc - Construire turn de belvedere

Rezultate aşteptate - Peste 8.400 mp de spaţii verzi amenajate - 3 spaţii de joacă pentru copii (peste 650 mp) - 88 de bănci - 50 coşuri de gunoi - Peste 3.000 mp alei - 1 turn de belvedere construit - 1 skatepark amenajat - 1 pistă pentru ciclism/role

Titlul proiectului 7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş Voluntari - Minim 1 zonă de recreere adulţi - 2 foişoare - 21 de locuri de muncă noi - 1 info-chioşc

Buget estimat 2,6 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Mediul de afaceri

Perioada de 2011-2013 implementare Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa europene, naţionale, în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel regionale, judeţene de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale - Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative: Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice. - Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general în cadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupra capitalului natural. Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de Măsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi dezvoltare locală Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) Studiu Fezabilitate. Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 213

Titlul proiectului 8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntari Scopul proiectului Creşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice de către Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Voluntari

Obiective specifice - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia - Îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori

Problema identificată În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice şi o creştere a numărului de persoane (919 în anul 2010) care au beneficiat de ajutorul de stat pentru încălzirea locuinţei.

Soluţia propusă Furnizarea de servii pentru seniori în cadrul unui cămin de bătrâni

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari Angajaţii direcţiei de asistenţă socială

Activităţi principale Reabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în prezent, nu este utilizaţi şi dotarea corespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni.

Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social şi cultural, cazare şi servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi spaţii de recreere, pentru un număr de 36 de vârstnici. Din totalul locurilor de cazare, 6 locuri au fost special concepute şi dotate pentru a adăposti persoane imobilizate în scaunul cu rotile, restul fiind pentru bătrâni independenţi locomotor sau semi-dependenţi

Rezultate aşteptate - 1 clădire reabilitată - calitate îmbunătăţită a serviciilor sociale

Buget estimat 0,85 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2: “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale”

Posibili parteneri Direcţia judeţeană de asistenţă socială

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Cheltuielilor ulteriore de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Titlul proiectului 8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntari Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Promovarea unei societăţi democratice, sigure europene, naţionale, şi juste care ţine cont de incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte regionale, judeţene drepturile fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combată discriminarea în toate formele ei. - Strategia Europa 2020: promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, până în 2020 - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategi nr. 4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale strategiei de Măsura 4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie dezvoltare locală Documente necesare Cerere finanţare Studiu de fezabilitate Avize

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 215

Titlul proiectului 9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public Scopul proiectului Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse alternative de producere a energiei

Obiective specifice - Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară - pentru producerea de energie electrică - Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se realizează utilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte scopuri decât acela al producerii de energie electrică - Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a energiei electrice - Promovarea dezvoltării durabile - Considerente de ordin economic si de coeziune sociala, cum ar fi: crearea de noi locuri de muncă, implicarea mai activă a mediului de afaceri în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie

Problema identificată Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în oraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Soluţia propusă Proiectul presupune implementarea unei variante optime de generare a energiei electrice din surse nepoluante de energie pentru alimentarea parţială a iluminatului public din oraşul Voluntari

Grupuri ţintă Instituţiile publice din oraşul Voluntari Comunitatea locală. Agenţii economici

Activităţi principale - Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului; - Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului; - Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă; - Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.

Rezultate aşteptate - Reducerea costurilor cu iluminatul public - Reducerea consumului de energie

Buget estimat 6,3 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Titlul proiectului 9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri local

Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie de economii la buget datorate implementării

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii europene, naţionale, Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale regionale, judeţene planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului. - Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile; - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de dezvoltare Măsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie locală Documente necesare Cerere finanţare Studiu fezabilitate Studiu potenţial energetic surse alternative Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 217

Titlul proiectului 10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu Scopul proiectului Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber a locuitorilor oraşului Voluntari şi încurajarea desfăşurării de activităţi sportive

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive; - Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente; - Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari; - Crearea de noi locuri de muncă.

Problema identificată În prezent, în oraşul Voluntari există o singură sală de sport, Sala „Andreea Isărescu” din strada Tudor Vladimirescu. Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special, putem afirma că aveam de a face cu o suprasolicitare a actualei săli de sport. Mai mult decât atât, în Voluntari funcţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. care întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.

Soluţia propusă Proiectul prezent constă în înfiinţarea unei noi săli de sport, o locaţie favorabilă fiind cartierul Nicolae Bălcescu. Implementarea proiectului va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se va contribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Unităţile educaţionale Asociaţiile/cluburile sportive

Activităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei; - Construire sală de sport; - Dotarea sălii cu echipamentele necesare; - Construire teren de fotbal exterior.

Rezultate aşteptate - O sală de sport cu o capacitate de 2000 locuri; - Două terenuri de minifotbal (dimensiune de 40×20 ml); - 1 teren multifuncţional de baschet, handbal, volei; - 1 patinoar cu suprafaţă sintetică; - 1 teren de fotbal cu dimensiune de 60×30 ml, în aer liber, cu capacitatea de 800-1000 de locuri. Buget estimat 3 mil. euro

Surse de finanţare Buget local Fonduri guvernamentale Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov

Perioada de 2011-2013 implementare Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare a sălii de sport vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.

Titlul proiectului 10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu Coerenţa cu politicile - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi europene, naţionale, regenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi a regionale, judeţene activităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber locală Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 219

Titlul proiectului 11. Construire stadion municipal Gheorghe Dincă Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentru antrenamente şi competiţii

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive; - Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente; - Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari; - Crearea de noi locuri de muncă; - Creşterea numărului de competiţii sportive; - Creşterea numărului de asociaţii/cluburi sportive.

Problema identificată În oraşul Voluntari infrastructura de desfăşurare a activităţilor sportive este destul de slab dezvoltată, una dintre cele mai importante structuri în acest sens fiind Sala „Andreea Isărescu” din strada Tudor Vladimirescu.

Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special, putem afirma că aveam de a face cu o suprasolicitare a infrastructurii existente. Mai mult decât atât, în Voluntari funcţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. care întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.

Soluţia propusă Proiectul prezent constă în construirea stadionului municipal Gheorghe Dincă. Implementarea proiectului va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se va contribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Unităţile educaţionale Asociaţiile/cluburile sportive

Activităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei; - Construire stadion; - Dotarea stadionului cu echipamentele necesare.

Rezultate aşteptate - 1 stadion municipal; - Capacitate de circa 10.000 locuri; - Creşterea cu 10% a numărului de competiţii sportive.

Buget estimat 28,7 mil. euro

Surse de finanţare Buget local Parteneriat Public - Privat

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri Perioada de 2012-2016 implementare

Titlul proiectului 11. Construire stadion municipal Gheorghe Dincă Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare stadionului vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.

Coerenţa cu politicile - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi europene, naţionale, regenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi a regionale, judeţene activităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber locală Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 221

Titlul proiectului 12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe Scopul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din oraşul Voluntari

Obiective specifice - Reducerea consumului de energie destinat încălzirii locuinţelor; - Protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - Schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al oraşului Voluntari.

Problema identificată Anvelopa blocurilor de locuinţe realizate după proiecte elaborate în perioada 1950–1990 este considerată în prezent necorespunzătoare din punct de vedere termic, din cauză că are ca efect consumuri energetice deosebit de mari şi implicit emisii poluante de gaze cu efect de seră.

Soluţia propusă Acest proiect constă în reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din oraşul Voluntari, prioritare în acest sens fiind blocurile construite în perioada 1950-1990. O izolare termică bună înseamnă diminuarea necesarului de încălzire/răcire concomitent cu reducerea emisiilor poluante.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Mediul de afaceri

Activităţi principale - Izolarea termică a pereţilor exteriori; - Înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic; - Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei; - Izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter; - Lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică; - Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Rezultate aşteptate - Reabilitarea unui număr de minim 3 blocuri de locuinţe; - Încadrarea blocurilor reabilitate într-o clasă superioară de performanţă energetică (de exemplu de la clasa „D” la clasa „B”); - Reducerea cu circa 50% a emisiilor de CO2 pe an/bloc; - Reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire (în medie) cu 80kWh/mp;

Buget estimat 0,4 mil. euro, din care: - 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică; - 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică; - 20% de la asociaţiile de proprietari.

Surse de finanţare Buget local Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Program „Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe”

Posibili parteneri Asociaţiile de locatari

Titlul proiectului 12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Implementarea proiectului va duce la reducerea costurilor populaţiei destinate încălzirii locuinţelor, dar şi la reducerea emisiilor de gaze în atmosferă.

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii europene, naţionale, Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale regionale, judeţene planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului. - Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile; - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de dezvoltare Măsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie locală Documente necesare Certificat energetic Proiect execuţie

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 223

Titlul proiectului 13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov Scopul proiectului Îmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber a populaţiei

Obiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şi pentru turişti; - Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 25% faţă de situaţia din prezent; - Îmbunătăţirea calităţii mediului, prin reducerea poluării şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen; - Armonizarea peisajelor antropice cu cele naturale; - Îmbunătăţirea aspectului estetic şi arhitectural al localităţii; - Crearea unui cadru adecvat practicării sportului, turismului şi activităţilor recreative; - Amortizarea zgomotelor urbane.

Problema identificată Una dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat este lipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, în oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.

Soluţia propusă Prin acest proiect se urmăreşte înfiinţarea unui parc în Oraşul Voluntari prin amenajarea terenului din jurul Catedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cu plantaţii de arbuşti şi amenajarea unor zone în scopuri recreative atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Turiştii români şi străini Agenţii economici

Activităţi principale - Instalarea de pavele ecologice; - Dalarea aleilor; - Pietruirea aleilor pentru realizarea reţelei de alei pietonale; - Plantarea de arbori şi arbuşti; - Achiziţionarea şi montarea de echipamente de joacă pentru copii; - Achiziţionarea şi montarea unui sistem de irigaţii; - Amenajarea cu recipienţi pentru colectarea deşeurilor recuperabile. - Amenajarea cu mobilier urban.

Rezultate aşteptate - 517 mp de pavele ecologice; - 397 mp alei dalate; - 92 mp alei cu pietriş; - 176 arbori şi arbuşti plantaţi.

