Revista Fundaţiilor Regaie
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTA FUNDAŢIILOR REGAIE ANUL II. i OCTOMBRIE 1935 NR. IO. Pr. VASILE RADU şi GALA GALACTION . Cartea lui Iov 3 PAUL ZARIFOPOL . Alecsandri 19 GHERGHINESCU VANIA Versuri 29 MIHAIL SORBUL . Aventură cartoforească ... 32 LUCIA DEMETRIUS . Versuri ,44 P. P. NEGULESCU . Iubirea ca factor cosmic . NICOLAE PETRESCU Noi concepţii de organizare în Statele-Unite 59 AL. EM. LAHOVARY . Amintiri diplomatice .... 80 EM. CIOMAC .... George Enescu 104 EM. BUCUŢA .... Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maio- rescu 123 VLADIMIR STREINU O perspectivă asupra poeziei noastre actuale 146 ŞERBAN CIO CULE SCU Detractorii lui Caragiale . .170 CRONICI ROMANUL ROMAN de Vladimir Streinii (191); PERSONALITATEA ESTETICĂ A LUI ALEX. ODOBESCU de Al. Dima (196); INTR'UN CĂMIN DE DOMNIŞOARE de Horia Stamatu (200); N. MILCU: UN SENZITIV de Victor Valeriu Martinescu (202); CRONICA PLASTICĂ de G. M. Cantacuzino (207); ACTUALITĂŢI CULTURALE EUROPENE de D. I. Suchianu (210); ACTUALITĂŢI FRANCEZE de Alexandru Vianu (214); O ESTETICĂ ROMÂNEASCĂ de Edgar Papu (218); LICEUL, GÂNDIT CU PRILEJUL UNEI MONOGRAFII de Petru Co| (Tia)i, CONSTRUCŢIUNI NOI de St. Antim (226). Sibiu REVISTA REVISTELOR Mio NUMĂRUL — 240 PAGINI — 25 LEI REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ ŞI CULTURĂ GENERALĂ COMITETUL DE DIRECŢIE: I. AL. BRĂTESCU-VOINEŞTI, O. GOGA, D. GUŞTI, E. RACOVIŢA, C RĂDULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU Redactor şef: Redactori: PAUL ZARIFOPOL CAMIL PETRESCU (i.I - i.V.L934) • RADU CIOCULESCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI III 39, B-DÜL LASCAR CATARGI, 39 TELEFON 2-40-70 ABONAMENTUL ANUAL LEI 300 PENTRU INSTITUŢII ŞI ÎNTREPRINDERI PARTICULARE LEI 1.000 EXEMPLARUL 25 LEI CONT CEC POSTAL NR. 1210 ABONAMENTELE SE POT FACE ŞI ACHITA PRIN ORICE OFICIU POSTAL DIN ŢARĂ MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZĂ EDITATĂ DE SECRETARIATUL GENERAL AL FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL II, No. io, OCTOMBRIE 1935 BUCUREŞTI MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NAŢIONALĂ CARTEA LUI IOV (urmare) XXXIII 1. «Aşa dar, o! Iov, ascultă, rogu-te, vorbele mele şi pune-ţi în urechi toate câte îţi voi spune. 2. Iată, deschis-am gura mea şi limba mea grăeşte: 3. Inima mea va vorbi iar şi iar cuvintele ştiinţei, buzele mele se vor rosti cu limpezime. 4. Duhul lui Dumnezeu m'a zidit şi suflarea Celui Atotputernic mi-a dăruit viaţă. 5. Dacă poţi, dă-mi răspuns, desfăşură-ţi puterea în faţa mea; ţine-mi piept! 6. Iată, preţuesc cât şi tine în ochii lui Dumnezeu: frământat din lut am fost şi eu. 7. Deci frică din parte-mi să nu te înfricoşeze şi mâna mea asupră-ţi grea nu va fi! 8. Tu ai spus aşa în auzul meu şi sunetul cuvintelor tale l-am auzit: 9. «Sunt curat! fără păcat! nepătat sunt eu şi n'am săvârşit nici o fărădelege! 10. Şi iată că Dumnezeu îmi căută prilej de gâlceava şi mă socoteşte drept vrăjmaş al său; 11. Pune picioarele mele în butuc şi pândeşte toţi paşii mei». 