JURNALUL ZILEI întruniți în cadrul Comitetului mez." Ilarion Agapi a achiziționat îndeplinirea planului la indicatorii Politic Executiv, fruntașii PCR au de la o alimentară din București fizici și valorici în industrie, co­ dezbătut „rapoarte și planuri de doi boboci de rață congelați, cu... merț exterior și investiții, în peri- măsuri". La cinematograful „Stu­ opt picioare. pada 1 ianuarie-31 octombrie 1989“ dio" din București s-au deschis și „Măsurile pentru realizarea inte­ „Zilele filmului sovietic. Cu ocazia Restanțe la ministere grală a planului pe trimestrul IV JURNALUL ROMÂNIEI 1 9 8 9 - ACUM DOUĂZECI DE ANI sărbătoririi zilei naționale a statu­ 1989". Ca de obicei, în asemenea lui Panama, președintele român și înlocuiri din funcții situații de bilanț, unele ministere Nicolae Ceaușescu a adresat „cor­ Pe masa Comitetului Politic s-au prezentat cu restanțe. diale felicitări și urări de prospe­ Executiv, la ședința din 3 noiem­ Numărul 260 Marți, 3 noiembrie 2009 - Vineri, 3 noiembrie 1 989 DISTRIBUIT ÎMPREUNĂ CU JURNALUL NAȚIONAL ritate poporului prieten pana­ brie, s-au aflat „Raportul privind (Continuam în pag. a ll-a)

JURNALE PERSONALE SALA ion Iliescu, ULTIMA MARI! REPREZENTAȚIE 3 NOIEMBRIE A devenit aproape un loc comun fan Phoenix ca, mai de fiecare dată când un comentator occidental se ocupă de stratificarea înghețată din România, în decembrie 1989, Phoenix tă­ Mircea Baniciu, au fugit din țară el să-și pună întrebări stăruitoare, și, cuse de mulți ani pentru publicul atunci, după o îndelungată și aprigă după caz, neliniștite sau chiar agre­ din România. Stadioanele nu se luptă împotriva sistemului, o luptă A DAMELEI SUMS sive asupra absenței scriitorilor din mai umpleau la concertele forma­ care nu se mai putea câștiga prin 5 peisajul contestatar românesc. între­ ției Phoenix, pentru că „pasărea" prezență, ci doar prin absență, în bări atenuate, în ultimele luni, de migrase spre Vest, în vremuri de speranța că va veni iar „primăvara". luările depoziție ale mai multor scri­ îngheț spiritual. Flacăra revoltei de itori de certă notorietate. la Timișoara i-a adus înapoi, într-o Mâna de deasupra Comentariul negativ nu e însă altă Românie, al cărei președinte legat de actualitatea imediată. era unul dintre... fanii lor! capului... Excepțiile au existat de mai multă Ion Iliescu i-a apreciat de la înce­ vreme (de n-arfi să ne referim decât put pe membrii trupei Phoenix și Atunci când le-a fost mai rău, era la Paul Goma sau Dorin Tudoran) și i-a ajutat cât a putut de mult, totuși cineva care-i sprijinea din ele, cum se știe, confirmă, iar nu atunci când alții le puneau piedici. umbră. „Noi, deși eram persecu­ infirmă regula. Aceasta din urmă ar „Ei au fost puțin cam hăituiți, iar eu tați, cineva ținea mâna deasupra fi pasivitatea intelectualului român le-âm luat pur și simplu apărarea. noastră. N-am să pot să le mulțu­ și nu totdeauna numai a intelectu­ I-am încurajat, i-am ajutat să se mesc niciodată, pentru că nici alului. Astfel, intr-un studiu asupra prezinte în spectacole. Oamenii au acum nu știu cine au fost. Unul României lui Ceaușescu pe care l-a simțit acest sprijin moral și i-a îm­ care a pus mâna o dată - știu sigur semnat împreună cu Despina Tomes- bărbătat. Covaci a venit la mine de - a fost Ion Iliescu. Pentru că era cu, Catherine Durandin, istoric și pro­ la-nceput și i-am acordat tot spriji­ prim-secretar la tinejet în județul fesoară la INLACO, a lansat chiar și nul. întotdeauna am ajutat oamenii Timiș. Pe mine, după ce am termi­ un termen, acuzator și oarecum sim­ inteligenți", spune Ion Iliescu, fostul nat facultatea, nu m-au lăsat la plificator: „victimizarea". In linii președinte al României. examen. Am făcut un scandal mari, românii, neajungând să-șifacă Piedici nu li se puneau doar celor îngrozitor, m-am dus până la Co­ propria istorie, s-ar consola consi- de la Phoenix, ci tuturor celor care mitetul Județean de Partid, unde derându-se „victime" ale istoriei încercau să spargă tiparele, să fie fugeam pe coridoare zbierând, cu înfăptuite de alții pe spatele lor. (...) Și liberi, să creeze, să trăiască sau să se polițiștii după mine. Și-am nime­ iată că, în ultima vreme, critica manifeste altfel decât prevedeau rit lângă o ușă deschisă. Cine era începe să se ivească, mai stăruitor, normele de partid, cu toate că de la înăuntru: Iliescu! «Ce-i, ce-i, ce-i?», mai temeinic, și în revistele ro­ mijlocul anilor ’80 lucrurile se mai a-ntrebat. «Vreau să mă duc la exa­ mânești din străinătate. Propunân- îmbunătățiseră. Progeniturile cu­ men!» «Păi, dumneata ești de la du-se, în Agora mai întâi, în Dialog plului Ceaușescu se-mbrăcau în Phoenix. Păi, cu Phoenix ar trebui din ce în ce mai insistent, elemente de blugi și dădeau petreceri „zgomo­ construit un palat al culturii» - analiză, dacă nu chiar de teoretizare. toase" despre care se mai auzea cuvintele lui. A pus mâna pe tele­ Astfel, avem în față ultimele două „prin popor", iar secretarii de partid fon, i-a luat pe decan și pe rector, numere din Dialog (cel din septem- aveau copii crescuți cu alte valori i-a făcut de... așa și mi-am susținut brie-octombrie 1989, pe de o parte, și decât cele ale începutului regimului examenele", povestește Nicu Co­ „Caietul de literatură" din septem­ comunist în România. Anii ’70 nu vaci, liderul formației Phoenix. brie, pe de alta). în primul, Ion fuseseră însă la fel de permisivi, iar Negoițescu, redactor la „Caietul de li­ •membrii Phoenix, cu excepția lui (Continuare în pag. a ll-a) teratură", răspunde la întrebările directorului revistei, Ion Solacolu, iar Cele mai bune gimnaste ale țării în 1989. De la stânga la dreapta: Camelia Voinea, , antrenorul principal Adrian Goreac, Eugenia Golea, Daniela Silivaș și Ion Vianu ne propune o radiografie - sus. Eugenia Popa, Gabriela Potorac, Cristina Bontaș, Lăcrămioara Filip și Gabriela Gheorghe - joș FOTO: Revista SPORT a „stării națiunii". (...)Din necesitatea revenirii scriitorului spre politic Agenda Elenei Viorica Daniela Silivaș-Harper. buna ei prietenă și colegă de echipă Locul 12 la individual n-am avut timp să mă odihnesc, am provin, la Ion Negoițescu, și unele Acum are 37 de ani, este o femeie în ? Dar marele triumf luat parte numai Ta competiții de intransigențe (nu le împărtășim tot­ toată firea, căsătorită și mamă a trei de la Campionatele Europene din 1987 compus nivel înalt, foarte solicitante", mărtu­ deauna) față de cei care duc lupta copii, o fată, Ava Luciana, și doi băieți, de la Moscova, unde a câștigat concur­ risește acum Silivaș. Chiar și așa, la doar în domeniul culturii, cu șopârle Ceaușescu Jadan Scott și Rylan, ultimul dintre ei sul de individual compus, precum și în toamna lui '89, Daniela ajunsese sfârșitul Mondialelor din Germania sau fără. Nu credem, ca el, că adus pe lume de o lună și un pic, și finalele pe aparate la paralele inegale, aproape de vârsta majoratului. O Federală, Silivaș tot a ajuns pe prima șopârlele sunt chiar admise și dorite trăiește în Statele Unite ale Americii, bârnă și sol și argintul la sărituri? Dar bătea gândul retragerii, pentru că pagină a ziarelor din întreaga lume. de regim, spre a îngădui, asemenea în Atlanta, Georgia. Peste Atlantic, titlul mondial cu echipa și medaliile problemele pe care le avea la unul E adevățat, după un drum anevoios, anecdotelor, populației să răsufle un țmde s-a stabilit încă din 1991, și-a de aur la bârnă și la sol cucerite tot în dintre genunchi nu conteneau să-i început cum nu se poate mai prost de pic, reluând, după acest popas al făcut o sumedenie de prieteni. Nici nu ’87, la CM de la Rotterdam (Olanda)? dea pace, o necăjeau, o sâcâiau din ce Daniela, care a eșuat complet la indi­ hazului de necaz, calea supușeniei / rju ______se putea altfel, pentru că doamna Despre performanța de excepție a în ce mai tare. „Totul mi s-a tras de la vidual compus, terminând abia pe cea de toate zilele. Există și o rezis­ Silivaș-Harper este și acum așa cum Danielei Silivaș la Jocurile Olimpice de miile de aterizări de la finalul exerci- locul 12. „Egală cu Svetlana Boghinska- tență prin cultură, socotim noi, și am ne-o amintim cu toții de pe vremea la Seul din 1988 este chiar imposibil să țiilor, cartilajul s-a uzat și de aici acea ia după două probe, Silivaș a primit la subliniat-o îndeajuns. Ea nu dis­ când colecționa medaliile una după nu vă amintiți! Trei medalii de aur, la jenă permanentă pe care o simțeam paralele un 9,975 îndelung contestat pensează insă pe intelectual de luări alta, ba la Europene, ba la Mondiale, paralele, bârnă și sol, două dețargint, la ori de câte orîlucram. De altfel, ime­ de public. Notată apoi cu 10 la sărituri, de atitudine în sfera, mai largă, a I J- ' ba la Jocurile Olimpice. Jovială, mereu individual compus și în concursul pe diat după Revoluție, în martie ’90, sovietica își asigurase practic titlul, societății civile care, fără ajutorul zâmbitoare, plină de farmec, sclipi­ echipe, și una de bronz, la sărituri, plus m-am și operat de menise la o clinică când Silivaș a urcat, ultima din grupă intelectualilor, cu greu se poate expri­ / ' ___ J. toare. Poate nu mai e la fel de plăpân­ șapte note de 10, cu care a egalat recor­ din Franța", rememorează Dqjiiela și din 'concurs, pe... „puntea sus­ ma consecvent. dă ca acum 24 de ani, când Federația dul Nadiei Comăneci de la Montreal. Silivaș. Fire ambițioasă, Silivaș nu s-a pinelor". întreaga asistență era con­ Română de Gimnastică i-a schimbat Succese care au făcut înconjurul lumii, dat însă bătută cu una, cu două și a vinsă că, evoluând în maniera obiș­ (Continuare în pag. a ll-a) anul nașterii din 1972 în 1970 ca să o dar pentru care numai Daniela Silivaș mers cu echipa României la Campi­ nuită, Daniela își va adjudeca medalia poată arunca în focul luptei la știe cât a muncit. Ani întregi de sacri­ onatele Mondiale de la Stuttgart. Ulti­ de argint. Și totul avea să decurgă nor­ Campionatele Mondiale de senioare ficii, zile și ore cu duiumul petrecute ma sa competiție majoră din carieră. mal, o interpretare precisă, plină de Primul vizitator al Elenei Ceaușes­ tant față de ceilalți membri CPEx, de la Montreal. Mai țineți minte acel în „laboratorul de gimnaste" de la „A fost o competiție foarte grea pen­ grație, până când, cu șapte secunde CALENDAR cu a fost Emil Bobu (orele 8:53 - străbătuse parcursul lui Ceaușescu 10 imaculat luat la bârnă cu care Sili­ Deva. O muncă titanică, o muncă ce, tru mine, pentru că eram destul de înaintea ieșirii de pe aparat, la un salt 3 noiembrie (vineri) 9:05). Apoi prima parte a zilei s-a din diverse funcții de control ale vaș, pe atunci în vârstă de numai o dată cu trecerea anilor, începea să- înaintată în vârstă. în plus, acumu­ înapoi, Silivaș... a căzut! Soarele a răsărit la 6:55, a apus scurs în ședințe. Prima, la săliță, presei, ideologiei, propagandei și 13 ani, i-a răpit aurul tocmai dețină­ și pună amprenta chiar și pe organis­ lasem și o stare accentuată de la 17:02 prezidată de Nicolae Ceaușescu culturii. Printre ceilalți își sporise toarei titlului olimpic la acel aparat, mul plin de vivacitate al Danielei. oboseală, fiindcă din ’85 până în ’89 (Continuam în pag. a lll-a) Luna a răsărit la 11:43, a apus la (orele 9 30 -10:55) pe tema aceleiași aura de scriitor prin aceea că fusese ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■a 20:01 buclucașe comisii de propuneri. criticat în prima revistă culturală Sărbătoare creștină: Sf. Mc. Achepsi- După cum reiese din asemenea con­ moscovită pentru romanul „Pum­ NOMENCLATURA DIN BANCOTECA „EPOCII DE AUR“ ma Ep., Iosif pr. și Aitala diac semnări, toate celelalte documente nul și palma". Zvonurile țesute îm­ „programatice" ale Congresului par, prejurul lui îi confereau, prin com­ la nivelul puterii cuplului Ceaușes­ parație cu ceilalți, o bizară populari­ CABANA Cu și despre ultimul Congres S-a întâmplat la cu, lipsite de importanță față de tate. Se spunea, bunăoară, că atunci „comisia de propuneri". De aparen­ când lucra la „documentele Tovară­ 3 noiembrie 1989 ța de democrație pentru delegații și șului" se refrăgea, departe de Bucu­ Istoricul Michael Voslensky, unul Această reglementare, perfect logică Cei care au prins „pe viu" atmosfera tidului" devenise „ultimul Congres al ziariștii străini. Căci după ședința rești, în singurătatea vreunei case de dintre cei mai mari specialiști în în sine, suferă în practică asemenea premergătoare celui de-al XIV-lea partidului". Sau, măcar, ultimul Con­ • Zăcăminte vaste de petrol au fost CPEx (orele 11:30 -12:45), seara s-a protocol sau reședințe de vânătoare. politica sovietică, s-a născut în 1920, distorsiuni din cauza existenței Congres al partidului își amintesc, gres care s-ar fi desfășurat sub semnul descoperite în partea nord-vestică a mai ținut încă o ședință pe aceeași Și consuma... funii întregi de usturoi. în URSS. A fost traducător la procesul claselor, încât accesul la acest tip de desigur, starea de profundă și cvasi- unei asemenea dezamăgiri colective. Tunisiei, în zona Cap Addar, a anunțat temă (orele 17:00 -19:20). Remediul naturist al tensiunii arte­ de la Nuremberg, profesor de istorie proprietate este rezervat păturilor generală lehamite în care decurgeau Firește, cele mai „calde" bancuri Ministerul tunisian al Economiei. La Se compuneau însă în vremea riale și stresului făcuse astfel mulți la Universitatea Lumumba din Mos­ privilegiate ale societății. Sovietul dis­ pregătirile pentru „marele forum co­ politice ale începutului lui noiembrie acel moment, în Tunisia se extrăgeau aceasta și raportul secretarului ge­ prozeliți prin sediile județenelorde cova, a deținut diverse funcții în ca­ trictului nu acordă teren construibil munist al țării'*. Frigul în case, cozile 1989 aveau în cătare Congresul par­ în medie, zilnic, 100.000 de barili de neral și expunerea de închidere a partid și ale Securității. Stabilitatea drul instituțiilor academice sovietice decât personajelor de marcă. Având tot mai mari și galantarele tot mai tidului. Mai bine zis, ruptura dintre petrol. Congresului. După mărturiile lui simpatiei secretarului general pen­ și al CC-ului. Astfel a putut cunoaște în vedere faptul că trebuie să dispui goale ale magazinelor alimentare, entuziasmul oficializat (dar, și acela, • în Algeria a fost sărbătorită cea Constantin Olteanu, lucrase la ele tru Dumitru Popescu era, în acea îndeaproape stilul de viață al unei de 10.0000 sau 120.000 de ruble lumina electrică și apa caldă (chipuri­ cu destule... sincope) și deziluzia defi­ de-a XXXV-a aniversare a declanșării împreună cu Constantin Mitea, con­ vreme, unul dintre puținele argu­ categorii sociale pe care avea să o facă pentru a cumpăra o «datcha» în le!) „raționalizate" - toate acestea și nitivă pe care, din ce în ce mai mulți, luptei armate de eliberare de poporul silierul de presă al lui Ceaușescu și mente că nu se făceau toate pe voia populară în Occident: nomenclatura. împrejurimile Moscovei, este evident încă altele numai a „trainice motive nici măcar nu se mai osteneau să o algerian - „Ziua revoluției". în capita­ cu Dumitru Popescu, rectorul Aca­ Tovarășei. Vineri, 3 noiembrie 1989, Membru el însuși, o vreme, al acestei că Sovietul nu va acorda autorizația de mândrie patriotică", de „aleasă dra­ mascheze. De pildă, tov. Bulă - până la țării a avut loc o paradă militară, la demiei Ștefan Gheorghiu. De Dumi­ Elena Ceaușescu și-a revăzut „inti­ categorii de privilegiați, Voslensky a necesară unui simplu muncitor, pen­ goste și vie recunoștință" nu aduceau. nu de mult „prim solist" al uralelor și care a asistat președintele Chadli tru Popescu, care fusese și în colec­ mii". Adică pe Poliana Cristescu, reușit în cartea sa „Nomenklatura" tru că suma impusă reprezintă pen­ Cu inepuizabilul său talent de a face aplauzelor festive - se arăta din ce în Bendjedid. Tot cu acest prilej a fost tivul de redactare a documentelor Emil Bobu (de două ori), Silviu Curti- un tablou detaliat, pigmentat cu tru el salariul pe șase sau zece ani. haz de necaz, hâtrul anonim lansase ce mai mohorât și mai fără chef. dezvelit un monument al soldatului Congresului al IX-lea al PCR, Ceau­ ceanu și Constantin Radu. umor, ironie și amărăciune al vieții un malițios, dar plin de miez joc de necunoscut. șescu nu s-a despărțit niciodată. Dis­ Lavinia BETEA cotidiene al unui nomenclaturist. La (Continuam în pag. a ll-a) cuvinte: „Apropiatul Congres al par­ (Continuam m pag. a ll-a) Ramona VINTILĂ momentul apariției acestei cărți se aprecia că volumul lui Voslensky re­ prezenta un eveniment la fel de important precum cărțile lui Troțki și ale lui Milovan Djilas. Cartea sa a TdRistii ioviETid vîzit&w Bvcvuspiui.... făcut din „nomenclatură" un termen la fel de popular precum cel de „gulag". Prin privilegiile inimagi­ nabile într-un stat care milita pentru egalitate, această categorie socială își merita pe deplin supranumele de „nouă aristocrație" pe care i-1 acorda autorul. „Șeful de sector nu numai că pri­ mește o locuință, dar se vede cadorisit și cu o «datcha», o cabană la țară. Dar cine poate avea dreptul, în URSS, la o «datcha»? Teoretic, orice cetățean care obține de la Sovietul districtului respectiv o palmă de pământ sau care cumpără o casă gata construită cu acordul Sovietului. Dacă aceasta a fost construită la inițiativa cooperativei, obligatoriu, trebuie obținută o autorizație de la conducerea cooperativei în cauză.