Buget estimat 0,4 mil. euro

Surse de finanţare Buget local Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului de Mediu

Titlul proiectului 13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Mediul de afaceri

Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine europene, naţionale, viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui regionale, judeţene înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale - Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative: Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice. - Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general în cadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupra capitalului natural.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire strategiei de dezvoltare Măsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi locală Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) Studiu Fezabilitate.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 225

Titlul proiectului 14. Construire policlinică orăşenească Scopul proiectului Facilitarea accesului populaţiei oraşului Voluntari la servicii medicale de calitate

Obiective specifice - Înfiinţarea unor cabinete medicale de specialitate, necesare pentru populaţia oraşului; - Sprijinirea medicilor de familie din oraş prin oferirea de spaţii moderne pentru funcţionarea cabinetelor.

Problema identificată Conform Institutului Naţional de Statistică, în oraşul Voluntari în anul 2009 funcţionau următoarele unităţi medicale: 1 Cabinet medical de familie, 2 cabinete medicale de medicină generală, 39 cabinete medicale de specialitate, 11 Cabinete stomatologice, 1 Depozit farmaceutic, 8 Farmacii, 3 Laboratoare de tehnică dentară, 3 Laboratoare medicale şi 2 Spitale.

44% din populaţia oraşului Voluntari a apreciat ca bună şi foarte bună calitatea serviciilor medicale. Cu toate acestea, locuitorii sunt destul de nemulţumiţi de numărul de medici şi numărul cabinetelor medicale şi dotarea spitalelor/cabinetelor.

Soluţia propusă Proiectul prevede construirea unei policlinici care să cuprindă toate cabinetele de specialitate necesare. De asemenea, vor fi oferite spaţii pentru cabinete medicale de familie şi, eventual, pentru înfiinţarea unei farmacii cu program non-stop.

Decizia cu privire la ce specialităţi medico-sanitare vor fi acoperite de cabinetele cuprinse în policlinică va fi luată în urma realizării unui studiu amănunţit asupra nevoilor locale.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Cadrele medicale Turiştii români şi străini Agenţii economici

Activităţi principale - Analiza nevoilor locale legate de serviciile de sănătate; - Construire clădire; - Amenajare infrastructură conexă; - Dotare cu materiale specifice şi echipamente moderne; - Angajarea personalului medical şi auxiliar.

Rezultate aşteptate - O policlinică modernă înfiinţată; - Noi locuri de muncă - personal medical şi auxiliar ce va deservi policlinica; - Cabinete medicale de specialitate funcţionale; - Îmbunătăţirea serviciilor medicale la nivelul oraşului Voluntari.

Buget estimat 2 mil. euro

Surse de finanţare Buget local Parteneriat public-privat

Titlul proiectului 14. Construire policlinică orăşenească Posibili parteneri Mediul de afaceri

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Cheltuielile de funcţionare şi administrare a policlinicii vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari, din chiriile încasate de la medicii care vor dori să îşi înfiinţeze cabinete în policlinică, din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate etc.

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Promovarea unor servicii medicale de calitate europene, naţionale, în condiţii de egalitate si îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii. regionale, judeţene - Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013: Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical si a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi regenerarea. Acţiune orientativă: Infrastructura de transport zonal, de mediu, de educaţie, de sănătate şi altor infrastructuri. - Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Îmbunătăţirea sistemului de finanţare a unităţilor medicale.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale strategiei de dezvoltare Măsura 4.3. – Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate locală Documente necesare Cerere Finanţare Studiu Fezabilitate Proiect execuţie Autorizaţie construcţie Plan Urbanistic Detaliu (PUD) Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 227

Titlul proiectului 15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Andronache Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extinderea carosabilului de la una la doua benzi/sens. - Amenajarea intersecţiilor principale pentru asigurarea siguranţei si fluentei traficului rutier - Amenajarea racordării Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera si cu Pasajul superior Tunari.

Problema identificată Blocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluarea aerului.

Soluţia propusă Pentru fluidizarea traficului rutier din zona cartierului Andronache se poate realiza un pasaj denivelat superior prin care şoseaua Andronache va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari;

Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri - Amenajarea parapeţilor de protecţie - Realizarea marcajelor şi semnalizărilor - Realizare sistem de canalizare - Construire 2 bretele de acces de 300 metri

Rezultate aşteptate - îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi - îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal, - creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi prin construirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe si poluanţi, - îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor de operare a vehiculelor - viteze de trafic mai ridicate - aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.

Buget estimat 22,9 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectului 15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Andronache Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră

Perioada de 2012-2015 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de europene, naţionale, transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la regionale, judeţene minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului. - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Studiu geotehnic, Studiu topografic; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 229

Titlul proiectului 16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Petricani Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - Fluidizarea traficului rutier - Îmbunătăţirea accesibilităţii locale urbane - Creşterea mobilităţii populaţiei

Problema identificată Blocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluarea aerului

Soluţia propusă Pentru fluidizarea traficului rutier din zona se poate realiza un pasaj denivelat superior prin care şoseaua Petricani va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari;

Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri - Amenajarea parapeţilor de protecţie - Realizarea marcajelor şi semnalizărilor - Realizare sistem de canalizare - Construire 2 bretele de acces de 300 metri

Rezultate aşteptate - eliminarea conflictului de trafic prin realizarea traversării supraterane a căii ferate - îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi - îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal, - creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi prin construirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe şi poluanţi, - viteze de trafic mai ridicate - îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor de operare a vehiculelor - aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.

Buget estimat 10,1 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectului 16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Petricani Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de europene, naţionale, transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la regionale, judeţene minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului. - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii strategiei de dezvoltare Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Studiu geotehnic, Studiu topografic; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 231

Titlul proiectului 17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş Voluntari Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice

Obiective specifice - Reabilitarea infrastructurii educaţionale; - Extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ; - Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;

Problema identificată Lipsa spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea programului de educaţie.

În momentul de faţă Şcoala nr.3 Pipera-Voluntari are un număr de 233 de elevi. Infrastructura instituţiei este învechită şi personalul se confruntă cu probleme ce ţin de lipsa de spaţii suficiente şi adecvate pentru desfăşurarea activităţilor şcolare în bune condiţii. În urma unei analize sociale desfăşurate la nivelul departamentelor de specialitate ale Primăriei, a reieşit că totalul copiilor care vor avea nevoie de şcolarizare este de peste 1.100. În aceste condiţii implementarea prezentului proiect va pune bazele unei iniţiative complexe de creştere a numărului de locuri pentru copiii ce vor trebui şcolarizaţi.

Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin construirea unor noi săli de clasă pentru învăţământul preuniversitar, înfiinţarea unei creşe şi extinderea capacităţii grădiniţelor cu program prelungit. De asemenea, se propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.

Grupuri ţintă Populaţia şcolară a oraşului Voluntari Cadrele didactice din oraşul Voluntari

Activităţi principale - Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar; - Extinderea infrastructurii şcolare a Scolii nr.3 Pipera- Voluntari - Dotarea cu echipamente specifice a Scolii nr.3 Pipera - Voluntari.

Rezultate aşteptate - Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din oraşul Voluntari; - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ;

Buget estimat 7 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Posibili parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean

Perioada de 2012-2014 implementare

Titlul proiectului 17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş Voluntari Sustenabilitate Întreţinerea ulterioară a obiectivului se va realiza din bugetul local.

Coerenţa cu politicile - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. europene, naţionale, Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi regionale, judeţene învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale strategiei de Măsura 4.2. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie dezvoltare locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 233

Titlul proiectului 18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul Voluntari Scopul proiectului Îmbunătăţirea procesului educaţional prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de eLearning, care oferă facilităţi de administrare specifice mediului şi de eficientizare a procesului de învăţare, prin punerea la dispoziţia grupului ţintă a unor module specifice de studiu

Obiective specifice - Creşterea eficacităţii instruirii: prin tehnicile de predare şi verificare a cunoştinţelor specifice sistemului eLearning, prin posibilitatea revenirii automate sau la iniţiativa cursantului asupra materialelor de curs, prin creşterea flexibilităţii scenariilor de curs, prin accesul facil la noţiuni conexe, creşterea interactivităţii între participanţii la cursuri, profesorul putând posta diverse materiale ajutătoare - Creşterea eficienţei instruirii: prin dezvoltarea o dată şi utilizarea multiplă a materialelor de curs, fără consumuri suplimentare, facilitarea şi simplificarea accesului la învăţare fără instructor, la distanţă, asincronism şi instruire în ritm propriu, paralelismul înalt al derulării cursurilor

Problema identificată Lipsa de eficienţă a instruirii clasice şi necesitatea îmbunătăţirii procesului educaţional

Soluţia propusă Dezvoltarea unei platforme de tip eLearning care să duca la creşterea eficienţei şi eficacităţii instruirii

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari Populaţia şcolară din oraşul Voluntari Cadrele didactice din oraşul Voluntari

Activităţi principale - Implementarea sistemului eLearning - Instruirea profesorilor coordonatori - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.

Rezultate aşteptate - Acoperirea nevoilor de formare, informare, educare, evaluare şi management - Dezvoltarea unor cursuri digitale - Proiectarea şi popularea bazelor de date aferente serviciilor specializate pentru utilizatorii portalului - Realizarea portalului educaţional pentru administrare de conţinut educaţional şi management al activităţilor de instruire - Facilitarea accesului la învăţare şi comunicare între profesori şi elevi

Buget estimat 0,6 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public Domeniul Major de Intervenţie 2 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice Operaţiunea 323 - Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Learning

Posibili parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean

Titlul proiectului 18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul Voluntari Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local.

Coerenţa cu politicile - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. europene, naţionale, Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi regionale, judeţene învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale strategiei de Măsura4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie dezvoltare locală Documente necesare Cerere de finanţare;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 235

Titlul proiectului 19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului Voluntari Scopul proiectului Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică şi cei care au nevoie de serviciile acesteia: cetăţenii şi agenţii economici din Oraşul Voluntari

Obiective specifice - Îmbunătăţirea metodelor de informare publică şi de interacţiune a administraţiei publice din Oraşul Voluntari cu cetăţenii oraşului - Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale.

