CEL MAI BUN AN PENTRU AFACERI Businessul a avut un an de excep]ie, potrivit rezultatelor [i tranzac]iilor \ncheiate. Citi]i o analiz` complet` a anului 2005 \n BUSINESS MAGAZIN care apare ast`zi pe pia]`. Ziarul Financiar EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL VII / NR. 1786 20 PAGINI MIERCURI, 21 DECEMBRIE 2005 PRE}: 1,50 LEI WWW.ZF.RO ZF Pe scurt Porsche se a[teapt` EVENIMENT Erste Bank din Austria n Uzinsider va administra pentru la marje mai mici, n Cele mai importante privatiz`ri \nc` patru ani societatea Comelf dup` 15 ani de capitalism. Pagina 2 Bistri]a. Pagina 6 dar volume mai mari n Wrigley a fost amendat` cu 5,5 n VB Leasing [i-a dublat finan]`rile a cå[tigat licita]ia la BCR milioane de euro \mpreun` cu 26 de la 100 de milioane de euro, dublu fa]` distribuitori pentru c` au fixat pre]urile de anul trecut. Pagina 7 IONU} BONOIU [i nivelul discounturilor. Pagina 3 |ntr-o lupt` foarte stråns`, care a durat aproape jum`tate de an, n Traficul de containere s-a dublat PORSCHE Romånia, cel mai mare importator de n BERD a acordat un credit de 20 \n acest an, iar administratorii austriecii i-au \nvins \n final` pe portughezii de la Millennium BCP automobile de pe pia]a local`, estimeaz` c` va \nchide anul cu de milioane de euro companiei CET Ia[i CNAPMC vor investi 102 milioane de o cifr` de afaceri de 380 de milioane de euro, \n cre[tere cu pentru reducerea pierderilor [i a euro \ntr-un nou terminal. aproape 20% fa]` de anul precedent. polu`rii. Pagina 3 Pagina 7 „Estim`m dep`[irea a 30.000 de unit`]i våndute \n acest an“, spune Brent Valmar, director general al companiei, n Premierul a avertizat ieri n Bosch schimb` strategia pentru importatorul pe pia]a local` al grupului german Volkswagen. compania Bechtel c` risc` s` r`mån` cre[terea vånz`rilor de centrale Num`rul de ma[ini våndute corespunde unei cre[teri de f`r` contractul pentru construc]ia termice. Pagina 8 peste 80% fa]` de anul precedent, fiind mult superioar` autostr`zii Bra[ov-Bor[. Pagina 3 ritmului de cre[tere a cifrei de afaceri. BUSINESS INTERNATIONAL „Factorii care au determinat aceast` transformare sunt n Rezilierea contractului pentru presiunea de pre] exercitat` de pia]`, necesitatea realiz`rii Casa Radio, un important proiect n Chiar dac` economia unor volume crescute \n scopul asigur`rii rentabilit`]ii imobiliar din Capital`, a fost amånat`. european` ar lucra la capacitate investi]iilor importante f`cute \n ultimii ani sau cå[tigarea de Pagina 3 maxim`, tot chinezii sunt mai cote de pia]`“, adaug` Valmar. productivi. Pagina 10 El crede c` de[i evolu]ia peste a[tept`ri a pie]ei auto s-a n Directorul Hidroelectrica [i alte manifestat \n toate segmentele, se remarc` o cre[tere mai persoane din conducere sunt urm`rite n Pia]a destinat` marilor important` a unor segmente noi, precum SUV-urile (ma[ini penal pentru prejudicierea companiei bog`ta[i este de multe ori evaluat` \n de teren destinate mai degrab` rul`rii pe [osele decåt cu 2 milioane de euro. Pagina 3 mod gre[it pornind de la idei terenului accidentat) sau MPV-urile (ma[ini de familie, cu un preconcepute. Pagina 12 interior spa]ios [i modulabil). B~NCI - ASIGUR~RI „Businessul cu ma[ini \n Romånia este \n continuare unul n Guvernatorul B`ncii Italiei [i-a foarte atr`g`tor, atåt din punctul de vedere al profitabilit`]ii, n OTP a investit 150 de milioane de dat demisia pentru a evita s` fie umilit cåt [i al str`lucirii pe care aceast` afacere o are [i care este un euro \n servicii bancare [i de asigur`ri \n public, \n cel mai mare scandal factor motivant special. Putem vorbi de o reducere a marjelor, \n \ncercarea de a cuceri pia]a financiar din ultimul deceniu. ceea ce nu este \ns` concludent neap`rat pentru afacerea romåneasc`. Pagina 4 Pagina 15 general`, pentru c` reducerea marjelor este compensat` de m`rimea volumelor - un indicator favorabil dezvolt`rii“, adaug` Valmar. |n aceste condi]ii, \n c`utarea unor modalit`]i de cre[tere La cu]ite a profitabilit`]ii, dealerii auto vor pune din ce \n ce mai mult accentul pe activitatea de service [i repara]ii, ce va fi sus]inut` Dezbaterea raportului guvernului privind FOTO: AFP prin cre[terea din ultimii ani a parcului auto, crede Valmar. integrarea \n UE s-a transformat ieri \ntr-un r`zboi Acesta este pre]ul pe care austriecii trebuie s`-l pl`teasc` pentru 61,88% din ac]iuni. La acest pre] BCR valoreaz` [ase miliarde de euro Pia]a auto a \nregistrat \n acest an cea mai bun` evolu]ie deschis \ntre premierul T`riceanu [i PSD. de dup` 1989, anali[tii anticipånd un volum de 250.000- ZF nan]elor, Sebastian Vl`descu, care este [i Ieri sear` primele declara]ii ale ban- 260.000 de vehicule noi våndute cu o valoare de aproximativ Pagina 16 pre[edintele comisiei de privatizare, a anun- cherilor romåni au fost: 2,5 miliarde de euro. rupul financiar austriac Erste ]at cå[tig`torul. „|n aceast` sear` am primit „Privatizarea este doar un pas. |n fa]a Valoarea corespunde unei cre[teri de aproximativ 40% POLITIC~ a cå[tigat ieri licita]ia pentru ofertele \mbun`t`]ite. La cap`tul unui proces sistemului bancar vor sta noi op]iuni [i fa]` de anul precedent [i este cu mult superioar` estim`rilor n BNR va accelera retragerea din preluarea controlului celei care n-a fost u[or, BCR merge la Erste Bank. provoc`ri. Vom avea de-a face cu b`nci din avansate de principalii juc`tori la \nceputul anului, care anti- circula]ie a leilor vechi \n prima parte a n Integrarea european` a ajuns mai mari b`nci din Romånia, Pre]ul oferit pe ac]iune este de 7,65 de euro“. toat` Europa [i trebuie s` fim preg`ti]i s` cipau un ritm de cre[tere al vånz`rilor de aproximativ 10%. anului viitor. Pagina 4 muni]ie \n r`zboiul T`riceanu-PSD. BCR, \n cea mai mare „Pre]ul oferit pentru BCR arat` c` facem fa]` unei competi]ii foarte puternice Pagina 16 Gprivatizare din istoria ]`rii. Romånia este parte a Uniunii Europene. dup` aderare. Pentru BCR [i pentru n Banca Carpatica \ncearc` o Austriecii s-au angajat s` pl`teasc` Este un pre] european pentru o banc` euro- Romånia privatizarea \nseamn` acces stabil cre[tere organic` rapid`, ]inta fiind ca n B`sescu \i invit` pe oamenii de 3.751.554.805 euro pentru pachetul de pean`. Bunurile romåne[ti au valoare euro- la fonduri suplimentare la pre]uri sc`zute“, a \n doi ani s`-[i dubleze re]eaua. afaceri s` investeasc` \n Iordania cu 61,88% din ac]iuni \n termen de 90 de zile pean`, o valoare global`“, a mai spus mi- declarat Radu Ghe]ea, pre[edintele Aso- Pagina 4 gåndul la Irak. Pagina 16 conform prevederilor contractului de pri- nistrul. |nc` de la jum`tatea anului auto- cia]iei Romåne a B`ncilor. vatizare. O ac]iune BCR valoreaz` \n acest rit`]ile au afirmat c` cel care va oferi cel mai „|ntr-adev`r, s-a pl`tit foarte scump [i n Interamerican va lansa la n Cheia bugetului UE este acum \n moment 7,65 euro. mare pre] va cå[tiga. este evident c` tranzac]ia este foarte avan- \nceputul anului viitor trei produse de måna europarlamentarilor. Erste a \nvins \n final` grupul portughez La cåteva minute dup` anun]ul cå[ti- tajoas` pentru stat. Raportat la valoarea asigurare unit - linked \n lei. Pagina 16 Millennium BCP. Valoarea BCR este \n g`torului premierul C`lin Popescu-T`ricea- activului net, BCR este printre cele mai Pagina 4 acest moment de 6,063 miliarde de euro, nu a declarat: „Rezultatul este chiar spec- scumpe b`nci våndute. Privatizarea BCR [i n New York-ul a fost ieri paralizat avånd \n vedere pre]ul pl`tit de austrieci. taculos pentru c` \nseamn` c` valoarea total` fuziunea HVB/}iriac/UniCredit vor schimba n Leul a pierdut teren atåt fa]` de de o grev` a angaja]ilor re]elei de Statul romån vinde 36,88% din ac]iuni, a b`ncii se ridic` la [ase miliarde de euro. este peisajul sistemului bancar \n cursul anului euro, cåt [i fa]` de dolar, cererea de transport. Pagina 16 iar institu]iile financiare interna]ionale de departe cea mai mare privatizare. Era viitor. La un pre] pl`tit atåt de mare, Erste se valut` fiind mai mare decåt oferta. BERD [i IFC vånd 25%. momentul. Pentru romånul de rånd poate c` va lupta s` fie foarte competitiv`“, a comen- Pagina 4 BUSINESS HI - TECH Acum doi ani statul romån a våndut 25% nu \nseamn` foarte mult, dar aceast` priva- tat R`svan Radu, pre[edintele UniCredit din ac]iuni c`tre BERD [i IFC pentru 250 de tizare va duce la cre[terea capacit`]ii b`ncilor Romånia. El se declar` convins c` niciuna BURSE n RTC a cump`rat distribuitorul milioane de dolari (peste 208 milioane de de a sus]ine economia. Cel mai important dintre b`ncile de talie grea care s-au ar`tat de calculatoare ProCA, ce era controlat euro). Acum BERD [i IFC \ncaseaz` 1,515 element este c` vom avea la dispozi]ie o interesate de BCR nu ar fi pl`tit atåt de mult n SIF-urile au acaparat din nou de un grup din Cehia. miliarde de euro pentru pachetul cump`rat sum` uria[` la buget pentru proiectele de pentru BCR. Microsoft Romånia toat` aten]ia investitorilor cå[tigånd Pagina 19 \n urm` cu doi ani. dezvoltare a infrastructurii rutiere, s`n`tate, Apari]ia lui Erste la BCR a fost o sur- peste 2%. Pagina 5 Cele dou` grupuri au depus ofertele ieri [coli [i universit`]i. De asemenea percep]ia priz` avånd \n vedere c` austriecii s-au decla- n Num`rul de site-uri romåne[ti sear` la ora 19.00 acestea fiind introduse \ntr- asupra Romåniei \n ceea ce prive[te aderarea rat interesa]i la \nceputul anului mai mult de continu` exportul COMPANII active a crescut cu 50% \n acest an. un calculator. La ora 19.13 ministrul fi- la UE va fi ameliorat`“. CEC. Pagina 19 n Iulius Group [i-a refinan]at de personal mall-ul din Timi[oara cu 50 de milioane n Euroweb Romånia [i Ungaria au de euro de la grupul HVB. fost preluate de un grup ungar pentru Cine este Erste Bank Pagina 6 30 de milioane de dolari. VICTOR KAPRA Pagina 19 ANCA austriac` Erste Bank este Slovenska Sporitelna (\n Slovacia). Banca s-a n Rolast a operat schimb`ri \n una dintre cele mai mari b`nci dezvoltat prin achizi]ii de active \n regiune, DUP~ ce fostul director al Microsoft Romånia, Silviu echipa de conducere ca urmare a n Pariul industriei IT&C: cum va B regionale [i de]ine active \n valoare \ncercånd s` aplice aceea[i strategie [i \n Hot`ran, a preluat anul trecut managementul afacerii celui rezultatelor financiare slabe ar`ta tehnologia \n 2010 \n viziunea de peste 140 mld. euro. Romånia. Capitalizarea bursier` a Erste mai mare produc`tor de software din lume pe \ntreaga \nregistrate. Pagina 6 anali[tilor? Pagina 20 Are un num`r de peste 12 milioane de dep`[e[te 10 miliarde de euro, ac]iunile regiune a Europei de Sud-Est, al]i doi manageri ai filialei clien]i pe pie]ele din Europa Central` [i de b`ncii fiind listate la bursa din Viena \n romåne[ti au urcat \n ierarhie la nivel de corpora]ie. Est, f`r` s` fie pån` acum prezent` \n propor]ie de 61,5%, \n timp ce b`ncile locale Unul dintre cei patru fondatori ai Microsoft Romånia, Romånia precum rivalele sale - Bank of Andreas colective - a[a-numitele sparkassen - de]in Paul Miche[, va pleca de la 1 ianuarie la Londra, preluånd Austria (membr` a grupului HVB, ce Treichel, circa o treime din restul ac]iunilor. Cea mai postul de Readiness Manager pentru Europa, Orientul urmeaz` a fi preluat` de c`tre UniCredito) [i pre[edintele mare pondere o de]in investitorii institu]io- Mijlociu [i Africa (EMEA), urmånd astfel s` r`spund` de Raiffeisen Bank. Dup` primele nou` luni ale b`ncii nali din Marea Britanie, Irlanda [i America instruirea oamenilor de vånz`ri ai Microsoft \n aceast` anului, Erste Bank a raportat un profit net de de Nord, respectiv Austria, cu o de]inere regiune. aproximativ 509 milioane de euro. total` de 39,2%, salaria]ii b`ncii cu un pachet Miche[ a avut func]ia de manager pentru clien]ii IMM [i Banca este condus` de c`tre Andreas austriecii au tatonat [i intrarea pe pia]a de 2,4%, investitori priva]i cu 8%, b`nci de pentru parteneri la Microsoft Romånia, unde a lucrat \nc` Treichel, director general executiv din 1997. romåneasc`, \n cadrul strategiei sale de a se economisire - 7%. de la \nfiin]area filialei, \n 1996. Anterior, a lucrat pentru institu]ii financiare impune ca unul dintre liderii pie]ei regionale. Erste Bank activeaz` de anul trecut pe Cel de-al doilea manager care p`r`se[te Romånia este precum Crédit Lyonnais [i Chase Erste activeaz` pe aceste pie]e prin pia]a romåneasc`, nu \ns` \n sectorul bancar, Dorin Badea, care va pleca tot de la 1 ianuarie la Glasgow, Manhattan. Erste are opera]iuni pe pie]ele intermediul Ceska Sporitelna (\n Cehia), ci pe pia]a imobiliar` prin intermediul pentru a deveni Microsoft Services Lead pentru filiala din din Austria, Ungaria, Slovenia, Cehia, Erste Bank Croa]ia, Erste Bank Ungaria, companiilor specializate Immorent [i CEE Sco]ia. El a lucrat cinci ani la Microsoft Romånia [i a condus Serbia, Croa]ia, Slovacia. |n ultimul an, Erste Slovenia, Novosadska Bank (Serbia) [i Property. departamentele Services [i Platform Group. |n vara anului trecut, fostul director general al Microsoft Romånia, Silviu Hot`ran, a fost numit director general al SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 20.12.2005 BURSE companiei pentru Microsoft Europa de Sud-Est, unde coordoneaz` opera]iunile din nou` ]`ri aflate \n zona EVENIMENT 2 BUSINESS INTL. 12 ABN AMRO 15 IULIUS GROUP 6 Indici bursieri |nchidere Tendin]a % Balcanilor (Albania, Macedonia, Bosnia, Slovenia, Croa]ia, EVENIMENT 3 BUSINESS INTL 11 20.12.2005 puncte BANCA CARPATICA 4 OTP BANK 4 Serbia, Bulgaria, Romånia [i Republica Moldova). B~NCI {I ASIGUR~RI 4 BUSINESS INTL 13 ZF 4.641,98 +1,12 Odat` cu numirea lui Hot`ran la conducerea companiei BERD 3

O ⁄ BURSE 5 BUSINESS INTL 14 D pe regiunea Europei de Sud-Est, [i Paula Apreutesei a

PFIZER 15 R S U U

E BET 6.653,67 +0,21 COMPANII 6 BUSINESS INTL 15 BOSCH 7 ⁄ devenit Business Development Manager pe Europa de Sud- ROLAST 6 3,6597 3,0555 COMPANII 7 POLITIC 16 RASDAQ 1.740,63 -1,38 Est. CARREFOUR 15 RON RON ÿ |n urma tranzac]iei din anul 2003, prin care Microsoft a COMPANII 8 ENGLISH SECTION 18 RTC 19 DEUSCHE BANK 15 cump`rat antivirusul RAV de la firma romåneasc` BUSINESS INTL. 9 BUSINESS HI-TECH 19 EVOLU}IA BET RYANAIR 14 20.12.2005 GeCAD, o echip` de speciali[ti a GeCAD a plecat la BUSINESS INTL. 10 BUSINESS HI-TECH 20 EUROWEB ROMANIA 19 Redmond, la sediul central al Microsoft, pentru a lucra la HIDROELECTRICA 3 SOLECTRON 19 1 Dolar australian 2,2587 100 Yeni japonezi 2,6249 dezvoltarea tehnologiei. CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 16 1 Dolar canadian 2,6159 1 Leu moldovenesc 0,2378 De altfel, Romånia se afl` pe lista celor mai importante INTERAMERICAN 4 WRIGLEY 3 1 Franc elvetian 2,3569 1 Coroana norvegiana 0,4559 20 de „pie]e emergente“ (apar]inånd unor ]`ri \n dezvoltare) 1 Coroana ceha 0,1265 1 Zlot polonez 0,9521 pentru Microsoft. |n lume exist` aproximativ 150 de pie]e ABONEAZ~-TE LA ZF 1 Coroana daneza 0,4909 1 Coroana suedeza 0,3900 emergente, \ns` Microsoft a considerat prioritare 20 de 1 Lira egipteana 0,5322 1 Lira turceasca noua 2,2613 astfel de ]`ri, pe care le consider` de importan]` strategic` PAGINA 16 1 Lira sterlina 5,3982 1 Aur 49,6931 pentru businessul s`u. www.zf.ro/abonamente 100 Forinti maghiari 1,4543 1 DST 4,4107 [email protected] 2 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 EVENIMENT Cele mai importante privatiz`ri din ultimii 15 ani Ce a mai våndut statul romån pån` la privatizarea celei mai mari institu]ii financiare de pe pia]`, Banca Comercial` Romån` (BCR).

B~NCI Gas Holding B.V, afiliat al Gaz de France. 27,2 mil. euro, din care pre]ul pachetului de DISTRIGAZ NORD ac]iuni este de 2,5 mil. euro. BRD-SOCIÉTÉ GÉNÉRALE Contractul de privatizare pentru Distrigaz Conares Trading AG a preluat, la sfår[itul Banca francez` Société Générale a cå[- Nord a fost semnat la sfår[itul lui 2004 cu firma lunii august 2002, Combinatul de O]eluri tigat \n decembrie 1998 licita]ia pentru privati- Ruhrgas, parte a grupului german E.ON, \n Speciale Tårgovi[te (actual Mechel Tårgo- zarea B`ncii Romåne de Dezvoltare, pachetul proprietatea c`reia a trecut \n luna iunie a vi[te), pl`tind circa 35 mil. dolari pentru de 51% din ac]iuni valorånd 200 mil.$. Din acestui an. E.ON Ruhrgas a cump`rat direct pachetul de 84% din ac]iuni. |n plus, cum- aceast` sum`, circa 138 mil.$ au fost pl`tite au- 30% din ac]iunile societ`]ii \n schimbul sumei p`r`torul s-a obligat s` realizeze investi]ii torit`]ilor, pentru 42% din ac]iunile existente, de 125 mil. euro [i a participat cu 178 mil. euro suplimentare, \ncepånd cu anul 2005, \n restul reprezentånd o majorare de capital de la majorarea de capital, prin care a atins o valoare de aproximativ 26 mil. dolari. 20%. participa]ie de 51%. BANC POST IND. DE PRELUCRARE A METALELOR Primul pas pentru privatizarea Banc Post a INDUSTRIA ENERGETIC~ fost f`cut pe 2 aprilie 1999, cånd General {I CONSTRUCTOARE DE MA{INI Electric Capital Corporation [i Banco Portu- ELECTRICA DOBROGEA {I BANAT gues de Investimento au achizi]ionat 45% din Conducerea companiei Electrica a semnat RULMENTI ac]iunile b`ncii pentru 92,8 mil.$. Banca EFG pe 28 aprilie 2005 documentele finale privind Autorit`]ile au våndut, \n 1997, 70% din Eurobank Ergasias din Grecia a cump`rat \n vånzarea c`tre ENEL a unui pachet de 51% ac]iunile societ`]ii comerciale Rulmen]i Grei mod repetat ac]iuni de la cei doi investitori, iar din ac]iunile companiilor de distribu]ie Ploie[ti firmei americane Timken, care a pl`tit \n 2002 a ob]inut un ultim pachet de 17% Electrica Banat [i Electrica Dobrogea. pentru pachetul achizi]ionat circa 40 mil. de]inut la Banc Post de c`tre stat, achitånd Tranzac]ia a avut o valoare de 112 mil. euro, dolari, cu investi]ii de 23 mil. dolari planificate 20,08 mil.$. Pån` \n prezent, banca elen` [i-a care include atåt achizi]ia unui pachet de pentru urm`torii cinci ani. majorat participa]ia la 62,74% din capital. 24,62% din ac]iunile celor dou` filiale, cåt [i |n luna martie a anului 1998, compania BANCA AGRICOL~ majorarea simultan` a capitalului acestora. |n japonez` Koyo Seiko a cump`rat 51% din ac- Autoritatea pentru Privatizare [i con- plus, Enel a preluat datoriile celor dou` ]iunile societ`]ii comerciale Rulmen]i Alexan- sor]iul format din Fondul Romåno-American societ`]i, de aproape 100 mil. euro. dria, angajåndu-se s` pl`teasc` 57 mil. dolari. de Investi]ii [i Raiffeisen Zentralbank din ELECTRICA MOLDOVA Fondul Propriet`]ii de Stat [i firma turc` Austria au semnat, \n aprilie 2001, contractul Societatea Electrica Moldova a fost pre- Kombassan Insaat Tarim Ve Sanayi Islet- de privatizare a B`ncii Agricole, valoarea luat` de c`tre grupul german E.ON Energie la meleri Ticaret au semnat, la 14 martie 2000, tranzac]iei ridicåndu-se la 52 mil.$. Astfel, \nceputul lunii octombrie 2005 [i redenumit` contractul de vånzare-cump`rare pentru consor]iul a preluat pachetul de 98% din E.ON Moldova. 64,34% din ac]iunile societ`]ii Rulmen]i ac]iunile B`ncii Agricole, redenumit` ulterior Cump`r`torul a ajuns s` de]in` 51% din Bårlad, \n valoarea total` de 31,4 mil. dolari, \n Raiffeisen Banca Agricol`, aceasta fuzionånd ac]iunile distribuitorului de electricitate \n care este inclus pre]ul pentru pachetul de \n iunie 2002 cu Raiffeisen Bank Romånia. urma particip`rii cu 68,6 mil. euro la majorarea ac]iuni, precum [i investi]iile ce urmau a fi de capital. Pre]ul total \ncasat de compania realizate. ASIGUR~RI Electrica pentru pachetul de 24,62% din Investi]ii KVAERNER ac]iunile filialei Moldova a crescut la 31,4 mil. Grupul norvegian Kvaerner a achizi]ionat, ASTRA ASIGUR~RI euro. \n ianuarie 1998, 51% din ac]iunile societ`]ii Compania de asigurare Astra a fost ELECTRICA OLTENIA comerciale FECNE SA Bucure[ti, pentru privatizat` \n iulie 2002, grupul Nova Trade Autorit`]ile romåne [i reprezentan]ii 9,811 mil. dolari, sum` care includea [i (cu activit`]i \n construc]ii, comer] [i grupului ceh CEZ au semnat contractul de investi]iile pentru urm`torii patru ani. imobiliare) cump`rånd 75,67% din ac]iunile privatizare a societ`]ii Electrica Oltenia \n luna Anterior, Kvaerner achizi]ionase, \n societ`]ii \n schimbul unei investi]ii de 45,5 aprilie a acestui an, compania achizi]ionånd un decembrie 1997, [i 90% din ac]iunile societ`]ii mil.$. |n septembrie 2005, societatea de pachet de 24,62% din ac]iuni contra unei sume IMGB Bucure[ti, care a fost scoas` la asigur`ri Omniasig a solicitat reluarea de 47,4 mil. euro. CEZ a atins o participa]ie de privatizare \mpreun` cu societatea FECNE, procedurii de privatizare a companiei Astra 51% \n urma unei major`ri de capital de 103,6 pre]ul stabilit de autorit`]i pentru \ntregul Asigur`ri, \ntrucåt Nova Trade nu a \ndeplinit mil. euro, intrånd \n posesia filialei Electrica pachet fiind de 64,070 mil. dolari. obliga]iile contractuale asumate. Oltenia \n luna octombrie. INDUSTRIA MATERIALELOR TELECOMUNICA}II INDUSTRIA METALURGIC~ DE CONSTRUC}II ROMTELECOM Societ`]i achizi]ionate de MITAL STEEL Grupul elen OTE-Hellenic Telecomu- |n Romånia, Mittal Steel este prezent din ROMCIM SA nication Organization a preluat, \n 1998, un anul 2001, cånd grupul LNM Holdings NV a Compania francez` Lafarge a cump`rat, \n pachet de 35% din ac]iunile RomTelecom [i a preluat de la stat 92% din ac]iunile Sidex septembrie 1997, societatea Romcim SA, primit drept de uzufruct pentru un pachet Gala]i (actual Mittal Steel Gala]i). Valoarea valoarea tranzac]iei cifråndu-se la circa 400 suplimentar de 16%, pl`tind \n total 675 mil.$. total` a tranzac]iei dep`[e[te 500 mil. dolari, mil. dolari, din care 200 mil. dolari reprezint` |n anul 2003, investitorul [i-a majorat parti- din care 350 mil. dolari reprezint` investi]iile programul de investi]ii la care compania fran- cipa]ia la capitalul social al RomTelecom la pe care LNM s-a angajat s` le fac` \n combinat cez` s-a angajat pentru urm`torii patru ani. 54,01%, realizånd o tranzac]ie de aproximativ \n urm`torii zece ani. Ulterior, LNM a ini]iat o Societ`]i achizi]ionate de HEIDELBERG- 273 mil.$. ofert` public` de preluare a 8,4% din ac]iunile CEMENT Sidex. Compania a intrat pe piata romåneasc` \n INDUSTRIA AUTO |n luna mai a anului 2003, LNM Holdings 1998, prin achizi]ionarea pachetului majoritar NV a preluat de la stat pachetul majoritar de al societ`]ii Moldocim Bicaz, iar \n 2000 a RENAULT-DACIA ac]iuni al societ`]ii Tepro Ia[i (actual Mittal devenit ac]ionar majoritar al societ`]ii Casial Societatea Automobile Dacia Pite[ti a fost Steel Ia[i), pentru suma de 15,6 mil. dolari. Deva. |n 2002, grupul german Heidelberg- privatizat` \n iulie 1997, grupul francez Grupul anglo-indian a semnat, \n luna Cement a achizi]ionat 78% din ac]iunile Renault preluånd pachetul majoritar de octombrie 2003, [i contractele de privatizare societ`]ii Romcif Fieni. Suma pl`tit` de firma ac]iuni pentru o investi]ie total` de 269,7 mil.$, ale Siderurgica Hunedoara (actual Mittal Steel german`, care mai de]inea 18,82% din din care 50 mil.$ au reprezentat valoarea Hunedoara) [i Petrotub Roman (actual Mittal capitalul Romcif Fieni, a fost de circa 44,5 mil. ac]iunilor achizi]ionate. Steel Roman). dolari. ARO CÅMPULUNG NOBLE VENTURES-COMBINATUL SI- Societ`]i achizi]ionate de LASSELSBER- Contractul de privatizare a societ`]ii Aro DERURGIC RE{I}A GER Cåmpulung a fost \ncheiat \n septembrie 2003, Combinatul Siderurgic Re[i]a a fost cum- Grupul austriac Lasselsberger a achi- cånd unicul ofertant, compania Cross Lander p`rat, \n octombrie 2000, de c`tre compania zi]ionat indirect, \n anul 2004, pachetul ma- SUA, a cump`rat de la stat 68,7% din ac]iuni, american` Noble Ventures, care trebuia s` joritar de ac]iuni al produc`torului de pl`ci ce- la un pre] de numai 0,02 dolari pe ac]iune. investeasc` 130 mil. dolari, aceast` sum` ramice [i obiecte sanitare Sanex Cluj, preluånd Compania s-a angajat s` pl`teasc` 15,6 mil.$ incluzånd [i pre]ul de cump`rare - 4,5 mil. societatea Goodison Holdings BV Rotterdam pentru acestea [i pentru investi]ii ulterioare, la dolari. Contractul de privatizare a devenit nul Olanda, care de]inea 67,4% din capitalul social care se adaugau alte 11,4 mil.$ pentru achita- \n decembrie 2002 din cauza nerespect`rii ter- al companiei romåne[ti. Tranzac]ia a avut o rea datoriilor [i creditelor comerciale ale menilor. valoare de aproximativ 15 mil. euro. uzinei. Combinatul de la Re[i]a a fost preluat la O alt` tranzac]ie a vizat preluarea unui COMPA SIBIU pre]ul simbolic de un euro, la \nceputul anului pachet de ac]iuni reprezentånd aproape 30% Societatea Compa Sibiu, care activeaz` \n 2004, de compania german` Sinara, distri- din titlurile companiei ungare Zalakeramia, domeniul producerii de piese [i subansamble buitorul celui mai mare produc`tor de ]evi din care de]ine 97,9% din ac]iunile societ`]ii auto, a fost privatizat` integral \n anul 1999, Rusia, grupul TMK. Cesarom. cånd Programul Asocia]iei Salaria]ilor a UZINA REPUBLICA achizi]ionat pachetul de 50,64% din ac]iunile Pachetul majoritar de ac]iuni (99,4%) al INDUSTRIA ELECTROTEHNIC~ companiei, ajungånd la 51,19% \n prezent. societ`]ii produc`toare de ]evi Republica Bucure[ti a fost achizi]ionat, \n martie 2003, de ARCTIC G~E{TI INDUSTRIA PETROLIER~ {I DE un consor]iu format din firmele Moody-Rom Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Trading Romånia, Moody International Dezvoltare [i Société Générale Romånia Fund DISTRIBU}IE A GAZULUI NATURAL Trading Inc. Statele Unite, OOO Temerso au achizi]ionat 51% din ac]iunile Arctic Rusia [i ZAO Compania Temerso Rusia, care G`e[ti, \n octombrie 1997, \n schimbul sumei PETROM s-a angajat s` pl`teasc` 1,9 mil. euro pentru de 25 mil. dolari, fiind planificate [i investi]ii de Autorit`]ile romåne au semnat, \n iulie ac]iuni [i s` efectueze, \n urm`torii trei ani, circa 20 mil. dolari. |n noiembrie 2002, firma 2004, contractul de vånzare a Societ`]ii investi]ii \n valoare de 4,7 mil. euro. Arcelik AS din Turcia a cump`rat, pentru Na]ionale a Petrolului Petrom c`tre grupul O}ELINOX aproximativ 18 mil. dolari, un pachet de austriac Österreichische Mineralölverwaltung Compania Samsung Deutschland a 91,14% din capitalul social al Arctic. (OMV), care a achitat suma de 669 mil. euro cump`rat, \n 1997, pentru 100 mil. dolari, 51% pentru achizi]ia direct` a unui pachet de din ac]iunile O]elinox Tårgovi[te, societate INDUSTRIA ALIMENTAR~ 33,34% din ac]iuni. OMV a dobåndit ulterior specializat` \n producerea de table [i benzi participa]ia de 51% printr-o majorare de inoxidabile laminate la rece [i laminate finite Societ`]i preluate de Agrana Zuker capital de 830 mil. euro. pline \n colaci [i bare. Danubiana Roman, produc`tor de zah`r, PETROMIDIA Societ`]i achizi]ionate de ALLIED DEALS ciocolat` [i produse zaharoase, a fost Contractul de vånzare-cump`rare a com- Firma britanic` Allied Deals a achizi]ionat privatizat` \n anul 1998, cånd compania binatului petrochimic Petromidia N`vodari a pachetul majoritar de 69,99% din ac]iunile austriac` Agrana Zucker a preluat pachetul de fost semnat \n noiembrie 2000 cu Rompetrol Combinatului de prelucrare a metalelor 55% din ac]iunile societ`]ii, pentru suma de 6,6 Group BV Rotterdam, tranzac]ia \ncheiat` neferoase Phoenix din Baia Mare \n octombrie mil. dolari. Ulterior, Danubiana a fost divizat` avånd o valoare de 615 mil.$. 1998. Contractul, \n valoare de 37 mil. dolari, \n trei societ`]i. RAFO ONE{TI prevedea investi]ii pentru modernizare. La Agrana a mai achizi]ionat \n acela[i an alte Privatizarea rafin`riei Rafo SA One[ti a numai trei luni de la cump`rarea pachetului trei fabrici de zah`r din Romånia - Cristal avut loc \n octombrie 2001, pachetul de majoritar de la Phoenix, Allied Deals a Urziceni, Beta }`nd`rei [i Zah`rul Buz`u. |n 59,961% din ac]iuni intrånd \n posesia cump`rat de la FPS [i 50,89% din ac]iunile martie 2005, Zah`rul Romånesc Buz`u a companiilor Imperial Oil Bac`u (de]inut` de Elcond Zal`u pentru 6,8 mil. dolari. fuzionat, \n calitate de societate absorbant`, cu Corneliu Iacobov) [i Canyon Servicos Lda din Societ`]i achizi]ionate de MARCO INTER- firmele Danubiana Roman [i Agrana Portugalia pentru 7,48 mil.$. Dup` ce NATIONAL Romånia Holding and Trading Company participa]ia consor]iului a atins 94,5% din |n 2002, Autoritatea pentru Privatizare a Bucure[ti, noua companie numindu-se Agrana capitalul Rafo, prin achizi]ie de ac]iuni ce au våndut grupului american Marco din New Romånia. valorat 11,5 mil.$, investi]ia se cifra la 93,3 York un pachet de 10% din ac]iunile Alro Sla- mil.$. Compania Balkan Petroleum Ltd din tina printr-un aport de capital. TURISM Marea Britanie a devenit ac]ionar la Rafo \n Consor]iul format din societ`]ile Marco octombrie 2003, ajungånd pån` \n prezent la o Acquisitions Ltd. din Anglia, Marco Interna- HOTELUL INTERCONTINENTAL participa]ie de 97,82% dup` prelu`ri succesive tional Inc. din SUA [i Conef Bucure[ti a Pachetul majoritar de ac]iuni de]inut de stat la de ac]iuni de la cei doi investitori. achizi]ionat, tot \n anul 2002, 69,9% din SC Intercontinental SA (56,64%) a fost DISTRIGAZ SUD capitalul social al societ`]ii Alprom Slatina, \n preluat \n iunie 1995 de c`tre Asocia]ia Compania Gaz de France a preluat, \n oc- schimbul a 13,89 mil. dolari. Turismului \n Romånia, din care au f`cut parte tombrie 2004, un pachet de 30% din ac]iunile Societ`]i achizi]ionate de CONARES TRA- Bancorex, Institutul Romån de Investi]ii, societ`]ii Distrigaz Sud pentru care s-a angajat DING STAR LIDO, General Consulting and Procu- s` pl`teasc` 128 mil. euro. Printr-o majorare de Compania a achizi]ionat, \n martie 2003, rement [i BLOC (Business, Lucr`ri, Orga- capital de 183 mil. euro, Gaz de France a atins 73,4% din ac]iunile combinatului Societatea nizare, Consulting). o cot` de 51% din ac]iuni. Acestea au fost Industria Sårmei Cåmpia Turzii (actual (Material realizat de Raluca Ghinea, {tefan transferate, \n decembrie 2005, c`tre Romånia Mechel Cåmpia Turzii). Tranzac]ia a \nsumat Constantinescu [i Mariana Baciu - Mediafax) ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 3 EVENIMENT Amend` de 5,5 milioane de euro puncte de vedere Capcana deficitelor pentru Wrigley [i 26 de distribuitori DE ADRIAN VASILESCU n Romånia, consum`m cu mult peste ce unde pre]urile continu` s` fie canale de scurgere Sanc]iunea dispus` de Consiliul Concuren]ei producem. Un deficit reflectat dramatic de pentru mizeriile din economie: risip`, munc` | balan]a comercial`. Dar [i de bugetele neperformant`, incompeten]` managerial`. reprezint` 10% din valoarea pie]ei de gum` \ntreprinderilor cu pierderi. Corec]iile de pre]uri vor continua [i \n 2006. Cre[terea economic`, \ntemeiat` acum mai Opera]iunea este absolut necesar`. Fiindc` de mestecat din 2004. mult pe consum, \ncepe s` \ncetineasc` pasul. Iar numai a[a vom sc`pa definitiv [i total de infla]ia consumul, f`r` o echilibrare cu oferta, nu va ascuns`. Ceea ce nu \nseamn` \ns` c` pre]urile aduce nici redresarea exporturilor, nici trebuie s` fie corectate... de dragul corec]iilor, ROXANA PETRESCU produc`torul de gum` a avut ca obiect stabi- echilibrarea balan]ei de pl`]i [i nici cum se mai \ntåmpl`. {i nici pentru a acoperi, lirea pre]ului de vånzare cu am`nuntul \n \mbun`t`]irea condi]iilor de trai ale popula]iei. prin corec]ii de pre]uri, munca prost organizat`. onsiliul Concuren]ei a decis, \n chio[curile Rodipet. Oferta restråns` e o povar` pe care o ducem Un important focar infla]ionist a r`mas \ns` urma anchetei pe care a deru- Oficialii Consiliului Concuren]ei spun c` \n spate de mult` vreme. De ce s` mai r`scolim economia real`, care \nc` nu [i-a reparat lat-o dup` ce compania de dis- stabilirea pre]ului de revånzare [i alocarea trecutul? Fiindc` numai a[a vom putea s` pompele ce-i sunt necesare pentru a atrage, \n tribu]ie Interbrands Marketing clien]ilor a eliminat complet concuren]a cunoa[tem bine cauzele bolii. afaceri [i \n investi]ii, surplusul de bani din & Distribution SRL a depus o dintre distribuitori. |n plus, sus]in ace[tia, prin |n ‘97, cånd predominant` a devenit sistemul bancar. Ace[ti bani \nc` ajung, \n bun` Cplångere \mpotriva Wrigley, c` produc`torul practicarea pre]urilor convenite, consumato- op]iunea pentru o „cre[tere minus“, ne-a fost parte, \n pre]uri. Ceea ce dovede[te c` economia de gum` [i cei 26 de distribuitori au \nc`lcat rul final a fost afectat pentru c` a fost obligat limpede c` se \ncerca o ie[ire din epoca risipei noastr` este \nc` ineficient`. Legea concuren]ei prin fixarea pre]ului de s` pl`teasc` pentru produsele Wrigley un de resurse. Apoi, s-a v`zut c` Eficien]a palid` a revånzare. pre] care nu s-a format pe baza jocului liber vechile structuri ale economiei romåne[ti Reprezentan]ii Consiliului spun c` sta- dintre cerere [i ofert`. economiei noastre [i-au Un important focar are cauze numeroase [i bilirea pre]ului s-a f`cut atåt direct - prin „Constatånd \ncheierea unor \n]elegeri epuizat resursele de cre[tere complexe. Ne vom clauza contractual` referitoare la pre], cåt [i avånd ca obiect stabilirea pre]ului de revån- s`n`toas`. Un lucru nu s-a infla]ionist a r`mas \ns` opri, acum, doar asupra uneia: indirect - prin fixarea nivelului discounturilor zare, Consiliul Concuren]ei a decis sanc]iona- \n]eles \ns`: c` f`r` o economia real`, care \nc` blocarea concuren]ei. acordate \n pia]`. rea Wrigley care nu va mai recomanda pre- restructurare profund` a F`r` \ndoial` c` un climat Printre cei 26 de agen]i comerciali sanc- ]ul“, a declarat Mihai Berinde, pre[edintele economiei Romånia nu va nu [i-a reparat pompele concuren]ial ]iona]i se num`r` [i Rodipet \n calitate de institu]iei. mai putea s` ob]in` decåt o \n economie nu se poate partener comercial direct al Wrigley, restul Reprezentan]ii Wrigley nu au putut fi FOTO: Laszlo Raduly cre[tere bolnav`. O reducere ce-i sunt necesare pentru \ntemeia decåt pe fiind fo[ti [i actuali distribuitori. contacta]i pån` la \nchiderea edi]iei. Produsele Wrigley nu vor mai avea exclusivitate \n zona caselor de marcat a ritmului de cre[tere a PIB a atrage surplusul de bani pia]`. Iar pia]a nu este altceva Potrivit Consiliului Concuren]ei, pe pri- Consiliul nu a re]inut plångerea \naintat` era absolut necesar` decåt un fenomen natural, ma verig` a lan]ului de distribu]ie se de Interbrands Marketing & Distribution Compania este cel mai puternic juc`tor 2004. Recordul amenzilor este de]inut de pentru a corecta deficitele [i a din sistemul bancar. Ace[ti care \nflore[te oriunde nu stabilea, printr-o \n]elegere vertical`, pre]ul SRL conform c`reia produc`torul de gum` pe pia]a romåneasc` a cotei de pia]`, avånd o pia]a cimentului, unde a fost aplicat` o tempera infla]ia. Am \ndurat apar edicte menite s-o la care cump`rau agen]ii de pe cea de-a \ncalc` legea concuren]ei prin faptul c` pro- cot` de peste 90%. |n 2004, compania a rea- sanc]iune \n valoare de 27,2 mil. euro \n cazul trei ani de recesiune. bani \nc` ajung, \n bun` suprime. La noi, concuren]a - doua verig`, majoritatea acestora fiind duselor sale li se asigura exclusivitatea \n lizat o cifr` de afaceri de 30,4 mil. euro. societ`]ilor Lafarge Romcim, Holcim Acestea au fost mizele. parte, \n pre]uri. Ceea ce cåinele de paz` al pie]elor - a magazine care se adreseaz` consumatorului zona caselor de marcat. |n primele 11 luni ale anului, valoarea to- Romånia [i Carpatcement Holding. Aceste Cum \ns` reformele s-au fost legat` de gard mult` final. „Wrigley nu mai are exclusivitate \n zo- tal` a amenzilor aplicate agen]ilor economici sanc]iuni au fost aplicate \n cazul cartelurilor produs cu \ncetinitorul, am dovede[te c` economia vreme. {i \nc` cu un lan] |n cazul societ`]ii Rodipet, care se apro- nele de impuls, \n special \n zona caselor de de c`tre Consiliul Concuren]ei a fost de 139,8 care au avut ca obiect fixarea concentrat` a ob]inut numai jum`tate din scurt. Atåt de scurt, \ncåt vizioneaz` direct de la Wrigley [i nu prin in- marcat din orice spa]iu comercial“, a ad`ugat mil. lei (38,8 mil. euro), fiind de 28 de ori mai pre]urilor. rezultatul scontat: din 2000 este \nc` ineficient`. monopolurile [i termediul unui distribuitor, \n]elegerea cu Berinde. mare decåt \n perioada corespunz`toare din [email protected] am trecut la cre[tere, a fost \ntreprinderile nerentabile au calmat` infla]ia, dar deficitele putut s`-i råd` \n nas, fiind au continuat s`-[i fac` de cap. convinse c`-[i pot face jocurile cum vor. Pe Acum, cu sufletul la gur`, \ncerc`m s` pie]ele interne, desigur. Pentru c` pe marile gr`bim reformele. Vrem ca pia]a, \n]eleas` ca pie]e externe, dominate de avantajul competitiv, fenomen natural, s` intre definitiv \n via]a „socoteala de acas`“ nu s-a mai potrivit. Premierul avertizeaz` Bechtel Verdict pentru oleoduct, \n ianuarie noastr` economic`. Trecutul \ns` ne mai |ncepånd din ‘97, an de an, lan]ul a fost influen]eaz` pa[ii, prin vechile reflexe ce au lungit. Dar concuren]a tot legat` de gard a ANCA RIF ZF TRANSILVANIA [i nu propria dorin]`, atunci risc` s` r`- MIHAI BOBOCEA companii petroliere [i-au exprimat interesul pen- supravie]uit \n noi. r`mas. Dup` o jum`tate de secol \n care \n mån` f`r` contract“, a spus T`riceanu tru dezvoltarea acestui proiect: un grup energetic Trecutul, nu istoria. Istoria ne reaminte[te Romånia i s-a \ntors spatele competi]iei PREMIERUL C`lin Popescu-T`ricea- \n discursul prezentat ieri \n Parlament. ACORDUL pentru construirea unei conducte interna]ional [i o companie de stat. c` o na]ie este matur` pentru schimbare economice, Legea concuren]ei se aplic`. Dar nu a avertizat ieri compania Bechtel c` „S`pt`måna trecut` am avut ultima petroliere din Romånia c`tre Italia ar putea fi Proiectul este destinat s` reduc` dependen]a dac` \n]elege bine ce reprezint` valoare, ce concuren]a r`måne ce-a fost: o form` f`r` fond. risc` s` r`mån` f`r` contractul pentru rund` de negocieri cu reprezentan]ii semnat luna viitoare de c`tre cele cinci state energetic` a Europei fa]` de petrolul din Orientul trebuie s` fie aruncat [i ce trebuie s` fie p`strat. Avem nevoie ca de aer de concuren]`. construc]ia autostr`zii Bra[ov-Bor[ Guvernului [i am ajuns la un acord de participante, relateaz` Financial Times. Mijlociu prin cre[terea exploat`rilor petroliere de Probabil \ns` c` noul timp al schimb`rii ne-a Numai a[a vom avea eficien]`. {i un PIB mare. dac` nu \n]elege c` aceseta trebuie s` modificare a contractului, pe toate pro- Astfel, mini[tri ai Romåniei, Serbiei, Croa]iei, la Marea Caspic`. surprins nepreg`ti]i. Puterea de cump`rare a salariului a crescut. respecte legisla]ia romån`. |n replic`, blemele disputate“, a declarat pentru Sloveniei [i Italiei se vor \ntålni \n ianuarie la Consultan]ii financiari ai proiectului aver- Dezinfla]ia, \n condi]iile continu`rii {i continu` s` creasc`. Am primit bani peste reprezentan]ii firmei americane spun c` ZF Bogdan Sgårcitu, directorul de Roma pentru a definitiva acest acord, afirm` surse tizeaz` \ns` c` nimic nu este 100% sigur [i c` cursei c`tre pre]uri adev`rate, ne\nso]it` ritmul de cre[tere al infla]iei. Dar cåt timp negocierile pentru modificarea contrac- comunicare al Bechtel. din pia]`. Oleoductul va lega Constan]a de proiectul oleoductului Romånia-Italia este de o curs` pentru costuri adev`rate \n r`måne restråns` oferta de produse [i servicii, tului s-au \ncheiat \nc` de s`pt`måna Contractul \ncheiat de fostul Gu- Trieste, va m`sura 1.500 km iar de construirea sa concurat de alte oferte. |n plus, unul dintre cele economia real`, [i-a pierdut acum din suflu. cåt timp pe pia]` nu vom avea mai multe servicii, trecut` [i au fost rezolvate toate vern cu firma Bechtel pentru construc- se va ocupa o companie desemnat` prin consensul cinci state ar putea s` renun]e la semnarea acordu- Nota de plat` prezentat` popula]iei e mai multe bunuri, rezultatele din mai mult` problemele. „Avertizez pe aceast` cale, ]ia autostr`zii Bra[ov-Bor[ a fost con- celor 5 state. Proiectul, care va include [i reabilita- lui. Dac` totu[i proiectul va primi girul celor cinci consistent`. munc` eficient`, nu vom avea bun`stare. \n mod public, c` dac` firma partener` testat de actuala putere, care a cerut ca rea portului Constan]a, va costa aproximativ 2 ]`ri, urm`toarea etap` ar fi stabilirea de comun O bun` parte a acestei note reprezint` Avem nevoie de un produs intern brut mai nu \n]elege c` \ntr-un astfel de contract o serie dintre prevederile documen- mld. euro, conform studiului de fezabilitate. Surse acord a unor tarife rezonabile pentru transportul corec]ii de pre]uri [i tarife. O alt` parte \ns` a mare, mult mai mare. Dar nicidecum nu ne ceea ce primeaz` este legisla]ia romån` tului s` fie renegociate. apropiate proiectului au declarat c` dou` mari petrolului prin conduct`. venit din \ntreprinderi, cu deosebire de stat, trebuie un PIB umflat cu consumuri din import.

