DOCSLIB.ORG

Sfera9798 Cu Corect.Qxd

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Sfera9798 Cu Corect.Qxd Sfera 97 Politicii 98 REVISTà LUNARà DE ªTIINÞE POLITICE EDITATà DE INSTITUTUL DE CERCETÃRI POLITICE ªI ECONOMICE ªI FUNDAÞIA SOCIETATEA CIVILà Anul IX, octombrie-noiembrie 2001 Preþ 15.000 lei RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE Cuprins Revista este editatã de Institutul de Cercetãri Politice ºi Economice ºi Fundaþia Societatea Civilã 2. Editorial Ferenc Csortán Maghiarii - schiþã pentru EDITORIAL BOARD: un portret în mozaic CÃLIN ANASTASIU DANIEL CHIROT DENNIS DELETANT 9. Relaþiile Zoltán Kántor UDMR ºi coaliþia ANNELI UTE GABANYI româno- Nándor Bárdi guvernamentalã GAIL KLIGMAN maghiare (1996-2000) (I) DAN OPRESCU prezent VLADIMIR TISMÃNEANU 20. Marius Cosmeanu Antinostalgia G. M. TAMAS 35. Alina Mungiu-Pippidi De la identitate naþionalã REDACÞIE: la naþionalism Redactor ºef: STELIAN TÃNASE 52. Béla Bíró Paradoxul maghiar Redactori ºefi-adjuncþi: MIHAI CHIOVEANU 60. Béla Markó Statul naþional ºi visul DRAGOº PETRESCU naþional la începutul Secretar de redacþie: mileniului III CRISTINA MARIA PANÞÎRU 63. Dan Oprescu Despre legitimaþia de Colectivul redacþional: maghiar ADRIAN CIOROIANU LAURENÞIU ªTEFAN SCALAT 69. Arhiva Zoltán Rostás Sociologi români ºi VALENTIN STAN relaþiilor scriitori maghiari Coperta ºi româno- în anii 30 tehnoredactarea: maghiare LIVIU STOICA 74. Magdolna Csegedi Relaþiile româno- Distribuþie: Andrea Varga maghiare în anii 50-60 JEAN NICULESCU 85. Gábor Vincze Intrigile campaniei Sfera Politicii este înregis- antimaghiare din România tratã în Catalogul Publicaþiilor din România la numãrul 4165. Reproducerea articolelor apãrute 88. Intersecþii Laszlo Murvai Învãþãmântul pentru în publicaþia noastrã se face minoritãþi naþionale în numai cu acordul scris al redacþiei. România Adresa Redacþiei: Str. Piaþa Amzei, nr. 13, Et. 1. 97. Cãrþi ºi autori Ioana Cristea-Drãgulin Îngeri cãzuþi CP 212, OP 22, Bucureºti Tel/Fax: 01 312 84 96, 01 659 57 90 (Attn Roxana Dumitrescu); E-mail: [email protected] Web site: Tiparul executat la SONOR 98 SRL http://www.sfera.50megs.com str. Cetatea de Baltã, nr. 116, bl. 8, sc. D, ap. 58, sector 6, Bucureºti Tel. 092 384 885; Fax 01 772 97 51 1 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Maghiarii Schiþã pentru un portret în mozaic FERENC CSORTÁN Desigur, deja chiar ºi titlul e proble- se poate afirma cã strãmoºii maghiarilor, acum 3 matic: care maghiari? Toþi? Dar sunt ei toþi la milenii, trãiau, împreunã cu strãmoºii finlan- fel? Pot fi desenate, ºi pot oare fi corecte portre- dezilor, estonienilor ºi a altor mici popoare de tele colective? ªi aici am intra imediat în acele mai târziu, în marile pãduri de la poalele dezbateri, savante sau ducând la lehamite, munþilor Urali. În urma unor modificãri clima- despre identitate, despre imagine ºi imagologie, tice semi-stepa eurasiaticã s-a extins spre nord, despre antropologie culturalã, despre autode- astfel o parte dintre aceºtia s-au trezit dintr- finire ori definire de cãtre alþii, despre destine odatã în acest culoar de stepã ce se întinde de individuale ºi colective Cum în prezentul la Orientul Îndepãrtat pânã-n Carpaþi, ºi unde volum sunt nu puþine demersuri responsabile felurite seminþii, de origini ºi limbi diferite, privind unele aspecte ale acestor abordãri, ne- împãrtãºeau acelaºi mod de trai, port ºi credinþã. am propus schiþarea unui context istorico- Astfel ajung, spre sfârºitul secolului al IX-lea, pe topografic, a unui sistem de referinþã, de date ºi teritoriul Ucrainei de azi, în contact direct cu informaþii, pentru a le putea pune în context. statele din apropiere: Imperiul Bizantin, 1. (De unde?) Despre strãmoºii ungurilor Moravia, Bulgaria, chiar implicându-se în lup- de azi europenii aflã relativ târziu: pe la tele dintre ele. ªi într-un astfel de moment, un