' Zilnic,' sîntem vizitaţi la re­ dacţie de cetăţeni din Cluj-Na- poca, din judeţ sau din ■ alte ! localităţi din ţară, care doresc să-şi exprime prin intermediul „ziarului solidaritatea faţă . de Apelul, pentru salvarea patrio­ ţilor români de la Tiraspol, considerînd gestul lor tiresc şi pe deplin justificat. Impresio­ nantul sentiment al unităţii de neam în faţa martirajului Ac­ ceptat de eroii de la Tiraspol ANUL V N R . 1035 cu demnitate este întărit prin z i a r JOI cuvintele tuturor celor care, prin .semnătura lor, contribuie, 23 DECEMBRIE 1993 în aceste zile,-la scrierea isto­ independent 12 PAGIN M 00 LEI riei zbuciumate a neamului ro- jtnânese. ’ IHTW'll i,,l/l UI■■ »IL^OJlJW[MIJIl!Mi I Din partea UNIPLUS Radio Cluj am primit un tabel conţi- nînd semnăturile următorilor: Letiţia liea, Kovacs Arthur, Călin Precup, Sebastian Hetea, Colinde, Serglu Şteţ, I.aurenţiit Ştefan, Fuiga Dimitrescu,'Ovidiu Fo- dorean, Domniţi Horaţiu, Gabi colinde Lazăr, Paulina Darie, v Mihai drate. la locul ce 11 so cuvin: pas. Asta se- uită în permanen­ Puică, Renata Roca, Mihai Pop, Vciler CHIOREANU demagogie. Demagogie politică. tă: Nu ştiu ce salariu are d-l „Să ne pregătim să ascultăm, Ana' Micheti, Codin Samoilă, D-l Bogdan Hosu este mai In­ Bogdan Hosu şl nici de unde îl în luminoasa zi a . praznicului Luiza Budusan, Corina Musca- transigent decît fusese d-l Petre primeşte, dar sînt convins că Naşterii Fiului lui Dumnezeu, lă, Kun Valentina, Delia Grui- . ’are tot mai evident fa p ­ Roman pe vremea jerseului, mal are atîţia băni îneît să-şi paată îngereştile glasuri care , pintâ ţă, Sergiu Mătăsaru, , Daniel P tul, că liderii sindicali ,sînt sindicalist, aş spune, purtînd cumpăra un costum de haine, re- „Slavă întru cei de sus Iul Dum­ -Boroştean, Tibi Crişan, Gabriel, hotărîţi să-şi asume res­ jerseul în continuarea exercită­ nunţînd la vestitul şl demagogi­ nezeu, pre pămînt pace şi între Chira, Marcel Marian, Simona ponsabilităţi politice. întîlnirile rii funcţiei sale de lider sindi­ cul jerseu. Aşa cum au procedat oameni bună volre“. — Adela Stupar; în continuare, liderilor lor cu partidele politi­ cal ales, care poate aduna ' în domnii Cosma, Mitrea sau Ceor­ salariaţii do la T.C. Înd.-SME, ce sînt mai dese şi, probabil, în jurul său; nu ştiu cîte tnil de bea. Aceştia din urmă au înţe­ FLUIERUL CEL care aderă la Apelul lansat de funcţie de temperamentul,-şi in­ oameni, pe care djreşte să-i a- les, probabil, că epoca jerseu­ PĂSTORESC ziârul nostru: Rodica Stoica, teresele fiecăruia, sindicatele se ducă la greva generală progra­ lui a trecut, că vestimentaţia Ana-Maria Sâmpetrean, Ioan aliniază la politica Opoziţiei (maî mată pentru luna viitoare. Are, purtată de un lider, chiar sin­ Fluierul cel păstoresc Vâida, Petru Lupşa, Vasile O- ales), dar şi la cea a Puterii. deci, un sentiment de îngăduin­ dical, jiu aduce automat apre­ . Cîntă-n: glas dumnezeiesc losutean, Dumitru ; Cojocarii» ‘ Iată, de xemplu, d-l . / Bogdan ' ţă faţă de actuala Putere, dîn- cierea celor pe care îl conduce. Un vers dulce, mîngîios Susana Oargă, Doina - Coidea, llosu ,. şeful cartelului “Alfa", du-i răgaz mai. mult de o ju­ O foarte interesantă transfor­ Că azi s-a născut Hristos. -Dumitru Botza, Herembas San" îmbrăcat în permanenţă cu a* mătate de lună pentru ă rezol­ mare a suferit, în schimb, d-l Veniţi dar la Vlfleem, / -dori’ Peţre Sălăgean, - Vasile celaşi obiect vestimentar care, va ceea ce nu's-a putut rezolva Ilie Torsan, celebrul tovarăş în Lucru mare să vedem: Bâlc, Vali Sâmpetrean,; ' Ale-; acum patru ani, il făcea cele­ în patru ani. D.l Bogdan Hosu ale mlneriadelor al nu mai pu­ I’e al lumii împărat xandru Hodiş, Alexandru Rev- bru pe d-I Petre R man, “a ju- va putea spune, de exemplu, că ţin/ celebrului Miron, Cosma. Iii iesle, pe fîn culcat, nic, • Ioan Coroian, Kiss Artur, 'tîndu.l” să devină prim-mlnis- nu e vina dînsuiui că Puterea Este uşor să ne amintim cum Vasile Popa, Mihai Zah. tru; este vorba despre banalul a adus ţara în situaţia grea în arătau la televizor cei" doi / nu -•■"Şi trei crai minaţi de dor ■>, Contirtuăm publicarea listelor jerseu, carie d-lui Petre Roman care se află acum. Poate fi chiar cu mulţi ani în urmă şl ceea Lăsînd ţări în urmă lor primite de la RAAIFL . Ciuj- 1-a adus noroc, probabil, pentru convins de dreptatea sa. Numai ce au reuşit să facă împreună După, stea călătoresc Să găsească prunc ceresc. Napoca. Sectorul 2: Bere • Ga- că, îmbrăcat astfel, toată lumea că sindicaliştii pe care ii con­ cu ortacii lor. Acum , d-l Tor­ vrilă, Bere Pavel, Bodoki Ist- îl credea atunci cînd rostea tra- duce, ca şi cei conduşi de alţii san, liderul Federaţiei minerilor Şi-au mers pînă au stătut, van,' Breic Vasile .Călin,, Bucur, ze răsunătoare, plăcut de ascul­ lideri, sînt tocmai oamenii' ca­ Unde era prunc născut. tat atunci, dar cu timpul înca­ re trebuie să scoată ţara din im­ / •(Continuare în pag. 3) (Continuare în pag. 3) Şi-nţelegînd că-i Hristos S-au închinat pînă. jos. . Preşedintele Clinton despre Republica Moldova /Preşedintele Clinton a declarat niză alegeri parlamentari antici­ au . demonstrat, asemenea refor­ că Statele Unite susţin indepen­ pate reprezintă doar unul dintre me în Europa de Est şi în alte denţa -şi suveranitatea Moldovei : exemplele de aderare a Moldovei regiuni ale lumii, cu ajutorul lor şi ,’vor acorda sprijin prin ac­ la principiile democraţiei. Rea- .. se vâ reuşi să şe asigure înflori­ PYROoTOP s.r.l. ORAUtA, ţiuni concrete democraţiei şi re­ lizările. Moldovei în acest dome—, rea, extinderea şi aprofundarea formelor de. piaţă“. -■ ■ niu, sînt impresionante, privite relaţiilor dintre ţările noastre; a- reprezentanta Cluj, o Jaf fn funcţiune sistemul monitorizat Je : „Moldova şi-a dobîndit nu de­ mai ales prin prisma tragicului jutînd poporul Moldovei să re­ SUPRAVEGHERE >i ALARME ANTIEFRACTIE mult independenţa însă şi-a că­ conflict care s-a produs în re­ simtă, toate avantajele adminis- Je P O L IT IA municipiului Cluj-fiapcea. Persoanele fizice şl juridice] pătat foarte curînd renumele li­ giunea ei nistreană". „Noi .vom ■ trării democratice, prosperităţii • susţine şi de acum înainte , prin nei ţări care a pornit ferm pe economice şi respectării ^dreptu­ care au SISTE M E DE A L A R M Â instalate sl care doresc calea unor serioasa, reforme eco­ : acţiuni practice construirea de- nomice şi politice. Recenta hotă­ i mo’craţiei si aplicarea reformelor rilor omului11, a spus dl. Bill racordarea în acest sistem se pct adresa firmei P Y R O S T O P la rîre a Parlamentului de a orga» de piaţă în -Moldova. După cum Clinton. ‘ , adresa din Ciuj-Napoca, str. Patricii i»r. 4 , Bl. V i,sc. I, ef. I; ap. 3,1 tel. 15-68-16, orele 8-16. ' - AVRAM IANCU" şi din „Bulevardul 22 De­ Schimbarea unor denumiri cembrie 1989" în „BULEVARDUL 21 DE­ CEMBRIE 1989", ambele din municipiul Ciuj-Napoca. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă sindicatul taximetrlştiior particulari în municipiul Ciuj-Napoca /.. Noile denumiri corespund mai bine unor P R IT A X vă urează sărbători fericite şi un călduros *La mul{I ani!" momente istorice sau amplasamente speci­ Vă stăm la dispoziţie la următoarele numere de telefoane fic clujene, în piaţa cu noul nume fiind ri­ Prin Dcciziilenr. 93 şi 94 din 20 decem­ dicat monumentul Avram lancu şi data de 11-73-71 14-22-38 brie 1993, delegaţia permanentă a Consi­ 21 Decembrie fiind aceea care, prin Jertfa kî - 11-22-86 19-27-27 % liului judeţean Cluj a aprobat schimbarea eroilor-martiri, a dus la declararea munici- (46875} - • denumirii din „Piaţa Victoriei"'în „PIAŢA piului nostru drept Ora?-martir.

BONN. — Nivelul apelor Rinului şi al afluenţilor săi . NEGOCIERI 1SRAEL-O.EP. — Astăzi, începe la Pa­ greselor înregistrate în cadrul scrutinului de către Parti­ din vestul şi sud-vestul Germaniei a: înregistrat cote ris o nouă rundă de convorbiri intre Israel şi O.E.P. pen­ dului Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski, de record in noaptea de marţi spre miercuri, provoctnd tru deblocarea negocierilor privind autonomia palestinia­ orientare ultranaţionalistă. El a precizat avansul liberal- inundaţii in numeroase oraşe, inclusiv Heidelberg şi nă în' Gaza şi lerihon. Rundele anterioare, ce au avut democraţilor ca reprezentînd „mai degrabă un vot contra Saarbrucken. In vechiul oraş Heidelberg, Rinul a atins loc la Cairo Şi Oslo, s-au încheiat fără rezultate eon- sărăciei". . nivelul de !),tlo metri, bătind rccordu) secolului (9,20'me-, crole. ■ tri în 1990), iar Saarbrucken, rîul Saar a atins cota de JIRINOVSKI IN AUSTRIA. — Liderul Partidului Li­ 9,21 metri, cu peste şapte metri deasupra nivelului său , - CETATEA VATICANULUI. — Papa Ioan Paul al beral Democrat rus, Vladimir Jirinovski, cunoscut pen­ normal, depăşind recordul din 1947. , II lea a anunţat câ va efectua, o vizită în Liban la sfîr­ tru vederile sale de extremă dreaptă, a declarat ziarişti- ALEGERILE DIN SERBIA. — După numărarea a 95 şitul primăverii anului 1994 şi că intenţionează ca, Ulte­ -lor, pe aeroportul din capitala Austriei, că alegerile le­ la sută din buletinele de • vot din alegerile legislative rior, la o dată care nu a fost încă stabilită, să facă un gislative dm 12 decembrie „au fost manipulate" şi că for- de duminică din Serbia, Partidului socialist ,condus de pelerinaj la locurile sfinte. • . maţiunea sa politică ar fi trebuit să obţină în realitate preşedintele MiJoşevici i ar mai fi-necesare 3 mandate ELŢIN DESPRE ALEGERI. — Referindu-se la rezul­ peste 50 la sută din voturi şi nu jumătate din această pentru â deţine majoritatea absolută în Parlamentul ţă­ tatele alegeiilor legislative din Rusia de la 12 decembrie, cifră, cît 1 s*a atribuit oficial. Vizita lui Jirinovski In rii, format din 250 deputaţi. preşedintele Boris Elţîn a minimalizat importanţa pro­ : Austria are un caracter privat. -

//• .';UOTEC/> c e n t r a l a uNiy, )) /-i i ii m A p n r a ADEVARUL DE CLUJ JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 2

TRANSPORTUL IN COMUN ,'i— de tramvaie nr. 100 şi 101 Cu ocazia ‘„Crăciunului şl a Anului Nou“ dorim publicului “•W1' X«r DE SĂRBĂTORI Desfacerea biletelor de călă­ Germania: 49; Grecia: 30; torie se va face prin reţeaua călător: „SĂRBĂTORI FERICI­ RATUC Cluj face cunoscut de chioşcuri avînd programul TE şl LA MULŢI A N IV X Mong Kong: 852; India: 91; publicului călător programul corelat cu circulaţia mijloacelor Indonezia: 62; Iordania: 96?; .. de transport in comun din pe­ Director ~ ^ de transport în comuni Birou­ • PREFECTURA, CONSILIUL Irak: 964; /ran: 98; Irlanda: 353; rioada 24 decembrie 1993 — ing. Liviu NEAG rile de abonamente vor fi în­ şef Serv. Exploatare JUDEŢEAN: 11-64-16; 13-55-77; Islanda: 354; Israel: 972; Italia: 3 ianuarie 1994: 1. In zilele de 24 şi 31 dec. chise. ing. Vasile DOMNIŢA 11-31-22. . 39; Iugoslavia: 381; Japonia: 19.03 circulaţia autobuzelor, tro­ • PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: f ii; Kuweit: 965; L/dan: 961; leibuzelor şi tramvaielor se va 19-60-30; PRIMĂRIA DEJ: Liberia: 231; Libia: 218; desfăşura între orele 4,45 — PRIMĂRIA TURDA: 21,00 iar tn zilele de 27, 28, 29 21-17-90; Liechtenstein: 41; Luxemburg: şi 30 decembrie 1993 între ore­ 31-31-60; PRIMĂRIA ClMPlA 352; Ma/îa: 356; Marea le 4,45—23,30, conform progra­ TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA Britanie: 44; MaroC:. 212; mului de zi lucrătoare. HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA Mexic: 52; Monaco: 33; 2. în.zilele de sărbătoare 25, 26 dec. 1993 şi 1, 2 ian. 1994 GHERLA: 24-19-26. Mongolia: 976; Norvegia: 47; programul de transport în co­ • POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 95S A/ooa Zeelandâ: 64; Olanda: mun va fi identic cu cel de şi 11-15-10; POLIŢIA FERO­ 31; Polonia: 48; Portugalia: duminică, între orele 6—22 pe VIARĂ CLUJ-NAPOCA' 13-49-76; următoarele linii: 351; România: 40; S/r/a: 963; — de autobuze nr. 27, 28, 29, POLIŢIA DEJ: 21-21-21; Somalia: 252; Spania: 34; Sr/ 31, 32, 33, 35, 36, 37 alternativ POLIŢIA TURDA:' 31-21-21; Lanfra: 94; SUA:'15; Sucfan: cu 38 şi 47. POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 249; Suedia: 46; Tunisia: 216; — de troleibuze nr. 1, 3, 4, 6, 7, 8 şi 9 - 36-82*22; POLIŢIA HUEDIN: Turcia: 90; Uganda: 256; 25-15-38; POLIŢIA GHERLA: Ungaria: 36; Uruguay: . 598; 24-12-24. Venezuela: 58; Vietnam: 84; ANUNŢ UMANITAR • POMPIERI: 9 81 Yemen (RA): 967; Yemen - Asociaţia „FAMILIA REGASI- • APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- (RDP): • 969; Ucraina: 7; T A “ are ca scop ajutorarea şi NAPOCA: 11-24-71 Slovacia: 47; Slovenia: 386; plasarea .în familie a copiilor or­ fani sau abandonaţi din judeţul » SALVAREA: 961; SALVAREA Rusia: 7. Cluj» In acest sens facem un a- C.P.R.: 11-85-91 pel călduros familiilor dornice .© J îU ă , • INTERNAŢIONAL: 971; să îmbrăţişeze această idee pen­ INTERURBAN: 991; tru a se adresa asociaţiei noas­ ORARUL TRENURILOR DE ■ f - tre la sediul din str. Ilie Măce­ c ă l ă t o r i - p l e c ă r i d in INFORMAŢII: 931; CURSE INTERJUDEŢENE- larii n r 39, Cluj-Napoca. Ajuto­ t CLUJ-NAPOCA DERANJA- MENTE: 921; rul pe care asociaţia noastră îl CLUJ-NAPOCA din Autogara I - Cluj-Napoca - £ 17-23 DECEMBRIE ORA EXACTĂ 958 va acorda ;acestor familii va fi Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu a c c e l e r a t , r a p id , e x p r e s • flEG/A AUTONOMĂ DE substanţial. . •REPUBLICA - Singur acasă 2 - Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia TERMOFICARE - DISPECERAT: BAIA-MARE:.16,15 , Home Alone 2 - SUA • Mare: 6,30 (nu circulă ‘ PREMIERĂ (9;11;13;15;17;19) 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ duminica); BOTOŞANI: 21,05 DE APÂ-CANÂL -DISPECERAT: BHAŞOV: 1,39 ] •MĂRĂŞTI sala A - Planeta din Autogara 11; Cluj Napoca - FRANZSLUTA 11 -63-02.S C. 'SALUBRITATEA' condamnaţilor - Alien 3 • SUA Abrud: 6,00; Cluj-Napoca - UMPLUTA' BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59; SA. - DISPECERAT: 11-40-22; Zalău: 6,30 (nu circulă 7,52 (nu circulă simbâtă, ( 1 1;13;15; 17;19); sala B - Basic COMENZI SPECIALE PENTRU duminica); Cluj-Napoca - duminica şi in sărbătorile instinct - SUA (1 4 ;1 6 ;1 8 ) TRANSPORT REZIDUURI: Gîrbău - Zalău: 6,40; legalej; ; 10.21; 14,43; 22,00; • VICTORIA - The Hitman -,SUA 11-10-12, interior 132. Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Alimentele şi cantităţile de ca­ 23,53; (prin Sibiu): .10,55; (prin - PREMIERĂ (9;11;13;15;17;19) • GAflA - INFORMAŢII: 952; re aveţi nevoie: 250 g resturi de Cluj-Napoca - Ş/m/eu Silvaniei: Simeria): 9,39 •ARTA - Poveste . din Los AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - 8,30. friptură, 2 ouă fierte tari, 100 g sardele, 100 g unt, 100 g costită EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; Angeles - SUA - PREMIERĂ INFORMAŢII: 11-22-12 (intern); CURSA INTERNAŢIONALĂ afumată, 1 franzeluţă, sare, pi- , ORADEA: 4, ; 15,44; 21,09 (11; 13; 15; 17; 19) • FAVORIT. - 11-24-75 (internaţional)- din Autogara II; Cluj-Napoca ^ per, 2 căţei de .usturoi pisat, pă­ 11 • AUTOGARA I: 14-26-26; Vulpe vînător - România- Budapesta, cu plecare din trunjel verde, cîteva măsline. GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 . AUTOGARA II: 13-44-88. Mod de pregătire: Resturile de IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 Germania - PREMIERĂ (1 1 ; 13; Cluj-Napoca fn ziua de vineri, friptură, ouăle, sardelele şi cos­ 1 5 ,1 7 ,1 9 ) • APOLLO 17-19 ora 7,00 şi înapoiere din tiţa afumată se trec. prin maşi­ SATU MARE: (prin Dej - Baia - Budapesta în ziua de sîmbătă, nă şi se amestecă apoi cu untul Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 DECEMBRIE - Pasagerul .5 7 -. ora , . frecat spumă, sare, piper şi us­ SUA (16,18); 20-21 DECEM­ 11 00 turoi. Se umple franzeluţa, sco­ vagoane prin CĂREI); (prin INFORMAŢII: BRIE - Cum ajungi vedetă - SUA Albania:. 355; Algeria: 213; bită in ' prealabil, cu amestecul Oradea): 4,11 Autogara 1:14-24-26; ; * de mai-sus şi se Iasă cîteva ore Arab/a Saudilă: 966; Argentina: SIBIU: 10,55; 15,30 - (16,18), 22-23 DECEMBRIE - Autogara ll: 13-44-88. ’ la rece. Se taie apoi lelii şi se , 54; Australia: 61; Austria: 43; serveşte ornată cu pătrunjel ver­ SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 ‘ Pnn\ul întunericului - SUA Bangladesh: 880; Belgia: 32; de şi feliuţe subţiri de gogoşari TIMIŞOARA (prin ORADEA): (1 6 ; 18) şi măsline. 7 Bolivia: 591; Brazilia: 55; 4,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 IN JUDEŢ Bulgaria: - 359; ‘ Canada: 1; DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA (circulă cu ordin special); 22,50 20-26 DECEMBRIE Cehoslovacia: 42; Chile: 56; BULETIN METEO ' SPRE BUCUREŞTI: TÎRGU MUREŞ: 2 0 ,5 Î .. TURDA China: ■■•86;. Cipru: 357; 9,20 ş/ 19,40 (de luni pînă Astăzi vremea se va râci uşor. ZALĂU: 5,31 .. • " • FOX ■ Pătrundere ilegală - Columbia: 57; Congo: 242; Cerul va fi mai mult acoperit' vineri, inclusiv); sîmbătă: 9,30 SUA - PREMIERĂ • TINERE­ Coreea de Sud: 82; Cos/a fl/ca; Pe alocuri vor cădea precipitaţii, TRENURI DE PERSOANE ÎN (o singură cursă). mixte. Vintul va sufla slab Ia_ TULUI sala ' A - Plăcerea 503; Coda: 53; Danemarca: 45; SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: moderat cu intensificări la mun­ ALTE DIRECŢII: dragostei - Italia ■ PREMIERĂ ■ Ecuador: 593; Egipt: 20; Ei Bucureşti - Cluj-Napoca : 8,50; te din sector vestic. Temperatu­ rile minime vor fi cuprinse în­ APAHIDA: 18,18 ; Interzis sub 16 ani; sala B - Salvador: 503; Elveţia: 41; 19,10 (de luni pînă vineri, Emiratele Arabe Unite: 971; tre 0 şi 2 grade, cele maxime în­ BISTRIŢA 15.15 ■ Indochina - Frahţa - PREMIERĂ inclusiv); sîmbătă : 9,00 (o tre 3 şi 5 grade. Ieri, la ora 12, Finlanda: 353; Franţa: 33; singură cursă). la Cluj-Napoca se înregistrau 6 CÎMPIA LIBERTĂŢII: 19,38 . CÎMPIA TURZII grade, iar presiunea atmosferică •MUNCITORESC - Marele măsura 726 mm Hg. (Ioan Giur­ DEJ: 5,57; 11,36; 22,40 giu, meteorolog de serviciu) ILVA MICĂ: 6,20 , Sikander - India - PREMIERĂ; RĂZBOIENI: 8,15 ' .< ' Arma fatală 1 - SUA PREMIERĂ TEIUŞ: 12,35;14,47; 16,3S DEJ -,*• PROGRAMUL 2: 13,00 Desene a- tinuitate in lumina riturilor şi VATRA DORNEI: 14,25 • ARTA - Oameni de onoare • nimate; 13,30 CFI; 14,00 Actuali­ obiceiurilor de Crăciun. SUA - PREMIERĂ; Alien 3 ; tăţi; 14,10 Biosfera; 15,10 Tezaur; Redacţia nu îşi asumă respon­ CIUCEA: 5,50; 16,56; 23,00 16.00 TVE Internacional; • 16,30 Planeta condamnaţilor - SUA • sabilitatea in legătură cu even­ CÎMPULUNG; 3,25 Film serial: „Şi bogaţii pling14 PREMIERĂ (4); 17,00 Ceaiul de la ora 5; tuale modificări intervenite Sn PROGRAMUL 1: 7,00 TVMl 19.00 Emisiune Sn limba germa­ GHERLA programul anunţat Va este gr eu să găsiţi Telematinai; 10,00 Actualităţi; nă; 20,00 Actualităţi; 20,35 Vi­ • PACEA • Familia Addams • cuvîntul ce exprimă _ado- 10,05 Calendar; 10,30 Călătorii. deo-satelit; 21,00 TVM. Mesager; SUA - PREMIERĂ; Sexy Cabaret Pe cărări de ape; 11,00 — 1001 21,30 Pretutindeni muzica; 22,00 vârul? Vâ ajutăm noi: audiţii; 11,40 Ecran de vacanţă; TV 5 Europe; 22,20 Film artistic: 4 1 gaS citifi zilnic • Italia * PREMIERĂ - Interzis sub 14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; „Anotimpuri" (film românesc, 16 ani. 15.00 TVR Cluj-Napoca; . 15,50 1964). ADEVARUL DE CLUJ! Reportaj economic; 16,10 Crono­ FARMACII CU SERVICIU graf ii; 16,35 Actualităţi; 16,50 TVR CLUJ-NAPOCA: 9,00 Pa­ Ecran de vacanţă; 17,40 Ţara PERMANENT: FARMACIA „CO- Soarelui Răsare; 17,55 Avanpre­ noramic; 9,10 Emisiune în lim­ RAKARM*, ttf. Ion Meşter or. ba maghiară; 15,00 — 15,50 Che­ miera; 18,00 Stelele sportului ro­ 4, tel. 17-51-05 IINIPLUS RADIO CLUJ - 88,3 FM mânesc; 19,25 Ecran de vacan­ marea pămîntului; La început, a ţa,- 20,00 Actualităţi; 20.45 Stu­ fost cintecul: Iată vin colindă­ GARDA DE NOAPTE: FAR­ doreşte tuturor ascultătorilor şi colaboratorilor „Sărbă­ dioul economic; 21,20 Film se­ tori; Omul şi societatea: Speran­ MACIA nr. 3 „IHGEEA AESCU- rial: „Dallas" (295); 22,15 Memo­ tori feridlo" }î »ita mulţi ani"! rialul durerii; 23,35 Actualităţi; ţe pentru *94; 17,00 •— 17,30 Re­ I.A I-, P-ţa Mlhal VHenml nr. Redactor sef Leli)ia ILEA 23,55 Recital de muzică italiană; pere transilvane: Obîrşie şi con­ 36, tel. 13-03-64, orar 20—8

\. JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 3 ADEVARUL DE CLUJ

legendele lui Decembrie 1 9 8 9 0 declaraţie a preşedintelui ILIESCU

în 21 Decembrie 1989, în jurul dism.'Un tînăr spune că a văzut După Ihtîlnirea cu ’ reprezen­ Le-am promis că am să inter-. rea linei.ieşiri comune. La Intre-, orelor 15,45, dl. Jaşcău Vasile a lîngă podul Horia un ofiţer cara tanţii Asociaţiei 21 Decembrie şi vin din nou la Procuratură ca . bar-a unui ziarist In legătură cu fost rănit 'de' un glonţ In Piaţa . a împuşcat în cap un. rănit, că­ ai Asociaţiei Luptătorilor din să prezinte o informare pentru o- felul cum a decurs dialogul a- Libertăţii din Cluj-Napoca. Îşi zut la pămînt. Decembrie, care a avut Ioc Ia pinia publică despre felul cum vîndjn vedere caracterul contes— aminteşte, cu o anume nervozita­ Din nefericire mărturiile des­ solicitarea acestora, • la Palatul .merg aceste cercetări; eu înrl tatar al acestor organizaţii, dl. te: „Mă aflam pe trotuarul da pre evenimentele. din decembrie Cotroceni, preşedintele României, dau seama că sînt complicaţii în. Ion Iliescu a mal declarat: • lîngă gardul viu. Am observat 1989 se încheagă parcă într-o le-' dl. Ion Iliescu a declarat: legătură cu cercetarea unul fe­ cum militarii din cordonul de ' gendă. Asta pare a fi şi 'imagi­ „Am răspuns solicitărilor din­ nomen atît de complex, dar cred „Eu sînt un om răbdător şi sînt pază încarcă -armele. Oamenii au nea pe care românii preferă să ţilor. de a avea o întrevedere cu că sînt şi foarte multe inerţii şf deschis către toţi, chiar şi către început atunci' să stri“e „Jos co­ o păstreze unei revoluţi» despre mine, i-ăm ascultat, oamenii ri­ am şi eu aceeaşi • nemulţumire. cei care mă contestă In modul munismul", : „Libertate". Cînd care nu mai ştiu ce să creadă. dică şi lucruri motivate, justifi­ cel mai violent; totdeauna am soldaţii au început să tragă am Cel care continuă să ceară îde- cate, ceea ce doreşte toată lumea In al doilea rînd, au-exprimat rămas deschis şi receptiv la ase­ fost lovit în picior şi am căzut Vărul sint răniţii şi urmaşii eroi­ să facem să avanseze cercetările unele preocupări în legătură cn menea discuţii". întrebat care a Re jos I-am văzut pe Călin Ne- ; lor din decembrie. Cu rezerva că In legătură cu evenimentele din situaţia economică In care se a- fost atmosfera In care s-a purtat , rrjeş îndreptîndu-se către cordo­ şi între aceştia sînt neînţelegeri. decembrie, mai ales cu pierderile ’ flă ţara şi cu momentul acesta dialogul, preşedintele Iliescu a nul de militari. Soldaţii au tras Voci din Cluj susţin că preşedin­ de vieţi omeneşti şi, în general, politic pe care, în ceea ce mâ subliniat: înainte de a fi atacaţi". tele Asociaţiei pentru Adevărul nemulţumirile de tot felul, lega­ priveşte, 1-am tratat cu toată st- teniia în urma discuţiei din Par­ ;Nu pot să fac nici un' reproş, ; La; doar patru ani de la eveni­ Revoluţiei a fost rănit în 24 de­ te şi de modul cum decurg cerce­ adică oamenii s-au prezentat mente, relatările iînt contradic- cembrie fiindcă a refuzat să o- lament şî m-am şi adresat par­ tările şi la Procuratură, şi lâ al­ tidelor politice în. vederea unor decent în exprimarea. propriilor ■•torii. Dl. Jaşcău este primul ca­ preascâ maşina Ia somaţia unei păreri şi revendicări". ‘ re afirmă că militarii din P-ţa patrule. Dimpotrivă,, dînsul sus­ te organe judecătoreşti, şi am întîlniri pentru o evaluare comu­ Libertăţii au deschis foc fără .* -- ţine că a fost -împuşcat în 21, .în fost de acord cu dînsii. . nă şi a iituaţiei şi pentru găsi­ . ■ ' , ' (Rompres) fi provocaţi. Călin Nemeş, care s-a sinucis vara trecută, a murit, cu acuzaţia că diri vina sa a a- Consiliul loca! al municipiului Cluj-Napo-, patrioţi români: Ilie Ilaşcu. Andrei Ivanţoc, Cn prilejul Sfintelor sărbă­ vut Ioc masacrul din piaţă. Dacă ca a aprobat în unanimitate hotarîrea de Tudor Pefrov-Popa, Alexandru Leşco şi Pe­ tori ale Crăciunului şl a nou­ dl. Jaşcău are dreptate atunci lui an 1904, Consiliul Jude­ Călin Nemeş a fost acuzat * pe conferire a titlului de „Cetăţean de onoare tru Godiiac, condamnaţi la Tiraspol de un al municipiului Cluj-Napoca" celor cinci ţean Cluj al P.D.S.R., adre­ nedrept. • tribunal ilegal constituit. sează membrilor, simpatizan­ ‘ DL Mihai Witteriberger s-a a- ţilor şl tuturor locuitorilor ju­ flat în după-nmiaza din 21 de­ Piaţa Libertăţii. De teamă s-a deţului nostru cele mai- calde cembrie, tot în Piaţa Libertăţii. RELAŢIILE S.U.A. CU RUSIA state cum sînt Irakul, Iranul, L I -- urări de sănătate, fericire" şi Spune că au fost trase două sal- r internat în spital abia trei zile bia,- Serbia şi Coreea de Nord. împlinirea tuturor ! speranţelor ve de arme automate. La prima mai tîrziu. - In - Cluj-Napoca sînt El a cerut comunităţii interna­ de mai bine. : din ele s-a aruncat la pămînt şi eroi ai revoluţiei care nu recu­ 0 Principala direcţie a politi­ ţionale să acţioneze cît mai ur- . nu mai ştie c e s-a întîmplat ui- , nosc asociaţia al căreia preşedin­ cii externe americane trebuie să genţ pentru consolidarea regi-- terior. împreună cu toţi membrii te este actualmente dl. Coltor. fie „întărirea democraţiei în fos­ mului d? nediseminare a arme­ Asociaţiei Luptătorilor din De­ Şi, din considerente politice, ei tul imperiu r sovietic" a decla­ lor de distrugere îri masă nep?r- rat fostul'secretar de stat al — cembrie vrea ca cei care aii o- au organizat un miting în Piaţa miţind unor asemenea state să F.M.f. LA MOSCOVA morit şi rănit oameni să fie ju­ Libertăţii, împreună cu Conven­ S.U.A., James Backer, la o întîl­ pretindă Ia dominaţie mondială. decaţi. Din cercetările acestei a- ţia Democratică.' nire cu reprezentanţii cercurilor ..Trebuie să fim gata să luăm ’ Iniţtel, preşedintele Ion Iliescu de afaceri din Houston (statul Q După vizita sa în Rusia, vi­ sociaţii reiese câ în Cluj-Napoca , măsuri ferme în cazul în care, cepreşedintele Al Gore a deve­ a tras doar armata: In acest caz a fost acuzat că ascunde pe y ce; Texas). El a apreciat că principa­ sînt afectate interesele naţionale nit un partizan al" facilităţii con­ •e greu de stabilit vinovăţia unui : vinovaţi de crimele din, decem­ la ameninţare pentru securitatea ale Occidentului" — a menţionat ofiţer care a executat' ordinul brie1. Insă nici comisia parlamen­ internaţională .provine, în mo­ diţiilor pe care Fondul Monetar Backer. - . Internaţional (F.M.I) Ie impuno primit Dl. Wittenberger face. tară pentru aflarea adevărului, mentul de faţă, de la „înverşu­ parte din conducerea P.D(F.S.\r) care se află sub conducerea unui natul naţionalism rusesc". -. Rusiei pentru ca aceasta sâ poa­ v ® fn opinia actualului secre­ tă beneficia de ajutorul finan­ Cluj. Poziţia acestui partid este senator P.N.Ţ.C.D., n-a reuşit să ■ După cum afirmă James Bac­ tar de stat american, rezultatele că din cadrul armatei nu poate facă \progrese semnificative. Vo­ ciar occidental. Agenţia Reut-r ker — relatează ITAR-TASS — ■ alegerilor din Rusia trebuie să scrie că deşi Occidentul a apro­ f i judecat decît acela de la care inţa politică de urgentare a cer­ încetarea „războiului rece" n-a conştientizeze Statele Unite de a pornit ordinul: fostul ministru cetărilor a fost exprimată • atît de dus la stabilitate în lume. „Sîn­ bat acordarea sumei de 20 de al apărării, generalul Milea. ca- dl. Ion Iliescu, cît şi de preşedin­ tem martorii apariţiei de noi şi necesitatea adoptării unor mă­ miliarde de dolari, cea mai măre re e mort. Contrar opiniei parti­ tele Convenţiei Democratice, dl. noi conflicte regionale" — a spus suri cu caracter economic în ve­ parte a ei nu a fost transferată dului,-dl. Wittenberger consideră Emil Constantineseu. Dar pentru fostul şef al diplomaţiei ameri­ derea diminuării considerabil^ a Rusiei, deoarece această nil a In-.; că trebuie pedepsiţi toţi cei vi­ asta este nevoie să se discearnă novaţi. El afirmă că există; mar­ puţin adevăr între foarte multe cane, precizînd că principalele dificultăţilor perioadei de trarizi- deplinit standardele impuse V de tori la crime înfăptuite cu sa­ legende. Caius CHIOKEAN focare de încordare le constituie tie din Rusia. _ ' F.M.I. şi de Banca Mondială.

S.U.A. ŞI COREEA DE NORD de stat. Acesta a precizat , că întilnirea a avut loc ^ de Nord, subliniind că ea se pronunţă pentru ne-: la cererea părţii nord-coreene, dar riu a oferit de­ ' gocieri în vederea eliminării totale â armelor nu­ -Oficialităţi de la-Departamentul de Stat al SUA talii asupra conţinutului discuţiilor. cleare din Peninsula Coreeană. Un purtător ' de. s-au întîlnit, luni, la New York, cu reprezentanţi cuvînt al MAE chinez a precizat, de asemenea, că; ai misiunii nord-coreene la Naţiunile Unite, pen­ CHINA ESTE NEUTRA Beijingul nu favorizează „intensificarea eontradic- tru a continua convorbirile în problema inspectă­ ţi.ilor**, dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, rii instalaţiilor nucleare ale Coreii de Nord — a . China a respins presiunile americane pentru in­ . transmite agenţia REUTER. anunţat un purtător de cuvînt al Departamentului stituirea unui embargo petrolier împotriva Coreii , (ROMPRES)

