Sfera 97 Politicii 98 REVISTà LUNARà DE ªTIINÞE POLITICE EDITATà DE INSTITUTUL DE CERCETÃRI POLITICE ªI ECONOMICE ªI FUNDAÞIA SOCIETATEA CIVILà Anul IX, octombrie-noiembrie 2001 Preþ 15.000 lei RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE Cuprins Revista este editatã de Institutul de Cercetãri Politice ºi Economice ºi Fundaþia Societatea Civilã 2. Editorial Ferenc Csortán Maghiarii - schiþã pentru EDITORIAL BOARD: un portret în mozaic CÃLIN ANASTASIU DANIEL CHIROT DENNIS DELETANT 9. Relaþiile Zoltán Kántor UDMR ºi coaliþia ANNELI UTE GABANYI româno- Nándor Bárdi guvernamentalã GAIL KLIGMAN maghiare (1996-2000) (I) DAN OPRESCU prezent VLADIMIR TISMÃNEANU 20. Marius Cosmeanu Antinostalgia G. M. TAMAS 35. Alina Mungiu-Pippidi De la identitate naþionalã REDACÞIE: la naþionalism Redactor ºef: STELIAN TÃNASE 52. Béla Bíró Paradoxul maghiar Redactori ºefi-adjuncþi: MIHAI CHIOVEANU 60. Béla Markó Statul naþional ºi visul DRAGOº PETRESCU naþional la începutul Secretar de redacþie: mileniului III CRISTINA MARIA PANÞÎRU 63. Dan Oprescu Despre legitimaþia de Colectivul redacþional: maghiar ADRIAN CIOROIANU LAURENÞIU ªTEFAN SCALAT 69. Arhiva Zoltán Rostás Sociologi români ºi VALENTIN STAN relaþiilor scriitori maghiari Coperta ºi româno- în anii 30 tehnoredactarea: maghiare LIVIU STOICA 74. Magdolna Csegedi Relaþiile româno- Distribuþie: Andrea Varga maghiare în anii 50-60 JEAN NICULESCU 85. Gábor Vincze Intrigile campaniei Sfera Politicii este înregis- antimaghiare din România tratã în Catalogul Publicaþiilor din România la numãrul 4165. Reproducerea articolelor apãrute 88. Intersecþii Laszlo Murvai Învãþãmântul pentru în publicaþia noastrã se face minoritãþi naþionale în numai cu acordul scris al redacþiei. România Adresa Redacþiei: Str. Piaþa Amzei, nr. 13, Et. 1. 97. Cãrþi ºi autori Ioana Cristea-Drãgulin Îngeri cãzuþi CP 212, OP 22, Bucureºti Tel/Fax: 01 312 84 96, 01 659 57 90 (Attn Roxana Dumitrescu); E-mail: [email protected] Web site: Tiparul executat la SONOR 98 SRL http://www.sfera.50megs.com str. Cetatea de Baltã, nr. 116, bl. 8, sc. D, ap. 58, sector 6, Bucureºti Tel. 092 384 885; Fax 01 772 97 51 1 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Maghiarii Schiþã pentru un portret în mozaic FERENC CSORTÁN Desigur, deja chiar ºi titlul e proble- se poate afirma cã strãmoºii maghiarilor, acum 3 matic: care maghiari? Toþi? Dar sunt ei toþi la milenii, trãiau, împreunã cu strãmoºii finlan- fel? Pot fi desenate, ºi pot oare fi corecte portre- dezilor, estonienilor ºi a altor mici popoare de tele colective? ªi aici am intra imediat în acele mai târziu, în marile pãduri de la poalele dezbateri, savante sau ducând la lehamite, munþilor Urali. În urma unor modificãri clima- despre identitate, despre imagine ºi imagologie, tice semi-stepa eurasiaticã s-a extins spre nord, despre antropologie culturalã, despre autode- astfel o parte dintre aceºtia s-au trezit dintr- finire ori definire de cãtre alþii, despre destine odatã în acest culoar de stepã ce se întinde de individuale ºi colective Cum în prezentul la Orientul Îndepãrtat pânã-n Carpaþi, ºi unde volum sunt nu puþine demersuri responsabile felurite seminþii, de origini ºi limbi diferite, privind unele aspecte