Pagini realizate CU Agenția Naționala de Presă sprijinul AGERPRES AGERPRES PAGINA 2 JURNALUL NAȚIONAL Marți, 3 noiembrie 2 0 0 9

DIN ARHIVA CC AL PCR Stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv ION ILIESCU, al CC al PCR din ziua de 3 noiembrie 1989

Ședința a fost prezidată de tovară­ mai aveți de contractat? Tov. Rădulescu Eugeniu: Avem și țiilor de Mașini trebuie să facă 1.450 șul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ Tov. Marin Enache: Aproape 100 le vom face în totalitate. sau 130 de milioane de dolari pe ral al Partidului Comunist Român. de milioane. Vă raportez că avem, în Tov. Nicolae Ceaușescu: Deci nu lună. Raportul cu privire la îndeplinirea finalizare, discuții cu parteneri din cauza lipsei de contracte nu ați Tov. Rădulescu Eugeniu: Majori­ planului de producție industrială, externi pentru aproape 40 de mi­ făcut planul. tatea contractelor sunt pe tractoare export și investiții în luna octombrie lioane de dolari. Cred că în câteva zile Tov. Rădulescu Eugeniu: Am spus și la traactoare avem capacități care FAN PHOENIX 1989 și măsuri pentru realizarea vom finaliza o mare parte din ele. O că am lansat în fabricație contractele nu sunt acoperite. integrală a planului pe trimestrul parte din delegațiile care au fost ple­ în totalitate. Tov. Nicolae Ceaușescu: După IV.1989. cate în afară au început să sosească Tov. Nicolae Ceaușescu: Cât tre­ amiază vreau să-mi prezentați Tov. Nicolae Ceaușescu: Rezulta­ și au început să aducă ceva contracte. buie să mai contractați? situația. tele pe luna octombrie nu sunt bune. Pe CTS vom realiza planul la nivelul Tov. Rădulescu Eugeniu: La DC Tov. Ștefan Andrei: Sirienii fac De ce nu ați făcut exportul la me­ sarcinilor stabilite, ca să acoperim, trebuie să mai contractăm 167 de insistențe să le livrăm 5.000 de trac­ talurgie? pe an, ceea ce este prevăzut în plan. milioane, iar pentru acestea sunt toare în acest an. Tov. Enache Marin: Tovarășe se­ Tov. Nicolae Ceaușescu: Voi tre­ plecate 14 delegații. Avem o serie de Tov. Nicolae Ceaușescu: Deși a cretar general, vă raportez că pe CTS buie să ajungeți la 900 milioane. contracte-cadru și am făcut inter­ avut comenzi, constucția de mașini am făcut o medie mai mare. Pe DC Tov. Marin Enache: Până acum venții ca să le definitivăm. în 10-12 a realizat foarte puțin. Mai aveți am făcut toate contractele pe care avem realizate 713 milțoane. Dacă zile trebuie să ne vină răspunsurile nerealizate 100 de milioane. Aveați le-am avut la zi, cu devans din total. împărțim diferența în două, înseam­ de peste tot. Nici un contract care va de unde să le faceți! La această oră au rămas contracte în nă că la DC ne-au mai rămas de făcut fi perfectat nu va rămâne nerealizat. Tov. Rădulescu Eugeniu: Nu rău valoare de 20 de milioane de dolari. cam 90 de milioane pe lună, iar pe Tov. Nicolae Ceaușescu: Ce părere deschise acreditivele. Sunt discuții cu o serie de firme și CTS în jur de 75 de milioane. are comerțul exterior? Tov. Nicolae Ceaușescu: După folosim niște acțiuni pe Japonia la Tov. Nicolae Ceaușescu: Ministerul Tov. Ștefan Andrei: în legătură cu amiază vreau să vedem concret. oțel beton și alte profile. Am Industriei Construcțiilor de Mașini. metalurgia, am intervenit la Iranieni Ministerul Industriei Electro­ devansat tot ce a fost posibil, din an, Tov. Rădulescu Eugeniu: Așa cum și au spus că până la sfârșitul anului tehnice. pentru a realiza 71,400 mii. dolari. ne-ați indicat data trecută, am lansat deschid acreditive pentru cele Tov. Vaidescu Nicolae: Vă raportez Suntem cu delegațiile pe piață încă în fabricație contractele absolut în 105.000 de tone. Am discutat și că la DC, la începutul lunii noi am din luna trecută, însă nu reușim să totalitate. Avem program de primire probleme legate de preț pentru pornit cu contracte în valoare de 33,5 încheiem suficiente contracte ca să integrală a bazei de materiale. unele produse. în legătură cu lami­ milioane și am realizat 20 de mil­ putem mări volumul de realizări. Tov. Nicolae Ceaușescu: Dar natele de aluminiu, discuțiile cad pe ioane, iar din aceste 20, până azi am Ne-am programat ca în această lună sunteți sub realizările de acum un indicațiile Dumneavoastră. mai făcut încă 11 milioane. Ne-au să facem absolut toate contractele, an. La construcția de mașini, pentru mai rămas 9 milioane de realizat, inclusiv ce vom mai încheia până la Tov. Rădulescu Eugeniu: Este anul acesta pe CTS și DC asigurăm plus sarcina pe luna noiembrie. Tre­ 15 noiembrie, ca să putem face un adevărat, dar până la sfârșitul anului contracte la nivelul planului, respec­ buia să găsim soluții să contractăm volum cât mai mare de produse pen­ vom depăși realizările anului trecut tiv 12,300 miliarde și 600 de milioa­ urgent. tru export. Ieri, împreună cu cu aproape 150 de milioane. Am ne. Tov. Nicolae Ceaușescu: Când? Phoenix a renăscut de-a lungul timpului în formule diferite, dar fanii vechi au rămas mereu aceiași, cunoscuți tovarășul Ștefan Andrei și cu realizat și contracte în devans ca să Tov. Nicolae Ceaușescu: Cum se Tov. Vaidescu Nicolae: Avem un sau necunoscuți, susținători din umbră sau nu ai unei trupe revoluționare tovarășul Ungur am analizat fiecare depășim realizările anului trecut cu asigură diferența? flux mai mic, am făcut numai 11 mi­ contract în parte. Avem încă 40 de 150 de milioane ruble pe CTS și cu Tov. Ștefan Andrei: Avem plecate lioane, dar vom realiza sarcina. (Urmare din pag. I) e, zic, e investiția mea și am nevoie». Am mai făcut un mic milioane de dolari pe Iran, dar nu 80 de milioane de dolari pe DC. Sunt peste 15 delegații pentru a face con­ Tov. Nicolae Ceaușescu: După turneu și în final le-am spus: «Vedeți că eu duminică plec. ne-au comiunicat decât 12 milioane. contracte ferme pe care le-am discu­ tracte. Una din probleme este legată amiază vreau să analizăm, să văd „Era mentalitatea unor oameni mai scorțoși, mai Veniți să vă dau banii». I-am dat banii mai jntâi lui Bani- Trebuie să deschidă finanțarea. Noi tat împreună cu tovarășul Ștefan de Siria, în sensul ca să dăm tractoare concret care este situația. închistați, mai rigizi. Tinerii aceștia aveau și o ținută ves­ ciu, dar i-am spus să vină a doua zi, «să ne despărțim!». Eu avem o structură care ne poate per­ Andrei și cu tovarășul Ion Radu. cu plata direct în bumbac. Arhivele Naționale, timentară mai ieșită din comun, părul lung, or, eu tre- pregătisem deja ceva. Boxele erau cu pânză neagră pe mite să mărim volumul de export. Tov. Nicolae Ceaușescu: Voi avei Tov. Nicolae Ceaușescu: înseam­ Fond CC al PCR - cearn peste toate acestea. Tratam în mod firesc fiecare dinăuntru. Singura care-a știut a fost mama. N-a accep­ Tov. Nicolae Ceaușescu: Voi cât acum contracte de 400 de milioane. nă că Ministerul Industriei Construc­ Secția Cancelarie, dos. nr. 62/7989 generație. Ei veneau cu aer proaspăt, sănătos, tineresc, tat la-nceput, dar până la urmă a zis: «Vrei s-o faci, asta original. Și am văzut priza pe care o aveau la tineri. e». A pus ea pânză neagră pe dinăuntru, cu difuzoarele Umpleau stadioanele la concertele lor. Era criteriul prin­ scoase, ca dacă bagi lanterna să nu se vadă că nu sunt DIN BANCOTECA „EPOCII DE AUR“ JURNALE PERSONALE cipal pentru care i-am apreciat. Cum să nu ții cont de așa difuzoare. Și există o poziție de yoga pe care-am verifi­ ceva? Apreciez asemenea tineri", mai spune Ion Iliescu cat-o și se putea sta-n boxe. Băieții au venit, am chefuit (Urmare din pag. I) despre trupa Phoenix, ale cărei concerte le-a făcut une­ ce-am chefuit să ne despărțim și-mi calculasem timpul Cu și despre ultimul Congres ori posibile, atunci când alții încercau să le interzică. să ajung la graniță, că voiam să ajung noaptea, să După cum nu suntem cu totul de „Noi am cântat în continuare, deși eram interziși din ’74. nu-și imagineze nimeni ce vreau să fac peste cel mai bine acord nici cu implicarea responsa­ Cântam cu poliție în jurul nostru, cu armată, pe stadioane, păzit punct de graniță. Țăndărică făcea scandal, spunea: (Urmare din pag. I) spuneți, sub cuvânt de onoare, că reia cu mai mult entuziasm: bilității „spațiului mioritic" blagian în '74 a trimis Călinoiu telegrame în toată țara că nimeni «hai să ieșim la Continental, să mai bem una». Zic: «Da, acesta va fi ultimul Congres al par­ - Să trăiască tovarășul Nicolae Cea­ în pasivitatea intelectualului român. n-are voie să lucreze cu Phoenix, dar noi umpleam în con­ ieșim. De-fi-ni-tiv!». «Cum?» «Așa. Am pregătit tot!» A Nici măcar faptul că fusese ales ca tidului, să știți că îmi dați cel mai mi­ ușescu și tovarășa Elena Ceaușescu!... Tot astfel, nu socotim că scrierile tinuare stadioane", își mai amintește Nicu Covaci. Succe­ sărit Krauser (Erlend Krauser, fost membru al trupei- delegat la Congresul al XIV-lea nu îi nunat motiv să mă bucur din toată Din nou, sala se ridică în picioare și politice ale lui Eminesu au hrănit un sul nebun la public i-a ajutat să evolueze și ca artiști, în n.r.) la telefon «să-i spun lu’ mama să-mi facă valiza». Am mai însenina chipul. Serios îngrijorat, inima. Al doilea banc, din aceeași ovaționează: naționalism al clipei defață: pentru adevăratul sens al cuvântului, deși show-biz-ul, ca piață, rupt telefonul din perete: «Așa cum sunteți!». Erau în san­ secretarul de partid îl ia deoparte și îl familie, are ca țintă tot starea de spirit - Stima noastră și mândria/ Ceau­ un popor ce a fost ocupat militar de era practic inexistent în România comunistă. în timp ce dale. Au înlemnit ăștia", povestește Nicu Covaci. iscodește așa, ca între noi, comuniștii ce îi caracteriza pe români în preajma șescu-România! un altul zeci de ani, sentimentul salariul mediu pe economie era în jur de 2.500 de lei, iar Fuga din țară a fost plină de evenimente neprevăzute. de omenie, cu inima deschisă: „istoricului eveniment". Tovarășul de la sector, care conduce național este firesc. un artist câștiga cel mult 250 de lei la un concert, mem­ A durat mult, a fost nevoie de nervi de oțel, dar era sin­ -Tovarășe Bulă, ia spune-mi, te rog, La adunarea de partid dintr-o lucrările, bagă de seamă că ceva nu Monica Lovinescu, Pragul. Unde brii Phoenix încasau sume care le permiteau să gurul lucru care se mai putea face atunci. „Până-n ce-i cu dumneata? Te văd așa, îngân­ „mare citadelă a spiritului munci­ prea este în regulă și intervine: scurte V, București, Humanitas, investească în continuare în calitate. „Dacă la un stadion pădure i-am dus în spate, în camion, iar acolo le-am durat, fără entuziasmul debordant toresc, revoluționar", utecistul Ionică - Măi tovarăși, lăsați omul să își 1995, p. 223-226 se încasau 500.000 de lei, noi nu luam decât 10% și-mi arătat poziția. I-am înșurubat înăuntru. Două ore și care te caracterizează de obicei, fără urcă voios la tribună spre a transmite expună ideile și sentimentele până la spuneau: «Vai, ce modest e tovarășu' Covaci». Dar la ora jumătate m-au ținut ăia acolo, pe baraj. La-nceput ne-au optimismul dumitale molipsitor. Am urarea sa fierbinte către Marele capăt. Nu îl mai întrerupeți. în „O zi din viața lui IvanDenisovici" aia, 50.000 pe seară erau bani. 10.000 de fiecare însem­ spus: «Scoateți tot, că vă percheziționăm la chiloți!». impresia că nici măcar mândria patri­ Forum Comunist al țării. Urcă și își Ușurat, tovarășul Ionică rostește, răs­ se află un personaj în care Soljenițîn, na cam cinci salarii medii. Nu se plătea procentual în «Scoateți voi!», le-am zis. Aveam coșuri cu cârnați, otică, revoluționară, generată de fap­ începe discursul cu vorbele: picat, gândul său tineresc, revoluționar: vorbind din proprie experiență, arată mod normal. Atunci concertele erau organizate doar de franzelă proaspătă care mirosea frumos, damigene de tul că ai fost ales delegat la ultimul - Să trăiască tovarășul Nicolae - Să trăiască tovarășul Nicolae Cea­ cum poți supraviețui în condiții de ARIA, care plătea în funcție de atestat. Cel mai bun statut vin. Trebuia să scoată boxele: «Nu se poate, că-s grele, Congres al partidului, nu pare să se Ceaușescu și tovarășa Elena ușescu și tovarășa Elena Ceușescu la fel opresiune concentraționară. Unui om era cel de dirijor, cum aveam eu, pentru care se plăteau că-s mari... Și am început cu cârnații-n mână: am dat la reflecte fidel pe chipul dumitale. Ceaușescu!... ca mine: cu nevasta restructurată și cu înzestrat cu sensibilitate și rațiune 250 de lei, iar noi luam 10.000 pe seară. Aveam cea mai unul, am dat la altul, o gură de vin și s-a-ncins un chef Brusc, fața lui Bulă se deschide Aplauze îndelungate, asistența doi copii mici, cu o leafă de 1.500 pe lu­ nu-i rămâne altă salvare decât să se bună instalație de sunet din tot Răsăritul", mai spune acolo, pe baraj... Soldatul cu kalașnicovu-n brațe și cu într-un zâmbet larg: ovaționează îndelung: nă, cu frig în casă și cu pâinea raționa­ transforme într-un animal obtuz. „în Nicu Covaci. Totuși, lupta cu obstacolele era din ce în ce damigeana de vin bea și dădea cu călcâiul, iar Țăndărică -„Ultimul Congres" ați spus? -Ceaușescu și poporul! Ceaușescu, lizată și să vedem dacă îi mai dă mâna lagăr, dacă nu te abrutizezi, dacă nu-ți mai greu de susținut, iar Covaci a luat decizia să renunțe, nu știa unde să-și ascundă capul. Au trecut cinci zile - Da. Congresul al XIV-lea. * reales,/la al XIV-lea Congres! să iasă pe traseu și să strige lozinci! înăbuși sentimentele, nu reziști. Eu după ce a fost supus unui interogatoriu de două săptă­ până am ajuns. Baniciu nevenind, era o boxă goală și am - Păi, dacă dumneavoastră îmi Uteșistul Ionică trage aer în piept și Șerban CIONOFF însumi așa m-am salvat. Mi-e groază mâni, cu acuzații aberante împotriva cuiva care trebuia luat o gagică gravidă. Au apucat-o durerile între să mă uit la fotografiafăcută la elibe­ să facă mai mult decât artă pentru artă, într-o industrie Iugoslavia și Austria", povestește Covaci. Fuga din țară rarea din lagăr: arăt cu 15 ani mai în muzicală care mai are nevoie și de altceva decât de inspi­ este descrisă de liderul Phoenix și în următoarea sa NOMENCLATURA numerele Comitetului central. Iarna, el iese din birou vine­ vârstă decât acum. Eram literalmente rație. „Ca să ne termine, m-au luat pe mine la Poliție, la carte, pe care încă nu a terminat-o. rea, odată treaba terminată, pentru a merge la casa de odih­ abrutizat, stângaci, mintea îmi lucra interogatoriu, în ’76- Să mă acuze că am schimbat bani. nă a CC-ului. Un apartament îl așteaptă și el își poate primi greoi. Numai așa am izbutit să rămân «Ia uitați-vă la mine. Vedeți ceva românesc pe mine?», De la concert la Revoluție acolo familia și chiar și prietenii. Mâncarea este și acolo exce­ în viață. Dacă aș fi trăit «intelectual», i-am întrebat. «Păi da, vezi că ești din ăla, că știm noi...» lentă și foarte ieftină; schiuri și patine sunt puse cu gentilețe într-opermanentă agitație interioară, «Știți de la informatorii voștri.» «Nu, că avem cinci mar­ După chinurile drumului, „gașca" a ajuns cu bine în CABANA la dispoziția sa. Intrarea la cinematograf este liberă. dacă m-așfi consumat nervos și așfi tori.» «Cinci martori? îi mănânc. Aduceți-i aici că-i mă­ Germania, însă lucrurile nu au fost așa cum ar fi vrut Deși șeful nostru folosește, de obicei, mai mulți ani la pus la inimă tot ce mi se întâmpla, în nânc», le-am zis. Știam foarte bine ce se putea întâmpla, organizatorul evadării. „închiriasem o vilă mare în care rând aceeași reședință de la țară, el nu pierde din vedere mod sigur nu aș fi putut rezista." Ceea deci îmi aranjam lucrurile și jucam cu cărțile pe față tot fiecare-și avea apartamentul lui, cu sală de repetiții, (Urmare din pag. I) nici o clipă că această casă nu îi aparține. (...) Nimeni nu are ce i s-a întâmplat lui Soljenițîn în Gulag timpul. Aveam prieteni în Norvegia, în Danemarca, în într-o zonă verde, de munte, lângă Osnabriick. Costa casa grijă să bată un cui pentru a fixa o scândură desprinsă ni se întâmplă și nouă într-un lagăr cât Olanda. «Știm noi că ai schimbat 1.000 de dolari», mi-au aia 2.000 de mărci, dar nu-mi era frică, pentru că aștep­ Este utopic, într-adevăr, să ne imaginăm că el va putea (datcha sunt întotdeauna din lemn): se face apel la admi­ o țară întreagă. Dar câți se pot lăuda cu zis ei. Pe vremea aia, pentru 100 de mărci făceai șapte ani tam să ne apucăm de treabă, numai că a mers greu. vreodată să economisească o asemenea sumă din ceea ce nistrație pentru cea mai mică reparație. Nomenclaturiștii o asemenea forță de abstragere din de pușcărie. Am zis: «Aoleu, ăștia chiar nu știu nimic!». Băieții erau derutați, numai de Phoenix n-aveau chef', câștigă. Adesea întâlnim în lucrările de specialitate apărute se întind în hamacele lor, se plimbă, joacă tenis sau volei, realitate, încât să-i urmeze rețeta? Am schimbat zeci de mii de dolari, nu 1.000! După două mai spune Covaci. Trupa s-a destrămat, iar focul lui în Vest ideea că există în URSS o «clasă de proprietari de mănâncă și beau pe terase sau merg la cinema. Contrastul Boris Buzilă, In prezența săptămâni de interogatorii în fiecare zi, mi-au spus: «Ai decembrie 1989 l-a prins pe Nicu Covaci în plină activi­ datchas». Fără a fi pe deplin falsă, această afirmație nu este față de cabanele obișnuite este izbitor: proprietarii aces­ stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal noroc, că ăla și ăla au intervenit». în gașca noastră erau și tate artistică, tot la Osnabriick, într-o altă forjnulă. pe deplin exactă: o asemenea clasă nu există, dar deținerea tora își petrec vremea săpând, bătând cuie, zugrăvind din secret la România liberă, Compania, fiice de prim-secretari sau copiii primarului. Deși erarp „La 19 decembrie am avut un concert. Eram sus, mă unei datcha este legată efectiv de caracterul de clasă al so­ zori până în seară. Asta nu înseamnă ca nomenclaturiștii 1999, p. 392-393 persecutați, cineva ținea mâna deasupra noastră. N-am îmbrăcam, veniseră băieții să mă ia la concert. Aud cietății sovietice. Posesia unei cabane este înainte de toate se tem de efortul fizic. O mare parte dintre ei sunt de origi­ să-i pot mulțumi niciodată, pentru că nu știu cine a fost. împușcături, țipete. Televizoarele erau deschise, ăștia se un privilegiu rezervat intelectualilor. Clasa nomenclaturiș- ne țărănească, iar grădinăritul li s-ar potrivi de minune. Uneori, seara târziu (după ce toți Deci gesturi au fost. Cineva tot ținea cu noi, însă am fost uitau la televizor și țipau: «Nicu, ia uite, Timișoara! Revo­ tilor nu-și face prea multe griji. Șeful nostru va intra liniștit Dar, pur și simplu, apreciază că nu se face. Munca fizică este s-au culcat și e liniște) în bucătărie, cu- avertizat, în ’76 și m-am dus să cer hârtie de la poliție că luție». Și-atunci am zis: «Mergem acasă! Acum, hai!». Am în posesia unei datcha livrate la cheie, fără a trebui să se scu­ sub demnitatea unui nomenclaturist. Ceea ce dovedește rățănd aragazul sau spălând ceva la nu mai sunt cetățean român", spune Covaci. dedicat concertul revoluției din România. Toată sala a ture de câteva mii de ruble (deși își permite acest lucru), fără încă o dată disprețul colectiv pe care parveniții nomencla­ chiuvetă, constat cu surprindere cât de aplaudat cu vehemență. A fost extraordinar. Atunci erau a trebui să alerge după materialele care mai lipsesc (pen­ turii îl au pentru munca ce este specifică clasei din care mult mă calmează o astfel de muncă. Ultimul bal... și evadarea de noapte de partea noastră", povestește liderul Phoenix. Ajuns în tru că lipsa lor este sistematică), și fără a trebui să suprave­ provin. Și iată cum oameni care au crescut la țară ajung să Nu mă mai gândesc la nimic deosebit România, după mulți ani în care nu mai ținuse legătura gheze construcția (misiunea cea mai dificilă dintre toate) refuze să planteze flori, iar pasionații de automobile să nu și mă simt împăcat cu mine însumi. Phoenix a rămas fără Nicu Covaci spre mijlocul lui decât cu mama sa) Nicu Covaci a fost întâmpinat de o altă sau să-și facă griji, ulterior, în privința reparațiilor. Cabana, se mai deplaseze decât în mașini cu șofer la dispoziție. Din nefericire, după ce mă întorc în 1976. Dar s-a mai întâmplat ceva neprevăzut, iar formația realitate decât cea la care se aștepta. „Am riscat totul și am care rămâne proprietate a statului, va fi pusă la dispoziția Este nepotrivit pentru un funcționar al nomenclaturii să odaia mea reîncepe asaltul grijilor și avea să se reunească în scurt timp. „A venit o prietenă din plecat. Mi-am parcat Jaguarul între două tancuri, m-am sa și la dispoziția familiei sale pentru toată vara. Ea este si­ posede propria cabană sau propria mașină. Este de fapt al preocupărilor de fiece zi, și subit mă Olanda, ne-am căsătorit de pe azi pe mâine și-am ple­ dat jos din mașină și încă mai trăgea cineva. Oamenii de tuată într-o agreabilă zonă turistică, unde se ajunge ușor, vorba despre o regulă nescrisă. Contravenientul riscă să întristez la gândul că din nou m-am cat. Când m-am uitat la băieții mei, au început să plângă. pe stradă, în loc să se ascundă în tufișuri, au făcut zid în este înconjurată de un gard viu foarte înalt, care o protejea­ treacă drept un liber cugetător sau drept cineva care nu este lăsat „păcălit" de aceeași primejdioasă Le-am lăsat instalația și le-am spus: «Țineți-vă-n formă, jurul meu și m-au împins în clădirea Radioului", își ză de indiscreți. în interiorul ansamblului rezidențial se prea sigur de propriul viitor în sânul nomenclaturii: Este iluzie a amânării. că nu se știe niciodată când vine Moș Crăciun!». A fost amintește Covaci. Phoenix a revenit astfel în România, află un magazin alimentar cu marfă de bună calitate, o can­ motivul pentru care șeful de sector care cumpără o datcha Victor Felea, Jurnalul unui poet apoi acel cutremur îngrozitor, în ’77- Am cumpărat un a renăscut din propria-i cenușă, după focul revoltei din tină excelentă, un cinematograf, un club, o bibliotecă și un o trece pe numele părinților săi. (...)“ leneș. Ianuarie 1955 - martie 1993, camion, l-am încărcat cu ajutoare și-am venit cu el în țară. decembrie 1989, și a prins iar glas, umplând alte sta­ teren de sport. Chiria este simbolică. Un drum în perfectă Fragmente din volumul „La Nomenklatura" de Michael Ediție îngrijită de Lidia Felea, Am descărcat, am împrăștiat ce era înăuntru și le zic: dioane. stare duce la parcela sa. Șeful de sector va veni direct de la Voslensky, Editura Belfond, pag 240 - 242 București, Editura Albatros, «Am venit să-mi iau instalația». Ooo, băieții triști... «Asta Diana SCÂRLÂT Straia Plochtchad în mașina de serviciu - o Volga neagră cu Traducere din limba franceză de Eliza DUMITRESCU 2000, p. 737