chim, Henţ Liana, Hopîrtean telor să desfăşoare-activitate po­ ’ Nataşa, Lăcătuş Gheorghe, Mu-, litică. Or, liderii sindicatelor reşan Clara, Nemere. Ana, Pojar vor să fară activitate; politică, Danciu Ioan, Dezmirean Rodica, Mărginean Alexandru, Mateiu . Dorin Ioan, Pop Valeria, Po- fie că se raliază Puterii, de la; APEI... Fărcaş Călin Gavril, Cârda Ovi­ Ioan, Miron Mariana, Morar povici Erika, Sava Carmen An­ care speră să obţină avantaje, şt diu Claudiu, Iepure Florin, Ko- Ioan, Morar Liviu, Morar. Vasile, ca, Sîmpetrean Alexandru, Soirr uneori obţin, fie că frec de par­ Vasile, Bugnar îukiu Ovidiu, 'vacs Ianos, Kun Francisc Iosif, Mureşan Adrian, Mureşan Ioan, ' Elena, Szilagy Domin ie, Terec- tea Opo/ifiei, gest care Ie o - Cioban, Nicolae, Constantin Au- Miron Adriana Roxana, - Mocan Mureşan Ioanr Mureşan Iosif, Ecaterina, Truţă Sorina Simona." ferâ, deocamdată, speranţe mal relian, Crişan Viorel, Csergezan i Michel Angelo, Morozov Csaba, Mureşan Nicolae, Mureşan Vasi­ mari. Liderilor, bineînţeles, pen­ 'Viorel, Csergezan Francisc, Csuc- Mureşan Ioan, Nemeth Ferenc, le,. Magy Alexandru Geza, Ne- , tru că sindicaliştii o vor duce sai Maria, Domolcos Ştefan, Fa- Orarii Zăinescu Ileana, Păcurar grea Gheorghe Dorel, Nicoriciu încă multă vreme rău, oricare bian Ştefan, Fetcu ■ Mircea, Gâdă- Ovidiu, Pilan Romulus Ion, Po­ Traian, Papita Ioan,' Pasc Vasile, ar fi cei care conduc ţara: cel lean Nicolae, Giurgiu Ioan, He- jar Ioan, Pop-Maria, Popa Ale­ Petruş Roman, Pogăcean Vasile, • 8 f de acum sau ceilalţi, opozanţii deşiu Iosif, Ianc Vasile, Tclodean xandru, Rus Aurelia, Sabo Cazi- Pop Marcel, Pop Marcel, Popa arestora. ' Cornel Aurel, Kilin Miklos Al- mir, Sălăjan Vasile. Şchiop Ioan, Aurel, Popan Virgil, Roman din Valea Jiului, a .lepădat, mh.- fredo, .Kiss Eugen, Krasznai A - Simonca Augustin, Suciu Mihai, Cristina, Roman "Lucian Ovidiu, car la conferinţele de presă, A r fi curios de , văzut cum ar lexandru, Mesaros Dorina Mari- Szasz Janoş, Tîmpănar Vasile, Rus Alexandru Nicolae, Săbăduş vestita haină minerească - şi s-a proceda liderii sindicali numiţi ^ lena, Meseşan Aurel. Mîndruşca Vaida Marian, Varga Adalbert, Irina, Sabo Arpad, Silaghi Petri- îmbrăcat în costum,- . arătînd şl alţii ca cl dacă Ia putere ar Ioan, Moldovan Aurel, Mureşan Varro Ioan. Secţia ascensoare: şor Emil, Socaciu Cristian Radu, foarte bine. veni partidele din Opoziţie. Oa­ Mariana, Mureşan Martin, Nădă- Ambrus Zoltan, Anca Ştefan. Ştir Ioan, Stupar Nicolae, Sze- Nu este singurul lucru care re Cel care le susţin acum l-ar şan Dorel Marin, Nădăşan Vasi­ Antal Victor, Ban Papitta Ale­ kely Ioan, Teocan Aron, Torolc îl deosebeşte pe d-1 Bogdan IIo- urma,' sau-ar rămîne în opozi­ le, Nagy Gheorghe, Nistor Dan, xandru, Berbecuţ Ioan Vasile, Dan Ştefan, Tripon Ioan, Turcu su. tn timp ce liderul cartelului ţie. alături de cei pe care acum Păcurar Mircea, Pintitan Toan, Bercea Mircea Florin, Bernat Alexandru, Văcar Nicolae, Vale "Alfa" a hotărît că Puterea nu nu-I iubesc deloc9 E greu de Pop Alexandru, Pop Gheorghe, Viorel, Cochiş Florin Gheorghe, Aurel, Varo Ianos. Sectorul abo­ poate schimba nimic în 'ţara spus. Pentru că, din păcate, a-- Pop Silviu Mircea, Rad Cornel, Bodea Daniel Vasile. Botis Ioan, naţi: Bălan Maria, Bogdan Rodi­ asta şi s-a orientat ferm spre br^garea acelui punct din re­ Radu Viorel, Razman Robert, Bruchental.Stela Mihaela, Cadiş ca, Bota Elena, Bucur . Maria,. Opoziţie d-1 Torsan pare a fl gulamentul de funcţionare a sin­ Roman. Adrian Dorin, Rozsa lo- Teofil, Câmpean Vasile, Câua-, Comea Cipcigan Mariana, Cră­ mai îngăduitor, afirmînd câ ■ dicatelor i*ar împinge pe liderii sif Alexandru, Rusu Alexandru, cean Nicolae, Chira Marian, Chiş ciun Magdalena, Csatarl Daniela grevele, anunţate de d-1 IIosu, acestora, să-şl închipuie că oot Rusu Flavius Mircea, Rusu Ma­ Ioan, Chisbac Toan Znharia; Cor- Ileana, Dandu Ilenuţa, Deac Doi­ au urmări negative şi pentruv accede,’ “cu ajutorul celor pe ca- rian, Stan'Cornelia, Suciu Vasi­ şeu Virgil, Cosma Relu, Cristea na Livia, Horvat Angela Rodica, sindicalişti. Ceea ce cate perfect re îl conduc, spre fotolii guver­ le, Szabo Ştefan, Tarcea Lucian, Vasile, Cristea Vasile,: Dragan Horvat Edita, Ilea Elena'," Mălin adevărat. De aceea se 1 declară namentale,' mal comode. Astfel,- Tecar Nicolae, Varga Ionn, Zsef- Vasile, Foher Marius Constantin. luliana. Marina Maria, Moraru împotriva lor, sifuîndu-s

e culmea cea mai înaltă' a munţilor Car­ gii trufaşi înalţă capul lor spre cer; alături te PR0IECÎ0L1EGII-;.FIlN0R|TATIL0n- Fpaţi se întinde o ţară mîndră şi binccu- afunzi într-o mare de grîu şi porumb, din ca­ vîntată între toate ţările semănate de Domnul re nu se mai vede calul şi călăreţul. Oriînco- pre pămînt. Ea seamănă a fi un măreţ şi în­ tro te-i uita, vezi colori feliurite ca un întins tins palat, cap d-operă de arhitectură, unde curcubeu, şî tabloul cel mai încînt'.tor farmecă PRENISE ŞI INTENŢII :' vederea. Stîncl prăpăstioase, munţi uriaşi, a sunt adunate şi aşezate cu măiestrie toate fru- Recurgând la o analiză - mai noritatea maghiară este o co­ . museţile naturale ce împodobesc celelalte ţi­ căror vîrfuri mîngîie norii, păduri întunecoase, lunci înverzite, livezi mirositoare, văi răcoroa­ in detaliu a , proiectului de Le­ munitate, autonomă, acest orga­ nuturi ale Europei, pe care ea cu plăcere ni Ic ge privind minorităţile naţiona­ nism fiind *pus astfel în situa­ aduce aminte. Un brîu dc munţi ocolesc, prc- se, gîrle. a căror limpede apă lin curge pîntre le şi comunităţile naţionale, re­ ţia de a întoarce spatele Consti­ cum zidul o cetate, toată accastă ţară, şi din- cîmpiile înflorite, păraie repezi, care mugind ţine. atenţia înainte, de toate tuţiei ţării, aşa cum au făcut tr-însul, ici-colea, se disface, întinzîndu-se pînâ groaznic să prăvălesc în cataracte pintrc ace- parlamentarii U.D.M.R.' şi alţi în centrul ei, ca nişte valuri proptitoare, m ai. le ameninţătoare stînci de piatră, care plac ve- confuzia strecurată în această :âluri nalte şi frumoase, mă- derii şi o spăimîntează totdeodată. Apoi, în tot; - denumire. Respectiv, prin con­ parlamentari chiar în momen­ multe şîruri de dealuri juncţia şi, se constată, pe de o tul adoptării ei şi cum vor să 'reţe pedestaliirî înverzite, care varsă urnele lor locul, dai de rîuri mari, cu nume armonioase, parte, juxtapunerea categoriilor facă în ' continuare autorii şf- de zăpadă1 peste văi şi peste, lunci. Mal presus a căror unde port aurul. în pîntecele acestor susţinătorii acestui proiect; 2) să de acel brîu muntos, se înalţă două piramide munţi zac comorile minerale cele mai bogate de minoritate -naţională şi de şi mai felurite din Europa: sarea, ferul, argin­ comunitate riâţională, ca şi.cum formuleze scopul democratiză­ mari de munţi, cu creştetele încununate d c; o rii întregii societăţi şi edifica-, vecinică diademă de ninsoare, care. ca doi u- tul, arama, .plumbul, mercurul, zincul, antimo- • ar fi vorba de categorii diferi­ rea statului de drept „pe . baza riaşi, stau la ambele-capete ale ţării,' cătînd niul, arsenicul, cobaltul, tuteaua, telurlul şi, în te, iar. pe de altă ■ parte, supra­ punerea';lor,: fără a se preciza principiului subsidiarităţii",' ceea unul' în faţă altuia; Păduri stufoase, în care , sfîrşit, metalul cel m a i îmbelşugat docît toate, sistemul relaţional în care, sunt. ce Ia fel nu înseamnă altceva ursul se plimbă îri voie, ca un domn stăpînitor, aurul, pe care îl vezi strălucind 'pînă şl. prin privite aceste categorii. decît ignorarea Constituţiei ţă­ umbresc culmea acelor munţi. Şi nu departe de noroiul drumurilor. ‘ . Conştienţi, parcă de această rii; 3) să-şi asume obligaţiile ce aceste locuri, care îţi aduc aminte natura ţă­ Astfel este ţara Ardealului. • confuzie, autorii proiectului în­ decurg din cele 14 documente rilor de miazănoapte, dai, ca la porţile Romei, citate, două interne, restul ex­ peste cîmpii arse şi văruite, unde bivolul dor­ • ' Nicolae Bălcescu cearcă o explicaţie în sensul, Fragment din lucrarea „Românii supt Miliai— că „în- înţelesul prezentei legi terne. interpretate însă de au­ mitează alene. Astfel, miazănoapte şi miazăzi; torii proiectului într-un mod trăiesc într-acest ţinut, alături una de alta' şi Voievod ' Viteazul",- Cartea a patra, „Unitatea' ■comunitatea autonomă (!) / este armonizînd , împreună. Aci stejarii,. brazii şi fa- -Naţională" (aprilie 1599 — iulie 1600) acea minoritate naţională care propriu şi pe care, în baza in­ se autodefineşte ca atare şi îşi terpretării respective, le opun exercită drepturile pe baza prin- - Constituţiei; 4 )-să declare orice cipiilor autodeterminării inter­ drept aşa-zis colectiv al mino­ ne11 (!). : rităţilor, naţionale 'autonome — MB i l l N T DîSPRE SACRIFICIUL BRAVILOR SĂI LUPTĂTORI DIN Prin corelarea termenului de ; fiind evidentă referirea doar la comunitate cu r termenii de au­ minoritatea maghiara —, drept tonomie şi autoadministrare, in­ formulat- în baza subiectivismu­ ternă,- nevinovatele, - la prima lui şi» voluntarismului etnic,, ca vedere,- imprecifeiuni teoretice şi fiind o componentă a drepturilor Marele prefect al. lui lancu, vilor săi luptători,din " Prefec- rugarea mea îi aceea - că buca­ logice cedează locul intenţiona­ şi libertăţilor fundamentale a- Simion Balint, a rămas în" isto­ tura Salinelor, şi recomanda au­ lele rcquirate (rechiziţionate) lităţii. le omului, ceea ce nu poate să ria românilor prin faptele sale torităţilor imperiale să despă­ de la Oara Joan şi (de la) alţii Trecînd- peste liberul arbitru nu vicieze esenţa acestora; 5) de vitejie în-luptele pentru li­ gubească din vistieria statului — cari în toate zilele .vin la strecurat în definiţie, având ca să la în considerare că rezol-, bertate şi dreptate .naţională, pe cei ajunşi într-o stare mi­ mine — să se plătească din suport voluntarismul etnic, nu varea problemelor minorităţilor pentru apărarea fiinţei; româ­ zeră diri’ cauza Revoluţiei. Spu­ cassa statului. Lagărul (tabăra putem trece cu vederea inten- ' naţionale şi ale comunităţilor: neşti în timpul Revoluţiei de nea, fireşte, că ei au fost pă­ militară) au constat nu numai ţiile ascunse sub ea: de a crea constituie im factor fundamenr la 1848—1849. gubiţi din cauza, şi în numele din satele, diri monte şi" poala ■ minorităţii maghiare, ce se con­ tal al democraţiei, dreptăţii, sta­ credinţei, lor faţă d e; tron, ver­ montelui, ci (şi) din tinerii cei sideră ca o comunitate autono­ bilităţii şi păcii, formulare cu S-a născut în 1810 la Copand,. siunea pe care o cerea abilitatea mai bravi cari s-au ţinut de mă, un" alt statut social-politic iz de ton ultimativ şi care de­ In judeţul. Alba. A studiat la politică a noilor împrejurări. De Prefectura Salinelor, care se în­ decât al celorlalte minorităţi, notă nu numai o denaturare Cluj, Blaj şi Sibiu. După absol­ tinde pe scaunul Arieşului, pe care nu se definesc autonome şi etnicist-voluntaristă a ; acestor, virea studiilor teologice s-a sta­ fapt românii au luptat în Re- ; nificativ este faptul că la o a- Câmpie, pînă la Cianu Mare si nici riu pretind autodeterminare. precepte, ci şi. scopuri oarecum bilit ’ ca preot greco-catolic; .în rarea fiinţei lor naţionale. Sem- Triturile fTritenii) de Susu şi de Şi,nu; doar un statut al privi­ agresive; 6) să recunoască drep­ Roşia Montană.' începând din •Tosu. Şi aşa în ' timpul de lip­ legiilor, ci unul ăl impunerii tul la autodeterminare internă aprilie 1848 organizează adunări !dunăre a contribuţiei, cînd' s-a să s-au requirat: (rechiziţionat) voinţei- peste ordinea constitu­ şi la „un sistem propriu de populare în munţi şi propagă voluţie pentru libertate.şi apă- de acolo de unde se putea că­ ţională existentă, fapt ce nu instituţii .oricărei minorităţi na­ mai ales ideile cuprinse în pro­ explicat că se percepe „dajdia păta, fără a putea face repar-, poate fi acceptat, el ducînţl la ţionale ce se 'defineşte ca şi gramul adunării celei mari de împărătească", un român din tifle egală pe toafe comunită-, comunitate autonomă11, ceea ce la Blaj din 3/15 mai 1848.! Este pretura Cîmpeni a spus că: „Noi înveninarea atmosferei sociale, ţile care se ţineau de acea Pre­ la tensiuni şi destabilizare. din nou ar determina ca în arestat şi întemniţat la Abrud nici nu avem împărat11. fectură, fiind unele în posse- Cu aceleaşi intenţii' în pream­ Parlamentul României să se ' (unde este supus ' ţinui trata­ In anul 1850 Simion Balint, siunea insurgenţilor. bulul proiectului de lege, sunt ignore Constituţia ţării şi să se ment crunt de către " unguri), întrebat fiind dacă este adevă- rat că a rechiziţionat grâu în ' Simeon Bnlintu, mânu ^ proprie, formulate o serie de premise- legifereze pretenţii şi ; ambiţii apoi la Aiud şi eliberat sui) foslu Prcfectu al Salinelor. desirlerat pentru Parlamentul aflate dincolo de necesitaţi obiec- presiunea miniei populare şi a 25 iunie 1849 de la. Ioan Lazăr- " Vasile LECH1NTAN • României: 1) sâ accepte că mi- t ive. > Traian POP intervenţiei lui Iaricu după a- 'Oara din Poşaga' de Sus, în in­ duharea de • la Blaj din toam­ teresul taberei sale militare, Şi nă, 16 septembrie 1848. în. 28 dacă pe drept acesta trebuie noiembrie/10 decembrie — ace­ despăgubit, el a declarat astfel, laşi an — este numit de Ian-; în scris: CAPITALA DACIEI POROLISSENSIS— NAPOCA cu prefect sl Legiunii Salinelor, Eu, din parte-mi, nu văd cu - Cercetările arheologice sau trebuinţă ri, printre care ' şi 'for­ zona Turda-Remetea, inştâlân-, cale ca Oara Joan şi alţii să ră- descoperirile întîmplatoare’ do­ (Viafa economica) . me tipic autohtone, dacice, a- du-şi tabăra militară (sau la- mâie damnificaţi (păgubiţi), cu cumentează şi o activă viaţă poi două tipare cu reprezentări gărul/loagărul, cum se spunea atâta mai vârtos că satele Po­ economică ce pulsa în oraşul Mică, Floreşti-Tăuţi sau Chin- " iconografice, unul cu figura zeu- atunci) lîngă Ocolişu Mare. Lăn- şaga, Sălcia (Sălciua), Brădeşii Napoca. Prosperitatea centruiui teni (cea mai prosperă). Acestea , lui , Marte, celălalt cu o scenă cierii lui s-au distins în lupte­ (azi contopit în sătul Râmeţi) urban se datora, în primul rînd, ; aprovizionau piaţa oraşului cu dionysiacă ş.a.).; Tot materialul le de la Iara şi Lita din ianua­ Sărtaş, Offenbaia (Baia de A- plasării sale pe marele „drum produse agricole îndestulătoare arheologic indică practicarea al- _ rie 1849, au apărat apoi , cu rieş) şi alte şi altele destul au imperial", care lega frontiera şi variate. Pe. pantele însorite, tor meşteşuguri, .car preluerarea dispozitivul pe carie lancu i-a suferit ţinând' la 4 sau 5000 de nordică -a. Daciei (oraşul Poro- pietrei (carieri în - apropierea organizat în munţi ' Ih - martie, - oameni,' dar nu numai i-au în­ llssum, Moigrad — judeţul Să­ oraşului, de pildă la Gura Ba­ luptînd împotriva trupelor un­ treţinut, ci ei înşişi s-au lup­ laj) cu metropola provinciei, ciului, Gilău, Suceag, iar nu­ gureşti conduse de Emeric lîat- tat dimpreună cil dânşii, ba ce-i Ulpia- Traiana Sarmizegetusa R om âniiiînlD iiiia meroasele monumente epigrafi- vani şi apoi^ Kemeny Farkas. lucru ma! vrednic de aestimar (jud. Hunedoara), arteră • co­ ce şi votivo de tot feiul de­ De asemenea îri mai-iunie 1849 ţiune (preţuire), mai gata nu. mercială care trecea şi prin A- monstrează acest lucru): un pre­ au apărat zona Remetea-Valea fost a-şi periclita averea sua pulum (Alba‘ Iulia) şi Potaissa ale Dealului Cetăţuia se culti­ supus atelier de pietrari func­ Arieşului contra aceloraşi tru­ toată, decât ase abate de Ia (Turda). Napoca, se afla, de a- va viţa de vie. .Tot săpăturile ţiona în ş zona necropolei princi­ pe. Simion Balint a murit la ^credinţa care au jurat împăra­ semenea, pe valea riului Some­ arheologice ocazionale au adus- pale a Napocii -.B -d u l N. Ti­ Roşia în 16 aprilie 1880. tului, precum au şi periclitat-o, şul Mic (în antichitate „Sa- la . lumină "şi un bogat material tulescu . şi C. Brâncuşi — un­ Un document important, re­ prefăcîndu-H-se lăcaşurile ' în mus“), într-un loc propice prac­ ceramic. E l' vădeşte cu priso­ de se confecţionau şi piese se- cent descoperit în arhivele clu­ cenuşă, după co de dobitoace ticării agriculturii. Urmele unor sinţă practicarea olăritului, (se miprelucrate expuse spre vîn­ jene, cuprinde o declaraţie scri­ (vite) .şl alte averi prin furia ferme rurale („villae rusticăe11) cunosc cîteva cuptoare în drep­ zare; de asemenea era cunos­ să, din 1850, a lui Simion Ba­ crudului element fură de tot au fost descoperite în preajma tul imobilului cu nr. 29 de pe cută făurăria uneltelor din fier, lint, emoţionantă- prin calda a- despuiaţi. Clujului,' la Dezmir (punctul B-dul 22 Decembrie, .numeroase orfevrăria şi toreutica (s-au des­ preciere pe care el o făcea bra­ După toate accste, părerea şi „Sub Berc“), Apahida-Tarcea vase de diferite- tipuri şi în- coperit frumoase statuete din bronz, precum zeul Mereurius, figurine animaliere, reprezen- în volumul intitulat „Vina lă, ungurimea âr trebui să ai­ tînd pc taurul Apis — divini­ Ungariei;în al doilea război, bă rolul conducător, suverani­ tate egipteană —, fie un berbec - mondial şi la declinul popula-.’ MICILE S P I R A L E ALE ISTORIEI tatea [acestui: stat ar trebui să ţiei germane de pe ' teritoriul miniatural ori piciorul-lui :Pan, $e manifeste p o , deplin. Căci recipiente în, geriul unei căni ungar“ al dr. Johann S. Wel- pla in iunie 1933. încâ din fe­ ţelegerile din iunie 1933. ,',Cu numai un stat ling’ar puternic cu gura treflată. candelabre, dlein, sînt reproduse o serie de bruarie, il amintise dictatorului bucurie lăuntrică11, Gomboş con­ ar fi în stare să ■ facă faţă cu sfeşnice etc). Mulţi dintre co­ documente din arhivele ungu­ germ an... că intre el există stata în aceasta că atît Hitler, succes aspiraţiilor nedreptăţite loniştii veniţi la Napoca, în spe­ reşti şi germane privitoare la relaţii de ani de zile deja, „ba- ■ cit şi von Papen l-au asigurat, . ale „popoarelor cu atitudine os-' cial cei orientali, erau ' negus­ împrejurările izbucnirii celui zate pe principii comune şi po cu prilejul vizitei sale, că o tilă houă“.' O Ungarie cinstită, tori care au găsit aici un vad de al doilea război ■ mondial. o viziune comună asupra lumii1*.' Ungarie puternică, consolidată insuficient de închegată inle- bun pentru comerţul lor cu Multe dintre ele se ' referă ,1a Pretenţiile expuse de Gomboş spre ‘ exterior ,şi spre - interior, rior, nu ar- putea să ofere Rei­ produse agricole, sare (Sn a-; Transilvania şl condiţiile In vechiului să u /camarad, cu oca­ ar fl necesară şi în interesul chului german acea prietenie • propiere existau saline la, Co-, care partea de nord-vest a el zia vizitei sale din 1933, se re­ Reichului sau, după» cum scria politică reală, pe care acesta o jocna,' Sic, Ocna Dejului), mi­ n fost cedată Ungariei, j în a- fereau, după cum reiese din el, ambii oameni de stat ger­ aşteaptă de la naţiunea ungară nereuri, obiecte de lux' ş.a.vDes- reste condiţii socotim utilă pu­ documente. In principal la ‘ mi­ mani au exprimat concepţia lui ... Ce efecte a avut concepţia pre bunăstarea unei părţi a. blicarea unora dintre aceste do­ norităţile germane din Ungaria s Bismarck' referitoare' la impor­ lui Bismarck cu referire la Un­ populaţiei stă, poate-, mărturie cumente. > ,’ V- / şi din statele succesorale. ’ De tanţa politică'a Ungariei şi la garia se va vedea In curînd". şl tezaurul de 1.268 de monete. „După cum se ştie, preşedin­ cea mal mare Însemnătate1 este relaţiile;, ei cu Reichul, Ar fl şi ,.,Vom continua publicarea acestor din argint, descoperit In anul, tele consiliului de miniştri Ju- scrisoarea preşedintelui de mi­ In" interesul Reichului - Imperios documente în pagină despre 1992 în ruinele unui' grandios lius Gomboş a fost. intiiul om niştri ungar adresată Iul Hl- : necesar ca Ungaria să fie bine Transilvania de joia viitoare, şi edificiu public de pe stradă • V. do stat străin care l-a făcut o tler, din 14 februarie 1934, fn ancorată în ' graniţele sale Isto­ In paginile care 'vor urma săp- DeTeu. vizită iui Hitler, Asta se Intim- care se referă In detaliu la în­ rice; In această formaţie stata­ tămînal. -- Constantin Pop JOI, 23 DECEMBRIE, PAG, 5 - ' . ", ADEVARUL DE CLUJ