{tiri ZF

Credit BERD de 20 mil. euro conducere \n cadrul societ`]ii sunt urm`rite Rezilierea contractului pentru CET Ia[i penal \ntr-un dosar privind prejudicierea pentru Casa Radio, amånat` companiei cu 2 mil. euro, prin achizi]ia de Centrala Electric` de Termoficare Ia[i (CET echipamente contraf`cute, informeaz` surse Ministerul Transporturilor a renun]at, Ia[i) va primi un credit de 20 mil. euro de la judiciare. Potrivit surselor citate, procurorii pentru moment, la ini]ierea procedurilor de Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Departamentului Na]ional Anticorup]ie (DNA) reziliere a contractului de parteneriat Dezvoltare (BERD) pentru reducerea au declan[at urm`rirea penal` \mpotriva lui public-privat \ncheiat pentru transformarea pierderilor [i a polu`rii. |mprumutul va fi Traian Oprea - director general al fostei Case Radio \ntr-un complex acordat pe o perioad` de 12 ani [i va fi Hidrotehnica, George Asan - director adjunct multifunc]ional, a[teptånd \n continuare, utilizat pentru reabilitarea sistemului de al Direc]iei Marketing, precum [i a lui Ioan de la poten]ialul investitor, informa]ii distribu]ie a energiei termice prin \nlocuirea Trif - [eful Serviciului Contracte, pentru abuz privind acest proiect. „|n acest moment conductelor re]elelor [i amplas`rii unor \n serviciu contra intereselor publice. Cei trei - avem dou` variante - fie \nceperea substa]ii de distribu]ie. O parte a cerceta]i \n acest caz al`turi de alte patru procedurilor de reziliere a contractului, cu \mprumutului va fi acordat \n lei, o parte a persoane - sunt suspecta]i c`, \n perioada toate consecin]ele ei, fie organizarea unei finan]`rii urmånd s` fie acordat` de septembrie-decembrie 2004, ar fi avizat [i licita]ii deschise pentru un finan]ator. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG Viena. aprobat achizi]ionarea de aparatur` electric` A doua variant` va fi adoptat` doar „Acesta este primul \mprumut direct acordat de joas` tensiune ce purta marca Siemens, dac` investitorul va clarifica anumite de BERD unei companii romåne[ti din dar era de fapt contraf`cut`, fiind cump`rat` aspecte, privind depunerea capitalului domeniul energiei termice din afara de la societatea ENOl Group, care ar apar]ine social, situa]ia exact` a cheltuielilor de Bucure[tiului [i sper`m c` este \nceputul unui fostului [ef al societ`]ii Electrica, Lucian pån` acum [i explica]ii privind felul \n care trend care urm`re[te colaborarea [i cu alte Boghiu (cercetat penal \n dosarul Electrica actualii investitori au preluat contractul de municipalit`]i din ]ar`“, a declarat Thomas Banat), au precizat sursele citate. Ministrul la cei cu care a fost semnat \n 2003“, a Maier, directorul BERD responsabil cu economiei Codru] {ere[ a declarat c` declarat ieri Laszlo Borbely, ministrul infrastructura municipal` [i de mediu. directorul general al Hidroelectrica va fi delegat pentru lucr`ri publice [i Contribu]ia CET la realizarea proiectului de suspendat din func]ie dac` exist` o decizie amenajarea teritoriului. El a afirmat c` reabilitare este de aproximativ 4,4 milioane concret` a vinov`]iei lui. „Potrivit Codului reprezentan]ii firmei care gestioneaz` de euro. Miruna Lebedencu muncii, pot s` \l suspend dup` ce cercet`rile proiectul au declarat c` pot aduce aceste arat` c` este vinovat. |n paralel am cerut clarific`ri \n termen de trei s`pt`måni, iar Directorul Hidroelectrica - urm`rit penal corpului de control al ministrului s` fac` \n cazul \n care statul ve decide s`-[i verific`ri, pentru c` directoriii sus]in c` au men]in` partenerii, contractul va fi Directorul general al companiei Hidroelectrica recuperat prejudiciul \n cursul acestui an“, a renegociat. Proiectul are o valoare de peste [i alte cåteva persoane cu atribu]ii de precizat ministrul. Mediafax 150 de milioane de dolari. Mediafax 4 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 B+NCI - ASIGUR+RI BNR gr`be[te OTP a investit 150 mil. euro \n Interamerican va retragerea leilor lansa trei produse vechi dup` 1 ianuarie servicii bancare [i de asigur`ri unit-linked \n lei

R`ZVAN VOICAN ANGELA PL~CINT~ R`ZVAN VOICAN OTP Bank Romånia a turat motoarele \n ultimele COMPANIA de asigur`ri Interamerican va lansa la \ncepu- BANCA Na]ional` va accelera retragerea din circula]ie a dou` luni: [i-a extins re]eaua cu 12 unit`]i, iar portofo- tul anului viitor trei produse de asigurare unit-linked \n lei. leilor vechi \n prima parte a anului viitor, \n condi]iile \n care liul de credite de retail a ajuns la 6 milioane de euro. „Am primit deja aprobarea de la Comisia de Su- un num`r tot mai mare de bancnote din vechile emisiuni [i-au Dup` aproape un an [i jum`tate de la intrarea pe praveghere a Asigur`rilor [i la \nceputul lui ianuarie vom ie[i parcurs durata normat` de via]`. pia]`, investi]iile \n Romånia ale celui mai mare grup pe pia]` cu aceste produse“, a declarat directorul financiar al |n prezent, BNR face pl`]i integral \n moned` nou` bancar din Ungaria au atins aproximativ 150 de companiei, Emilia Bunea. Ea spune c` decizia lans`rii unor pentru valorile de 1 leu (10.000 de lei vechi) [i 500 lei, precum milioane de euro, banii reprezentånd sumele necesare programe de investi]ii \n lei a fost determinat` de dezvoltarea [i pentru monedele metalice. achizi]ion`rii RoBank [i societ`]ii de asigur`ri Ceccar continu` a pie]ei de capital. Deocamdat`, numai jum`tate din pl`]i sunt \n moned` Romas, major`ri de capital [i investi]ii pentru lansarea „Aceste produse vor permite accesul pe pia]a de capital nou` pentru valorile de 10 lei (100.000 de lei vechi), 50 de lei segmentului de retail [i reorganizarea b`ncii. micilor investitori, care altfel ar putea fi descuraja]i de forma- (500.000 de lei vechi) [i 100 de lei (1.000.000 de lei vechi), |n toamna acestui an, OTP Bank a \nceput s` lit`]ile pe care trebuie s` le \ndeplineasc`“, a mai spus Bunea. restul emisiunii monetare fiind f`cut` \n continuare \n banc- aplice o strategie de dezvoltare accelerat` a re]elei de Unul dintre programele de investi]ii va fi cu risc mic, banii note din vechea emisiune. |n cazul valorii de 5 lei (50.000 de sucursale, ajungånd \n prezent la 27 de unit`]i. Pentru asigura]ilor fiind plasa]i \n certificate de trezorerie [i depozite lei vechi), ponderea emisiunii noi \n cupiura total` este de 2006 este programat` deschiderea a \nc` 43, pån` la un bacare. Al doilea program va avea un risc mediu, fondurile 75%. Ac]iunea propriu-zis` de retragere din circula]ie a total de 70. fiind investite, pe lång` certificate de trezorerie [i depozite monedelor [i bancnotelor din vechea emisiune, respectiv |ncepånd de pe 21 octombrie expansiunea s-a con- bancare, [i \n obliga]iuni municipale [i corporatiste. Cel de-al momentul de la care banca central` nu va mai alimenta pia]a centrat pe zona Bucure[tiului - unde au fost deschise treilea produs de asigurare unit-linked va avea un risc mai cu moned` veche, va \ncepe pe 1 septembrie 2006. patru unit`]i - [i a Transilvaniei - cu cåte o sucursal` la mare, aproximativ 50-60% din banii asigura]ilor fiind investi]i Dup` 31 decembrie 2006 puterea circulatorie a bancnote- Miercurea Ciuc, Sfåntu Gheorghe, Odorheiu Secu- \n ac]iuni ale companiilor listate la Burs`, iar restul - \n acelea- lor [i monedelor metalice din vechea emisiune \nceteaz`, iesc, Alba Iulia, Oradea [i Satu Mare. De altfel, banca [i instrumente ca \n cazul celorlalte dou` produse. acestea nemaiputånd fi folosite pentru pl`]i. este interesat` \n mod natural de atragerea clientelei La sfår[itul anului trecut, Interamerican a ie[it pe pia]` cu Potrivit unui proiect de circular` a BNR, \n perioada 1 de etnie maghiar`, oferind credite pentru nevoi patru produse de asigurare unit-linked \n euro, cu investi]ii pe septembrie - 30 noiembrie 2006, bancnotele vechi vor fi pri- personale \n forin]i la o dobånd` de 16% pe an. |n pie]ele financiare str`ine. Acestea sunt poli]e de asigurare de mite de la popula]ie, \n mod obi[nuit, de c`tre to]i agen]ii eco- acela[i timp, OTP \[i ofer` serviciile la Pite[ti [i Bac`u. via]` legate de unit`]i de fond sau programe de investi]ii. O nomici, precum [i de c`tre celelalte institu]ii. Acestea vor fi „Ne-am \ndeplinit obiectivele legate de parte din prima pl`tit` merge pentru investi]ii \n aceste unit- obligate s` primeasc` leii vechi [i s` \i depun` la unit`]ile ban- dezvoltarea organic` planificat` pentru anul acesta“, a uri, cealalt` parte fiind destinat` acoperirii riscului asigurat. care unde au contul deschis, odat` cu depunerile de numerar. declarat Laszlo Diosi, director adjunct [i director al FOTO: ZF Foto Riscul investi]ional apar]ine clientului. |n schimb, el are |n perioada 1 decembrie - 31 decembrie 2006, banii vechi vor diviziei de retail a OTP Bank Romånia. El crede c` Laszlo Diosi, director general adjunct responsabil cu retailul, spune c` [i-a f`cut planul pe 2005 dreptul de a vinde sau de a cump`ra unit-uri dup` o anumit` fi primi]i de la popula]ie, agen]i economici [i celelalte institu- astfel exist` premisele pentru atingerea unei cote de perioad`. |n perioada derul`rii contractului cu societatea de ]ii numai de c`tre unit`]ile bancare. Acestea nu vor mai re- pia]` de 4-5% pe termen mediu. |n materie de credite, OTP a venit [i cu o ofert` Societatea a fost achizi]ionat` prin intermediul asigurare, asiguratul are dreptul s` \[i schimbe programul de pune lei vechi \n circula]ie, urmånd s`-i depun` la BNR. La \nceputul lunii noiembrie, banca [i-a lansat inedit`: credite \n franci elve]ieni, la cele mai mici diviziei specializate a grupului ungar, OTP Garanta investi]ii sau s` combine mai multe programe. BNR estimeaz` c` dup` 31 decembrie nu vor mai r`må- primele produse de retial - creditul pentru nevoi dobånzi nominale - 7,5% la creditul pentru nevoi Insurances, \n urma unei tranzac]ii \n valoare de 1,92 ne pe pia]` sume importante \n lei vechi. Totu[i, de la 1 ianua- personale, creditul pentru nevoi personale cu garan]ie personale, 7% la creditul pentru nevoi personale cu milioane de euro. rie 2007, banii vechi vor putea fi preschimba]i far` taxe [i co- imobiliar`, creditul ipotecar, overdraft-ul, depozitul garan]ie ipotecar` [i 6,5% pe an la creditul ipotecar. |n colaborare cu OTP Bank Romånia, OTP misioane, pe perioad` nelimitat`, numai la BNR - sucursalele bancar [i contul curent. Pe lång` extinderea re]elei de sucursale, OTP a Garanta Insurances a operat deja o majorare de Bucure[ti, Cluj, Ia[i [i Timi[. Dac` anumite b`nci comerciale Laszlo Diosi afirm` c` pån` \n prezent au fost \nceput construc]ia unei structuri de grup financiar capital \n valoare de 4,3 milioane de euro, pentru a Leul pierde teren vor fi interesate de aceast` opera]iune, de asemenea f`ra \ncheiate contracte de credit \n valoare de 6 milioane prin cump`rarea societ`]ii de asigur`ri non via]` asigura capitalul necesar \n conformitate cu noile taxe, ar putea primi aprobarea BNR. de euro. Ceccar Romas. norme pentru asigur`rile de via]` [i non via]`. \n fa]a euro

LIVIU CHIRU

Carpatica \ncearc` o LEUL a pierdut ieri teren atåt \n fa]a euro, cåt [i a dolarului, THE PRINCE INTERNATIONAL \n condi]iile \n care cump`r`rile de valut` au continuat s` dep`[easc` vånz`rile. cre[tere organic` rapid` BNR a calculat un curs de 3,6597 lei pentru un euro, cu Firma producatoare de mobilier 0,0103 unit`]i mai mult decåt cota]ia anterioar`. Dolarul a cå[tigat 0,0165 unit`]i, pån` la 3,0550 lei, dup` ce s-a \nt`rit LIVIU CHIRU sensibil \n anul urm`tor, dup` ce mult u[or [i pe pie]ele interna- Ureaza tuturor colaboratorilor si clientilor, cu ocazia Sfintelor Sarbatori de Craciun timp clien]ii au fost reticen]i \n a utiliza ]ionale. AC}IONARII B`ncii Carpatica au astfel de produse pentru protejarea Pia]a s-a deschis ieri \n si a Anului Nou: SARBATORI FERICITE si un AN NOU cu prosperitate! hot`råt dublarea re]elei teritoriale \n \mpotriva riscului de curs sau de do- cota]ii de 3,6520/3,6570 lei urm`torii doi ani. Banca va oferi, \nce- bånd`. |n ultima perioad` mai multe pentru un euro, u[or sub pånd de anul viitor [i produse derivati- b`nci, \n special cele cu portofolii de nivelul \nchiderii din ziua ve, acest segment fiind \nscris \n obiec- clien]i corporativi imporante, au lansat anterioar`. |n prima parte tul de activitate. astfel de produse. a [edin]ei de tranzac]iona- Deciziile, luate la jum`tatea Ac]ionarii au mai hot`råt de ase- re cota]iile au urcat u[or, acestei luni, vin dup` ce Carpatica a menea numirea unui nou membru \n pe fondul unor cump`r`ri ajuns la 116 unit`]i teritoriale la sfår[i- Consiliul de Administra]ie al b`ncii mai mari de valut`. Astfel, tul anului, dep`[ind nivelul de 105 uni- (pe un loc r`mas vacant). euro s-a apreciat pån` la t`]i, planificat pentru 2007. Potrivit Carpatica [i-a consolidat pozi]ia \n un maxim al zilei de noului plan, Carpatica va ajunge la cadrul companiei de asigur`ri Carpa- 3,6620/3,6670 lei. De la sfår[itul lui 2007 s` opereze o re]ea te- tica Asig s`pt`måna trecut` prin cum- acest nivel au ap`rut \n pia]` [i interese de vånzare, cota]iile ritorial` de 200 de unit`]i. p`rarea de ac]iuni, pån` la o participa- coborånd pån` la 3,6540/3,6590 lei pentru un euro, la sfår[itul Ac]ionarii au aprobat pentru anul ]ie de aproape 9%, fa]` de 5% \n tre- [edin]ei. viitor o emisiunea de obliga]iuni, \n va- cut. „Exist` presiuni pe cump`rare din partea investitorilor loare de pån` la 70 de milioane de lei Banca a raportat la sfår[itul pri- nereziden]i, \ns` acestea nu sunt semnificative. Sunt [i vånz`ri (peste 19 milioane de euro). Detaliile melor nou` luni active de 677 mil. lei de valut` destul de mari, dar acestea nu acoper` \n totalitate privind emisiune vor fi stabilite de (191 mil. euro), cu 53% peste nivelul cump`r`rile“, a comentat un dealer. Anul viitor va asteptam cu un nou sortiment : mobilier si accesorii pentru casa, intr-un nou c`tre Consiliul de Administra]ie, „\n de la finalul anului precedent. Pia]a a \nregistrat luni un deficit de 10 mil. euro, dup` ce func]ie de condi]iile pie]ei“. |n intervalul ianuarie-octombrie, vånz`rile de valut` c`tre clien]i au urcat la 510 mil. euro. |n ul- showroom langa cel existent, in aceeasi locatie : Soseaua de Centura nr. 20 , Tunari / Ilfov. Carpatica va introduce \n portofo- profitul brut a dep`[it cu 16,6% nivelul tima zi a s`pt`månii trecute pia]a \nregistrase un excedent de liul s`u trei noi activit`]i: contracte fu- bugetat, ajungånd la 14,7 milioane de 10 milioane de euro. |n ultima s`pt`mån` clien]ii au generat Date de contact: Tel: + 40 - 21 266.50.41; Fax: +40 - 21 266.50.44 tures, options [i instrumente avånd la lei (peste 4 milioane de euro), iar \ns` deficite medii zilnice de aproape 11 milioane de euro. baz` cursul de schimb [i rata dobånzii. profitul net a totalizat 12,9 milioane de Dobånzile pe termen scurt pe pia]a monetar` au oscilat Web site: www.princeinternational.ro; e-mail : [email protected] De altfel, bancherii spun c` cererea lei (circa 3,6 milioane de euro), cu \ntre 3%-4% pe an, \n condi]iile \n care BNR nu a mai pentru astfel de instrumente va cre[te 15,2% peste previziunile ini]iale. intervenit pentru atragerea excesului de lei.

DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice Cursurile pie]ei valutare anun]ate de BNR - 20 decembrie 2005 SUMA MINIM+ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE Valute \n cont Curs Curs lei noi lei vechi

s DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) 1 Dolar australian 2,2587 22.587 DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) |N LEI taxa 1 Dolar canadian 2,6159 26.159