Concluzia participanților: „Recenta vizită a iubitului conducător, Schimb de mesaje cu panamezii prezența exagerată a picioarelor era semnul grav al unor înșelă­ tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena torii din partea furnizorului, Abatorul de păsări din Satu-Mare. JURNALUL ZILEI Ceaușescu a conturat noi și luminoase perspective străvechiului Cu ocazia sărbătoririi zilei naționale a statului Panama, președin­ Nemulțumit a fost cumpărătorul când a descoperit și 300 de oraș, stimulând și mai mult dârzenia revoluționară a comuniștilor, tele român Nicolae Ceaușescu, a adresat „cordiale felicitări și urări de grame de gheață în pachet. Presată de reclamația bucureșteanu- (Urmare din pag. I) a tuturor bistrițenilor, în hotărârea de a înfăptui neabătut obiec­ prosperitate, poporului prieten panamez". Destinatar era omologul lui, conducerea abatorului a analizat cazul, înființând un colectiv tivele conturate în documentele programatice ale Congresului al Francisco Rodriguez, interimar în fruntea micuțului stat centralame- al Consiliului Județean de Control Muncitoresc al Activității Eco­ Iar amenințarea „Tovarășului" („Așa nu se mai poate!") se va fi auzit IXV-lea al partidului." rican. Membru al Partidului Revoluționar Democratic, Rodriguez a nomice și Sociale. La sfârșit, „comisia" a prezentat scuze, nu con­ și în acea vineri. „Cu toată fermitatea pentru recuperarea restanțelor", fost condus provizoriu țara, în perioada 1 septembrie-20 decembrie cluzii și măsuri. Iar misterul rațelor cu mai mult de două picioare a fost decizia secretarului general. Producția de export și intensifi­ Aniversare cu filme sovietice 1989. Data de 3 noiembrie marca, în istoria statului Panama, a rămas nerezolvat... carea muncii pe șantiere au fost, de altfel, obiectivele ședinței. A obținerea independenței față de Columbia (1903). Comunicatul ofi­ rămas însă timp și pentru „unele probleme privind pregătirea și La cinematograful „Studio" din București s-au deschis „Zilele fil­ cial din Scînteia, fără a evidenția legături economice între România Nici o reclamație la Eforie Sud desfășurarea Congresului al XIV-lea al PCR". La final, „măsurile orga­ mului sovietic", manifestare organizată cu ocazia apropiatei și Panama (de altfel cvasiinexistente), insista pe eforturile nizatorice", în spiritul politicii rotației cadrelor. Ion Stoian și Ion aniversări a „Marii Revoluții Socialiste din Octombrie". Timp de opt panamezilor de a ieși din sfera de influență politico-economică a Anastasia Gheorghe, directorul întreprinderii de Hoteluri și Sârbu (secretari ai CC) au fost înlocuiți cu Ilie Matei și Iosif Szasz. zile, au fost selectate pentru cinefilii din Capitală câteva realizări ale Washington-ului. Erau amintite și momentele de tensiune dintre Restaurante din Eforie Sud, oferea ziarului Dobrogea Nouă, detalii cineaștilor sovietici: „O seară de iarnă la Gagra" (3 și 4 noiembrie), Statele Unite și Panama: sancțiunile economice impuse de președin­ despre sezonul estival. Din declarații reieșea că în stațiune se înre­ Dări de seamă cu cântec „Comoara din Valea Șerpilor" (5 și 6 noiembrie), „Regăsire după tele Reagan, ocuparea canalului Panama (care unea Pacificul și gistraseră 1.025.521 zile-turist, la 11.500 locuri cazare. „Cifră care război" (7 noiembrie), „Norocoasa" (8 noiembrie),„Prezumție de nevi­ .Atlanticul) de către americani. exprimă preocuparea întregului personal ce își desfășoară activi­ Vizita „Tovarășului" în județul Bistrița-Năsăud se încheiase de novăție" (9 noiembrie), „Rapidul" (10 noiembrie), „Drăguța Aelita" (11 tatea în stațiunea Eforie Sud, pentru prestarea unui turism modern, mult, dar comuniștii o evocau încă în ședințe. Adunați într-o con­ noiembrie). „Zilele filmului sovietic" se organizau și la Piatra Neamț Bobocii de rață cu patru picioare de calitate, lucru relevat și de faptul că, în sezonul estival 1989, nu ferință a Organizației municipiului Bistrița, bistrițenii au adoptat și Focșani. în București, la spectacolul de gală, au participat diplomați am înregistrat nici o reclamație din partea oaspeților noștri din țară o dare de seamă. în prealabil, de la pupitru, fiecare vorbitor a lăudat din Ministerul Afacerilor Externe, membri ai conducerii Consiliului Multe și variate surprize pot avea cumpărătorii. Ilarion Agapi, sau a celor veniți din RS Cehoslovacă și URSS, turiști cu pondere în politica partidului, amintind despre „marile cetăți industriale", Culturii și Educației Socialiste, ai Asociației Cineaștilor, regizori sovi­ de pildă, a achiziționat de la o alimentara din București doi boboci stațiunea noastră", declara directoarea. „marile ansambluri de locuințe", „modernele lăcașuri de cultură". etici, ambasadorul E.M. Tiajelnikov. de rață congelați, cu... opt picioare. Fără a fi o anomalie a naturii, Florin MIHAI JURNALUL NAȚIONAL Marți, 3 noiembrie 2 00 9 PAGINA 3 ULTIMA MARE REPREZENTAȚIE A DANIELEI SILI VAS /cEAUȘESCU, VEDETĂ TV A 5 5 Agricultura - programe