f i . ; , . . Aveţi cuvîntulr sfimaţi 7 f < " Poate reînvia „CARITAS”-ul ? ' o . Toţi cei care am avut ocazia să ridicăm o dată, sau de maţ - o multe ori, sume din acest circuit, putem fi mulţumiţi şi nu pu- citito ri! tem reproşa d-lui Stoica faptul că se găseşte acum !n impas. / Sînt • convinsă că numai cu ajutorul nostru circuitul va putea Audienţa'de care se bucură un ziar este ilus- , intră în normal. Ca pensionară am fost mult ajutată de acest trată,'cum se; ştie şi de numărul cît mai mare ■•••: f 2 clrcuitf Şi nu numai eu, ci şi încă două pensionare din familia al cititorilor care i se adresează, fie cu intenţia. o mea, care, la vîrsta de 80 de ani, se aflau în marea dificultate. In- T de a fi sprijiniţi în • rezolvarea unor probleme diferent cît se va plăti din suma, care acum un an ar fi însem-' personale sau a unor situaţii de interes mai larg,’ J - nat mai m'ult, sper că circuitul „Caritas** va intra în normal, » cu intenţia de a ne semnala nereguli ,de orice, % - dacă oamenii vor fi dispuşi să renunţe la o parte din cîştig. natură, ilegalităţi şi, abuzuri, fie, pur şi simplu,', Pentru pensionari, precum şi pentru tinerele familii, suma din dorinţa de a-şi face cunoscut punctul de ve- ' obţinută din participarea la acest circuit este vitală. Din moment dere, prin comentarii sau propuneri, în chesti­ ce acest sistem de într-ajutorare s-a extins şi în alte zone ala unile majore ale vieţii noastre politice, social- ţării, nu înţeleg de ce tocmai Cluj-Napoca, — oraşul. în care economice sau cetăţeneşti, Şi pînă acum, noi am jocul a-luat cea mai mare amploare, să renunţe la o speranţă dat publicităţii unele din aceste scrisori, apeluri,. g ■ de ,mai bine. - ' - - sesizări sau propuneri sosite la redacţie sau le-am q - y ^ r f Marieta SIMION .. . pensionară, Cluj-Napoca utilizat i ca bază pentru investigaţii, documentări v » ‘ * * W t suplimentare redacţionale. Spaţiul destulde. zgîrcit de care am dispus pînă nu de1 mult nu ne-a per- „ mis, din păcate, să utilizăm toate scrisorile citi- « torilor noştri, ceea ce i-a nemulţumit pe * linii, Bine furajat, dar prost crescut lăsindu-le impresia că nu dorim să ţinem, seama In ziua de 17 decembrie crt., înţelepciuni sau raţiune, dar le Se opiniile: lor., ■ ; - _ .. orele' 14,30—1&, - conducătorul cuprinde pe: amîndouă. ' E-momentul să vă informăm,• dragi: cititori, că autoturismului 8-CJ-489, avînd Comitetul Asociaţiei de locatari intenţionăm să acordăm o atenţie mult mai mare alături o frumoasă femeie, a Calea Dorobanţilor rir. 74, propunerilor, sesizărilor primite de la dumnea­ ^transformat spaţiul verde din bloc Y 9 ' ■ voastră în orice chestiune de interes, ca şi punc­ >r,i y f s iy d '.“faţa blocului Y9, Calea Doro­ telor de vedere formulate într-o problemă sau banţilor nr. 74, în , poligon de alta — fideli aceluiaşi principiu că prioritare sint , antrenament. Terenul moale a problemele de cel mai larg interes. Ziarul nu sc facilitat deteriorarea avansată a Crimă împotriva pădurii poate limita doar la investigaţiile, comentariile, Sjf întregului spaţiu. Atenţionat de în seara zilei de. 19"decem­ efortul informativ al redactorilor săi, el are • administratorul Asociaţiei de lo- brie 1993; cînd coboram prin nevoie, spre a fi cît mai viabil, cît mai bogat, şi , catari şi de preşedinte că în­ de Ochii' clarvăzători, atenţi, -de opiniile celor că-~ pădurea de deasupra Mănăş- ■' ■■■ calcă o dispoziţie a Primăriei turului, am întîlnit cîteva că­ rora ne adresăm. Nutrim speranţa că nu toţi citi-' in legătură cu protejarea spa­ ruţe .cu cai încărcate cu bră­ torii se vor mulţumi cu scrisori de ocazie, unii ţiilor verzi, individul — potri­ duleţi, . destinaţi spre' vînzare năzuind chiar să ne devină colaboratori perma­ vit titlului acestor rînduri — celor dornici. Erau şi mulţi' nenţi. De aceea, o pagină a cititorilor — în care le-a adus grave injurii nu nu- cumpărători. Preţul era, i}e la ei să-şi spună în întregime cuvîntul, se înţelege, . Cu . prilejul , „ sfinţei ... zile, ,nn.a Naşterii , - Mîntuitorului .. . ■ ' mai acestora, dar şi altor organe, 2000 lei în sus bucata. „Ne­ cu toată' răspunderea pentru afirmaţiile, acuza- , ŞMn pragul Noului An 1994, adresam din toată ^ răţoindu-se autoritar: Ştiţi voi gustorii" staţionau în pădure tiile dezvăluirile făcute — este mai mult decît inima cititorilor noştri, actualilor şi viitorilor co- cine . sînt eu? Cum: îndrăzniţi?' spre a nu fi depistaţi: de or­ necesară' «i noi îi vom asigura periodicitatea. laboratori tradiţionala urare „Sărbători fericite, ' Cetăţene — oricine ai fi! - Nu ganele de control. O afacere Aveţi cuvîntuV stimaţi cititori! sănătate şi viaţă lungă!“ încerca-să fii-ceva, caută să fii oricum foarte bănoasă, dacă cineva;, bunul simţ inu este doar e vorba de 200—300 de exem­ plare tăiate ilegal1 şi vîndute: Qare nu se gândeşte .nimeni „Ce ţie nu-li p l« . alţaia nu-i face” .cîtă pagubă, cît vandalism se Oameni în lumea tăcerii face cu pădurea de brad, prin Datorăm deceniilor de tristă mai bine , şi nu b săptămînâ în plus de chiul,v o vacanţă pre­ tăierea acestor-brăduleţi? Bra­ amintire (pe lîngă multe altele) Cu totul întîmplător m-am masă, şah,' . schi alpin, popite, dul „decapitat" . este astfel o povară ce ţine de esenţarexis­ lungită pentru o majoritate sau nimerit - la un spectacol fasci­ tenis de cîmp. Un imbold pen­ compromis. Cînd mai cresc tenţei noastre: deteriorarea va­ manipularea unora de către lideri puşi în slujba unor jocuri sau nant. Al oamenilor care nu v o r -. tru semenii noştri din lumea alţii de aceleaşi dimensiuni? lorii de muncă. Nu se poate invoca „igiena Desi starea economică şi so-... răfuieli politice, besc: şi nu aud.. Care ri-au spus tăcerii la activităţi sportive este niciodată cuvîntul mamă şi nu participarea României la . Jocu­ pădurii", aceasta fiind de ciălă’ a ţării a fost şi continuă Şi eu sînt de părerea că greva competenţa specialiştilor. să rămînă precară, constat cu prin' nemuncă^ în momente în şi-au auzit niciodată numeie. Ei; rile Mondiale>. Tăcute din Bul­ in de. ei îşi sărbătoreau patru: garia. Practicile cultural-artistice Chiar nu se pot lua măsuri' afnărăciune că adesea nu reuşim care se afirmă Că „ţara piere", de control şi de pedepsire a să preluăm din experienţa altora nu poate însemna altceva decît decenii de existenţă a Asociaţiei vă spun sincer că n-am înţeles ----- — — •»— subordonarea intereselor naţio­ care-1 reuneşte. Un domn im- cum se desfăşoară — probabil acelora care se ocupă de ase­ decît ceea ce ne dezavantajează. portant le prezintă un raport, este un mister cum se înţeleg. menea sacrilegiu, de distru­ 'Cu toate că am dobîndit drep­ nale celor de partid şi orgoliilor, Un domn şi mai important, prin în ce limbă, Adriana Nicoară gere a pădurii? Se ştie, pă­ tul democraţie la libera expri­ altele decît cele naţionale, ştiinţa lui, le „traduce" în sem— -cu Ondi Ver Eva,'Apastinei Cos- durea este un bun naţional. mare ă" opiniilor, nu avem încă Se vîntură'din nou prin presă ne grăbite. Hipoacuzicii din fili­ tel cu Miklos Lajos, Maiszter Şi, dacă ne gîndirri bine, discernămîntul de a selecţiona ideea grevei genferale. Nu am ni­ ala Cluj-Napoca privesc „ascultă1; Ştefan cu Laurenţiu Necşe. Şi obiceiul cu brazii de Crăciun dintre modelele oferite de ţă­ mic împotriva grevelor. Dar cu aviditate ce s-a făcut penţru fi descoperit-ei secretul înţele­ nu este românesc,- este înce­ rile dezvoltate pe acelea care poate însemna o grevă generală ei în 40 de ani, cum le-a apărat gerii prin înţelegere?! tăţenit la germani, (Tanhen- conduc la instalarea ordinii şi -prin nemuncă altceva decît pa­ ‘Asociaţia interesele sociale, pro­ Am scris aceste rînduri pentru baum)“ 1 acolo unde pădurile responsabilităţii^ -' la educarea ralizia economiei naţionale: şl fesionale, culturale şi sportive. că, dincolo de fascinaţie, a, vă­ de : brad sînt nesfîrşite şi comportamentului civilizat şi în­ bulversarea vieţii sociale? Cine Se descifrează nume de buni zut oameni noncomformişti, opti­ poate e neînsemnată „paguba" deosebi la educarea respectului poate avea acest interes ş"i de gospodari, de oameni-inimoşi, mişti, bucuroşi de clipele trăite ce se face cu pădurea pen­ faţă de muncă. ce? • M. MUŞAT care au făcut mereu legătură într-o lume' fără demagogi, fără tru împodobirea caselor creş­ Un'asemenea model l-ar. cons­ tinilor. Şi poate că acolo e şi titui, .cred eu, -greva de tip ja­ între societate şi cei din lumea creatori de iluzii. Oameni care tăcerii. Nume ce şe vor în haina se bucură că sunt oameni. Şi un mod de a expune „eşan; ponez: .exprimarea nemulţumiri- P.S. ‘ Zilele trecute, TV1 a modestiei, a normalităţii. Nume le-am scris ştiind că ne aflăm tiane“ din frumoasa bogăţie a lor, în primul rînd fără- intreru- prezentat imagini din timpul spuse în limba semnelor. Nume in prag de sărbători şi că n-ar ţării. Noi nu ne. putem per­ perea activităţii profesionale, grevei studenţilor politehnişti în fruntea cărora se află actua­ trebui să-i uităm pe oamenii mite un asemenea lux, în aşa Fără aplicarea moralei „ce ţie din Bucureşti. ’ Intr-un hol era lul preşedinte Petre Fereştean. din lumea tăcerii (cam 1100 la măsură. ■ ; nu-ţi place, altuia nu face'1. Cu afişată lozinca: „Profesorii sînt Sunt prezenţi hipoacuziei din asociaţia clujeană). Care nu ne Se cere, oricum, o inter­ alte cuvinte, fără pagube i:» cu noi, „tovarăşii nu!) Să înţe- două-trei generaţii: senini, de­ cer nimic. Dar care ar avea ne­ venţie urgentă o organelor plus aduse economiei naţionale leg, deci, că un dascăl-care op-, zinvolţi, împătimiţi de eveni­ voie de una-alta. Sponsorii îi competente (silvice, poliţie) de ş_; fără suferinţe în plus aduse tează pentru greva de tip japo- ment. Cei mai apreciaţi dintre^ pot găsi pe strada Dostoievski a , se opri asemenea abuzuri! semenilor tăi (vezi greva meca- , nez — greva, responsabilă, fără ei, mi se pare mie, sunt spor­ nr. 74. Sau nu îi pot găsi. Dar Să sperăm că.alarma noas­ meilor de locomotivă din vară). dezorganizarea, procesului didac- nu-i nici o supărare. tră va avea ecou. Consider că tocmai în mo- tic, poate fi catalogat drept „to- tivii asociaţiei. Gloria sportivă Ion FELEA ' mente de cumpănă, locul lor varăş"? Din nou, de ce? s-a cucerit la fotbal, tenis de Adrian ARION rămîne în amfiteatre şi săli de '. studiu, alături de dascălii lor. sînt colosal de scumpe, iar ca să Nu pe stradă, alături de mulţi­ supravieţui, vindem hainele care mea tinerilor fără ocupaţie Un apel, ca într-o sticlă aruncată în maro ne rămîn mici. Sîntem în pra­ (mulţi poate şi fără interesul de Ne-a sosit la redacţie scrisoarea disperată a unei mame, a mare are. 19 ani, iar cea mai gul disperării şi nu văd nici o a avea vreuna), huiduind, lnju- cărei familie se află la ananghie. Conştienţi de faptul că naufra­ mică doar-4 ani. Nu mai putem rind sau încăierîndu-se, -.defu- posibilitate de a ne salva’ de la giul economic al unor familii este un fenomen în extensie, pu- ■ face faţă sărăciei şi greutăţilor, o moarte lentă prin-înfometare. lîndu-şi instinctele agresive sau blicăm scrisoarea, cu poticnelile ei stilistice, în speranţa că în avînd în vedere că mai am şi inscriindu-şi opţiunile politice pe Incredibil dar adevărat. Facem „oraşul milionarilor" se mai află oameni generoşi sau societăţi trei . dintre copii bolnavi cu di­ apei umanitar către a ce i' oa­ gardurile sau zidurile clădirilor. de binefacere care vor găsi o modalitate sau alta să le întindă ferite malformaţii. Mă văd în meni de suflet şi firme ce au Toţi nemulţumiţii ar putea o mînă de ajutor, ca şi altor necăjiţi pe care'cititorii noştri îi postura de a vă trimite această bunăvoinţa de a ajuta această purta brasardele cunoscute, nu cunosc. Fie ca de sărbătorile de iarnă să se bucure şl cei” pe scrisoare cu gîndul că se vor şi dreptul' de a-i intimida pe familie numeroasă care se luptă care soarta îi nedreptăţeşte! găsi firme sau oameni de bine să supravieţuiască. Vă ' mulţu­ cei care au alte opinii sau op­ spre a ne ajuta cu bani pentru mim din tot sufletul şi bunul ţiuni. în cazul în care înţeleg în total 73.000 lei. Eu mă nu­ •a ne procura patru • saltele, de­ Dumnezeu să vă ajute.u cu adevărat spiritul democratic. Stimată redacţie r mesc Ciumberică Alexandrina, oarece 5 dintre copii dorm pe cazul în care s-au desprins In Vă scrie o mamă din Bucu­ sînt casnică, iar soţul Ciumbe­ seîndură goală, doar cu cîte o Alexandra CIUăllîERICA ei înşişi de mentalităţile eomu- . reşti care, împreună cu cei 9 rică Ion, pensionar. Eu am 43 pătură sau preş, neavînd posibl- ■ Aleea Giurgeni nr. 13-17 bloc nlste pe ,,care le condamnă copil din 11 înfruntă foamea şl de ani iar soţul 53. Avînd In litatea să le procurăm şi .ali­ F 10 scara 5 apart. 47, Bucu­ („Cine nu este cu - noi, e îm­ dezastrul , sărăciei, trăind doar vedere situaţia noastră matorl* potriva noastră", de exemplu), din pensia soţului, care este de ală dezastruoasă, sintem veşnic mente. Pentru noi hrana a reşti, sect, 3, cod 74724, of. p. în cazul în care pentru ei greva 41.225 lei lunar, plus alocaţia, flâmînzl şi bolnavi. Copilul cel ajuns un lux, deoarece toate nr. 72. înseamnă în esenţă dorinţa de , ADEVĂRUL DE CLUJ JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 6

Revenim fa Ideea preveni risipa de apă şi, totoda­ îa cel,mai scăzut tarif: 30 le i/ tă, cheltuieli de prisos. * mc la populaţie şi 85 lei/m c la agenţi economici. Dar tariful Centru! de diagnoză I.: Vorbind despre risipa de nostru este determinat de preţul apă, m-aş opri la diversele ava­ la energia electrică şi de tariful APA ESTE 0 MARFĂ! rii, defecţiuni — care v-au dat ' materialelor, substanţelor cu care Discuţia cu domnul ing. Dorin Ciataraş, director al Regiei au­ mult de furcă iarna trecută. Ce lucrăm în mod curent. Aşa că, tonome de apă-canal, a avut ca subiect relaţia prestator de ser- este nou din acest punct de ve­ -dacă nu am majorat tariful după si tratament . viclu-beneficiar, relaţie care implică, şi do o parte şi de alta, dere? creşterea preţului apei primite drepturi şi obligaţii. Dar pînă nu se va înţelege acest - lucru, R.: Am făcut eforturi în pri­ de la Regia' Apelor,Romane, a- nemulţumiri vor £i şi de o parte şl de alta. vinţa dotării, în ultimul an am • cum se prefigurează o modifi­ Un Centru de înaltă tehnolo­ achiziţionat 6 buldoexcavatoare, care de tarif generată de preţul gie şi performanţă. Acest Cen­ L: Unu! din punctele delicatc de asociaţii ' de locatari — şi o autospecială de tip „Liaz" pen-, curentului electric. Şi aş menţio­ tru este parte componentă, b xl- a relaţiei cu beneficiarul o re­ ne-am fixat la blocurile aferen­ tru curăţirea canalelor, un pika- na că avem un debit de aproxi- nui program la nivel naţional, prezintă contorizarea. Aţi tost te aceleiaşi centrale termice sau mer — • de provenienţă suedeză . mativ 300- milioane lei — la a- | avînd ca obiectiv realizarea unui suspectaţi că nu agreaţi ideea punct termic. Citirile le-atn efec­ — o motopompâ pentru scoate­ sodaţii de locatari şi agenţi eco- sistem medical ambulatorial. Zi­ contorizării. Ce părere aveţi? tuat pe timp de zi şi noapte, în­ rea apei din căminele de apo- . nomici. Nu e vorba de neaccep- lele următoare se va semna la R.- D a ... Ceea

