RAPORT DE MEDIU pentru

„Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Valea Mare - Pravat, judetul Arges”

Beneficiar: COMUNA VALEA MARE - PRAVAT, JUDETUL ARGES

2017

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Foaie de capat

Elaborator: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. Pitesti,B-dul. I.C.Bratianu, nr.49, bl. M1, sc. A,et.1, jud. Arges, Certificat de inregistrare emis de Ministerul Mediului in data de 18.11.2014,valabil 5 ani, inscrisa in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI pozitia 44.

Beneficiar: COMUNA VALEA MARE - PRAVAT, JUDETUL ARGES C.U.I. 5010196 Tel/Fax:0248/557112

Faza de proiectare: Raport de mediu

„Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Valea Mare - Pravat, judetul Arges”

Data elaborarii: 2017

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 2

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 3

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

CUPRINS

1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului si 7 relatia cu alte planuri si programme relevante 1.1. Descrierea situatiei existente-Prezentare generala 11 1.2. Lucrari propuse 25 1.3.Relatia cu alte planuri si programe relevante 40 2. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale 48 probabile in situatia neimplementarii planului propus 2.1. Aspectele relevante ale starii actuale ale mediului- faza,,0 plan/program” 48 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG (situatia 48 neimplementarii planului(PUG-ului) propus- alternativa,,0” 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ 50 3.1. Asezarea geografica 50 3.2. Relief 51 3.3. Geomorfologia 52 3.4. Hidrografia 55 3.5. Caracterizarea pedologica 57 3.6. Conditii climatice 58 3.7. Flora si Fauna 59 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan sau program 62 5. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan 142 sau program 6. Potentiale efecte semnificative asupra mediului 144 6.1. Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe 149 folosinte 6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 169 6.2.1. Impactul asupra factorului de mediu AER 169 6.2.2. Impactul asupra factorului de mediu APA 174 6.2.3. Impactul asupra factorului de mediu SOL 176 6.2.4. Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERSITATEA 180 6.2.5. Peisajul (prognozarea impactului) 181 6.2.6. Mediul socio-economic 181 6.2.7. Sanatatea populatiei 182 6.3. Evaluarea impactului- Matrice de evaluare 188 7. Efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in 190 context transfrontiera 8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect 191 advers al implementarii proiectului, asupra mediului 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER 191 8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA 191 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL 192 8.4. Masuri de protectie privind calitatea SUBSOLULUI 193 8.5. Masuri de protectie privind calitatea PEISAJULUI 193 8.6. Masuri de protectie privind calitatea BIODIVERSITATII 193 8.7. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 194

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 4

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

8.8. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 195 8.9. Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei 195 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor 195 10. Masuri avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative 197 ale implementarii PUG-ului 11. Rezumat fara caracter tehnic 199 11.1 Descrierea PUG- Informatii generale 199 11.2. Metodologii utilizate in evaluarea impactului 200 11.3. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a 200 impactului Concluzii si recomandari 201

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 5

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

DATE DE RECUNOASTERE

Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General – comuna Valea Mare - Pravat, judetul Arges

Proiectant general: S.C. ARCH VISION CONCEPT S.R.L. Proiectant de specialitate: - Urb. Dorin VLADESCU Beneficiar de investitie: COMUNA VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Elaboratorul Raportului de Mediu: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 6

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului si relatia cu alte planuri si programe relevante

Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General constituie documenta ţia ce stabile şte linia general ă de dezvoltare a comunei pe timp de 10 ani, obiectivele, ac ţiunile şi m ăsurile de dezvoltare ale acesteia pe baza observa ţiilor f ăcute de cet ăţ eni şi de administra ţiile locale, coroborate cu disfunc ţionalit ăţ ile existente. Lucrarea propune stabilirea obiectivelor de dezvoltare economic ă şi social ă a comunei Valea Mare Pravat, corelate cu prevederile ce vor fi impuse de Planul Urbanistic General al comunei şi de Planul de Amenajare a Teritoriului Na ţional şi Jude ţean. Obiectivul lucr ării const ă în rea şezarea destina ţiilor în vatra lor fireasc ă, cu includerea în intravilanul existent a noilor suprafe ţe ce vor fi amenajate în cadrul teritoriului administrativ al comunei, zone necesare dezvolt ării func ţiunilor comunei, constatare f ăcut ă pe baza propunerilor din studiile de fundamentare întocmite pentru P.U.G., precum şi din Strategia de dezvoltare. Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Valea Mare - Pravat reprezinta aducerea la zi a Planului Urbanistic General elaborat in anul 1999. Acest proiect constituie documentatia de baza, care stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare ale comunei Valea Mare Pravat pe o perioada determinata in baza unor analize multicriteriale si sectoriale ale situatiei existente. Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Valea Mare - Pravat este o documentatie ce isi propune sa stabileasca directiile de dezvoltare a comunei Valea Mare Pravat, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public. Propunerile ce se avanseaza vor trebui sa coreleze, de asemenea, potentialul economic si uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei. Odata cu stabilirea directiilor de dezvoltare in perspectiva ale comunei Valea Mare Pravat, lucrarea de fata va trebui sa dea raspuns si problemelor imediate cu care se confrunta Consiliul Local, in special in determinarea categoriilor de interventie, permisiuni si restrictii, necesitati de prima etapa. P.U.G. se elaboreaz ă cu scopul: - stabilirii direc ţiilor, priorit ăţ ilor şi reglement ărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare urbanistic ă a localit ăţ ilor; - utiliz ării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare func ţiunilor urbanistice; - preciz ării zonelor cu riscuri naturale (alunec ări de teren, inunda ţii, neomogenit ăţ i geologice, reducerea vulnerabilit ăţ ii fondului construit existent); - eviden ţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul localit ăţ ii; - cre şterii calit ăţ ii vie ţii, cu prec ădere în domeniile locuirii şi serviciilor; - fundament ării realiz ării unor investi ţii de utilitate public ă; - asigur ării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autoriza ţiilor de construire; - corel ării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spa ţiului. In acest context, continutul documentatiei urmeaza sa prezinte urmatoarele categorii de probleme:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 7

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

• Analiza situatiei existente, cu prezentarea principalelor probleme de dezvoltare a localitatii; • Evidentierea disfunctionalitatilor si diagnosticarea acestora in vederea determinarii prioritatilor de interventie in cadrul localitatii; • Volumul si structura potentialului uman, dinamica populatiei si a resurselor de munca; • Prezentarea potentialului economic al localitatii, precum si a posibilitatilor de dezvoltare a localitatii pentru perioada urmatoare; • Determinarea posibilitatilor si principalelor directii de dezvoltare, precum si a metodelor de interventie, a operatiunilor urbanistice si a etapelor de realizare a acestora; • Stabilirea limitei intravilanului, in scopul asigurarii suprafetelor de teren necesare dezvoltarii localitatii; • Reconsiderarea structurii functionale a localitatii in functie de dinamica populatiei, de potentialul si previziunile privitoare la dezvoltarea economico-sociala; • Zonificarea functionala a localitatii, cu evidentierea principalelor functiuni si a suprafetelor de teren afectate acestora; • Evidentierea tipului de proprietate asupra terenurilor si a circulatiei acestora, conform prevederilor legale, printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate; • Formularea masurilor privind reabilitarea, protectia si conservarea mediului, conform prevederilor legale in vigoare; • Stabilirea conditiilor de amplasare a unor noi obiective, cu determinarea suprafetelor de teren afectate acestora, in special pentru obiectivele de utilitate publica, in conditiile respectarii dreptului de proprietate si de conditiile necesare asigurarii calitatii constructiilor, conform prevederilor Legii nr. 10/1995*** privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare; • Organizarea circulatiilor (inclusiv a spatiilor necesare organizarii parcajelor), avand in vedere posibilitatea de dezvoltare a localitatii, precum si relatia cu teritoriul de influenta al acesteia; • Echiparea tehnico-edilitara, in scopul corelarii capacitatii si alcatuirii retelei tehnico- edilitare cu potentialul, posibilitatile, directiile si modul de dezvoltare a localitatii. Materializarea propunerilor de amenajare şi dezvoltare urbanistic ă, reglementate prin P.U.G., se face în timp, în func ţie de fondurile prev ăzute din bugetul propriu unit ăţ ilor teritorial – administrative de baz ă, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinz ători. Reglementarile enuntate in cadrul Planul Urbanistic General (PUG) se detaliaza si se intaresc prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU).

Dintre principalele obiective urm ărite în cadrul P.U.G. se men ţioneaz ă: - optimizarea rela ţiilor localit ăţ ilor cu teritoriul lor administrativ şi jude ţean; - valorificarea poten ţialului natural, economic şi uman; - organizarea şi dezvoltarea c ăilor de comunica ţii; - stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; - stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; - stabilirea şi delimitarea zonelor func ţionale; - stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdic ţie temporar ă sau definitiv ă de construire; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protec ţie a acestora; - modernizarea şi dezvoltarea echip ării edilitare; - eviden ţierea de ţin ătorilor terenurilor din intravilan; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 8

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- stabilirea obiectivelor de utilitate public ă; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condi ţiilor de conformare şi realizare a construc ţiilor. Surse documentare

Studii si proiecte elaborate anterior reactualizarii P.U.G. comuna Valea Mare- Pravat 1. Planul Urbanistic General elaborat de S.C. CARMEN MAR S.R.L, Pitesti – 1999; 2. Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), elaborat de URBANPROIECT intre anii 1994 -1997: Sectiunea I - Cai de comunicatie; Sectiunea II – Apa; Sectiunea III - Zone naturale si construite protejate; Sectiunea IV - Reteaua de localitati.

3. Regulamentul sitului de importanta comunitara Raul Targului – Argesel – Rausor, RO SCI 0381 NATURA 2000.

S tudii de fundamentare 1. Reambularea topografica elaborata de S.C. TOPING COMPANY S.R.L. – 2014; 2. Studiu geotehnic elaborat de I I RADU G MARIA TARGOVISTE – 2014.

Date statistice 1. Date statistice furnizate de Consiliul Local Comuna Valea Mare- Pravat; 2. Date statistice furnizate de Institutul National de Statistica (Fisa Localitatii, indicatori 2011, Baza de Date – TEMPO-ONLINE) si de Directia Judeteana de Statistica Arges. Surse de informa ţii: - date privind principalele unit ăţ i economice; - recens ământul popula ţiei şi locuin ţelor din 2011 – extras pentru comuna Valea Mare Pravat din jude ţul Arge ş; - breviarele statistice ale jude ţului Arge ş pe anii 2011 întocmite de D.I.S. Arge ş; - recomand ările f ăcute de Consiliul Local Valea Mare- Pravat în vederea întocmirii Planului Urbanistic General. Suportul topografic al P.U.G. a fost constituit din planuri topografice şi ortofoto- planuri puse la dispozi ţie de c ătre O.C.P.I.

Cadrul legal de elaborare: Planul Urbanistic General este elaborat în conformitate cu urm ătoarele acte normative specifice sau complementare domeniului urbanismului: • Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar Republicata, cu complet ările si modificarile ulterioare; • Legea nr.50/1991 Republicata, privind autorizarea execut ării lucr ărilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 33/1994 Republicata, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 9

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

• H.G. nr.525/1996 Republicata, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu complet ările si modific ările ulterioare; • Legea nr. 7/1996 Republicata, privind cadastrul imobiliar si publicitatea imobiliara Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea locuintei nr.114/1996 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare; • Ordinul MLPAT 13/N/1999 - Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic General - PUG; • Ordinul MLPAT 21/N/2000 - Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism; • Legea nr.350/2001 Republicata, privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 422/2001 Republicata,privind protejarea monumentelor istorice, cu completarile si modificarile ulterioare; • Codul Civil; • Legea administra ţiei publice locale nr. 215/2001 Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; • Hot ărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri şi programe; • Ordinul 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a de şeurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate; • Hot ărârea Guvernului României nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi m ărimea zonelor de protec ţie sanitar ă şi hidrogeologic ă; • Hot ărârea nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ţia mediului; • Ordonan ţa de urgen ţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice, aprobat ă prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare; • Legea nr. 24/2007 Republicata, privind reglementarea si administrarea spa ţiilor verzi din intravilanul localitatilor; • Legea nr. 46/2008 – Codul silvic Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ultima modificare Legea nr. 133 din 8 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic ; • Ordinul Ministerului S ănătătii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desf ăş oar ă activit ăţ i cu risc pentru starea de sănătate a populatiei; • Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 Republicat ă, privind regimul de şeurilor, cu modificarile si completarile ulterioare; • Ordonanta de urgen ţă nr. 34/aprilie 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea paji ştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 10

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

• Ordinul Ministerului S ănătătii nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena privind modul de viata al populatiei; • Ordinul MMAP nr. 46/2016 - instituirea regimului de arie natural ă protejat ă şi declararea siturilor de importan ţă comunitar ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000.

Obiectivul Planului Urbanistic General Planul Urbanistic General isi propune spre rezolvare urmatoarele obiective generale: o Îmbun ătăţ irea infrastructurii de drumuri rutiere din comun ă; o Crearea de noi oportunit ăţ i de cre ştere economic ă durabil ă şi de cre ştere a calit ăţ ii vie ţii prin implementarea directivelor europene privind calitatea apei şi administrarea integrat ă a resurselor de apă; o Cresterea calit ăţ ii mediului; o Dezvoltarea unui management integrat al de şeurilor; o Cre şterea atractivit ăţ ii zonei pentru activit ăţ i de turism; o Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate corespunz ătoare; o Asigurarea unui mediu s ănătos si sigur pentru locuitorii comunei Valea Mare- Pravat; o Cre şterea capacit ăţ ii de absorb ţie a resurselor financiare alocate din fondurile comunitare şi de atragere a fondurilor de investi ţii; o Introducerea în intravilan a unor suprafe ţe necesare dezvolt ării construc ţiei de locuin ţe şi zone de activit ăţ i industriale nepoluante; o Preg ătirea unor zone de activit ăţ i productive; o Dezvoltarea economic ă a comunei în sectorul secundar şi ter ţiar, prin propunerea extinderii zonelor industriale, depozitare, servicii; o Transpunerea în plan spa ţial a obiectivelor dezvolt ării promovate de administra ţia local ă în corelare cu principiile dezvolt ării durabile; o Rela ţionarea localit ăţ ii cu teritoriul s ău administrativ, precum şi cu localit ăţ ile învecinate; o Delimitarea zonelor afectate de interdic ţii temporare şi permanente de construire, precum şi a zonelor afectate de riscuri naturale/antropice; o Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare, atât în actualul intravilan, cât şi în zonele de extindere ale acestuia; o Eviden ţierea de ţin ătorilor de terenuri şi modul preconizat de circula ţie a terenurilor din teritoriul intravilan.

1.1. Descrierea situatiei existente. Prezentare generala Comuna Valea Mare - Pravat este asezata in zona montana, in partea de nord-est a judetului Arges, la 7 km distanta de municipiul Campulung si la 62 km distanta de Municipiul Pitesti - resedinta de judet. Comuna Valea Mare Pravat este formata din opt sate: • Valea Mare Pravat – centrul administrativ, sat resedinta de comuna • Bilcesti - sat apartinator • Colnic - sat apartinator • Fantanea - sat apartinator • Gura Pravat - sat apartinator • Namaesti - sat apartinator Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 11

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

• Pietroasa - sat apartinator • Selari - sat apartinator.

Accesul rutier in localitate este asigurat pe DN 73 Campulung - Brasov. Din DN 73, la iesirea din nord-est a comunei, se ramifica DN 72A care duce spre sud-vest la Targoviste, pe Valea Dambovitei.

Vecinatatile comunei sunt: N -E– comuna Rucar; E – comunele Dragoslavele si Stoenesti; S – comuna Mioarele; V – comuna Leresti si municipiul Campulung Muscel.

Comuna Valea Mare Pravat in contextul evolutiei sistemului de asezari din judetul Arges 1 Comuna Valea Mare - Pravat reprezinta una dintre cele 95 de comune ale judetului Arges si se afla situata in zona de nord-est a judetului, in zona subcarpatica. Teritoriul administrativ al comunei Valea Mare - Pravat se invecineaza la nord-est cu comuna Rucar, le est cu comuneleDragoslavele si Stoenesti, la sud cu comuna Mioarele iar la vest cu orasul Campulung si cu comuna Leresti. Are un relief deluros, aflandu-se in zona subcarpatica. Este strabatuta de raul Argesel si paraul Valea Mare. Comuna Valea Mare - Pravat, suburbana orasului Campulung, se afla situata la 62km distanta de municipiul Pitesti si la 7km de orasul Campulung. Legatura cu resedinta judetului este asigurata prin DN73 Campulung - Pitesti, iar cea mai apropiata statie de cale ferata se afla in orasul Campulung. ° Satele Bilcesti, Colnic si Selari sunt sate rasfirate de o parte si de alta a cumpenelor principale. ° Satul Fantanea are configuratia unui sat rasfirat, de versant. ° Satele Gura Pravat este situat pe conuri de dejectie si terase. ° Satul Namaesti este situat pe raul Argesel, intr-o mica depresiune intramontana. ° Satul Pietroasa este asezat intr-o depresiune subcarpatica. ° Satul de resedinta, Valea Mare Pravat, este un sat de culme, rasfirat. Ca tipologie, acestea sunt: ° Valea Mare si Fantanea sunt de tipul sat rasfirat pe versant; ° Bilcesti, Colnic si Selari sunt sate de tip insiruit, rasfirate de-o parte si de alta a unei culmi; ° Namaesti, Gura Pravat si Pitroasa sunt sate de tip tentacular. Satele sunt situate la distante mici fata de resedinta comunei, cel mai apropiat fiind la un km (satul Pietroasa), iar cel mai indepartat la 5km (satul Colnic). De-a lungul DN73 se dezvolta satul Valea Mare Pravat si satul Pietroasa. Aici, DN73 face jonctiunea cu DN72A ce realizeaza legatura Campulung-Targoviste. O alta cale de acces in comuna este DJ 733 Valea Mare Pravat - Boteni. Localitatile Namaesti si Gura Pravat sunt situate in lunca Argesel, in lungul DC19.

1 Sursa: PUG Valea Mare Pravat, 1999, Memoriul general, arh. Emilia Ernst Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 12

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Localitatile Bilcesti, Colnic, Fantanea si Selari sunt situate in lungul drumului DC31 care urmareste cumpana de ape dintre raul Targului si raul Argesel, realizand legatura rutiera intre aceste sate si resedinta comunei.

Caracteristici semnificative ale teritoriului studiat. Repere in evolutia spatiala a localitatii Satele componente ale comunei Valea Mare - Pravat sunt localitati de tip rasfirat. Casele sunt despartite prin imprejmuiri (garduri) ce delimiteaza gospodarii relativ intinse, alcatuite din locuinte si anexele aferente, preponderent pentru cresterea animalelor. Locuintele sunt asezate aproape de aliniament si au in zona din fata gradinite de flori 2. Istoric, asezarea isi are inceputurile in epoca bronzului de cand dateaza primele vestigii descoperite in zona, constand intr-o aszare apartinand culturii Tei, descoperita la Bilcesti. In cadrul comunei, cea mai veche atestare documentara se consemneaza in cazul satului Namaesti. In 1506 cancelaria domneasca a lui Radu cel Mare intareste jupanului Lucaci spatar si Iacov si altora, printre altele “sa fie mosie la Namaesti”. In 1547, Mircea Ciobanul intareste lui Dumitru ocina in Namaesti iar in august 1554, Patrascu cel Bun intareste lui Lucaci si altora, parti in Namaesti.Satul Namaesti s-a numarat printre cele 12 sate din Muscel care pazeau la poteci de trecere din acest judet in Transilvania, fiind puse sub ascultarea scheii de la Rucar si Dragoslavele. In 1665, domnitorul Radu Leon poruncea satului Namaesti sa asculte de vamesii de la Rucar si Dragoslavele, satul fiind implicat in comertul cu Brasovul. Satul Valea Mare a fost intemeiat de oierii “ungureni” din Transilvania, care la 1785 fac un asezamant cu Nicolae Cosoiul, judele Campulungului, obligandu-se sa plateasca 40 de bani mosnenilor acestui oras pentru locul de casa si gradina ce a luat in folosinta. La 1 iulie 1970, se inregistrau in comuna 3674 de locuitori, iar la recensamantul din 1986, repartitia populatiei pe sate era astfel: Valea Mare - 40%; Bilcesti - 6%; Fantanea - 5%; Gura Pravat - 7%; Namaesti - 18%; Pietroasa - 9%; Selari - 9%; Colnic - 6%.

Evolutia localitatii dupa anul 1990 Comuna Valea Mare Pravat reprezinta una dintre cele 95 de comune ale judetului Arges. Modul de asezare al casei si al acareturilor in raport cu ulita cuprinde doi parametri constanti pentru majoritatea localitatilor rurale din Romania: orientarea heliotermica si climatica, si trecerea gradata a spatiilor din interiorul locuintei pana la strada (relatia spatiu privat – ambianta sociala). Spatiul de relatii care se formeaza pe strada principala reprezinta o polarizare a miscarii oamenilor pentru munca, plimbare, manifestari traditionale, dinamica ulitei devenind un spectacol pentru altii. Aceasta ordine nescrisa a satului romanesc a fost oarecum uitata in ultima decada, odata cu numeroasele interventii arhitecturale noi, rodul unor actiuni de modernizare accelerata a satului.

2 Monografia comunei Valea Mare Pravat, prof. Ion Sevastian Cornateanu, Ed. „Didactica Nova” Pitesti, 1996 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 13

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Prezenta tot mai frecventa a unor materiale straine traditiei locala (invelitori din tabla sau tigla metalica, grilajele metalice, tencuieli policrome, imprejmuiri metalice etc.) poate contura, amploarea fenomenului de depersonalizare care ameninta localitatile multiseculare ale zonei din care face parte si comuna Valea Mare Pravat. Un element important cu consecinte grave asupra specificului arhitectural il constituie aparitia unor tipuri de locuinte straine repertoriului local de modelele traditionale. Aceste tipuri au o volumetrie dezarticulata, zbuciumata cu forme hibride, constituind de cele multe ori adevarate kitsch-uri.

Populatia. Elemente demografice si sociale La 1 iulie 2011 populatia cu domiciliul stabil in comuna Valea Mare Pravat numara 4377 de persoane. Evolutia demografica este data de miscarea naturala si migratoare, fiind influentate de dezvoltarea economico-sociala.

Populatia Nr. persoane % din total populatie Valea Mare Pravat Barbati 2165 49% Femei 2212 51% Total 4377 100%

Densitatea populatiei Densitatea populatiei este de 72,13 locuitori la km2. Densitatea medie in rural, in Romania este de 47 locuitori/km 2. Densitatea medie in urban in Romania este de 485 locuitori/km 2. La nivel judetean densitatea populatiei este de 92,78 locuitori pe km 2.

Structura populatiei pe religie si etnie Cresterea populatiei pana in 1989 se datora sporului natural si politicii demografice ale perioadei respective, dar dupa 1989 scaderea datorandu-se atat sporului natural negativ datorat liberalizarii avorturilor cat si migratiei populatiei spre alte localitati – in mod deosebit catre mediul urban – datorita conditiilor economice.

Etnie Nr. locuitori % Romani: 3714 87% Romi (Tigani) 557 13% Total: 4271 100% Sursa datelor: ©2002 Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala , date furnizate in urma recensamantului populatiei din anul 2002

Religie Nr. locuitori % Ortodoxa: 4149 97,14% Roman-catolica 3 0,07% Reformata 3 0,07% Penticostala: 62 1,45% Greco-catolica 1 0,02% Crestina dupa Evanghelie 38 0,88% Evanghelica 3 0,07% Fara religie 12 0,28%

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 14

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Total: 4271 100% Sursa datelor: ©2002 Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala , date furnizate in urma recensamantului populatiei din anul 2002

Miscarea naturala si miscarea migratorie Conform recens ământului efectuat în 2011, popula ția comunei Valea Mare Prav ăț se ridic ă la 4.066 de locuitori, în sc ădere fa ță de recens ământul anterior din 2002, când se înregistraser ă 4.271 de locuitori Fata de datele privind populatia stabila a comunei inregistrata in 2011, in 2013 numarul locuitorilor a crescut cu 169 persoane, reprezentand o crestere de 3,87%. Evolutia populatiei comunei Valea Mare Pravat trebuie cel putin mentinuta pentru a putea influenta in mod pozitiv dezvoltarea socio-economica a comunei. Pentru sustinerea evolutiei pozitive a populatiei este necesara consolidarea si imbunatatirea atat a infrastructurii comunei cat si a situatiei socio-economice, se impune crearea unor noi locuri de muca si o consolidare a sistemului educational. Migratia este determinata de o serie de factori sociali cum ar fi: calitatea vietii, numarul locuintelor, disponibilitatea locurilor de munca, accesibilitatea fata de orasele mari si dezvoltate, potentialul social si de agrement al comunei, etc. Sporul migratiei reprezinta diferenta dintre numarul stabilirilor in localitate si cel al plecarilor din localitate. In comuna Valea Mare Pravat trend-ul migrational este echilibrat cu o tendinta negativa in ultimii ani.

2000 2002 2005 2007 2009

Stabiliri cu domiciliul 50 62 76 72 70

Plecari cu domiciliul 47 69 49 64 65 Sporul migratiei 3 -7 27 8 5

Numarul persoanelor care parasesc comuna Valea Mare Pravat si isi stabilesc domiciliul in alte localitati este mai mic decat numarul persoanelor care vin cu domiciliul in comuna. Dupa un val masiv de migrari din comuna in anii 90 numarul persoanelor care parasesc comuna a scazut, fapt incurajator pentru situatia demografica a comunei.

Circulatia Din drumul national DN73 se ramifica drumurile locale, in mare majoritate modernizate, prin care se asigura accesul spre zonele functionale ale comunei sau cu satele invecinate. Drumurile ce strabat localitatea Valea Mare Pravat sunt: ° DN73 Pitesti - Câmpulung Muscel - Valea Mare Pravat - Brasov ° DN72A Valea Mare Pravat - Suslanesti-Boteni DN73 face legatura intre comuna Valea Mare Pravat pe directia sud-vest cu mun. Campulung si cu Pitesti, resedinta de judet, iar pe directia nord-est cu comunele Dragoslavele, Rucar, Dambovicioara si jud. Brasov. Din DN73 Pitesti - Brasov, pe teritoriul satului Valea Mare Pravat se desprinde DN72A care face legatura cu municipiul Targoviste. Tot din DN73 se desprind: ° DC19 spre Namaesti si Gura Pravat; ° DC18 spre comuna Leresti;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 15

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

° DC31 care traverseaza satele Bilcesti, Colnic, Fantanea si face legatura cu comuna Matau; ° Din DN72A se desprinde DJ733 care leaga comuna Valea Mare Pravat cu comuna Boteni; ° DC35 face legatura intre municipiul Campulung si DN72A, traversand satul Bilcesti.

Transportul in comun Transportul in comun, in comuna Valea Mare Pravat se realizeaza de catre companii private in regim de maxi-taxi ce au curse intre localitatile importante din judet.

Circulatia feroviara Comuna Valea Mare Pravat nu este direct deservita de traficul feroviar la nivel judetean. Drumul national DN73 faciliteaza legatura comunei la calea ferata Campulung - Brasov, cu gara in Campulung.

Intravilan existent – Zone func ţionale – Bilan ţ teritorial Amplasarea comunei in zona de munte, de-a lungul unor importante cai de circulatie rutiera, a dus la dezvoltarea mai mult tentaculara a localitatii, in lungul cailor de circulatie, cu ramificatii, pe strazi laterale. Intravilanul existent este materializat prin corelarea limitelor si suprafetelor aflate in evidenta Oficiului judetean de organizare a teritoriului agricol si cu cele aflate in evidenta Consiliului Local. Centralizatorul suprafe ţelor cuprinse în teritoriul intravilanului existent este conform tabelului de mai jos:

Bilantul teritorial zonificare functionala comuna Valea Mare Pravat

Bilant Teritorial- Trup 1 Sat Valea Mare Pravat, sat Pietroasa, sat Selari, sat Bilcesti, Sat Fantanea, Sat Colnic, Sat Namaesti

EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA PENTRU LOCUINTE SI 483.24 80.59 325.40 52.35 -157.84 -718.43% FUNCTIUNI COMPLEMENTARE % % ZONA INSTITUTII PUBLICE SI 6.06 1.01% 7.92 1.28% 1.86 8.47% SERVICII ZONA UNITATI 56.12 9.36% 48.52 0.33% -7.6 -34.59% INDUSTRIALE/DEPOZITARE ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 140.74 7.81% 140.74 640.60% SI SERVICII/LOCUIRE ZONA MIXTA PRODUCTIVA - - 49.32 7.93% 49.32 224.49% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE/UNITATI AGRICOLE SPATII PLANTATE. AGREMENT. 0.78 0.13% 3.98 0.64% 3.2 14.57% SPORT ZONA GOSPODARIE COMUNALA. 1.08 0.18% 1.08 0.17% - -

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 16

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

CIMITIRE ZONA UNITATI AGRICOLE 1.97 0.33% - - -1.97 -8.98% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 1.05 0.17% 1.05 4.78% LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE CAI DE COMUNICATIE SI 36.39 6.07% 40.55 6.52% 4.16 18.93% TRANSPORT RUTIER CAI DE COMUNICATIE SI 0.37 0.06% 0.82 0.13% 0.45 2.05% TRANSPORT FEROVIAR APE 2.95 0.49% 2.22 0.36% -0.73 -3.32% TERENURI FORESTIERE 10.67 1.78 - - -10.67 -48.57 TOTAL INTRAVILAN – TRUP 1 599.63 100% 621.60 100% 21.97 100%

Aspecte caracteristice ale fondului locuibil In corelatie cu tendinta de crestere usoara a numarului populatiei in comuna si in comparatie cu suprafata medie aferenta unei persoane din alte comune se constata ca nu exista un deficit al suprafetei locuibile. Acest lucru implica niste investitii in infrastructura de utilitati a comunei: canalizare, gazificare etc. Dezvoltarea spatiului destinat locuintelor ar trebui sa fie in concordanta cu racordarea la utilitati si dependinte respectiv retelele de apa si canalizare, infrastructura rutiera si de acces.

Aspecte caracteristice ale zonelor functionale Structura comunei Valea Mare Pravat nu este una omogena, satele fiind dezvoltate, in cea mai mare parte, de-a lungul cailor de comunicatie importante (DN72A, DN73, DN73D, DC18, DC19, DN20, DC31, DC33, DC34, DC35). Suprafata unui lot variaza, fiecare prezentand tipologia traditionala, cu locuinta la strada si curtea pentru animale sau terenul agricol in spate. Locuinta este specific rurala, caracteristica zonei, in cea mai mare parte dezvoltate pe parter insa conform tendintei recente, locunitele noi sunt prepoderent cu unul sau doua niveluri peste parter. Din punct de vedere estetic, aspectul locuintelor este satisfacator, materialul folosit este in general caramida, dar ponderea cladirilor in stare mediocra este destul de mare. Gospodariile beneficiaza de facilitatile oferite de racordarea la reteaua de curent electric, si partial alimentare in sistem centralizat cu apa si retea de canalizare. Incalzirea se face preponderent cu sobe functionand cu lemne.

În componen ţa intravilanului existent exist ă mai multe trupuri, reprezentând: - Zona centrala cu cl ădiri cu destina ţie administrativ ă, social cultural ă şi cl ădiri de locuit. Zona central ă este amplasat ă în centrul de greutate al comunei şi cuprinde principalele cl ădiri cu destina ţii de importanta major ă pentru localitate. Suprafe ţele şi procentajele rezultate din tabelul cu bilan ţul teritorial cuprins în intravilanul existent arat ă c ă acesta are nevoie de extindere a suprafetelor pentru a se putea dezvolta anumite grupe de zone func ţionale.

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 80,59% din teritoriul intravilan. Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa, in Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 17

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES conformitate cu cerintele de dezvoltare ale acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara, prin planuri urbanistice zonale- parcelare/reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara. Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1, respectiv P+2 in cadrul zonelor mixte de dezvoltare. Zona institutiilor publice si serviciilor cuprinde atat institutiile si serviciile publice existente, cat si activitati comerciale, locuire, mica productie manufacturiera nepoluanta. Zona reprezinta 1,01 % din teritoriul intravilan, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe teritoriul comunei. In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create conditiile extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate de comuna. Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate. La delimitarea zonei centrale s-au luat in considerare urmatoarele criterii: • Functional (gradul de concentrare in teritoriu a institutiilor publice si serviciilor, existenta spatii comunitare, servicii comerciale, dotari de interes public, etc.) • Conformare spatiala si volumetrica

Zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi, rezultate din realizarea spatiilor plantate, agrement si sport. Aceasta reprezinta 0,13% din teritoriul intravilan. Zona cuprinde spatiile verzi publice cu acces nelimitat, terenul de sport, scuaruri, plantatii de aliniament sau protectie de-a lungul str ăzilor sau a cursurilor de apa. Specificul satelor de deal cu fâne ţe întinse (par ţial cu livezi), p ăş uni cu pâlcuri de p ădure, zone în care sunt r ăsfirate gospod ăriile, determin ă un aspect de zon ă verde pe suprafe ţe întinse.

Caile de comunicatie reprezinta 6,07% din teritoriul intravilan.

Zona de gospodarie comunala reprezinta 0,18% din teritoriul intravilan. Pe teritoriul comunei s-au amplasat un numar de 150 de containere pentru colectare selectiva a deseurilor si au fost amenajate 24 de platforme pentru depozitarea temporara a deseurilor. La nivelul comunei, salubrizarea se realizeaza prin operatorul de salubritateS.C. Financiar Urban S.R.L conform contractului nr.319/01.11.2012 si a actelor aditionale adiacente.

Amplasarea platformelor pentru sistemul centralizat de colectare selectiva a deseurilor conform normativelor in vigoare: ° satul Valea Mare Pravat 1. platforma de 250 mp amplasata la Povarna Nea Nicolae; 2. platforma de 25 mp amplasata la Nea Georgescu; 3. platforma de 25 mp amplasata pe Ulita Boris Mondoc; 4.platforma de 25 mp amplasata la Pod CFR Vintila; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 18

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

5. platforma de 25 mp amplasata la Drumul Viciu Boerul. ° satul Namaesti 1. platforma de 150 mp amplasata la Pod Serb; 2. platforma de 50 mp amplasata in Poiana Detinuti; 3. platforma de 50 mp amplasata pe Ulita Isache Victor; 4. platforma de 25 mp amplasata in Poiana Sever Moiceanu; 5. platforma de 25 mp amplasata la Obstea Mosnenilor; 6. platfoarma de 25 mp amplasata la Pod Ghib; 7. platforma de 25 mp amplasata in Poiana Ilie Neata; 8. platforma de 25 mp amplasata la Povarna Pod Mal; 9. platforma de 25 mp amplasata in Poiana Detinuti.

° satul Selari 1. platforma de 25 mp amplasata la Pacescu; 2. platforma de 50 mp amplasata la Râpi; 3. platforma de 25 mp amplasata la Râpi.

° satul Bilcesti 1. platforma de 100 mp amplasata la Cornateni in Poiana; 2. platforma de 25 mp amplasata la Ferma; 3. platforma de 25 mp amplasata La Rucareni; 4. platforma de 25 mp amplasata la Camin Cultural.

° satul Fantanea 1. platforma de 25 mp amplasata In Intersectie.

° satul Gura Pravat 1. platforma de 100 mp amplasata la scoala; 2. platforma de 50 mp amplasata la Stelica Grancea.

Satele comunei dispun de 4 cimitire, amplasate dupa cum urmeaza: - unul în satul Namaesti; - unul în satul Pietroasa; - unul în satul Selari; - unul in satul Bilcesti.

Zona constructii si amenaj ări tehnico-edilitare cuprinde: - izvor captare apa, posturi de transformare, sta ţie de epurare, statie reglare masurare gaze, statie clorinare apa, releu GSM, etc.

Zona unit ăţ i industriale mici si mijlocii, productive, depozite si prest ări servicii se compune din terenurile ocupate de activit ăţ i productive de bunuri (produc ţie,,concret ă” incluzând toate categoriile de activit ăţ i industriale conform CAEN) şi servicii (produc ţie,,abstract ă” cuprinzând activit ăţ i manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribu ţie, expunere şi comercializare, la care se adaug ă diverse alte servicii pentru salaria ţi şi clien ţi, etc.). Din aceast ă zon ă fac parte unit ăţ ile existente care se men ţin, se afl ă în proces de restructurare presupunând

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 19

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES reconversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribu ţie şi comercializare. Activit ăţ ile industriale desf ăşurate în comuna Valea Mare - Prav ăț sunt variate din punctul de vedere a domeniului de activitate, fiind în principal reprezentate de fabricarea varului, fabricarea b ăuturilor alcoolice distilate, prelucrarea laptelui, lucr ări de instala ții electrice, fabricarea pâinii, fabricarea produselor de patiserie, fabricarea produselor de mobilier, exploatare forestier ă.

Dot ări de înv ăţă mânt, s ănătate şi cultur ă: Înv ăţă mânt - o scoala Generala clasele I-VIII in satul Valea Mare Pravat; - o scoala in satul Namaesti; - o scoala Primara in satul Gura Pravat - o gradinita in satul Valea mare Pravat - o gradinita in satul Gura Pravat; - o gradinita in satul Selari.

Sănătate şi asisten ţă social ă - 2 cabinete medicale ale medicilor de familia in satul Valea Mare Pravat; - o farmacie in satul Valea Mare Pravat.

Spatii pentru activitati recreative - un teren de fotbal in satul Valea Mare Pravat; - un teren sintetic de minifotbal in satul Namaesti; - un teren de minifotbal in satul Bilcesti; - o sala de sport in satul Valea Mare Pravat; - o sala de sport in satul Namaesti; - un camin cultural in stul Valea Mare Pravat; - un camin cultural in satul Namaesti; - un camin cultural in satul Bilcesti.

Utilitati Reteua de alimentare cu apa, de canalizare si statie de epurare Alimentarea cu ap ă In prezent, in Comuna Valea Mare Pravat exista retea de alimentare cu apa in proportie de 98%. Reteaua stradala existenta este in lungime de 35-40 km, reteaua de distributie are o lungime de cca 30 de km, iar reteaua de aductiune cca. 16 km. Sistemul de alimentare cu apa dispune de trei surse: - o sursa prin pompare din statia de tratare Calea Pietroasa din Campulung; - o sursa proprie cu captare din raul Argesel; - doua captari izvoare, unu in satul Fantanea si unul in punctul Toplita.

• Sursa prin pompare din statia de tratare Calea Pietroasa din Campulung Sistemul de alimentare cu apa in satele: Pietroasa, Valea Mare Pravat, Bilcesti, Selari si partial Namaesti au ca sursa statia de tratare Calea Pietroasa a municipiului Campulung Muscel si deserveste prin cismele stradate si cismele in curte locuitorii celor 5 sate. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 20

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Comuna Valea Mare Pravat primeste apa potabila de la S.C EDILUL CGA S.A, operator autorizat din zona, care a concesionat sistemul de alimentare cu apa al comunei Valea Mare Pravat, avand ca profil de activitate captarea si distributia apei, colectarea si epurarea apelor uzate. In satul Valea Mare Pravat exista un rezervor de inmagazinare apa cu V = 600 mc, in care apa este adusa prin pompare din sistemul de alimentare al orasului Campulung Muscel. Actul de reglementare, Autorizatie de Gospodarire a apelor nr. 243/20.10.2014, arata ca pentru comuna Valea Mare Pravat necesarul de apa (Q zi med = 500 mc/zi, Qzi max = 1.500 mc/zi) este asigurat din statia de tratare Calea Pietroasa printr-o retea de distribuite din conducta PEHD (Dn = 60-200 mm, L = 16945 m); statia de tratare Pietroasa este amplasata in partea de nord-est a municipiului Campulung, pe platoul Calea Pietroasa si este dimensionata pentru un Q zi max = 1300 l/s si a fost structurata pe doua linii tehnologice: linia apa potabila, dimensionata pentru Q zi max = 440 l/s si linia apa industriala dimensionata pentru Q zi max = 860 l/s.

• Sursa proprie cu captare din raul Argesel Deoarece amplasamentul rezervorului nu permite distributia apei din el spre zonele inalte din amonte de centrul comunei, cumulat cu costurile ridicate din cauza pomparii apei, luand in considerare si faptul ca nici cantitatea de apa nu este suficienta, s-a urmarit realizarea unei surse proprii de alimentare cu apa in comuna Valea Mare Pravat, cu transportul apei gravitational la toti consumatorii din comuna, eliminandu-se consumul de energie datorat statiei de pompare Calea Pietroasa. Aceasta sursa de alimentare este reglementata prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 251/22.10.2015, si asigura sistemul de alimentare cu apa a satului Gura Pravat si partial Namaesti, fiind pusa in functiune. Alimentarea cu apa a locuitorilor comunei Valea Mare Pravat - satul Gura Pravat si partial Namaesti se compune din urm ătoarele obiective: - Priza captare apa de suprafata; - Decantor longitudinal bicompartimentat; - Filtru lent; - Statie clorinare; - Rezervor de inmagazinare; - Retea de distributie a apei; - Conducta aductiune apa decantata si filtrata la rezervoarele de inmagazinare ale platformei industriale HOLCIM;

• Sursa de apa Sursa de apa o constituie apa de suprafata a raului Argesl care este captata printr-o priza (debit necesar la sursa Q = 34,625 l/s) amplasata in albia raului Argesel, la 300 m amonte fata de priza de captare a Pastravariei S.C Saldovin Comp S.RL. Priza este situata in punctul de coordonate STEREO’70: - X = 426 715,065 - Y = 510 093,305 Priza de apa este un baraj deversor cu profil practic, incastrat in maluri si care are prevazute prize pentru captarea apei, stavilar pentru decolmatare, canal colectare a apei, gratare si camera de captare.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 21

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

• Priza de apa se compune din: - Baraj cu L = 39,50 m; - Inaltime baraj h=1,75 m (cota deversorului - 848,00 m); - Adancime fundare baraj - 1,75 m (cota fundare 844,50 m); - Lungime deschidere deversor - 9,50 m; - Stavilar pentru decolmatare (b = 1,50 m, cota radier 846,80 m); - Priza cu geatar orizontal (b = 1,50 m, h = 1,0 m, prevazuta cu stavile amonte si aval pentru captarea apei pe timp de vara); - Priza gratar oblic pe paramentul aval al deversorului ( B = 2,0 m, b = 1,50 m, h = 1,0 m pentru captarea apei pe timp de iarna); - Canal de colectare a apei (L = 7,0 m, b = 1,50 m, h = 0,50 m, i = 5,%); - Camera de captare cu 2 compartimente despartite de un prag deversor, primul compartiment avand si rolul de desnisipare primara; - Bazin disipator de energie (L = 3,50 m, I = 9,50 m din beton armat); - Rizberma din anrocamente (L = 3,5 m, I = 9,50 m si prag de protectie din beton executat in capatui aval); - Ziduri laterale de protectie pe lungimea de 7,60 m.

• Aductiunea apei - Intre camera de captare si decantor este conducta PHDE (Dn = 200x9,6 mm, L = 105 m); - Intre decantor si filtru este conducta PHDE (Dn = 200x9,6 mm, L = 32 m); - Intre filtru si rezervorul de inmagazinare este conducta PHDE (Dn = 200x9,6 mm, L = 200 m).

• Statia de tratare Statia de tratare a apei este compusa din: - Decantor longitudinal bicompartomentat (L utila = 18,50 m, I = 2 x 1,55 m); - Filtru lent (S filtrare = 45 mp, prevazut cu sistem de distributie a apei prin conducte perforate, strat filtrant (nisip cuartos sort 0,3 - 3 mm, h = 1,0 m, nisip cuartos sort 3 - 7 mm, h = 0,20 m, material monogranular sort 10 mm, h = 0,20 m); - Statie de clorinare amplasata in vecin ătatea rezervorului de inmagazinare. Apa este inmagazinata intr-un rezervor metaliv cu V = 1.000 mc montat pe radier din beton armat la cca. 200 m aval de filtrul lent.

• Reteaua de distributie Reteaua de distributie este de tip ramificat si montata cu adancimea minima de pozare sub limita de inghet (0,90 m). Intre rezervorul nou cu capacitatea de V = 1.000 mc si rezervorul existent cu capacitatea de V = 600 mc din satul Valea Mare este montata o conducta de aductiune a apei Dn = 200 mm, L = 5.770 m. Aceasta conducta face racordul noii surse de apa la reteaua de distributie existenta in cadrul comunei. Conducta principala de distributie apa potabila (Dn = 125 mm, L = 5.770 m) se desfasoara in lungul drumului care duce din DN 73 la Gura Pravat.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 22

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Din aceasta conducta se desprind ramificatii stradale de distributie apa potabila executate din conducta PEHD Dn - 63 mm - 110 mm, L = 3.025 m in satele Gura Pravat si o parte din satul Namaesti. Conducta de aductiune a apei industriale (Dn - 160 mm, L = 6.700 m) din statia de tratare (apa filtrata) catre rezervoarele de inmagazinare apa industriala ale S.C HOLCIM S.A se desfasoara paralel cu conducta de apa potabila. Pe intreaga retea de alimentare subterana, adancimea minima de pozare fiind sub limita de inghet (0,90 m), sunt prevazuti hidranti de incendiu de tip subteran, camine de vane si intersectie si camine de rupere de panta. Traseul retelei de distributie subtraverseaza in 4 sectiuni raul Argesel, conducta PHDE fiind montata in conducta de protectie din OL (Dn = 400 mm).

• Instalatii de masura Pentru masurarea volumelor de apa prelevate sunt montate: - un debitmetru pe conducta de distributie apa potabila la plecarea din rezervorul de inmagazinare; - un debitmetru montat pe conducta de aductiune apa industriale.

• Doua captari izvoare, unu in satul Fantanea si unul in punctul Toplita Sursele de alimentare, Izvor din Fantanea si Izvor Toplita, necesita modernizari prin achizitionarea si punerea in functiune a unor statii de clorinare. Izvorul natural Toplita, conform Studiului hidrologic intocmit de SC MEGAN 2002 SRL, cu un Q max =20l/s, este amplasat in bazinul hidrografic Arges, pe malul stang al raului Argesel, cod cadastral X: 1.017.08.10.00.0. Capacitatea maxima a acestei surse este de 20 l/s, functie de nivelul precipitatiilor din zona. Apa captata este transportata gravita ţional prin conducta OL (Dn = 150 mm) la cele 2 rezervoare de inmagazinare (V= 2 x 500 mc) situate la cca. 60 m fata de captare.Din aceasta sursa se alimenteaz ă gravitational S.C HOLCIM (Romania) S.A Ciment Campulung si prin pompare cariera Mateias a S.C HOLCIM (Romania) S.A Ciment Campulung. Captarea este situata in zona carstica de la poalele masivului muntos Mateias, in zona nord-estica a comunei Valea Mare Pravat.

Canalizare Comuna Valea Mare Pravat dispune in prezent de o retea centralizata de canalizare a apelor menajere, avand o lungime de cca. 7,63 km, aceasta deservind doar o parte a comunei, mai exact in satul Pietroasa exista retea de canalizare 100%, in satul Valea Mare Pravat, exista retea de canalizare numai pe strazile din nordul satului (cele de pe partea stanga a DN73 Pitesti- Brasov) si partial in satul Namaesti. Evacuarea apelor menajere se face intr-o statie de epurare amplasata in satul Pietroasa, din statia de epurare apele sunt evacuate in paraul Malea Mare. Evacuarea apelor menajere din gospodariile neracordate la reteaua de canalizare se face preponderent descentralizat, prin latrine uscate, fose septice, puturi absorbante. Sistemul de canalizare existent este reglementat prin autorizatia de gospodarire a apelor nr. 243/20.10.2014)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 23

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Reteaua de canalizare are o lungime de 7.630 m, cuprinzand pe traseu camine de racord, camine de canalizare menajera, camine de schimbare directie, c ămine de rupere de panta, subtraversari de drumuri si traversari de fire vale.Conductele de canalizare au diametre cuprinse intre 250 mm ai 315 mm ai sunt realizate din conducta de PVC, SN4. Conducta de refulare de la statiile de pompare este din HDPE 80, are lungimea de 1.579 m si diametrul de 140 mm.

Pentru a asigura o viata civilizata, in conditii igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de eventualele imbolnaviri si neacceptarea deversarii neorganizate si necontrolate a apelor uzate in mediul natural, raportat la obiectivele specifice stabilite prin strategia elaborata la nivel national in acest domeniu, in perioada 2014- 2020, Consiliul Local Valea Mare Pravat si-a propus: - extinderea retelei de canalizare; - constructia statiilor de epurare ape uzate; - extinderea/modernizarea retelei de canalizare pentru evacuarea apelor pluviale. Avand in vedere situatia existenta, este strict necesara respectarea legislatiei privind protectia apelor, prin asigurarea unei distante de protectie de 10m in jurul captarilor acviferelor si prin realizarea sistemului de canalizare al apelor uzate (conform: Legea apelor nr. 107/1996, art. 16 si 19; HG 930/11.08.2005 a Normele speciale din 11 august 2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica si a Ordinului 119 din 4 febr 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei).

Alimentarea cu energie electric ă In prezent, satele comunei Valea Mare Pravat sunt alimentate cu energie electrica din sistemul energetic national, prin intermediul posturilor de transformare alimentate din LEA 20 kV. În Comun ă Valea Mare Prav ăţ este organizat ă activitatea de între ţinere şi repara ţii, înlocuire corpuri de iluminat existente, modernizare puncte de aprindere, re ţeaua de iluminat public fiind preluat ă de la CEZ, în baza unui contract de predare, încheiat intre CEZ şi comun ă Valea Mare Prav ăţ . Comuna Valea Mare Prav ăţ beneficiaz ă de un iluminat public în propor ţie de 100%.

Telefonie Telefonia fixa exista în toate satele componente ale comunei, cu excep ţia satului Gura Prav ăţ , fiind existente 500 linii telefonice. Serviciile de televiziune în comun ă sunt furnizate cu ajutorul antenelor satelit (Digi, Dolce), sau cablu TV. Telefonia mobila este de asemenea disponibil ă pe raza comunei, cu diferite grade de acoperire pentru operatorii existen ţi (Orange, Vodafone). De asemenea, în cadrul comunei Valea Mare Prav ăţ exista internet, acesta putând fi accesat prin intermediul re ţelei de telefonie fixa sau prin alte modalit ăţ i. În cadrul Biblitecii comunale exista biblionet.

Înc ălzire Sistemul de înc ălzire existent este de combustibil solid în sobe de teracot ă, un sistem nerecomandat datorit ă consumului mare de element lemnos.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 24

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Alimentare cu gaze naturale In prezent, satele comunei Valea Mare Pravat nu beneficiaza de un sistem de alimentare cu gaze naturale, de şi teritoriul acesteia este traversat de către o conduct ă magistral ă de transport gaze naturale. În comun ă sunt racorda ţi la re ţeaua de gaze naturale doar agen ţii economici mari (SC HOLCIM SA ,SC CARMEUSE SA ). Teritoriul administrativ al comunei Valea Mare Pravat este intersectat de conducte magistrale de gaze Dn 600 mm Mateias – Schitu Golesti, Dn 100 mm Racord SRM ARO Campulung, Racord SRM Campulung Muscel Dn 250 mm. Deasemena, in imediata apropiere a limitei teritoriului administrativ a localitatii, pe teritoriul Municipiului Campulung se gasesc urmatoarele Statii de Reglare-Masura: - SRM Romturingia Campulung, ce este amplasat la distanta de 73 m fata de limita teritoriului administrativ a comunei Valea Mare Pravat; - SRM Complex Rezidential Holcim, ce este amplasat la distanta de 67 m fata de limita teritoriului administrativ a comunei Valea Mare Pravat; - SRM Statia de tratare apa Campulung, ce este amplasat la distanta de 27 m (punct cuplare Racord SRM) fata de limita teritoriului administrativ a comunei Valea Mare Pravat.

1.2. Lucrari propuse Intravilan propus. Zonificarea func ţional ă. Bilan ţ teritorial Conform masuratorilor, suprafata intravilanului existent al comunei Valea Mare Pravat este de 599,63 ha. Se propune o extindere a intravilanul existent cu o suprafata de teren de 21,97 ha, rezultand astfel suprafata intravilanului propus de 621,60 ha. Teritoriul comunei de 621,60 ha propus sa fie cuprins in intravilan a fost impartit in unitati teritoriale de referinta, zone caracterizate printr-o functiune dominanta si omogena din punct de vedere al caracteristicilor urbanistice. Unitatile (UTR-urile) sunt delimitate de strazi existente sau propuse, precum si de limitele de parcele cadastrale si coincid cu perimetrele pe care se pot elabora studii urbanistice (PUZ si PUD). Functiile dominante care caracterizeaza unitatile teritoriale sunt: ° Zona pentru locuinte si functiuni complementare ° Zona pentru institutii si servicii ° Zona mixta de tip centru comuna, institutii publice si servicii/locuire ° Zona mixta institutii publice si servicii/locuire ° Zona pentru unitati industriale si depozitare ° Zona pentru unitati agricole ° Zona mixta productiva unitati industriale si depozitare/unitati agricole ° Zona pentru cai de comunicatie ° Spatii plantate, agrement, sport ° Zona pentru gospodarie comunala ° Zona pentru echipare edilitara Caracteristicile zonelor sunt date de functiunea dominanta si de conditiile de amplasare a constructiilor, de indicatorii POT si CUT. Tendinta de dezvoltare pe caile de circulatie amenajate a dus la ramnificarea tesutului urban de-a lungul acestor directii urmata de imprastierea in teritoriu a diverselor functiuni si lipsa omogenitatii acestor zone.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 25

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Propunerea de dezvoltare incearca realizarea unei zone destinate locuintelor si dotarilor bine conturate si omogene. Zonele propuse pentru extinderea locuintelor vor fi realizate pentru a raspunde cererii de constructii de locuinte si de a veni in intampinarea tendintei actuale de a investi in activitati agroturistice. Zonele cu dotari aferente locuirii au fost propuse uniform si echilibrat pe intreg teritoriul, pentru satisfacerea necesitatilor tuturor locuitorilor, in zone de tip centru sat, fiecare sat component avand acest nucleu de concentrare a dotarilor si serviciilor. Pe baza propunerilor planului urbanistic general, comuna se va moderniza (cai de comunicatie, retele de apa, canalizare, gaze), va beneficia de servicii publice, dotari, de care este recomandat sa se foloseasca cat mai multi locuitori ai sai, iar efortul investitional sa fie cat mai mic. Analiza stadiului actual de dezvoltare al comunei Valea Mare - Pravat, necesitatile functionale ale localitatii precum si solicitarile populatiei au determinat urmatoarele categorii de interventie: 1. Modernizarea infrastructurii de circulatie 2. Realizarea profilelor transversale ale strazilor, in functie de trafic 3. Realizarea trotuarelor si a plantatiilor de aliniament 4. Realizarea unor lucrari de ameliorare si plantare a terenurilor degradate si a terenurilor cu pante repezi unde sunt prezente fenomene de eroziune a solului 5. Concentrarea dotarilor necesare in areale ce vor deservi echilibrat teritoriul afectat de accesibilitatea scazuta la dotari 6. Valorificarea potentialului zonelor naturale 7. Respectarea distantelor de protectie sanitara fata de cimitire, la amplasarea de noi constructii de locuinte si obiective sanitare 8. Asigurarea zonelor de protectie sanitara la sursele si instalatiile de alimentare cu apa dar si la sursele individuale - fantani 9. Protectia si punerea in valoare a monumentelor istorice existente 10. Protectia stricta a obiectivelor cu valoare peisagistica

Necesit ăţ i şi op ţiuni ale popula ţiei Obiectivul general este dezvoltarea durabil ă si echilibrat ă a comunei Valea Mare - Pravat prin abordarea integrat ă a aspectelor economice, sociale si de mediu, care vor contribui la valorificarea avantajului competitiv al comunei si la reducerea punctelor slabe cu care aceasta se confrunt ă. În etapa actual ă, principalele optiuni ale popula ţiei sunt: - extinderea intravilanului; - începerea regulariz ării v ăilor care traverseaz ă de la nord la sud comuna, care produc mari pagube; - terminarea lucr ărilor edilitare la re ţeaua de alimentare cu apa si de canalizare menajera; - reabilitarea suprafe ţei carosabile; - modernizare re ţelei de iluminat public, atât pentru zonele existente cat si in zonele de extindere a intravilanului; - preocuparea administra ţiei publice locale pentru atragerea de fonduri nerambursabile, in vederea introducerii tehnologiilor noi in exploatarea agricola; - evaluarea st ării de s ănătate a pacientilor din comuna, prin programul na ţional de evaluare a s ănătăţ ii popula ţiei;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 26

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- protec ţie sociala prin sensibilizarea şi informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor asistate.

Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte Prin Reactualizarea PUG-ului se propune modificarea intravilanului prin introducerea unei suprafete de 21,97 ha, astfel: - de la 483, 24 ha la 325,40 ha- zona locuire si functiuni complementare; - de la 56,12 ha la 48,52 ha- unitati industriale si depozite; - de la 1,97 ha la 1,97 ha- unitati agro-zootehnice; - de la 6,06 ha la 7,92 ha- institutii si servicii de interes public; - de la 36,39 ha la 40,55 ha- cai de comunicatii si transport rutier; - de la 0,37 ha la 0,82 ha- cai de comunicatii si transport feroviar; - de la 0,78 ha la 3,98 ha- spatii verzi, sport, agrement, protectie; - de la 0,18 ha la 1,08 ha- gospodarie comunala, cimitire; - de la 2,95 ha la 2,22 ha- zona ape.

Bilan ţul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus, exprimat în tabelul de mai jos, are la baza compara ţia cu bilan ţul teritorial al intravilanului existent.

Bilant Teritorial- Trupuri EXISTENT PROPUS SPORURI Nr. (Suprafete de teren nou TRUP DENUMIRE TRUPURI introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata (ha) (%) (ha) (%) (ha) TRUP 1 Sat Valea mare Pravat 599.63 96.58 621.60 90.00 21.97 Sat Pietroasa % % Sat Selari Sat Bilcesti Sat Fintinea Sat Colnic Sat Namaesti TRUP 2 Sat Gura Pravat 12.68 2.04% 26.73 3.87% 13.98 Canton Silvic 0.07 0.01% TRUP 3 Functiune mixta - - 0.23 0.03% 0.23 TRUP 4 Fost Trup 3 5.64 0.91% 8.19 1.18% 2.55 TRUP 5 Unitati industriale Fabrica - - 5.90 0.85% 5.90 de Filer TRUP 6 Pensiunea Mateias - - 1.82 0.26% 1.82 TRUP 7 Mausoleu - - 3.24 0.47% 3.24 TRUP 8 Statie Reglare Masurare 0.10 0.01% 0.10 0.01% - TRUP 9 Statie Concasare 0.13 0.02% 0.13 0.02% - TRUP 10 Stana Permanenta - - 1.22 0.17% 1.22 TRUP 11 Unitati agricole - - 2.87 0.42% 2.87 TRUP 12 Biserica Alimanisteanu 0.24 0.04% 0.24 0.03 - TRUP 13 Rezervor de apa 0.05 0.01% 0.05 0.01% - TRUP 14 Functiune mixta - - 11 1.59% 11 TRUP 15 Functiune mixta - - 1.43 0.21% 1.43 TRUP 16 Functiune mixta - - 0.14 0.02% 0.14 TRUP 17 Functiune mixta - - 0.32 0.05% 0.32 TRUP 18 Functiune mixta - - 0.74 0.11% 0.74 TRUP 19 Functiune mixta - - 0.50 0.07% 0.50 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 27

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

TRUP 20 Functiune mixta - - 0.42 0.06% 0.42 TRUP 21 Pastravarie 1.82 0.29% 2.45 0.35% 0.63 TRUP 22 Statie Clorinare - - 0.16 0.02% 0.16 TRUP 23 Gospodarie apa - - 1.36 0.20% 1.36 Platforma Clorinare 0.06 0.01% - - -0.06 Locuire Individuala (Nordul 0.04 0.01% - - -0.04 satului Namaiesti) Statie pompare apa potabila 0.23 0.04 - - -0.23 (Est fata de Satul Colnic) Statie Epurare 0.06 0.01% - - -0.06 (Est fata de Satul Fantanea) Statie Reglare – Masurare 0.12 0.02% - - -0.12 Gaze TOTAL 620.87 100% 690.84 100% 69.97

Bilant Teritorial- Trup 1 Sat Valea Mare Pravat, sat Pietroasa, sat Selari, sat Bilcesti, Sat Fantanea, Sat Colnic, Sat Namaesti EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA PENTRU LOCUINTE SI 483.24 80.59 325.40 52.35 -157.84 -718.43% FUNCTIUNI COMPLEMENTARE % % ZONA INSTITUTII PUBLICE SI 6.06 1.01% 7.92 1.28% 1.86 8.47% SERVICII ZONA UNITATI 56.12 9.36% 48.52 0.33% -7.6 -34.59% INDUSTRIALE/DEPOZITARE ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 140.74 7.81% 140.74 640.60% SI SERVICII/LOCUIRE ZONA MIXTA PRODUCTIVA - - 49.32 7.93% 49.32 224.49% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE/UNITATI AGRICOLE SPATII PLANTATE. AGREMENT. 0.78 0.13% 3.98 0.64% 3.2 14.57% SPORT ZONA GOSPODARIE COMUNALA. 1.08 0.18% 1.08 0.17% - - CIMITIRE ZONA UNITATI AGRICOLE 1.97 0.33% - - -1.97 -8.98% ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 1.05 0.17% 1.05 4.78% LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE CAI DE COMUNICATIE SI 36.39 6.07% 40.55 6.52% 4.16 18.93% TRANSPORT RUTIER CAI DE COMUNICATIE SI 0.37 0.06% 0.82 0.13% 0.45 2.05% TRANSPORT FEROVIAR APE 2.95 0.49% 2.22 0.36% -0.73 -3.32% TERENURI FORESTIERE 10.67 1.78 - - -10.67 -48.57 TOTAL INTRAVILAN – TRUP 1 599.63 100% 621.60 100% 21.97 100%

Bilant Teritorial – Trup 2: Sat Gura Pravat EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 28

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

ZONA PENTRU LOCUINTE SI 9.50 4.71% 20.99 78.52% 11.49 82.18% FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA INSTITUTII PUBLICE SI 0.17 13.33% 0.93 3.48% 0.76 5.44% SERVICII SPATII PLANTATE. AGREMENT. 0.78 74.51% 0.78 2.92% - - SPORT CAI DE COMUNICATIE SI 1.70 1.33% 2.70 10.10% 1 7.15% TRANSPORT RUTIER APE 0.60 6.12% 1.33 4.98% 0.73 5.23% TOTAL INTRAVILAN – TRUP 2 12.75 100% 26.73 100% 13.98 100%

Bilant Teritorial – Trup 3: EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.23 100% 0.23 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 3 - - 0.23 100% 0.23 100%

Bilant Teritorial – Trup 4: (fost Trup 3) EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA INSTITUTII PUBLICE SI - - 2.02 24.66% 2.02 79.22% SERVICII ZONA UNITATI 4.70 83.33% 5.18 63.25% 0.48 18.82 INDUSTRIALE/DEPOZITARE CAI DE COMUNICATIE SI 0.94 16.67% 0.99 12.09% 0.05 1.96% TRANSPORT RUTIER TOTAL INTRAVILAN – TRUP 4 5.64 100% 8.19 100% 2.55 100%

Bilant Teritorial – Trup 5: Unitati industriale Fabrica de Filer EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA UNITATI - - 5.76 100% 5.76 97.63% INDUSTRIALE/DEPOZITARE CAI DE COMUNICATIE SI - - 0.14 100% 0.14 2.37% TRANSPORT RUTIER TOTAL INTRAVILAN – TRUP 5 - - 5.90 100% 5.90 100%

Bilant Teritorial – Trup 6: Pensiunea Mateias EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 29

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA INSTITUTII PUBLICE SI - - 1.82 100% 1.82 100% SERVICII TOTAL INTRAVILAN – TRUP 6 - - 1.82 100% 1.82 100%

Bilant Teritorial – Trup 7: Mausoleu EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA INSTITUTII PUBLICE SI - - 3.02 93.21% 3.02 93.21% SERVICII ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.22 6.79% 0.22 6.79% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 7 - - 3.24 100% 3.24 100%

Bilant Teritorial – Trup 8: Statie Reglare- Masurare EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA CONSTRUCTII AFERENTE 0.10 100% 0.10 100% 0.10 100% LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 8 0.10 100% 0.10 100% 0.10 100%

Bilant Teritorial- Trup 9: Statie Concasare EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA UNITATI 0.13 100% 0.13 100% 0.13 100% INDUSTRIALE/DEPOZITARE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 9 0.13 100% 0.13 100% 0.13 100%

Bilant Teritorial- Trup 10: Stana permanenta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 30

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

ZONA UNITATI AGRICOLE - - 1.22 100% 1.22 100% TOTAL INTRAVILAN – TRUP 10 - - 1.22 100% 1.22 100%

Bilant Teritorial- Trup 11: Unitati agricole EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA PRODUCTIVA - - 2.62 91.29% 2.62 91.29% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE/UNITATI AGRICOLE CAI DE COMUNICATIE SI - - 0.25 8.71% 0.25 8.71% TRANSPORT RUTIER TOTAL INTRAVILAN – TRUP 11 - - 2.87 100% 2.87 100%

Bilant Teritorial- Trup 12: Biserica Alimanisteanu EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA INSTITUTII PUBLICE SI 0.24 100% 0.13 54.17% -0.11 - SERVICII ZONA GOSPODARIE COMUNALA. - - 0.11 45.83% 0.11 - CIMITIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 12 0.24 100% 0.24 100% - -

Bilant Teritorial- Trup 13: Rezervor de apa EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA CONSTRUCTII AFERENTE 0.05 100% 0.05 0.05 - - LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 13 0.05 100% 0.05 0.05 - -

Bilant Teritorial- Trup 14: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 11 100% 11 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 14 - - 11 100% 11 100%

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 31

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Bilant Teritorial- Trup 15: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 1.39 97.20% 1.39 97.20% SI SERVICII/LOCUIRE CAI DE COMUNICATIE SI 0.04 2.80% 0.04 2.80% TRANSPORT RUTIER TOTAL INTRAVILAN – TRUP 15 - - 1.43 100% 1.43 100%

Bilant Teritorial- Trup 16: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.14 100% 0.14 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 16 - - 0.14 100% 0.14 100%

Bilant Teritorial- Trup 17: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.32 100% 0.32 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 17 - - 0.32 100% 0.32 100%

Bilant Teritorial- Trup 18: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.74 100% 0.74 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 18 - - 0.74 100% 0.74 100%

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 32

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Bilant Teritorial- Trup 19: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.50 100% 0.50 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 19 - - 0.50 100% 0.50 100%

Bilant Teritorial- Trup 20: Functiune Mixta EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA MIXTA INSTITUTII PUBLICE - - 0.42 100% 0.42 100% SI SERVICII/LOCUIRE TOTAL INTRAVILAN – TRUP 20 - - 0.42 100% 0.42 100%

Bilant Teritorial- Trup 21: Pastravarie EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA UNITATI 1.82 100% - - - - INDUSTRIALE/DEPOZITARE ZONA UNITATI AGRICOLE - - 2.45 100% 2.45 100% TOTAL INTRAVILAN – TRUP 21 1.82 100% 2.45 100% 2.45 100%

Bilant Teritorial- Trup 22: Statie Clorinare EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan) Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 0.12 75% 0.12 75% LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE APE - - 0.04 25% 0.04 25% TOTAL INTRAVILAN – TRUP 22 - - 0.16 100% 0.16 100%

Bilant Teritorial- Trup 23: Gospodaria de apa EXISTENT PROPUS SPORURI ZONE FUNCTIONALE (Suprafete de teren nou introduse in intravilan)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 33

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Suprafata Procent Suprafata Procent Suprafata Procent (ha) (%) (ha) (%) (ha) (%) ZONA CONSTRUCTII AFERENTE - - 1.23 90.44% 1.23 90.44% LUCRARILOR TEHNICO- EDILITARE APE 0.13 9.56% 0.13 9.56% TOTAL INTRAVILAN – TRUP 23 - - 1.36 100% 1.36 100%

Fondul locuibil si organizarea structurala a zonei Avand in vedere ca fondul locuibil este intr-o stare medie, se apreciaza ca populatia va continua imbunatatirea nivelului de confort al locuintelor existente prin: • Reparare, consolidare, modernizare; • Extinderi cu camera de locuit; • Extinderi cu dependinte si anexe; • Extinderea lucrarilor de alimentare cu apa; • Introducerea canalizarii. Necesitatile de teren pentru constructii de locuit se pot satisface eficient doar prin asigurarea unui flux productiv de funciar in toate zonele intravilanului, care sa furnizeze permanent investitorilor terenuri aflate in proprietate particulara. Extinderile in suprafete mari pe terenuri agricole introduse in intravilan fara retea stradala se vor face pe baza unor studii (P.U.Z. – specificate in reglementarile urbanistice). Zona de locuit este prevazuta a fi protejata de zonele producatoare de disconfort. Astfel, au fost rezervate zone de protectie sanitara a locuintelor dimensionate conform normelor si prevazute in general cu plantatii de protectie, astfel: • Cimitire – 50m; • Zone industriale conform studiilor de impact – 10m; • Zone agricole conform studiilor de impact – 200m; • Dispensar veterinar – 30m; Aceste distante de siguranta sunt minime, distantele reale vor fi stabilite prin studiile de impact si vor fi insotite de alte masuri pentru protectia mediului odata cu demararea investitiilor (studii de fezabilitate). Amplasarea si conformarea constructiilor se va stabili prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG.

Dezvoltarea echip ării edilitare Alimentare cu ap ă Serviciul infrastructura-apa intra in sfera serviciilor comunitare de utilitati publice pentru care Consiliul Local Valea Mare Pravat a elaborat Strategia locala privind accelerarea seviciilor comunitare de utilitati publice. In perioada 2014-2020, Consiliul Local Valea Mare Pravat va continua activitatile destinate sectorului infrastructura-apa. Raportat la situatia actuala a alimentarii cu apa la nivelul comunei si la dezvoltarea localitatii conform PUG, se propune imbunatatirea alimentarii cu apa prin extinderea retelei de alimentare cu apa potabila in sistem centralizat pe toata trama stradala si in zonele de exindere ale intravilanului. Retelele de distributie vor asigura apa necesara utilizatorilor in cantitatea, calitatea si la presiunea ceruta, conform normativelor in vigoare. Pentru sectorizarea retelei, se vor prevedea camine de vane. Pentru combaterea eventualelor incendii, pe reteaua de apa se vor prevedea hidranti exteriori.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 34

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Retelele de distributie apa potabila se vor executa din teava PEHD 80, Pn 6 cu diametre cuprinse intre 40 mm si 200 mm. Pentru asigurarea presiunii minime de apa in toate zonele localitatii vor fi prevazute camine de pompare. In prezent sistemul de alimentare cu apa in satele Pietroasa, Valea Mare Pravat, Bilcesti, Selari si partial Namaesti au ca sursa statia de tratare Calea Pietroasa a municipiului Campulung Muscel, comuna primind apa potabila de la S.C EDILUL CGA S.A , operator autorizat din zona care a concesionat sistemul de alimentare cu apa al comunei Valea Mare Pravat. In satul Valea Mare Pravat exista un rezervor de inmagazinare apa cu V = 600 mc, in care apa este adusa prin pompare din sistemul de alimentare al orasului Campulung Muscel. Deoarece amplasamentul rezervorului nu permite distributia apei din el spre zonele inalte din amonte de centrul comunei, cumulat cu costurile ridicate din cauza pomparii apei, luand in considerare si faptul ca nici cantitatea de apa nu este suficienta, s-a urmarit realizarea unei surse proprii de alimentare cu apa in comuna Valea Mare Pravat, cu transportul apei gravitational la toti consumatorii din comuna, eliminandu-se consumul de energie datorat statiei de pompare Calea Pietroasa. Aceasta sursa este pusa in functiune, fiind reglementata prin Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 50/12.04.2011 si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 251/22.10.2015, si asigura sistemul de alimentare cu apa a satului Gura Pravat si partial Namaesti. Zone de protectie Se vor institui zone de protectie sanitara si perimetru de protectie hidrogeologica pentru sursele de apa, precum si pentru captarile aferente acestora, conform HG 930/2005, acestea fiind dimensionate prin elaborarea de studii hidrogeologice expertizate de INHGA Bucuresti. Prin aceste studii se dimensioneaza urmatoarele zone: - zona de protectie sanitara cu regim sever : cuprinde terenul din jurul surselor de apa, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apa; - zona de protectie sanitara cu regim de restrictie : cuprinde teritoriul din jurul zonei de protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei; - perimetrul de protectie hidrogeologica : cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.

Se instituie zonele de protectie sanitara cu regim sever, conform HG 930/2005, pentru statiile de pompare, instalatiile de tratare, rezervoarele de inmagazinare, aductiuni si retelele de distributie apa, dimensioanarea acestora facandu-se cu respectarea urmatoarelor limite minime: - statii de pompare: 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - instalatii de tratare: 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - rezervoare ingropate: 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; - aductiuni: 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora; - alte conducte din retelele de distributie: 3 m.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 35

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Canalizare menajera Demararea studiilor de fezabilitate pentru propuneri de retele de canalizare, statie de epurare, lucrari care trebuie sa fie prioritare pentru Consiliul Local. In scopul imbunatatirii echiparii edilitare a zonei, precum si pentru asigurarea diminuarii poluarii mediului, se propune extinderea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, in sensul racordarii tuturor gospodariilor comunei si a obiectivelor existente si propuse in zona. Se propune o extindere a retelei de canalizare cu regim gravitational si partial prin pompare, avand in vedere configuratia specifica zonei, cu denivelari diferite pe anumite portiuni, cu asigurarea depoluarii apelor uzate inainte de descarcarea in raul Argeselul prin intermediul statiei de epurare existente. Datorita configuratiei specifice zonei, cu denivelari diferite pe anumite portiuni, se propune o extindere a retelei de canalizare cu regim gravitational si partial prin pompare, cu asigurarea depoluarii apelor uzate inainte de descarcarea in raul Argeselul prin intermediul statiei de epurare. Alimentare cu energie electric ă Intrucat posturile de transformare existente permit amplificarea puterilor astfel: pentru PTA pe un stalp pana la 250 kVA respectiv PTA pe 2 stalpi pana la 400 kVA , acestea pot prelua eventualii consumatori. In cazul in care caderea de tensiune la capetele retelei de joasa tensiune depaseste limitele admise, se vor inlocui conductoarele existente neizolate cu conductoare cu sectiune superioara. Pentru estimarea puterilor s-a tinut cont de normativul PE 132/2003-Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica. Pentru alimentarea cu energie electrica a unor eventuali consumatori ce pot aparea, in functie de puterea solicitata, se poate extinde linia electrica de joasa tensiune sau se vor realiza posturi de transformare. Pentru zonele mentionate mai sus se va extinde si iluminatul public. De asemenea pentru zonele introduse in intravilan se propune retea de distributie de joasa tensiune, pe drumurile existente si propuse.

Zone de protectie si siguranta Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie este delimitata de conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate. Zona de siguranta este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20 m la limita zonei de protectie. Pentru a se putea construi fata de postul de transformare este necesar sa se respecte distanta minima de 20 m. Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei – 24 m. Distanta minima de siguranta a LEA 20 kV fata de constructii este 3 m intre conductorul extrem la deviatie maxima, al LEA 20 kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa constitue traversare. LEA 20 kV se construiesc la marginea drumurilor, in culoare amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora. Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1 m in exteriorul conductoarelor extreme ale liniei. Distanta pe orizontala intre un stalp al LEA j.t. si orice parte a cladirii, fara sa constituie traversare este de 1 m.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 36

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza in jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai inalt stalp fata de limita zonei explozive. In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8 m. La realizarea de obiective noi, se va obtine in mod obligatoriu avizul de amplasare de la Filiala de Distributie a Energiei Electrice.

Telefonie Pentru preluarea noilor abonati din zonele de extindere a intravilanului se propune suplimentarea capacitatii cablurilor existente in reteaua telefonica actuala. Racordarea abonatilor se va realiza astfel incat sa fie respectate conditiile tehnice pentru a permite in continuare furnizarea servicii de telecomunicatii in parametri optimi.

Alimentare cu energie termica Asigurarea energiei termice pentru incalzire si apa calda menajera se poate asigura pentru cladiri social-culturale (scoli, sanatate, comert) cu centrale termice proprii functionand cu combustibil lichid, pentru locuinte individuale incalzirea facandu-se cu sobe sau microcentrale proprii. Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali si a obiectivelor social- culturale se va face prin conducte de distributie de redusa presiune (2-0,25 bar). Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii consumatori ai comunei, va urmari trama stradala (atat drumurile existente cat si cele propuse prin PUG), va avea o configuratie telescopica, se va pozitiona ingropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare. La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atat prevederile normativului I6/98, cat si SR 8951-97 privind distantele minim admise fata de cladiri si de alte retele aeriene sau subterane. Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa in conformitate cu proiectele de specialitate ce se vor intocmi ulterior.

Conform ,,Norme tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de transport gaze naturale”, aprobate prin Ordinul presedintelui A.N.R.E. nr.118/2013, publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 171 bis/10.03.2014, vor fi respectate urmatoarele distante minime, pe orizontala, intre axa conductelor de gaze naturale: DN 600 mm Mateias – Schitu Golesti, Dn 250 mm Racord alimentare gaz S.R.M. Campulung Muscel, Dn 100 mm Racord alimentare gaz S.R.M. ARO Campulung, Dn 50 mm Racord alimentare gaz S.R.M. Statia de tratare apa Campulung, Dn 60 mm Racord alimentare gaz S.R.M. Complex Rezidential HOLCIM, Dn 50 mm Racord alimentare gaz S.R.M. ROMTURINGIA Campulung, Dn 50 mm Racord alimentare gaz S.R.M. Star Multitrade Pravat si urmatoarele obiective: • 20 m – locuinte individuale/colective, constructii industriale, sociale si administrative cu pana la 3 etaje inclusiv; • 20 m – cladire sau spatiu exterior cu o suprafata bine definita (teren de joaca, zona de recreere sau alt loc public etc.) care este ocupat de 20 sau mai multe persoane cel

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 37

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES putin 5 zile pe saptamana, timp de 10 saptamani, in orice perioada de 12 luni (zilele si saptamanile nu trebuie sa fie consecutive); • 200 m – cladiri cu patru sau mai multe etaje; • 6m – constructii usoare, fara fundatii, altele decat cladirile destinate a fi ocupate de oameni; • 6 m – paduri sau zone impadurite; • 20 m – statii electrice si posturi de transformare a energiei electrice; • 50 m – depozite de gunoaie, depozite de dejectii animaliere; • 30 m – depozite de GPL, carburanti, benzinarii; • 20 m – statii de epurare, gospodarie de apa; • 6 m – diguri de protectie de-a lungul apelor; • 6 m – parcari auto; • 1000/2000 m (amonte-aval) – balastiere in albia raurilor; • paralelism cu cai ferate: - cu ecartament normal – 50 m; - inguste, industriale, de garaj – 30 m; • paralelism cu drumuri: - nationale (europene, principale, secundare) – 22 m; - de interes judetean – 20 m; - de interes local (comunale, vicinale, strazi) – 18 m; - de utilitate privata – 6 m; • paralelism cu retele de utilitati (apa, canalizare, cabluri electrice sau de telecomunicatii etc.) – 5 m, camine de vizitare – 6 m; • distanta minima dintre imprejmuirea S.R.M. Campulung Muscel, S.R.M. Statia de tratare apa Campulung, S.R.M. Complex Rezidential HOLCIM, S.R.M. ROMTURINGIA Campulung si constructii este urmatoarea: - 20 m – cladiri cu pana la 3 etaje inclusiv; - 200 m – cladiri cu 4 sau mai multe etaje, fara posibilitatea de reducere a acestei distante; • cimitire, elestee, amenajari sportive si de agrement – conditionate de masuri suplimentare.

In vederea obtinerii avizelor de amplasament pentru alte obiective, cum ar fi: drumuri de acces, retele de utilitati: apa si canalizare, conducte de distributie gaze, cabluri electrice si de telecomunicatii etc., care afecteaza conductele de transport gaze naturale sau instalatiile aferente acestora, se vor depune documentatii intocmite conform Ordinului Comun nr. 47/1203/509/2003, emis de M.E.C., M.T.C.T., M.A.I., publicat in monitorul Oficial nr. 611/29.08.2003. Acestea vor cuprinde urmatoarele: • cerere scrisa adresata S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Medias, cu datele de identificare ale solicitantului si obiectul solicitarii; • memoriu tehnic privind lucrarea avuta in vedere; • certificat de urbanism (in copie); • plan de incadrare in zona, la scara 1:25.000 sau 1:10.000; • plan de situatie, la scara de 1:500 sau 1:1.000, care sa cuprinda amplasarea constructiilor in perimetrul propus, precum si drumurile de acces aferente. • dovada platii taxei de avizare, daca este cazul.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 38

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

La intersectia drumurilor cu conducta de transport gaze naturale, se vor respecta “Norme tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de transport gaze naturale” si prevederile STAS 9312 – 87. De asemenea, conducta se va proteja in tub metalic (conform aceluias STAS) sau dale prefabricate din beton armat, dupa caz. Protejarea si/sau devierea conductei se va face pe baza unor proiecte tehnice intocmite de firme autorizate de A.N.R.E. si care vor fi avizate in C.T.E. Transgaz S.A. Medias.

Gospodărie comunal ă Gospodarirea deseurilor Gestionarea deseurilor in loclalitate este asigurata de SC Financiar Urban S.R.L. conform contractului nr. 310/01.12012. Au fost amenajate 24 platforme pentru depozitare si transfer in comuna. Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selectiva, reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei. Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sstemul actual pentru imbunatatirea substantiala a acesteia, in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componente. Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform HG – 162/2000 privind depozitarea deseurilor.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Pe teritoriul comunei Valea Mare Pravat nu se genereaza deseuri periculoase care sa necesite un regim special de colectare si depozitare.

Zonificare func ţional ă Zona spatiilor verzi, protectie, sport si agrement Zona cuprinde spatiile verzi publice cu acces nelimitat, terenul de sport, scuaruri, plantatii de aliniament sau protectie de-a lungul str ăzilor sau a cursurilor de apa. Specificul satelor de deal cu fâne ţe întinse (par ţial cu livezi), p ăş uni cu pâlcuri de p ădure, zone în care sunt r ăsfirate gospod ăriile, determin ă un aspect de zon ă verde pe suprafe ţe întinse.

Zona unit ăţ i industriale mici si mijlocii, productive, depozite si prest ări servicii Zona unit ăţ ilor industriale productive se compune din terenurile ocupate de activit ăţ i productive de bunuri (produc ţie “concret ă” incluzând toate categoriile de activit ăţ i industriale, conform CAEN) şi servicii (produc ţie “abstract ă” cuprinzând activit ăţ i manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, servicii pentru distribu ţie, expunere şi comercializare, la care se adaug ă diverse alte servicii pentru salaria ţi şi clien ţi, etc.). Din aceast ă zon ă fac parte unit ăţ ile existente, care se men ţin, se afl ă în proces de restructurare, presupunând reconversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribu ţie şi comercializare.

Zona constructii si amenaj ări tehnico-edilitare Zona cuprinde:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 39

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- izvor captare apa, posturi de transformare, sta ţie de epurare, statie reglare masurare gaze, statie clorinare apa, releu GSM, etc.

Activit ăţ i în domeniul turismului Comuna Valea Mare Pravat se afl ă într-o zon ă cu un poten ţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat. Poten ţialul turistic natural pentru un teritoriu reprezint ă suma resurselor turistice pe care le ofer ă cadrul natural, prin componentele sale legate de relief, ape, clim ă, vegeta ţie, faun ă, accesibilitate, etc. Principalele puncte de atrac ţie turistic ă în comun ă sunt; - Casa memoriala George Toparceanu in satul Namaesti; - Schitul sapat in stanca muntelui- Biserica rupestra Namaesti; - Mausoleul Eroilor (Mausoleul de la Mateias) de pe Dealul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazuti in luptele date in aceasta zona in timpul primului razboi mondial. Forma de turism poate fi definit ă prin aspectul concret pe care îl îmbrac ă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimenta ţie, agrement) ce alc ătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.

1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante PUG a fost elaborat in concordanta cu urmatoarele documente: - Planul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 . În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2014-2020, m ăsurile şi ac ţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorit ăţ i na ţionale de dezvoltare: 1. Cre şterea competitivit ăţ ii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoa ştere 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup ării şi a incluziunii sociale şi înt ărirea capacit ăţ ii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale şi cre şterea productivit ăţ ii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparit ăţ ilor de dezvoltare între regiunile ţă rii - Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a II-a Apa, modificat ă de Legea nr. 20/2006, stabile şte listele de priorit ăţ i în realizarea lucr ărilor care privesc resursele de ap ă. Din acest punct de vedere comuna Valea Mare Pravat, judetul Arges, este amplasata în urm ătoarele zone: - Zone cu resurse de ap ă subteran ă cu vulnerabilitate ridicat ă, care necesit ă m ăsuri prioritare de protec ţie la poluare (vezi Figura 1.); - Jude ţe cu ap ă potabil ă distribuit ă pentru uz casnic, sub consumul normat, necesit ă măsuri prioritare de dezvoltare a sistemului de alimentare cu ap ă (vezi Figura 2.), cu suprafete existente amenajate cu lucrari de desecare, in sisteme peste 1 000 ha, cu suprafete existente amenajate cu lucrari de irigatii si cu suprafete propuse pentru reabilitare prioritara pe termen scurt si mediu (vezi Figura 3.).

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 40

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Fig.1. Planul de Amenajarea Teritoriului National Sectiunea II - Apa. Resursele de apa dulce

Fig.2. Planul de Amenajarea Teritoriului National Sectiunea II - Apa. Apa pentru populatie

Fig.3. Planul de Amenajarea Teritoriului National Sectiunea II - Apa. Apa pentru irigatii

∑ POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltare 2014 -2020 ”Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele POS Mediu sunt: - Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, in majoritatea zonelor urbane, pana in 2015; - Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric, in minim 30 de judete, pana in 2015;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 41

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi, in cele mai poluante localitati, pana in 2015; - Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implementarii retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone, pana in 2015.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare: - Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa potabila si apa uzata; - Axa prioritara 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; - Axa prioritara 3 – Îmbunatatirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; - Axa prioritara 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii; - Axa prioritara 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; - Axa prioritara 6 – Asistenta Tehnica.

- PDR - Planul de Dezvoltare Regionala 2014 – 2020 al Regiunii Sud Muntenia din care fac parte jude ţele Giurgiu, Teleorman, Calarasi, Ialomi ţa, Prahova, Dâmbovi ţa si Arge ş (vezi Fig. 4) are ca scop regenerarea economic ă şi social ă a regiunii.

Obiectivele strategice pentru implementarea PRD sunt: 1. Cre şterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii 2. Cre şterea capacit ăţ ii inovatoare şi competitivit ăţ ii mediului de afaceri al regiunii 3. Dezvoltarea economic ă, social ă şi cultural ă durabil ă şi echilibrat ă a comunit ăţ ilor rurale 4. Cre şterea stabilit ăţ ii sociale şi eficientizarea poten ţialului for ţei de munc ă al regiunii.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 42

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Fig 4. Organizarea administrativ teritoriala a Regiunilor de Dezvoltare

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza urm ătoarelor priorit ăţ i cheie, care constituie „conduc ătorii schimb ării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii: - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. Având ca obiectiv asigurarea conditiilor fizice pentru o economie şi un mod de via ţă modern, stabile şte urm ătoarele m ăsuri: - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activit ăţ ile de suport al acesteia; - Dezvoltarea utilit ăţ ilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale; - Dezvoltarea infrastructurii informa ţionale şi de telecomunica ţii şi facilitarea accesului la serviciile IT; - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protec ţie a mediului; - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice; - Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane; - Reconstruc ţia ecologic ă a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural. - Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbun ătăţ irii performan ţelor economice ale regiunii. Stabile şte urm ătoarele m ăsuri: - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; - Stimularea înfiin ţă rii de noi IMM-uri şi cre şterea competitivit ăţ ii celor existente; - Promovarea inov ării, cercet ării şi dezvolt ării tehnologice; - Stimularea investi ţiilor sectorului privat în economia regiunii; - Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activit ăţ ilor de sprijin pentru turism; - Cre şterea serviciilor de sprijin şi consultan ţă pentru IMM-uri; - Promovarea cooperării interne şi interna ţionale. - Prioritatea 3 – Dezvoltarea rural ă şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv cre şterea gradului de participare al comunit ăţ ilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 43

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- Dezvoltarea şi îmbun ătăţ irea infrastructurii fizice şi sociale a comunit ăţ ilor rurale; - Diversificarea economiei rurale şi cre şterea competitivit ăţ ii acesteia; - Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar; - Dezvoltarea şi îmbun ătăţ irea infrastructurii de sprijin a agriculturii; - Îmbun ătăţ irea proces ării şi marketingului produselor agricole; - Conservarea şi îmbun ătăţ irea mediului înconjur ător al comunit ăţ ilor rurale şi protejarea mo ştenirii culturale; - Dezvoltarea sectorului de servicii, concentrat pe specificitatea mediului rural. - Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare sus ţinerii dezvolt ării economice şi sociale durabile: - Adaptarea continu ă şi structurarea sistemului educa ţional şi de preg ătire profesional ă în conformitate cu cerin ţele pie ţei muncii; - Adaptabilitatea for ţei de munc ă şi dezvoltarea antreprenoriatului; - Politici active pentru angajare; - Promovarea dezvolt ării şi incluziunii sociale. - Strategia nationala de management al riscului la inundatii , aprobat ă prin HG nr. 1854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor. - PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al Regiunii Sud Muntenia este parte a „Programului de Ac ţiune pentru Mediu pentru Europa Central ă şi de Est” adoptat în cadrul Conferin ţei Ministeriale „Un mediu pentru Europa”, desf ăş urat ă în 1993 la Lucerna, Elve ţia, document cadru care constituie “o baz ă pentru ac ţiunea guvernelor şi administra ţiilor locale, a Comisiei Comunit ăţ ilor Europene şi a organiza ţiilor interna ţionale, institu ţiilor financiare şi a investitorilor priva ţi în regiune”, care stabile şte urm ătoarele obiective: - Îmbun ătăţ irea condi ţiilor de mediu în cadrul comunit ăţ ii, prin implementarea strategiilor de ac ţiune concret ă, eficient ă din punct de vedere al costurilor; - Promovarea con ştientiz ării publice a responsabilit ăţ ilor în domeniul protec ţiei mediului şi cre şterea sprijinului public pentru strategiile şi investi ţiile necesare ac ţiunii; - Înt ărirea capacit ăţ ii autorit ăţ ilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea programelor pentru protec ţia mediului, incluzând abilitatea acestora în ob ţinerea finan ţă rilor din partea institu ţiilor na ţionale şi interna ţionale, precum şi din partea sponsorilor; - Promovarea parteneriatului între cet ăţ eni, autorit ăţ ile locale, ONG-uri, oameni de ştiinţă şi oameni de afaceri, precum şi înv ăţ area modului de a conlucra în solu ţionarea problemelor comunit ăţ ii; - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorit ăţ ilor de mediu pentru care este necesar a se ac ţiona, pe baza valorilor comunit ăţ ii şi a datelor ştiin ţifice; - Elaborarea unui Plan Regional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului, care s ă identifice ac ţiunile specifice necesare solu ţion ării problemelor şi promov ării viziunii comunit ăţ ii; - Satisfacerea cerin ţelor ce decurg din legisla ţia şi reglement ările na ţionale în elaborarea Planului Regional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului. Planul Regional de Ac ţiune pentru Mediu promoveaz ă ideea parteneriatului în rezolvarea problemelor de mediu, prin atragerea în structura organizatoric ă a autorit ăţ ilor regionale, precum şi a administra ţiei publice jude ţene şi locale, a institu ţiilor deconcentrate ale

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 44

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES statului, a marilor unit ăţ i poluatoare, a unit ăţ ilor de înv ăţă mânt, a organiza ţiilor neguvernamentale, a mass-media şi a altor institu ţii interesante. PRAM a avut în vedere dezvoltarea durabil ă a comunit ăţ ilor locale din Regiunea Sud-Muntenia, pornind de la starea factorilor de mediu, dar şi de la problemele specifice privind calitatea vie ţii popula ţiei, starea de s ănătate, legisla ţia, educa ţia ecologic ă. Scopul PRAM este evaluarea clar ă a problemelor de mediu, stabilirea priorit ăţ ilor de ac ţiune pe termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corel ării dezvolt ării economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regional ă cu aspectele de protec ţia mediului. Problemele de mediu care sunt solu ţionate în cadrul Regiunii Sud-Muntenia se identifică dup ă urm ătoarele aspecte: - au cel mai mare impact – influen ţeaz ă un num ăr cât mai mare de persoane, în cele mai importante direc ţii; - sunt cele mai centrale – influen ţeaz ă cât mai multe probleme; - sunt cele mai urgente – pot cauza probleme suplimentare, dac ă nu sunt rezolvate; - corespund în cel mai înalt grad valorilor comune ale comunit ăţ ii. Principalele deziderate ale PRAM sunt: - Identificarea şi stabilirea priorit ăţ ilor problemelor/aspectelor de mediu, în func ţie de efectele pe care le au asupra mediului; - Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în ac ţiuni care trebuie întreprinse de p ărţile implicate; - Să optimizeze accesul la Fondurile Structurale.

- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Arges prin care, într-o viziune comunitar ă, autoritatile administratiei publice locale evalueaz ă aspectele de mediu, stabilesc priorit ăţ ile, identific ă cele mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi ac ţioneaz ă pentru îmbun ătăţ irea real ă a situa ţiei mediului şi aspectelor de s ănătate public ă, în spiritul unei dezvoltari durabile a teritoriului. Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Arges a fost elaborat in perioada iunie 2003 – martie 2004, in cadrul Proiectului RO 0006.14,,Implementarea acquisului în domeniul mediului”, componenta 3, constituita de proiectul PHARE RO 0006.14.03,,Asistenta tehnica pentru întarirea Inspectoratelor Locale de Protectia Mediului (IPM) si înfiintarea Inspectoratelor Regionale de Protectie a Mediului (IRPM)”. Consultanta initiala a proiectului a fost asigurata de EPTISA Proyectos Internacionales S.A., Madrid, Spania. Programul Local de Ac ţiune pentru Mediu (PLAM) reprezint ă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru solu ţionarea problemelor de mediu din jude ţ, având la baza principiile dezvolt ării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorit ăţ ilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi ac ţiuni de implementare care s ă conduc ă la ob ţinerea unor îmbun ătăţ iri reale ale mediului şi ale sănătăţ ii publice.

PLAM cuprinde, printre altele, urm ătoarele obiective: - Îmbun ătăţ irea condi ţiilor de mediu în cadrul comunit ăţ ii, prin implementarea strategiilor de ac ţiune concret ă, eficient ă din punct de vedere al costurilor; - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorit ăţ ilor de ac ţiune; - Promovarea con ştientiz ării publicului şi responsabilizarea acestuia;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 45

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- Promovarea parteneriatului dintre cet ăţ eni, reprezentan ţii autorit ăţ ilor locale, ONG-uri, oameni de ştiin ţă , agen ţi economici; - Înt ărirea capacit ăţ ii institu ţionale a autorit ăţ ilor locale şi a ONG-urilor de a coordona şi realiza programe de mediu; - Respectarea cerin ţelor legislative na ţionale. PLAM ofer ă un punct de pornire în dezvoltarea unei comunit ăţ i durabile şi ofer ă garan ţia faptului c ă respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu, care afecteaz ă, în mod nefavorabil, atât s ănătatea uman ă cât şi sănătatea ecosistemului.

Planul include: a. masura de extindere si modernizare a infrastructurii de protectie a mediului, care are ca obiective: - Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu; - Promovarea recuper ării, reciclarii si reutilizarii de şeurilor; - Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale. Actiuni indicative - Modernizarea si eficientizarea managementului integrat a deseurilor la nivel local, judetean si regional (se includ si deseurile ce solicita masuri specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari); - Realizarea unor lucr ări de reabilitare şi infiin ţare a perdelelor de protec ţie ale c ăilor de comunica ţii şi transport; - Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile; - Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate; - Realizarea de masuri de prevenire a dezastrelor naturale (consolidarea malurilor şi regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire, etc); - Actiuni de constientizare a populatiei referitor la importanta si necesitatea protectiei mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii. b. masura de reconstructie ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural, care are ca obiective: - Reabilitarea si repunerea in circuitul natural a terenurilor degradate; - Imbunatatirea managementului ariilor naturale protejate; - Conservarea patrimoniului natural si utilizarea lui durabila. Actiuni indicative - Amenajarea si ameliorarea ecologica a terenurilor afectate de activitatile industriale si agricole poluante; - Refacerea terenurilor afectate prin poluare istorica; - Repunerea terenurilor in circuitul agricol; - Refacerea zonelor contaminate; - Restaurarea ecosistemelor distruse prin defri şă ri şi p ăş unat abuziv; - Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului; - Extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale; - Studii privind starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna; - Activitati de exploatare rationala a resurselor naturale;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 46

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- Exploatarea eficienta a potentialului economic al zonelor din zona Dunarii; c. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor rurale, care are ca obiective: - crearea, reabilitarea şi modernizarea utilit ăţ ilor publice; - asigurarea unui transport eficient al oamenilor, bunurilor şi materiilor prime; - asigurarea nesarului de ap ă şi cre şterea calit ăţ ii acesteia; - asigurarea condi ţiilor optime de educare şi formare. Actiuni indicative - modernizarea drumurilor de leg ătur ă între comunit ăţ i şi de acces al acestora la re ţeaua de drumuri na ţionale, jude ţene şi locale; - modernizarea şi extinderea re ţelelor de alimentare cu ap ă potabil ă; - modernizarea şi realizarea de sta ţii de tratare a apei potabile şi de epurare a apelor uzate; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unit ăţ ilor de înv ăţă mânt; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unit ăţ ilor medicale; - realizarea, reabilitarea, modernizarea centrelor de ocrotire social ă. d. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a agriculturii, care are ca obiective: - crearea sau îmbun ătăţ irea accesului fermierilor la infrastructura de sprijin a agriculturii; - îmbun ătăţ irea mediului înconjur ător şi protejarea acestuia; - îmbun ătăţ irea organiz ării produc ţiei agricole. Actiuni indicative - drumuri de exploatare, vicinale, ce nu sunt clasificate într-o categorie public ă de drum; - asigurarea condi ţiilor necesare pentru produc ţie şi depozitarea produselor agricole; - achizi ţionarea de utilaje agricole pentru diversificarea, cre şterea volumului şi a calit ăţ ii produc ţiei agricole şi alimentare; - asigurarea condi ţiilor necesare pentru procesare, prelucrare, distribu ţie a produselor agricole; - construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficient ă a de şeurilor animaliere şi vegetale; - realizarea de îmbun ătăţ iri funciare, îndiguiri, iriga ţii.

Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de actiune PLAM a fost realizat de catre structura organizatorica stabilita prin Ordinul Prefectului nr. 177/16.06.2006, iar, pe baza unor principii de planificare strategica, în conformitate cu prevederile manualului si ale instructiunilor transmise de experti, au fost parcurse urmatoarele etape: 1. Cu ajutorul listei de prioritati, structura organizatorica a PLAM a structurat problemele pe categorii si apoi a stabilit obiectivele. Astfel de structuri au fost realizate pentru toate categoriile de probleme. 2. Fiecare structura de obiective a fost dezvoltata ulterior de catre structura organizatorica a PLAM într-o matrice plan de actiune cu urmatoarea componenta: - obiectivul general; - obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de indicatori; - stabilirea activitatilor pentru fiecare obiectiv specific, împreuna cu instructiunile de implementare, termene limita si costuri; - etape în implementarea fiecarei activitati. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 47

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

2. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile, in situatia neimplementarii planului sau programului propus 2.1. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului – faza „0 plan/program” Ca urmare a necesitatii de dezvoltare rezultata din studiile întocmite, precum si a concluziilor extrase din acestea, zonele functionale existente vor suferi modificari în structura si dimensiunea acestora. Suprafetele noi de teren propuse pentru introducerea în intravilanul teritoriului administrativ al comunei modifica raportul dintre suprafetele existente. Administratia locala are obligatia sa întocmeasca Planurile Urbanistice Zonale ale acestor suprafete de teritoriu pentru stabilirea reglementarilor urbanistice specifice. S-a propus extinderea intravilanului cu S = 21,97 ha, pentru a câstiga mai multe “curti constructii”, care sa rezolve obiectivele propuse de locuitori: - obiective agroindustriale; - obiective agrozootehnice; - prestari servicii si locuinte. Suprafata totala solicitata pentru introducere în intravilan se scoate etapizat din circuitul agricol, conform legislatiei în vigoare.

2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUG (situatia neimplementarii planului (PUG-ului) propus –alternativa ,,0’’) Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei: - ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile, cu functiune de locuinte si case de vacanta; - construirea de locuinte punctuale, fara legatura asigurata la infrastructura hidro- edilitara; - existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunala; - proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; - nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; - neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, industrie si depozitari; - neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri; - mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori de natura: y fizico-geografica; y spatial-ecologica; y spatial-functionala; y socio-spatiala.

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic, de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ; de asemenea, relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 48

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului, cat si din directia riscurilor naturale. Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: y disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului si potentialul cadrului natural; y autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile; y ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor. Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta din scaderi in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite. Disfunctionalitatile se exprima prin starile de dezechilibru care se instaleaza la diferite niveluri: y un nivel care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat a teritoriului administrativ; y la nivelul competitiei dintre functiuni in ocuparea si utilizarea terenului; y la nivelul ritmurilor de realizare a investitiilor. Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: y dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; y dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata de potentialul industrial construit si amenajat; y conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local; y dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; y absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; y dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale. Adecvarea la aceste necesitati se realizeaza cu intarzieri, defazari si lipsa de precautie.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: y absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona; y absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare; y perturbari in utilizarea terenului agricol; y disfunctionalitatile privind circulatiile; y disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; y disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; y insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii; y agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 49

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: y un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice; y conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice; y situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor; y nivel scazut al veniturilor. In cazul nerealizarii extinderii intravilanului comunei vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale de dezvoltare a localitatii si a mediului din localitate: - marirea suprafetei cu functiuni de locuinte sau complementare; - dublarea suprafetelor destinate spatiilor verzi, sport agrement si protectie.

Astfel, intravilanul existent aprobat prin Hotararea Consiliului Local trebuie sa fie cel materializat in PUG, prin corelarea limitelor si suprafetelor aflate in evidenta Oficiului Judetean de Organizare a Teritoriului agricol cu cele aflate in evidenta Consiliului local.

Disfunctionalitatile intalnite la nivelul localitatilor sunt: - dezechilibre în dezvoltarea economic ă - desfiin ţarea dup ă 1990 a unui num ăr mare de unit ăţ i economice de stat, ceea ce a condus la o sc ădere drastic ă a locurilor de munc ă şi retragerea acestui segment de popula ţie c ătre munca în agricultur ă, o dat ă cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; - probleme sociale rezultate din perturb ările în ocuparea for ţei de munc ă existente, structura necorespunz ătoare a locurilor de munc ă, fa ţă de resursele şi nevoile localit ăţ ii; - reabilitarea drumurilor comunale; - aspecte legate de gradul de echipare edilitar ă a localit ăţ ilor în raport cu necesit ăţ ile popula ţiei.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ 3.1. Asezare geografica Comuna Valea Mare-Prav ăț este situat ă în nord-estul jude țului Arge ș, pe cursul superior al râului Arge șel, tributar al Râului Târgului, în zona de contact a Masivului Iezer (în nord și centru), Depresiunii Câmpulung (în sud), Dealului M ăță u (sud-vest) și Culmii Groapa Oii (sud-est). Partea nordic ă și central ă a unit ăț ii administrativ teritoriale (UAT) corespunde Masivului Iezer, din grupa F ăgăra ș a Carpa ților Meridionali, situat la sud de Mun ții Făgăra ș. Mun ții Iezer se caracterizeaz ă prin masivitate și altitudini mari, ajungând la 2462 m în vf. Iezerul Mare. Partea sudic ă corespunde Muscelelor Arge șului, compartimentul subcarpatic cel mai înalt, alc ătuit din culmi alungite desp ărțite de la vest la est de v ăi paralele. Între Masivul Iezer, și Dealul M ăță u și Culmea Groapa Oii se afl ă depresiunea de contact Câmpulung, cea mai mare din acest sector.

Unitatea de relief Suprafa ța (mp) Suprafa ța (%) Perimetrul (m) Masivul Iezer 36.975.240,34 61,49 57.244,17 Depresiunea 16.981.200,56 28,24 27.428,64 Câmpulung Dealul M ăță u 5.672.994,99 9,43 11.713,88 Culmea Groapa 494.455,74 0,82 3.918,68 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 50

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Oii Total 60.123.891,64 100 69.375,04

Dispunerea și masivitatea reliefului determin ă forma foarte alungit ă pe direc ția nord- sud a UAT-ului, astfel: l ățimea maxim ă a comunei pe direc ția nord-sud este de 27.948,41 m, iar cea minim ă este de 26.473,73 m, în timp ce pe direc ția vest-est UAT-ul se l ățește pe m ăsura ie șirii din zona montan ă, unde atinge 538,57 m, ajungând la valoarea maxim ă de 5.197,92 m în Depresiunea Câmpulung. Comuna are în componen ța 8 sate : Valea Mare, Namaesti, Selari, Bilcesti, Calnic, Fantanea, Pietroasa si Gura Pravat. Suprafata teritoriului administrativ al comunei Valea Mare Pravat este de 679,17 ha.

Fig. 5. Amplasarea comunei Valea Mare Pravat in cadrul judetului Arges 3.2. Relief Relieful vaii Argeselului se caracterizeaza prin prezenta teraselor fluviatile pe suprafetele structurale (in partea de nord), printr-o gama de forme torentiale pe cuprinsul carora si mai ales la intersectia acestora cu albia majora se intalnesc forme de acumulare printr-o frecventa si intensitate impresionanta a formelor gravitationale. Intreaga retea hidrografica este atribuita raului Argesel, care are o lungime de 95 km, cuprinsa in intregime in judetul Arges. Directia generala de curgere este N-SSE, iar suprafata bazinului hidrografic este de cca. 900 kmp. Coeficientul de sinuozitate al albiei este de 1,2, ceea ce favorizeaza frecvente migratii ale albiei minore. Lunca raului Argesel este dezvoltata asimetric, prezinta o inclinare generala de la NV la S si o alta catre albia raului. Lunca joasa, relativ uniforma, cu microrelief depresionar, are latimi ce rar depasesc 400-500 m. Apele subterane freatice din zona sunt cantonate in complexul aluvionar de nisipuri si pietrisuri ce se dezvolta in albia si lunca raului Argesel. Acviferul freatic este cantonat in cadrul terasei ce se dezvolta in lungul raului Argesel, in depozite grosiere, poros-permeabile, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, fiind pus in evidenta intr-o serie de foraje executate. Adancimea stratului acvifer este de 3,8-5 m, in functie de cota amplasamentului fata de albia raului. Acesta este delimitat la baza de un complex argilo-marnos impermeabil, iar la partea superioara de suprafata piezometrica, suprafata ce sufera fluctuatii functie de regimul Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 51

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES pluviometric al raului. Din datele obtinute din forajele geotehnice executate pentru studii a rezultat ca acviferul are o grosime de la 4 la 6 m. Nivelul si debitul actual al acviferului este dat numai de infiltratiile provenite din albia raului Argesel. Cresteri semnificative ale debitului si nivelului hidrostatic, la un loc, in perioadele de viitura, cand nivelul raului Argesel depaseste contactul acviferului marno-argilos cu complexul poros – permeabil si alimenteaza astfel orizontul acvifer freatic din albia majora si terasa. Relieful comunei Valea Mare Pravat prezinta altidudinea medie de peste 700 m in centru comunei si valori de 750 m sau mai mult pe culmile inconjuratoare.

Fig. 6. Harta unitatilor de relief

3.3. Geomorfologia Comuna Valea Mare Pravat este situata intr-o zona colinara, la contactul dintre rama montana- Masivul Iezer-Papusa (2391 m) si zona depresionara a Depresiunii subcarpatice Campulung, fiind dezvoltata in special in compartimentul nord-estic al Dealului Mateias (1239,1 m). Perimetrul comunei se incadreaza in unitatea Carpatilor Meridionali, subunitate structurala a zonei de molasa(alaturi de subunitatile Autohtonului Danubian, Panzei Getice, Supragetice, magmatitelor laramice si depresiunile intramontane), cunoscuta si sub denumireade Depresiunea getica. In timpul ciclului tactogenetic laramic, sfarsit de Cretacic, inceput de Paleogen, are loc ridicarea catenei cristaline impreuna cu invelisul sau sedimentar care constituie Carpatii Meridionali. Spre sud, Depresiunea Getica vine in contact tectonic cu Platforma Valaha prin intermediul faliei pericarpatice. La alcatuirea geologica a regiunii dintre Dambovita si Arges, areal care a facut, face si va mai face obiectul cercetarilor geologice, participa formatiuni de varsta paleogena si neogena. Paleogenul marcheaza inceputul procesului de sedimentare transgresiv si discordant fie peste cristalin, fie peste sedimentele mezozoice. Pe baze paleontologice a fost demonstrata numai prezenta Eocenului si Oligocenului . Eocenul in aceasta regiune este reprezentat de formatiuni ale shelfului de la marginea geosinclinalului carpatic (gresia de Corbi, depozitele calcaroase de Albesti acoperite de nisipuri si gresii calacaroase slab glauconitice). Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 52

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Asupra pozitionarii cu exactitate in timp a formatiunilor din regiune exista inca unele controverse, cert este ca acesta este prezent. In continuitate de sedimentare urmeaza Oligocenul , format predominant din roci bituminoase (disodile, menilite), marne, gresii, calcare. Limita riguroasa dintre Eocen si Oligicen este, de asemenea, greu de precizat. Neogenul , in toata Depresiunea Pericarpatica, incepe printr-o regresiune cu formarea depozitelor lagunare. Prin lucrari de prospectiune, exploatare cu foraje si derocari, exploatari miniere, s-a reusit recunoasterea intregii suite stratigrafice a Neogenului; totodata s-a putut face reconstituirea completa a evolutiei geologice (fazele de regresiuni si transgresiuni, petrografia si partial geochimia sedimentelor, tectonica, biodiversitatea, climatul in timp, etc.)

