DOCSLIB.ORG

Căruţa Cea Nouă George Apostu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Căruţa Cea Nouă George Apostu Nr. 11-12 (483-484) [email protected] • Anul 46 (serie nouã) • noiembrie - decembrie 2009 • 3,50 lei • Marius MANTA Ovidiu Genaru, accente dinspre marginile lirismului pagina 3 Teatrul Tineretului Piatra Neamþ Herr Paul cel greu pagina 8 Iulian Bucur Ion Vãsâi, un cãutãtor printre resturile postapocalipsei pagina 9 Ovidiu Dunãreanu Cãruþa cea nouã Lumina care curge • Fragment din volumul în lucru „Lumina îndepãrtatã a fluviului“ • Ion Vãsâi - pagina 10 Evocare Janko Vujinoviæ George Apostu - 75 Panicã în intercity pagina 20 paginile 26-27 ateneu Ovidiu Genaru Cuvânt de mulþumire Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor consilieri, Pe la noi, mai pretutindeni, un om ajuns la 75 Pentru unii senectutea e calea spre înþelep- de ani este considerat deja o conservã de men- ciune; pe aceea o caut ºi nu o gãsesc. Cu câte- talitãþi retrograde, un terminat cãruia i se încre- va zile în urmã am împlinit, pentru prima datã, dinþeazã, totuºi, sarcina de a face piaþa, ori de 75 de ani. Sper sã mai am vreme sã o caut. a-ºi plimba nepoþii prin grãdina publicã. El este Oricât am umblat prin lume, doar la Bacãu, un moº inutil, sãgetat de junghiuri reumatice, în într-o mahala, m-am simþit folositor ºi acasã. cãutarea unui bilet de tratament într-una din Încã odatã vã sunt recunoscãtor. mucegãitele staþiuni sindicale unde, în empatie Sãru’ mâna doamnelor, respectele mele cu alþi septuagenari (ca mine), îºi prelungeºte domnilor. dezinserþia socialã. La noi, pensionarul este ba- _____________________ lastul, moºnegãraia, inutilitatea, povara. Prin alte pãrþi el este numit seniorul. N.R.: Puþinele excepþii cunoscute confirmã precari- Cuvânt rostit de Ovidiu Genaru în tatea acestei prejudecãþi. Într-o lume din ce în ºedinþa Consiliului Judeþean Bacãu, din ce mai nebunã, al cãrei þel nu-l cunoaºtem, ne 14.11.2009, când i s-a acordat Premiul de grãbim sã ne cãpãtuim chiar dacã în urma Excelenþã ºi titlul de „Cetãþean de Onoare al noastrã rãmân pe caldarâm victimele vulnera- Judeþului Bacãu”. bile ale vârstei a treia. Gata, moºule, ajunge, La frumoasa aniversarã, noi, cei de la revista mai lasã locul ºi altora, auzim tot mai des acest „Ateneu”, îi urãm seniorului Ovidiu Genaru viaþã apel cinic, egoist ºi imoral. lungã, seninã ºi îmbelºugatã. Îl aºteptãm cu noi Îmi permit, cu voia dumneavoastrã, sã mã apariþii editoriale care sã (ne) aducã bucurie ºi situez în afara acestor percepþii. În culturã nu promitem cititorilor un interviu mai amplu cu existã pensionari, lucrurile stau puþin altfel. La Domnia Sa într-un numãr viitor. 75 de ani spiritul meu a rãmas la fel de iscoditor „Neliniºtitului valid, proaspãt ºi viu”, mult drag ca-n tinereþe; sunt un neliniºtit valid ºi sceptic, nouã, un cãlduros „La Mulþi Ani”! • Cãlin Veronica - Chemarea toamnei proaspãt ºi viu; ºtiu cã nu ºtiu nimic, ca un neînsemnat discipol al lui Socrate. Cultura tric în obiectele decorative, propria ei amânã bãtrâneþea învãþându-te sã te cunoºti pe Douã artiste în luna lui brumar fire. Expoziþia retrospectivã de la tine însuþi. Omul e doar capul – restul ambalaj. Galeriile Frunzetti Bacãu ne demon- Mã simt în stare de funcþiune, fiabil ca o propuneri plastice în acest an, Silvia streazã o datã în plus, aspiraþia artistei Silvia Tiperciuc spre spiritualitate ºi dragostea pentru maºinã nemþeascã. Scriu, înot, pictez icoane pe Tiperciuc ne atrage mai mult atenþia asupra pasiunii pentru artã. Mi-am pus meºteºugurile tradiþionale. Înzestratã cu sticlã, cãlãtoresc în Africa, meditez, alerg; cu În acest an Silvia Tiperciuc a propus întrebarea care ar fi legãturile între cele mãiestria mâinii drepte, Cãlin Veronica prietenii bâjbâi adevãrul ºi-n firul de praf, dorm admiratorilor de artã douã expoziþii per- reuºeºte sã transforme galeria de artã sonale. La început de varã ne-a încân- douã expoziþii personale? ªi