Sfera 97 Politicii 98

REVISTà LUNARà DE ªTIINÞE POLITICE EDITATà DE INSTITUTUL DE CERCETÃRI POLITICE ªI ECONOMICE ªI FUNDAÞIA “SOCIETATEA CIVILÔ

Anul IX, octombrie-noiembrie 2001 Preþ 15.000 lei

RELAÞIILE ROMÂNO-MAGHIARE

Cuprins

Revista este editatã de Institutul de Cercetãri Politice ºi Economice ºi Fundaþia Societatea Civilã 2. Editorial Ferenc Csortán Maghiarii - schiþã pentru EDITORIAL BOARD: un portret în mozaic CÃLIN ANASTASIU DANIEL CHIROT DENNIS DELETANT 9. Relaþiile Zoltán Kántor UDMR ºi coaliþia ANNELI UTE GABANYI româno- Nándor Bárdi guvernamentalã GAIL KLIGMAN maghiare (1996-2000) (I) DAN OPRESCU prezent VLADIMIR TISMÃNEANU 20. Marius Cosmeanu Antinostalgia G. M. TAMAS 35. Alina Mungiu-Pippidi De la identitate naþionalã REDACÞIE: la naþionalism Redactor ºef: STELIAN TÃNASE 52. Béla Bíró Paradoxul maghiar Redactori ºefi-adjuncþi: MIHAI CHIOVEANU 60. Béla Markó Statul naþional ºi visul DRAGOº PETRESCU naþional la începutul Secretar de redacþie: mileniului III CRISTINA MARIA PANÞÎRU 63. Dan Oprescu Despre “legitimaþia de Colectivul redacþional: maghiar” ADRIAN CIOROIANU LAURENÞIU ªTEFAN SCALAT 69. Arhiva Zoltán Rostás Sociologi români ºi VALENTIN STAN relaþiilor scriitori maghiari Coperta ºi româno- în anii ’30 tehnoredactarea: maghiare LIVIU STOICA 74. Magdolna Csegedi Relaþiile româno- Distribuþie: Andrea Varga maghiare în anii ’50-’60 JEAN NICULESCU 85. Gábor Vincze Intrigile campaniei “Sfera Politicii’’ este înregis- antimaghiare din România tratã în Catalogul Publicaþiilor din România la numãrul 4165. Reproducerea articolelor apãrute 88. Intersecþii Laszlo Murvai Învãþãmântul pentru în publicaþia noastrã se face minoritãþi naþionale în numai cu acordul scris al redacþiei. România

Adresa Redacþiei: Str. Piaþa Amzei, nr. 13, Et. 1. 97. Cãrþi ºi autori Ioana Cristea-Drãgulin Îngeri cãzuþi CP 212, OP 22, Bucureºti Tel/Fax: 01 312 84 96, 01 659 57 90 (Attn Roxana Dumitrescu); E-mail: [email protected] Web site: Tiparul executat la SONOR ‘98 SRL http://www.sfera.50megs.com str. Cetatea de Baltã, nr. 116, bl. 8, sc. D, ap. 58, sector 6, Bucureºti Tel. 092 384 885; Fax 01 772 97 51 1 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Maghiarii Schiþã pentru un portret în mozaic

FERENC CSORTÁN

Desigur, deja chiar ºi titlul e proble- se poate afirma cã strãmoºii maghiarilor, acum 3 matic: care maghiari? Toþi? Dar sunt ei toþi la milenii, trãiau, împreunã cu strãmoºii finlan- fel? Pot fi desenate, ºi pot oare fi corecte portre- dezilor, estonienilor ºi a altor mici popoare de tele colective? ªi aici am intra imediat în acele mai târziu, în marile pãduri de la poalele dezbateri, savante sau ducând la lehamite, munþilor Urali. În urma unor modificãri clima- despre identitate, despre imagine ºi imagologie, tice semi-stepa eurasiaticã s-a extins spre nord, despre antropologie culturalã, despre autode- astfel o parte dintre aceºtia “s-au trezit” dintr- finire ori definire de cãtre alþii, despre destine odatã în acest “culoar” de stepã ce se întinde de individuale ºi colective Cum în prezentul la Orientul Îndepãrtat pânã-n Carpaþi, ºi unde volum sunt nu puþine demersuri responsabile felurite seminþii, de origini ºi limbi diferite, privind unele aspecte ale acestor abordãri, ne- împãrtãºeau acelaºi mod de trai, port ºi credinþã. am propus schiþarea unui context istorico- Astfel ajung, spre sfârºitul secolului al IX-lea, pe topografic, a unui sistem de referinþã, de date ºi teritoriul Ucrainei de azi, în contact direct cu informaþii, pentru a le putea pune în context. statele din apropiere: Imperiul Bizantin, 1. (De unde?) Despre strãmoºii ungurilor Moravia, Bulgaria, chiar implicându-se în lup- de azi “europenii” aflã relativ târziu: pe la tele dintre ele. ªi într-un astfel de moment, un sfârºitul primului mileniu D.C., când intrã în atac al pecenegilor îi constrânge sã treacã contact cu neamuri ºi state din estul conti- Carpaþii, prin Ucraina Subcarpaticã de azi, dar nentului, zonã ce “producea” din timpuri ime- poate ºi prin Carpaþii Rãsãriteni, gãsindu-ºi moriale noi ºi noi popoare, printre care sciþii refugiu, apoi patrie, în Bazinul Carpato- (vecini ai oraºelor greceºti din Pontul Euxin, Dunãrean. În 895-896, ajung, dupã câteva descriºi de Herodot), mai apoi hunii, avarii, decenii de raiduri prin Europa Occidentalã, sã se chazarii, bulgarii, ungurii (ºi continuând mai confrunte cu criza care a fost mortalã pentru târziu cu uzii, pecenegii, cumanii ºi mongolii)... huni, gepizi, avari – a confruntãrii dintre douã Zone ºi epoci ce au oferit extrem de puþine civilizaþii, dar cãreia i-au supravieþuit, trecând la documente – astfel, în cunoºtinþele noastre despre religia creºtinã, dupã anul 1000, ºi integrându-se, istoria veche a tuturor acestor seminþii abundã cu imense, zguduitoare eforturi de adaptare, în petele albe ºi ipotezele, ºi informaþiile indirecte, civilizaþia occidentalã, catolicã-protestantã de oferite de arheologie, lingvisticã, etnologie ºi mai târziu. folcloristicã, climatologie ºi paleobotanicã. Azi 2. (Unguri sau maghiari?) “Magyar” e S.P. nr. 97-98/2001 2 Editorial numele folosit de ei, “ungur” (ugor, ugrin, vengr, deportaþii secolului XX. Astfel, se considerã cã hungarus, ) e numele ce li s-a dat de cãtre o treime a etniei maghiare trãieºte în afara primele popoare europene cu care au intrat în frontierelor Ungariei de azi: pânã-n 3 milioane contact. Numele “on-ogur” a desemnat de fapt o în þãrile vecine, circa 700 de mii prin cele douã altã seminþie, cu care au fost vecini într-un Americi, cam 200 de mii în þãrile Europei moment al exodului lor, pe malurile Volgãi. (Dar Occidentale, ºi alte cca. 200 de mii în restul au mai fost numiþi ºi altfel: cel mai surprinzãtor þãrilor. Dar zeci de mii de maghiari au ajuns, din e numele pe care-l foloseºte, vorbind despre ei, Ucraina subcarpaticã, prin republicile post- în prima relatare amãnunþitã ºi credibilã sovietice. Desigur, aceastã treime este expusã referitoare la aceºti nou-veniþi, împãratul bizan- eroziunii, asimilãrii, dispariþiei, identitatea co- tin cãrturar Constantin Porfirogenetul, în sec. X. munitarã a acestora diferind în privinþa conþinu- El îi numeºte “turci”.) Tânãrul lor stat a fost tului, formelor, intensitãþii. În evul mediu trãiau numit, în terminologia latinã medievalã, “Hunga- numeroºi maghiari ºi în Principate, în oraºele din ria”. Cetãþenii acestui regat, de origine etnicã Muntenia, în fostul judeþ Saac (ori Secuieni), iar maghiarã ori germanã, românã ori slovacã, sârbã în Moldova ºi în oraºe, ºi în mediu rural. ori croatã, se considerau “hungarus” – din 4. (Care e originea lor?) Problema simplul motiv cã pe-atunci identitate îþi dãdea originii nu are rãspuns, dacã ne referim la domnitorul, confesiunea, drepturile ºi obligaþiile, “suportul” biologic. Deoarece toate popoarele dar nu limba pe care o vorbeai. Din acest motiv din aceastã parte a lumii se compun din ames- azi anglo-saxonii vorbesc de “Hungarians”, tecuri ale aceloraºi rase ºi sub-rase (cum au fost cetãþeni ai unui stat, ºi “Magyars”, membrii unei ele definite de antropologia modernã). Mania etnii. Iar slovacii deosebesc “Uhorsko”, regatul analizãrii “identitãþii antropologice”, atât de ungar, patria lor medievalã, de Mad’arsko, statul “actual㔠în perioada interbelicã, nu a modern, vecinul lor. Pare cã azi existã o “clarificat” nimic în aceastã direcþie, cu toate convenþie de a vorbi de poporul, limba, mãsurãtorile ºi analizele sangvine, efectuate de literatura, minoritãþile maghiare, ºi de guvernul, exemplu în Secuime de cãtre autoritãþi. În tricolorul ori selecþionata ungarã. privinþa însã a limbii – deoarece o naþiune 3. (Unde?) Maghiarii de azi trãiesc în modernã europeanã se defineºte (în cele mai Ungaria (aproximativ 10 milioane), dar ºi în multe cazuri) înainte de toate prin limb㠖 România (cca. 1,6 milioane), Slovacia (cca. 0,6 maghiarii fac parte din familia limbilor fino- milioane), Iugoslavia (cca. 0,35 milioane), ugrice. Fenomenele lingvistice ce demonstreazã Ucraina Subcarpaticã (cca. 0,16 milioane), ºi în aceastã filiaþie se referã la structura intrinsecã a mici comunitãþi rurale, în Austria (provincia limbii, la vocabularul de bazã, la fenomene Burgenland, între 10-20 de mii), în Croaþia (cca. fonetice – dar toate astea au fost identificate abia 20-25 de mii), în Slovenia (pânã-n 10 mii). Deci de cãtre filologia modernã a secolului al XIX- pe teritorii ce aparþinuserã, pânã la sfârºitul lea (ºi au ºi fost contestate de cãtre cei care, în primului rãzboi mondial, regatului ungar baza multelor cuvinte turcice prezente în medieval, apoi Imperiului Habsburgic, iar între maghiarã, precum ºi pe fondul unor fenomene anii 1867-1918, statului numit Monarhia Aus- analoge ori comune în limbile fino-ugrice ºi cele tro-Ungarã. În afara acestor comunitãþi “pri- uralo-altaice, proclamau apartenenþa maghiarei mare” au apãrut încã din secolul al XVIII-lea la familia limbilor turcice). Dar nu lipseºte azi nenumãratele grupuri “secundare”: emigranþii nici secta acelora care considerã maghiara o numeroaselor rãscoale, revoluþii ºi rãzboaie, ori limbã provenitã din sumeriana anticã. 3 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial Despãrþirea de celelalte ramuri, produsã balcanicã (greacã ori slavã). ªtefan va fi primul cu aproape 2 milenii în urmã, a dus la dezvol- rege, încoronat la 1.000 cu o coroanã trimisã de tarea divergentã a finlandezei, estonei, laponei, papa Silvestru I, care va impune creºtinarea de cea a maghiarei (ºi la extinderea altora). Cele întregului popor, în rit latin, zdrobind opoziþia mai apropiate limbi-surori ale maghiarei sunt pãgânã. Însã varianta bizantinã a fost prezentã limbile popoarelor manºi (ori vogul), hanti (ori pe toatã extinderea regatului, încã multe decenii ostiac), komi (ori zârean), udmurt (ori voteac), (dovezi: numeroase biserici în mediu maghiar, mari (ori ceremis) ºi mordvin, toate din estul cu hram oriental: Pantelimon, Dumitru, Cosma Rusiei Europene ori din Siberia Occidentalã de ºi Damian, ori dãinuirea chiar a unei mãnãstiri azi, rãmãºiþe ale continuum-ului fino-ugric est- de cãlugãriþe “de rit grecesc”, tocmai la european dinaintea expansiunii în zonã a slavilor Veszprém, în Ungaria de vest). Aceastã opþiune ºi a popoarelor turcice. îºi va desfãºura numai ulterior, în secolele Trebuie subliniat cã filiaþia hunicã ori urmãtoare, consecinþele, dupã ce la 1054 se mongolã, pomenitã cu savantlâc ori cu rea- produce ruptura ºi delimitarea, printr-o ranã voinþã, în legãturã cu originea maghiarilor, nu are pânã azi însângeratã ºi dureroasã, dintre biserica nici un temei real: aceºtia sunt originari din Asia ortodoxã (pravoslavnicã) ºi cea catolicã. de Est, hunii i-au precedat în Europa Centralã cu Ungaria, la fel ca ºi regatul polon, res- 4 secole, iar mongolii au trecut prin zonele când- pectiv Croaþia, s-a aflat deci pe linia despãr- va locuite de maghiari, cu 4-5 secole mai târziu. þitoare dintre Europa occidentalã, “catolicã-pro- 5. (Maghiarii ºi religia) Dac㠓prin testantã”, ºi cea orientalã, “ortodoxã ºi islamicã”. definiþie” italienii, irlandezii, polonezii sunt Faptul a impus acestor regate medievale o poli- catolici ºi toþi scandinavii luterani, maghiarii ticã vizând “reunificarea Bisericii”, desigur sub intrã într-o altã familie de “tipologie istoricã”. auspiciile papalitãþii, prin “lupta împotriva Ca ºi în cazul germanilor, olandezilor, schismaticilor” – dar în dreptul acestei linii s-au slovacilor, se poate afirma despre ei cã sunt în produs în continuu ºi momente de aculturaþie ºi majoritatea lor creºtini, aparþinând ramurii occi- de sintezã extrem de fertile ºi importante. dentale (catolice-protestante) a religiei creºtine, ªtefan organizeazã, în primele decenii împãrþindu-se între catolici ºi mai multe variante ale secolului XI, dupã exemplul statelor occi- ale protestantismului. Sã intrãm însã puþin în dentale (ºi cu ajutorul unor cavaleri chemaþi în amãnunte. La sosirea în Europa Centralã erau þarã) sistemul administrativ al “comitatelor”, ºi “pãgâni”, respectiv, la fel ca ºi celelalte neamuri înfiinþeazã, pe teritoriul þãrii, cele 10 episcopii ale stepei, credinþa lor se poate eticheta (cu catolice (printre care ºi cea a Transilvaniei, cu terminologia modernã) drept animisticã ori sediul la Alba Iulia). Se rãspândesc mãnãstirile ºamanisticã. Bãtãliile de la câmpia Lech (955, benedictine, apoi cisterciene, iar mai târziu, din lângã Augsburg), respectiv de la Adrianopol secolul XIII, concomitent cu dezvoltarea ora- (970), în care grupurile de rãzboinici maghiari ºelor, se înmulþesc ºi cele ale ordinelor cãlu- au fost nimicite, au anunþat sfârºitul epocii gãreºti “noi”: franciscanii, dominicanii, paulinii, raidurilor. S-a impus din ce în ce mai imperios augustinii. Marea cezurã e secolul XVI care, din cãutarea unei alte cãi existenþiale, prin pace cu douã motive independente unul de celãlalt, dar vecinii. Între timp, o parte din elite, dupã ce s-au suprapus în timp, a dus la zguduirea ºi numeroasele contacte cu vecinii creºtini precum transformarea întregii creºtinãtãþi occidentale (ºi ºi cu neamurile creºtine pe care le-au gãsit aici, mai ales central-europene): Reforma ºi cuce- trece la creºtinism. ªi mai mulþi chiar la varianta rirea otomanã a acestei pãrþi a Europei. S.P. nr. 97-98/2001 4 Editorial Popoarele catolice îmbrãþiºeazã în numãr mare Mureº, Odorhei ºi Treiscaune îºi pãstreazã învãþãturile protestante (germani, englezi, confesiunea catolicã (nu întâmplãtor: în aceste maghiari, scandinavi, francezi, polonezi, zone existau mãnãstiri franciscane, singurele din olandezi, cehi, dar apãruserã protestanþi ºi Transilvania care au supravieþuit “iernii” printre spanioli, italieni, croaþi). Se traduce protestante). Restul secuilor devin ºi ei reformaþi Biblia în limbile locale, gest fondator pentru ori unitarieni. “Monument” important al acestor cele mai multe naþiuni moderne de mai târziu. timpuri iarãºi fondatoare e hotãrârea Dietei Rãzboiul de 30 de ani (1618-1648) “stabili- Transilvaniei de la Turda, din 1564, care asigurã zeaz㔠frontierele dintre þinuturile cu confesiuni dreptul la libera practicare a confesiunilor, într-o diferite, ºi tot în acele decenii noile confesiuni Europã sfâºiatã de sângeroase rãzboaie îºi definitiveazã ºi delimiteazã doctrinele, ajun- interconfesionale. Dupã 1700 provincia este gând la “ortodoxie”. “Luptele de ariergard㔠ale înglobatã în Imperiul Habsburgic, devenit Reformei însemnau, pe de-o parte, refuzul de promotor al recatolicizãrii, respectiv al unirii cãtre ortodoxia calvinistã sau luteranã a unor ortodocºilor cu Roma. Abia reformistul împãrat teologii considerate radicale (printre care Iosif al II-lea va statua egalitatea în drepturi arianismul/socinianismul/unitarismul, rãspândit civice a protestanþilor ºi ortodocºilor (1781). în epocã în Polonia ºi Transilvania, ori secta În teritoriile ungare administrate de iudaizantã a “sâmbetiºtilor”, supravieþuitoare, otomani nu a existat nici un fel de “politicã din sec. XVI pânã-n sec. XX numai într-un mic religioasã”, interesul administraþiei era pacea sat de pe Târnava Micã), iar pe de alta revenirea dintre contribuabili ºi plata regulatã a dãrilor. Se Bisericii Catolice dupã teribila loviturã a cere menþionat totuºi faptul cã Poarta avea relaþii Reformei, prin lansarea Contrareformei, miº- bune cu ortodocºii (toate instituþiile centrale ale care ce a utilizat pentru (re-)cucerirea sufletelor Bisericii Ortodoxe fiind pe teritoriu otoman: armele inventate de protestanþi: biblia în limba Patriarhiile din Constantinopol, Ierusalim, Anti- vernacularã ºi foarte bunele ºcoli. ohia, Alexandria, Mitropolia de la Ipek/Peæ, Ungaria medievalã dispare în 1526, mãnãstirile de la Athos, din Epir, cea din Sinai) (bãtãlia de la Mohács, instaurarea a doi regi, în – astfel a crescut numãrul credincioºilor orto- permanent conflict), respectiv 1541 (ocuparea docºi, mai ales sârbi (în Banatul ºi Criºana de efectivã a capitalei de cãtre otomani ºi instau- mai târziu) –, iar cu Biserica Catolicã relaþii rarea în cea mai mare parte a teritoriului a unor proaste, deoarece nu avea control asupra vilaiete). Fâºia de vest ºi nord, rãmasã sub centrelor catolicismului (cu toate acestea trãiau administraþie habsburgicã, e supusã recatoli- ºi catolici în teritoriile otomane: în Bosnia ºi cizãrii forþate (reuºitã aproape total). Bulgaria exista ºi cler, în cadrul Ordinului Voievodatul autonom Transilvania ºi Franciscan, precum ºi în mai toate oraºele din comitatele limitrofe se transformã într-un princi- Balcani – negustorii raguzani, vasali otomani, pat, vasal când al Porþii Otomane, când al aveau depozite ºi comunitãþi). Habsburgilor. Saºii (precum ºi iobagii maghiari Astfel, o foarte succintã privire asupra ai oraºului Braºov) trec aproape în totalitate la componentului religios tradiþional al identitãþii luteranism. Maghiarii din oraºe ºi o mare parte a colective maghiare din ultimul secol poate nobilimii, împreunã cu iobagii lor, devin constata o prezenþã precumpãnitoare a romano- reformaþi (calvini) ori unitarieni. Câteva familii catolicilor (mai puþin pregnantã în Transilvania), de magnaþi rãmân catolici. Secuii din întreg o mare proporþie a reformaþilor (calvinilor), un bazinul Ciucului ºi dintr-o parte din scaunele numãr perceptibil de evanghelici (luterani), o 5 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial comunitate perceptibilã de unitarieni (numai în modernizãrii ºi europenizãrii României, azi se Transilvania), existenþa unor mici comunitãþi de înþelege foarte greu de ce maghiarii vor înapoi armeno-catolici (în Transilvania), greco-catolici ºcolile lor confesionale, vechi de secole. de limbã maghiarã (în jud. Satu-Mare ºi în (Notã: Nu am pomenit de fenomenele Ungaria de nord-est). Cursul de modernizare ºi religioase din secolul XX, ele fiind rãspândite urbanizare a Ungariei de la sfârºitul secolului peste tot în lume. Pentru toate confesiunile XIX a dus la adoptarea limbii maghiare de cãtre menþionate în acest capitol cititorul curios are la un numãr mare de evrei – urmaºii supravieþu- dispoziþie “Istoria” lui Mircea Eliade, respectiv itorilor holocaustului nu se considerã, în Unga- excelentul “Compendiu” Eliade-Culianu) ria, o minoritate etnicã/naþionalã, ci maghiari de 6. (Maghiarii din România) Trãitori mai religie mozaicã. ales în Transilvania, repartiþia maghiarilor din Relevanþa acestui capitol nu e evidentã. România nu e uniformã. În judeþele Covasna, Însã el explicã acea “versatilitate” culturalã a Harghita (75 respectiv 85%) ºi Mureº (41%), maghiarilor, acea aptitudine (practicatã de la þinuturi dintotdeauna sãrace, muntoase, cu climã Reformã încoace) de a avea legãturi cu toate neprietenoasã, trãiesc cca. douã cincimi din formele de manifestare (ºi toate instituþiile) populaþia maghiarã, în zone compacte. (Aceastã catolice ºi protestante, ale civilizaþiei occiden- populaþie, numit㠓secui”, a avut, pânã la tale. În Transilvania Principatului ºi cea de dupã jumãtatea secolului XIX o istorie aparte, cu integrarea în Imperiul Habsburgic toate statut juridic ºi instituþii administrative proprii). confesiunile înfiinþaserã ºcoli, nu puþine, ºi de Restul populaþiei maghiare se împarte între nivel european (reformaþii, catolicii, unitarienii, judeþele Cluj, Sãlaj, Satu-Mare ºi Bihor (unde saºii evanghelici, pentru românii uniþi – Blaj), reprezintã o proporþie de 20-40%), Arad, dar toate aceste ºcoli aveau ºi elevi de altã Braºov, Maramureº (10-20%), ori Bistriþa- confesiune (vezi Colegiul Reformat de la Aiud, Nãsãud, Hunedoara, Alba, Sibiu, Timiº ºi cu elevi deveniþi mai târziu conducãtori ai Caraº-Severin (unde trãiesc comunitãþi ori românilor în 1848, Liceul Piarist din Cluj, cu grupuri mici). La aceºtia s-au adãugat cei care întreaga elitã româneascã a secolului XIX, ori plecau în altã parte, cei mai mulþi în Moldova ºi ºcoala sãseascã de la Sebeº, frecventatã de în Þara Româneascã, formând, în secolele XIX- Blaga). Învãþãmântul de stat apare abia dupã XX, însemnate comunitãþi în oraºe ca Ploieºti, 1867 ºi, în Transilvania interbelicã, dupã o Brãila, Galaþi, Craiova... Cei mai mulþi s-au scurtã tranziþie, va funcþiona numai în limba adunat, desigur, la Bucureºti, unde pânã azi au românã. Acest fapt explicã insistenþa comuni- unele instituþii ºi comunitãþi confesionale. tãþii maghiare din România pentru redobândirea Comunitãþile maghiare din Transilvania imobilelor ºi instituþiilor culturale ºi de au pãstrat pânã în epoca modernã numeroase învãþãmânt. Dupã 1919 numai ºcolile multise- tradiþii culturale, de limbã, de folclor literar, culare ale catolicilor, reformaþilor ºi unitari- muzical ºi coregrafic, un patrimoniu arhitectural, enilor (tratate de cãtre stat drept ºcoli atât rural cât ºi urban. Ipostazele teritorial-demo- particulare) ofereau învãþãmânt în limba grafice în care trãiesc maghiarii din România maternã. Deoarece în Vechiul Regat înfiinþarea, sunt atât de diferite încât existenþa, perpetuarea la sfârºitul secolului XIX, a unui sistem de lor ar cere, pentru cele trei situaþii, trei politici învãþãmânt de stat, laic, dupã exemplul Franþei, (culturale, de învãþãmânt) total diferite. poate fi consideratã pânã azi o realã izbândã, ºi Un mit: “Bucureºtiul e al doilea mare unul dintre cei mai importanþi paºi pe drumul oraº maghiar din lume, dupã Budapesta”. Acest S.P. nr. 97-98/2001 6 Editorial lucru niciodatã nu a fost adevãrat. Cei mai mulþi scutitã de obligaþii feudale, se compunea din trei au venit în perioada interbelicã, slugi, slujnice, categorii de militari: primores (fõrendek, muncitori în fabrici, pe ºantierele de construcþii conducãtorii), primipili (lófõk, cãlãraºii) ºi ale Bucureºtiului, unii numai sezonier – dar pixidarii (gyalogok, infanteriºtii sau dorobanþii). numãrul lor nu a depãºit niciodatã numãrul de Dupã colapsul regatului (1527 ºi 1541), locuitori ai unor oraºe ca Seghedin ori Miskolc. respectiv dupã naºterea Principatului Transil- 7. (Maghiari ºi secui) Sunt secuii un vaniei, în cadrul marilor transformãri sociale, popor, un neam, o naþiune deosebitã de societatea secuiascã a intrat într-o crizã maghiari? Întrebarea revine mereu în anumite permanentã, ce s-a manifestat prin apariþia ºi cercuri româneºti, deoarece am învãþat, nu-i aºa, rãspândirea relaþiilor feudale ºi prin rãscoalele, cã în 1437 a fost încheiatã o “Unio trium devenite endemice, împotriva impunerii acestor nationum”, un pact de colaborare politicã între relaþii. Cu toatã desfãºurarea de mai târziu a “cele trei naþiuni” din Transilvania. Cine erau feudalizãrii, numãrul nobililor, iobagilor ºi aceºtia? Nobilimea, elitele saºilor ºi conducã- jelerilor nu a depãºit 1/3 din numãrul total al torii secuilor. Dar aceste grupuri, mai ales populaþiei, restul populaþiei pãstrându-ºi statutul nobilimea, nu se defineau etnic-lingvistic decât de soldat-þãran (analogiile cele mai apropiate: abia din sec. XVIII. Termenul “natio” desemna cazacii din Polonia medievalã ºi din Imperiul în evul mediu un grup cu drepturi politice (ºi Rus ºi soldaþii-þãrani sârbi ºi vlahi din Balcani, obligaþii), clar circumscrise, ce participa la stabiliþi în secolul XVII-XVIII în sudul decizii politice (respectiv era reprezentat în Imperiului Habsburgic). Aceste relaþii se menþin Dietã, parlamentul regional). Secuii, o populaþie ºi dupã ce administraþia habsburgicã înfiinþeazã, de rãzboinici subordonatã puterii centrale, au dupã 1764, regimentele grãnicereºti din Transil- fost stabiliþi în unele zone de frontierã a vania ºi Banat – ºi dispar abia dupã 1848. tânãrului stat ungar medieval. Venirea lor în Un alt argument pentru “identitatea sudul ºi estul Transilvaniei s-a produs probabil deosebit㔠a secuilor este ipoteza originii lor: se în secolul XI-XII. De ce probabil? Pentru cã crede cã strãmoºii lor au aparþinut unei alte etnii, primele documente contemporane legate de care s-a alãturat ulterior uniunii de triburi prezenþa lor în estul Transilvaniei sunt abia din maghiare (dar oricum înainte de intrarea în prima jumãtate a secolului XIV – moment în Bazinul Carpatic). Lingvistica modernã demon- care existau de mult satele de azi, ºi chiar streazã însã totala identitate a limbii folosite de numeroase biserici. Zecile de (ruine de) cetãþi ei cu limba maghiarã. Dacã au existat vreodatã din zonã, construite cu tehnologie medievalã, nu diferenþe, au dispãrut probabil cu mult înainte de pot fi atribuite, nu poate fi reconstituitã organi- stabilirea lor în Transilvania. zarea iniþialã a secuilor. Explicaþia: pe de-o parte 8. (Majoritate, minoritate) Dac㠓natio” relaþiile prefeudale, proprietatea în devãlmãºie a medievalã era doar comunitatea celor cu pãmânturilor (relaþiile feudale apãrând abia în drepturi politice, deci o minoritate, istoria euro- sec. XV-XVI). Pe de altã parte: nenumãratele peanã a ultimelor secole poate fi privitã ca o distrugeri, incursiuni, rãzboaie ºi rãscoale, ce au lãrgire continuã a “naþiunii”, proces declanºat în caracterizat istoria þinutului, pânã-n secolul XX, Anglia, în Þãrile de Jos, în Franþa revoluþionarã. au dus ºi la scãderea dramaticã a numãrului (Populaþia unui stat medieval nu se compunea documentelor pãstrate. Istoria ºi instituþiile din majoritãþi ºi minoritãþi, ci din grupe definite secuilor se cunosc numai din epoca feudalis- prin privilegii ºi/sau obligaþii.) Etapele: mului matur. În aceastã epocã societatea lor, desfiinþarea ºerbiei, dreptul la vot, la început 7 S.P. nr. 97-98/2001 Editorial pentru minoritatea avutã ºi învãþatã, apoi extins lui Horea, “Supplex Libellus Valachorum”, asupra a noi ºi noi pãturi ºi straturi, pânã s-a refuzarea ofertei revoluþionarilor maghiari din ajuns la naþiunea modernã. În mod similar, ºi în 1848 (emancipare socialã în schimbul limitãrii subsidiar, ºi “minoritatea” e un fenomen al drepturilor colective), iluzia emancipãrii “naþio- modernitãþii. Statele “moderne” ale secolelor nale”, etnice, în cadrul unei autonomii transil- XIX-XX, definindu-se drept democratice, vane, la Dieta din 1866, lupta împotriva centralizate ºi “naþionale”, concomitent cu centralizãrii ungare în Austro-Ungaria de dupã introducerea centralizãrii instituþiilor ºi a 1867, ce a culminat în Memorandum. Istoria nu tehnicilor administrative, au lansat ºi “politicile se reduce niciodatã la un singur palier: politica naþionale”, ce restrângeau “diferenþele”, erodau habsburgicã de centralizare anti-particularistã a ori pur ºi simplu desfiinþau, interziceau însemnat, desigur, ºi modernizare. Modernizarea identitãþi, autonomii ºi limbi locale. Exemplul, din secolul XIX a Ungariei a dus la formularea mirajul pentru fiecare, era “succesul modelului unor identitãþi – ºi cãi – divergente la toate etniile francez”, de fapt un caz particular. care în evul mediu îºi asumaserã fãrã probleme Nobilele ºi cu mândrie asumatele tradiþii eticheta de “hungarus” (prin elitele lor culturale maghiare ale libertãþii ºi independenþei (ce au – într-o Ungarie feudalã, a cãrei limbã oficialã dus la rãscoala antihabsburgicã din 1704-1711 ca era, pânã la 1848, latina). Modernizarea ºi urba- ºi la revoluþia din 1848-1849) au fost de fapt nizarea spectaculoasã de dupã 1867 a dus la miºcãri nobiliare, vizând pãstrarea autonomiei asimilarea unor pãrþi – mai mult sau mai puþin acelei extrem de importante instituþii ce a fost semnificative – ale etniilor “minoritare” (mai “comitatul nobiliar”, împotriva politicii de cen- ales în cazul celor de confesiune romano-catolicã tralizare a Curþii de la Viena, desigur, canalizând sau protestantã: germani, slovaci, bulgari cato- ºi interesele ºi voinþa altor straturi ºi grupuri lici; în cazul românilor ºi sârbilor ortodocºi ori al sociale. Astfel, în cazul revoluþiei din 1848, saºilor ardeleni, cu puternice instituþii culturale ºi aceastã elitã politicã (în cea mai mare parte de tradiþii de autonomie, asimilarea a fost aproape origine mic-nobiliarã), s-a angajat sã realizeze ºi neglijabilã). dezvoltarea economiei ºi modernizarea La sfârºitul primului rãzboi mondial se societãþii. redeseneazã harta Europei Centrale. Dispare A fost publicatã recent lista soldaþilor statul habsburgic ºi cel otoman, apar noi state ori “armatei ardeleneºti”, participante la rãscoala din se extind altele. Foste minoritãþi devin naþiuni, 1704-1711, condusã de Francisc Rakoczi II. pãrþi însemnate ale unor foste “naþiuni de stat” Românii reprezentau o proporþie foarte mare devin minoritãþi. Se schimbã direcþii, dar nu ºi (printre ei ºi legendarul haiduc maramureºean, conþinutul “politicilor naþionale”. Ne aflãm în Pintea Gligor), dar erau ºi saºi, ruteni, ba chiar ºi “prezent”. Trecutul nu prea poate fi schimbat – fugari turci din vilaietul otoman al Timiºoarei. Se dar viitorul depinde ºi de noi. ºtie cã în alte pãrþi au luptat ºi mulþi slovaci de partea rãsculaþilor (sârbii, “cazacii austriecilor”, erau de partea cealaltã). În deceniile ce-au urmat (în condiþiile unei integrãri rapide a provinciei în FERENC CSORTÁN – funcþionar public în structurile Imperiului, deci ºi a modernizãrii Ministerul Culturii ºi Cultelor, PhD în Istoria economice, culturale ºi sociale) românii au pãºit Arhitecturii Otomane. A publicat în Korunk ºi ei pe calea “devenirii întru naþiune” – cu (Cluj), Limes (Tatabánya), Citadela (Cerat, etapele cunoscute: ªcoala Ardeleanã, rãscoala Prahova), A Hét (Bucuresti). S.P. nr. 97-98/2001 8 Relaþiile româno-maghiare – prezent UDMR ºi coaliþia guvernamentalã (1996-2000) (I)