sfârºitul primului mileniu D.C., când intrã în atac al pecenegilor îi constrânge sã treacã contact cu neamuri ºi state din estul conti- Carpaþii, prin Ucraina Subcarpaticã de azi, dar nentului, zonã ce producea din timpuri ime- poate ºi prin Carpaþii Rãsãriteni, gãsindu-ºi moriale noi ºi noi popoare, printre care sciþii refugiu, apoi patrie, în Bazinul Carpato- (vecini ai oraºelor greceºti din Pontul Euxin, Dunãrean. În 895-896, ajung, dupã câteva descriºi de Herodot), mai apoi hunii, avarii, decenii de raiduri prin Europa Occidentalã, sã se chazarii, bulgarii, ungurii (ºi continuând mai confrunte cu criza care a fost mortalã pentru târziu cu uzii, pecenegii, cumanii ºi mongolii)... huni, gepizi, avari a confruntãrii dintre douã Zone ºi epoci ce au oferit extrem de puþine civilizaþii, dar cãreia i-au supravieþuit, trecând la documente astfel, în cunoºtinþele noastre despre religia creºtinã, dupã anul 1000, ºi integrându-se, istoria veche a tuturor acestor seminþii abundã cu imense, zguduitoare eforturi de adaptare, în petele albe ºi ipotezele, ºi informaþiile indirecte, civilizaþia occidentalã, catolicã-protestantã de oferite de arheologie, lingvisticã, etnologie ºi mai târziu. folcloristicã, climatologie ºi paleobotanicã. Azi 2. (Unguri sau maghiari?) Magyar e S.P. nr. 97-98/2001 2 Editorial numele folosit de ei, ungur (ugor, ugrin, vengr, deportaþii secolului XX. Astfel, se considerã cã hungarus, ) e numele ce li s-a dat de cãtre o treime a etniei maghiare trãieºte în afara primele popoare europene cu care au intrat în frontierelor Ungariei de azi: pânã-n 3 milioane contact. Numele on-ogur a desemnat de fapt o în þãrile vecine, circa 700 de mii prin cele douã altã seminþie, cu care au fost vecini într-un Americi, cam 200 de mii în þãrile Europei moment al exodului lor, pe malurile Volgãi. (Dar Occidentale, ºi alte cca. 200 de mii în restul au mai fost numiþi ºi altfel: cel mai surprinzãtor þãrilor. Dar zeci de mii de maghiari au ajuns, din e numele pe care-l foloseºte, vorbind despre ei, Ucraina subcarpaticã, prin republicile post- în prima relatare amãnunþitã ºi credibilã sovietice. Desigur, aceastã treime este expusã referitoare la aceºti nou-veniþi, împãratul bizan- eroziunii, asimilãrii, dispariþiei, identitatea co- tin cãrturar Constantin Porfirogenetul, în sec. X. munitarã a acestora diferind în privinþa conþinu- El îi numeºte turci.) Tânãrul lor stat a fost tului, formelor, intensitãþii. În evul mediu trãiau numit, în terminologia latinã medievalã, Hunga- numeroºi maghiari ºi în Principate, în oraºele din ria. Cetãþenii acestui regat, de origine etnicã Muntenia, în fostul judeþ Saac (ori Secuieni), iar maghiarã ori germanã, românã ori slovacã, sârbã în Moldova ºi în oraºe, ºi în mediu rural. ori croatã, se considerau hungarus din 4. (Care e originea lor?) Problema simplul motiv cã pe-atunci identitate îþi dãdea originii nu are rãspuns, dacã ne referim la domnitorul, confesiunea, drepturile ºi obligaþiile, suportul biologic. Deoarece toate popoarele dar nu limba pe care o vorbeai. Din acest motiv din aceastã parte a lumii se compun din ames- azi anglo-saxonii vorbesc de Hungarians, tecuri ale aceloraºi rase ºi sub-rase (cum au fost cetãþeni ai unui stat, ºi Magyars, membrii unei ele definite de antropologia modernã). Mania etnii. Iar slovacii deosebesc Uhorsko, regatul analizãrii identitãþii antropologice, atât de ungar, patria lor medievalã, de Madarsko, statul actualã în perioada interbelicã, nu a modern, vecinul lor. Pare cã azi existã o clarificat nimic în aceastã direcþie, cu toate convenþie de a vorbi de poporul, limba, mãsurãtorile ºi analizele sangvine, efectuate de literatura, minoritãþile maghiare, ºi de guvernul, exemplu în Secuime de cãtre autoritãþi. În tricolorul ori selecþionata ungarã. privinþa însã a limbii deoarece o naþiune 3. (Unde?) Maghiarii de azi trãiesc în modernã europeanã se defineºte (în