(Urmare din pag. I) paralele inegale, repurtând nu doar o izbândă asupra adversarelor, ci și una prioritare, 30’pe lună infinit mai valoroasă: asupra ei însăși." O clipă de neatenție, omenească, una Triumful de la paralele i-a dat aripi singură, durând cât lumina unui licurici, Danielei, care a doua zi a luat aurul la MARȚI care avea însă să fie plătită foarte scump", bârnă și la sol, ajungând la trei titluri mon­ 19:00 Deschiderea programului (5’) relata ziarul Sportul acum 20 de ani. Ce diale. La bilanțul remarcabil al gim­ 19:05 - La zi în agricultură (de două ori pe lună, spune Silivaș acum? „înainte să urc pe nastelor românce la CM 1989 de la 15’) bârnă știam că nici măcar o notă de io nu Stuttgart, totalizând șapte medalii, au mai Emisiune consacrată reflectării activității din mă mai poate ajuta să câștig concursul, de contribuit Cristina Bontaș, care a cucerit campaniile agricole, preocupărilor colectivelor din aceea m-am deconcentrat și așa a venit argintul la sărituri și la sol, și Gabriela unitățile agricole pentru realizarea unor producții acea ratare. Acum mi-e clar că și argintul Potorac, bronz la bârnă. mari, sigure și stabile ar fi fost foarte bun, dar asta e, nu a fost să în alternanță cu: Agricultura - programe prio­ fie!" Succes „dedicat44 ritare (de două ori pe lună, 15’) partidului Emisiunea va dezbate - pe cicluri de programe - Finală pe aparate de vis cele mai actuale probleme privind materializarea După o competiție aproape perfectă, obiectivelor prioritare din agricultura românească - Daniela Silivaș avea să-și ia însă revanșa Daniela Silivaș a fost compleșită cu elogii. cuprinse în cele douzeci și două de programe prin­ cu vârf și îndesat câteva ore mai târziu Câteva dintre ele: Stuttgarter Nachrichten - cipale aprobate în conducerea de partid și de stat, după terminarea concursului individual „Silivaș colecționează titluri și medalii între care cu deosebire - programele referitoare la compus, când au avut loc finalele pe cum colecționează alții mărci poștale"; organizarea teritoriului, asolamentelor și creșterea aparate. O așteptau din nou solul, sărituri­ Stuttgarter Zeitung - „E o plăcere să iei un fertilității solurilor în perioada 1988-1990, la le, paralele inegale și bârna. „După-amia- interviu acestei uriașe campioane, care creșterea suprafeței arabile, la creșterea efectivului ză, Daniela (singura dintre sportive califi­ este Daniela Silivaș. Ea răspunde rapid și de animale și a producției zootehnice, la dez­ cată în toate finalele pe aparate) a fost surâde des, e la fel de Scânteietoare în voltarea horticulturii și sericiculturii, a pro­ retrasă de la sărituri, proba care a inaugu­ discuție ca și pe bârnă"; Agenția DPA - „Cei gramelor de hidroameliorații și combaterea aro- rat reuniunea. Aceasta în intenția de a o peste 12.000 de spectatori prezenți în tri­ ciunii solului. odihni, fie și numai psihic, pe Daniela. în bune la ultima reuniune a finalelor pe în perioada octombrie 1988 - ianuarie 1989, emi­ locul ei, antrenorii au preferat-o pe Cristi­ aparate au aplaudat-o îndelung pe tripla siunea va urmări modul în care se aplică prevederile na Bontaș, iar ideea se va dovedi salutară, campioană mondială Daniela Silivaș, programului special de dezvoltare a zootehniei - așa întrucât Bontaș va cuceri, cu media învingătoare la paralele, bârnă și sol, cu un cum a fost el aprobat la Consfătuirea de lucru pe de 9,950, o merituoasă medalie de argint", program de exerciții în care dinamismul probleme de agricultură - în lumina indicațiilor și nota Sportul. Am întrebat-o pe Daniela execuției s-a îmbinat cu o înaltă ținută exigențelor exprimate de tovarășul Nicolae dacă își mai amintește cum au stat artistică. Campioana română își adaugă Ceaușescu. lucrurile atunci. „Cum să nu țin minte? A astfel la bogatul său palmares, ce cuprinde La CM de la Stuttgart, Silivaș a ratat la individual compus, dar s-a revanșat în finala pe aparate, 19:20 - A patriei cinstire (10’) fost decizia antrenorilor, iar eu m-am șase titluri mondiale și europene și trei unde a câștigat aurul la bârnă FOTO: Revista SPORT Emisiune de versuri patriotice, revoluționare supus. Ca să fiu sinceră, am acceptat foarte titluri olimpice, alte trei prețioase 19:30 - Omul și sănătatea (de două ori pe lună, ușor această hotărâre, pentru că în mintea medalii"; Agenția ADN Berlin - „Printre avem noi, sportivii de fruhte ai țării, de a fi povești inventate de ziariștii de atunci, dar răpite, deși grija celor trei-patru securiști 20’) mea știam că am șanse mici să iau o vedetele actualei ediții a Campionatelor mereu la înălțimea încrederii cu care sun­ îi înțeleg foarte bine, nici n-aș avea cum să care ne însoțeau, că așa era pe-atunci, era Emisiune de dezbateri, reportaje și dialoguri cu medalie la sărituri, care n-a fost niciodată Mondiale s-a numărat și gimnasta tem învestiți, de a obține rezultate cât mai mă supăr pe ei pentru că au publicat așa să nu fugim. Așa, dacă stăteam toate telespectatorii, urmărind educația sanitară a popu­ aparatul meu forte. A fost vorba despre o română Daniela Silivaș. Ea a obținut trei bune, care să sporească, cu fiecare nouă ceva, așa erau vremurile atunci, primeau laolaltă, fiindcă nu mergeam nicăieri în lației, prevenirea îmbolnăvirilor, creșterea natali­ decizie foarte înțeleaptă și-mi felicit medalii de aur, reeditând performanța competiție, prestigiul pe care l-a câștigat și ei ordin de sus și trebuiau să-l execute. străinătate fără ei, ne supravegheau mult tății, asigurarea vigorii și tinereții națiunii noaste antrenorii că s-au gândit la ea." Revenim realizată în urmă cu un an la Jocurile în lume România socialistă, cu deosebire Oricum, foarte simpatic interviul." mai ușor." în alternanță cu: la relatarea Sportului. „Când s-au atacat, Olimpice". în perioada pe care cu mândrie o numim Daniela Silivaș, spuneam la început, - Universul familiei (de două ori pe lună, 20’) după aceea, paralelele inegale, cu Silivaș și în contrapartidă, singurul ziar de sport «Epoca Nicolae Ceaușescu»", sunt cuvin­ Cu securiștii pe a lăsat Deva natală pentru Atlanta și la Emisiune de reportaje și comentarii privind rolul Boghinskaia în cursă, reeditarea duelului din România a legat performanțele gim­ tele pe care le-a rostit, chipurile, Daniela fel au procedat și colegele ei de echipă pe care îl are familia în societatea noastră, prin de la individual compus, interesul sălii nastelor de la Stuttgart de Congresul al Silivaș la sosirea în țară, pe Aeroportul urmele lor din acele vremuri, doar destinațiile în creșterea și educarea tinerei generații în spiritul s-a îndreptat către aparatul amintit, spec­ XIV-lea al Partidului Comunist Român. Otopeni, și publicate în ziarul Sportul. La îi lansăm Danielei Silivaș și o ultimă care au ales să se stabilească fiind altele. celor mai nobile idealuri de dreptate și adevăr, de tatorii sesizând «momentul de răscruce» „Sunt, desigur, foarte bucuroasă pentru 20 de ani distanță de atunci, o chestionăm provocare, aceea de a vorbi despre puți­ Aurelia Dobre, Lavinia Agaehe și Euge­ dragoste față de patrie și muncă, de slujire a par­ pentru Daniela. Numai că, surprinzător noile trofee pe care le-am cucerit, ansam­ pe Daniela în această privință. Numai nele zile libere pe care le avea atunci când nia Golea trăiesc și ele tot în Statele tidului și poporului, astfel încât să acționeze ca re­ pentru unii, Boghinskaia s-a «bâlbâit», blul succeselor repurtate la Mondiale când aude de partid, de comunism, de se deplasa la concursuri în străinătate. Unite, Cristina Bontaș și Celestina Popa voluționari, pentru a servi fără preget cauza socia­ nota de 9,450 răpindu-i orice posibilitate reflectând nivelul ridicat al școlii osanalele pe care i le ridica conducătoru­ „Nu erau foarte multe zile dintr-astea, iar s-au stabilit în Canada, Gabriela Potorac lismului, a patriei, pentru progresul ei economic și de medalie. Șansele Danielei creșteau, românești de gimnastică, condițiile mi­ lui iubit, izbucnește în râs. „Ha, ha, ha... când eram totuși libere, stăteam tot prin locuiește de ceva vreme în Japonia, iar social. în cadrul emisiunii se va difuza rubrica când, iarăși surprinzător, chinezoaica Di nunate de pregătire ce ne sunt asigurate, Asta-i tare rău de tot! De acest interviu și sala de concurs ca să ne pregătim ori în Ecaterina Szabo stă cu acte în regulă în „Copiii - înaltă îndatorire față de viitorul națiunii" Fan a fost notată cu 10. Programată ultima, grija cu care ne înconjoară în permanență dacă mă băteai nu-mi aminteam! Dar e camerele de hotel, la odihnă. Fiecare din­ Franța. „Țin legătura cu ele, cu Eugenia 19:50 Micul ecran pentru cei mici (10 ) Danielei nu-i mai rămânea, logic, nici o partidul și statul nostru, tovarășul Nicolae bun, să știi, îmi place treaba cu partidul, cu tre noi avea o diurnă care se învârtea în Golea chiar am petrecut împreună 20:00 Telejurnal (25 ) Ită variantă pentru aur decât calificativul Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu Ceaușescu, și aia cu scumpele culori ale jurul a 100 de dolari, în funcție de ultimul Crăciun, dar cel mai des mă văd 20:25 Teatru TV (85’) maxim. Luptând cu dăruire pentru culo­ personal. Ne simțim onorate să putem țării e tare de tot. Păi, din tot interviul ăla, numărul de zile în care eram plecate din cu Kati Szabo, nu e an să nu ne întâlnim Spectacole de teatru din dramaturgia româ­ rile scumpe ale țării, stăpână pe ea, într-un dedica aceste victorii apropiatului Con­ doar partea aceea în care se pomenește țară, iar cei mai mulți dintre bani îi chel­ acasă, în România", și-a încheiat po­ nească clasică și contemporană, precum și din dra­ stil inconfundabil, armonios și expresiv, gres al XIV-lea al partidului, eveniment de despre condițiile de pregătire e adevărată, tuiam în ultima zi, îi dădeam aproape pe vestea Daniela Silivaș. O sportivă de maturgia universală. Daniela a plutit peste barele de lemn pen­ covârșitoare însemnătate pentru întregul fiindcă, într-adevăr, la Deva aveam de toți pe ciocolată și pe gumă de mestecat. excepție, care în 2002 a devenit cea mai 21:50 Telejurnal (10') tru ca, la sfârșit, să se «fixeze» pe saltea, nostru popor, pentru prezentul și viitorul toate, chiar nu ne puteam plânge că ne Țin minte foarte bine că eram ca o fami­ tânără gimnastă inclusă în Internatio­ 22:00 închiderea programului în uralele unui public extaziat, martor al scumpei noastre patrii. Acolo sus, pe cea lipsea ceva. Dar să fim înconjurate perso­ lie toate fetele, de fapt, când ieșeam în nal Gymnastics Hall of Fame, iar în 2003 Arhivele Naționale, Fond CC al PCR - perfecțiunii. S-a afișat, fără întârziere, sin­ mai înaltă treaptă a podiumului de pre­ nal de Ceaușescu și de Elena, de așa ceva oraș la cumpărături mergeam numai s-a căsătorit cu managerul sp.ortiv Scott Secția Propagandă și Agitație, gura cifră cu putință, 10, și Daniela Silivaș miere, am simțit parcă mai puternic ca nici nu putea fi vorba. Păi, noi nici nu i-am împreună. Bine, nici n-aveam voie să ne Harper. dos, nr. 65/1 989^/ a devenit astfel campioană mondială la oricând marea responsabilitate pe care o cunoscut personal pe cei doi, astea-s doar dispersăm, sub pretextul că am putea fi Marius MIHĂLCEĂ