136912 136912 persoane persoane deschidere s |N VALUT~ lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni fizice juridice cont 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni la vedere la termen comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) la vedere la termen la vedere (%/an) comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) BANCA BANCA la vedere (%/an) 1 Franc elvetian 2,3569 23.569 1 Coroana ceha 0,1265 1.265 USD Eurom Bank - 100 - 0,5 2,75 3,75 4 4,15 4,15 - 1.500 0,5 2,75 3,75 4 4,15 4,15 Eurom Bank 50 1.000 - - 0,5* 5,5 5,75 6 6,25 6,5 0,5* 5,5 5,75 6 6,25 6,5 Bancpost 500 1.000 0,4 0,15 2 2,25 2,5 2,75 3 5.000 20.000 0,15 2 2,5 2,6 2,7 2,8 1 Coroana daneza 0,4909 4.909 * detalii la banc` Certificatul de Depozit Produs pe termen de 3 luni, destinat persoanelor fizice [i juridice cu dobånd` fix` BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 2,7 3 3,5 3.000 3.000 0,5 2,7 3 3,5 1 Lira egipteana 0,5322 5.322 „S`rb`tori de iarn`” de 6% pe an (RON) [i plata la scaden]` BRD 500 1.000 0,5 0,25 2 2,1 2,3 2,4 2,5 5.000 10.000 0,25 2 2,1 2,3 2,4 2,5 1 Euro 3,6597 36.597 Banca }iriac 1.000 0,5 0,1 2,75 3 3,25 3,25 3,5 0 10.000 0,1 2,75 3 3,25 3,25 3,5 BCR 100 200 4 0,5 0,25 5 5,25 5,75 6,25 7 0,25 5 5,25 5,57 6,25 7 1 Lira sterlina 5,3982 53.982 OTP Bank 500 1.000 - 0,25 2,15 2,4 2,55 2,8 2,8 500 1.000 0,25 2,15 2,4 2,55 2,8 2,8 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 5%; 6 luni - 5,5%; 12 luni- 6,5% 100 Forinti maghiari 1,4543 1 HUF 145 Depozit la termen de un an cu dobånda fix` [i retragerea lunar` a dobånzii pentru pers. fiz. - dobånd`: 2,75%; suma minim` 1.000 USD. BRD 150 func]. sucurs.: - 0,5 0,25 4 4,1 4,15 4,15 4,25 0,25 5 5,25 5,25 5,25 5,5 100 Yeni japonezi 2,6249 26.249 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,5 1,25 1,4 1,5 - 2 min. 20000$ ------Depozite cu plata dobånzii la expirarea termenului: 0,25 4 4,25 4,25 4,25 4,5 0,25 4 4,25 4,25 4,25 4,5 ING 200 1.000 0,25 2 2,1 2,2 2,3 2,4 0,25 2,7 2,8 2,9 3 3,1 Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 2.500 lei lunar - 4,25 4,35 4,4 4,4 4,5 ------1 Leu moldovenesc 0,2378 2.378 Raiffeisen 500 0,5 0,25 2,6 2,8 3 3,1 3,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3 la exp.term. - 5,25 5,5 5,5 5,5 5,75 ------1 Coroana norvegiana 0,4559 4.559 Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 3 3,5 3,75 4 4 1.000 0,5 3 3,5 3,75 4 4 1 Zlot polonez 0,9521 9.521 Rom`neasc` 300 - 0,9 3,1 3,3 3,5 3,6 3,75 1.000 1.000 0,9 3,1 3,3 3,5 3,6 3,75 Tran[a PREMIUM: \ncepånd de la 50.000 lei la exp.term. - 4,5 4,75 4,75 - 5 ------Bancpost 300/depozit 50.000 - 0,5 0 4,5 4,75 5 5,25 5,5 1 3,5 3,75 4 4,25 4,5 1 Coroana suedeza 0,3900 3.900 Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% 1 Lira turceasca noua 2,2613 22.613 Alpha Bank - 0,1 2,8 3,3 3,4 3,4 3,4 - 0,1 2,8 3,3 3,4 3,4 3,4 Carnete de economii - - 4 4,25 - 4,5 ------1 Dolar S.U.A. 3,0555 30.555 Certificate de depozit nominative (pf) - USD: 3 luni - 3,3%, 6 luni - 3,4%, 9 luni - 3,4%, 12 luni - 3,65%. Raiffeisen 50 1.000 5.000 0,5 0,25 4,1 4,25 4,5 4,6 4,75 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 Carpatica 500 500$ - 0,25 2,5 3,25 3,5 - 3,75 500 5.000 0,25 2,5 3,25 3,5 - 3,75 Bank Carnete de economii - - 0,25 - 2,5 2,5 - 2,5 ------1 Aur 49,6931 496.931 Libra 100 100 - 2 3,5 3,75 4,25 4,5 4,75 500 500 1 3 3,25 3,75 4 4,25 Raiffeisen Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an 1 DST4,4107 44.107 HVB Romånia 100 2.000 0,75 0,1 3,05 3,1 3,15 3,2 3,25 - - 0,1 3,05 3,1 3,15 3,2 3,25 Banca pentru acordat` la depuneri; prima anual` de la stat aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite \n anul calendaristic respectiv de BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI: Volksbank - 100 - 0,10 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 - 100 0,10 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 Locuin]e c`tre client \n condi]iile legii); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; [email protected] 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 3 3,25 3,5 3,75 4 500 500 0,3 3 3,25 3,5 3,75 4 Banca }iriac 1.000 - - 0,1 3,5 5 5,5 6 6 0,1 3,5 5 5,5 6 6 bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`. Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`) 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n Libra 150 1.000 franco pf/20pj - - 6,5 7 7,25 7,5 8 0,5 6,5 7 7,25 7,5 8 Romexterra - 300 0,2 (min1$) 0,75 3,2 3,8 4,1 4,2 4,5 - 300 0,75 3,2 3,8 4,1 4,2 4,5 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile. ProCredit Bank 100-500 - 2* 3 3,5 3,75 - 4,25 - 100-500 1,5* 3 3,5 3,75 - 4,25 Romåneasc` 50 1.500 1 fiz 0% 0,75 5,75 5,75 6 6,25 6,5 0,75 5,75 5,75 6 6,25 6,5 SURSA: BNR UniCredit 0,25 1,4 1,9 2,1 2,3 2,5 0,25 1,4 1,9 2,1 2,3 2,5 Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0,25 5 5,5 5,5 6 6,5 0,25 5 5,5 5,5 6 6,5 Sanpaolo IMI 1.000 0,6 pf 0,5 2 2,1 2,5 2,8 3,1 1.000 0,5 2 2,1 2,5 2,8 3,1 10 jurid. 0,55 jurid MRB - - 0,5 2,5 2,75 3,5 3,5 3,5 3,5 - - 0,5 2,75 3,5 3,5 3,5 3,5 OTP Bank 1.000 1.000 - 0,5 jurid. 0,5 4,5 5 6 6,75 6,75 0,5 4 4,75 5,75 6,5 6,5 BANCA TELEFON Finansbank 10.000 250 - 0,5 3 3,5 3,5 3,5 3,5 10.000 1.000 0,5 3 3,5 4,25 4,25 4,5 Depozit la termen de 1 an cu dobånda fix` de 3% [i retragerea lunar` a dobånzii pentru pers. fiz.; suma minim` 30 mil. ROL/3.000 RON Banca Daewoo - 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 Eurom Bank 2067075; 08008454545 (free) EUR Eurom Bank - 100 - 0,5 2,75 3,5 3,75 4 4 5.000 1.500 0,5 2,75 3,5 3,75 4 4 CEC 50 500 2 fiz 0,5 jurid. 0,5 7 7 - - 7,5 0,5 7 7 7,5 7,5 7,5 BCR 08010801227 Bancpost 500 1.000 0,5 0,15 2 2,5 2,6 2,7 2,8 5.000 20.000 0,15 2 2,5 2,6 2,7 2,8 100 5 jurid BRD 0800803803 (free); 3026161 BCR 0,5 2,75 3 3,5 3.000 3.000 0,75 2,75 3 3,5 Carnete de depunere cu plata lunar` a dobånzii: 7,5%/an; certificate de depozit cu plata lunar` a dobånzii: 7%/an; certificate de depunere cu plata dobånzii la 3 luni: 7%/an Banc Post 3361124 BRD 500 500 0,25 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 5.000 7.500 0,25 2,5 2,55 2,7 2,7 2,7 Alpha Bank - - - 0,1 4 5,5 7 7 7,25 0,1 3 4 6 6 6,25 Raiffeisen Bank 08008020202 (free) Banca }iriac 1.000 0,5 0,1 2,5 3,25 3,5 3,5 3,75 - 10.000 0,1 2,5 3,25 3,5 3,5 3,75 Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000 OTP Bank - 0,25 2,1 2,15 2,25 2,25 2,25 0,25 2,1 2,15 2,25 2,25 2,25 Certificate de depozit la termen (pf): 3 luni - 5,5%; 6 luni - 7%; 9 luni - 7,25%; 12 luni - 7,25% Banca }iriac 4100182 Depozit la termen de un an cu dobånda fix` [i retragerea lunar` a dobånzii pentru pers. fiz. - dobånd`: 2,5%; suma minim` 1.000 EURO Romexterra 50 1.000 - 0,35 0,25 6 6,25 6,75 7 7,5 0,25 5,5 5,75 6,25 6,5 7 CEC 3111119 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,5 1,1 1,15 1,2 - 1,3 min. 20.000 ------Banca Transilvania 0264/407150 ING 200 1.000 0,25 1,25 1,25 1,25 1,3 1,3 0,25 1,6 1,61 1,62 1,63 1,65 ABN-AMRO 7.000 15.000 - 0,75 0,25-0,5 5 6 6 - 5,5 ------OTP Bank 3075700 Raiffeisen ech. 500$ 0,5 0,5 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 ech. 5.000 0,5 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 ING 700 10.000 - - 6,1* 2 2 2,5 2,5 3 0,1 2 2 2,5 2,5 3 Banca Romåneasc` 3211602 Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,75 5 5 5 ech.1.000$ 0,75 3 3,75 5 5 5 \ntre 0 [i 699,99 lei: 0,1%; \ntre 700 [i 499.999,99 lei: 6,75%; peste 500.000 de lei: 0,5%,* pentru un sold al contului de minimum 700 lei Alpha Bank 2099999 Rom`neasc` 300 - 0,3 2,4 2,4 2,5 2,5 2,5 1.000 1.000 0,3 2,4 2,4 2,5 2,5 2,5 HVB echiv. 2.000$ - 0,5 0,1 4,25 4,15 4 4,1 4,1 0,1 4,25 4,15 4 4,1 4,1 Romexterra 0800410310 Certificate de depozit nominative - EURO: 1 lun` - 2,3%, 3 luni - 2,3%, 6 luni - 2,4%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% Romania Alpha Bank - 0,1 2,3 2,75 3 3 3 - 0,1 2,2 2,5 3 3 3 Libra 2088000 Carpatica 50 5.000 10/p.j. 0,35/0,5 1 6,25 6,5 6,75 6,75 7,75 1 6,25 6,5 6,75 6,75 7,75 Eximbank 3366162 Certificate de depozit nominative - EURO (pf): 3 luni -2,75%, 6 luni - 3%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3% Volksbank 100 lei sau echivalent 3 pf/10 pj - 0,1 5,5 5,5 5,5 5,5 5,25 0,1 5,5 5,5 5,5 5,5 5,25 Carpatica ech. 500$ ech.500$ - 0,25 2,75 3,5 3,75 - 4 ech. 500 ech. 5.000 0,25 2,75 3,5 3,75 - 4 ABN Amro 0801022622 Piraeus Bank 100 lei 100 lei - - 1 5,5 5,75 6,1 6 6,15 1 5,5 5,75 6,1 6 6,15 Libra 100 100 - 2 3,5 3,75 4,25 4,5 4,75 500 500 1 3 3,25 3,75 4 4,25 ING 2221600 Volksbank - 100 - 0,10 1,5 2 2,25 2,5 3 - 100 0,10 1,5 2 2,25 2,5 3 Carduri Visa Electron [i Business \n LEI 10% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); HVB Romania 2032222 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5 500 500 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5 ProCredit Bank *se acord` la contul de economii 100 lei 15 pj/0pf - 5,5* 6,1 6,3 6,5 - 7 2* 6,1 6,3 6,5 - 7 Carpatica 0269/233985 Romexterra - 300 0,2 (min1€) 0,75 3,2 3,8 4,1 4,2 4,5 - 300 0,75 3,2 3,8 4,1 4,2 4,5 UniCredit 0,5 6 6 6,25 6,25 6,5 0,5 5 5,25 5,5 5,5 5,75 Volksbank 3039300 ProCredit Bank 100-500 - 1,75* 2,55 2,75 3,25 - 3,75 - 100-500 1,25* 2,55 2,75 3,25 - 3,75 Sanpaolo 300 5.000 2 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 4,5 4,5 3 3 3 0,1 4,5 4,5 3 3 3 Piraeus Bank 3036920 UniCredit 0,25 2,3 2,3 2,3 2,5 2,5 0,25 2,3 2,3 2,3 2,5 2,5 IMI Bank ProCredit Bank 2016060; 2556825; 2121739 Sanpaolo IMI ech.1.000$ 0,75 pj 0,5 2,5 2,65 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 2,5 2,65 2,75 2,75 2,75 RIB 3227005 MRB - - 0,5 1,5 2,5 2,75 3 3,5 3,5 - - 0,5 2,5 2,75 3 3,5 3,5 MRB - - - 0,5 0,1 4 4,5 5 5 6 0,1 4 4,5 5 5 6 Sanpaolo IMI Bank 0257/308200 Finansbank 10.000 250 - 0,5 3 3,5 4 4,25 4,25 10.000 1.000 0,5 3 3,5 4 4,25 4,25 Finansbank 300 2.000 - - 0,1 5 5,5 6 6 6,5 0,1 4 4,5 5 5 5,5 HVB Romånia 100 2.000 0,75 0,10 1,85 1,9 1,9 1,95 2 - - 0,10 1,85 1,9 1,9 1,95 2 Banca Daewoo 300 5.000 0pf/10 pj - 0,25 6 6,25 6,5 6,75 7 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 MRB 3027200/3027206 Banca Daewoo - 500 - 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 10.000 1.000 0,5 2,5 3 3,25 3,5 4 Nova Bank 3360856 Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceastå neconcordan]` poate proveni Finansbank 3017100 Ziarul Financiar NOT+: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute dec`t cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * se acordåla contul de economii din netransmiterea la timp c`tre a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Banca Daewoo 2011930; 0800800112 (free) ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 5 BURSE SIF-urile au acaparat din nou toat` aten]ia investitorilor

C~T~LIN CIOCAN valorile vehiculate \n prezent care indic` STELIAN VEZENTAN un pre] de cel pu]in 3 mld. de euro sunt suficiente pentru a determina o cre[tere edin]a de ieri a fost dominat` important` pe SIF-uri pe termen mediu. de subiectul BCR. Ziua \n care „Putem discuta de cre[teri ale acti- trebuia s` se anun]e investito- velor nete la SIF-uri \ntre limite de 70% { rul ce va prelua BCR a readus [i 150% \n func]ie de ofertele vehiculate SIF-urile pe cre[tere. Titlurile \n aceste momente. Totul va depinde de societ`]ilor de investi]ii financiare (SIF) cåt de ridicat va fi pre]ul oferit \n fapt au cå[tigat peste 2%, avansul mai pu- pentru BCR, cursurile SIF urmånd s` se ternic fiind luat pe finalul [edin]ei. ajusteze \n func]ie de acel pre]“, spune „A fost o nebunie pe SIF-uri [i Rare[ Nila[, directorul BT Securities. måine (azi - n.red.) m` a[tept la o zi [i „Dac` pre]ul oferit pentru BCR va mai agitat`. Pe pia]` au ap`rut \n a doua fi mai mare decåt valoarea de 3,2-3,3 parte a [edin]ei inclusiv zvonuri precum mld. euro a[teptat` pe pia]`, acest lucru c` unul dintre investitorii r`ma[i \n va duce la o apreciere a ac]iunilor SIF cursa pentru preluarea BCR ar oferi un måine (azi - n.red)“, a precizat [i Liviu pre] cu 200 de milioane de euro mai Giugiumic`, directorul BRD Securities. AC}IUNILE SIF BANAT-CRI{ANA au TITLURILE B~NCII TRANSILVANIA au fost AC}IUNILE FLAMINGO au mai pierdut 1%, TITLURILE PRODUC~TORULUI de materiale COTA}IA TITLURILOR produc`torului de mare fa]` de pre]ul maxim vehiculat Brokerii spun c` totu[i chiar dac` cå[tigat 2,7%, un avans peste media intens tranzac]ionate pe parcursul [edin]ei, brokerii considerånd c` investitorii vor de construc]ii Ceramica Ia[i au f`cut pl`ci ceramice Sanex Cluj-Napoca s-a pån` \n prezent, cel de 3,8 mld. euro. pre]ul va fi cu mult peste a[tept`ri, pe aprecierilor \nregistrate ieri de SIF-uri. aceste ac]iuni realizånd cel mai ridicat rulaj manifesta \n continuare re]inere la obiectul unor tranferuri destul de mari, apreciat ieri cu peste 5%, revenind astfel la Bine\n]eles, acestea nu sunt decåt termen scurt aceast` situa]ie nu va de- Tranzac]iile cu titlurile acestei societ`]i au din pia]`. Cu ac]iunile b`ncii s-au derulat cump`rare pån` nu se va vedea \n mod \ntr-un num`r redus totu[i. Pe pia]` sunt un nivel de 0,39 lei/ac]iune dup` ce \n simple specula]ii, dar de remarcat este termina cre[teri sus]inute pe SIF-uri. \nsumat peste 4,1 milioane de lei (1,1 tranzac]ii \n pia]` de aproape 8 milioane clar o \mbun`t`]ire a rezultatelor financiare specula]ii potrivit c`rora pe Ceramica are ultima [edin]` a s`pt`månii trecute faptul c` s-au cump`rat pe finalul „Pe termen scurt va fi vorba mai milioane de euro), ultima tranzac]ie de lei (2,1 mil. euro), dar [i o tranzac]ie ale societ`]ii. „Pre]ul din prezent al loc \n prezent un proces de concentrare a coboråser` la un minim lunar de 0,37 [edin]ei pachete mari [i la \nchidere au mult de impactul psihologic, \n realizåndu-se \n maximul zilei de 2,3 special` de aproape 3,2 mil. lei (0,8 mil. titlurilor Flamingo reflect` situa]ua pachetelor de ac]iuni. Cu aceste titluri s-au lei/ac]iune. La finele primelor trei trimestre mai r`mas ordine mari de cump`rare“, condi]iile \n care efectul pre]ului la care lei/ac]iune. Brokerii se a[teapt` pentru ziua euro). Brokerii spun c` privatizarea BCR financiar` actual` a companiei [i pozi]ia ei derulat ieri tranzac]ii totale \n valoare compania a raportat o reducere cu peste a precizat Adrian Simionescu, directo- se vinde BCR nu se va reflecta \n mod de azi la cre[teri pentru ac]iunile SIF [i \n aduce \n centrul aten]iei [i Banca Transilva- pe pia]`. Pre]ul nu va cre[te pån` nu se va total` de aproximativ 77.000 de lei (21.100 61%, pån` la 2 mil. euro, a profitului net rul Finans Securities. direct acum \n activele nete ale SIF- consecin]` [i pentru titlurile SIF Banat- nia, pre]ul pl`tit pentru aceasta putånd s` vedea o cre[tere a profitului, o cre[tere a de euro), toate transferurile realizåndu-se fa]` de primele nou` luni din 2004. El a mai spus c` principalii cump`- urilor. Dup` agita]ia de måine (azi - Cri[ana, dar spun ei, cåt de importante vor arate c` nici aceast` banc` nu este cotei de pia]` [i \n ansamblu o la un pre] de 3 lei/ac]iune, egal cu cota]ia Vånz`rile au sc`zut \n aceea[i perioad` cu r`tori care au urcat pe final SIF-urile au n.red), m` a[tept la o cre[tere lent` pe fi aceste aprecieri va depinde de cåt de sus „scump`“ la pre]ul actual. Brokerii \mbun`t`]ire a indicatorilor economico- de referin]` stabilit` \n [edin]a anterioar`. 40% pe fondul cre[terii accelerate a fost romåni. „Dac` ar fi fost investitori SIF-uri, \n nici un caz nu cred c` va fi pre]ul pl`tit pentru BCR fa]` de consider` c` unii dintre investitorii care nu financiari ai companiei“, consider` Rare[ Compania a raportat \n primele trei importurilor de pl`ci ceramice din Spania. str`ini, am fi asistat la cre[teri de 6-7% pre]urile SIF-urilor vor atinge pe ter- a[tept`rile din prezent ale pie]ei, \n vor cå[tiga cursele de privatizare nici la Nila[, directorul BT Securities.Valoarea trimestre un profit net de aproape 7 Valoarea total` a schimburilor realizate ieri pentru SIF-uri“, consider` Simionescu. men scurt valoarea activelor nete ac- condi]iile \n care pre]ul SIF-urilor din aceste BCR [i nici la CEC [i-ar putea \ndrepta tranzac]iile derulate ieri cu ac]iunile milioane de lei (1,93 milioane de euro), \n cu ac]iuni Sanex a fost de doar 21.600 de Brokerii mai spun c` indiferent de tualizate cu valoarea pachetului de]inut momente include deja un nivel al ofertelor aten]ia \n urm`torii 2-3 ani [i asupra B`ncii retailerului de electronice au dep`[it cu cre[tere cu peste 35% fa]` de aceea[i lei (5.900 de euro), titlurile societ`]ii ie[ind cåt va fi pre]ul final oferit pentru BCR, la BCR“, a precizat Simionescu. de 3,2-3,2 mld. de euro. Transilvaniei. pu]in un milion de lei (peste 0,2 mil. euro). perioad` a anului trecut. \n ultima perioad` din aten]ia investitorilor.

Denumire Pret Med. Var. Inch. Desc. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN PIA}A MONETAR~ Categoria I ALBAPAM ALBA IULIA 0.0000 0 0.2800 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 AMCO OTOPENI 0.0000 0 8.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Depozite Tranzac]ii Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN AMYLON SIBIU 0.0000 0 0.1000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ZF INDEX ALRO SLATINA 2.9700 2.4 16.4 2.9590 2.9700 2.9700 7101 5.6500 2.7000 APSA BAIA MARE 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Vol. mediu Rata medie anual` Vol. mediu zilnic Rata medie anual` ANTIBIOTICE IASI 0.9700 0.5 35.5 0.9632 0.9700 0.9550 330132 1.0000 0.4820 AURORA TARGU-FRUMOS IASI 0.0000 0 7.4500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 4.641,98 +1,12 % Perioada zilnic (mld. lei) a dobånzii (%) mld. lei a dobånzii (%) AZOMURES TG. MURES 0.2300 -2.5 4.3 0.2324 0.2370 0.2300 234446 0.5600 0.1770 BANCA TURCO ROMANA 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Noiembrie 2005 8.382,3 6,93 1,214,1 4,73 BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1.2400 0 48.3 1.2531 1.2700 1.2400 8916812 1.5100 0.6700 BEGA UPSOM OCNA MURES 0.0000 0 2.6600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BIOFARM BUCURESTI 0.5150 -2.8 21.3 0.5217 0.5300 0.5150 2308647 0.5700 0.5050 12 dec. - 19 dec. 7.583,3 6,62 2.185,6 4,84 CERCON ARIESUL Campia Turzii 0.0000 0 0.3200 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BRD- BUCURESTI 13.9000 0 26.9 13.9774 14.0000 13.9000 91776 14.7000 3.7000 ELECTROAPARATAJ BUC. 0.4400 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 CIPROM Ploiesti 0.0000 0 0.0700 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 19 decembrie 2005 9.851,4 6,90 6.448,7 6,78 KANDIA - EXCELENT SA 0.6800 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 DOROBANTUL PLOIESTI 0.0000 0 0.3900 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SURSA: BNR OLTCHIM RM VALCEA 0.3790 -0.3 16.1 0.3757 0.3810 0.3750 186830 0.4570 0.2140 ELECTROCERAMICA TURDA 0.0000 0 3.9000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 OTELINOX TIRGOVISTE 11.0000 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 EMA PIATRA NEAMT 0.3700 -17.78 0.3700 0.3800 0.3800 0.3700 2,000.0000 0.0000 0.0000 PETROM BUCURESTI 0.4850 0.4 FP 0.4839 0.4850 0.4770 8278768 0.5100 0.3060 EUROFINANCES TARGOVISTE 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 RAFINARIA ASTRA ROMANA 0.0361 -9.3 FP 0.0362 0.0397 0.0361 45500 0.0800 0.0221 FAUR BUCURESTI 0.0000 0 0.5000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ROLAST PITESTI 0.0750 0 0.0000 0.0000 0 0.0000 0.0000 FELEACUL CLUJ NAPOCA 0.0000 0 0.2600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 RULMENTUL BRASOV 0.1350 3.1 FP 0.1319 0.1350 0.1300 225875 0.2100 0.1260 FORAJ SONDE PLOIESTI 0.0000 0 0.9900 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SOCEP CONSTANTA 0.2160 -3.1 14.1 0.2196 0.2230 0.2150 119210 0.2800 0.2200 GRIMEX TARGU JIU 0.0000 0 0.1100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 TURBOMECANICA BUCURESTI 12.8000 1.6 11.5 12.7583 12.8000 12.6000 6000 13.3000 8.7000 GR. EDIT. SI DIF. DE PRESA 0.0000 0 20.3000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 HITROM VASLUI 0.0000 0 0.7500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Societ`]i de investi]ii I.A.I.F.O Zalau 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 MOBILA ALFA ORADEA 0.0000 0 0.0600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN MOLDOMOBILA IASI 0.0000 0 0.0600 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF BANAT CRISANA ARAD 2.3000 2.7 31.4 2.2786 2.3000 2.2600 1,833,690.0000 2.2900 0.8250 MOLDOSIN VASLUI 0.0000 0 0.3300 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF MOLDOVA BACAU 2.2200 2.8 25.2 2.1904 2.2200 2.1700 2,878,287.0000 2.2400 0.7000 NAVOL OLTENITA 0.0500 -16.67 0.0500 0.0500 0.0500 0.0500 15,140.0000 0.0000 0.0000 SIF MUNTENIA BUCURESTI 1.6200 1.9 30.5 1.6103 1.6300 1.5900 1,236,977.0000 1.6500 0.5600 NICOLINA IASI 0.0000 0 1.7000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF OLTENIA CRAIOVA 2.5200 2 21.0 2.4892 2.5200 2.4600 1,736,759.0000 2.5400 0.7700 PETROLSUB 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SIF TRANSILVANIA BRASOV 2.0800 2 14.0 2.0567 2.0800 2.0300 2,481,682.0000 2.1200 0.9950 PRODVINALCO CLUJ NAPOCA 0.5200 1.96 0.5200 0.5200 0.5300 0.5200 14,300.0000 0.0000 0.0000 SURSA: ZF RAFO ONESTI 0.0000 0 2.1000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ROCAR BUCURESTI 0.0000 0 0.0400 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Categoria a II-a RULMENTI Barlad 0.0000 0 1.8900 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 AC}IUNILE CARE INTR~ SANTIERUL NAVAL CONSTANTA 1.8000 0 1.8000 1.8000 1.8000 1.8000 35.0000 0.0000 0.0000 Denumire Inch. Var. PER Pret Med. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN SC TEBA IASI INDUSTRY 0.0000 0 3.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 |N COMPONEN}A ZF INDEX AEROSTAR BACAU 4.1000 -1.2 7.8 4.0733 4.1000 4.1000 2,170.0000 6.3000 3.4000 SEMANATOAREA BUCURESTI 4.4700 -15.79 4.8000 4.3000 4.8000 4.3000 118.0000 0.0000 0.0000 ALTUR SLATINA 1.1500 4.6 49.7 1.1500 1.1500 1.1500 3,000.0000 2.1000 1.0000 SEPAROM Arad 0.0200 0 0.0200 0.0200 0.0200 0.0200 750,000.0000 0.0000 0.0000 AMONIL SLOBOZIA 0.0821 2.6 55.8 0.0826 0.0827 0.0801 3,620,743.0000 0.0943 0.0400 SIDERTRANS CALARASI 0.0000 0 0.0900 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 n ANTIBIOTICE ARMATURA CLUJ NAPOCA 0.4950 2.1 57.2 0.4945 0.4950 0.4900 16,500.0000 0.9500 0.4700 SOMES DEJ 0.0000 0 1.8100 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BURSA DE VALORI ARTROM SLATINA 4.6000 1.8 5.6 4.5344 4.6000 4.4500 1,175.0000 4.9600 2.0500 STRATUSMOB BLAJ 0.0800 0 0.0800 0.0800 0.0800 0.0800 700.0000 0.0000 0.0000 BUCURE{TI ROMPETROL BERMAS SUCEAVA 2.0500 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 TREMAG Tulcea 0.0000 0 1.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SNP PETROM RAFINARE CARBID FOX TARNAVENI 0.0524 4.8 FP 0.0500 0.0524 0.0500 18,875.0000 0.2450 0.0500 UTON ONESTI 0.0000 0 10.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BRD BANCA COMERCIAL~ CARBOCHIM CLUJ NAPOCA 6.2000 -3.1 9.9 6.2667 6.3000 6.2000 1,500.0000 7.5000 2.5000 UZTEL PLOIESTI 0.0000 0 2.6500 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 BANCA CARPATICA CHIMOPAR BUCURESTI 2.1000 -14 21.1 2.1000 2.1000 2.1000 500.0000 3.3000 0.9000 UZUC PLOIESTI 2.0000 5.26 2.0000 2.0000 2.0000 2.0000 300.0000 0.0000 0.0000 COMELF BISTRITA 1.6500 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 TRANSILVANIA SOCEP CONSTAN}A COMPA SIBIU 1.9000 -2.6 22.4 1.9209 1.9400 1.9000 85,500.0000 2.1600 1.3000 SIF BANAT-CRI{ANA ENERGOPETROL CAMPINA 2.1400 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 ELECTROPUTERE CRAIOVA 0.2500 -3.9 FP 0.2519 0.2600 0.2350 14,705.0000 0.4400 0.1860 SIF MOLDOVA n RASDAQ FLAMINGO INTERNATIONAL 0.3890 -1 12.9 0.3914 0.3940 0.3890 2,692,626.0000 2.5700 0.3930 SIF TRANSILVANIA ROMPETROL SA ELECTROCONTACT 0.1260 -3.8 14.0 0.1255 0.1260 0.1250 22,500.0000 0.1340 0.0780 SIF MUNTENIA (VEGA) IMPACT BUCURESTI 0.4300 -1.6 18.1 0.4326 0.4400 0.4300 225,498.0000 0.9200 0.3780 ARGUS CONSTAN}A LOULIS 0.4200 12 FP 0.3833 0.4200 0.3200 18,980.0000 0.5500 0.2300 SIF OLTENIA MAILLIS 4.1200 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 IMPACT BUCURESTI ARDAF CLUJ MECHEL TARGOVISTE 0.7000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 SICOMED BRAICONF BR~ILA MEFIN SINAIA 2.1500 -13 10.2 2.1553 2.1700 2.1500 2,880.0000 6.7000 2.2000 OIL TERMINAL CONSTANTA 0.2650 0 29.8 0.2643 0.2650 0.2600 125,592.0000 0.3370 0.2100 PETROLEXPORTIMPORT 149.0000 0.3 27.6 148.8550 149.0000 148.5000 20.0000 198.5000 76.1000 ZF INDEX, este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai POLICOLOR BUCURESTI 1.3000 -3 21.9 1.2934 1.3000 1.3000 1,488.0000 1.5400 0.8100 importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i Bursa PRODPLAST BUCURESTI 2.5100 2.5 12.9 2.5014 2.5800 2.4000 8,980.0000 40.0000 2.1900 ROMPETROL RAFINARE 0.1120 0.9 75.5 0.1118 0.1130 0.111021,336,838.0000 0.1270 0.0725 Electronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n ROMPETROL WELL SERVICES 0.2170 0 27.8 0.2205 0.2300 0.2160 300,000.0000 0.2390 0.1420 calcului valorii indicelui au fost stabilite \n fuc]ie de valoarea SANTIERUL NAVAL ORSOVA 4.4000 -8.3 11.1 4.4500 4.5000 4.4000 1,000.0000 7.8000 4.6500 tranzac]iilor din ultimele 12 luni. SICOMED BUCURESTI 1.3700 0 29.3 1.3698 1.3700 1.3700 277,408.0000 1.3800 0.6000 Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de SILCOTUB ZALAU 18.5000 1.1 FP 18.4527 18.5000 18.5000 1,597.0000 20.0000 4.8000 tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte. SINTEZA ORADEA 0.2520 -8.4 43.4 0.2574 0.2730 0.2500 169,375.0000 0.5100 0.2000 SIRETUL PASCANI 0.0740 -4.5 11.9 0.0758 0.0790 0.0740 545,529.0000 0.2300 0.0686 SOFERT BACAU 0.0118 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 Pia]a Futures BMFMS 15 decembrie 2005 Nivelul mediu al ratelor dobånzilor pe pia]a interbancar` SSIF BROKER CLUJ 2.9100 1.8 15.6 2.8826 2.9100 2.8700 165,783.0000 4.9800 1.9800 U.C.M. RESITA 0.0000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 20 decembrie 2005 la ora 11.00 Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare UAMT ORADEA 0.6300 -3.1 94.9 0.6290 0.6300 0.6300 2,750.0000 0.9200 0.4510 Termene BUBID BUBOR VAE APCAROM BUZAU 0.4650 0 15.1 0.4650 0.4650 0.4650 7,000.0000 0.5950 0.3500 Legend` VRANCART ADJUD 0.0940 -3.1 8.9 0.0950 0.0965 0.0940 273,500.0000 0.1650 0.0922 (lei) ON 2.94 5.50 WIENER STADTISCHE 0.3650 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 COD simbolul societ`]ii tranzac]ionate MINIM Pre]ul minim \nregistrat ZIMTUB ZIMNICEA 2.8000 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 TN 3.00 6.06 NUME denumirea societ`]ii tranzac]ionate |NCHIDERE Ultimul pre] \nregistrat \n [edin]a de tranzac]ionare RON/USD DEC 0 0 0 PRE} (\nregistrat \n [edin]a de mediu tranzac]ionare) VOLUM Volumul tranzac]iilor efectuate SW 3.85 7.04 Societ`]i necotate +/- Varia]ia procentual` a pre]ului mediu fa]` de [edin]a 52 MAX. Cea mai mare valoare \nregistrat` \n ultimele MAR 0 0 0 1M 5.19 7.44 Denumire Pret Med. Var. Inch. Desc. Max. Min. Nr. Act. 52MAX 52MIN precedent`(%) 52 de s`pt`måni RON/EURO DEC 3.6501 0.0045 58,419.1 3M 5.22 7.47 AEROTEH BUCURESTI 24.0000 3.9 24.0000 24.0000 24.0000 24.0000 12.0000 0.0000 0.0000 MAXIM Pre]ul maxim \nregistrat \n [edin]a de tranzac]ionare 52 MIN. Cea mai mic` valoare \nregistrat` \n ultimele 52 de s`pt`måni 6M 4.63 7.22 MAR 3.6326 0.0011 0 9M 4.63 7.19 Pagina de cota]ii este o produc]ie a Ziarului Financiar [i a agen]iei de [tiri Mediafax \n baza informa]iilor publice furnizate de BVB, RASDAQ [i urm`re[te 12M 4.56 7.19 RASDAQ toate societ`]ile tranzac]ionate zilnic, at`t la BVB c`t [i la Rasdaq. Societ`]ile tranzac]ionate sunt grupate dup` categoriile la care sunt listate. EURO/USD DEC 1.1995 -0.0025 71,950.0 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 19 dec.: 6.448,70 mil.RON (64.487.000,00 mil.ROL) MAR 1.2000 -0.0022 12,000.0 19 decembrie 2005 la ora 11.00 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. DESIF2 DEC 2.1950 0.0050 1,650,413.5 Categoria I PERO PEROM CLUJ 2.5000 15.0000 25.00 15.0000 15.0000 15.0000 1 10 Termene BUBID BUBOR ROFU PETROM AVIATION SA * Otopeni 0.1000 0.1068 -0.28 0.1070 0.1000 0.1070 5 15900 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. PONO PORT BAZINUL NOU SA GALATI 2.5000 2.5500 -16.28 2.5500 2.5500 2.5500 1 40 MAR 2.4300 -0.0100 1,188,920.7 ON 1.56 4.25 AVBU AVERSA SA * Bucuresti 2.5000 1.1089 0.80 1.1000 1.1000 1.1400 3 4500 PRAE PRODLACTA SA * Brasov 1.3600 1.6995 -0.30 1.7000 1.6900 1.7000 3 3703 TN 1.78 4.66 BRCR BRAICONF SA * Braila 0.1000 0.4717 -0.69 0.4600 0.4600 0.4750 13 34088 REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA 2.5000 6.6000 1.27 6.6000 6.6000 6.6000 1 39 DESNP DEC 0.4722 0.0001 100,804.3 CGIU COMCEREAL SA * Alexandria 2.5000 3.8327 -1.72 3.9000 3.8000 3.9000 3 425 RTRA RETRASIB SA 0.1000 0.0760 -0.65 0.0760 0.0760 0.0760 1 1866 SW 2.94 6.50 ELMA ELECTROMAGNETICA * Bucuresti 0.2300 0.4444 2.68 0.4500 0.4300 0.4500 6 5148 SAMU SAMUS MEX SA * Dej 0.1000 0.1000 -23.07 0.1000 0.1000 0.1000 2 7000 MAR 0.5310 -0.0040 202,829.0 1M 4.88 7.44 VEGA ROMPETROL SA * Bucuresti 0.1000 0.0602 -0.49 0.0601 0.0601 0.0602 6 75500 SANE SANEX SA * Cluj 0.2000 0.3726 -1.32 0.3900 0.3700 0.3900 7 58000 UPET UPET SA * Targoviste 2.5000 0.4000 0.57 0.4000 0.4000 0.4000 1 500 SIOB SIMBETON SA ** ORADEA 0.1000 0.1700 0.00 0.1700 0.1700 0.1700 1 743 3M 5.03 7.47 TOTAL 32 120,161 SIOR SIMCOR SA * Oradea 0.1000 1.1131 -0.61 1.1000 1.1000 1.2000 5 3243 DESIF5 DEC 2.5000 -0.0110 1,680,197.8 SIEM SIMEROM SA 2.5000 1.5000 -9.09 1.5000 1.5000 1.5000 1 40 6M 4.81 7.28 Categoria a II-a SOMB IFMA SA ** BUCURESTI 17.5000 7.8651 12.35 8.0000 7.0000 8.0000 2 289 MAR 2.7300 -0.0060 1,408,232.1 9M 4.88 7.19 STGL STAR GLASS SA * Tg. Jiu 0.6000 0.2000 -7.19 0.2000 0.2000 0.2000 1 434 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. STRD STICLA SA TURDA 2.5000 0.8000 -5.88 0.8000 0.8000 0.8000 1 150 DETLV DEC 1.2445 -0.0155 254,368.0 12M 4.88 7.19 SUBX SUBEX SA ** BACAU 0.1000 0.2300 -17.85 0.2300 0.2300 0.2300 1 875 ASRA ASIROM SA * Bucuresti 0.1000 0.6202 1.12 0.6100 0.6100 0.6300 7 17832 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 16 dec.: 1.458,4 mil.RON (14.584.000,00 mil.ROL) TIGH TARNAVA SA SIGHISOARA 0.3000 0.4100 0.00 0.4100 0.4100 0.4100 1 723 CMVX COMVEX SA * Constanta 2.5000 22.5052 2.29 22.5000 22.0000 23.2000 5 229 MAR 1.3899 -0.0051 897,392.9 ELPS ELPRECO SA * Craiova 2.5000 60.0000 -1.63 60.0000 60.0000 60.0000 2 79 TCIG TCI CONTRACTOR GENERAL SA 2.5000 5.2000 0.00 5.2000 5.2000 5.2000 1 78 BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate EURB EUROM BANK SA * Bucuresti 0.1000 0.4900 -2.56 0.4900 0.4900 0.4900 1 1000 TEHP TEHNOFRIG SA 5.2000 3.1000 0.00 3.1000 3.1000 3.1000 1 1655 SURSA: BNR ROCE ROMCARBON SA Buzau 2.5000 6.1269 -5.74 6.2000 6.0000 6.2000 2 219 TOPT TOPTHERM SA ** GHIMBAV 2.5000 2.5000 0.00 2.5000 2.5000 2.5000 1 1 DESIF1 DEC 2.3000 0.0150 2,300.0 UNISEM UNISEM SA * Bucuresti 0.1000 0.0503 -13.27 0.0500 0.0500 0.0530 9 99301 TRSK TRANSILANA SA 0.1000 0.0750 10.29 0.0750 0.0750 0.0750 1 8500 TOTAL 26 118,660 TUAA TURISM COVASNA SA ** COVASNA 2.5000 1.5300 24.22 1.5300 1.5300 1.5300 1 40 MAR 0 0 0 Ratele de schimb ale principalelor valute TUFE TURISM FELIX SA ** BAILE FELIX 2.5000 10.6620 -21.02 10.5000 10.5000 12.5000 8 3136 20 decembrie 2005 la ora 12.00 UIAS UNIREA SA IASI 0.1000 0.2200 0.00 0.2200 0.2200 0.2200 3 6480 DESIF3 DEC 2.0890 -0.0110 47,493.0 Categoria de baz` SCDM UNIREA SHOPPING CENTER SA * 2.5000 49.0000 2.08 49.0000 49.0000 49.0000 1 100 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. UNIQ UNIVERSUL SA ** BUCURESTI 0.1000 6.0500 0.00 6.0500 6.0500 6.0500 1 1027 n Cota]iile dolarului n Cota]iile euro ALBZ ALBALACT SA * Alba Iulia 0.1000 0.7819 0.78 0.7750 0.7750 0.7900 16 40000 VALM VALMETEX SA * Rm. Valcea 0.1000 0.8156 -1.58 0.8100 0.8050 0.8200 6 2272 MAR 2.2570 0.0070 402,065.0 VESE VEST ENERGO SA ** BUCURESTI 2.5000 4.5000 0.00 4.5000 4.5000 4.5000 1 44 Yenul japonez 116.4 Dolarul american 1.1977 ALIM ALIMENTARA SA * Cluj Napoca 0.1000 0.1400 0.00 0.1400 0.1400 0.1400 1 2000 Lira sterlin` 0.6779 ARDF ARDAF SA * Cluj 0.1000 0.2912 0.06 0.2870 0.2870 0.2980 5 28500 VIAG VINALCOOL SA ** PITESTI 0.1000 0.1000 0.00 0.1000 0.1000 0.1000 2 1894 DESIF4 DEC 1.6000 0 0 Lira sterlin` 1.7667 ARGO ARGOS SA * Cluj 2.5000 20.0000 0.00 20.0000 20.0000 20.0000 1 41 TOTAL 302 7,439,546 Francul elve]ian 1.2964 Yenul japonez 139.42 Francul elvetian 1.5528 UARG ARGUS SA * Constanta 1.5000 2.0000 -2.54 2.0000 2.0000 2.0000 1 375 MAR 0 0 0 Coroana danez` 6.2243 Dolarul australian 1.6203 ARTE ARTEGO SA * Tg. Jiu 2.5000 1.7338 1.98 1.7500 1.7000 1.7500 3 740 Coroana norvegian` 6.7021 AVZU AVICOLA BUZAU 0.1000 0.0298 3.11 0.0300 0.0290 0.0300 4 48613 Fonduri de investi]ii Coroana danez` 7.4551 DERRC DEC 0.1150 -0.0010 1,280,938.0 Coroana suedez` 7.8346 AZOA AZOMA SA ARAD 2.5000 2.2000 0.00 2.2000 2.2000 2.2000 1 32 Cod Denumire VN Pr.Mediu Var% Inchidere Min. Max. Tranz. Nr. Act. Coroana norvegian` 8.0274 SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU 0.1000 0.6300 0.00 0.6300 0.6300 0.6300 2 1311 XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri 3 4 -5.96 4 4 4 1 346 Dolarul australian 0.7392 Coroana suedez` 9.3838 BUCV BUCUR SA * Bucuresti 1.0000 4.0000 0.00 4.0000 4.0000 4.0000 1 83 MAR 0.1317 -0.0018 1,237,746.0 Dolarul canadian 1.168 Dolarul canadian 1.399 CALO CASALCO SA 2.5000 1.0000 0.00 1.0000 1.0000 1.0000 1 35 CASR CASIROM SA 0.1000 0.1437 24.95 0.1437 0.1437 0.1437 1 3824 CEOF CENTROFARM SA * Bucuresti 0.1000 2.1500 0.00 2.1500 2.1500 2.1500 1 155 CCCZ CENTRUL COMERCIAL COZIA SA * 0.1000 0.8258 3.22 0.8500 0.8000 0.8500 11 3733 Fonduri mutuale 20 decembrie 2005 CERE CERAMICA SA IASI 0.5000 3.0000 0.00 3.0000 3.0000 3.0000 4 25638 CHII CHIMICA SA 2.5000 1.2500 0.00 1.2500 1.2500 1.2500 1 40 Denumire fond/administrator Valoare Varia]ie de la Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net CCRL COMCEREAL SA * Constanta 2.5000 15.8319 -1.27 16.0000 15.5000 16.0000 3 119 (Unitate fond) la zi \nceputul luna de la anul investitori (mil. lei) CCEV COMCEREAL VASLUI 0.1000 0.0420 7.69 0.0420 0.0420 0.0420 1 7055 (lei noi) lunii % anterioar` % 1.01.2005% trecut % 31 oct. 31 oct. COVG NAVROM SA * Galati 2.5000 3.0000 0.00 3.0000 3.0000 3.0000 2 425 REMO COREMAR SA * Constanta 0.1000 0.3783 9.65 0.3300 0.3000 0.3900 17 27048 Fortuna Classic - adm. Capital Asset Manag.- 6.7700 0.15 -0.73 11.90 26.49% 22968 7.464 COMI CONDMAG SA * Brasov 0.1000 0.5303 0.30 0.5300 0.5000 0.5350 20 25204 Fortuna Gold - adm. Capital Asset Manag.- 13.1800 0.15 0.15 12.31 17.77% 1750 0.469 COVB CONFECTII SA * Vaslui 0.1000 0.1200 -3.22 0.1200 0.1190 0.1200 8 292000 COTE CONPET SA * Ploiesti 3.3000 7.4000 -0.94 7.4000 7.4000 7.4000 2 80 Capital Plus (Credit Fond) - adm. Certinvest - 8.6900 -0.46 1.16 25.47 24.90% 9210 6.802 CFES CONSTR. FEROVIARE TIMISOARA * 0.1000 0.3600 -2.70 0.3600 0.3600 0.3600 1 500 Orizont - adm. Certinvest 12.3100 0.16 0.41 10.80 - 207 1.363 DAFR DAFORA SA 0.1000 0.4100 1.20 0.4100 0.4100 0.4100 2 788 Tezaur - adm. Certinvest - 47.0100 0.17 0.17 6.64 15.97% 657 3.736 DECE DECEBAL SA * Deva 0.1000 0.0079 0.00 0.0081 0.0078 0.0100 13 28038 DUCL DUCTIL SA 0.1000 0.6500 4.46 0.6500 0.6500 0.6500 1 2495 Intercapital - adm. Certinvest - 6.7600 -0.88 1.34 35.04 48.44% 2275 18.346 ELJA ELECTROMONTAJ CARPATI SA * 4.5000 7.0000 0.00 7.0000 7.0000 7.0000 1 90 Transilvania - adm. GlobInvest - 37.7505 -1.04 4.88 29.71 24.12% 931 25.128 ENES ENERGOUTILAJ SA * Bucuresti 2.5000 2.4000 0.00 2.4000 2.4000 2.4000 1 140 FERO FERONERIA SA 0.1000 0.4000 -20.00 0.4000 0.4000 0.4000 1 583 Napoca - adm. GlobInvest - 0.6889 -2.09 4.87 37.70 62.91% 1620 16.179 FRII FRIGORIFER 0.1000 0.0490 -24.61 0.0490 0.0490 0.0490 1 4038 FCEx - adm. SIRA - 5.7484 0.16 2.99 23.16 16.47% 472 9.032 HABE HABER SA * Hateg 0.3600 0.2980 -0.66 0.3000 0.2600 0.3000 5 2714 IARV IAR SA * Brasov 2.5000 1.2200 -3.23 1.2200 1.2200 1.2200 1 232 Omninvest - adm. SIRA - 9.3400 -0.43 3.88 52.52 42.72% 4020 4.531 INTA INDEPENDENTA SA SIBIU 2.5000 2.6500 0.00 2.6500 2.6500 2.6500 1 40 Ac]ionari semnificativi Stabilo - adm. Quadrant Asset Manag. - 6.6147 0.29 0.44 7.64 19.49% 499 14.709 INBO IND. LAPTELUI DAMBOVITA * 2.5000 11.0000 0.00 11.0000 11.0000 11.0000 2 373 Integro - adm. Quadrant Asset Manag. - 3.7413 -0.06 -0.30 28.89 38.27% 9770 7.664 INLP IND. LAPTELUI SA * Mures 0.1000 0.7300 -1.35 0.7300 0.7300 0.7300 2 654 Active Dinamic -adm. Active Manag. Intl.- 14.4318 -0.75 2.94 26.92 15.39% 1815 0.315 INTE INTERNATIONAL SA * Sinaia 0.1000 0.8988 10.01 0.7500 0.7500 0.9000 5 404000 Societate Ac]ionar Procentaj ob]nut INOR INTFOR SA 2.5000 1.8536 -2.44 1.8500 1.8500 1.9000 3 755 Oportunit`]i Na]ionale -adm. Vanguard - 42.8417 -1.44 3.34 15.41 40.88% 529 3.015 IPRU IPROEB SA * Bistrita 0.3000 1.2497 2.35 1.2500 1.2200 1.2500 6 4597 BERE SI MALT ROBEMA SA ** ROSIORII DE VEDE STOICANU DAN 13.95% AGEM LAFARGE AGREGATE si BETOANE * 2.5000 10.0528 -4.25 10.0000 10.0000 11.0000 5 1118 Vanguard Protector -adm. Vanguard- 21.6762 0.21 0.41 7.48 15.71% 572 2.683 COMAT SA ** SIBIU SIF TRANSILVANIA 0.00% FLAD LCS CONF SA (FLACARA) 2.5000 31.7979 2.57 38.5000 31.0000 38.5000 2 47 Simfonia 1 -adm. S.G. Asset Manag. - BRD - 20.0500 0.15 0.20 5.75 15.81% 4314 86.197 LIDO LIDO SA * Bucuresti 0.1000 0.4000 2.85 0.4000 0.4000 0.4000 1 364 NAVROM SA * Galati TRANSFER INTERNATIONAL SPEDITION SRL 10.13% MECF MECANICA CEAHLAU SA * 2.5000 4.7500 -2.06 4.7000 4.7000 4.8000 9 8500 BCR Clasic -adm. BCR Asset Manag.- 15.4300 0.00 1.11 10.64 15.88% 5201 21.580 MEGU MECANOENERGETICA SA *Severin 0.3041 0.1867 3.72 0.1900 0.1800 0.1900 3 1500 ELMET SA SIF BANAT CRISANA 0.00% BCR Dinamic -adm. BCR Asset Manag.- 20.2300 -0.15 2.48 32.66 39.70% 2100 36.784 MEDU MEDUMAN SA * Viseu de Sus 0.4800 0.3500 0.00 0.3500 0.3500 0.3500 1 367 ELMET SA TODUT GHEORGHE 80.20% KD Maximus -adm. KD Investments Romania - 13.5013 -0.23 1.19 23.60 - 592 10.254 METG METEX SA * Targoviste 2.5000 20.0000 -4.69 20.0000 20.0000 20.0000 2 423 MOIB MOARA CIBIN SA 0.1000 0.1500 0.00 0.1500 0.1500 0.1500 1 2043 TRANSPORTURI AUTO GIULESTI SA BALTAG SOFIA 10.49% BT Clasic- adm. BT Asset Management - 10.4400 0.48 0.78 - - 75 9.156 MLTM MULTIM SA 0.1000 0.0200 -13.04 0.0200 0.0200 0.0200 1 6270000 TRANSPORTURI AUTO GIULESTI SA PATRUSCA EUGEN 11.85% BT Maxim -adm. BT Asset Management- 11.2000 1.27 2.31 - - 255 10.735 NACH NAPOCHIM SA * Cluj 0.1000 0.2400 -7.97 0.2400 0.2400 0.2400 2 7500 NAPP NAPOLACT SA 1.7000 6.8836 -3.06 6.8500 6.8500 6.9000 2 420 SURSA: RASDAQ SURSA: Mediafax 6 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 COMPANII {tiri ZF Iulius Group [i-a refinan]at Schimb`ri de management la Rolast Pite[ti