cele mai Ungaria (aproximativ 10 milioane), dar ºi în multe cazuri) înainte de toate prin limbã România (cca. 1,6 milioane), Slovacia (cca. 0,6 maghiarii fac parte din familia limbilor fino- milioane), Iugoslavia (cca. 0,35 milioane), ugrice. Fenomenele lingvistice ce demonstreazã Ucraina Subcarpaticã (cca. 0,16 milioane), ºi în aceastã filiaþie se referã la structura intrinsecã a mici comunitãþi rurale, în Austria (provincia limbii, la vocabularul de bazã, la fenomene Burgenland, între 10-20 de mii), în Croaþia (cca. fonetice dar toate astea au fost identificate abia 20-25 de mii), în Slovenia (pânã-n 10 mii). Deci de cãtre filologia modernã a secolului al XIX- pe teritorii ce aparþinuserã, pânã la sfârºitul lea (ºi au ºi fost contestate de cãtre cei care, în primului rãzboi mondial, regatului ungar baza multelor cuvinte turcice prezente în medieval, apoi Imperiului Habsburgic, iar între maghiarã, precum ºi pe fondul unor fenomene anii 1867-1918, statului numit Monarhia Aus- analoge ori comune în limbile fino-ugrice ºi cele tro-Ungarã. În afara acestor comunitãþi pri- uralo-altaice, proclamau apartenenþa maghiarei mare au apãrut încã din secolul al XVIII-lea la familia limbilor turcice). Dar nu lipseºte azi nenumãratele grupuri secundare: emigranþii nici secta acelora care considerã maghiara o numeroaselor rãscoale, revoluþii ºi rãzboaie, ori limbã provenitã din sumeriana anticã. 3 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Despãrþirea de celelalte ramuri, produsã balcanicã (greacã ori slavã). ªtefan va fi primul cu aproape 2 milenii în urmã, a dus la dezvol- rege, încoronat la 1.000 cu o coroanã trimisã de tarea divergentã a finlandezei, estonei, laponei, papa Silvestru I, care va impune creºtinarea de cea a maghiarei (ºi la extinderea altora). Cele întregului popor, în rit latin, zdrobind opoziþia mai apropiate limbi-surori ale maghiarei sunt pãgânã. Însã varianta bizantinã a fost prezentã limbile popoarelor manºi (ori vogul), hanti (ori pe toatã extinderea regatului,
Load more

Recommended publications
  • No. 279, MARCH - APRIL 2020
    No. 279, MARCH - APRIL 2020 Motto:”Opinions are free, but not mandatory“ I.L.Caragiale 1 CONTENT Geostrategic Pulse, No 279, March - April 2020 45 Opinion: COVID-19 I. EDITORIAL IV. THE WESTERN Pandemic Impact on Defence BALKANS 3 Leadership and Trust 75 China Is Not Replacing the West in Serbia Ciprian-Mircea RĂDULESCU Constantin IACOBIȚĂ III. THE EUROPEAN UNION Jelena MILIĆ II. INTERNATIONAL 77 Old and New Challenges SITUATION 47 Interview : “The High to the European and Euro- Level of Interdependence of Atlantic Integration of the Today’s Globalised World Is 4 The Political Narratives of Countries in the Western Reflected in the Geopolitical a Global Crisis: Competing Balkans. The Western Articulation of the European Ideologies and Strategical Ri- Balkans – Always Something Commission” valries in the Symbolic Man- “Different” from the Rest of agement of the COVID-19 Cri- Europe sis Alexandru PETRESCU V. THE MEDITERANEAN SEE 87 Military Cooperation Alexis CHAPELAN Mihnea MOTOC between Israel, Greece and 20 A Very Distant and Lonely 50 Interview: “The Brexit Cyprus World Earthquake Was Read Differ- Eugene KOGAN ently Not Just by the Leaders V. THE MIDDLE EAST of the Member States, but al- so by the EU Leaders” 93 Idlib: Another Monstrous Face of the Syrian War Dumitru CHICAN Dumitru CHICAN 23 The Politics of Fear and 96 The Palestinians and the Loathing. Coming to Terms “Deal of the Century” - No with a Decade of Radical Dis- Sergiu MIȘCOIU News, No Deal content and Liberal Malaise 52 Romania and Hungary - Dinu COSTESCU Two Geographically Close Alexis CHAPELAN Neighbours. The Romanian- 98 Afghanistan: from Hungarian Relations between “Enduring Freedom” to 39 The Prisons – Potential 1918 and 2018 “Enduring Peace” Sources for the Expansion of Dumitru CHICAN COVID-19 VI.
