MUZICAL~ACTUALITATEA 36 Pagini 9 Lei REVISTĂ LUNARĂ a UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Serie nouã iunie6 2011 Am (CXX) MUZICAL~ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Recenzii Săptamâna Internaţională a Muzicii Noi, ediţia a XXI-a În dialog cu Bianca Ionescu Iulia Buciuceanu - 80 “Cerbul de aur” la... Brăila! Discuri În imagine: Premiile Radio România Actualităţi Valentin Doni Editorial sinteză, dar şi un remarcabil suport de adaptare: Făţuirea adaptarea materialului documentat la context şi adaptarea contextului la subiectivitatea implacabilă a autorului. diamantului Pătrunderea prin spirit a unei realităţi exterioare reprezintă, după cum se ştie, un factor esenţial de apropiere între subiect şi Liviu DĂNCEANU obiect, pentru că stabileşte între cele două personaje ale unui excurs ştiinţific o solidaritate În Cugetările sale, Nicolae Iorga spunea că inextingibilă. Ceea ce-şi propune autorul ţine în ”recunoaşterea posterităţii e un giulgiu de aur pe trupul celui primă instanţă de limpezirea şi clasificarea unei asasinat”. Iar posteritatea este, îndeobşte, accesată nu atât cu icoane, fie confuză, ascunsă ori notorie, aşa cum farmec ori cu tâlc, nici din curiozitate ori din sete de cunoaştere, apare ea în mod nemijlocit şi naiv în conştiinţa cât din nevoie sau, pur şi simplu, din interes: câte un critic în melomanilor. Ochiul care priveşte, scrutează, căutare de subiect pentru un articol sau un profesor scormonind reflectează, aşteaptă, prinde reflexele de în tolba cu teme pentru vreo teză revoluţionară, critic ori culoare ale unui peisaj creator asumat, adaugă profesor care, după dispoziţie ori circumstanţe, când urcă unui pariu componistic pariul analistului, şi, posteritatea în slăvi, când o târăsc în noroi. santinelă răbdătoare a timpului, smulge din Şi totuşi, lumina gloriei nu străluceşte aproape niciodată câmpul axiologiei buruienile vătămătoare, decât pe mormântul oamenilor cu adevărat importanţi. Căci împrăştiind seminţele unor plante tămăduitoare, adevărul poate să aştepte, el fiind totdeauna tânăr, şi este sigur reuşind, în cele din urmă, să dezamorseze rând că într-o bună zi va fi recunoscut. Se vede treaba că un pe rând secretele unei opere sau ale unui traiect muzicolog autentic ştie că posteritatea aduce cu un tribunal a creator. cărui structură, tendinţă şi competenţă nu poţi să le ignori. Dar Effendi Kapiev spunea undeva că fără pasiune orice cercetător nu este decât un automat care începutul ştiinţei este raţiunea, iar începutul lucrează în gol. Este motivul pentru care analistul trebuie să raţiunii este răbdarea. pună mult patos în demersurile sale teoretice, dovedind un soi de schivnicie profană, la fel de aspră ca ascetismul religios. (Continuare în pag. 3) Fiecare pagină se cade a respira aerul încărcat de pasiunea ardentă în raport cu subiectul abordat, dovedind astfel cititorului că dragostea faţă de tema aleasă reprezintă tot ce poate fi mai interesant, pentru că în ea totul este neprevăzut, iar purtătorul îi DIN SUMAR e, într-un anume fel, victimă. Dincolo de pasiune se impun acribia şi probitatea investigatorului, privilegii care îşi trag esenţa din raritatea lor, dar Concerte 2-3 şi din acea înţelepciune care face ca pasiunea să se împace cu raţiunea şi plăcerea cu datoria. Trebuie să crezi în bine pentru SIMN 2011 4-7 a-l putea face! Pentru cercetătorul eficient valorificarea V. Zeani - Canta che ti passa 8 moştenirii artistice este temeiul şi scopul prospecţiilor sale Alexandru Pleşca 9 muzicologice. Este, fără îndoială, binele pe care îl livrează artei sunetelor. Unde mai pui că atunci când subiectul livrat se Interviu cu Bianca Ionescu 10 identifică, integral, cu viaţa şi opera unui muzician, Interviu cu R. Scandiuzzi 11 întreprinderea e de dorit să primească deopotrivă un caracter ştiinţific şi unul beletristic. Atu-ul ştiinţific va fi jucat de dorinţa Tinere talente la Rm. Vâlcea 12-14 autorului de a se pune de acord cu universul unei biografii şi a Iulia Buciuceanu 15 unei creaţii ale cărei legi nu numai că le descoperă prin angajare Constantin Arvinte 16 minuţioasă, ci şi le presimte cu o intuiţie exersată îndelung în câmpul muzicologiei aplicate. Mandarinul miraculos 17 Din această perspectivă o cercetare monografică nu Festivalul La Stravaganza 18 poate fi altceva decât conştiinţa despre un tot ordonat de canoane veridice, menite să lumineze fenomenul luat în Festivalul “George Grigoriu” 20-23 posesie. E ca şi cum ai afla un lucru cu argumente. O Music-hall 24 cunoaştere organizată, consecinţă a afirmării senine a faptelor Premiile Radio Actualităţi 25 constatate şi a adevărurilor demonstrate. Caracterul ştiinţific se Dans sportiv 28-29 relevă şi prin aceea că autorul reuşeşte să separe ceea ce ştie (întreaga zestre componistică şi restitutivă) de ceea ce nu ştie Festivalul “Club A” - 7 