Geologia zacamantului Informatii mai detaliate despre geologia zonei avem inainte de anii 1950, cand pe Valea Draganei si Valea Podului au functionat exploatari de carbune. Prin anii- 1950-1952, au fost executate foraje si lucrari miniere in zona Berevoiesti. La vremea aceea, forajele executate, amplasate de o parte si de alta a Vaii Podului, au strabatut de la suprafata spre adancime marne, marne nisipoase, nisipuri, carbuni, nisip cu elemente de pietris (lucrarile au fost reluate prin anii 1953-1957, continuate pana in 1989, extinzandu-le in sectoarele Berevoiesti, Godeni, Pescareasa, Poenari, Jugur, Boteni, Poenari si in toata zona dintre raul Topolog si Dambovita). La sud de aliniamentul conventional Gamacesti-Malu, formatiunile care apar, apropae exclusiv, la suprafata sunt cele apartinand Helvetianului. De fapt ne aflam in plina zona de dezvoltare a Helvetianului. La nord, pe aliniamemtul conventional Gamacesti-Malu, se intind cele apartinand Pontianului si Dacianului , iar la sud, pe aliniamentul Berevoiesti- Godeni, predominant cele pontiene. Mai apar Romanianul si Cuaternarul. Helvetianul se dispune transgresiv peste Burdigalian si pornind din baza catre limita cu Tortonianul, este alcatuit din: conglomerate uneori rosii cu intercalatii nisipoase, micacee, urmate de pietrisuri, nisipuri grezoase si marne argiloase cenusii si roscate cu tufuri albicioase, in continuare de sedimentare, urmeaza o alternanta de depozite nisipoase-grezoase rosii, pietrisuri cu o structura torentiala si in final nivele de marne cu concretiuni grezoase. Etajul de sub Helvetian, Burrdigalianul, este bine deschis mult mai la vest, pe Valea Topologului, in schimb Totonianul, etajul de deasupra, nu apare la zi. Pontianul este reprezentat prin toti termenii sai, inferior, mediu si superior (in bazinul Boteni, Pontianul inferior se dispune transgresiv, peste eocen in facies de Sotrile sau diferiti termeni ai Miocenului inferior si este alcatuit din gresii conglomerate si nisipuri, urmate de alternate de argile, argile nisipoase si nisipuri, in care se intalnesc patru strate de carbuni). Pontianul mediu este alcatuit predominant din nisipuri, nisipuri argiloase, marne, intercalatii subtiri de argile carbunoase si carbuni. Pontianul superior este alcatuit in baza din nisipuri cu intercalatii subtiri de marne, pietrisuri la partea superioara. Dacianul a fost departajat pe criterii litologice si faunistice in doi termeni: inferior si superior. Dacianul inferior este reprezentat prin marne cenusii-galbui si nisipuri in alternanta cu argile nisipoase si pietrisuri de granulatie mica.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 53

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Dacianul superior este alcatuit din alternate de nisipuri galbui-cenusii, cu intercalatii de marne, n ivele subtiri de argile carbunoase si carbuni. Romanianul este reprezentat de marne si argile cenusii, nisipuri cu intercalatii de pietrisuri de granulatie mica, cu stratificatie incrucisata. In apropierea anilor 1990, s-a adunat multa informatie de natura geologica (stratigrafie, petrografie, paleontologie, tectonica).

Fig.7. Harta geologica Seismicitate Conform „Studiului geotehnic și riscuri naturale - Comuna Valea Mare-Prav ăț, jude țul Arge ș”, privitor la riscul seismic, intensitatea maxim ă posibil ă în amplasamentul viitoarei construc ții poate fi 8,0 - 8,2 pe scara MSK, având asociat ă o valoare a accelera ției aHmax de 0,26 g, în condi țiile unui cutremur intermediar din zona Vrancea de 7,2 grade pe scara Richter. Îns ă problemele principale de stabilitate le ridic ă alunec ările de teren cauzate de structura geologic ă din arealul Muscelele Arge șului, în zona localit ăț ilor Șelari, Bilce ști și Colnic, situate pe linia de creast ă a dealurilor M ăță u, Malul Cucului și Hodor. Factorii declan șatori ai alunec ărilor sunt drenajul insuficient, umezeala excesiv ă la precipita ții maxime și substratul litologic. Zonele improprii pentru construit sunt cele de versan ți și culmi deluroase cu pant ă foarte mare, zonele de curs ale re țelei hidrografice, zonele cu alunec ări de teren și cele de protec ție a conductelor. Zonele bune de construit cu amenaj ări speciale sunt culmile deluroase cu pant ă foarte mare și versan ții cu panta de 30°, respectiv zonele cu hazard privind alunec ările de teren, precum și zonele inundabile și cele cu stangare temporar ă a apelor. Zonele bune de construit f ără amenaj ări sunt reprezentate de terasele inferioare și medii ale râurilor și zonele de platou ale culmilor deluroase.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 54

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

3.4. Hidrografia Re țeaua hidrografic ă este tributar ă râului Arge șel, care str ăbate comuna pe direc ția nord-sud, pe o lungime de 28.565,46 m, având cu un curs slab meandrat (coeficient de sinuozitate 1.08). Teritoriul comunei prezint ă dou ă acvifere, unul freatic din lunc ă, caracteristic luncii Arge șelului și a pâraielor care îl alimenteaz ă, cantonat în depozite aluvionare, și unul freatic din interfluviile muntoase și deluroase, constând într-o re țea de izvoare descendente. Totodat ă, depozitele deluviale pot acumula temporar cantit ăți mari de ap ă din precipita ții, uneori acoperind izvoarele și provocând înml ăș tiniti la baza pantelor 3. Comuna este situat ă în zona cu izvoare sulfuroase a Subcarpa ților Getici, îns ă nu prezint ă astfel de izvoare de importan ță pe teritoriul s ău administrativ, acestea ap ărând mai degrab ă la vest și sud. Teritoriul comunei Valea Mare Prav ăț este situat în bazinul hidrografic al râului Arge ș. Re țeaua hidrografic ă a comunei Valea Mare Prav ăț o formeaz ă râul Arge șel cu afluentul său Valea Cârstii și p ărăul Valea Mare. Toate cele trei cursuri de ap ă fac parte din bazinul Arge șelului și debitul lor prezint ă o deplasare lin ă. Albiile sunt pu țin adânci și înguste, nu apar repezi șuri și cascade, nici meandre. Râul Arge șel izvor ăș te de sub muntele P ăpu șa, din locul numit Poiana Sântilie și se vars ă în Râul Târgului, mai sus de Mioveni-Arge ș. Acesta este afluent al râului Târgului, afluent de gradul doi al râului Arge ș. În ceea ce prive ște regimul hidrologic al acestor ape curg ătoare de pe cuprinsul comunei Valea Mare Prav ăț, nu se mai constat ă varia ții mari de nivel, debitul este aproape constant. Temperatura apei este normal ă, conform celei atmosferice. În lunile geroase se formeaz ă ghea ță la mal și chiar pod de ghea ță pe râul Arge șel. Re țeaua hidrografic ă permanent ă și-a adâncit cu u șurin ță v ăile (Arge șel, Valea Cârstii) în depozitele mio-pliocene, creând o serie de terase. Caracteristici ale regimului hidrologic pe raul Argesel: - lungime 61 km - suprafata bazin hidrografic 232 km 2 - altitudine medie 781 m - debit lunar cu asigurare 1% 370 mc/s - debit lunar cu asigurare 2% 290 mc/s - debit lunar cu asigurare 5% 200 mc/s - debit lunar cu asigurare 10% 135 mc/s

3 Studiu geotehnic și riscuri naturale - Comuna Valea Mare-Prav ăț, jude țul Arge ș; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 55

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Fig. 8. Harta hidrologica Caracteristicile hidrogeologice ale stratului acvifer freatic Din punct de vedere hidrogeologic, s-a observat ca distributia apelor subterane, respectiv a celor freatice, reflecta principalele trepete si unitati de relief in cadrul carora sunt cantonate. In cederea stabilirii caracteristicilor hidrogeologice s-a facut o recunoastere pe teren si s-a consultat materialul documentar de specialitate existent pentru zona de studiu. In zona montana, apele subterane sunt cantonate in special in scoarta de alterare care captuseste versantii. Ele reprezinta o sursa importanta si permamenta de alimentare a retelei hidrogeografice. In depresiuni apar mari rezerve de ape freatice, cu caracter azonal, cantonate in depozitele aluvionare ale teraselor si luncilor, in conurile de dejectie, cat si in formatiunile sedimentare cretacice. In zona subcarpatica apele freatice sunt cantonate in depozitele tertiare, dar mai ales in aluviunile luncilor si depozitelor de terasa, din ce in ce mai dezvoltate spre aval; in campia piemontana se afla la adancimi de peste 10 m, in timp ce in zona de subsidenta se metine la 5-10 m. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 56

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

In zona de amplasament a izvorului Toplita, directia de curgere a acviferului freatic este de la nord-nord-est catre sud-sud-vest.

3.5. Caracterizare pedologica Cercet ările pedologice au pus în eviden ţă existen ţa, pe teritoriul jude ţului Arge ş, a unei mari variet ăţ i de soluri, începând de la solurile paji ştilor alpine, pana la cele slab dezvoltate şi de lunc ă. În partea nordic ă a jude ţului au o larg ă r ăspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine. A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul p ădurilor de r ăş inoase şi de amestec, care sunt soluri brun acide montane de p ădure, cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice montane. Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriul administrativ al comunei sunt solurile brune de padure si brune de padure podzolite, solurile silvestre brune si brune galbui, rendzine montane si soluri limitrofe, si solurile intrazonale. in general acestea se caracterizeaza prin aciditate, fiind ocupate cu paduri si pasuni. In general, agricultura se poate practica eficient pana la 700-800 m altitudine. La peste 800 m se pot cultiva cu randament scazut anumite plante (cartof, sfecla furajera si anumite soiuri de prun si mar) in conditii de adapost si expunere sudica sau sud-estica.

Fig. 9. Harta solurilor

Degradarea solurilor şi consecin ţele sale hidrologice Degradarea solurilor este determinat ă în mare m ăsur ă de procesele erozionale şi gravita ţionale (alunec ări de teren, pr ăbu şiri), care au fost favorizate şi amplificate de presiunea exercitat ă de societatea omeneasc ă, prin extinderea a şez ărilor, a suprafe ţelor cultivate, prin exploatarea resurselor forestiere, intensificarea p ăstoritului. Utilizarea frecvent ă a îngr ăşă mintelor chimice influen ţeaz ă propriet ăţ ile şi fertilitatea solului.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 57

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

3.6. Conditii climatice Datorit ă extinderii pe latitudine (aproximativ 27 km) și altitudine (aproximativ 1400 m diferen ță de nivel 4), comuna Valea Mare-Prav ăț prezint ă influen țe climatice neuniforme, situându-se la zona de contact a climatului de dealuri, podi șuri și mun ți jo și, și a climatului de munte cu altitudini medii. Radia ția solar ă variaz ă în zona analizat ă, de la sud la nord, între 115-120 kcal/cmp și 110-115 kcal/cmp, durata de str ălucire a soarelui fiind de aproximativ 1800-2000 ore anual. În ceea ce prive ște circula ția maselor de aer, partea nordic ă, reprezentat ă de Masivul Iezer, este o unitate de interferen ță complex ă, în timp ce extrema sudic ă prezint ă o asociere a circula ției vestice cu cea sudic ă. La peste 1600 m predomin ă circula ția vest- est. Relieful este componenta care determin ă cele mai importante schimb ări climatice la nivel local, în cazul de fa ță prin prezen ța Carpa ților Meridionali, ce determin ă stoparea sau for țarea la ascensiune a maselor de aer sudice, provocând nebulozitate și precipita ții bogate pe versan ții sudici. Totodat ă, altitudinea determin ă apari ția etajelor cu caracteristici individuale în ceea ce prive ște regimul termic, al precipita țiilor, evolu ția nebulozit ății, etc. Aceste caracteristici sunt accentuate la altitudini de peste 800 m, ceea ce în cazul zonei analizate corespunde aproximativ bazei Masivului Iezer. Contactul Carpa ților Meridionali cu unit ăț ile de dealuri și podi șuri limitrofe prin versan ți cu pante accentuate determin ă pe panta sudic ă apari ția norilor și precipita ții abundente. Zona analizat ă este str ăbătut ă de izoterma de 6°C, ce corespunde treptei de altitudine de 900-1000 m, și include o zon ă cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 10°C (sudul UAT-ului), și o zon ă cu temperaturi cuprinse între 8 și 0°C (nordul muntos). Temperaturile medii ale lunii ianuarie se încadrează între -4 și -6°C în nord, mai sc ăzute cu aproximativ 1° C în depresiuni și culoare de v ăi, și între 0 și -3° în sud. Temperaturile medii ale lunii iulie sunt cuprinse în intervalul 14-18°C în sudul unit ății administrative, și 10-14° C în nord. Num ărul zilelor cu înghe ț este de 120-140 în zona deluroas ă din sud și de 140-180 în zona muntoas ă din nord, în timp ce num ărul zilelor de iarn ă (temperatur ă maxim ă zilnic ă de cel mult 0° și temperatur ă minim ă de cel mult -10°C) anual variaz ă între 30 și 50 de la sud la nord. Num ărul zilelor de var ă (temperatur ă maxim ă zilnic ă de cel pu țin 25°C) variaz ă între 20 și 50 anual. Umezeala relativ ă a aerului variaz ă de la sud la nord între 76-80% și 80-86%.

Zona UAT Nebulozitatea (zecimi) Num ăr de zile cu cer senin înnorat acoperit >7,5 anual ă ianuarie iulie <3,5 3,6-7,5 zecimi zecimi zecimi 800- 6-7 6-6,5 6-7 80-100 110-120 >160 1800 m Montan ă depresi <7 6 6,5 100-120 <100 140-160 uni Deluroas ă >500 m 6 7 5 >110 120 130

4 Determinat ă prin prelucrarea în ArcMap 10.1 a h ărților DEM disponibile pe diva-gis.org. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 58

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Valoarea medie anual ă a precipita țiilor pentru întreaga zon ă analizat ă este de 700-1000 mm, caracteristic ă spa țiului montan, din care: 12-20% iarna, 25% prim ăvara, 35% vara și 20-25% toamna. Comuna Valea Mare-Prav ăț înregistreaz ă în medie între 60 și 100 de zile cu strat de zăpad ă, cu valori mai ridicate în nord, în jur de 30 de zile cu ninsoare și 6-10 zile cu viscol. Viteza medie a vântului este de 2-3 m/s, ajungând la 5-7 m/s la peste 1000 m altitudine. Depresiunile ad ăpostite înregistreaz ă sub 2 m/s.

Fig. 10. Harta clima

3.7. Flora si Fauna Biodiversitatea sau „diversitatea biologica” cuprinde totalitatea organismelor vii si are un rol important in asigurarea securitatii alimentare si a accesului la apa potabila a tuturor locuitorilor planetei, indiferent de statutul lor social. Flora Din analiza hartii geobotanice in platforma Arges se poate observa foarte usor ca flora este reprezentata prin paduri de fag si paduri de conifere. Se intaleste insa si etajul fagetelor amestecate. Subetajul padurilor amestecate de fag, molid si brad are o extindere apreciabila, mai ales in zona Gura Pravat. Se constata ca molidul insoteste fagul mai cu seama pe pantele cu expozitie nord-vestica, iar bradul pe culmile umede si mai mult expuse vanturilor. In zona montana a satelor Namaesti si Gura Pravat, vegetatia acestor paduri este dominata aproape exclusiv de fag, fapt pentru care ele se numesc "fagete pure montane". Exista insa si exemplare rare de alte specii de arbori si arbusti cum sunt: carpenul, paltinul de munte, mesteacanul, alunul si altele. De-a lungul Argeselului creste o vegetatie specifica, formata din alunisuri de anin negru, pe alocuri salcete si plopisuri.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 59

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Din flora pasunii subalpine, prin vais si paduri, intalnim trifonium alpinum (trifoi), nardos stricta (parusca), galanthus nivalis (ghiocelul), veratrum album (steregoiaia) urtica dioica (urzica), lamium maculatum (urzica moarta), lapa (brusturi), rumex viridis (macris), campanula persicifolia (clopotelul), dryopteris felix-mas (feriga), taraxacum oficinale (papadia), plantago major (patlagina), colchicum autumnale (brandusa de toamna). Prin padurile de fag si de brad se intalnesc: smeurul (rubus idacus), murul (rubus fructicolus), afinul (vaccinum myrtillus). La radacinile arborilor si arbustilor cresc diferite soiuri de ciuperci comestibile si necomestibile (veninoase). In stratul erbaceu predomina plante mezofile ca iarba vantului (agrostis tenuis), cat si xerofile ca pasunile stepice (festuna sulcata). Fauna Alaturi de soluri si vegetatie, fauna constituie un element important al cadrului natural. Fauna, in comuna Valea Mare - Pravat, s-a pastrat mai bine decat in alte parti, fiind reprezentata inca printr-un numar mare de specii si printr-un efectiv destul de apreciabil. Aceasta se datoreaza faptului ca interventia directa sau indirecta a omului a fost mai redusa ca amploare decat in alte comune si din alte judete. Lumea animala a padurilor este deci bogata si variata. Contribuie la aceasta si faptul ca zona forestiera constituie un mediu natural optim pentru diferite specii de vietuitoare. In padurile de munte si de deal ale comunei Valea Mare - Pravat, o mare parte dintre animale au o arie de raspandire mai larga. Dintre acestea fac parte: lupul (canis lupus), vulpea (canis vulpes), iepurele (lepus timidus), nevastuica (mustela vulgaris), dihorul (mustela putorius), ursul (ursus arcotus), mistretul (sus scrofa), caprioara (cervus capriorus). Exista insa si animale specifice padurilor montane. Astfel, in padurile de rasinoase de pe raza comunei se intalnesc, mai rar, e adevarat, rasul (Lynx lynx), jderul (mustela martes) si cocosul de munte (tetrao urogallus), pasare de mare valoare cinegetica. O mare raspandire o au rozatoarele: veverita (sciurus vulgaris) si soarecele de padure (mus silvaticus). Bogata este si lumea pasarilor: cucul (cucus canorus), randunica (hirudo rustica), vrabia (passer domesticus), gaita (garulus glandarius), ciocarlia (alauda arborea), pitigoiul (parus major), etc.. Se mai pot intalni: soparla (lacerta agilis) si sarpele (corunella laevis) dintre reptile. Dintre batracieni, frecvent aflam: broasca de apa (rana esculenta) si broasca de iarba (rana poraria). Fauna acvatica, bogata odinioara, este astazi pe cale de disparitie.

Comuna Valea Mare Pravat este situata la cca. - 8,2 km fata de limita estica a sitului RO SCI 0258 Vaile Bratiei si Bratioarei; - 7,7 km fata de limita nord-estica a sitului RO SCI 0326 Muscelele Argesului; - 4,9 km fata de limita sud-vestica a siturilor RO SCI 0194/ROSPA0165 Parcul National Piatra Craiului.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 60

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Fig. 11 Amplasamentul comunei fata de siturile Natura 2000

Comuna Valea Mare Pravat face parte (22%) din situl de importanta comunitara Natura 2000, RO SCI 0381 Râul Târgului - Arge şel – Râu şor si (4%) din situl de importanta comunitara Natura 2000 RO SCI 0122 Muntii Fagaras.

Situl de importanta comunitara Natura 2000, ROSCI0381 Râul Târgului - Arge şel – Râu şor , a fost declarat prin Ordinul 2387/2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvolt ării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 61

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Suprafata totala a sitului este de 3213 ha si cuprinde urmatoarele localitati din jude ţul Arge ş: Albe ştii de Muscel (12%), Bughea de Sus (<1%), Lere şti (45%), Nuc şoara (<1%), Ruc ăr (14%), Valea Mare Prav ăţ (22%).

Situl de importanta comunitara Natura 2000, RO SCI 0122 Muntii Fagaras , a fost declarat prin Ordinul 1964/2007, privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a Siturilor de Importan ţă Comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile aduse de Ordinul nr 2387/2011. Situl Natura 2000 RO SCI 0122 Muntii Fagaras este arie natural ă protejat ă în suprafa ţă de 198.618 ha, ce se întinde pe teritoriul administrativ al jude ţelor Arge ş, Bra şov, Sibiu şi Vâlcea). Localitatile din judetul Arges sunt: Albe ştii de Muscel (<1%), Arefu (89%), Berevoe şti (<1%), Br ădule ţ (7%), Lere şti (38%), Nuc şoara (85%), Ruc ăr (54%), Sălătrucu (62%), Valea Mare Prav ăţ (4%).

Suprafata de teren (S=21,97 ha), care va fi introdusa in intravilan, nu se suprapune peste siturile Natura 2000.

Având în vedere ecologia şi etologia speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile de importan ţă comunitar ă ,,Raul Targului- Argesel- Rausor” si ,,Muntii Fagaras”, precum şi scopul şi obiectivele PUG-ului, se constat ă c ă niciuna dintre aceste specii nu va fi afectat ă sub nicio form ă de dezvoltarea planului şi de implementarea PUG-ului de marire a terenului intravilan.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru plan sau program Poluarea a șez ărilor umane este legat ă de deficien țele în gestionarea de șeurilor, amenajarea de platforme de precolectare, colectarea selectiv ă și extinderea zonelor deservite de serviciile de salubrizare, precum și realizarea de campanii de con știentizare a popula ției. Poluarea apei este legat ă în principal de deversarea de șeurilor menajere neepurate, de la utilizatorii neracordati inca la sistemul centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate, în râul Arge șel și nerespectarea indicatorilor de calitate stabili ți de legisla ția în vigoare. La nivelul localitatiii exista o statie de epurare a apelor uzate in satul Pietroasa. Combinatul HOLCIM utilizeaz ă de asemenea o sta ție de epurare modern ă pentru apele uzate. Poluarea aerului este legat ă de starea necorespunz ătoare a drumurilor și a autovehiculelor, impunându-se crearea de restric ții de vitez ă și plantarea de perdele de protec ție în zona destinat ă locuirii, precum și devierea traficului greu pe rute ocolitoare.

Radioactivitate Nu exista surse de radiatii naturale in zona si nici activitati legate de utilizarea energiei nucleare.

Riscuri tehnologice Categoriile de riscuri tehnologice prezente si potentiale sunt: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 62

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Riscuri datorate activitatilor agrozootehnice Nu este cazul. Riscuri datorate activitatilor industriale Nu este cazul. Riscuri datorate retelelor, instalatiilor tehnico-edilitare si a cailor de comunicatie Cai de comunicatie: DN73, DN72A, DC19, DC18, DC31, DJ733, DC35 – prin circulatia rutiera ca sursa de poluare (zgomot, vibratii, noxe) ce traverseaza zona construita a localitatii; Retele majore: linie electrica aeriana, de medie tensiune 20Kv si joasa 0,4Kv.

Seismicitatea Conform normativului P100-1/2006 perimetrul analizat corespunde zonei de calcul, avand urmatorii parametrii: - perioada de control (colt) a spectrului de raspuns, Tc = 0,7 s; - valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0,24 g.

Arii naturale protejate Conform H.G.nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protec ţie special ă avifaunistic ă (SPA), ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice si recent Ordinului nr. 46/2016 – se instituie regimul de arie natural ă protejat ă şi declararea siturilor de importan ţă comunitar ă ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Nordul comunei Valea Mare Pravat se afla in siturile Natura 2000 si anume: - 22% in situl RO SCI 0381 Raul Targului-Argesel-Rausor; - 4% in situl RO SCI 0122 Muntii Fagaras.

Situl de importanta comunitara Natura 2000, RO SCI 0381 Râul Târgului - Arge şel – Râu şor , a fost declarat prin Ordinul 2387/2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvolt ării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a siturilor de importan ţă comunitar ă, ca parte integrant ă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România Suprafata totala a sitului este de 3213 ha si cuprinde urmatoarele localitati din jude ţul Arge ş: Albe ştii de Muscel (12%), Bughea de Sus (<1%), Lere şti (45%), Nuc şoara (<1%), Ruc ăr (14%), Valea Mare Prav ăţ (22%).

Identificarea sitului Numele sitului: RO SCI 0381 Raul Targului-Argesel-Rausor . Data completarii: 12. 2009 Data actualizarii: 02.2016

Coordonatele sitului Longitudine 25.0155833

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 63

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Latitudine 45.0162472 Suprafata sitului: 13175 ha Regiuni administrative:RO31 SUD Regiunea biogeografica: alpina 100 %

Informatia ecologica Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Tipuri de habitate Evaluare Cod PF NP Acoperire Pesteri Calit. AIBICID AIBIC (ha) (nr.) date Rep. Supr.rel. Status Eval. conserv. globala 3220 Buna D C 4060 Buna B C B C 4070 Buna B C B B

6230 Buna B C B B 6430 Buna B C B B 8110 Buna B C B B 9110 Buna A C B B 91E0 Buna A C B B 91V0 Buna A C B B 9410 Buna A C B B

Specii prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Specie Populatie Sit Grup Cod Denumire S NP Tip Marime U.M Categ. Calit. AIBICID AIBIC stiintifica Min. Max. CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global M 1352* Canis lupus P P C B C B (Lup) M 1355 Lutra lutra P P G C B C B M 1361 Lynx lynx P P C B C B (Ras) M 1354* Ursus arctos P P C B C B (Urs) A 1193 Bombina P P C B C B variegata A 2001 Triturus P C C B B B montandoni (Triton carpatic) F 1163 Cottus P P C B C B gobio (Zglavoc) I 4014 Carabus P P C B C B variolosus I 1087* Rosalia P P C B C B alpina

Alte specii importante de flora si fauna Specii Populatie Motivatie Grup Cod Denumire S NP Marime U.M Categ. Anexa Alte categorii stiintifica Min. Max. CIRIVIP IV V A B C D Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 64

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

P 1762 Arnica montana R X X (Arnica) P Campanula R X patula ssp. abietina P Saponaria V X pumilio

Descrierea sitului Caracteristici generale ale sitului

Cod Clase habitate Acoperire % N06 Rauri, lacuri 1,51

Tufisuri, tufarisuri 5,25 N08 N09 Pajisti naturale, stepe 6,13 N14 Pasuni 4,38 N16 Paduri de foioase 24,04 N17 Paduri de conifere 34,62 N19 Paduri de amestec 20,21 N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 3,82

Alte caracteristici ale sitului Situl Raul Targului-Argesel-Rausor este localizat in partea nordica a judetului Arges, pe clina sudica a Muntilor Iezer, din Masivul Fagaras. Din punct de vedere geomorfologic, situl este situat in zona montana si premontana a Muntilor Iezer, doar extremitatea nord- estica a sitului este situatat la nord de raul Dambovita, spre culmea Tamas, dintre Masivul Piatra Craiului si Masivul Fagaras. Unitatile morfologice de relief sunt: versantii, vaile, platourile si luncile. Versantii reprezinta unitatea morfologica dominanta, cu inclinare medie pana la puternica si foarte puternica. Altitudinea sitului variaza de la cca. 800 m (in ua 50, UP III Leresti, OS Campulung) la peste 2000 m in Iezerul Mic, Muchea Vacarea (2319 m Piscul Catunului). Vegetatia forestiera urca pana la cca 1950 m (ua31 C, UP IV Rausor, OS Campulung). Expozitia generala a sitului este sudica, cu expozitii de detaliu predominant sudice, estice, vestice. Substratul geologic este constituit din roci cristaline intens metamorfozate in Muntii Iezer si din calcare si conglomerate calcaroase in culoarul vaii Dambovita. In aceste conditii, in functie de panta, s-au format soluri superficiale, cu roca la zi, foarte superficiale pana la superficiale, excesiv scheletice, pe versantii cu inclinare mare, si soluri mijlociu profunde pana la profunde, pe versantii cu inclinare slaba spre moderata. Reteaua hidrografica este foarte bogata, cu curgere de la nord spre sud, fiind constituita din Raul Targului cu afluentul sau Rausor, Argeselul, Rausorul si Dambovita. Pe Raul Targului a fost construit lacul de acumulare Rausor, amonte de localitatea Leresti.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 65

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Climatul este temperat -continental, specific etajului montan, influentat de etajarea altitudinala a sitului, de orientarea si inclinarea versantilor, ceea ce duce la etajarea climatica a teritoriului si la aparitia unei diversitati de topoclimate. Solurile apartin preponderent claselor cambisoluri si spodosoluri (peste 97%). Pe suprafete restranse apar si soluri rendzinice, dezvoltate pe substrate calcaroase. Vegetatia sitului este influentata de dezvoltarea altitudinala a a climei si a solurilor, fiind specifica urmatoarelor etaje: etajul alpin (la altitudini de peste 1900 m, in golul alpin Iezer, la obarsia paraului Rausor); etajul subalpin (la altitudini cuprinse intre 1700 (1800) m si 2000 m, la obarsia paraului Rausor); etajul boreal al molidisurilor (la altitudini de peste 1300 si pana la cca. 1700-1800 m); etajul nemoral al padurilor de amestec de fag cu rasinoase si a fagetelor). Principalele clase de habitate identificate in sit, pebaza informatiilor din teren, precum si a analizei GIS a ortofotoplanurilor si a informatiei din CLC 2006, sunt padurile (80%), ape dulci continentale curgatoare si statatoare (1,6%), pajisti alpine si subalpine (5%), pajisti seminaturale umede (4,6%), tufarisuri alpine si subalpine (5,2%), stancarii (0,2%), alte terenuri (3,4%), constructii industriale (0,1%).

Calitate si importanta Sit important, intre altele, si pentru amfibieni: buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata) si tritonul carpatin (Triturus montandoni), acesta din urma avand populatii bogate in unele puncte ale sitului. Situl Raul Targului-Argesel-Rausor este important pentru biodiversitate din urmatoarele motive: i). habitatele forestiere 9410 si 91V0 pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare in regiunea biogeografica alpina; ii). speciile de carnivore mari - urs, lupo,ras- pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare; iii). culoar ecologic pentru carnivore, asigurand conectivitatea Masivului Fagaras (Muntii Iezer) cu Masivele Piatra Craiului si Bucegi ( Muntii Leaota); iv). specii de amfibieni si de nevertebrate.

Cele mai importante impacte si activitati cu efect mare asupra sitului Impacte Negative Intens Cod Amenintari si presiuni Poluare In sit/In ( Cod) afara H B Silvicultura N I H D01.02 Drumuri, autostrazi N I H E01 Zone urbanizate, N O habitare umana (locuinte umane) H E03.01 Depozitarea deseurilor N I menajere/deseuri provenite din baze de agreement H G01.03 Vehicule cu motor N I

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 66

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Statutul de protectie al sitului Clasificare la nivel national, regional si international Cod Categorie Acoperire IUCN (%) RO02 II 0.00

Relatiile sitului cu alte arii protejate - desemnate la nivel national sau regional

Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO02 Parc national * 0.05 M Parcul National Piatra Craiului RO02 Parc national * 0.06 M Parcul National Piatra Craiului RO02 Parc national / M Parcul National Piatra Craiului RO04 Rezervatie naturala * 0.00 2.236. Piatra Craiului

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod 3220 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Raspandire: Muntii Tibles, Rodnei, Calimani, Ceahlau, Harghitei, Penteleu, Ciucas, Bucegi, Fagaras, Capatanii, Parang, Lotrului, Cindrel, Surianu, Retezat, Tarcu, Godeanu, Vladeasa, in etajul boreal. Suprafata ocupata: 43.000 ha (25.000 ha in Carpatii Meridionali, 11.000 ha in Carpatii Orientali, 7.000 ha in Carpatii Occidentali). Statiuni: Altitudini: 1500–1850 m. Clima: T = 3,0–1,5 gr.C; P = 900–1400 mm. Relief: creste, culmi, versanti puternic inclinati, cu diferite expozitii. Roci: silicioase si calcaroase. Soluri: prepodzol, podzol, criptopodzol, andosol, superficiale-mijlociu profunde, foarte acide, oligobazice, umede. Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si carpato-balcanice, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid ( Picea abies ), sau cu putin amestec de scorus ( Sorbus aucuparia ), poate avea acoperire de 100% dar spre golul alpin si de 60–80%, situatie in care se pot gasi tufe de jneapan ( Pinus mugo ) sau ienupar (Juniperus communis ); atinge inaltimi de 15–20 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat ( Sorbus aucuparia arbustiv, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Rosa pendulina s .a.). Stratul ierburilor si subarbustiv este dominat de Oxalis acetosella si Vaccinium sp. Stratul muschilor bine dezvoltat cu Polytrichum sp. Valoare conservativa: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Soldanella hungarica ssp. major . Alte specii importante: Athyrtium distentifolium, Calamagrostis villosa, Deschampsia caespitosa. Dryopteris expansa, Homogyne alpina, Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Viola declinata s .a. Corespunde Habitatelor din România: - R 5416 Comunita ți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum și Philonotis seriata; Valoare conservativ ă – redus ă.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 67

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- R 5418 Comunita ți sud-est carpatice fotinale cu Philonotis seriata și Caltha laeta; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 5420 Comunita ți sud-est carpatice fotinale cu Cardamine opizii; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 5423 Comunita ți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta; Valoare conservativ ă – moderata și mare în habitatele unde este prezenta specia Lingularia sibirica (DH2).

Cod 4060 – Tufarisuri alpine si boreale Raspandire: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, in etajul alpin. Suprafete: suprafete reduse, mozaicate, insumand < 10 ha. Statiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Clima: T = 0,0– -1,4 gr.C, P = 1350–1450 mm. Relief: platouri, culmi domoale, insorite, expuse la vant. Roci: silicioase, gresii, rar conglomerate. Soluri: podzoluri scheletice sau prepodzol, sãrace in substanþe nutritive (V = 8–20%), foarte acide (pH = 4–4,5). Structura: Fitocenoza este edificatã de specii oligoterme, xerofile, oligotrofe, acidofile. Specia edificatoare Loiseleuria procumbens are tulpini repente asa incat stratul arbustiv este redus ca inãltime la 10 cm. Speciile de graminee dominante, Festuca supina, Nardus stricta, Agrostis rupestris se inaltã deasupra lui la 10–15 cm. Stratul ierburilor este completat de Potentilla ternata, Campanula alpina, Phyteuma confusum, Hieracium alpinum, Geum montanum, Ligusticum mutellina. Stratul muschilor si lichenilor este completat de specii cu flori, insã cu tulpini scurte, precum Primula minima ; dominanti sunt lichenii Cetraria islandica si Thamnolia vermicularis ; el se inaltã la 5 cm. Acoperirea fitocenozei este variabila, intre 35–85%. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Loiseleuria procumbens . Specii caracteristice: Cetraria islandica, Loiseleuria procumbens. Alte specii importante: Carex curvula, Oreochloa disticha, Campanula alpina, Festuca supina, Primula minima, Avenula versicolor, Phyteuma confusum, Luzula spicata, Sesleria coerulans, Senecio carpaticus, Arenaria alpina, Vaccinium gaultherioides, Empetrum nigrum spp. hermaphroditum, Thamnolia vermicularis, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Rhododendron myrtifolium, Anthemis carpatica, Hieracium alpinum, Juncus trifidus, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Potentilla ternata, Antennaria dioica, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Poa alpina, Phleum alpinum, Nardus stricta, Agrostis rupestris. Valoare conservativã: mare, arealele fiind reduse, distribuite in conditii de viatã dificile de supravietuire. Corespunde Habitatelor din România : - R 3101 Tufari șuri pitice sud-est carpatice de azalee ( Loiseleuria procumbens ); Valoare conservativ ă – mare, arealele fiind reduse, distribuite în condi țiile de via ță dificile de supravie țuire. - R 3104 Tufari șuri sud-est carpatice de smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) cu afin (Vaccinium myrtillus ); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 68

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- R 3107 Tufari șuri sud-est carpatice de coacaza ( Bruckenthalia spiculifolia ) și ienupar pitic ( Juniperus sibirica ); Valoare conservativ ă – mare, habitate pu țin r ăspândite, protejate Emerald. - R 3108 Tufari șuri sud-est carpatice cu ienupar pitic ( Juniperus sibirica ); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate antropic și protejate prin NATURA 2000. - R 3109 Tufari șuri sud-est carpatice de vuietoare ( Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum ) cu afin vânat ( Vaccinium gaultherioides ); Valoare conservativ ă – foarte mare, arealele fiind foarte reduse, în condiții de via ță dificile de supravie țuire. - R 3111 Tufari șuri sud-est carpatice de afin ( Vaccinium myrtillus ); Valoare conservativ ă redus ă, habitate extinse primar și secundar. - R 3115 Tufari șuri sud-est carpatice de cetin ă cu negi ( Juniperus sabina ); Valoare conservativ ă – mare, habitate mai rare, incluzând specii endemice. - R 3617 Tufari șuri pitice de argin țic ă ( Dryas octopetala ); Valoare conservativ ă – mare, habitate restrânse ca areal, situate pe stâncării în curs de solificare, instalate primar.

Cod 4070* – Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Raspandire: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, in etajul subalpin. Suprafete: Total > 50.000 ha. Statiuni: Altitudine 1350–2000 m in nord si 1600–2250 m in restul Carpatilor. Clima: T = 3,0– -0,2 gr.C in nord, 2,2–0,0 gr.C in sud, P = 1250–1425 mm anual. Relief: versanti puternic inclinati, circuri glaciare, platouri vanturate. Roci: sisturi cristaline, roci eruptive, conglomerate, calcare. Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol, superficiale, cu schelet bogat, cu reactie acidã (pH = 4,1–4,8), oligobazice (13–19%). Structura: Fitocenoza edificata de Pinus mugo este tipica pentru etajul subalpin al Carpatilor romanesti, iar elementele carpato-balcanice o diferentiaza de cele similare (vicariante din Alpi). Acoperirea generalã este de 90–100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbustilor este compus din Pinus mugo , in general monodominant, dar pot aparea sporadic, Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioarã, in raristi, se dezvoltã si exemplare subdezvoltate de arbori ( Pinus cembra, Picea abies, Sorbus aucuparia ). Stratul de jneapan este de regula compact, cu densitati mari (2200 tufe/ha, cu 9 ramuri la tufã in medie), cu inãltime de 2–2,5 (3,0) m la altitudini mai coborate (1600 m) si devine tot mai scund, ajungand la 0,40 m la altitudini de peste 2200 m. Productivitatea stratului arbustilor variazã, in medie, intre 6,6 t–11 t/an/ha material vegetal uscat si au o biomasã totalã de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor si subarbustilor este edificat de Rhododendron myrtifolium , cu dominantã mare fiind si Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis villosa. Acoperirea stratului este de 30–60%, avand o inãltime de 25–30 cm. Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabilã, intre 30–80% si este alcãtuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium. Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa. Alte specii importante:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 69

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis- idaea, Vaccinium myrtillus, Silene nivalis, Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthemum waldsteinii, Cicerbita alpina, Dryopteris carthusiana ssp. dilatata, Melampyrum sylvaticum, Alnus viridis, Picea abies, Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Specii endemice: Silene nivalis (Lychnis nivalis ). Valoare conservativa: mare, habitatele sunt periclitate antropic, Pinus mugo fiind o specie ocrotitã in Romania. Corespunde Habitatului din România : - R 3105 Turb ării sud-est carpatice de jneap ăn ( Pinus mugo ) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium ); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate antropic, Pinus mugo fiind o specie ocrotit ă în România.

Cod 6230* – Pajisti montane de nardus bogate in specii pe substraturi silicioase Raspandire: Carpatii Orientali: Muntii Maramuresului, Muntii Rarau, Lacauti-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea); Vf. Goru (Jud. Vrancea), Muntele Siriu, Muntele Penteleu. Carpatii Meridionali: Muntii Bucegi, Muntele Garbova, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii Parang, Muntii Retezat. Carpatii Occidentali: Valea Fenesului, Valea Sebesului, Vladeasa. Transilvania; in regiunea montana si etajele subalpin si alpin inferior. Suprafete: 1000–2000 ha. Statiuni: Altitudine: 800–2070 m. Clima: T = 6,0–0 gr.C; P = 900–1400 mm. Relief: platouri, versanti, vai si coaste domoale pana la moderat inclinate. Substrat: acid. Soluri: spodisoluri cu profil scurt, sarace in baze (5–10%), slab aerate si acide pH = 3,6–4,5. Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; in pajisti patrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea . Stratul ierbos: specia caracteristicã carpatobalcanica Viola declinata are o acoperire redusa, mai ales in gruparile unde Nardus stricta are o acoperire de pana la 95%, este monodominantã si numarul de specii din compozitia floristica este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanta ridicata, dar cu o acoperire de pana la 5%. Au fost descrise subasociatiile typicum , care este intalnita in etajul montan superior si festucetosum airoidis Coldea 1987, prezenta in etajul subalpin, cu numeroase specii microterme si cu diferentialele ecologice. Stratul muschilor este redus, iar numarul de specii mic; mentionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativa: moderata; habitat prioritar european. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 70

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Corespunde Habitatelor din România : - R 3608 Paji şti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens; Valoare conservativa - moderata; habitat endemic sud-est carpatic; mare numai în fitocenozele unde este prezenta specia Tozzia carpathica (DH2). - R 3609 Paji şti sud-est carpatice de ţă po şic ă ( Nardus stricta) şi Viola declinata ; Valoare conservativa - moderata.

Cod 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Raspandire: Locuri umede, din lungul vãilor colinare si montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafete: De la 200–500 mp, panã la 4–5 ha in terenurile inmlãstinate. Statiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima: T = 7,5–6,0 gr.C; P = 700–950 mm. Roci: silicioase, marne si bolovãnisuri aduse de torenti. Soluri: aluviale, gleice si pseudogleice, bogate in umiditate si substante nutritive. Structura: Specia caracteristicã si dominantã, Filipendula ulmaria, este o plantã de talie mare, care atinge 1,5–2 m. Aceasta realizeazã etajul superior, in amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativã: redusã. Corespunde Habitatelor din România : - R 3701 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Aconitum tauricum; Valoare conservative – redus ă. - R 3702 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum; Valoare conservative – redus ă. - R 3703 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum; Valoare conservative – redus ă. - R3704 Comunit ăţ i sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor ( Rumex alpinus ); Valoare conservative – redus ă. - R 3705 Comunit ăţ i sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica; Valoare conservative – redus ă. - R 3706 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Petasites kablikianus; Valoare conservative – redus ă. - R 3707 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus; Valoare conservative – redus ă. - R 3708 Comunit ăți daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus; Valoare conservativa: redusa, mare doar în habitatele unde este prezenta specia Ligularia sibirica ( DH2). - R 3714 Comunit ăți daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum; Valoare conservative – redus ă.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 71

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Cod 8110 – Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si galeospietalia ladani) Raspandire: Carpatii Meridionali: Muntii Retezat (varfurile: Custura, Gruiul, Judele, Muchia Ascutita, Bucura, Peleaga, Papusa, Pietrele); in etajul alpin. Suprafete: foarte mici (aproximativ 10 ha). Statiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Clima: T = -0,5– -1,5 gr.C; P = 1350–1450 mm. Relief: grohotisuri si sfaramaturi de roci. Substrat: micasisturi, granite. Soluri: litosoluri scheletice, in locuri cu acumulari mari de zapada in timpul iernii. Structura: Habitat crio-nival, ce vegeteazã in conditii extreme. Stratul ierbos: speciile edificatoare Saxifraga bryoides s i Silene acaulis realizeazã o acoperire medie de 35%. Pe de alta parte, cele doua specii caracteristice: Saxifraga bryoides s i Veronica baumgartenii formeaza fitocenoze neincheiate. Cele mai frecvente specii insotitoare sunt: Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Doronicum carpaticum, Poa laxa, taxoni caracteristici ordinului Androsacetalia alpinae. Fiind la contactul cu gruparile aliantei Salicion herbaceae, in compozitia lor apar uneori numeroase specii caracteristice cum sunt: Luzula alpino-pilosa, Festuca picta, Taraxacum alpinum, Soldanella pusilla, Chrysanthemum alpinum. Habitatul poate prezenta asemanari floristice cu cel mentionat in Muntii Bucegi, sub denumirile Silene acaulis – Minuartia sedoides s i Geum reptans – Oxyria digyna. Valoare conservativa: mare, habitat endemic. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Saxifraga bryoides, Silene acaulis, Veronica baumgarteni. Specii caracteristice: Silene acaulis, Poa cenisia ssp. contracta, Veronica baumgarteni. Alte specii importante: Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Geum reptans, Oxyria dygina, Saxifraga carpatica, Poa psychrophila, Saxifraga androsacea, Soldanella pusilla, Luzula spicata, Gentiana frigida, Luzula spicata, Senecio carniolicus. Specii endemice: Doronicum carpaticum. Corespunde Habitatelor din România : - R 6101 Comunita ți sud-est carpatice de pietri șuri silicioase cu Silene acaulis și Minuartia sedoides; Valoare conservativa: mare, habitat endemic oi în habitatele unde este prezenta specia Poa grantica ssp. disparilis (DH2). - R 6102 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Festuca picta și Senecio carniolicus; Valoare conservativa: mare prin speciile endemice. - R 6103 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa și Saxifraga carpathica; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R6104 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R6105 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis și Veronica baumgarteni; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

Cod 9110 – Paduri dacice de fag de tip Luzulo- Fagetum Raspandire: in toti Carpatii romanesti, cu frecventa mare in Carpatii Meridionali si Occidentali, in regiunea de munte si, in parte, pe dealurile inalte, in etajul nemoral.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 72

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. Moesiaca la atitudini mici), sau cu putin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus ), brad ( Abies alba ) la altitudini mari, gorun ( Quercus petraea ), carpen ( Carpinus betulus ), plop tremurator ( Populus tremula ), ulm ( Ulmus glabra ), cires (Cerasus avium ) la altitudini mici; are acoperire ridicata (80–90%) si inaltimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca strat acoperitor pe suprafete mari sau in palcuri de diferite dimensiuni; participã elemente din „flora de mull” si din flora acidofilã, mai rar Rubus hirtus . Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare : Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moesiaca . Specii caracteristice: Festuca drymeia . Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poanemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola reichenbachiana s.a. Corespunde Habitatelor din România : - R 4102 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) și brad (Abies alba ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4105 Paduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu Festuca drymeia; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4106 Paduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4107 Paduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) și brad ( Abies alba ) cu Vaccinium myrtillus; Valoare conservativa: mare. - R 4110 Paduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Festuca drymeia; Valoare conservativa: redus ă.

Cod 91EO * Paduri aluviale cu alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- padion, Alnion incanae, Salicion albae) Raspandire: in luncile montane din toti Carpatii Romaniei, in etajul boreal, mai putin frecvent in Carpatii Occidentali. Suprafete: circa 4.000 ha, mai frecvent in Carpatii Meridionali si Orientali. Statiuni: Altitudini 700–1700 m. Clima: T = 7,5–2 gr.C, P = 800–1200 mm. Relief: lunci montane inguste, versanti umeziti de izvoare. Roci: variate, calcaroase si silicioase, sub formã de pietrisuri, nisipuri grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent umede-ude, mezotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb ( Alnus incana ) sau cu putin amestec de molid ( Picea abies ), brad (Abies alba ), fag ( Fagus sylvatica ), la altitudini mai mici anin negru ( Alnus glutinosa ) s.a.; are acoperire de 80–100% si inãlþimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 73

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor si subarbustilor, obisnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus s i Telekia speciosa. Valoare conservativa: foarte mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfar s .a. Corespunde Habitatelor din România: - R 4401 Paduri sud-est carpatice de anin alb ( Alnus incana ) cu Telekia specioasa; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4402 Paduri daco – getice de lunci colinare de anin negru ( Alnus glutinosa ) cu Stellaria nemorum; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4405 Paduri sud-est carpatice de plop negru ( Populus nigra ) cu Rubus caesius; Valoare conservativa: foarte mare.

Cod 91VO – Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica) cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), iar in etajul inferior pot apãrea jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus); are acoperire 60–80% si inaltimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat, compus din Ribes uva–crispa, Spiraea chamaedrifolia, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Daphne mezereum, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Rosa pendulina, Evonymus europaeus. Stratul ierburilor si subarbustilor, dominat de Phyllitis scolopendrium cu multe elemente din flora de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Asarum europaeum etc). Valoare conservativa: foarte mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Phyllitis scolopendrium. Alte specii importante: Actaea spicata, Aconitum moldavicum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Brachypodium sylvaticum, Campanula persicifolia, Cardamine impatiens, Carex sylvatica, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Lamium galebdolon, Geranium phaeum, Helleborus purpurascens, Doronicum columnae, Dryopteris filixmas, Euphorbia amygdaloides, Hepatica nobilis, H. transilvanica, Hordelymus europaeus, Isopyrum thalictroides, Lilium martagon, Lunaria rediviva, Moehringia muscosa, Mercurialis perennis, Melica uniflora, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Polypodium vulgare, Polystichum aculeatum, Pulmonaria rubra, Poa nemoralis, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Stachys sylvatica, Symphytum cordatum s.a. Corespunde Habitatelor din România : R4101 - Pãduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) si brad (Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4103- Pãduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) si brad (Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 74

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

R4104- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) si brad ( Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4108- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) si brad ( Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii R4109- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Symphytum cordatum R4116 - Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Phyllitis scolopendrium

Cod 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio- Piceetea) Raspandire: in toti Carpatii romanesti, la contactul etajului nemoral cu etajul boreal. Suprafete: circa 15.000 de ha, din care 6.500 de ha in Carpatii Meridionali, 6000 in Carpatii Orientali, 2.500 in Carpatii Occidentali. Statiuni: Altitudini 1000–1450 m. Clima:T = 4,5–3,5 gr.C, P = 900–1200 mm. Relief: versanti cu inclinãri, in general, mari si expozitii diferite, rar culmi, platouri. Roci: sisturi cristaline si alte roci acide. Soluri: de tip podzol, prepodzol, mijlociu profundesuperficiale, acide, oligobazice, umede, oligotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale si nemorale. Stratul arborilor, compus din molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) in proporþii diferite, iar in amestec brad (Abies alba), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire de 70–80% si inãltimi de 18–25 m la molid si 16–22 la fag la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Calamagrostis, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus. Valoare conservativa: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica . Specii caracteristice. Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix- femina, A. distentifolia, Calamagrostis arundinacea, C. villosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Epilobium montanum, Fragaria vesca, Gentiana asclepiadea, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella, Polygonatum verticillatum, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia. Corespunde Habitatelor din România : - R 4203 Paduri sud-est carpatice presubalpine de molid ( Picea abies ) cu Soldanella hungarica; Valoare conservativa: mare. - R 4205 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu Oxalis acetosella; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4206 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4207 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Hylocomium splendens; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4208 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Luzula sylvatica; Valoare conservativa: mare. - R 4209 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4210 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) Sphagnum spp ; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4212 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Pleurozium schreberi; Valoare conservativa: foarte mare

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 75

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

- R 4214 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi fag ( Fagus sylvatica ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: mare.

Mamifere Cod 1352 - Canis lupus – (lupul) Aspecte privind ecologia speciei : Lupul (Canis lupus) face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii, pe care-i hranesc cu lapte). Lupii, in mod normal, traiesc in grupuri familiale numite haite. Habitate caracteristice : Tr ăie şte în p ăduri relativ întinse, în zonele de deal şi munte, neavând cerin ţe specifice pentru anumite habitate forestiere. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori fiind prezent chiar şi în trupurile mari ale p ădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dun ării. Baza trofica: Lupii sunt carnivori, avand tendinta de a-si diversifica tipul de hrana. Lupii consuma si carcase ale animalelor moarte pe care nu le-au vanat. De asemenea, pot consuma si insecte, viermi de pamant, gunoaie si, mai ales cand sunt infometati, afine, mure, scorus, porumb si alte vegetale, consuma si iarba ca purgativ. Categorii de abundenta- prezente Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Cod 1355 - Lutra lutra ( Vidra) Aspecte privind ecologia speciei: Dimensiuni cca. 35-40 cm, greutatea cca. 15 kg. Femela este mai mic ă decât masculul. Capul este mic, turtit şi lat. Urechile sunt rotunjite, scurte, pu ţin ie şite din blan ă, acoperite de un opercul membranos. Sim ţurile sunt foarte dezvoltate şi în egal ă m ăsur ă: v ăzul, auzul şi mirosul. Vâneaz ă adeseori în grup; este animal de amurg şi de noapte, cu toate c ă poate fi v ăzut şi ziua. Habitate caracteristice : Biotopul vidrei este reprezentat de ţă rmurile împ ădurite ale apelor curg ătoare şi st ătătoare, fie ele de munte sau de şes. Baza trofica : Se hr ăne şte cu pe şti, broa şte, raci, mamifere mici, acvatice. Categorii de abundenta-prezente Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala – buna

Cod 1361 - Lynx lynx – (ras) Aspecte privind ecologia speciei: Rasul este un animal puternic si rezistent, de o agilitate si agerime uluitoare. Este un mamifer de talie mijlocie, bine proportionat, indesat, cu picioarele din spate puternice adaptate pentru salturi. Râsul este un animal puternic si rezistent, de o agilitate si agerime uluitoare. Habitate caracteristice: Rasul este un pradator de padure avand preferinte pentru zonele cu arbori batrani, bine impadurite, cuprinzand arbusti desi. Prefer ă p ădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile. Baza trofica: șoareci, iepuri, c ăprior, cerbi și diverse specii de p ăsări. Uneori consum ă și animalele domesticite, cum ar fi g ăine, ra țe, gâ ște, curcani, oi. Categorii de abundenta- prezente Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 76

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala – buna

Cod 1354 - Ursus arctos (ursul) Aspecte privind ecologia speciei : Ursul brun face parte din Familia Ursidae (carnivore mari, greoaie, cu mers plantigrad, gheare foarte puternice si coada scurta). Animal corpolent si musculos, ursul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Habitate caracteristice: Habitatul caracteristic este zona montan ă împ ădurit ă. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi pesteri sau crevase. Baza trofica: Dieta ursilor este de tip omnivor(plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici, cadrave neintrate în putrefac ție, oi, porci, vite.) Ierburile si mugurii sunt consumati cu precadere primavara sau la inceputul verii. Vara si la inceputul toamnei consuma ciuperci si fructe (zmeura, mure, afine, mere, prune si pere. Categorii de abundenta- prezente Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Amfibieni

Cod 1193 - Bombina variegate (bufaiul de balta) Aspecte privind ecologia speciei: Este o specie rezistent ă şi longeviv ă, iar secre ţia toxic ă a glandelor dorsale o protejeaz ă foarte bine de eventualii pr ădători. Are activitate atât diurn ă cât şi nocturn ă, preponderent acvatic ă, euritrop ă. Habitate caracteristice : Tr ăie şte de preferin ţă în smârcuri, în ape st ătătoare, ap ărând pe maluri diminea ţa şi c ătre sear ă. Prin octombrie - noiembrie se ascund în n ămol sau se îngroap ă în p ământ, pentru iernare. Baza trofica : Hrana const ă din insecte, viermi, molu şte mici, terestre şi acvatice. Categorii de abundenta- prezente Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala – buna

Cod 2001 - Triturus montandoni Aspecte privind ecologia speciei: Tritonul carpatic este un triton de dimensiuni mici. Prefer ă zonele împ ădurite. Hiberneaz ă pe uscat, rareori în ap ă. In zonele unde coexist ă cu specia Triturus vulgaris apar frecvent hibrizi Habitate caracteristice : Traieste in zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordic ă de r ăspândire) şi pân ă la 2.000 m, frecvent îns ă între 500-1.500 m. Folose şte orice ochi de ap ă st ătătoare pentru reproducere, de la şan ţuri la marginea drumului pân ă la lacuri. Baza trofica :Se hraneste predilect cu râme, limacsi, viermi, moluste, artropode, mormoloci, insecte terestre și acvatice. Categorii de abundenta- prezente Populatie- semnificativa Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 77

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Pesti

Cod 1163 – Cottus gobio (zglavoaca ) Aspecte privind ecologia speciei: Peste carnivor si lacom, traind singuratic si sedentar în ape repezi de munte, pe fundurile cu bolovanis, unde se poate ascunde. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Este un pe şte pu ţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migra ţii. Habitate caracteristice : Zgl ăvoaca tr ăie şte exclusiv în apele de munte, reci şi bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri şi rar în lacuri de munte. St ă sub pietre, în locurile cu apă mai pu ţin adânc ă şi relativ înceat ă, adesea spre mal sau în bra ţele laterale. Baza trofica : Hrana const ă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de pe şte. Categorii de abundenta- prezente Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Nevertebrate

Cod 4014 - Carabus variolosus ( Carabul) Aspecte privind ecologia speciei Face parte din ord. Coleoptera, fam. Carabidae. Este un gândac de culoare neagr ă, cu lungimea corpului variind între 20 şi 33 mm (Cenu şă , 2009, Gâdei şi Popescu, 2009). Habitate caracteristice : Specie higrofil ă, întâlnit ă mai ales în p ădurile umede montane, pân ă la 1700 m altitudine, preferând locurile umbrite şi ml ăş tinoase. Uneori poate fi întâlnit chiar şi în mediul acvatic. Baza trofica: Se hraneste mai intai cu scoarta si mai apoi patrunde in lemn. Categorii de abundenta- prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala – buna

Cod 1087 - Rosalia alpina (Croitorul alpin ) Aspecte privind ecologia speciei: Rosalia alpina face parte din ordinul Coleoptera/ familia Cerambycidae/ subfamilia Cerambycinae/ gen Rosalia). Habitate caracteristice : Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor, mai rar in cel al stejarului, preferand in special fagetele batrane. Baza trofica: Se hraneste mai intai cu scoarta si mai apoi patrunde in lemn. Categorii de abundenta- prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala – buna

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 78

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Plante

Arnica montana Arnica montana este denumirea știin țific ă a plantei, dar planta are și o multitudine de denumiri populare ca: podbal de munte, carul p ădurilor, cujda, ciuda, iarba soarelui, carul zânelor și roit. Este o specie din genul Arnica , familia Asteraceae ( Compositae ), ce cre ște în regiunile de munte, împodobind p ășunile cu florile ei galbene-aurii. Planta este formata dintr-o tulpin ă aerian ă simpl ă de 10-40 cm pe care sunt dispuse opus frunzele și ramurile. Tulpina se termin ă cu o inflorescen ță de culoare galben-portocalie de 4-6 cm, mijlocul având o tent ă cenu șie. Florile sunt înconjurate pe margini de peri aspri și lucio și. De la plant ă se recolteaz ă florile care se folosesc la prepararea uleiurilor, tincturilor și unguentelor. Fructele sunt achene p ăroase cu papus. Arnica este r ăspândit ă în Europa, Asia și în zonele temperate ale Americii de Nord. Exist ă circa opt variet ăți ale plantei. Cresc de regul ă în sol nisipos și pietros în zone deluroase, dar și pe paji știle muntoase cu mult soare, dar pân ă la o altitudine maxim ă de 2500 de metri.