    [Show full text]
  • Jews Control U.S.A., Therefore the World – Is That a Good Thing?
    Jews Control U.S.A., Therefore the World – Is That a Good Thing? By Chairman of the U.S. based Romanian National Vanguard©2007 www.ronatvan.com v. 1.6 1 INDEX 1. Are Jews satanic? 1.1 What The Talmud Rules About Christians 1.2 Foes Destroyed During the Purim Feast 1.3 The Shocking "Kol Nidre" Oath 1.4 The Bar Mitzvah - A Pledge to The Jewish Race 1.5 Jewish Genocide over Armenian People 1.6 The Satanic Bible 1.7 Other Examples 2. Are Jews the “Chosen People” or the real “Israel”? 2.1 Who are the “Chosen People”? 2.2 God & Jesus quotes about race mixing and globalization 3. Are they “eternally persecuted people”? 3.1 Crypto-Judaism 4. Is Judeo-Christianity a healthy “alliance”? 4.1 The “Jesus was a Jew” Hoax 4.2 The "Judeo - Christian" Hoax 4.3 Judaism's Secret Book - The Talmud 5. Are Christian sects Jewish creations? Are they affecting Christianity? 5.1 Biblical Quotes about the sects , the Jews and about the results of them working together. 6. “Anti-Semitism” shield & weapon is making Jews, Gods! 7. Is the “Holocaust” a dirty Jewish LIE? 7.1 The Famous 66 Questions & Answers about the Holocaust 8. Jews control “Anti-Hate”, “Human Rights” & Degraded organizations??? 8.1 Just a small part of the full list: CULTURAL/ETHNIC 8.2 "HATE", GENOCIDE, ETC. 8.3 POLITICS 8.4 WOMEN/FAMILY/SEX/GENDER ISSUES 8.5 LAW, RIGHTS GROUPS 8.6 UNIONS, OCCUPATION ORGANIZATIONS, ACADEMIA, ETC. 2 8.7 IMMIGRATION 9. Money Collecting, Israel Aids, Kosher Tax and other Money Related Methods 9.1 Forced payment 9.2 Israel “Aids” 9.3 Kosher Taxes 9.4 Other ways for Jews to make money 10.