Deşi are multe performanţe industriale, compe­ 1 titive pe piaţa mondială, despre Danemarca se I. Of ROM W-ÎMPIEDICAT SA VÎIIDA TABRIU” poate spune că este o ţară agricolă; sau, dacă termenul are o încărcătură semantică retro, uşor ( (Corespondenţă din Londra semnală do Anne peiorativă, să zicem că e o ţară cu o agricul­ ÎNSEMNĂRI tură, foarte dezvoltată şi asta în condiţiile unei Cendre în cotidianul „Tribune de Geneve" din naturi mai degrabă ostile. Nu doar că îşi sa­ < : 14 XII 1993) ® tisface necesităţile interne, dar exportă 2/3 din producţia totală, ceea ce înseamnă o extraordina­ DIN - ră forţă. Se acoperă, de exemplu, în bună par­ l-Bucurestiui revendica uri care, după aprecierea sa, îr te, necesarul de şuncă al Angliei , şi pe cel de proprietatea a numeroase aparţin, dar pe care Bucureştiul unt al Germaniei. Danezii au convingerea că „mi­ DANEMARCA racolul*1 a fost posibil în'primul rînd prin educa­ lablourî # , le consideră drept proprietate a statului. Este vorba de opere a- ţie. Faptul este verosimil,- însă nu suficient. La Un tablou do Zurbaran, „Ima­ parţinînd celor mai mari pictori, sfîrşitul secolului al XVIII-lea,, în preajma re­ C¥EI) culata Concepţie**, a fost retras ; printre care El Greco, Rem- voluţiei franceze, se pune capăt feudalismului prin je la o vînzare ia licitaţie la brand t, Hubens, Tiţian, Verone- decret regal şi sînt împroprietăriţi ţăranii. La în­ londra in urma unei recoman­ . se. Tn luna iunie. România ceputul veacului următor, învăţămîntul agricol de­ dări a avocaţilor guvernului ro­ . depus plîngere pe lingă justiţia vine obligatoriu, probabil caz unic în lume. Pu­ mân. Această operă a şcolii'spa­ din Geneva împotriva fostului ţin mai tîrziu, şcolile populare, despre care am niole, estimată la aproximativ suveran, .care trăieşte în acest vorbit, preiau această iniţiativă, ' o amplifică şi 150.000 de franci, este unu! din canton. reuşesc să-l conştientizeze. pe ţăran de un, ade­ cele 42 de tablouri ale fostului Potrivit-unui purtător de cu­ văr vital pentru un popor sărac: supravieţuirea rege. Mihai al României, a cărui vînt al Ambasadei României la ‘ ţării depinde de eL După 1860, începe constitui­ proprietate este contestată de Londra, avocaţii au prezentat rea cooperaţiilor agricole, asociaţii profesionale în­ deosebi ale micilor proprietari. Ulterior, ele_ se vor ■ juvernul român, care a depus principalelor săli de vînzare un realizat un precar cap de pod. Consolidarea lui, plîngfere împotriva sa pentru îurt dosar complet al problemei. A- extinde şi astăzi toţi fermierii sint practic coope- . rativizaţi. Aceste cooperaţii reprezintă, în esenţă, susţin danezii, depinde de seriozitatea şi realismul dirrpatrimonni. tunci cîhd tabloul de Zurbaran proiectelor româneşti. . . . , , / . . a apărut în ' catalog, ourişti! au o formă de valorificare a produselor şi, evident, Casa de vînzări - la licitaţie Iată, aşadar, un fapt în aparentă ilogic: dintr-o recomandat casei „ChristieV sâ de într-ajutorare. Inclusă intr-o asemenea reţea,_ „Christie’s" a -recunoscut că ta-/ ţară săracă. Danemarca a ajuns un etalon al pros­ retragă opera cît timp conflictul ferma nu mai poate falimenta, distribuirea pro­ llaulş’a fost retras, dar a,refu- perităţii. Cauzele sînt' diverse, multe constînd în asupra proprietăţii sale nu a dusului său e asigurată printr-o politică coeren­ st sa confirme apartenenţa lui remarcabile strategii socio-economice, însă, indis­ iob motivaţia de sercet profesio­ fost rezolvat. Două. dintre cele tă a preţurilor. Pe de altă parte, de prin 1950 a- gricultura cunoaşte un proces de specializare a cutabil/pe primul loc se situează educaţia; o edu­ nal pe care îl datorează clien­ 42 de obiecte ale litigiului a r.fi caţie de un tip special, care îl transformă' pe fost deja vîndute, potrivit pur­ produselor (cu o foarte riguroasă planificare, în ţilor-eL Totuşi. catalogul indică individ într-un soi de fanatic al muncii. .Religia inept provenienţă pe regele Ca­ tătorului de cuvînt al ambasa- sensul. că nu toată lumea cultivă ce vrea!), pre­ cum şi o reducere a numărului de gospodării par­ sa este iniţiativa, iar. templul de oficiere, asocia­ ro! I al României, unchiul fos- dei. ’ . ticulare {acum doar 5 la sută din populaţie lu­ ţia lucrativă. Nici măcar familia nu mai are- for­ fclui rege Mihai. în ceea ce-1 priveşte, serviciul ţa de coeziune a acesteia. Să nuanţăm puţin lu- Cînd regele României a abdi- i de oresă al fostului monarh a crează în sectorul agricol). Astăzi, suprafaţa me­ die a fermelor este. de 35 ha; cea maximă admi-- crurile printr-o comparaţie: la români, familia es­ cat în 1947, ; el a părăsit ţara declarat câ nu este la curent cu să dc lege fiin d. de 65 ha, iar cea minimă de • ; te coercitivă şi protecţionistă faţă de copii. Ea în- j luind cu sine , cele 42 de tablo- toată» această problemă. . 6—7 • ha. Majoritatea proprietăţilor se situează la ' cearcă.să fie, parcă, o societate de asigurare pen­ nivelul mediei şi se pare că aceste suprafeţe sînt tru urmaşi, inoculîndu-le, inconştient, • o mentali- ; SSţ 60P SE* *55© G33 CE3 Z3S' €2B - S S9 - fSH KEB ideale pentru randamentul ©ptiiîC. Funcţionează, tate de profitori. Paradoxal, la noi bunăstarea dis- , aşadar, un control strict asupra agriculturii, atît creditează munca. Familia daneză, se bazează pe din partear statului (prin limitarea proprietăţii), un cod mai „rigid" şi trial „egoist1*. Răsfăţului aca- ? UN DOCUMENT SECRET PRIVIND ACTIVITATEA cît şi din cea a cooperaţiilor (îndeosebi prin pla­ părător şi, în fond, stresant, I se substituie o re- ; SSRVICHLOR STRĂINE DE SPIONAJ TN CEHIA nificarea raţională a culturilor). Dar, în aceeaşi laţie de parteneriat.'Chiar şi iubirea parentală ia măsură, cele două instanţei o' şi protejează. Ro­ forma socială a prieteniei.. Copilul aparţine mai , mânii, aflaţi îri catastrofala situaţie a fărîiniţării degrabă societăţii decît familiei, prima acordîndu-i Comisia psntru'apărare şi se­ Contraspionajul: ceh nu dispu­ suprafeţelor agricole, ar avea ce învăţa de aici. o. imunitate specială pînă la vîrsta confirmării. I.a , curitate a parlamentului ceh a ne - deocamdată de informaţii pri­ De fapt, ţara noastră este vizată în acest sens, '1 18 ani, apoi, tînărul „rupe" legăturile .'cu părin­ tat. cunoştinţă, în cadrul unei. vind activitatea grupărilor inter­ în cadrul , programelor de asistenţă economică ale . ţii, în sensul că ia viaţa pe cont propriii. Dar, de­ «/afruniri cu uşile închise,' de un naţionale de terorişti, deşi nu Uniunii Europene {programul FARE), materiali­ ja, la această vîrstă, cel puţin ideea de muncă a tament st'iot secret al Servi- > exclude că în viitor Cehia-va zate tocmai prin filiera olandeză. în vară, un devenit o deprindere. Copiii ^învaţă de mici c ă ; fiului de. S-îCuritste şi Informa-’ putea deveni ţinta unor atacuri. grup de fermieri sibieni, condus' de preşedintele existenţa se ciştigă. * . : : iii (BIS). Două zile mai tîrziu. Temeri i deosebite \ trezesc orga­ Consiliului judeţean şi i alte , persoane /oficiale, a Petru POANTA extrase dui acest material au nizaţiile extremiste palestiniene. fost publicate de presă, deşi par­ • Deocamdată cele mai pericu­ ticipanţii nu âu avut dreptul să . loase sînt organizaţiile fasciste, LUMEA PE SCURT anului, 20 din cele 46 de rache­ ia notiţe. -neofasciste şi- anarhiste interne. te nucleare SS-24 moştenite de Serviciul secret ceh susţine c ă - Potrivit serviciilor secrete ce- © ISRAEL — O.E.P. — Lide­ @ CRIZA BOSNIACA — Luni la fosta URSS, de care pînă a- celg mai active sînt serviciile ru- , ;heştî, pe viitor nu se .'.-poate ex­ rul OEP, Yasser Arafat, a anun­ seară au sosit la Geneva preşe- cum refuza să se. despartă fără spsti SUPR (fosta Direcţie I a ' clude . posibilitatea unor' atenta-. ţat ja Tunis o nouă întîlnire, „în 'dmtele Croaţiei, Franjo Tudjman, condiţii. ' KGB) şi GRU, spionajul militar.' ţe politice organizate de aceste principiu marţi, la Parîs“, între preşedintele Bosniei — Herţego- © EGIPT Şase islamişti e- Ele” sînt urmate de serviciile grupări... ■■'.-'■/ : : is-ae],ieni şi palestinieni, ipentru vina, Alia Izetbegovici şi liderul gipteni condamnaţi la moarte lermane BNr> şi BGS. Este ade­ “ Publicarea raportului secret a deblocarea negocierilor" privind sîrbilor bosniaci, Radovan Ka- pentru tentativă de răsturnare a vărat că după dezintegrarea consternat, iar: Procuratura ge- aplicarea declaraţiei de principiu radjici, care vor fi prezenţi as­ regimului existent au fost spîn- DTÎ.S.S numărul agenţilor ruşi în . nerală a iniţiat o anchetă. BIS ăsupra autonomiei palestiniene. tăzi la /reluarea negocierilor de zuraţi luni la Cairo. ' Celiia a scăzut, dar acum sînt i îi acuză pe depui aţi .'de ;„trans-.- — In opinia: ministrului ' de pace în problema bosniacă. Pre­ © AFRICA DE SUD — După Moşite difprîte societăţi comer­ parenţ.V1 documtr,tului, ceea ce, externe israelian, Shimon Peres. şedintele Serbiei. Slobodan Mi- zece ore de discuţii, reprezen­ ciale si cetătenii ruşi care locu­ avînd în vedere că nu este pri­ la negocierile cu OF.P de la Os­ ioşevici, urrreazT sa socească şi tanţii guvernului. Congresului iesc de mult în această ţară. ma indiscreţie, este destul de., lo • s-au realizat „progrese*1. el azi. ■ Naţional African şi Alianţei Li­ Serviciile srieciale cehe mai posibil. Anterior, din parlament Potrivit celor declarate, la' — Adunarea generală a ONU bertăţii (extrema-âlreaptă ai al­ iustin ră ,în Cehia .acţionează^şî a, „emigrat" lista ziariştilor, pre- Rabat, de Mahmud Ahbas /Abu a cerut din ncu Consiliului de bilor şi negrii conservatori) s^aU' serviciile fostelor tări socialiste, ' siinuşi agenţi ai . vechii securi­ Mazen). membru al Comitetului Securitate s i ia în considerare despărţit,' luni seară, fără a fi, toai ales. din Polonia si Ungaria. tăţi, ca şi alte materiale secrete Executiv al OEP, la Oslo pales­ :„urgent" eventualitatea ridică- putut ajunge la un acord asu­ Cel polonez ş-ar concentra asu­ sau strict secrete.' tinienii-şi israelienii au ajuns la rii embargoului asupra armelor pra proiectului de Constituţie ce pra nroblematicii minorităţilor, ■ Denutaţii însă protestează şi „un acord parţial asupra unei în Bosnia — Ilerţegovina. . urmează a fi votat miercuri de iar cel maghiar — asupra rela­ consideră -că ultima întîmplâre părţi a punctelor litigioase*1. - - " - parlament. / - ţiilor rpiin-'lnvire. ' este un nou exemplu de nepro- Q LIBAN — Un atentat, co­ — Un militar belgian- din for- n Cel mai mare pericol potenţial , fesionalism al serviciilor secrete. mis la. Beirut cu un camion-cap­ ţa ONU a fos* rănit mortal în O NATIUNIIE UNITE — A - !1 rporezintă spionainl chinez da- Astfel, dupa descoperirea insta­ cană s-a soldat cu moartea a cel ^apropiere- de Visoko, la nord-^ dunarea Generală a ' OiNTU a de­ . Htă creşterii Mimării] ni dp a- laţiilor de interceptare în cabi­ puţin două persoane, rănirea a , vest de Sarajevo. ; cis, luni, crearea unui .nost de £si.itici ce locuiesc în Cehia. BIS netul ministrului de ■ îustiţie, BIS circa 100 de oameni şi devasta­ înalt comisar al Naţiunilor Uni­ w teme că aceste frunuri pot le-a ■ lăsat cîteva -zile fără supra­ rea. ca reruUit al exploziei, a , © u c r a i n a — La Kiev., a te pentru drepturile omului.- ornnniza emigrare? ilegală,". caşî veghere şl „ploşniţele"... au dis­ fediultii partidului creştin liba­ ■fost anunţată intenţia Ucrainei Ştergerea banilor murdari. 1 părut. • . ' nez Kataeb. •' de a dezactiva, pînă la slîrşitul ' (ROMPRES)

sumsi j .Se" pare că soarta BosnieiiVa. fi decisă prin luptă, nu prin negocieri

„Buzunarul11 agenţiei ONU pentru refugiaţi este gol, Oficialităţile ONU crcd că zăpada ce a căzut :din abun- Luptele dintre musulmani şi croaţi au împiedicat se­ «ma este grea şi se apreciază că este mai probabil că : denţă iarna aceasta va încetini ritmul luptelor, dar mu­ rios operaţiunea de asistenţă a ONU în favoarea a 1,5 Jîiboiu! din Bosnia să fie decis pe cîmpul de luptă mai' sulmanii, care nu prea au ce pierde, se vor pregăti milioane de civili-din Bosnia centrală,dar se aşteaptă «sgrabă decît la masa tratativelor. Cea mal mare parte pentru o ofensivă împotriva croaţilor la primăvară. „Da­ 1 ca anul viitor situaţia umanitară să ţe înrăutăţească, * prognozelor pentru 1994. pe măsură ce musulmanii, că iarna va fi grea, condiţiile meteorologice vor limita înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a slrbii şi croaţii din Bosnia se apropie de sfîrşitul celui acţiunile pe cîmpul de luptă'1, a apreciat generalul de reuşit să asigure finanţarea u n u i important program în "f-al doilea an al conflictului lor, prevestesc că violenţa, brigadă John Reith, ofiţerul britanic al ONU de rangul ultimele luni ale anului' 109.1 numai prin exercitarea înţelegerile şi suferinţele vor continua. cel mai înalt din Bosnia. O înaltă oficialitate, a ONU unor Intense presiuni. Purtătoarea de cuvînt al UNHCR, Guvernele occidentale au exprimat îndoieli că va mai adaugă: „Musulmanii au lăsat clar să se înţeleagă că Lyndall Sachs, a afirmat eă nu s-au primit nici un Wea continua costisitoarea operaţiune a ONU Sn Bos- pregătesc o ofensivă la primăvară dacă nu se v:i realiza fel de fonduri pentru programul IJNHCR, în valoare de Jja dacă părţile implicate vor manifesta dezinteres pen- un acord de pace în condiţiile puse de ei. Cea mai ma­ 200 milioane dolari, pe primele-şase luni ale-.inului 1994 jfu o soluţionare, oficialităţi ale organizaţiilor de asis- re parte a ajutorului în Bosnia centrală merge către mu­ şi nici nu s-au făcut promisiuni în acest sens. ONU es­ wnţă întrebîndu-se dacă nu .cumva ajutoarele umanitare sulmani, care sint principalii duşmani ai croaţilt-r Da­ timează că In Bosnia există poşte 2,7 milioane civili ce Cimentează războiul. că nu va Interveni un acord de pace, inâ aştept ca au nevoie de ajutor, ei fiind acum mult mai puţin pre­ Negocierile de pace mediate de reprezentanţi interna­ croaţii să folosească orice metode ca să împiedice trans­ gătiţi să reziste celei de-a doua ierni din acest război ţionali ati fost reluate după un impas de două luni. dar decît au fost anul trccut. Progresul este lent, Iar un-tnnlt diplomat occidental pu- portul ajutoarelor". Jf ia îndoială eîicicnţa lor, apreciind că soluţia mili- O înaltă sursă bosniacă s-a referit de asemenea la Refugiaţii şi ..cazurile sociale" — civili dependenţi de pare cea mal probabilă. „Negocierile acestea.sînt noi acţiuni ofensive de către o armată musulmană re- asistenţa socială — au dificultăţi tot mai mari tn Serbia «a»r o formă. Nici una din cele trei părţi nu vrea să v 'Drgani/ată, ce a capturat deja de la croaţi părţi din şi în Croaţia, ale răror economii resimt povara finanţării Je spună iă refuză să negocieze11, a afirmat diplomatul la „mandatarilor- lor din Bosnia. . Waievo. \ ' Bosnia centrală. • . ' .