ZOLTÁN KÁNTOR NÁNDOR BÁRDI

Uniunea Democratã a Maghiarilor din maghiarimii din România participarea UDMR România, care din 1989 ºi-a luat rãspunderea la guvernare, din punctul de vedere al valorii reprezentãrii intereselor maghiarimii din consideratã fundamental㠖 pãstrarea identitãþii? România, între decembrie 1996 ºi noiembrie O formulare concisã, în termeni de specialitate, 2000 ºi-a asumat un rol guvernamental în cadrul ar putea fi urmãtoarea: care a fost – pornind de coaliþiei formate de Convenþia Democratã. la rolul-cheie al drepturilor ºi instituþiilor – Evaluarea unei activitãþi politice ridicã inevitabil impactul asupra întãririi societãþii maghiare din problema punctului de vedere, iar autorii, pentru România? Vom examina deci aceste douã care obiectivitatea ºtiinþificã este o cerinþã elemente de importanþã esenþialã. fundamentalã, considerã drept principala lor Informaþiile privind promovarea inte- sarcinã stabilirea unui sistem de criterii care sã reselor minoritãþii maghiare din România le-am se implice cel mai puþin posibil în atitudinile putut obþine în primul rând din rapoartele politice.1 Nu putem trece în revistã aici istoria UDMR. Simplificând, în presã ºi în declaraþiile evenimenþialã a temei.2 Din lipsa documentelor politice am întâlnit douã feluri de aprecieri: ºi datoritã caracterului recent al evenimentelor aprecierea oficialã a UDMR ºi opinia opoziþiei nu ne-am putut angaja la cercetarea discuþiilor interne din cadrul UDMR.5 Acestea au un legate de activitatea de guvernare, care a avut caracter politic ºi nu academic. Existã de loc în cadrul coaliþiei guvernamentale, respectiv asemenea analize realizate de specialiºti, numã- în interiorul UDMR.3 Analiza noastrã vizeazã rul acestora fiind însã infim.6 Deºi majoritatea nivelul macro ºi mediu.4 analizelor au un caracter politic, regãsim în ele Mãsura demnã de luat în considerare în toate problemele cheie. Totuºi, tocmai din cauza cazul eficienþei activitãþii unui partid politic este acestui caracter, interpretãrile politice nu-i pot susþinerea, popularitatea de care se bucurã. În servi drept reper analistului. cazul UDMR însã este vorba de un partid etnic, Din punct de vedere metodologic se ai cãrui votanþi provin din comunitatea cultural- impune examinarea mai multor abordãri: a) politicã maghiarã din România. De aceea experienþa alegerilor parlamentare ºi locale, b) alegãtorii maghiari nu voteazã doar în funcþie de rezultatele sondajelor de opinie, c) compararea preferinþele lor politice ºi economice, ci ºi pe programului UDMR cu rezultatele obþinute, d) baza apartenenþei la grupul etnic/naþional. Ca impactul rolului din coaliþie asupra evoluþiei atare, problema poate fi pusã ºi astfel: ce a adus diferitelor relaþii sociale ºi politice, e) ce efect a 9 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent avut în timp asupra evoluþiei sistemului politic interne specifice (Consiliul Reprezentanþilor din România, respectiv asupra proiectului de Unionali (CRU), Preºedinþia Executivã, Comi- construcþie naþionalã (nation-building) a mino- sia de Monitorizare a Regulamentului). De ritãþii maghiare. Prezentul studiu pune accentul asemenea, prin instituþionalizarea platformelor pe ultimele trei abordãri.7 ºi-a creat propria structurã internã, abordând ºi prin aceasta din ce în ce mai mult o conduitã de Cadrul politic din România partid politic. Organizarea vieþii sociale (în multe privinþe funcþionarea instituþionalã) a fost Dimensiunile studiului de faþã nu permit din ce în ce mai mult preluatã de diverse analiza amãnunþitã a acestei probleme. Vom organizaþii “etno-civice”, cu sprijinul UDMR insista doar asupra câtorva caracteristici, rele- sau al unor resurse controlate de UDMR. Nu s- vante din punctul de vedere al temei noastre. a înfãptuit organizarea alegerilor interne, În urma evenimentelor din 1989 în pluralizarea vieþii politice maghiare prin mo- România s-a format încetul cu încetul demo- delul autoguvernãrii – aºa cum se hotãrâse la craþia parlamentarã bazatã pe pluripartidism. În congresul de la Braºov al UDMR –, politizarea perioada 1990-1996 putem vorbi de o politicã internã fiind împinsã pe planul al doilea. dominatã de PDSR, respectiv predecesorii sãi Când în 1996 coaliþia condusã de CDR de drept. Aceastã perioadã s-a caracterizat a preluat guvernarea, a promis cã va realiza printr-o reformã lentã, prin consolidarea siste- reforma politicã ºi economicã, necesare încã din mului politic. UDMR a luat parte la viaþa poli- 1990. Cu toate acestea reforma instituþionalã nu ticã din România ca partid de opoziþie. Conco- a avut loc, inflaþia nu a fost redusã, nu a existat mitent a acþionat în vederea constituirii siste- forþa necesarã modificãrii structurii economice. mului instituþional maghiar, respectiv a avut loc Guvernul a fãcut mai puþin decât promisese, nu o deplasare spre pluralismul intern. Partidele se ºtie însã cât ar fi putut realiza în caz optim. aflate la putere pânã în anul 1996 s-au arãtat Un program drastic de reformã ar fi întors puþin dispuse sã satisfacã cerinþele maghiare, iar populaþia împotriva guvernului. discursul politic s-a caracterizat (ºi) printr-o Analizând guvernarea din anul 1999, retoricã anti-maghiarã ºi anti-UDMR. Dan Pavel subliniazã cã UDMR a constituit Dupã noiembrie 1996 participarea partea cea mai stabilã a coaliþiei, votând UDMR în guvernul român constituie în sine un sistematic în funcþie de înþelegerile din cadrul fapt de o importanþã majorã. A devenit astfel coaliþiei, ºi neprimind de fapt nimic din partea acceptabil ca partener politic, creând totodatã un partenerilor de coaliþie.8 precedent. Putem vorbi cu adevãrat de cooperare între partidele la putere ºi UDMR Rezultatele de la alegeri ºi sondajele (numai) atunci când puterea românã a avut de opinie ca criterii de evaluare nevoie de un fel de legitimare spre strãinãtate. În aceastã perioadã parlamentarii UDMR s-au Numãrul voturilor, respectiv, în parte, strãduit sã sprijine iniþiativele legislative rezultatele sondajelor de opinie, pot fi orien- orientate spre reformã, menþinând totodatã în tative în privinþa eficienþei activitãþii unui partid. centrul activitãþii apãrarea intereselor maghiare În cazul unui partid etnic însã nu este sigur cã din România. Între timp UDMR a devenit din aceste criterii sunt funcþionale. miºcare (organizaþie) partid, ºi a început sã se Conform constatãrii unanime a literaturii comporte ca atare, prin realizarea unei structuri de specialitate, partidele etnice sunt votate S.P. nr. 97-98/2001 10 Relaþiile româno-maghiare – prezent aproape exclusiv de cei aparþinând la etnia/na- denþiale s-a adeverit tendinþa avansatã de datele þiunea proprie, fiind deosebit de scãzutã propor- sondajelor de opinie, ca ºi de rezultatele alege- þia voturilor date pe alte criterii. Este mai mare rilor locale. În comparaþie cu rezultatele de la probabilitatea ca alegãtorii maghiari sã nu se alegerile precedente, din 1996, UDMR a obþinut prezinte la vot decât sã voteze un alt partid. În voturi mai puþine, însã din cauza participãrii mai cazul unei coaliþii guvernamentale nu putem reduse (la nivel naþional) ºi a modificãrii legii avea decât ipoteze în ceea ce priveºte influenþa electorale, în procente a primit mai mult, exercitatã de participarea la guvernare asupra obþinând în consecinþã mai multe locuri de rezultatelor obþinute la alegeri de un anumit par- senatori ºi deputaþi. În timp ce pe plan naþional, tid. Un partid etnic reuºeºte în cazurile cele mai în comparaþie cu anul 1996, proporþia de rare sã obþinã voturi din rândurile celor ce nu participare a fost mai redusã cu 20%, numãrul aparþin propriei etnii. Scopul esenþial al campa- celor ce ºi-au dat votul UDMR a scãzut cu niei sale electorale este de a convinge cel mai 70.000, deci cu doar 10%. mare numãr posibil de conaþionali sã se prezinte În comparaþie cu celelalte partide din la vot. coaliþie UDMR a reuºit sã-ºi pãstreze susþinerea. UDMR este singurul partid care a Acest fapt se explicã clar prin votul etnic ºi mai obþinut un numãr de voturi aproximativ egal cu puþin prin aceea cã UDMR ar fi avut o prestaþie cel de la precedentele alegeri locale, respectiv mai bunã faþã de celelalte partide din coaliþie. parlamentare. UDMR nu a fost sancþionatã de Putem adãuga de asemenea cã alegãtorii alegãtori. De aici decurge explicaþia probabilã, maghiari probabil nu considerã UDMR rãspun- cã pânã când UDMR nu va face vreo greºealã zãtoare pentru problemele economice ale þãrii, imensã, maghiarii din România îi vor da voturile. deoarece în interpretarea lor UDMR se ocupã în Putem risca urmãtoarea concluzie: rezultatele primul rând de probleme care îi privesc pe obþinute de UDMR la alegerile locale nu depind maghiari. Am obþine o imagine mai nuanþatã de performanþele sale guvernamentale. Deci, nu dacã am examina rezultatele alegerilor pe pot servi drept criteriu veridic de evaluare. judeþe, dar acestea oferã o imagine în primul Numãrul mandatelor UDMR la alegerile locale rând despre politica localã, ºi mai puþin despre este relativ stabil la toate cele trei scrutinuri. aprecierea activitãþii UDMR ca partid de Diferenþele provin din existenþa în unele guvernãmânt. circumscripþii a unor candidaþi comuni, din Rezultatele alegerilor pot avea o valoare modificãrile suferite de legea electoralã, res- de semnal în aprecierea UDMR, dar nu pot fi pectiv modificarea numãrului participanþilor la utilizate drept criterii de evaluare. Acestea pot fi vot. Aceastã schimbare minimã nu poate fi nici- luate în consideraþie eventual în privinþa decum imputatã participãrii UDMR la coaliþia partenerilor de coaliþie români. Alegãtorii guvernamentalã. Am sublinia doar cã nici români au sancþionat în acest mod partidele alegerile locale nu aratã tendinþa cã prin guvernante, ceea ce însã nu s-a întâmplat în participarea sa la coaliþia guvernamentalã cazul UDMR ºi al alegãtorilor maghiari. UDMR ar fi pierdut din popularitate în rândurile Putem trage concluzia cã examinarea alegãtorilor maghiari. Pe lângã parlamentarii rezultatelor alegerilor parlamentare ºi locale aleºi pe lista UDMR au obþinut mandate ca oferã foarte puþine informaþii privind eficienþa independenþi ºi alþi consilieri ºi primari maghiari, UDMR în cadrul coaliþiei.9 mai ales la alegerile locale din 1996 ºi 2000. Datele sondajelor de opinie. Conform La alegerile parlamentare ºi prezi- investigaþiei din primãvara anului 2000 a Cen- 11 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent trului pentru Cercetãri ale Relaþiilor Interetnice Dincolo de acestea, referitor la maghiarimea din Transilvania (CCRIT), care a avut în vedere din România, respectiv la UDMR, o problemã subiecþi maghiari, 80,6% dintre aceºtia au consi- centralã este influenþa exercitatã de asumarea derat cã activitatea guvernamentalã a UDMR se rolului guvernamental asupra democraþiei caracterizeazã prin rezultate concrete, ºi doar interne din UDMR; respectiv asupra societãþii 5,3% au fost de pãrere cã aceasta n-a izbutit sã maghiare din România, asupra conservãrii realizeze nimic din cele promise. Eficienþa identitãþii maghiarimii. De toate acestea sunt politicã a UDMR a fost apreciatã astfel:10 strâns legate urmãtoarele: a) intensificarea sau Rezultatele sondajelor ne permit sã con- scãderea susþinerii UDMR ca partid (respectiv Mai degrabã Mai degrabã dacã existã legãturã între de acord în dezacord participarea la coaliþia UDMR pânã acum a dus în guvernamentalãgeneral o ºi susþi-politicã bunã 75,217,5 nere), ºi b) accentuarea sau Drepturile minoritãþii maghiare din România pot fi 87,8 6,9 promovate, chiar dacã acest lucru se produce încet atenuarea clivajelor din Conducerea UDMR ar trebui sã încerce sã intre la interiorul UDMR. De vreme guvernare ºi în viitor, pentru cã doar astfel poate 82,6 9,9 ce nu existã criterii absolute face ceva pentru maghiarime de evaluare, putem porni de Politicienii UDMR au reuºit foarte frecvent sã 22 68,3 promoveze interesele maghiarimii la douã baze de referinþã. Politicienii UDMR au fãcut doar promisiuni, 54,2 Una o constituie obiectivele 38,1 dar au realizat foarte puþine în favoarea maghiarimii formulate în programul cluzionãm cã populaþia maghiarã din România UDMR, iar cealaltã scopurile nedeclarate din apreciazã mai degrabã pozitiv participarea spatele programului, adesea neformulate în UDMR în coaliþia guvernamentalã. În schimb, politicã. Aceasta din urmã poate fi definitã pe la fel ca în comparaþia cu rezultatele alegerilor, scurt ca înfãptuirea ºi funcþionarea, în paralel cu nici datele sondajelor de opinie nu sunt criterii societatea româneascã, ºi pe criterii etnice, a competente în privinþa activitãþii UDMR. societãþii maghiare din România. Aceasta include drepturile individuale (drepturile omu- Punerea problemelor care pot lui) ºi minoritare, o anumitã formã de autonomie, evalua efectul deciziilor politice – un sistem instituþional de sine stãtãtor, în care drept criterii de apreciere poziþiile de conducere sunt deþinute de persoane alese, provenind din propriul grup naþional. Este un loc comun cã participanþii vieþii În continuare trecem în revistã argu- publice maghiare din România ºi maghiarimea mentele pro ºi contra intrãrii UDMR la guver- din România îºi proiecteazã în mod diferit nare. imaginea viitorului, ºi pun accentul pe prioritãþi politice diferite. Pentru evaluarea rolului guver- Personajul principal: UDMR namental al UDMR din materialul studiat am Conform unuia dintre punctele de considerat ca fiind importante urmãtoarele: pornire ale analizei noastre UDMR este un relaþiile româno-maghiare, evoluþia convieþuirii partid organizat pe criterii etnice. În aceastã interetnice, evoluþia raporturilor dintre calitate baza sa electoralã este constituitã România ºi Ungaria ºi în acest context integra- aproape exclusiv din maghiari din România, ºi rea euro-atlanticã a României; democratizarea în programul sãu reprezintã în primul rând ºi stabilizarea sistemului politic al României. interesele acestora. La fel ca orice partid etnic, S.P. nr. 97-98/2001 12 Relaþiile româno-maghiare – prezent ºi UDMR are o dublã funcþie. Pe de o parte în þional de sine stãtãtor, unde includem învãþã- calitate de partid politic ia parte la viaþa politicã mântul, în primul rând universitatea maghiarã din România, pe de altã parte îndeplineºte autonomã, ºi diferitele institute ºi asociaþii sarcini de organizator al societãþii maghiare profesionale. În ansamblu, acestea semnificã din România. În cazul partidelor de acest tip, în crearea societãþii paralele maghiare, institu- centrul programului ºi activitãþii politice se aflã þionalizarea “sferei” maghiare din România. reprezentarea intereselor ºi valorilor grupu- Ca organizaþie obºteascã UDMR se lui/comunitãþii naþionale/etnice respective. strãduieºte sã organizeze sfera (consideratã) Asemenea celorlalte partide, UDMR are o civicã a comunitãþii maghiare din România. conduitã de partid, iar conducãtorii sãi au inte- Din acest punct de vedere întãreºte diferitele rese care nu coincid totdeauna cu cele ale organizaþii ºi instituþii, nu în ultimul rând pentru grupului reprezentat. a-ºi putea pãstra, eventual întãri, propria sa Pe baza programului UDMR ºi a activi- bazã electoralã. tãþii parlamentare a grupului sãu de aleºi putem Din cauza caracteristicilor mai sus afirma cã Uniunea a stãruit pentru descen- amintite, în studiul nostru vor exista supra- tralizare, pentru realizarea funcþionabilitãþii puneri în evaluarea UDMR ºi a participãrii economiei ºi în favoarea integrãrii euro-atlantice UDMR la coaliþia guvernamentalã. a României. În acest sens, spre exterior, UDMR De la înfiinþarea sa UDMR ºi-a asumat poate fi clasatã în rândul partidelor liberale reprezentarea politicã a ansamblului maghiarimii moderne.11 UDMR a elaborat un program în din România, dar au existat de la bun început care ºi-a formulat concepþiile privind transfor- discuþii cu privire la definirea a ce ºi cum ar marea dezirabilã a societãþii din România, în trebui sã reprezinte. Neînþelegerile interne provin schimb este adevãrat c㠖 în mod firesc – le-a în parte din concepþia diferitã cu privire la formulat în aºa fel încât sã fie avantajoase din sarcina ºi strategia UDMR. Aceste neînþelegeri punctul de vedere al maghiarimii din România. au însoþit istoria UDMR, de aceea este nevoie de În concepþia UDMR aderarea la Uniunea Euro- multã precauþie pentru a nu ne construi analiza peanã ºi la NATO poate crea un cadru favorabil pe punctele de vedere ale uneia dintre orientãri. pentru promovarea drepturilor – individuale ºi/sau colective – ale maghiarimii din România. Originea problemei: intrarea la Prin descentralizare se pot crea acele unitãþi guvernare dispunând de competenþe proprii, în care pot lua În privinþa genezei participãrii la guver- decizii într-o mai mare mãsurã (ºi) maghiarii, nare trebuie sã evidenþiem douã evenimente. privind problemele – în primul rând politice, Cel mai important este încheierea urgentã a culturale ºi economice – care îi privesc. tratatului de bazã româno-ungar în septembrie Totodatã pe plan local se poate crea acel sistem 1996. Faptul cã tratatul a fost elaborat de (maghiar) de instituþii, în care se poate realiza guvernul Iliescu ºi respectiv Horn a avut ca efect reproducerea culturalã. pe de o parte trecerea retoricii naþionaliste pe În termeni generali putem spune cã planul al doilea în timpul campaniei electorale, UDMR ca partid etnic, la nivel macro, are o pe de altã parte a constituit un semnal din partea dublã prioritate: a) crearea unor unitãþi mai guvernului ungar adresat UDMR cã în aceste mici ºi mai autonome, unde putem include probleme decizia aparþine guvernelor celor douã descentralizarea administraþiei, autonomia, þãri. Dupã semnarea tratatului ºi înainte de federalismul, b) realizarea sistemului institu- summit-ul NATO de la Madrid, România nu-ºi 13 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent putea permite o campanie dominatã de retorica mai puþin costisitoare” . naþionalistã. În calitate de observatori din Privind înapoi este foarte greu sã apre- exterior ne este greu sã spunem ce motive ciem dacã participarea la guvernare a UDMR a (considerente, interese) au stat la baza deciziei contribuit, ºi dacã da, în ce mãsurã, la popula- UDMR de a intra la guvernare, dar cele amintite ritatea scãzutã ºi eºecul în alegeri al coaliþiei de mai sus au avut cu siguranþã contribuþia lor. guvernare. Presupunem cã acest lucru a avut o Al doilea factor a fost numirea de cãtre importanþã foarte micã. Scãderea popularitãþii UDMR a unui candidat propriu la alegerile se datoreazã în primul rând unei imposibilitãþi prezidenþiale. Sándor Balázs afirmã chiar cã permanentizate de funcþionare a guvernului, “UDMR-ul a decis eventuala participare la cauzate de conflictele interne din coaliþie, ca ºi guvernare în momentul în care a numit un performanþelor economice slabe decurse ºi de candidat propriu la preºedinþie”.12 Ca ºi Tibor T. aici. UDMR are, fireºte, partea ei de rãspun- Toró, el considerã cã retorica mai “moderat㔠a dere, dar – fãrã a încerca sã o absolvim – este lui György Frunda din timpul campaniei, care a evident cã a exercitat o influenþã foarte micã plasat programul de autonomie pe plan secund asupra proceselor economice. Din perspectiva (cel puþin din perspectiv㠓radicalã”), a avut ca electoratului maghiar – care este în mare mãsurã efect perceperea maghiarilor ºi a UDMR de un electorat etnic – eºecul economic nu a înde- cãtre partidele româneºti ca fiind apþi de guver- pãrtat prea mulþi alegãtori de Uniune. Este justi- nare, sugerând acelaºi mesaj ºi electoratului ficatã presupunerea cã aceia dintre alegãtorilor maghiar.13 În ciuda celor afirmate mai sus, nu maghiari care la alegerile din 2000 nu au votat, putem spune cã UDMR s-ar fi pregãtit pentru sau au votat altã formaþiune decât UDMR, au participarea la guvernare în timpul campaniei fost influenþaþi mai degrabã de conflictele electorale. interne ale Uniunii, sau de disputele locale, CDR ºi PD aveau împreunã o majori- decât de performanþa la guvernare a UDMR. tate parlamentarã de 53%, suficientã pentru Din diferitele manifestãri reiese cã pe formarea guvernului, în timp ce nici împreunã parcursul/în interesul participãrii la guvernare, cu UDMR nu ar fi obþinut majoritatea absolutã UDMR a trebuit sã renunþe la anumite obiec- de douã treimi. Putem doar presupune care a tive. Acestea se referã în principal la ideea de fost cauza cooptãrii UDMR la guvernare. S-a autonomie ºi la modelul de autoguvernare. Este dovedit în repetate rânduri cã în viaþa politicã probabil cã pe parcursul negocierilor purtate româneascã o majoritate cu doar 3% înseamnã pentru formarea coaliþiei, CDR ºi/sau PD au foarte puþin. Pe de altã parte, participarea la pus condiþia ca UDMR sã renunþe pe moment guvernare a UDMR punea în luminã favorabilã la aceste deziderate.14 Se poate presupune cã România în faþa Occidentului. Politicienii au aceasta a fost condiþia minimalã pusã de aceste presupus cã la summit-ul NATO din 1997 acest partide. Existã douã explicaþii posibile. Pe de o fapt ar fi putut înclina balanþa în sens pozitiv. parte aceste partide nu sprijinã aspiraþia de Nu în ultimul rând, aºa cu am mai amintit, autonomie a UDMR, pe de altã parte nu-ºi campania UDMR ºi al lui György Frunda asumau riscul de a fi atacaþi de opoziþie pe sugera imaginea unui partid credibil, fãrã multe aceastã temã. Este, în fond, o pretenþie raþionalã revendicãri. Putem adãuga cã, din cauza din partea partenerilor de coaliþie. Contravine