Campanula patula ssp. abietina Campanula patula este o planta bienala, infloreste in lunile iunie, iulie, august. Atinge inaltimi intre 30 si 70 centimetri. Prefera solurile bogate in siliciu. Poate fi intalnita prin padurile rare si pasuni. Este larg raspandita in Europa, din Scandinavia pana in nordul Rusiei.

Saponaria pumilio ( soapwort pitic) Pumilio Saponaria, cunoscut sub numele de soapwort pitic , este o plant ă peren ă. Saponaria Pumilio este o specie din genul saponaria care con ține aproximativ 17-71 de specii și apar ține familiei de Caryophyllaceae (Pink de familie). Speciile tip din acest gen sunt Saponaria officinalis. Plante perene au o pulvinate (pern ă-formig) obiceiul și ajunge la în ălțimi de 5 pân ă la 8 centimetri. Plante perene prefera o situa ție însorit ă pe sol moderat umed. Substratul trebuie s ă fie lut nisipos.

Situl de importanta comunitara Natura 2000, ROSCI0122 Muntii Fagaras , a fost declarat prin Ordinul 1964/2007, privind instituirea regimului de arie natural ă protejat ă a Siturilor de Importan ţă Comunitar ă, ca parte integrantă a re ţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile aduse de Ordinul nr 2387/2011. Situl Natura 2000 ROSCI0122 Muntii Fagaras este arie natural ă protejat ă în suprafa ţă de 198.618 ha, ce se întinde pe teritoriul administrativ al jude ţelor Arge ş, Bra şov, Sibiu şi Vâlcea). Localitatile din judetul Arges sunt: Albe ştii de Muscel (<1%), Arefu (89%), Berevoe şti (<1%), Br ădule ţ (7%), Lere şti (38%), Nuc şoara (85%), Ruc ăr (54%), Sălătrucu (62%), Valea Mare Prav ăţ (4%).

Identificarea sitului Numele sitului: RO SCI 0122 Muntii Fagaras Data completarii: 02. 2006 Data actualizarii: 02.2016 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 79

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Coordonatele sitului Longitudine 24.0076777 Latitudine 45.0124138 Suprafata sitului: 198620 ha Regiunea biogeografica: alpina 100 %

Informatia ecologica Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Tipuri de habitate Evaluare Cod PF NP Acoperire Pesteri Calit. date AIBICID AIBIC (ha) (nr.) Rep. Supr.rel. Status Eval. conserv. globala 3220 Buna A B B B 3230 Buna B C B B 3240 Buna B C B B 4060 Buna A B A A 4070 Buna A A A A 4080 Buna B A B B 6150 13500 Moderata A B B B 6170 195 Moderata B C B B 6230 2500 Moderata B B B C 6410 14 Moderata C C C B 6430 250 Moderata A C B B 6440 175 Moderata B B B A 6520 1250 Moderata A C A A 7240 Buna A A A B 8110 Buna B A B B 8120 Buna C B B B 8210 Buna B C B 8220 Buna A A A 8310 Buna D 9110 Buna A B B 9130 Buna B C A 9150 Buna B C B 9170 Buna B C B 9180 Buna B B A 91E0 Buna A B A 91Q0 Buna C C B 91V0 Buna A B B 9410 Buna A B A A

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 80

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

Specii prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Specie Populatie Sit Grup Cod Denumire stiintifica S NP Tip Marime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global M 1308 Barbastella barbastellus P 500 1000 i C M C B C B (liliacul carn)

M 1352* Canis lupus (lup) P C B B C B M 1355 Lutra lutra P P C C C C M 1361 Lynx lynx (ras) P P B B C B M 1310 Miniopterus schreibersi R 250 500 i R M C B C B (liliacul cu aripi lungi)

M 1323 Myotis bechsteinii (liliacul P 500 1000 i R M C B C B cu urechi late) M 1307 Myotis blythii P 500 1000 i C M C B C B M 1321 Myotis emarginatus P 150 300 i R M C B C B (liliacul cu urechi rascroite) M 1324 Myotis myotis (liliacul P 2000 3000 i C M C B C B mare cu bot ascutit) M 1324 Myotis myotis (liliacul R R C B C B mare cu bot ascutit) M 1304 Rhinolophus P 50 100 i R M C C C C ferrumequinum(Liliacul mare cu potcoava) M 1303 Rhinolophus hipposideros P 500 800 i R M B B C B (Liliacul mic cu potcoava)

M 1354* Ursus arctos (urs) P P B B C B M 1354* Ursus arctos (urs) R C B B C B A 1193 Bombina variegata P C B B C B A 1166 Triturus cristatus P P? DD D A 2001 Triturus montandoni P R C B B B (Triton carpatic) A 4008 Triturus vulgaris P M C B B B ampelensis

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 81

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE - PRAVAT, judetul ARGES

F 1138 Barbus meridionalis P C C C C C (cacruse) F 1138 Barbus meridionalis C C C C C C (cacruse) F 1163 Cottus gobio (Zglavoc) P C B B C B

F 2484 Eudontomyzon mariae P P? DD D (cicar) F 1122 Gobio uranoscopus P P? DD D (chetrar) I 1078* Callimorpha P R B B C B quadripunctaria I 4012 Carabus hampei P V D I 4057 Chliostoma banaticum P R B A A C I 1065 Euphydryas aurinia P C B B C B I 1083 Lucanus cervus P C C B C B I 1060 Lycaena dispar P R B B C B I 1089 Morimus funereus P R C B C B I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A B C B I 1084* Osmoderma eremita P R C B C B I 4054 Pholidoptera transsylvanica P R C B A B

I 1087* Rosalia alpina P R B B C B I 1927 Stephanopachys substriatus P R B B C B

I 1014 Vertigo angustior P R C B C B P 4070* Campanula serrata P C C B C B P 1393 Drepanocladus vernicosus P R B B C B

P 1898 Elocharis carniolica P R B B C B P 1903 Liparis loeselii P R B B C B P 1389 Meesia longiseta P R A B C B P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P P? DD A B A B

P 4116 Tozzia carpathica P R B B C B

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 82

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Alte specii importante de flora si fauna Specii Populatie Motivatie Grup Cod Denumire S NP Marime Unit. Categ. Anexa Alte categorii stiintifica masura Min. Max. CIRIVIP IV V A B C D

Cetraria V X oakesiana Larix decidua R X ssp. carpatica Onobrychis R X montana ssp. Transsilvanica Orchis palustris R X ssp. Elegans Papaver R X purenaicum ssp. corona-sancti- stephani Poa laxa ssp. R X pruinosa Scabiosa lucida R X ssp. barbata Sesleria rigida R X ssp. haynaldiana M Arvicola R X terrestris M 2644 Capreolus C X capreolus (caprior) M 2645 Cervus elaphus R X (cerb nobil) M Chionomys V X nivalis M 2593 Crocidura R X suaveolens M 2615 Eliomys V X quercinus M 1363 Felis silvestris R X X (pisica salbatica) M 1357 Martes martes R X X (jderul de copac) M Micromys R X minutus (soarecele pitic) M 1341 Muscardinus C X X avellanarius M Myoxus glis R X M 2595 Neomys R X anomalus M 2597 Neomis fodiens R X M 1312 Nyctalus noctula R X X (liliacul de amurg) M 1369 Rupicapra R X X rupicapra M 2598 Sorex alpinus R X A 2432 Anguis fragilis R X A 2361 Bufo bufo V X A 1201 Bufo viridis R X X

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 83

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES A 1283 Coronella V X X austriaca A 1281 Elaphe R X X longissima A 1203 Hyla arborea R X X A 1261 Lacerta agilis C X X A 1263 Lacerta viridis V X X A 1256 Podacris muralis C X X A 1214 Rana arvalis V X X A 1209 Rana dalmatina R X X A 1213 Rana temporaria C X X A 2351 Salamandra R X salamandra A 2353 Triturus alpestris C X A 2357 Triturus vulgaris C X A 2473 Vipera berus C X F Lota lota R X (mantus) F Sabanejewia R X romanica (fasa) F 1109 Thymallus R X X thymallus (lipan) I 1069 Erebia sudetica R X X I 1056 Parnassius R X X mnemosyne I Uvarovitettix C X transsylvanicus P Achillea oxyloba R ssp. schurii P Aconitum R X X moldavicum P Aconitum V X napellus ssp. Firmum P Aconitum P X toxicum P Adenostyles R X alliariae ssp. Hybrida P Aethionema P? X saxatile P Agrostis alpine R X P Agrostis vinealis R X P Allium R X schoenoprasum ssp. Sibiricum P Allium victorialis R X P Alopecurus R X pratensis ssp. laguriformis P Androsace P? X arachnoidea P Androsace V X chamaejasme P Androsace R X obtusifolia P Anemone R X narcissiflora P Angelica R X archangelica

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 84

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Anthemis R X carpatica P Anthemis R X carpatica ssp. Pyrethriformis P Anthemis R X macrantha P Aquilegia V X nigricans P Aquilegia R X transsilvanica P Arabis soyeri ssp. R X subcoriacaea P Arenaria biflora R X P Armeria R X barcensis P 1762 Arnica montana R X X (arnica) P 1763 Artemisia R X X eriantha P Astragalus V X alpinus P Astragalus V X australis P Athamanta R X turbith ssp. Hungarica P 2055 Botrychium P? X matricariifolium P 2056 Botrichium V X multifidum P Callianthemum V X coriandrifolium P Campanula R X carpatica P Campanula P X rotundifolia ssp. polymorpha P Campanula V X transsylvanica P Cardamine R X resedifolia P Cardaminopsis R X neglecta P Carex atrata ssp. R X aterrima P Carex R X brachystachys P Carex R X brunnescens P Carex capillaris R X P Carex firma R X P Carex fuliginosa R X P Carex limosa R X P Carex parviflora R X P Carex strigosa R X P Centaurea R X kotschyana P Cephalanthera R X longifolia

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 85

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Cephalanthera P? X rubra P Cerastium R X arvense ssp. lerchenfeldianum P Cerastium P? X fontanum ssp. macrocarpum P Cerastium R X transsilvanicum P Cerintha glabra R X P Chysosplenium P? X alpinum P Coeloglossum R X viride P Conioselinum R X tataricum P Crepis R X conyzifolia P Dactylorhiza R X cordigera P Dactylorhiza R X incarnata P Dactylorhiza R X maculata P Dactylorhiza R X maculata ssp. transsilvanica P Dactylorhiza V X majalis P Dactylorhiza R X sambucina P Dianthus P X banaticus P Dianthus R X barbatus ssp. compactus P Dianthus P X carthusianorum P Dianthus glacialis R X ssp. geldius P Dianthus henteri P X P Dianthus R X spiculifolius P Dianthus R X superbus ssp. alpestris P Dianthus R X tenuifolius P Doronicum R X carpaticum P Draba P? X fladnizensis P Draba kotschyi P X P Draba lasiocarpa P? X P Drosera R X rotundifolia P Epilobium R X alsinifolium

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 86

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Epilobium R X anagallidifolium P Epilobium nutans R X P Epipactis P? X atrorubens P Epipactis R X helleborine P Epipactis P? X microphylla P Epipogium P? X aphyllum P Erigeron alpinus R X P Erigeron atticus P? X P Erigeron R X uniflorus P Eritrichium R X nanum ssp. jankae P Festuca R X amethystina P Festuca R X bucegiensis P Festuca carpatica R X P Festuca nitida R X ssp. flaccida P 1866 Galanthus nivalis R X X P Galium pumilum R X P Gentiana clusii R X P Gentiana cruciata R X ssp. phlogifolia P Gentiana frigida R X P 1657 Gentiana lutea V X X P Gentiana R X punctata P Geum reptans R X P Grimmia V X teretinervis P Gymnadenia R X conopsea P Gypsophila R X petraea P Hedysarum R X hedysaroides P Helicotrichon R X decorum P Hepatica P X transsilvanica P Heracleum R X palmatum P Heracleum P X sphondylium ssp. transsilvanicum P Hesperis R X matronalis ssp. candida P Hesperis R X matronalis ssp. cladotricha P Hieracium R X negoiense

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 87

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Hieracium R X silesiacum P Hutchinsia alpina R X ssp. brevicaulis P Juncus filiformis R X P Juncus trifidus P X P Juncus triglumis R X P Knautia drymeia P? X P Kobresia R X myosuroides P Larix decidua R X ssp. polonica P Leontopodium V X alpinum P Leucanthemopsis R X alpina ssp. alpina P Ligularia glauca R X P Linum perenne R X ssp. extraaxillare P Lloydia serotina R X P Loiseleuria R X procumbens P Lomatogonium P? X carinthiacum P Lonicera caerulea R X P 5104 Lycopodium R X X annotinum P 5105 Lycopodium C X X clavatum P Lycopodium V X complanatum P Lycopodium R X selago P Lysimachia P? X nemorum P Melampyrum R X saxosum P Minuartia R X austriaca P Minuartia hirsuta R X ssp. frutescens P Minuartia V X laricifolia P Nigritella nigra P? X P Nigritella nigra V X ssp. rubra P Onobrychis R X montana P Orchis R X coriophora P Orchis morio R X P Orchis ustulata R X P Oxytropis P? X campestris P Oxytropis R X carpatica P Oxytropis halleri R X P Papaver alpinum R X P Pedicularis P? X baumgartenii

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 88

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Pedicularis oederi P X P Phyteuma R X confusum P Phyteuma P? X spicatum P Phyteuma R X vagneri P Pinguicula alpina R X P Pinguicula R X vulgaris P Pinus cembra R X P Pinus mugo R X P Plantago R X gentianoides P Platanthera P? X chlorantha P Pleurospermum R X austriacum P Poa badensis R X P Poa cenisia ssp. R X contracta P 2316 Poa granitica R X P Poa laxa P X P Poa remota R X P Polygonum R X alpinum P Primula farinosa V X P Primula halleri R X P Primula minima P X P Pseudorchis R X albida P Pulsatilla R X montana P Ranunculus R X alpestris P Ranunculus R X carpaticus P Ranunculus R X crenatus P Ranunculus V X glacialis P Ranunculus thora R X P Rhodiola rosea R X P Rhododrendonum R X myrtifolium P Rumex arifolius R X P Rumex scutatus R X P Sagina saginoides R X P Salix alpina R X P Salix aurita R X P Salix hastata R X P Salix retusa R X P Salix R X rosmarinifolia P Salix starkeana P? X P Saponaria R X pumilio P Saussurea R X discolor

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 89

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Saxifraga R X androsacea P Saxifraga V X bryoides P Saxifraga R X carpatica P Saxifraga exarata P X ssp. moschata P Saxifraga R X oppositifolia P Saxifraga R X pedemontana ssp. cymosa P Saxifraga retusa R X P Scrophularia R X heterophylla ssp. laciniata P Sedum telephium R X ssp. fabaria P Sempervivum R X montanum P Senecio rivularis R X P Silene dinarica R X P Silene R X lerchenfeldiana P Silene zawadzkii P X P Soldanella pusila R X P Spiranthes P? X spiralis P Symphyandra R X wanneri P Symphytum P X cordatum P Tanacetum R X macrophyllum P Taxus baccata V X P Thalspi dacicum R X P Thymus R X bihoriensis P Thymus comosus P? X P Thymus R X pulcherrimus P Tofieldia R X calyculata P Traunsteinera R X globosa P Trifolium R X spadiceum P Trisetum alpestre R X P Trisetum fuscum R X P Trisetum R X macrotrichum P Trollius R X europaeus ssp. europaeus P Vaccinium P? X oxycoccos P Veronica alpina R X P Veronica aphylla R X

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 90

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES P Veronica R X bachofenii P Veronica R X baumgartenii P Veronica R X fruticans P Viola alpina R X P Viola palustris R X

Descrierea sitului Caracteristici generale ale sitului Cod Clase habitate Acoperire (%) N06 Rauri, lacuri 0,55 N08 Tufisuri, tufarisuri 11,84 N09 Pajisti naturale, stepe 9,64 N14 Pasuni 0,97 N15 Alte terenuri arabile 0,17 N16 Paduri de foioase 17,60 N17 Paduri de conifere 25,10 N19 Paduri de amestec 28,94 N22 Stancarii, zone sarace in vegetatie 3,25 N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 1,90 Total acoperire 99,96

Alte caracteristici ale sitului Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane – cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanete umede – peste 450 specii.

Calitatea si importanta Situl propus include cel mai inalt si salbatic sector al Carpatilor Romanesti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar si periglaciar, cu o vasta suita de unitati peisagistice unice, cu conditii ecologice specifice, ca urmare a diversitatii geologice, pedologice si climatice reflectate in biodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. In acest masiv muntos se afla fragmente reprezentative de paduri naturale virgine si cvasivirgine – astazi practic disparute din Europa – care polarizeaza o diversitate biologica terestra deosebita, constituind o avutie nationala inestimabila. Muntii Fagaras ofera habitate excelente pentru populatii viabile de urs, lup, ras si capra neagra. De pe teritoriul sitului propus a fost capturata o femela de capra neagra apreciata ca fiind cel mai mare exemplar din lume – 126 puncte CIC (1993 – Valea Arpasel, judetul Sibiu), tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 – Valea Arpasel, judetul Sibiu). Cerbul, prezent atat in zona impadurita cat si in golul alpin, bocaneste in acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpatii Romaniei – saua Netedu (2200 m).

Amenintari, presiuni sau activitati cu impact asupra sitului Cele mai importante impacte si activitati cu efect mare asupra sitului Impacte Negative Intens Cod Amenintari si presiuni Poluare In sit/In (Cod) afara Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 91

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES H E 01.01 Urbanizarea continua N I

Impacte Pozitive Intens Cod Activitati, Poluare In sit/In afara management (Cod)

Cele mai importante impacte si activitati cu efect mediu/mic asupra sitului Impacte Negative Intens Cod Amenintari si presiuni Poluare In sit/In afara (Cod) L A07 Utilizarea produselor biocide, N I hormoni si substante chimice M B03 Exploatarea forestiera fara N I replantare sau refacere naturala L C01.01.01 Cariere de nisip si pietris N I L D 01.02 Drumuri, autostrazi N O M D01.06 Tunele N I M D05 Imbunatatirea accesului in zona N O M E01 Zone urbanizate, habitare umana N O (locuinte umane) M F03.01 Vanatoare N O L F03.02 Luare/ prelevare de fauna (terestra) N I L F03.02.03 Capcane, otravire, braconaj N I L F04 Luare/prelevare de plante terestre, N I in general L G01.03 Vehicule cu motor N O L G02.08 Locuri de campare si zone de N O parcare pentru rulote M K03.06 Antagonism cu animale domestice N O

Impacte Pozitive Intens Cod Activitati, management Poluare In sit/In afara (Cod) sitului L A01 Cultivare N O L A03 Cosire/taiere a pasunii N O M A05.01 Cresterea animalelor N I L A05.02 furajare N I M B Silvicultura N O L B01.01 Plantare padure, pe teren N O deschis (copaci nativi) L B01.02 Plantare artificiala, pe teren N O deschis (copaci nenativi) L B02.02 Curatarea padurii N I L B02.04 Indepartarea arborilor uscati N O sau in curs de uscare L E04.01 Infrastructuri agricole, N O constructii in peisaj

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 92

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Statutul de protectie al sitului Relatia sitului cu alte arii protejate - Desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO02 Parc national * 0.00 M Parcul National Piatra Craiului RO02 Parc national / M Parcul National Piatra Craiului RO03 Monument al naturii + 0.02 2.106. Pestera de la Piscul Negru RO03 Monument al naturii + 0.03 2.106. Pestera de la Piscul Negru RO03 Monument al naturii + 0.00 2.115. Lacul Jgheburoasa RO03 Monument al naturii + 0.00 2.117. Lacul Hartop II RO03 Monument al naturii + 0.00 2.118. Lacul Hartop V RO03 Monument al naturii + 0.00 2.119. Lacul Manastirii RO03 Monument al naturii + 0.00 2.120. Lacul Valea Rea RO03 Monument al naturii + 0.00 2.121. Lacul Buda RO03 Monument al naturii + 0.00 2.123. Lacul Scarisoara Galbena RO04 Rezervatie naturala + 1.95 2.105. Golul alpin Moldoveanu-Capra RO04 Rezervatie naturala + 2.05 2.105. Golul alpin Moldoveanu-Capra RO04 Rezervatie naturala + 0.00 2.113. Lacul Iezer RO04 Rezervatie naturala + 5.76 2.125. Valea Valsanului RO04 Rezervatie naturala + 5.80 2.125. Valea Valsanului RO04 Rezervatie naturala + 0.26 2.701. Valea Balii RO04 Rezervatie naturala + 0.72 2.709. Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu - Suru RO04 Rezervatie naturala + 2.44 2.709.Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu - Suru RO04 Rezervatie naturala + 2.53 2.709.Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu - Suru RO04 Rezervatie naturala + 0.00 2.784. Avenul Piciorul Boului RO04 Rezervatie naturala + 3.70 IV.2. Golul Alpin Valea Rea-Zarna

Desemnare sit Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare stiintifica in vederea declararii Muntilor Fagaras ca Parc National. In prezent, in interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000, se afla mai multe arii protejate, dintre care amintim rezervatiile Golului alpin al Muntilor Fagaras, cuprins intre Suru si Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Balii, Valea Valsanului, Arpasel, etc. Managementul sitului Planuri de management al sitului Nu, dar exista un plan in pregatire.

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Cod 3220 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Raspandire: Muntii Tibles, Rodnei, Calimani, Ceahlau, Harghitei, Penteleu, Ciucas, Bucegi, Fagaras, Capatanii, Parang, Lotrului, Cindrel, Surianu, Retezat, Tarcu, Godeanu, Vladeasa, in etajul boreal. Suprafata ocupata: 43.000 ha (25.000 ha in Carpatii Meridionali, 11.000 ha in Carpatii Orientali, 7.000 ha in Carpatii Occidentali). Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 93

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Statiuni: Altitudini: 1500–1850 m. Clima: T = 3,0–1,5 gr.C; P = 900–1400 mm. Relief: creste, culmi, versanti puternic inclinati, cu diferite expozitii. Roci: silicioase si calcaroase. Soluri: prepodzol, podzol, criptopodzol, andosol, superficiale-mijlociu profunde, foarte acide, oligobazice, umede. Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si carpato-balcanice, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid ( Picea abies ), sau cu putin amestec de scorus ( Sorbus aucuparia ), poate avea acoperire de 100% dar spre golul alpin si de 60–80%, situatie in care se pot gasi tufe de jneapan ( Pinus mugo ) sau ienupar (Juniperus communis ); atinge inaltimi de 15–20 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat ( Sorbus aucuparia arbustiv, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Rosa pendulina s .a.). Stratul ierburilor si subarbustiv este dominat de Oxalis acetosella si Vaccinium sp. Stratul muschilor bine dezvoltat cu Polytrichum sp. Valoare conservativa: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Soldanella hungarica ssp. major . Alte specii importante: Athyrtium distentifolium, Calamagrostis villosa, Deschampsia caespitosa. Dryopteris expansa, Homogyne alpina, Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Viola declinata s .a. Corespunde Habitatelor din România: - R 5416 Comunita ți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum și Philonotis seriata; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 5418 Comunita ți sud-est carpatice fotinale cu Philonotis seriata și Caltha laeta; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 5420 Comunita ți sud-est carpatice fotinale cu Cardamine opizii; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 5423 Comunita ți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta; Valoare conservativ ă – moderata și mare în habitatele unde este prezenta specia Lingularia sibirica (DH2).

Cod 3230 Vegetatie lemnoas ă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Rãspândire: intrazonal pe vãi, în Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, în etajul nemoral al gorunului si fagului. Suprafete: 10–100 ha. Statiuni: Altitudini: 400–850 m. Climã: T = 8–60C, P = 750–850 mm. Relief: albia majorã a râurilor de munte. Roci: aluviuni grosiere, nisipuri, argile. Soluri: protosoluri aluviale si aluviosoluri, cu regim trofic si hidric alternant, determinat de frecventa si intensitatea inundatiilor (eu-mezotrof dupã depunerile de mâl bogat). Structura: Fitocenoza este instalatã primar, ca o grupare pionierã si este edificatã de specii mezoterme, mezo-higrofile si higrofile în proportie mare, iar speciile ierboase pot fi si eutrofe, în special dupã revãrsãri. Stratul arbustiv este dominat de Myricaria germanica în proportii diferite, fiind asociat cu Salix purpurea. Sporadic, apar exemplare juvenile de Alnus glutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica. Acoperirea stratului este de 40–75%, iar înãltimea variazã între 0,50–2,50 m. Stratul ierburilor are o dinamicã foarte activã, fiind frecvent distrus de viituri, de aceea are o acoperire variabilã de 20–50%, cu întelenire redusã. Agrostis stolonifera, Festuca pratensis s i Dactylis glomerata sunt cele mai abundente graminee, împreunã cu Trifolium pratense, Lysimachia nummularia, Lycopus europaeus, Tussilago farfara, Aegopodium podagraria, Glechoma hederacea s i

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 94

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Ranunculus repens. Înãltimea stratului de graminee ajunge la 0,50–0,75 m, existând un al doilea strat, inferior, la 0,20 cm. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Myricaria germanica. Specii caracteristice: Salix purpurea, Myricaria germanica, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodonaei. Alte specii importante: Lysimachia -nummularia, Mentha longifolia, Salix triandra, Calamagrostis pseudophragmites,Humulus lupulus, Saponaria officinalis,Salix elaeagnos, Calystegia sepium, Alnus incana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium pratense, Lycopus europaeus, Tussilago farfara, Aegopodium podagraria, Glechoma hederacea, Ranunculus repens. Valoare conservativã: mare, habitate protejate Emerald; încã bine reprezentate în România. Corespunde Habitatului din România: - R 4415 Tuf ărisuri dacice de c ătin ă mic ă ( Myricaria germanica ); Valoare conservativ ă – mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în România.

Cod 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane Raspandire : Subcarpati, Campia Moldovei si Munteniei, de-a lungul raurilor, Delta Dunarii. Suprafete : > 100 ha. Statiuni : Altitudine: 20-650- (800) m. Clima: T = 10,6-7,0 gr.C, P = 500-800 mm anual. Relief: lunca – albia major – a raurilor. Roci: psamito-pelitice, cu o succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri. Soluri: aluviosoluri (protosoluri si soluri aluviale), prundisuri, nisipuri sãrace, uneori salinizate; dune marine. Structura : Fitocenoza este edificata de specii eurasiatice europene, central europene, dar si de numeroase specii cosmopolite si adventive. Exigentele ecologice ale speciilor le incadreaza in mezo-termofile, mezo-higrofite (capabile sa suporte si uscarea temporara a substratului), euritrofe, cu tendinte oligotrofe, slab hidrofile. Stratul arbustilor este edificat de Hippophaë rhamnoides, iar Salix eleagnos devine codominanta in zonele aluviale de dealuri, in timp ce, in Delta Dunarii, Tamarix ramosissima o insoteste in buna proportie. Inaltimea stratului ajunge la 3–4 m iar acoperirea este variabila, intre 30–80%. Stratul ierburilor se dezvolta intre palcurile de tufe, unde poate inteleni bine terenul nisipos, ajungand pana la 80%. Este dominat de: Carex digitata, Agrostis solonifera, Sanguisorba minor, Teucrium chamaedrys, Bupleurum falcatum, Asperula cynanchica. In Delta Dunãrii, apar elemente floristice frecvente sau specifice zonei: Euphorbia seguieriana, Convolvulus persicus, Gypsophila trichotoma, Teucrium scordium, Dianthus polymorphus. În perioadele umede ale anului, ierburile cresc înalte, ajungând la 30 cm, uneori la mai mult de 50 cm. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Hippophaë rhamnoides, Salix purpurea, Agrostis solonifera, Sanguisorba minor. Specii caracteristice: Hippophaë rhamnoides, Salix eleagnos (S. incana) Salix purpurea, Chamaenerion dodonei. Alte specii importante: Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris, Rubus caesius, Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Rosa canina, Carex digitata, Fraxinus excelsior (juv.), Carpinus betulus (juv.), Campanula sibirica, Teucrium chamaedrys, Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa, Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica, Galium

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 95

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES verum, Thymus pulegioides, Bupleurum falcatum, Euphorbia seguieriana, Convolvulus persicus, Gypsophila trichotoma, Teucrium scordium, Dianthus polymorphus. Valoare conservativa : mare, habitate protejate Emerald; inca bine reprezentate în Romania. Corespunde Habitatului din România : - R 4417 Tuf ărisuri danubiene de c ătin ă alb ă ( Hippophaë rhamnoides ) si r ăchit ă alb ă (Salix elaeagnos ); Valoare conservativ ă – mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în România.

Cod 4060 – Tufarisuri alpine si boreale Raspandire: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, in etajul alpin. Suprafete: suprafete reduse, mozaicate, insumand < 10 ha. Statiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Clima: T = 0,0– -1,4 grC, P = 1350–1450 mm. Relief: platouri, culmi domoale, insorite, expuse la vant. Roci: silicioase, gresii, rar conglomerate. Soluri: podzoluri scheletice sau prepodzol, sãrace in substanþe nutritive (V = 8–20%), foarte acide (pH = 4–4,5). Structura: Fitocenoza este edificatã de specii oligoterme, xerofile, oligotrofe, acidofile. Specia edificatoare Loiseleuria procumbens are tulpini repente, asa incat stratul arbustiv este redus ca inãltime la 10 cm. Speciile de graminee dominante, Festuca supina, Nardus stricta, Agrostis rupestris se inaltã deasupra lui la 10–15 cm. Stratul ierburilor este completat de Potentilla ternata, Campanula alpina, Phyteuma confusum, Hieracium alpinum, Geum montanum, Ligusticum mutellina. Stratul muschilor si lichenilor este completat de specii cu flori, insã cu tulpini scurte, precum Primula minima ; dominanti sunt lichenii Cetraria islandica si Thamnolia vermicularis ; el se inaltã la 5 cm. Acoperirea fitocenozei este variabila, intre 35–85%. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Loiseleuria procumbens . Specii caracteristice: Cetraria islandica, Loiseleuria procumbens. Alte specii importante: Carex curvula, Oreochloa disticha, Campanula alpina, Festuca supina, Primula minima, Avenula versicolor, Phyteuma confusum, Luzula spicata, Sesleria coerulans, Senecio carpaticus, Arenaria alpina, Vaccinium gaultherioides, Empetrum nigrum spp. hermaphroditum, Thamnolia vermicularis, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Rhododendron myrtifolium, Anthemis carpatica, Hieracium alpinum, Juncus trifidus, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Potentilla ternata, Antennaria dioica, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Poa alpina, Phleum alpinum, Nardus stricta, Agrostis rupestris. Valoare conservativã: mare, arealele fiind reduse, distribuite in conditii de viatã dificile de supravietuire.

Corespunde Habitatelor din România : - R 3101 Tufari șuri pitice sud-est carpatice de azalee ( Loiseleuria procumbens ); Valoare conservativ ă – mare, arealele fiind reduse, distribuite în condi țiile de via ță dificile de supravie țuire. - R 3104 Tufari șuri sud-est carpatice de smirdar ( Rhododendron myrtifolium ) cu afin (Vaccinium myrtillus ); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative. - R 3107 Tufari șuri sud-est carpatice de coacaza ( Bruckenthalia spiculifolia ) și ienupar pitic ( Juniperus sibirica ); Valoare conservativ ă – mare, habitate pu țin r ăspândite, protejate Emerald.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 96

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - R 3108 Tufari șuri sud-est carpatice cu ienupar pitic ( Juniperus sibirica ); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate antropic și protejate prin NATURA 2000. - R 3109 Tufari șuri sud-est carpatice de vuietoare ( Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum ) cu afin vânat ( Vaccinium gaultherioides ); Valoare conservativ ă – foarte mare, arealele fiind foarte reduse, în condi ții de via ță dificile de supravie țuire. - R 3111 Tufari șuri sud-est carpatice de afin ( Vaccinium myrtillus ); Valoare conservativ ă redus ă, habitate extinse primar și secundar. - R 3115 Tufari șuri sud-est carpatice de cetin ă cu negi ( Juniperus sabina ); Valoare conservativ ă – mare, habitate mai rare, incluzând specii endemice. - R 3617 Tufari șuri pitice de argin țic ă ( Dryas octopetala ); Valoare conservativ ă –mare, habitate restrânse ca areal, situate pe stânc ării în curs de solificare, instalate primar.

Cod 4070* – Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Raspandire: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, in etajul subalpin. Suprafete: Total > 50.000 ha. Statiuni: Altitudine 1350–2000 m in nord si 1600–2250 m in restul Carpatilor. Clima: T = 3,0– -0,2 0C in nord, 2,2–0,0 0 C in sud, P = 1250–1425 mm anual. Relief: versanti puternic inclinati, circuri glaciare, platouri vanturate. Roci: sisturi cristaline, roci eruptive, conglomerate, calcare. Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol, superficiale, cu schelet bogat, cu reactie acidã (pH = 4,1–4,8), oligobazice (13–19%). Structura: Fitocenoza edificata de Pinus mugo este tipica pentru etajul subalpin al Carpatilor romanesti, iar elementele carpato-balcanice o diferentiaza de cele similare (vicariante din Alpi). Acoperirea generalã este de 90–100%. Speciile sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbustilor este compus din Pinus mugo , in general monodominant, dar pot aparea sporadic, Alnus viridis, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioarã, in raristi, se dezvoltã si exemplare subdezvoltate de arbori ( Pinus cembra, Picea abies, Sorbus aucuparia ). Stratul de jneapan este de regula compact, cu densitati mari (2200 tufe/ha, cu 9 ramuri la tufã in medie), cu inãltime de 2–2,5 (3,0) m la altitudini mai coborate (1600 m) si devine tot mai scund, ajungand la 0,40 m la altitudini de peste 2200 m. Productivitatea stratului arbustilor variazã, in medie, intre 6,6 t–11 t/an/ha material vegetal uscat si au o biomasã totalã de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor si subarbustilor este edificat de Rhododendron myrtifolium , cu dominantã mare fiind si Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis villosa. Acoperirea stratului este de 30–60%, avand o inãltime de 25–30 cm. Stratul muscinal este prezent aproape totdeauna, are o acoperire variabilã, intre 30–80% si este alcãtuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium. Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Calamagrostis villosa. Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra, Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis- idaea, Vaccinium myrtillus, Silene nivalis, Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthemum waldsteinii, Cicerbita alpina, Dryopteris carthusiana ssp. dilatata, Melampyrum sylvaticum, Alnus viridis, Picea abies, Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 97

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Specii endemice: Silene nivalis (Lychnis nivalis ). Valoare conservativa: mare, habitatele sunt periclitate antropic, Pinus mugo fiind o specie ocrotitã in Romania. Corespunde Habitatului din România : - R 3105 Turb ării sud-est carpatice de jneap ăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium); Valoare conservativ ă – mare, habitate periclitate antropic, Pinus mugo fiind o specie ocrotit ă în România.

Cod 4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix Rãspândire: Carpatii Orientali (Muntii Rodnei) si Carpatii Meridionali (Muntii Parâng), în etajul subalpin. Suprafete: suprafete mici, cca. 100 m2, distribuite mozaicat cu alte tufãrisuri pitice si pajisti. Total < 10 ha. Statiuni: Altitudine: 1700–1960 în nord si peste 1900 pânã la 2200 m în sud, pante înclinate. Climã: T = 1,0– 0,0 grC; P = 1300– 1400 mm. Versanti nordici, polite sau jgheaburi, stâncãrii umede, mai ales pe calcare. Soluri: superficiale, cu mult material schelet, pe grohotisuri, cu o aciditate slabã sau chiar neutrã. Structura: Fitocenoza este edificatã de specii oligoterme, higrofile, calcifile. Este alcãtuitã din douã straturi: cel superior este dominat de specia arbustiv-subarbustivã Salix hastata, carerealizeazã o acoperire de 80–100%; stratul al doilea este format din ierburi, graminee în cea mai mare parte ( Trisetum fuscum, Nardus stricta, Festuca supina, Festuca picta sau Calamagrostis villosa ) dar si diverse dicotiledonate. Specia edificatoare nu depãseste 1,5 m înãltime, are rãdãcini puternice cu care fixeazã terenurile pe care se instaleazã, având un rol antierozional bine cunoscut. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Salix hastata, Trisetum fuscum, Nardus stricta. Specii caracteristice: Salix hastata, Trisetum fuscum. Alte specii importante: Calamagrostis villosa, Campanula abietina, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festuca picta, Adenostyles alliariae, Heracleum palmatum, Aconitum tauricum, Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Chaerophyllum hirsutum, Senecio subalpinus, Geranium sylvaticum, Viola biflora, Nardus stricta, Festuca supina. Specii endemice: Trisetum fuscum, Heracleum carpaticum. Valoare conservativã: mare; habitatul este rar întâlnit în România. Cuprinde specii endemice, subendemice si rare. Corespunde Habitatelor din România : - R 3102 Tuf ărisuri sud-est carpatice de Salix hastata; Valoare conservativ ă – mare, habitat rar întâlnit în România, cuprinde specii endemice, subendemice si rare. - R 3103 Tuf ărisuri sud-est carpatice de Salix bicolor; Valoare conservativ ă – mare, habitat rar întâlnit în România, include specii relictare (Salix bicolor). - R 3110 Tuf ărisuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Valoare conservativ ă – moderat ă, poate înregistra specii endemice si subendemice.

Cod 6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios Rãspândire: Carpatii Orientali: Muntii Rodnei (Coasta Netedã, saua Gãrgãlãu- Galatiu, vârfurile Pietrosul Mare, Momaia, Golgota, Buhãiescu, Aniesul Mare, Omul, Galatiul, Ineu), Muntii Giumalãu, Muntii Cãlimani, Muntii Tibles. Carpatii Meridionali: Muntii Fãgãras (vârfurileZârna-Negoiu), Muntii Cibinului, Valea Sadului, Muntii Parâng, Muntii Retezat. Oltenia; în etajele subalpin si alpin. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 98

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Suprafete: mari (de ordinul a 1000– 2000 ha). Statiuni: Altitudine: 1800–2500 m. Clima: T = 1– -2,5 grC; P = 1300–1450 mm. Relief: versanti slab-puternic înclinati, cu expozitii variate, expuse vânturilor. Substrat: gresii, conglomerate. Soluri: humosiosoluri acide (pH = 4,2–4,5) si foarte sãrace în elemente nutritive. Structura: Habitat primar, cu caracter xerofil-oligoterm. Stratul ierbos: speciile caracteristice si edificatoare Oreochloa disticha si Juncus trifidus se gãsesc, de cele mai multe ori, în raporturi de codominantã pe suprafetele cu expozitie nordicã, în timp ce pe platouri dominã Juncus trifidus , Oreochloa disticha fiind sporadicã. A fost descrisã subasociatia: bucegicum Beldie 1967, care este mai sãracã în specii si se caracterizeazã prin lipsa specie Oreochloa disticha , iar din Fãgãras au mai fost descrise subasociatiile festucetosum supinae si festucetosum pictae E. Puscaru et D. Puscaru 1969. Stratul muscinal este reprezentat de: Polytrichum alpinum, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium. Stratul lichenilor: C etraria islandica, Thamnolia vermicularis. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Oreochloa disticha, Juncus trifidus. Specii caracteristice: Oreochloa disticha, Juncus trifidus Carex curvula, Potentilla ternata, Loiseleuria procumbens, Empetrum nigrum ssp. hermafroditum. Alte specii importante: Vaccinium vitisidaea, Vaccinium myrtillus, Campanula alpina, Festuca supina, Primula minima, Agrostis rupestris, Avenula versicolor, Phyteuma confusum, Luzula spicata, Sesleria coerulans, Senecio carpaticus, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Vaccinium gaultherioides. Corespunde Habitatelor din România : - R 3602 Paji şti sud-est carpatice de coarn ă (Carex curvula) şi Primula minima; Valoare conservativ ă – redus ă, în general, mare în habitatele unde este prezenta specia Pedicularis exaltata. - R 3603 Paji şti sud-est carpatice de Juncus trifidus (p ărul porcului) şi Primula minima; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 3604 Paji şti sud-est carpatice de p ăru şcă (Festuca supina) şi Potentilla ternate; Valoare conservativ ă – mare, habitat endemic, în special unde este prezenta specia Iris aphylla ssp. hungarica (DH2). - R 3615 Tufi șuri pitice sud-est carpatice de de s ălcii alpine (Salix herbacea); Valoare conservativ ă – mare, arealele fiind reduse în condi ții de via ță dificile de supravie țuire. - R 6301 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Arenaria biflora; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 6302 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Polytricum sexangularis; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 6303 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Luzula alpino-pilosa; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 6304 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 6305 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Gnaphalium supinum şi Nardus stricta; Valoare conservativ ă – redus ă. - R 6306 Comunit ăți sud-est carpatice chinofile de Poa supina şi Cerastium cerastioides; Valoare conservativ ă – moderat ă.

Cod 6170 Pajisti calcifile alpine si subalpine Rãspândire: Carpatii Occidentali: Cazanele Dunãrii (Clisura Cazanelor), Cheile Carasului, Cheile Minisului, Beusnita-Cheile Nerei, Muntii Aninei, Valea Ciclovei (Banat).

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 99

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Suprafete: mici, de ordinul 1–10 ha. Statiuni: Altitudini: 50–500 m. Clima:T = 10,9–7,5 0C; P = 575–770 mm. Relief:peretii stâncosi, abrupti (50–550), pante însorite înclinate. Substrat: calcaros. Soluri: rendzine bogate în schelet si cu o reactie neutrã (pH = 6,6–7,3). Structura: Habitatul are aspectul de tufe rãzlete, cu puþine specii în compozitia floristicã. Stratul ierbos: specia edificatoare si caracteristicã, Sesleria filifolia, realizeazã o acoperire variabilã de 10–65% si se asociazã cu: Campanula divergens, Ceterach officinarum, Galiu album, Saxifraga paniculata, Dianthus spiculifolius, Alyssum saxatile, Erysimum odoratum, Cerastium arvense ssp. calcicolum. Speciile însotitoare ale asociatiei sunt cele ce apartin aliantelor Seslerion rigidae si Seslerio-Festucion pallentis. Dintre elementele cele mai interesante de la Portile de Fier, întâlnite în cadrul fitocenozelor edificate de Sesleria filifolia, amintim speciile saxicole termofile: Dianthus kitaibelii, Campanulacrassipes, Alyssum petraeum, Erysimum comatum, Centaurea atropurpurea, Seseli gracile, Melica ciliata, Ceterach officinarum, Sateureja kitaibelii. Se învecineazã cu gruparea Campanuletum crassipedis. Valoare conservativã: mare, habitat endemic. Compozitie floristicã: Specie edificatoare: Sesleria filifolia. Specii caracteristice: Sesleria filifolia. Alte specii: Seseli rigidum, Centaurea atropurpurea, Dianthus petraeus, Athamantha turbith ssp. hungarica, Draba lasiocarpa, Cerastium banaticum, Cephalaria laevigata, Alyssum repens, Campanula sibirica ssp. divergens, Sempervivum marmoreum, Helianthemum nummularium, Draba aizoon, Moehringia muscosa, Saxifraga marginata, Acinos alpinus, Cerastium arvense ssp. calcicolum . Specii endemice: Campanula crassipes (subendemicã), Dianthus spiculifolius. Corespunde Habitatelor din România: - R 3401 Pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria rigida. - R 3402 Pajisti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum - R 3410 Pajisti daco-balcanice de Sesleria filifolia - R 3601 Pajisti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides ) si Oxytropis carpatica - R 3605 Pajisti sud-est carpatice de paius cu colti ( Festuca versicolor ) si Sesleria rigida ssp. haynaldiana - R 3606 Pajisti sud-est carpatice de paius de stanci ( Festuca saxatilis ) - R 3607 Pajisti sud-est carpatice de Festca amethystina

Cod 6230* – Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase Raspandire: Carpatii Orientali: Muntii Maramuresului, Muntii Rarau, Lacauti-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea); Vf. Goru (Jud. Vrancea), Muntele Siriu, Muntele Penteleu. Carpatii Meridionali: Muntii Bucegi, Muntele Garbova, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii Parang, Muntii Retezat. Carpatii Occidentali: Valea Fenesului, Valea Sebesului, Vladeasa. Transilvania; in regiunea montana si etajele subalpin si alpin inferior. Suprafete: 1000–2000 ha. Statiuni: Altitudine: 800–2070 m. Clima: T = 6,0–0 grC; P = 900–1400 mm. Relief: platouri, versanti, vai si coaste domoale pana la moderat inclinate. Substrat: acid. Soluri: spodisoluri cu profil scurt, sarace in baze (5–10%), slab aerate si acide pH = 3,6–4,5. Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; in pajisti

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 100

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES patrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea . Stratul ierbos: specia caracteristicã carpatobalcanica Viola declinata are o acoperire redusa, mai ales in gruparile unde Nardus stricta are o acoperire de pana la 95%, este monodominantã si numarul de specii din compozitia floristica este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanta ridicata, dar cu o acoperire de pana la 5%. Au fost descrise subasociatiile typicum , care este intalnita in etajul montan superior si festucetosum airoidis Coldea 1987, prezenta in etajul subalpin, cu numeroase specii microterme si cu diferentialele ecologice. Stratul muschilor este redus, iar numarul de specii mic; mentionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens. Valoare conservativa: moderata; habitat prioritar european. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana. Corespunde Habitatelor din România : - R 3608 Paji şti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens; Valoare conservativa - moderata; habitat endemic sud-est carpatic; mare numai în fitocenozele unde este prezenta specia Tozzia carpathica (DH2). - R 3609 Paji şti sud-est carpatice de ţă po şic ă ( Nardus stricta) şi Viola declinata ; Valoare conservativa - moderata.

Cod 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Rãspândire: Banat (Caransebes), Transilvania (Hateg, Poiana Rusacã, Fãgãras, Brasov), Depresiunile intramontane din bazinul Oltului superior, Bazinul Giurgeului, Moldova. Suprafete: ocupã suprafete de 2–4 ha, uneori ajungând la 10–15 ha (Depresiunea Vad, jud.Brasov). Statiuni: Altitudine: 300–450(500) m. Clima: T = 9–8 grC; P = 700–850 mm. Relief: depresiuni, cu pante foarte usor înclinate, cu expozitii variate. Roci: depozite lutoargiloase. Soluri: brune luvice, brun acide de pantã, pe terenurile plate soluri turboase sau gleice cu continut ridicat de substante nutritive si umiditate în exces. Structura: în cadrul fitocenozelor participã, în numãr mare, plante de talie înaltã ce depãsesc 1 m înãltime. Din aceastã categorie mentionãm: Molinia caerulea, Serratula tinctoria, Juncus conglomeratus, Angelica sylvestris, Cirsium rivulare, iar în mlastinile de la Sâncrãieni (jud. Harghita), Lozna- Dersca (jud. Botosani) si Vad (jud. Brasov) apare în masã Salix rosmarinifolia. Etajul mijlociu al fitocenozelor este realizat de: Succisa pratensis, Trolius europaeus, Lychnis flos-cuculi, Dianthus superbus, Carex ovalis, Lathyrus pratensis, Parnassia palustris, Galium uliginosum, Juncus articulatus. În Delta Dunãrii, la Letea, Molinia caerulea ssp. euxina realizeazã fitocenoze pe suprafete de 300– 500 m2, cu o compozitie floristicã diferitã de cea a molinietelor din tarã. Speciile care au fost semnalate în aceste fitocenoze sunt: Molinia caerulea ssp. euxina, Viciabiennis, Cirsium alatum, Holoschoenus vulgaris, Saccharum strictum (Erianthus appressus ), ultima fiind specie rarã în flora României.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 101

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Valoare conservativã: moderatã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Juncus artatus, Serratula tinctoria. Specii caracteristice: Molinia caerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus conglomeratus si Salix rosmarinifolia, diferentialã localã. Alte specii importante: Angelica sylvetris, Cirsium rivulare, Succisia pratensis, Stachys officinalis, Gentiana pneumonanthe, Galium boreale, Carex ovalis, Parnassia palustris, Lathyrus pratensis, Gladiolus imbricatus, Stellaria graminea. Corespunde Habitatelor din România : - R 3710 Pajisti dacice de Molinia coerulea ; Valoare conservativa - moderata. - R 3711 Pajisti dacice de Nardus stricta s i Molinia coerulea; Valoare conservativa - moderata.

Cod 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Raspandire: Locuri umede, din lungul vãilor colinare si montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafete: De la 200–500 mp, panã la 4–5 ha in terenurile inmlãstinate. Statiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima: T = 7,5–6,0 gr.C; P = 700–950 mm. Roci: silicioase, marne si bolovãnisuri aduse de torenti. Soluri: aluviale, gleice si pseudogleice, bogate in umiditate si substante nutritive. Structura: Specia caracteristicã si dominantã, Filipendula ulmaria, este o plantã de talie mare, care atinge 1,5–2 m. Aceasta realizeazã etajul superior, in amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativã: redusã. Corespunde Habitatelor din România : - R 3701 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Aconitum tauricum; Valoare conservative – redus ă. - R 3702 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum; Valoare conservative – redus ă. - R 3703 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum; Valoare conservative – redus ă. - R3704 Comunit ăţ i sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor ( Rumex alpinus ); Valoare conservative – redus ă. - R 3705 Comunit ăţ i sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica; Valoare conservative – redus ă. - R 3706 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Petasites kablikianus; Valoare conservative – redus ă. - R 3707 Comunit ăți sud-est carpatice de buruieni şuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus; Valoare conservative – redus ă. - R 3708 Comunit ăți daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus; Valoare conservativa: redusa, mare doar în habitatele unde este prezenta specia Ligularia sibirica ( DH2). - R 3714 Comunit ăți daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 102

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Chaerophyllum hirsutum; Valoare conservative – redus ă.