I Iri- ADi V A* vJl Ut '>.tu> JOI, 23 DECEMBRIE, PAG. 8 mâiSwLSvK/Z yt-s^-K^ve «v/v.i~K. >; ■ *rcw.ww; ' ■•£'££

CLUJUL Şl CLUJENII lN ZILELE 1 24 Şi 25 DECEMBRIE 1918 Inccpcm prin a preciza că Doclarea Marii misiei do tratative româno-maghiare din 13—14 O problemă de importanţă ma­ tierozională a solului, care să fa­ Uniri din 1 Decembrie .1918 la Alba Iulia a re­ noiembrie 1918 de la Arad între Consiliul Na­ joră, discutată ■ tangenţial, ca că - parte din. „cartea albă11 a a- prezentat împlinirea voinţei seculare a poporului ţional Central Român şi echipa condusă de Osz- „satelit" al ,unei alte teme, în griculturii judeţului, comisia de român. Aceasta a fost înfăptuită de poporul nos­ kăr Jaszi, a încercat să redacteze un protest al urmă cu cîteva luni, a revenit în specialitate a Consiliului jude­ tru, fără nici un sprijin direct din afară. In ziua populaţiei maghiare din regiunea Cluj faţă de atenţia delegaţiei .permanente a ţean, din însărcinarea delegaţiei. ' de 1 Decembrie 1918 armata română abia depă­ pătrunderea armatei române. în Cluj, dar nu l-a Consiliului judeţean Cluj, lucră­ permanente, să urmărească^ con-. şise Carpaţii, contribuind ulterior la apărarea şi mai ascultat nimeni şi în aceeaşi zi comisarul a rile de combatere a eroziunii so­ cret, măsurile care se . impun, , consolidarea Hotărârii istorice populare de la părăsit oraşul. în seara zilei de 24 decembrie pri­ lului. Baza de discuţie au.consti­ sursele de "finanţare —, consul-i, Alba Iulia. Zilele de după 20 decembrie, 1918 au mele formaţiuni ale Diviziei a 7-a infanterie au tuit-o competentele informaţii tînd toţi factorii implicaţi în a- • fost pentru clujeni o înfrigurată aşteptare a ar­ intrat In Cluj. prezentate de adevăraţi profesio­ ceastă problemă —, astfel' îneît matei române: Divizia' a 7-a, de sub comanda Grosul armatei române a sosit în Cluj în frun- nişti, reprezentînd . Oficiul de la sfîrşitul lunii ianuarie să fie. - generalului, Traian Moşoiu, şi cea condusă de ge­ te cu generalul Neculce in 25 decembrie, ziua de studii pedologice şi agroamelio- finalizat studiul complet al aces- , . neralul Neculcea se apropiau de inima Transilva-. Crăciun a creştinilor de pretutindeni. rative, Direcţia Generală pentru tei probleme, studiu ce va con- ' niei. In ceremonialul Sărbătorilor de Crăciun erau Genei-alul şi suita sa erau îmbarcaţi într-Un Agricultură, Romsilva, Institutul stitui baza de- discuţie a întîlni- incluşi şi ofiţerii şi soldaţii români oaspeţi de automobil pus la dispoziţia sa de Consiliul Na­ de cereetări-rcecanizare în pantă, rii' extraordinare a membrilor ;; seamă ai clujenilor şi clujencelor. ţional Maghiar din Cluj, . lâ’ solicitarea Consi­ Năposen, Oficiul pentru cadastru Consiliului judeţean - cu paria- : Iată cum se descrie aceste zile, fostul medi­ liului Naţional Român din. Cluj; In Piaţa Matia şi ..organizarea • teritoriului, Regia montării de Cluj, întîlnire avînd cinist, Aurel Bozac. (1898—1971), participant la era aranjat un podium pentru vorbitori. Ungurii Apelor Române. . ; • ca temă agricultura. Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, martor erau foarte prevăzători faţă de români". Juriul Fără a neglija observaţiile per­ ocular al evenimentelor petrecute în zilele de 24 oficialilor — care cuprindea şi maghiari — aş­ tinente ale participanţilor la dia­ Flavia SEKGIIIS şl 25 decembrie 1918 la Cluj (Vezi şi volumul tepta armata română care şi-a făcut apariţia în log '(cu referire la diverse aspec­ MEDICII ŞI MAREA UNIUE — Florea MARIN, rânduri ordonate. La Cluj şi în împrejurimi n-au te: insuficienta implicare a pri­ Ed. Tipomur. Tg. Mureş,-1993, p. 117—118): „In fost lupte. Resturile armatei maghiare se retră- marilor (consiliilor, locale în pro­ dimineaţa zilei de 24 decembrie 1918 prof. Apă- ' seseră cu o zi înainte. Au urmat discursuri, îm- blema ameliorării terenului, cre­ thy Istvan (1863—1922), comisarul guvernului ma­ brăţişeri, jocuri, petrecere ca între fraţi. dite pentru utilajele necesare la Şcoală sub acoperiş nou ■ ghiar pentru Transilvania, fost membru al Co- . , . Florea MARIN' lucrările în pantă, ’ statutul spe­ cialistului; modificarea suprafe­ Ştiin" foarte bin e cu cîte greu* - ţei arabile, colaborarea între re­ tăţi se confrunta în ziua de as-. giile şi instituţiile implicate în tăzi unităţile de învăţămînt. Fă­ această, problemă), important ră bani, foarte multe şcoli — este bă s-a tras un semnal de a- mai ales în mediul rural — nu-şi larmă, asupra acestui pericol ca­ pot ■ permite. nici efectuarea re-: - re' planează asupra "■ celei mai -paraţiilor anuale' obişnuite, să; mari valori pe care o avem: te­ nu vorbim de lucrările de 'măi; renul. -Prezent:; la această şedin-, mare amploare. De aceea,’ sem- - tă, domnul subprefect Liviu Me- nalăm cai satisfacţie - investiţia-;: cirea a apreciat că degradarea de la Şcoala generală nr.1 Gher­ lucrărilor de combatere a ero­ la, situată pe strada - Liviu Re- ziunii solului, lucrări în care breanu. Aici — prin strădania s-au. investit miliarde de lei îna­ -şi preocuparea conducerii şco­ inte de 1989, este un reflex a lii _ s-a schimbat acoperişul, în ceea ce se ■ întîmplă .la noi în prezent clădirea ■ fiind^ acoperită ultimii patru ani. Conforrri art. cu tablă. De acum încolo, nu 108 din Constituţie, guvernul vor mai avea probleme cu hi* răspunde „politic11, dar... droizolaţii, ce au. dat multă bă- ; O subliniere la problema im­ taie de ' cap, în ultimii ; ani. plicării primarilor şi a consiliilor Cînd toată lumea- se uită la., ; locale în problema combaterii e- fiecare . ban, iniţiativa . conduce- j roziunii solului: Legea 69/1991 rii: Şcolii generale nr. 1 Gherlî*. prevede atribuţii pentru primari- c^ste .deosebit, de, îndrăzneaţă. Bu-,; şi consilii locale, dar nu indică nii gospodari se gîndesc însă şi pîrghiile prin care se pot rea­ siv ■- în ! perspectivă, -iar în, cazul;; liza aceste atribuţii. Nu este sin­ ior izolaţia, acoperişului': a. fost, Concert de colinde gura' situaţie cînd realitatea ră- o ' adevărată “povară11. în ; fiecare; STUDENŢI! DE LA ASISTENTĂ SOCIMĂ - ;mîne. în afara cadrului legislativ. an s-au confruntat cu multe pro-:: De'aceea se impun intervenţii, bleme din cauza apei infiltrate ’ ÎN AJUTORUL IU I... MOS CflĂCii în oraşul Gherla a devenit o prin parlamentarii de Cluj, să se la etaj. ' - • - - / tradiţie, ca la sfîrşitul fiecărui completeze aceste ;,goiuri“ şi, mai Dacă tot am scris despre a- In urmă cu 6 săptămîni / un liei, programe care să aibă drept an. Parohia a Il-a a Bisericii cu seamă, să se asigure o corer - ceastă' unitate de învăţămînt, sâv grup de 25 de studenţi ai Secţiei obiectiv dezvoltarea şi întărirea Ortodoxe dîn localitate să orga­ lare între actele normative în semnalăm totodată şi un aspect _ de _ Asistenţă Socială-din cadrul capacităţii familiei de a face nizeze un concert: de colinde cu vigoare. • negativ din jurul acestei , clâ*. Universităţii “Babeş-Bolyai11 (stu- mai bine faţă nevoilor proprii, participarea corului acestui lă­ De asemenea, domnul preşe­ diri: locatarii, din zonă îşi par-, . denţi dintre care 12 sînt şi mem­ în caz contrar şi totodată ' prin caş de cult. De fiecare dată, a- dinte al r Consiliului. ' judeţean chează ■■ autoturismele, în părcu.- bri ai Asociaţiei de : voluntari permanentizarea acestui tip de. cest eveniment stîrneşte un in­ Cluj, prof. univ. Victor Constari- leţul din • faţa- şcolii, acolo unde. sociali “Voluntaria") au iniţiat acţiuni caritabile se poate crea teres deosebit în rîndul localni- tinescu, a atras atenţia asupra se; află bustul marelui; cărturar o acţiune de colectare'de fon­ o relaţie de dependenţă a fami­ . 9ilor, care nu au ocazia în fie­ unei distincţii necesare: există Gheorghe Şincai. -Nu .numai es­ duri în vederea oferirii unor liilor faţă d e ' instituţia (organi­ primari numiţi şi primari aleşi, tetic-, dar şi funcţional este dău­ cadouri de Crăciun unui număr zaţia) caritabilă. Tocmai de ~ a- care zi şă asiste la : un astfel .şi nu este drept ca primarii aleşi nătoare . această atitudine a po­ de 330 de copii din familii nu­ ceea studenţii de la Asistenţă de concert. Şi în acest an,-evo­ să tragă ponoasele pentru ce au sesorilor de maşini din blocuri­ meroase şi cu posibilităţi mate­ Socială speră că vor reuşi să luţia corului a fost de un înalt făcut „numiţii14. ' le vecine. Este o mică zonă ver­ riale reduse. impună. nivel artistic, bucurîndu-se de Sugestiile făcute de domnul de, care nu a fost amenajată Valoarea totală a' donaţiilor Pentru reuşita acestei acţiuni, pentru asemenea... utilizare. , mult succes. preşedinte Victor Constantinescu (alimente, . dulciuri, rechizite, 1 pentru fărîma de bucurie pe şi domnul subprefect Medrea Ne găsim. în plină vacanţă * bani), fiind de 2.500 000 lei (su­ care au adus-o în sufletele celor elevilor, dar asta nu . ne împie­ Arh asistat la un concert de ’ s-au constituit, de fapt, în mă­ mă în care nu a fost inclusă şi 330 de copii (şi în felul acesta, suri, aprobate de delegaţia per­ dică să ne gîndim ,1a problemele valoarea obiectelor de îmbrăcă­ şi al părinţilor lor) cu ocazia excepţie, care a bucurat sufle­ manentă: realizarea unui proiect şcolii „ . minte şi jucăriilor oferite de acestui Crăciun, cei 25 de stu­ tele de. sărbători şi rie-a apro­ complex; privind organizarea an* : - SZEKELY Csaba persoane particulare), fiecare din denţi doresc, să mulţumească tu­ piat de Dumnezeu. Dirijorul Va­ cei -330 copii a primit un pachet turor celor care i-au ajutat: SC slle Pastrama s-a întrecut pe - în valoare de 7.500, consţînd în: Mucart SA, SC Napolact SA, SC iNVITATIE DE SFINTELE SĂRBĂTORI Şl... alimente (făină, zahăr, ulei, unt, sine, iar cei prezenţi în noua Panegrano SA, SO Arieşanu-Al- ' VACANTA , portocale, dulciuri, Coca-Cola), buş SNC, SC Ceroc SA, Biserica biserică din Parcul oraşului Ii detergent, rechizite şcolare - şi Creştină Baptistă; Coca-Cola Bi­ rămîn profund îndatoraţi pen­ cănite din ceramică. Selectarea St’ cern din clepsidra nit în aceste zile ale sărbăto­ hor SRL, Arta Decorativă, SC rilor de iarnă adevărat orăşel familiilor beneficiare s-a făcut tru harul, competenţa şi efortul timpului ultimele zile ale lui Thetis LTD, SC Armătura SA, al copiilor, străjuit de tradi­ pe baza anchetelor sociale efec­ Regia Autonomă Apâ-Canal, SC pe care le-a depus în fruntea 1993. Sfintele sărbători ale ţionalul brad. tuate de studenţii de la Asis­ Clasis SRL, Centrul de Afa­ minunatului cor.” lui 1993. Sfintele sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou tenţă Socială la domiciliul per­ ceri Transilvania, Arhiepiesco- > Patronul firmei, ■ omul de soanelor aflate în evidenţa Ofi­ pia Ortodoxă Română Cluj, SC A fostr o seară deosebit de bat Ia uşă. Pentru vacanţa co­ măre omenie, Nicolae Fărcaş, piilor clujeni în general şi a ciului de Asistenţă Socială • al Feleacul SA, Napochim, SC El- repetă, invitaţia adresată şi frumoasă şi emoţionantă, o ade­ celor din cartierul Mănăştur Direcţiei de Muncă şi Şomaj met SA, Mons Medius SRL Ba­ cu alte prilejuri copiilor eroi­ vărată sărbătoare creştinească. în special — prilej de a .pe­ Cluj, precum şi în evidenţa Or­ ia Mare. De asemeni mulţumesc lor Revoluţiei din Decembrie ganizaţiei Studenţeşti de Ajutor trece clipe de neuitat în Par­ 1989, copiilor handicapaţi, ce* tuturor persoanelor particulare SZ. Cs. cul distractiv „Fărcaş",' deve­ Medico.Socfal “Asklepyos". Ma­ care au donat haine, jucării, lor din orfelinate şl şcoli aj’J* joritatea acestor familii au în cărţi, precum şi organizaţiilor tătoare, precum şi tuturor co­ componenţă între 5 şi 10 copii. “Medicins sans frontieres" — piilor clujeni, de-a vizita i- Bineînţeles că în această ac­ Belgia şî “Asklepyos'V Decanatu­ ceastă oază rezervată distrac­ ţiune nu au putui fi incluse toa­ lui Facultăţii de Istorie — Fi- ţiei şi bucuriei celor mici. 5® te familiile îndreptăţite iă bene­ losofie, eatedrei rie Asistenţă So­ reaminteşte câ in fiecare vi-,- ficieze de astfel de cadouri, fap­ cială şi doamnei lcctor Olga.Mol­ neri accesul în Parcul distrac­ tul dalorîndu se atît posibilită­ dovan. tiv „Fârcaş“ este gratuit. W ţilor limitate ale studenţilor în Prin această a doua acţiune plus, copiilor cărora Dumne­ a organiza operaţiuni de anver­ a lor (prima fiind organizată cu zeu le-a hărăzit o sănătate gură, cît şi silliaţiei economice a ocazia sărbătorilor de Paşti) -a- perfectă, veniţi c u părinţii sau cclor cărora li s au adresat pen­ ceşti tineri au demonstrat din­ bunicii să se distreze, dl|P“ tru sponsorizare. De asemeni, ei colo de actul caritabil ca atare, două curse* plătite ' urmează sînt conştienţi că astfel de ao- că sînt nu doar pregătiţi pentru una gratuită., V ţiuni nu rezolvă ■ problemele — a fi asistenţi sociali, ci şi re­ Copii, părinţi , şl ^mcl! uneori foarte grave — ale aces­ ceptivi la necesităţile . persoa­ Parcul distractiv „Fărcaş vi( tor familii. După părerea lor, nelor defavorizate, şi nu totoda­ aşteaptă îh aceste' zile de■ var acţiunile dc acest, gen ar trebui tă competenţa de a le evalua canţă, u rîndu-le tuturora Cră­ completau-1 de programe comple­ situaţia şi de a-i ajuta să şi de­ ciu n fericit şl tradiţionalul xe de asistenţă socială a fami­ păşească problemele. (M.T.) „LA MULŢI ANI!11.

p s s s s Cu ocazia sărbătorilor de iarnă] CONDUCEREA şi SINDICATUL

S e apropie sfintele sărbători ale CRĂCIUNULUI şi ANULUI NOUti prilej de a oferi celor dragi CADOURI sau pentru a vă înnoi gospodăria. Nimic mai simplu: VIZITAŢI urează tuturor salariaţilor săi magazinul nostru al S.C. .CASĂ DE EDITURĂ "NAPOCA" S.R.L., la parterul redacţiei ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ' (unde se găseşte şi sectorul PUBLICITATE). Văputem MULTĂ FERICIRE, SĂNĂTATE şi oferi uit .bogat sortiment de’ ddiferite produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi NOROC, iar COLABORATORILOR electrotehnice, de CEA MÂI BUNĂ CALITATE şi la PREŢURI AVANTAJOASE! şi BENEFICIARILOR PRODUSELOR SALE'- SUCCES ÎN AFACERI Şl ÎMPLINIREA TUTUROR t DORINŢELOR, ALĂTURI DE v i TRADIŢIONALUL: . '

VA. AŞTEPTAM! , Magazinul nostru estejdeschis ZILN IC între oreie 9 -15.

: -v-

m m t i *" c r r r * \ t m m W -i * V s i. I v i f l l Se apropie 1994. Unităţile economice cu capital de sau privat obişnuiesc - cu prilejul sărbătorilor de iarnă si a ANULUI N O U - să adreseze FELICITĂRI colaboratorilor interni si externi, clienţilor, urăripentru anul care vine. Calea Dorobanţilor nr.1, Deoarece solicitările sînt mari, iar spaţiul în coloanele ziarului nostru este LIMITAT/ vă _ 11-53-75; rugăm să ne contactati din timp pentru Q 11-89-01; RECLAME si FELICITĂRI. ' t |yŞ telex: 13-13-78 fax: 095/11-21-44

Cea mai mare firmă de comerţ eri-gros cu PRODUSE ALIMENTARE din judeţul Cluj. H Comercializează întregul sortiment d e! produse alimentare indigene şi din import cu | Firma germană GABOR-REISEN, adaosuri comerciale avantajoase transportă săptămînal persoane ^ a Desface marfă en-gros prin depozitele din j Cluj-Napoca, Turda, Dej BIHOR. România-Germania şi retur. ■ Realizează vînzărl en-detaii la magazinele ] Telefon: 11-24-08 proprii din Cluj-Napoca, P-|a GârR m. 4-5 n Efectuează aprovizionare loco magazin sau! Anunţă Menţii sâi asupra intenţiei. direct din depozit cu parcul auto propriu f TV COLOR RFT de majorare cu pînâ la 50% a a Diagonala 63 * 205.000 lei preţului produselor p e care le a Diagonala 56 - 187.000'4ei/ v comercializeaza. Str. Gruia nr. 2. tel. 13-69-77. (46480) (46820)j

REVELION ’94 \W »• t • S.C. 'TURISM TRANSILVANIA" Copiatoare de la format A: -Ai Faxuri pentru ţoale, exigentele Pentru ioatâ gama i ' Centrale telelonice digitale S.A. CLUJ / de la 2 linii exist 6 linii int.; organizează pentru dvs. programe deosebite de Itkl't £ Vi la total 2048 linii petrecerea REVELIONULUI’94. Panasonic ■ plata în douo rolei - ’ oferâ: ; 1 . ‘ ^ o consumabile / ; V ; V Ţ Restaurantele TRANSILVANIA, NAPOCA şi Maşini de scris electronice , : o service si garanţie ^ , STAŢIUNEA FÎNTÎNELE BELIŞ vă aşteaptă.. cu caractere romansstî, • Ş .o montai cy perşonot auferizar^. % Informaţii şl înscrieri direct la unităţile menţionate • memorie 6 *. 12 pagini. - precum §1 la AGENŢIA DE TURISM *KM 0* -W,* * • •* (Piaţa Unirii nr. 10, tel. 11 ^65*57). NU EZITAŢI! ÎNSCRIEŢI-VĂ CHIAR . Noioli ACUM adresa de care oven nevoie ACUM ! LOCURILE SÎNT LIMITATE, Retroproiectoare portabil IAR PREŢURILE ACCESIBILE! sî slation2re, masinî pentru '(45259)______, distrugerea documentelor 035-I3ÎÎÎV