Produc`torul, de articole tehnice de cauciuc Rolast Pite[ti a anun]at schimb`ri \n echipa de conducere a companiei. Aceste schimb`ri vin \n contextul \n care mall-ul din Timi[oara cu 50 mil. euro rezultatele raportate de Rolast sunt tot mai slabe, societatea \nregistrånd dup` primele nou` luni o pierdere de peste trei ori mai ridicat` comparativ cu Iulius Group, compania de]inut` de omul de afaceri Iulian Dasc`lu, a ob]inut un pierderea aferent` perioadei similare a anului trecut. |n luna septembrie, Brian Stables, consultant extern \mprumut de 50 de milioane de euro din partea Bank Austria Creditanstalt pentru pe probleme tehnice, a fost numit director comercial refinan]area centrului comercial Iulius Mall din Timi[oara. [i de opera]iuni al Rolast. Consiliul de administra]ie a hot`råt [i numirea lui Eric Carter, directorul general al Rolast, \n func]ia de administrator interimar, aceast` IONU} BONOIU o finan]are de 100 de milioane de euro pentru continuarea decizie urmånd a fi supus` aprob`rii AGA. O alt` expansiunii pe pia]a local`. |mprumutul ob]inut de la un schimbare vizeaz` func]ia de director financiar, \n inan]area acordat` de Bank Austria Creditans- consor]iu de b`nci alc`tuit din BRD - Groupe Société aceast` pozi]ie fiind numit` Cristina Atanasiu. talt [i aranjat` de HVB Bank Romånia (fac Générale, \n calitate de agent [i aranjor, [i Raiffeisen Bank, C`t`lin Ciocan parte din acela[i grup) reprezint` una dintre ING Romånia [i Volksbank Romania, era acordat pe o cele mai importante din acest an pe segmentul perioad` de [apte ani. Vel Pitar renun]` doar la imobilele neutilizate comercial, fiind acordat` pe o perioad` de zece |mprumutul se adaug` celor 50 de milioane de euro pe Fani. „Refinan]area nu este o regul`, \ns` \n acest caz, con- care Hyparlo le contractase anterior printr-un credit aranjat Ac]ionarii Vel Pitar nu au aprobat separarea diviziei di]iile au fost foarte bune“, spune Iulian Dasc`lu, pre[e- tot de BRD [i care fusese folosit pentru finan]area de magazine a societ`]ii, revocånd hot`rårea Adun`rii dintele Iulius Group. expansiunii din acest an. {i compania de]inut` de omul de Generale din luna aprilie. „Este vorba despre o simpl` El spune c` [i primul credit acordat de BCR pentru afaceri Iulian Dasc`lu are \n plan pentru urm`torii ani amånare, pån` cånd vom g`si solu]ia potrivit` pentru dezvoltarea Iulius Mall Timi[oara - de 37 de milioane de complexuri comerciale \n principal \n ora[ele cu o popula]ie a separa divizia de magazine“, a explicat Dan Trifu, euro, era acordat pe o perioad` comparabil`. de peste 200.000 locuitori. vicepre[edintele departamentului de Strategie - Valoarea total` a investi]iei implicate de Iulius Mall Recent, Iulius Group a fost desemnat` cå[tig`toarea Finan]e al Vel Pitar. Ac]ionarii au aprobat \ns` Timi[oara a fost de 45 de milioane de euro, aproximativ 8 licita]ei pentru concesionarea unui teren de [apte hectare \n publicarea unui proiect de divizare par]ial` [i milioane de euro fiind din sursele proprii ale Iulius Group. Cluj-Napoca pe care se va construi un nou complex simetric` a societ`]ii pentru separarea unor active cu Deschis \n luna octombrie, Iulius Mall Timi[oara are o comercial. Valoarea investi]iei se ridic` la 48 de milioane de grad sc`zut de utilizare [i organizarea lor \n societ`]i suprafa]` construit` de 83.000 metri p`tra]i, desf`[urat` pe euro, proiectul urmånd s` fie finalizat \n termen de 22 de distincte. „|n urma diviz`rii to]i ac]ionarii Vel Pitar vor patru niveluri (demisol, parter, etaj [i teres`), la care se luni de la semnarea contractului, conform lui Dasc`lu. avea exact aceea[i participa]ie [i \n noua societate. adaug` o parcare cu 1.500 de locuri. Pe m`sur` ce num`rul „Vom urm`ri aceea[i strategie de contractare a unor Conducerea viitoarei companii va putea astfel s` se de proiecte comerciale anun]ate pentru Capital` [i marile credite bancare [i pentru proiectele urm`toare“, adaug` concentreze pe valorificarea cåt mai eficient` a ora[e de provincie s-a extins, b`ncile au \ncercat s` profite Dasc`lu. imobiliz`rile neutilizate de Vel Pitar“, a precizat Trifu. tot mai mult de aceast` oportunitate. Iulius Group SRL a fost \nfiin]at` \n anul 1991, Stelian Vezentan Bank Austria Creditanstalt [i HVB Bank Romånia au asociatul unic fiind Iulian Dasc`lu. FOTO: ZF mai fost implicate \n acest an \ntr-o finan]are de anvergur` Societatea mai are \n administrare centrul comercial Iulian Dasc`lu RTC a preluat Flaro \n domeniul comercial, prin acordarea companiei Anchor Terra din Timi[oara (deschis \n decembrie 1996) [i Iulius Grup a unui credit \n valoare de 124 mil. euro. Mall Ia[i (inauguat \n aprilie 2000). pre[edintele Iulius Group Compania Foliteck Limited din Cipru a achizi]ionat Creditul era destinat construc]iei unei cl`diri de birouri Iulius Mall Ia[i a implicat \n momentul deschiderii 355.784 de ac]iuni ale produc`torului sibian de [i refinan]`rii centrelor comerciale Bucure[ti Mall [i Plaza (2000) o investi]ie de 7,6 milioane de euro, o parte fiind birotic` Flaro, reprezentånd 80,71% din capitalul Romånia din Capital`. finan]at` de Emporiki Bank. Complexul a fost extins Vom urm`ri aceea[i strategie de contractare a unor credite bancare [i pentru social, potrivit unui raport publicat de RASDAQ. Hyparlo, operatorul hypermarketurilor Carrefour pe ulterior \n urma unei investi]ii de 6 milioane de euro, Oferta public` de preluare s-a derulat \n perioada 19 pia]a romåneasc`, ob]inuse la råndul s`u \n aceast` toamn` finan]area fiind asigurat` de aceea[i banc`. proiectele urm`toare. noiembrie - 16 decembrie, fiind ini]iat`, indirect, de Radu Octavian, care controleaz` atåt grupului de papet`rie RTC Holding, cåt [i compania Foliteck Limited din Cipru. Foliteck Limited inten]iona s` achizi]ioneze toate ac]iunile Flaro, valoarea ofertei AUDIEN}E TV - 19 decembrie - prime time ridicåndu-se la 1,1 mil. euro. Mediafax BCR Leasing a luat 5 mil. euro de la BERD

IONU} BONOIU Comelf, administrat de Uzinsider \nc` patru ani 2004. |n aceste condi]ii, compania estimeaz` hoteluri, pensiuni. De asemenea, la mijlocul contracte de 230 de milioane de euro pentru acestui an a fost lansat` prima ofert` de servicii Ac]ionarii produc`torului de echipamente pentru BCR Leasing, unul dintre cei mai mari juc`tori \ntreg anul, potrivit oficialilor. financiare pentru produse software Autodesk, protec]ia mediului Comelf Bistri]a au aprobat de pe pia]a local` de leasing, a contractat un Autovehiculele au de]inut cea mai mare destinate proiect`rii \n construc]ii. prelungirea mandatului administratorului unic credit de 5 milioane de euro din partea BERD, pondere \n total finan]`ri, cu 59% autoturisme BCR Leasing a fost \nfiin]at` \n martie Uzinsider SA, cu o perioad` de \nc` patru ani. destinat sus]inerii finan]`rilor pentru \ntreprin- [i 20% autoutilitare, iar echipamentele [i uti- 2001 [i a \ncheiat pån` \n prezent peste 26.000 Contractul de administrare a fost prelungit pån` la deri mici [i mijlocii. Creditul este al doilea lajele industriale 20%. Leasingul imobiliar a de contracte. BCR este cel mai important data de 2 februarie 2010. Comelf a fost privatizat` primit de c`tre compania de leasing din partea reprezentat pu]in peste 1%, dup` ce au fost ac]ionar al companiei, cu 79,132% din capitalul integral \n 1999, prin cump`rarea de c`tre Uzinsider BERD, dup` cel din toamna anului trecut. finalizate primele contracte din aceast` social, restul de ac]iuni fiind \mp`r]it \ntre mai Bucure[ti a unui pachet de 76,6% din ac]iuni. Parte a grupului BCR, BCR Leasing este categorie, potrivit datelor companiei. multe persoane fizice reprezentånd 10,043%, Comelf a ob]inut dup` primele nou` luni ale una dintre cele mai mari companii de profil de |n acest an, compania a lansat un produs Omniasig, BCR Securities [i Asiban, fiecare cu anului un profit net de 0,6 milioane de euro la pe pia]a local`, realizånd \n primele de leasing imobiliar, \n sistem de leasing 0,275% din titluri. o cifr` de afaceri de 17,8 milioane de euro. unsprezece luni ale anului contracte \n valoare financiar clasic sau sale and lease back, destinat Compania este membr` a Asocia]iei C`t`lin Ciocan de peste 220 mil. euro, cu 70% mai mult fa]` de achizi]ion`rii de hale industriale, spa]ii de Societ`]ilor de Leasing din Romånia (ASLR). valoarea contractelor \ncheiate \n tot anul produc]ie, cl`diri de birouri, centre comerciale, [email protected] SURSA: TNS/AGB

Cea mai mare fabric` de containere metalice din Danemarca, LASTO A/S, CAUT~ FURNIZOR

Domeniul nostru de activitate este industria metalurgic`,categoria confec]ii metalice.

La \nceput este vorba de cca. 300 de containere deschise. Noi avem toate schi]ele [i specifica]iile tehnice, acestea put\ndu-se pune oric\nd la dispozi]ie. Avem nevoie de un partener de afaceri care dispune de un volum mare de fabrica]ie, aceasta fiind o condi]ie necesara pentru a putea realiza comanda. Numele LASTO A/S este cunoscut \n Danemarca datorit` calita]ii deosebite a produselor sale, pentru seriozitate \n privin]a livr`rii [i respectarea pre]ului stabilit. De aceea avem preten]ie la un parte- ner roman care s` \ndeplineasc` acelea[i condi]ii, \n vederea unei colabor`ri de succes. Comunicarea se poate face \n limba englez`, german` [i romån`.

Adresa noastr` este: LASTO A/S, Vejlevangen 5 Postbox 82, 5300, Kerteminde, Danemarca E - mail: mail[lasto.dk Tlf: 0045. 65 32 34 34 Persoan` de contact: Director: LARS STORM ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 7 COMPANII Bania[: Investim 102 mil. euro VB Leasing [i-a \ntr-un nou terminal de containere dublat finan]`rile Directorul general al Companiei Na]ionale Administra]ia la 100 mil. euro Portuar` Maritim` Constan]a afirm` c` traficul de MARIUS ANTON containere s-a dublat \n acest an. COMPANIA VB Leasing, parte a grupului financiar austriac Volksbanken, a \ncheiat \n primele 11 luni din 2005 contracte \n valoare de peste 100 de milioane de euro, valoare dubl` \n LAVINIA MARIN compara]ie cu perioada similar` a anului trecut. |mprumutul pentru acest proiect este acordat „Cre[terea pie]ei auto [i rapiditatea [i simplitatea pe care re[terea de 120% a traficului de con- CNAPMC pentru o perioad` de 20 de ani, cu 10 ani am oferit-o la \ncheierea contractelor ne-au permis s` \nre- tainere pe primele nou` luni determin` perioad` de gra]ie [i la o dobånd` de 2,7%. CSCT este gistr`m o cre[tere de peste 100% a finan]`rilor din acest an“, investi]ii de 102 mil. de euro \n portul operat de c`tre Dubai Port International, care a a declarat Octav Dumitrescu, directorul de marketing VB Constan]a pentru noi capacit`]i de \nchiriat [i va opera terminalul pe o perioad` de 18 ani, Leasing. transfer. cu posibilitate de prelungire. Societatea estimeaz` pentru acest an peste 7.000 de CTraficul a crescut ca urmare a evolu]iei comer]ului - Traficul de containere \n portul Constan]a a contracte cu o valoare de peste 120 de milioane de euro. importurile s-au majorat cu 20% \n acest an, iar cunoscut un trend ascendent \n ultimii ani, de la |n portofoliul companiei, cea mai mare propor]ie a vån- exporturile cu 15% - dar [i datorit` preferin]ei tot mai 206.449 TEU \n 2003, la 386.282 TEU \n 2004, \n z`rilor este reprezentat` de finan]`rile auto, cu 90%, iar mari pentru acest tip de transport. principal datorit` conjuncturii favorabile atåt la nivel leasingul de echipamente de]ine 10%. VB Leasing finan]eaz` „Traficul de containere din portul Constan]a a na]ional [i interna]ional, dar [i \mbun`t`]irii calit`]ii \n [i vehicule second hand de la pertenerii agrea]i sau direct de \nregistrat o cre[tere de 120% primele nou` luni ale acest port. la importatorii [i dealerii autoriza]i din Romånia. acestui an, materializåndu-se \ntr-un total de 535.331 |n prezent, containerele sunt operate \n portul „Pia]a de leasing prezint` o cre[tere considerabil` \n acest TEU (n.red. - Twenty-foot Equivalent Unit - Constan]a prin patru terminale, ai c`ror operatori sunt: an. Acest fapt se datoreaz` \n primul rånd cre[terii pie]ei auto Echivalent Unit`]i de Container). Unul dintre motivele Constan]a South Container Terminal (CSCT), Socep, din Romånia, care reprezint` \n continuare motorul activit`- care au stat la baza cre[terii traficului \l reprezint` Umex, APM Terminals. ]ilor de leasing“, spune Dumitrescu. intrarea \n func]iune la mijlocul anului 2004 a unui nou Reprezentantul CNAPMC consider` c` aceast` Pia]a de leasing a fost esti- terminal de containere. Din acest motiv, estim`m ca containerizare reprezint` principala tendin]` \n mat` anul trecut la aproxi- nivelul traficului de containere \n 2005 s` dep`[easc` evolu]ia traficului interna]ional [i c` porturile mativ 1,4-1,5 miliarde de euro Cea mai mare 600.000 TEU“, a declarat Mircea Marius Bania[, romåne[ti trebuie s` se adapteze cåt mai rapid la (volumul bunurilor finan]ate) directorul general al Companiei Na]ionale Ad- cerin]ele interna]ionale pentru a profita de cre[terea sau 1,8-1,9 miliarde de euro propor]ie a vånz`rilor ministra]ia Portuar` Maritim` Constan]a (CNAPMC). traficului comercial interna]ional, \n special a celui de (valoarea contractelor de El a ad`ugat c` Terminalul Constan]a Sud (CSCT, tranzit. leasing, care include pe lång` este reprezentat` de Constan]a South Container Terminal) opereaz` \n jur De[i traficul de containere \n portul Constan]a pre]ul f`r` taxe al bunurilor finan]`rile auto, cu de 73% din traficul de containere, \n ciuda faptului c` \nregistreaz` o tendin]` de cre[tere, operatorul portuar finan]ate [i alte cheltuieli a intrat \n func]iune \n aprilie 2004. Socep, ce de]ine unul dintre cele patru terminale de aferente finan]`rii, mai pu]in 90%, iar leasingul de „Ultimele evolu]ii \n traficul de containere \nre- containere \n zona portului Constan]a, estimeaz` o TVA). gistrat la CSCT indic` dep`[irea actualei capacit`]i de sc`dere de 17% a traficului de containere, de la 180.700 |n acest an, pia]a de echipamente 10%. operare de 325.000 TEU, impunåndu-se astfel trecerea TEU \n 2004 la 150.000 TEU \n 2005. leasing ar putea dep`[i 2 \n avans de termenele preconizate ini]ial, la etapele II „Diminuarea volumului de activitate a fost miliarde de euro, ca valoare a [i III de dezvoltare a terminalului de containere. determinat` de deschiderea unui nou terminal de bunurilor finan]ate, potrivit estim`rilor reprezentan]ilor Preconiz`m ca pån` \n anul 2007 s` fie atins` containere specializat \n portul Constan]a“, a declarat Asocia]iei Societ`]ilor de Leasing din Romånia [i celor ai capacitatea de 800.000 TEU“, a spus Bania[. Petric` V\lcu, director general Socep SA Constan]a. Asocia]iei de Leasing Bancar. El a explicat c` aceast` extindere a capacit`]ii de Compania a investit peste 9 milioane de dolari |n 2006, oficialul VB Leasing estimeaz` c` pia]a de operare va necesita o investi]ie de 102 milioane de (7,65 milioane de euro) \n terminalul de containere. leasing \[i va continua cre[terea cu aproximativ 15%. euro. Reprezentan]ii CNAPMC au declarat c` Tendin]a general` pe plan interna]ional de cre[tere FOTO: Reuters Leasingul de autovehicule second hand se va afla \n perioada analizeaz` posibilitatea unei finan]`ri, dar \nc` nu [tiu a ponderii transportului containerizat este remarcat` [i Mircea Marius Bania[ urm`toare \n aten]ia majorit`]ii societ`]ilor din pia]`, sus]ine propor]ia \n care vor putea suporta din surse proprii de V\lcu, care crede c` aceast` evolu]ie se va \nregistra directorul general al CNAPMC directorul VB Leasing. aceast` investi]ie. [i \n portul Constan]a. Business cu containere |n acest an, importurile de automobile de ocazie ar putea Terminalul de containere CSCT, localizat \n partea „|n ultimii doi ani, cre[terea traficului de n Portul Constan]a are patru terminale de containere: trece de 75.000-80.000 de unit`]i sau 450 mil. euro. Vånz`rile de sud a portului Constan]a, \n apropierea conexiunii containere a dep`[it estim`rile deoarece portul Ultimele evolu]ii \n traficul de Constan]a South Container Terminal (CSCT), SOCEP, de automobile de ocazie ar putea exploda \n urm`torii ani, bazinului portuar cu Canalul Dun`rea- Marea Neagr`, Constan]a a devenit port de tranzit nu numai pentru Umex, APM Terminals cred juc`torii din pia]`. a fost conceput \n trei etape de dezvoltare: etapa I containerele destinate Europei Centrale, ci, \n special, containere \nregistrat la CSCT indic` n 73% din traficul de containere din portul Constan]a „Un poten]ial val de importuri de autovehicule rulate ar (finalizat`) - capacitate de operare 325.000 TEU, etapa pentru containerele cu destina]ie final` Rusia [i se realizeaz` prin Terminalul Constan]a Sud conduce la sc`derea vånz`rilor de ma[ini noi. Societ`]ile de II (2008)- capacitate de operare 405.000 TEU [i etapa Ucraina“, a explicat V\lcu. dep`[irea actualei capacit`]i de operare n Terminalul Constan]a Sud, cu o capacitate de operare leasing care nu se vor adapta rapid la noile condi]ii [i care nu III (2014-2015) - capacitate de operare 800.000 - El a ad`ugat c`, \n acest context, men]inerea actual` de 325.000 TEU, a anun]at investi]ii de 102 vor finan]a vehicule second hand vor avea de suferit. |ntr-un 1.000.000 TEU. trendului ascendent \n traficul de containere din portul de 325.000 TEU, impunåndu-se astfel mil. de euro pentru extinderea capacit`]ii pån` la astfel de caz firmele de leasing ar trebui s` \ncerce s` g`seasc` Prima faz` a proiectului a necesitat o investi]ie de Constan]a va fi influen]at` [i de politica \n domeniu a trecerea \n avans de termenele preco- 800.000 TEU pån` \n 2007 noi domenii de obiecte pe care s` le finan]eze“, consider` 88,3 milioane de USD [i a fost finan]at` 25% prin Rusiei [i Ucrainei, respectiv \n ce m`sur` acestea vor n TEU (Twenty-foot equivalent unit- echivalent unit`]i Dumitrescu. contribu]ie proprie CNAPMC [i 75% printr-un construi terminale de containere care s` permit` nizate ini]ial, la etapele II [i III de de container) este un standard \n m`surarea m`rimii VB Leasing a fost \nfiin]at` \n toamna anului 2000, avånd \mprumut contractat de la Banca Japonez` pentru operarea navelor portcontainer de capacit`]i mari. unui container care descrie capacitatea de transport [i ca ac]ionari VB Leasing International cu 80% din ac]iuni [i Cooperare Interna]ional`. [email protected] dezvoltare a terminalului de containere. volum. Un container de un TEU are 39 mc Volksbank Romånia cu 20% din ac]iuni. 8 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 COMPANII Bosch schimb` strategia pentru cre[terea Falcon, plus de 20% din vånz`rilor de centrale termice electronice auto Boom-ul de pe pia]a imobiliar` din ultimii ani IONU} BONOIU a fost valorificat de divizia Junkers a grupului COMPANIA Falcon Electronics, unul dintre principalii Bosch \ntr-un moment de declin al pie]ei de juc`tori de pe pia]a romåneasc` a echipamentelor electronice destinate autovehiculelor, estimeaz` pentru acest centrale termice. an o cifr` de afaceri de 6,5 milioane de dolari (peste 5,4 milioane de euro), \n cre[tere cu peste 20% fa]` de anul precedent. ROXANA PETRESCU „Pia]a este \ntr-o faz` de maturizare, cu tendin]a bun` de locuin]e prin intermediul developerilor apreciere a valorii ob]inute \n schimbul banilor. De[i c`derea vånz`rilor de echipa- imobiliari, ceea ce se traduce \ntr-un ritm de pre]urile \n medie au sc`zut cu 5-10%, volumele au crescut“, mente termotehnice (utilizate cre[tere de 30%. Este un ritm interesant pe spune Dan Cu]ui, director general al companiei. pentru \nc`lzire) pe segmentul care \ntr-o anumit` m`sur` \l vom reg`si [i \n El estimeaz` c` tendin]a se va men]ine [i la nivelul anului apartamentelor este contracarat` vånz`rile de aparatur` termotehnic`“, a viitor, echipamentele pentru autovehicule urmånd s` de c`tre conducerea local` a precizat Eftimiu. evolueze \n acela[i ritm cu pia]a auto, dar nu cu aceea[i Sgrupului german cu intrarea ca furnizor de „Segmentul cl`dirilor noi este \n intensitate. echipamente pe pia]a construc]iei de case [i cre[tere, iar noi sim]im acest lucru“, a Practic, cre[terea procentual` a pie]ei de electronice vile, domeniu aflat \n plin` dezvoltare. continuat reprezentantul firmei Bosch. auto a fost mai sc`zut` decåt a vånz`rilor de ma[ini noi, din Alexandru Eftimiu lucreaz` la Bosch Anul acesta, aproximativ 400 de vile cauza eroziunii pre]urilor [i a cre[terii nivelului de echipare Romånia din februarie 2001, iar din aprilie unifamiliale au fost utilate cu centrale original`, din fabric`. 2004 ocup` func]ia de director na]ional de termice Junkers, un num`r cu 20% mai „Pia]a va creste \n ritm cu vånz`ri Junkers, marc` sub care Bosch vinde mare fa]` de nivelul \nregistrat anul an- pia]a auto [i eroziunea centrale termice pe pia]a romåneasc`. La terior. pre]urilor va continua. Noi Cre[terea pie]ei de nivel global, Bosch vinde mai multe m`rci „Pentru 2006 ne propunem s` vindem categorii vor ap`rea \ns` sau de centrale termice. aproximativ 1.000 de centrale \n acest sis- vor creste, precum echipa- electronice auto a Ascensiunea puternic` a pie]ei de real tem“, spune Eftimiu. Ora[ele mari, cu po- mentele video sau sistemele estate a fost luat` \n calcul de filiala local` a ten]ial de dezvoltare pe segmentul imobiliar, de naviga]ie“, sus]ine repre- fost mai sc`zut` Bosch la strategia sa de cre[tere a vånz`rilor reprezint` o ]int` strategic` [i pentru vån- zentantul Falcon Electronics. decåt a vånz`rilor de centrale termice. z`torii de „caldur`“. Compania este prezent` „Cei care vor s` fie activi pe aceast` „Urmeaz` s` realiz`m astfel de pe segmentul sistemelor de de ma[ini noi, din pia]` trebuie s`-[i regåndeasc` afacerea“, contracte cu developeri imobiliari din Cluj [i securitate auto, instala]ii de afirm` Eftimiu. Timi[oara“, mai spune directorul de vånz`ri sonorizare auto, instala]ii cauza eroziunii Cum au conectat afacerea Bosch la evo- Junkers. FOTO: Laszlo Raduly video auto [i detectoare de ra- pre]urilor [i a lu]ia construc]iilor private? Au \ncheiat par- Ponderea de 5% \n businessul diviziei Cifra de afaceri estimat` pentru anul acesta de Bosch este situat` la 40 de milioane de euro dar. teneriate cu compania de construc]ii [i dez- Junkers a compensat par]ial pierderile Sistemele audio Sony [i cre[terii nivelului voltare imobiliar` Impact, prin care com- \nregistrate pe segmentul centralelor murale un num`r de 250.000 de unit`]i, pia]a a propor]ie de 96% din importuri. Printre cei |n ultimii cinci ani de activitate, perso- cele de securitate Viper/Di- pania german` livreaz` echipamente de \n- destinate apartamentelor de bloc, unde suportat o sc`dere de aproximativ 70%, mai importan]i produc`tori [i importatori de nalul Bosch s-a dublat, atingånd \n 2005 un rected de]ine cea mai mare de echipare c`lzire \n case construite de aceast` problema debran[`rilor ridic`, \n conti- \nregistrånd \n ultimii doi ani un nivel centrale se num`r` m`rcile Vaillant, nivel de peste 100 de angaja]i. pondere \n vånz`ri, potrivit original`. companie. nuare, mari probleme juc`torilor de pia]a constant de 145.000 de unit`]i. Immergas, Ferroli, Merloni, Viessmann, Cifra de afaceri estimat` pentru anul datelor companiei. „Ideea care a stat la baza acestui de profil. „Acesta este un volum relativ pentru c` Baxi, Bosch-Junkers sau produc`torul local acesta se situeaz` in jurul valorii de 40 de „Avem o cot` de pia]` parteneriat a decurs din logica pie]ei. Impact Vånz`rile au mai fost sus]inute [i de poate fi afectat de unele declara]ii subiective Köber (cu marca Motan). milioane de euro, \n u[oar` cre[tere fa]` de estimat` de 30% pe total Mobile Electronics. Cota a crescut avea nevoie de astfel de produse, iar noi cre[terea \nregistrat` pe segmentul sisteme- ale comercian]ilor de aparatur` termotehni- Compania s-a reorientat \n contextul nivelul \nregistrat \n 2004. anul acesta cu 2-3%, aceea[i cre[tere fiind preconizat` [i trebuia s` extragem un rezultat din dinamica lor de \nc`lzire neconven]ionale cum ar fi c`, precum [i de faptul c` statisticile se ba- dificil pentru juc`torii de pe pia]a centralelor Divizia de termotehnic` Junkers aco- pentru anul viitor“, adaug` Cu]ui. pie]ei“, explic` Eftimiu. termice, marcat de piedicile puse pe de o per` 25% din vånz`rile totale realizate de |n aceste condi]ii, compania estimeaz` pentru 2006 Parteneriatul a fost \ncheiat \nc` din Alexandru Eftimiu parte de regiile locale de termoficare, cåt [i Bosch Romånia. afaceri de 7,5 milioane de dolari (peste 6,2 milioane de euro), 2001, dar de-abia de anul acesta a \nceput director na]ional de vånz`ri Junkers de autorit`]i prin unele m`suri legislative. ceea ce corespunde unei cre[teri de 15% fa]` de acest an. s`-[i spun` cuvåntul \n men]inerea vånz`ri- „Suntem foarte dependen]i de legisla]ie, Pia]a de echipamente electronice pentru automobile are lor de echipamente de \nc`lzit. Practic, noile dar [i de interpret`ri“, explic` Eftimiu. Unde vede Bosch un poten]ial important de cre[tere \n urm`torii ani, potrivit cl`diri au compensat pierderile \nregistrate Ideea care a stat la baza acestui parteneriat a decurs din logica Grupul Bosch este prezent pe pia]a anali[tilor, \n condi]iile \n care puterea de cump`rare mai pe segmentul reprezentat de aparatura autohton` \nc` din 1994 cånd a fost \nfiin]at` oportunitatea mare [i dezvoltarea sistemelor de creditare fac accesibile tot destinat` apartamentelor. pie]ei. Impact avea nevoie de astfel de produse, iar noi trebuia s` firma Robert Bosch SRL. mai multe produse de calitate. Deocamdat`, aparatura termotehic` extragem un rezultat din dinamica pie]ei. Filiala local` comercializeaz` o gam` Chiar dac` gradul de motorizare este foarte sc`zut \n destinat` noilor locuin]e executate de ampl` de produse, de la scule electrice |n urm`torii 4-5 ani vor fi construite la Romånia, penetrarea electronicelor pentru automobile este developerii imobiliari are o pondere de 5% portabile la centrale termice de apartament nivel na]ional aproximativ 20.000 de noi foarte ridicat`, mai mult de trei sferturi dintre ma[inile de \n cifra de afaceri realizat` de divizia Junkers aparatele cu condensare, pe care se a[teapt` zeaz` pe datele de import care nu reflect` [i cl`diri mai mari sau piese [i accesorii auto. locuin]e prin intermediul developerilor import [i jum`tate dintre automobilele produse local fiind a grupului Bosch, \ns` miza este tocmai anul viitor o majorare cu 30%, sau insta- volumul real al vånz`rilor. De asemenea, Activit`]ile locale se deruleaz` prin imobiliari, ceea ce se traduce \ntr-un ritm echipate cu sisteme de securitate. poten]ialul de cre[tere din urm`torii ani. la]iile solare. sunt [i unii importatori care vånd mai de- intermediul unei re]ele de distribu]ie for- de cre[tere de 30%, care \ntr-o anumit` La nivelul acestui an vånz`rile totale de automobile noi „|n urm`torii 4-5 ani vor fi construite la Dup` 2003, care este considerat vårful parte“, spune Eftimiu. Pia]a autohton` a mat` din 250 de puncte de vånzare la nivel m`sur` se va reg`si [i \n vånz`rile de vor trece de 250.000 de unit`]i, ceea ce corespunde unei nivel na]ional aproximativ 20.000 de noi vånz`rilor de centrale termice dup` 1990, cu centralelor termice este reprezentat` \n na]ional. aparatur` termotehnic`. cre[teri de aproximativ 40% fa]` de anul precedent. ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 9 BUSINESS INTERNA}IONAL Un oficial al Bundesbank, posibil succesor al lui Issing la conducerea BCE Jurgen Stark pare determinat s` se al`ture boardului executiv al b`ncii, alc`tuit din [ase membri, \n momentul expir`rii mandatului lui Issing, pe 31 mai.