Cod 6520 - Fânete montane Rãspândire: Etajele montan inferior si mijlociu ale Carpatilor din România (Sud- Estici). Suprafete: Aproximativ 10.000–12.000 ha. Statiuni: Altitudine: 650–800 m. Clima: T = 7–60 C; P = 700–800 mm. Relief: versanti putin înclinati cu expozitie nordicã sau nord-esticã. Roci: sisturi, conglomerate. Soluri: eutricambosoluri, bogate în substante nutritive si moderat umede, neutre pânã la slab acide. Structura: Fitocenozele de Trisetum flavescens au în compozitie numeroase specii de talie mare (60–80 cm), cu o acoperire de 80–95%. Alãturi de specia dominantã se dezvoltã frecvent: Agrostis capillaris, Phleum montanum, Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherum elatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthemum vulgaris, Knautia arvensis, Campanula glomerata. Toate acestea sunt prezente în etajul superior care este bine structurat. Cel de al doilea etaj este alcãtuit din plante de 20–35 cm înãltime, dintre care mai reprezentative sunt: Trifolium pratense, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus, Luzula campestris, Gymnadenia conopsea, Carum carvi, Trifolium campestre, T. montanum, Cerastium holosteoides. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Anthoxanthum odoratum, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca pratensis. Specii caracteristice: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides. Alte specii importante: Agrostis capillaris, Poa pratensis, Trifolium pratensis, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Rumex acetosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatus, Leucanthemum vulgare, Daucus carota,Achillea millefolium, Silene vulgaris, Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusianorum, Leontodon autumnalis. Corespunde Habitatelor din România : - R 3801 Paji şti sud-est carpatice de isetum flavescens şi Alchemilla vulgaris; Valoare conservative – redus ă. - R 3803 Paji ști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra; Valoare conservative – redus ă. - R 3804 Paji ști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum ; Valoare conservative – moderat ă

Cod 7240* Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae Rãspândire: Carpatii Orientali: Muntii Rodnei (Piciorul Galatiului, Saua Galatiul- Gãrgãlãu, Vf. Rebra, Rotunda-Preluc, Stiol), Muntii Bistritei, Munþii Rarãu, Muntii Cãlimani, Muntii Gurghiu, Depresiunea Giurgeului, Defileul Muresului, Lacul Negru (Judetul Vrancea), Carpatii Meridionali: Dumbrãvita, Muntii Retezat, Muntii Tarcu, Muntii Godeanu. Carpatii Occidentali: Muntii Bihor (Stâna de Vale, Valea Iedutului, Izbuc), Depresiunea Trascãului; în regiunea montanã si etajul subalpin. Suprafete: de ordinul a 200–500 ha. Statiuni: Altitudini: 650–2100 m. Clima: T = 7,2 – -0,80C; P = 825–1400 mm. Relief: terenuri plane. Substrat: turbã. Soluri: histosoluri, acide (pH = 4,9–5,6), cu un continut ridicat în materie organicã si unul scãzut în cationi mobili de Ca, K si Na. Structura: Habitatul cu Carex rostrata populeazã statiuni aflate în diferite stadii de înmlãstinire, situate la diferite altitudini. Fitocenozele din statiunile înmlãstinite din etajul montan si subalpin din România, prezintã o compozitie floristicã unitarã, foarte

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 103

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES asemãnãtoare cu cele descrise din Europa centralã. Stratul ierbos: Carex rostrata poate ajunge la o acoperire de 75%. Sub aspect sindinamic, habitatul poate evolua spre grupãrile mezotrofe ale asociatiei Carici canescenti-Agrostidetum Tx. 1937. Se remarcã dezvoltarea unui strat muscinal bine reprezentat de specii de Sphanum, dintre care Sphanum recurvum poate ajunge la o acoperire de 75%, la care se adaugã diferite alte specii cu prezentã ridicatã: Aulacomnium palustre, Sphagnum teres. Valoare conservativã: foarte mare în habitatele unde este prezentã specia Ligularia sibirica . Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Carex rostrata, Sphagnum recurvum. Specii caracteristice: Carex rostrata, Carex echinata, Carex nigra ssp. dacica. Alte specii importante: Pedicularis limnogena, Stellaria uliginosa, Cardamine amara, Drepanocladus fluitans, Carex canescens, Agrostis canina, Juncus filiformis, Sphagnum subsecundum, Sphagnum warnstorfii, Eriophorum angustifolium, Menyanthes trifoliata, Calliergon stramineum, Stellaria palustris, Veronica scutellata, Dicranum bonjeanii, Camptothecium nitens, Carex magellanica, Comarum palustre, Juncus alpinus, Juncus articulatus, Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia sibirica, Calla palustris, Pedicularis palustris, Triglochin palustre. Nu exist ă - deocamdat ă - asocia ţii corespunz ătoare corespunz ătoare, descrise în România. Carex bicolor este semnalat ă doar în Mun ţii Rodnei, iar C. atrofusca lipse şte complet din ţara noastr ă. Literatura de specialitate nu consemneaz ă prezen ţa alian ţei Caricion bicoloris- atrofuscae în vegeta ţia Carpa ţilor române şti. Corespunde Habitatului din România : - R 5403 Turb ării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata s i Sphagnum recurvum;

Cod 8110 – Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeospietalia ladani) Raspandire: Carpatii Meridionali: Muntii Retezat (varfurile: Custura, Gruiul, Judele, Muchia Ascutita, Bucura, Peleaga, Papusa, Pietrele); in etajul alpin. Suprafete: foarte mici (aproximativ 10 ha). Statiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Clima: T = -0,5– -1,5 grC; P = 1350–1450 mm. Relief: grohotisuri si sfaramaturi de roci. Substrat: micasisturi, granite. Soluri: litosoluri scheletice, in locuri cu acumulari mari de zapada in timpul iernii. Structura: Habitat crio-nival, ce vegeteazã in conditii extreme. Stratul ierbos: speciile edificatoare Saxifraga bryoides s i Silene acaulis realizeazã o acoperire medie de 35%. Pe de alta parte, cele doua specii caracteristice: Saxifraga bryoides s i Veronica baumgartenii formeaza fitocenoze neincheiate. Cele mai frecvente specii insotitoare sunt: Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Doronicum carpaticum, Poa laxa, taxoni caracteristici ordinului Androsacetalia alpinae. Fiind la contactul cu gruparile aliantei Salicion herbaceae, in compozitia lor apar uneori numeroase specii caracteristice cum sunt: Luzula alpino-pilosa, Festuca picta, Taraxacum alpinum, Soldanella pusilla, Chrysanthemum alpinum. Habitatul poate prezenta asemanari floristice cu cel mentionat in Muntii Bucegi, sub denumirile Silene acaulis – Minuartia sedoides s i Geum reptans – Oxyria digyna. Valoare conservativa: mare, habitat endemic. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Saxifraga bryoides, Silene acaulis, Veronica baumgarteni. Specii caracteristice: Silene acaulis, Poa cenisia ssp. contracta, Veronica baumgarteni. Alte specii importante: Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Geum reptans, Oxyria dygina, Saxifraga

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 104

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES carpatica, Poa psychrophila, Saxifraga androsacea, Soldanella pusilla, Luzula spicata, Gentiana frigida, Luzula spicata, Senecio carniolicus. Specii endemice: Doronicum carpaticum.

Corespunde Habitatelor din România : - R 6101 Comunita ți sud-est carpatice de pietri șuri silicioase cu Silene acaulis și Minuartia sedoides; Valoare conservativa: mare, habitat endemic oi în habitatele unde este prezenta specia Poa grantica ssp. disparilis (DH2). - R 6102 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Festuca picta și Senecio carniolicus; Valoare conservativa: mare prin speciile endemice. - R 6103 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa și Saxifraga carpathica; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R6104 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R6105 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis și Veronica baumgarteni; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

Cod 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pân ă în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Rãspândire: Carpatii Orientali: Muntii Rodnei (vârfurile Ineu, Gãrgãlãu, Anies, Pietrosul). Carpatii Meridionali: Muntii Fãgãras, Muntii Tarcu, Muntii Godeanu. Suprafete: restrânse (circa 100 ha). Statiuni: Altitudini: 2000–2200 m. Clima: T = 0,0– -1,5ºC; P = 1300 mm. Relief: bolovãnisuri si grohotisuri semifixate însorite din etajul alpin inferior. Substrat:bazic, calcaros, conglomerate calcaroase, alcãtuite din fragmente de calcar jurasic, amfibolite si sisturi sericitoase. Soluri: scheletice, rendzine, pH = 5,8–7,2. Structura: Habitat pionier, deschis, cu un numãr redus de specii în compozitia floristicã. În stratul ierbos, alãturi de Saxifraga moschata, apare constant specia arenicolã alpinã Cerastium arvense ssp. calcicolum, care constituie o bunã diferentialã ecologicã pentru asociatie. Habitatul grupeazã deopotrivã specii bazofile, caracteristice ordinului Thlaspietalia rotundifolii, precum si elemente acidofile caracteristice ordinului Androsacetalia alpinae. Habitatul din Muntii Rodnei are un caracter mai metofil, fapt relevat, pe deoparte de lipsa speciei higrofile Saxifraga aizoides, iar pe de altã parte de numãrul mai redus al speciilor caracteristice ordinului Salicetalia herbeceae. Habitatul din Muntii Tarcu-Godeanu prezintã un numãr de specii higrofile: Silene pusilla, Saxifraga stellaris, Parnassia palustris, Viola biflora. Valoare conservativã: mare, habitat endemic. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata, Saxifraga aizoides. Specii caracteristice: Cerastium arvense ssp. calcicolum, Doronicum carpaticum. Alte specii importante: Galium anisophyllon, Rhodiola rosea, Saxifraga hieraciifolia, Poa laxa (P. tremula ), Saxifraga ascendens, Oxyria dygina, Luzula spicata, Saxifraga bryoides, Veronica baumgartenii, Saxifraga androsacea, Arabis alpina, Cardaminopsiss arenosa, Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis, Saxifraga carpatica. Specii endemice: Doronicum carpaticum.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 105

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Corespunde Habitatelor din România: - R 6106 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri și bolovani șuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata șI Saxifraga aizoides; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6107 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sanctistephani și Doronicum carpaticum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6108 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri calcaroase vu mobilitate redus ă și umiditate ridicat ă Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides și Doronicum columnae; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6109 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Papaver coronasancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum și Cerastium transsilvanicum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6110 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Acinos alpinus și Galium anisophyllon; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6111 Comunita ți sud-est carpatice de bolovani șuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6112 Comunita ți montane sud-est carpatice pioniere de grohoti șuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album și Teucrium montanum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6113 Comunita ți sud-est carpatice de grohoti șuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.

Cod 8210 - Versanti stâncosi cu vegetatie chasmofitic_ pe roci calcaroase Rãspândire: Carpatii Occidentali: Valea Cernei, Valea Ilovei, Valea Tesnei, Cazanele Dunãrii, Piatra Closani; în etajul colinar. Suprafete: mici (circa 1 ha). Statiuni: Altitudini: 200–1200 m. Clima: T = 11,0–4,9 grC; P = 750–1200 mm. Relief: peretii stâncosi, abrubti si umbriti, stânci calcaroase. Substrat: calcaros. Soluri: rendzine superficiale. Structura: Habitat calcifil, termofil. Stratul ierbos: Fitocenozele cu Ceterach officinarum sunt localizate în sudul Banatului si sunt bogate în specii cu origine dacicã si carpato- balcanicã: Draba lasiocarpa, Alyssum petraeum, Dianthus kitaibelii, Micromeria pulegium, care conferã caracterul regional al habitatului. Este considerate o grupare vicariantã celei din Serbia ( Ceterachi- Ramondetum serbicae Javanovic- Dunjic 1952). Valoare conservativã: mare, habitat endemic. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Ceterach officinarum, Asplenium trichomanes, Draba lasiocarpa. Specii caracteristice: Ceterach officinarum. Alte specii importante: Asplenium ruta-muraria, Saxifraga paniculata, Cystopteris fragilis, Sedum hispanicum, Moehringia muscosa, Polypodium vulgare, Poa nemoralis, Sedum maximum, Cardaminopsis arenosa. Corespunde Habitatelor din România : - R6202 -Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha si Gypsophila petraea - R6204- Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata si Draba kotschyi - R6206 - Comunitãti sud-est carpatice ale fisurilor peretilor stâncosi, calcarosi cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia si Valeriana sambucifolia

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 106

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - R6207 - Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus si Poa rehmanii - R6208 - Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii si Campanula cochleariifolia - R6212 - Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa si Gypsophila petraea - R6213 - Comunitãti sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis si Silene zawadzkii - R6214 - Comunitãti sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. Rocheliana si Gypsophila petraea - R6216 - Comunitãti daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum si Draba lasiocarpa - R6217 - Comunitãti daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria si Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens - R6218 - Comunitãti sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes si Asplenium ruta-muraria - R6222 - Comunitãti daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes

Cod 8220 - Versanti stâncosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase Rãspândire: Carpatii Orientali: Muntii Nemira, Muntii Cibinului, Mãgura-Tg. Ocna. Carpatii Meridionali: Muntii Tarcu- Godeanu. Carpatii Occidentali: Muntii Codru-Moma, Muntii Gilãu. Transilvania; în regiunea montanã. Suprafete: mici (circa 10 ha). Statiuni: Altitudine: 280–700 m. Clima: T = 8,4–6,2 grC; P = 750–850 mm. Relief: zone piemontane, în fisuri de stânci cu expozitie sudicã si sud-esticã, pereti stâncosi foarte înclinati (60–900). Substrat: acid. Solul: litosol superficial cu pH = 4,75–5. Structura: Habitat sciafil, fragmentat. Stratul ierbos. Speciile care disting habitatul dându-i caracterul regional, specific Carpatilor românesti, sunt speciile dacice: Silene dubia, Thymus comosus si speciile daco-balcanice: Genista janensis, Jovibarba heuffelii. În locuri cu înclinatie mai micã, unde procesele de bioacumulare organogenã sunt mai active a fost semnalatã legãtura spre Poëtum nemoralis veronicetosum bachofeni Borza 1959, rãspânditã pe brânele stâncoase din Defileul Turnu Rosu. În aceste locuri s-a observat stadia cu Genista janensis si Thymus comosus. Valoare conservativã: mare, habitat endemic. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale. Specii caracteristice: Asplenium adiantum-nigrum, Jovibarba heuffelii. Alte specii: Veronica bachofenii, Sedum maximum, Epilobium collinum, Asplenium cuneifolium, Asplenium x adulterinum, Asplenium trichomanes, Poa nemoralis, Polypodium vulagre,Cardaminopsis arenosa, Cystopteris fragilis, Asplenium ruta-muraria. Specii endemice: Silene nutans ssp. dubia, Thymus comosus. Corespunde Habitatelor din România : - R 6201 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica; Valoare conservativa: mare, habitat endemic carpatic. - R 6203 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana si Senecio glaberrimus; Valoare conservativa: mare, habitat endemic carpatic. - R 6205 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana si Potentilla haynaldiana; Valoare conservativa: redusă. - R 6210 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium tricomanes spp. tricomanes si Poa nemoralis; Valoare conservativa: mare, prin speciile endemice oi în

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 107

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES habitatele unde este prezenta specia Asplenium adulterinum (DH2). - R 6211 Comunit ăţ i daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redusă. - R 6215 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale si Woodsia ilvense; Valoare conservativa: redus ă. - R 6219 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale oi Silene nutans ssp. dubia; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6220 Comunita si sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii si Veronica bachofenii; Valoare conservativa: mare, habitat endemic. - R 6221 Comunita si dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum si Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redus ă.

Cod 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis Rãspândire: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentale, Dobrogea (Movile). Statiuni: Altitudini: diferite, de la 5–1500 m. Substrat: predominant calcaros. Structura: „Flora” subteranã, datoritã absentei luminii, procariotele din regnul Monera (reprezentat de bacterii) si eucariotele din regnurile: Fungi (reprezentat de ciuperci), Protista (reprezentat de alge) si Plantae (reprezentat de muschi) sunt incomparabil mai putin diversificate decât eucariotele din regnul Animalia . Valoare conservativã: foarte mare, în special prin speciile de lilieci mentionate în DH2. Compozitie floristicã si faunisticã: Bacterii: existã putine lucrãri publicate. Mentionãm: studiul microbiologic al Pesterii Topolnita, bacteriile nitrificante din Ghetarul de la Scãrisoara, tiobacteriile chemosintetizante din Pestera de la Movile. Ciupercile: existã putine studii efectuate, a foststudiatã flora Laboulbeniale (Ascomycete ) din pesterile din România. Algele: au fost mentionate 50 de specii de alge cavernicole, în special din Banat si specii de alge cavernicole din Oltenia. Muschii: prezenti la intrarea în mai multe pesteri. Fauna subteranã. Se cunosc circa 250 de specii troglobionte, majoritatea endemice, cu arealul redus la câteva pesteri, uneori la una singurã. Corespunde Habitatului din România : - R6501 – Pesteri

Cod 9110 – Paduri dacice de fag de tip Luzulo- Fagetum Raspandire: in toti Carpatii romanesti, cu frecventa mare in Carpatii Meridionali si Occidentali, in regiunea de munte si, in parte, pe dealurile inalte, in etajul nemoral. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica la altitudini mari, ssp. Moesiaca la atitudini mici), sau cu putin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus ), brad ( Abies alba ) la altitudini mari, gorun ( Quercus petraea ), carpen ( Carpinus betulus ), plop tremurator ( Populus tremula ), ulm ( Ulmus glabra ), cires (Cerasus avium ) la altitudini mici; are acoperire ridicata (80–90%) si inaltimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca strat acoperitor pe suprafete mari sau in palcuri de diferite dimensiuni; participã elemente din „flora de mull” si din flora acidofilã, mai rar Rubus hirtus . Valoare conservativa: redusa. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 108

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Specii edificatoare : Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moesiaca . Specii caracteristice: Festuca drymeia . Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poanemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola reichenbachiana s.a. Corespunde Habitatelor din România : - R 4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4105 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca drymeia; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4106 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderată. - R 4107 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; Valoare conservativa: mare. - R 4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia; Valoare conservativa: redus ă.

Cod 9130 P ăduri de fag de tip Asperulo - Fagetum Rãspândire: în toate dealurile peri- si intracarpatice si în partea inferioarã a Carpatilor, în etajul nemoral. Suprafete: circa 160.000 ha (22.000 în dealurile estice, 58.000 în dealurile vestice,40.000 ha în Transilvania, restul în dealurile din preajma Carpatilor). Statiuni: Altitudini: 300–800 m. Climã:T = 9,0–6,0 0C, P = 600–750 mm. Relief:versanti cu înclinãri mici si medii, cu expozitii diferite, platouri. Roci: molase (argile, nisipuri, pietrisuri), marne. Soluri:de tip luvosol, preluvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric echilibrate, cu stagnare temporarã de apã deasupra orizontului B, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cu carpen (Carpinus betulus), mai rar gorun (Quercus petraea s.l.), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorb de câmp (Sorbus torminalis), paltin de câmp (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), cires (Prunus avium), plop tremurãtor (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra); are acoperire de 80–100% si înãltimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, în functie de acoperirea arboretului, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Carex pilosa, cu elemente din flora de mull; în vestul tãrii apare frecvent Aposeris foetida. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, Carpinus betulus. Specii caracteristice: Carex pilosa, Galium schultesii. Alte specii importante: Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Brachypodium sylvaticum, Campanula persicifolia, Carex digitata, C. sylvatica, Dactylis polygama, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galium odoratum, Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, Melica uniflora, Poa nemoralis, Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea,Viola reichenbachiana

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 109

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Corespunde Habitatelor din România : - R 4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera; Valoare conservativa: redus ă. - R 4119 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa; Valoare conservativa: redus ă. - R 4120 Paduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicolis; Valoare conservativa: mare.

Cod 9150 P ăduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Rãspândire: în munti si dealuri din sud-vestul României (Vâlcan, Mehedinti, Cernei, Almãj, Locvei), în etajul nemoral Suprafete: reduse, câteva mii de ha. Statiuni: Altitudini: 500–1000 m. Climã: T = 9,0–6,0 0C, P = 890–1100 mm. Relief:versanti cu înclinãri diferite si expozitii însorite. Roci: sisturi silicioase, molase, roci calcaroase. Soluri: de tip districambosol, eutricambosol, profunde-mijlociu profunde, mediu acide, mezobazice, reavane-umede, mezotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, balcanice, mezo-euterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag ( Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica ) sau cu putine exemplare de frasin ( Fraxinus excelsior ), sorb de câmp ( Sorbus torminalis ), carpen ( Carpinus betulus ); are acoperire de 70–90% si înãltimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat, constituit din Crataegus monogyna , Cornus mas, Corylus avellana, Viburnum lantana s .a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dezvoltat variabil, cu elemente acidofile si din flora de mull si cu participarea de specii balcanice (Helleborus odorus ). Valoare conservativã: foarte mare. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. moesiaca s i ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Helleborus odorus. Alte specii importante: Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama,Galium odoratum, Genista tinctoria, Lamium galebdolon, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Potentilla micrantha,Viola hirta, V. reichenbachiana s .a. Corespunde Habitatului din România : - R 4111 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium; Valoare conservativa: moderat ă.

Cod 9170 P ăduri de stejar cu carpen de tip Galio - Carpinetum Rãspândire: pe toate dealurile peri- si intracarpatice din sudul si estul tãrii, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun si de amestec cu gorun. Suprafete: circa 45.000 ha, mai ales în sudul tãrii (35.000 ha). Statiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima:T = 9–60C, P = 600–800 mm. Relief:versanti cu înclinãri si expozitii diferite, mai mult umbrite la altitudini mici. Roci:variate, molase, marne, depozite lutoargiloase. Soluri: de tip luvosol pseudogleizat, profunde-mijlociu profunde, slabmoderat acide, mezobazice, hidric echilibrate dar cu stagnãri temporare de apã deasupra orizontului B, mezobazice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 110

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES etajul superior, din gorun ( Quercus petraea, ssp. petraea, ssp. polycarpa, ssp. dalechampii ), exclusiv sau în amestec cu fag ( Fagus sylvatica ssp. sylvatica, moesiaca ), cu exemplare de stejar pedunculat ( Quercus robur ), cires ( Prunus avium ), tei ( Tilia cordata rar T.tomentosa ), în etajul inferior carpen ( Carpinus betulus ), jugastru ( Acer campestre ) s.a.; are acoperire 80–90% si înãltimi de20–27 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, în functie de umbrire, compus din Corylus avellana , Cornus sanguinea, Crataegus monogyna , Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Rosa canina, uneori Acer tataricum. Stratul ierburilor si subarbustilor. dominat de Carex pilosa cu elemente ale florei de mull ( Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea ). Valoare conservativã: moderatã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Quercus petraea (Fagus sylvatica ). Specii caracteristice: - Alte specii importante: Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum, Dactylis polygama, Euphorbia amygdaloides, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus niger, L. venetus, Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis, Scrophularia nodosa, Stellaria holostea, Viola reichenbacjiana, Bromus benekeni s .a Corespunde Habitatului din România : - R 4123 Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa; Valoare conservativa: moderat ă.

Cod 9180* P ăduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Rãspândire: în toti Carpatii românesti, în cheile, vâlcelele si vãile înguste din partea inferioarã a muntilor, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de fag si amestec cu fag. Suprafete: reduse, de ordinul a câteva mii de ha. Statiuni: Altitudini: 700–1000 m. Clima: T = 7–50C, P = 850–1000 mm. Relief: vãi înguste, umbrite, chei în masivele calcaroase. Roci: în general calcaroase, în parte sisturi. Soluri: în formare humifere, eubazice, putin profunde, umede, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din paltin de munte ( Acer pseudoplatanus ), ulm de munte ( Ulmus glabra ), frasin ( Fraxinus excelsior ) cu putine exemplare de fag ( Fagus sylvatica ssp. sylvatica ) uneori brad ( Abies alba ), molid ( Picea abies ), iar în etajul inferior putine exemplare de jugastru ( Acer campestre ), carpen ( Carpinus betulus ), anin negru ( Alnus glutinosa ); are acoperire 70–80% si înãltimi de 30–35 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, compus din Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus . Stratul ierburilor si subarbu stilor, dominat de Lunaria rediviva , cu multe ferigi si specii ale florei de mull. Valoare conservativã: foarte mare. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior. Specii caracteristice: Lunaria rediviva . Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Helleborus purpurascens, Impatiens nolitangere, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Moehringia muscosa, Polystichum setiferum, Primula columnae, Sanicula europaea, Senecio neumorensis,Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellaria nemorum, Stachys sylvatica, Bromus benekenii s .a. Corespunde Habitatului din România : - R 4117 Paduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 111

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva; Valoare conservativa: foarte mare.

Cod 91E0 * Paduri aluviale cu alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno - padion, Alnion incanae, Salicion albae) Raspandire: in luncile montane din toti Carpatii Romaniei, in etajul boreal, mai putin frecvent in Carpatii Occidentali. Suprafete: circa 4.000 ha, mai frecvent in Carpatii Meridionali si Orientali. Statiuni: Altitudini 700–1700 m. Clima: T = 7,5–2 grC, P = 800–1200 mm. Relief: lunci montane inguste, versanti umeziti de izvoare. Roci: variate, calcaroase si silicioase, sub formã de pietrisuri, nisipuri grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice, permanent umede-ude, mezotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb ( Alnus incana ) sau cu putin amestec de molid ( Picea abies ), brad (Abies alba ), fag ( Fagus sylvatica ), la altitudini mai mici anin negru ( Alnus glutinosa ) s.a.; are acoperire de 80–100% si inãlþimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor si subarbustilor, obisnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus s i Telekia speciosa. Valoare conservativa: foarte mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfar s .a. Corespunde Habitatelor din România : - R 4401 Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4402 Paduri daco – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4405 Paduri sud-est carpatice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; Valoare conservativa: foarte mare.

Cod 91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Rãspândire: în masivele calcaroase din Carpatii Orientali (muntii Hãsmas), Meridionali (Leaota) si Occidentali (Trascãu), în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de fag si amestec cu fag. Suprafete: câteva sute de ha. Statiuni: Altitudini: 800–1200 m. Clima: T = 7–50C, P = 800–1000 mm. Relief: versanti cu înclinãri diferite, însoriti. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superficiale– mijlociu profunde, neutre, eubazice hidric echilibrate, cu posibile deficite temporare, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii eurasiatice boreale si europene. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din pin silvestru ( Pinus sylvestris ), exclusiv sau cu putin Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 112

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES amestec de fag ( Fagus sylvatica ), mesteacãn ( Betula pendula ), scorus ( Sorbus aucuparia ), gorun ( Quercus petraea ), are acoperire 60–70% si înãltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor de regulã lipseste sau reprezentat prin putine exemplare de Juniperus communis, Cotoneaster integerima, Rosa pendulina, Corylus avellana, Rhamnus cathartica, Lonicera xylosteum, Spiraea chamedrifolia. Stratul ierburilor si subarbustilor, dominat de Sesleria rigida. Valoare conservativã: foarte mare, în special în habitatele unde este prezentã specia Arctostaphyllos uva-ursi (DH4). Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Pinus sylvestris. Specii caracteristice: Sesleria rigida. Alte specii importante: Arctostaphyllos uva-ursi, Asperula capitata, Bupleurum falcatum, Calamagrostis arundinacea, Campanula persicifolia, Dianthus spiculifolius, D. carthusianorum, Euphorbia amygdaloides, Euphorbia salisburgensis, Fragaria vesca, Hepatica nobilis, Helictotrichon decorum, Hieracium bifidum, Knautia dipsacifolia, Tanacetum vulgare, Melampyrum sylvaticum, Orthilia secunda, Poa nemoralis, Scabiosa columbaria, Saxifraga paniculata, Thymuscomosus, Veronica chamaedris, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea s .a.

Cod 91VO – Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion) Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, in etajul superior, din fag (Fagus sylvatica) cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), iar in etajul inferior pot apãrea jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus); are acoperire 60–80% si inaltimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat, compus din Ribes uva–crispa, Spiraea chamaedrifolia, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Daphne mezereum, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Rosa pendulina, Evonymus europaeus. Stratul ierburilor si subarbustilor, dominat de Phyllitis scolopendrium cu multe elemente din flora de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Asarum europaeum etc). Valoare conservativa: foarte mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Phyllitis scolopendrium. Alte specii importante: Actaea spicata, Aconitum moldavicum, Asplenium trichomanes, Athyrium filix-femina, Brachypodium sylvaticum, Campanula persicifolia, Cardamine impatiens, Carex sylvatica, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Lamium galebdolon, Geranium phaeum, Helleborus purpurascens, Doronicum columnae, Dryopteris filixmas, Euphorbia amygdaloides, Hepatica nobilis, H. transilvanica, Hordelymus europaeus, Isopyrum thalictroides, Lilium martagon, Lunaria rediviva, Moehringia muscosa, Mercurialis perennis, Melica uniflora, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Polypodium vulgare, Polystichum aculeatum, Pulmonaria rubra, Poa nemoralis, Rubus hirtus, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, Stachys sylvatica, Symphytum cordatum s.a. Corespunde Habitatelor din România : R4101 - Pãduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) si brad (Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4103- Pãduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ), fag ( Fagus sylvatica ) si brad (Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii R4104- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica) si brad ( Abies alba ) cu Pulmonaria rubra R4108- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) si brad ( Abies alba ) cu Leucanthemum waldsteinii

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 113

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES R4109- Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Symphytum cordatum R4116 - Pãduri sud-est carpatice de fag ( Fagus sylvatica ) cu Phyllitis scolopendrium

Cod 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio – Piceetea) Raspandire: in toti Carpatii romanesti, la contactul etajului nemoral cu etajul boreal. Suprafete: circa 15.000 de ha, din care 6.500 de ha in Carpatii Meridionali, 6000 in Carpatii Orientali, 2.500 in Carpatii Occidentali. Statiuni: Altitudini 1000–1450 m. Clima:T = 4,5–3,50C, P = 900–1200 mm. Relief: versanti cu inclinãri, in general, mari si expozitii diferite, rar culmi, platouri. Roci: sisturi cristaline si alte roci acide. Soluri: de tip podzol, prepodzol, mijlociu profun de superficiale, acide, oligobazice, umede, oligotrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale si nemorale. Stratul arborilor, compus din molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) in proportii diferite, iar in amestec brad (Abies alba), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire de 70–80% si inãltimi de 18–25 m la molid si 16–22 la fag la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Calamagrostis, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus. Valoare conservativa: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica . Specii caracteristice. Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, A. distentifolia, Calamagrostis arundinacea, C. villosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Epilobium montanum, Fragaria vesca, Gentiana asclepiadea, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella, Polygonatum verticillatum, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia. Corespunde Habitatelor din România : - R 4203 Paduri sud-est carpatice presubalpine de molid ( Picea abies ) cu Soldanella hungarica; Valoare conservativa: mare. - R 4205 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu Oxalis acetosella; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4206 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4207 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Hylocomium splendens; Valoare conservativa: moderat ă. - R 4208 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Luzula sylvatica; Valoare conservativa: mare. - R 4209 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4210 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) Sphagnum spp ; Valoare conservativa: foarte mare. - R 4212 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi brad ( Abies alba ) cu Pleurozium schreberi; Valoare conservativa: foarte mare - R 4214 Paduri sud-est carpatice de molid ( Picea abies ) şi fag ( Fagus sylvatica ) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: mare.

Mamifere Cod 1308 - Barbastella barbastellus (liliacul carn) Aspecte privind ecologia speciei : Işi g ăse şte ad ăpost în fisurile cl ădirilor, între căpriori şi în g ăurile grinzilor podurilor, adeseori în scorburi sau subscoar ţa arborilor bătrâni, în cuiburi p ărăsite de p ăsări, la intrarea pe şterilor. Iarna se ad ăpostesc în cavit ăţ i Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 114

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES naturale sau artificiale, în scorburile arborilor, p ătrunzând şi în pivni ţe, izola ţi sau în grupuri mici, uneori asocia ţi cu P. pipistrellus. Coloniile pot ajunge pân ă la câteva mii de indivizi. Este o specie destul de rezistent ă la frig, hibernând între octombrie/noiembrie şi pân ă în martie/aprilie (în func ţie de condi ţiile eco-climatice). Incepe s ă vâneze târziu, dup ă apusul soarelui şi pân ă spre zori. Zboar ă rapid, deasupra arborilor, livezi, gr ădini, dar şi deasupra arterelor mari de circula ţie, a v ăilor, parcurgând chiar şi zeci de km de la cartierele de ad ăpost/repaos spre cele de hr ănire. Femelele formeaz ă colonii de reproducere în scorburile arborilor, rar împreun ă cu masculii. Habitate caracteristice: Mozaicuri de habitate naturale cu p ăduri b ătrâne, sau cel pu ţin cu o mare densitate de arbori b ătrâni izola ţi. Baza trofica: Vâneaz ă insecte de dimensiuni mici (în special leidoptere şi diptere), cu tegumentul moale, inclusiv de pe substrat (arbori, litier ă). Nu vâneaz ă în jurul surselor de lumin ă artificial ă. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Cod 1352* - Canis lupus – (lupul) Aspecte privind ecologia speciei : Lupul (Canis lupus) face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii, pe care-i hranesc cu lapte). Lupii, in mod normal, traiesc in grupuri familiale numite haite . Habitate caracteristice : Tr ăie şte în p ăduri relativ întinse, în zonele de deal şi munte, neavând cerin ţe specifice pentru anumite habitate forestiere. Este prezent în toate ecosistemele forestiere de deal şi de munte de la noi, uneori fiind prezent chiar şi în trupurile mari ale p ădurilor de câmpie, precum şi în Delta Dun ării. Baza trofica: Lupii sunt carnivori, avand tendinta de a-si diversifica tipul de hrana. Lupii consuma si carcase ale animalelor moarte pe care nu le-au vanat. De asemenea, pot consuma si insecte, viermi de pamant, gunoaie si, mai ales cand sunt infometati, afine, mure, scorus, porumb si alte vegetale, consuma si iarba ca purgativ. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Cod 1355 - Lutra lutra ( Vidra) Aspecte privind ecologia speciei: Dimensiuni cca. 35-40 cm, greutatea cca. 15 kg. Femela este mai mic ă decât masculul. Capul este mic, turtit şi lat. Urechile sunt rotunjite, scurte, pu ţin ie şite din blan ă, acoperite de un opercul membranos. Sim ţurile sunt foarte dezvoltate şi în egal ă m ăsur ă: v ăzul, auzul şi mirosul. Vâneaz ă adeseori în grup; este animal de amurg şi de noapte, cu toate c ă poate fi v ăzut şi ziua. Habitate caracteristice : Biotopul vidrei este reprezentat de ţă rmurile împ ădurite ale apelor curg ătoare şi st ătătoare, fie ele de munte sau de şes. Baza trofica : Se hr ăne şte cu pe şti, broa şte, raci, mamifere mici, acvatice. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – semnificativa Evaluare globala – semnificativa

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 115

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Cod 1361 - Lynx lynx – (ras) Aspecte privind ecologia speciei: Rasul este un animal puternic si rezistent, de o agilitate si agerime uluitoare. Este un mamifer de talie mijlocie, bine proportionat, indesat, cu picioarele din spate puternice adaptate pentru salturi. Râsul este un animal puternic si rezistent, de o agilitate si agerime uluitoare. Habitate caracteristice: Rasul este un pradator de padure avand preferinte pentru zonele cu arbori batrani, bine impadurite, cuprinzand arbusti desi. Prefer ă p ădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile. Baza trofica: șoareci, iepuri, c ăprior, cerbi și diverse specii de p ăsări. Uneori consum ă și animalele domesticite, cum ar fi g ăine, ra țe, gâ ște, curcani, oi. Categorii de abundenta – prezenta Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – semnificativa

Cod 1310 – Miniopterus schreibersi (liliacul cu aripi lungi) Aspecte privind ecologia speciei: Are dimensiuni medii, lungimea corpului de cca. 50-62 mm, a antebra ţului de 45,4-48 mm, are bot foarte scurt, craniu boltit, urechi scurte, triunghiulare, nu proemin ă din conturul capului, tragus scurt îndoit c ătre interior, cu vârful rotunjit, blana spatelui de culoare gri maroniu sau cenu şiu, burta de un gri mai deschis, pintenul ajunge pân ă la o treime sau maxim o jum ătate a uropatagiului, nu prezint ă epiblem ă. Specie periclitat ă în toat ă lumea, cândva cu colonii de peste zece mii de indivizi, ast ăzi num ărul lor s-a redus drastic. Habitate caracteristice : suprafete impadurite deschise, dar si orase, unde isi face cuiburi in turnurile bisericilor si in acoperisuri. Baza trofica : hrana este reprezentata de insecte si paienjeni. Categorii de abundenta – rara Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1323 – Myotis bechsteinii (liliacul cu urechi late) Aspecte privind ecologia speciei: Este o specie caracteristic ă p ădurilor mature de foioase, cu mul ţi arbori b ătrâni. Poate fi prezent ă și în p ăduri mixte sau chiar de conifere, dac ă acestea sunt situate în apropierea unor habitate optime pentru specie. Coloniile de na ștere, alc ătuite din 10–30 de femele sunt localizate în scorburi, pe care le alterneaz ă frecvent, sau, mai rar, în cl ădiri. Hiberneaz ă în diferite tipuri de ad ăposturi subterane și în scorburi. Vâneaz ă la în ălţimi de 1–5 m, aproape de vegeta ţie sau de sol și în coronamentul copacilor. Are un zbor manevrabil, uneori foarte lent, frecvent capturând prada de pe substrat, de exemplu de pe trunchiul arborilor sau de pe frunze. Liliacul cu urechi mari emite semnale la 45–55 kHz, de regul ă cu un ritm regulat. Habitate caracteristice : Este o specie caracteristic ă p ădurilor de fag din zona temperat ă a Europei. În sudul continentului, în general, are o distribu ţie insular ă, fiind mai uniform distribuit ă și mai frecvent ă în Peninsula Balcanic ă. La nord este prezent pân ă în sudul Angliei și Suediei, partea central ă a Poloniei, și la est pân ă în Ucraina și Marea Neagr ă. În România în trecut era considerat ă o specie extrem de rar ă, datorit ă faptului c ă cercet ările chiropterologice s-au axat în primul rând pe mediul subteran. Îns ă datorit ă cercet ărilor din ultimul deceniu, cu metode adecvate (capturare cu plase chiropterologice și metode Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 116

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES acustice) datele de distribu ţie s-au înmul ţit și au eviden ţiat prezen ţa speciei în aproape toate regiunile ţă rii. Baza trofica : hrana este reprezentata de insecte si paienjeni. Categorii de abundenta – prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1307 – Myotis blythii (Myotis oxygnathus – liliacul comun mic, liliacul mic cu urechi de soarece) Aspecte privind ecologia speciei: Pân ă nu demult liliacul comun mic era considerat ca subspecia oxygnathus a speciei Myotis blythii din India, astfel și pentru subspecia european ă era folosita denumirea de Myotis blythii. Îns ă cercet ările recente au ar ătat o diferen ță evident ă în secven țele ADN a celor doua subspecii, acestea fiind recunoscute ca specii diferite. Astfel, subspecia european ă a fost ridicat ă la rangul superior taxonomic, de specie distinct ă, c ăpătând denumirea de Myotis oxygnathus. Habitate caracteristice : Coloniile de na ștere pot fi g ăsite în cl ădiri sau în ad ăposturi subterane, fiind alc ătuite uneori din câteva mii de exemplare. Hiberneaz ă în ad ăposturi subterane naturale sau artificiale. Coabiteaz ă adesea cu liliacul comun în ad ăposturi de reproducere și de hibernare. Vâneaz ă cel mai frecvent deasupra paji știlor, p ăș unilor, tuf ări șuri, habitatelor de step ă, la marginea p ădurilor. Are un zbor regulat, în general la o în ălțime de 1-2 m deasupra solului sau a vegeta ției. Baza trofica : hrana este reprezentata de insecte si paienjeni. Categorii de abundenta – prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1321 - Myotis Emarginatus (liliacul cu urechi rascroite) Aspecte privind ecologia speciei: Este specie de m ărime medie, lungimea corpului de 41- 53 mm, a antebra ţului de 36-42 mm. Specie cândva abundent ă, cu colonii de mii de exemplare, ast ăzi este periclitat ă în toat ă Europa. Hiberneaz ă în pe şteri, atârnând liber pe perete, rareori în fisuri şi formeaz ă colonii de reproducere de 500, rar 1000 indivizi, în poduri nederanjate. Habitate caracteristice : Liliecii folosesc ca ad ăpost pe şteri, scorburi de copaci, fisurile stâncilor şi poduri p ărăsite.Este o specie întâlnit ă frecvent, dar în num ăr mic. Baza trofica : Hrana principal ă este constituit ă din insecte mici, precum ţân ţarii, având un important rol în reglarea popula ţiilor de insecte. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1324 - Myotis myotis (liliacul mare cu bot ascutit) Aspecte privind ecologia speciei: Este unul dintre cei mai mari lilieci ai Europei. Lungimea corpului de 67-79 mm şi a antebra ţului de 56-68 mm, are urechi mai lungi de 26 mm. Este u şor de deosebit de celelalte specii, dup ă m ărime, fiind îns ă confundat cu liliacul comun mic, îns ă aceasta are urechile mai scurte de 26 mm. Este cenusiu pe partea superioara si mai albicios pe cea inferioara. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 117

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Habitate caracteristice : suprafete impadurite deschise, dar si orase, unde isi face cuiburi in turnurile bisericilor si in acoperisuri. Baza trofica : hrana este reprezentata de insecte si paienjeni. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Cod 1304 – Rhinolophus ferrumequinum (liliacul mare cu potcoava) Aspecte privind ecologia speciei: Liliacul mare cu potcoav ă este cea mai mare specie dintre cele cinci specii r ăspândite pe teritoriul României. Lungimea antebra ţului, în majoritatea cazurilor, dep ășește 54 mm (LA între 54,0–62,4 mm, valoarea minim ă 51,0 mm). Proeminen ţa superioar ă a șeii este înalt ă și bine rotunjit ă. Privit ă din fa ţă , șaua are o form ă caracteristic ă, fi ind de obicei contractat ă în mijloc, iar lancea este, în general, lung ă și are un vârf sub ţire. Habitate caracteristice : Vara se ad ăposte ște în pe șteri, mine p ărăsite sau cl ădiri; hiberneaz ă în primul rând în ad ăposturi subterane, în general la temperaturi de peste 7°C. Poate forma colonii de peste o mie de exemplare, uneori împreun ă cu alte specii, dar se pot observa și indivizi solitari în hibernare. Vâneaz ă în p ăduri de foioase, sau deasupra pășunilor, livezilor, gardurilor vii și tuf ări șurilor. Zborul este lent; în general vâneaz ă la în ălţimi joase, aproape de sol sau de vegeta ţie. Baza trofica : hrana este reprezentata de insecte si paienjeni. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- semnificativa Stare de conservare - semnificativa Evaluare globala - semnificativa

Cod 1303 – Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoava) Aspecte privind ecologia speciei : Rhinolophus hipposideros sau Liliacul mic cu potcoav ă este o specie de liliac din genul Rhinolophus, ceva mai mici decât ruda lor apropiat ă Rhinolophus ferrumenquinum, cânt ărind doar 5-9 grame. Liliecii din aceast ă specie au o anvergur ă a aripilor de 192-254 milimetri şi o lungime a corpului de 35-45 milimetri. Liliacul mic cu potcoav ă este cel mai mic chiropter rinolofid din Europa. Habitate caracteristice : Specia este primar asociat ă cu habitatul de stânc ărie. Se adaposteste în pesteri, dar si în habitatele umane, prin poduri, pivnite si alte structuri ridicate de mâna omului. Liliecii din specia Rhinolophus hipposideros hiberneaza, începând cu luna octombrie, pâna la sfârsitul lui aprilie sau începutul lui mai, cel mai des în pesteri, tuneluri si pivnite. În timpul hibernarii prefera sa stea în grupuri, apropiati unul de celalalt. Baza trofica : Hrana principala este constituita din insecte de talie mica, indeosebi tântarii, având un important rol în reglarea populatiilor de insecte. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- buna Stare de conservare - buna Evaluare globala - buna

Cod 1354 - Ursus arctos ( ursul ) Aspecte privind ecologia speciei : Ursul brun din tara noastra (ursul brun eurasiatic, Ursus arctos arctos L.) apartine phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii pe care-i Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 118

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES hranesc cu lapte produs de glandele mamare), Infraclasa Eutheria (mamifere placentare la care embrionul se dezvolta complet in interiorul uterului, datorita existentei placentei), Ordinul Fissipeda (mamifere carnivore cu dinti cu varfurile ascutite, care au canini foarte dezvoltati, remarcandu-se si prezenta carnasierelor), Suprafamilia Canoidea (fisipedele cu picioarele lungi, terminate cu gheare neretractile, cu osul penial prezent si dezvoltat), Familia Ursidae (carnivore mari, greoaie, cu mers plantigrad, gheare foarte puternice si coada scurta). In cadrul Familiei Ursidae sunt incluse sase genuri (Ursus, Melursus, Helarctos, Tremarctos, Selenarctos si Ailuropoda) incluzand mai multe specii cum ar fi: Ursus arctos,Ursus americanus, Selenarctos tibetanus, Ursus maritimus, Helarctos malaysus, Melsurus ursinus. Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prin dezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui, dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animal plantigrad, calcand pe toata talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului. Animal corpolent si musculos, ursul carpatin prezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre ovala. Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara pana toamna in cautarea hranei. Devin mai sociabili in timpul sezonului de imperechere, intre lunile mai-iulie. Habitate caracteristice: Ur şii se întâlnesc în zonele de munte (93% din popula ţie) şi deal (7% din popula ţie), în România densitatea medie fiind de 8 ur şi/100 km 2. Habitatul caracteristic este zona montan ă împ ădurit ă. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi pesteri sau crevase. Baza trofica: Dieta ursilor este de tip omnivor (plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici, cadrave neintrate în putrefac ție, oi, porci, vite.) Ierburile si mugurii sunt consumati cu precadere primavara sau la inceputul verii. Vara si la inceputul toamnei consuma ciuperci si fructe (zmeura, mure, afine, mere, prune si pere). Toamana tarziu, dar si iarna, ursii consuma ghinda si jir. Insectele, in special Hymenopterele (furnici, albine, viespi) pot constitui sezonier o sursa de hrana importanta, in special datorita proteinelor pe care le contin. Datorita gradului ridicat de asimilare si valorii nutritive ridicate, ursul prefera carnea obtinuta prin pradare, din carcase, animale salbatice sau de la punctele de hranire. Categorii de abundenta - prezenta Populatie- buna Stare de conservare - buna Evaluare globala - buna

Amfibieni

Cod 1188 - Bombina bombina (buhai de balt ă cu burta ro şie) Aspecte privind ecologia speciei : Este o broasc ă de dimensiuni mici, pân ă la 5 cm, cu corpul îndesat şi turtit. Bombinele sunt broa ște mici, cu o lungime obi șnuit ă a corpului ce nu dep ășește 70–80 mm. Coloritul spatelui este în general cenu șiu, iar al abdomenului - galben, galben-portocaliu, ro șu, cu pete întunecate. Reproducerea are loc de mai multe ori, din aprilie pana in iunie. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in urma activitatilor umane (defrisari, constructii de drumuri, etc.), unde se formeaza balti temporare. Habitate caracteristice : Nu este o specie preten ţioas ă, tr ăie şte în orice ochi de ap ă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-400 m. Traieste de preferinta in smarcuri, in ape statatoare, aparand pe maluri dimineata si catre seara. Baza trofica : Hrana consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice. Categorii de abundenta - prezenta

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 119

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Populatie- buna Stare de conservare -buna Evaluare globala - buna

Cod 1166 - Triturus cristatus (triton cu creasta) Aspecte privind ecologia speciei: Este cea mai mare specie de triton din România. În pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede, atât în mediul acvatic cât si în cel terestru. În captivitate a trait 30 de ani. Este o specie vulnerabila, în anumite zone chiar periclitata. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult aceasta specie, mai pretentioasa decât celelalte specii de tritoni. Reproducerea are loc în martie, iar adul ţii pot r ămâne în ap ă pân ă în mai-iunie. Fecundarea este intern ă iar transferul spermatoforului se realizeaz ă în urma unei parade sexuale complexe, f ără amplex (partenerii nu se ating). De şi depune numeroase ou ă (peste 100), multe nu se dezvolt ă datorit ă unor frecvente muta ţii cromozomiale. Ou ăle sunt mari, de 2-4 mm, de culoare alb ă. Habitate caracteristice : Este frecvent în iazuri şi lacuri, mai ales dac ă exist ă vegeta ţie acvatic ă în care s ă se poat ă ascunde. Este o specie predominant acvatic ă, preferând ape stagnante mari şi adânci, cu vegeta ţie palustr ă. Tritonul cu creast ă este r ăspândit în mare parte din Europa central ă şi de nord, din nordul Fran ţei şi Marea Britanie pân ă în mun ţii Urali. In nord, în Scandinavia, ajunge pân ă la paralela 65. Lipse şte din peninsula Iberic ă, Italia şi, începând cu Austria, nu este prezent la sud de Dun ăre, în România este r ăspândit aproape pretutindeni. Lipse şte din Dobrogea şi lunca Dun ării, unde este înlocuit de specia Triturus dobrogicus. Arealul speciei este cuprins de asemenea în intervalul altitudinal de 100-1.000 m. Este o specie predominat acvatica, preferând ape stagnante mari, cu vegetatie palustra. Baza trofica : Este o specie extrem de vorace, consuma râme, viermi, creve ți, dafnii, limacsi, artropode, mormoloci, insecte terestre și acvatice, precum si tritoni mai mici (în special T. Vulgaris). Categorii de abundenta - prezenta Populatie – nesemnificativa Stare de conservare – Evaluare globala -

Cod 2001 - Triturus montandoni ( tritonul carpatic) Aspecte privind ecologia speciei: Tritonul carpatic este un triton de dimensiuni mici. Prim ăvara, adul ţii pot fi u şor observa ţi când se adun ă în b ălţi temporare şi lacuri pentru reproducere. Aceasta are loc din martie pân ă în iunie, iar adul ţii pot r ămâne în ap ă pân ă în iunie-iulie. Fecundarea este intern ă, iar transferul spermatoforului se realizeaz ă în urma unei parade sexuale complexe, f ără amplex (partenerii nu se ating). Masculii, în perioada de reproducere, nu au creast ă, dar parada lor sexual ă este la fel de impresionant ă ca şi la celelalte specii de tritoni la care masculii prezint ă creast ă dorsal ă. Cea mai mare parte din parada sexual ă a masculului const ă din mi şcarea rapid ă a cozii. Coada se termin ă cu un filament caudal lung de aproximativ 10 mm. în cursul paradei sexuale, masculul î şi îndoaie corpul astfel încât secre ţiile chimice produse în dreptul cloacei s ă fie direc ţionate, prin curbarea corpului, direct spre capul femelei (Pecio şi Rafinski, 1985). Adul ţii p ărăsesc apa devreme, dup ă care pot fi doar întâmpl ător g ăsi ţi ascun şi sub bu şteni sau pietre, în vecin ătatea locului de reproducere. Prefer ă zonele împ ădurite. Hiberneaz ă pe uscat, rareori în ap ă. In zonele unde coexist ă cu specia Triturus vulgaris apar frecvent hibrizi Habitate caracteristice : Traieste in zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordic ă de r ăspândire) şi pân ă la 2.000 m, frecvent îns ă între 500-1.500 m. Folose şte orice ochi de ap ă st ătătoare pentru reproducere, de la şan ţuri la marginea drumului Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 120

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES pân ă la lacuri. Este cea mai terestr ă specie de triton de la noi, petrecând cel mai pu ţin timp în ap ă. Este o specie pu ţin preten ţioas ă la calitatea apei pentru reproducere, dar pu ţin tolerant ă şi rezistent ă la c ăldur ă. Tolereaz ă relativ bine ape poluate, de şi prefer ă ape limpezi, reci, cu pH slab acid. Tritonul carpatic, a şa cum îi spune şi numele, este r ăspândit doar în Mun ţii Carpa ţi, de la vest de valea lalomi ţei, pân ă în mun ţii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia). Este prezent în vestul extrem al Ucrainei, în Carpaţi. A fost colonizat în câteva localit ăţ i din vestul Europei, în special în Bavaria, unde mai persist ă popula ţii izolate, în România este prezent în Carpa ţii Orientali şi lipse şte din mun ţii Apuseni şi mun ţii Banatului şi cea mai mare parte a Carpa ţilor Meridionali. Localizarea cea mai vestic ă din România unde a fost g ăsit este Valea Mâra din Mun ţii Iezer. Baza trofica : Se hraneste predilect cu râme, limacsi, viermi, moluste, artropode, mormoloci, insecte terestre și acvatice. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (tritonul comun) Aspecte privind ecologia speciei: Tritonul comun este cea mai mica specie de triton. Lungimea sa totala este de 6-11 cm. Are corpul zvelt, iar inaltimea trunchiului depaseste intotdeauna latimea. Capul tritonului este turtit, mai lung decat lat si prezinta o limba mica si libera pe laturi. Are dintii vomero-palatini dispusi in doua siruri departate posterior, apropiate anterior, formand un "Y" rasturnat, care incepe la nivelul narilor externe. Habitate caracteristice : Tritonul comun este raspandit in intreaga Europa, mai putin in sud-vestul continentului (Portugalia, Franta, Spania). Tritonul comun este asociat habitatelor impadurite. Apare frecvent si pe pajistile si tufarisurile care ocupa spatiile unor foste paduri, precum si in habitate antropice – parcuri, gradini, campuri. Patrunde si in zona de stepa, populand vaile impadurite ale raurilor. In Romania este raspandita pretutindeni, din Delta Dunarii pana la altitudinea de 1000-1500 m. In general, este insa o specie de ses. Baza trofica : Pe uscat, tritonul comun consuma insecte mici, viermi. In apa, prefera larvele de insecte. Primavara devreme, hrana lui poate fi formata din ponta de Rana temporaria - acolo unde aceasta specie apare -, tinand cont de faptul ca se pricep sa extraga ouale din mucusul care le acopera, putand astfel devora ponte intregi. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Pesti

Cod 1138 - Barbus meridionalis (cacruse, mreana) Aspecte privind ecologia speciei: In general nu creste mai mare de 300-400 g, dar poate ajunge pana la 1,5 kg. Corpul este alungit si indesat, cu solzi mici. Ii lipseste ultima radie zimtata a inotataoarei dorsale, spre deosebire de mreana mare. Spatele este cenusiu-vanat, laturile si burta argintii. Este punctata cu pete negre. Habitate caracteristice : Mreana vân ătă este o specie de pe şte bentopelagic ă, reofil ă şi sedentar ă, ce habiteaz ă exclusiv în râurile şi pâraieie din regiunea montan ă şi partea superioar ă a regiunii colinare, în aval de zona p ăstr ăvului, la altitudini cuprinse între 400 şi 200 m. In Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 121

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES majoritatea râurilor care izvor ăsc din zone de podi ş sau deal lipse şte chiar din cursul lor superior, care poate fi rapid. Habiteaz ă atât în râuri pietroase, rapide şi reci, cât şi unele pâraie mai n ămoloase, care vara se înc ălzesc puternic, îns ă doar la munte (B ănărescu, 1964). Specia prezint ă preferin ţă mai ales pentru por ţiunile cu ap ă rece, bine oxigenate, f ără cascade, cu un curent puternic. Baza trofica: este alc ătuit ă in principal din nevertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete, etc.) şi mai rar din material vegetal sau detritus. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – semnificativa Stare de conservare – semnificativa Evaluare globala – semnificativa

Cod 1163 – Cottus gobio (zglavoaca) Aspecte privind ecologia speciei: Peste carnivor si lacom, traind singuratic si sedentar în ape repezi de munte, pe fundurile cu bolovanis, unde se poate ascunde. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii sap ă un ad ăpost pentru depunerea icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau chiar mai multe. Masculii păzesc ponta pân ă la eclozare. Dup ă 20-30 de zile, în func ţie de temperatura apei, alevinii eclozeaz ă. Ace ştia sunt la început semipelagici. Habitate caracteristice : Zgl ăvoaca tr ăie şte exclusiv în apele de munte, reci şi bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri şi rar în lacuri de munte. St ă sub pietre, în locurile cu ap ă mai pu ţin adânc ă şi relativ înceat ă, adesea spre mal sau în bra ţele laterale. Este un pe şte pu ţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migra ţii. Baza trofica : Hrana const ă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de pe şte. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 2484 – Eudontomyzon mariae (chiscar, cicar) Aspecte privind ecologia speciei: Chi şcarul poate fi întâlnit în mod frecvent în lacurile de baraj ale hidrocentralelor mici și în iazurile morilor. Larvele tr ăiesc îngropate în mâl, mai ales în mâlul amestecat cu nisip sau cu rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroap ă larvele este de 10 - 40 cm. Ziua, indivizii men țin capul şi regiunea branhial ă afar ă. Noaptea, indivizii ies în întregime afar ă pentru a vâna. Datorit ă v ăzului slab, se orienteaz ă mai ales cu ajutorul mirosului. De obicei, pe acela şi pe şte, dup ă ce a fost atacat de un chi şcar, se fixeaz ă şi al ţii. Când nu sunt fixa ţi de prad ă, chi şcarii stau de obicei pe fundul apei, sub pietre sau fixa ţi cu ventuzele de pietre. Iarna indivizii nu se hr ănesc, iar adul ţii nu tr ăiesc mai mult de dou ă veri. Reproducerea are loc în perioada mai-iunie. Habitate caracteristice : Specie critic periclitat ă, chi şcarul tr ăie şte în cursul montan şi colinar al râurilor, în zona păstr ăvului şi cea a lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Larvele tr ăiesc înfundate în mâl, în por ţiunile lini ştite ale râurilor. Metamorfoza are loc toamna. Adul ţii tr ăiesc în sectoare cu fundul albiei nisipos sau pietros. Baza trofica: Prin modul de hranire este animal de prada; ataca de preferinta pestii cu solzi mici (zglavoci, grindei, mrene vinete, pastravi), sugându-le sângele sî carnea. Înoata prin unduirea corpului. Adul ţii nu se hr ănesc, iar în cursul perioadei iunie - iulie are loc reproducerea, dup ă care, la scurt timp, animalele mor. Hrana larvelor const ă mai ales din microflor ă, microfaun ă şi detritus. Adul ţii se hr ănesc cu pe şti (se fixeaz ă cu ventuza pe Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 122