polarizãrii politice, cooptarea la guvernare a însã programului ºi obiectivelor UDMR. oricãrui alt partid avea ºanse minime. Din acest În urma negocierilor pentru formarea punct de vedere UDMR pãrea rezolvarea “cea coaliþiei UDMR i-au revenit douã posturi de S.P. nr. 97-98/2001 14 Relaþiile româno-maghiare – prezent ministru, din care unul în fruntea Ministerului problema universitãþii maghiare finanþate de Turismului, al doilea în fruntea Departamentului stat. În perioada de dupã summit-ul de la de Protecþie a Minoritãþilor, înfiinþat în ianuarie Madrid UDMR n-a mai fost atât de importantã 1997 (primul a fost condus de Ákos Birtalan, al din punct de vedere extern pentru politica doilea de György Tokay). Mai târziu, în locul româneascã. Acest fapt s-a reflectat ºi în portofoliului turismului, UDMR i-a fost atribuit activitatea guvernamentalã ulterioarã. cel al sãnãtãþii, ºi, în primii doi ani ai coaliþiei, Principala problemã privind intrarea la a avut 11 posturi de secretar de stat.15 guvernare a fost chiar modalitatea intrãrii. Pe La nivel local ºi judeþean UDMR a lângã problemele de principiu ºi cele practice, obþinut douã posturi de prefect ºi opt de principala problemã o constituie decizia luatã subprefect. Datoritã participãrii la coaliþie a de sus, legitimatã doar ulterior de conducere. UDMR situaþia mai multor localitãþi s-a Astfel s-a încãlcat principiul democraþiei îmbunãtãþit dar, cum în majoritatea cazurilor interne, ºi s-a pus sub semnul întrebãrii rolul lucrurile se petreceau la nivel informal, putem forului de decizie. Toate acestea se înscriu în presupune cã participarea la guvernare a creat o procesul în care influenþa Consiliului Operativ situaþie mai favorabilã unui grup al minoritãþii creºte în defavoarea CRU.19 maghiare din România.16 Politologii împart cu predilecþie manda- Argumentaþia contestatarilor coaliþiei tul guvernamental de patru ani în etapele guver- Autoevaluãrile UDMR trec în revistã nului Ciorbea, Vasile ºi Isãrescu.17 Pãrerea succesele ºi insuccesele mandatului guverna- generalã este cã Guvernul Ciorbea a fost cel mental.20 Opoziþia interioarã a UDMR contestã mai favorabil minoritãþii maghiare din mai degrabã modalitatea intrãrii la guvernare, România. La prima vedere este adevãrat, dar nu pune accentul pe eºecuri ºi cere socotealã putem uita cã în perioada premergãtoare pentru nerealizãrile UDMR din domeniul summit-ului NATO de la Madrid România construcþiei sociale ºi al democratizãrii interne. spera cã va fi acceptatã în NATO cu primul val. În timp ce evaluãrile proprii ale UDMR În mod real avea ºanse foarte mici, dar subliniazã rezultatele obþinute pe plan legislativ posibilitatea nu putea fi exclusã din start. ºi în domeniul reformei economice, analizele UDMR se afla în poziþia cea mai favorabilã opoziþiei interioare nu amintesc aceste lucruri. atunci, fiindcã pentru România era de impor- Putem evidenþia douã discursuri para- tanþã majorã sã prezinte rezultate ºi în gestio- lele care accentueazã liniile de clivaj deja narea problemei minoritãþilor naþionale. Trata- existente. Conducerea UDMR a adoptat tactica tul de bazã dintre România ºi Ungaria, prezenþa “paºilor mãrunþi”, bazându-se pe ideea cã în coaliþia guvernamentalã a UDMR precum ºi drepturile trebuie obþinute treptat, ºi fiind deciziile, favorabile în special maghiarilor din conºtientã cã acest lucru nu poate reuºi decât România ºi în general minoritãþilor naþionale, prin compromisuri. Opoziþia în schimb por- erau menite a dovedi Occidentului cã guvernul neºte de la ideea cã maghiarilor din România li român de atunci îºi schimbase orientarea. se cuvin anumite drepturi, ºi în chestiunile Guvernul Ciorbea a mers pânã acolo încât a cheie nu se pot face compromisuri, nici mãcar modificat prin ordonanþã de urgenþã legea temporar.21 Poziþiile sunt rigide, ºi nu este învãþãmântului adoptatã în legislaþia prece- probabilã conturarea unei apropieri între cele dentã.18 Aceasta a fost perioada în care UDMR douã tabere. putea eventual sã smulgã o decizie pozitivã în “Opozanþii” îi identificã pe cei care au 15 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent asumat/creat coaliþia cu “grupul de la Neptun” cã aceste relaþii nu sunt conflictuale, dar fãrã a din 1992-1993. Ei considerã cã intrarea în afirma cã UDMR trebuie sã subordoneze totul coaliþie a fost înfãptuitã de conducere printr-un acestui scop. În acelaºi timp nu afirmãm nici cã fel de puci, fãrã nici o legitimitate. Conducerea procesele actuale ar fi ireversibile, sau cã a obþinut ulterior de la CRU legitimarea intrãrii asistãm la o schimbare semnificativã. în coaliþie. Nu a cumpãnit consecinþele, ºi nu a pretins “preþul gâºtii”.22 Au intrat în coaliþie fãrã Convieþuirea interetnicã o convenþie de coaliþie, sau cu una care nu a fost Informaþii privind convieþuirea inter- publicã. Opozanþii trag la rãspundere UDMR etnicã putem obþine în primul rând din pentru faptul cã nu reprezintã ºi nu duce la sondajele de opinie. Populaþia în general, la fel îndeplinire obiectivele din programul sãu. Ei ca ºi maghiarii (consideraþi separat - n.ed.), considerã cã UDMR nu a funcþionat eficient ºi considerã cã în þarã lucrurile merg într-un sens a renunþat la obiectivele sale iniþiale privind greºit. Cea mai mare problemã (ºi) pentru apãrarea intereselor, reprezentarea comunitarã, populaþia maghiarã o reprezintã corupþia, medierea intereselor, apãrarea identitãþii, ºomajul, scãderea nivelului de trai ºi inflaþia, autoorganizarea ºi pluralismul intern.23 abia dupã acestea urmeazã problemele Acest fapt a devenit evident în timpul specifice comunitãþii maghiare (autonomia, mandatului guvernamental, rãdãcinile proble- folosirea limbii materne, universitatea etc.).25 mei însã ajung în perioada anterioarã. Conclu- Conform rezultatelor Etnobarometrului zia la care au ajuns contestatarii coaliþiei este: din mai-iunie 2000 relaþiile româno-maghiare conducerea UDMR trebuie schimbatã, ºi este s-au îmbunãtãþit în comparaþie cu situaþia de necesarã revenirea la principiile ºi programul dinainte de 1996. Aceastã pãrere este congresului de la Braºov din 1993. Credem cã împãrtãºitã de români ºi maghiari deopotrivã, aceste critici vizeazã în primul rând activitatea de aceºtia din urmã într-o proporþie mai mare.26 UDMR, ºi numai în al doilea rând participarea Dupã participarea la guvernare a UDMR ei la coaliþie. Principalul reproº legat de intrarea subiecþii români ºi maghiari considerã deopo- în coaliþie este formulat astfel: aceasta a avut trivã cã situaþia maghiarilor s-a îmbunãtãþit, loc fãrã o decizie interioarã ºi fãrã o convenþie.24 foarte puþini fiind de pãrere contrarã. Cu toate De partea românã, cu începere din acestea diferã mult pãrerile privind drepturile 1996, cooptarea la guvernare a UDMR a minoritãþilor. 83,1% dintre maghiari considerã devenit un interes al puterilor în funcþiune. cã minoritãþile naþionale sunt defavorizate în Acestea sunt astfel în mãsurã sã controleze ºi sã privinþa drepturilor. influenþeze politica UDMR. Dupã prima În ciuda opiniei generale ºi a separãrii cooptare la guvernare, puterilor în funcþiune de din ce în ce mai accentuate a vieþii comunitãþii la Bucureºti le este necesarã buna relaþie cu maghiare din România, relaþiile interetnice nu UDMR ºi pentru a-ºi spori credibilitatea sunt tensionate. La nivelul vieþii de zi cu zi, în internaþionalã, dar totodatã trebuie sã-i asigure pofida prejudecãþilor existente de fiecare parte, UDMR o minimã poziþie de negociere. apar foarte rar conflicte deschise între români ºi maghiari. Putem avansa ca probabilã ideea cã În cele ce urmeazã vom analiza efectele maghiarii se înþeleg mai bine cu susþinãtorii participãrii la guvernare asupra convieþuirii partidelor de coaliþie, decât cu cei ai partidelor interetnice, respectiv asupra relaþiilor dintre de opoziþie, însã presa a relatat foarte rar despre România ºi Ungaria. Considerãm pozitiv faptul existenþa unor probleme grave. S.P. nr. 97-98/2001 16 Relaþiile româno-maghiare – prezent Sub efectul legilor ºi ordonanþelor a fost o greºealã încheierea tratatului în aceastã guvernamentale aprobate dupã 1996 discrimi- formã, ºi mai ales cu guvernul român de atunci.28 narea instituþionalã probabil s-a diminuat, dar Deºi i s-au adus numeroase critici, într-un stat cu o politicã etnicizatã este foarte tratatul de bazã a contribuit la invitarea UDMR puþin probabil ca aceastã discriminare sã de a participa la guvernare. Este greu de disparã pe termen scurt sau mediu. Rezultatele închipuit cã acest lucru s-ar fi întâmplat fãrã obþinute de UDMR în timpul participãrii la tratatul de bazã (conceput în acest spirit). guvernare se înscriu într-o mãsurã decisivã în Semnând tratatul, ambele pãrþi au fãcut domeniul mãsurilor împotriva discriminãrii ºi compromisuri, dar compromisul mai mare se de politicã lingvisticã. Din cea de-a treia pare cã l-a fãcut partea ungarã (recomandarea categorie de obiective, de politicã identitarã, 1201, problema retrocedãrii bunurilor biseri- UDMR s-a concentrat – în cadrul construirii ceºti, cauza universitãþii maghiare). Nu putem instituþiilor proprii – asupra creãrii structurilor uita nici faptul cã tratatul de bazã a fost încheiat guvernamentale cu competenþe în gestionarea în primul rând din pricina integrãrii NATO, ºi problemelor minoritãþilor.27 putem presupune cã nici una dintre pãrþi nu a contat pe rezolvarea problemei minoritãþilor. Relaþii bilaterale interstatale: România Cu toate acestea tratatul constituie o bazã de ºi Ungaria referinþã pentru ambele pãrþi, fiecare interpre- În relaþiile Ungariei cu vecinii sunt tând documentul conform intereselor proprii. determinante trei tipuri de probleme: interesele Politica externã ungarã a sprijinit în forurile diferite provenind din vecinãtate; complexele internaþionale acceptarea României în diferitele istorice; problema minoritãþii. În raporturile cu organisme internaþionale, în acelaºi timp România dupã 1989 problema cheie a relaþiilor relaþiile bilaterale s-au intensificat prin faptul cã bilaterale este situaþia comunitãþii maghiare din s-au creat mai multe legãturi interministeriale. Transilvania. Pe plan teoretic aceasta se bazeazã Principiul politicii privind minoritãþile, con- pe interpretarea diferitã a conceptului de naþiune form cãruia guvernul ungar sprijinã revendi- ºi viziunea diferitã privind drepturile minori- cãrile organizaþiilor minoritãþii, nu a condus la tãþilor. La nivelul relaþiilor interstatale celelalte complicaþii diplomatice. Este important faptul legãturi – de ex. economice ºi de integrare – sunt cã politica externã ungarã nu s-a pronunþat la secundare. Aceste relaþii depind în acelaºi timp nici un nivel împotriva României. de prioritãþile celor douã þãri, adicã dacã factorii Este greu de spus ce a determinat îmbu- de politicã externã îndeamnã cele douã state la nãtãþirea relaþiei României cu Ungaria: partici- cooperare sau nu. Depind, de asemenea, de parea UDMR la guvernare, coaliþia mai pro- componenþa guvernelor aflate la putere ºi de ocidentalã sau semnarea tratatului de bazã. Este politica duse de acestea în privinþa minoritãþilor. cert cã înainte de 1996 ar fi existat puþine ºanse Dupã cum se ºtie, tratatul de bazã a fost pentru deschiderea consulatului ungar de la încheiat de guvernul PSD-PLD (Partidul Socia- Cluj ºi sprijinirea financiarã a universitãþii list Ungar – Partidul Liber-democrat) cu guver- particulare maghiare de cãtre Ungaria ar fi fost narea PDSR în septembrie 1996. Partidele cu siguranþã mult mai problematicã. Au devenit guvernamentale de atunci apreciau cã acest frecvente vizitele reciproce între politicienii din tratat a avut o contribuþie semnificativã ºi a creat Ungaria ºi România, în cadrul cãrora au fost condiþiile pentru îmbunãtãþirea relaþiilor încheiate mai multe acorduri importante. Dintre româno-ungare. Opoziþia de atunci considera cã acestea subliniem acordurile privind muncitorii 17 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent sezonieri ºi deschiderea unor noi puncte de realizarea programului sãu. trecere a frontierei. Un fenomen deosebit de Guvernul Orbán a fost mai activ decât important este faptul cã poluarea Tisei nu a predecesorul sãu în privinþa politicii referitoare declanºat isterii politice.29 Participarea la la maghiarime. A sprijinit mai deschis – prin guvernare a UDMR a înlesnit organizarea declaraþii, vizite ºi ajutor material – obiectivele diferitelor întâlniri ºi încheierea acordurilor. În maghiarimii din România. Cu toate acestea, aceastã privinþã UDMR a îndeplinit mai ales un relaþia celor douã state a avut o evoluþie pozi- rol de intermediar. tivã. Aceasta se poate datora pe de o parte Potrivit datelor sondajului de opinie participãrii formaþiunii maghiarilor la guverna- citat, maghiarii din România apreciazã pozitiv ºi re, pe de altã parte orientãrii politicii externe a relaþiile din ultimii trei ani dintre România ºi guvernului de la Bucureºti din perioada 1996- Ungaria, respectiv se aºteaptã la o îmbunãtãþire 2000, care a realizat cã relaþiile bune cu în continuare la nivelul dezideratelor. ªi în cazul Ungaria ºi cu UDMR îi pot îmbunãtãþi ºansele acesta subiecþii maghiari sunt cei care împãrtã- de integrare euroatlanticã. ºesc într-un numãr mai mare aceastã pãrere.30 Prima prioritate a guvernului ungar (continuare în numãrul urmãtor) precedent a fost integrarea în UE a Ungariei, problema minoritãþilor maghiare de peste NOTE hotare a trecut într-o oarecare mãsurã pe planul al doilea, fiind consideratã o problemã de 1 Am putea spune cã am pus accentul mai mult pe aspectele sociale decât pe cele politice. În cursul specialitate din cadrul politicii externe. analizei a trebuit sã recunoaºtem cã nu ne-am putut Integrarea este prioritarã ºi pentru Guvernul afirma pe deplin aspiraþia spre obiectivitate, în schimb Orbán, dar problematica minoritãþilor din afara abordarea noastrã a fost influenþatã nu de preferinþe politice ci de concepþia noastrã profesionalã. graniþelor, ca temã centralã a bazei ideologice a 2 Miklós Bakk: 1989-1999: Primii zece ani ai UDMR. partidelor de coaliþie, s-a accentuat – chiar în În Romániai Magyar Évkönyv 2000 (Anuar maghiar detrimentul celei dintâi –, sprijinirea lor fiind din România), red. Barna Bodó, Ed. Polis, Cluj, 2000, 19-32.; Cronologie. În UDMR 1989-1999, Cluj, 2000. consideratã o chestiune de politicã naþionalã. 3 În continuarea cercetãrii noastre avem în vedere Guvernul precedent nu a fost un realizarea, pe baza unui sistem unitar de criterii, a unor interviuri cu 50 de persoane participante în activitatea partener real pentru maghiarimea din România. guvernamentalã, respectiv vom prelucra discuþiile din Cu participarea la guvernare a UDMR guvernul cadrul Consiliului Reprezentanþilor UDMR. Astfel se condus de CDR s-a raportat deja altfel la va putea crea fundalul necesar unei analize mai aprofundate. Informaþiile provenind din reþeaua problematica minoritãþilor. Pe de o parte informativã internã a UDMR ne-au parvenit doar pe politicienii partidelor de coaliþie au o atitudine calea unor informaþii verbale, respectiv nu am avut mai favorabilã faþã de problema minoritãþilor, acces la pãrþile ne-publice ale unor investigaþii de opinie publicã. pe de altã parte aºa cerea ºi interesul politic. Ar 4 Ar fi necesarã o analizã completã cuprinzând ºi fi o greºealã sã considerãm cã atitudinea nivelul micro – analiza presei, analiza înþelegerilor politice, împãrþirea de resurse etc. –, dar aceasta fundamentalã se deosebeºte în mod esenþial de depãºeºte cu mult limitele unui studiu. Aceastã cea a politicienilor din guvernarea precedent㠖 activitate se poate imagina doar în cadrul unei munci mai degrabã a fost vorba de o variantã mai colective îndelungate ºi bine finanþate. 5 Mérlegen: Az RMDSZ a koalícióban, 1996-2000. îngãduitoare a statului naþional, neutru din (UDMR în coaliþie 1996-2000), f.a. 80.; resp. Tibor punctul de vedere al limbii31 –, trebuie sã ne fie Toró T.: Az RMDSZ koalíciós szerepvállalása: clar însã cã UDMR nu putea spera decât din zsákutca vagy kiút egy hatékonyabb érdekképviselet felé? (Asumarea rolului în coaliþie al UDMR: aceastã parte la un oarecare sprijin pentru fundãturã sau cale spre o reprezentare mai eficientã a S.P. nr. 97-98/2001 18 Relaþiile româno-maghiare – prezent intereselor?) Magyar Kisebbség, serie nouã, an IV., Miercurea-Ciuc, precum ºi publicaþia Mérlegen 2000. 1998, nr. 1., 222-251, ºi rãspunsurile publicate, idem 21 Prelegerile susþinute la conferinþa de la Timiºoara din 1998, nr.2., 3-141.; Attila Zsolt Borbély: Markónak 1997 (László Tõkés, Barna Bodó, Imre Borbély) mennie kell (Markó trebuie sã plece), Erdélyi Napló, sugereazã acest fapt. În Barna Bodó (red.) Kisebbségi 1999., nr. 17. érdekvédelem:kormányból és/vagy ellenzékbõl 6 Zoltán A. Biró: A kormánybalépés egy éve a magyar- (Apãrarea intereselor minoritare: de la guvernare sau/ºi magyar reláció szemszögébõl (Un an de la intrarea la din opoziþie). Timiºoara, 1997. guvernare din punctul de vedere al relaþiei maghiaro- 22 Imre Borbély se referã la metafora folositã de Béla maghiare). În Miklós Bakk- István Székely - Tibor Markó în Kisebbségi érdekvédelem (Apãrarea Toró T (red): Útközben: pillanatképek az erdélyi intereselor minoritare ) op.cit. magyar politika reformjáról (Pe drum: instantanee ale 23 Attila Zsolt Borbély: Markónak mennie kell (Markó reformei politicii maghiare din Transilvania), ed. Pro trebuie sã plece). Erdélyi Napló 1999. nr. 17. Print, Miercurea Ciuc, 1999, 124-137. 24 László Tõkés: Érvek és ellenérvek (Argumente ºi 7 Vezi comentariile referitoare la primele douã în contraargumente). În Kisebbségi érdekvédelem Kántor-Bárdi, REGIO, 2000/4. (Apãrarea intereselor minoritare) op. cit; respectiv 8 Dan Pavel: De ce nu s-a predat coaliþia? Sfera Magyar Kisebbség 1998 nr. 2., autori: Barna Bodó, Politicii 2000, nr.78, ianuarie, 5. Imre Borbély – Attila Zsolt Borbély, Géza Szõcs 9 Precizia analizei noastre ar fi putut fi sporitã 25 Romániai magyarok 2000 (Maghiarii din România comparând datele sondajelor realizate la ieºirea de la 2000), CCRIT, 22. urne ºi rezultatele preelectorale cu rezultatele obþinute 26 Ethnobarometer, CCRIT, 2000 May-June, 22. în circumscripþii. 27 Vom examina aceastã problemã în capitolul urmãtor 10 Romániai Magyarok 2000 (Maghiarii din România 28 Memorandumul preºedinþiei naþionale a FIDESZ- 2000), CCRIT, 2000, martie, 33. MPP în chestiunea tratatului de bazã româno-ungar. În 11 Iar dacã ne uitãm la partea din program referitoare la Csaba Lõrincz-Zsolt Németh-Viktor Orbán-Zoltán propria societate, întâlnim un sistem de valori Rockenbauer: Nemzetpolitika ‘88-’98(Politicã conservator, tinzând spre consolidare. naþional㠑88-’98). Osiris, Budapesta, 1998, 306-307. 12 Sándor Balázs: A hatalomban vagy a hatalomból (La Analiza reflectãrii în presã a dezbaterilor de politica putere sau din putere). Magyar Kisebbség, 1998. Nr. 2., 6. internã o gãsim în: Éva Kovács- Péter Csigó: Európai 13 Toró T. Tibor: Az RMDSZ koalíciós szerepvállalása: integráció vgy/és kisebbségvédelem? A román-magyar zsákutca vagy kiút egy harékonyabb politikai alapszerzõdés sajtóvitája (Integrare europeanã ºi/sau érdekképviselet felé? (Asumarea rolului în coaliþie al protecþia minoritãþilor? Dezbaterea în presã a tratatului UDMR: fundãturã sau cale spre o reprezentare mai româno-ungar). Budapesta, 2000, În: Diskurzusok a eficientã a intereselor?) Magyar Kisebbség 1998. Nr. vándorlásról (Discursuri despre migrare). Red. Endre 1., 224. Sík-Judit Tóth, NMMK, Budapesta, 2000 252-278. 14 Presupunere, sugeratã ºi de László Tõkés în 29 Csilla Zsigmond: A ciánszennyezõdés mediatizálása prelegerea “Érvek és ellenérvek” (Argumente ºi a Népszabadság, a Magyar Nemzet és a HVG contraargumente) de la Timiºoara, în Barna Bodó hasábjain (Mediatizarea poluãrii cu cianuri în (red.) Kisebbségi érdekképviselet: kormányból vagy Népszabadság, Magyar Nemzet ºi HVG), Pro ellenzékbõl (Apãrarea intereselor minoritare: de la Minoritate 2000. Nr. 1. 139-147. guvernare ºi/sau din opoziþie). Timiºoara, 1997, 7. 30 Romániai magyarok 2000, CCRIT, 22 15 Mérlegen op.cit. 67-70 31 Aceastã direcþie a politicii României faþã de 16 UDMR a numit în posturi din aparatul guvernamental maghiarime a fost reprezentatã între cele douã rãzboaie central ºi local peste 170 de persoane. Mérlegen op. cit. mondiale de Zenobie Pãclaºianu, iar azi printre alþii ºi 3. Acest grup a adus pe poziþii neafectate de algoritmul de Valentin Stan. politic zeci de alþi angajaþi unguri. 17 Ar merita un studiu separat analiza amãnunþitã a celor trei guverne, însã acest lucru nu este posibil din lipsã de spaþiu, considerãm totodatã cã principala linie de clivaj a reprezentat-o perioada de dinainte ºi perioada de dupã summitul NATO de la Madrid. ZOLTÁN KÁNTOR – sociolog, politolog, 18 Comparaþia Legii învãþãmântului nr. 84/1995, ºi a cercetãtor la Institutul Teleki Laszlo. Specia- modificãrii din 1999 o gãsim în Mérlegen op. cit. 14- 16 lizat pe politica maghiarã din România. 19 “Consiliul Operativ a preluat, în esenþã, aproape total NÁNDOR BÁRDI – istoric, senior researcher la atribuþiile de decizie politicã în cadrul UDMR.” Bakk Miklós: Hatáskör-módosulás (Modificarea Institutul Teleki Laszlo din Budapesta. Specia- prerogativelor). Krónika 20-21 ianuarie 2001. lizat pe istoria socialã a maghiarilor din 20 Vezi documentele Congresului UDMR de la România dintre cele douã rãzboaie mondiale. 19 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Antinostalgia Maghiarii ºi spaþiul public românesc1