Problema identificată În prezent, Primăria oraşului Voluntari dispune de o pagină web, a cărei obiectiv principal este informarea actorilor locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Este necesară însă punerea la dispoziţie a unei game mai variate de serviciile administrative prin mijloace electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri şi pentru administraţia publică. Astfel, în timp ce cetăţenii şi mediului de afaceri dispun de un acces mai facil la administraţia publică, autorităţile care utilizează TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) dispun de noi oportunităţi dar şi de schimbări interne la scară largă la nivel organizaţional. Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat e-guvernare care să ducă la întărirea capacităţii administrative a Primăriei oraşului Voluntari şi optimizarea managementului resurselor materiale şi umane în cadrul Primăriei, astfel încât să se alinieze standardelor europene şi valorilor transparenţei, predictibilităţii, responsabilităţii, adaptabilităţii şi eficienţei promovate de acestea.

Soluţia propusă Acest proiect constă în implementarea unui sistem informatic de management integrat, cu funcţii de e- guvernare în cadrul Primăriei oraşului Voluntari. Vor fi informatizate principalele funcţii ale Primăriei: gestiunea financiar-contabilă, bugete, salarizare, gestiunea mijloacelor fixe, gestiunea contractelor, realizarea investiţiilor, managementul operaţional şi strategic. De asemenea sistemul va contribui la optimizarea guvernării locale, prin informatizarea serviciilor publice puse la dispoziţia cetăţeanului.

Grupuri ţintă Primăria oraşului Voluntari Populaţia oraşului Voluntari Agenţii economici

Activităţi principale - Implementarea sistemului e-guvernare; - Instruirea funcţionarilor publice din Primăria oraşului Voluntari; - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect. - Implementarea unui sistem GIS si realizarea bazei de date aferente acestuia - Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor - Implementarea unor sisteme infokiosk.

Rezultate aşteptate - Creşterea transparenţei decizionale din cadrul Primăriei Voluntari; - Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală; - Reducerea timpului de prelucrare a documentelor şi eliminarea timpilor de aşteptare; - Îmbunătăţirea organizării şi controlului documentelor şi informaţiilor; - Creşterea eficienţei şi transparenţei în relaţia cu cetăţenii, autorităţile administraţiei publice centrale, mediul de afaceri, etc.

Titlul proiectului 19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului Voluntari Buget estimat 0,82 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public Domeniul Major de Intervenţie 2 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice Operaţiunea 1- Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare (inclusiv e-administraţie) şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov

Perioada de 2011-2012 implementare Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local. Trebuie avut însă în vedere şi faptul că odată cu implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie, se va duce la o eficientizare a activităţii funcţionarilor publici şi, implicit, la o posibilă reducere a costurilor în cadrul administraţiei publice.

Coerenţa cu politicile - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - încurajarea participării cetăţenilor la luarea europene, naţionale, deciziilor. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile. Informarea regionale, judeţene cetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr. 6 - Dezvoltarea capacităţii administrative strategiei de dezvoltare Măsura 6.2 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie locală Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 237

Titlul proiectului 20. Construcţie 400 locuinţe sociale Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor defavorizate de la nivel local prin facilitarea locuirii în condiţii de viaţă decente

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a populaţiei - Creşterea fondului de locuinţe din oraşul Voluntari

Problema identificată În oraşul Voluntari ponderea locuinţelor în proprietate publică din totalul fondului locativ a scăzut de la 1,7% în anul 1993 la 0,6% în anul 2010. În acest an, la nivel local există 77 locuinţe în proprietate publică.

Soluţia propusă Acest proiect constă în amenajarea unui număr de 400 locuinţe sociale de care să beneficieze grupurile defavorizate de populaţie din cadrul oraşului Voluntari.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari

Activităţi principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului - Construcţia unui număr de 400 apartamente - Amenajare căi de acces - Racordare la utilităţile publice

Rezultate aşteptate - 400 de locuinţe sociale - Creşterea cu 3% a fondului de locuinţe de la nivel local

Buget estimat 33 mil. euro Printr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizarea terenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale. Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de stat şi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.

Surse de finanţare Fonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate Închirierii

Posibili parteneri Agenţia Naţională pentru Locuinţe

Perioada de 2012-2014 implementare Sustenabilitate După implementarea proiectului, întreţinerea locuinţelor sociale va reveni beneficiarilor direcţi ai acestora (locuitorilor).

Coerenţa cu politicile - Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea europene, naţionale, socială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii regionale, judeţene calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile - Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative, Sub-prioritatea 4.3.3 – Promovarea

Titlul proiectului 20. Construcţie 400 locuinţe sociale incluziunii sociale

Încadrarea în cadrul Obiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale strategiei de Măsura 4.1. – Dezvoltarea serviciilor sociale dezvoltare locală Documente necesare Studiu Fezabilitate Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 239

12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 241

Capacitatea de cofinanţare al veniturilor şi măsura în care Flexibilitatea face posibilă reducerea autoritatea publică locală are cheltuielilor, dacă este necesar, astfel Intervenţiile prin proiecte concrete controlul asupra veniturilor locale. încât autoritatea locală să fie capabilă să asupra dezvoltării socio-economice a asigure plata angajamentelor, atât în oraşului Voluntari pot fi realizate prin Indicatori privind Capacitatea de perioade de prosperitate, cât şi în cele susţinerea financiară din bugetul local, investire şi de contractare de de recesiune. din fonduri nerambursabile datorie, care definesc măsura în Ponderea cheltuielilor totale de guvernamentale, din fonduri care autorităţile locale acordă personal în total cheltuieli evidenţiază nerambursabile europene, din fonduri importanţă cheltuielilor de capital un trend descrescător al acestui rambursabile (de genul creditelor). La şi capacitatea acestora de a atrage indicator, iar nivelul acestuia este aceste surse de finanţare se adaugă finanţare pe termen lung pentru suficient de scăzut pentru a evidenţia o posibilitatea dezvoltării parteneriatelor finanţarea investiţiilor. rigiditate scăzută a cheltuielilor. de tip public-privat, care s-au dovedit a Referitor la indicatorii privind fi soluţia potrivită pentru rezolvarea rigiditatea cheltuielilor şi structura Se constată o creştere a indicatorului anumitor probleme comunitare în multe acestora, dintre statele europene dezvoltate. aceştia Evoluţia cheltuielilor cu învăţământul pe locuitor în oraşul

reflectă cât de Voluntari În analiza stării financiare a oraşului flexibile sau 400,00 Voluntari s-au ţinut cont de 3 categorii de rigide sunt 339,31 325,90 de indicatori: diferitele 350,00 275,26 cheltuieli ale 300,00 Indicatori privind Rigiditatea unei autorităţi 250,00 cheltuielilor, aceştia definesc publice. 200,00 gradul de flexibilitate al autorităţii Flexibilitatea locale în alocarea resurselor pentru cheltuielilor 150,00 diferite scopuri poate ajuta un 100,00 Indicatori privind Capacitatea de a oraş sa fie mai 50,00 genera venituri, aceştia arată credibil 0,00 existenţa unui nivel corespunzător financiar. 2007 2008 2009

Evoluţia ponderii cheltuielilor de personal în total cheltuieli Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială pe locuitor în oraşul în oraşul Voluntari Voluntari

16,00% 300,00

14,00% 14,79% 15,05% 250,00 12,00% 271,28 200,00 10,00% 10,59% 204,70 205,22 8,00% 150,00

6,00% 100,00 4,00% 50,00 2,00%

0,00% 0,00 2008 2009 2010 2007 2008 2009

cheltuieli cu învăţământul pe locuitor şi avut in 2010 un venit bugetar total de Total venituri din impozitele pe o scădere a cheltuielilor cu asistenţa 694.065.630 lei rezultând astfel un venit proprietate socială pe locuitor. total pe locuitor de 2.223 lei/locuitor, În lucrarea lor "Urban Public Finance in oraşul Cluj cu un număr de 309.009 Developing Countries" (Finanţele locuitori, a avut in anul 2010 un venit publice municipale în ţările în curs de Printre indicatorii privind Capacitatea bugetar total de 677.893.297 lei si un dezvoltare), Bahl si Linn afirmă că de a genera venituri au fost analizaţi: venit pe locuitor de 2.193 lei/locuitor, "impozitul pe proprietate este cel mai iar oraşul Iaşi cu un număr de 315.649 important impozit local din ţările în curs a. Total venituri locuitori si un venit total în 2010 de de dezvoltare. Indicatorul este relevant pentru 638.758.050 lei a avut un venit pe evaluarea capacităţii financiare generale locuitor de a unităţii administrativ teritoriale. Aici 2.023 Evoluţia veniturilor totale ale oraşului Voluntari (lei) sunt incluse toate veniturile, inclusiv lei/locuitor. 140.000.000 cele cu destinaţie specială sau rezervate finanţării cheltuielilor de capital. 120.000.000 126.589.850 Indicatorul este util, însă evident, 124.922.530 115.500.628 contribuie la creionarea unei imagini 100.000.000 99.243.493 clare asupra capacităţii financiare a 80.000.000 unităţii administrativ teritoriale numai alături de alţi indicatori financiari. 60.000.000

Cu cât valoarea acestui indicator este 40.000.000 mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în 20.000.000 timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ 0 teritoriale poate fi considerată mai 2007 2008 2009 2010 favorabilă. b. Total venituri pe cap de locuitor Cu cât valoarea acestui indicator este Evoluţia indicatorului Venituri totale/locuitor în oraşul mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în Voluntari timp este crescătoare, cu atât situaţia 3.900 3.779,80 financiară a unităţii administrativ 3.800 3.720,50 3.664,83 teritoriale poate fi considerată mai 3.700 favorabilă. Oraşul Voluntari, cu un venit 3.600 pe locuitor în anul 2010 de 3.720,50 3.500 lei/locuitor, ar avea unul din cele mai 3.400 mare venituri pe cap de locuitori din 3.255,59 3.300 Romania. 3.200

3.100 In 2010, Bucureştiul, cu o populaţie de 1.940.000 locuitori şi un venit bugetar 3.000 total de 4.789.970.000 lei, a avut un 2.900 venit total/locuitor de 2469 lei/locuitor, 2007 2008 2009 2010 oraşul Timişoara, cu 312.113 locuitori, a Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 243