picturile cu puþin ºi vorbesc mult, cunosc destul dar încã grãdinile ºi cele din aceastã toamnã în spaþii ale intimitãþii ºi cãldurilor tat privirile cu grãdinile sale romantice, sufleteºti. sunt dispus sã mai aflu. Ba chiar mã uit ºi dupã în care florile delicate vor fi fost expresi- sunt irizate de o anumitã luminã rouratã, de o prospeþime caldã de În recentul lui album „Un secol de femei. ile unor dãruiri sufleteºti. Toamna, iluzi- primãvarã, ceea ce mi-a insinuat arte frumoase în Moldova”, Valentin Aº dori ca prezenþa mea aici sã vã sugereze ile romantice nu ne rãmân cu totul amintirea unor fermecãtoare versuri, Ciucã afirmã: „Tapiseriile sale nu recurg strãine. Artista ne oferã din nou flori, de o vorbã înþeleaptã, plinã de tâlcuri: Dacã n-ai un aparþinând poetei Gabriela Mistral: „De la monumentalitate sau solemnitate, ci data aceasta, apelând la un poematic bãtrân, atunci cumpãrã-þi unul; nici nu ºtii când mã priveºti aºa, mã fac mai frumoasã,/ devin obiectele decorative ale oricãrui abstract, utilizând ca metodã de expri- vei avea nevoie de el. ca iarba-n rouã, ca sub ploaie – grâul”. interior. (...) Cãlin Veronica nu apeleazã mare colajul. Întreaga expoziþie de la Comunitatea bãcãuanã pe care o reprezen- Fiind aºa, Silvia Tiperciuc (ne) priveºte la þesãtura densã a tapiseriei, ci Galeriile Alfa Bacãu urmeazã o linie a cu frumuseþe de suflet. împleteºte pe structuri de formã mereu taþi îmi acordã privilegiul, de data asta, sã fiu eu abstractului pur. Complementare cola- diferite, compoziþii care se motiveazã cel ales, dintre mulþi alþi merituoºi. Prin mine, jelor, picturile sunt de tip neoplasticism prin ele însele, prin colorit ºi surprizã aduceþi acum un omagiu tuturor celor care au (De Stijl), aºa dupã cum bine observa Cãlin Veronica opticã.” sporit dupã puterile lor patrimoniul spiritual al criticul de artã Valentin Ciucã, ase- La aniversarea artistei ne alãturãm ºi locului. Un om de spirit nu e niciodatã expirat, muind lucrãrile în acryl ºi tempera cu Cu un discurs plastic într-o expri- noi celor care au þinut sã o îmbrãþiºeze picturile olandezului Piet Mondrian. uneori nici chiar dupã dispariþia lui fizicã. mare diferitã ºi anume tapiseria, Cãlin ºi îi dorim multã sãnãtate, putere de Prin intermediul culorilor calde, privi- Veronica ne transmite stãri de bucurie muncã, inspiraþie bogatã ºi visul dom- Vã mulþumesc cu modestie ºi sinceritate cã torul aflat în mijlocul expoziþiei este spiritualã, insuflându-ne optimism. niei sale, de a dãrui bucurii celor din jur, v-aþi gândit la mine; vã mulþumesc cã preþuiþi învãluit de tandreþe ºi o mansuetudine Prezenþã tonicã, fire sincerã, pri- sã fie neîntrerupt! cultura în vremuri potrivnice ei. dublatã de graþie. Cu douã importante etenoasã ºi seninã, împleteºte concen- Violeta SAVU Scoarþe ºi lut ars la Muzeul din Bacãu Secþia de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacãu a organi- zat la Galeria de Artã Contemporanã expoziþia „Motive antropomorfe pe textilele de interior din zona Moldovei”. S-au reunit scoarþe ºi ºtergare de pe la mai toate muzeele moldovene, toate cu acelaºi motiv. Omul ales de umilele þesãtoare este partea unor poveºti cu cãlãreþi viteji, prinþese cu rochii bogate purtând umbrele ºi flori, izvoare minunate ºi cerbi însetaþi. Sunt numai douã fire suprapuse în cruce, firul urzelii ºi firul bãtelii, cele care alcãtuiesc povestea, din micile rectangule se rotunjeºte forma umanã, uneori cu stângãcie ºi haz, alteori cu înþelepciune ºi har. Tot la Complexul Muzeal „I. Antonescu” s-a deschis expoziþia de ceramicã „Mária eréjval” (Cu puterea Maicii Domnului) a artistei Maria Petras. Nãscutã în Gioseni, Bacãu, ceramista, absolventã a Academiei de artã din Budapesta, este mai cunoscutã publicului din Transilvania ºi Ungaria. Argilele arse expuse la Bacãu, ales smãlþuite, abordeazã tematici religioase. În mod firesc, Fecioara Maria este motivul majoritãþii operelor, Fecioara reprezentatã în