    [Show full text]
  • Discriminarea Rasială În Judeţele Mureş Şi Satu Mare ISTVÁN HALLER
    Discriminarea rasială în judeţele Mureş şi Satu Mare ISTVÁN HALLER 1. Introducere În cursul anului 2000, Consiliul Europei, prin Direcţia Generală pentru Drepturile Omului şi Secretariatul Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, a lansat programul Non-Discrimination Review în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. În următorul an s-a format grupul de experţi din România (Renate Weber — FSD, Eugen Crai — UNICEF, Haller István — Liga PRO EUROPA), selectaţi cu acordul Consiliului Europei. Acest grup a contactat o serie de experţi care să identifice priorităţile pentru România. În urma consultărilor, au fost selectate trei domenii: cel al educaţiei, al accesului la servicii publice şi locuri de muncă, al sistemului judiciar. După analizarea legislaţiei interne şi a tratatelor internaţionale în domeniu, grupul de experţi a decis realizarea unui studiu de caz în judeţul Mureş. Alegerea judeţului s-a bazat pe: a) diversitatea etnică a judeţului, cu o compoziţie echilibrată între majoritari şi minoritari; b) existenţa celei mai numeroase comunităţi de romi din România; c) existenţa unor situaţii interetnice conflictuale la începutul anilor ’90; d) expertiza Ligii PRO EUROPA în domeniu, organizaţie care urmăreşte fenomenul discriminării în regiune de mai bine de un deceniu. Pentru a avea o evidenţă a discriminărilor în toate domeniile vieţii sociale, în mod comparativ pentru două judeţe (Mureş şi Satu Mare), Liga Pro Europa şi-a propus pentru anul 2004 realizarea prezentului studiu. 2. Clarificări terminologice
    [Show full text]
  • Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION and GLOBAL POLITICS SERIES
    Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION AND GLOBAL POLITICS SERIES Series Editor John L. Esposito University Professor and Director Prince Alwaleed Bin Talal Center for Muslim-Christian Understanding Georgetown University Islamic Leviathan Islam and the Making of State Power Seyyed Vali Reza Nasr Rachid Ghannouchi A Democrat within Islamism Azzam S. Tamimi Balkan Idols Religion and Nationalism in Yugoslav States Vjekoslav Perica Islamic Political Identity in Turkey M. Hakan Yavuz Religion and Politics in Post-Communist Romania lavinia stan lucian turcescu 1 2007 3 Oxford University Press, Inc., publishes works that further Oxford University’s objective of excellence in research, scholarship, and education. Oxford New York Auckland Cape Town Dar es Salaam Hong Kong Karachi Kuala Lumpur Madrid Melbourne Mexico City Nairobi New Delhi Shanghai Taipei Toronto With offices in Argentina Austria Brazil Chile Czech Republic France Greece Guatemala Hungary Italy Japan Poland Portugal Singapore South Korea Switzerland Thailand Turkey Ukraine Vietnam Copyright # 2007 by Oxford University Press, Inc. Published by Oxford University Press, Inc. 198 Madison Avenue, New York, New York 10016 www.oup.com Oxford is a registered trademark of Oxford University Press All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording, or otherwise, without the prior permission of Oxford University Press. Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Stan, Lavinia. Religion and politics in post-communist Romania / Lavinia Stan, Lucian Turcescu. p. cm.—(Religion and global politics series) Includes bibliographical references and index. ISBN 978-0-19-530853-2 1.
    [Show full text]
  • MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE Lucrare Apærutæ În Cadrul Proiectului „Evoluflia Istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ Sponsorizatæ De NIRO GROUP
    ORGANIZAREA INSTITUfiIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE Lucrare apærutæ în cadrul proiectului „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ sponsorizatæ de NIRO GROUP Colecflia „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ Coordonator: GEORGE G. POTRA © Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin FUNDAfiIEI EUROPENE TITULESCU, 2006 ISBN-10 973-87148-1-8 ISBN-13 978-973-87148-1-6 FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU ORGANIZAREA INSTITUfiIONALÆ A MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE ACTE ØI DOCUMENTE Volumul II 1820–1947 Ediflie îngrijitæ de: ION MAMINA GEORGE G. POTRA GHEORGHE NEACØU NICOLAE NICOLESCU Bucureøti, 2006 Redactor: ANA POTRA Coperta: Est Media SRL Tehnoredactare: Expert Edit SRL Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României POTRA, GEORGE G. Organizarea instituflionalæ a Ministerului Afacerilor Externe: acte øi documente / George G. Potra ; ed. Ion Mamina, Gheorghe Neacøu, Nicolae Nicolescu, George G. Potra. - Bucureøti: Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2004 4 vol. ISBN (10) 973-86019-9-1 ; ISBN (13) 973-86019-9-4 Vol. 2. - 2006. - Index. - ISBN (10) 973-87148-1-8 ; ISBN (13) 978-973-87148-1-6 I. Mamina, Ion (ed.) II. Neacøu, Gheorghe (ed.) III. Nicolescu, Nicolae IV. Potra, George G. (ed.) V. Potra, George G. (pref.) 354.31 (498) ''1859/1919'' Forzafl I: Palatul Victoria (construit între 1937–1944; arhitect Duiliu Marcu), destinat dintru început sediului Ministerului Afacerilor Stræine (Externe). Actualmente sediul Guvernului României. Forzafl II: Palatul George Gr. Cantacuzino (construit între 1898–1900; arhitect Ion D. Berindei). În perioada interbelicæ, a fost sediul Preøedinfliei Consiliului de Miniøtri. Actualmente gæzduieøte Muzeul Muzicii Româneøti „George Enescu“. PREFAfiÆ Cel de°al doilea volum al colecfliei „Evoluflia istoricæ a Ministerului Afacerilor Externe“ — Organizarea instituflionalæ a Ministerului Afacerilor Externe.