Pe lângă importanţa pur fiscală a acestui autorităţile locale au un control sporit - tip de impozit, valoarea asociată bazei stabilindu-le fără restricţii destinaţia şi de impozitare (adică tocmai c. Procentul de venituri din care au şi un înalt grad de proprietăţile existente în jurisdicţia impozitele pe proprietate din predictibilitate, în totalul veniturilor, să respectivă) este relevantă pentru că totalul veniturilor fie cat mai mare. reflectă, într-o bună măsură, vigoarea Veniturile din impozitele pe proprietate economiei locale (sau slăbiciunea pot fi utilizate discreţionar de Cu cat valoarea acestui indicator este acesteia), mai ales în cazul economiei autorităţile publice, locale. Este de dorit mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în urbane. ca ponderea veniturilor asupra cărora timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ Afirmaţiile lui Bahl şi Linn cu privire la teritoriale poate fi considerată mai importanţa impozitului pe proprietate favorabilă. sunt valabile şi în cazul României, unde impozitele pe proprietate se constituie într-o majoră sursă de venituri pentru Evoluţia cheltuielilor de capital în bugetul oraşului Voluntari municipii şi oraşe. În categoria (lei) veniturilor pe proprietate se 70.000.000 61.688.305 includ,impozitul şi taxa pe clădiri şi 60.000.000 terenuri de la persoane fizice si juridice, 51.370.669 taxele extrajudiciare de timbru, etc. 50.000.000 Se constată o pondere importantă a 40.000.000 acestui indicatorul în cazul oraşului Voluntari ceea ce demonstrează că 30.000.000 2.876.729 situaţia financiară a oraşului este una 20.000.000 favorabilă. 10.000.000

0 2008 2009 2010

Evoluţia serviciului anual al datoriei ca pondere în veniturile Evoluţia cheltuielilor privind datoria publică pe locuitor în oraşul totale în oraşul Voluntari Voluntari

25% 800,00 716,10 19,25% 700,00 20% 554,64 600,00 15,13% 508,29 13,45% 15% 500,00 400,00

10% 300,00 5,35% 174,13 200,00 5% 100,00

0% 0,00 2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010

cele deja contractate, ţinând cont de accesarea altor credite dar şi pentru d. Total venituri din impozitele pe limitele de îndatorare permise. Aceste atragerea de fonduri nerambursabile. proprietate pe cap de locuitor limite conferă autorităţii locale La data realizării strategiei de Acest indicator, exprimat ca totalul autonomie în luarea deciziei atâta timp dezvoltare, Oraşul Voluntari are doar veniturilor din impozitele pe cât cheltuielile cu finanţarea rămân în următoarele obligaţii sub forma de proprietate pe cap de locuitor, permite limite prudente acceptabile. împrumuturi, după cum urmează: o comparaţie între unităţile (a) o datorie in suma de administrativ teritoriale de diferite Conform legii, în cazul în care aproximativ 20.100.000 Euro, sub forma mărimi. autoritatea locală intenţionează să unui număr de 22 bilete la ordin, contracteze alte datorii, pentru anii plătibile pana in 2016 potrivit Cu cât valoarea acestui indicator este următori, trebuie sa ia in considerare scadenţarului convenit, emise in 2007 in mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în serviciul datoriei asociat şi acestor favoarea S.C. Romstrade S.R.L. timp este crescătoare, cu atât situaţia viitoare credite. („Romstrade”) în scopul realizării de financiară a unităţii administrativ către Romstrade a unor lucrări de teritoriale poate fi considerată mai Din acest indicator derivă şi indicatorul infrastructura străzi pe teritoriul favorabilă. care vizează cheltuielile cu datoria Oraşului Voluntari. publică pe locuitor. e. Procentul de venituri proprii în b)Cheltuieli totale de capital (b) o linie de finanţare pe 20 de total venituri reprezintă suma cheltuielilor de capital ani acordată în 2005 de către Banca Cu cat valoarea acestui indicator este din bugetul autorităţii locale. Comerciala Română pentru suma de mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în 82.700.000 lei pentru proiecte de timp este crescătoare, cu atât situaţia O administraţie publică locală poate fi investiţii in baza contractului de credit- financiară a unităţii administrativ evaluată (comparată) mult mai relevant linie de finanţare 13/27.05.2005. teritoriale poate fi considerată mai din punctul de vedere al calităţii favorabilă. managementului financiar în funcţie de eforturile de investire mai degrabă Parteneriatele de tip public-privat În cazul oraşului Voluntari constatăm o decât prin cheltuielile pentru activităţi pondere ridicată (de peste 90%) a curente. Acest indicator exprimă efortul Parteneriatele de tip public-privat sunt veniturilor proprii în total venituri. total pentru investiţii. o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea Creditarea problemelor sau eficientizarea Printre indicatori privind Capacitatea de Creditarea este o modalitate relativ serviciilor publice. În acest moment, investire si de contractare de datorie au simplă, din punct de vedere procedural, cadrul legislativ în vigoare, respectiv fost analizaţi: de obţinere a finanţării pentru Legea nr. 178/2010 a parteneriatului proiectele de investiţii. Costurile public-privat reglementează a)Serviciul anual al datoriei ca aferente creditelor sunt mari şi implică parteneriatul public-privat acest pondere în veniturile curente totale şi un anumit grad de risc vis-a-vis de instrument este privit drept o reprezintă raportul dintre toate plăţile posibilitatea de rambursare a datoriilor, oportunitate reală de a implementa asociate datoriei pe termen lung şi celei mai ales într-o situaţie de incertitudine proiectele propuse. pe termen scurt (rambursări, dobândă, cum este cea generată de criza comisioane) şi veniturile curente totale. financiară. În plus, un grad ridicat de În oraşul Voluntari există posibilitatea îndatorare poate reprezenta o blocare a dezvoltării parteneriatelor de tip public- Acest indicator defineşte măsura în care posibilităţilor de investiţii pe termen privat în diverse domenii. În ideea o autoritate publică locală poate să mai scurt şi mediu, deoarece administraţia adoptării legii parteneriatului public- contracteze alte credite în plus faţă de publică devine neeligibilă atât pentru privat s-ar putea externaliza o serie de Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari | 245

servicii şi activităţi, parteneri locali pentru cererea de finanţare şi locale, procentul de cofinanţare este de putând fi atât mediul de afaceri dar şi raportărilor tehnice şi financiare. În doar 2% (pentru majoritatea sectorul non-profit. plus, este necesară cofinanţarea locală a programelor), iar valorile investiţiilor proiectelor şi finanţarea în totalitate a sunt mari şi chiar foarte mari, raportat Unul dintre domeniile de interes pentru cheltuielilor neeligibile (printre care şi la nevoile comunităţilor şi la dezvoltarea parteneriatelor locale este TVA), ceea ce pentru administraţia posibilitatea de cofinanţare. reprezentat de serviciile sociale. publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de Finanţarea din fonduri europene Finanţare nerambursabilă din finanţare care prevăd cote mari ale nerambursabile este, în mod cert, cea fonduri europene contribuţiei locale. Dar marele avantaj al mai recomandată modalitate de Fondurile nerambursabile prezintă surselor de finanţare nerambursabilă susţinere financiară a proiectelor dezavantajul costurilor (financiare şi prin programe ale Uniunii Europene cuprinse de Strategie. De aceea, în temporale) aferente documentaţiilor este că, pentru administraţiile publice continuare sunt indicate posibilităţile orientative de a finanţa intervenţiile propuse din surse de finanţare europene

247 | S t r a t e gia de Dezvoltare a oraşului Voluntari

Surse de finanţare pentru intervenţiile propuse de strategie

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare

Obiectiv strategic nr.1: Modernizarea şi extinderea infrastructurii

P1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructură POR, Axa 2 - Îmbunătățirea 1 pentru reabilitarea şi modernizarea 21.842.440,00 2011-2013 infrastructurii regionale şi locale de Bulevardului Pipera transport, credite POR, Axa 2 - Îmbunătățirea P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe 2 22.888.781,00 2012-2016 infrastructurii regionale şi locale de şoseaua Andronache transport, credite POR, Axa 2 - Îmbunătățirea P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe 3 10.115.610,00 2012-2016 infrastructurii regionale şi locale de şoseaua Petricani transport, credite POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul 4 18.358.781,00 2011-2013 durabile a oraşelor - poli urbani de Voluntari, judeţul Ilfov creştere, Subdomeniul Centre urbane 5 P1.1.5 Amenajare parcări 2.000.000,00 2012-2015 Buget Local P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi 6 aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi 6.950.000,00 2012-2015 modernizarea sistemelor de apă şi apă canalizare menajeră în Oraşul Voluntari uzată POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi 7 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei 8.000.000,00 2012-2015 modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de 8 15.000.000,00 2011-2020 modernizarea sistemelor de apă şi apă canalizare; uzată, Buget local 9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale 5.000.000,00 2011-2020 Buget Local, Parteneriat public-privat Buget Local, Parteneriat public-privat, 10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze 18.439.024,00 2011-2012 credite POR Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi 11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei 22.888.781,00 2014-2016 promovarea turismului, D.M.I. 5.2, Buget local POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării P1.3.2 Crearea parcului de interes public 12 2.541.464,00 2011-2013 durabile a oraşelor - poli urbani de Pipera, Oraş Voluntari creştere, Subdomeniul Centre urbane P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, Administraţia Fondului de Mediu, 13 365.853,00 2011-2012 judeţul Ilfov buget local 14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement 10.000.000,00 2015-2020 Surse guvernamentale, Buget Local 15 P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. 28.682.927,00 2012-2016 Buget Local, parteneriat public-privat,