C~T~LINA APOSTOIU stabile[te ratele dobånzii \mpreun` cu cei 12 1978 [i a activat \n cadrul ministerului Parlamentului vor exercita presiuni asupra lui bancheri centrali na]ionali ai zonei euro reuni]i economiei \nainte de a lucra \n cadrul Stark, a[a cum au procedat [i \n cazul altor uvernul german inten]ioneaz` \n cadrul consiliului guvernator. Consiliul Ministerului de Finan]e unde [i-a asumat un oficiali ai BCE, \n sensul acord`rii unei aten]ii s`-l nominalizeze pe Jurgen executiv se ocup` \n acela[i timp de activit`]ile portofoliu uria[ ce a inclus \n final bugetul UE sporite promov`rii cre[terii economice, mai Stark, vicepre[edinte al Bun- cotidiene ale b`ncii. [i preg`tirile pentru \ntrunirile G7. degrab` decåt combaterii infla]iei. desbank, drept succesor al lui Trecånd peste protestele periodice ale |n 1998, acesta a devenit vicepre[edinte al Numirea lui Stark ar genera \n acela[i timp Otmar Issing la conducerea ]`rilor mai mici, cele mai mari patru membre Bundesbank. Stark este un recunoscut critic al [i o redirec]ionare a responsabilit`]ilor \n GB`ncii Centrale Europene, ratificånd un acord ale zonei euro, Germania, Fran]a, Spania [i guvernelor na]ionale ce violeaz` Pactul de cadrul BCE, conform unui oficial financiar din implicit conform c`ruia cele mai mari patru ]`ri Italia, au \ncheiat un acord confom c`ruia Stabilitate [i Cre[tere, la a c`rui negociere a cadrul zonei euro. Oficialul respectiv a declarat membre ale zonei euro ar trebui s` fie direct acestea ar trebui s` fie permanent direct participat, pact ce limiteaz` deficitele bugetare c` Lucas Papademos, vicepre[edinte al b`ncii, reprezentate \n cadrul b`ncii europene, reprezentate \n cadrul consiliului executiv al la 3% din produsul intern brut. ar putea prelua unele responsabilit`]i ce-i revin relateaz` International Herald Tribune. b`ncii. „Stark este reprezentantul bunei tradi]ii a lui Issing, cum ar fi analiza economic` [i La conducerea b`ncii ar veni astfel un re- Spania a reu[it s` ob]in` admiterea unui Bundesbank“, a declarat Jorg Kramer, eco- preg`tirea declara]iei pe care consiliul prezentant care a avut o leg`tur` direct` cu in- reprezentant relativ necunoscut \n 2004, Italia nomist-[ef pentru HVB Group din München, guvernator o lanseaz` \n fiecare lun`. Jurgen Stark, vicepre[edinte al Bundesbank, este [i unul dintre promotorii euro troducerea monedei unice europene \n anii ‘90. f`cånd acela[i lucru \n acest an, cånd Lorenzo ce a anticipat c` opiniile lui Stark nu vor diferi De[i este adesea considerat „economist- De[i instituirea lui Stark \n aceast` pozi]ie Bini Smaghi l-a \nlocuit pe Tommaso Padoa- de cele ale lui Issing. [ef“, un titlu pe care BCE nu-l utilizeaz` \n mod Ulrich Wilhelm nu a fost \nc` avizat` de c`tre mini[trii de Schioppa \n cadrul consiliului executiv. Kurt Lauk, un membru conservator al oficial, Issing [i-a eclipsat adesea colegii din purt`tor de cuvånt al guvernului german finan]e din cadrul Uniunii Europene, de Liderii ]`rilor mai mari au sus]inut faptul Comitetului pe probleme economice [i cadrul BCE, cu excep]ia lui Trichet. Obser- Parlamentul European [i BCE, Stark pare c`, \n scopul men]inerii credibilit`]ii euro, monetare al Parlamentului European, a vatorii BCE au ajuns s` se bazeze pe determinat s` se al`ture boardului executiv al cet`]enii lor trebuie s` contribuie la conducerea declarat c` Stark se va confrunta probabil cu declara]iile precise emise de fostul profesor Stark este un bancher central excelent care \ntrune[te cu siguran]` b`ncii, alc`tuit din [ase membri, \n momentul b`ncii [i c` aceste ]`ri trebuie s` explice clar semne dure de \ntrebare legate de reac]ia BCE pentru a se ghida \n ceea ce prive[te inten]iile expir`rii mandatului lui Issing, pe 31 mai. publicului strategiile urmate de banc`. fa]` de cazurile de \nc`lcare a pactului, subiect b`ncii, arat` economi[tii. toate condi]iile legate de capacitatea de conducere [i calificare. „Stark este un bancher central excelent De[i oficialii ]`rilor mai mici din cadrul fa]` de care banca a avut \ntotdeauna o Issing a afirmat, recent, c` semnalele care \ntrune[te cu siguran]` toate condi]iile zonei euro au formulat periodic obiec]ii fa]` de atitudine vag`. Totu[i, Lauk a ar`tat c` Stark va recente indic` o posibil` cre[tere economic` \n legate de capacitatea de conducere [i cali- aceste idei, aceste ]`ri nu s-au opus cu beneficia de o sus]inere masiv`. zona euro, \n acest an. optim pentru acest indicator. El a ar`tat c` Totu[i, BCE a \ncercat s` evite percep]ia c` ficare“, a declarat un purt`tor al guvernului vehemen]` alegerii lui Bini Smaghi la \nceputul „Competen]a unui om ca el va fi destul de El a men]ionat c` situa]ia s-a \mbun`t`]it cererea intern` redus` este \n concordan]` cu acest consiliu executiv ar avea o structur` german, Ulrich Wilhelm. acestui an. greu de atacat“, a declarat Lauk. fa]` de acum dou` luni. \ncrederea redus` a consumatorilor [i a precizat ierarhic`. Oficial, to]i cei [ase membri sunt \n Consiliul executiv, ce-l include pe Stark, \n vårst` de 57 de ani, doctor \n Totu[i, Lauk a anticipat c` membrii Economistul-[ef al BCE a declarat c` rata c` diminuarea ratei [omajului va avea efecte mod colectiv responsabili de toate aspectele. pre[edintele b`ncii, Jean-Claude Trichet, economie, s-a al`turat guvernului german \n partidelor cu orientare de stånga din cadrul dobånzii de referin]`, de 2%, reprezint` nivelul benefice asupra \ncrederii [i cererii. [email protected] Cre[terea dolarului readuce turi[tii din State \n Europa

Vacan]ele petrecute \n Europa devin mai ieftine pentru americani comparativ cu ultimii ani.

FOTO: Mediafax

C~T~LINA APOSTOIU La Hotel Crillon din Paris, de exemplu, unde ratele au crescut cu 10 |N CONTEXTUL \n care dolarul a euro \n acest an, turi[tii au pl`tit 856 crescut cu 14,6% fa]` de euro [i cu dolari la sfår[itul verii trecute, \ns` vor 12,1% fa]` de lira sterlin` \n ultimele beneficia de reduceri cu aproximativ 12 luni, turi[tii americani fac \n num`r 43 de dolari \n prezent. La Chewton mare rezerv`ri pentru a-[i petrece Glen din New Milton, Anglia, rata per concediile \n Europa anul viitor, arat` camer` \ncepe de la 290 de lire sterline Wall Street Journal. \n acest an, comparativ cu 280 lire Cre[terea dolarului implic` o sterline anul trecut, \ns` pre]ul \n 2006 sc`dere a pre]urilor la toate produsele, va fi cu 10 dolari mai mic. Hotel de de la camerele de hotel din Fran]a Russie din Roma va fi cu aproximativ pån` la vinul italian, pentru turi[tii 20 de dolari mai ieftin \n aceast` var`. americani. Pre]ul biletelor la avion Speciali[tii din sectorul monetar scade [i el pe anticipeaz` fondul unui nu- c` dolarul va m`r mai mare r`måne la fel de zboruri Europa nu mai este destina]ia de puternic, transatlantice [i scump` de alt`dat`. unii \ntre- al sc`derii cos- v`zånd chiar turilor legate de o cre[tere. carburan]i. Drept rezultat, agen]iile de Cu siguran]`, investitorii turism \ntrev`d o cre[tere dramatic` a s-au mai \n[elat cu privire la evolu]ia rezerv`rilor c`tre Marea Britanie [i dolarului, iar turi[tii trebuie s` ]in` continent. AAA Travel, o agen]ie seam` de acest lucru atunci cånd decid american`, spune c` volumul dac` s` a[tepte ca dolarul s` fi crescut rezerv`rilor c`tre Europa a crescut cu mai mult pån` \n momentul \n care se 116% \n ultimul an. Rezerv`rile \n hot`r`sc s`-[i pl`teasc` facturile. Italia au crescut cu 236%, \n Anglia cu De[i volumul rezerv`rilor f`cute 79% [i \n Spania cu 170%. de americani a crescut, multe hoteluri Dolarul a atins cel mai \nalt nivel \n ce au oferit o rat` fix` de schimb de 1:1 raport cu moneda euro pe 16 no- pentru a-i atrage pe americani anul iembrie, situåndu-se la 1,16. Lira trecut inten]ioneaz` s` men]in` aceste sterlin` se situeaz` la aproximativ 1,75 promo]ii. dolari, \n sc`dere de la 1,96 dolari pe 16 Cå]iva membri ai Small Luxury decembrie 2004. Hotels of the World \[i vor men]ine Aceast` situa]ie survine dup` o ratele de schimb garantate care, \n \ndelungat` perioad` \n care Europa cazul Hotel Vernet din Paris sunt chiar reprezenta o destina]ie din ce \n ce mai mai favorabile decåt promo]iile scump` pentru americani, moneda våndute \n euro. Starwood Hotels & euro avansånd de la 90 de cen]i, nivel Resorts Worldwide Inc. \[i prelunge[te \nregistrat \n momentul \n care a intrat rata de schimb de 1:1 pentru Luxury \n circula]ie, pe 1 ianuarie 2002, pån` la Collection din Italia pån` \n luna 1,37 dolari pe 30 decembrie, 2004. martie. |n cazul \n care ratele de schimb Leading Hotels of the World, o vor r`måne neschimbate, o vacan]` pe companie de marketing din domeniul continent ce ar fi costat un turist hotelurilor de lux, percepe oaspe]ilor american 3.750 dolari vara trecut` va rata de schimb practicat` \n momentul costa \n aceast` var` 3.500 dolari. \n care a fost f`cut` rezervarea. La Este o cifr` bun` avånd \n vedere Park Hotel Kenmare din Irlanda, unde avansul rapid al pre]urilor \n alte rezerv`rile f`cute de americani pentru locuri. anul viitor au crescut cu 12%, Cei care-[i petrec concediile \n proprietarul Francis Brennan le Caraibe, de exemplu, ce pl`tesc \n permite oaspe]ilor s` pl`teasc` \n dolari sau monede fixate de dolar, sunt momentul \n care fac rezervarea dac` \ntåmpina]i cu o cre[tere de pån` la ace[tia se tem c` dolarul ar putea 30% a pre]urilor \n cadrul sta]iunilor sc`dea pån` \n momentul \n care individuale \n aceast` iarn`. pleac` \n vacan]`. |n Statele Unite, se estimeaz` o {i alte componente ale vacan]elor cre[tere cu 5,9% a ratelor medii la petrecute \n Europa devin mai ieftine. camere \n primul trimestru al anului Companiile aeriene, de exemplu, 2006, conform Hospitality and Leisure renun]` la rutele interne nerentabile [i Practice din cadrul Pricewater- introduc rute interna]ionale mai houseCoopers. profitabile. De asemenea, pre]ul bi- Acum, costurile legate de letelor scade. hotelurile europene sunt considerabil Agen]iile de turism se tem c` cei mai mici comparativ cu nivelurile cu care obi[nuiesc s` nu-[i fac` planuri care se obi[nuiser` turi[tii americani \n pentru vacan]a de var` \nainte de ultimii ani. s`rb`tori nu vor mai avea noroc. 10 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 BUSINESS INTERNA}IONAL Chiar dac` economia european` ar lucra la capacitate maxim`, tot chinezii ar fi mai productivi Exper]ii prezic continuarea nivelului slab al competitivit`]ii economiei europene datorat` protec]ionismului [i rigidit`]ii pie]ei for]ei de munc`.

ALEXANDRU MATEI petitivitatea ecomomiei europene. Raportul a vieva]i au r`spuns unui chestionar de aproape fost prezentat recent la Bruxelles \n timpul unei 50 de \ntreb`ri despre cum evalueaz` ace[tia onduc`torii celor mai mari 35 de \ntålniri organizate de Ambosetti [i Wall Street competitivitatea \n UE acum, dar [i peste 10 companii din Europa au declarat Journal, la care s-au discutat principalele ani. Pe o scar` de la 1 la 10, unde 10 reprezenta c` nivelul competitivit`]ii la nivel probleme cu care se confrunt` Europa. Printre „ foarte mare“, Uniunea a primit o not` de 5,38, european va continua s` r`mån` participan]i la aceste discu]ii s-au num`rat [i cu mult \n urma Statelor Unite, a Chinei sau a \n urma celui din economiile comisarul european pe probleme monetare [i Japoniei. Dar \n ceea ce prive[te compe- Cdezvoltate [i \n urm`torul deceniu, informeaz` economice Joaquin Almunia, ministrul titivitatea pe termen lung aceast` not` a crescut Wall Street Journal Europe. finan]elor din Austria Karl - Heinz Grasser [i pån` la 6,06, dar se afl` tot \n urma notelor |ntr-un studiu dat publicit`]ii recent fostul vicepre[edinte al Comisiei Europene primite de celelalte competitoare. oamenii de afaceri sunt de p`rere c` o pia]` a Loyola de Palacio. „Dac` Europa \ncearc` acum s` concureze muncii rigid`, protec]ionismul [i birocra]ia sunt Managerii care au participat la acest studiu China \n ceea ce prive[te produc]ia de bunuri, principalele probleme cu care se confrunt` au scos \n eviden]` necesitatea de a fi elaborat cu siguran]` nu va face fa]`. Pentru ca Europa Uniunea European` \n \ncercarea de a prinde un plan bazat pe nevoia de integrare a noi state s` poat` fi competitiv` la nivel global trebuie s` din urm` China, Statele Unite [i Japonia, state \n Uniune [i de a fi desfiin]ate barierele interne existe o armonie \ntre centrele de cercetare [i cu cele mai puternice economii la nivel ce \mpiedic` crearea unei pie]e unice. Cele trei afacerile care s` finan]eze inova]iile“, este de mondial. De asemenea, conduc`torii celor 35 puncte cu privire la care s-a ajuns la un consens p`rere Mike Todman, pre[edintele Whirlpool de companii sunt de p`rere c` UE nu le ofer` au fost \mbun`t`]irea pie]ei continentale a Europe, subsidiar` a companiei Whirlpool ceea ce doresc cu to]ii, adic` o singur` pia]` muncii, cheltuirea unor sume mai mari pentru Corp, de asemenea respondent al studiului european` f`r` restric]ii. cercetare, dezvoltare [i protejare a inova]iilor [i realizat de Ambosetti. Molli a ad`ugat c` Aceste sumbre concluzii se adaug` altor asigurarea unei competi]ii corecte. managerii nu au fost cinici \n ceea ce prive[te probleme cu care Uniunea European` se Participan]ii la acest studiu au fost \ntreba]i ambi]iile Uniunii, dar c` „au existat critici confrunt`, printre care [i rata destul de mare a cum consider` c` ar trebui s` ac]ioneze legate de atitudinea clasei politice“. [omajului, cre[terea economic` slab` [i opo- Uniunea European` \n nou` mari domenii Uniuniea European` [i-a f`cut cunoscute zi]ia la aderarea de noi printre care se num`r` ambi]iile legate de competitivitate \n a[a- membri. De aseme- [i reglementare, inova- numita Agend` de la Lisabona, elaborat` \n FOTO: Guliver/Getty Images nea, mai apar [i pe |mbun`t`]irea flexibilit`]ii for]ei re [i educa]ie. |mbun`- anul 2000. Prin acest act Uniunea a stabilit ca Pentru a concura China, europenii trebuie s` se concentreze pe cercetare, s` finan]eze inova]ia [i s` reduc` num`rul de muncitori de la band` fondul concuren]ei din t`]irea flexibilit`]ii for- punct ]int` al cre[terii economice la 3% anual. ce \n ce mai puternice de munc` la nivel european este ]ei de munc` la nivel Dar se preconizeaz` c` anul acesta ecomonia 10, media a fost de 5,5, 10 reprezentånd o partea UE [i a ]`rilor de provenien]` ale celor \n ceea ce prive[te comer]ul global. „|n do- venite de la rivalii din european a fost indicat` Uniunii va cre[te cu doar 1,5 procente, economie f`r` impedimente. dou` b`nci. Unul dintre participan]i este de meniul energetic pie]ele \nc` mai sunt prea Asia, care au avantajul cea mai important` m`sur` pe drept cea mai impor- comparativ cu cre[terea economic` a Statelor Unul dintre responden]i a afirmat c` p`rere c` protejarea sistemului de servicii na]ionale“, crede unul dintre participan]i. de a avea for]` de care trebuie s` o ia Uniunea tant` m`sur` pe care Unite de 4,3%. Anul trecut rata de angajare \n „pentru compania noastr` a fost \ntotdeauna financiare de c`tre unele dintre statele UE afec- Neelie Kroes, comisarul antitrust al UE, a f`cut munc` mai ieftin` [i trebuie s` o ia Uniunea. Uniunea European` a avut o valoare de 63,3%, mai dificil s` desf`[oare afaceri \n Fran]a sau teaz` locul Europei pe pia]a global`. din transformarea pie]ei energetice \ntr-una mai pu]ine restric]ii \n European`. Pe o scar` de la 1 la 10, spre deosebire de nivelul - ]int` propus, ce Germania decåt \n Statele Unite“. „Numai o pia]` financiar` integrat` va per- mult mai competitiv` una dintre principalele a angaja personal. unde 10 reprezenta reprezenta 70 puncte procentuale. Acesta nu a precizat problemele pe care mite companiilor europene din domeniu s` priorit`]i ale mandatului s`u. Studiul efectuat \n „cea mai important` „Crearea monedei unice europene a fost un le-a \ntåmpinat \n aceste dou` ]`ri, dar guver- concureze cu juc`torii importan]i de pe pia]a De asemenea, existen]a unui singur sistem lunile septembrie [i octombrie de firma italian` decizie“, aceast` decizie a fost notat` cu 8,8, ur- lucru pozitiv, dar reducerea barierelor [i libera nele ambelor ]`ri au ar`tat recent o tendin]` de mondial`“, a declarat acesta. Cu privire la im- de acordare a certificatelor de inventator la Ambrosetti a fost f`cut pe un e[antion mult mat` fiind de mic[orarea taxelor legate de circula]ie a bunurilor [i serviciilor sunt a-[i proteja afacerile na]ionale \n fa]a competi- pactul extinderii Uniunii asupra sistemului ban- nivel european este considerat` un lucru im- prea mic pentru a fi considerat drept unitate de investi]iile \n cercetare [i dezvoltare, dar [i de probleme ce trebuie rezolvate cåt mai rapid“, a torilor europeni sau interna]ionali. Fran]a ela- car, cei intervieva]i au acordat o valoare medie portant, fiind notat cu o not` medie de 8,3. |n m`sur` a economiei europene. Cu toate atragerea [i angajarea celor mai buni studen]i declarat Ferdinando Becalli - Falco, director boreaz` o lege prin care s` protejeze compa- de 7,2 pe o scar` de la 1 la 10, unde 10 reprezen- prezent un inventator trebuie s`-[i \nregistreze acestea, responden]ii fac parte dintr-o gam` sau cercet`tori. executiv al General Electric International. niile din sectoarele strategice ale economiei de ta „un impact extrem de pozitiv“. Unii euro- inven]ia \n toate cele 25 de state membre pen- variat` de domenii. Printre ace[tia se afl` [i „La fiecare discu]ie cu oficiali ai guvernului, Participan]ii la acest studiu au fost ruga]i s` eventuale prelu`ri de c`tre companii din afara peni se tem de un nivel mai mare al integr`rii \n tru a fi sigur c` aceasta este pe deplin protejat`. oficiali ai grupului german DaimlerChrysler pe primul loc \n lista mea de subiecte st` acorde o not` importan]ei unei economii Fran]ei. Guvernul Germaniei, cåndva unul sectorul serviciilor datorit` propunerilor f`cute Dar comunitatea oamenilor de afaceri este \m- AG, ai companiei franceze Carrefour [i ai cre[terea flexibilit`]ii for]ei de munc`“, a europene integrate, care este considerat` cheia dintre principalii sus]in`tori ai unei pie]e unice, de UE cu privire la accesul mult mai liber \n p`r]it` cånd vine vorba de patentele asupra Philips Electronics NV din Olanda. declarat Henning Kagermann, director succesului \n ceea ce prive[te atingerea sco- nu a obiectat cånd Porsche AG a cump`rat o cele 25 de ]`ri ale Uniunii ale unor categorii de software-ului. Un proiect de lege menit s` pro- Principala problem` nu este lipsa ambi]iei, executiv al companiei germane de software purilor ce vizeaz` eliminarea impedimentelor [i parte din Volkswagen AG. persoane ce activeaz` \n domenii precum tejeze software-ul a fost respins de Parlamentul ci \ncercarea e[uat` de a crea o imagine SAP AG, una dintre companiile care au f`cut a promov`rii competi]iei intraeuropene, Prim`vara trecut` guvernatorul b`ncii cen- avocatura, stomatologia [i altele. |n luna mai European \n luna iulie din cauza protestelor. coerent` a pie]ei europene [i lipsa unui plan obiectul acestui studiu. La fel ca alte corpora]ii scopuri \nscrise \n Agenda de la Lisabona. trale a Italiei, Antonio Fazio, a \ncercat s` blo- francezii au respins constitu]ia european` de „Nu suntem de acord cu decizia luat` cu secven]ial de \mbun`t`]ire a acestei pie]e, este europene, SAP [i-a mutat unele activit`]i \n ]`ri Importan]a unei economii integrate a fost cheze dou` banci din afara Italiei, ABN Amro team` c` unele categorii profesionale vor veni privire la respingerea directivei CII“, a declarat de p`rere Valerio de Molli, partener al precum India unde for]a de munc` este mai notat` cu 7,7 pe o scar` de la 1 la 10, unde 10 din Olanda [i Banco Bilboa Vizcaya Argentaria s` munceasc` \n Fran]a pentru salarii mai mari. Kagermann. „Avem nevoie de protec]ia IP-uri- Ambrosetti. Acest studiu face parte dintr-un ieftin`. Spre deosebire de Europa, \n Asia un reprezint` „foarte important“. Dar cånd au fost - care de asemenea a f`cut parte din studiul O parte a participan]ilor au fost de p`rere lor. }`rile asiatice folosesc metode de protec]ie raport comandat de un grup de directori [i oa- programator poate fi angajat mult mai u[or, \n nevoi]i s` noteze nivelul actual de integrare a condus de Ambrosetti - de a face achizi]ii \n c` o mai bun` reglementare antitrust din partea dezvoltate de Statele Unite. {i Europa ar trebui meni de afaceri din Europa, ce prive[te com- func]ie de nevoile companiei. Managerii inter- economiei europene, pe aceea[i scar` de la 1 la Italia. Aceste ac]iuni au atras critici dure din UE ar putea face Europa mult mai competitiv` s` foloseasc` acela[i model“. ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 11 BUSINESS INTERNA}IONAL Cortina aproape c` nu se mai ridic` pe scena teatrelor din Germania Pentru a dep`[i aceast` criz` va fi nevoie de „regizori“ economici foarte abili.

VICTOR ROTARIU de criz`. Pentru majoritatea teatrelor nem]e[ti, Un moment de trezire la realitate a fost 30 de produc]ii noi, cu un buget total de 24,5 veniturile ob]inute direct din vånzarea biletelor cånd consilierul conservator al ministerului milioane de euro, comparabil mai mic decåt cel peciali[tii germani consider` c` nu acoper` nici m`car 10% din bugetul necesar. culturii, Jörg Kastendiek, a propus un plan al altor teatre cu renume. politica economic` propus` de Sponsorizarea privat`, cel pu]in pentru marea conform c`ruia angaja]ii va trebui s` renun]e la O nou` negociere salarial` cu angaja]ii, coali]ia condus` de Angela Merkel lor majoritate, este de asemenea aproape al 13-lea salariu [i la plata concediilor \n precum [i un plan de economisire ce va fi luat \n este caracterizat` de cuvåntul neglijabil`. Grosul fondurilor provine din schimbul unor fonduri suplimentare. Aceast` considerare de consiliul acestuia, pare s` fi „stricte]e“. Printre structurile alocarea anual` de c`tre oficialit`]ile locale [I propunere este o premier` \n cazul institu]iilor calmat situa]ia teatrului din Bremen. Klaus Sgeneros subven]ionate de stat se num`r` [i regionale a sumei de 2 miliarde de euro, buget ce depind de bugetul de stat. Pierwoss, director aici de 12 ani, va fi \ns` marile scene ale tea- ce este \mp`r]it sce- Klaus Zehelein, pre[edintele Asocia]iei \nlocuit. trelor germane. Nu nelor germane. Teatrelor din Germania, a considerat Per total, teatrele germane se confrunt` cu este astfel de mirare c` Pentru majoritatea teatrelor Unul din exem- propunerea ca fiind „scandaloas`“. „Nu mi-a[ fi reduceri din propriul buget de pån` la 25%, acestea au \nceput s` plele concludente ale imaginat niciodat` c` o institu]ie public` ar fapt agravat de prezen]a inconsistent` a dea semne de sl`- germane, veniturile ob]inute crizei teatrului german putea da faliment“, a exclamat el. Cu toate marelui public la spectacole. |n ultimii 5 ani au biciune financiar`, in- este cazul celui din acestea, scena din Bremen, care g`zduie[te avut loc 6.000 de disponibiliz`ri, iar num`rul FOTO: AFP/Mediafax Foto formeaz` Financial direct din vånzarea biletelor nu Bremen. Dup` ce \n spectacole de teatru, de balet, de oper` [i acestora este de a[teptat s` creasc` \n |n ultimii 5 ani au avut loc 6.000 de disponibiliz`ri, iar num`rul acestora este de a[teptat s` Times. acoper` nici m`car 10% din ultimii ani a \nregistrat spectacole speciale pentru copii, nu este prea continuare. creasc` \n continuare. Vestea bun` este deficite dup` deficite, departe de a se g`si \ntr-un grav impas Pe acest fundal nu tocmai \ncurajator se c` oricum, datorit` imi- bugetul necesar. acum dou` luni s-a financiar. remarc` exemplul operei din Frankfurt. confrunt` [i ea cu un deficit de 1,3 milioane de ca despre un exemplu pozitiv al felului \n care, nentelor restructur`ri [i trezit cu o datorie Situa]ia s-a mai remediat \n urma accept`rii Directorul muzical al acesteia, Bernd Loebe, a euro. Acest lucru nu a afectat \ns` „triplarea cu un management abil, se poate dep`[i o criz`, a mediului economic total` de 4,7 milioane de c`tre conducerea acestuia a reducerilor demonstrat c` \n ciuda situa]iei de criz`, sponsoriz`rilor private, pån` la un total de 15% cu un minim de dificult`]i [i f`r` a afecta destul de s`r`c`cios, managerii marilor teatre de euro [i \n imposibilitatea de a-[i pl`ti bugetare [i \n urma unui \mprumut de 1,9 calitatea spectacolelor a r`mas la cele mai \nalte din bugetul general“, a explicat Bernd Fuelle, calitatea reprezenta]iilor. au \nceput de mai mult timp s` caute noi surse angaja]ii. Analize mai atente au ar`tat c` \n milioane de euro, acordat de municipalitate cote. De[i bugetul intern a sc`zut cu peste 7 directorul acesteia. Mai mult, banii proveni]i de finan]are. |n acela[i timp, necesitatea unei ciuda reducerilor bugetare de 7,5 milioane de pentru a permite teatrului s`-[i pl`teasc` milioane de euro \n ultimii doi ani, ajungånd la din sponsoriz`ri au fost folosi]i \n cadrul unei Klaus Zehelein politici economice interne mult mai precaute a euro din 1994 \ncoace, teatrul a cheltuit \n angaja]ii pe luna octombrie. Consiliul local al 47,1 milioane de euro, opera din Frankfurt se campanii de m`rire a publicului ]int`. Acest pre[edintele Asocia]iei Teatrelor devenit evident`. continuare mult peste plafonul impus. ora[ului Bremen va lua \n considerare [i poate måndri ca fiind printre cele mai bune din program este intitulat „oper` pentru familie“ [i din Germania Unele teatre au reu[it s` g`seasc` metode Renovarea recent` a incintei principale a posibilitatea acord`rii unui al doilea \mprumut, ]ar`. permite oric`rui adult s` aduc` la spectacol \nc` de echilibrare a situa]iei, altele \ns` se dep`[it acest plafon cu nu mai pu]in de 820 de de 4 milioane de euro, pentru a garanta plata „Nu mai aloc`m fonduri suplimentare trei copii, biletele scop realizabil. Nici m`car confrunt` cu probleme deosebit de serioase, mii de euro, din care suma de 500 de mii de salariilor pån` \n aprilie 2006. pentru a atrage cånt`re]ii renumi]i, ci lucr`m oficialii operei din Frankfurt. Ea r`måne totu[I Nu mi-a[ fi imaginat niciodat` c` probleme ce pun sub semnul \ntreb`rii euro nici m`car nu a fost autorizat` de consiliul Criza insolvabilit`]ii chiar \n mijlocul doar cu echipa noastr`“, a precizat Loebe, un acestora fiind pl`tite de sponsori. o institu]ie public` ar putea da continuarea spectacolelor. F`r`-ndoial`, marea de conducere, acest fapt fiind acum supus stagiunii a fost evitat`, \ns` pericolul r`måne \n ad`ugånd c` acest lucru nu a afectat calitatea Nici un reprezentant al teatrului german nu scen` de teatru german` trece printr-o perioad` cercet`rilor. continuare evident. Anul acesta, teatrul va oferi spectacolelor. Opera din Frankfurt se a vorbit de independen]a fa]` de bugetul de stat faliment. Mediul de afaceri se construie[te [i pe experien]a „veteranilor“

Schimbul de experien]` dintre genera]ii este considerat de mul]i afaceri[ti drept un factor cheie.