MARIUS COSMEANU

Înfometaþi ºi nefiind în stare sã gãseascã prin întuneric hrana idealã de care amândoi aveau nevoie, reluarã atunci lupta cu puteri îndoite ºi, sub pretext cã se gustã numai pentru a se completa ºi cunoaºte mai bine, începurã sã se muºte cu furie mereu crescândã, pânã ce, consumându-se treptat unul pe altul, ajunseserã ambii la ultimul os... Algazy terminã mai întâi... – Urmuz –

O problemã de abordare – în principal prin UDMR ºi bisericile “maghiare”, ca reprezentante al intereselor ei Principalul obstacol de care se loveºte – este acela de a realipi Transilvania la cel sau cea care vrea sã studieze imaginea Ungaria4. maghiarilor în spaþiul public românesc (defi- Fie cã e vorba de declaraþiile episco- nit ca forme de proiecþie ale imaginarului pului Tõkés sau de universitatea (în limba) colectiv) este de a stabili o diferenþã între felul maghiarã, de reamplasarea Statuii libertãþii la în care sunt percepuþi în societatea româ- Arad sau de meciurile de hochei dintre neascã, pe de o parte, maghiarii din Transil- reprezentantele Bucureºtiului ºi cele ale vania, pe de altã parte cei din interiorul Secuimii (ca sã nu mai amintim de cele de graniþelor statului ungar. Trecând peste fotbal dintre România ºi Ungaria) sau, cu atât nuanþele regionale existente azi în România2 – mai mult, de evenimentele din martie ‘90 de nuanþe care complicã ºi ele un atare demers – la Tîrgu Mureº ºi chiar de articolul-manifest o primã explicaþie a dificultãþii de a gãsi al lui Sabin Gherman, orice subiect de acest elementele delimitative care sã clarifice gen – care implicã într-un fel sau altul referiri problema acestei percepþii ne-o oferã la problematica maghiar㠖 odatã ajuns/adus imaginile construite despre maghiari, inerþial, în dezbaterea publicã, are ca idee ultimã în dupã 1989. Prin continuarea liniei impuse de mentalul românesc faptul cã reprezintã istoriografia ceauºistã (cu imagini prepon- componenta unui plan de dezmembrare a derent negative ºi “laitmotivate” în aceastã statului român ºi, “evident” – continuã logica formã3), caracterul negativ al acestor imagini acestui scenariu – Budapesta nu este/nu poate se datoreazã azi, în primul rând, corelaþiei fi strãinã de toate acestea5. puternice care se face între interesele comuni- Într-un astfel de cadru aºadar e greu sã tãþii maghiare din România ºi cele ale Buda- vorbeºti de o disociere clarã a imaginii pe care pestei. Mai exact, ea se bazeazã pe temerea cã o au/ºi-o formeazã românii în/prin spaþiul obiectivul ascuns (un soi de ars politica) al public autohton despre maghiarii din România, acþiunilor comunitãþii maghiare din România respectiv cei din Ungaria. Aceasta, chiar dacã S.P. nr. 97-98/2001 20 Relaþiile româno-maghiare – prezent membrii celor douã comunitãþi au cetãþenii percepute mult mai clar. Din punct de vedere diferite, au un statut diferit (minoritar/majo- al abordãrii ºi al analizei pe care o încearcã ritar), au trecut vreme de câteva generaþii prin aceastã lucrare, ele vor pleca de la aceste procese de modernizare diferite (cu particula- coordonate – de diferenþe semnificative, dar ritãþile corespunzãtoare în ce priveºte menta- necristalizate încã la nivelul imaginarului litãþile, cultura politicã, socialitatea etc.) ºi au românesc în ce priveºte percepþia maghiarilor, cunoscut sisteme politice care, deºi prezentau urmând ca excepþiile, acolo unde vor exista, “precipitatele” aceleiaºi ideologii, difereau sã fie prezentate ca atare. semnificativ prin conþinut6. La construcþia ºi menþinerea acestei Percepþia Celuilalt imagini nediferenþiate pe care o au românii despre maghiari au contribuit desigur ºi unele Motto: Strãinul este în noi – Julia Kristeva – declaraþii sau decizii de dupã 1989 ale liderilor politici de la Budapesta.7 Trimiterile, În trecut, imaginea Strãinului, fie cã directe sau nu, la unitatea tuturor celor 15 era proaspãt “venetic” sau pelegrin, fie un milioane de maghiari venite din partea “om de-al locului”, “înrãdãcinat”, ai cãrui acestora au constituit în România tot atâtea strãmoºi trãiserã deja în acest spaþiu, devenise ocazii de a reduce comunitatea maghiarã de în imaginarul colectiv românesc, ca ºi în cazul aici exclusiv la componenta sa etnicã pentru a altor popoare, una arhetipalã (Boia, 2000). o îngloba astfel, la nivel imaginar, într-o Atmosfera oarecum idilicã a acelor vremuri, formaþiune de tip ante-Trianon în care aºa cum ne apare ea azi, este redat mai jos maghiarii din þara-mamã ºi cei din afara ei ar într-un pasaj din Baltagul lui Mihail Sado- forma o singurã comunitate. Toate acestea în veanu citat în introducerea cãrþii lui Dan condiþiile în care privite de la Budapesta Horia Mazilu, Noi despre ceilalþi (p. 5-6). lucrurile par mult mai clare, atât în viaþa de zi Domnul Dumnezeu, dupã ce a alcãtuit lumea, a pus rânduialã ºi semn fiecãrui neam. Pe þigan l-a cu zi, cât ºi în optica oficialã. Ne-o aratã învãþat sã cânte cu cetera ºi neamþului i-a dat deopotrivã apelativul de “român” atribuit azi ºurubul. Dintre jidovi, a chemat pe Moise ºi i-a (nu întotdeauna în sens peiorativ!) maghia- poruncit: Tu sã scrii o lege; ºi când o veni vremea, sã pui pe farisei sã rãstigneascã pe fiul rilor transilvãneni ajunºi în Ungaria ºi recent meu cel prea iubit Isus; ºi dupã aceea sã înduraþi adoptata “Lege a statutului maghiarilor”. mult nãcaz ºi prigonire; iar pentru aceasta eu am Aceastã lege reprezintã de fapt, dincolo de sã las sã curgã spre voi banii ca apele. A chemat pe ungur cu degetul ºi i-a ales, din câte avea pe implicaþiile sale programate (cu eventualele lângã sine, jucãrii: Iaca, dumitale îþi dau boftori ºi forme minimale sau maximale), o confirmare pinteni, ºi râºniþã sã-þi faci sfârcuri la mustãþi; sã fii fudul ºi sã-þi placã petrecerile cu soþii. S-a tacitã tocmai a deosebirilor care existã între înfãþiºat ºi turcul; Tu sã fii prost, dar sã ai putere maghiarii din þara-mamã ºi cei din regiunile asupra altora cu sabia. Sârbului i-a pus în mânã Ungariei istorice sau, cu alte cuvinte, o sapa. Pe rus l-a învrednicit sã fie cel mai beþiv dintre toþi ºi sã se dovedeascã bun cerºetor ºi deosebire între cei care au elaborat ºi cei cântãreþ la iarmaroace pentru care s-a elaborat aceastã lege. Citatul este sugestiv pentru perioada de Prin urmare, imaginea nediferenþiatã pânã la începuturile epocii moderne, locuitorii pe care o au în prezent românii despre acelor vremuri trãind într-un spaþiu unde “musa- maghiari poate pãrea – la vest de Nãdlac sau firii” (cu felurite gânduri ºi comportamente) au Episcopia Bihorului – de neînþeles atâta timp poposit obositor de des, pãstrându-ºi, atât cât s- cît în societatea ungarã diferenþele sunt a putut, identitatea într-un loc pestriþ neîncer- 21 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent când decât foarte rar, rarisim – subliniazã acelaºi Chiar dacã formarea României Mari Dan Horia Mazilu – sã exercite asupra strãinilor indica vindecarea frustrãrilor româneºti13 – presiuni deosebite pentru ca aceºtia sã accepte ºi Rezoluþia de la Alba-Iulia din 1 decembrie sã se încadreze în modelul lor cultural ºi modul 1918 proclamând deplina libertate naþionalã lor de a trãi ºi de a gândi (Mazilu, op. cit.). pentru toate popoarele conlocuitoare14 – * lucrurile n-au mers, totuºi, în aceastã direcþie. Motto: Infernul sunt ceilalþi Rãdãcinile naþionalismului erau îndeajuns de – Jean Paul Sartre – adânci pentru ca el sã nu disparã într-un timp Acest gen de abordare a Celuilalt, cu scurt. ªi nu numai cã nu a existat o erodare a ironie, umor ºi detaºare, se schimbã însã în fenomenului, dar, în contextul unei conjunc- ultimul secol ºi jumãtate, cunoscând în unele turi internaþionale “legitimante”, acesta a momente mutaþii radicale8 ºi urmãri drama- crescut, dupã cum ºtim, în intensitate. tice9. Schimbarea de paradigmã a început Raportarea la Celãlalt în România perioadei odatã cu primele încercãri de diferenþiere sau interbelice a continuat astfel moºtenirea singularizare a unei identitãþi naþionale româ- jumãtãþii de secol care a precedat-o. Dacã în neºti. Înscriindu-se în curentul politic ce a 1910 C-tin Rãdulescu Motru, într-o caracte- urmat revoluþiei franceze de la 1789, cei care rizare fãcutã românilor, mai putea susþine cã au încercat o astfel de autodefinire au fost în aceºtia sunt naþionaliºti, “dar numai pânã la primul rând românii ardeleni. Preluând ideile fapte” (Motru, 1990), pânã la sfârºitul dece- ªcolii Ardelene, noii mentori ai miºcãrii niului trei ideea sa era tragic infirmatã. Iatã naþionale au centrat discursul identitar pe cum vede Irina Livezeanu aceastã problemã: Celãlalt, considerându-l pe acesta principal Ca ºi în alte þãri central ºi est europene în rãspunzãtor ºi sursã a nemulþumirilor acumu- perioada interbelicã, naþionalismul integral a devenit larg acceptat ºi în România drept cadru late în timp10. ideologic al politicii în general. În vederea Astfel, alãturi de turci, greci, evrei sau asimilãrii noilor provincii cu numeroasele lor populaþii minoritare ºi cu populaþiile lor ruºi, percepuþi negativ îndeosebi în vechiul românofone regionalizate, guvernul român a regat, o poziþie tot mai centralã în construcþia iniþiat strategii culturale ºi educaþionale care au unei imagini de duºman începeau sã o aibã dus la o intensã mobilizare naþionalã. La rândul lor, aceste strategii au aprins discursul populist, maghiarii, pentru început în Transilvania, iar naþionalist, deja existent, care a ajuns treptat sã apoi ºi dincolo de Carpaþi. Evoluþia acestui domine viaþa politicã, socialã ºi culturalã dupã curent în istoria ideilor politice a intelectua- 1918. În România Mare naþionalismul integral a devenit larg acceptat drept cadru pentru programe litãþii româneºti ºi-a pãstrat continuitatea pânã politice ºi negociere. (Livezeanu, 1995: 24) astãzi (e adevãrat, ºi în reciprocitate cu pozi- * þiile ºi demersurile antiromâneºti de la Ca exemplu de discurs ºi de traiectorie Budapesta). Dacã pânã la 1918 avem un intelectualã a generaþiei interbelice în ce pri- discurs antimaghiar îndreptat mai cu seamã veºte percepþiei maghiarilor am ales trei frag- spre statul ungar ºi politica sa minoritarã (cu mente din scrierile lui Emil Cioran. În cartea intenþia în primul rând de a proteja românii sa de debut, în care visa “o Românie cu popu- din Ungaria decât în scop unionist11), prin laþia Chinei ºi destinul Franþei”, Cioran scria: unirea Transilvaniei cu România acest discurs Este foarte greu, ca român, sã fii obiectiv cu popoarele care ne înconjoarã. Aproape toate ne- capãtã, în condiþiile noilor relaþii de putere au dominat, fie o întreagã perioadã, fie numai un dintre cele douã state, alte tonalitãþi.12 moment istoric. Ruºinea este a noastrã, cu atât * mai mult cu cât este aproape imposibil sã S.P. nr. 97-98/2001 22 Relaþiile româno-maghiare – prezent inventezi o scuzã oarecare. De aici neînþelegerea Motto: Infernul este în acelaºi ºi dispreþul faþã de ele. Atâtea aspecte ale – Jean Baudrillard – sufletului maghiar îmi inspirã o simpatie nesfârºitã; nu sunt capabil, însã, de cea mai micã ataºare de poporul maghiar, de istoria lui. Sunt Instaurarea regimului comunist în câþiva ani în urmã, vãzând sergentul de stradã din România a plasat problema minoritarã ºi, Budapesta, m-am cutremurat cã mustaþa aceluia implicit, pe cea maghiarã, într-un aparent con s-a întins o mie de ani peste Ardeal ºi am înþeles, în acest trist fenomen, de ce noi românii n-am de umbrã, prin cenzura pe care sistemul o avut o chemare în lume (Cioran, 1990: 197-200). impunea. Deºi la nivel societal evenimentele Peste aproape douã decenii ºi trecutului apropiat se pãstrau încã vii în jumãtate, la un an dupã revoluþia maghiarã, memoria oamenilor, aceastã amintire este Cioran rãspunde scrisorii primite de la reactivatã ºi exploatatã abia mai târziu, de Constantin Noica pe aceeaºi temã: cãtre ideologii regimului Ceauºescu, pericolul Nãscut dincolo de Carpaþi, nu l-ai putut cunoaºte unguresc oferindu-i acestuia, explicit sau pe jandarmul ungur, teroare a copilãriei mele transilvane. Când zãream vreunul, chiar de implicit, un alibi (Boia, 1997: 256). departe, intram în panicã ºi o luam la goanã: era Într-o societate însã, ca cea româ- strãinul, duºmanul; a urî însemna a-l urî. Din cauza lui, îi uram pe toþi ungurii cu o patimã curat neascã din deceniile cinci ºi ºase, cu un spaþiu ungureascã. Nu e nevoie sã-þi spun mai mult ca sã public hiper-ideologizat, care se definea prin pricepi cât mã pasionau. Mai pe urmã, conºtiinþa de clasã ºi în numele unui interna- schimbându-se împrejurãrile, n-am avut motive sã-i duºmãnesc. Cu toate astea, multã vreme încã, þionalism proletar, era firesc ca (re)senti- nu-mi puteam imagina un opresor fãrã sã mã mentele naþionale sã nu-ºi gãseascã loc în gândesc la tarele ºi fascinaþia lor. [...] dezbaterea publicã. Cã ele au existat într-o Invidiez, îþi mãrturisesc, aroganþa vecinilor noºtri, îi pizmuiesc pânã ºi pentru limba lor, formã tacitã, informalã, o aratã criticile venite oricât ar fi ea de sãlbaticã, de-o frumuseþe ce n- dupã 1989 privind vinovãþia evreilor, a are nimic omenesc, cu sonoritãþi venind dintr-un maghiarilor ºi/sau a altor elemente alogene în alt univers, puternicã ºi corosivã, fãcutã pentru rugãciune, pentru rãgete de furie ºi pentru jeluiri, instaurarea comunismului în România (Boia, ieºitã din infern ca sã-i perpetueze accentul ºi 1997: 261). De fapt, pe lângã încercarea de a strãlucirea. Mãcar cã nu cunosc în aceastã limbã justifica nevinovãþia românilor în participarea decât înjurãturile, ea îmi place nemãsurat, aº sta o veºnicie s-o ascult, mã fascineazã ºi mã la un regim pe care, paradoxal, mulþi dintre ei îngheaþã, mã pierd la farmecul ºi la cruzimea ei, îl regretã astãzi15, aceste critici ignorã impu- la toate acele cuvinte de nectar ºi cianurã, atât de nerea în perioada respectivã a modelelor adaptate la exigenþele unei agonii. Ar trebui sã rãposãm pe ungureºte – iar dacã nu, sã renunþãm sovietice în detrimentul celor autohtone a mai muri. Neîndoielnic, îi urãsc din ce în ce mai (fenomenul de sovietizare). puþin pe foºtii mei stãpâni (Cioran, 1992: 13-15). Cât priveºte relaþiile româno-ungare În fine, pe 22 februarie 1990, cu doar în era Gheorghiu-Dej, un moment de referinþã câþiva ani înainte morþii sale, pe prima paginã l-a constituit fãrã îndoialã revoluþia ungarã a republicatei ediþii a Schimbãrii la faþã din 1956. La nivel de stat, conducerea politicã face urmãtoarea precizare: a României de atunci, prin aducerea în þarã ºi Am scris aceste divagaþii în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune ºi orgoliu. Din tot ce-am publicat în arestarea grupului Imre Nagy, a încercat nu româneºte ºi franþuzeºte, acest text este poate cel doar sã contribuie la înfrângerea ireversibilã a mai pasionat ºi în acelaºi timp îmi este cel mai revoluþiei ungare pentru a cãdea astfel în strãin. Nu mã regãsesc în el, deºi îmi pare evidentã prezenþa isteriei mele de atunci (Cioran, graþiile Moscovei, dar a dorit ºi conservarea 1990: 5). status quo-ului intern. Revoluþia maghiarã, * chiar dacã a cunoscut o susþinere în rândul