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare Dincă credite 16 P1.3.6 Construire teatru orăşenesc 5.121.951,00 2013-2016 Buget Local, credite Obiectiv strategic nr.2: Dezvoltarea economică a oraşului POR, Axa 4 - Sprijinirea mediului de 17 P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari 15.000.000,00 2014-2016 afaceri regional şi local, programe naţionale, buget local P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de 18 10.000.000,00 2014-2018 Buget Local, Fonduri nerambursabile acces spre zonele cu potenţial economic P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de 19 12.000.000,00 2014-2018 Buget Local, Fonduri nerambursabile spaţii de birouri şi comerciale P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi 20 6.000.000,00 2014-2017 Buget Local, Fonduri nerambursabile de cercetare-dezvoltare P2.2.1 Promovarea oraşului prin 21 200.000,00 2011-2020 Buget local participarea la diverse evenimente P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru 22 75.000,00 2012-2013 Buget local atragerea investiţiilor P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a 23 75.000,00 2012-2013 Buget local terenurilor P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la 24 plata taxelor şi impozitelor locale prin 2.000.000,00 2014-2016 Buget Local, Fonduri nerambursabile informatizarea serviciilor oferite P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi 25 500.000,00 2014-2016 Buget Local, Fonduri nerambursabile comunicare pentru mediul de afaceri local P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul POSDRU, Axa 3- Creşterea 26 procedurilor administrative legate de 500.000,00 2012-2014 adaptabilităţii lucrătorilor şi a deschiderea unei noi afaceri întreprinderilor P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire POSDRU, Axa 3- Creşterea 27 în colaborarea cu companii de consultanţă cu 1.000.000,00 2012-2015 adaptabilităţii lucrătorilor şi a specializare în business întreprinderilor P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip 28 public privat pentru operarea unor utilităţi şi 5.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget Local investiţii publice

Obiectiv strategic nr.3: Dezvoltarea serviciilor publice

P3.3.1 Modernizarea parcului auto al 29 2.000.000,00 2011-2015 Buget local serviciului publice de transport 30 P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport - 2011-2016 Buget local P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei 31 10.000.000,00 2014-2020 Parteneriat public-public, Buget local de metrou în Pipera Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 249

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport 32 500.000,00 2012-2015 Buget local, fonduri nerambursabile public P3.3.1 Modernizarea pieţelor agro- 33 500.000,00 2012-2013 Buget local alimentare P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării 34 sistemului de iluminat public cu reţea 5.715.122,00 2011-2013 durabile a oraşelor - poli urbani de subterană în Oraşul Voluntari creştere, Subdomeniul Centre urbane P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat 35 2.500.000,00 2011-2015 Fonduri guvernamentale, Buget local public POS Mediu, Axa 2-Dezvoltarea P3.3.1 Dezvoltarea sistemului de colectare sistemelor de management integrat al 36 3.000.000,00 2011-2013 selectivă a deşeurilor deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric, Buget local P3.3.2 Promovarea reciclării deşeurilor Administraţia Fondului pentru Mediu, 37 100.000,00 2012-2013 solide reutilizabile buget local Administraţia Fondului pentru Mediu, 38 P3.3.3 Dotarea operatorului de salubritate 1.000.000,00 2012-2015 buget local P3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemului POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării de supraveghere video pentru creşterea 39 829.268,00 2011-2013 durabile a oraşelor - poli urbani de siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona creştere, Subdomeniul Centre urbane de acţiune Voluntari P3.5.2 Campanie de informare cu privire la 40 25.000,00 2012-2013 Buget local siguranţa cetăţeanului P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie 41 750.000,00 2012-2014 Buget local cu echipamente şi infrastructură specifică

Obiectiv strategic nr.4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea 42 serviciilor sociale oferite de Direcţia de 846.018,00 2012-2014 infrastructurii sociale Asistenţă Socială a Oraşului Voluntari 43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale 33.036.586,00 2012-2016 Fonduri guvernamentale, Buget local P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii 44 100.000,00 2013-2014 Buget local sociale şi socio-medicale PODCA, Axa 1 Îmbunătăţiri de P4.1.4 Specializarea resurselor umane 45 500.000,00 2012 structura şi proces ale managementului implicate în furnizarea serviciilor sociale ciclului de politici publice P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru 46 900.000,00 2011-2012 Fonduri guvernamentale persoane victimă ale violenţei în familie P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere 47 100.000,00 2013-2014 Buget Local pentru familii

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional 48 1.000.000,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale pentru persoanele vârstnice P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli POS DRU, Axa 6 - Promovarea 49 pentru combaterea discriminării în rândul 20.000,00 2013 incluziunii sociale copiilor P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru POS DRU, Axa 5 - Promovarea 50 integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu 1.000.000,00 2012-2014 măsurilor active de ocupare dizabilităţi P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în 51 7.000.000,00 2007-2014 Buget Local Ierusalim P4.1.11 Construire biserică strada Emil 52 750.000,00 2011-2014 Buget Local Racoviţă 53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc 250.000,00 2011-2012 Buget Local P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea 54 7.030.000,00 2013-2014 şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari infrastructurii sociale POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţiei P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e- 55 1.097.561,00 2014-2015 şi comunicaţiilor pentru sectoarele learning în şcolile din Oraşul Voluntari privat şi public P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării POSDRU, AXA 2-Corelarea Învăţării pe 56 în rândul populaţiei care prezintă risc de 20.000,00 2012-2014 tot parcursul vieţii cu piaţa muncii abandon şcolar P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor 57 250.000,00 2012-2014 Buget local din şcoli P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din 58 500.000,00 2013-2014 Buget local şcoli P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after- 59 250.000,00 2012-2014 Buget local school P4.2.7 Organizarea unor evenimente 60 400.000,00 2012-2020 Buget local culturale periodice POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea 61 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ 2.500.000,00 2013-2015 infrastructurii sociale, Buget local P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul 62 3.000.000,00 2011-2013 buget local, fonduri guvernamentale Nicolae Bălcescu P4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de 63 250.000,00 2013-2014 Fonduri guvernamentale management al serviciilor medicale şi socio- medicale P4.3.2 Program local de promovare a 64 150.000,00 2013 Buget Local sănătăţii P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru 65 1.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget Local construcţia de unităţi spitaliceşti 66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească 2.000.000,00 2012-2014 Buget Local Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 251

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare

Obiectiv strategic nr.5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de Administraţia Fondului pentru Mediu, 67 100.000,00 2014-2016 protecţie/delimitare în zona autostrăzii buget local 68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete 250.000,00 2012-2014 Fonduri nerambursabile P5.1.3 Campanie de promovare a 69 25.000,00 2012 Buget Local transportului ecologic POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi P5.2.1 Construcţie staţie epurare şi 70 5.000.000,00 2012-2015 modernizarea sistemelor de apă şi apă colectoare mari uzată, Buget local POS CCE, Axa 4 - Creşterea eficienţei P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru energetice şi a siguranţei în 71 producerea de energie electrică pentru 6.327.317,00 2012-2014 aprovizionare, în contextul combaterii iluminatul public schimbărilor climatice P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de 72 354.054,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale şi buget local locuinţe P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a 73 750.000,00 2013-2015 Fonduri guvernamentale şi buget local clădirilor publice P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile 74 publice, a becurilor cu consum energetic 10.000,00 2012 Buget Local redus P5.3.5 Montarea de panouri solare pe 75 200.000,00 2012-2013 Administraţia Fondului de Mediu clădirile instituţiilor publice P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării 76 peisagistică a aliniamentelor verzi stradale 3.661.464,00 2012-2014 durabile a oraşelor - poli urbani de din oraşul Voluntari creştere, Subdomeniul Centre urbane P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării 77 peisagistică a spaţiilor verzi din zona de 1.153.171,00 2012-2014 durabile a oraşelor - poli urbani de blocuri aferentă străzii Lotusului creştere, Subdomeniul Centre urbane P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a Buget local, Fonduri nerambursabile, 78 copiilor şi tinerilor în privinţa protejării 100.000,00 2013-2015 parteneriate cu ONG-uri mediului P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în Buget local, Fonduri nerambursabile, 79 25.000,00 2012-2020 acţiunile de curăţare a mediului înconjurător parteneriate cu ONG-uri P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi 80 250.000,00 2013 Buget Local ecologizarea acestora P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de 81 250.000,00 2013-2014 Buget Local mobilare a oraşului P5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentru 82 400.000,00 2012-2014 Parteneriat public-privat, Buget Local copii

Nr. Valoare Perioada de Denumire proiect Sursa de finanţare crt. estimată(euro) implementare

Obiectiv strategic nr.6: Dezvoltarea capacităţii administrative

P6.1.1 Pregătirea personalului din PODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structură administraţia publică în domenii strategice, 83 100.000,00 2012-2014 şi proces ale managementului ciclului respectiv: managementul proiectelor, de politici publice achiziţii publice, management financiar P6.1.2 Organizarea de schimburi de Programul de Cooperare 84 experienţă cu autorităţi locale din România 50.000,00 2012-2020 Transnaţională Europa de Sud-Est, sau Uniunea Europeană ESPON, URBACT, Buget Local P6.1.3 Specializarea unei persoane din 85 primărie în domeniul accesului la informaţii 5.000,00 2012-2013 Buget Local şi transparenţei decizionale P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru 86 10.000,00 2012-2020 Buget Local efectuarea de stagii de practică P6.2.1 Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţiei 87 acesteia cu cetăţeanul prin implementarea 824.426,00 2014-2015 şi comunicaţiilor pentru sectoarele unor soluţii de e-guvernare la nivelul privat şi public Oraşului Voluntari PO DCA, Axa 2-Îmbunătăţirea calităţii şi P6.2.2 Implementarea sistemelor de eficienţei furnizării serviciilor publice, 88 managementul calităţii la nivelul primăriei 200.000,00 2011-2013 cu accentul pus pe procesul de Voluntari descentralizare PODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structură P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a 89 98.913,00 2011 şi proces ale managementului ciclului oraşului Voluntari de politici publice P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru 90 implementarea unor proiecte comune de 150.000,00 2012-2014 Buget Local dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate P6.3.3 Organizarea de consultări periodice în 91 Pipera şi Voluntari pentru a identifica 8.000,00 2012-2020 Buget Local nevoile cetăţenilor P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a 92 proiectelor sociale şi de altă natură care pot 4.000.000,00 2012-2020 Buget Local fi gestionate de ONG-uri locale

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 253

13. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Modalităţi administrative de Pentru implementarea planurilor de ca punct de pornire pentru desemnarea implementare a strategiei măsuri/acţiuni, câteva modele pot servi aranjamentelor instituţionale.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 255