■•Aii--. ADtVARUt DE CLUJ JO I, 23 DECEMBRIE, PAG. lo

e Vînd TV color 3 ani, tele­ • Vind teren construcţie ca­ comandă, (200.000 lei, Ford Sc-r- bană, la Tarniţa. Tel. 12-42-53. © Profund îndureraţi, a. CADOUL IDEAL PENTRU SFÎRŞITUL DE AN pio Ghia’ 150 CP, Opel Ascona (46624) nunţăm încetarea din via(3 3 AUDIOCASETA ORIGINALA „VIVO” diesel! 1,6 ' cmc după ra 18 str.. ‘ ®" Vindem vitrină verticală scumpei ■ noastre. M0 R/\It Plopilor nr. fi li ap. 22. (46554) stil Coca-Cola, pentru expunere RĂCHITĂ, în etate de 65 anL !n această tun.i e Cumpăr garsonieră sau a- alimente. Telefon 19-26-66. înmormintarea va avea. .loc vineri 24 decembrie ora'11,93 • Colind? trnitiţinmilivroniâwîşfr cu Veta Bir iş. Nicolae Sabâu, partament Telefon 14-29-07. (46805) . Drăgan Muntean, Ioan liocşa, Lucreţia Ciobanu, Curinen Radu- (46655) : • Vînd camionetă Nissan, an la capela , Cimitirului .. din lopru Oprea <9 Vind TV, video Funai. Te-' de fabricaţie 1990, boilere pe Cordoş. Familia îndurerată. lefon 14-32-63. (46740) . gaz, televizoare color, preţ con­ e Sîntem alături de fam), • Colinde americano ■ o Vînd Renault 256 TX toa­ venabil. Telefon 13-80-41. lia Banto Bencri, în marea • O gamă varială do muzică pentru toate gusturile, inclusiv ulti­ te extrase, fabricaţie 85, km (46924) ;■ ’ durere pricinuită de ' decesul mele succese dc top 120 6200 DM. TeL 14-60-78. ® Vînd apartament cu 3 ca­ celor care au fost frate, cum. (46750-A) , ■ ■ . mere, cu parchet, faianţată, gre­ nat şi nepoţel, în tragicul ac­ CALITATE ŞI PREZENTARE IREPROŞABILE! • Vind Ford Tranzit '87 die­ sie, lambriuri, str. Năsăud nr. cident, de pe Calea Floreşti sel, capacitate 3 tone. Telefon 16, bloc V 4, ap. 45. Telefon Familia Udvari Ioan şl Vio­ Punctc de desfiicm1. , . 14-83-17. (JC778-A) 11-09-01. (-16625) : rica. (46809) , ■ • RAZAIÎ XKNTRAL” - in spate.dreapta e Vînd sufragerie Covasna. - o Vînd apartament c u '2 ca­ o Regretăm profund dispa­ Telefon 16-67-91. (46810) mere, in Zorii -r şi . casă cu 4 riţia prematură a colegei noas. • Magazin „.fOIXYI.L'X'Vstr. Tipografiei 11 - vis a vis de alimen- camere, cu gaze; curent trifa­ iara „Centrnl"-ului • ' • Vînd schimb telefon profe­ tre CICOŞ MARIA. Colectivul sional portabil cu antenă exter­ zic şi teren 712 mp. TeL 12-22- Liniei 05 Ciuj-Napoca. (46812) • Magazin „AKCA". str Daciei nr. IA - lîngă cofetăria „Urama” nă centrală codificată, interfon, 41. (46625-A) ' ■' , distanţa pînă la 5 km, cu com­ o Vînd video player Funai, o Mulţumim tuturor celor, Vînzâri EMGROS - Mag. „ARCA", teljfax: 136434.119410,118317' bină , muzicală, telefax, video — ' cu telecomandă, nou. . Telefon care au f st alături de noi, r recorder. Telefon 12-15-44, In­ 13-09-36. (46925) Iii marea durere . pricinuită * tre orele 16-20. (46798) • Vînd dulap nou, antenă Pa­ de decesul scumpului nostru R educeri substanţiale d e preţ fiu CIOBAN IOAN (IIANZ1). 9 Casă de'vînzare, central zo­ rabolică completă 300 DM. Tele­ pentru societăţile comerciale core doresc să includă ’ Familia îndurerată. (46803) / ■ in pachetul de sfîrşit de an o audiocaseta „V1V0“ na Gării, str. Fericirii nr. 14, fon 12-84-01. (46814) compusă din două corpuri A 7 ’ • Vînd garsonieră confort I, « S-au împlinit şase luni de Id trecerea în eternitate a - Audiocaseta „VIVO". cu muzica preferată, camere, 2 camere la demisol, Mănăştur, str. Gr. Alexandres­ un cadou durabil, o amintire plăcută, o ambianjâ de neuitat spaţii pentru privatizare. Tele­ cu nr. 28, ap. 39. (46813) dragului nostru . ŞEKBAN IOAN (PICU). Pioase gînduri, pentru sărbătorile iernii fon 14-59-28 (46795) • Vînd frigider mijlociu, te­ ./■ <46119) . • Vînd orice piesă de Ford levizor Lux, radio clasic. Tele­ duioase amintiri. Familia. . Sierra, 2,3 D, an 1936. Telefon fon , 14-03-55, orele 17-20. (46807) _ / 0954 — 2-57-43. (46794) . (46811) ~ a Cu adîncă durere în su­ • Vînd televizor color Tele- O Vînd sau schimb casă par­ flet aducem la cunoştinţa tu­ fiinken tip vechi. Telefon 13- ticulară, cu apartament 2 , ca­ turor celor care l-au cunos­ 57-40. (46615) mere, ieftin str. Bujorului nr. cut, că jubitul - copil, frate, • Vînd Ford - Sierra combi, 16. Informaţii la nr. 11-Iris. cumnat şi prieten bun , 61.000 km, 1987. Tel. 11-99-92. (46810) JAKAII ANDREI, în vîrsti (4660,6) / • Firmă particulară -vinde din de 36 ani şi copilul lui drag ® De vînzare bicicletă semi. stoc, ‘ autoturisme Oltcit, zero in vîrstă de 11 ani, în urma /COMUNICARE ÎNSEAMNĂ P U T^E l' cursă şi. două rachete tenis. km, cu garanţie. Tel. 19-32-45. unui tragic accident an tre­ 'Karl Marx 107. (46604) (46928) cut în nefiinţă. înmormînta- • Vîhd blană astrahan neagră. rea va avea Ioc'la cimitirul / D or^in^lap^ uneiTe^iyde ^ 46. Telefon 11-52-19. (46612) din Mănăştur, în data de 24 , 9 Vinci piese Toyota : Corolla, decembrie, orele 11. îndoliata accidentată. Telefon 18-57-18, Decese ’ soţie şl rudele (46808) | radioteletoai^^y^acCes^rect pe după ora 17. (46611) s Cu inimile zdrobite de ■■ Comemorări durere anunţăm plecarea în na t( • Compar clădire sau spa­ eternitate a scumpului nos­ ţiu adecvat, în zona centrală tru soţ, tată şi socru, ceh ca­ ■c • Cu adîncă durere şl tris­ re a fost .C o şa rcă ; ; i a municipiului, plata în - lei teţe anunţăm moartea tragică sau valută. Tel. 14-54-32. VASltE. Vom păstra veşofe ^CIŞIÂC a celei care a fost cea' mai în inimile noastre amintirea £6928) ______7 iubită mamă şi bunică sa. înmormintarea va .avea • Vînd dozator suc, 5 sor­ SZOLOŞI ARANKA, pensio­ loc vineri 21 decembrie, ora timente. Telefon 096710168 nară la fabrica “Someşul", 10, în localitatea Şolmeni. So­ r a d i o Te l c j X i j Blaj. (46942) înhumarea va avea loc în ţia îndurerată: Maria şi co­ ' SOCIETATE MIXTA RQMÂNO^ERICĂ'NA>/ • Vînd apartament 4 ca­ data de 27 decembrie la o- piii, fiica Viorica şi ginerele OE RADIOCOMUNtCAŢll mere confort I, etaj II, beci rele 13 la cimitirul Central. JOan. (46886) ; _ şi garaj, preţ avantajos. In­ Familia îndurerată. (46350) o Cu inima zdrobită de formaţii 8 12, la telefon 14- • Dragă Mariana, Anca şi durere aducem la cunoştin­ 37-42. (46827) ' Florin, sîntem alături de voi, ţa tuturor rudelor şi prieteni­ • Vînd apartament 2 ca­ Iii marea durere pricinuită lor, încetarea din viaţă a iu­ ^Teh/Pa*/<1 52492® mere finisat, situat în car­ de moartea prematură a ce­ bitului mea soţ COSMA tierul Mărăştl, parter. Preţ lui care a fost soţul, tatăl şi IOAN, în vîrstă de 55 anL 14.000.000. Tel.' 14-29-07. prietenul nostru drag ILIEŞ înmormintarea va avea loc (46655-D) ■ DOREL. Familiile Molsă şi în data de 24 decembrie 1993, \ a Vînd sau închiriez, mobilat JJrsu. (IC.G13-M ____ _ sau nemobilat, apartament 2 ca­ • Vînd xerox Full-color Ia cimitirul din Cordîş, ora -mica■ mere Tel. 15-01-27. (43710-D) Canon., Cumpăr Merecdes tip « Dragă Cornel, sîntem a- _12. Soţia Ana. (46935) .© ; Vînd urgent bibliotecă no­ 200. Telefon 18-75-11. \ lături de voi ,în marea dure' © Copiii Florin, Liliana şl PUBLICITATE uă ambalată, foarte ieftin. Te­ (46419-B) _ , - " . ' . re pricinuită de moartea ma Ovidiu, cu familiile aducem lefon 14-S5-95 (46374) • Vind apartament. Tele­ mei voastre dragi. Colegii de un ultim omagiu • iubitului • Vînd piese aut > IFA. Tele­ fon 18-00-72 (11-18). (46539-A) la Teleconstrucţia. (46613) nostru părinte Ja trecerea în fon 14-S5-9S. (46626-B) ; • V'înd pomi de Crăciun. • Un gînd frumos, o lacri­ nefiinţă. (1 6 9 :î5 -A )______« Vînd chitanţe Caritas 5 000 Bd. 22 Decembrie 118. Tele­ mă şi o floare pentru dragul • Cu neţărmurită durere Iei bucata. Telefon • 15-16 42 du­ fon 15-52-53. (46783 A) _ nostru DOREL. Dormi în pa­ anunţam că s.a stins lumi­ ce suflet bun. Simona, Flo­ pă ora ÎS. (46645) ®~ Cumpăr lampă semnali­ na vieţii celui care a fost • Cumpăr garsonieră sau a- rin şi Mihai Moldoveanu. zare dreapta faţă şi orna­ COŞARCĂ VASILE, nepreţuit partnment. Telefon 14-29-07. ment faţă, Peugeot 305. Te­ J46792) _ __ tată. socru şi bunic. Dumne­ (40655-A) Vînzărl-cumpărărl de case lefon 17-10-01. Zilnic._(46791) • Un ultim şl pios oma- zeu să-I odihnească în paca • Vînd Ford Tranzit şi bus, ,giu dragului nostru văr Fiul Vasile^ Lenuţa şi Mircea. orm • Vînd blană vulpe argin­ şl terenuri : Volkswagen nelnmatriculabile,' ILIEŞ DOREL, om de alea­ V tie scurtă, lungă, urgent la. (-1G8SS-A) ______ladă frigorifică şl Nissan Pri- să nobleţe sufletească. Ma­ PRIMORDIAL, preţ minim.; Constantin Brîn- O Sîntem alături de fami­ str. Braşov nr.44, mera an fabricaţie 1993 cu 9.000 riana, Ancuţa şi Florin, sîn­ lia Matiş Octavian, din, Gi­ km la bord. Telefon 11-91-83. cuşi 192-43, orele 14-19. tem alături de voi în aceste tel. 1 4 -7 8 -9 7 , ore/e 10^17. (46818) lău, în-clipele grele pricinui­ (46603 A) clipe grele. Mariana şl Radu (44607) te de moartea tatălui drag. • -’ Vind parbriz Volkswagen Opri ţa. (46792) Familia Maxim Relu. (46836) Passat faţă, spate. Tel. 11-90-15. • Vînd apartament 2 camere • Sincere condoleanţe pen­ (46721) 1 decomandate, etaj I, cartierul • Sincere; .condoleanţe şi tru familia Iarob, din partea • Vînd apartament 2 camere Grigorescu, preţ convenabil. Te­ compasiune colaboratorului colegilor din secţia B.L.C. Cumpăr garsonieră, Mănăştur str. Primăverii 6, Bloc lefon 18-93-29. (46610) nostru Matiş Octavian, la tre­ JVIucart. (46611) ___ _ apartament sau teron S 2, sc. 5, ap. 153, vizibil zilnic • Vînd video player japonez cerea în nefiinţă a tatălui pentru construcţii. 17-20. (46434-D) Akai, sigilat. Telefon 12-87-18. • Sîntem alături de fami­ drag. Conducerea şl angajaţii • Vînd la preţ . convenabil 4(6623) . lia Cătinean Livia, în' greaua firmei SC Turnătoria Metalul [ Telefon 14.75.13, scurtă de vulpe polară neagră. 0 Vînd Dacia 1310, adusă din încercare- prin care . trece, SRL. (46835) ' 4.29.07. (1881) . Telefon 16-54-92. (46503-B) Ungaria, stare ireproşabilă. Te­ pricinuită de moartea tată­ • Regretăm dispariţia ce. « Vînd Dacia 1310 şi televi­ lefon 12-87-18. (46623-A) lui. Sincere condoleanţe fa­ lui care a fost POP zor nou color Orion, Telefon - • Vînd garsonieră Telefon miliei înduliate. Colegii de GRIGORE Sîntem alături de ÎN ATENTIA CUMPĂRĂTO­ 15 05-28. (46515) 14-61-24;i 15-60-44 (46621) Matematică de la Şcoala 5. familia îndoliată. Familia Ma­ , • Vind slduri noi Fischer . • Vind pentru pretenţioşi TV (46797) rian. (46834) . ■ RILOR DEÂUTOŢURISME austriece, clăpari Munnri 42,. le­ color şi video. Tel. 16-46-06. • Cu adîncă durere ne des­ • Cu adîncă durere anun­ Apelaţi la: ! gături Mnrker. Tel. 11-01-59 sea­ (46620) părţim dp colegul nostru ţăm moartea scumpei noas­ a.c."T.M.COMAUTO"3.f.l, ra (4Ro37-A) • Vînd 50 chitanţe Caritas DOREL ILIEŞ. Sincere con­ tre soţii, mame fl bunici • Vînd apartament cu o ca­ 14 iulie, 10 000 bucata.. Telefon pentru: 1 doleanţe familie) îndurerate. DANIŞ LUCREŢIA fnmor- meră la preţ avantajos. Relaţii -17.16 52, între orele 17-20'. Consiliul de Administraţie al mîntarea va aven loc vineri •TRANSCRIERI «TRADU­ Ia tqlefoanole 14 44 27 între o- (46619) ICPIAF. (40800) ' __ 24 ' decembrie 1993. ora I* CERI ACTE# COMPLETĂRI rele 10 17 şi 13-98-15 intre ore­ • De vînzare Ford Tranzit,' • Cil adîncă durere anun­ de la capela nouă Mănăştur. le 18-22. (46554) diesel, model 1986, la preţ con- . DE FIŞE • INFORMAŢII ţăm încetarea din viaţă, du­ Familia îndoliată. (46841) • Vînd piesw, cutie viteză, şi venalii). Niţă Dumitru, str. Gos­ pă o lungă şi grea suferinţă Str Mirofi Costln nr 2. cart motor pf-ntni Opel Ascona C 16 podarilor nr. 23 .Tel. 13-99-52. a dragului nostru GOIA GRUIA {spre Hotel CC model. 1985 (benzină). Tele­ (46618) AVRAM. Imn-rmîntarea azi, • S-a scurs un an de" ciro) fon 18 II seara. (46547) • Vînd casă fn cartierul 23 dorembrîe, ora 14, din ca ne-a părâsit scumpul noştri 'Transilvania''), telefon • Vînd VW Golf 81, VW. Po­ Gheorgheni Telefon 13-16-60. pela vechp a cimitirului Mâ- fiu şi frate NUŢ VASIt-E 'Muff 13-97-26. (35331) lo. Telefon 13 50 12 (46748 A) (46filfi) - năştur. FamlMa veşnic 'îndu­ ca invalizilor). Nu te vom uit* • Vînd urgent diferite» mobile • Vind instalaţie recepţie sa­ rerată. (469927) niciodată. Fle-ţl ţărîna uşoară. ieitln. Tel. 13 62-74. (46706) telit. Telefon 13-13-76. (46939) (4G513) ■ . : 23 DECEM3PJE, PAG. 11 ADEVARUl DE CLUJ <7=^

altele: „C e a de-a 15-a Cupă Mondială a'devenit dă — SUA — calificată din oficiu, nu va avea o realitate, după ce, în oraşul american Las Vegas sarcină facilă14. în grupa E, singura cu trei ţări (Nevada) sorţii au decis, componenţa celor 6 gru­ europene, lucrurile vor fi Ia fel de complicate, Ita­ pe de cîte 4 echipe. Deşi, nu s-ar putea spune că lia avînd de luptat cu Mexicul, Irlanda şi Norve­ a fost o tragere la sorţi trucată, va trebui să recu­ gia, calificată într-o grupă în care Anglia n-a pu­ uTRU C.M. DE FOTBAL DIN S.U.A. 1994 noaştem că secretarul FIFA, domnul Joseph Bla-' tut să-şi obţină biletul pentru America. In cele­ )1AI SÎNT BILETE tter, un expert în ale fotbalului" şi fin diplomat a lalte grupe ,sîrit date favorite sigure Germania, dirijat-o pe zeiţa Fortuna, în aşa fel ca nimeni să Belgia şi Olanda, Argentina, Brazilia. în ansamblu, jitr-un comentariu consacrat evenimentului fot- nu poată avea obiecţii., Referindu-se la grupa A, meciurile din grupe se anunţă pasionante pentru jstic urmărit pe tot mapamondul, tragerea la AFP consideră că este foarte echilibrată şi'pro­ această primă cupă mondială organizată pe pă­ a grupelor turneului final al celui de-al 15- mite o luptă strînsă pentru calificare. România, mîntul SUA, care se va desfăşura pe stadioane campionat mondial, ce va avea loc anul viitor Columbia şi Elveţia au avut o prestaţie excelen­ gigantice şi, de pe acum, cu toate biletele (3,6 mi­ SUAţ Agenţia FRANCE PRESSE notează între tă în preliminariile CM, astfel eă echipa ţării gaz­ lioane) vîndute. ; ■ y ■