FOTO: Mediafax Foto VICTOR ROTARIU fapt ea trebuia s` \l consilieze. Un alt sfat foarte important este c` nu trebuie CHIAR DAC~ E{TI la \nceputul s` apelezi la \ndrumare abia dup` ce carierei sau te afli deja la mijlocul ]i-ai \nceput deja cariera. carierei de management opera]ional, Tena Clark, director al DMI Music cu siguran]` c` vei avea de cå[tigat [i al Media Solutions, [i-a g`sit primul dac` vei avea pe cineva care s` te \ndrum`tor cånd era \nc` o sf`tuiasc` suplimentar. Pån` [i adolescent`. Acesta era nimeni altul directorii au \n jurul lor o serie de decåt faimosul compozitor Hal Davis. oameni cu care \[i discut` ideile, Cå]iva ani mai tårziu, cånd [i-a \nceput persoane care s`-i \ndrume spre ea cariera de compozitoare, s-a \ntålnit urm`torul pas al carierei sau care s`-i cu Davis [i l-a \ntrebat dac` \[i aduce sf`tuiasc` \n dialogul complex dus cu aminte de prietena lui prin ac]ionarii, informeaz` Forbes. coresponden]`. Ei bine, [i-a adus |n momen- aminte [i, pe tul \n care an- lång` sfa- gajatorul t`u nu Indiferent de segmentul de pia]` turile nece- \]i pune la dis- sare, i-a f`cut pozi]ie \n mod \n care activa]i, nu trebuie s` v` cuno[tin]` [i oficial un pro- cu cei mai gram de in- baza]i pe un singur \ndrum`tor, importan]i struire, atunci lua]i-v` mai mul]i. oameni din va trebui s` te bran[`. descurci singur, fie c` acest mentor va fi chiar [eful t`u |ndrumatul e o strad` cu dou` sau c` va fi unul dintre colegi, prezen]a benzi. Nu e vorba numai de tine [i de unei persoane de acest fel este mai cariera ta. Trebuie s` te gånde[ti de ce mult decåt benefic`. ai nevoie de \ndrumare [i, la urma „Va trebui s` fie oameni cu urmei, ce ar avea de cå[tigat mentorul a[tept`ri foarte mari, care s` \n]eleag` din dialogul lui cu tine. Aten]ie la foarte bine afacerea \n care e[ti [i mai modul de abordare, nu trebuie s` pari ales s` fie oameni deosebit de integri“, neputincios, tu ai nevoie de un ajutor consider` Eileen O’Neill Odum, specializat. Trebuie de aemenea director opera]ional [i vicepre[edinte realizat de la bun \nceput c` o dat` cu executiv al Commonwealth Telephone ascensiunea ta \n cadrul firmei se va Enterprises. schimba [i atitudinea \ndrum`torului. Atåt ea, cåt [i al]i directori au luat „S-ar putea s` fie vorba de cineva parte la discu]iile pe tema „\ndrum`rii“ pe care \l dep`[e[ti \n func]ie. Partea \n afaceri, set de discu]ii incluse \n \ntunecat` a \ndrumatului este c` c` seminarul „200 Fall Outreach“. Deviza s-ar putea ca cei care te ajut` s` devin` acestuia a fost „Cum s`-]i conduci invidio[i pe ascensiunea ta. Trebuie s` cariera, brandul [i via]a \ntr-o lume \n fii capabil s`-]i schimbi \ndrum`torii pe continu` schimbare“, la Universitatea m`sur` ce cre[ti“, consider` Larraine din New York, [coala de afaceri Stern. Segil, partener al firmei de consultan]` Primul ei \ndrum`tor a fost chiar Vantage Parteners. [eful pe care l-a avut imediat dup` ce a Un alt sfat foarte important este c` terminat facultatea. Binen]eles c` nu nu trebuie s` ne a[tept`m ca toat` lumea e la fel de norocoas` \ncåt \ndrum`torul s` fie mereu liber cånd s` g`seasc` \n persoana [efului [i un avem nevoie de el. Nu trebuie s` da]i \ndrum`tor de \ncredere. S` buzna \n biroul lui [i s` \ncepe]i s` v` presupunem c` nu este totu[i un plånge]i c` nu [tiu ce coleg a ob]inut un \ndrum`tor deosebit, nu este nici o proiect \n locul vostru. Trebuie s` v` problem`, vei putea \nv`]a atunci ceea interesa]i din timp dac` acesta este ce nu trebuie f`cut. El nu trebuie liber, s` v` oferi]i s`-i face]i cinste cu un neap`rat s` fie cineva cu care lucrezi, \l prånz sau cu o gustare de dup` po]i \ntålni la un eveniment de serviciu. Trebuie s` focaliza]i discu]ia binefacere sau poate chiar \ntr-un alt pe cum a]i putea s` v` \nt`ri]i pozi]ia \n departament al companiei tale. De cadrul firmei, pentru a ob]ine un viitor exemplu „Comitetul celor 200“, contract mult mai generos. organiza]ie format` din femei cu Indiferent de segmentul de pia]` \n func]ii \nalte \n cadrul companiilor, a care activa]i, nu trebuie s` v` baza]i pe \nfiin]at un program de \ndrumare a un singur \ndrum`tor, lua]i-v` mai carierei pentru tinerele femei de mul]i. |n abordare nu trebuie s` fi]i afaceri, pentru a le ajuta spre ru[ino[i, trebuie s` ]ine]i minte c` urm`torul pas al carierei. oricui \i va face pl`cere s` vorbeasc` Gay Warren Gaddis, director al despre el [i realiz`rile sale. agen]iei de publicitate Think Tank 3, „Nu paria]i pe o singur` persoan`. \[i aduce aminte c` a primit un ajutor Paria]i pe zece persoane din zece sau considerabil din partea managerului pe cinci din cinci“, concluzioneaz` unei mici firme de afaceri, pe care de Odum. 12 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 BUSINESS INTERNA}IONAL Bog`]ia nu \i orbe[te pe to]i

Pia]a destinat` marilor bog`ta[i este de multe ori evaluat` \n mod gre[it, pornind de la idei preconcepute.

VICTOR ROTARIU au. Factorul experien]` este \ns` unul determi- o idee deosebit` [ansa s` \ncerce punerea ei \n nant“, a continuat acesta. Proiectul, desf`[urat practic`. im Taylor, veteran \n domeniul \n acest` var`, a fost de fapt dezvoltarea unui Avantajul era c` aceste proiecte erau \n studiului de pia]` din America, are studiu de marketing f`cut de Taylor pentru afara corpora]iilor care au dominat scena deja formate cåteva idei foarte clare Lyle Anderson, om de afaceri care a deschis o economic` a SUA dup` cel de-al doilea r`zboi despre cum po]i vinde ceva celor mai serie de medii de agrement destinat` clasei de mondial, un eventual profit fiind aproape \n boga]i oameni din lume. lux. Acesta de]ine [i terenuri de golf \n SUA, totalitate al celui cu ideea. J„Nu folosi]i adjective, ei ur`sc adjectivele. Mexic [i \n Loch Lomond (Sco]ia). Compania „Prima noastr` descoperire a fost c` marea Nu folosi]i cuvåntul «luxos», pentru c` acest lui Anderson pl`nuia construc]ia unui cartier majoritate a celor chestiona]i provine din clasa concept nu se potrive[te cu p`rerea pe care o au reziden]ial de lux pe coasta m`rii Cortez din de mijloc“, a declarat Taylor. Atåt acesta cåt [i despre ei \n[i[i“, a comentat Taylor. Mexic, care ar fi inclus printre altele [i centre Harrison au fost uimi]i de procentul foarte mic Cariera sa include printre multe altele [i medicale de ultim` genera]ie. „Mi s-a cerut s` ocupat de cei care [i-au c\[tigat banii pe Wall func]ia de pre[edinte executiv al Yankelovich, dovedesc c` exist` \ntr-adev`r o cerere Street. „De departe, \n marea lor majoritate, o companie de studii de pia]`. La aceast` deosebit` pentru un asemenea loc“, \[i aduce vorbim de oameni care au avut o idee [i care au experien]` se adaug` [i colaborarea \n cadrul aminte Taylor. f`cut tot ce le-a stat \n putin]` s` o materialize- unui sondaj de opinie f`r` precedent, \n care s-a Fiind sprijini]i financiar de Worth magazine ze. Mul]i dintre ei chiar au dat faliment, o dat` luat \n considerare tipologia individual` a 500 [i de banca particular` US Trust, Taylor [i sau de mai multe ori. Principala lor dintre cele mai bogate familii americane. Harrison au \nceput c`utarea a 200 de oameni caracteristic` este c` nu s-au dat b`tu]i“, a ex- „Ace[tia nu sunt oameni pe care s`-i po]i despre care [tiau c` vor fi dispu[i s` stea de plicat Taylor. pune la un loc \n aceea[i \nc`pere. D`-le \n vorb` cu ei. I-au rugat apoi pe ace[tia s` Ambii au c`zut de acord c` cei care schimb 100 de dolari [i o felie de pizza [i f`-i s`- transmit` mai departe faptul c` se face acest comercializeaz` produse de lux uit` s` ia \n ]i spun` ce doresc“, a continuat el. P`rerea sa studiu, pentru a profita de pe urma renumitului calcul un lucru foarte important. Acesta este c` este bazat` pe studiul efect „al bulg`relui de banii reprezint` distan]a pe care cei boga]i au Worth-Harrison-Taylor z`pad`“ (McKinsey). atins-o, fa]` de fostul lor statut de membru al despre statutul averii \n 84% din noua genera]ie de Studiul era alc`tuit din clasei de mijloc. „Ei provin din clasa de mijloc, America. dou` p`r]i. Prima era sub ei nu [tiu aproape nimic despre produsele de FOTO: NorthFoto/Mediafax Taylor [i Doug Ha- bog`ta[i americani [i-au stråns forma unui interviu de lux, cu excep]ia celor v`zute la TV. Ei nu [tiu s` Caracteristica oamenilor boga]i este c` \[i investesc banii \n branduri de lux [i terenuri de golf rrison au adunat infor- aproximativ dou` ore cheltuiasc` banii [i nici nu [tiu ce \nseamn` s` ma]ii de la 500 de familii averile \n anii ‘80 [i ‘90 prin care de obicei avea loc la mergi \n vacan]`. Dintr-o dat` se trezesc cu o „Cånd fac cump`r`turi, ei caut` ceva de concep]ie, procentul ob]inut de ei fiind de \n media. 69% dintre ei consider` c` sunt americane. Cele alese accesarea unor finan]`ri cu re[edin]a subiec]ilor. A gr`mad` de bani“, continu` el. calitate, de bun gust [i estetic. Un factor impor- numai 11%. Mai mult, sondajul Taylor- descri[i \ntr-o manier` negativ`, \n timp ce 62% aveau \n acel moment o doua parte era sub forma |n efortul celor doi de a determina schim- tant este [i imaginea brandurilor (90% dintre ei Harrison, demonstreaz` c`, de fapt, bog`ta[ii se consider` de-a dreptul „asalta]i“ de avere \n lichidit`]i de grad ridicat de risc, care unui chestionar indivi- barea caracterului \n decursul timpului, s-a au declarat c` sunt influen]a]i de imaginea unui sunt foarte aten]i la felul \n care sunt prezenta]i reprezentan]ii acesteia. minim cinci milioane de dual, a c`rui completare ajuns la urm`toarea clasificare a statutului de a brand \n care pot avea \ncredere). Dup` ce au dolari, considerat nive- ofereau oric`rei persoane cu o dura aproximativ jum`- fi bogat. Prima grup` este format` din „\ncep`- g`sit obiectul propriu-zis ei intr` on-line, fiecare lul de intrare. Acest ni- idee deosebit` [ansa s` tate de or`. Extrapolånd tori“ (cei care sunt boga]i de maxim cinci ani), rabat de cåte un dolar fiind pentru ei o TREI CATEGORII DE PERSOANE FOARTE BOGATE |N vel corespunde celui in- datele ob]inute, cei doi a doua din „artizani“(cei care sunt boga]i de 5- chestiune de principiu“, a explicat Taylor. Con- OPINIA „TAYLOR {I HARRISON“ dicat de Programul de \ncerce punerea ei \n practic`. au ajuns la concluzia c` 14 ani), iar a treia din „st`påni“(cei care sunt form studiului, media s`pt`månal` de web- Studiu al Pie]elor foarte ele sunt reprezentative boga]i de peste 15 ani). Dac` 59% dintre „\nce- surfing a acestora este de 13,7 ore. Bogate, realizat de pentru aproximativ p`tori“ au considerat c` obiectele de lux pre- Un studiu paralel, efectuat pe 40 de n „|ncep`torii“, cei care sunt boga]i de mai pu]in fapt ce \i face s` fie mai „deschi[i la pung`“. TNS, companie de informa]ii despre pie]e \n 750.000 de familii de pe \ntreg teritoriul SUA. cum ceasurile, bijuteriile sau ma[inile, sunt o distribuitori de produse de lux \n acest` var`, de cinci ani, au o medie de vårst` de 48 de ani. Ponderea lor este de 43% din total (fiind astfel general. Mai mult, 20% din respectivele familii Averea medie a acestora este de 28 de milioane risip` de bani, procentul a sc`zut la doar 40% \n pare a sublinia din nou c` segmentul bog`- Banii acestora provin majoritar din propriile cel mai bine reprezentat segment). aveau o avere estimat` la peste 20 de milioane de dolari, reie[ind astfel un total de 21 de cazul „st`pånilor“. |n ceea ce prive[te statutul, ta[ilor nu este perceput de ace[tia \n mod afaceri. Ei dau o foarte mare importan]` de dolari. miliarde de dolari. 92% dintre „\ncep`tori“ consider` c`, \n adån- corect. acumul`rii [i sunt foarte precau]i \n investi]iile n „St`pånii“. Dup` cel pu]in 15 ani de bog`]ie, „Sunt albi care sunt c`s`tori]i [i care au Pe lång` aceste cifre, datele au furnizat o cul lor, au r`mas \n continuare reprezentan]i ai De exemplu, conform datelor co- pe care le fac. Ponderea lor este de 38% din cei se acumuleaz` inevitabil experien]a de a p`stra f`cut [i facult`]i, chiar dac` nu neap`rat la Har- serie \ntreag` de surprize despre ceea ce Taylor clasei de mijloc. „St`pånii“ sunt mai \ncrez`tori, mercian]ilor, 25% din targetul lor (segmentul chestiona]i, [i au fost considera]i de autorii [i de a folosi fondurile deja existente. Media lor vardurile de pe mapamond“, a precizat a caracterizat ca fiind „cea mai nou` genera]ie astfel \ncåt doar 68% dintre ace[tia se mai simt premium) este divor]at sau v`duv, datele sondajului drept „conservatori incipien]i“. de vårst` este de 65 de ani [i reprezint` 19% Harrison. Studiul demonstreaz` c` multe com- de bog`ta[i americani“. De exemplu, numai \nc` pe mijlocul sc`rii sociale. indicate de Taylor [i de Harrison arat` \ns` c` din totalul celor chestiona]i. De[i cataloga]i panii de produse de lux nu au evaluat corect 19% dintre ei sunt boga]i de mai mult de 15 ani, Un alt fenomen interesant este tendin]a 83% sunt c`s`tori]i [i numai 9,8% dintre ei erau n „Artizanii“ au o medie de vårst` de 56 de ani drept „conservatori agresivi“, se observ` un acest` pia]`. „Partea de comer] care i-a luat \n iar din ace[tia numai 16% au mo[tenit banii. oamenilor boga]i de a p`stra anumite obiceiuri, divor]a]i sau v`duvi. De asemenea, pe pia]` [i de]in acest statut financiar de 5-14 ani. deosebit interes al acestora de a-[i l`sa mai vizor \n mod special are tendin]a de a-i consi- Ceilal]i [i-au stråns averile \n anii ‘80 [i ‘90 prin mai ales pe cele legate de cheltuirea cu mare exist` convingerea c` jum`tate dintre cei foarte Profiturile ob]inute \n urma investi]iilor \i departe averea. Fie c` este vorba de dera o clas` omogen` [i de a-i clasifica dup` cåt accesarea unor seturi de finan]`ri cu grad aten]ie a banilor, din perioada \n care se luptau boga]i vor s` arate acest lucru tuturor, \n timp determin` s` realizeze c` banii nu vor disp`rea, mo[tenitori sau de societate. de boga]i sunt [i nu dup` experien]a pe care o ridicat de risc, care ofereau oric`rei persoane cu pentru a atinge statutul actual. ce datele celor doi contrazic clar aceast` 14 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 BUSINESS INTERNA}IONAL De la competi]ia dintre operatorii low cost Cafenelele trezesc economia britanic` la moda denti[tilor de avion CRISTINA MARINA GUVERNELE str`ine care sunt curioase \n leg`tur` cu motivul care st` \n spatele consolid`rii economiei britanice Zborurile la pre] redus avantajeaz` denti[tii \n acest an nu trebuie s` scape din vedere lan]urile locale de ieftini din estul Europei. cafenele, scrie Financial Times. Productivitatea local` este hr`nit` cu cofein`. Vånz`rile lan]urilor precum Starbucks, Costa Coffee, Caffe Nero sau Caffe Ritazza au dep`[it nivelul de 1,1 miliarde de ROXANA GRIGOREAN cre[teri sunt previzionate \n intervalul 2005- lire (1,62 de miliarde de euro) pentru prima dat` \n acest 2006 ca urmare a redeschiderii cap`tului de an, conform grupului de cercet`ri de pia]` Allegra borurile ieftine atrag pacien]i, linie \n septembrie pentru operatorii care Strategies. emigran]i [i afaceri[ti \n statele practic` pre]uri sc`zute. „Oamenii beau cafea chiar mai frecvent decåt \n nou integrate \n Uniunea Praga, care a fost mult timp cel mai pu- trecut“, spune Jeffrey Young, director la Allegra Strategies. European`, informeaz` Finan- ternic centru al regiunii, se a[teapt` la o cre[- „Iar oportunitatea de cre[tere este cu adev`rat cial Times. Un beneficiar mai tere de 11%. |n Slovacia, aeroportul din fenomenal`“, a continuat acesta. Zpu]in a[teptat al noului serviciu aerian Bratislava a ob]inut o cre[tere de la 300.000 |n timp ce pia]a magazinelor care comercializeaz` cafea Rynair pe linia Londra - Szczecin (Polonia) de pasageri \n 2001 la 1,3 milioane de pasa- se previzioneaz` c` va avea o cre[tere de 4% \n urm`torii este Cezary Turostowski, un dentist. Astfel, geri prev`zu]i pentru acest an, dintre care trei ani pe fondul major`rii num`rului celor care beau cafea printre turi[tii britanici [i imigran]ii polonezi dou` treimi vor fi clien]i ai companiilor low- acas`, lan]urile de cafenele beneficiaz` cel mai mult de care muncesc \n str`in`tate, mai poate fi cost. nevoia crescut` a oamenilor pentru cofein` care \i ajut` s` determinat` o categorie care utilizeaz` Competi]ia este extrem de intens`. reziste unei zile de munc`. aceast` rut`, \ncepånd cu luna octombrie, Numai \n Praga sunt 14 companii low-cost, La sfår[itul anilor 1960, cafenelele erau refugiul celor cånd a fost lansat`: pacien]ii care primesc iar \n Budapesta [i Var[ovia sunt cåte 7 com- care fugeau de pub-urile pline de fum. Patruzeci de ani mai servicii stomatologice. panii. Deschiz`torii de drumuri, printre care tårziu, cafenelele sunt frecventate de un segment mai larg Primul pacient a venit la zborul de SkyEurope Airlines cu sediul \n Bratislava [i de public, iar popularitatea lor amenin]` s` detroneze pub- inaugurare. Acesta Wiz Air, se \ntrec cu urile din topul locurilor preferate de englezi pentru a fost Robin By- filialele low-cost ale \ntålniri. noe, un director de Cei care veneau acas` o dat` companiilor na]io- Operatorii de cafenele independen]i au \nregistrat marketing de 32 de nale precum Po- sc`deri ale vånz`rilor \n defavoarea brandurilor cunoscute. ani, care a declarat sau de dou` ori pe an acum \[i land’s Lot [i cu Acest segment reprezint` deja 30% din pia]`, fa]` de 25,8% dup` tratament: pionerii est-europeni \n 2001, [i se estimeaz` o majorare continu` a cotei pån` la ,,A fost minunat. viziteaz` familia \n fiecare lun`. ai avia]iei low-cost, 35% \n 2008-2009. Serviciul a fost mai EasyJet [i Ryanair. Popularitatea lan]urilor mari \n råndul femeilor a fost bun decåt oricare Cea mai eviden- un factor important al cre[terii industriei, conform lui Mark altul pe care l-a[ fi putut avea \n Marea t` relansare a economiei regionale a fost \n Phipips, director al Costa Coffee, lan]ul britanic cu cea mai Britanie [i m-a costat 3.042 euro, fa]` de sectorul turismului. Petrecerile destinate ex- mare cre[tere. 7.415 euro sau chiar mai mult acas`“. clusiv femeilor sau b`rba]ilor, atåt de FOTO: Guliver/Getty Images „Femeile reprezint` peste 60% din clien]ii no[tri“, Denti[tii din estul Europei se num`r` cunoscute \n Marea Britanie au devenit o Companiile care opereaz` zboruri ieftine au \nceput s` atrag` clien]i precum multina]ionalele [i oamenii de afaceri cu preten]ii spune el. printre cei care profit` de extinderea c`l`to- tr`s`tur` a capitalelor europene: Praga, „|n trecut, oamenii se \ntålneau \n pub-uri. Acum aleg riilor aeriene low-cost din statele intrate de Budapesta sau Tallin (capitala Estoniei). sta]iunile balneare din Ungaria, Cehia [i avantaj [i pentru cei care migreaz` \n are o important` contribu]ie la cre[terea din ce \n ce mai mult cafenelele, care ofer` un spa]iu mai curånd \n Uniunea European`. Pia]a a Noile destina]ii includ Bratislava, capitala Polonia. Bordelurile au avut [i ele de str`in`tate pentru locuri de munc`, de investi]iilor str`ine \n Slovacia. Totodat`, cald“, a continuat acesta. suferit transform`ri majore anul trecut, o Slovaciei, [i Cracovia, ora[ din Polonia. cå[tigat. exemplu polonezii care sunt cei mai nume- despre leg`tura Bratislava-Paris se spune c` Gerry Ford, pre[edintele Caffe Nero, este de acord. dat` cu integrarea noilor state. Astfel s-a Totu[i, cre[terea num`rului de turi[ti Transporturile ro[i est-europeni a \ncurajat PSA Peugeot-Citroën, pro- „Pub-ul este ales pentru petrecerea serilor. Dar \n timpul extins spa]iul aerian liber [i s-a sfår[it cu str`ini a avut [i consecin]e nepl`cute. Resi- low-cost aduc acum Gyorgy Jaksity care lucreaz` \n duc`torul francez de ma[ini, s` construiasc` zilei, mai mul]i aleg cafenelele“, crede acesta. costurile mari practicate de transportatorii den]ii se plång adesea de be]ivanii nepoliti- clien]i din locuri \n- director general al Concord Securities Marea Britanie. o fabric` slovac` de asamblat autoturisme. Ford a ad`ugat c` exist` suficient` cerere, ceea ce na]ionali. co[i. |ns` pån` \n acest moment nu au fost dep`rtate. Oportu- Cei care ve- De asemenea, compania aerian` a lansat permite mai multor lan]uri de cafenele s` opereze aproape Turostowski - dentistul care are acum incidente serioase, iar petrec`re]ii au un nit`]ile sunt vizibile neau acas` o dat` leg`tura Bratislava-Stuttgart pentru a unul de altul. Cafe Nero are peste 30 de cafenele care sunt un num`r mare de clien]i str`ini - a declarat: mare avantaj: sunt foarte cheltuitori. Gyorgy mai ales pentru an- Cei care economisesc la biletul de sau de dou` ori pe accelera leg`turile dintre industria slovac`, aproape de Starbucks, de exemplu. ,,Am avut clien]i din Germania [i Danemar- Jaksity, director general la Concord Securi- treprenori precum an acum \[i vizi- \n plin` dezvoltare, [i cea german`. Cererea pentru cafea a contribuit [i la evolu]ia ca mai mul]i ani la rånd, iar Rynair ne aduce ties, un broker din Budapesta, a declarat c` Denmark’s Ouch- la avion cheltuiesc mai mult la teaz` familia \n fie- Grupul logistic DHL, consider` c` re- ac]iunilor Cafe Nero, care au ajuns la 256 de penny luna acum oameni din Marea Britanie [i Irlan- cei care economisesc la biletul de la avion MyTooth, o com- care lun`. ]eaua aerian` de]inut` de Praga a fost un trecut`, fa]` de 46 de penny \n 2003. da“. cheltuiesc mai mult la hoteluri sau la restau- panie web care hoteluri sau la restaurante. {i afacerile au element cheie \n luarea deciziei din 2004 de Lan]ul, care \n prezent nu opereaz` decåt \n Marea Pasagerii de pe aeroporturile din Polo- rante. de]ine 45 de clinici de cå[tigat de pe a construi un centru de service informa]ional Britanie, are planuri de extindere \n nordul Europei [i \n nia au fost \n acest an cu 30% mai mul]i, in- Aceste regiuni au devenit [i destina]ii medicale \n estul [i urma companiilor [i tehnologic aici. Valoarea total` a investi- Orientul Mijlociu. cluzånd cre[terea spectaculoas` de pe aero- pentru cump`r`turi ieftine, ca [i New York- sudul Europei. Asger Monster Frydkjaer, aeriene low-cost. Sunt multe companii mici ]iei se ridic` la aproximativ 500 de milioane {i Costa Coffee se extinde la nivel interna]ional. Recent porturilor din provincie, precum cel din ul, exclusiv pre]ul biletului de avion pentru o fondatorul acesteia, a declarat: ,,Nu este care nu \[i permiteau c`l`torii \n str`in`tate de euro. a deschis prima cafenea \n Delhi, \ncheind un contract de Szczecin. |n Ungaria, pasagerii de pe aero- c`l`torie transatlantic`. De asemenea, nu- vorba numai de economii. Oamenilor le [i care acum \[i trimit mult mai des „S` avem un tranzit continuu de clien]i franciz` cu un partener local, [i are planuri pentru portul din Budapesta au crescut cu 27% din m`rul crescut al vizitatorilor este atractiv place s` fie trata]i cu aten]ie de c`tre den- reprezentan]ii departamentului de vånz`ri [i de tehnicieni reprezint` un element im- deschiderea a peste 300 de unit`]i \n India. februarie pån` \n octombrie 2005. De pentru serviciile medicale [i pentru cele per- ti[tii lor. Verific personal denti[tii pentru a \n alte ]`ri. Companiile multina]ionale \[i portant pentru noi, astfel \ncåt liniile aeriene Starbucks r`måne cel mai mare lan] de cafenele, cu 466 asemenea s-a \nregistrat o cre[tere de 180% sonale. Austriecii, germanii [i danezii au vedea cåt sunt de aten]i“. doresc din ce \n ce mai mult s` organizeze bune sunt foarte importante“, a declarat de cafenele \n Marea Britanie, unde de]ine 24,3% din cota a pasagerilor care c`l`toresc prin companiile mers \n c`l`toriile lor la dentist, [i-au f`cut Dincolo de turism [i s`n`tate, compa- training-uri pentru noii angaja]i la sediul din Stephen McGuckin, directorul departamen- de pia]`. Este urmat de Costa Coffee, cu 405 de cafenele, low-cost [i care au ajuns la 1,9 milioane. Noi opera]ii estetice sau [i-au petrecut timpul \n niile aeriene la pre] sc`zut constituie un Londra, de exemplu. SkyEurope pretinde c` tului de IT mondial al DHL. Nero cu 248 [i Caffe Ritazza cu 132. ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 15 BUSINESS INTERNA}IONAL Cel mai puternic bancher din Italia se retrage {tiri ZF ABN AMRO, amendat` cu 80 mil. $ \n SUA Autorit`]ile de reglementare [i supraveghere financiar` C~T~LINA APOSTOIU Cåndva, Banca Italiei se bucura de o pu- din Statele Unite au anun]at c` au amendat ABN ternic` reputa]ie de integritate, \ns` recent AMRO cu 80 mil. $ pentru nerespectarea legisla]iei ntonio Fazio a demisionat stilul autocrat al lui Fazio a ap`rut drept di- americane \mpotriva sp`l`rii banilor. Rezerva Federal`, luni seara din pozi]ia de gu- vergent de eforturile europene de integrare agen]iile de supraveghere bancar` din statele New vernator al b`ncii centrale a a sectorului bancar al continentului. York [i Illinois, Re]eaua pentru Criminalitate Financiar` Italiei, cedånd \n final pre- Banca olandez` ABN Amro [i cea spa- [i Biroul pentru Controlul Activelor Str`ine al siunilor ap`rute \n urma niol` BBVA, dou` dintre cele mai mari Departamentului Trezoreriei au anun]at c` au Aunui scandal bancar ce a afectat grav repu- b`nci europene, au declan[at anul acesta o descoperit deficien]e \n controlul intern al b`ncii ta]ia comunit`]ii de afaceri a acestei ]`ri, ac]iune \n instan]`, criticånd procedurile referitor la sp`larea de bani la sucursalele din New relateaz` Financial Times. b`ncii centrale italiene, dup` ce acestea s-au York [i Chicago. ABN AMRO a participat la tranzac]ii Guvernatorul, anchetat pentru abuz \n confruntat cu o opozi]ie local` dur` fa]` de care au \nc`lcat legisla]ia Statelor Unite [i nu a raportat serviciu [i dezv`luirea de informa]ii confi- eforturile lor de a achizi]iona b`ncile italiene opera]iunile suspecte, se arat` \ntr-un comunicat al den]iale, a demisionat chiar \naintea unei \n- Banca Antonveneta [i BNL. institu]iilor americane. Agen]iile au precizat c` institu]ia truniri de urgen]` a cabinetului italian \n ca- ABN a depus de asemenea o plångere olandez` de supraveghere, De Nederlandsche Bank, re urmau s` fie luate \n discu]ie noi legi ce pe lång` Comisia European`, care a ini]iat [i-a dat consim]`måntul pentru emiterea deciziei de urm`reau destituirea sa. Fazio a ignorat ape- s`pt`måna trecut` o procedur` \mpotriva penalizare. Mediafax lurile celor ce doreau demisia sa \nc` din va- Italiei cu privire la reglement`rile acesteia r`, cånd o serie de documente prezentate \n legate de supravegherea sectorului bancar. Carrefour va lansa un plan de preluare a Hyparlo instan]` scoteau \n eviden]` rela]ia stråns` Comisia a declarat c` demisia lui Fazio pe care acesta [i so]ia sa o aveau cu Gianpie- nu va avea nici un efect asupra acestui caz. Carrefour urmeaz` s` anun]e un plan de preluare a ro Fiorani, un bancher implicat \ntr-o con- Banca Italiei a declarat c` Fazio a „pro- Hyparlo, cea mai mare franciz` a sa. Justi]ia francez` a troversat` b`t`lie de preluare. Aceste ape- movat f`r` \ncetare interesele na]ionale, \n impus grupului francez s` preia compania Hyparlo pån` luri s-au intensificat s`pt`måna trecut` \n armonie cu interesele europene“, \n timp ce la sfår[itul anului, anali[tii estimånd c` m`sura va costa urma arest`rii lui Fiorani, acesta fiind acuzat Banca Central` European` a ar`tat c` Carrefour circa 300 de milioane de euro (359,9 mil. $). de conducerea unei re]ele criminale pentru „aceasta a fost cea mai bun` decizie care ar Ac]iunile Carrefour au \ncheiat tranzac]iile de luni \n propriul interes [i de manipulare a pie]ei. fi putut fi luat` \n interesul acestei ]`ri [i a cre[tere cu 0,4%, la 40,38 euro pe unitate. Hyparlo a Banca Italiei a declarat c` Fazio a demi- B`ncii Italiei“. Banca Italiei a anun]at c` preluat la \nceputul lui 2005 \n \ntregime subsidiara sionat pentru a „restaura calmul“ \n ]ara sa Vincenzo Desario, directorul s`u general, va din Romånia a Carrefour. |n prezent, Hyparlo de]ine [i \n cadrul b`ncii centrale. prelua temporar responsabilit`]ile lui Fazio. cinci hypermarketuri pe pia]a din Romånia - trei „Decizia, luat` \n mod independent cu Chiar [i dup` plecarea lui Antonio Fazio magazine \n Bucure[ti [i cåte unul \n Bra[ov [i Ploie[ti, con[tiin]a curat`, este \n interesul ]`rii [i a \ns`, investitorii str`ini vor continua s` investi]iile implicate dep`[ind 140 mil. euro. Mediafax B`ncii Italiei.“ \ntåmpine obstacole \n \ncerc`rile lor de a FOTO: AFP/Mediafax Foto Fazio, \n vårst` de 69 de ani, a ocupat participa la opera]iunile sectorului financiar China a devenit a [asea economie mondial`, aceast` pozi]ie din 1993, de]inånd un control al Italiei. Stilul autocrat al lui Antonio Fazio nu a fost congruent cu eforturile europene de integrare a sectorului bancar mult mai strict asupra pie]ei interne decåt |n ciuda piedicilor, ABN Amro a reu[it devansånd Italia orice alt bancher central occidental. Acesta \n cele din urm` s` preia Banca calea investitorilor str`ini. Alte obstacole Italia este extrem de atractiv` pentru fiind Capitalia, ce nu are un ac]ionar domi- China a devenit a [asea mare putere economic`, a fost numit pe via]`, pronun]åndu-se de la Antonveneta, \ns` va mai trece probabil sunt pacturile \ncheiate \ntre ac]ionari [i legi investitorii str`ini. Cu toate acestea, exist` nant, pactul \ncheiat de ac]ionarii s`i \naintea Italiei, \ntr-un top al celor mai puternice zece bun \nceput \mpotriva oric`ror fuziuni sau ceva timp pån` ce acest succes se va repeta, \nvechite ce fac ca unele b`nci s` fie pu]ine ]inte vizibile de preluare pentru expirånd \n mai pu]in de un an. economii ale lumii. Estimarea plaseaz` China pe pozi]ia prelu`ri bancare \n Italia. Fazio nefiind singurul obstacol ce st`tea \n imposibil de achizi]ionat. investitorii din alte ]`ri, una dintre acestea [email protected] a [asea, \naintea Italiei, din punctul de vedere al produc]iei economice din 2004, m`surat` \n dolari, la cursul pie]ei. Mai mult, pe baza evolu]iei pie]ei monetare [i a ratelor de cre[tere din 2005, economi[tii calculeaz` c` \ntre timp China a urcat pe pozi]ia a Onoare japonez`: pre[edintele {eful Deutsche Bank are zile de co[mar patra, \naintea Fran]ei [i a Marii Britanii, fiind devansat` doar de Statele Unite, Japonia [i Germania. Mediafax bursei din Tokio a demisionat CRISTINA MARINA mentul \n care au aprobat bonusuri gene- reze cåt procesul de [ase luni de anul trecut, roase pentru executivii de la grupul de tele- l-ar putea determina aproape sigur s` Pfizer cå[tig` procesul pentru Lipitor PE M~SUR~ ce Josef Ackermann adun` comunica]ii Mannesmann \n valoare de 60 demisioneze. ALEXANDRU MATEI calculatoare al bursei, lucru ce a cauzat sis- profitul anual de la Deutsche Bank, este mil. euro. Bonusurile au fost acordate dup` Ackermann va a[tepta pån` la \ntålni- Ac]iunile companiei Pfizer s-au majorat cu aproape 8% tarea tranzac]ion`rii pentru patru ore. aproape sigur c` acesta va dep`[i ]inta pe ce grupul a \ncetat lupta \mpotriva \ncerc`rii rea anual` a grupului din februarie cånd se dup` confirmarea victoriei \n lupta pentru patentul celui TAKUO Tsurushima, pre[edintele Bursei Aceste probleme apar \ntr-o perioad` \n care a sus]inut-o atåt de acerb \n ultimii doi de preluare ostil` de c`tre Vodafone. vor da publicit`]ii [i rezultatele financiare mai bine våndut medicament al grupului, Lipitor, scrie din Tokio, a demisionat dup` ce s-a comis o care conduc`torii bursei doresc s` vånd` pe ani, scrie Financial Times. Semnalele \nf`]i[`rii din octombrie nu \nainte s` fac` public` o hot`råre final`. The Boston Globe. Majoritatea anali[tilor se a[tepta ca eroare de tranzac]ionare de 40 de miliarde pia]` propriile ac]iuni. Totu[i, directorul executiv al celei mai sunt bune. Judec`torii au p`rut \n mod spe- Starea lui Ackermann nu a fost ajutat` Pfizer s` \nving` \n lupta cu compania farmaceutic` de yeni (333 mil. $), informeaz` BBC News. Tsurushima, \n vårst` de 67 de ani, a mari b`nci din Germania are pu]ine motive cial nemul]umi]i c` bonusurile au fost acor- nici de zvonurile de s`pt`måna trecut` lega- indian` Ranbaxy Laboratories pentru medicamentul Luna aceasta sistemul computerizat al luat asupra sa responsabilitatea erorii [i a pentru care s` zåmbeasc`. Joi, tribunalul date f`r` ca ace[ti directori s` fi adus vreun te de problemele prin care trec fondurile de pentru sc`derea colesterolului. Decizia \nseamn` c` Bursei nu a reu[it s` opreasc` tranzac]ia renun]at la postul de]inut. din Karlsruhe va anun]a o decizie care ar beneficiu companiei. propriet`]i imobiliare ale Deutsche Bank. Lipitor nu se va confrunta cu o concuren]` generic` gre[it` de a vinde 610.000 de ac]iuni la pre- „|mi cer scuze investitorilor [i oficialilor putea \nsemna \nceputul sfår[itului pentru Oamenii din jurul lui Ackermann spun La \nceput banca a luat decizia f`r` pån` \n 2010, cånd una dintre cele dou` patente aduse ]ul de 1 yen, \n loc s` vånd` o singur` pentru confuzia care s-a creat datorit` aces- cariera sa. Curtea va decide dac` vor mai fi c` ar putea s` \[i ia o vacan]` de Cr`ciun precedent de a \mpiedica investitorii s` \[i \n discu]ie expir`. Ac]iunile grupului au crescut cu 1,74 ac]iune pentru 610.000 de yeni (4.370 €). tei erori“, a declarat acesta. „Vom face tot valabile achit`rile din a[a-numitul caz pentru a digera verdictul juriului. |n cazul \n retrag` banii. Apoi s-a plecat \n fa]a $, adic` 7,7% la 24,32 $ la New York Stock Exchange. Tranzac]ia f`cut` de Mizuho Securities posibilul ca Bursa din Tokio s`-[i recå[tige Mannesmann, judecat vara trecut` la care Curtea de Apel va decide s` fie cel pu- presiunii clien]ilor care cereau compensa]ii. Este a doua oar` \ntr-o s`pt`mån` cånd ac]iunile Pfizer cu ac]iuni ale firmei de recrutare J-Com a \ncrederea pe pia]`.“ curtea din Düsseldorf. ]in o rejudecare par]ial`, Ackermann va Afacerea este un alt exemplu al tensiu- au avut o majorare notabil`. Lunea trecut`, compania a afectat reputa]ia Bursei din Tokio. Au mai demisionat [i Sadao Yoshino, Atunci, curtea i-a declarat pe Acker- trebui s` analizeze cåt de mult va dura. nii prin care trece Ackermann \n \ncercarea majorat dividendele pentru primul trimestru cu 26%, Aceast` eroare a ap`rut la numai cå- responsabil IT [i Tomio Amano, un alt mann [i pe al]i cinci executivi nevinova]i de O perioad` de cåteva s`pt`måni ar pu- de a transforma Deutsche Bank \ntr-un propulsånd ac]iunile cu 2%. Cristina Marina teva s`pt`måni de la blocarea sistemului de membru al conducerii. \nc`lcarea datoriilor lor fiduciare \n mo- tea fi acceptabil`, dar o audiere care s` du- grup cu adev`rat interna]ional. 16 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 POLITIC+