12. Aici îţi răspund că n'ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul! 13. Dece te-ai supărat pe Dumnezeu? Că nu dă socoteală de toate faptele sale? 14. Dumnezeu vorbeşte o dată şi chiar de două ori, dar omul nu bagă de seamă: 15. In vis, în vedenie de noapte, când somnul greu cade peste oameni şi dorm în patul lor, 16. Atunci el deschide urechea muritorilor şi-i înfricoşează cu arătări. 17. Ca să întoarcă pe om dela mândrie, el ascunde omului isprava sa; 19. El îl dăscăleşte cu durerile zăcerii la pat şi cu frământarea neîncetată a oaselor; 20. Şi atunci viaţa omului se scârbeşte de mâncare şi sufletul său de bucatele cele mai poftitoare; 21. Carnea sa se topeşte de n'o mai vezi şi oasele sale, nevăzute până aci, ies prin piele; 22. Iar sufletul său se apropie de prăpastie şi viaţa sa de împă răţia morţilor. 23. Atunci dacă este lângă el un înger, un tâlmaci dintr'o mie, să-i lămurească omului care este canonul lui, 24. Şi care să se îndure de el şi să zică Domnului: «Izbă- veşte-1 de pogorîrea în mormânt! Am găsit eu ispaşă pentru viata lui!» 25. Trupul său înfloreşte mai mult decât în tinereţe şi se în toarce spre zilele când era în putere. 26. El se roagă acum lui Dumnezeu şi Dumnezeu i se arată milostiv şi vede cu bucurie mare faţa Domnului şi fericirea sa i-o dă înapoi; 27. El cântă în faţa oamenilor şi spune în gura mare: «Păcă- tuit-am şi-am strâmbat dreptatea! Dar Dumnezeu nu s'a potrivit fărădelegii mele! 28. El a izbăvit sufletul meu de pogorîrea în mormânt şi viaţa mea se bucură văzând lumina!» 29. Iată, toate acestea le face Dumnezeu, de două ori şi de trei ori, cu omul, 30. Ca să mântuiască sufletul său din stricăciune şi ca să-1 lumineze cu lumina celor vii. 31. Ia aminte, Iov, dă-mi ascultare! Taci, că eu am să vorbesc! 32. Dacă ai ceva de spus, spune-mi! Vorbeşte! Sunt bucuros să ascult dezvinovăţirea ta! 33. Iar de nu, ascultă-mă tu! Taci şi te voi învaţă ce este înţelepciunea!» XXXIV 1. Elihu urmă cuvântul şi zise: 2. « Ascultaţi, voi înţelepţilor, vorbele mele şi voi, pricepuţilor, aţintiţi urechile! 3. Căci urechea drămălueşte cuvintele, precum cerul gurii gustă bucatele. 4. Să hotărîm care e dreptul cântar, să ne înţelegem între noi, ce este binele, 5. Fiindcă Iov a rostit: « Eu sunt drept, dar Dumnezeu înlă tură dreptatea mea! 6. In ciuda dreptăţii mele, trec drept un mincinos; rana săgeţii în mine este nevindecată, şi fără să fi păcătuit nimic!» 7. Care om mai e ca Iov, care să hulească precum ar bea apă, 8. Şi să umble în tovărăşia făcătorilor de rele şi să meargă alături cu oamenii cei fără de lege? 9. El a mai zis: « Nu-i foloseşte nimic omului, dacă stă bine cu Dumnezeu ». 10. Drept aceea, voi oameni cuminte, ascultaţi la mine: Departe de Domnul bănuiala de răutate şi de Cel Atotputernic bănuiala de nedreptate! 11. Căci el răsplăteşte omului după fapte şi după purtarea lui îi dărueşte plata. 12. Aşa e, într'adevăr! Dumnezeu nu are nici o vină şi Cel Atotputernic nu strâmbătăţeşte dreptatea. 13. Cine i-a dat în grije pământul, sau cine 1-a pus cârmuitor pe lumea toată? 