23 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent românilor16, ea nu s-a extins la o miºcare de cerea folosirii denumirilor de localitãþi în proporþiile celei din þara vecinã. Compli- limba maghiarã, inclusiv o listã a numelor citatea regimului comunist de la Bucureºti în care puteau fi date copiilor maghiari la reprimarea revoluþiei maghiare a fãcut însã ºi naºtere, dãrâmarea unor clãdiri din patrimo- dovada continuitãþii poziþiei României faþã de niul cultural al maghiarilor din România, Ungaria, relaþiile diplomatice dintre cele douã aplicarea lui numerus clausus în sistemul state rãcindu-se ºi mai mult. educaþional, în justiþie sau administraþie, toate * au avut efecte semnificative asupra acestei Nicolae Ceauºescu, mai versat decât comunitãþi. predecesorul sãu, adoptã o strategie inversã: În relaþia sa cu Ungaria, România lui “refuzând” implicarea României alãturi de Ceauºescu era caracterizatã de un adevãrat celelalte state semnatare ale Tratatului de la “sindrom unguresc”: Varºovia în reprimarea Primãverii de la Praga Insuccesele interne, de obârºie strict autohtonã, trec pe plan secundar în faþa unor ameninþãri din 1968, ajunge sã câºtige simpatia imaginare în raport cu care se cere românilor sã Occidentului pozând în adversar al Moscovei. fie uniþi ºi sã uite dificultãþile pasagere. Românii Primind acest credit, odatã cu scãderea aflã fãrã încetare cã lobby-ul maghiar creeazã obstacole internaþionale României, iar drasticã a nivelul de trai ºi creºterea iredentismul ungar ameninþã sã rupã Transilvania nemulþumirii populaþiei de la finele anilor de trupul þãrii. ( )Pânã ºi istoria românilor a ’70, Ceauºescu trece la mãsuri preventive de ajuns sã fie conceputã în aºa fel, încât sã nu cedeze punctului de vedere unguresc sau sã nu se intimidare ºi control social prin îngrãdirea ºi afirme nimic ce ar putea avantaja Ungaria mai mult a libertãþilor individuale. În paralel, (chestiuni precum continuitatea, istoria Transilvaniei sau raporturile dintre teritoriile are loc procesul de industrializare masivã ºi, româneºti ºi unirea lor, nu mai pot fi abordate cu prin acesta, o rãspândire a fenomenului de seninãtate profesionalã din motive strict ruralizare a urbanului, cu efecte ireversibile ºi “ungureºti”) (Boia, 2000: 256-257). în privinþa structurii demografice a oraºelor * transilvane locuite pânã atunci în majoritate Protestele din decembrie 1989 de la de maghiari17. Timiºoara aveau sã mai trãdeze odatã Dupã desfiinþarea în prealabil a sentimentele anti-maghiare ale lui Nicolae Universitãþii Bolyai/maghiare din Cluj18, ca ºi Ceauºescu. Repetatele sale acuzaþii privind a Regiunii Autonome Maghiare, politica de implicarea unor forþe strãine (ºi în mod asimilare a regimului Ceauºescu îºi atinge special a Ungariei) în aceste evenimente apogeul la sfârºitul deceniului nouã, cel care aveau însã, ce-i drept, ºi un alibi – faptul cã face din România statul cu cel mai dur regim totul pornise de la protestul pastorului Tõkés. politic din fostul lagãr comunist. Îngrãdirile În fapt, nu era vorba decât de un pretext, aºa politice, penuria ºi raþionalizarea alimentelor, cum au arãtat-o ºi declaraþiile dictatorului la poliþia politicã, situarea pe ultimele locuri în teleconferinþa din 20.12.1989. În plus, Europa în ce priveºte indicatorii demografici, efectele mesajului sãu confirmau din nou aberantele întruniri publice culturale (Cânta- diferenþa de percepþie dintre românii din afara rea României) ºi sportive (Daciada) º.a.m.d., ºi din interiorul arcului carpatic. Astfel, unul nu puteau sã nu se rãsfrângã ºi asupra din membrii gãrzilor patriotice – care au sosit condiþiei maghiarilor din România. Schimba- împreunã cu alþi muncitori aduºi din fabricile rea numelor de strãzi purtând numele unor Olteniei pentru restabilirea ordinii în personalitãþi ale culturii maghiare, interzi- Timiºoara – odatã ajuns în balconul Operei, S.P. nr. 97-98/2001 24 Relaþiile româno-maghiare – prezent recunoaºte cã: “Ieri dimineaþã, ne-au adunat 1,5% romi ºi 3,0% locuitori aparþinând altor la ieºirea din schimb în curtea fabricii, unde grupuri etnice21, în prezent – exceptând tovarãºul director împreunã cu secretarul de maghiarii (comunitate care a trecut ºi ea partid ne-au comunicat cã la Timiºoara printr-o crizã demograficã în urma psihozei ungurii ºi huliganii au devastat oraºul. declanºate de conflictul din martie ’90 de la Trebuie sã mergem acolo ºi sã înãbuºim Tîrgu Mureº) ºi romii – nici una din celelalte aceastã revoltã. ( )Acum am vãzut, grupuri etnice care trãiesc în România nu împreunã cu colegii mei, cã lucrurile nu stau depãºeºte un procent. Constatãm deci o modi- chiar aºa.” (ªtefãnescu, 1995: 14). ficare semnificativã în timp a acestei structuri. Ce a urmat în zilele imediat urmãtoare Dupã o legislaþie liberalã cu practici represive revoluþiei se ºtie: o imensã simpatie din partea mascate în perioada interbelicã, ºi declararea, Ungariei faþã de un popor ieºit din teroare, în 1953, a problemei naþionalitãþilor ca fiind simpatie care dãdea toate speranþele pentru o rezolvatã (Koos, 1996) procesul de omoge- apropiere între cele douã pãrþi.19 Faptul cã nizare a continuat în România, aºa cum amin- “pãcatul originar” al revoluþiei l-a constituit team, pânã la sfârºitul regimului Ceauºescu. László Tõkés, adicã un maghiar, a avut într-o Uitându-ne aºadar la structura etnicã primã perioadã implicaþii pozitive, în sensul actualã a societãþii româneºti, vedem cã cele unei apropieri între români ºi maghiari, pentru douã grupuri etnice amintite au o pondere ca apoi – ºi prin declaraþiile radicale ale importantã (maghiarii cu 7-8%, iar romii cu pastorului – raportãrile negative la liderul aprox. 8-10%), ele constituind de altfel douã maghiar sã prevaleze. Astãzi, imaginea lui din minoritãþile etnice cele mai importante ale László Tõkés a devenit una stereotipicã, de Europei. O primã recunoaºtere a importanþei cliºeu, pronunþarea numelui sãu provocând în pe care o are minoritatea maghiarã în rândul multor români cam aceleaºi sentimente România ºi, totodatã, un prim exemplu pe care le provoacã în rândul maghiarilor relevant al felului în care a vãzut statul român “echivalentul” sãu, Gheorghe Funar. Nu mai sã proiecteze relaþiile interetnice dupã 1989 are sens sã stãruim asupra resorturilor acestei este crearea grupului parlamentar “al minori- confuzii, cert este însã cã la comemorarea tãþilor altele decât cea maghiarã”. Plasarea unui deceniu de la revoluþie, Tõkés nu a mai comunitãþii maghiare încã de la începutul fost prezent/invitat la manifestãrile de la perioadei post-comuniste în poziþia de principal Timiºoara, aºa cum se întâmplase în anii adversar interior al României sau, oricum, în precedenþi, într-un oraº care pânã nu de mult cea de grup cu totul aparte din punct de vedere era considerat un reper al spiritului ecumenic al intereselor româneºti (dupã cunoscuta logicã ºi al toleranþei.20 naþionalistã a Ungariei care-i aproape, ºi a Germaniei, Turciei, Israelului etc. care sunt Tranziþia departe...) nu a constituit, totuºi, o surprizã. Aceastã atitudine reformula de fapt, într-un alt Dacã în 1930, la o populaþie de context politic, ideile regimului anterior, 18.057.028 de locuitori câþi avea atunci inducându-le opiniei publice româneºti. România (românii formând 71,9% din totalul Alþi paºi au venit apoi sã întãreascã populaþiei), 7,9 % erau maghiari, 4,1% aceastã suspiciune xenofobicã, ce a caracte- germani, 4,0% evrei, 3,3% ucrainieni rizat reprezentanþii post-decembriºti ai poli- (inclusiv huþulii), 2,3% ruºi, 2,0% bulgari, ticii româneºti. Bunãoarã, decizia Ministe- 25 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent rului Apãrãrii Naþionale de a creºte numãrul UNGURIME. Mulþime de maghiari; totalitatea unitãþilor militare pe graniþa de vest; progra- maghiarilor; þinut locuit de maghiari (în Transilvania). marea emisiunii militare “Pro Patria” imediat ROMÂNESC, -EASCÃ, româneºti. Care aparþine dupã principala emisiune în limba maghiarã României sau populaþiei ei, privitor la România sau la populaþia ei. Limba românã. de pe postul de televiziune public (pentru a UNGURESC, EASCÃ, ungureºti. 1. Maghiar. semnala un fel de who’s the boss); decizia de instituire a zilei naþionale pe data de 1 decem- MAGHIARISM, maghiarisme. Termen, expresie, construcþie proprie limbii maghiare, împrumutatã (fãrã brie ºi alegerea ca text al imnului naþional a necesitate) de la altã limbã ºi fãrã a se fi adaptat la versurilor din Deºteaptã-te române, ambele sistemul acesteia. [UNGURISM, ungurisme. (Rar) fiind cel puþin strãine de sentimentele ma- Maghiarism.] ROMÂNISM, (II) românisme. 1. Sentiment naþional ghiarilor din România22... al românilor (I.1.); spirit românesc. 2. (Rar) Cuvânt sau În fine, un ultim exemplu s-ar lega de expresie specificã limbii române. terminologie. Comparând familiile de cuvinte MAGHIARIZA, maghiarizez. 1. A (se) asimila cu ale termenilor român ºi maghiar/ungur din populaþia de limbã maghiarã. 2. A modifica un cuvânt, Dicþionarul Explicativ al Limbii Române o expresie etc. dupã structura limbii maghiare. ROMÂNIZA, românizez. A da unui cuvânt sau unei (1998) putem de asemenea observa diferenþa expresii strãine introduse în limba românã o formã aceasta între in-group ºi out-group atunci potrivitã cu normele, cu structura acestei limbi. când este vorba de raportarea la maghiari. MAGHIAR, -Ã, maghiari, -e. 1. Persoanã care face MAGHIARIZARE, maghiarizãri. Faptul de (se) parte din populaþia de bazã a Ungariei sau este maghiariza. originarã de acolo; ungur. 2. Care aparþine Ungariei sau ROMÂNIZARE, românizãri. Acþiunea de a româniza populaþiei ei; privitor la Ungaria sau la populaþia ei; ºi rezultatul ei. originar din Ungaria; unguresc, ungar. (Substantivat, f.) Limba maghiarã. – Din magh. magyar. [UNGUR, ROMÂNIZAT, -Ã, românizaþi, -te. 1. Care a trecut (în unguri. Maghiar. Din sl. ongrinu] anumite împrejurãri istorice) la naþionalitatea (subl. ROMÂN, -Ã, români, -e. I.1. Persoanã care aparþine mea – M.C.) românã; care a devenit român (I.1.). 2. populaþiei de bazã a României sau este originarã din (Despre cuvinte ºi expresii strãine intrate în limba România. 2. (Pop.) Þãran. Bãrbat, soþ. Om (în general), românã) Care a cãpãtat o formã potrivitã cu structura bãrbat. [ ]. II.1. Care aparþine României sau limbii române. românilor; (I.1.), referitor la România sau la români; (Termenul de MAGHIARIZAT nu figureazã). românesc. Limba vorbitã de români. Lat. romanus. BOZGOR, -oaicã. bozgori, -oaice. boanghen, -iþã, În primul caz nu se face nici o referire boangheni, -iþe. Persoanã de naþionalitate (subl. mea – la maghiarii din restul regiunilor aparþinând M.C.) maghiarã. (Volceanov ºi Volceanov, 1998) Ungariei istorice sau mãcar la cei din spaþiul * transilvan, adicã la maghiarii care locuiesc Luna de miere a relaþiilor dintre aici, (definirea lor fãcându-se prin cetãþenie, români ºi maghiari s-a încheiat în forme care prin apartenenþa la statul ungar actual ºi nu numai domestice nu pot fi numite... Bucu- prin naþionalitate, cum se face în schimb în rându-se, ca de altfel întreaga societate româ- cazul cuvintelor “românizat” ºi “bozgor”, neascã, de libertatea obþinutã, maghiarii tran- definite mai jos). Textual: maghiar – “care silvãneni ºi-au sãrbãtorit pentru prima datã aparþine Ungariei ºi populaþia ei”, spre deose- dupã decenii de interdicþie revoluþia de la bire de român – “care aparþine României ºi 1848. Ei au comis îns㠓sacrilegiul” de a românilor”, ceea ce înseamnã, totuºi, altceva. aduce în spaþiul public ºi simbolurile prin care Mai departe exemplele sunt ºi mai se identificã. Manifestãrile lor din 15 martie elocvente: 1990 au însemnat astfel prea mult pentru ROMÂNIME. Totalitatea românilor (I.1.); numãr nedezmeticita societate româneascã de atunci. mare de români. S.P. nr. 97-98/2001 26 Relaþiile româno-maghiare – prezent Urmãrile se cunosc: pe fondul dezbaterilor Schimbarea de regim survenitã în privind drepturile lingvistice ºi instituþiile de noiembrie 1996 în România a deschis nu învãþãmânt ºi a unui discurs naþionalist numai perspectiva accelerãrii reformelor, dar renãscut prin dezbaterile privind redistribuþia ºi pe cea a realizãrii de paºi concreþi în puterii în localitãþile cu populaþie mixtã, relaþiile româno-ungare. Mai mult, invitarea situaþia a degenerat în conflictul inter-etnic UDMR de a participa la guvernare a constituit din martie 1990 de la Tîrgu Mureº. Urmãrile un precedent apreciat inclusiv de preºedintele se cunosc: rãniþi, morþi, procese, condamnãri american de atunci, Bill Clinton, ca un model ºi, în final, revenirea la relaþiile tensionate. ªi pentru întregul continent european. în plus, fapt nu lipsit de semnificaþie, Depãºind acuta confruntare ideologicã asupra statutului minoritãþii maghiare din România de la înfiinþarea la 24 martie 1990 a Serviciului sfârºitul anilor optzeci, violenþele inter-etnice din Român de Informaþii, Ion Iliescu prezen- Tîrgu Mureº din 1990 ºi lipsa contactelor politice tându-l la vremea respectivã ca pe o nece- din anii 1990-1994, România ºi Ungaria au construit, începând din 1996, un mecanism de sitate, o instituþie modernã care a fost structu- reconcilere politicã ºi parteneriat apreciat unanim ratã dupã analiza modelelor unor astfel de drept “un model pentru Europa ºi pentru întreaga 25 23 lume.” Stimulate de procesul de integrare servicii din þãrile cu tradiþie democraticã. europeanã, elitele politice din cele douã þãri au În final, la doar câteva luni de la abandonat prioritãþile naþionaliste ale agendei lor revoluþie, relaþiile diplomatice româno-ma- politice în favoarea interdependenþei economice, politice ºi militare bilaterale, consideratã acum ghiare se înrãutãþesc ºi mai mult (Grupul de la drept un element care produce stabilitate ºi nu Viºegrad respingând deja în februarie – prin conflict.26 Stimulate de modelul de reconciliere rãspunsul dat de premierului ungar Antall – politicã franco-german, România ºi Ungaria au constituit o relaþie de colaborare pe termen lung cererea de aderare adresatã de România prin menitã sã faciliteze integrare lor în NATO ºi premierul Petre Roman). Uniunea Europeanã.27 Promovatã însã aproape exclusiv la nivelul elitelor politice din cele douã * þãri ºi realizatã sub influenþa hotãrâtoare a Dupã alegerile din 20 mai 1990, cei ºase comunitãþii internaþionale, reconcilierea româno- ani (1990-1996) în care s-au aflat la putere maghiarã nu se bazeazã însã pe o realã schimbare de imagine la nivelul opiniei publice în cele douã forþele postcomuniste au însemnat o continuare þãri. Cliºeele, prejudecãþile ºi stigmatizarea a relaþiei încordate cu Budapesta ºi atacuri reciprocã continuã sã supravieþuiascã la nivelul memoriei colective, în discursului public ºi, cu constante la adresa UDMR24. În timpul guver- atât mai semnificativ, în discursul istoric nãrii Antall, incompatibilitatea cu politica profesionist (Iordachi ºi Turda, 2000). externã ºi internã promovatã de guvernul Decizia de a invita UDMR la condus de FSN/PDSR, a fãcut ca relaþiile între guvernare a avut, spun scepticii, douã motive: cele douã þãri sã se rãceascã ºi mai mult. Venirea 1. acela de a schimba imaginea în Occident a la putere în Ungaria a coaliþiei social-liberale a României în ce priveºte tratamentul minori- însemnat o apropiere relativã (nu doar datoritã tãþilor naþionale ºi 2. de a scãpa de criticile trecutului politic comun al lui Ion Iliescu ºi care ar fi venit din partea UDMR în cazul în Gyula Horn, ci ºi prin noua orientare pro- care aceasta ar fi rãmas în opoziþie. Prea integraþionistã a puterii de la Bucureºti). Aceastã puþini au fost însã cei care au vãzut în relaþie s-a încununat cu semnarea la 16 septem- cooptarea UDMR în coaliþia guvernamentalã brie 1996 a tratatului bilateral. Discuþiile care au formatã dupã alegerile din 1996 ºi un gest precedat ºi au urmat semnarea acestui tratat au politic, bazat pe voinþã politicã. Nemaivor- fost în egalã mãsurã aprinse, de ambele pãrþi. bind cã printre argumentele forte – venite * inclusiv din sfera academic㠖 care susþineau 27 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent cã Uniunea nu-ºi are rostul în viaþa politicã dintre români ºi maghiari ºi altfel decât în din România era ºi acela, pe linie weberianã, termenii tradiþionali ai imaginii de duºman, pe cã un partid politic care nu aspirã la putere nu- fundal. ºi justificã existenþa. Prin participarea sa la * coaliþia de guvernãmânt UDMR a reuºit sã Desigur, existã ºi o parte a societãþii bifeze ºi acest atac îndreptat împotriva sa. româneºti care a avut o contribuþie importantã Despre mandatul coaliþiei PNÞcd- dupã 1989 la îmbunãtãþirea relaþiilor ºi la PNL-PD-UDMR putem spune cã ea a adus în apropierea dintre români ºi maghiari, prin multe privinþe o normalizare a relaþiilor cu promovarea unui dialog deschis ºi unei Ungaria ºi a celor dintre majoritatea româ- susþineri constante a comunitãþii maghiare din neascã ºi minoritatea maghiarã. Întâlnirile de România. Mai mult decât atât, vãzând în la nivel de preºedinþi sau premieri, atmosfera Budapesta unul din centrele dinamice ale în care s-au desfãºurat acestea, vizita istoricã Europei (ºi nu un loc în care, cum spunea a premierului Ciorbea la Budapesta ºi mesajul Petre Þuþea, “dacã ne urcãm pe cai ajungem transmis de acesta naþiunii maghiare la 15 în douã ore”), acest segment a abordat martie 1997, continuarea colaborãrii militare capitala Ungariei ca pe un partener. Grupaþi în prin programul “Cer deschis” etc., sunt toate jurul revistelor de educaþie civicã, a celor de expresii ale acestei stãri. artã sau culturã, de ºtiinþe sociale, a unor A existat însã ºi o continuitate, prin edituri (în special cele din Transilvania ºi momentele ºi deciziile în care nici aceastã Banat) sau în jurul unor organizaþii neguver- guvernare nu ºi-a putut depãºi condiþia namentale ori echipe de cercetare, aceastã identitarã, acþionând asemeni predecesorilor sferã nu are încã impactul dorit. Decalajul, sãi dintr-un trecut mai apropiat sau mai rãmânerea în urmã caracteristicã României îndepãrtat. Bunãoarã, în cazul Centrului de la faþã de þãrile aflate la vest de ea, este o reali- Cserehát, a disputelor iscate de reamplasarea tate pe care o întâlnim ºi în cazul societãþii Statuii Libertãþii la Arad, a celor privind civile. Mult mai deschisã decât sfera politi- înfiinþarea unei universitãþi maghiare (în acest cului, societatea civilã din România mai are caz, dupã ce opiniei publice i s-a explicat luni încã nevoie de coeziune pentru administrarea la rând ineficienþa ºi inoportunitatea creãrii eficientã a relaþiilor interetnice din România. unei asemenea instituþii de învãþãmânt, în cele * din urmã s-a adus ca argument al refuzului, Cât priveºte mass-media, cea de limbã însãºi rezultatele sondajelor de opinie care românã desigur, ea a format dupã 1989 probabil arãtau cã opinia publicã din România nu cea mai dinamicã, dar ºi cea mai contrariantã agreeazã aceastã idee ) etc. Concluzia cea sferã a societãþii româneºti. Contrariantã în mai importantã pe care o putem trage aºadar, primul rând prin discrepanþa dintre formele de comparând perioada 1990-1996 cu cea din prezentare (având ca reper stilul occidental) ºi anii 1996-2000 (în care s-au aflat la guvernare conþinutul mesajelor despre Celãlalt. Fiind un practic toate partidele importante reprezentate motor cu mai multe viteze, ea a dezamãgit prin în Parlament) este cã în România nu existã contrastul dintre dinamismul ºi evoluþia ei încã un partid politic îndeajuns de matur pozitivã în abordarea, de exemplu, a proble- pentru a aborda chestiunea maghiarã cu melor sociale ºi economice ºi rigiditatea la seninãtate ºi detaºare, de pe alte poziþii decât schimbarea stilului de prezentare a chestiunilor cele maniheiste, care sã gândeascã relaþia legate de alteritate în general, ºi de maghiari în S.P. nr. 97-98/2001 28 Relaþiile româno-maghiare – prezent special (incapacitatea de a depãºi faza “încrân- denþios faþã de minoritãþile etnice (în special cenatã”). Toate aceste aspecte având bineînþeles maghiari ºi romi). Lucru valabil ºi în ce priveºte efecte negative la nivelul opiniei publice. conþinutul media referitor la Ungaria. Reluarea deprinderilor jurnalistice vechi, prin Pe de altã parte, relaþiile din cadrul siste- generaþia de jurnaliºti care a activat ºi în mului mass-media din þarã s-au menþinut, sub o perioada presei centralizate, ºi preluarea sau altã formã, prin pãstrarea unei pãrþi a reþelei de chiar impunerea (din convingere sau din spirit jurnaliºti existentã înainte de 1989. Un exemplu mercantil) a acestei perspective la jurnaliºtii sugestiv îl constituie în acest sens cazul ziaris- formaþi dupã 1989, a însemnat practic o re- tului Dorin Suciu. Corespondent al TVR la producere continuã a mainstream-ului jurna- Budapesta pânã în 1996, el era în acelaºi timp ºi listic autohton în abordarea problematicii redactor la cotidianele cu tentã naþionalistã maghiare. În loc sã încerce o schimbare de fond Adevãrul (Bucureºti) ºi Cuvântul Liber (Tîrgu în aceastã problemã, adoptând un stil relaxat, Mureº) – corespunzãtoare fostelor organe ale occidental, în interiorul sistemului ei, pentru a PCR, Scânteia, respectiv Steaua Roºie. ªocantã induce apoi o schimbare în aceastã direcþie ºi la era însã lipsa oricãrui conflict de rol manifestat nivel societal, reprezentanþii mass-media din în acest caz, adicã propagarea aceluiaºi tip de România s-au menþinut în confortul perpetuãrii discurs atât la televiziunea publicã, cât ºi în ideilor de pânã la 1989, cu modificãri de formã presa centralã ºi în cea din provincie. O inter- meteorice. Paradoxal, fãrã a avea o minoritate relaþie asemãnãtoare a constituit-o ºi migraþia româneascã importantã în Ungaria, mass-media jurnaliºtilor din presa democraticã spre insti- din aceastã þarã oferã publicului de acolo mult tuþiile puterii dupã alegerile generale din 1996. mai multe programe ºi informaþii despre Pe lângã acest model, cele câteva excepþii carac- România (interesante ºi utile, nu preponderent terizate prin consecvenþa bunului-simþ în trata- negative!) decât o fac colegii lor români: de la rea problemei maghiare, surprind însã prin producþiile post-decembriste ale cinemato- schimbarea tonului atunci când situaþia devine, grafiei sau dramaturgiei româneºti, pânã la fil- ca sã spunem aºa, “criticã”. me documentare, mese rotunde sau prezentãri ale producþiilor muzicale româneºti de azi. Încotro? Din punct de vedere al mesajului media, în ultimii doisprezece ani au existat Ultimul etnobarometru realizat de publicaþii care pot face oricând subiectul unor cãtre Centrul de Cercetãri a Relaþiilor cursuri despre mesajul naþionalist. Cotidiane Interetnice (CCRIT) împreunã cu Centrul importante precum Adevãrul28, Jurnalul Naþio- pentru Diversitate Etnoculturalã (CRDE) la nal, Cotidianul, Naþional ori sãptãmânalele comanda Agenþiei Statelor Unite pentru Europa, România Mare sau Politica, pentru a Dezvoltare Internaþionalã (USAID) prezintã aminti doar câteva, cu texte xenofobe ºi anti- printre altele urmãtoarele rezultate: semite, n-ar putea supravieþui în nici una din 28,8% din români considerã cã relaþiile dintre români ºi maghiari sunt la fel ca acum un an. þãrile în care valorile democraþiei sunt consoli- 22,8% susþin cã acestea sunt ceva mai bune, iar date. ªi nu pentru cã ar intra sub incidenþa legii 3.4% cã sunt ceva mai proaste. 5% dintre români sau a cenzurii, ci pentru cã n-ar avea cititori. opineazã cã aceste relaþii au devenit mult mai bune decât anul trecut ºi doar 3,4% cã sunt mult Conform Agenþiei de Monitorizare a Presei, în mai proaste. (31,4% non-rãspunsuri). România nu existã în prezent nici un ziar “curat” din punct de vedere al mesajului ten- De partea cealaltã, maghiarii din România consi- 29 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent derã în proporþie de 36,3% cã aceste relaþii au majoritate-minoritate, a apãrut din nou la ale- rãmas neschimbate din 1999 pânã azi. 33,5% gerile din toamna anului 2000, când electo- considerã cã relaþiile sunt ceva mai bune ºi 10,7% cã acestea sunt ceva mai proaste. În fine, 3,0% ratul român, ºi în special cel transilvãnean, a dintre maghiari sunt de pãrere cã lucrurile în ce ales ca peste un sfert din locurile parlamentare priveºte relaþia dintre români ºi maghiari merg mult mai bine, iar 2,8% cã acestea merg mult mai sã fie ocupate de candidaþii PRM. Dincolo de rãu (12,8% non-rãspunsuri). speculaþiile ºi corelaþiile care s-au fãcut Iatã de asemenea, procentele obþinute (privind extinderea fenomenului de corupþie, pentru variantele de rãspuns la alte trei întrebãri: votul “inconºtient” dat de tineri etc.), aceste 1. Comparativ cu perioada de dinainte de 1989, rezultate au relevat, din nou, carenþele culturii relaþiile dintre români ºi maghiari sunt mai bune sau mai rele? politice ºi a gustului pentru extremism care se Români Maghiari manifestã în anumite segmente Mult mai bune 10.7 24.8 ale societãþii româneºti contem- Ceva mai bune 18.3 30.8 porane. La fel 24.0 8.4 Ceva mai proaste 13.7 11.4 Din 1989 încoace sonda- Mult mai proaste 10.4 13.0 jele au indicat o interdependenþã Non-rãspuns 32.9 11.5 aproape constantã între ponderea 2. “Care din termenii de mai jos descrie cel mai forþele naþionaliste (PUNR, apoi PRM) ºi cea bine relaþia dintre români ºi maghiari în regiunea Dumneavoastrã?” (rãspunsuri date de români) a UDMR în rândul opiniei publice din Româ- Românii din nia. Astfel, creºterea sau scãderea Transilvania Muntenia Moldova Secuime popularitãþii uneia din pãrþi, atrãgea Conflict 6.9 7.4 1.0 9.1 dupã sine creºterea, respectiv scãde- Cooperare 66.4 44.4 68.4 61.9 Indiferenþã 11.5 7.4 8.214.7 rea celeilalte. În aceastã formulã, Altele 4.6 3.7 5.1 4.5 participarea UDMR la guvernarea Non-rãspuns 10.6 37.0 17.3 9.8 anterioarã se pare cã a implicat ºi un 3. Credeþi cã statul ungar ar trebui ?: “recul” politic ca cel din toamna anului trecut. Aºa cum Români Maghiari aminteam la în- Sunt de Nu sunt Sunt de Nu sunt Nu ºtiu Nu ºtiu ceputul lucrãrii, acord de acord acord de acord Sã acorde burse pentru studenþii percepþia comu- 61.7 25.7 12.5 87.5 7.6 4.9 maghiari din România nitãþii maghiare Sã stimuleze învãþãmântul în România poa- superior în limba maghiarã în 46.4 31.6 11.9 93.5 3.23.3 te fi “descom- România pus㔠ºi regio- Sã sprijine eforturile de investiþie 67.5 18.3 14.0 90.9 3.0 6.3 a firmelor ungureºti în România nal. Vedem cã în Sã întãreascã legãturile cu Transilvania, în organizaþiile politice ale 39.1 43.9 16.8 90.3 3.26.4 formã manifes- maghiarilor din România tã, relaþia dintre Sã acorde cetãþenia ungarã 37.0 45.9 16.9 80.3 10.5 9.2 români ºi ma- maghiarilor din România ghiari este – sta- Datele de mai sus arãtau o norma- tistic cel puþin – mai bunã decât în restul þãrii. lizare a situaþiei, indicând chiar o tendinþã de Guvernarea anterioarã (1996-2000), care îmbunãtãþire a ei. Imprevizibilul, care a includea în coaliþie ºi UDMR, pe fondul unei precipitat de atâtea ori în ultimii ani relaþiile înrãutãþiri a situaþiei economice a dus la o S.P. nr. 97-98/2001 30 Relaþiile româno-maghiare – prezent regrupare a electoratului în jurul ideilor naþio- 2 În general, cunoºtinþele, imaginea formatã despre naliste, un escape spre extremism. Corelaþia maghiari la românii din vechiul regat, comparativ cu cea formatã în rândul românilor transilvãneni sau fãcutã între declinul economic ºi participarea bãnãþeni, este, prin natura lucrurilor, mai fragmentatã ºi la deciziile puterii a reprezentanþilor comu- mai difuzã. Astfel, un ieºean sau un bucureºtean va percepe Budapesta/cultura maghiar㠖 ºi prin tradiþia nitãþii maghiare, chiar dacã este greºitã, prioritãþii acordate modelelor culturale aparþinând rãmâne actualã atâta timp cât economia marilor centre europene – ca fiind mai distanþatã decât, României nu va cunoaºte o redresare. sã spunem, Berlin, Londra sau Madrid ºi culturile propagate de aceste centre (nemaivorbind de rolul De asemenea, mai-bunele relaþii ma- Parisului într-o societate francofilã ºi având capitala joritate-minoritate din Transilvania au ºi o în... Micul Paris). Relaþia Bucureºti-Budapesta devine componentã culturalã ºi în primul rând una de astfel, din perspectivã româneascã, mai mult rezultatul unei rivalitãþi decât al unei competiþii sau cooperãri, aculturaþie. O diversificare ºi o intensificare a raportarea la capitala sau cultura ungarã fãcându-se procesului de inter-cunoaºtere la nivel deseori indirect, prin raportarea mai întâi la naþional poate contribui ºi ea la micºorarea comunitatea maghiarã din Transilvania. De cealaltã parte, la românii din Transilvania ºi Banat, tot prin distanþei dintre cele douã comunitãþi ºi la tradiþie, relaþia cu coregionalii maghiari, chiar dacã e formarea unei imagini normale (reale) despre una mai conflictualizatã, ea rãmâne, totuºi, sau poate ºi din acest motiv, o relaþie vie (prin proximitate maghiari, fie ei din România sau Ungaria. geograficã, interacþiune socialã, aculturaþie, bilingvism Atâta timp însã, cât mass-media româneascã etc.); ceea ce face deci, ca imaginea pe care ºi-o ºi discursul politic românesc vor continua sã construiesc românii din spaþiul intracarpatic despre maghiari sã difere prin consistenþã ºi nuanþã de cea a prezinte doar aspectele “exotice” (legate în românilor din vechiul regat. Iatã doar trei exemple de principal de identitate) sau în registru datã relativ recentã care evidenþiazã aceastã deosebire: “hazliu”, privitoare la viaþa ºi specificul 1. Pãrãsirea emisiunii lui Marius Tucã de cãtre senatorului György Frunda la incapacitatea maghiarilor dintr-o parte ºi alta a graniþelor, moderatorului de a accepta/înþelege firescul faptului cã situaþia va rãmâne neschimbatã, poten- politicianul UDMR vorbeºte cu conaþionalii sãi în þialitatea ca stãrile conflictuale sã poatã fi limba maternã, atâta timp – susþinea, vizibil iritat, moderatorul emisiunii – cât trãim în România; 2. reactivate menþinându-se ºi de acum încolo. Suspiciunea constantã pe care a manifestat-o presa Pentru cã societatea româneascã nu poate centralã faþã de “loialitatea” fostului antrenor al naþionalei de fotbal, “Loþi” Bölöni (bunãoarã, de ce îºi spune nici azi despre ea, la peste un deceniu ia notiþele în limba maternã, de ce discutã în maghiarã de la evenimentele din decembrie 1989, cã s-a cu directorul tehnic, acesta din urmã, maghiar ºi el eliberat de prejudecãþile sale, cã naþionalismul º.a.m.d.); ºi 3. Diferenþa clarã între comportamentul spectatorilor de la cele douã meciuri disputate anul e atât de atrofiat încât cu greu mai poate acesta între naþionalele României ºi Ungariei: cea de renaºte; cã mecanismele de control social fotbal de la Bucureºti ºi cea de baschet de la Sibiu; funcþioneazã îndeajuns de bine pentru ca întâlniri având practic aceleaºi mize (preliminarii de campionat mondial, respectiv european) ºi care au avut acest fenomen sã poatã fi oricând anihilat... loc în aceeaºi zi, aproape simultan, ambele fiind transmise în direct de programele postului naþional de televiziune. Dacã în primul caz (meciul de fotbal) atmosfera a fost cea cu care ne-am obiºnuit deja, în cel NOTE de al doilea ea a surprins prin fair play. ªi aceasta nu doar datoritã diferenþei calitative care caracterizeazã 1 Lucrarea reprezintã varianta prescurtatã a unui studiu publicul de fotbal, respectiv cel de baschet; pentru cã care urmeazã a fi publicat în numãrul din aceastã aceleaºi huiduieli le-am putut auzi, meci de meci, ºi la toamnã al trimestrialului Limes din Tatabánya întâlnirile pe care le-a susþinut naþionala Ungariei în (Ungaria). Din forma originalã lipsesc în principal cadrul Campionatului European de Handbal Feminin acele pasaje ºi note care, incluse pentru o mai bunã (publicul de handbal fiind considerat similar celui de înþelegere din partea cititorului din Ungaria, baschet) desfãºurat anul trecut la Bucureºti ºi Râmnicu nefamiliarizat cu realitãþile româneºti, le-am considerat Vâlcea. nerelevante pentru cititorul din România. 3 În sensul reiterãrii cu bunã ºtiinþã a unor atitudini care 31 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent sã menþinã, dacã nu chiar sã mãreascã distanþa dintre românilor ardeleni de la începutul epocii moderne este cele douã comunitãþi. reprezentatã de tendinþa acesteia de a se configura într- 4 Legat de acest fel de a vedea lucrurile, George o manierã concurenþialã, ca replicã vehementã la Schopflin declara într-un interviu acordat revistei imaginile ostile ale observatorilor strãini (Mitu, 1997). Dilema cã: “Dupã pãrerea mea, pe aceastã neîncredere 11 Crezul liberal “unirea cu orice preþ” fiind mai curând se poate clãdi o întreagã ideologie conform cãreia o aspiraþie. În rãspunsul sãu dat în 1900 lui A. De acesta e un grup ostil care are drept obiectiv Bertha, ca replicã la cartea acestuia Magyars et dezmembrarea României. ªi ori de câte ori maghiarii Roumains devant l’histoire, istoricul ieºean A.D. afirmã cã nu e nici vorbã de aºa ceva, mulþi români nu Xenopol (1999, p.38) se întreba: “Românii de dincoace îndrãznesc s-o accepte în straturile profunde ale ºi de dincolo de munþi tind ei oare în adevãr la conºtiinþei, fiindcã persistã teama: dacã vreodatã vor contopirea lor într-un singur stat?” Continuând: “Deºi dezmembra, totuºi, România?” (Zoltán Rostás: Când atare ideal nu ar fi deloc extraordinar sã rãsarã pe statul rãmâne gol puºcã, în Dilema nr. 325, 30 aprilie orizontul minþii româneºti, nu el este acela care – 6 mai 1999.) determinã protestãrile ºi activitatea pe care românii o 5 Printre altele, Silviu Brucan spunea, într-o discuþie desfãºoarã în jurul chestiunii naþionale. Ba, dacã se iau avutã cu Gabriel Andreescu pe marginea tratatului în privire împrejurãrile politice, românii au interes ca româno-ungar, cã: “Maghiarii sunt orgolioºi ºi îi Ungaria sã fie tare, pentru ca, împreunã cu ea, sã se dispreþuiesc pe români. Nu vor uita niciodatã de poatã opune primejdiei precumpãnirii slavonilor, cari Trianon. Planul lor este sã refacã Ungaria Mare. Toþi ameninþã sã înghitã de laolaltã ºi pe unguri ºi pe viseazã asta, ºi maghiarii din România, ºi cei de la români.” ªi mai departe (p.39): “Românii nu tind la Budapesta. Autonomia în Covasna sau Harghita nu contopirea, într-o singurã þarã, a României cu reprezintã decât primul pas ” (G. Andreescu, 1998). Transilvania ºi districtele ungureºti locuite de români. 6 Ceea ce nu înseamnã desigur, cã între cele douã Ei însã resping cu cea de pe urmã energie tendinþele comunitãþi – maghiarii din Transilvania ºi cei din ungurilor de a le distruge individualitatea.” De cealaltã Ungaria – ar exista ºi diferenþe de naturã sã le spunem parte, ardeleanul Emil Cioran (1993, p.221) declara identitar-etnicã, ºi cã unii ar fi “mai maghiari” sau “mai într-un interviu acordat lui Ferenc Fejtõ la Paris cã: puþin maghiari” decât ceilalþi. Însã condiþia de “Înainte de rãzboiul din 1914, tatãl meu era de pãrere minoritar (cu drama morbus-ului inerent acestui statut) cã o federaþie era necesarã. Românii din Transilvania impusã membrilor comunitãþii maghiare din erau, cu toþii, mai mult sau mai puþin, adepþii lui Transilvania dupã 1918 (faþã de statutul de majoritar al Popovici (e vorba bineînþeles de Aurel C. Popovici – n. maghiarilor din Ungaria), (re)socializarea din perioada m. M.C.), care era deputatul Românilor în Parlamentul regimului comunist de tip dejist sau ceauºist (faþã de de la Budapesta. Ambiþia lor nu mergea atât de departe “gulyás”-comunismul regimului Kádár) sau ca sã gândeascã practic la România Mare, ci nãzuiau la experienþele convieþuirii într-o societate diversificatã un statut de minoritate cu drepturi recunoscute într-o etnic ºi confesional, adãugând aici ºi o anume federaþie multinaþionalã, Austro-Ungaro-Ceho- “balcanizare” a maghiarilor transilvãneni (faþã de un Românã, ceva în genul Confederaþiei Helvetice. Exista stat quasi-omogen din punct de vedere etnic, cum e în sensul acestui ideal un adevãrat cult, un fel de cazul Ungariei de dupã primul rãzboi mondial, cu veneraþie oarbã.” aculturaþii pãstrate, totuºi, în spaþiul central-european) 12 Meritã menþionatã de asemenea simetria dintre au mãrit diferenþele, existente de altfel ºi înainte de discursul românesc de dinainte de Marea Unire ºi cel 1918, între cele douã comunitãþi. maghiar de dupã Trianon, revendicãrile pentru 7 Cum ar fi cea prin care József Antall se declara drepturile românilor din Ardeal (universitate premierul a 15 milioane de maghiari sau, mai recent, româneascã, ºcoli româneºti, inscripþii ºi denumiri adoptarea în parlamentului ungar a Legii statutului bilingve, folosirea limbii române în administraþie ºi maghiarilor din afara graniþelor Ungariei. justiþie etc.) regãsindu-se azi, în forme aproape 8 Vezi poezia-blestem Doina a lui M. Eminescu: “De la identice, ºi în revendicãrile maghiarilor din acelaºi Nistru pân’ la Tisa/Tot Românul plânsu-mi-s’a,/Cã nu spaþiu. Pentru exemplificare am ales un pasaj dintr-un mai poate strãbate/De-atâta strãinãtate./ ( ) /ªi articol scris de acelaºi A.D. Xenopol (1999, p.11) cu strãinul te tot paºte/De nu te mai poþi cunoaºte./ ( ) ocazia sãrbãtoririi mileniumului unguresc (1896), /Cine-au îndrãgit strãinii,/Mânca-i-ar inima articol în care ajunge sã schimbãm între ei termenii de câinii,/Mânca-i-ar casa pustia,/ªi neamul nemernicia!/ “român”, “românesc” etc. cu cei de “maghiar”, ( ) Toþi duºmanii or sã piarã/Din hotarã în hotar㠓unguresc” etc., pentru ca textul, cu tot umorul sãu –/Îndrãgi-i-ar ciorile/ªi spânzurãtorile!/”. involuntar, sã capete o stranie actualitate: “Tendinþa 9 Ajunge sã amintim aici doar acþiunile ºi legislaþia obºteascã a sistemului de instrucþie în regatul unguresc antievreiascã din perioada interbelicã. nu este de a lumina, dar de a deznaþionaliza popoarele 10 În cartea sa privind geneza identitãþii naþionale a de altã rasã ºi în special pe români. Ungurii pretind românilor din Transilvania, Sorin Mitu precizeazã cã acuma, precum pretindeau ºi pe vremurile revoluþiei trãsãtura cea mai evidentã a imaginii de sine a (sic!), cã fiecare cetãþean trebuie sã cunoascã limba