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES prad ă, pe care o perforeaz ă cu ajutorul pl ăcilor orale şi linguale, dup ă care atac ă musculatura). Categorii de abundenta - prezenta Populatie – nesemnificativa Stare de conservare – Evaluare globala -

Cod 1122 - Gobio uranoscopus (porcusorul de vad) Aspecte privind ecologia speciei: Porcusorul are corpul fusiform, acoperit cu solzi mari, cenusiu-argintii, laturile corpului prezentand pete intunecate, albastrui. Capul este puternic, botul obtuz, gura orientata in jos, prevazuta cu doua mustati, ochii mici, amplasati pe partile laterale ale capului. Inotatoarele dorsala si caudala sunt pigmentate cu pete intunecate. Poate atinge o lungime de pana la 15 cm si o greutate de pana la 50 g. Habitate caracteristice : Porcu şorul de vad tr ăie şte în râuri de munte şi deal, localizându-se în zona vadurilor şi repezi şurilor, unde apa are o vitez ă de 70 - 115 cm/s, iar substratul este predominant bolov ănos. Exist ă cazuri în care aceast ă specie ajunge şi spre zonele de şes, dar poate fi găsit doar în sectoarele cu repezi şuri. Majoritatea exemplarelor stau în timpul zilei ascunse sub pietre şi ies noaptea, atunci când apele sunt foarte tulburi. Baza trofica : Hrana este constituit ă din perifiton şi nevertebrate reofile, larve de insecte, dafnia, rame, viermi, icrele altor pesti si moluste de mici dimensiuni, alge, adaptandu-se foarte usor celor mai vitrege conditii. Categorii de abundenta - prezenta Populatie – nesemnificativa Stare de conservare – Evaluare globala -

Nevertebrate

Cod 1078 – Callimorpha quadripunctaria (fluture tigru) Aspecte privind ecologia speciei: Callimorpha quadripunctaria (fluturele tigru de Jersey) face parte din ordinul Lepidoptera/familia Arctiidae/gen Callimorpha. Anvergura 40-50 mm. Aripile anterioare sunt negre cu benzi oblice albe, aripile posterioare rosii cu puncte negre. Este un fluture nocturn cu activitate diurn ă. Se hr ăne şte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum , dar şi pe flori de Rubus sp., Oreganum vulgare , sau pe diverse specii de Menta . Perioada de zbor începe cu sfâr şitul lui iunie şi dureaz ă pân ă în august. Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an), adultii zboara in decursul perioadei iulie-august. Pentru conservarea si protejarea speciei este necesara conservarea biotopilor caracteristici (padurile cu esente foioase), interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori. Habitat caracteristic : p ăduri de foioase și de amestec, liziere, poieni, desi șuri de arbu ști, povârni șuri cu vegeta ție abundent ă. Omizile pot fi observate în lunile aprilie-mai pe patlagin ă ( Plantago sp .), trifoi ( Trifolium sp .), stejar ( Quercus sp .), fag ( Fagus sylvatica ), urzica ( Urtica sp .) si alte specii de plante, hr ănindu-se cu frunzele acestora. Baza trofica : este constituita in principal din larve, dar in lunile calde, fluturii au nevoie de hidratare. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 123

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Cod 4012 – Carabus hampei (carabul) Aspecte privind ecologia speciei: Carabus hampei (c ărăbusul) face parte din ordinul Coleoptera/ familia Carabidae/subfamilia Carabinae/gen Carabus.Descriere: Lungime 25- 40 mm. Corp negru sau cu luciu bronzat, ar ămiu, alb ăstrui, verzui sau violet, de obicei cu marginile pronotului sau elitrelor verzui sau alb ăstrui mai intens.Elitrele cu striuri longitudinalae dese şi fine, ce leconfer ă un luciu m ătăsos. Biologie: Atât adul ții, cât și larvele sunt pr ădători, vânând în special limac și, râme și larve de insecte în litier ă și pe sol. Au activitate de obicei nocturn ă sau dup ă ploaie, ziua stând sub pietre sau alte corpuri dure. Ierneaz ă în sol sau în lemn putred. Habitat caracteristic : Traieste in toate tipurile de p ăduri, preponderent în cele de foioase. şi paji şti montane adiacente. Baza trofica :specia se hraneste perforand frunzele sub forma de dungi longitudinale. Categorii de abundenta- prezente Populatie – nesemnificativa Stare de conservare – Evaluare globala -

Cod 4057 - Chilostoma banaticum ( melc carenat banatean) Aspecte privind ecologia speciei: Chilostoma banaticum face parte din încreng ătura Mollusca/clasa Gastropoda/ordinul Stylommatophora/familia Helicidae/genul Chilostoma. Este o specie mezobiont ă, higrofil ă, prefer ă arii împ ădurite, sau cel pu ţin vegeta ţie abundent ă,microfag ă, hermafrodit ă. De şi habitatele au fost (mai ales la altitudini mai mici) degradate, prin desp ăduriri, distrugerea luncilor inundabile, a p ădurilor de tip galerie, prin agricultur ă etc., totu şi C. banaticum a supravie ţuit sub forma unor metapopula ţii, chiar şi în zonele de câmpie. Specia este amenin ţat ă prin distrugerea habitatelor împ ădurite, a degrad ării vegeta ţiei naturale de mal, a z ăvoaielor de mal, desecarea, modificarea regimului apelor curg ătoare, aridizarea terenurilor. Habitat caracteristic : Este un gastropod terestru, poate fi întâlnit pe sub pietre, printre lemne putrede, bu şteni, pe stânci, pe plante, în frunzar pe sol, în păduri, tuf ări şuri, forma ţiuni vegetale dintre cele mai diverse, inclusiv parcuri şi gr ădini, la marginea drumurilor, în locuri umbrite şi umede, deseori în apropierea apelor, de la munte şi pân ă la şes, de-a lungul v ăilor, respectiv a apelor curg ătoare, preferând altitudini medii. Baza trofica: Nutri ţia este fitofag ă, hrana de baz ă fiind frunzele. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – foarte buna Evaluare globala – semnificativa

Cod 1065 – Euphydryas aurinia (fluturas pestrit auriu) Aspecte privind ecologia speciei: Euphydryas aurinia face parte din ordinul Lepidoptera/ familia Nymphalidae//subfamilia Nymphalinae/genul Euphydryas. Descriere: Anvergura: 40-50 mm. Galben-rosiatic cu pete numeroase mai închise și mai deschise. Biologie: O genera ţie pe an în zonele mai calde, o genera ţie la 2-3 ani în zonele mai reci.Zborul are loc timp ce 3-4 sapt ămâni, de la mijlocul lui mai la mijlocul lui iulie. Ou ăle sunt galben aprins, de 1.5mm în diametru, şi sunt depuse în grupuri pe partea inferioar ă a frunzelor de frasin (Fraxinus ) sau uneori plop ( Populus ). Larvele apar în august. Habitate caracteristice : Tr ăie şte în p ăduri de foioase şi conifere, câmpii deluroase cu Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 124

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES vegeta ţie bogat ă de plante şi arbu şti, lumini şuri, poieni din mijlocul p ădurilor, drumuri forestiere şi margini de p ădure. Baza trofica : Dup ă hibernarea pe sol în stratul de frunze c ăzute, larvele se hr ănesc cu o mare varietate de plante ierboase şi lemnoase.Se mut ă apoi pe frasin, unde se hr ăne şte cu muguri şi frunze tinere. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1083 - Lucanus cervus (Radasca) Aspecte privind ecologia speciei: Lucanus cervus (r ădasca) face parte din ordinal Coleoptera/familia Lucanidae /subfamilia Lucaninae /gen Lucanus. Dimensiuni: 35-80 mm. Corp castaniu întunecat pân ă la negru. Dimorfism sexual accentuat. Masculii au capul mai larg decât protoracele, prev ăzut cu creste transversale, iar mandibulele sunt lungi pân ă la o treime din lungimea corpului, prev ăzute cu din ţi, asem ănătoare coarnelor de cerb. Femela, mai mic ă, are capul mai îngust decât protoracele, iar mandibulele nu dep ăş esc lungimea capului. Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan, frasin, etc.). Zboara in amurg, in decursul perioadei mai-iulie. Se hr ănesc cu putregaiuri de lemn, nectar și sev ă de copaci. Habitat caracteristic : populeaza p ădurile b ătrane cu esente foioase, preferând in special padurile de cvercinee, dar poate fi intalnita în jurul mormanelor de compost și de frunze aflate în descompunere, in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri. Baza trofica : Radasca se hraneste cu sucul din scoarta copacilor sau din alte plante si fructe Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1060 – Lycaena dispar ( fluturas rosu de mlastina) Aspecte privind ecologia speciei: Lycaena dispar face parte din o rdinul Lepidoptera/familia Lycaenidae/genul Lycaena. Descriere: Anvergura 20-30 mm. Masculul cu aripile dorsal ro șii-portocalii intens, cu marginea inferioar ă brun ă, ventral aripile posterioare sunt cenu șii cu puncte ocelate negre și o banda portocalie în apropierea marginii externe. Femela are dorsal aripile mai întunecate, cu zone mai deschise, ventralasem ănătoare cu masculul. Biologie: Depun ou ă pe plante gazd ă din genul Rumex , în special Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum . Omizile tinere tr ăiesc pe partea inferioar ă a frunzelor. Omida adult ă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegeta ţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentarí. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din genera ţia de prim ăvar ă. Habitate caracteristice : Tr ăie şte pe p ăş uni îmbibate cu ap ă şi ml ăş tinoase, la marginile cursurilor de ap ă, lâng ă canalele de iriga ţii, câmpii largi, precum şi bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (pân ă la 500 m). Baza trofica : este reprezentata de plante ierboase. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 125

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Evaluare globala – buna

Cod 1089 - Morimus funereus (Croitor cenusiu) Aspecte privind ecologia speciei: Morimus funereus face parte din ordinul Coleoptera/familie Cerambycidae/subfamilie Lamiinae/gen/Morimus. Capul are o punctuatie puternica, mai deasa pe frunte. Ochii sunt marginiti cu perisori culcati, galbeni. Antenele au articole neinelate. Pronotul este punctat, are numeroase rugozitati neregulate, precum si cate un dinte lateral, puternic si ascutit. Elitrele sunt granulate cu granule fine si lucioase, mai puternice la baza. Corpul este negru, partea sa dorsala prezinta o pubescenta foarte deasa culcata, cenusie-argintie, ce acopera complet fondul. Elitrele au cate doua pete catifelate, negre, dintre care una situata in treimea anterioara, iar cealalta este postmediana; sub aceste pete fondul elitrelor nu este granulat. Antenele masculilor sunt de 1-1,5 ori mai lungi decat elitrele, iar la femele au aproximativ aceeasi lungime ca si elitrele. Lungimea corpului - 18-38 mm. Habitat caracteristic : p ăduri de foioase, preferând in special padurile de cvercinee si fagetele, însa aparitii ocazionale ale speciei pot fi semnalate si în padurile de conifere. Se dezvolta in fag si stejar. Baza trofica: Specie fitofaga. De regula, larvele traiesc pe frunze, putine forme sapa galerii in tulpini sau in radacini de plante. Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1037 – Ophiogomphus cecilia (libelula) Aspecte privind ecologia speciei: Ophiogomphus Cecilia face parte din ordinul Odonata /familia Gomphidae/genul Ophiogomphus. Ciclul reproductiv dureaza doi ani. Adultii zboara in decursul perioadei mai-august. Depunerea pontei de oua se produce in iunie-iulie in tesuturile plantelor acvatice sau in namolul din vecinatatea bazinelor. Adultii traiesc 1-2 saptamani. Larvele eclozeaza peste 3-4 saptamani din momentul depunerii pontei. Ierneaza in stadiul de larva. Pe toata durata dezvoltarii lor larvele naparlesc de 8-9 ori. Habitat caracteristic : zonele umede, cu ap ă dulce, st ătătoare sau curg ătoare, cu vegeta ție palustr ă și cu nisipuri, prundi șuri și/sau bolov ăni șuri, turb ării, poieni, p ăș uni, culturi, păduri deschise de la șes la zona montan ă înalt ă. Baza trofica : nimfele de libelula se hranesc in mod frecvent cu nevertebrate Categorii de abundenta- prezente Populatie – foarte buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1084 - Osmoderma eremita (gandacul sihastru) Aspecte privind ecologia speciei: Osmoderma eremita face parte din ordinul Coleoptera/ familia Scarabaeidae/subfamilie Trichiinae/gen Osmoderma. Dimensiuni: 20-35 mm. Corp robust, brun întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. La masculi capul este sculptat mai puternic, cu câte un tubercul desupra inser ţiei antenei. Pigidiul este convex, rotund. La femele, capul este pu ţin convex. Corpul este brun inchis sau negru-cafeniu, cu luciu bronzat, este punctat si glabru dorsal. Capul este impresionat dorsal la masculi, putin convex, cu punctuatie foarte deasa si rugoasa la femele. Pronotul este cu doua carene longitudinale, mediane, fine si cu cate o tuberozitate laterala, alungita; discul pronotului au Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 126

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES un sant longitudinal, median. Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-septembrie, când pot fi observati zburând pe diferite flori. Larva traieste in lemnul putrezit al scorburilor diferitelor esente cu frunze cazatoare: stejar ( Quercus spp ), salcie ( Salix spp ), fag ( Fagus sylvatica ), tei ( Tilia spp ), plop ( Plopus spp ) și pomi fructiferi ( Prunus spp., Pyrus spp., Malus domestica ). Habitat caracteristic : zona p ădurilor de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci b ătrâni și scorburo și, unii arbori de pe terenurile agricole. Baza trofica : specia se hraneste perforand frunzele sub forma de dungi longitudinale. Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan) Aspecte privind ecologia speciei: Pholidoptera transsylvanica (cosa şul transilvan) – face parte din ordinul Orthoptera/familia Tettigonioidea/subfamilia Tettigoniinae/genul Pholidoptera. Specie fitofaga pe cale de disparitie care populeaza zonele inalte acoperite cu ierburi semi – uscate, datorita mobilitatii ridicate aceasta specie migreaza regulat catre zone cu acelasi tip de habitat. Habitat caracteristic : fâne ţele din zona montan ă din lan țul mun ților Carpa ți. Baza trofica : specie fitofaga. Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1087 - Rosalia alpina (Croitorul alpin) Aspecte privind ecologia speciei: Rosalia alpina face parte din ordinul Coleoptera/familia Cerambycidae/subfamilia Cerambycinae/gen Rosalia). Corpul prezinta o pubescenta de fond deasa, culcata, fina si scurta, de culoare cenusie-albastrie sau cenusie-verzuie, uneori aproape albastra. Articolele antenale 3-6 au cate o tufa apicala de peri lungi, desi, negri. Pronotul prezinta cate un dinte lateral, puternic, indreptat in sus, precum si cate un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginala a discului; exista in general o pata catifelata, neagra, semicirculara, situata median la marginea anterioara a pronotului. La forma tipica elitrele sunt de regula granulate puternic la baza si prezinta un desen negru, catifelat, alcatuit din urmatoarele elemente: o banda comuna, postmediana, cate o pata posthumerala mare si cate una anteapicala mica, fiecare din aceste elemente fiind marginite cu pubescenta colorata deschis. Lungimea corpului - 15-38 mm. Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult) dureaza circa 2-3 ani. Femela depune ouale in crapaturile sau ranile scoartei. Larvele se dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adultii sunt activi in zilele insorite si zboara in decursul perioadei iunie-septembrie. Habitate caracteristice : Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor, mai rar in cel al stejarului, preferand in special fagetele batrane. Baza trofica: Se hraneste mai intai cu scoarta si mai apoi patrunde in lemn. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 127

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Cod 1927 – Stephanopachys subtriatus (gandac) Aspecte privind ecologia speciei: Face parte din ordinul Coleoptera/familia Bostrichidae/subfamilie Dinoderinae/genul Stephanopachys. Gândacii de sex feminin ai acestei specii pot depune iarasi oua si reinfesta copacii, continuand ciclul de generatii. Copacii puternic infestati devin ciuruiti de gauri, avand in jurul lor praf de lemn trecut prin tractul digestiv al gandacilor. Habitate caracteristice : Se întâlne ște in p ădurile montane de molid, brad și fag și planta ții de molid. Se dezvolta in conifere. Baza trofica : Hrana larvelor o constituie în principal amidonul din lemn. Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1014 Vertigio angustior Aspecte privind ecologia speciei: Face parte din clasa Gastropoda, încreng ătura Mollusca. Are corpul moale, de obicei ap ărat de o cochilie r ăsucit ă în spiral ă. Are patru tentacule sensibile, la cap. Locomo ţia este lent ă, prin târâre cu ajutorul piciorului. Sistem digestiv: aparat bucal, faringe, stomac, intestin sub ţire, hepatopancreas, anus. Sistemul nervos: ganglionar. Sistemul vascular: vase de sânge, inim ă bicameral ă (un atriu şi un ventricul). Habitate caracteristice : Mediul de via ţă este acvatic şi terestru. Baza trofica : Nutri ţia este fitofag ă, hrana de baz ă fiind frunzele . Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Plante

Cod 4070 - Campanula serrata (clopoteii) Campanula serrata (clopo ţel) este o specie carpatic ă, endemic ă, frecvent ă din etajul fagului pân ă în cel alpin, în paji şti, tuf ări şuri. Specia poate fi întâlnit ă în cadrul asocia ţiilor incluse în Campanulo – Juniperetum şi Potentillo – Nardion. Face parte din categoria plantelor mezofite si din familia Campanulaceae, cu numeroase tulpini scunde, pana la 10 cm, înghesuite si cu rozete stufoase de frunze, formand mici palcuri. Florile, de un albastru-deschis, stau pe codite lungi, de obicei îndreptate într-o singura parte si aplecate în jos. Corola este în forma de clopot, cu cinci dinti pe margine. Caliciul este scurt, cu cinci dinti îngusti, ascutiti, adesea rasfranti înapoi. Frunzele au codite lungi, aproape rotunde, la baza retezat. Cresc pe soluri revene pâna la reavan-jilave. Specie endemic ă (carpatic ă) de clopo ței. Este frecvent ă din etajul fagului pân ă în cel alpin, în paji şti și tuf ări şuri. Specie hemicriptofit ă, înflore şte între iulie şi septembrie. Fa ţă de factorii de mediu este mezofit ă, oligotrof ă – mezotrof ă, slab – moderat acidofil ă. Specia este relativ constant ă în paji şti şi tuf ări şuri din etajul montan şi subalpin, de obicei cu abunden ţă redus ă. Categorii de abundenta- prezente Populatie – semnificativa Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 128

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Cod 1393 – Drepanocladus vernicosus Drepanocladus vernicosus este o specie rar ă de mu şchi foliaceu care cre şte în zonele umede, mla ştini cu rogoz, izvoare, sub forma unor tufe laxe de culoare verde – brun (de la gri-verde g ălbui în stadii mai tinere, pân ă la ro şumaroniu, la cele mai b ătrâne) cu aspect uşor str ălucitor, cu tulpini ţe pân ă la 15 cm, curbate în partea de sus și cu ramifica ţii de cca. 1 cm. Drepanocladus vernicosus este întâlnit în locuri cu pH neutru pân ă la u şor acid, bogate în baze, dar s ărace în calcar, deschise pân ă la u şor umbrite, în permanen ţă reci şi umede, în mla ştini de mic ă adâncime şi intermediare, în paji şti umede sau în zonele sedimentare ale marginilor de lacuri. Cre şte în asocia ţii cu specii mici de Carex , Schoenus nigricans şi alte specii caracteristice mla ştinilor, cum ar fi Campylium stellatum și Scorpidium scorpioides , şi mu şchi hepatici ca Leiocolea bantriensis . Categorii de abundenta- prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1898 – Eleocharis carniolica (pipirigul) Eleocharis carniolica (pipirigu ţ) este o specia care cre şte în pâlcuri mici sau în tufe izolate în cadrul unor asocia ţii din Clasa Isoëto-Nanojuncetea. Plantã înaltã de 10-20 (30) cm, compact cespitoasã, fãrã stoloni. Tulpini numeroase, filiforme, 4-muchiate. Spice lungi de 2-10 mm, alungit ovoidale, acuminate, brune deschis, cu marginile mai deschise si cu nervura medianã verde, cea inferioarã lat ovatã, mai micã decât celelalte, înconjoarã incomplet baza spicului. Setele perigoniale mai putine de 6 si mai scurte decât fructul. Are douã stigmate, rar 3. Fruct obovoidal, lung de 1-1,5 mm, bruniu, lucios, neted, cu muchii ascuþite si baza stilului triunghiular lanceolatã. Specie sporadicã, creste în locuri umede, pe marginea pâraielor. Categorii de abundenta - prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 1903 - Liparis loeselii (matisori) Liparis loeselii (mo şişoare) este o specie higrofit ă de orhidee r ăspândit ă prin mla ştinile eutrofe din zona p ădurilor de stejar pân ă în etajul boreal. Sunt cunoscute ca plante care pot coloniza soluri sarace in nutrienti si unde competitia cu alte plante este minima. Folosirea tot mai intensa a insecticidelor si fungicidelor în agricultura precum si defrisarile masive (care continua) au modificat radical mediul natural în majoritatea habitatelor. Este de asteptat ca aceste actiuni sa fi afectat si orhideele care sunt plante dependente de habitate stabile, nederanjate de influenta omului. Conventia de la Berna include Liparis loeselii ca specie strict protejata. Categorii de abundenta - prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 129

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Cod 1389 – Mesia longiseta Meesia longiseta este o specie de mu şchi ce poate fi întâlnit ă doar în turb ării, printre specii de Sphagnum , Drepanocladus şi Hamatocaulis . Specia este inclus ă in Lista Ro şie a briofitelor din România ( Ştef ănu ţ & Goia). La nivel european şi pe teritoriul României principala amenin ţare este reprezentat ă de desecarea mla ştinilor de turb ă. Este o specie rar ă, la noi in tara nu a mai fost reg ăsit ă de foarte mult timp. Categorii de abundenta - prezente Populatie – foarte buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 4122 – Poa granifica ssp disparilis (firuta de munte) Poa granitica ssp. disparilis (firu ţă de munte) poate fi identificat ă în asocia ţii vegetale apar ţinând la Festucion pictae, Salicetalia herbaceae. Este o planta erbacee din familia gramineelor, raspândita în vegetatia stepica, colinara, de deal si de munte, vegetatie care ocupa 17% din teritoriul tarii noastre. Categorii de abundenta - prezente Populatie – foarte buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Cod 4116 - Tozzia carphatica (iarba raului) Tozzia carpathica (iarba gâtului) este o specie de cormofit ă semiparazit ă ce cre şte în locuri ierboase şi umede din etajul montan mijlociu pân ă în cel alpin. Specia este prezent ă în tipul de habitat de interes comunitar 6430 - Comunit ăţ i de lizier ă cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pân ă la cel montan şi alpin. Este o plant ă semiparazit ă, cre şte în locuri ierboase şi umede din etajul montan mijlociu pân ă în cel alpin. Specia este un geofit carpato- balcanic, mezofit, microterm, neutrofil. Asocia țiile vegetale în care specia poate fi identificat ă sunt urm ătoarele: Adenostylo alliariae-Doronicetum austrriaci , Petasitetum kablikiani, Chrysosplenio-Cardaminetum amarae și Salici- Alnetum viridis . Categorii de abundenta - prezente Populatie – buna Stare de conservare – buna Evaluare globala – buna

Alte specii importante de flora si fauna

Larix decidua ssp. carpatica (larita, larice, zada, crin) Este un arbore cu tulpina dreapta, inalt de 40—50 (60) m, ce poate atinge 1—2 m in diametru. Are scoarta cenusie, cu nuante roscate, care se desprinde in placi neregulate. Lemnul, frumos colorat, uniform, potrivit de greu, foarte elastic si durabil in aer si in apa, are utilizarii multiple si valoroase in constructiile civile si navale, grinzi de poduri, traverse, pentru mobile fine etc. Contine rasina in cantitate mare, deosebit de cautata, din care se extrage o terebentina de calitate superioara, asa-numita „terebentina venetiana”.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 130

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Scabiosa lucida ssp. barbata (sipica) Tulpin ă erect ă, ramificat ă. Frunzele rozetelor sterile eliptice, u şor atenuate în pe ţiol lung, dur din ţate, glabre, lucioase; cele tulpinale inferioare lirate, cu segment terminal mare, eliptic, dur din ţat şi laciniile laterale lanceolate, glabre. Peduncul lung, nefoliat, unicapitulat. Capitule mari, de 3-5 cm, cu foliole involucrale mai scurte decât florile. Flori purpuriu liliachii, cele marginale radiante.

Arvicola terrestris (sobolanul de apa) Sobolanul de apa sau Bizamul este un mamifer rozator mic semiacvatic, raspandit in toate mlastinile, lacurile si paraiele din America de Nord. In 1938, au ajuns in fauna Romaniei, cand au evadat din crescatoriile din Praga si au coborat pe Dunare pana in Crisana si Banat. Acum, este raspandit in toata tara, mai des intalnit in Lunca si Delta Dunarii. Se hranesc cu o varietate de alimente vegetale inclusiv papura, nuferi, orez salbatic, trifoi, salcie. Atunci cand isi construiesc vizuinele iar iesirile sunt in apropierea livezilor, pot provoca daune extreme, deoarece rod radacinile pomilor fructiferi pe care le si depoziteaza. De asemenea, dauneaza culturilor de morcov, patrunjel, sfecla, ceapa si cartofi cu care se hranesc. Rareori se hranesc cu raci de apa, broaste, melci si pesti mici, dar tot pot dauna faunei piscicole. Se hranesc cu o cantitate extrema de alimente, consumand o cantitate egala cu o treime din greutatea lor.

Cod 2644 - Capreolus capreolus (caprior) Capriorul (Capreolus capreolus), este un mamifer ierbivor, rumegator, care face parte din familia Cervidae si este cel mai mic membru al acestei familii. La noi, aceasta specie de mamifere poate fi intalnita de la munte la ses, dar si in padurile din Dobrogea si Baragan. Ele prefera padurile de foioase tinere. Caprioara se hraneste cu frunze de arbori si arbusti, lucerna, trifoi, fasole si mazare, grau, ovaz verde, etc.

Cod 2645 - Cervus elaphus (cerb nobil) Cerbul (Cervus elaphus L., familia Cervidae) este un mamifer erbivor din categoria rumeg ătoare, paricopitate (Artiodactyla). Familia Cervidae cuprinde circa 49 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-ro șcat ă, cu un accentuat dismorfism sexual.

Chionomys nivalis (soarecele de zapada) Șoarecele de z ăpad ă ( Chionomys nivalis , sinonim Microtus nivalis ) este un șoarece din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, supravie țuitor al epocilor glaciare, de talie mic ă, răspândit în zonele montane (între 30 și 4000 m altitudine) din Europa, Asia și nordul Africii. În România se întâlne ște pe tot lan țul Mun ților Carpa ți, cu excep ția Apusenilor, de la limita de 700-800 m altitudine, pân ă la aproximativ 2200 m. Lungimea cap + trunchi = 9-14 cm; coada = 4,7-7,5 cm. Greutatea = 35,5-62 g. Longevitatea de circa 2 ani. Culoarea bl ănii pe spate este cenu șiu-cafenie, cu nuan țe brun-oliv și cenu șiu-albicioas ă pe abdomen. Coada este acoperit ă cu p ăr rar dar scurt, de culoare alburie. Urechile lungi, clar vizibile din blan ă. Must ățile destul de lungi sunt albe și negre. Membrele sunt scurte, cele posterioare fiind mai lungi și mai sub țiri decât cele anterioare.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 131

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Cod 2593 – Crocidura suaveolens (chitcan de gradina) Chitcanii fac parte din ordinul Soricomorpha, familia Soricidae. Aceasta familie cuprinde peste 370 de specii de chitcani grupate in 7 subfamilii si 26 de genuri. Specie rar intilnita la noi, a fost identificata in Dobrogea (Mangalia, Valul lui Traian), in Muntenia (Ciulnita, Bustenari, Gageni), Oltenia (Bfrza) si in Transilvania (Hateg). Pina acum n-a fost semnalat in Moldova. Este la fel de activ, atit ziua cit si noaptea, si ca hrana sa este alcatuita din insecte si mici batracieni. Prefera terenurile descoperite, gradinile, terenurile cultivate, cu sol usor si este intilnit adesea in vecinatatea locuintelor.

Cod 2615 – Eliomys quercinus Parsul se enumera printre rozatoarele daunatoare pomilor din livezile situate in preajma padurilor. Hranindu-se cu fructe si cu seminte de la esentele silvice si de la pomii fructiferi, in special de la cei din categoria nuciferelor cum sunt: jir, ghinda, castane, alune, nuci, dar si din speciile de samantoase ca: mere, pere. Parsul este unul din animalele care hiberneaza pe timpul iernii iar primavara odata cu cresterea temperaturilor se trezeste si isi reia activitate asemeni ursului. Prefera fructele nucifere care sunt atacate si gaurite pentru ale consuma miezul dar si merele, prunele, perele care sunt mancate partial in adancimea pulpei. In tara noastra este raspandit mai mult in zona padurilor de foioase ca stejar si fag iar frecventa lui scade in zona silvostepei si in stepa unde se intalneste de obicei in padurile razlete si in livezile din apropierea padurilor.

Cod 1363 - Felis silvestris (pisica salbatica) Specia este carnivora si se hraneste cu mamifere mici, pasari si alte animale de marime asemanatoare. Este intalnita din Delta Dunarii pana in munti, tpe teritorii mult mai largi decat rasul. Prefera padurile linistite, cat mai intinse, cu multi arbori batrani si/sau hatisuri.

Cod 1357 - Martes martes (jderul de pin) Jderul de Pin este un animal de culoare maro, cu exceptia dungilor galbene regulate de pe gat; coada este lunga si stufoasa. Desi este activ in general noaptea, adesea apare si la amurg si rasarit. Este un catarator agil, iar atunci cand se deplaseaza, are un mers saltat. Habitatul caracteristic este reprezentat de zonele impadurite si paduri. Hrana este formata din pasari si mamifere mici, fructe de padure si alte fructe.

Micromys minutus Acest mamifer rozator mic traieste in regiunile de stepa, sau impadurite, forestiere, din vestul Europei si pana in estul Asiei. Prefera mai ales zonele din apropierea cursurilor de ape, a raurilor si lacurilor, si apare la altitudini de pana la 2200 m. Are numele popular de soarecele pitic si este si un mare iubitor de pajisti intinse, atat cele din zone umede cat si cele mai uscate, sta ascuns in vegetatia de la nivelul solului, si nu lipseste nici din locurile mlastinoase.

Cod 1341 - Muscardinus avellanarius (parsul de alun sau alunarul) Parsul de alun este cea mai raspandita specie de pars de la noi. Prefera marginea padurilor, unde gaseste alune, macinis, maracinis, porumbar, zmeura si mure, dar se poate intalni si in luminisurile padurilor sau pe terenuri agricole parasite, cu vegetatie densa. Hrana sa este constituita din lujeri, diferite fructe, seminte de brad, alune, ghinda si jir.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 132

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Myoxus glis (parsul mare) Specia prezinta in coloratia blanii variatii numeroase. Raspandit in toata Europa meridionala si de est, la noi traieste la marginea padurilor de stejar si fag, prin livezi batrane cu multi nuci. Ziua sta mai mult ascuns, iesind noaptea dupa hrana (ghinda, jir, nuci, fructe uscate, boabe, uneori oua si pui de pasarele). Hiberneaza prin scorburi sau prin gauri in pamant. Imperecherea are loc dupa trezirea din somnul de iarna (mai-iunie), iar dupa 6 saptamani femela naste prima generatie de 3-6 pui nuzi, cu pleoapele lipite. Daca hrana este abundenta, urmeaza si a doua generatie.

Cod 2597 - Neomys fodies (chitcan de apa) Raspandit in cea mai mare parte a Europei, mai putin in sud, prin nordul stepelor euroasiatice pana la Amur. Prezinta numeroase variatii de culoare dupa varsta, sex, anotimp si loc. La noi, traieste in apropierea apelor, atat a celor de munte, cat si de la ses, fiind cel mai comun soricid. Mai putin nocturn decat celelalte specii din aceasta familie, inoata si se scufunda bine. Foarte carnivor, distrugand icrele pestilor, iarna ataca mai ales pastravul si alti pesti de aceeasi talie, consumandu-le numai creierii.

Cod 1312 – Nyctalus noctula (liliacul de amurg) Migreaz ă pe distan ţe mari. Este o specie comun ă în toat ă Europa, exceptând regiunile nordice şi sudice şi formeaz ă colonii mari de reproducere în scorburi, fisurile stâncilor şi ale cl ădirilor. Hiberneaz ă în scorburi, fisuri şi, rareori, în pe şteri.

Cod 1369 – Rupicapra rupicapra (capra neagra) Capra neagr ă este un mamifer din ordinul Artiodactyla (Ungulate), familia Bovidae (Cavicorne), Rupicaprinae. Habitatele preferate ale caprelor negre sunt stânc ării cu bolovani acoperi ţi de licheni, circuri glaciare cu pete de z ăpad ă persistente pân ă la mijlocul verii, grohoti şuri şi jnepeni şuri întinse. Actualmente, popula ţiile izolate ale speciei sunt prezente în masive muntoase din Europa Central ă, de Est şi de Sud şi în Orientul Apropiat, mai exact în Pirinei, Alpi, Carpa ţi, Balkani, Abruzzo, Caucaz, Asia Mic ă etc.

Cod 2432 - Anguis fragilis (naparca) Este cunoscuta si sub denumirea de sarpele de sticla comun. Ea seamana cu un sarpe din punct de vedere al aspectului corpului insa nu este totusi un sarpe adevarat, ceea ce trebuie specificat de la inceput, deoarece aceste animale sunt deseori omorate fiind confundate cu serpii. Ele au scheletul si craniul ca la soparle, de asemenea plamanii sunt la fel de bine dezvoltati si nu prezinta cute laterale pe corp. Aria sa de raspandire se intinde peste Europa Centrala si de Sud, spre sud pana in Caucaz si spre nord pana in Suedia si Finlanda, precum si in nord-vestul Africii.

Cod 2361 - Bufo bufo (broasca râioas ă brun ă) Este o broasc ă f ără coad ă din familia bufonide (Bufonidae) întâlnit ă în locuri umede prin livezi, p ăduri, culturi, în jurul a șez ărilor omene ști (în cr ăpăturile zidurilor și în pivni țe). Este r ăspândit ă în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și Asia temperat ă pân ă la lacul Baikal. În Alpi se urc ă pân ă la 2200 m. Broasca râioas ă brun ă este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România se g ăse ște de la 300 m în sus, începând cu regiunea dealurilor, pân ă la grani ța p ădurilor de munte, ca și în Podi șul Transilvaniei, f ără a dep ăși 1 800 m altitudine. În Dobrogea nu a fost g ăsit ă decât în zonele împ ădurite din nord.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 133

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Cod 1201 - Bufo viridis (broasca râioas ă verde, broasc ă râioas ă de piatr ă) Este o broasc ă f ără coad ă din familia bufonide (Bufonidae), r ăspândit ă în Europa Central ă și de Sud, Asia de vest și central ă pân ă în Kazahstan. În România și Republica Moldova este g ăsit ă pretutindeni, mai ales în zonele de step ă, de câmpie și de deal și pe lâng ă locuin ța omului; evit ă zonele împ ădurite. În regiunile muntoase (Carpa ți) este prezent ă pân ă la altitudinea de 1700 m. Este cea mai r ăspândit ă specie de amfibieni din localit ățile rurale și urbane, întâlnindu-se mai ales pe terenurile agricole, unde î și g ăse ște hrana (în special insecte). Suport ă bine seceta și chiar (lucru excep țional pentru amfibii) apa salmastr ă. Se hr ăne ște cu râme, melci, p ăianjeni, insecte și larvele lor.

Cod 1283 - Coronella austriaca (sarpele de alun) Este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în Europa central ă, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspic ă. În România și Republica Moldova tr ăie ște subspecia Coronella austriaca austriaca. În România se întâlne ște pretutindeni unde g ăse ște condi ții bune de via ță și este ocrotit prin lege. Prefer ă solurile uscate și însorite de la margini de p ădure, în lumini șuri și de lâng ă drumuri cu tufe, zone de stânc ărie cu vegeta ție arborescent ă, buruieni șuri, bolov ăni șuri, de la p ădurile de șes pân ă la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar.

Cod 1281 - Elaphe longissima (sarpele lui Esculap) Este un șarpe neveninos din familia colubride (Colubridae) răspândit în centrul și sudul Europei (inclusiv în România și Republica Moldova), în jurul M ării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România tr ăie ște în toate provinciile ță rii, acolo unde g ăse ște condi ții favorabile de trai și este ocrotit prin lege. Îi place c ăldura. Prefer ă p ădurile cu teren uscat și por țiunile însorite, rari știle de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufi șuri, ruinele invadate de vegeta ție.

Cod 1203 - Hyla arborea (brot ăcelul) Este o broasc ă arboricol ă din familia hilide (Hylidae) r ăspândit ă în aproape întreag ă Europa, spre est ajunge pân ă în Urali, Caucaz, Asia Mic ă. Se g ăse ște și în nord-vestul Africii. Este singura broasc ă arboricol ă din Europa. În România este o broasc ă comun ă și se întâlne ște pretutindeni unde exist ă ap ă și arbori, tufi șuri sau stuf, de la șes pân ă la altitudine de 1000 m în mun ții Carpa ți. În timpul verii tr ăie ște pe arbori, tufi șuri sau stuf.

Cod 1261 - Lacerta agilis (soparla cenusie, soparla de camp) Este o prezenta comuna in multe regiuni ale globului (in Asia, traieste si la altitudini de 3000 de metri). Soparla de camp (Lacerta agilis) nu poate fi intalnita, insa, in mare parte din Peninsula Iberica, nici in sudul Frantei, Italiei si nici in Peninsula Balcanica. In tara noastra, traieste in toate zonele.se intalneste prin pajisti, tufisuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor.

Cod 1263 - Lacerta viridis (gusterul) Este o soparla de culoare predominat verde, extrem de rapida, un bun catarator Culoarea predominanta a gusterului este verde. Totusi, puteti intalni exemplare tinere de culoare maronie, sau adulti cu capul albastru (preponderent masculi, mai rar femele, dar nu imposibil). Este o soparla agera, indrazneata, cu un acut simt al teritoriului si un vanator de insecte iscusit. Destul de comun in tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele padurilor de stejar sau pe malurile insorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 134

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Cod 1256 - Podarcis muralis (sopârla de ziduri) Se recunoa ște datorit ă capului alungit și a corpului relativ plat. Dorsal este de culoare maronie. Masculii prezint ă o serie de puncte pe spate iar femelele au dungi longitudinale închise la culoare. Dimensiuea adul ților este de 20 de cm. Poate fi întâlnită în zone stâncoase, grohoti șuri dar și pe diferite construc ții. În țara noastr ă efectivele num ără câteva sute de mii de exemplare. Este o specie vulnerabil ă afectat ă de degradarea habitatelor prin extinderea suprafe țelor industriale.

Cod 1214 - Rana Arvalis (broasca de mlastina rosie) Este o specie preten ţioas ă ce necesit ă zone cu umiditate mare. Tr ăie şte în lunca râurilor sau în zone ml ăş tinoase, turb ării, p ăş uni cu nivelul freatic ridicat. Se reproduce frecvent în b ălţi temporare. Evit ă zonele cultivate. Urc ă pân ă la 600 m altitudine. Specie predominant nordic ă, r ăspândit ă pân ă aproape de Cercul Polar. Este întâlnit ă din nord-estul Fran ţei, Belgia, Olanda, danemarca şi Scandinavia pân ă în Siberia. Prezent ă pretutindeni la nord de Alpi (lipse şte în italia), fosta Iugoslavie, România şi Ucraina. În România are un areal insular în jum ătatea de nord a ţă rii.

Cod 1209 - Rana dalmatina (broasca ro șie de p ădure) Broasca ro șie de p ădure este o specie terestr ă fiind întâlnit ă în regiunile cu p ăduri de foioase, între altitudinea de 0-800 m. Este o specie ce tr ăie ște preponderent pe uscat, fiind întâlnit ă în ap ă doar în perioada de reproducere. Are activitate diurn ă, iar noapte st ă ascuns ă în tufe sau sub litier ă. Este cea mai bun ă s ăritoare dintre broa ștele din țara noastr ă, putând atinge lungimea de 2 metri și în ălțimea de 1 m într-un singur salt. Ierneaz ă pe fundul apelor, cufundate în mâl. Se hr ăne ște cu nevertebrate ca insecte, omizi, p ăienjeni, greieri, crustacee etc. Este o specie monotipic ă, tr ăind în ță rile mediteraneene, în ță rile balcanice și în centrul Europei. Cele mai nordice popula ții au fost semnalate în Suedia și Danemarca. În România acest ă specie poate fi întâlnit ă între altitudinea de 0 și 800 de metri, predominând în centru și vestul ță rii.

Cod 1213 - Rana temporaria (broasca ro șie de munte) Broasca ro șie de munte are un mod de via ță diferit fa ță de celelalte specii. Jum ătate din perioada ei de activitate o petrece în ap ă, iar cealalt ă jum ătate pe uscat. Exemplarele adulte au activitate nocturn ă, dar sunt întâlnite exemplare active și la amiaz ă. Juvenilii și subadul ții duc un mod de via ță diurn. Prim ăvara, ea este întâlnit ă în ap ă împreun ă cu Bombina variegata și Ichthyosaura alpestris. Din luna aprilie p ărăse ște apa, tr ăind pe uscat în p ăduri, fâne țe, fiind g ăsit ă chiar și în regiunile cultivate. În perioada septembrie – octombrie se reîntorc în ap ă, unde ierneaz ă în grupuri de pân ă la 400 – 500 de indivizi, hibernând sub mâlul de pe fundul apei sau sub pietre. Este cea mai r ăspândit ă specie de amfibian din Europa. [4] Arealul ei se întinde din Mun ții Pirinei (Spania) pân ă la marginea de est a Europei, în Siberia și din sudul Bulgariei pân ă în nordul Norvegiei. Ajunge pân ă la 71° latitudine nordic ă în Peninsula Scandinav ă și poate fi întâlnit ă pân ă chiar și la altitudinea de 2600 m. În România poate fi întâlnit ă cu preponderen ță în regiunile muntoase, dup ă cum indic ă și denumirea popular ă a speciei. Prefer ă un anumit grad de umiditate, caracteristic ă faunei montane și v ăilor superioare ale apelor noastre, fiind întâlnit ă între 300 și 2 000 de metri altitudine. Dintre speciile de broa ște din România Rana temporaria este singura care urc ă la cele mai mari altitudini.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 135

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Cod 2351 - Salamandra Salamandra (salamandra comuna sau de foc) Cu un habitat care se intinde din nordul Spaniei pana in Transilvania si din Danemarca pana in Grecia, Salamandra comuna sau de foc este usor de recunoscut dupa corpul negru patat sau dungat cu o nuanta de galben intens. Salamandra traieste de obicei in zone deluroase, in paduri de foioase, intr-un mediu in care acces la ape statatoare curate. Este unica intre vertebrate prin abilitatea sa de a dezvolta din nou un membru pierdut. Salamandrele au nevoie sa fie hranite de 2-3 ori pe saptamana cu o dieta de insecte vii sau legate de o ata si miscate usor prin terariu, pentru a-i atrage atentia.

Cod 2353 - Triturus alpestris (tritonul de munte) Tritonul de munte face parte din ordinul Caudata, familia Salamandridae si nu este o specie in pericol de disparitie, din contra este cel mai comun triton cu coada care apare in regiunea Balcanilor. Ierneaza in sol, pe sub pietre, busteni de copaci culcati la pamant, etc. Hrana lui consta din insecte, viermi, muste, tantari, larve de insecte, rame, larve de gandaci, paianjeni, moluste, Daphnia si melci.

Cod 2357 - Triturus vulgaris (tritonul comun) Este cea mai mic ă specie de triton, lungimea sa total ă fiind de 6-11 cm (de la cap la coad ă). Este o specie euritrop ă r ăspândit ă aproape peste tot, din Delta Dun ării pân ă la altitudinea de 1500 m. În general este o specie de şes. Se reproduce în aproape orice ochi de ap ă, indiferent de calitatea acesteia. Adultii de triton ies din hibernare prim ăvara timpuriu și intr ă foarte devreme în ap ă – din februarie pâna în martie, perioada de reproducere durând pâna în aprilie-mai, în func ție de clim ă și altitudine, la munte ponta poate avea loc la finele lui mai.În cazurile excep ționale provocate de condi țiie schimb ătoare de mediu, tritonul poate intra de dou ă ori în rut în cursul aceluia și an. Adul ții p ărăsesc apa în iulie, de și exemplare izolate de obicei femelele raman in ap ă pân ă mai târziu.

Cod 2437 - Vipera berus (vipera comuna) Este un șarpe veninos de m ărime mijlocie, din familia Viperidae, care este r ăspândit în Euroasia. Aria de r ăspândire este arealul cel mai nordic al viperelor, fiind singura viper ă care poate fi întâlnit ă la nord de cercul polar. Viperele din aceast ă specie sunt protejate, ele tr ăiesc în special în nordul Eurasiei, fiind singura specie de viper ă care poate fi întâlnit ă la nord de cercul polar. Arealul de r ăspândire ajungând din Europa Central ă, Balcani, România (Mun ții Șureanu), Polonia, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Anglia și Scandinavia pân ă în Rusia și insula Sahalin. Ele prefer ă habitatul cu regiuni cu umiditate mare, unde sunt diferen țe mari de temperatur ă între zi și noapte. Vipera berus este întâlnit ă în lumini șurile din p ădurile de foioase sau conifere, regiuni de smârcuri, p ăș uni alpine, la altitudini ce ating 2000 – 3000 m.

Lota lota (mihal ț, sulastru, mântu ș) Este un pe ște r ăpitor de ap ă dulce din familia Gadidae. Specia poate fi întâlnit ă în emisfera nordic ă între paralela de 40 și 70°. În Europa arealul lui de r ăspândire se întide spre sud pân ă pe valea Rhônului și Padului, iar limita de est a arealului fiind nordul peninsulei Balcanice. Pe ștele prefer ă apele reci și adânci cu o temperatur ă între 4 și 18°C. El poate fi întâlnit în lacuri pân ă la o adâncime de 700 m unde tr ăie ște ascuns între r ădăcini, pietre sau în vegeta ția acvatic ă. Este un pe ște r ăpitor care se hr ăne ște cu nevertebratele ce tr ăiesc pe fundul apelor, exemplarele mari hr ănindu-se mai ales cu pe ști sau puiet de pe ște. Pe ștele

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 136

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES vâneaz ă în amurg și noaptea, în timpul zilei stând ascuns. În contrast cu al ți pe ști el este mai activ în perioada de iarn ă decât vara.

Sabanejewia romanica (nisipari ța) Denumit ă și râmbi țar sau fâ ță , este o specie de pe ște din familia Cobitidae endemic în România. A fost localizat ă doar pe teritoriul României în râurile: Arge ș, Olt (în arealul rezerva ției naturale Valea Olte țului), Mure ș, Gilort, Râul Târgului, Cugir, Sebe ș și Cerna și în afluen ții acestora. Nisipari ța prefer ă apele de munte, repezi, curate, cu temperaturi în jur de 10°C - 18°C și cu fundul nisipos, în care î și petrece ascuns ă majoritatea timpului. Nisipari ța se hr ăne ște cu insecte, crustacei mici, larve, molu ște și viermi.

Cod 1109 - Thymallus thymallus (lipanul) Este un pe ște dulcicol, asem ănător cu p ăstr ăvul, din familia salmonide (Salmonidae) care tr ăie ște în zona inferioar ă a râurilor repezi de munte, cu ap ă limpede, rece și cu fundul pietros, din Europa. Se hr ăne ște cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode), viermi, molu ște, dar vâneaz ă și insecte din sbor (diptere, himenoptere, etc.), sărind din ap ă.

Aconitum moldavicum Rizom c ărnos, ramificat. Tulpini erecte, ramificate, glabrescente, cu frunze bazale mari, reniforme, lung pe ţiolate, cu pe ţioli p ăro şi, sectate. Inflorescen ţa - racem lung, ramificat. Flori purpurii-violete lungi de 30 mm.

Alopecurus pratensis ssp. laguriformis (coada vulpii) Este o specie perena. Spiculetele sunt uniforme, turtite si lung-paroase pe carena. Paleele inferioare sunt aristate. Creste in pasunile si fanetele reavane din regiunea de stepa pana la munte.

Androsace chamaejasme (l ăpti șorul, laptele-stâncii sau primuli ța) Lăpti șorul, laptele-stâncii sau primuli ța este o plant ă din familia Primulaceae. Plant ă erbacee cu tulpina ramificat ă, cu mai multe rozete de frunze lanceolate, cu flori albe, răspândit ă în regiunea alpin ă.

Anemone narcissiflora Este originara din nord-vestul Americii de Nord si Eurasia, unde poate fi gasita in pajisti alpine inalte, in tufisuri, pajisti cu iarba, cu soluri umede, tundra, paduri deschise, de-a lungul marginii drumurilor si in pasuni. Anemone narcissiflora, anemone narcise sau anemone inflorite-narcise, este o planta erbacee perena din familia ranunculus.

Angelica archangelica Angelica este o plantã ierboasã înaltã,din familia umbeliferelor, care cre şte mai mult în regiunile montane, fiind ocrotitã de lege. Numele ei se leagã de o sãrbãtoare religioasã, praznicul Sfântului Arhanghel Mihail, în preajma cãreia planta înflore şte. Deşi este o plant ă ierboas ă, angelica atinge dimensiuni impresionante, tulpina sa puternic ă putând dep ăş i doi metri în ălţime. Are flori albe, dispuse în umbrele mari, globulare, semin ţe cu gust astringent-aromat şi un rizom din care se desprind r ădăcini lungi.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 137

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Anthemis carpatica (romani ța de munte) Romani ța de munte este o plant ă montan ă cu flori din genul Anthemis și din familia Asteraceae. Tulpinile sunt de obicei mai multe la un loc și au pân ă la 150 mm în ălțime. Tulpina poart ă la vârf câte un capitul m ări șor care are în centru un disc de flori tubuloase galbene iar pe margini ligule albe, întinse în stea și știrbite la vârf (cu doi din țișori). Romani ța de munte înflore ște în lunile iunie-august. Involucrul este format din numeroase frunze mici înguste, care se acoper ă una pe alta. Aceste frunze sunt tivite pe margini cu o dung ă neagr ă. Frunzele îngr ămădite la baza tulpinii au codi țele lungi și sunt spintecate în diviziuni înguste, de-o parte și alta a axului. În România cre ște prin p ăș unile pietroase și pe bolov ăni șurile din Mun ții Carpa ți.

Aquilegia nigricans (columbina bulgar ă) Este o specie de columbine care se g ăse ște în regiunile muntoase din Austria, din Balcani, Grecia, Italia și Ucraina. Este o floare perene g ăsit ă în paji ști, p ăduri și la altitudini mari. Prefer ă soarele sau umbra par țial ă și solurile umede, bine drenate.

Arabis soyeri Se gaseste la în ălțime în Pirinei, Alpii și Carpa ții Occidentali. Aceast ă planta alpin ă atractiv ă, destul de rar ă, are frunze str ălucitoare, verde închis, cu flori albe. Prefera soluri sărace sau poate chiar un perete uscat.

Arnica montana Arnica este o plant ă peren ă, care cre şte în regiunile montane, are flori asem ănătoare margaretelor, galben-aprins, care înfloresc vara pe tulpini lungi şi p ăroase. Frunzele sunt ascu ţite şi dispuse radial în jurul bazei.

Astragalus alpinus Este o specie de plante înfloritoare în familia de leguminoase cunoscut ă sub denumirea comun ă de lapte alpin. Are o distribu ție circumpolar ă, care are loc în latitudinile superioare ale emisferei nordice. Este larg r ăspândit ă în Eurasia. În America de Nord se gaseste de la Alaska pân ă la Newfoundland și la sud de Nevada și New Mexico. Aceast ă plant ă cre ște în zone subalpine și în zonele climatice alpine, adesea în zone umede, cum ar fi p ădurile și paji știle din jurul cursurilor și lacurilor. Apare și pe tundra și alte zone expuse la rece, uscate și expuse. Este uneori o specie de pionier, colonizând p ământul în faza primar ă a succesiunii ecologice, cum ar fi drumuri și terenuri goale.

Botrychium matricariifolium Este o specie comun ă de ferig ă cunoscut ă prin nume comune de mu șețel de struguri, și de struguri matri țari. Este originar din Europa și unele p ărți din estul Americii de Nord, inclusiv Canada de Est și i din Statele Unite. Aceast ă ferig ă cre ște pân ă la 30 de centimetri în ălțime. Produce lamele de frunze sterile verde plictisitoare de pân ă la 10 centimetri lungime cu 9 laturi împ ărțite în câteva perechi de segmente. Frunzele fertile sunt mai lungi și suport ă sporii.

Carex limosa Este o specie de plante din genul Carex și familia Cyperaceae. Este o planta acvatica sau de coasta. Acesta este cel mai adesea g ăsit în mla știni sau mla știni de munte. Este distribuit în toat ă America de Nord și Eurasia. Limosa Sedge are o r ădăcin ă mare și r ădăcini p ăroase. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 138

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Stema are de obicei aproximativ 50 de centimetri și are câteva frunze la baza acesteia. Vârful stemi este adesea ocupat de un spikelet staminat, iar sub acest unul sau mai multe spikelets, iar unele spikelets pot au p ărți atât masculine cât și feminine.

Doronicum carpaticum Gălbinelul de munte (Doronicum carpaticum) este o plant ă cu flori din familia Asteraceae, ordinul Doronicum, care cre ște doar în mun ții Carpa ți și Balcani. Tulpina are 200—400 mm în ălțime, se termin ă în partea superioar ă cu un singur capitul mare de 30—60 mm diametru, în centru cu un disc de flori tubuloase galbene, iar pe margini cu un cerc de flori cu ligule lungi, întinse și înguste, tot de culoare galbene-aurii. Frunzele de pe tulpin ă nu au codi țe, sunt ovale, cu baza adâncit ă și îmbr ăț ișeaz ă tulpina. Cele de la baza tulpinii sunt numeroase, au codi țe lungi, cu form ă de inim ă și sunt regulat din țate pe margini și cu peri șori mici. G ălbinelul de munte înflore ște în lunile iunie-august. În România, g ălbinelul de munte cre ște pe stâncile și bolov ăni șurile din mun ții Carpa ții Orientali și Meridionali, mai ales prin v ăi, vâlcele, hornuri umbroase și stâncoase.