feluritele ipostaze ºi scene de gen, de istorie sacrã. Maria Petras, în cele 27 de compoziþii de la Muzeu, sintetizeazã expresiv, foarte personal, detalii de etnografie ºi antropologie a ceangãilor de pe Valea Siretului în compoziþii flamboaiante, asemãnãtoare tim- panelor bazilicilor romanice. I. BUCUR 2 noiembrie - decembrie 2009 eseu Ovidiu Genaru este un om de lume: Marius MANTA maþii”. Spectacolul mediatic este total interesat de aceasta ºi interesant în deoarece la judecata din urmã se faþa acesteia printr-o supra-aglomerare aruncã confetti ºi eventual companiile a propriilor abilitãþi de a o gândi ºi simþi. transfrontaliere „LyriCola” îºi fac datoria O poezie precum „ªi dacã” funcþi- de a extermina „noua stafie”, mai precis oneazã tocmai ca o prefaþã pentru o þãranul altor vremi care acum „vine la largã gamã de sentimente ce sunt Ovidiu Genaru, oraº sã cumpere lapte la pungã / vine provocate de jocul parþial trucat al lipsei cu plugul în spate sã-l vândã la fier de siguranþã, ce poate fi resimþitã în vechi / fier din care Europa ºtie sã facã spaþiul imediat, al cotidianului raportat noile pluguri / care sã-i ducã la sapã de la o oarecare indispoziþie în faþa Puterii accente dinspre supreme. lemn” („O nouã stafie”). Oricum, nu se Atât în general, dar ºi în cazul textu- poate pune problema fericirii: aceasta lui de faþã, Ovidiu Genaru concepe cu marginile lirismului reclamã o condiþie cu totul insalubrã. ajutorul câtorva cuvinte un univers ce De urmãrit în acest sens „De ce”, text nu (mai) are o existenþã prefiguratã, ci ce mi-a adus vag aminte de Marin stã sub semnul unor schimbãri conti- Sorescu. Oarecum ciudat este tocmai nue, extrem de surprinzãtoare. Cititorul faptul cã odatã cu îndepãrtarea de se va regãsi cuprins într-o pseudo-sferã cetatea – mamã, fãrã a consimþi, poetul ce îºi recalibreazã diametrul ºi îºi se trezeºte contaminat de lipsa totalã a schimbã însãºi forma la inevitabilul speranþei. „Iubind nimicnicia”, dactilo- contact de-o clipã cu pãmântul fãgãduit graf de noapte, pare sã consimtã cã al mãrturisirilor poetice, moment în care „cetatea aceea / cetatea aceea e asta eul liric se fotografiazã într-o multitu- acum ºi aici”. În graniþele unui acum ºi dine deconcertantã a tonurilor exis- aici se consumã ºi idilele de-o clipã: de tenþei.
Load more

Recommended publications
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XXIV, NR. 1–2 ianuarie – aprilie 2013 S U M A R FAMILII BOIEREŞTI – ÎNTRE PROSPERITATE ŞI ADVERSITATE GHEORGHE LAZĂR, Boierii din Cocorăşti: începuturi şi descendenţi.................................... 5 ANDREI TIMOTIN, Documente noi din arhivele vieneze privitoare la exilul văduvei şi fiilor lui Ştefan Cantacuzino..................................................................................................... 43 MIHAI COJOCARIU, Un candidat la tronul Moldovei, spre 1859, şi neamurile lui: Lascăr Cantacuzino Paşcanu....................................................................................................... 57 SECURITATEA BALCANICĂ – EŞECUL UNEI STRATEGII RADU TUDORANCEA, Chestiunea frontierelor balcanice în perioada post-versailleză: statu- quo frontalier versus revizionism teritorial...................................................................... 71 FLORINA SORESCU, Blocul Balcanic al Neutrilor, un proiect de securitate realist sau utopic?............................................................................................................................. 83 ARTĂ ŞI ARHITECTURĂ – PREFACERI ŞI INVOLUŢII ADRIAN-SILVAN IONESCU, Fotografia pe frontul românesc în Primul Război Mondial: între propagandă şi artă ................................................................................................... 99 VERONICA TURCUŞ, Studiile de arhitectură în cadrul Şcolii Române din Roma în primul deceniu interbelic ...........................................................................................................