RADIOGRAFII CULINARE ,, Sandviș din ciolan afumat

Cele mai aprinse discuții, între noi cole­ fan și le pune la congelator. „Și pâinea, numai șiră afumată și ciolane! Atât se ve­ gele gospodine și mame, erau cele privi­ bre?", întreabă vecina ei, purtătoarea unei de", răspunse bărbătoasa care se ridicase pe toare la conținutul pachețelului pentru mustăcioare fine, pe lateralele buzei supe­ vârfuri și se ținea de micuța mea colegă să copii, la școală. Pachețelul ăsta ne înne­ rioare. „Da, dragă, așa, gata făcute!", i-a nu cadă. Se lăsă în jos și zise: „E, bine și cio­ bunea. Problema mezelurilor era majoră. răspuns. „Păi, cum i-1 dai copilului?", între­ lanele afumate! Mai cu o varză, mai cu o fa­ Discutam des și ne împărtășeam ideile și bă nedumerită femeia. „Mă, îl scoți de seara sole... merge!". „Da, dar de pachet?", întrebă noile descoperiri culinare care înlocuiau cu și dimineața îl pui în tigaia unsă cu puțin mustăcioasa. „Păi îți zice fata cum să faci!", succes mezelurile tradiționale. ulei și-l încălzești pe o parte și pe alata. Cum o liniști colega mea, împungându-mă cu Așa se face că, într-o zi, alături de o colegă s-a încălzit, că doar s-a decongelat toată degetul. „Spune-i dragă cum să facă ceva ședeam la coadă la mezeluri, la un magazin noaptea, îl pui în celofan și hârtiuță și-l bagi pentru pachet din ciolan!", mă îndemnă ea. nou, pe o stradă dosnică. Pont vândut de o în ghiozdan!", îi explică ea cu voce hazlie. Fără nici un elan am început să-i spun femeie de serviciu, de la noi de la birouri, „Aha!", se dumiri colega mea care ciulise femeii: ia ciolanul și spală-1, apoi îl pui la care locuia în zonă. Cu speranțele afișate în urechile. „Și mai completezi cu puțin fiert, într-o oală, cu apă cât să-l acopere, o ochi și în gesture, așteptam să apară mașina muștar, cu o feliuță de roșie...", mai zise ea foaie de dafin și patru căței de usturoi. Pui cu minunile. Vânzătoarele ne-au avertizat ca să pună moțul pe sandviș. Mustăcioasa la fiert și doi morcovi. Ciolanul fierbe mult, că s-ar putea să întârzie camionul pentru că se uită la ea și-i zise: „Da, ce bre, o felie de cam o oră și jumătate, poate chiar două, trece și pe la nu știu ce fabrică de mezeluri gogonea nu merge? Dacă e iarnă, de unde după cât este de tare, dacă n-ai „oală minu­ ca să le ducă un motor. Bun. Să întârzie, dar roșie?". Colega mea clipi și-i zise: „E, am zis ne". Când intră furculița în el, îl scoți și-l lași să și vină, mi-am zis în gând și mi-am mai și eu, ce-am dat cu parul? Ce te superi?". să se răcească puțin, apoi îl tai în partea cea tăiat din exaltare. Femeia se scuză apoi, zise: „Fir-ar ai dracu’! cu mai puțină carne și-i scoți osul. în locul între timp, am pus de o discuție cu cele M-am săturat de stat pe la cozi! Când e una, osului îl ungi cu usturoi pisat, pui o bucățică două colege de coadă, din fața noastră, nu-i ailaltă! Ba stai pentru carne, ba pentru de slănină, dacă ai, pui morcovul fiert și privind conținutul pachețelului pentru rație, ba pentru mezeluri! Am auzit că stai câteva felii de castravete acru, tăiate pe copii. Aaa, se părea că subiectul ardea peste la coadă și la cimitir!" „Termină dragă, nu lung. îl rulezi, îl legi bine cu ață, ca să nu se tot, nu numai la noi. Așa se face că cele două vorbi prostii!", îi zise colega mea, ca să nu desfacă, îl ungi cu ulei și usturoi pisat, îl pui femei și-au dat drumul la guri. Am aflat tot izbucnească și ea. Femeia cea bărbătoasă într-o cratiță cu foarte puțină zeamă în care felul de tehnici și compoziții de preparare observă agitație prin magazin și zise: „Cred a fiert și-l dai la cuptor cât să șe rumenească, a sandvișurilor. Una, din dreapta, înaltă și c-a venit ceva că se zoresc zânele alea!". îl scoți și-l dai la rece, apoi îl tai felii pentru bărbătoasă, îmi zice că ea, atunci când face Zânele primiseră marfa și se străduiau să sandvișuri!, i-am zis eu tocmai când am rost de mezeluri, imediat pregătește mai o aranjeze cât mai aproape de cântare. „Vezi intrat în magazin. Nici c-am mai întâlnit-o. multe sandvișuri, le împachetează în celo­ ce-a adus?", întrebă mustăcioasa. „Aaaa, Veronica BECTAȘ

ARTICOLUL ZILEI Din dragoste pentru oameni

Dimineața venea mai devreme la poli­ matismul i-a tasatdiscurile intervertebrale nervoase fuseseră readuse la activitatea clinică, ordona cabinetul, verifica apara­ ale coloanei, pe zona lombară, și în timp ce normală și Feize T. putea merge de acum tele, dar mai ales barele de care bolnavii prietenul s-a ales cu câteva zgârieturi, el a fără ațele, fără cărucior. aflați aici la recuperare aveau să se spri­ rămas acolo jos, fără să se mai poată ridica Prin munca și răbdarea ei, a asistentei, jine, inchizătorile spalierelor, totul. Luni de ori face măcar un singur pas! La Eforie prin munca și perseverența omului bolnav, zile, Ana a urmărit in cabinetul de kinetote- Nord, la Policlinica de recuperare motorie, tasarea discurilor intervertebrale fusese rapie evoluția recuperării tuturor bolna­ a fost adus de „Salvare". Comisia de medici învinsă. Ea l-a luat ușor de mână, l-a ajutat vilor, bucurându-se de fiecare progres a hotărât că numai completarea tratamen­ să se ridice din căruciorul pe care I-a înregistrat, încurajându-ipoate chiar mai tului obișnuit cu multă, foarte multă kine- împins apoi la o parte și sprijinindu-l, cu mult decât era cazul, spre a le da încredere toterapie mai poate face ca Feize T. să fie inima strânsă de emoție, l-a îndemnat cu și speranța de care omul în suferință are recuperat. Pe acest om, asistenta Ana Ivan duioșie: hai, acum mergem... atâta nevoie! l-a învățat din nou să meargă, așa cum în ziua aceea l-am aflat pe el, bărbatul Dintre toți bolnavii aflați la tratament a orice mamă își ia într-o zi pruncul de mână care a învățat din nou să meargă, în vizită impresionat-o mai mult un om tăcut care și îl îndeamnă cu nesfârșită dragoste: hai, la soții Ana și Ion Ivan, la Policlinica de îșifrământa in sine marele necaz, acela de acum mergem... recuperare din Eforie Nord. a nu mai putea să meargă. Cu încrânce­ O schițare de a păși, o dată și încă o dată, - Cum este posibil ca soția dv. să aibă așa nare, cu eforturi care depășeau sarcinile un pas, încă unul, totul și totul reluat iar și de mari succese în recuperările motorii, să sale obișnuite, s-a luptat ea, Ana Ivan, ca iar de la început, cu răbdare, cu încredere anuleze cu tratamentele kinetice artroze, să-l vadă într-o zi râzând cu ochii lui că se poate, se poate, anchiloza trebuie Să tasări, să redea elasticitatea articulațiilor frumoși, dar mai ales alergând așa cum îl cedeze și mersul bărbatului să fie din nou la atâția și atâția bolnavi veniți la trata­ știa înainte de accident. elastic, maiestuos. ment? Ana știe că accidentul lui Feize T. se pro­ Totul, până într-o zi, când minunea s-a El a înconjurat-o cu privirea lui de dusese salvându-1 pe prietenul lui, pe care, produs. Ea venise să îl întâmpine, ca de obi­ dragoste și mi-a răspuns simplu: Pentru că la căzătura din copac, el l-a prins pur și sim­ cei, la cabinetul medical, dârei sosise mai Ana mea dragă știe să îmbine în trata­ plu în brațe. Erau mulți tineri la o petrecere înainte. mente știința medicală cu devotamentul și în pădure, și când l-a văzut cum cade - -Ană, mă tem să mai cobor din cărucior. grija pentru omul bolnav. creanga cedase -, l-a apărat întrepunându- Știi, de ieri, simt aici - omul îșiprinse șalele Smaranda Sburlan se între el și bolovănișul de cremene. Trau­ în palme-ofurnicătură. Așa era. Circuitele Femeia nr. 11/1 989 PAGINA 4 JURNALUL NAȚIONAL Marți, 3 noiembrie 2 00 9