Implementarea strategiei de - Asigurarea monitorizării şi Categoriile principale de dezvoltare locală prin intermediul evaluării impactului şi progreselor responsabilităţi pe care UIP trebuie să le instituţiilor existente. în implementare; acopere sunt: Managementul şi - Asigurarea dezvoltării serviciilor coordonarea implementării proiectului; În principiu, aceasta reprezintă publice. Asigurarea coordonării tehnice; statutarea instituţională a sarcinilor de Asigurarea activităţilor privind planificare a dezvoltării locale Înfiinţarea unei Agenţii de finanţarea; Asigurarea activităţii de dezvoltare locală ca activitate curentă a implementare a strategiei achiziţii publice necesare proiectului; primăriei oraşului Voluntari prin Această agenţie are un mandat bine Asigurarea activităţilor de monitorizare, departamentele existente. stabilit de a asigura managementul şi de evaluare şi control privind a superviza implementarea unui plan de implementarea şi a raportărilor Avantajul acestei organizări este lipsa acţiuni. De asemenea, în mod curent, are aferente; Asigurarea legalităţii structurilor paralele; dezavantajul este o identitate legală/juridică, un sistem activităţilor şi documentelor; Asigurarea deseori că organizaţiile nu au separat de contabilitate, o conducere informării şi consultării publice şi a capabilitatea îndeplinirii unor sarcini reprezentativă, responsabilă cu secretariatului. importante şi coordonarea cu alte supervizarea, în timp ce sarcinile sunt organizaţii se poate dovedi a fi dificilă. implementate de personalul profesional si administrativ. O astfel de agenţie este Implementarea strategiei prin Modelul poate fi nepotrivit în special în vizibilă; poate de asemenea să aibă intermediul unui Consorţiu cazul în care aceste organizaţii trebuie putere importantă, se poate preta la Comunitar să îndeplinească sarcini noi sau trebuie programe şi activităţi pe termen mediu să îşi schimbe sistemele sau procedurile. şi lung; este puţin supradimensionată Acest model denumit generic, Astfel la nivelul primăriei se poate pentru programele şi activităţile pe “Consorţiul”, reprezintă o structura constitui o Unitate de Management a termen scurt. comunitară participativă prin strategiei care trebuie să fie formată din reprezentare a tuturor factorilor personal cu expertiză si experienţă Un astfel de model este adoptat în interesaţi în procesul dezvoltării la nivel relevante, din compartimentele general de organizaţiile de dimensiuni local împreună cu partenerii externi. specializate ale Primăriei oraşului mai mari, care dispun şi de resursele Voluntari, pentru fiecare din aspectele financiare necesare susţinerii acestei Consorţiului îi revin sarcini relevante pentru administrarea entităţi suplimentare: nu doar pregătirea strategiei: planului, ci şi implementarea acestuia. - Asigurarea coordonării orizontale Implementarea strategiei prin intersectoriale şi Unităţile de Implementare a Consorţiul poate dobândi o identitate interdepartamentale; proiectelor separată, astfel devenind o agenţie - Asigurarea capacităţii tehnice descrisă anterior sau poate acţiona ca privind managementul proiectelor Acesta este un model deseori folosit de un comitet de conducere pentru un cu finanţare europeană; Banca Mondială sau Uniunea cadru organizaţional similar cu cele - Dezvoltarea strategică şi spaţială a Europeană. Această unitate îşi dezvoltă descrise anterior. oraşului; mandatul de obicei din cadrul unui - Planul multianual de investiţii; departament principal din administraţia Monitorizarea şi evaluarea strategiei - Procesul de achiziţii publice; publica. sunt procese corelate şi - Asigurarea finanţării; interdependente. În contextual ciclului - Asigurarea informării şi Avantajul este o organizaţie şi un sistem politicilor publice, monitorizarea şi consultării publice; de contabilitate dedicat; dezavantajul evaluarea depind de etapele de este apariţia unei structuri paralele.

identificare, formulare a problemei şi de implementarea şi pentru a putea acţiona problemele municipiului şi de a dezvolta cea a alegerii celei mai bune alternative. rapid şi eficient în cazul apariţiei unor structuri pentru angajarea comunităţii eventuale probleme. locale în procesele de dezvoltare. Monitorizarea este procesul de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu Monitorizarea şi evaluarea Pentru asigurarea impactului durabil al scopul de fundamenta procesul de luare implementării Strategiei se va efectua strategiei, abordarea integrată va fi a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând folosind un sistem unic bazat pe consolidată printr-un proces de transparenţa în luarea deciziei şi indicatori calitativi şi cantitativi. consultare continuă cu comunitatea furnizând o bază pentru viitoarele locală asupra priorităţilor viitoare, Oraşul Voluntari va utiliza strategia de acţiuni de evaluare. precum şi cu beneficiarii proiectelor, dezvoltare în vederea asumării unei implicaţi în evaluarea succesului abordări locale a dezvoltării integrate Monitorizarea evoluţiei implementării proiectelor. urbane. Această abordare implică un strategiei şi a planurilor de acţiuni este proces complex de integrare a în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul demersurilor de planificare şi Strategia va fi monitorizată prin implementare pe următoarele niveluri: instituţional public. intermediul unor rapoarte → La nivelul documentelor care semestriale/anuale întocmite de către Pe de altă parte această sarcină fundamentează: dezvoltarea Direcţia Fonduri Europene. În raport se presupune resurse considerabile alocate strategică, dezvoltarea spaţială şi va preciza: (sisteme de colectare, prelucrare şi programul de investiţii publice  stadiul în care se află diversele raportare) şi o pregătire specifică aferente. acţiuni programate pentru perioada pe (definirea indicatorilor cantitativi si → La nivelul domeniilor/sectoarelor care se face raportarea; calitativi, corelat cu potenţialele surse care conduc la dezvoltare urbană:  indicatorii care descriu de colectare/ producere a acestora). accesibilitatea fizică, deservirea cu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor utilităţi şi servicii, locuirea, din plan; Monitorizarea furnizează informaţia dezvoltarea economică,  revizuirea acţiunilor, acolo necesară evaluării. Pentru a putea regenerarea urbană, calitatea unde este cazul monitoriza implementarea strategiei şi mediului şi vieţii urbane etc.;  timpul estimat până la pentru a aprecia performanţele ei în → La nivelul entităţilor instituţionale îndeplinirea acţiunilor; raport cu obiectivele stabilite, este care cooperează în vederea  alte aspecte. necesară stabilirea unui set de atingerii obiectivelor dezvoltării indicatori. Pentru acurateţea datelor urbane; În vederea realizării activităţilor de obţinute în urma procesului de → La nivelul sectoarelor implicate în monitorizare este esenţială existenţa monitorizare este necesară o colectare dezvoltarea urbană: sectorul unui grafic al desfăşurării în timp a sistematică şi atentă a indicatorilor. public, sectorul privat şi proiectelor precum şi a unui set de Modalitatea de colectare şi comunitatea; indicatori de monitorizare şi evaluare. corectitudinea datelor sunt importante → Din perspectiva necesităţii Activitatea de monitorizare a Strategiei în condiţiile în care monitorizarea asigurării colaborării pe verticală are un caracter sistematic şi include activează ca un sistem de avertizare şi orizontală; elaborarea în baza indicatorilor de timpurie şi adesea punctează probleme → Din perspectiva dezvoltării interne monitorizare a rapoartelor anuale de sau arii care au nevoie de evaluare simultan cu dezvoltarea rolului progres şi a raportului final de evaluare regional. după ultima etapă de implementare. Construirea unui sistem de monitorizare al strategiei de dezvoltare este necesară, Impactul strategiei va fi evaluat în ceea pentru a urmări în mod continuu ce priveşte eficacitatea sa de a adresa Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 257

Evaluarea este aprecierea activităţilor - organizarea unei întâlniri anuale, evaluare. În funcţie de aceste rapoarte, sau a rezultatelor implementării la care va participa personalul, se vor lua decizile privind eventuale Strategiei, utilizând informaţiile partenerii, reprezentanţi ai modificări sau actualizări ale obţinute pe parcursul monitorizării. beneficiarilor şi ai comunităţii, prevederilor Strategiei. Evaluarea face o analiză a modului de unde vor fi comunicate şi evaluate implementare a Strategiei şi eficienţei rezultatele implementării Planului Este recomandat ca, la perioade mai acesteia. de Acţiune. mari de timp (5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau Evaluarea răspunde la întrebările: care Evaluarea implementării strategiei se administrative majore să se efectueze este efectul, impactul activităţilor bazează pe compararea gradului de revizuiri ale strategiei. realizate şi în ce măsură rezultatul atingere a ţintelor propuse iniţial cu răspunde aşteptărilor. situaţia dezvoltării judeţului la diferite momente. O primă revizuire a Strategiei este Strategia va fi evaluată anual prin Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi recomandat să fie realizată în anul 2015, intermediul: echipă care realizează şi activitatea de în momentul în care vor fi disponibile - rapoartelor de monitorizare; monitorizarea Strategiei, din cadrul toate informaţiile cu privire la - unui raport privind gradul de Direcţia Fonduri Europene. disponibilitatea fondurilor europene atingere a indicatorilor stabiliţi în pentru următoarea perioadă de Planul de Acţiune; Activitatea de evaluare se concretizează programare şi vor fi finalizate toate într-un raport de evaluare care va proiectele finanţate din fonduri conţine situaţia indicatorilor de europene din perioada actuală de programare.