Premierul britanic Tony Blair a sus]inut ieri \n fa]a Integrarea a ajuns muni]ie Parlamentului European de la Strasbourg schema financiar` comunitar` pentru perioada \n r`zboiul T`riceanu-PSD 2007-2013 convenit` la recentul Consiliu European de Dezbaterea raportului guvernului privind la Bruxelles, ar`tånd c` aceasta reprezint` cea mai stadiul integr`rii \n Uniunea European` bun` \n]elegere posibil` la s-a transformat, ieri, \ntr-un r`zboi acest moment. deschis \ntre premierul C`lin Popescu- T`riceanu [i PSD. FOTO: AFP/Mediafax Foto Zgårcenia lui Blair este criticat` de parlamentarii europeni DOINA ANGHEL calificat gestul acestuia de a citi \n plen un alt discurs decåt otrivit variantei ini]iale, [eful Exe- cel prezentat anterior liderilor cutivului ar fi urmat s` prezinte un parlamentari drept o „[me- document mai degrab` tehnic, \ns` cherie“. Cheia bugetului UE este acum ceea ce a afirmat el \n fa]a parla- Reuniunea liderilor Sena- mentarilor a \nsemnat \n bun` tului [i Camerei Deputa]ilor Pm`sur` o \n[iruire de acuza]ii la adresa fostei s-a \ncheiat f`r` finalitate, \ns` guvern`ri PSD care a reac]ionat cu acuza]ii \n sala de plen r`zboiala a dure [i \ntr-un final a p`r`sit sala. re\nceput, dup` ce pre[edintele \n måna europarlamentarilor A[adar, potrivit premierului, Guvernul s`u PSD Mircea Geoan` [i T`ri- a ob]inut \n 2005 trei victorii majore: re- ceanu s-au atacat „f`r` m`nu[i“. cå[tigarea credibilit`]ii, declan[area reformelor |n urma schimbului de replici, MIHNEA ANASTASIU europarlamentarii nu par \ncånta]i de schema bre. Anali[tii se a[teapt` ca europarlamentarii profunde [i transformarea Romåniei \n „juc`- parlamentarii PSD au decis s` bugetar` convenit` de liderii UE, care este s` nu mearg` pån` la cap`t cu amenin]area de tor activ“ \n structurile europene, \ns` toate p`r`seasc` sala de [edin]`. a prezentarea bilan]ului pre[edin]iei mult sub ceea ce au propus legislatorii europeni veto asupra bugetului, con[tien]i fiind de faptul acestea au fost prezentate \n opozi]ie cu ac]iu- Liderul PSD, fost ministru de britanice a Consiliului European, Tony \n cursul lunii iunie - 975 mld. euro. |n condi]iile c` UE a trecut [i a[a prin prea multe crize \n nile PSD \n a c`rui guvernare au fost \ncheiate externe \n guvernarea N`stase, a L Blair a caracterizat Uniunea Euro- \n care, conform noului procedeu de adoptare ultima perioad`. |n schimb, este probabil ca negocierile de aderare \n decembrie 2004. calificat raportul premierului T`riceanu pean` ca fiind „o construc]ie cu multe camere, a deciziilor \n cadrul Uniunii (Acordul Inter- ace[tia s` \ncerce s` ob]in` din partea Departe de a recunoa[te PSD acest merit, drept „agresiv [i mincinos“, ar`tånd c` construite \n epoci diferite, de arhitec]i diferi]i Institu]ional), Parlamentul de la Strasbourg are Consiliului concesii minore legate de sporirea T`riceanu a spus, dimpotriv`, c` PSD a termi- premierul ar fi trebuit s` fac` apel la [i care pur [i simplu nu mai corespunde un rol din ce \n ce mai proeminent, acesta va unor fonduri, flexibilitate mai mare \n ceea ce nat negocierile cu UE \n genunchi, cu 11 clau- unitate tuturor for]elor politice, iar \n necesit`]ilor lumii moderne“. trebui s`-[i dea acordul asupra propunerii de prive[te programele de ajutor extern ale UE [i ze de salvgardare, ceea ce a constituit o pre- loc de aceasta a invocat \n discursul s`u {eful Executivului britanic a pledat pentru buget la \nceputul anului viitor. Comitete un control mai strict asupra modului cheltuirii siune \n plus asupra guvernului s`u care a reu[it „congrega]ia baronilor PSD“. „A]i necesitatea adopt`rii bugetului comunitar chiar trilaterale - alc`tuite din membri ai Consiliului, fondurilor structurale. totu[i s` „remedieze“ procesul de aderare. vorbit de Congrega]ia baronilor. Dori]i [i \n varianta aceasta de compromis, pentru c` Comisiei [i Parlamentului UE - vor \ncepe |n acela[i timp, la Bruxelles, ministrul de „Dup` 12 luni de mandat al Guvernului pe s` vorbim despre Clubul Petroli[tilor, aceasta „va permite Europei s` mearg` mai discu]iile pe marginea acordului de buget \n externe austriac, Ursula Plassnik, a c`rei ]ar` care \l conduc lucrurile sunt total diferite. Ca o despre Clubul Oligarhilor pe care Gu- departe, dånd prilejul pe viitor lu`rii unor de- cursul lunii ianuarie, iar viitoarea pre[edin]ie va de]ine viitoarea pre[edin]ie a UE, a pre- compara]ie, se poate spune c` \n decembrie vernul dumneavoastr` \l reprezint` sau cizii ample despre alc`tuirea bugetului UE“. austriac` a UE se a[teapt` ca negocierile s` fie zentat priorit`]ile sale pentru urm`toarele [ase 2005 Romånia este \n situa]ia unui om \n despre ce e de f`cut \n anul DESEN: Romeo R`ileanu De[i adoptarea bugetului comunitar a deosebit de dificile. luni. P`strånd un ton modest [i realist, Plassnik convalescen]` dup` o boal` grea: c`pu[eal` 2006?“, i-a spus Geoan` permis Uniunii Europene evitarea unei crize Pericolul este c` dac` nu se va ajunge la un a spus c` Austria nu va insista pentru reluarea sistemic`, corup]ia [i blocajul reformelor“, a lui T`riceanu. de propor]ii, Comisia [i Parlamentul European compromis pån` la sfår[itul lunii martie, procesului de ratificare a Tratatului Constitu- spus primul-ministru de la tribun`. Interven]ia liderului sunt nemul]umite de varianta care a fost \n anumite programe cu finan]are european` nu ]ional European [i nici nu va lansa o mare El [i l-a luat martor pe comisarul european PSD a agitat spiritele [i \n b`ncile UDMR dup` conving`tor, cånd am devenit membru al final convenit` de [efii de stat [i de guvern ai vor putea s` intre \n derulare de la 1 ianuarie dezbatere asupra „capacit`]ii de absorb]ie“ a pentru justi]ie Franco Frattini care i-ar fi spus ce a spus c` Romånia nu are o echip` care s` NATO [i cånd am fost pa[aportul de admitere statelor membre, care fixeaz` plafonul 2007. |n cazul, pu]in probabil totu[i, \n care nu UE \n perspectiva viitoarelor extinderi ale c` nu credea c` \ntårzierile petrecute \n fac` lobby la UE, \n timp ce reprezentan]ii \n UE“, a mai spus senatorul de la tribuna cheltuielilor comunitare la 862,4 mld. euro. se va \ncheia un acord nici pån` la sfår[itul anu- Uniunii, a[a cum a sugerat Parisul. |n schimb, administra]ia PSD ar mai fi putut fi recuperate. minorit`]ii maghiare fac lobby ]inånd seama parlamentar`. Dac` pre[edintele Comisiei Europene, lui urm`tor, UE va func]iona pe baza unui austriecii se vor concentra pe capacitatea UE Este a treia zi consecutiv` de confrunt`ri doar de dezideratele Uniunii. PSD a luat decizia s` p`r`seasc` sala de José Manuel Barroso, a precizat deja c` UE ar buget anual adoptat de Parlamentul de la de a genera cre[tere economic` [i pe crearea de dure \ntre T`riceanu [i liderii PSD, care pån` Senatorul Gyorgy Frunda i-a solicitat [edin]` chiar \n timpul unei noi interven]ii a avea nevoie de fonduri mai mari pentru a Strasbourg, ceea ce \nseamn` mult mai pu]ine noi locuri de munc`, pe dezvoltarea durabil` [i nu demult cultivau rela]ia cu premierul pentru liderului PSD s`-[i cear` scuze fa]` de premierului T`riceanu. „Am asistat la o sus]ine integrarea noilor state membre, nici fonduri europene la dispozi]ia statelor mem- protejarea mediului. a contracara ac]iunile pre[edintelui Traian comunitatea maghiar`. „Noi, care reprezent`m interven]ie comic` interesant` a pretinsului B`sescu. UDMR, reprezent`m o comunitate de peste lider PSD care a f`cut o serie de amenin]`ri, Pre[edintele Camerei Deputa]ilor, Adrian 1,5 milioane de oameni (...) nu suntem cet`]eni avertismente [i profe]ii, astfel \ncåt am avut N`stase, a \ntrerupt [edin]a imediat dup` ce de gradul doi, nu suntem vasalii dumnea- senza]ia c` suntem la un discurs al noii mame- [eful Guvernului a \ncheiat discursul [i a voastr`, s` ne da]i lec]ii“, l-a aten]ionat el pe Omida a politicii romåne[ti“, a declarat T`ri- {tiri externe ZF convocat de urgen]` o [edin]` a conducerilor Geoan`. „Am fost valuta dumneavoastr` forte, ceanu, avertizåndu-i pe reprezentan]ii PSD c` Camerelor parlamentare. El a sus]inut c` cånd a]i fost accepta]i \n Consiliul Europei, va reac]iona dur de fiecare dat` cånd vor lansa Anchet` la Londra \n cazul escalelor CIA Hussein cu Usama bin Landen, un lapsus \i va obliga pe cet`]eni s` depun` eforturi premierul a c`lcat \n picioare cutumele [i a cånd am fost instrumentul dumneavoastr` acuza]ii nefondate la adresa Guvernului. considerat revelator pentru cei care contest` sporite pentru a ajunge la destina]iile dorite. Poli]ia britanic` a lansat o investiga]ie \n cazul legitimitatea r`zboiului [i ocuparea Irakului. Greva a fost declan[at` de circa 34.000 de presupuselor escale efectuate de avioane CIA Pre[edintele american s-a \ncurcat \n timpul membri ai Sindicatului Lucr`torilor \n pe aeroporturi din Marea Britanie \n drumul unei conferin]e de pres` sus]inute la Casa Domeniul Transporturilor, dup` ce negocierile spre centre de deten]ie din str`in`tate, Alb`, atunci cånd justifica decizia dintre reprezentan]ii acestora [i Autoritatea relateaz` The Independent \n edi]ia controversat` de a autoriza monitorizarea de Transport Metropolitan nu au ajuns la nici B`sescu: Investi]i \n Iordania cu gåndul la Irak electronic`. La cåteva zile dup` ce premierul convorbirilor f`r` mandatul justi]iei, \n numele un rezultat. „Lucr`torii din transporturi s-au britanic, Tony Blair, a insistat c` nu [tie nimic luptei \mpotriva terorismului, [i \i discredita pe s`turat de lipsa de apreciere [i de respect“, a IULIAN ANGHEL cånd Irakul era al optulea partener comercial al despre opera]iunile de „transport special“, cei care au f`cut afacerea public`. „La declarat Roger Toussaint , [eful TWU, care a Romåniei. Numai c` tot din acea perioad` poli]ia a lansat o anchet` asupra acuza]iilor sfår[itul anilor 1990“, \nainte ca Usama bin anun]at \nceperea grevei. Greva \nceput` ieri OAMENII DE AFACERI romåni trebuie s` dateaz` [i datoria de aproape 2,5 mld. dolari (2 potrivit c`rora avioanele CIA ar fi aterizat de Laden s` devin` \ntr-adev`r inamicul public este prima mi[care de protest de acest gen investeasc` \n Iordania acesta putånd fi un pas mld. euro) pe care Irakul o are fa]` de Romå- peste 200 de ori \n Marea Britanie. Michael num`rul unu al americanilor, „guvernul din ultimii 25 de ani care intervine \n sistemul esen]ial pentru extinderea afacerilor \n Irak nia. Cu cåteva luni \n urm`, Bucure[tul a decis Todd, [eful poli]iei din Manchester, va analiza nostru \l urm`rea (...) deoarece se folosea de de transport, folosit, zilnic, de circa [apte cånd lucrurile se vor stabiliza, crede pre[e- s` [tearg` 80% din datoria irakian`, fiind prima dovezile strånse de asocia]iile de ap`rare a un anumit tip de telefon“, a spus milioane de persoane. dintele Traian B`sescu. ]ar` din afara Clubului de la Paris care face drepturilor omului [i de ofi]erii de poli]ie din pre[edintele. Aceast` informa]ie a fost B`sescu s-a aflat ieri \ntr-o vizit` \n acest lucru. |n schimbul acestui gest, Romånia zece departamente de pe \ntreg teritoriul ]`rii. publicat` apoi de pres`. „{i ce s-a \ntåmplat? Accident feroviar \n Italia Iordania, ocazie cu care a declarat c` pentru sper` ca firmele autohtone s` primeasc` Investiga]ia s-ar putea transforma \n anchet` Saddam ...“, a spus pre[edintele \nainte de a Romånia a devenit o prioritate re\nnodarea contracte \n Irak [i nu este de neglijat aici rolul penal`. Decizia poli]iei de a lansa o relua. „Usama bin Laden [i-a schimbat Cåteva zeci de persoane au fost r`nite, ieri, rela]iilor economice cu ]`rile arabe. jucat de americani. |ns`, nu \n ultim` instan]`, investiga]ie \n acest sens a fost luat` \n cadrul comportamentul. A \nceput s` \[i schimbe dup` ce dou` trenuri au intrat \n coliziune Volumul schimburilor comerciale dintre a investi \n Irak presupune a avea rela]ii bune unei \ntålniri, luni, cu reprezentan]i importan]i modul de a comunica“, a precizat liderul de la \ntr-o gar` din centrul Italiei, a anun]at Romånia [i Iordania a fost anul trecut de doar [i cu al]i parteneri, asemenea Iordaniei. ai organiza]iei de ap`rare a drepturilor omului Casa Alb`. Bush \n]elege astfel s` apere agen]ia italian` de [tiri ANSA. Accidentul a 35 de milioane de euro. Cu Irakul nu mai poate „Credibilitatea Iordaniei \n rela]ia cu Liberty. Andrew Tyrie, pre[edintele conservator absoluta necesitate a secretului \n leg`tur` cu avut loc \n gara Roccasecca, o localitate fi vorba despre schimburi comerciale \n ultimii Irakul va putea propulsa firmele romåne[ti \n al Comisiei parlamentare care se ocup` de astfel de opera]iuni ale serviciilor de situat` la aproximativ 120 de kilometri de ani, dar asta nu \nseamn` c` interesul pentru reconstruc]ia acestei ]`ri. Nu-mi permit s` dau transporturile speciale ale CIA, a salutat informa]ii. Roma. Potrivit agen]iei italiene, unul din cele aceast` ]ar` nu este imens. instruc]iuni comunit`]ii romåne[ti de afaceri, \nceperea investiga]iei. dou` trenuri sta]iona \n gar` \n momentul Reconstruc]ia ]`rii necesit` zeci de miliarde dar \i recomand s` investeasc` \n Iordania cu New Yorkul, paralizat de grev` coliziunii. Zeci de ambulan]e erau \n drum de euro - comunitatea interna]ional` strånge gåndul la Irak. Companiile mixte romåno- Pre[edintele Bush l-a confundat spre locul accidentului, \ns` num`rul exact al deja fonduri pentru aceast` reconstruc]ie -, iar iordaniene vor avea cu siguran]` un mare pe Saddam cu Bin Laden Angaja]ii re]elei de transport din New York au victimelor sau al r`ni]ilor nu era \nc` FOTO: Mediafax Foto firmele romåne[ti, mai ales cele care activeaz` succes \n procesul de reconstruire a Irakului“, a intrat ieri \n grev`, form` de protest care ar cunoscut. B`sescu s-a \ntålnit cu Abdallah al II-lea, regele \n domeniul petrolului ar putea s` func]ioneze declarat ieri B`sescu la o \ntålnire a oamenilor Pre[edintele american, George W. Bush, l-a putea antrena costuri de circa 400 de Iordaniei aici cu succes, a[a cum au f`cut-o \n anii ‘80, de afaceri romåni [i iordanieni. confundat pentru o secund`, pe Saddam milioane de dolari pe zi (320 mil. euro) [i care Grupaj realizat din surse Mediafax

Unde mai pute]i face ZIARUL FINANCIAR ABONA}I-V~ la [i abonamente pentru ZF DIRECTOR EDITORIAL PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL S.A Cristian HOSTIUC - 0318.256.282 n BUCURESTI, Str. B`r`]iei Nr. 31, sector 3 REDACTOR-{EF ECONOMISI}I PÅN~ LA 50% FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~ Departamentul Abonamente, Tel. 0318.256.242, Tel/Fax 0318.256.243; 0318.256.244 Sorin PÅSLARU - 0318.256.282 FIRME PARTICULARE REDACTOR-{EF ADJ. R`zvan VOICAN - 0318.256.284 n ALIBRIS - Bucuresti - Str. Academiei Nr. 7, et. 1, cam 10, sector 1 - Tel. 021/314.70.95 n APEX - Cluj-Napoca - Str. Gh. Laz`r Nr. 8 - Tel. 0264/596.213 n APEX AB COM - Cluj-Napoca - SENIORI EDITORI Str. Inocentiu Micu Klein Nr. 15 - Tel. 0264/439.120 n ART ADVERTISING - Rm. Valcea - Str. Regina Ionu] BONOIU n Adrian M|R{ANU n Vlad NICOLAESCU n Dest.: Departament Abonamente Maria Nr. 7, Bl. C1, sc.C, et. 2 - Tel. 0250/735.475 AVATAR - BACAU - Str. Bogdan Voievod Nr. 39 - {EFI DEPARTAMENTE Doresc s` m` abonez la (bifa]i c`su]a corespunz`toare): Tel. 0234/580.054 n CALLIOPE SRL - Ploiesti - Prahova - Str. Candiano Popescu Nr. 36 - n OP 37 CP 65 BUCURE{TI Tel. 0244/514.052 n CURIER PUBLICITAR - Iasi - BD. Nicolae Iorga NR. 27, BL. C1, cam. 314 - Victor KAPRA (It, Business Hi-Tech) Andreea P~UN (Business Interna]ional) n Raluca BADEA (ZF English) ZIARUL FINANCIAR BUSINESS Magazin ZIARUL FINANCIAR Tel. 0232/216.112 n CURRIER PRESS - Brasov - Str. Traian Grozavescu Nr. 7, Tel 0268/470.596 n CONSTANT PRESS - Constanta - Aleea Garofitei Nr. 9, Bl. L61, ap. 17, Tel. 0722.254.124 n DAMCO - EDITORI {EFI REVISTE ZF Zalau - Str. Gheorghe Lazar Nr. 8A - Tel. 0260/612.867 n Hachette Distribution Services Inmedio - [i BUSINESS Magazin Victor KAPRA (go4it!) n Edwin KELETI (ProMotor) Numele [i prenumele*: Bucuresti - Sos. Pipera nr. 44, sector 2 - Tel. 021/233.3980 n INFO EURO TRADING - Bucuresti - Splaiul |n calitate de abonat, vreau s` primesc \n fiecare lun`: independentei Nr. 101A - Tel. 021/316.30.57 n Ina K Press - Baia Mare - Bd. Republicii Nr. 26/2 - EDITORI SUPLIMENTE ZF: Raluca BADEA (Dup` Afaceri) n Ioan ES POP (pe care dori]i s` primi]i abonamentul) Tel. 0262/224.217 n INTER PRESS SPORT - Bucuresti - Str. Hristo Botev Nr. 6, parter, sector 3 - (Ziarul de Duminic`) n Miruna LEBEDENCU (Profesii) n Ionu] BONOIU (Propriet`]i, Auto) Cel pu]in 21 edi]ii ZF Cel pu]in 4 edi]ii Cel pu]in 21 edi]ii ZF, Tel. 021/313.85.07 n MEDIA PRESS ABONAMENTE - Bucuresti - Str. Izvor Nr. 78, et. 2, sector 2 - SGR: Mihaela ENCIU n {tefan DOBROIU (editor foto) PRODUC}IE: C`lin CHIVU BUSINESS Magazin minim 4 edi]ii BM Func]ia: Tel. 021/411.42.41 n MT PRESS - Bucuresti - Bd. Basarabia nr. 256, sector 3 - Tel. 255.48.15, [i 2 reviste glossy: 255.48.16 n NOBIL - Bucuresti - Piata Presei Libere Nr. 1, sector 1 - Tel. 021/224.29.70 n ROESTA - BRAND MANAGER: Daniela TOMESCU MARKETING: Bogdan BÅRL~ ProMotor [i go4it! [i 2 reviste glossy: Curtea de Arges - Str. Veleiasului Bl. P10, sc. B, ap. 18 - Tel. 0248/721.143 n TIPOLIALIS IMPEX - PR&EVENTS MANAGER: Genoveva STANI}CHI ProMotor [i go4it! Persoana de contact: Func]ia: Bucuresti - Str. Masina de Paine Nr. 20, sector 2 - Tel. 021/242.56.61 n UNITATEA - Alba Iulia - PUBLICITATE: Drago[ STAN n Cosmin NICHIFOR n Drago[ HRISAFI Str. Decebal Nr. 13 - Tel. 0258/812.843 n ZIRKON MEDIA - Bucuresti - Bd. Nicolae Grigorescu Nr. 29A, n Anca MEDEN n Nicoleta NEDEA n Gabriela CHIRC~ (trafic) (se completeaz` doar \n cazul \n care nu dori]i s` fi]i contactat personal) Bl. N22, Sc. B, Et. 2, Ap. 38, sector 3 - Tel 021/250.52.77 Cu pån` la Cu pån` la Cu pån` la CONCEPT GRAFIC: Octavian COCI{ FILIALE RODIPET Firma/Compania: STRADA B~R~}IEI NR. 31, ET. 1, SECTOR 3, BUCURE{TI – ROMÂNIA TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI n Alba - Alba-Iulia - Str. Luceafarului nr. 7, bl C2-C3, ap 1-3 - Tel: 0258/835.219 n Arad - Arad - Piata n Domeniul de activitate: n n E-MAIL: [email protected] WWW.ZF.RO 42% reducere 38% reducere 50% reducere Garii nr 6 - Tel: 0257/250.550 Arges - Pitesti - Bd. Republicii nr 88 - Tel: 0248/216.601 Bacau - Bacau - Str. 9 Mai Nr.33 - Tel: 0234/581.520 n Bihor - Oradea - Str. Roman Ciorogariu nr 12 - ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA Tel: 0259/463.325 n Bistita - Bistrita - Str. Liviu Rebreanu nr 48 - Tel: 0263/214.364 n Botosani - Adresa*: CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1 n TEL-FAX: 0264.407.858 FA}~ DE PRE}UL DE COPERT~ Botosani - Str. Primaverii nr 24, bl 24, sc A - Tel: 0231/586.993 n Brasov - Brasov - Str. Transilvaniei n E-MAIL: [email protected] (la care dori]i s` primi]i abonamentul: strada, nr, bloc, sc, et, ap, localitate, judet, sector) nr 11A - Tel: 0268/419.181 n Braila - Braila - Str. Danubiului nr 1 - Tel: 0239/613.955 n Buzau - Buzau Perioada Pre]* Perioada Pre]* Perioada Pre]* - Bd. Garii nr 4-6 - Tel: 0238/710.826 n Caras - Resita - Str. G.A. Petculescu nr 11, bl 11, sc 2, ap 2 - EDITOR-{EF: Doru POP PUBLICITATE: Daniel DINEA - 0264.407.867 Telefon*: Fax: E-mail: Tel:0255/220.022 n Calarasi - Calarasi - Str. Eroilor nr 5 - Tel: 0242/311.090 n Cluj - Cluj-Napoca - MARKETING: Diana MOLDOVAN DTP: Gabriel MAJA n Alina PAHONCIA 1 lun` 6 € 3 luni 8 € - - P-ta Garii nr 4-5 - Tel: 0264/433.620 n Constanta - Constanta - Str. Crisana nr 29 - Tel: 0241/612.154 6 luni € 6 luni € * cåmpuri de complectat obligatoriu n Covasna - Sf. Gheorghe - Str. Ciucului nr 55 - Tel: 0267/351.126 n Dambovita - Targoviste - Str. C. O PUBLICA}IE EDITAT~ DE 33 15 - - Brancoveanu nr 38 - Tel: 0245/612.896 n Dolj - Craiova - P-ta Garii, bl G, parter - Tel: 0251/591.405 n Galati - Galati - Str. Lahovary nr 5-7 - Tel: 0236/411.009 n Giurgiu - Giurgiu - Bd CFR nr 10 - Tel: 12 luni € 12 luni € 12 luni €** Compania de publishing a MediaPRO 60 25 70 0246/216.120 n Gorj - Tg-Jiu - Str 16 Februarie nr 27 - Tel: 0253/219.734 n Harghita - Miercurea-Ciuc - Pentru orice comand` transmis` pån` \n data de 20 a lunii, ve]i primi www.publimedia.ro Bd. Timisoarei nr 38/1 - Tel: 0266/310.617 n Hunedoara - Deva - P-ta Garii nr 2 - Tel: 0254/213.007 OFERT~ SPECIAL~ - revista DESCOPER~ 12 luni - 8,5 € abonamentul \ncepånd cu data de 1 a lunii urm`toare. n Ialomita - Slobozia - Str. Matei Basarab nr 32, bl D4, parter - Tel: 0243/230.104 n Iasi -Iasi - Str. DIRECTOR GENERAL: Drago[ STANCA Pacurari nr 13, bl 541 - Tel: 0232/214.469 n Maramures - Baia-Mare - Str. Garii, bl 29, ap 5 - Tel: PUBLISHER BUSINESS PRESS: Cosmina NOAGHEA SALES MANAGER: Doar dac` a]i optat pentru un abonament la ZF pe o perioad` de 12 luni sau pentru pachetul ZF + BM. ZIARUL FINANCIAR 0262/224.915 n Mehedinti - Tr. Severin - Str. Aurelian nr 46 - Tel: 0252/311.673 n Mures - Targu- Pre]ul se adaug` la pre]ul abonamentului ales anterior. Abonåndu-v` la ave]i acces nelimitat Nicoleta NEDEA DIRECTOR FINANCIAR: Sorin DINU RESEARCH: Drago[ Mures - Str. Papiu Ilarian nr 10A - Tel: 0265/236.752 n Neamt - Piatra Neamt - Str. Petru Rares nr 9 - CERBU DISTRIBU}IE: Alex MIRI{TEA PRODUC}IE: Rodica GHENCIU Abona]ii care doresc [i DVD-urile DESCOPER~ pot beneficia de pre]ul de 1,5 € per bucat`, la care se adaug` taxele de expedi]ie. (utilizator [i parol`) pe site-ul www.zf.ro n n Tel: 0233/213.740 Olt - Slatina - Str. Ecaterina Teodoroiu Nr. 7 - Tel. 0249/411.825 Prahova - HR: Cristina COSTACHE NEW MEDIA: Sorin D~NILESCU IT: Bogdan PETRE Ploiesti - Str. Meridiane nr 2 - Tel: 0244/512.351 n Satu-Mare - Satu-Mare - Str. Grivitei nr 2 - Tel: n Plata se poate face prin OP sau MP \n cont Publimedia RO50INGB 0001000180258910 - ING BANK n n FOTO: Marius SM~DU ART&DTP: Radu LEONTE Octavian COCI{ Cod Fiscal R12530043 *PRE}URILE INCLUD TVA (9%) {I TAXE PO{TALE Sunt de acord ca datele mele personale s` fie incluse \n baza de date cu cititorii 0261/750.123 Salaj - Zalau - Str. M. Viteazu nr 15, bl Horea, ap 3 - Tel: 0260/662.836 Sibiu - Sibiu - P-ta 1 Decembrie 1918 nr 6 - Tel: 0269/210.047 n Suceava - Suceava - Str. Curtea Domneasca nr 9 - ** Ofert` promo]ional` valabil` pe o perioad` limitat` produselor editate de PubliMedia International , coform Legii 677/2001 SC PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL SA este o companie a MediaPRO Tel: 0230/215.034 n Teleorman - Alexandria - Str. Libertatii, bl 1603, sc E, ap 62 - Tel: 0247/311.621 DIRECTOR EXECUTIV: Mihnea VASILIU Completa]i [i trimite]i acest talon prin po[t` sau prin fax la 0318.256.243/244 n Timis - Timisoara - Str. General Dragalina nr 45 - Tel: 0256/490.966 n Tulcea - Tulcea - Str. Victoriei nr 52 - Tel: 0240/517.863 n Vaslui - Vaslui Str Republicii nr 1 - Tel: 0235/318.587 n Valcea - Rm. DIRECTOR VÂNZ~RI: Sorel RADU DIRECTOR FINANCIAR: Mirela Pentru detalii suplimentare despre abonare contacta]i Departamentul Abonamente: INFO LINE GRATUIT 0800 88 93 93 / FAX: 0318.256.243/244 Valcea - Bd Nicolae Balcescu nr 41, bl Socom - Tel: 0250/733.604 n Vrancea - Focsani - Str. Mare a DRAGNEA DIRECTOR MARKETING: Cristina HANGANU DIRECTOR e-mail: [email protected] sau accesa]i www.zf.ro/abonamente Unirii nr 37, ap 1 - Tel: 0237/225.100 RESEARCH: Cristina PANAIT DIRECTOR HR: Cristina CRISB~{AN n Bucuresti - Filiala 1- P-ta Presei Libere nr 1, sect 1 - Tel: 021/224.46.27 ABONAMENTE: TEL. 0318.256.242, TEL-FAX. 0318.256.243; 0318.256.244; Filiala 2 - Str.Teiul Doamnei nr 1, sector 2 - Tel: 021/242.26.48 E-MAIL: [email protected] n VÂNZ~RI-PUBLICITATE: 0318.256.237; 0318.256.238 Filiala 3 - Calea Serban Voda nr 266, sect 4 - Tel: 021/335.63.74 TIPAR & PREPRESS: COPRINT Filiala 4 - Aleea Salaj nr 10, sector 5 - Tel: 021/423.24.45 TEL. 021.490.82.41; FAX. 021.490.82.43 www.coprint.ro INFO LINE GRATUIT ABONAMENTE ZF: 0800 88 ZF ZF (0800 88 93 93) COMPANIA NATIONALA „POSTA ROMANA“ PRIN TOATE OFICIILE POSTALE ISSN 1454-41 18 ZIARUL FINANCIAR l Wenesday, 21 December 2005 ENGLISH SECTION Briefs 5.5m-euro fines for Wrigley Banks / R`zvan Voican Renault up now, down next year Renault Nissan Romania, the second largest car 150m-euro importer on the local market, has doubled its sales this year due to the boom seen by funding systems. The company will exceed the 300 million-euro mark this Romania and its distributors year, but anticipates a reduction as of next year. “The investments commercial battle among the actors on the car market makes the profit per vehicle shrink. Only those that ROXANA PETRESCU had a vertical agreement in place setting the price at Interbrands Marketing & Distribution SRL, the sell a lot can compensate by volume. I think a difficult which the economic operators on the second rung of largest distribution company in Romania, last year time will come for everybody,” says Nicolas he Competition Council on Monday the ladder would buy products, most of these filed a complaint against the chewing gum producer for OTP Ianculescu, the general manger of the company. He decided to punish chewing gum operators being shops that do business with with the Competition Council. The complaint came believes the uncontrolled import of used vehicles, manufacturer Wrigley Romania and 26 consumers. after Wrigley Romania filed a petition to be exempted which could occur after accession, risks disturbing the economic operators that distribute its In the case of Rodipet, which gets its supplies from the provisions of the law regarding the chewing IT’S BEEN full steam ahead for OTP Bank Romania over operations of dealers of new cars, and having products by fining them 201bn ROL directly from Wrigley and not through a dealer, the gum purchase and distribution contracts concluded the last two months: it has expanded its network by 12 “Romania become the dumpster of the Western T(some 5.5 million euros), the institution chairman understanding with the chewing gum manufacturer with a series of economic operators. branches and the bank’s retail credit portfolio has reached 6 European markets.” Therefore after the 24,000 Mihai Berinde stated. concerned setting the retail price for Rodipet’s street The Competition Council ruled that Wrigley had million euros. Renault cars and 2,000 Nissans estimated to have The Competition Council at the end of November stands. not broken the law by abusing its dominant position, Almost a year and a half from its entry onto the market, been sold this year, the company anticipates to sell held hearings with the company and its distributors in The establishing of the resale price and the as its former distributor Interbrands had complained, Hungary’s largest banking group’s investments in Romania 20,000 Renaults and 2,500 Nissans next year. ZF an investigation on a possible breach of competition allocation of clients completely eliminated because the investigation showed there were enough stand at approximately 150 million euros, accounting for the law. competition between dealers. viable options available to sell and promote Wrigley’s amount paid for RoBank and the insurance company Ceccar IKEA: We’ll be in Bucharest in 2007 The institution found that Wrigley and the 26 The application of the prices agreed upon hurt the competitor products. Romas, capital increases and investments made for the economic operators, 25 of which are either former or consumer, who was forced to pay a price for Wrigley However, the agreements reached by Wrigley launch of the retail segment and the reorganisation of the Swedish giant Ikea, the largest furniture retailer in current distributors, and Rodipet as direct products that had not emerged through the free play with certain stores, whereby Wrigley products were bank. the world, has officially confirmed the opening of an commercial partner of Wrigley, had breached the of supply and demand at every link of the supply given exclusive rights to be displayed around the cash This autumn, OTP Bank started to apply a fast-paced office in Bucharest for the first time. “There are plans competition law by fixing the resale price in two ways: chain. registers, even though they did not significantly affect development strategy for its network of branches, totalling 27 for Ikea to open its first franchised store in Romania directly through the clause in the contract regarding The Competition Council also banned Wrigley competition on the chewing gum market for the at the moment. Another 43 are slated for opening in 2006, in 2007-2008, but I cannot provide any more details the price and indirectly by fixing the level of discounts from recommending the resale price for its products, period considered in the investigation, can act as bringing the total to 70. about that for the time being,” stated Hendrik offered based on a rigorously set sales policy, as well including a maximum price, to its distributors or to any additional hurdles for other players entering the The expansion has focused on Bucharest since October Notmeijer, trading area manager of the Romanian as by splitting outlets and allocating clients between commercial partner, as deals were found to have been market, according to the Council. 21, with the capital seeing four new branches opened, as well representative office of Ikea Trading Und Design AG. them. Therefore the first link of the distribution chain struck on the setting of the resale price. [email protected] as on Transylvania, with branches in Miercurea Ciuc, Sfåntu He did not care to provide further details about the Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia, Oradea and Satu location of the store. A number of possible locations Mare. have been mentioned on the market, with one of The bank is naturally them being announced by the representatives of the interested in gaining ethnic OTP Romania B`neasa shopping complex. “To Ikea, Romania is a Romanian economy to gain from BCR sale Magyars as clients, offering very interesting area that benefits from plenty of raw forint-denominated per- n Arrived on the market by materials and a very well trained work force. We see sonal loans for 16% a year. acquiring RoBank lots of possibilities for us here,” specified Notmeijer. At the same time OTP Ikea only has a representative office in Romania at services are also available in n 12 new branches opened the moment, and buys furniture from this market for Pite[ti and Bac`u. over the last two months all its stores worldwide. ZF “We achieved our goals for the organic development n Retail loan portfolio Daewoo takeover pushed back planned for this year,” stated currently stands at 6 million Laszlo Diosi, deputy general euros The completion of talks for the takeover of Daewoo manager and head of the Automobile Romania by the Romanian state was retail division of OTP Bank n Expects 4-5% market share pushed back by the Korean party, Daewoo Motor Co Romania. in the medium-term Ltd., until January, the Economy and Trade Ministry He believes they have announced on Monday. “The Romanian party made created the basis for n Launched its first retail a request to the Korean party to have the attaining a 4-5% market products early in November negotiations completed by the end of this week. share in the medium term. Daewoo Motor Co Ltd. notified us that they had to Early in November, the n Plans to open 43 more postpone the completion of the negotiations for bank launched its first retail branches in 2006 January because of some internal issues,” the products, namely personal ministry officials say. The Economy and Trade loans, personal loans with Ministry representatives added that they had reached real estate security, housing loans, overdrafts, banking the final stage of the talks with the South Korean deposits and current accounts. company in order to work out the last details on the Laszlo Diosi says that loan contracts worth over 6 million takeover of its 51% in the Craiova-based carmaker. euros have been concluded until now. The plant in Craiova can manufacture cars under the As for loans, OTP came up with novel product: credits in Daewoo brand until the beginning of January, once Swiss francs for the lowest nominal interests - 7.5% for General Motors extended the license agreement that personal loans, 7% for personal loans with real estate security expired in October. ZF and 6.5% for housing loans.