    [Show full text]
  • Biblioteca Naţională a României Centrul Naţional Cip
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE APARIŢIE CIP Anul XXI, nr. 7 iulie 2018 Editura Bibliotecii Naţionale a României Bucureşti 2018 Redacţia: Biblioteca Naţională a României Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP Bd. Unirii nr. 22, sector 3 Bucureşti, cod poştal 030833 Tel.: 021/311.26.35 E-mail: [email protected] URL: www.bibnat.ro ISSN = 2284 - 8401 ISSN-L = 1453 - 8008 Responsabil număr: Laura Mărgărit Notă: Descrierile CIP sunt realizate exclusiv pe baza informaţiilor furnizate de către editori. Centrul Naţional CIP nu-şi asumă responsabilitatea pentru modificările descrierilor CIP nesemnalate de către editor. Modificările descrierilor CIP realizate la solicitarea editorului după apariţia numărului curent al Bibliografiei cărţilor în curs de apariţie – CIP pot fi consultate în catalogul online CIP. © 2018 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. CIP 3 CUPRINS 0 Generalităţi ....................................................................................................6 004 Ştiinţa şi tehnologia calculatoarelor. Calculatoare. Prelucrarea şi procesarea datelor ..........................................................................................6 005 Management ..............................................................................................8 008 Civilizaţie. Cultură. Progres ....................................................................10
    [Show full text]
  • GIDNI 580 the IDEOLOGY of REALIST-SOCIALISM REFLECTED in the WORKS of MIHAIL DAVIDOGLU and LUCIA DEMETRIUS Oana Angharad Frande
    Section – Literature GIDNI THE IDEOLOGY OF REALIST-SOCIALISM REFLECTED IN THE WORKS OF MIHAIL DAVIDOGLU AND LUCIA DEMETRIUS Oana Angharad Frandeş, PhD Candidate, ”Lucia Blaga” University of Sibiu Abstract: “Without freedom, no art; art lives only on the restraints it imposes on itself, and dies of all others.” stated Albert Camus decades ago. In the light of this judgment, the period or socialist realism – with exceedingly few exceptions, was dull and unoriginal period, devoid of true artistic value. Literature was not a representation of the writer's own subjectivity any more, but a representation of the socialist program the Party, a subtle manipulation and propaganda tool, glorifying the Communist Party and the proletariat's struggle toward socialist progress. Its final goal was the creation of what Lenin called "an entirely new type of human being". Due to its popularity and capability of reaching large audiences, theatre was by no means an exception to this rule. Mihail Davidoglu and Lucia Demetrius remain in the history of Romanian literature as two of the „top notch“representatives of the socialist realist theatre. Keywords: Socialist Realism, Romania, M. Davidoglu, L. Demetrius, theatre Dramaturgia unei epoci nu poate fi înţeleasa în sine, nu trăieşte pentru sine în afara celorlalte forme ale culturii şi neinfluenţată de ele. Spre deosebire de proză şi poezie, teatrul presupune un impact nemijlocit şi instantaneu cu marele public, astfel devine una dintre formele literare investite cu cea mai mare putere educativă. Impactul piesei cu publicul este din primul moment colectiv, emoţia trăită este una de grup. „Alimentând una din artele investite cu mari puteri educative, teatrul, asupra genului dramaturgie s-au resfrânt, de la început, tiparul şi existenţele ideologice.“1 rezumă Ana Selejan în lucrarea Literatura în totalitarism 1952-1953 starea dramaturgiei din acea perioada intunecată.
    [Show full text]
  • Year 1 Volume 1-2/2014
    MICHAELA PRAISLER Editor Cultural Intertexts Year 1 Volume 1-2/2014 Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2014 Cultural Intertexts!! Journal of Literature, Cultural Studies and Linguistics published under the aegis of: ∇ Faculty of Letters – Department of English ∇ Research Centre Interface Research of the Original and Translated Text. Cognitive and Communicative Dimensions of the Message ∇ Doctoral School of Socio-Humanities ! Editing Team Editor-in-Chief: Michaela PRAISLER Editorial Board Oana-Celia GHEORGHIU Mihaela IFRIM Andreea IONESCU Editorial Secretary Lidia NECULA ! ISSN 2393-0624 ISSN-L 2393-0624 © 2014 Casa Cărţii de Ştiinţă Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, Romania e-mail: [email protected] www.casacartii.ro SCIENTIFIC COMMITTEE Professor Elena CROITORU, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Professor Ioana MOHOR-IVAN, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Professor Floriana POPESCU, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Professor Mariana NEAGU, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Ruxanda BONTILĂ, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Steluţa STAN, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Gabriela Iuliana COLIPCĂ-CIOBANU, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Gabriela DIMA, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Daniela ŢUCHEL, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Petru IAMANDI, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Senior Lecturer Isabela MERILĂ, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Senior Lecturer Cătălina NECULAI, Coventry University, UK Senior Lecturer Nicoleta CINPOEŞ, University of Worcester, UK Postdoc researcher Cristina CHIFANE, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Postdoc researcher Alexandru PRAISLER, “Dunărea de Jos” University of Galaţi * The contributors are solely responsible for the scientific accuracy of their articles.