1. CONDIŢII DE LOCUIRE 1. A. Mediu indicatori modalitate de calcul 1.1. Spaţii verzi pe cap de locuitor =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie urbană; u.m.: m2/locuitor; sursa: INS, DJS; 1.2. Ponderea spaţiilor verzi din suprafaţa =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / suprafaţa urbană totală * 100; urbană totală u.m.: %; sursa: INS, DJS; 1.3. Transport urban nepoluant =Pasageri transportaţi cu vehicule nepoluante / total pasageri transportaţi * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS; 1. B. Locuinţe indicatori modalitate de calcul 1.4. Gradul de solicitare a teritoriului urban =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană urbană *1000; pentru locuire u.m.: m2 / 1000 m2; sursa: INS, DJS; 1.5. Densitatea locuinţelor =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană urbană; u.m.: locuinţe/km2; sursa: INS, DJS; 1.6. Disponibilitatea locuinţelor =Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie urbană; u.m.: m2 locuinţe / locuitor; sursa: INS, DJS; 1.7. Suprafaţa medie a unei locuinţe = Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente; u.m.: m2; sursa: INS, DJS; 1.8. Număr mediu de camere al unei locuinţe = Camere pentru locuit existente / locuinţe existente; u.m.: camere; sursa: INS, DJS; 1.9. Suprafaţa medie a unei camere pentru locuit = Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente; u.m.: m2; sursa: INS, DJS;

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ 2. A. Drumuri indicatori modalitate de calcul 2.1. Densitatea străzilor orăşeneşti =Lungimea străzilor orăşeneşti / suprafaţa urbană totală; u.m.: km drum/km2; sursa: INS, DJS; 2.2. Gradul de modernizare a străzilor =Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate / lungimea străzilor orăşeneşti * 100; orăşeneşti u.m.: %; sursa: INS, DJS; 2. B. Utilităţi indicatori modalitate de calcul 2.3. Densitatea reţelei de distribuţie a apei =Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană urbană; potabile u.m.: km reţea/km2; sursa: INS, DJS; 2.4. Gradul de utilizare a capacităţii de =Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă consumată * 100; producere a apei u.m.: %; sursa: INS, DJS; 2.5. Gradul de conectare a localităţilor la =Localităţi conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale / Număr localităţi; reţeaua de gaze naturale u.m.: % sursa: INS, DJS; 2.6. Gradul de epurare a apelor uzate =Ape uzate epurate / Ape uzate evacuate; u.m.: % sursa: INS, DJS; 3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ 3. A. Populaţie indicatori modalitate de calcul 3.1. Densitatea populaţiei =Populaţia urbană / suprafaţa urbană totală; u.m.: locuitori/km2; sursa: INS, DJS; 3.2. Rata de dependenţă demografică =Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul persoanelor în vârstă legală de muncă * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 3.3. Rata sporului natural =Soldul sporului natural / populaţie urbană totală * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 3.4. Rata de fertilitate =Numărul nou-născuţilor vii / populaţie feminină în vârstă fertilă * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 3.5. Rata sporului migrator intern =Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie urbană totală * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 261

3. B. Forţă de muncă indicatori modalitate de calcul 3.6. Rata de ocupare a forţei de muncă =Populaţia ocupată / resurse de muncă; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 3.7. Rata de înlocuire a forţei de munca =Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime din numărul persoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 3.8. Rata şomajului =Număr de şomeri / populaţie activă; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS, AJOFM; 4. NIVEL DE TRAI indicatori modalitate de calcul 4.1. Durata medie a vieţii =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de supravieţuitori în vârstă de 0 ani; u.m.: ani; sursa: INS, DJS; 4.2. Vârsta medie a soţilor - feminin =suma căsătoriilor înregistrate pe fiecare vârstă ponderate cu vârstele pentru care s-au înregistrat căsătorii / suma totală a vârstelor anuale nupţiabile; u.m.: ani; sursa: INS, DJS; 4.3. Rata mortalităţii infantile =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS; 4.4. Gradul de dotare cu autoturisme =numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia urbană * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS; 4.5. Suprafaţa medie a unei locuinţe terminate = Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe terminate; u.m.: m2; sursa: INS, DJS; 4.6. Consum casnic mediu lunar de apă =Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei / populaţie urbană; u.m.: m3 / locuitor; sursa: INS, DJS; 5. ECONOMIE 5. A. Activitate economică generală indicatori modalitate de calcul 5.1. Rezultatul financiar al mediului de afaceri =Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia urbană; u.m.: lei / locuitor; sursa: INS, DJS; 5.2. Densitatea IMM =Numărul total al IMM / populaţie urbană * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

5.3. Ponderea sectorului privat în economia =Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100; locală u.m.: %; sursa: INS, DJS; 5.4. Ponderea populaţiei ocupate în activităţi =Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100; neagricole din totalul populaţiei ocupate u.m.: %; sursa: INS, DJS; 5.5. Ponderea consumului industrial de apă =Consum industrial de apă / consum total de apă * 100; U.m. %; sursa: INS, DJS; 5. B. Construcţii indicatori modalitate de calcul 5.6. Locuinţe noi =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţia urbană * 1000; u.m.: m2/1000 loc; sursa: INS, DJS; 5.7. Clădiri noi, altele decât locuinţe =Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţia urbană * 1000; u.m.: m2/1000 loc; sursa: INS, DJS; 5. C. Turism indicatori modalitate de calcul 5.8. Densitatea locurilor de cazare existente =Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană; u.m.: locuri/km2; sursa: INS, DJS; 5.9. Indicele de utilizare netă a capacităţii de =Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000; cazare u.m.: %; sursa: INS, DJS;

6. SERVICII PUBLICE 6. A. Sănătate indicatori modalitate de calcul 6.1. Capacitatea spitalelor =Paturi de spital disponibile / populaţia urbană * 1000; u.m.: paturi de spital / 1000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP; 6.2. Disponibilitatea personalului medical =Personal medico-sanitar calificat / populaţia urbană * 1000; calificat u.m.: personal calificat / 1000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP; 6.3. Densitatea cabinetelor medicale de familie =Cabinete medicale de familie / populaţia urbană * 10.000; u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP; 6.4. Densitatea farmaciilor =Farmacii / populaţia urbană * 10.000; u.m.: farmacii / 10.000 locuitori; Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 263

sursa: INS, DJS; DSP; 6. B. Educaţie indicatori modalitate de calcul 6.5. Dotarea cu TIC a unităţilor de învăţământ =Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia şcolară * 1000; u.m.: PC-uri / 1.000 elevi; sursa: INS, DJS; 6.6. Capacitatea unităţilor de învăţământ = Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete; u.m.: elevi / sală; sursa: INS, DJS, ISJ; 6.7. Gradul de solicitare a cadrelor didactice =Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial /; numărul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial u.m.: elevi / cadru didactic; sursa: INS, DJS, ISJ; 6. C. Cultură indicatori modalitate de calcul 6.8. Indicele de cuprindere la lectură =Numărul abonaţilor bibliotecilor municipale şi orăşeneşti / populaţia urbană; u.m.: %; sursa: INS, DJS; 6.9. Indicele de circulaţie a documentelor =Volume eliberate / volume existente în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS; 6.10. Indicele de lectură a cititorilor =Volume eliberate / cititori în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS; 6.11. Capacitatea cinematografelor =Locuri disponibile în cinematografe / populaţia urbană * 10.000; u.m.: locuri / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS; 6.12. Capacitatea sălilor de spectacole =Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia urbană * 10.000; u.m.: locuri / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS; 6. D. Transport public indicatori modalitate de calcul 6.13. Dotarea cu vehicule de transport public =Numărul autovehiculelor în inventar / populaţia urbană * 10.000; urban u.m.: autovehicule / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS; 6.14. Intensitatea utilizării parcului auto =Pasageri transportaţi / 1000 / autovehicule de transport public în inventar; u.m.: mii persoane / mijloc de transport; sursa: INS, DJS;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 265

14. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 267

Politicile judeţene Valorificarea potenţialului persoane si a unui volum sporit de turistic local mărfuri, Strategia de dezvoltare a orașului Se constată că obiectivele prevăzute în Reducerea distantelor de Voluntari se raportează la documentele strategia de dezvoltare locală a orașului transport atât cu regiunile limitrofe, cât judeţene similare și contribuie la Voluntari se integrează în obiectivele la si cu UE, consolidarea strategiei județene. nivel județean, concentrându-se pe Reducerea proporției Strategia de dezvoltare economico- particularitățile locale. transportului rutier în cadrul ofertei socială a județului Ilfov pentru perioada totale de transport, reducând astfel, 2007-2013 își propune dezvoltarea printre altele, aglomerarea traficului. durabilă şi echilibrată a judeţului Ilfov Politicile regionale Stimularea cooperării pentru prin crearea şi susţinerea unui mediu inovație si competitivitate bazată pe economico-social competitiv, stabil, Strategia de dezvoltare a orașului productivitate, sănătos şi diversificat, care să asigure Voluntari se raportează la obiectivele Sprijinirea asimilării de noi creşterea economică continuă şi Planului de Dezvoltare Regională a tehnologii pentru creșterea creşterea calităţii vieţii cetăţenilor Regiunii București-Ilfov 2007-2013 şi productivității, judeţului. contribuie, prin asumarea propriilor Eficiența economică și Obiectivele strategice la nivelul obiective, la atingerea celor regionale. durabilitatea mediului, județului vizează: Menținerea nivelului ridicat de Ridicarea standardului de Problemele sociale complexe, cele participare a populației la educație, în viaţă al locuitorilor judeţului ILFOV ; economice şi de mediu caracteristice special creșterea proporției populației Asigurarea unui grad sporit de regiunii şi cărora aceasta trebuie să le absolvente de studii superioare, competitivitate al tuturor sectoarelor facă faţă, necesită acţiuni comune ale Consolidarea conducerii de activitate autorităţilor publice, organizaţiilor şi naționale a industriei învățământului Sprijinirea dezvoltării diverselor agenţii în acord cu planurile din București-Ilfov prin măsuri economice prin promovarea de acţiune şi strategiile proprii. inovative de predare și învățare, parteneriatului public-privat şi studierea continuă si legături de crearea de oportunităţi si facilităţi În ansamblul ei, Planul de Dezvoltare parteneriat solid cu cercetarea, mediul atractive pentru potenţialii investitori Regională a Regiunii București-Ilfov de afaceri, autohtoni sau străini 2007-2013, subliniază necesitatea Contribuția la o mai bună Promovarea unei agriculturi dezvoltării competitivităţii capacitate administrativă urbană și la performante si revigorarea spaţiului economiei, a transportului. implicarea locală, rural, ca alternativa socio-economica a protejarea mediului înconjurător, Creșterea capacității mediului urban dezvoltarea capitalului uman și a administrative, Dezvoltarea şi diversificarea turismului serviciilor publice oferite cetăţenilor Aşadar, Strategia de dezvoltare a Modernizarea şi dezvoltarea Din obiectivele specifice ale Planului de orașului Voluntari îşi asumă obiectivele infrastructurii fizice şi a celorlalte Dezvoltare Regională a Regiunii stabilite la nivel regional şi îşi utilităţi publice București-Ilfov 2007-2013 menţionăm: coordonează priorităţile şi măsurile Protecţia mediului Îmbunătățirea calității astfel încât să contribuie la atingerea înconjurător, dezvoltarea şi arhitectonice, sociale și a mediului din acestora. reabilitarea infrastructurii de mediu teritoriul urbani; Dezvoltarea infrastructurii de Schimbarea sensului evoluției afaceri pierderilor de biodiversitate din regiune Transportul eficient și în siguranță a unui număr în creștere de