    [Show full text]
  • Avantgarda În Literatura Maghiară Din România
    [Erdélyi Magyar Adatbank] colecția telos BALÁZS IMRE JÓZSEF AVANGARDA ÎN LITERATURA MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA [Erdélyi Magyar Adatbank] BALÁZS IMRE JÓZSEF AVANGARDA ÎN LITERATURA MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA Traducere din limba maghiară de Kocsis Francisko [Erdélyi Magyar Adatbank] Colecţia Telos Coordonator: Ciprian Vălcan Redactor: Paula Aldescu/Elena Craşovan Tehnoredactor: Ioan Alexoaie Coperta şi ilustraţia: Cătălin Negrea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BALÁZS IMRE JÓZSEF Avangarda în literatura maghiară din România / Imre József Balázs; trad.: Francisko Kocsis. -Timișoara: Bastion, 2009 ISBN 978-973-1980-06-5 I. Kocsis Francisko (trad.) 821.511.141(498).02 Avangarda 821.511.141(498).09"19" © Editura Bastion 2009 Str. Corbului, nr. 6, 300239 Timişoara Tel.: 0256.4 99.057/fax: 0256.214.805 e-mail: [email protected] www.editurabastion.ro Director: Cornel Secu [Erdélyi Magyar Adatbank] [Erdélyi Magyar Adatbank] INTRODUCERE În lucrarea sa fundamentală, Teoria avangardei, Peter Bürger pune în discuţie importanţa istoricizării teoriei/teoriilor: faptul că se vădeşte îmbietoare ocazia de a extrage şi evidenţia acele cone- xiuni care se pot decela între unele categorii teoretice şi tendinţe artistice. Aceasta nu înseamnă, fireşte, că astfel conturatele cate- gorii teoretice ar avea doar o valabilitate temporară: e vorba, mai degrabă, de faptul că anumite epoci artistice, curente poetice evi- denţiază acele caracteristici şi tradiţii ale artei dintotdeauna care, anterior, în alte interferenţe, din alte perspective, erau mai dificil sesizabile. În raţionamentul său, Bürger pune accent pe raportul dintre formalismul şi avangarda rusă: „Formaliştii ruşi puteau considera «alienarea» demersul artistic suprem, iar recunoaşterea caracterului universal al acestei categorii putea deveni posibilă nu- mai pentru că în mişcările istorice de avangardă cea mai importantă intenţionalitate artistică a devenit efectul de şocare al receptorului.
    [Show full text]
  • The Rise and Fall of a Jewish Communist
    00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page i Ana Pauker 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page ii 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page iii Ana Pauker The Rise and Fall of a Jewish Communist Robert Levy UNIVERSITY OF CALIFORNIA PRESS Berkeley . Los Angeles . London 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page iv Frontispiece: Ana Pauker, 1926. Courtesy of Tatiana Bra˘tescu and Gheorghe Bra˘tescu. University of California Press Berkeley and Los Angeles, California University of California Press, Ltd. London, England © 2001 by The Regents of the University of California Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Levy, Robert, 1957–. Ana Pauker: the rise and fall of a Jewish Communist / Robert Levy. p. cm. Includes bibliographical references and index. isbn 0-520-22395-0 (cloth: alk. paper). 1. Pauker, Ana, 1893–1960. 2. Romania— Politics and government—1944–1989. 3. Cabinet officers—Romania—Biography. 4. Communists—Romania—Biography. 5. Jews—Romania—Biography. I. Title. dr267.5.p38 l48 2001 949.803Ј1Ј092—dc21 [b] 99-087890 cip Manufactured in the United States of America 09 08 07 06 05 04 03 02 01 10987654321 The paper used in this publication meets the minimum requirements of ansi/niso z39.48-1992 (r 1997) (Permanence of Paper). ᭺ϱ 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page v To Mary and Isaac Rosenberg 00-C1478-FM 11/22/00 12:42 PM Page vi Last, but most certainly not least, there was Ana Pauker.... I have always felt when I was with her that she was like a boa constrictor which has just been fed, and therefore is not going to eat you—at the moment! Heavy and sluggish as she seemed, she had all that is repellent and yet horribly fascinating in a snake.