    [Show full text]
  • „Afecțiunea” Erotică De Cenaclu
    LIGIA TUDURACHI „AFECȚIUNEA” EROTICĂ DE CENACLU Îmi propun o reflecție asupra acelei forme a erosului care își face apariția în mediul grupărilor literare; și, încă mai specific, în mediile de cenaclu. Situația care îmi va sluji ca punct de plecare și ca bază pentru analiză e cea de la Sburătorul, unde acest tip de relație e bogat documentată (Gheorghiţă 1976). Ceea ce trebuie să precizez de la început e că, vorbind despre „afecțiune erotică”, folosesc termenul în accepțiunea pe care i-a dat-o Spinoza. Afecțiune – înțeleasă deci ca „ceea ce este afectat” (Spinoza 1957, p. 145), adică efectele pe care le produce o acțiune exerci- tată din exterior, care, prin transformări observabile la nivelul corpului, modifică capacitățile și modurile de acțiune ale individului. Termenul spinozist face în zilele noastre carieră în științele sociale. După ce în 2008 un colectiv coordonat de Yves Citton și Fr. Lordon schițase orizontul unei „economii a afectelor” (Citton, Lordon 2008), Fréderic Lordon revine pentru a vorbi de o „societate a afectelor” (Lordon 2013), apoi despre „afectele politicii” (Lordon 2016). Ceea ce justifică alegerea afecțiunii în cazul de față e faptul că erosul de cenaclu mi se pare că ține în prea mică măsură de ceea ce numim îndeobște „pasiuni ale sufletului”. Așa cum se va vedea din cele ce urmează, el se prezintă mai curând ca un efect obținut prin inter- mediul unei instrumentalizări a corpurilor. Corpusul sburătorist pe care l-am anali- zat îmi permite să disting cu claritate între cel puțin două maniere în care cenaclul „afectează” corpurile de scriitori. Nu-mi propun să fac aici mai mult decât o scurtă expunere a acestor două moduri.
    [Show full text]
  • Year 2 Volume 4/ 2015
    MICHAELA PRAISLER Editor Cultural Intertexts Year 2 Volume 4/ 2015 Cultural Intertexts Journal of Literature, Cultural Studies and Linguistics published under the aegis of: Faculty of Letters – Department of English Research Centre Interface Research of the Original and Translated Text. Cognitive and Communicative Dimensions of the Message Doctoral School of Socio-Humanities Editing Team Editor-in-Chief: Michaela PRAISLER ([email protected]) Editorial Board Oana-Celia GHEORGHIU ([email protected] ) Alexandru PRAISLER ([email protected]) Andreea IONESCU ([email protected]) Irina RAȚĂ ([email protected]) Editorial Secretary Mihaela IFRIM ([email protected]) ISSN-L 2393-0624 ISSN 2393-0624 E-ISSN 2393-1078 Content available at cultural-intertexts.webnode.com/ © 2015 SCIENTIFIC COMMITTEE Professor Ioana MOHOR-IVAN, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Professor Vladislava GORDIC PETKOVIC, University of Novi Sad, Serbia Professor Anca DOBRINESCU, ”Petrol și Gaze” University of Ploiești Associate Professor Ruxanda BONTILĂ, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Steluţa STAN, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Associate Professor Gabriela COLIPCĂ-CIOBANU, “Dunărea de Jos” University of Galaţi Senior Lecturer Cătălina NECULAI, Coventry University, UK Senior Lecturer Nicoleta CINPOEȘ, University of Worcester, UK Senior Lecturer Isabela MERILĂ, “Dunărea de Jos” University of Galaţi * The contributors are solely responsible for the scientific accuracy of their articles. TABLE OF CONTENTS EDITOR’S NOTE 5 Andra-Elena AGAFIȚEI 6 Embracing the Absurd of a Meaningless Life: Edward Albee’s A Delicate Balance Ofelia AL-GAREEB 10 New Realities of the Contemporary Novel Steluța BĂTRÎNU 21 Perspectives on Imagery. The Complementary Text-Image Relationship Sabina-Viviana BRĂTUC 29 Dimitrie Bolintineanu’s Manoil From Literary Convention to Moralizing Lesson Tulia-Maria CĂSVEAN 35 Landmarks for the Contemporary Analysis of the Video Games.