ale acestor abordãri, ne- împãrtãºeau acelaºi mod de trai, port ºi credinþã. am propus schiþarea unui context istorico- Astfel ajung, spre sfârºitul secolului al IX-lea, pe topografic, a unui sistem de referinþã, de date ºi teritoriul Ucrainei de azi, în contact direct cu informaþii, pentru a le putea pune în context. statele din apropiere: Imperiul Bizantin, 1. (De unde?) Despre strãmoºii ungurilor Moravia, Bulgaria, chiar implicându-se în lup- de azi europenii aflã relativ târziu: pe la tele dintre ele. ªi într-un astfel de moment, un sfârºitul primului mileniu D.C., când intrã în atac al pecenegilor îi constrânge sã treacã contact cu neamuri ºi state din estul conti- Carpaþii, prin Ucraina Subcarpaticã de azi, dar nentului, zonã ce producea din timpuri ime- poate ºi prin Carpaþii Rãsãriteni, gãsindu-ºi moriale noi ºi noi popoare, printre care sciþii refugiu, apoi patrie, în Bazinul Carpato- (vecini ai oraºelor greceºti din Pontul Euxin, Dunãrean. În 895-896, ajung, dupã câteva descriºi de Herodot), mai apoi hunii, avarii, decenii de raiduri prin Europa Occidentalã, sã se chazarii, bulgarii, ungurii (ºi continuând mai confrunte cu criza care a fost mortalã pentru târziu cu uzii, pecenegii, cumanii ºi mongolii)... huni, gepizi, avari a confruntãrii dintre douã Zone ºi epoci ce au oferit extrem de puþine civilizaþii, dar cãreia i-au supravieþuit, trecând la documente astfel, în cunoºtinþele noastre despre religia creºtinã, dupã anul 1000, ºi integrându-se, istoria veche a tuturor acestor seminþii abundã cu imense, zguduitoare eforturi de adaptare, în petele albe ºi ipotezele, ºi informaþiile indirecte, civilizaþia occidentalã, catolicã-protestantã de oferite de arheologie, lingvisticã, etnologie ºi mai târziu. folcloristicã, climatologie ºi paleobotanicã. Azi 2. (Unguri sau maghiari?) Magyar e S.P. nr. 97-98/2001 2 Editorial numele folosit de ei, ungur (ugor, ugrin, vengr, deportaþii secolului XX. Astfel, se considerã cã hungarus, ) e numele ce li s-a dat de cãtre o treime a etniei maghiare trãieºte în afara primele popoare europene cu care au intrat în frontierelor Ungariei de azi: pânã-n 3 milioane contact. Numele on-ogur a desemnat de fapt o în þãrile vecine, circa 700 de mii prin cele douã altã seminþie, cu care au fost vecini într-un Americi, cam 200 de mii în þãrile Europei moment al exodului lor, pe malurile Volgãi. (Dar Occidentale, ºi alte cca. 200 de mii în restul au mai fost numiþi ºi altfel: cel mai surprinzãtor þãrilor. Dar zeci de mii de maghiari au ajuns, din e numele pe care-l foloseºte, vorbind despre ei, Ucraina subcarpaticã, prin republicile post- în prima relatare amãnunþitã ºi credibilã sovietice. Desigur, aceastã treime este expusã referitoare la aceºti nou-veniþi, împãratul bizan- eroziunii, asimilãrii, dispariþiei, identitatea co- tin cãrturar Constantin Porfirogenetul, în sec. X. munitarã a acestora diferind în privinþa conþinu- El îi numeºte turci.) Tânãrul lor stat a fost tului, formelor, intensitãþii. În evul mediu trãiau numit, în terminologia latinã medievalã, Hunga- numeroºi maghiari ºi în Principate, în oraºele din ria. Cetãþenii acestui regat, de origine etnicã Muntenia, în fostul judeþ Saac (ori Secuieni), iar maghiarã ori germanã, românã