Domestic market not ready to go organic Seventy percent of the organic food produced in Leasing / Marius Anton Romania is exported, given that Romanians do not use such products because of the little information PHOTO: Andrei Pungovschi they have on them and due to the much higher Yesterday at 18.00 the winner of the race for BCR was still unknown. What was has more than 12 million clients on the Central and Eastern European markets, prices, a study by Expert Group reveals. “The large known for sure was that the Romanian economy stands to gain a lot from it. without being present in Romania like its rivals, Bank of Austria (member of the HVB proportion of exports is explained by the fact that Romania’s biggest privatisation marks the end of the transition to capitalism, that is, Group, which is to be taken over by UniCredito) and Raiffeisen Bank. Millennium BCP VB Leasing Romanians are not informed of the existence of such the exit of the state from the economy. Neither of the competing banks are known to is the largest private bank in Portugal and its assets total more than 70bn euros. The products first of all. Secondly, organic products are the general public in Romania, but regardless of which of them buys the bank, be it bank, established by a group of businessmen almost two decades ago, is run by Paulo more expensive than traditional ones and Romanians the Austrians at Erste Bank or the Portuguese at Millennium, its transfer to private Jorge Teixeira Pinto, former minister in the Cabinet led by Barroso, the current still have a low purchasing power,” stated Lucian property will make the banking sector much more dynamic. Only from this point on European Commission president. For technical reasons, this story went to press doubles financing Pavel, a consultant with Expert Group, the company will we have real competition among banks and therefore in the entire economy. Erste yesterday at 18.00, before the name of winner was announced. Read the updated that implemented the project. “There is the Bank is one of the largest regional banks and has more than 140bn euros in assets. It story at www.zf.ro. production of organic foods in Romania but unfortunately they do not sell,” Bogdan Paranici, the to 100m euros manager of Landviser Consult & Trade in his turn stated. The main export markets are the EU countries, especially Holland and Germany, which get Harbours / Lavinia Marin Food Industry / Dana Ciriperu, Georgiana Stavarache VB Leasing, part of the Austrian Volksbanken financial grain, vegetables, aromatic plants, honey and group, in the first 11 months of 2005 secured contracts worth organic fruit. ZF more than 100 million euros, double the figure from the same period last year. 71m euros for infrastructure “The growth of the car market and the rapidity and Bania[: 102m euros for Nestle takes over Delta simplicity with which we are able to sign contracts with The European Bank for Reconstruction and customers allowed us to register an increase of over 100% in Development (EBRD) will lend CFR (Romanian financing,” stated Octav Dumitrescu, VB Leasing marketing Railway Company) 22.65 million euros to upgrade manager. the railway system, and especially the Craiova- new container terminal ice cream producer The company forecasts for this year suggest that it will log Caransebe[-Timi[oara-Arad section, located on over 7,000 contracts worth more than 120 million euros. Corridor IV, Transports Minister Gheorghe Dobre Within the company’s portfolio, the highest weight in said. The loan will be granted as part of an THE GENERAL manager of Compa- 600,000 TEU,” stated Mircea Marius THE SWISS company Nestle has annual sales of 7-8 million euros. Other sales is held by car financing, standing at 90%, while agreement signed at the Victoria Palace (Government nia Na]ional` Administra]ia Portuar` Bania[, general manager of CNAPMC. bought the Greek ice cream producer major players are Betty Ice, Amicii equipment leasing accounts for 10%. VB Leasing also headquarters) by the Public Finance Ministry and the Maritim` Constan]a (Constan]a Mari- He added that the Constan]a Sud Delta Ice Cream, which owns a plant in (Kubo Ice Cream) and Alpin. finances used cars from favoured partners or from authorised lending institution. The funds will be used to buy time Harbour Administration National Terminal (Constan]a South Container Romania, located in Bucharest. For the other market players, importers and dealers from Romania. electrification equipment and maintenance and repair Company) has announced that Terminal) handles about 73% of all The deal, worth 240m euros (287 Nestle’s entrance on this segment is a “The leasing market has seen considerable growth this vehicles. “This is a step included in the category of container traffic doubled this year. container traffic, despite the fact that it million dollars) directly propels Nestle sign that guarantees market growth. year. This is primarily due to the growth of the Romanian car measures for the rehabilitation and upgrading of the The 120% increase in container only became operational in April 2004. into leading position on the Romanian “Nestle is a global player and is market, which continues to be the growth engine behind railway system in view of safer transportation,” traffic in the first nine months of this “The latest developments in con- ice cream market. likely to attempt to bring the domestic leasing activities,” says Dumitrescu. Dobre said. The loan will be repaid in 12 years, with year will lead to investments worth 102 tainer traffic registered by CSCT point The acquisition sealed by the Swiss branch of Delta back on an ascending The leasing market was last year put at about 1.4-1.5 a four-year grace period. Also on Monday, Romania million euros in Constan]a harbour for to the fact that the current operational group is part of the company’s strategy trend. This move will add to the billion euros (the volume of financed goods), or 1.8-1.9 billion signed a series of governmental agreements with new transfer capacities. capacity of 325,000 TEU has been to expand activities on the Greek and professionalism of the Romanian euros (the value of leasing contracts, including, beside the Germany, in order to get 48.5 million euros in Traffic intensified amid the exceeded, and therefore there’s a need Balkan markets. The Greek producer market, which is still characterised by pre-tax price of the financed goods, other expenditures linked funding. ZF evolution of trade, with imports to go to phases II and III linked to the Delta Ice cheap ice to financing, excluding VAT). expanding by 20% this year and development of the container terminal, Cream carries cream and by This year, the leasing market is likely to exceed 2 billion ABN Amro ups capital by 30m euros exports increasing by 15%, but the ahead of the initially forecast deadlines. out operations The ice cream market is put at an extremely euros in terms of the value of financed goods, in line with growth was also due to a shift towards We estimate that the capacity of in Romania low level of estimates by the representatives of the Association of Leasing ABN Amro Bank Romania has increased its share this type of transportation. 800,000 TEU will be reached by year through Delta around 35m euros per year, promotional Companies in Romania and of the Banking Leasing capital by 30 million euros, to total some 51 million “Container traffic in the Constan]a 2007,” said Bania[. Romania, activities,” says Association. euros, through a contribution in cash from harbour increased by 120% in the first He explained that this expansion of which is the with the top two positions Gerbrant De In 2006, VB Leasing believes that the leasing market will shareholders. “The main goal of this increase is to nine months of this year, to a total of the operational capacity would biggest pro- being held by Delta Romania Boer, continue to grow by about 15%. Most companies on the continue our growth. It’s obvious we would at some 535,331 TEU (Twenty-foot Equivalent demand investments standing at 102 ducer on the Friesland Ro- market will start paying particular attention to used car point have reached the ceiling imposed by NBR for Unit). One of the factors that triggered million euros. CNAPMC representa- domestic mar- and Napolact, a company that is mania general leasing in the following period, the VB Leasing manager lending in foreign currency. However, this was not this development was the launch of a tives stated they had considered some ket. manager. maintains. the main reason why we performed the capital new container terminal in mid 2004. financing, but they did not yet know to Delta Ro- a member of the Friesland Delta This year, imports of used cars are likely to exceed 75,000- increase,” Peter Weiss, ABN Amro Romania This is why we estimate the level of what extent they would be able to mania’s finan- Romania group, each with Romania owns 80,000 units or 450 million euros. Market players believe that chairman told ZIARUL FINANCIAR. He says the bank container traffic in 2005 will exceed sustain this investment from their own cial results an ice cream sales of used cars are likely to boom in the coming years. will continue to launch products for individual sources. The CSCT container terminal, have followed annual sales of 7-8m euros. factory in “A possible wave of imports of used cars might erode the customers, after having introduced personal loans located in the southern part of Con- a declining Bucharest, sale of new cars. Leasing companies that do not rapidly adapt and housing loans in its portfolio. At the same time, Container traffic in stan]a harbour close to where the har- trend during with an annual to the new conditions and don’t finance used cars will be hurt. new branches will be opened next year, and the bour area joins the Danube-Black Sea the last two years. In line with data production capacity of 7,000 tonnes. In such cases, leasing companies should try to find new bank will add treasury services for corporate Constan]a harbour Channel, was designed to be developed from the Ministry of Public Finances, The main brands sold by Delta on the categories of goods that they can finance,” considers customers. The bank should in this way be able to in three stages: stage I (finalised) - last year Delta Romania registered Romanian market are Top Gun, Best Dumitrescu. remain among the top ten players on the market. ZF n Increased by 120% in the first nine operational capacity of 325,000 TEU, more than 30% lower turnover, down and Aloma. VB Leasing was set up in the autumn of 2000, with its months of this year due to the stage II (2008) - operational capacity of to 8.3 million euros (33.7 million Nestle entered the Romanian shareholders being VB leasing International with 80% of Silvarom sees decline development of trade and increased 405,000 TEU and stage III (2014-2015) RON), and racked up losses standing at market as early as 1995, and in 2000 stock, and Volksbank Romania with a 20% stake. preference for this type of - operational capacity of 800,000- 3.6 million euros in 2004. The purchased Timi[oara-based wafer Silvarom Bucharest, one of the main domestic transportation 1,000,000 TEU. company’s representatives had made producer, Joe. Last year, the company manufacturers of furniture, anticipates approximately The first stage of the project no comments on this deal by the time logged turnover worth 62 million euros. 55.9 million RON (15.5 million-euro) turnover for this n A new container terminal, Constan]a involved investments standing at 88.3 of going to press. Beside wafers, in Romania Nestle year, down from the 58.9 million RON (14.5 million South Container Terminal, became million dollars and was 25% financed This year, the domestic branch of also sells culinary products (Maggi), euros). “The appreciation of the RON/EUR exchange operational in mid 2004 by CNAPMC, with the remaining 75% Delta Ice Cream also decided to cereals (Nesquick, Fitness), baby food rate and the unfavourable economic climate made an coming from a loan contracted from change the management of the (Nan) and dog and cat food (Purina, impact on Silvarom’s sales,” Ioan M`rginean, n Latest developments point to the need the Japan Bank for International company, with the general manager Friskies). The company has not Silvarom’s financial manager stated. The company’s to expand the operational capacity Cooperation. position now being held by Victor brought any of its ice cream brands gross profits followed the same unfavourable trend, The loan for this project was Peter Helas, who replaced Dimitris onto the market so far, though these going down by about 50% from 2.6 million RON n Operational capacity expansion to granted to CNAPMC for a 20-year Giannakopoulos. are traded through some independent (660,000 euros) to 1.4 million RON (411,000 euros). involve investments worth 102m euros period, with a ten-year grace period The ice cream market is put at importers. The main ice cream brands “We blame the reduction of Silvarom’s profit on the and an interest rate of 2.7%. CSCT is around 35 million euros per year, with Nestle manufactures are Scholler, decline in demand for furniture on the domestic n Container traffic in Constan]a harbour operated by Dubai Port International, the top two positions being held by Savory, Frisco and Frigor, as well as market, and the shift of consumption towards food has witnessed an ascending trend which rented and will operate the Delta Romania and Napolact, a Movenpick. products,” M`rginean explained. ZF over the past years terminal over a period of 18 years, with company that is a member of the [email protected] the possibility of extension. Friesland Romania group, each with [email protected] Volksbank Romania owns 20% in VB Leasing ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 19 BUSINESS HI-TECH RTC a cump`rat de la cehi Cre[tere de 50% pe Internetul romånesc distribuitorul de calculatoare ProCA MIHAI MU{~TOIU tatori \n aceea[i lun`. O alt` categorie cu poten]ial este cea a site-urilor de um`rul site-urilor romå- comer] electronic, \n num`r de peste DAN DRAGOMIR partea de birotic` [i papet`rie, oferind ne[ti active a crescut cu 720 \n prezent, dup` ce la \nceputul nu doar produse, ci [i servicii pentru peste 50% \n acest an, anului existau circa 430. „Este o oldingul RTC a cum- clientul final. ajungånd \n aceast` lun` categorie cu o cre[tere spectaculoas`, p`rat de la ProCA „Oamenii sunt dispu[i s` pl`teasc` la 20.050, conform date- iar tendin]a va continua [i anul viitor“, Cehia 53% din pache- [i pentru servicii mai bune, nu doar Nlor Trafic.ro. a spus Nicoar`. Cele mai multe site-uri tul de ac]iuni al distri- pentru produs, dar nimeni din IT&C nu „|n afar` de site-urile monitorizate romåne[ti active au ca tem` afacerile [i buitorului de echipa- este preg`tit s` le ofere acest lucru“, a de noi, mai exist` circa 1.000-2.000 de comer]ul, \n luna noiembrie fiind Hmente IT&C ProCA Romånia, ad`- estimat Radu Octavian. site-uri active, care nu s-au \nscris \ns` monitorizate de c`tre Trafic.ro circa ugånd \nc` o component` de business Dac` Best Computers r`måne un \n Trafic.ro“, a spus pentru ZF Orlando 2.800 de site-uri. {i paginile de prezen- pe acest segment de activitate, la scurt brand de retail, care va sprijini Nicoar`, director general al Netbridge, tare ale companiilor sunt numeroase pe timp dup` preluarea Best Computers, activitatea lan]ului Diverta, ProCA va fi compania de servicii online care ope- Internetul autohton, peste 1.900, Best Distribution, Sistec [i a dis- o component` a ofertei corporate a reaz` site-ul de monitorizare a Interne- ocupånd locul doi \n top. tribuitorului GSM Simtech Datacom. RTC, cu ]inta pe segmentul companiilor tului romånesc Trafic.ro. „Este posibil Cea mai bine reprezentat` cate- „Am negociat cu cehii \n urm` cu mici [i medii. ca nivelul de cre[tere de anul acesta s` gorie din punct de vedere al num`rului doi ani. Atunci nu am g`sit un acord, Patronul RTC estimeaz` c` volu- fie [i mai mare anul viitor, \ns` este im- de vizitatori ({tiri-MassMedia) a \nre- \ns` cre[terea interesului nostru pentru mul afacerilor pe IT este de cinci-zece portant ca site-urile nou create s` [i gistrat o cre[tere de 57% \n cursul anu- segmentul IT [i dorin]a lor de a ie[i de ori mai mare decåt pe segmentul de atrag` vizitatori“, a spus el. „Oricum, lui, de la 11,5 milioane \n luna ianuarie pe pia]a romåneasc` ne-au readus la birotic` [i papet`rie [i sper` ca \ntr-un site-urile care deja au un statut \[i vor la peste 18,04 milioane \n noiembrie. masa negocierilor“, a declarat pentru an de zile s` reu[easc` o cre[tere a consolida pozi]ia anul viitor.“ Site-urile pentru femei [i-au dublat ZF fondatorul [i proprietarul RTC afacerilor peste media pie]ei. Conform statisticilor realizate de num`rul, ajungånd la 172 \n noiembrie, Holding, Radu Octavian. „Acum avem afaceri anuale de companie, cea mai vizitat` categorie de dup` ce \n ianuarie existau doar 86. O Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` peste 80 de milioane de euro, \ns` la site-uri romåne[ti a fost cea de alt` categorie popular` pe Internetul public`. ProCA Romånia estimeaz` anul va veni cre[terea“, a declarat [eful „{tiri/Massmedia“, care a stråns un ma- romånesc, Prietenii/Matrimoniale, a pentru 2005 o cifr` de afaceri de 30 de RTC. xim de 18 milioane de vizitatori \n luna \nregistrat o cre[tere moderat` a num`- milioane de euro, valoarea total` a La \nceputul anului viitor, RTC va noiembrie. Pe locul doi din punct de rului de site-uri (16%, pån` la 148), \n companiei fiind estimat` la 10 milioane transmite tuturor clien]ilor pe partea de vedere al interesului internau]ilor s-a schimb evolu]ia num`rului de vizitatori de euro. birotic` [i papet`rile noile oferte de clasat categoria „Calculatoare-Inter- a fost dubl` (cre[tere de 32%, pån` la Alte aproape 7% din ac]iunile produse [i servicii pe IT&C. „Avem 5- SURSA: Silviu Matei net“, aceste site-uri atr`gånd 15,4 mili- 2,9 milioane de persoane). companiei au fost cump`rate de omul 6.000 de clien]i care comand` s`pt`- Radu Octavian: Acum avem afaceri anuale de peste 80 de milioane de euro, \ns` la anul va veni cre[terea oane de vizitatori numai \n noiembrie. Netbridge Investments SRL mai de afaceri Cristian F`lcu]escu, mana- månal produse de birotic` [i papet`rie [i Site-urile de c`utare [i cele cu ser- opereaz` [i alte servicii, printre care gerul general ProCA Romånia, care peste 20.000 de clien]i activi \n total. Ei Distribuitorul IT ProCA Romånia prezen]` continu` la nivel regional, a milioane de euro). Compania distribuie vicii multiple (portaluri) au atras [i ele Okazii.ro (licita]ii online), Hr-Roma de]ine acum \n total 47% din titlurile vor primi cataloage cu ofertele RTC pe a fost fondat \n 1995, iar \n 1999 a declarat pentru ZF Cristian F`lcu]escu. echipamente NEC, Philips, AMD, 8,8 milioane de utilizatori luna trecut`, nia.ro (recrutare de personal), companiei. Practic, RTC va adopta pe partea de IT“, a explicat fondatorul devenit parte a grupului est-european Anul trecut, compania a ajuns la afaceri Foxconn, ECS [i altele, avånd peste o alt` categorie aflat` \n top fiind Aman2.ro (matrimoniale), Boom.ro segmentul IT aceea[i strategie ca [i pe companiei. ProCA Cehia, care \[i dezvolta o de circa 25,1 milioane de dolari (20,2 2.000 de parteneri \n ]ar`. Afaceri/Comer] cu 4,3 milioane de vizi- (agen]ie de publicitate online). Euroweb Romånia [i Ungaria au costat 30 mil. $

MIHAI MU{~TOIU „Credem c` pre]ul de 30 de milioane de dolari reflect` succesul COMPANIA telecom Euroweb Inter- strategiei noastre de fuziuni [i achizi]ii national a semnat un acord cu pe care am implementat-o \n ultimii operatorul ungar Invitel Tavkozlesi ani. Dup` \nchiderea vånz`rii celor Szolgaltato pentru vånzarea filialelor dou` filiale cu activit`]i de internet [i din Romånia [i Ungaria. telecom, ne uit`m la noi posibilit`]i de Tranzac]ia s-a ridicat la 30 de afaceri \n sectorul IT [i, folosindu-ne milioane de dolari (25 mil. euro), de experien]a acumulat`, s` repet`m conform oficialilor Euroweb. succesul avut \n sectoare de pia]` „Euroweb Romånia [i Ungaria vor similare“, a declarat directorul general deveni proprietatea Invitel, dar vor al Euroweb, Csaba Toro. p`stra echipele de management [i nu-[i Potrivit Euroweb, 98% din valoa- vor schimba obiectul de activitate, rea tranzac]iei - 29,4 milioane de dolari avånd \n vedere c` noul proprietar este (24,4 mil. euro) - va fi pl`tit` la finali- tot un operator telecom [i nu un fond zarea acordului, restul de 2% urmånd speculativ“, a declarat pentru ZF a fi achitat dup` eliberarea de c`tre un Lauren]iu Stan, country manager al auditor a unui document care s` cer- filialei romåne[ti a Euroweb. Totu[i, tifice c` cele dou` filiale nu au datorii. cele dou` filiale vor trece probabil Vånzarea celor dou` subsidiare va printr-un proces de rebranding, a spus trebui aprobat` de autorit`]ile de Stan. reglementare a concuren]ei din Unga- Invitel este al doilea operator de pe ria, precum [i de ac]ionarii Euroweb, a pia]a ungar` de telecomunica]ii fixe, mai spus Lauren]iu Stan. dup` Matav. Ac]ionarul principal al Euroweb va continua s` activeze \n Invitel este compania olandez` Matel Europa Central` [i de Est prin Holding NV, cu 83%, iar fondul AIG intermediul diviziei sale de consultan]` Investment Fund, care controleaz` ju- IT, Navigator Informatika. m`tate din Matel Holding NV, urm`- Veniturile ob]inute de Euroweb re[te o strategie pe termen lung de in- Romånia \n primele nou` luni ale vesti]ii \n regiune, conform lui Stan. anului au atins 12,5 milioane de dolari, „AIG are preg`ti]i peste 600 de mili- \n cre[tere cu 37% (3,37 milioane de oane de dolari pentru achizi]ii \n ]`rile dolari) fa]` de acela[i interval al anului din jurul Romåniei“, a mai spus el. trecut.

{tiri ZF

Hackerii de telefoane, noului centru vor include design de trei ori mai harnici \n 2006 mecanic [i electric, testare complex` [i analiza defec]iunilor. „Este vorba Num`rul amenin]`rilor informatice la de un centru european de produc]ie adresa telefoanelor mobile se va tripla full-service“, a declarat Dave Purvis, anul viitor, pe m`sur` ce telefoanele vicepre[edinte executiv [i director inteligente (smartphones) vor deveni tehnic (CTO) la Solectron. Valoarea tot mai r`spåndite la nivel mondial, se investi]iei f`cute de companie pentru arat` \ntr-un studiu realizat de acest centru nu a fost f`cut` public`. compania de securitate McAfee. „Am notat o cre[tere a solicit`rilor Num`rul aplica]iilor software cu din partea clien]ilor pentru abordarea poten]ial periculos este estimat s` colaborativ`, unic`, \n ceea ce ajung` la 726 la finalul anului viitor, prive[te designul de produs [i fa]` de 226 la sfår[itul acestui an, serviciile de inginerie“, a explicat conform diviziei McAfee Avert Labs. Purvis decizia companiei. Crearea |ns` viru[ii de mobil nu sunt singura unui centru competitiv de design \n amenin]are serioas` a anului 2006, Europa este un element esen]ial \n spun speciali[tii. Altele, cel pu]in la fel strategia global` a Solectron pentru de serioase, vor fi atacurile de tip servicii de design [i inginerie. „phishing“, prin care hackerii \ncearc` Afacerile Solectron la nivel global au s` colecteze date confiden]iale de la dep`[it \n ultimele 12 luni 10 internau]i (mai ales date despre con- miliarde de dolari (8,32 miliarde de turi bancare), precum [i activit`]ile cu euro). Dan Dragomir poten]ial periculos cum sunt „adware“ sau „spyware“ (prin care {tirile Reuters video, distribuite se „ascund“ programe pe PC-uri pentru a colecta informa]ii despre gratis pe Internet comportamentul utilizatorilor). Totu[i, Serviciul de [tiri video al agen]iei de cre[terea cea mai rapid` va fi cea a pres` Reuters va putea fi preluat de num`rului amenin]`rilor informatice proprietarii de site-uri web, firme sau care afecteaz` telefoanele mobile, au persoane particulare, \n cadrul unui spus oficialii McAfee, cita]i de program pilot menit s` creasc` News.com. „Mobilele devin tot mai audien]a companiei pe acest interesante pentru comunitatea segment. Pe Internet, vor fi autorilor de viru[i“, a spus Craig disponibile circa 20 dintre [tirile zilei, Schmugar, manager de cercetare la \mprosp`tate continuu. Ele vor fi McAfee Avert Labs. „{i, pe m`sur` ce redate \ntr-un format special, care aceste echipamente se r`spåndesc tot necesit` instalarea unui player care mai mult, devin [i o ]int` mai u[or de s` decodeze con]inutul multimedia. lovit.“ Iar una din cauzele care \ncura- Pån` acum, oricine dorea s` jeaz` fenomenul este lipsa de interes reproduc` [tirile Reuters trebuia s` a consumatorilor de a-[i proteja tele- pl`teasc` bani serio[i. Noua strategie foanele cu aplica]ii antivirus, sunt de are ca scop cre[terea prezen]ei web a p`rere unii speciali[ti. Mihai Mu[`toiu agen]iei de [tiri, spun anali[tii \n domeniu. „Vrem s` oferim noi Solectron: centru pentru servicii oportunit`]i [i urm`rim tendin]ele din acest domeniu“, a explicat un la Timi[oara oficial Reuters. Recent, postul de Produc`torul de componente televiziune CNN a introdus [tirile electronice Solectron a deschis \n video gratuite pe site-ul de Internet, cadrul fabricii de la Timi[oara un fiind obligat s` ia aceast` m`sur` de centru pentru servicii de design [i concuren]a tot mai acerb` pe acest inginerie care va deservi clien]ii din segment din partea posturilor \ntreaga lume, au anun]at oficialii americane concurente. companiei. Principalele activit`]i ale Dan Dragomir 20 ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 21 decembrie 2005 BUSINESS HI-TECH Pariul industriei IT&C: cum va ar`ta tehnologia \n 2010?

Unii manageri din IT&C \[i fac griji cu privire la urm`torii cinci ani, al]ii spun c` [tiu cum va ar`ta \n detaliu peisajul tehnologic al anului 2010. R`måne de v`zut cine s-a gr`bit [i cine a avut dreptate.

ANCA ARSENE Tendin]a pe pia]a mondial` IT&C este aceea c` utilizatorii obi[nui]i \ncep s` preia tot rintre principalele semne de mai multe tehnologii noi. „Practic, pe m`sur` \ntrebare cu privire la industria ce apar nout`]i, tehnologia se integreaz` tot IT&C din urm`torii ani se num`r` mai mult \n via]a utilizatorilor, \ntr-o form` sau evolu]ia pie]ei chineze, deja mult alta“, a precizat Steve Prentice, director de mai influent` decåt au anticipat cercetare al Gartner. Pmul]i anali[ti, dar [i modul \n care industria va Chiar [i cei nefamiliariza]i cu tehnologiile fi afectat` de r`spåndirea tot mai larg` a de ultim` or` \ncep s` se descurce [i s` le outsourcing-ului, scrie Financial Times. utilizeze, iar Internetul devine deja o parte Totu[i, exist` [i manageri care consider` c` important` din via]a social`, sunt de p`rere urm`torii ani sunt destul de previzibili la anali[tii Gartner. „|n fond, computerul a capitolul tehnologie, iar ce urmeaz` s` se devenit \nc` un echipament necesar \n cas`, nu \ntåmple pån` \n 2010 pare u[or de realizat. mai este doar ceva rezervat cunosc`torilor“, a Directorii executivi ai multor companii au spus Steve Prentice. hot`råt deja cursul pe care \l vor urma \n Consecin]ele utiliz`rii la scar` tot mai larg` urm`torii cinci ani, avånd bine stabilit` \n minte a tehnologiei, atåt \n activit`]ile profesionale, ]inta final`. Chiar [i tehnologia \n sine este mai cåt [i \n cele personale, sunt multiple. De mare predictibil` - de exemplu, legea lui Moore importan]` este faptul c`, pe m`sur` ce cre[te (puterea de procesare a computerelor se concuren]a, multe dintre aplica]iile software dubleaz` la fiecare doi ani) este un principiu sunt oferite de companii \n mod gratuit, iar care st` \n picioare \nc` din 1965. componentele hardware se ieftinesc, Sun Microsystems este una din companiile comenteaz` Financial Times. care se consider` gata pentru momentul 2010. Companiile va trebui \ns` s` fie preg`tite „Totul este preg`tit“, a spus Greg pentru valul de utilizatori care, odat` ce au Papadopoulus, director de tehnologie al sim]it „gustul“ tehnologiei eficiente [i la cost companiei. Recent, Sun a lansat un nou tip de sc`zut, \[i doresc tot mai mult, atåt din punctul microprocesoare, Niagara, despre care oficialii de vedere al performan]ei, cåt [i al design-ului. companiei spun c` le va oferi un avans de cinci Mul]i angaja]i prefer` deja s` foloseasc` ani fa]` de concuren]`. echipamentele proprii „{tim exact ce inclusiv la birou, William Gibson tehnologii vom utiliza. Nu este foarte greu de anticipat acceptånd s` renun]e la autor de c`r]i SF Procesele de cercetare cele care le sunt puse la [i dezvoltare s-au cum vor ar`ta tehnologiile dispozi]ie de c`tre Viitorul este deja aici. Numai c` finalizat, iar acum viitorului, ci mai degrab` felul \n companie, scrie pu- \ncepe un ciclu de blica]ia britanic`. nu este distribuit \n mod egal \n produc]ie pe o durat` care consumatorii le vor adopta. De asemenea, un de cinci ani, a[a c` num`r tot mai mare de toat` lumea. 2010 pare a fi anul angaja]i cer departa- FOTO: Guliver/Getty Images potrivit pentru a privi pia]a microprocesoarelor mentelor de IT ale companiilor permisiunea de \ntr-o alt` lumin`“, sus]ine oficialul Sun. a alege componentele hardware sau aplica]iile „Urm`torii cinci ani vor revolu]iona toate acestea s` fie \ncorporate \ntr-un singur un moment dat scriitorul de c`r]i science-fiction Iar \n viitor Internetul ar putea s` distrug` |n acela[i timp, conducerea Microsoft [tie software pe care vor s` le utilizeze. complet peisajul IT&C, iar Internetul va deveni num`r cu mai multe profiluri, care s` poat` fi William Gibson. Acest lucru este valabil [i cu totul business-ul \nfloritor cu computere c` a sa consol` de jocuri „ultimul r`cnet“, Xbox „|nc` exist` foarte multe probleme \n mult mai popular. Absolut orice document, utilizate simultan [i mai eficient, scrie ast`zi: dac` multe din tehnologiile avansate performante, spun unii anali[ti. Aplica]iile 360, va ajunge la finalul ciclului de via]` \n 2010, ceea ce prive[te libertatea de mi[care la birou, e-mail sau software pe care \l au utilizatorii va Financial Times. exist` deja, acestea nu au ajuns \nc` pe pie]ele software vor fi puse la dispozi]ia utilizatorilor scrie Financial Times. Dar ceea ce va urma s` mai ales c` multe companii continu` s` putea fi accesat de oriunde, indiferent de {i nu numai atåt: telefoanele mobile vor fi \n curs de dezvoltare unde utilizatorii au acces online, \ns` nu va fi nevoie s` fie desc`rcate [i ofere viitoarea versiune, cea care va urma dup` p`streze regulile vechi, f`r` a fi flexibile la echipament“, a spus el. tot mai utilizate pe post de portofele, doar la computere ieftine (cum este [i laptop-ul instalate pe computer \ntrucåt vor putea fi Xbox 360, r`måne deocamdat` doar la nivel de schimb`ri adesea benefice“, este de p`rere Totodat`, pån` \n 2010 va avea loc tehnologia deja existent` urmånd s` fie extins` de 100 de dolari) pentru a folosi datele de care direct utilizate de pe Internet. schi]`, \ntrucåt e greu de estimat care vor fi directorul de cercetare al Gartner, Steve convergen]a echipamentelor tot mai la scar` larg`. De asemenea, mobilele vor fi au nevoie, scrie Financial Times. Astfel, utilizatorul va avea nevoie doar de tehnologiile cele mai populare peste cinci ani. Prentice. „inteligente“ [i adoptarea acestora de c`tre folosite [i ca instrument de acces autorizat, fie „Chiar dac` este vorba de lucruri simple un computer nu foarte performant, care se va „|n laboratoarele de cercetare [i „Iar dac` firmele vor continua cu atitudinea utilizatori atåt \n plan profesional, cåt [i acas`, \n cl`diri, fie \n sistemul de operare al cum ar fi starea vremii sau pre]ul gråului, conecta la servere online de unde va accesa dezvoltare, noile tehnologii se pot materializa conservatoare, nu e exclus ca angaja]ii s` plece creåndu-se astfel un stil de via]` \n care linia de computerelor, a mai spus oficialul Microsoft. acestea sunt informa]iile de care unii oameni au informa]ia [i aplica]iile de care are nevoie. \ntr-o varietate de echipamente sau servicii“, [i s` \[i foloseasc` abilit`]ile \n cadrul altor demarca]ie dintre serviciu [i activit`]ile Echipamentele portabile vor fi din ce \n ce mai mare nevoie“, a spus Phil Hester, director de „Modul \n care programele [i serviciile sunt spune Rick Rashid, vice pre[edinte al diviziei companii“, a mai spus el. personale va fi tot mai greu de distins, consider` mici, pentru a \nc`pea \n orice buzunar [i a fi tehnologie al AMD. distribuite pe pia]` se va schimba pentru prima de cercetare a Microsoft. „Dar, totodat`, este Nici un angajat modern nu mai cere ca PC- Pieter Knook, directorul diviziei de echi- transportate cu u[urin]`, \n timp ce func]ii „Pån` \n 2015, computerele conectate la oar` \n ultimii 40 de ani, iar pån` \n 2010 va destul de dificil s` prevezi cum va fi utilizat` ul vechi s`-i fie \nlocuit cu un alt PC, pentru c` pamente portabile a Microsoft. multiple vor fi \nglobate \n aparate mai Internet vor fi accesibile pentru aproximativ avea loc o adev`rat` revolu]ie \n ceea ce noua tehnologie sau cåt de u[or va fi adoptat` acum la mod` sunt laptopurile, care ofer` Spre exemplu, ast`zi mul]i utilizatori complexe. jum`tate din popula]ia globului“, a ad`ugat el. prive[te utilizarea de aplica]ii software“, [i integrat` \n vie]ile lor de c`tre utilizatori“, a mobilitate, este de p`rere Richard Holway, de trebuie s` r`spund` la trei numere de telefon „Viitorul este deja aici. Numai c` nu este |n prezent, numai 15% din popula]ie are acces estimeaz` Richard Holway, oficialul companiei precizat el. la firma de consultan]` Ovum Holway. diferite. Este firesc ca ei s` \[i doreasc` ca distribuit \n mod egal \n toat` lumea“, a spus la la aceste facilit`]i. de consultan]` Ovum.