    [Show full text]
  • Literatura Română
    ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAÏOVA ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA ______________________________________________ ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE LITERATURĂ ROMÂNĂ, UNIVERSALĂ ŞI COMPARATĂ, Anul XXXII, Nr. 1–2, 2010 ___________________________________________________________ EUC EDITURA UNIVERSITARIA ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAIOVA 13, rue Al. I. Cuza, Craiova ROUMANIE On fait des échanges de publications avec les institutions similaires du pays et de l’étranger. ______________________________________________ ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA 13, Al. I. Cuza street, Craiova ROMANIA We make exchanges with similar institutions in Romania and abroad. Director : GABRIEL COŞOVEANU Redactor-şef : CĂTĂLIN GHIŢĂ Secretar general : ARIANA BĂLAŞA Redactori : CARMEN BANŢA COSMIN DRAGOSTE ROXANA GHIŢĂ SORINA SORESCU TOMA VELICI Colegiul director : NICOLAE BALOTĂ (Universitatea „François Rabelais“ din Tours şi Universitatea Le Mans, Franţa) ŞTEFAN BORBÉLY (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din ClujNapoca) STEFANO BUSELLATO (Universitatea Pisa şi Universitatea Macerata, Italia) TOMASO CAVALLO (Universitatea Pisa, Italia) ALEXANDRU CĂLINESCU (Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi) AL. CISTELECAN (Universitatea „Petru Maior“ din Tg. Mureş) EIICHI HARA (Universitatea Tohoku, Sendai, Japonia) SABINE KRAUSE (Universitatea Leipzig, Germania) MARCO LUCCHESI (Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Brazilia) EUGEN NEGRICI (Universitatea din Bucureşti) IRINA PETRAŞ (Cluj-Napoca) JOSÉ MARÍA REYES CANO (Universitatea Barcelona,
    [Show full text]
  • DACOROMANIA LITTERARIA Vol. I
    DACOROMANIA LITTERARIA FONDATOR: SEXTIL PUŞCARIU CONSILIUL DIRECTOR THOMAS HUNKELER (Fribourg), LAURENT JENNY (Geneva), KAZIMIERZ JURCZAK (Cracovia), MARIELLE MACÉ (Paris), WILLIAM MARX (Paris), NICOLAE MECU (Bucureşti), VIRGIL NEMOIANU (Washington), ANTONIO PATRAŞ (Iaşi), LAURA PAVEL (Cluj-Napoca), OVIDIU PECICAN (Cluj-Napoca), ION SIMUŢ (Oradea), T. SZABÓ LEVENTE (Cluj-Napoca), CĂLIN TEUTIŞAN (Cluj-Napoca), GISÈLE VANHÈSE (Calabria), CHRISTINA VOGEL (Zürich) COMITETUL DE REDACŢIE EUGEN PAVEL – director ADRIAN TUDURACHI – redactor-şef MAGDA WÄCHTER – redactor-şef adjunct COSMIN BORZA, DORU BURLACU, IOAN MILEA, DORIS MIRONESCU, MAGDA RĂDUŢĂ, ANDREI SIMUŢ, ADRIANA STAN, LIGIA TUDURACHI (secretar ştiinţific de redacţie), LAURA ZĂVĂLEANU © Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” ISSN 2360 – 5189 ISSN–L 2360 – 5189 COMITETUL DE REDACŢIE ACADEMIA ROMÂNĂ 400165 Cluj-Napoca, Str. Emil Racoviţă, nr. 21 Filiala Cluj-Napoca Tel./ fax: +40 264 432440 400015 Cluj-Napoca, Str. Republicii, nr. 9 e-mail: [email protected] Tel./ fax: +40 264 592363 web: http://www.dacoromanialitteraria.inst- e-mail: [email protected] puscariu.ro ACADEMIA ROMÂNĂ Filiala Cluj-Napoca Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” DACOROMANIA LITTERARIA Vol. I 2014, nr. 1 SUMAR • SOMMAIRE • CONTENTS La nouvelle critique biographique en Roumanie: politiques et modèles The new biographical criticism in Romania: politics and models Dossier coordonné par / Edited by Antonio Patraş, Adrian Tudurachi La nouvelle critique biographique en Roumanie: politiques et modèles. Argument / 5 Jérôme MEIZOZ, Quelques enjeux des genres biographiques / 8 Politiques / Politics Mircea ANGHELESCU, The New Biographism / 13 Ion SIMUŢ, La Biographie et la littérature de confession après 1989. Suivi de quelques repères chronologiques des études biographiques en Roumanie (1932-2013) / 19 Magda RĂDUŢĂ, Les choix justes.