ori slovacã, sârbã în Moldova ºi în oraºe, ºi în mediu rural. ori croatã, se considerau hungarus din 4. (Care e originea lor?) Problema simplul motiv cã pe-atunci identitate îþi dãdea originii nu are rãspuns, dacã ne referim la domnitorul, confesiunea, drepturile ºi obligaþiile, suportul biologic. Deoarece toate popoarele dar nu limba pe care o vorbeai. Din acest motiv din aceastã parte a lumii se compun din ames- azi anglo-saxonii vorbesc de Hungarians, tecuri ale aceloraºi rase ºi sub-rase (cum au fost cetãþeni ai unui stat, ºi Magyars, membrii unei ele definite de antropologia modernã). Mania etnii. Iar slovacii deosebesc Uhorsko, regatul analizãrii identitãþii antropologice, atât de ungar, patria lor medievalã, de Madarsko, statul actualã în perioada interbelicã, nu a modern, vecinul lor. Pare cã azi existã o clarificat nimic în aceastã direcþie, cu toate convenþie de a vorbi de poporul, limba, mãsurãtorile ºi analizele sangvine, efectuate de literatura, minoritãþile maghiare, ºi de guvernul, exemplu în Secuime de cãtre autoritãþi. În tricolorul ori selecþionata ungarã. privinþa însã a limbii deoarece o naþiune 3. (Unde?) Maghiarii de azi trãiesc în modernã europeanã se defineºte (în cele mai Ungaria (aproximativ 10 milioane), dar ºi în multe cazuri) înainte de toate prin limbã România (cca. 1,6 milioane), Slovacia (cca. 0,6 maghiarii fac parte din familia limbilor fino- milioane), Iugoslavia (cca. 0,35 milioane), ugrice. Fenomenele lingvistice ce demonstreazã Ucraina Subcarpaticã (cca. 0,16 milioane), ºi în aceastã filiaþie se referã la structura intrinsecã a mici comunitãþi rurale, în Austria (provincia limbii, la vocabularul de bazã, la fenomene Burgenland, între 10-20 de mii), în Croaþia (cca. fonetice dar toate astea au fost identificate abia 20-25 de mii), în Slovenia (pânã-n 10 mii). Deci de cãtre filologia modernã a secolului al XIX- pe teritorii ce aparþinuserã, pânã la sfârºitul lea (ºi au ºi fost contestate de cãtre cei care, în primului rãzboi mondial, regatului ungar baza multelor cuvinte turcice prezente în medieval, apoi Imperiului Habsburgic, iar între maghiarã, precum ºi pe fondul unor fenomene anii 1867-1918, statului numit Monarhia Aus- analoge ori comune în limbile fino-ugrice ºi cele tro-Ungarã. În afara acestor comunitãþi pri- uralo-altaice, proclamau apartenenþa maghiarei mare au apãrut încã din secolul al XVIII-lea la familia limbilor turcice). Dar nu lipseºte azi nenumãratele grupuri secundare: emigranþii nici secta acelora care considerã maghiara o numeroaselor rãscoale, revoluþii ºi rãzboaie, ori limbã provenitã din sumeriana anticã. 3 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Despãrþirea de celelalte ramuri, produsã balcanicã (greacã ori slavã). ªtefan va fi primul cu aproape 2 milenii în urmã, a dus la dezvol- rege, încoronat la 1.000 cu o coroanã trimisã de tarea divergentã a finlandezei, estonei, laponei, papa Silvestru I, care va impune creºtinarea de cea a maghiarei (ºi la extinderea altora). Cele întregului popor, în rit latin, zdrobind opoziþia mai apropiate limbi-surori ale maghiarei sunt pãgânã. Însã varianta bizantinã a fost prezentã limbile popoarelor manºi (ori vogul), hanti (ori pe toatã extinderea regatului,