Drosera rotundifolia Roua cerului ( Drosera rotundifolia ) este o plant ă erbacee mic ă, insectivor ă, peren ă, hidrofit ă din familia droseracee ( Droseraceae ) r ăspândit ă în Europa, Asia, America de Nord. Tr ăie ște în regiunea de dealuri și montan ă, în turb ării, unde vegeteaz ă în pernele de sfagnum ( Sphagnum ). Are frunzele circulare, ro șiatice, dispuse în rozet ă bazal ă, acoperite pe fa ța superioar ă și marginal cu peri glanduliferi m ăciuca ți în vârf, a c ăror secre ții lipicioase str ălucesc în lumina soarelui ca pic ăturile de rou ă (de unde și denumirea popular ă). Are o tulpina florifer ă scapiform ă, simpl ă, erect ă. Florile sunt mici, albe, dispuse într-o cim ă scorpioid ă; caliciu este tubulos și campanulat. Corol ă este alingit-obovat ă; androceul are 5 stamine cu antere extrorse, iar gineceul are un ovar superior. Înflore ște în lunile iunie- august. Fructul este o capsul ă. Semin țele sunt fusiforme, galbene-deschis, lungi pân ă la 2 mm. Este unica plant ă carnivor ă din România. Planta ademene ște insectele cu tentaculele (perii glanduliferi) acoperite cu o sev ă otr ăvitoare vâscoas ă de care se prind insectele. Tentaculele de pe marginea petalelor se închid, iar seva plantei învele ște insecta și o dizolv ă complet, pân ă nu mai r ămâne nimic decât chitina.

Galanthus nivalis Ghiocelul este un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae, plante care înfloresc printre primele la începutul prim ăverii. Cel mai reprezentativ membru al genului Galanthus este Ghiocelul comun ( Galanthus nivalis ). Toate speciile genului Galanthus au bulbi, frunze liniare și tulpini erecte, lipsite de frunze, cu o singur ă floare în vârf, sub form ă de clopot. Galanthus nivalis are în jur de 15 cm în ălțime și înflore ște în ianuarie și februarie în zonele temperate nordice. Bulbul este globulos, acoperit cu tunici brune. La baza tulpinii se afl ă dou ă frunze verzi-alb ăstrui, liniare, plane, slab carenate. Floarea alb ă este actinomorf ă, bisexuat ă, are șase petale, cele trei exterioare fiind mai mari și mai convexe decât cele interioare. De asemenea, cele interioare au câte o macul ă verde verzuie sau g ălbuie, în func ție de specie, situat ă apical. Pe cele șase antere se deschid pori sau șan țuri. Ovarul este format din trei celule, iar din el rezult ă o capsul ă tricelular ă.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 139

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Hepatica transsilvanica Crucea voinicului este o plant ă din familia ranuculaceae, rar ă, care cre şte doar în Mun ţii Carpa ţi ca specie endemic ă. Din acest motiv, planta este denumit ă popular crucea voinicului si este declarat ă monument al naturii fiind ocrotit ă de lege, cre şte la munte, în zone umbroase prin p ăduri şi tuf ări şuri. Planta prezint ă un rizom lung, orizontal sau oblic, de la extremitaea caruia se grupeaz ă, în fiecare an, frunzele şi florile. Frunzele sunt dublu trilobate, lung pe ţiolate şi pubescente. Florile care apar în în aprilie-mai, sunt de 3-4 cm. diametru, actinomorfe, albastre, cu petale numeroase (deobicei 10) şi cu pedunculul p ăros. Fructele sunt achene pubescente. Acest ă specie prezint ă o valoare ecologic ă şi estetic ă deosebit ă, fiind, prin frumuse ţea ei, o adev ărat ă încântare pentru amatorii de drume ţii montane, atunci când ace ştia o întâlnesc în calea lor. Crucea voinicului nu se recolteaz ă în nici un scop. Pentru valorificarea fitoterapeutic ă, şi aceea restrâns ă, se va recota popâlnicul iepuresc (Hepatica nobilis), specie frecvent ă care con ţine acelea şiprincipii active. În unele zone ale ţă rii, Hepatica transilvanica este numit ă "trei crai" iar Hepatica nobilis "trei r ăi".

Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum Brânca ursului ( Heracleum sphondylium ) este o specie de plante din familia (Apiaceae), numele plantei provine de la forma asem ănătoare a frunzelor cu laba ursului. Planta este peren ă fiind r ăspândit ă în Europa, unde se poate întâlni în p ăduri. Este o plant ă care prefer ă zonele montane și submontane de la noi din țar ă, unde cre ște pe malul pâraielor și în locurile umede și nisipoase. Ajunge înalt ă de pân ă la 2 metri, are florile albe și frunzele mari, adânc crestate. Are un miros specific, foarte aromat și u șor în țep ător, care este inconfundabil.

Leontopodium alpinum Cass Floarea-reginei, sau floarea-de-col ț, ( Leontopodium alpinum Cass.) este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae. lanta este lânat-tomentoas ă, înalt ă de 5 – 20 cm, cu inflorescen țe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - p ăroase. Dac ă în România planta ajunge doar pân ă la în ălțimea de maximum 20 cm, ea poate cre ște în alte ță ri pân ă la 50 – 80 cm. Inflorescen ța este îmbr ăcat ă cu frunze p ăroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau forma unei stelu țe.Aceasta este format ă pân ă la zece inflorescen țe cu numeroase și minuscule flori, încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înf ățișarea unei flori. Planta este acoperit ă cu peri catifela ți, argintii, ce îi confer ă o elegan ță deosebit ă. Perioada de înflorire este iulie - august. Cre ște în mun ți calcaro și, în paji ști de pe versan ți abrup ți și însori ți sau pe stânci. La noi cre ște în Mun ții Carpa ți, fiind declarat ă monument al naturii din 1933 și ocrotit ă. Floarea reginei poate fi întâlnit ă în Mun ții Maramure șului și Mun ții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rar ău, Ceahl ău, Ciuca ș, Mun ții Bucegi, F ăgăra ș, Cozia și Retezat. În afara spa țiului românesc, floarea reginei înfrumuse țeaz ă zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpa ți, Pirinei, dar și din Asia Central ă și de Est.

Lloydia serotina Crini șorul de stânc ă ( Lloydia serotina ) este o plant ă arctic-alpin ă cu flori din familia

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 140

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Liliaceae. Tulpina este mic ă, sub țire, cu 50–120 mm în ălțime, în p ământ are un bulb alungit, înconjurat de numeroase fibre uscate. La baza tulpinii sunt dou ă frunze mici ca iarba, uneori mai lungi decât tulpina. Pe tulpin ă mai sunt câteva frunze mai scurte, la fel de sub țiri. La vârful tulpinii se afl ă o floare de l0—15 mm în diametru. Corola acesteia este simpl ă, format ă din șase diviziuni îndreptate în sus, albe, cu câte trei dungi ro șiatice la exterior. La început corola este în form ă de clopot, apoi se deschide ca o stea. Crini șorul de stânc ă înflore ște în lunile iunie-august. În România, crini șorul de stânc ă cre ște în mun ții Carpa ți, prin cr ăpăturile stîncilor, pe versan ți nordici, umbri ți.

Melampyrum saxosum Este o specie endemic ă pentru Carpa ții României (partea lor central ă și cea nordic ă), ai Ucrainei și ai Poloniei. În România a mai fost semnalat ă în Mun ții H ăș ma ș (Telecu Mare). Observa ții : – precum celelalte scrophulariacee/orobanchacee, și M. saxosum este o plant ă semiparazit ă, luându-și hrana de la alte plante, gazde, de și poate supravie țui cu propriile mijloace de fotosintez ă; – denumirea genului (dat ă de Linné în 1753) provine de la str ăvechiul nume grecesc alt speciei M. arvense (la noi, grâul-prepeli ței, miaz ănoapte): melas = negru, pyros = grâu; adjectivul saxosum indic ă predilec ția plantei pentru locuri stâncoase, pietroase (lat. saxum = piatr ă); – denumirile române ști atribuite plantei sunt mai degrab ă împrumutate de la cele ale altor specii ale genului, respectiv, M. cristatum/sylvaticum și M. nemorosum/bihariense .

Nigritella nigra Sângele voinicului este o plant ă din familia Orchidaceae. Are tulpina dreapt ă, înalt ă de 8– 14 cm. Frunzele sunt numeroase și înguste, alungite, îndreptate spre cer. Florile sunt mici și numeroase, strânse la vârful tulpinii într-un ghem oval. Florile au culoarea ro șie-purpurie întunecat ă, cu miros pl ăcut de vanilie. R ădăcina este format ă din tubercule spintecate. Înflore ște în luna iunie și august. În România se g ăse ște foarte rar, în mun ții Carpa ți în nord-est și la sud.

Orchis morio Untul-vacii este o planta perena erbacee originara din Asia si Europa, care creste inalta de 15-50 cm, atat in regiunile cu pajisti uscate, pasuni montane, cat si pe malurile apelor. Este cunoscuta si cu numele popular de poroinicul-mic, unt-de-branza, gemanarita, bujorel, bojor, boasele-popii, gonitoare, untisor, salep. Are denumirea stiintifica de Orchis morio si apartine de familia Orchidaceae. In tara noastra aceasta planta poate fi admirata pe culmile alpine ale Carpatilor (in muntii Hasmas, Macin, Ciucului, Vrancei, Tarcaului, etc). Planta infloreste in lunile de primavara (de la sfarsitul lui aprilie pana la inceputul lui mai) si are florile in nuante de culori purpurii-violacee, grupate in frumoase inflorescente terminale, lungi de 12-20 cm, pozitionate in varful tulpinei. Polenizarea florilor este realizata mai ales de bondari si albine. Frunzele sunt oval-lanceolate, verzi, sunt grupate la baza tulpinei sub forma de rozeta, iar radacina subterana are doi tuberculi.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 141

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Pinus cembra Zâmbru s.m. ( Pinus cembra ). Arbore conifer apar ținând familiei Pinaceae, rud ă cu jneap ănul și foarte asem ănător cu acesta din punctul de vedere al acelor și conurilor, îns ă de talie înalt ă. Poate cre ște pân ă la 35 m. În tinere țe, coroana sa are o form ă piramidal ă, îngust ă, apoi larg ă și rotunjit ă, adesea neregulat ă. Scoar ța, verde-cenu șiu, îi este neted ă, cu fisuri longitudinale tipice genului Pinus. Zâmbrul are ace sub țiri, verde-închis, lucioase, în trei muchii, cu o lungime de pân ă la 10 cm și grupate câte cinci. R ădăcina sa pivotant ă este extrem de rezistent ă la vânt puternic, iar lemnul maro-închis este dur, compact și valoros. Dar, motivul pentru care zâmbrul a ajuns pe acest site sunt conurile sale ce produc semin țe mari, comestibile, foarte asem ănătoare cu cele de pin – ocazie pentru care pledez pentru valorificarea zâmbrului viu, f ără s ă recurgem la distrugerea sa. Din p ăcate aceast ă specie a ajuns pe Lista ro șie a Uniunii Interna ționale pentru Conservarea Naturii înc ă din 2006.

Pinus mugo Jneap ănul, jep ( Pinus mugo Turra , Pinus montana Mill ), este un arbust cu tulpin ă culcat ă sau ascendent ă, ramificat ă, cu crengile plecate la p ământ; scoar ța este cenu șie-brun ă, cr ăpat ă în pl ăci neregulate; cu frunze aciculate, câte dou ă, rigide, îngr ămădite câte dou ă spre vârful lujerului, în coad ă de vulpe , adesea încovoiate spre lujer în form ă de secer ă, de un verde viu și cu olungime de 3–8 cm. Conurile solitare sau câte dou ă - trei aproape sesile, ovoide, sau sferice, de 2–6 cm lungime, cu umbelic central, scurt mucronat, înconjurat de un inel negru. Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani, iar periodicitatea fructifica ției anual ă. Jnepeni șurile se g ăsesc în zone unde stratul de z ăpad ă este prezent 80-160 zile pe an, astfel că perioada de vegeta ție de 5-6 luni pe an ofer ă o perioad ă de cre ștere și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an. Este un conifer, care cre ște sub form ă de arbust la altitudini montane situate între 1500– 2300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mai numește și pin de piatr ă, jip mare , cetin ă strâmb ă. Este o relicv ă glaciar ă, considerat monument al naturii, fiind interzis ă distrugerea lui din flora spontan ă. Înflore ște în perioada iunie - august, conurile r ămân pe lujeri mai mul ți ani. Elasticitatea tulpinilor ofer ă o rezisten ță deosebit ă împotriva avalan șelor, viscolelor și stratului gros de z ăpad ă. Z ăpada poroas ă, con ținând un mare volum de aer, care ac ționeaz ă ca termoizolant, are un important rol protector, fa ță de temperaturile foarte coborâte. Jnepeni șurile constituie un sistem de ap ărare împotriva avalan șelor, protejând pădurea din vale.

5. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan sau program

Obiectivul major în domeniul protec ţiei mediului îl constituie îmbun ătăţ irea calit ăţ ii vie ţii în România prin asigurarea unui mediu înconjur ător curat, care s ă contribuie la cre şterea nivelului de via ţă al popula ţiei, la îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate al acesteia, la conservarea şi ameliorarea st ării patrimoniului natural unic de care România beneficiaz ă. În acela şi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere cu Uniunea European ă a Capitolului 22 – Mediu şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Na ţional ă pentru Dezvoltare Durabil ă – ORIZONT 2025”, astfel încât în perioada 2007-2008, prin protec ţia mediului, Romania s-a integrat armonios în Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Ac ţiune al Uniunii Europene.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 142

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe durata pregatirii proiectului sunt: ° conservarea, protec ţia şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului; ° protec ţia s ănătăţ ii umane; ° utilizarea durabil ă a resurselor naturale; ° informarea şi participarea publicului la problemele privind starea mediului.

Prin natura sa, proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania, deoarece contribuie la protec ţia şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului, protec ţia sănătăţ ii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora. Fiind un proiect de larg interes public, pe durata elaborarii sale s-a desfasurat un dialog continuu cu autoritatile si populatia, solicitandu-se opinia tuturor factorilor interesati.

RELATIA CU ALTE PLANURI RELEVANTE IN CARE ESTE INCLUS OBIECTIVUL CARE SE CONSTRUIESTE PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT PRIN ACEST PUG : Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat

Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din Planul Urbanistic General (PUG – Valea Mare Pravat) si Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ Arges). Planul Urbanistic General are la baza urmatoarele documentatii: • Plan Urbanistic General al comunei Valea Mare Pravat; • Elemente preluate din Planul de Amenajare a Teritoriului National; • Planul de dezvoltare al judetului Arges 2014-2020; • Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia;

Obiectivele PUG Valea Mare Pravat vor fi in deplina concordanta cu: - POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2014-2020” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele POS sunt: - Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2017; - Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2017; - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2017; - Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2017; - Strategia nationala de management al riscului la inundatii; - Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor.

- Planului National de Dezvoltare 2014 – 2020 . In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2014-2020, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: - Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 143

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport - Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative - Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol - Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii - Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu, urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV, VII si IX, care traverseaza teritoriul Romaniei. - PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti. - PLAM - plan local de actiune pentru mediu - judetul Arges prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. - Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Arges.

6. Potentiale efecte semnificative asupra mediului

Evolu ţie posibil ă, priorit ăţ i Priorit ăţ ile stabilite estimeaz ă direc ţiile posibile de evolu ţie economic ă a comunei, prin valorificarea poten ţialului natural şi uman existent. Relansarea puterii economice a comunei Valea Marea Pravat se poate realiza prin fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orient ările formulate în documentele Uniunii Europene, urm ărind atingerea urm ătoarelor obiective: • Reactivarea unit ăţ ilor economice existente pentru realizarea unor noi locuri de munc ă, prin micii întreprinz ători; • Modernizarea institu ţiilor de cultur ă şi valorificarea patrimoniului cultural; • Organizarea de expozi ţii şi comunic ări, editarea de materiale informative, în vederea promov ării patrimoniului cultural local şi na ţional; • Modernizarea serviciilor publice; • Stimularea transform ării gospod ăriilor ţă răne şti în ferme familiale cu caracter comercial; • Implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante prin perfec ţionarea continu ă a preg ătirii profesionale; Evolu ţia posibil ă va fi corelat ă cu propunerile sec ţiunii din Planul de Amenajare Teritorial Jude ţean. - Reabilitarea şi extensia surselor şi re ţelelor tehnico-edilitare (alimentarea cu ap ă, canalizare, alimentarea cu energie electric ă şi telefonia). Aceste necesita ţi se pot fundamenta pe baza P.U.G.-ului aprobat, solicitând fonduri de la bugetul statului. - Dezvoltarea re ţelei de drumuri comunale şi s ăte şti, cât şi modernizarea drumurilor agricole de exploata ţie. - Organizarea extensiilor suprafe ţei de intravilan, prin ocuparea ra ţional ă a terenurilor.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 144

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - Dezvoltarea economic ă pentru ocuparea for ţei de munc ă şi reducerea navetismului. - Interdic ţia amplas ării de construc ţii în zonele cu pericol de inundabilitate. - Delimitarea zonelor de locuit fa ţa de unit ăţ ile agro-zootehnice, cu respectarea normelor sanitare. - Respectarea specificului func ţional al fiec ărei zone. - Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor. - Asigurarea calit ăţ ii nivelului de trai al locuitorilor din comun ă. - Reabilitarea si modernizarea drumului na ţional DN73 (Pitesti- Brasov).

Optimizarea rela ţiilor în teritoriu Comuna Valea Mare Pravat este asezata in zona montana, in partea de nord-est a judetului Arges, la 7 km distanta de municipiul Campulung si la 62 km distanta de Municipiul Pitesti - resedinta de judet. Cea mai apropiata statie de cale ferata se afla in municipiul Campulung. Accesul rutier in localitate este asigurat pe DN 73 Campulung - Brasov. Din DN 73, la iesirea din nord-est a comunei, se ramifica DN 72A care duce spre sud-vest la Targoviste, pe Valea Dambovitei. Satele sunt situate la distante mici fata de resedinta comunei, cel mai apropiat fiind la un km (satul Pietroasa), iar cel mai indepartat la 5 km (satul Colnic). De-a lungul DN73 se dezvolta satul Valea Mare Pravat si satul Pietroasa. O alta cale de acces in comuna este DJ 733 Valea Mare Pravat - Boteni. Localitatile Namaesti si Gura Pravat sunt situate in lunca Argesel, in lungul DC19. Localitatile Bilcesti, Colnic, Fantanea si Selari sunt situate in lungul drumului DC31 care urmareste cumpana de ape dintre raul Targului si raul Argesel, realizand legatura rutiera intre aceste sate si resedinta comunei. Dezvoltarea economic ă viitoare estimat ă va reduce migra ţia locuitorilor spre zonele urbane. Dezvoltarea re ţelelor edilitate, care dep ăş esc limita administrativ ă a comunei, va trebui corelat ă cu planurile de dezvoltare ale comunelor limitrofe.

Dezvoltarea activit ăţ ilor Se vor estima posibilit ăţ ile de relansare a activit ăţ ilor economice ale comunei, folosind capacit ăţ ile existente. Se urm ăre şte cre şterea productivit ăţ ii agriculturii, cre şterea nivelului de trai al popula ţiei, stimularea dezvolt ării de activit ăţ i non-agricole (me şte şuguri sau agro-turism), practicarea agriculturii în concordan ţă cu standardele tehnice şi de mediu adecvate prin implementarea proiectelor de dotare şi modernizare a exploata ţiilor agricole, sprijinirea fermierilor pentru preg ătirea de proiecte finan ţabile, stimularea transform ării gospod ăriilor ţă răne şti în ferme familiale cu caracter comercial, informarea produc ătorilor agricoli privind beneficiile agriculturii ecologice si condi ţiile de realizare a agriculturii ecologice şi implementare de tehnici agricole moderne prin perfec ţionarea continu ă a preg ătirii profesionale a fermierilor. Prin implementarea de proiecte, cum ar fi: crearea unui sistem de facilit ăţ i pentru investitori, înfiin ţarea de microîntreprinderi ce desf ăş oar ă activit ăţ i non-agricole, modernizarea structurilor de cazare si primire existente în comun ă, înfiin ţarea de noi structuri de primire de agroturism sau pensiuni turistice, realizarea unui website de promovare a localit ăţ ii, înfiin ţarea de asocia ţii de produc ători, asocia ţii ale breslelor, etc. se preconizeaz ă urm ătoarele rezultate: îmbun ătăţ irea nivelului de trai al popula ţiei prin cre şterea ratei de ocupare; stimularea dezvolt ării de activit ăţ i non-agricole, cum sunt

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 145

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES industria u şoar ă (articole piel ărie, înc ălţă minte, lân ă, produse de uz gospod ăresc, mecanic ă fin ă) sau turismul; practicarea agriculturii în concordan ţă cu standardele tehnice si de mediu în vigoare; cre şterea vizibilit ăţ ii comunei. Fondul forestier constituie o poten ţial ă surs ă de locuri de munc ă şi respectiv produse derivate din exploatarea forestier ă.

Estimarea evolu ţiei popula ţiei In contextul societatii contemporane, cand dezvoltarea cunoaste un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasa datorita implicatiilor evolutiei populatiei si implicit ale fenomenelor demografice in evolutia vietii socio-economice a societatii. Prognoza demografica este acea varianta a proiectarilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografica determinandu-se volumul unei populatii plecand de la structura pe varste si sexe la un moment dat si emitand ipoteze asupra evolutiei probabile a celor trei componente care modifica in timp numarul si structura populatiei: mortalitate, fertilitate si migratie. Distingem doua mari tipuri de abordare a evolutiei probabile: 1. Abordarea tendentiala - porneste de la ipoteza ca factorii care au determinat evolutiile trecute si actuale vor actiona si in viitor in acelasi sens; 2. Abordarea normativa - pleaca de la ipoteza ca evolutiile componentelor in tari mai putin dezvoltate din punct de vedere socio-economic si cultural vor urma, cu un decalaj in timp si cu unele particularitati, evolutiile pe care le-au avut la acelasi stadiu de dezvoltare populatiile din tarile avansate. Evolutia populatiei este influentata de o serie de factori care pot fi grupati in trei categorii principale: elemente demografice – posibilitatile de crestere naturala a populatie functie de evolutia contingentului fertil si de evolutia probabila a indicilor de natalitate, de numarul populatiei varstnice si evolutia probabila a mortalitatii, de comportamentul specific al femeilor fata de natalitate, de numarul de copii doriti etc.; posibilitatile de ocupare a resurselor de munca in raport cu locurile de munca existente si posibil de creat, veniturile potentiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al comunei ca o consecinta directa a numarului si calitatii dotarilor publice, conditiilor de locuit, gradul de echipare edilitara a localitatii.

Organizarea circula ţiei Pe baza concluziilor si propunerilor rezultate in urma elaborarii studiului pentru situatia existenta s-au formulat masuri si reglementari care sa imbunatateasca circulatia si transporturile in comuna Valea Mare Pravat: a. Circulatia rutiera si transporturile Odata cu dezvoltarea comunei, traficul auto va creste considerabil, fapt ce conduce la dirijarea transportului de persoane pe accesele laterale, evitand posibile conflicte de circulatie. Tinand cont de aspectele critice mentionate si de necesitatea asigurarii acceselor auto si pietonale in conditii optime s-au propus urmatoarele profile transversale conform Norma tehnica din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 138bis din 06/04/1998 si intrat in vigoare la 06/04/1998.

Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc in functie de clasa tehnica a acestora si de viteza de proiectare determinata in conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 146

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Elementele geometrice 5 adoptate trebuie sa asigure desfasurarea circulatiei in conditii de deplina siguranta si confort si sunt prezentate in tabelul de mai jos:

LATIME DRUM [m] Tip si clasa drum Platforma Carosabil Acostamente Benzi de incadrare consolidare Drumuri nationale, cu 2 benzi de circulatie clasa tehnica III 9,00 7,00 1,00 0,50 [V = 80 Km/h] Drumuri nationale, cu 2 benzi de circulatie clasa tehnica IV 8,00 6,00 1,00 0,50 [V = 60 Km/h] Drumuri comunale, cu 2 benzi de circulatie clasa tehnica 7,50 5,50 1,00 - IV [V = 40-50 Km/h] Strazi categoria IV, strazi secundare, drumuri vicinale, cu 5,00-6,00 3,00 – 5,00 0,50 - 1(una) banda de circulatie, clasa tehnica V

Elemente geometrice UM Viteza de proiectare 100 80 60 50 40 30 25 Razele minime ale curbelor in plan m 450 240 125 95 60 35 25 Razele minime in serpentine m - - 30 25 20 20 20 Declivitati maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8 longitudinale exceptionale % - - - - 8 8,5 9 Razele minime fara benzi separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500 ale racordarilor cu benzi separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300 verticale convexe Razele minime ale racordarilor concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300 Distanta de fara benzi separate m 280 230 140 110 70 60 50 vizibilitate cu benzi separate m 140 100 70 55 35 30 25

Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a amprizei drumului, destinate exclusiv semnalizarii rutiere, plantatiei rutiere sau altor scopuri legate de intretinerea si exploatarea drumului, sigurantei circulatiei ori protectiei proprietatilor situate in vecinatatea drumului. Din zonele de siguranta fac parte si suprafetele de teren destinate asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii, precum si suprafetele ocupate de lucrari de consolidare a terenului drumului si altele asemenea. Limitele zonelor de siguranta a drumurilor, podurilor si viaductelor, in cale curenta si aliniament, sunt: • 1,5 m de la marginea exterioara a santului, pentru drumului situate la nivelul terenului; • 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu; • 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea pana la 5,00 m; • 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu inaltimea mai mare de 5,00 m. Zonele de siguranta ale podului, care includ si suprafete de teren aflate sub pod, sunt: • 10,00 m de la limita exterioara a racordarii podului cu terasamentul, pentru podurile fara lucrari de aparare a malurilor (rampa de acces face parte integranta din pod); • la limita exterioara a lucrarilor de aparare a malurilor, pentru podurile la care aceste aparari au o lungime mai mare de 10 m (rampa de acces face parte integranta din pod). Zonele de siguranta ale drumurilor cu versanti (defilee) cu inaltimea mai mare de 30 m se considera la partea superioara a taluzului versantului.

5 In conditii grele de desfasurare a traseului si/sau acolo unde conditiile de mediu adiacente drumului o impun, in vederea neafectarii resurselor istorice si estetice si pentru evitarea unor lucrari de volume mari si costisitoare, razele minime ale curbelor in plan pot fi reduse cu 10-15% pe baza unui calcul tehnico-economic. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 147

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Zonele de protectie 6 sunt suprafetele de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului. Limitele zonelor de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranta si marginile zonei drumurilor dupa cum urmeaza:

Drumuri Drumuri Categoria drumului nationale comunale Distanta de la axul drumului pana la marginea 22 18 exterioara a zonei drumului (m)

Cai de Localizare Suprafata Lungime comunicatie (trup/sat component) (ha) (km) Trup 1 Sat Namaesti 4,08 3,190 Total intravilan 4,08 3,190 DN72A Extravilan 1,57 1,275 Total DN72A 5,65 4,465 Sat Pietroasa 0,50 0,190 Trup 1 Sat Valea Mare Pravat 3,03 1,775 Sat Namaesti 1,10 0,768 DN73 Trup 4 0,98 0,620

Total intravilan 5,61 3,353 Extravilan 3,61 3,062 Total DN73 9,22 6,415 Extravilan 2,14 1,760 DN73D Total DN 73D 2,14 1,760 Trup 1 Sat V.M. Pravat 0,91 0,900 Total intravilan 0,91 0,900 DC18 Extravilan - - Total DC18 0,91 0,900 Trup 1 Sat Namaiesti 2,37 2,120 Trup 2 Sat Gura Pravat 1,07 1,400 DC19 Total intravilan 3,44 3,520 Extravilan 6,09 14,350 Total DC19 9,53 17,870 Sat V.M.Pravat 0,48 0,748 Trup 1 Sat Selari 0,23 0,382 DC20 Total intravilan 0,71 1,130 Extravilan - - Total DC20 0,71 1,130 DC31 Trup 1 Sat V.M. Pravat 0,16 0,137 Sat Selari 2,59 2,167 Sat Bilcesti 1,14 0,953

6 Cf. Ordonantei 43/1997 si Ordonantei 7 / 2010 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 148

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Sat Colnic 1,00 0,832 Total intravilan 4,89 4,089 Extravilan 0,97 0,811 Total DC31 5,86 4,900 Trup 1 Sat Colnic 0,51 0,725 Total intravilan 0,51 0,725 DC33 Extravilan - - Total DC33 0,51 0,725 Sat V.M. Pravat 1,10 1,284 Trup 1 Sat Selari 0,60 0,951 DC34 Total intravilan 1,70 2,235 Extravilan - - Total DC34 1,70 2,235 Sat Namaiesti 0,43 0,425 Trup 1 Sat Fantanea 0,56 0,682 Sat Bilcesti 1,27 1,302 DC35 Total intravilan 2,26 2,409 Extravilan 0,50 0,516 Total DC35 2,76 2,925

b. Circulatia pietonala Circulatia pietonala se face in conditii necorespunzatoare in prezent, astfel incat s-au prevazut in lungul drumurilor prezentate trotuare noi, sau largirea celor existente.

Dezvoltarea economic ă a comunei va impune crearea de noi artere de circula ţie, raportate la necesit ăţ ile func ţionale ale acestora. Fiecare unitate economic ă î şi va asigura suprafa ţa de teren necesar ă spa ţiilor de parcare a autovehiculelor proprii şi ale clien ţilor, conform normativelor în vigoare. Zonele propuse pentru extinderea suprafe ţei de intravilan vor trebui s ă dezvolte retelele stradale necesare accesului la parcelele ce vor rezulta conform reglement ărilor din planurile urbanistice ce se vor întocmi în prezentul proiect. Drumurile comunale şi de exploatare vor trebui modernizate în func ţie de strategia de dezvoltare a comunei, dup ă hot ărârile Consiliului Local, care vor stabili prioritatea in functie de programele de finantare. Prin planurile de modernizare şi reabilitare a drumurilor comunale se vor studia rezolvarea relatiilor conflictuale existente prin reamenajarea intersec ţiilor şi redimensionarea tramelor stradale. Sta ţiile de a şteptare pentru c ălători în cadrul transportului în comun se recomand ă a fi amenajate cu peron acoperit de a şteptare, eventual şi cu spa ţii comerciale adiacente, cu posibilitatea de afi şare a orarelor de circula ţie a autobuzelor şi a altor date transmise de administra ţia public ă local ă.

6.1. Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte Solutia generala de organizare si dezvoltare a comunei Valea Mare Pravat pastreaza forma existenta cu cele 8 sate componente care formeaza comuna, teritoriul administrativ ramânând în limitele existente, pastrând vecinatatile. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 149

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Fiecare sat formeaza o unitate teritoriala de referinta (UTR) cu caracteristici asemanatoare în componenta fiecareia. Drumurile existente care fac legatura cu localitatile judetului si cu unitatile teritoriale (între ele) sunt propuse pentru modernizare în conformitate cu programele nationale de dezvoltare rurala. Destinatia terenurilor: - zone de locuit si cu functiuni complementare situate pe terenuri cu folosinta curti constructii; - zone pentru terenuri scoala, gradinita; - camin cultural, primarie, politie, dispensare medicale umane si veterinare; - spatii comerciale, brutarii si moara, etc. Zonele protejate din jurul monumentelor istorice ale comunei sunt declarate zone cu valoare istorico-arhitecturala si peisagistica, pentru care se vor constitui reglementari speciale. Pentru celelalte suprafete din teritoriul extravilan, cum ar fi terenuri agricole valoroase, paduri, oglinzi de apa, se vor institui zone de protectie cu reglementari speciale. Pentru toate zonele de extindere a intravilanului, dupa reactualizarea PUG-ului va fi necesar sa se întocmeasca Planuri urbanistice zonale pentru parcelarea acestora cu asigurarea drumurilor de acces si de realizare a retelelor tehnico-edilitare. Interdictiile definitive de construire, date prin planul de propuneri urbanistice, vor putea fi scoase de sub aceasta interdictie dupa ce se vor întocmi si executa documentatii pentru eliminarea cauzelor ce le-au determinat.

Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 80,59% din teritoriul intravilan. Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa, in conformitate cu cerintele de dezvoltare ale acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea ulterioara, prin planuri urbanistice zonale - parcelare/reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara. Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1, respectiv P+2 in cadrul zonelor mixte de dezvoltare. Zona institutiilor publice si serviciilor cuprinde atat institutiile si serviciile publice existente, cat si activitati comerciale, locuire, mica productie manufacturiera nepoluanta. Zona reprezinta 1,01 % din teritoriul intravilan, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte si a zonelor de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe teritoriul comunei. In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create conditiile extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate de comuna. Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate. Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zone expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa. In vederea autorizarii cladirilor noi cu functiuni care se incadreaza in specificul zonei, este necesara elaborarea si aprobarea unor documentatii de urbanism PUD/P.U.Z. cu ilustrarea modului de insertie volumetrica in cadrul arhitectural – urbanistic existent.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 150

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES ‹ Utilizare functionala Utilizari admise Sunt admise urmatoarele utilizari: - institutii, servicii si echipamente publice; - sedii ale unor companii si firme; - servicii sociale, colective si personale; - sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; - lacasuri de cult; - comert cu amanuntul; - activitati manufacturiere nepoluante; - hoteluri, pensiuni, agentii de turism; - restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; - sport si recreere; - parcaje la sol; - spatii libere pietonale; - spatii verzi amenajate; - locuinte cu partiu obisnuit; - locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.

Utilizari admise cu conditionari Cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale: - functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea; - se recomanda ca activitatile in care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse in zona mixta; - se permite conversia locuintelor in alte functiuni cu conditia ponderii locuintelor in proportie de minim 30% din aria construita desfasurata.

Utilizari interzise Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea cladirilor; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor, daca acestea nu au caracter tehnic; - dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor si deteriorand finisajul acestora; - se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici; - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode, prin traficul generat; - cresterea animalelor, mai mult de 5 capete/ gospodarie; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deseurilor urbane; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 151

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

‹ Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) - in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la strada de minim 30 m; - pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand minim 500 mp si un front la strada de minim 12 m; - in cazul parcelarului existent, suprafata minima a parcelei construibile este de 200 mp, cu un front la strada de minim 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate. - in cazul alipirii la o cladire existenta, se recomanda alinierea la aceasta pentru a se evita crearea calcanelor.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 5–10 m, sau vor fi dispuse pe aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente, dar nu mai putin de 6 m fata de axul drumului; - la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi, avand o lungime de minim 6 m; - in cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este obligatorie lipirea la acestea; - in cazul strazilor cu fronturi retrase fata de aliniament se va respecta retragerea caracteristica strazii .

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor - cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 2 m, cu obligativitatea asigurarii unui acces de minim 3 m pe una din laturi pentru autovehicolul de stingere a incendiilor; - retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5 m; - cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor invecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o distanta de maxim 20 m de la aliniament; - in cazul in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3 m; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5 m; - se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri in care se admite realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5 m; - distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 10 m; - cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5 m.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 152

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - cladirile vor respecta, intre ele, distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3 m, numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala.

Circulatii si accese - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4 m latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate; - pentru asigurarea accesului autovehiculelor de stingere a incendiilor in curtea posterioara distanta dintre cladire si una din limitele laterale ale parcelei va fi de minim 3 m; - este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap locomotor.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice.

Aspectul exterior al cladirilor - se interzice modificarea aspectului cladirilor existente, prin tratarea diferita a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare; - aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale, care sa tina seama de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate; - garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala; - orice interventii asupra monumentelor, in cadrul zonelor de protectie a acestor si a zonelor protejate din punct de vedere istoric, arhitectural sau ambiental se va face in conformitate cu prevederile legii; - se interzice folosirea azbocimentului si a tablei zincate pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor. Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; - se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile rezervate pietonilor, si din spatiile mineralizate. Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta astfel incat sa se evite producerea ghetii in spatiile pietonale.

Spatii libere si spatii plantate - spatiile vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; - in gradinile de fatada ale echipamentelor publice, minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte; - terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; - parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 153

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Imprejmuiri - se va respecta tipul existent de imprejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa aiba un soclu opac de maxim 0,60 m catre strada; inaltimea maxima a imprejmuirilor catre strada va fi de maxim 2 m.

ZONA DE LOCUIT

Generalitati. Caracterul zonei Prevederile prezentului raport sustin evolutia comunei, prin: - tranzitia catre un alt tip de zona functionala (zona mixta) se va realiza prin conversie sau prin reconstructie; - mentinerea zonelor bine constituie cu cresterea coerentei in cazul interventiilor punctuale; - reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si relotizare; - extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi cartiere de locuinte individuale si colective mici pe baza unor operatiuni funciare – parcelare/reparcelare.

‹ Utilizare functionala Utilizari admise - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri (cuplate sau izolate); - anexe gospodaresti; - echipamente publice specifice zonei rezidentiale; - scuaruri publice.

Utilizari admise cu conditionari - se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 100 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie; In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, republicata, autorizarea interventiilor (amplasarea, configurarea volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari, desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii de urbanism aprobate. Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zone expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa. - pensiuni destinate practicarii agroturismului si microturismului - functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata desfasurata peste 100 mp se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;

Utilizari interzise Se interzic urmatoarele utilizari: - functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 100mp ADC, genereaza un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22, produc poluare;

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 154

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele 22; - anexe pentru cresterea animalelor pentru productie; cresterea animalelor in numar mai mare de 5 capete porcine / bovine; - depozitare en-gros; - depozitari de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deseurilor; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice; - statii de betoane; - autobaze; - statii de intretinere auto cu capacitatea peste 3 masini; - spalatorii chimice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.

‹ Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor Caracteristici ale parcelelor - se considera construibile parcelele care au suprafata de minim 200 mp si 12 m front la strada. - adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia. - unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 75° ÷ 105°;

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - cladirile vor respecta retragerea de la aliniamentul existent, caracteristic strazii respective; - retras fata de aliniament, cu minim 3 m in cazul lotizarilor existente cu parcele care indeplinesc conditiile de construibilitate si echipare edilitara; - in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor, nu se permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,4 m inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament. - in cazul in care cladirile alaturate prezinta calcane este obligatorie lipirea la acestea.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor La autorizarea constructiilor se va urmari: - in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata, constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta; - cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe terenul proprietarului care construieste; - amplasarea anexelor gospodaresti, precum si a fantanilor, se va face la distanta de minim 10 m de orice sursa posibila de poluare; amplasarea closetelor se va face la distanta de minim 10 m fata de cea mai apropiata locuinta, pana la racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa si evacuare a apelor uzate.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 155

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - amplasarea constructiilor in zonele de protectie ale infrastructurii se va face numai cu avizul administratorului acestora, chiar daca constructiile se realizeaza in intravilan, pe terenuri proprietate privata. - cladirile cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita, la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea la cornisa in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3 m, pentru a permite accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5 m; - in cazul in care parcela se invecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii avand fatade cu ferestre, cladirea se va realiza in regim izolat; - cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2 m; retragerea fata de una din limitele laterale va fi de minim 3 m pentru accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor la curtea din spate. - retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5 m.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la cornisa a cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu mai putin de 3 m, daca fronturile opuse nu au camere locuibile;

Circulatii si accese - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4 metri latime dintr-o circulatie publica, in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor - inaltimea la cornisa a cladirilor va fi de P+ 1 (7 m); se admite un nivel mansardat inscris in volumul acoperisului, in suprafata de maxim 60% din aria construita; - se admit depasiri de 1-2,00 m numai pentru alinierea la cornisa cladirilor invecinate, in cazul regimului de construire cuplat.

Aspectul exterior al cladirilor - garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala; - se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem public sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare. - se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe proprietate. - se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de canalizare.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 156

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Spatii libere si spatii plantate - spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si cu un arbore la fiecare 100 mp.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2 m, din care un soclu opac de 0,6 m si o parte transparenta dublata cu gard viu.

ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE Generalitati: caracterul zonei Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie ,,concreta”, incluzand toate categoriile de activitati industriale, conform CAEN). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente, care se mentin, se afla in proces de restructurare, presupunand conversie in profiluri industriale diferite sau in profiluri de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii. Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite in conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al ministrilor industriei, agriculturii si alimentatiei, apelor, padurilor si protectiei mediului, sanatatii, transporturilor, apararii nationale si de interne, se va solicita autorizatia de construire in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului. Pentru intreprinderile care pot polua factorii de mediu sau pot produce zgomot si vibratii, se instituie zone de protectie sanitara (procese industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, surpari de teren sau poluare). In cazul obiectivelor existente, se va urmari diminuarea efectelor negative, prin propunerea de realizare a unor perdele de protectie, fasii puternic plantate, cu latimi variabile, in functie de terenurile libere existente.

‹ Utilizarea functionala Utilizari admise Functiuni complementare ale zonei sunt: • unitatile industriale nepoluante; • unitati depozitare; • servicii conexe activitatilor industriale; • accese pietonale si carosabile; • perdele protectie; • retele tehnico-edilitare; • parcaje; • statii de intretinere si reparatii auto; • statii de benzina; • comert, alimentatie publica si servicii personale; • locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 157

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - se admit: - activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor produse; - servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale legate de transporturi si depozitare - in suprafata maxima de 3000 mp ADC (1500 mp S vanzare); - activitati productive desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, destinate productiei, distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor si activitati comerciale care nu necesita suprafete mari de teren.

Utilizari admise cu conditionari - in cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului.

Utilizari interzise - se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot incomoda functionarea acesteia; - se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic; - se interzice amplasarea unitatilor de invatamant prescolar, scolar si gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport in interiorul limitelor in care poluarea depaseste CMA; - se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu.

‹ Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) Pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp si un front minim la strada de 50 m.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - obligatoriu mai mari de 5 m;

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor, cu urmatoarele conditionari: - cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate, cu functiuni similare, situate pe limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic); - in toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei, la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 5 m; - in toate cazurile, retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de minim 5 m; - se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 5 m fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 5 m; - distanta de mai sus se poate reduce la jumatate, daca pe fatadele opuse nu sunt accese in cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activitati permanente.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 158

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Circulatii si accese - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata de circulatie, sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate adiacenta, avand o latime de minim 4 m, pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele; - se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.

Stationarea autovehiculelor - stationarea vehiculelor, atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere; - in spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor, cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu, avand inaltimea de minimum 1,20 m.

Inaltimea maxima admisa a cladirilor - se vor respecta inaltimi maxime ale cladirilor de 12 m; - inaltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta intre aliniamente; - in culoarele rezervate liniilor electrice, inaltimea se subordoneaza normelor specifice.

Aspectul exterior al cladirilor - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; - fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare. Spatii libere si spatii plantate - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, va fi astfel amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori, in proportie de minim 40%, formand, de preferinta, o perdea vegetala pe tot frontul incintei; - suprafetele libere, neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale, vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp teren liber.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minim 2 m, din care un soclu de 0.60 m si vor fi dublate cu un gard viu; - portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament, pentru a permite stationarea vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 159

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES ZONA SPATIILOR VERZI

Generalitati. Caracterul zonei Zona cuprinde spatii verzi publice, cu acces nelimitat, spatii pentru sport si agrement, cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost, spatii plantate de protectie.

‹ Utilizare functionala Utilizari admise -sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public, constand in: • spatii plantate; • circulatii pietonale, din care unele ocazional carosabile, pentru intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise; • mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna; • constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert; • adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere; • parcaje; • sunt admise amenajari pentru practicarea sportului in spatii descoperite si acoperite, anexele necesare si alte activitati legate direct de activitatea sportiva. Utilizari admise cu conditionari - se admit constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert, limitate la arealele deja existente, conform proiectului initial si care functioneaza in acest scop; - cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea separari fizice, care sa impuna interdictia liberei circulatii; - se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora, insumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a spatiului plantat.

Utilizari interzise - se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale; - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie; - se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a energiei electrice si a gazelor.

ZONA CAILOR DE COMUNICATIE Zona este compusa din terenuri pentru cai de comunicatie rutiera.

Generalitati: caracterul zonei Pentru lucrari in zona drumurilor publice si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de construire trebuie sa obtina avizul organelor publice specializate. Rezervarea nodurilor de circulatie, pe o suprafata corespunzatoare unui cerc cu raza de 50 m, masurata din centrul actual al intersectiei, pentru zonele marcate in plansa de

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 160

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES reglementari.

‹ Utilizare functionala Utilizari admise Se admit urmatoarele functiuni: • cai de comunicatie rutiera si constructiile aferente • unitati ale intreprinderilor de transporturi, garaje • spatii alveolare carosabile pentru transportul in comun • refugii si treceri de pietoni • retele tehnico-edilitare • spatii verzi amenajate • parcaje publice • lucrari de terasamente

Utilizari admise cu conditionari - garajele si parcajele publice vor fi plantate si inconjurate de gard viu de minim 1,20 m inaltime. - lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice trebuie: • sa nu prezinte riscuri in realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi gen); • sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta).

Utilizari interzise - se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de modernizare sau extindere; - se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru: • largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse, precum si a dotarilor aferente; • modernizarea intersectiilor; • realizarea spatiilor de parcare; • realizarea traversarilor pietonale sub si supraterane; - se interzic pe terenurile vizibile din circulatia publica rutiera: depozitari de materiale, piese sau utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate, constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri, etc; - in zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor si autostrazilor este interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari: • constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care, prin amplasare, configuratie sau exploatare, impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului sau prezinta riscuri de accidente; • panouri independente de reclama publicitara. - se interzice: • cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere; • amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor constructii care, prin natura activitatilor desfasurate, pot produce poluare peste normele admisibile si / sau prezinta risc de incendiu / explozie.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 161

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES ‹ Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor - distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 5 m.

Circulatii si accese - cu urmatoarele conditii: - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica avand o latime de minim 4 m, pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele; - se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele; - accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

Stationarea autovehiculelor Cu urmatoarele conditionari: - stationarea vehiculelor, atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul functionarii cladirilor, se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere; - in spatiul de retragere fata de aliniament se pot prevedea parcaje, cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu, avand inaltimea de minimum 1,20 m.

Aspectul exterior al cladirilor Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

Conditii de echipare edilitara Toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare. Spatii libere si spatii plantate - Orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, va fi astfel amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale, vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp si tratate peisagistic.

Imprejmuiri Imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de maxim 2 m, din care un soclu de 0,60 m si vor fi dublate cu un gard viu.

ZONA GOSPODARIE COMUNALA Generalitati: caracterul zonei Zona reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura servirea populatiei cu transport in comun, cimitire si salubritate. Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 162

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu: • Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014, cu modificarile si completarile ulterioare; • HG nr.1292/2010 pentru modificarea HG. nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor; La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca: • gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere (pubele); • amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si aspectul arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat; • organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal; • organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate; • interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele protejate, rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.

‹ Utilizare functionala Utilizari admise -cimitire si cladiri anexa: • cimitire; • capela mortuara; • mausoleu - osuar; • circulatii carosabile; • parcaje; • circulatii pietonale; • plantatii; • pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.

Utilizari admise cu conditionari - se va asigura, conform normelor, o zona de protectie sanitara de 50 m; - se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (intre 7,5 si 10,0 mp teren brut pentru un loc de veci), circulatii carosabile si pietonale corespunzatoare si o pondere mai ridicata a vegetatiei, potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit.

Utilizari interzise - se interzice densificarea cimitirelor existente, prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din lungul acestora, sau a celei perimetrale.

‹ Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor Circulatii si accese - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei publice si vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare; - locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice; - in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 163

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES teren pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.

Aspectul exterior al cladirilor - se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.

Conditii de echipare edilitara - se vor asigura puncte de apa; in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente, care administreaza resursele de apa; - se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri; - se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice.

Spatii libere si spatii plantate - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei, in proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural in mod discret, potrivit functiunii, avand inaltimi de maxim 2 metri; - se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.

ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE Generalitati. Caracterul zonei Zona reuneste toate functiunile care apartin echipamentelor edilitare (surse de apa, statii de epurare, statii de pompare, statii de transformare si reglare presiune, etc.) Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie a retelelor tehnico-edilitare si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament si plansei de Reglementari Urbanistice. Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica si a constructiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publica (protectia sanitara a surselor, retelelor, statia de epurare, statii de pompare, etc.) se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.

‹ Utilizare functionala Utilizari admise - birouri autonome; - incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, alimentare cu gaze naturale.

Utilizari admise cu conditionari - se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme.

Utilizari interzise - pentru incintele situate in zone rezidentiale sau mixte se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza.

‹ Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) - pentru diferite servicii si birouri, suprafata minima a parcelei este de 500 mp si un

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 164

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES front la strada de minim 15 m. - pentru incintele tehnice, in functie de complexitatea impactului functiunii in teritoriul inconjurator, se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - cladirile se vor dispune pe aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 5 metri, in cazul in care majoritatea fronturilor dominante sunt retrase de la strada.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor - distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 5 metri; - se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de locuit; - in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi), sau in caz de risc tehnologic, se vor respecta normele specifice in vigoare.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 5 m; - distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate, daca pe fatadele opuse nu sunt accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara activitati permanente; - in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.

Circulatii si accese - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei publice; - locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice; - in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor - inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip hala se recomanda o inaltime maxima de 10 m.

Aspectul exterior al cladirilor - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; - fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; - tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile inconjuratoare mai inalte.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 165

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare.

Spatii libere si spatii plantate - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40%, formand, de preferinta, o perdea vegetala pe tot frontul incintei; - parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20 m si vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; - suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale, vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de maxim 2 m, din care un soclu de 0.60 m si vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea, spre interior, la 2,50 m distanta, cu un al doilea gard transparent, intre cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti.

Restrictii provizorii recomandate Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilitatile ulterioare de modernizare ale comunei. Utilizarea pentru constructii a terenurilor din extravilan, in limitele teritoriului administrativ al comunei Valea Mare Pravat, se poate face numai cu respectarea prevederilor legale. Autorizarea constructiilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor care au drept scop limitarea acestora, este interzisa. Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I si II de calitate, pe cele amenajate cu imbunatatiri funciare, precum si plantate cu vii si livezi, este interzisa. Pentru orice constructie care, prin functionare (constructii pentru productie poluanta, servicii poluante, etc.), poate aduce prejudicii padurii, amplasata la distanta mai mica de 1 km de liziera padurii si pentru care se solicita autorizatie de construire, se va obtine avizul Regiei Nationale a Padurilor.

Echipare tehnico-edilitara

Cai de comunicatie si transport Pentru dezvoltarea intravilanului, va fi necesara modernizarea retelei stradale în interiorul zonelor propuse pentru extinderea celor cu destinatie de locuinte, prin modernizarea drumurilor de exploatare (pamânt) cu infrastructura si suprastructura corespunzatoare acestei destinatii. Utilizarea transportului auto in Romania a crescut foarte mult în timp, devenind predominant, iar reteaua de drumuri nu a putut face fata unei astfel de dezvoltari rapide.

Modernizarea retelei de drumuri Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii impune, ca principala directie de actiune, cresterea calitatii drumurilor si a serviciilor de transport. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 166

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES În perioada 2014–2020, Consiliul Local Valea Mare Pravat în domeniul infrastructurii rutiere, urmatoarele obiective: • satisfacerea deplina a utilizatorului; • îmbunatatirea indicilor calitativi; • asigurarea conditiilor de confort si siguranta, asigurându-se protectia mediului; • mentinerea în stare de viabilitate a retelei de drumuri, prin reparare, întretinere curenta si periodica, reparatii capitale si modernizari; • managementul întretinerii drumurilor si lucrarilor de arta se va face pe criterii exclusiv tehnice; • îmbunatatirea serviciilor oferite de administratorul retelei de drumuri; • dezvoltarea si introducerea unei strategii de gestionare si întretinere a retelei de drumuri publice.

Alimentarea cu apa potabila Serviciul infrastructura-apa intra în sfera serviciilor comunitare de utilitati publice pentru care Consiliul Local Valea Mare Pravat a elaborat Strategia locala privind accelerarea seviciilor comunitare de utilitati publice. În perioada 2014-2020, Consiliul Local Valea Mare Pravat va continua activitatile destinate sectorului infrastructura-apa. Extinderea sistemului de alimentare cu apa si a retelei de canalizare în comuna va asigura înlaturarea deficientelor si furnizarea apei de calitate la debitele necesare. Sistemul de alimentare cu apa si canalizare in comuna Valea Mare Pravat se afla in exploatarea societatii Edilul CGA S.A Campulung.

Canalizarea apelor uzate Demararea studiilor de fezabilitate pentru propuneri de retele de canalizare, statie de epurare, lucrari care trebuie sa fie prioritare pentru Consiliul Local. In scopul imbunatatirii echiparii edilitare a zonei, precum si pentru asigurarea diminuarii poluarii mediului, se propune extinderea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, in sensul racordarii tuturor gospodariilor comunei si a obiectivelor existente si propuse in zona. Se propune o extindere a retelei de canalizare cu regim gravitational si partial prin pompare, avand in vedere configuratia specifica zonei, cu denivelari diferite pe anumite portiuni, cu asigurarea depoluarii apelor uzate inainte de descarcarea in raul Argeselul prin intermediul statiei de epurare existente. Datorita configuratiei specifice zonei, cu denivelari diferite pe anumite portiuni, se propune o extindere a retelei de canalizare cu regim gravitational si partial prin pompare, cu asigurarea depoluarii apelor uzate inainte de descarcarea in raul Argeselul prin intermediul statiei de epurare.

Alimentarea cu energie electrica Intrucat posturile de transformare existente permit amplificarea puterilor astfel: pentru PTA pe un stalp pana la 250 kVA, respectiv PTA pe 2 stalpi pana la 400 kVA , acestea pot prelua eventualii consumatori. In cazul in care caderea de tensiune la capetele retelei de joasa tensiune depaseste limitele admise, se vor inlocui conductoarele existente neizolate cu conductoare cu sectiune superioara. Pentru estimarea puterilor s-a tinut cont de normativul PE 132/2003-Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 167

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Pentru alimentarea cu energie electrica a unor eventuali consumatori ce pot aparea, in functie de puterea solicitata, se poate extinde linia electrica de joasa tensiune sau se vor realiza posturi de transformare. Pentru zonele mentionate mai sus se va extinde si iluminatul public. De asemenea pentru zonele introduse in intravilan se propune retea de distributie de joasa tensiune, pe drumurile existente si propuse.