S.P. nr. 97-98/2001 32 Relaþiile româno-maghiare – prezent maghiarã, spre a se putea înþelege cu dregãtorii sârbi, ºi membrii ai altor grupãri etnice, care de secole maghiari, dar mai întâi, de când oare popoarele sunt ele conlocuiesc în oraºul nostru, paºnic, în bunã înþelegere. create pentru funcþionarii unui stat? Noi credem, Timiºoara este un oraº românesc ºi european, în care dimpotrivã, cã aceºtia ar trebui sã fie îndatoriþi a naþionalitãþile au refuzat ºi refuzã naþionalismul. cunoaºte limbile poporaþiilor pe care le administreazã, Invitãm pe toþi ºovinii din România, indiferent cã sunt condiþii foarte uºor de îndeplinit dacã s-ar recruta aceºti români, maghiari sau germani, sã vinã la Timiºoara la funcþionari printre naþionali, rãmânând ca ei sã fie un curs de reeducare, în spiritul toleranþei ºi al þinuþi a cunoaºte ºi idiomul maghiar, spre a putea respectului reciproc, singurele principii care vor domni corespunde cu autoritãþile superioare. Dar a se cere ca în viitoarea Casã a Europei.” un popor întreg sã înveþe o limbã strãinã pentru a se 21 Sursa: ICS, Anuarul statistic al României 1937 ºi putea înþelege cu câþiva dregãtori este o pretenþie tot 1938, pp. 58-61. atât de absurdã pe cât de nedreaptã. Amintim încã o 22 Chiar dacã din punct de vedere al relevanþei istorice, datã cititorului cã e vorba de un stat poliglot, compus actuala zi naþionalã ºi actualul imn al României îºi din naþionalitãþi deosebite întrunite sub aceeaºi gãsesc, sã spunem, justificare, ele nu s-au dovedit a fi autoritate prin întâmplãrile vremurilor.” alegeri inspirate din perspectiva relaþiilor cu 13 “Ieri ( ) între umanitate ºi mine, eu simþeam minoritatea maghiarã. Din contrã. Pentru cã nu le paravanul unui jandarm ungur care cu atitudinea lui mã putem cere acestora sã sãrbãtoreascã una din cele mai fãcea sã recad în clocotul protestãrii mele singulare ºi negre zile din istoria lor ori sã tresare ascultând un sã mã nãmolesc în ura care aþâþã ºi diferenþiazã. Astãzi cântec în care aluziile la ei nu prea-i (în)cântã... paravanul a cãzut, nu mai simt nici un obstacol, vreau 23 Peste un an însã, acelaºi Ion Iliescu urma sã semneze sã plutesc în plin umanitarism – cu o singurã condiþie: la Moscova binecunoscutul Tratat de colaborare, bunã sã fiu în luntrea mea ºi sã iau toate mãsurile sã nu mã vecinãtate ºi amiciþie cu URSS, primul de acest gen înec.” (Goga, 1997, p.43) semnat de URSS cu foºtii aliaþi. 14 “Fiecare popor se va instrui, administra ºi judeca în 24 Participarea la coaliþia guvernamentalã a PRM, PSM limba sa proprie prin indivizii din sânul sãu, ºi fiecare ºi PUNR dupã 1992 (“cvadrilaterul roºu”), însemnând popor va primi drept de reprezentare în corpurile o intensificare a discursului naþionalist, preºedinþii legiuitoare ºi la guvernarea þãrii în proporþie cu PRM (Corneliu Vadim Tudor) ºi PUNR (Gheorghe numãrul indivizilor ce-l alcãtuiesc” (art.3, al.1). În Funar), azi colegi de partid, susþinând în mai multe plus, Constituþia din 1923 prevedea c㠓Deosebirea de rânduri scoaterea în afara legii a UDMR, numind-o credinþe religioase ºi confesiuni, de origine etnicã ºi de organizaþie teroristã. limbã, nu constituie în România o piedicã spre a 25 Bill Clinton, Letter to Romanian President Emil dobândi drepturile civile ºi politice ºi a le exercita Constantinescu, 30 Septembrie 1996. (art.7).” (din Galea, 1996) 26 Pentru o analizã detaliatã a procesului de reconciliere 15 Vezi rezultatele sondajelor de opinie din ultimii ani. româno-maghiarã, vezi Constantin Iordachi: The 16 Aºa cum reiese din corespondenþa purtatã în acele Romanian-Hungarian Reconciliation Process. An zile între conducerea de la Bucureºti ºi organizaþiile Interpretation. – Forum Euro-Atlantic. Bucureºti 1998, teritoriale de partid (Lungu ºi Retegan, 1996). pp. 67-76. 17 Ca rezultat al acestei politici de asimilare, Clujul ºi 27 Ibid., p. 67. Tîrgu Mureºul au ajuns dupã 1989 bastioane ale 28 Cu titluri de genul: “Guvernul ungar sprijinã deschis naþionalismului românesc [în 1948 Clujul avea o miºcãrile separatiste” (13 iul. 1996); “Extremiºtii din populaþie maghiarã de 58%, în timp ce Tîrgu Mureºul UDMR incitã la încãlcarea Constituþiei României” (14 una de 74%, dupã ce prima avusese în 1941 88%, iar iul. 1997); “Oare de ce? La Paris, Roma, Viena, Bonn, Tîrgu Mureºul 94%. Sursa: Erdélyi településeinek Londra, la ONU – drapelul Ungariei nu are stemã. La népessége nemzetiség szerint (1930-1992)./Populaþia Bucureºti ºi Cluj – are.” (21 sept. 1997); “Victor aºezãrilor din Ardeal dupã naþionalitate (1930-1992). Ciorbea – primul prim-ministru român care satisface Budapesta, KSH, 1996. (din Vincze, 1999.)]. Ungaria” (22 oct. 1997); “Odorheiul secuiesc – primul 18 În semn de protest la aceastã decizie, prorectorul de oraº care nu mai aparþine României” (9 dec. 1997) atunci, Csendes Zoltán, ºi unul din profesori, Szabédi º.a.m.d. (Márványi, 1999) László, ºi-au pus capãt zilelor (Vincze, 1999). 19 Ascultând în acele zile, ca tot românu’... Radio Kossuth, ºtirea c㠓mãmãliga a explodat” suna pentru REFERINÞE mine, vorba lui Cioran, curat unguresc: un amestec de ironie mitteleuropeanã ºi de recunoaºtere sincerã. O solidaritate manifestatã de numeroºi cetãþeni veniþi din Andreescu, Gabriel (1998) Solidaritatea Ungaria imediat ce graniþele au fost deschise. alergãtorilor de cursã lungã. Iaºi: Polirom. 20 Spirit formulat deja în Proclamaþia de la Timiºoara (pct. 4): “Pentru victoria Revoluþiei din Timiºoara s-au Boia, Lucian (2000) Istorie ºi mit în con- jertfit, alãturi de români, ºi maghiari, ºi germani, ºi ºtiinþa româneascã (ediþia a II-a). Bucureºti:

33 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Humanitas. (ed: Maria Marian), p. 114 –119. Cioran, Emil (1990) Schimbarea la faþã a Vincze, Gábor (1999) Nemzeti kisebbségtõl a României. Bucureºti: Humanitas. “magyar nemzetiségû románokig”. Cioran, Emil (1992) Istorie ºi utopie. Bucu- Negyvenöt év romániai magyarságpoliti- reºti: Humanitas. kájának vázlata. De la minoritãþi naþionale la Coteanu, Ion ºi alþii (1998) Dicþionarul expli- “români de naþionalitate maghiarã”. Schiþa a cativ al limbii române (ediþia a II-a). patruzeci ºi cinci de ani de politicã româ- Bucureºti: Univers enciclopedic. neascã în chestiunea maghiarã. În Kötõdések Galea, Aurel (1996) Formarea ºi activitatea Erdélyhez. Tanulmanyok/Legãturi cu Transil- Consiliului dirigent al Transilvaniei, Bana- vania. Studii p.211-259. Tatabánya: Alfadat- tului ºi þinuturilor româneºti din Ungaria. Press. Tîrgu Mureº: Tipomur. Volceanov, Anca ºi Volceanov, George (1998) Goga, Octavian (1997) Ideea naþionalã. Cluj: Dicþionar de argou ºi expresii familiare ale Sedan. limbii române. Bucureºti: LIVPRESS. Iordachi, Constantin ºi Turda, Marius (2000) Xenopol, A.D. (1999) Românii ºi ungurii. Reconciliere politicã versus discurs istoric: Bucureºti: Albatros. percepþia Ungariei în istoriografia româ- *** (1993) Convorbiri cu Cioran. Bucureºti: neascã, 1989-1999. În Régió nr. 2/2000. Humanitas. Livezeanu, Irina (1995) Culturã ºi naþiona- *** (1990) Proclamaþia de la Timiºoara. lism în România Mare 1918-1930. Bucureºti: Humanitas. Lungu, Corneliu ºi Retegan, Mihai (1996) CINE NE CITEªTE: 1956. Explozia. Bucureºti: Univers enci- clopedic. Sunt deosebit de mulþumit de câte ori Márványi, Emese (1999) Magyar-román deschid “Sfera Politicii”. Þinuta revistei, kapcsolatok egy román lap tükrében./Relaþii sobrietatea ºi profesionalismul ei, numele româno-maghiare în oglinda unei publicaþii prestigioase ale colaboratorilor, tematicile româneºti. Lucrare de masterat. actuale, reprezintã adevãrate îndemnuri la Mazilu, Dan Horia (1999) Noi despre ceilalþi. o lecturã interesantã. Fals tratat de imagologie. Iaºi: Polirom. Mitu, Sorin (1997) Geneza identitãþii naþio- nale la românii ardeleni. Bucureºti: Huma- nitas. Posta, Koos (1996) Changing prejudice in Hungary. Goningen: ICS. Andrei Chiricã Rãdulescu-Motru, Constantin (1990) Sufletul Preºedintele S.C. MobilRom S.A. neamului nostru. Calitãþi ºi defecte. Bucu- reºti: Anima. ªtefãnescu, Domniþa (1995) Cinci ani din MARIUS COSMEANU – sociolog, membru al istoria României. Bucureºti: Maºina de scris. Hungarian Sociologist Association, preºedin- Urmuz (D. Demetrescu-Buzãu) (1999) tele fundaþiei GAMA din Tîrgu Mureº. A Algazy & Grummer din Cicã niºte cronicari publicat în Info Pro Europa, Provincia, duceau lipsã de ºalvari... Iaºi: Universal Dalsi Altera ºi Beszélõ (Ungaria). S.P. nr. 97-98/2001 34 Relaþiile româno-maghiare – prezent

De la identitate naþionalã la naþionalism* Lungul drum spre identitatea europeanã

ALINA MUNGIU-PIPPIDI

Sînt românii naþionaliºti? Existã identitãþi naþionale, cãtre þãrile vecine ºi cãtre proiectul regionale în România? Dacã Vadim Tudor ar instituþional de integrare europeanã? Vorbim în dispãrea peste noapte, am avea liniºte pe frontul primul rînd de identitãþi relativ recente: sã nu naþional? Iatã nenumãrate întrebãri cãrora în uitãm cã statul-naþiune, comunismul, iar mai apoi gîndirea politicã cotidianã le rãspundem prin tot încercãrile de integrare europeanã s-au întins atîtea prejudecãþi: credem cã ºtim rãspunsurile, pentru þãri ca a noastrã pe o perioadã de maximum deºi realitatea e mai complexã decît pare ºi analiza 140 de ani (din 1859, data primei Uniri), sau care o poate desluºi nu e de gãsit în gazete. minim 80 (de la Marea Unire). În prezent, Studiul de faþã încearcã sã desluºeascã ce cetãþenii Europei de Est par sã doreascã, cu toþii, anume determinã identitatea naþionalã, pe de o apartenenþa la Europa Occidentalã (în medie 66% parte, ºi ce rol joacã aceasta la rîndul ei în din est-europeni se identificã cu “Europa” faþã de formarea atitudinilor privind integrarea euro- numai 54% dintre vest-europeni – conform unui peanã, naþionalismul ºi conflictul etnic din sondaj din 1995 al ISSP) dar, în acelaºi timp, est- România, prin testarea teoriilor principale ale europenii sînt, în medie, mai parohiali decît naþionalismului ºi etnicitãþii. În ce mãsurã con- vecinii lor occidentali (72% faþã de 63% se simt teazã identitatea naþionalã în cultura politicã, datã mai apropiaþi regiunii de rezidenþã, în acelaºi fiind generalitatea ei (toþi oamenii trec printr-un sondaj). Iar reputaþia lor, desigur, este cã sînt proces de identificare cu grupul lor lingvistic- violent naþionaliºti. cultural ºi aflã cã trãiesc într-o anumitã þarã) ºi mai Plecînd de la conceptul clasic al lui ales care e importanþa sa pentru politicã, care Allport (1954) al cercurilor concentrice ale reprezintã o alegere mult mai specificã? Aceasta e identificãrii membrilor cu diferite grupuri de care întrebarea de bazã la care vom cãuta sã rãspundem se simt legaþi (in-group), de la familie la naþiune, în acest capitol, împreunã cu verificarea celor mai putem presupune cã, în raport cu contextul social importante teze ale teoriei naþionalismului – european, regional, local – identitãþile de grup european, în încercarea de a construi o teorie a pot fi vãzute ca fiind identitãþi complementare mai naþionalismului în spaþiul nostru post-comunist. degrabã decît aflate în competiþie, dar totuºi Ce determinã identitatea naþionalã azi? ierarhizate. În acest studiu ne vom concentra Un astfel de proces este posibil de identificat ºi asupra distincþiei dintre identitate naþionalã, definit în Europa de Est? Poate influenþa aceastã conceptualizatã ca autoidentificare cu ºi ataºa- identitate orientãrile oamenilor cãtre minoritãþile ment emotiv faþã de naþiune ca un întreg ºi identi- 35 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent tate parohialã, definitã ca identificare primarã cu interpreteze corect cerinþa oarecum complicatã de o arie mai restrînsã decît cultura sau naþiunea a se “identifica” cu o categorie, dar o vor interpreta (vecinãtatea, regiunea). De asemenea, vom corect pe aceea de a-ºi exprima ataºamentul discuta despre naþionalism, definit în paradigma emoþional faþã de categoria respectivã. lui Ernest Gellner ca ideologie politicã ce promo- Mai mult decît atît, nu a fost oferitã nici o veazã compatibilitatea perfectã între unitatea alternativã de alegere, astfel încît respondenþii au politicã (statul) ºi unitatea naþionalã (etnicã). fost forþaþi sã producã o ierarhizare a identitãþilor New Democracies Barometer a scos în de care se simþeau legaþi, trebuind sã aleagã între evidenþã o identificare cu naþiunea oarecum scã- identitatea europeanã, identitatea naþionalã ºi cea zutã în Europa post-comunistã. localã sau regionalã. Impunînd acest tip de alegere, “Deºi majoritatea statelor sînt state naþionale, am considerat cã în final o identitate va prevala în majoritatea central ºi est-europenilor continuã sã aibã identitãþi multiple ºi diversificate. În total 30 de pofida complementaritãþii lor. Evident identitatea procente dintre cetãþenii þãrilor din Europa centralã ºi europeanã a fost opþiunea cea mai afectatã de de rãsãrit îºi claseazã identitatea naþional-statalã pe decizia noastrã, extrem de puþini indivizi alegînd-o primul loc, iar apoi o identitate localã sau regionalã, iar 21% dintre aceºtia îºi distribuie preferinþele în mod ca fiind identificarea lor cea mai importantã. opus. Cu toate acestea, o altã cincime îºi exprimã Tabelul I: Identitãþi variate ale cetãþenilor români. preferinþa pentru identitatea localã sau sînt chiar parohiali, identificîndu-se numai cu oraºul sau Barometrul noilor regiunea unde trãiesc.” (Rose ºi Mishler, 1997) democraþii, 1998 CURS 2000 (prima variantã, prima ºi a Aceste rezultate nu sînt chiar atît de (o singurã doua variantã cumulate) surprinzãtoare în þãri a cãror evoluþie normalã a Identitate variantã de Media rãs puns ) regionalã România fost îngheþatã de cãtre comunism. Tranziþia cãtre % NDB pentru % un capitalism de piaþã ºi cãtre Europa nu Europa de Est reprezintã un proces care sã determine creºterea % 27,0 39,0 Identitate naþionalã 50,0 încrederii de sine a locuitorilor est-europeni: în 56,0 64,0 42,14 32,8 multe þãri, începînd cu cele mai dezvoltate – cum Identitate localã 46,0 62,44 57,28 este cazul Ungariei – pînã la cele care o duc foarte 8,0 8,0 Identitate europeanã 1,2 rãu – cum este cazul României, Bulgariei sau 18,0 19,0 Slovaciei – tranziþia este consideratã a fi o Variabilele de naþionalism au fost adap- perioadã mai grea decît perioada de comunism tate dupã ISSP (1995) ºi Miller, White ºi Heyood (Rose, Mishler ºi Haerpfer, 1998). (1998). Au fost, deci, incluse patru întrebãri Chestionarul nostru din anul 2000 a inclus mãsurate prin scale Likert (de la dezacord puter- o secþiune dedicatã identitãþii naþionale, nic la acord puternic) pentru a identifica: i) naþio- naþionalismului ºi conflictului etnic. Întrebarea nalismul teritorial (teritorii naþionale care se aflã privind identitatea a fost asemãnãtoare cu sondajul în prezent între graniþele altor state; ii) naþiona- ISPP din 1995, cu o diferenþã de formulare faþã de lismul cultural (cetãþenii care nu vorbesc limba întrebarea NDB “Cu care dintre urmãtoarele vã oficialã nu ar trebui sã voteze); iii) naþionalismul identificaþi cel mai bine?” (opþiunile de rãspuns paranoic (existenþa unor grupuri etnice prezintã variind de la oraº ºi regiune la þarã ºi continent), un pericol pentru stat), ºi un proxy utilizat pentru fiind formulatã în felul urmãtor: “De care dintre naþionalismul xenofobic “Organizaþii ca UE sau urmãtoarele regiuni vã simþiþi mai apropiat?”. IMF nu ar trebui sã le spunã românilor cum sã-ºi Plecînd de la premisa cã identitatea socialã atinge conducã propria þarã”. Din rãspunsurile la aceste “cote înalte de intensitate afectiv㔠(Tajfel, 1981) patru întrebãri am creat o scalã de naþionalism, am considerat cã respondenþii ar putea sã nu utilizînd analiza componentelor principale S.P. nr. 97-98/2001 36 Relaþiile româno-maghiare – prezent pentru a extrage un factor1. Alte variabile au fost Pentru a explica identitatea naþionalã, desemnate pentru a mãsura percepþia conflictului naþionalismul, percepþia conflictului etnic ºi a etnic (conflictul etnic subiectiv) dintre majorita- euro-optimismului, am formulat urmãtoarele tea românã ºi minoritatea maghiarã (scalã Likert ipoteze: de la dezacord puternic la acord puternic), popu- 1. Determinismul cultural în opoziþie cu cel laritatea soluþiilor politice ºi administrative care social al identitãþii naþionale. ar putea fi folosite pentru a rezolva conflictul (de 1.a Identitatea localã este preferatã celei la federalism la affirmative action) ºi atitudinea naþionale din cauza existenþei unor faþã de Uniunea Europeanã la care s-a folosit o identitãþi regionale specifice. Alegerea întrebare obiºnuitã din Euro-Barometer – “Con- dintre identitatea naþionalã ºi cea localã sideraþi cã integrarea europeanã va avea efecte este determinatã în principal de tradiþia pozitive pentru România?” (scalã Likert), atitu- culturalã a regiunii. Un curent cultural ºi dine pe care am etichetat-o drept “Euro- politic al perioadei interbelice în Transil- optmism”. Dupã testare s-a renunþat la întrebarea vania, transilvanismul, susþine cã a existat privind reforma administrativã în problema ma- o identitate transilvanã separatã. În con- ghiarã deoarece marea majoritate a repondenþilor cordanþã cu vechimea apartenenþei la au rãspuns în favoarea pãstrãrii status-quo, statul român, considerînd Transilvania ºi opunîndu-se în felul acesta atît federalismului pe Banatul drept cele mai recente provincii, baze etnice cît ºi federalizãrii în general. ar trebui sã gãsim aici cea mai slabã identitate naþionalã, iar în vechiul Regat – Tabelul II: Naþionalism, conflict etnic ºi adicã în Muntenia ºi Moldova, ºi în Euro-optimism special la Bucureºti – pe cea mai % Acord puternicã. (cumulat % De zacord acord (cumulat dezacord Sau Variabile puternic ºi pute rnic º i de zacord 1.b Identitatea localã este mai puternicã acord mode rat) mode rat) decît cea naþionalã din cauza incompletei Existã teritorii româneºti în afara 71 16 socializãri naþionale a românilor. Consi- graniþelor României Cei care nu vorbesc limba derînd nivelul de alfabetizare ca fiind oficiala nu ar trebui sã aibã 45 45 principala cerinþã pentru cetãþenie drept de vot Nici o organizaþie internaþionalã (Gellner,1983) am putea presupune cã sau altã þarã nu ar trebui sã ne 56 31 socializarea naþionalã a românilor ca spunã cum sã ne conducem þara cetãþeni nu s-a putut desãvîrºi niciodatã Existã grupuri care într-o þarã în care 82% dintre þãrani erau trãiesc pe teritoriul þãrii, care pun în pericol suveranitatea, analfabeþi la începutul secolului XX (ºi 6215 securitatea naþionalã ºi aproximativ 50% în 1945, la începuturile integritatea teritorialã a României comunismului). Identitatea localã ar fi, Integrarea în Uniunea European 64 17 aºadar, o identitate pre-modernã parohialã ã este beneficã pentru þarã Existã un conflict între români ºi ºi nu o identitate “cultural㔠distinctã. 41 53 unguri Identitatea naþionalã este creatã prin De acord cu federalizarea 0.6 - Transilvaniei socializare astfel încît indivizii care sînt De acord cu federalizarea pe 1.1 - înaintaþi în vîrstã, înstãriþi, cei care trãiesc criterii etnice De acord cu acþiunea afirmativã în regiunile urbane, cu o educaþie supe- 16.1 - în favoarea ungurilor rioarã, ºi o identitate politicã clar㠖 prin 37 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent opoziþie cu cei sãraci, locuitorii mai puþin ca o ameninþare (ipoteza conflictului); sofisticaþi ai zonelor rurale – se vor iden- b. existenþa unui grup de lideri care au tifica mai degrabã cu þara decît cu fost asociaþi în trecut cu partidul comu- regiunea. nist, în timpul regimului naþionalist al 2. Aºa cum prezice teoria identitãþii sociale, lui Ceauºescu, care promoveazã deschis identitatea naþionalã e determinatã de favori- ideologia naþional-comunistã aºa cum tismul in-group (nevoia de a aparþine unui au arãtat unii autori (Verdery, Gallagher, grup distinct care se simte superior în compa- 1994). În acest caz, ar trebui sã fim raþia cu alte grupuri) versus nevoia pentru o capabili sã gãsim o corelaþie pozitivã lume mai largã, mai cuprinzãtoare. între votul acordat unor partide naþional- 2.a Identitatea naþionalã este mai degrabã comuniste ºi încrederea în anumiþi lideri legãtura dintre individ ºi cultura sa, un (ipoteza liderilor); instrument pentru a da sens lumii c. existenþa unui “vacuum ideologic” (Schopflin, 1998) decît o tendinþã mani- care a persistat dupã dispariþia ideolo- festã în interiorul grupului de a avea o giei comuniste. Conform acestei ipoteze identitate socialã pozitivã prin comparaþie avansate de cîþiva autori, mai ales de cu un alt grup. Cu alte cuvinte, este vorba cãtre Tismãneanu (1998), nereuºita despre o identitate prea largã pentru a ideologiilor bazate pe marxism a lãsat în prezenta trãsãturile favoritismului tipic urmã un vacuum ideologic. Combinat interiorului de grup (in-group favouritism) cu frustrarea inerentã generatã de tran- prin comparaþie cu alt grup aºa cum este ziþie, acest vid perceput conduce cãtre vãzut fenomenul de teoria identitãþii adoptarea ideologiilor naþionaliste ºi sociale; deci nu existã nici o relaþie între populiste. Din aceastã perspectivã, na- identitate naþionalã ºi naþionalism, pe de o þionalismul ºi populismul devin forme parte, ºi identitate naþionalã ºi euro- ale reacþiei la problemele materiale cele optimism, pe de altã parte, atunci cînd sînt mai presante ale tranziþiei ºi ale nevoii folosite sensurile potrivite. Cu alte cu- de a-ºi îmbunãtãþi încrederea de sine vinte, identitatea naþionalã este o formã de printr-o identitate simbolicã puternicã cosmopolitanism prin opoziþie cu localis- (ipoteza ideologiei); mul sau parohialismul (Jackson, 2000). d. naþionalismul este un fenomen post- a. Identitatea naþionalã este o formã de material, rezultat din nevoia de a favoritism in-group, aºadar persoanele transcende impersonalitatea societãþii care se identificã mai degrabã cu naþiu- moderne (Melluci, 1988). În conformi- nea vor puncta mai mult pe scala de tate cu aceastã ipotezã bazatã pe bine- naþionalism, ºi vor fi mai puþin înclinate cunoscuta teorie post-materialistã (In- sã vadã integrarea europeanã ca pe o glehart, 1977) ºi folositã pentru a expli- dezvoltare favorabilã; mai mult, ei vor ca naþionalismul în regiunile mai dez- percepe mai acut conflictul dintre gru- voltate ale Europei, precum nordul purile etnice decît persoanele parohiale. Italiei, naþionalismul este un fenomen 3. Naþionalismul în România post-comunistã benign, ba chiar pozitiv, miºcãrile etnice este determinat de: renãscute aparþinînd aceleiaºi categorii a. existenþa unei minoritãþi naþionale cu cele de protecþia mediului. Într-ade- maghiare distincte care este perceputã vãr, rãspunsurile înregistrate de World S.P. nr. 97-98/2001 38 Relaþiile româno-maghiare – prezent Values Survey în Europa de Est aratã în titatea naþionalã ºi localã (parohialã), scala de mod constant cã majoritatea persoanelor naþionalism, percepþia conflictului etnic ºi simt nevoia de a face parte din societãþi euro-optimismul. Pentru fiecare model, cu mai personalizate (Inglehart, 1997). Se excepþia euro-optimismului, am construit un pare cã astfel nereuºita modernizare model de bazã, folosind doar variabilele de comunistã a reuºit totuºi sã producã status social ºi alte variabile de control patologii ale modernizãrii asemãnãtoare selectate. Am testat apoi alternativ variabilele cu cele din societãþile occidentale. În pe care le-am considerat cã joacã un rol aceastã variantã ar trebui sã identificãm decisiv în demonstraþie ºi am comparat naþionalismul asociat cu valorile post- puterea explicativã a modelelor2. materialiste ºi cu indivizii înstãriþi. Cu scopul de a verifica modelele 4. Determinanþii percepþiei conflictului etnic: noastre independente de regresie ºi pentru a a. Conflictul etnic este instrumental, avea un tablou complet al relaþiei dintre indus de cãtre liderii naþionaliºti ºi reto- identitate naþionalã, naþionalism ºi conflictul rica acestora agresivã ºi generatoare de etnic subiectiv am creat în final un model path panicã. România nu a dus lipsã de utilizînd metodele de predicþie cele mai asemenea lideri în ultimele decenii puternice. De asemenea, le-am grupat în cate- (Gallagher,1994; Mungiu,1995). În gorii cauzale, cu scopul de a da mai multã analiza noastrã au fost incluºi doi dintre simplitate ºi claritate modelului nostru. cei mai populari lideri – Ion Iliescu, Modelul incluzînd conflictul etnic subiectiv naþionalist moderat ºi Corneliu Vadim ca variabilã dependentã a folosit drept Tudor, naþionalist extremist – ca ºi unul variabile intermediare: naþionalismul, dintre cei mai puþini naþionaliºti lideri încrederea în lideri, atitudinile democratice, de opinie, fostul preºedinte Emil Con- încrederea în lumea de afarã ºi identitatea stantinescu, care a condus o coaliþie naþionalã. Variabilele folosite au fost politicã ce i-a inclus pe maghiari. etichetate ºi grupate dupã cum urmeazã: b. Conflictul etnic este unul real, bazat Frustrarea: categorie formatã din douã pe atitudini naþionaliste structurale, de variabile, frustrarea cauzatã de tranziþie (drept care profitã liderii naþionaliºti. înlocuitor a fost folosit “Aceiaºi oameni se c. Conflictul etnic este reactiv, din cauza bucurã de privilegii ca ºi în timpul comunis- competiþiei etnice dintre români ºi mului” o alternativã cu o ratã de rãspuns maghiari, astfel încît ar trebui fie sã mare, de 86%) ºi frustrarea cauzatã de propria gãsim o percepþie mai pronunþatã a viaþã (bunãstare personalã); conflictului în regiunile cu populaþie Sofisticare politicã: categorie formatã din mixtã decît în regiunile omogene din douã variabile, “citeºte ºtirile politice în punct de vedere etnic (ipoteza compe- ziare” ºi “declarã ideologia ca irelevantã tiþiei) sau dimpotrivã, o percepþie mai pentru alegerea politicã fãcutã”. Variabila puþin pronunþatã cauzatã de experienþa “ideologie” a fost recodificatã pentru a folosi creatã prin contactul cu un alt grup etnic numai douã categorii, “relevant”, care (ipoteza contactului). cuprinde toate opþiunile unei ideologii ºi Cu scopul de a testa aceste ipoteze am “irelevant”, unde respondenþii nu ºi-au putut construit modele multivariate prin regresie exprima vreo preferinþã ideologicã sau au linearã, folosind ca variabile dependente iden- declarat cã ideologia este irelevantã pentru 39 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent alegerea lor politicã; corelate cu parohialismul în modele Interesul pentru politicã: categorie ce gru- bivariate, îºi pierd semnificaþia atunci cînd peazã douã variabile, “discutã despre poli- variabile de control precum ocupaþia, ticã cu prietenii sau familia (discutã poli- bogãþia sau educaþia sînt activate. ticã)” ºi index de populism (index construit Tabelul III: Identitate naþionalã ºi localã ca medie de scoruri din enunþurile “Cele Cross-tab Identitate Identitate Identitate naþionalã/ Identitate mai importante decizii ale guvernului ar naþionalã localã parohialã % % trebui supuse aprobãrii populare prin refe- Variabile rendum” ºi “Ar trebui ca reprezentanþii sã Rural 48,0 49,0 fie votaþi direct ºi nu pe listele partidelor”; Urban 73,0 45,0 Dezvoltare regionalã: scor factorial format Oraº cu peste 200.000 locuitori 58,0 37,0 din ºase indicatori de dezvoltare a judeþelor Oraº cu peste 100.000 locuitori 44,0 50,0 Oraº cu peste 30.000 locuitori 46,0 50,0 în 1995; fiecare respondent a primit scorul Oraº sub 30.000 locuitori 53,0 42,0 judeþului în care locuieºte (Sandu, 1999); Sat 45,0 49,0 Încredere în lumea exterioarã: acord faþã Unguri 17,0 76,0 de enunþul “se poate avea încredere în Români 53,0 43,0 organizaþii internaþionale, cum ar fi NATO R2= 0.05 sau UE, cã vor binele acestei þãri”; Acelaºi lucru se întîmplã cu oraºele cu Atitudine democraticã: acord faþã de peste 200.000 de locuitori care sînt asociate enunþul “Cu toate neajunsurile sale, demo- cu identitatea naþionalã în analiza bivariatã. craþia este cel mai bun sistem de Atunci cînd adãugãm alte variabile guvernare”; independente la modelul iniþial, cum ar fi Încrederea în liderii naþionaliºti: spre competenþa politicã (un factor de scor compus deosebire de modelele de regresie OLS, din vizionarea ºtirilor politice la televizor, unde am folosit încrederea în Ion Iliescu ºi citirea ziarelor ºi a rapoartelor politice, Vadim Tudor, în acest caz s-a folosit numai discutarea politicii în cercul de prieteni ºi în încrederea în liderul naþionalist Corneliu familie, sau declararea interesului faþã de Vadim Tudor. politicã) ºi populismul (am folosit drept Rezultatele analizelor au fost urmã- aproximaþie o variabilã prin care se cerea toarele: respondenþilor sã aprecieze dacã guvernul 1. Determinism cultural versus determinism trebuie sã facã referendum pentru fiecare social al identitãþii naþionale decizie importantã) rezultatele sînt din nou în Identitãþile naþionale ºi cele acord cu ipoteza 1b (model versiunea B). Cei parohiale sînt insuficient explicate prin care se identificã cu naþiunea sînt mai factorii de status social (versiunea A a competenþi politic ºi mai puþin populiºti decît modelelor). Cei care aleg identitatea parohialii. Ei manifestã, de asemenea, o naþionalã sînt în mare mai bogaþi, mai tendinþã pronunþatã de a adera la asociaþii educaþi ºi mai în vîrstã, aºa cum am arãtat voluntare. Valoarea explicativã a modelului în ipoteza 1b, pe cînd parohialii sînt mai creºte de la R2 = 5,5% la R2 = 7,5% pentru sãraci, mai puþin educaþi ºi provin mai identitatea naþionalã ºi de la 4,5 la 8,6% degrabã din grupuri sociale precum ºomerii pentru identitatea parohialã atunci cînd sau pensionarii. Zonele rurale sau cele ale testãm, de asemenea, competenþa politicã ºi oraºelor de dimensiuni mijlocii, care sînt populismul. S.P. nr. 97-98/2001 40 Relaþiile româno-maghiare – prezent Tabelul IV: Determinanþii identitãþii naþionale ºi parohiale Identitate Identitate Identitate Identitate Identitate Identitate Predictori naþionalã (A) parohialã (A) naþionalã (B) parohialã (B) naþionala (C) parohialã (C) Ve nit ** - ** * - * Ns Educaþie ** -* Ns Ns Ns Vîrsta ** ** Ns ** Ns Ocupaþie * pensionar Ns - **pensionar Ns ** muncitor Ns - * somer Sex Ns Ns Ns Ns Ns Rural/Urban Ns Ns Ns Ns Ns Ideologie - - ** Ideologie ** Ideologie * Ideologie stânga centru dreapta centru dreapta ** Ideologie stânga Competenþã ** - ** ** - ** politicã Membru într-un Ns Ns ** - ** grup Populism - * ** * Cea mai urgentã * birocraþie, ** birocraþie, problemã Ns corupþie corupþie naþionalã Regiuni - ** Moldova ** Moldova ** Transilvania ** Transilvania ** Bucureºti - ** Bucureºti