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3385 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Gheorghe Gheorghiu-Dej INVENTAR Anii: 1956 - 1958 1446 u.a. PREFAŢĂ Informaţii asupra instituţiei creatoare şi a fondului deţinut de Arhivele Naţionale pot fi regăsite în prefaţa inventarului nr. 3229 al fondului Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice – Fototeca – Portrete. Una dintre cele mai interesante părţi structurale ale acestui fond, prin bogăţia şi diversitatea ei, o reprezintă Fototeca, împărţită tematic, în mai multe subdiviziuni. Subdiviziunea Fototecii I.S.I.S.P., intitulată Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuprinde fotografii ce ilustrează momente oficiale din viaţa şi activitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR (1945-1948), apoi prim-secretar al CC al PMR (1948-1965), primul dictator comunist al României (1948-1965). Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut pe 8 noiembrie 1901 la Bârlad, fiind fiul lui Tănase şi al Anei Gheorghiu. După cele patru clase gimnaziale, s-a calificat în meseria de electrician. După terminarea şcolii a lucrat la o fabrică de cherestea, la o ţesătorie, iar apoi s-a angajat la meşteri dogari din Piatra Neamţ şi Moineşti. În perioada 1919-1921 a lucrat ca eletrician la Câmpina. Stagiul militar l-a făcut la Focşani, unde a obţinut gradul de sergent. Din anul 1930 a aderat la Partidul Comunist din Romania (P.Cd.R) iar după doi ani a fost ales secretar al Comitetului de Acţiune a Ceferiştilor. Acuzat de agitaţie comunistă, a fost transferat la Staţia de triaj din Dej. În februarie 1933 a participat la greva organizată în cadrul Atelierelor CFR Griviţa alături de Constantin Doncea, Chivu Stoica si Ilie Pintilie.
    [Show full text]
  • Rim 3-4 2007.Pdf
    SUMAR • 90 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – PETRE OTU .................................................................................................... 1 Istoria Războiului Rece – Constituirea Pactului de la Varşovia ca instrument imperial de control sovietic asupra Europei de Est REVISTA DE ISTORIE – locotenent-colonel LAURENŢIU CRISTIAN DUMITRU ....................... 14 MILITAR| – România în structurile organizatorice ale Pactului de la Varşovia. Publica]ia este editat\ de Minis- De la obedienţă la contestare terul Ap\r\rii, prin Institutul – CERASELA MOLDOVEANU .................................................................... 21 pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, membru al 40 de ani de la Războiul de şase zile – Războiul de şase zile şi relaţiile României comuniste cu Occidentul Consor]iului Academiilor de – general-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 30 Ap\rare [i Institutelor pentru – Evaluarea israeliană a poziţiei sovietice în ajunul izbucnirii Războiului Studii de Securitate din cadrul de şase zile Parteneriatului pentru Pace, – colonel (r) SHAUL SHAI, Israel. Traducere MONA ELENA SIMINIUC ..... 44 coordonator na]ional al Proiec- – Procesul de menţinere a păcii în conflictul israeliano-arab tului de Istorie Paralel\> NATO – locotenent-colonel (r) NOAH HERSHKO, Israel. Traducere MONA ELENA – Tratatul de la Var[ovia SIMINIUC ...................................................................................................... 48 – Presa
    [Show full text]
  • Granville Outcover.Indd
    The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Johanna Granville Number 1905 “If Hope Is Sin, Then We Are All Guilty”: Romanian Students’ Reactions to the Hungarian Revolution and Soviet Intervention, 1956–1958 The Carl Beck Papers in Russian & East European Studies Number 1905 Johanna Granville “If Hope Is Sin, Then We Are All Guilty”: Romanian Students’ Reactions to the Hungarian Revolution and Soviet Intervention, 1956–1958 Dr. Johanna Granville is a visiting professor of history at Novosibirsk State University in Russia, where she is also conducting multi-archival research for a second monograph on dissent throughout the communist bloc in the 1950s. She is the author of The First Domino: International Decision Making during the Hungarian Crisis of 1956 (2004) and was recently a Campbell Fellow at the Hoover Institution, Stanford University, USA. No. 1905, April 2008 © 2008 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X Image from cover: Map of Romania, from CIA World Factbook 2002, public domain. The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen O’Malley Editorial Assistant: Vera Dorosh Sebulsky Submissions to The Carl Beck Papers are welcome. Manuscripts must be in English, double-spaced throughout, and between 40 and 90 pages in length. Acceptance is based on anonymous review. Mail submissions to: Editor, The Carl Beck Papers, Center for Russian and East European Studies, 4400 Wesley W. Posvar Hall, University of Pittsburgh, Pittsburgh, PA 15260. Abstract The events of 1956 (the Twentieth CPSU Congress, Khrushchev’s Secret Speech, and the Hungarian revolution) had a strong impact on the evolution of the Romanian communist regime, paving the way for the withdrawal of Soviet troops from Roma- nia in 1958, the stricter policy toward the Transylvanian Hungarians, and Romania’s greater independence from the USSR in the 1960s.