Zone de protectie si siguranta Pentru posturile de transformare aeriene zona de protectie este delimitata de conturul fundatiei stalpilor si de proiectia pe sol a platformei suspendate. Zona de siguranta este zona extinsa in spatiu delimitata la distanta de 20m la limita zonei de protectie. Pentru a se putea construi fata de postul de transformare este necesar sa se respecte distanta minima de 20m. Pentru LEA MT – zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei – 24m. Distanta minima de siguranta a LEA 20kV fata de constructii este 3m intre conductorul extrem la deviatie maxima, al LEA 20kV si cea mai apropiata parte a constructiei fara sa constitue traversare. LEA 20kV se construiesc la marginea drumurilor, in culoare amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora. Pentru LEA J.T. – zona de protectie si de siguranta se delimiteaza la 0,1m in exteriorul conductoarelor extreme ale liniei. Distanta pe orizontala intre un stalp al LEA j.t. si orice parte a cladirii, fara sa constituie traversare este de 1 m. Se interzice amplasarea instalatiilor ce genereaza in jurul lor zona exploziva, la o distanta mai mica de 1,5 ori H deasupra solului a celui mai inalt stalp fata de limita zonei explozive. In cazul instalarii in pamant a cablurilor de medie/joasa tensiune zona de protectie coincide cu zona de siguranta, este simetrica fata de axul traseului si are latimea de 0,8m. La realizarea de obiective noi, se va obtine in mod obligatoriu avizul de amplasare de la Filiala de Distributie a Energiei Electrice.

Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze a consumatorilor casnici, industriali si a obiectivelor social-culturale se va face prin conducte de distributie de redusa presiune (2-0,25 bar). Reteaua de distributie gaze naturale va deservi toti potentialii consumatori ai comunei, va urmari trama stradala (atat drumurile existente cat si cele propuse prin PUG), va avea o configuratie telescopica, se va pozitiona ingropat si va fi prevazuta cu robineti de sectorizare. La proiectarea si executia retelei de distributie gaze naturale se vor respecta atat prevederile normativului I6/98, cat si SR 8951-97 privind distantele minim admise fata de cladiri si de alte retele aeriene sau subterane. Sistemul de alimentare cu gaze naturale se va executa in conformitate cu proiectele de specialitate ce se vor intocmi ulterior. In vederea obtinerii avizelor de amplasament pentru alte obiective, cum ar fi: drumuri de acces, retele de utilitati: apa si canalizare, conducte de distributie gaze, cabluri electrice si de telecomunicatii etc., care afecteaza conductele de transport gaze naturale sau instalatiile aferente acestora, se vor depune documentatii intocmite conform Ordinului Comun nr. 47/1203/509/2003, emis de M.E.C., M.T.C.T., M.A.I., publicat in monitorul Oficial nr. 611/29.08.2003. Acestea vor cuprinde urmatoarele:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 168

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES • cerere scrisa adresata S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Medias, cu datele de identificare ale solicitantului si obiectul solicitarii; • memoriu tehnic privind lucrarea avuta in vedere; • certificat de urbanism (in copie); • plan de incadrare in zona, la scara 1:25.000 sau 1:10.000; • plan de situatie, la scara de 1:500 sau 1:1.000, care sa cuprinda amplasarea constructiilor in perimetrul propus, precum si drumurile de acces aferente. • dovada platii taxei de avizare, daca este cazul.

La intersectia drumurilor cu conducta de transport gaze naturale, se vor respecta “Norme tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de transport gaze naturale” si prevederile STAS 9312 – 87. De asemenea, conducta se va proteja in tub metalic (conform aceluias STAS) sau dale prefabricate din beton armat, dupa caz. Protejarea si/sau devierea conductei se va face pe baza unor proiecte tehnice intocmite de firme autorizate de A.N.R.E. si care vor fi avizate in C.T.E. Transgaz S.A. Medias.

6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului Prezenta documentatie prevede echiparea amplasamentului cu elementele unei structuri urbane, stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile, impreuna cu regulamentul aferent acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care sa excluda in viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei. Impactul asupra factorilor de mediu se imparte in: • impact care are loc in timpul constructiei; • impact care are loc in timpul exploatarii acestuia. Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului, in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor, datorita expunerii mai indelungate. Populatia existenta din zona locuita este expusa perioade limitate de timp, efectele avand caracter de disconfort. Pentru perioada de exploatare, efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

6.2.1. Impactul asupra factorului de mediu AER ‹ Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare In aceasta faza, principalele surse de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta, in special, asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea, pe toata durata executiei obiectivelor din program, a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer, mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 169

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

‹ Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG Sursele principale de impurificare/poluare a aerului: - sistemele de incalzire – centrale termice – combustibil solid sau lichid; - cazane cu randament de peste 90%, dotate cu arzatoare automate, cu grad redus de poluare; - mica productie; - servicii publice; - trafic rutier.

Nivel emisii atmosferice Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand: o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru formularea strategiilor de control; o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.

∑ Valori limita pentru emisii • Ordinul 462/1993 al MAPPM –pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse statioanre, modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator; • Ordinul 756/1997 al MAPPM – pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului”, modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului: - prag de interventie: depasirea VLE; - prag de alerta: 70 % din VLE. Raportarea emisiilor de poluanti generate prin combustia lemnului in centrala termica se va face la valorile limita prevazute prin Ordin 462/93 – instalatie de ardere de 145 kW < 50 MW, modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Consum mediu de combustibil lemnos – 25 kg/h, debit maxim de gaze arse 105 Nmc/h.

Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn) Concentratia (mg/mc) Substanta VLE- * Ord.462/93 * Prag alerta-Ord. 756/97 Oxizi de sulf (exprimati SO 2) 2000 1400 Oxizi de azot (exprimati NO 2) 500 350 Monoxid de carbon (CO) 250 175 Pulberi in suspensie 100 70 Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O 2 al efluentilor gazosi de 6% vol. * modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 170

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES ∑ Estimare nivel emisii ‹ Centrale termice : combustibil solid Emisii maxime de poluanti, estimari– gaze de ardere Limite de concentratie (mg/Nmc) Debit - focare alimentate cu combustibil Concentratie Poluant masic solid (carbune, lemn) (mg/Nmc) (g/h) Prag de alerta V.L.E.Ordin 462/93 * Ordin 756/97 * Pulberi in suspensie (PST) 10 0,095 100 70 Oxizi de azot (NOx) 8,5 0,08 500 350 Oxizi de sulf (SOx) 3,75 0,035 2000 1400 2 Monoxid de carbon (CO) 0,24 250 175 5 Marime de referinta: Valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen in efluentul gazos de 6 % vol. * modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator

Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/1993, pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici, modificat prin Legea104/2011 privind calitatea aerului inconjurator; - se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/1997 * pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, modificat prin Legea104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.

‹ Trafic auto Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile din teritoriul in studiu. Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in diverse tipuri de motoare.

Elemente luate in consideratie: - viteza de circulatie (50-70 km/h); - compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu); - elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; distanta intre intersectii; flux continuu). Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO x, exprimati prin NO 2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO 2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili). Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de cca 30 min. Nivelul acestora depinde de o serie de factori: • tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii; • regimul de functionare; • distanta parcursa; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 171

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES • timpii de deplasare si manevre; • frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic: - 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900 cc - 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5 t - 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5 t

Estimare nivel poluanti proveniti din trafic

Tipul auto si procentul PST SO 2 NO x CO COV de rulare (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto) Autoturisme cu aprindere prin compresie 51,84 67,39 172,8 216 69,12 (18% - 216 auto) Autoturisme cu benzina 36 234 2 232 2 563,2 496,8 (75%- 900 auto)

Nivel imisii atmosferice Prezentarea metodei de calcul Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia). Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea, volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de simulare: pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier extern pregatit de catre utilizator.

Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant:

2 QV  y  C = exp[ − 5.0   ] )z,y,x( π σ σ  σ  2 u s y z  y  C: Concentratia in directiile x, y, z (m 3/m 3: ppb, ppm, sau alte unitati) Q: Rata de emisie a poluantului (m 3N/s) 2 V: Termen vertical us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s) σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m)

Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gaussiene in directie verticala. Acest termen include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.  − 2   + 2   z r h e   z r h e  V = exp − 5.0    + exp − 5.0     σ   σ    z     z   zr: Inaltimea la punctul de calcul (m) he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m)

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 172

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Inputurile in programul de dispersie au fost: - caracteristicile surselor: localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului, volumul si temperatura efluentului; - debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului; - date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile), reprezentate prin: directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara; - clasa de stabilitate; - suprafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului. • Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti, rezultate in urma efectuarii masuratorilor la sursele stationare de emisie. • Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare. • Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu: - CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie, amoniac; - valori limita orare, conform L. 104/2011 pentru SO 2, NO 2, monoxid de carbon . • Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant sunt reprezentate grafic, prin harti de dispersie.

Incadrarea in legislatie Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu: • concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 “Conditii de calitate a aerului in zonele protejate” • valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Legii nr. 104/15.06.2011.

Substanta poluanta STAS 12574/87 CMA medie scurta durata (mg/mc) Dioxid de azot 0,3 Dioxid de sulf 0,75 Monoxid de carbon 6,0 Pulberi in suspensie 0,5 Prin Legea 104/15.06.2011 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:

Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta conform L.104/15.06.2011 modul de perioada valoarea marja de poluant limitare de mediere limita toleranta Valoare limita orara 200 µg/mc pentru protectia 1 h 34 µg/mc NO sanatatii umane 2 NO s i NO 2 x Valoare limita anuala An 40 µg/mc pentru protectia 7 µg/mc calendaristic NO sanatatii umane 2 Valoare limita orara pentru protectia 1 h 350 µg/mc - sanatatii umane SO 2 Valoare limita anuala pentru protectia 24 h 125 µg/mc Nu sanatatii umane

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 173

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Valoarea Valoare limita pentru maxima zilnica CO 10 mg/mc - protectia sanatatii umane a mediilor pe 8 ore

Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore: - NO 2 – 400 µg/ mc; - SO 2 – 500 µg/ mc. • Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100%: - sub CMA STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator; - sub valoarea limita Legea104/15.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator.

‹ Pentru situatia de calm atmosferic, valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile considerate.

6.2.2. Impactul asupra factorului de mediu APA Nivel calitativ Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUG intra in categoriile: o ape uzate menajere, care prezinta incarcari: - din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in eter de petrol, substante organice; - din activitatile desfasurate la dispensarul uman rezulta poluanti specifici: cloruri, azot total, fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale, microorganisme, detergenti, virusuri; - din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: restaurant, bufet, rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi organici; o ape uzate de tip industrial : materii in suspensie, detergenti, substante extractibile cu solventi organici, azot amoniacal, hidrogen sulfurat, sulfuri, substante organice, amoniac; o ape meteorice : - apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante organice (CBO, CCO); - apele de scurgere colectate din zona locuita, in special de pe zona carosabila si de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere; - ape de ploaie si de siroire din zona forestiera prezinta incarcari cu azot si fosfor; - apa de siroire specifice suprafetelor agricole si de pasuni prezinta incarcari cu azot si fosfor. Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer, industrial si ape meteorice se poate realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 174

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES al mediului. Incarcarea apelor de scurgere – zona locuita Factor de incarcare Poluant U.M. efluent CBO 5 45 – 54 CCO Cr (1,6 ÷1,9) × CBO 5 COT (0,6 ÷ 1) × CBO 5 Solide totale 170 – 220 Suspensii solide 70 – 145 Anorganice 5 – 15 Grasimi 10 – 30 Cloruri g/loc/zi 4 – 8 Azot total 6 – 12 Azot organic 0,4 × Azot total Amoniac liber 0,6 × Azot total Nitriti – nitrati 0,05 × Azot total Fosfor total 0,6 ÷ 4,5 Fosfor organic 0,3 × Fosfor total Potasiu 2 ÷ 6 Microorganisme: Bacterii totale 10 9 ÷ 10 10 Coliformi 10 6 ÷ 10 9 Streptococi 10 5 ÷ 10 6 fecali nr/100 ml Salmonela apa uzata 10 1 ÷ 10 4 tiphosa Chisti de < 10 3 protozoare Oua de helminti < 10 3 Virusuri 10 2 ÷ 10 4

Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire AZOT FOSFOR CBO CCO SUSPENSII 0,5- Apa de ploaie directa [mg/l] 0,004-0,03 - 10-20 10-20 1,5 Ape meteorice orasenesti [kg/km 2/an] 952 90 4725 31150 64050 Ape de scurgere forestiera 143 2,6-12,8 - - - [kg/km 2/an] Ape de siroire agricole [kg/km 2/an] 764 45 - - -

Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate AZOT FOSFOR CBO SUSPENSII 5 TOTAL TOTAL Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - - Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93 Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9 Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15 Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06 Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - -

Eficiente de epurare CBO 5 SUSPENSII AZOT FOSFOR BACTERII VIRUSI Tratament primar

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 175

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Sedimentare 30-35 % 60-65 % 7,5 % 10 % 25-75 % 0-1 % Tratament secundar - chimic 50-85 % 70-90 % 25 % 85 % 40-80 % 0-1 % - filtrare 65-95 % 65-92 % - - 80-95 % 0-1 % - aerare intensa 95-98 % 85-90 % 15-30 % 10-20 % 60-90 % 0-1 % Tratare tertiara - dezinfectare - - - - 99 % 0-4 %

Surse de poluare a apei Sursele de poluare a apelor sunt: - apele uzate menajere rezultate de la populatia comunei; - apele uzate industriale; - apele pluviale; - levigatul rezultat de la depozitarea deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere in gospodariile populatiei.

6.2.3. Impactul asupra factorului de mediu SOL Surse de poluare pentru sol In cazul localitatilor rurale, sursa principala de afectare a calitatii solului consta in poluarea difuza, generata de lipsa sistemului centralizat de colectare si epurare a apelor uzate, la fel cu modul deficitar de evacuare a dejectiilor rezultate de la pasarile si animalele din gospodarii si cea de evacuare a deseurilor menajere. In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: - schimbarea folosintei terenului din zona extravilana in zona intravilana, cu efecte pozitive asupra gradului de dezvoltare a comunei; - descarcarile accidentale ale apelor uzate insuficient fermentate pe sol si in cantitati ce nu respecta Codul Bunelor Practici Agricole ar putea afecta calitatea solului, producand printre altele si acidifierea solului. Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUG, vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului, care sa conduca la degradarea acestuia. Pentru etapa de executie si amenajare, cat si pentru cea de exploatare, sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi nesemnificativ.

Eliminarea deseurilor Notiunea de “deseuri urbane” sau “de tip urban” desemneaza totalitatea deseurilor, atat in mediul urban cat si in cel rural: - gospodarii; - institutii; - unitati comerciale; - unitati prestatatoare servicii; - deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi; - namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti.

La nivel national, cantitatea de deseuri urbane a inregistrat in ultimii 6 ani o crestere de 19 %. Indicele de generare a deseurilor urbane a avut o valoare medie de 293 kg/loc/an,

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 176

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES respectiv 0,80 kg/loc/zi. Daca raportarea se face la populatia care beneficiaza de servicii de salubritate, valoarea medie a nivelului de generare devine 351 kg/loc/an sau 0,96 kg/loc/zi. Judetul Arges este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 – Sud Muntenia. Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul tabel, luand in considerare urmatoarele date: o evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 – 2003 o numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate o compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural, date de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de populatia din mediul urban si rural. Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie Medie Mediu urban Mediu rural pe Compozitia regiune deseurilor Cantitate Cantitate % % % t/an kg/loc×an t/an kg/loc×an Deseuri de ambalaje din 9,00 41183,18 30,15 5,55 11654,51 5,85 6,95 hartie si carton Deseuri de ambalaje din 4,63 21205,57 15,52 3,99 8385,89 4,21 4,25 sticla Deseuri de ambalaje din 3,49 15963,04 11,68 1,95 4100,68 2,06 2,57 metal Deseuri de ambalaje din 8,03 36761,56 26,91 6,26 13147,94 6,61 6,96 plastic Deseuri de ambalaje din 1,91 8735,16 6,39 2,24 4717,29 2,37 2,10 lemn Deseuri biodegradabile 57,53 263103,57 192,61 70,17 147241,88 74,01 65,02 Deseuri reciclabile altele 15,18 69431,88 50,83 9,42 19774,44 9,94 11,76 decat ambalaje din care: Hartie si carton 2,66 12175,00 8,91 1,04 2400,00 1,02 1,75 Metale 1,14 5221,00 3,82 1,52 3200,00 1,61 1,36 Deseuri periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038 DEEE 1 5203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7 altele 10,32 46806,28 37,69 6,22 13461,49 7,12 8,63 100,0 TOTAL 100,0 457320,04 334,79 209822,66 105,46 100,00 0 Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere, aceasta variaza in limite largi, insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de: ­ substante celulozice; ­ substante albuminoide si proteinice; ­ substante grase; ­ materiale plastice.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 177

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Compozitia chimica – deseuri menajere

Grupele de substante %

Celulozice 48,0 Albuminoide 5,0 Proteine 3,0 Substante grase, rasini 4,0 Lignina 12,0 Substante minerale incinerabile 5,0 Substante minerale neincinerabile 21,0 Materiale plastice 2,0 TOTAL 100,0

In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia estimata este de: ­ praf, pamant – 60 – 80 % din greutate; ­ frunze, lemne – 5 – 4 %; ­ hartie, cartoane – 2 – 4 %; ­ resturi de la santierele de constructii (moloz, piarta, caramizi, var,etc) – 3 – 5 % ­ resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 % ­ alte materiale 3 – 6 %.

Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.

In cadrul deseurilor urbane, la nivel national, ponderea deseurilor de ambalaje este in continua crestere; astfel, valoarea totala medie este de 22,83 %. Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la surse. Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in mare parte colectate separat si vandute agentilor colectori de materiale reciclabile. In prezent, reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este insuficient dezvoltata. Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune. Din datele raportate, este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet al regiunii, calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati, avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 178

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia Indicatori privind cantitatea generata de deseuri Namoluri de la Deseuri Deseuri din statiile de An municipale si constructii si Total deseuri epurare asimilabile demolari (kg/loc×an) orasenesti (kg/loc×an) (kg/loc×an) (kg/loc×an) 1999 264,64 10,33 15,72 290,47 2000 281,26 11,26 14,93 307,46 2001 273,41 5,28 13,74 292,44 2002 262,91 3,78 13,39 280,08 2003 273,46 2,99 62,21 338,68

Indicatori privind cantitatea generata de deseuri pe judetul Arges, in anul 2003 Indicatori de generare deseuri Namoluri de la Deseuri Deseuri din statiile de An 2003 municipale si constructii si Total deseuri epurare asimilabile demolari (kg/loc×an) orasenesti (kg/loc×an) (kg/loc×an) (kg/loc×an) Regiune 273,46 2,99 62,21 338,68 Jud. Arges 413.56 1.59 247.05 662.20

Colectare, transport, depozitare Majoritatea locuitorilor nu sunt pregatiti sa participe activ la colectarea separata a deseurilor si sa plateasca serviciile de salubritate mai complexe. De asemenea, gradul de intelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deseurilor este scazut, mai ales din cauza lipsei unei educatii ecologice. Pe viitor, se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane sa se aplice un sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor. Astfel, va trebui sa se asigure, pe plan local, pentru fiecare categorie de generator de deseuri, cele mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor: • introducerea obligatorie si extinderea colectarii selective a a deseurilor; - gospodarii individuale – fiecare gospodarie va colecta si preda deseurile separat, in pubele de plastic pentru reciclabile – hartie + carton; – plastic + PET; – refuzuri menajere. - agentii economici – autodotarea cu cate trei recipienti: – hartie + carton; – plastic + PET; – refuzuri menajere. - institutii publice – dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiva cu cate trei recipienti: – hartie + carton; – plastic + PET; – refuzuri menajere.

La toti generatorii, capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare, se vor stabili conform unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 179

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES • separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor functiona pe plan local, dar si pentru gospodariile individuale, unde se folosesc adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati, etc; • asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport; • asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, in proportie cat mai ridicata. Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu: • Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr.119/2014, agreata de consiliul local. • HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata si completata cu HG 1292/2010. La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca: • gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere (pubele); • amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si aspectul arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat; • organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal; • organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate; • interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele protejate, rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.

6.2.4. Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERSITATEA Surse de afectare a biodiversitatii Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea la extinderea suprafetei intravilanului comunei Valea Mare Pravat pe perioada de constructie, cat si al functionarii obiectivelor noi, sunt: • praful ridicat de autoutilitarele aflate in miscare care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente depozitului; ● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare, care indeparteaza animalele si pasarile; ● compactarea solului cu utilajele specifice, care distrug elementele de flora si fauna; ● caldura degajata de fermentarea deseurilor care atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost); ● prezenta omului si traficul rutier care indeparteaza animalele si poate genera accidente.

Mecanisme de afectare a biotopurilor si biocenozelor din zona amplasamentului. Distrugerea habitatelor Conform tehnologiei de amenajare a constructiilor, terenul alocat va suferi o decopertare treptata a solului, lucrare care afecteaza fauna si flora treptat in timp. Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 180

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES insecte (efect direct negativ). De exemplu, vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor, cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate, deoarece, pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea de unitati industriale si depozite va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe suprafata introdusa in exploatare. Pe masura finalizarii lucrarilor va aparea un biotop nou si se va stabiliza o noua biocenoza.

6.2.5. Peisajul ( Prognozarea impactului) Prin realizarea investitiilor propuse, vor disparea zonele neingrijite, parasite, fara destinatie, pe care s-au depozitat haotic deseuri menajere si dejectii animaliere si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice: - spatii verzi amenajate; - cladiri, hale, suprafete betonate pentru zona de unitati industriale si depozite, parcari si instalatii; - zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumurilor nationale si anume prin: aspecte negative : - disparitia caracterului natural al zonei; - imaginea unui “santier” in dezvoltare, pe o durata de minim 10 ani; - aparitia unui nou relief creat in zona cu destinatie unitati industriale, depozite. aspecte pozitive : - mai multa culoare si viata in peisaj; - senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada ,,santierului” si a drumului de acces va fi corect intretinuta; - realizarea unei perdele verzi in jurul incintei industriale si a statiei de compostare deseuri menajere.

6.2.6. Mediul socio - economic Se apreciaza ca extinderea intravilanului poate afecta mediul social si economic, datorita urmatoarelor actiuni previzibile: • Schimbari in utilizarea terenului; • Influenta asupra activitatilor economice existente in zona; • Influenta asupra calitatii vietii; • Influenta asupra veniturilor populatiei, prin cresterea taxelor legate de preluarea apelor uzate, de salubrizare si de gaze naturale.

Schimbari economice si demografice posibile Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai comunei, micsorandu-se migratia spre alte zone.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 181

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Schimbari in utilizarea terenului, ca urmare a implementarii PUG-ului Terenul agricol, ocupat in prezent de ierburi, pasune si zone arabile va capata o utilizare in folosul comunitatii intregii comune. Schimbarea folosintei terenului pe care se vor realiza spatii verzi, zone de agrement, unitati industriale/depozite, unitati publice, este definitiva. Influente asupra agriculturii Extinderea intravilanului comunei Valea Mare Pravat va avea impact direct asupra agriculturii, prin reducerea suprafetei arabile, insa calitatea solului si a vegetatiei in zonele agricole invecinate nu va fi influentata si, deci, aceasta activitate nu va fi afectata de acesta extindere a comunei. Impactul asupra cailor de comunicatie determinat de reactualizarea PUG-ului este posibil a se manifesta prin: - cresterea traficului pe caile de comunicatie existente ce urmeaza a fi modernizate (DJ, DC): - amenajarea drumului de acces catre zonele noi de locuinte si catre zona industriala, preconizate a se realiza. Referitor la traficul pe restul drumurilor judetene, se estimeaza o crestere nesemnificativa a intensitatii acestuia, datorita vehiculelor care transporta deseuri de la statiile de transfer din judet. Numarul suplimentar de vehicule în circulatie ar putea modifica local clasa tehnica a drumurilor, dar nu este în masura sa creeze dificultati de circulatie. La acest fapt va contribui in mod substantial dotarea cu vehicule de mare capacitate pentru transportul deseurilor. Influente asupra pietii muncii (ocuparea fortei de munca, calificarea acesteia) Proiectul va facilita ocuparea fortei de munca, prin crearea unor noi locuri de munca, atat in perioada de constructie a locuintelor, a zonei industriale, a realizarii sistemului de canalizare, etc, cat si ulterior, pe durata functionarii unitatilor industriale si a celor publice si de gospodarie comunala. Aceste locuri de munca vor fi pentru profesii variate, precum si pentru nivele de pregatire diferite, de la muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta. Totodata, prin aparitia acestor noi locuri de munca, care necesita diverse calificari, o parte din populatia tanara fara calificare se va putea califica in diverse meserii (muncitori calificati in constructii, pentru perioada de executie). Pe plan local, piata muncii va fi astfel influentata in sens pozitiv, in favoarea muncitorilor calificati, micsorandu-se numarul de muncitori necalificati.

Impact asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei Teoretic, impactul produs de marirea intravilanului comunei Valea Mare Pravat este unul pozitiv. Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul studiat - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat.

6.2.7. Sanatatea populatiei Sanatatea, definita de OMS ca ,,starea de bine fizic, psihic si social si nu numai, absenta bolii sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 182

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Mediul in contextul sanatatii Generic, mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a omului asupra mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna, contribuie si influenteaza starea de sanatate.

Sanatatea in relatie cu mediul Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza ,,atat efectele directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte), mediul psihologic, social si estetic (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o imagine a complexitatii domeniului si, implicit, a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare, in vederea interventiei eficiente.

Domeniul sanatatii in relatie cu mediul Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.

Impact si efecte asociate poluarii aerului asupra sanatatii Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Astfel, emisiile evacuate in atmosfera sunt dispersate si diluate, generand distributii spatiale si temporale variabile ale poluantilor. In acest timp, reactii fotochimice modifica agresivitatea si reactivitatea unora dintre poluanti. Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale organismului. De asemenea, efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator, dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoasa a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata, in literatura de specialitate, ca un indicator al expunerii populationale. Principalele efecte asociate expunerii la poluantii atmosferici, rezultati ai proceselor de combustie, fie industriala, de trafic, sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS, sunt prezentate in continuare:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 183

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Efectele asociate poluarii aerului

Poluant Efectele expunerii de scurta durata Efectele expunerii cronice reactii inflamatorii cresterea simptomelor respiratorii simptome respiratorii reducerea functionarii plamanului la copii efecte adverse ale sistemului cresterea frecventei bolilor pulmonare Particule in cardiovascular reducerea capacitatii functionale suspensie cresterea utilizarii serviciilor medicale pulmonare la adulti cresterea internarilor in spitale reducerea sperantei vietii sanatoase in cresterea mortalitatii special datorita mortalitatii cardiopulmonare efecte adverse in functionarea sistemului reducerea capacitatii functionale respirator pulmonare reactii inflamatorii ale plamanului Ozon efecte si simptome respiratorii cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii afectarea functiei pulmonare reducerea capacitatii functionale Dioxid de cresterea utilizarii serviciilor medicale pulmonare azot cresterea internarilor in spitale cresterea frecventei si severitatii cresterea mortalitatii simptomelor respiratorii

∑ Particulele in suspensie Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati, fiind un poluant al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 µ (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 µ (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism, prin inhalare, sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor si, prin ascensiunea mucusului, sunt expulzate prin actul de tuse. Aceste particule sunt, de multe ori, bogate in metale si compusi organici, iar expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte, anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori, cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful, etc. Principalele efecte functionale asupra organismului, produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari sau repetate, sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor respiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice. Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile masurate ale PM 10 si PM 2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m 3. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m 3. In aceste conditii, valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 184

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

∑ Dioxidul de azot Poluant rezultat din procesul de combustie, care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii. Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti, efectul bronhonconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator, culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crescut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice. Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400 µg/m 3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 µg/m 3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m 3. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m 3.

∑ Monoxidul de carbon Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara gust si miros, cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul, ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m 3 din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort. Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate, dar de lunga durata, de monoxid de carbon, se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca, teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale, etc. Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m 3 (90 ppm)/15 minute, 60 mg/m 3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m 3 (25 ppm)/ 60 minute, l0 mg/m 3 (10 ppm)/8 ore.

‹ Estimarea expunerii pentru populatia zonei Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita concentratie si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual, expunerea reprezinta intersectia dintre poluarea aerului si populatia expusa. Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia, precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului. Nivelul calitativ al aerului, respectiv nivelul imisiilor, estimat a se realiza prin implementarea prevederilor in conditii de variabilitate meteorologica, este prezentat separat pe fiecare sat in parte, pe fiecare poluant in parte, dar si in sinergism.

‹ Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUG au fost luate in consideratie nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din literatura de specialitate si nivelul OMS.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 185

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES • Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %: - sub CMA STAS 12574/87; • Atat pentru situatia de calm atmosferic, cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza vant 4 m/s), valoarea poluarii cumulative in sinergism, calculata conform STAS 12574/87, este subunitara (sub valoarea limita admisa). In conditiile mentionate in PUG si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului, nu sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei zonei, asociate poluarii aerului, generate de realizarea obiectivelor PUG in varianta prezentata.

‹ Poluarea sonora, impact si efecte asociate asupra sanatatii Zgomotul este un factor de mediu omniprezent, pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit. Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp, este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard, etc. Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice, care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman.

Impactul asupra organismului se manifesta prin: - accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, etc; - impact asupra scoartei cerebrale, care reactioneaza concomitent sau independent prin scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc; - printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse, dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stresor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si capacitatilor amnezice si intelectuale si pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de disconfort. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cunoscute sub denumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produce alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc. Efectele asupra organismului, datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator: Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot Efecte echivalent/dB(A)

20 – 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii 35/ interior Afectarea calitatii somnului Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 186

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES 42/ exterior Disconfort 55/ interior Treziri 70/ exterior Afectiuni cardiace 75/ interior Afectarea auzului 70/ exterior Hipertensiune

Surse de zgomot Principalele surse de poluare fonica din comuna Valea Mare Pravat sunt reprezentate de: o traficul auto care se desfasoara pe DN73, pe arterele principale si secundare cu autovehicule de tonaj variat; o parcari in spatii amenajate si neamenajate.

Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot va prezenta valori variabile, in functie de specificul echipamentelor si distanta santierelor fata de zona locuita. Pentru perioada de executie, atat a locuintelor cat si a obiectivelor prevazute pentru echiparea tehnico – edilitara, amplasarea santierelor in imediata vecinatate a arealelor locuite, pentru care nivelul normat, prevazut pentru zonele rezidentiale, cel care asigura protectia impotriva aparitiei efectelor asupra sanatatii, este de 50 dB(A) face ca pentru acestia sa se profileze riscul aparitiei efectelor de disconfort pe toata perioada de executie. In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei, se recomanda aplicarea unor masuri de protectie.

‹ Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor Prin aplicarea masurilor propuse privind eliminarea deseurilor, impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel: Protectia mediului si a sanatatii oamenilor • colectarea deseurilor din zonele locuite cu gospodarii individuale si colective din toate zonele comunei, inclusiv agentii economici; • colectarea selectiva de la populatie, din zonele cu locuinte colective si case individuale, cat si servicii publice; • sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, sticla, lemn si textile in zonele de producere; • asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva din comuna.

Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala • crearea de noi locuri de munca, direct, datorita dezvoltarii si diversificarii serviciului de salubrizare (prin colectare selectiva duala si sortarea “reciclabilelor” in vederea valorificarii) si, indirect, datorita dezvoltarii serviciilor turistice, in special la sfarsit de saptamana; • modul de abordare a problemelor privind colectarea selectiva, sortarea si valorificarea deseurilor reciclabile poate fi un model pentru alte localitati urbane mici sau rurale din Romania; • imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea confortului si a calitatii vietii cetatenilor; • promovarea unui sistem de protectie sociala, prin introducerea taxei de habitat; • diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime), prin recuperarea deseurilor

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 187

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile), cu impact asupra tarifului de salubrizare; • realizarea monitorizarii cantitatii de deseuri produsa va asigura taxarea in functie de cantitatea produsa de generatorii de deseuri si constrangerea acestora de a diminua cantitatile produse, prin marirea gradului de reciclare directa, sau incurajandu-se consumul produselor ce utilizeaza ambalaje minimizate. Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabila • va duce la imbunatatirea legislatiei locale, prin elaborarea unui Regulament de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor; • regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor va fi insusit de catre autoritatea publica si aceasta va lua masuri de aplicare a lui, prin elaborarea de Norme de aplicare; • prin actiunile de constientizare publica se vizeaza imbunatatirea normelor de conduita a tuturor factorilor implicati.

6.3. Evaluarea impactului - Matrice de evaluare Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia cauza - efect. In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare: - fiecare factor de mediu in parte; - fiecare tip de sursa; - fiecare poluant. incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care: 10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana; 1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat. In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat in calcul. Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele, obtinute pentru fiecare component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6 clase, cu valori intre 1 si 6 si in care: - clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana; - clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata. Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului: - aer; - sol - vegetatie; - igiena urbana - zgomot; - stare de sanatate a populatiei. • Indicele de poluare globala - I PG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (S i) si starea reala ( S r ).

Si IPG = ----- S r

IPG = 1 - nu exista poluare IPG > 1 - exista modificari de calitate a mediului.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 188

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES • Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Pentru teritoriul administrativ al comunei Valea Marea Pravat matricea de evaluare s-a realizat pentru: - Zona cu functiune de locuire; - Zona cu functiune de gospodarie comunala; - Zona cu functiune de institutii publice si servicii.

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALA

ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE Cauza: EMISII PUG Componentele Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL mediului 1 2 3 4 SO 2 9 NO 2 8,5 1 -AER CO 8,5 Pulberi 8 Compusi volatili 9 2 - SOL 9 VEGETATIE 3 - ZGOMOT 9 4-POPULATIE 9 TOTAL 8,6 9 9 9 8,9 IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. - 1,1 ( Clasa 1 – 2) - mediu supus efectului uman in limitele admisibile.

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALA

ZONA CU FUNCTIUNE DE GOSPODARIE COMUNALA Componentele Cauza: EMISII PUG TOTAL mediului Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 4 1 -AER SO 2 8,5 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 189

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

NO 2 8 CO 8 Pulberi 8,5 2 - SOL VEGETATIE 9 3 - ZGOMOT 8 4-POPULATIE 8,5 TOTAL 8,25 9 8 8,5 8,44 IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. - 1,56 ( Clasa 1 – 2) - mediu supus efectului uman in limitele admisibile

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALA

ZONA CU FUNCTIUNE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII Component Cauza: EMISII PUG TOTAL ele mediului Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE 1 2 3 4 1 -AER SO 2 8,5 NO 2 8 CO 8 Pulberi 8,5 2 - SOL 9,0 VEGETATIE 3 - ZGOMOT 8,5 4-POPULATIE 8,5 TOTAL 8,25 9 8,5 8,5 8,56 IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. - 1,44 ( Clasa 1 – 2) - mediu supus efectului uman in limitele admisibile

7. Efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera

Prin reactualizarea acestui PUG nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 190

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers al implementarii proiectului, asupra mediului 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER Protec ţia calit ăţ ii aerului se va asigura prin urm ătoarele m ăsuri: • Reducerea mirosurilor rezultate de la depozitarea gunoaielor menajere prin aplicarea Planului judetean de gestionare a deseurilor menajere. • Prevederea unei statii de epurare biologice aerobe, la care emisiile de gaze in atmosfera sa fie reduse si sa nu cauzeze impact asupra populatiei din vecinatate. Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru incalzire si autovehicule. Printre acestea mentionam: ° pentru zone cu concentratii de NO 2: - schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire; - schimbarea combustibilului pentru incalzire; - montarea catalizatoarelor la masini; • De asemenea, se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere; • Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare; • Organizarea eficienta a proceselor de productie si monitorizarea emisiilor; • Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie; • Cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in jurul locuintelor individuale; • Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA Pentru protec ţia resurselor de ap ă, PUG-ul va prevedea m ăsuri care vizeaz ă atât apa subteran ă, cât şi cea de suprafa ţă şi care sunt prezentate în cele ce urmeaz ă. • Prioritate PUG – extindere si reabilitare sistem de alimentare cu apa în comuna. Apa subteran ă În cadrul PUG-ului este prezentata extinderea sistemului de canalizare care este principala surs ă de poluare a apelor subterane, si a managementului corespunzator al deseurilor menajere. Se prevede: • Colectarea, cu un sistem de canalizare etans, a apelor uzate menajere si industriale de pe raza comunei si epurarea corespunzatoare a acestora, astfel incat efluentul epurat evacuat in receptor natural sa respecte limitele reglementate prin NTPA 001/2005. • Aplicarea sistemului de management al deseurilor menajere in corelatie cu Planul judetean de gestionare a deseurilor. La stabilirea zonei de protectie din lungul cursurilor de apa se vor aplica prevederile Anexei nr. 2 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in speta Legea Nr. 310 din 28 iunie 2004 si OUG 78/2017, pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 191

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in cuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa. - Autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice. • Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc natural sau potential de inundare, din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea riscurilor naturale: - lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor; - lucrari de combatere a eroziunii de adancime.

Apa de suprafa ţă Măsurile prev ăzute pentru protec ţia apei subterane au implicit şi efect de protec ţie asupra apelor de suprafa ţă care dreneaz ă (dar şi alimenteaz ă) pânza freatic ă din zon ă. Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005 este necesar ă realizarea, în cadrul procesului de epurare, a urm ătoarelor grade de epurare:

90 % - Materii în suspensie (MS) 93 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) + 93 % - Azot amoniacal (NH 4 ) 80 % - Fosfor total (P) 86 % -Consum chimic de oxigen- (CCOCr) 98 % - Detergenti sintetici biodegradabili 33 % - Substante extractibile cu solventi organici

Limitele maxime ale indicatorilor de calitate ai apelor evacuate in raul Argesel se vor incadra in urmatoarele limite maxime admise, stabilite in conformitate cu prevederile NTPA 001, aprobat prin H.G. 188/2002, modificata si completata prin H.G. 352/11.05.2005, sunt:

6,5 – 8,5 Unit ăţ i pH 60 mg/l Materii totale în suspensii 25 mg/l Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5) 10 mg/l Azot total 2 mg/l Azot amoniacal 1,0 mg/l Fosfor total P 125 mg/l Consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu CCOCr 0,5 mg/l Detergen ţi sintetici biodegradabili 20 mg/l Substan ţe extractibile cu solven ţă organici 1000 mg/l Reziduu fix Alti indicatori nespecificati se vor incadra in limitele maxime prevazute de NTPA 001.

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL • Pentru solul contaminat din jurul surselor, ca de exemplu zonele de depozitare deseuri, se propun masuri de inchidere si ecologizare a arealului contaminat si redarea in circuitul agricol. • Pentru zonele care raman in circuitul agricol, se impune respectarea tehnologiilor de

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 192

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES utilizare si tratare a terenurilor cu ingrasaminte chimice. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului. Se recomanda utilizarea ingrasamintelor organice din gospodariile proprii, cu evitarea scurgerii in cursurile de apa. • In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor, se impun o serie de masuri: - se va implementa un sistem de colectare selectiva a deseurilor; • Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. • Caile rutiere si platformele parcarilor vor fi impermeabilizate, pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si produse petroliere.

8.4. Masuri de protectie privind calitatea SUBSOLULUI Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.3).

8.5. Masuri de protectie privind calitatea PEISAJULUI Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii: - cladirile cu functii de locuinte vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj; - cladirile definite ca unitati industriale/depozite vor fi prevazute cu finisaje specifice care sa conduca la impact pozitiv asupra persajului existent.

Pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra peisajului se recomanda ca pe parcursul executarii lucrarilor de constructie/demolari sa se pastreze curatenia atat in incinta cat si pe drumul de acces in zona.

8.6. Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII Prevederi pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii • Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului au fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. • Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport si loisir; • Vegetatia va fi utilizata de asemenea la alcatuirea perdelelor de protectie; • Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de aliniament, fasii plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea cailor ferate; • La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemeneam ca masura de protectie, se va elimina aplicarea pesticidelor si

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 193

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES ingrasamintelor in spatiile verzi. • Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: - asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. - interzicerea utilizarii semnalelor sonore. Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noului intravilan s-a prevazut realizarea unei perdele vegetale care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer.

8.7. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale o Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor, se impun mai multe categorii de masuri: - pastrarea terenurilor cu probleme, pe cat este posibil, in domeniul public; - functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca; - introducerea in Regulamentul General de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit.

o Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul seismelor sunt avute in vedere prin: - prevederi cuprinse in Regulamentul General de Urbanism; - respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform gradului seismic asimilat in zona = VII pe scara MSK.

In zonele potential inundabile, datorita excesului de precipitatii, se vor lua urmatoarele masuri: F Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a canalelor de desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor publice revine Primariei, iar obligatia intretinerii santurilor si podetelor revine riveranilor. F In incintele cu administrare privata, obligatia asigurarii scurgerii si colectarii apelor revine administratorului. F Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare, datorita excesului de precipitatii, se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile, de catre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime: a. proiectare pe baza de studii geotehnice; b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri; d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata; e. sistematizarea terenului, astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure drenarea apei si protejarea constructiei.

F In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor cu risc de poluare, iar cele existente se vor dezafecta; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 194

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES F Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs, se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora; F Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor; F Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditate; F Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.

8.8. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie, ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata, in special cu arbori fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot.

8.9. Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic • Prevederi privind ocuparea fortei de munca In perioada de functionare a zonei cu functie de unitati industriale si unitati publice, necesarul de personal va fi de suplimentat pe diferite specialitati. Recomandare: In cadrul acestei investitii ar trebui sa se studieze oportunitatea oferirii unor cursuri de calificare a fortei de munca locale in functie de cerintele/exigentele noilor locuri de munca. • Masuri prevazute pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii - eliminarea riscului de impurificare a apei subterane si de suprafata (vezi cap.8.2) - reducerea riscului de impurificare a aerului (vezi cap.8.1) - diminuarea influentei negative asupra peisajului (vezi cap.8.5) - masuri de protectie a asezarilor umane impotriva inundatiilor.

• Reducerea riscurilor privind sanatatea umana Pentru personalul care lucreaza in managementul deseurilor si colectarea si epurarea apelor uzate se aplica masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Pentru crearea unei imagini publice favorabile, cat si pentru satisfacerea functiei de obiectiv educational, se recomanda ca in PUG sa se prevada evidentierea potentialului natural al zonei (zone protejate NATURA 2000).

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor S-au analizat doua variante la PUG: o Cazul neimplementarii planului; o Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 195

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Neimplementarea planului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a satelor componente ale comunei Valea Mare Pravat, relevand o serie de efecte negative: - inexistenta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila la toti locuitorii - alimentarea cu apa se realizeaza din puturi forate de mica adancime, putand fi infestate de cimitire si de depozitarea dejectiilor animaliere in gospodarii; - inexistenta retelei centralizate de canalizare la toti locuitorii comunei; - ineficienta canalizarii pluviale; - izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; - insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol); - starea precara a spatiilor verzi existente; - retea stradala nemodernizata si subdimensionata; - lipsa parcajelor publice; - ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite pentru construire de imobile cu functiune de locuinte; - construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro- edilitara; - existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunala; - inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire; - proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse; - nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; - neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit si depozitari; - neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protectie, agrement si sport; - nemodernizarea bransamentelor de alimentare cu energie electrica conduce la aparitia unui numar insemnat de avarii; - utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact negativ asupra mediului, prin taierea padurilor, poluarea mediului; - depozitare necontrolata a deseurilor menajere; - reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este insuficient dezvoltata; - precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv.

Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje: o schimbarea functiunii din zona cu “functiune agricola” in zona cu functiune “locuinte” este benefica pentru orice amplasament, deoarece activitatea de locuire nu are efect semnificativ asupra factorilor de mediu; o se vor dezvolta zone de agrement pe malul lacurilor, dezvlotandu-se astfel pescuitul sportiv si de agrement; o zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi; o se vor moderniza drumurile existente; o se vor crea noi locuri de munca; o extinderea frontului de captare si a retelei de distributie a apei potabile pe toate strazile

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 196

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES existente si propuse prin PUG; o realizarea de statii de epurare mecano-biologice a apelor uzate; o extinderea sistemului de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter menajer catre statia de epurare; o delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor istorice si arheologice si a zonelor protejate naturale si construite; o respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort (unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare); o incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat, ce vor asigura pe langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri, prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de incendii; o aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor; o introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor reciclabile.

In cazul planului de fata s-au avut in vedere: V Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod similar, costurile de intretinere sunt mai reduse. V Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ. V Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, ariilor protejate, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia. Propunerile de lucrari proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa. Solutia aleasa pentru PUG-ul comunei Valea Mare Pravat este selectata functie de tendintele actuale de extindere a intravilanului de suprafetele existente la primaria Valea Mare Pravat si de studiile de prefezabilitate efectuate la nivelul comunei: sistemul de canalizare, sistemul de alimentare cu apa potabila, etc.

10. Masuri avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUG-ului

La nivelul comunei Valea Mare Pravat se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative:

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 197

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Domeniul efectului semnificativ Masurile de monitorizare 1. Factorii de mediu AER • Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUG, cat si in faza de exploatare a acestora. • Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare. APA - uzata • Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 352/2005, respectiv NTPA 001/2002.

• Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata - de suprafata si incadrarea in clasele de calitate in vederea stabilirii starii ecologice • Instituirea unor zone de protectie a malurilor raurilor

- subterana • Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si incadrarea in normele de potabilitate.

SOL • Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de calitate conform Ordin nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. 2. Biodiversitate • Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor.

• Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu

prevederile PUG.

• Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri in zona acumularilor de apa si ostroave. • Monitorizarea suprafetelor de teren cu probleme de destructurare si mentinerea lor in domeniul public.

3. Riscuri naturale • Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea Degradarea structurii terenului programelor de dezvoltare prevazute in PUG. (eroziuni, surpari) • Demararea unor proiecte de parteneriat public – privat sau a altor forme de colaborare pentru obtinerea fondurilor necesare dezvoltarii zonei. 4. Dezvoltarea zonei administrative aferenta PUG • Atragerea de fonduri din programele de finantare externa. Fonduri • Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele (foraje alimentare, retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele canalizare, statii epurare, lucrari de aparare maluri, lucrari de traversare a cursurilor de apa pentru retele Investitii edilitare) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. • Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul P.U.G-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 198

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii P.U.G. vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.P.M. Arges, A.B.A. Arges-Vedea si ale altor autoritati, in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrarilor de constructie ce se vor executa ulterior.

11. Rezumat fara caracter tehnic

11.1. Descrierea PUG – Informatii generale

- Denumirea lucr ării - Reactualizare Plan Urbanistic General si Regulament Local de Urbanism al Comunei Valea Mare Pravat, judetul Arge ş - Beneficiar - Comuna Valea Mare Pravat, judetul Arge ş

Teritoriul administrativ al comunei Valea Mare Pravat se invecineaza la nord-est cu comuna Rucar, le est cu comunele Dragoslavele si Stoenesti, la sud cu comuna Mioarele iar la vest cu orasul Campulung si cu comuna Leresti. Are un relief deluros, aflandu-se in zona subcarpatica. Este strabatuta de raul Argesel si paraul Valea Mare. Comuna Valea Mare Pravat, suburbana orasului Campulung, se afla situata la 62 km distanta de municipiul Pitesti si la 7 km de orasul Campulung. Accesul rutier in localitate este asigurat pe DN 73 Campulung - Brasov. Din DN 73, la iesirea din nord-est a comunei, se ramifica DN 72A care duce spre sud-vest la Targoviste, pe Valea Dambovitei.

Comuna Valea Mare Pravat este formata din opt sate: • Valea Mare Pravat – centrul administrativ, sat resedinta de comuna • Bilcesti - sat apartinator • Colnic - sat apartinator • Fantanea - sat apartinator • Gura Pravat - sat apartinator • Namaesti - sat apartinator • Pietroasa - sat apartinator • Selari - sat apartinator.

Suprafata totala intravilan existent este de 599,63; Suprafata extindere intravilan este de 21,97 ha; Suprafata totala intravilan propus este de 621,60 ha.

Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor si servitutilor de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din comuna Valea Mare Pravat, judetul Arges.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 199

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Obiectivele de utilitate publica sunt reprezentate de: • modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor, modificarea traseelor unor circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice; • lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare; • amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement; • dezvoltarea zonei gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.

11.2. Metodologii utilizate in evaluarea impactului Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate. Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

11.3. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului Protectia apelor Se va aplica la nivelul comunei Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Menajere, luandu-se masuri pentru ecologizarea actualelor amplasamente ale platformelor neecologice existente. Protectia aerului Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a obiectivelor propuse prin Reactualizarea PUG, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97 si prin Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjur ător, iar prin respectarea acestora se apreciaza ca impactul asupra factorului de mediu aer este neglijabil. Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere. Protectia solului Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia zonelor actuale de depozitare a deseurilor menajere sau in unele cazuri accidentale. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.

In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri: - realizarea in gospodariile individuale, unitati economice si unitati publice, de puncte (platforme) special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor; - se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor; - serviciul de colectare si transport se va realzia printr-un operator de salubritate autorizat.

Reglementarile ce trebuiesc respectate referitor la calitatea solului sunt cuprinse in Ord. 756/97 pentru aprobarea „Reglementari privind evaluarea poluarii mediului”, cu modificarile si completarile ulterioare, iar prin respectarea acestuia se apreciaza ca impactul asupra factorilor de mediu sol si subsol este neglijabil. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 200

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

Protectia ariilor protejate Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noului intravilan s-a prevazut realizarea unei perdele vegetale care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. Proiectul va prevedea si amenajarea de zone verzi si in spatiile care delimiteaza diferite activitati din intravilan.

Concluzii si recomandari Conform Programului Operational Multianual al Judetului Arges, dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor judetului se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice în infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice: Îmbunatatirea infrastructurii publice locale; Consolidarea mediului de afaceri local; Dezvoltarea turismului local; Dezvoltarea urbana durabila; Asistenta tehnica.

Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct în cadrul politicii judetene si se refera la urmatoarele aspecte: ∑ înlaturarea/diminuarea saraciei în zonele rurale; ∑ echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; ∑ stimularea initiativelor locale; ∑ pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.

Sansele de relansare economico-sociala a comunei Valea Mare Pravat în corelare cu programul de dezvoltare locala: -Crearea unor conditii infrastructurale de baza mai bune în domeniul infrastructurii de transport si servicii de baza (apa, canalizare, gaze, etc.), în scopul cresterii atractivitatii si accesibilitatii judetului si impulsionarii dezvoltarii economice si sociale locale, îndeosebi a acelor localitati mai slab dezvoltate, precum si a unor zone în declin.

Investitiile în infrastructura de transport vor facilita: ∑ mobilitatea populatiei si a bunurilor si reducerea costurilor de transport de marfuri si calatori; ∑ îmbunatatirea accesului pe pietele judetului; ∑ cresterea eficientei activitatilor economice economisind energie si timp si creând conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si implicit a investitiilor productive; ∑ îmbunatatirea accesului populatiei la serviciile de sanatate, asistenta sociala si educatie.

Îmbunatatirea infrastructurii educationale de baza si a dotarii scolilor În cadrul acestei activitati se vor realiza proiecte de investitii în reabilitarea/dotarea infrastructurii educationale prescolare, primare, a învatamântului secundar inferior si superior si anume: - reconstructie, extindere si consolidare de cladiri; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 201

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES - îmbunatatirea sistemelor de încalzire centrala si facilitati sanitare; - modernizarea utilitatilor si serviciilor auxiliare în cadrul scolilor; - mobilare si echipamente educationale pentru clase, laboratoare si biblioteci; - mijloace de transport pentru elevi (inclusiv pentru elevi cu dizabilitati); - facilitati pentru elevi cu dizabilitati.

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate Actiunile posibile în acest sector de interventie sunt: • reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulatoriilor de specialitate si ambulatoriilor din dispensare, inclusiv lucrari de consolidare împotriva cutremurelor; • modernizarea si echiparea dispensarelor umane, inclusiv lucrari de consolidare împotriva cutremurelor.

Dezvoltarea turismului local Principalele domenii de interventie a acestei axe sunt: • Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural; • Valorificarea resurselor turistice naturale în contextul unei dezvoltari durabile; • Cresterea calitatii serviciilor turistice de cazare si agrement.

Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural Actiunile posibile pentru acest sector de interventie sunt: restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural local, cu evident potential turistic. Pentru continuitate si aprofundare a propunerilor generale reglementate prin PUG vor fi necesare intocmirii de Planuri Urbanistice Zonale, care vor institui reglementari detaliate pentru noile suprafete introduse in intravilanul localitatii, precum si pentru alte zone din teritoriul extravilan, care vor fi propuse in vederea dezvoltarii economice.

Este recomandabil ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu, posibil a fi afectate, sa cuprinda trei etape: etapa I Preimplementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului; etapa II Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor accidentale si pentru eliminarea surselor; etapa III Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei rapide, daca situatia impune.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 202

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES

GLOSAR DE TERMENI Aviz pentru planuri si programe “Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii”

Acord de mediu “Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente

Arie naturala protejata „O zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii si altele”

Atmosfera „ Masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon”

Aer poluat “Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor vii si daunator mediului inconjurator”.

Biodiversitate “Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte “

Colectare “Strangerea, sortarea si/sau regruparea ( depozitarea temporara ) deseurilor in vederea transportarii lor”.

Deseuri “Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca”.

Deseuri periculoase “Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea sa fie periculoase”.

Deteriorarea mediului “Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajarea corespunzatoare a teritoriului”.

Eliminare “Orice opera ţiune care nu este o opera ţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecin ţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substan ţe sau de energie, conform definitiei prevazute in Anexa 1 din Legea 211/15.11.2011 privind regimul deseurilor”.

Emisie Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 203

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES “Evacuarea directa sau indirecta, prin surse punctuale sau difuze ale instalatiei, de substante, vibratii, ori de zgomot in aer, apa sau sol”.

Evaluarea impactului asupra mediului “Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului”.

Habitat “Locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural “

Impact de mediu “Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora”.

Mediu “Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzind elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului”.

Poluare “Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”.

Prag de alerta “Concentratii de poluanti in apa, aer, sol sau emisii/evacuari care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti in emisii/evacuari”.

Poluare potential semnificativa “Concentratii de poluanti in mediu care depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare”.

Prag de interventie “Concentratii de poluanti in aer, apa sol sau emisii/evacuari la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari”.

Poluare semnificativa “Concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului”.

Poluant “Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale “. Prejudiciu Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 204

RAPORT de MEDIU pentru Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna VALEA MARE PRAVAT, judetul ARGES “Efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase”.

Poluare antropica “Poluare a aerului rezultata din activitati umane”.

Poluare de fond a atmosferei “Poluare existenta in zonele in care nu se manifesta direct influenta surselor de poluare”

Poluare naturala “Poluare a aerului rezultata din activitati naturale”.

Potential de poluare “Nivel posibil al poluarii, caracteristic unei zone date, variabil in functie de conditiile meteorologice si orografice, care poate fi atins in prezenta unei surse de poluare de o anumita intensitate; se defineste in mai multe moduri, functie de intensitatea emisiilor”.

Prag de actiune “Concentratie minima a unui poluant in aer la care apar primele efecte decelabile asupra omului si mediului inconjurator”.

Protectie a aerului “Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative”.

Raportul de mediu “Parte a documentatiei anumitor planuri sau programe care identifica, descrie si evalueaza potentialele efecte semnificative asupra mediului, ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand în considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.”

Sursa de poluare “Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti”.

Titularul activitatii “Persoana fizica sau juridica raspunzatoare legal pentru desfasurarea unei activitati, prin drepturi de proprietate, concesiune sau alta forma de imputernicire legala asupra dreptului de folosinta a amplasamentului si/sau instalatiilor supuse procedurii de autorizare”.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 205