32 încă (proiecţia ei în perspectiva avatarurilor fenomenului Discuri 34 muzical). Una peste alta, recunoaştem că demersul muzicologic trebuie să mărturisească un admirabil efort de înţelegere şi Pe micul ecran 36 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 6 Iunie 2011 Muzica românească de compozitor, orchestra a reuşit o prestaţie demnă de Rara avis o formaţie cu experienţă în domeniul simfonic. Publicul, pe care îl putem cataloga ca fiind unul competent şi care a fost prezent în număr destul de mare, a apreciat deopotrivă evoluţia dirijorului şi a orchestrei pe de o Vineri 13 mai 2011, a avut loc la Craiova, în sala parte, cât şi compoziţia audiată, aplaudându-l îndelung Teatrului liric din localitate, un eveniment ce a ieşit în pe compozitor. evidenţă prin ineditul pe care l-au propus organizatorii, Concertul în Si bemol major pentru flaut, şi anume, un concert de muzică simfonică pe o scenă orchestră de coarde şi cembalo de Carl Philipp eminamente de operă. Un astfel de concert, deşi nu Emanuel Bach, care a fost prezentat în primă audiţie este unicat în istoria mai recentă a liricului craiovean, a la Craiova, a prilejuit spectatorilor întâlnirea cu flautista, oferit melomanilor trei lucrări, dintre care două au Victoria Stan, ce are o bogată activitate concertistică, aparţinut unor compozitori români ce fac parte din ea fiind în prezent solist instrumentist al Filarmonicii generaţia contemporană, fapt care are în aceeaşi „Oltenia” din Craiova, mândrindu-se cu apariţii solistice măsură un aspect de noutate. Între cele două atât în ţară cât şi în străinătate. Timbrul clar şi compoziţii româneşti a putut fi ascultat un concert de strălucitor, experienţa solistică dar şi tehnica flaut din creaţia unuia dintre fiii lui Bach, poate cel mai instrumentală bine pusă la punct au fost tot atâtea important dintre ei, Carl Phillipp Emanuel. puncte forte în prestaţia Victoriei Stan. Dirijorul Adrian Organizat de către Teatrul liric „Elena Teodorini” Buciu a condus discursul orchestral din postura unui şi în parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi bun cunoscător al instrumentului solist, pe care l-a Muzicologilor din România, concertul simfonic, susţinut ajutat să se evidenţieze cu măiestrie. de orchestra instituţiei amintite, a fost condus cu talent Ultima lucrare din program a fost piesa şi pricepere de bagheta unui tânăr dar merituos dirijor, interpretată în primă audiţie românească, În căutarea Adrian Buciu, cel care recent a condus spectacolul folclorului… pierdut, aparţinând compozitorului Dan care s-a bucurat de un succes meritat în faţa unei săli Buciu. Lucrarea audiată în concertul de la Craiova a pline până la refuz, realizat pe scena Operei Naţionale fost scrisă la solicitarea dirijorului argentinian Ramiro din Bucureşti, cu opera Alcina de G. F. Haendel, Arista şi este o înmănunchere de melodii populare prezentată scenic integral în primă audiţie în România. româneşti autentice, ultima dintre ele fiind din Prima lucrare a concertului simfonic a fost creaţia repertoriul celebrei soliste de muzică populară Maria compozitorului român Virginiu Lupaş, intitulată Tănase, olteancă după tată, cunoscută în întreaga filozofic Wohin? (Încotro?). Născut în 1938 la lume pentru arta sa interpretativă. Fiind un promotor Constanţa, a urmat o carieră ştiinţifică în domeniul fidel al creaţiei româneşti autentice, o mare parte a fizicii, dar a fost puternic atras şi de muzică, studiind şi creaţiilor lui Dan Buciu ne prezintă aspecte ale absolvind în 1977 secţia de compoziţie muzicală la folclorului nostru tradiţional, direcţie în care se clasa lui Anatol Vieru, din cadrul Conservatorului de încadrează şi piesa În căutarea folclorului… pierdut. muzică din Bucureşti. Scrisă pentru coarde, lucrarea simbolizează Lucrarea audiată în concertul de vineri face parte componenţa tarafului al cărui renume a depăşit în mai dintr-un ciclu intitulat Trei piese pentru orchestră, multe rânduri graniţele ţării. Metrica autentică şi fiecare dintre acestea putând fi interpretată şi separat. melodica prelucrată cu multă pricepere dau acestei Plasată într-un spaţiu stilistic şi estetic ce poate fi piese autenticitate dinamism şi savoare, ea fiind apreciat drept postromantic, lucrarea Wohin? apreciată de spectatorii prezenţi în sala Teatrului liric îndeamnă la meditaţie filozofică în legătură cu viitorul „Elena Teodorini” din Craiova. Orchestra a reuşit în societăţii contemporane. Lirismul care transpare în cea mai mare măsură să descifreze intenţiile frazele îndelung arcuite şi sonorităţi calme este împletit compozitorului dar şi să materializeze concepţia cu momentele în care se face simţit un flux energetic ce interpretativă a tânărului dirijor Adrian Buciu, care s-a aparţine unor acorduri dominatoare. Condusă abil de bucurat de aprecierile publicului prezent la