ROMÂNIA ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ DIN ARHIVA MINISTERULUI DE EXTERNE REMANIERE MINISTERIALĂ Schimb de păreri privind CU TREI SĂPTĂMÂNI situația din RDG și URSS Comunicarea Ambasadei Româ­ va încerca să ajungă la o înțelegere de trebuie pusă toată răspunderea pe niei la Moscova colaborare mai intensă, având în E. Honecker. ÎNAINTEA CONGRESULUI Către Ministerul Afacerilor Exter­ vedere și faptul că unii reprezentanți c) Problema reunificării Germaniei ne, ai „Solidarității" fac front comun cu nu este la ordinea zilei. Cele două state Tovarășului Constantin Oancea, cercuri din RFG. Nu este exclus ca, se dezvoltă pe căi diferite, fac parte adjunct al ministrului, eventual după Plenara CC al PSUG din ’din alianțe diferite. Un scriitor, francez Drl. 8-10 noiembrie a.c., E.Krenz să facă o spunea că iubește mult Germania, PARTIDULUI COMUNIST vizită în Cehoslovacia, după care va pentru că este formată din două state, Ref: Vizita de lucru în URSS efectu­ avea loc o nouă plenară a partidului. în legătură cu Zidul de la Berlin, nu ată de E. Krenz și aspecte ale situației d) Situația din RDG este încă trebuie să se piardă din vedere că Le Monde de la 5 noiembrie 1989 din RDG. departe de a se fi liniștit. La finele aces­ acolo nu este numai granița dntre scria despre ultima inițiativă a lui 1. M. Schunemann, consilier la tei săptămâni ar urma să aibă loc la două state, ci este și granița dintre Ceaușescu. Rotația șefilor de mi­ Ambasada RDG, în cadrul unei con­ Berlin o demonstrație a aproximativ două orânduiri, dintre două blocuri. nistere în pragul congresului al vorbiri, a menționat următoarele: o jumătate de milion de persoane, Cei interesați ar fi bine să vină acolo, XlV-lea. a) Programul vizitei a constat din: ceea ce nu este deloc simplu. Celelalte să constate realitățile. Mai întâi, tre­ Numărul unu român, Nicolae Cea­ convorbirile cu MS Gorbaciov, desfă­ partide din RDG s-au activizat, dorind buie făcuți pași reali în îmbunătățirea ușescu, a făcut o importantă rema­ șurate pe parcursul a aproximativ trei să întreprindă acțiuni independente. raporturilor dintre cele două state, niere ministerială, cu doar trei săp­ ore, și la care, din partea sovietică, a De asemenea, s-a activizat foarte mult „acum nu este timp să ne ocupăm de tămâni înainte de cel de-al XlV-lea fost prezent Șahnazarov, iar’E. Krenz Biserica, care are și ea influențele sale. iluzii". Congres al Partidului Comunist. a fost însoțit numai de translator: 2, La conferința de presă din seara d) Prezența lui MS Gorbaciov la fes­ Cea mai importantă numire a fost dejunul oficial oferit de CC al PCUS în zilei de 1 noiembrie a.c., E. Krenz, în tivitățile consacrate celei de-a 40-a cea a lui loan Totu, actualul min­ onoarea lui E. Krenz, la care, din cuvântul introductiv și in răspun­ aniversări a RDG nu a influențat istru de Externe, în fruntea noului partea sovietică au fost prezenți MS surile la întrebări, a arătat, între asupra schimbărilor care au avut loc „super-minister" al planificării și Gorbaciov, VA Kriucikov, VA Med­ altele, că: în RDG. Ați reținut ceea ce a spus Gor­ aprovizionării tehnico-comerciale. vedev, EA Șevardnadze, AN Iakovlev; a) Convorbirea cu MS Gorbaciov a baciov la Berlin, că problemele refe­ Domnul Totu, care este șeful diplo­ conferința de presă a lui E. Krenz. în fost foarte bună, realizându-se o ritoare la RDG nu se rezolvă la Mosco­ mației române din vara anului paralel, G. Sieber, șef de Secție la CC al deplină înțelegere pe toate proble­ va, ci la Berlin. 1986, îl înlocuiește pe actualul min­ PSUG, împreună cu ambasadorul mele abordate. MS Gorbaciov s-a refe­ e) La întrebarea dacă în convorbirile istru al Planificării, domnul Radu RDG în URSS au avut convorbiri cu VM rit pe larg la evoluția restructurării în cu MS Gorbaciov a fost abordată și Bălan, care a fost trimis ca prim Falin, șeful Secției internaționale a CC URSS. Este o experiență interesantă, problema dezideologizării rapor­ secretar al partidului comunist în al PCUS, în legătură cu posibilitățile de care poate fi folosită și în RDG, ținând turilor dintre state, E. Krenz, a arătat: județul Timiș. dezvoltare a colaborării pe linie de cont, desigur, de condițiile concrete „Am discutat și această problemă: așa Domnul Bălan, plătește, potrivit partid. din țară. cum am menționat încă de laînceput, observatorilor, pentru slabele b) Cea mai mare parte a convorbi­ b) Plenara a IX-a a CC al PSUG a mar­ la toate aspectele abordate în convor­ rezultate din mai multe sectoare rilor la nivel înalt a fost dedicată cat o cotitură în RDG, în direcția biri am ajuns la aceleași păreri". cheie, cum ar fi industria grea și schimbului de păreri și informații înaintării socialismului, înnoirii mul­ 3. în comentariile lor privind întâl­ industria petro-chimică. Comitetul privind situația din RDG și URSS. în tor aspecte în toate domeniile. Par­ nirea la nivel înalt sovieto-est-germa- executiv al partidului, reunit legătură cu desfășurrea acestora, tidul va conduce toate aceste procese, nă, mijloacele de informare din URSS vineri, 3 noiembrie, a constatat „o E. Krenz a menționat că, de ambele în prezent, PSUG se pregătește intens au reliefat aprecierea făcută de MS serie de carențe care au dus la nere- părți, s-a exprimat satisfacția refe­ pentru viitoarea plenară, la care se va Gorbaciov, în sensul că: RDG este pri­ alizarea planului pentru luna ritoare la conținutul convorbirilor, că, propune un program de acțiune, de etenul și aliatul nostru de nădejde; octombrie". de această dată, s-a făcut numai o tre­ lucru. Programul se adresează între­ știm că acum republica se află în fața Noul ministru de Externe - cere în revistă a colaborării bilaterale, gului popor. în „dialogul" care are loc unor „mari schimbări" și vom fi diplomația română fiind de fapt Au fost numiți încă doi secretari Comitetului Central. în sfârșit, fos­ Aceste remanieri, estimează exper- că se vor amplifica contactele dintre în RDG se exprimă diverse puncte de împreună în această perioadă, care condusă de domnul Ceaușescu - ai Comitetului Central: Ilie Matei și tul ministru al aprovizionării ții, se referă doar la persoane și nu RDG și URSS în toate domeniile. vedere. PSUG dorește ca toate pro­ nu este simplă. este loan Stoian. Acesta a ocupat losif Sas care îi înlocuiesc pe loan tehnico-materiale, Gheorghe Stoi­ schimbă cu ni­ c) Fiind prima vizită în exterior și în blemele să fie analilzate și soluțio­ Ion Bucur până în prezent funcția de secretar Stoian și Ion Sârbu. Domnul Matei ca, devine secretar de stat în noul mic linia poli­ URSS efectuată de E. Krenz în noua nate. Convingerea conducerii PSUG Document din volumul: 1989 - al Comitetului Central însărcinat se va ocupa de acum încolo de super-minister al planificării și tică a lui Nico­ funcție, ea a avut oarecum și caracter este că socialismul este cea mai bună Principiul dominoului. Prăbușirea cu problemele internaționale. presă și propagandă în cadrul aprovizionării. lae Ceaușescu. de curtoazie. Pe fond însă a fost o alternativă, comparativ cu alte orân­ regimurilor comuniste europene, vizită de lucru. Ea este urmată, nu duiri. Sub conducerea lui E. Honecker, Ediție de: Dumitru Preda și întâmplător, de vizita în Polonia, s-au făcut multe lucruri bune. Nu ne Mihai Retegan, București, RESTITUIRI unde, în convorbiri cu W. Jaruzelski, este rușine de acea perioadă. Pentru Editura Fundației Culturale Române, M. Rakowski și T. Mazowiecki, E. Krenz unele neajunsuri care au apărut nu 2000, p. 271-273

Instalatorul nu venea la Brucan, de teama Miliției SUGESTII, SESIZĂRI, RECLAMAȚII