Politicile naţionale şi sociale echilibrate teritorial şi conceptului dezvoltării durabile şi a durabile a regiunilor României principiului « poluatorul plăteşte » Cadrul Strategic Naţional de corespunzător nevoilor şi resurselor lor Atingerea nivelului mediu al UE din Referinţă (CSNR) specifice prin concentrarea asupra 2006 în privinţa eficienţei economice, polilor urbani de creştere; sociale şi de mediu a transporturilor şi CSNR oferă un cadru coerent pentru cei îmbunătăţirea condiţiilor realizarea unor progrese substanţiale în care elaborează politici, programe şi infrastructurale şi a mediului de afaceri dezvoltarea infrastructurii de planuri de implementare. Viziunea pentru a face din regiunile României, în transport, Asigurarea funcţionării Cadrului Strategic Naţional de Referinţă special cele rămase în urmă, locuri mai eficiente şi în condiţii de siguranţă a 2007 - 2013 este „O Românie atractive pentru a locui, a le vizita, a sistemului energetic naţional, competitivă, dinamică şi prosperă”. investi şi a munci.” Strategia Naţională de Dezvoltare Viziunea Strategică abordează nevoile Documentul strategic naţional Durabilă a României, la care se de dezvoltare socio-economică, propune precizează că realizarea acestui obiectiv raportează Strategia de Dezvoltare a soluţii pentru disparităţile sociale cu va fi asigurată de acţiuni cu specific oraşului Voluntari este dezvoltată în care se confruntă România şi sprijină regional, subregional şi local, încadrate concordanţă cu Strategia de Dezvoltare strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în următoarele axe prioritare: Durabilă a Uniunii Europene şi cu în vedere următoarele priorităţi . Sprijinirea dezvoltării durabile a obiectivele pe care România şi le-a tematice: oraşelor ca poli urbani de creştere. asumat prin Tratatul de Aderare dezvoltarea infrastructurii de . Îmbunătăţirea accesibilităţii România – Uniunea Europeană, Planul bază la standarde europene; regiunilor prin modernizarea Naţional de Dezvoltare 2007-2013, infrastructurii de transport regionale şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei locale. 2007-2013, Strategia post-aderare a . româneşti; Îmbunătăţirea infrastructurii sociale României şi Raportul asupra a regiunilor. Obiectivelor de Dezvoltare ale dezvoltarea şi utilizarea mai . Consolidarea mediului de afaceri Mileniului. eficientă a capitalului uman din regional şi local. România; . Dezvoltarea durabilă şi promovarea consolidarea unei capacităţi turismului. Contribuţia la atingerea administrative eficiente. obiectivelor orizontale

Obiectivele strategice şi priorităţile Având în vedere direcţiile strategice locale ale orașului Voluntari se aliniază Temele orizontale (egalitatea de şanse, propuse în cadrul prezentului document la obiectivele Strategiei naţionale de protecţia mediului, eficienţa energetică, se poate observa suprapunerea totală a Dezvoltare Durabilă a României, societatea informaţională) sunt Strategiei de dezvoltare a municipiului respectiv : Dezvoltarea capitalului uman priorităţi agreate la nivelul statelor Voluntari pe priorităţile Cadrului şi creşterea competitivităţii prin membre ale Uniunii Europene, Strategic Naţional de Referinţă 2007 - corelarea educaţiei şi învăţării pe tot încorporate, sub diferite forme, în toate 2013 parcursul vieţii cu piaţa muncii, politicile Comunităţii Europene.

Reducerea decalajului existent faţă de Strategia Naţională de Dezvoltare alte state membre ale UE cu privire la Strategia de dezvoltare a oraşului Durabilă a României infrastructura de mediu, atât din Voluntari, prin direcţiile strategice şi

punct de vedere cantitativ cat si acţiunile propuse, se înscrie pe temele Strategia Naţională de Dezvoltare calitativ, prin servicii publice orizontale eficienţa energetică şi Durabilă a României prevede ca obiectiv eficiente, cu luarea in considerare a protecţia a mediului prin obiectivul naţional pentru orizontul temporal strategic nr.5 “Asigurarea calităţii 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 269

mediului şi a condiţiilor de locuire” prin M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea intermediul următoarelor măsuri şi prin serviciilor de educaţie intermediul obiectivului strategic nr.3 M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e- dezvoltarea serviciilor publice şi prin guvernare/e-administraţie intermediul următoarelor măsuri:

M3.3. Modernizarea iluminatului public M3.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor M5.1. Prevenirea poluării aerului M5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie

În domeniul egalităţii de şanse, Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari prevede o serie de măsuri, şi anume: M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber M3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călători M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional

În domeniul societăţii informaţionale, Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari prevede: M2.3. Promovarea parteneriatului public privat M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei

Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari 271

Consultare 5: Întâlnire publică dezbatere Strategie

Rezultatele consultărilor publice

Toate rezultatele consultărilor publice au

fost integrate în textul prezentei Strategii.

Procesul de consultare publică a avut o În planul atingerii obiectivelor generale ale contribuţie notabilă în stabilirea profilului proiectului, consultările publice au strategic al municipiului Voluntari, în constituit un foarte bun exerciţiu al formularea priorităţilor de dezvoltare administraţiei publice locale în domeniul precum şi în identificarea de proiecte planificării strategice, cât şi un prilej de concrete în domeniul dezvoltării sociale şi 15. CONSULTĂRILE PUBLICE identificare a unor posibile viitoare economice a municipiului Voluntari. parteneriate public-private.

Strategia de Dezvoltare a oraşului V o l u n t a r i 273

Procesul consultărilor publice

Activităţi de consultare publică întreprinse

În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de dezvoltare, au fost derulate următoarele tipuri de activităţi de consultare publică: - Consultare publică prin intermediul sondajelor de opinie; - Consultarea publică prin intermediul chestionarelor nestructurate; Obiectivele de dezvoltare şi planul de - Consultarea publică prin acţiuni intermediul întâlnirilor publice; Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de În ceea ce priveşte activităţile concrete proiecte şi selectarea proiectelor prioritare. de consultare publică derulate Consultări publice cu reprezentanţii menţionăm: instituţiilor publice de la nivel local şi judeţean, precum şi cu reprezentanţii Sondaj de opinie în rândul mediului societăţii civile în vederea prezentării de afaceri şi a instituţiilor publice cu şi analizei rezultatelor privire la problemele, necesităţile şi priorităţile de dezvoltare ale oraşului Auditului situaţiei actuale şi stabilirea Voluntari. Rezultatele acestui sondaj au viziunii de dezvoltare În cadrul acestei fost incluse în cadrul secţiunii de Audit întâlniri, la care au participat al situaţiei actuale, însoţesc şi reprezentanţi ai instituţiilor publice completează rezultatele cercetării locale, au fost analizate principalele documentare; probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare Fotografii întâlnire 17 august 2011 Chestionarea reprezentanţilor socio-economică a oraşului Voluntari. instituţiilor publice, ai societăţii civile Întâlnire publică cu reprezentanţii şi mediului de afaceri cu privire la instituţiilor publice de la nivel local, priorităţile de dezvoltare ale oraşului judeţean, regional precum şi cu Voluntari. Rezultatele acestei reprezentanţii societăţii civile, ai consultări au stat la baza elaborării comunităţii (reprezentanţi ai de către consultant a propunerilor de Consiliului Local) în vederea viziune, obiective strategice şi direcţii prezentării şi analizei variantei draft strategice de dezvoltare a Strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat

Fotografii întâlnire 26 iulie 2011 reprezentanţi ai instituţiilor şi segmentelor mai sus menţionate, a fost prezentată şi dezbătută varianta draft a

Strategiei de dezvoltare locală a oraşului Rezultatele consultărilor domeniul planificării strategice, cât şi un Voluntari. publice prilej de identificare a unor posibile viitoare partaneriate public-private. Toate rezultatele consultărilor publice

au fost integrate în textul prezentei

Strategii. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al oraşului Voluntari, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a oraşului. În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al Fotografii întâlnire 23 august 2011 administraţiei publice locale în

Strategia de Dezvoltare a oraşului V o l u n t a r i 275

Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov ______9 Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene______10 Figură 3 Structura administrativă a Regiunii Bucureşti - Ilfov ______12 Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari ______15 Figură 5 Harta oraşului Voluntari ______31 Figură 6 Harta ansamblurilor rezidenţiale ______34 Figură 7 Infrastructura de drumuri ______41 Figură 8 Harta infracţiunilor în judeţul Ilfov ______56 Figură 9 Harta liniilor de transport RATB ______57 Figură 11 Biserica Sf. Ilie Pipera ______64 Figură 10 Biserica Voluntari ______64 Figură 12 Sediul Primăriei Voluntari ______69 Figură 13 Baza sportivă Voluntari ______70 Figură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari ______70 Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim din Voluntari ______71 Figură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv Nadia Comăneci din Voluntari ______71 Figură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitară______103 Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul Voluntari ______107 Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socială ______108 Figură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-Voluntari ______148 Figură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţional ______149 Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari ______151 Figură 23 Zona metropolitană Bucureşti ______152 Figură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov ______155

Acest document este realizat în cadrul proiectului „Actualizarea strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari, judeţul Ilfov”, implementat de oraşul Voluntari, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală.

Editor: oraşul Voluntari Bulevardul VOLUNTARI, nr. 74, oraş Voluntari, judeţul Ilfov Tel: +4 031-403.61.10; Fax: +4 031-403.61.79, http://www.primaria-voluntari.ro Adresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”: www.fonduriadministratie.ro

Data publicării: septembrie 2011

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate oraşului Voluntari. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acestuia.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.