SIMPLE SPECULAŢII... 9 COLUMBIA. Iată marea necunoscută şi.»' surpriză. REACŢII ALE PRESEI OCCIDENTALE DUPA Voi începe cu al doilea , argument. In grupa sud-ame- ricană a fost „colegă" cu Argentina, căreia i-a admi­ LAS VEGAS ; :.V - • w ' '■ - nistrat, acasă la - Buenos Aires o aspră bătaie cu! 5—0, Comentînd pe - marginea recentului eveniment de la ' înaintea tragerii la sorti a celor 6 grupe pre-- -scor care a stîrnit o mare uimire în lumea fotbalistică Las Vegas unde s-a desfăşurat tragerea la sorţi a gru­ inare ale turneului final al Campionatului Mondial de : mondială, Argentina, dublă campioană mondială, reu- pelor participante la turneul final al Campionatului Mon­ al — „World Cup“ —■ SUA ’94— discuţiile des- şind totuşi calificarea pentru turneul final abia după dial de fotbal din Statele Unite, din Germania pînă în . .şansele celor 24 de protagoniste aveau un caracter . dubla partidă de baraj cu Australia. O calificare pe „uşa" Olanda, din Belgia pînă în Italia, .optimismul predomină ţcum general, după Las Vegas s-a restrîns aria, pe- din dos", la mustaţă. Se pare, fiindcă n-avem. date con­ .la majoritatea echipelor participante. „Berti bucuros1*, Y adică la cîte patru echipe care alcătuiesc grupe- crete, că fotbaliştii columbieni, din care face parte şi preciza cotidianul german „Bild“. „Campionii noştri mon­ Şi cum_ România face parte din Grupa A, deci pri- „italianul" Asprilla de la Parma, constituie o gerteraţie diali sînt în cea mai' bună formă pentru a-şi apăra ti­ in “crdine alfabetică, să încercăm, în contextul Isim- de excepţie: 'Numai că trebuie ţinut-cont de faptul că . tlul". în Spania, tragerea la sorţi a fost întîmpinată cu $ speculaţii, să anticipăm, într-un fel, orditiea fir în grupa preliminară sud-americană Columbia a avut de mare satisfacţie. „Spania s-a asociat cu norocul", preciza i a; clasamentului grupelor, subliniind că fiind vor-- jucat cu echipe cu acelaşi stil de joc, cu o bogată ţe­ cotidianul sportiv „Marca*. „Tragere de vis**,, „Va fi un de România doza de subiectivism creşte în progresie sătură de fotbal-artă dar mal puţin dotate în privinţa joc de copii începînd cu faza optimilor de finală", sînt cetrică. Voi încerca să trec în revistă posibilităţile registrului tehnic. Vraja fentei şi driblingului poate ca- , două din numeroasele titluri apărute în presa olandeză. pota în faţa-unei defensive exacte. Nu pot să-mi dau Belgienii, care îi vor întîlni pe olandezi în grupa F, par,' patru protagoniste, începînd cu capul de serie şi stihuind: ordinea numerică stabilită prin tragerea din seama în ce măsură valoarea individuală a jucătorilor de asemenea, Incîntaţî. „Impecabilă această tragere lâ columbieni cu tehnica lor cizelată dar şi cu exces de . sorţi", este titlul ziarelor „I-a Derniere Heure** şi „Les S a locurilor în grupă. ; individualism va reuşit să se impună în faţa celor două Sports", în timp ce „'La Libre Belgique“ jubila: „Las-Ve- reprezentante ale bătrînului continent în grupă, adi­ gas a purtat noroc.diavolilor". . | S.U.A. Cap de serie detorită faptului că este ţara că Elveţia şi România. Totuşi aş pronostica pentru co- ţinizatoare a celei de-a XV-a ediţii a turneului final, lumbieni un loc secund în grupă. , - PE SCURT • PE SCURT ţară în care’ fotbalul clasic încă n-a prins rădăcini' Minice, fiind cu mult in urma preferinţelor spectato-' © Federaţia Română de Haltere a stabilit, în urma 9 KOMANIA. Şanşele tricolorilor pentru calificarea în if şi telespectatorilor comparativ cu fotbalul ameri- rezultatelor obţinute la competiţiile internaţionale şi in­ „optimi" sînt legate de trei elemente; primul joc, cel . i, hocheiul, cursele de cai şi baschet — ca să enumăr terne, clasamentul celor mai buni. 10 sportivi pe anul cu Columbia, aş zice decisiv. Un joc împotriva — aşa «a dintre preferinţe. Dincolo de tonte zbaterile antre- ■ ; 1993: l. ; Traian' Cihărean -(Astra Arad), 2: Constantin cum am mai spus — unei mari necunoscute, despre ca­ Udrea (Steaua), 3. Aurel Isîrbu (AS Clujana), 4. Marius nâui iugoslav Bora Milutinovici şi chiar ţinînd cont de re la ora actuală, avem prea puţine date de comparare jfcanierii“ americani care-şî desăvîrşesc măiestria Ia a stilului de joc. Dar cum registrul nostru-tactic este ce­ Cihărean (Astra Arad), 5., Răzvart Ilie (Astra Braşov), 6. ' europeană de fotbal,. echipa nu reprezintă' o va­ Gheorghe Haralambie (Progresul Brăila); 7 .Ovidiu Fătu va mai diversificat, âş zice că avem prima şansă. Al , (CSM Bistriţa), 8. Ionel Căjdăraru (Petrolul Constanţa), ste decît una, eventual, de mijloc. Numai că intervine - doilea element: după jocul de la Los Angeles cu Co- : 9. Marinei Toader (Rapid Bucureşti), 10. Paul Toroczoi care va cîntări foarte mult. în prestaţia şi mai * lumbia o lungă deplasare Ia Detroit pentru partida' cu ta eventuala calificare a echipei în „optimi": „grija“ (CSM Bistriţa). ' Elveţia şi returul la Los Angeles pentru ultimul joc din arbitri faţă de ţara gazdă a turneului final, adău- grupă cu , SUA. In nouă zile deci, începînd din 18 şi ® Colegiul de arbitrii ai -Federaţiei Române de Bas­ şi faptul că avantajată fiind de pregătirea centralî- pînă în 26 iulie trei jocuri grele cu două deplasări foar­ efectuată la Los Angeles este mai ,acasă" decît ce- chet a stabilit cei mai buni sportivi pe anul 1993: mas- : te lungi, chiar făcute cu avionul. Nu e lucru de negli­ Hte partenere din grupă în privinţa terenului, a con- culin: 1. Gheorghe Mureşan (Washington Bullets), 2. Flo- jat să străbaţi America de-a latul. S epun e apoi proble­ .rentih Ermurache (Dinamo), 3 . Marcel Ţenter (Universi- Şiikir climatice. S-ar putea, deci, ca SUA să ocupe în ma dacă cele patru zile, dintre jocuri vor fi suficiente ‘ tatea Cluj), 4. Valentin Pogonaru (SOCED Bucureşti), 5. locul- doi, deşi personal n-o văd decît pe ultimul pentru recuperare şi pregătire. In sfîrşit, al treilea ele­ .*,• adică 4. 'Sorin Ardelean (Steaua); Feminin: 1. Aurora Dragoş (Uni­ ment: jucăm ultimul meci, cu SUA, ţara organizatoare versitatea Cluj). 2. Laura Niţulescu (Baschet Club Arad), şi orgolioasă în a demonstra că America este ţara tutu­ 3. Diana Ciupe (BC Arad), 4, Daniela Morrşanu' (Univer­ | ELVEŢIA. O ţară cil un fotbal de sorginte anglcJ-' ror posibilităţilor, chiar şi în fotbal. Vor Interveni apoi «ană, în forţă,, de mare angajament; subtilităţile de or- = sitatea Cluj), 5. Florentina Rusu (CSS 2 Bucureşti). „culisele’1' organizatorice in privinţa arbitrajelor. Dacă 1»tehnic şi tactic fiind mai puţin pregnante. Nu trebuie ' © Pugilistul jamaican Simon Brown a cucerit titlul Sat însă că Elveţia a reuşit să ia Italiei, prima clasa- vom ajunge în faţa acestui meci cu superioritate de mondial la categoria super-vvelter (WBC), învingîndu-1 î in grupa europeană din care a făcut parte şi, repre- puncte care să nu pericliteze calificarea României' în prin KO în repriza a 4-a pe deţinătorul titlului, ameri­ Mtativa Ţârii Cantoanelor, 3 din cele 4 puncte ale „optimi“, n-avem decît să fim şi noi.domni cu SUA ca­ canul Terry Norris. Meciul s -a , disputat cu ocazia unei ; gale profesioniste care o avut Ioc la Puehla (Mexic). Mei dispute, încheind înaintea Portugaliei, una dintre re ne-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate. Sâ iwrife. Pentru elveţieni două vor fi - grele-pietre de © Fostul :numârul^l în tenisul 1, mondial, americanul Urcare: Columbia şi România. Or, din punct de vedere mai şi glumim puţin. Deci, în final, văd România pe Ivan Lendl, a fost selecţionat în echipa. Statelor Unite ( rezultatelor directe din ultima vreme, , tricolorii au locul prim în grupa A, Jn cel mai^ rău caz pe cel se­ pentru competiţia dotată cu Cupa Hopman, el înlocu- * ascendent 'moral asupra elveţienilor, cărora le pre- ; cund. ; ; -. indu-1 pe John McEnroe. Competiţia va începe la Perth " locul 3 în grupă, cu şanse de... recalificare pentru „ . , ... ■ . ■ (va urma) . (Australi^) în noaptea de Anul Nou. Lendl va face pe­ Pipele „optimilor". ^ ..... Iîonieo V. CÎRŢAN reche cu Mary Joe Fernandez. ... ' (ROMPRES)

« Vind Renault 21, diesel, din • Vînd TV Sony, video recor-, • Angajez vînzători. Telefon 1989,’ cu vama şi înmatricula-, der, Hi-Fi Wolkman,—• Grun- 17-19-42. (46937-A) rea plătită în decembrie, preţ ding, aplitunere 50 W, Kenwood • SC Evador,. intenţionează să informativ 12 500 DM. Telefon1 şi Nad. Hi-FL Tel. 13-60-09. modifice- adaosul comercial , la 11-26-23. (46933-A) L (46840) . * Gram SRL, caută ges­ 0 — 200 la sută. (46937) • Vînd Audi 80, an 1978; Re-: • Vînd Ford Tranzit, fabri­ tionar expert. Telefon 19-51- nault 9, 1982, cU talon.' Telefon cat ? 1990, ultimul model, diesel, 57; 11-91-05, între orele 9-17. 16-45-72; 16-46-70. (46931) ! 2 tone, marfă, preţ convenabil, , (46889) - - O Vînd , mobilă Heda, maşină. km 36.000. Informaţii: Aiud, te­ S c h im b u ri de cusut piele Singer. Informa-, lefon 096 — 86-27-26 sau 86- , ® Nou. Jaluzele plastic-tip * "p s***** ţii .la telefon 13-89-18. (46930) .25-44. (46839) ^ Nekerman diferite culori, ru- • Vînd Dacia 1310, 1990, sta­ lou lemn. 16-29-31. (4S291-B) • Ofer apartament; 4 camere • Vînd garsonieră confort plus garaj Plopilor şi aparta­ x • Pensionar, caut parteneră, mărit, cartierul Zorilor. Infor. re excepţională. TeL 16-09-21. ment două camere Grigorescu pnduită intelectuală. Telefon maţii la telefon 14-21-71. (46936) • Cură He slăbire. Garan­ (46831) contra teren, . casă. variante. Te­ 11-76-74.(46821)' • Vind Urgent garsonieră- Te­ tat 8 lig/lună .Telefon; 14-83- lefon 12-37-64. (46349 C) ' lefon 16-85-81. (46826) 22. (61788) : e Schimb 3 camere, confort II, • Vînd ieftin „TV ' Grunding Mănăştur, cer similar sau 2, con­ Vinzari Sport şi Philips, diagonala 60. în c h ir ie r i • Transportăm persoane în Telefon .14-77-42; vînd chitanţe Germania şi retur cu microbus. fort T. Informaţii la telefon 17- Cumpărări Caritas — iulie. Tel. 18-48-95.' Informaţii la telefon 096 — 29-24. ţ 71-14-63 ‘ Blaj. (46742) • Vind TV color Telefunken, (46825) m închiriez apartament pentru • R.AD.P. Cluj, anunţă ma­ Kptor' cu microunde Philips 32, • Vînd urgent convenabil Ci­ locuit sau firmă, 4 camere, car-, jorarea adaosului comercial la 'Meo VHS stereo, maşină de troen Visa diesel şi VW Passat tierul Gheorgheni, lîngă. Mer­ Jtis electrică, cojoace damă, din diesel Cosaşilor 20. (46948) cur. Tel. 15-23-58 (46830) 50 la sută de la 22 ianuarie 1994. P ie r d e r i •ttiia, ia preţuri convenabile. • Vînd pufoaice China, ulti­ • Caut-de închiriat spaţiu co­ (46617) ' ...... — ■ ' • SC “Super Universul* SRL, Wefnn 16-82-53. (46929) mul riodel. Telefon 1(5-36-00. mercial pentru depozitare. /In ­ formaţii la telefon 16-77-91 inr Cluj, organizează licitaţie în • Pierdut autorizaţie Sanitară • Vînd urgent BMW 520,1704 (4R947) SC Rolicom SRL. str. Avram tre orele 9-22. (46733 A) ziua de joi 7 ianuarie 1994, la toc, în stare perfectă, preţ in- • . Vînd Renault Trafic 1986, Iancu n r . 38. Se declară nulă. «mativ 3.500 DM. TeL 14-57- motor 1600 cmc. Tel. 11-92-81. • închiriez apartament 2 ca­ magazinul "Elconi" din cadrul Complexului Mercur, Gheorgheni, • Pierdut motan birmanez, în »■ (4PR23) ! (46945) mere mobilat,; cartier Gheor­ Sn vederea valorificării unor zona str. Milcov, Ţebeî, Grigo­ • Vînd cameră video M 7. In- • Vind 2.700 mp teren, în gheni, în valută Tei. 14-54-62. rescu. Recompensă. Telefon 18- Ge >agiu . Băi. Telefon 16-95-01. '. (46560) - produse de folosinţă îndelunga­ •mriaţii la Consignaţia Nera Ti- tă. Lista proiuselor este afişată 29-17 (46949) ' •'fet, Bulevardul Eroilor , nr, IB. (46950) • închiriez apartament 4 'ca­ In cadrul Magazinului In caz • Ioo Francisc. pierdut car­ • Vînd urgent Dac'a 1320; Iîe- • Vind urgent apartament cu mere mobilat, telefon. Plata va­ net de student, chimie 11" , de­ .Wîi 20; Mercedes 260 E. Te- 3 camere, confort, cu telefon. lută timp îndelungat. Telefon de nevaloriticare integrală a pro­ duselor, licitaţia se repetă In clar nul. (46622) « n 18-39-27. (46934) Telefon 16-99-89. (46953) 17-97-03. (46752) fiecare joi, după data de 7 ia­ • Halmagyi Iosif, pierdut au­ ,* Vind Wartliurg, an falirica- • Ofer 4.000.000 pentru o gar­ • Dau în chirie apartament o torizaţia cu nr. 14973 / 16 nov. l! 19B9, telovi/nare color. , In- sonieră confort I. Tel. 15-14-01, cameră mobilată str. Plopilor, nuarie 1994. (463R5) O Transport, o tonă marfă. Te­ 1990. O declar nulă. (46796) ,'nnaţii la telefon 18-12-33. după ora 15. (46951) telefon 13-60 55 Confort mărit, • SC Lucky SRL, pierdut -• Vînd apartament o cameră. ultrafinisat. (46758) lefon 13-75-79. (46609) te34-A) , • Angalăm fiyi>i

r

^ Sorin VADANA: „FAMILIA, CHIMIA Şl FOTBAL UL -TRINITATEA VIEŢII MELE" Central de Arbitri. A fost un — Pardon: ai pomenit cuvin- singur loc disponibil ş i..., l-am tul facultate. Ce-al vrut sâ spui" La bilanţul anual al cavalerilor fluierului clujeni, despre tî­ pentru că în calitate de jucător : ocupat eu. Nu că vreau Ca să mă nărul şl talentatul arbitru clujean Sorin Vădana s-a vorbit— aş judeci într-o anumită „opticâ“ laud, dar asţa â fost, concursul — A, da! Venit pe meleagurile zice eu — la superlativ, apreciindu-i-se, dincolo de talentul în­ prestaţia cavalerilor fluierului. absolvindu-1 cu media, 9,71. După clujene de care m-am îndrăgos­ născut, tenacitatea şl perseverenţa în a urca temeinic trep­ Abia cînd ajungi să devii tu în­ doi ani petrecuţi :îri lotul C — tit iremediabil, nu puteam rata tele spre consacrare. Iată motivul ce m-a determinat sâ-l abor­ suţi arbitru judecata suferă o în­ actualul lot B — anul acesta, în­ prilejul de-a nu deveni şi om dez într-un dialog despre viaţă ş i ... fotbal. toarcere de 180 de grade. Am a- tre 12 şi 13 octombrie iarăşi la carte. Drept urmare am urmat vut un noroc imens avîndu-1 ca examen pentru promovare în lo­ facultatea de chimie iar Ia ora — De fapt, în viaţa mea e- lui şi pentru un rodaj mai con­ dascăl pe actualul reputat cava­ tul A. Cel mai greu examen: 106 actuală sunt inginer chimist cu xistă o trinitate:' familia, chimia sistent am trecut la divizionara ler al fluerului din Iotul diviziei candidaţi pentru 26 de locuri. locul de muncă la Direcţia regio­ şi fotbalul. Voi începe, totuşi, B Relonul Săvincşti. Incorporat naţionale dr. Dan Dragoş Cră­ Am reuşit pe locul doi cu me­ nală de C.F. La facultate am cti; c u ... fotbalul. Ca orice copil, în­ în 1982 am ajuns pe meleagurile ciun. Tot ce ştiu acum datorită dia de 9,00. A fost o mare satis­ noscut-o pe soţia mea, Otilia, ei drăgostit de balonul rotund, pri­ clujene unde am rămas defini­ dînsului se datoreşte. Urcînd facţie această reuşită din două oarej alcătuim o familie fericită, mele litere ale complicatului său tiv. Ara jucat la echipele „U", treptele spre clasele superioare motive: primul că am reuşit să întregită de fructul dragostei alfabet le-am învăţat la juniorii Sticla Arieşul şi C.F.R. In 1988, ale arbitrajului în 1990 am absol­ mă apropii la un pas, cum s-ar noastre, fiul Tudor. Călin, în virs­ echipei Carpaţi Nchoiu. Că sînt concomitent cu activitatea de ju­ vit examenul de categoria a Il-a spune, de lotul celor mai din tă de ^4 ani. Sper să-i placă şl moldovean de origine, născut tn cător am abordat ş i. . . ^arbitra­ cu media 9,50, pentru ca un an faţă şi care-ţi deschide posibili­ Iui fotbalul şi cartea. 11 septembrie 1962. In 1977 am jul, ştiind că după atîrnarea în mai tîrziu, la Bucureşti, într-un tatea intrării în arbitrajul inter­ — Iţi urez, Sorine, feririi1* avansat, fiind legitimat în echi­ cui a bocancilor şi echipamentu­ examen mai greu cred decît cel naţional; al doilea că l-am ajuns multîhţie şl familiei,- succese i» pa de juniori a SC- Bacău (ac­ lui de fotbalist, nu mă voi putea de la facultate am obţinut cate­ diri urmă, pe fratele meu mai activitatea profesională de ingl* tualul F.C. Selena), cu care în despărţi definitiv de acest bnlon goria I cu media 9,00. Tot în mare, Constantin ■ Vădana, şi el nor chimist şi în cea de arbitru 1978 am cucerit titlul de campi­ rotund care m-a subjugat pe 1991, la Cluj-Napoca am reuşit arbitru în lotul-A dar cu . . . ve­ de fotbal — cele trei demon1* oană a ţării la juniori republi­ viaţă. la concursul de promovare în lo­ cani tntre 3900—81 am făcut — E greu să devii arbitru, So­ chime mai mare ca mine. Cam care constituie — după cum spu­ tul divizionar C, organizat de neai tu — trinitatea vieţii W1*' parte din lotul juniorilor UEI-'A. rine? Colegiul (cum se. numea atunci) asta ar fi pe scurt autobiografia Apropiindu-se vremea majoratu­ — E greu, nea Victor. E greu arbitrilor, sub tutela Colegiului mea. A consemnat Victor MORE-'

n m o n a m n » Bammnmzs» «a ta ca ■roaaginipwBaeoBiUM'WTa

COLEGIUL DE REDACŢIE: i^DACŢIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. ie. t e l e f o a n e : 11.10.32 ILIECÂLIAN (rcdactor şef); DAN redactor şef); 1 1.75.0 7 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); RE8REANU (redactor şef adjunct); 1 .7 4 .1 3 şl 1 1 .7 4 ,0 0 (redactori); 1 1.73.0 7 (administraţia şl contabilitate Autorizată nr.î 20/ 1991, VALER CHIOREANU (redactor şef za.ului); 31444. 1 9 .2 8 .2 8 . Judecătoria Cluj-Napoca, Telex: Fax: Mica publicitate adjunct); NICOLAE VER2Ş (secretar se primeşte zilnic între orele 8-16, str. Napoca nr.16 (la înmatriculata la Oficiul Registrului general de redacţie); NICOLAE pt rter). Sîmbătă şi duminica închis. Informaţii, reclame Comerţului judeţului Cluj, sub nr. PETCU; MARIA SANGEORZAN:, şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 1 4 .7 8 .2 2 J /1 2/308/1 931 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 RADU VIDA. mr.vmw'XBPitzmwumwmiitFMitmMJMJii iu iuţim* o n i w u a