    [Show full text]
  • Download Agenda Culturala LIBREX 2015
    11 – 15 martie 2015, Palas Mall, Iaşi, România Ce aduce LIBREX 2015? Peste 150 de edituri, companii distribuitoare de carte românească şi străină, papetărie, jucării, birotică şi muzică, instituţii de învăţământ, fundaţii şi asociaţii culturale, galerii de artă etc., AGENDA CULTURALĂ LIBREX 2015 cu 300 de evenimente culturale, lansări de carte, întâlniri literare, Conferinţele LIBREX, momente artistice, concursuri, Tombola „CITEŞTI ŞI CÂŞTIGI” AGENDA CULTURALĂ LIBREX 2015 300 de evenimente culturale LLUUNNII,, 99 MMAARRTTIIEE 22001155 CASA CĂRŢII, Sala de Conferinţe, Galeriile de Artă, etaj II – Bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 67, Iaşi 09.03.2015, ora 12.00 – 13.00, Sala de Conferinţe, Galeriile de Artă, etaj II, Casa Cărţii Iaşi, Bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 67 CONFERINŢA DE PRESĂ prilejuită de ediţia XXIII a Târgului de Carte, Artă şi Muzică LIBREX Iaşi. Participă: organizatorii, colaboratorii, partenerii culturali, expozanţii, reprezentanţi ai mass-media, oficialităţile MMIIEERRCCUURRII,, 1111 MMAARRTTIIEE 22001155 Ziua I. Programul de evenimente LIBREX se va desfăşura sub genericul CCăărrţţiillee bbuunnee nnee aadduunnăă llaa IIaaşşii 11.03.2015, ora 10.00, Palas Mall, Atrium, nivelele 0 şi 1, Str. Palas nr. 7A, Iaşi Accesul publicului la TÂRGUL DE CARTE, ARTĂ ŞI MUZICĂ LIBREX 2015, Ziua I. Intrarea liberă Agora EX LIBRIS I – La Fântână, zona I de evenimente, Palas Mall, Atrium, nivel 0 Prezentator: Irina Stratulat 11.03.2015, ora 10.30 – 10.55, Agora EX LIBRIS I – La Fântână, zona I de evenimente, Palas Mall, Atrium, nivel 0 În preambulul Deschiderii Oficiale a TÂRGULUI DE CARTE, ARTĂ ŞI MUZICĂ LIBREX 2015, UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI susţine SPECTACOLUL DE POEZIE ŞI MUZICĂ „NICHITA 100 % IUBIRE” Interpretează: actorii Octavian Jighirgiu, Laura Bilic şi Doru Albu – clarinet, Aurelia Simion – pian.
    [Show full text]
  • Anemari Monica NEGRU∗
    https://biblioteca-digitala.ro Anemari Monica NEGRU∗ MEMORIILE AIDEI VRIONI – O IMAGINE DRAMATICĂ A ÎNCEPUTURILOR COMUNISMULUI ROMÂNESC (1949-1953) Rezumat: Aida Vrioni (1880-1954) - numele de fată era Maria Mateescu, Aida fiind un pseudonim, iar Vrioni Ștefan, soțul ei - a fost prima jurnalistă profesionistă din România. De la vârsta de 15 ani, a început să scrie proză (nuvele, schițe), iar împreună cu fratele ei, Dumitru Mateescu, a scos la Ploiești revista „Aurora”. În 1904, jurnalistul Constantin Mille a chemat-o la București și i-a oferit un post de redactor permanent, plătit, la ziarul „Adevărul”, devenind astfel prima femeie din Romania ziarist profesionist. A urmat o perioada de doi ani de intensă activitate gazetărească, la „Adevărul”, „Dimineața”, „Țara” ș.a. Începând din anul 1907, dedicându-se vieții de familie, s-a retras din viața culturală, dar în 1923 a revenit ca jurnalistă, la ziarele cu care mai colaborase. La 19 februarie 1925, a fondat, alături de Adela Xenopol, „Societatea Scriitoarelor Române”, iar în anul următor, „Revista Scriitoarelor Române”, respectiv „Revista Scriitoarelor și Scriitorilor Romani” din 1929, publicație editată de Aida Vrioni până la dispariția ei. Aida Vrioni și-a scris memoriile în anii 1919-1921, 1924, 1927, 1930, 1933-1935, 1949 – 1953, în mai multe caiete, scrisori, adrese, păstrate la Arhivele Naționale ale României. În memoriile sale din anul 1921, descrie și vacanța sa din Constanța. În cinci caiete, Aida Vrioni și-a notat memoriile în anii 1949-1953, prezentând societatea comunistă (frigul și restricțiile de lemne, foametea și lipsa alimentelor, pensiile mici și vinderea lucrurilor, a hainelor din casă) și evenimentele contemporane (raționalizarea luminii electrice, a gazelor, stabilizare, reforma monetară, plecarea evreilor în Palestina, organizarea serbărilor comuniste și abandonarea celor ortodoxe), diverse personalități (Gh.