14. Dacă el s'ar aduna în sine însuşi şi duhul său şi suflarea sa le-ar lua înapoi, 15. Atunci toată făptura ar pieri laolaltă şi omul s'ar întoarce în pulbere. 16. Dacă ai minte, ascultă încoace, pune în urechi rostul vor belor mele: 17. Oare ar putea să cârmuiască unul care urăşte dreptatea? Şi tu osândeşti tocmai pe Cel Drept şi Prea Puternic! 18. Cel ce spune despoţilor : «netrebnicule!» şi boierilor: « mişelule!» 19. Cel care nu caută la obrazul voevozilor şi nu face deosebire între un chiabur şi un calic, pentru că toţi sunt lucrul mâinilor sale. 20. într'o clipită ei mor şi în miez de noapte norodul se zgudue şi se revarsă şi înlătură pe despot, fără să-şi trudească nimeni mâna. 21. Căci ochii Domnului sunt aţintiţi asupra purtării omului, şi el vede toţi paşii lui. 22. Nu este nici un întuneric şi nici o negureală ca să se ascundă acolo cei ce lucrează fărădelegea. 23. Domnul nu pune omului soroc să vie la Domnul la judecată; 24. El sfărâmă pe cei puternici, fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor. 25. Drept aceea, el cunoaşte slujbele lor şi-i răstoarnă în timp de noapte şi ei se fac fărâme. 26. Ca pe nişte păcătoşi ce sunt, el îi pedepseşte în văzul tuturor, 27. Deoarece s'au depărtat de lângă el şi nu şi-au frământat mintea cu toate îndrumările sale, 28. Ci au împins până la el strigătul oropsitului, astfel că ţipe tele obijduiţilor el le-a auzit. 29. Dacă Domnul stă tihnit, cine îl va scoate din tihna lui? Dacă acopere faţa sa, cine îl va mai zări? Dar el veghiază peste noroade şi peste fiecare om, deopotrivă, 30. Ca să împiedece domnia celor fărădelege care prind în laţ norodul. 31. Nu cumva Dumnezeu îţi va zice: « Am fost amăgit! Nu mai cad în greşală! 32. Ceea ce este dincolo de vederile mele, tu învaţă-mă. Dacă am făptuit vre-o nelegiuire, nu o voi mai face a doua oară!.. 33. Răsplăti-voi oare după capul tău, fiindcă tu eşti nemulţumit! Iată că tu alegi ce e mai bine şi nu eu! Atunci, spune: ce ştii tu! » 34. Oamenii cu minte îmi vor mărturisi şi orice om înţelept care mă ascultă: 35. «Iov vorbeşte fără cunoştinţă şi cuvintele lui sunt fără miez de înţelepciune. 36. Cu adevărat, Iov trebue încercat până la urmă, pentru răspunsurile lui ca din gura unor oameni fărădelege; 37. Căci el adaogă păcat peste păcat; în ciuda noastră, el ne bate din pumni şi învârfueşte spusele sale împotriva lui Dumnezeu! XXXV 1. Dar Elihu urmă înainte şi zise: 2. «Socoteşti aceasta drept bună judecată? Când te-ai rostit: « Mai multă dreptate am eu decât Dumnezeu! » —, 3. Şi întrebi: «Ce-ţi foloseşte? Ce-ţi stric dacă păcătuesc?» 4. Iţi voi răspunde limpede, ca şi celor ce gândesc la fel cu tine: 5. Uită-te la cer şi vezi, priveşte norii: atât de sus, deasupra ta! 6. Dacă păcătueşti, ce-i căşunezi lui ? Şi păcatele tale, de sporesc, ce-i faci cu asta? 7. Drept dacă eşti, ce dar îi faci ? Sau ce primeşte el din mâna ta ? 8. Numai pe om, semenul tău, îl atinge nelegiuirea ta şi pe fiul omului îl încălzeşte dreptatea ta. 9. De prea multă împilare, norodul strigă, răcneşte de silnicia braţului stăpânitorilor; 10.