    [Show full text]
  • Caiete Diplomatice Anul II, 2014, Nr
    Institutul Diplomatic Rom ân Caiete Diplomatice Anul II, 2014, nr. 2 DIN SUMAR: ♦ Relaţiile bilaterale România-Israel (1948-1959) ♦ Jurnalul de călătorie al arhiducelui Rudolf de Habsburg în Transilvania ♦ Situaţia emigraţiei române din S.U.A. şi Canada ♦ Recenzii şi note de lectură www.idr.ro ISSN 2392 – 618X ISSN-L 2392 – 618X INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN CAIETE DIPLOMATICE Anul II, 2014, Nr. 2 COMITETUL DE REDAC ŢIE : Mioara ANTON, Bogdan ANTONIU, Ovidiu BOZGAN (redactor şef), Lauren ţiu CONSTANTINIU, Alin CIUPAL Ă, Antal LUKÁCS (redactor şef adjunct), Andrei ŞIPERCO, Delia VOICU (responsabil de num ăr). A mai colaborat la apari ţia acestui num ăr: Constantin CONSTANTINESCU. © Institutul Diplomatic Român Reproducerea integral ă sau par ţial ă a textelor publicate în revista „Caiete Diplomatice”, fără acordul Institutului Diplomatic Român, este interzis ă. Responsabilitatea asupra con ţinutului textelor publicate şi respectarea principiilor eticii profesionale revin în exclusivitate autorilor. 3 SUMAR STUDII Florin C. STAN , Rela ţiile bilaterale România-Israel (1948-1959). O cronologie....................................................................................................................... 5 Iulian TOADER , Participarea României la consult ările preliminare pentru C.S.C.E. şi M.B.F.R. (noiembrie 1972-iunie 1973).......................................................... 44 SURSE DE ISTORIE DIPLOMATIC Ă Antal LUKACS , Jurnalul de c ălătorie al arhiducelui Rudolf de Habsburg în Transilvania (comitatul Hunedoara) din anul 1882........................................................
    [Show full text]
  • Dezbatere Forumul Central-European De
    Dezbatere Forumul central-european de regionalizare şi integrare Între 18 şi 20 septembrie 2003 a avut loc la Cluj, în organizarea Ligii PRO EUROPA, Asociaţiei Provincia, Ligii Transilvania-Banat şi Alianţei Libere Europene din Parlamentul European, Forumul Central European de regionalizare şi integrare la care au participat experţi şi oameni politici din ţară şi din state vest- şi central-est-europene, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ziarişti, printre care Viorel Coifan, deputat PNL, Cristian Pîrvulescu, politolog, Gusztáv Molnár, politolog, Sabin Gherman, preşedintele Ligii Transilvania-Banat, Miklós Bakk, politolog, Smaranda Enache, copreşedinta Ligii Pro Europa, Bartolomiej Swiderek, reprezentant al Alianţei Libere Europene din parlamentul European, Gorka Knorr Borras, deputat în Parlamentul European, Gábor Kolumbán, preşedintele Asociaţiei Civitas, Gabriel Andreescu, APADOR-CH, Jerzy Gorzelik, preşedintele Mişcării de Autonomie Sileziană, Claudiu Coşier, directorul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, Zsolt Szilágyi, deputat UDMR, Ovidiu Pecican, redactor Provincia şi alţii. Redăm în cadrul acestei selecţii intervenţiile cele mai relevante ale dezbaterii. Sabin Gherman: Sunt convins că ne dorim cu toţii o discuţie sinceră asupra regionalizării. De ce? Cum? Cînd? Faptul că Alianţa Liberă Europeană, faptul că Liga PRO EUROPA, Provincia, Liga Transilvania Banat şi-au dat mîna şi se află aici pentru a dezbate o problemă cu argumente, contra-argumente viabile şi nu emoţionale, nu este întîmplător: ne aflăm într-un spaţiu
    [Show full text]