    [Show full text]
  • Revista Fundaţiilor Regaie
    REVISTA FUNDAŢIILOR REGAIE ANUL II. i OCTOMBRIE 1935 NR. IO. Pr. VASILE RADU şi GALA GALACTION . Cartea lui Iov 3 PAUL ZARIFOPOL . Alecsandri 19 GHERGHINESCU VANIA Versuri 29 MIHAIL SORBUL . Aventură cartoforească ... 32 LUCIA DEMETRIUS . Versuri ,44 P. P. NEGULESCU . Iubirea ca factor cosmic . NICOLAE PETRESCU Noi concepţii de organizare în Statele-Unite 59 AL. EM. LAHOVARY . Amintiri diplomatice .... 80 EM. CIOMAC .... George Enescu 104 EM. BUCUŢA .... Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maio- rescu 123 VLADIMIR STREINU O perspectivă asupra poeziei noastre actuale 146 ŞERBAN CIO CULE SCU Detractorii lui Caragiale . .170 CRONICI ROMANUL ROMAN de Vladimir Streinii (191); PERSONALITATEA ESTETICĂ A LUI ALEX. ODOBESCU de Al. Dima (196); INTR'UN CĂMIN DE DOMNIŞOARE de Horia Stamatu (200); N. MILCU: UN SENZITIV de Victor Valeriu Martinescu (202); CRONICA PLASTICĂ de G. M. Cantacuzino (207); ACTUALITĂŢI CULTURALE EUROPENE de D. I. Suchianu (210); ACTUALITĂŢI FRANCEZE de Alexandru Vianu (214); O ESTETICĂ ROMÂNEASCĂ de Edgar Papu (218); LICEUL, GÂNDIT CU PRILEJUL UNEI MONOGRAFII de Petru Co| (Tia)i, CONSTRUCŢIUNI NOI de St. Antim (226). Sibiu REVISTA REVISTELOR Mio NUMĂRUL — 240 PAGINI — 25 LEI REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE REVISTĂ LUNARĂ DE LITERATURĂ, ARTĂ ŞI CULTURĂ GENERALĂ COMITETUL DE DIRECŢIE: I. AL. BRĂTESCU-VOINEŞTI, O. GOGA, D. GUŞTI, E. RACOVIŢA, C RĂDULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU Redactor şef: Redactori: PAUL ZARIFOPOL CAMIL PETRESCU (i.I - i.V.L934) • RADU CIOCULESCU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI III 39, B-DÜL LASCAR CATARGI, 39 TELEFON 2-40-70 ABONAMENTUL ANUAL LEI 300 PENTRU INSTITUŢII ŞI ÎNTREPRINDERI PARTICULARE LEI 1.000 EXEMPLARUL 25 LEI CONT CEC POSTAL NR.
    [Show full text]
  • MEMORIILE Luciei Demetrius (Prezentare De Carte)
    MEMORIILE Luciei Demetrius (prezentare de carte) Prof. ENACHE ANA-MARIA, gr. I (Lb. si lit. romana, Scoala cu clasele I-VIII, Bolintin-Vale, Giurgiu) Lucia Demetrius a străbătut aproape tot secolul XX, lucru care i-a permis să descrie perioade destul de diferite din literatura noastră (interbelică şi postbelică), dar şi din lumea teatrului. Memoriile sunt redactate între anii 1975-1991 şi înmânate cu un an înaintea morţii ei scriitorului Miron Bergmann care se pregătea să plece la Paris. Aceste Memorii pe care autoarea le mai numeşte şi „Amintiri” au o dimensiune subiectivă foarte pronunţată. Cartea începe cu un capitol despre familie şi evocarea copilăriei (Familia mea). Primul portret pe care autoarea îl face este cel al tatălui: Era frumos tata. Subţirel, nu înalt dar nici prea scund, cu mâini mici şi delicate, brune aşa cum îi era faţa, o faţă bine modelată, cu ochii mari aproape negri, plini de căldură şi de visare, cu fruntea înaltă sub părul bogat, ceva mai închis, foarte devreme albit, îşi ţinea uşor capul pe gâtul năltuţ. În acest stil sunt descrişi aproape toţi membrii familiei, începând cu bunicii şi terminând cu fata din casă (Anuşka), dar figura tatălui domină afectiv şi moral copilăria scriitoarei, întreaga sa existenţă şi tot felul său de a înţelege lumea. Vasile Demetrius apare aici în postura de scriitor important al epocii lui, iar prietenii care îl frecventează sunt într-adevăr nume remarcabile precum: Gala Galaction, Felix Aderca, Tudor Arghezi, Emil Botta, Eugen Ionescu şi alţii. Pentru fiecare sunt găsite cuvinte de laudă şi mascate laturile mai puţin pozitive.
    [Show full text]