Către, să-și rezolve problema cu ajutorul în Piața 16 Februarie. De aici a cumpă­ Zamfirescu Aristică (8:15-15:00); Săbi­ Direcția a IlI-a organizațiilor socialiste de speciali­ rat zarzavaturi de la producători, apoi, escu Ion (1130-1135). Toți sunt de la Haltă la stână! (indicativ 311NS) tate. După aceasta, Sergiu, oarecum pe același traseu, s-a întors acasă (ora ICRAL. Profesorul Ciociu, domiciliat în Notă privind filajul obiectivului supărat, a intrat în casă, ora fiind 9:15. 930). strada Izbiceni nr. 73, s-a adresat sub­ „Sergiu", efectuat în ziua de luni, între orele ii:oo-ii:io s-a plimbat cu A plecat din nou la orele 8:40. S-a ofițerului de miliție din dispozitiv și „întâmplător, în ziua de 19 septem­ ția este întemeiată și abonatul a fost redacției ziarului local Steaua Roșie și 30 octombrie 1989, între orele câinele pe strada Izbiceni și stadionul oprit la magazinul alimentar din i-a spus următoarele: „Domnule mili­ brie 1989, mă aflam în trenul 1322, invitat cu prima scrisoare de răspuns la care s-a răspuns prin adresele 7.526 0:00-24:00 Biruința. apropiere, a stat la rând, a cumpărat țian! Profesorul Brucan tot mă salută, care circulă pe ruta Giurgiu - Bucu­ pentru a se recalcula factura care a de la 25 septembrie și, respectiv, 7.838 Activitatea obiectivului între orele 1530-16:00 s-a plimbat brânză, iar la ora 10:45 a revenit la caută să intre în vorbă cu mine. Ce să- rești Progresu. La ora 17:22, nu mică fost emisă pe baza unui consum mai de la 25 septembrie 1989". O regulă în locuință, lumina s-a stins la orele din nou însoțit de câine. domiciliu. i fac?L-am evitat pe cât am putut, dar, mi-a fost mirarea văzând cum garni­ ridicat într-un trimestru anterior". elementară de conduită ne cere ca 030 și s-a reaprins la 530. Mențiune între orele 1130-11:40 a plimbat vedeți dvs.fel este preocupat să intre tura oprește în plin câmp, între Coma- Cum nu înțelegeam ce este cu atunci când ne adresăm unui for să La ora 830 Sergiu a plecat de acasă. La ora 8:20 la domiciliul său au venit câinele pe strada Izbiceni și prin Sta­ în vorbă cu mai mulți vecini, dar na și Grădiștea, în dreptul unei stâni „prima scrisoare de răspuns", am așteptăm răspunsul. înaintea solici­ A mers la centrul de pâine din bulevar­ numiții: Zamfirescu Aristică, Sandu dionul Biruința, iar între orele aceștia îi întorc spatele, îl evită. Deși de oi. Firește, am privit pe fereastră să recitit atent adresa primită. Redăm tării adresate altei instituții în aceeași dul Gloriei, a cumpărat produse de Ion și Barbu Gheorghe, iar între orele 13:00-13:05 a stat la poartă și a vorbit am căutat să-l ocolesc, totuși se întâm­ aflu ce se întâmplă. Ca mine, toți cei­ întocmai paragraful care ne-a expli­ problemă, nu? Din păcate, Petru panificație și s-a întors spre casă. în 13:25-1335 și Săbiescu Ion, maistru. Toți cu lucrătorii de la ICRAL despre plă să apară lângă mine, să mă salute lalți călători. Ei bine, ce credeți că am cat miste*rul: „Scrisoaeea care a par­ Bârsan nu este unicul cititor al revis­ acest timp, s-a oprit la poarta imobilu­ sunt salariați ai ICRAL. în legătură cu devizul lucrării. și să caute să intre învorbă cu mine... văzut? Unul dintre mecanicii locomo­ venit redacției dumneavoastră este al tei care nu cunoaște regula amintită! lui nr. 65 Strada Izbiceni) și 2 minute prezența lor la obiectiv, Sergiu i-a spus La orele 13:15 a plecat din nou. A Vă rog frumos, sfătuiți-mă cum să tivei a coborât și s-a dus la stâna în treilea exemplar al unei scrisori care R. Manolescu a discutat cu proprietarul imobilului, subofițerului din dispozitiv că este mers la magazinul alimentar din scap de el. Știți, la noi în cartier există dreptul căreia oprise. După circa 7 mi­ a fost trimisă întreprinderii noastre și Flacăra, nr. 44/1 989 un anume Georgescu. După aceasta a consecința memoriului depus la Se­ apropiere, a făcut unele cumpărături obiceiul ca noi, vecinii, să ne salutăm, nute, s-a întors cu o sacoșă plină cu intrat acasă (ora 9:05). A ieșit după cretariatul C al PCR. Ca urmare a aces­ și s-a întors spre casă. în drum, a intrat să mai schimbăm câte o vorbă, după brânză cumpărată de la baci. Cum e 2 minute și s-a adresat subofițerului de tui fapt, aceștia lucrează de zor. în patiserie și a cumpărat două pate­ care fiecare ne vedem de treburile posibil, m-am întrebat, și continuu să vremea miliție din dispozitiv solicitându-i uri. noastre. Am observat că lumea îl mă întreb, ca să confunde cineva o să-i permită numitului Georgescu să ••• între orele 16:20-17:00 a măturat evită, dar el insistă, salută și caută să garnitură de tren cu un autoturism pe intre la el în casă, pentru a-i repara Către curtea, trotuarul din fața casei și a se amestece așa, în vorbă, să ia parte care îl poate opri unde dorește? Ce în țară, vremea a fost rece, îndeosebi în regiunile nordice. Cerul a fost variabil, boilerul. I s-a răspuns că este posibil Direcția a III-a cărat nisip în pivniță, iar între orele la eventualele discuții ce au loc în acel părere au cei doi conductori care au mai mult noros în jumătatea de nord a țării, unde pe alocuri au căzut precipitații numai sub condiția legitimizării aces­ (indicativ 311NS) 17:15-1730 a efectuat alte treburi gos­ moment. Sincer spun, că tare îmi este însoțit trenul și sub privirea cărora sub formă de ploaie și burniță. La altitudini de peste 1.500 de metri s-au semnalat tuia. între timp, Georgescu a venit și Notă privind filajul obiectivului podărești. între orele 17:45-1535 a frică să nu am vreun necaz cu el." s-a desfășurat episodul descris? Ca să ninsori și burniță. Vântul a bătut moderat, cu unele intehsificări la munte, unde el la subofițer și i-a spus că nu acceptă „Sergiu", efectuat în ziua de marți, 31 plimbat câinele până la baza Biruința Document din volumul: Dosarul nu mai vorbim despre părerea con­ s-au înregistrat viteze de până la 75 km/h. Temperaturile maxime s-au situat între să meargă în casa obiectivului fiindcă octombrie 1989, între orele și înapoi. Brucan. Documente ale Direcției a III- ducerii Regionalei Căi Ferate Bucu­ 12 și 16 grade Celsius, iar minimele au coborât până la valoarea de 2 grade Cel­ el a mai avut necazuri cu miliția. Atât 0:00-24:00 Mențiuni a Contraspionaj a Departamentului rești!" Ca răspuns la scrisoarea lui sius. La București, vremea a fost rece și închisă, cu cer mai mult noros, S-au înre­ Georgescu, cât și subofițerul de mili- Activitatea obiectivului Locuința sa a fost vizitată de: Sandu Securității Statului (1987-1989), lași, Petru Bârsan din Luduș, IEIRI EDEET gistrat condiții slabe de ploaie. Vântul a suflat moderat. Temperatura maximă a ției-au recomandat obiectivului A plecat la orele 7:40 pe jos și a mers Ion și Barbu Gheorghe (730-15.00); Editura Polirom, 2008,p 699-702 Târgu-Mureș ne comunică: „Reclama- fost în jurul valorii de 17 grade, iar minima s-a situat între 7 și 9 grade Celsius. Zboară cocorii tv 3 noiembrie 1989 anunțuri amintiri 19:00 Telejurnal ÎNCHIRIERI 1930 Partid și țară - o unică voință Caut apartament mobilat, telefon, ORIZONTAL: 1) Autorul poeziei ezie din lirica lui Zaharia Stancu în spirală. 6) Zgârciți. 7). Campioni - Deplină aprobare de către între­ chiria lunar, cartier Colentina, „Rapsodii de toamnă" din care cităm care „Slăvile limpezi despletesc coco­ Sonorizare (abr. uz.) 8) Localitate în gul nostru partid și popor a pro­ Moșilor, Dristor, Dorobanți, termen versurile „Drumuri înalte de cocori/ rii/ Și măfurile s-au săltat pe brânci". RF Germania- „...Cocor", cunoscutul punerii privind realegerea tovară­ lung______Călăuzii cei străini/ îți îndreaptă an cU 4) Se bucură de multă atenție când nu roman a lui M. Sadoveanu. 9) „Și prin șului Nicolae Ceaușescu în înalta Ofer apartament două camere, an/ Pasul tainic și te mint/ Spre ținu­ proiectează creația lui Kalatozov aerul cu.../ Trece-o vie prevestire/ De funcție de secretar general al Par­ chiria anticipat, zona Favorit tul diafan/ Al câmpiilor de-argint". „Zboară cocorii" cu Balatov în rolul lui sosirea de cucoare/ Și de-a mieilor tidului Comunist Român și a docu­ Caut garsonieră, apartament (semi) 2) Poezia lui Victor Eftimiu din care ci­ Boris. 5) Poet român contemporan sosire" („Vântul de la miazăzi" de mentelor pentru Congresul al mobilat, zona Drumul Taberei, tăm: „Cocori în stol și rândunele vin/ (Tiberiu) din a cărui lirică menționăm V. Alexandri) - Primarul unui oraș XlV-lea Crângași, central Să vadă cum or să-nflorească merii" - „întoarcerea cocorilor" - Astronom turcesc. 10) Aflată în cârd! - Coadă de Redactor Mihai Tatulici ■ Caut garsonieră sau două camere Elevi fruntași! 3) Ciubăr pentru trans­ olandez care a descoperit în 1932 cocor! - Semn de domn! 11) Poezia lui 19:45 Glorie, nepieritoare glorie! mobilate, telefon, Sectorul 2, chiria port struguri (reg.) - „...pastoral", po­ rotăția galaxiei noastre în structura ei George Lesnea notează: „Voi lunea-n Cântece patriotice, revoluționare anticipat ca-n șopârle, zbura-voi în cocoare/ 20 :oo România - Ceaușescu - Pace Caut garsonieră (apartament două Voi colinda cu ziua pe drum de Contribuții inestimabile la cauza camere), mobilată, zonă centrală curcubeu". păcii și înțelegerii - înalt prestigiu în Găzduiesc, zona Dimitrov, tineri lumea contemporană. Documentar căsătoriți, închiriez - Rahova, atelier VERTICAL: 1) Poet contemporan Redactor Geprge Marinescu forță (Nicolae 1920-1972) autorul poeziei 20:20 în dezbatere: Documentele Caut garaj zona 13 Septembrie - „Cocorii" - Clasic al literaturii noastre pentru Congresul al XlV-lea al Par­ Cotroceni (Ștefan Octavian 1875-1913) de la care tidului Comunist Român Familie de tineri intelectuali ne-a rămas poezia „Cocoarele"! Necesitatea desfășurării unei ac­ căutăm garsonieră (semi) mobilată, 2) Aproape nouă! - Țara de Sus! - Joc tivități eficiente în domeniql sporirii cu telefon, ultracentral, pentru un an popular românesc. 3) „Poemul femeii exportului produselor românești Ofer una două camere mobilate la care iubea...", în care Magda Ianoș Redactor Octavian Cepraga bloc cu liniște pentru studiu notează: „Vei ști ce-nseamnă/ cu aripa 20:40 Copiii cântă patria și par­ Primesc în gazdă 3 studenți, elevi lor cocorii pe cer/ și pe pământ ce tidul scrie plugul de fier" 4) Regat în China Program literar-muzical-coregra- PIERDERI antică - „Trei..." porecla boierului fic în interpretarea unor formații Pierdut legitimație serviciu pe Cristea din romanul „Mitrea Cocor" de pionierești și ale șoimilor patriei, numele Gheorghîti Sorin. O declar M. Sadoveanu (sing.) - Nu-i bună. laureate ale Festivalului Național nulă 5) Raluca Lungu -„Cocori" și „nori" si­ „Cântarea României" tuate în coada a două versuri (pi.). Redactor Dana Opriță VÂNZĂRI 6) „...vechi și noi", romanul lui Nicolae 21:00 învățământ - cercetare - Vând Player Tactics japonez, sigilat. Filimon (neart.) - Produs de perechea producție Aștept provincia cocorului. 7) Alee în dreapta! - înimă Școala în contextul puternicei dez­ Videorecorder Philips VR 6443, HQ de erou! - Cele trei ale materiei. voltări economice și sociale a tuturor telecomandă (fabricație japoneză), 8) Cocorii lui Ibikos. 9) Neființă - Ceea localităților patriei dubluradiocasetofon internațional, ce este la origine Franț, mecanicul de Redactor Ana Maria Sireteanu geacă și sacou de piele 46-48, video- la moartea lui Chiță Lungu din 21:20 Univers, materie, viață casete sigilate, toate absolut noi romanul „Mitrea Cocor" de M. Sado­ Emisiune de educație materia- Videocameră Național M.7 sigilată. veanu. 10) Atoli în vestul Oceanului list-științifică Aștept provincia Pacific - „... în Deltă", poem în care Redactor Andrei Banc Avantajos cedez contract, aparta­ Vlaicu Bârna scrie: „Cocorii în văzduh 2130 Telejurnal ment 3 camere, Drumul Taberei, cu Dicționar: UTIE, OORT, OHR, ĂIĂM, 11E, VLIE Informația Bucureștiului, 1 989 spre sud se pierd agale". 22:00 închiderea programului apartament mare, chirie

Director: Marius Tucă Editori: Lavinia Betea (șef secție Istorie recentă), Cristina Diac, Florin Mihai, llarion Țiu, Alexandra Zotta (redactori secția Istorie recentă) Design: Alexandru Moisă Redacția: Marius Mihalcea, Diana Scarlat, Șerban Cionoff, Pagini realizate cu >^'7 Agenția Națională do Presă Veronica Bectaș, Paula Anastasia Tudor, Dragoș Stoica, Eliza Dumitrescu, Adela Cristina Teodorescu, Andrei Stoicu, Ramona Vintilă Fotografii: AGERPRES Ilustrație: Mihai Stănescu Telefon: 021 318 20 37 sprijinul AGERPRES AGERPRES

JURNAIUI ROMÂNIEI 1989 - ACUM DOUĂZECI DE ANI e-mail: [email protected] Layout: Olguța Cîrlan Procesare imagine: Ileana Caloteasa, Robert Tătaru Corectură: Daniela lonescu, Emanuela Bargan, Mihaela Coaje Tiparul executat la: Tipografia INTACT