R2 0.055 0.045 0.075 0.086 0.150 0.168 Nivel de semnificaþie: * = p 0.05, ** = p 0.001, *** = ani, iar înainte, doar ocazional. Clasifi- p 0.000, - = corelaþie negativã carea celor ºase regiuni exceptînd Bucu- Cu toate acestea, valoarea expli- reºtiul urmeazã modelul “Cãrþii verzi cativã a modelelor creºte spectaculos (R2 = despre dezvoltarea regionalã în România”, 16,8% pentru identitatea parohialã ºi 15% realizatã de UE. Cu toate acestea, gruparea pentru identitatea naþionalã) atunci cînd judeþelor în regiuni ar putea sã nu ilustreze introducem în modele regiunile istorice. regiuni reale, ci doar simple convenþii, Am încercat versiuni diferite ale mode- întrucît adevãratele graniþe între regiuni lelor, cu regiunile grupate în patru categorii sînt dificil de identificat. (Sandu, 1999). (versiunea C) (Transilvania, incluzînd Þinînd seama de acest avertisment, am Banatul ºi Criºana-Maramureº, Muntenia, adoptat drept model final pe cel cu numai incluzînd Oltenia ºi Dobrogea, Moldova ºi trei regiuni majore cu excepþia Bucu- Bucureºtiul, tratat separat) iar apoi grupate reºtiului, din cauze atît practice (sub-eºan- în opt categorii (Bucureºtiul ºi versiunea tioane mai mari), cît ºi a motivelor istorice. D). Conceptul de “regiuni” este unul neclar Rezultatele indicã complementa- în contextul românesc, întrucît unitãþile ritatea celor douã ipoteze. Regiunile con- administrative (judeþele) nu au fost grupate teazã în toate versiunile (patru regiuni sau în regiuni administrative în ultimii 40 de opt regiuni) cu Transilvania ºi Moldova 41 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent (separat) mai parohiale, iar Bucureºtiul laþia cu Bucureºtiul: “De ce au sudiºtii ataºat mai degrabã de naþiune. Întrucît am gîtul lung? Pentru ca sã tragã cu ochiul descoperit o corelaþie mai puternicã între peste munþi în Transilvania”. Ideea lor etnicii maghiari ºi identitatea parohialã, am despre “þar㔠era c㠓la sfîrºitul lunii trecut la eliminarea maghiarilor din eºan- inspectorii financiari din Bucureºti vin în tion pentru a putea explica parohialismul orãºelul nostru ºi iau toþi banii. De ce românilor. Parohialismul transilvãnean a trebuie noi sã plãtim taxe Bucureºtiului ca rãmas puternic chiar ºi dupã aceastã ope- ei pe urmã sã îi cheltuiascã în altã parte?” raþie; chiar ºi prin adãugarea celor douã Pentru Moldova, regiunea cea mai provincii (Banatul ºi Criºana-Maramureº) puþin dezvoltatã, situaþia stã cu totul altfel. rãmînînd semnificativ peste nivelul din Parohialii din Moldova sînt mai în vîrstã, Muntenia ºi Bucureºti. mai probabil pensionari ºi trãiesc în zone Aspectul surprinzãtor al acestor rurale subdezvoltate, nu au capacitatea de a rezultate este acela cã Transilvania este, se plasa pe o scalã de la stînga la dreapta a deºi inegal, cea mai dezvoltatã regiune spectrului politic. Parohialismul moldo- istoricã din România.3 Calitatea de tran- venesc este premodern ºi corelat cu sub- silvãnean este mai degrabã în necon- dezvoltarea. Þãranii români care se iden- cordanþã atît cu variabilele de status pe tificã cu vecinãtatea imediatã ne amintesc care le-am gãsit relevante (cum ar fi sãrãcia de lucrãrile unor istorici asupra formãrii sau lipsa de educaþie), cît ºi cu profilul tîrzii a conºtiinþei naþionale. Þãranii fran- populist. Am presupus, deci, cã am putea cezi din secolul XIX descriºi de Eugen avea de-a face cu douã explicaþii diferite Weber erau incapabili sã se identifice cu pentru douã tipuri diferite de parohialism – Franþa, doar cu regiunea în care trãiau; la motiv pentru care am realizat o analizã de fel; þãranii români sãraci, la sfîrºitul corespondenþã urmatã de clasificare pentru secolului XIX, spuneau despre ei cã sînt a rezolva aceastã situaþie (Greenacre, “creºtini” mai degrabã decît “români” 1984). (Murgescu, 1999). O sutã de ani mai tîrziu, Rezultatele au confirmat presupu- situaþia din România pare aproape nerea noastrã. Am identificat douã tipuri neschimbatã. distincte de parohialism; unul localizat în Este corect sã etichetãm douã enti- Transilvania propriu-zisã, asociat cu tãþi atît de distincte drept “parohiale”? Noi prosperitatea, educaþia ºi ideologia de considerãm cã da. În ciuda cauzelor dife- centru-dreapta, iar celãlalt în Moldova, rite, parohialismul pre-modern ºi cel post- asociat cu sãrãcia, lipsa sofisticãrii politice modern au în comun limitarea interesului ºi ºi populismul. Aceasta a întãrit concluzia solidaritãþii la regiune mai degrabã decît la noastrã cã ambele ipoteze 1a ºi 1b sînt cultura în întregul sãu. Aceasta este mai adevãrate. Parohialismul transilvãnean este uºor de înþeles în cazul maghiarilor care au mai apropiat de varianta post-modenã, de o identitate maghiarã distinctã ºi care lupt㠓regionalismul” Ligilor Italiene, bazat pe pentru auto-determinare, decît în cazul mitul cã Transilvania este cea care susþine românilor. Atunci cînd este mãsuratã întreaga þarã. Într-un grup focus în judeþul separat drept “local” ºi “regional”, iden- Mureº în 1996 mi s-a citat un proverb care tificarea localã este dominantã. (vezi Tabe- sintetiza imaginea localnicilor despre re- lul I). S.P. nr. 97-98/2001 42 Relaþiile româno-maghiare – prezent Sã reuºeascã parohialismul transil- am adãugat alternativ factorii care urmau a vãnean sã traverseze graniþele etnice, cu fi testaþi. Modelul minimal conþinea, în alte cuvinte, sã fie el de fapt “regionalism”, afarã de elemente de status ºi variabile de adicã o “identitate” transilvãneanã multi- control, urmãtoarele elemente: culturalã distinctã, sau simplu parohialism? – un grup de factori pe care i-am etichetat Rãspunsul este cã parohialismul transil- ca “efecte ale tranziþiei”, cum ar fi: vãnean nu reuºeºte sã includã pe românii ºi i. frustrarea provocatã de tranziþie maghiarii din Transilvania în acelaºi grup (acord cu enunþul “aceiaºi oameni se identitar. Prin comparaþie cu restul româ- bucurã de privilegii ca ºi în timpul nilor, românii din Transilvania nu sînt cu comunismului”); nimic mai puþin naþionaliºti, mai puþin ii. evaluãri subiective ale direcþiei înclinaþi sã perceapã un conflict etnic ºi se cãtre care se îndreaptã þara, bunãstare opun vehement federalizãrii pe baze etnice subiectivã; sau oricãrui tip de federalism care sã fie în iii. comparaþii cu fostul regim vreun fel legat de drepturile maghiarilor. comunist în privinþa vieþii economice În afarã de Transilvania ºi Moldova, ºi politice; restul regiunilor prezintã o majoritate a iv. o serie de întrebãri referitoare la indivizilor cu identificare mai degrabã încredere (inter-personalã, familialã, naþionalã decît parohialã. faþã de presã ºi faþã de organizaþiile internaþionale ºi încredere în lumea 2. Identitatea naþionalã e exclusivistã? exterioarã); Identitatea naþionalã nu joacã un rol v. elemente de comunicare politicã semnificativ în nici una dintre versiunile de (pãrere personalã despre interesul în modele care explicã scala de naþionalism, politicã, obiºnuinþa de a discuta poli- conflictul etnic ºi euro-optimismul, chiar în ticã ºi vizionarea sau citirea artico- acelea în care s-a folosit un numãr minimal lelor de politicã de la televiziune sau de variabile de control. Mai mult decît atît, din presã); în analizele bivariate, cei ce se identificã vi. valori materiale ºi post-materiale cu naþiunea au mai multã încredere în (scala fundamentalã de patru a lui lumea exterioarã decît parohialii, care sînt Inglehart, 1978); mai neîncrezãtori. Aceste rezultate aratã vii. identitatea naþionalã ºi parohialã; validitatea ipotezei 2a faþã de 2b. Iden- viii. sprijin pentru reintroducerea pe- titatea naþionalã pare, într-adevãr, sã fie depsei capitale. mai mult o formã de cosmopolitanism, Modelul minimal explicã 15,6 din înþelegînd prin cosmopolitanism o dispo- varianþa totalã ºi a infirmat ipoteza 3d. În ziþie de a se identifica cu un grup ºi un pofida corelãrii cu scala naþionalismului, în orizont mai larg, mai degrabã decît o formã analiza bivariatã preferinþa pentru valorile de favoritism de grup. materiale nu a fost semnificativã în acest model. În analiza bivariatã obþinusem o 3. Determinanþi ai naþionalismului corelaþie pozitivã. Valorile post-materia- Cu scopul de a testa diversele liste nu au contat deloc. ipoteze care explicã naþionalismul, am construit iniþial un model minimal, iar apoi 43 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Tabelul V: Determinanþii naþionalismului Ipoteza Ipoteza Ipoteza Predictori Modelul (A) Model complet liderilor (B) conflictului (C) ideologie (D) Venit NsNsNsNsNs Educaþie Ns Ns Ns Ns Ns Vârsta Ns Ns Ns Ns Ns Ocupaþia Ns Ns Ns Ns Ns Sex NsNsNsNsNs Rural-urbanNsNsNsNsNs Catolic* Catolic* Catolic* Religia Ns -0.370 Ns -0.345 -0.352 (-0.071) (0.066) (0.067) Identitate naþionalã Ns Ns Ns Ns Ns Identitate parohialã Ns Ns Ns Ns Ns Identitate politicã Irelevant Irelevant Ideologie 0.171 0.180 (0.083)* (0.087)* 0.135 0.139 0.120 0.121 0.110 Interes faþã de politicã (0.113)** (0.116)** (0.100)* (0.101)** (0.092)* 0.098 0.089 0.094 0.081 0.072 Discut politicã (0.101)* (0.093)* (0.097)* (0.084)* (0.075)* Urmãresc emisiunile politice la TV Ns Ns Ns Ns Ns -0.137 -0.125 -0.125 -0.102 -0.082 Citesc pagina politicã din ziare (-0.141)** (-0.129)** (-0.129)** (-0.105)* (-0.085)* 0.364 0.346 Populism (0.163)** (0.155)** Democraþia e cea mai bunã Ns Ns Ns Ns Ns 0.184 0.172 Fatalism politic (0.079)* (0.074)* Încredere Încredere interpersonalã Ns Ns Ns Ns Ns Încredere în familie Ns Ns Ns Ns Ns Încredere în presã Ns Ns Ns Ns Ns Încredere în organizaþiile -0.295 -0.282 -0.278 -0.330 -0.307 internaþionale (-0.144)** (0.138)** (-0.136)** (-0.162)** (0.150)** Va lo r i Importanþa valorilor materialiste Ns Ns Ns Ns Ns Importanþa valorilor Ns Ns Ns Ns Ns post-materialiste Efectele tranziþiei 0.255 0.257 Frustrare (0.094)* (0.094)** -0.112 -0.098 -0.118 -0.081 -0.078 Bunãstare subiectivã 1 (-0.083)** (-0.074)* (-0.088)* (-0.061)* (-0.058)* Þara este pe o direcþie bunã Ns Ns Ns Ns Ns Comunismul o idee bunã Ns Ns Ns Ns Ns Susþin introducerea pedepsei cu 0.083 0.088 0.085 Ns Ns moartea (0.066)* (0.070)* (0.068)* Altele 0.198 0.191 Conflicte între români ºi unguri (0.135)** (0.130)** -0.800 -0.770 -0.745 -0.767 -0.0704 Grupuri etnice- unguri (-0.196)** (-0.189)** (-0.183)** (0.188)** (-0.173)** Moldova 0.307 Moldova Moldova Moldova Moldova (-0.121)* Regiunea -0.289 -0.247 -0.277 -0.260 Transilvania (0.114)* (-0.097)* (-0.109)* (-0.103)* -0.211 (-0.099)* Preºedinte* Încredere în lider -0.151 Ns (-0.062) R2 0.156 0.161 0.171 0.201 0.219 Pe prima linie coeficient nestandardizat de regresie, pe cea de-a doua linie coeficient standardizat de regresie. Nivel de semnificaþie: * = p 0.05, ** = p 0.001, *** = p 0.000, - = corelaþie negativã. S.P. nr. 97-98/2001 44 Relaþiile româno-maghiare – prezent Factorii legaþi de percepþia tranziþiei pentru conflict în modelul de conflict au fost, însã, foarte importanþi. În modelul subiectiv, am verificat relaþia reciprocã dintre minimal am gãsit o corelaþie negativã între aceste douã variabile4. Atitudinea naþionalistã scala naþionalismului ºi bunãstarea subiec- determinã o percepere mai intensã a conflic- tivã, ºi una pozitivã în privinþa frustrãrii. tului etnic dar ºi percepþia unui conflict etnic Sprijinirea reintroducerii pedepsei capitale a intensificã naþionalismul. fost, de asemenea, semnificativã. Liderii nu au contat prea mult. În Un profil foarte interesant a rezultat ciuda existenþei unei relaþii pozitive în din elementele de comunicare politicã. modelele bivariate între încredere în liderii Naþionalismul pare sã fie asociat pozitiv cu naþionaliºti ºi naþionalism, la adãugarea în interesul auto-declarat în politicã ºi cu modelul minimal a variabilelor de încredere discutarea politicii în cercul de prieteni ºi cel în lideri una singurã a avut valoare predictivã, al familiei – ºi negativ cu citirea articolelor încrederea în fostul preºedinte Emil Constan- politice din ziare. Cu alte cuvinte, naþio- tinescu, corelatã negativ cu naþionalismul. nalismul satisface un interes sumar în politicã, Constantinescu a condus, începînd cu 1996, o care nu merge atît de departe ca cititul coaliþie care a inclus UDMR astfel încît faptul ziarelor, dar este suficient pentru a face din cã susþinãtorii lui sînt mai puþin naþionaliºti politicã subiect de discuþie în cadrul grupului. nu este surprinzãtor. Atitudinile naþionaliste sînt construite ºi Cînd introducem în test celelalte întreþinute în cadrul grupurilor mici cum ar fi atribute ale identitãþii politice – identificarea familia, prietenii ºi colegii. ideologicã, populismul, atitudinea faþã de Naþionalismul este, de asemenea, democraþie, fatalismul politic, modelul corelat pozitiv cu neîncrederea în organi- explicã cel mai mult dintre toate trei. zaþiile internaþionale. Celelalte elemente de Naþionalismul este asociat pozitiv cu popu- testare a încrederii nu sînt semnificative în lismul ºi cu irelevanþa perceputã a scalei modelul multivariat. ideologice de la stînga la dreapta (întrebarea Prosperitatea ºi educaþia nu au un rol privind ideologia a avut o opþiune de rãspuns semnificativ. A fi maghiar conteazã: apar- formulat㠓nu conteazã pentru mine”, care a tenenþa la grupul etnic maghiar e corelatã fost aleasã de cãtre 41,8% dintre respondenþi, negativ cu naþionalismul, un rezultat uºor de în afara celor 17,3% care au ales opþiunea “nu prezis, dat fiind cã seria noastrã de întrebãri se ºtiu”). Ca variabilã a “populismului” am referea la naþionalismul statal, þintind folosit un index format din media a douã populaþia majoritarã. Regiunile nu conteazã variabile: sprijin pentru sistemul majoritar în prea mult – numai rezidenþa în Moldova este locul celui proporþional în vigoare ºi sprijinul corelatã negativ cu naþionalismul, probabil pentru democraþia directã (guvernul ar trebui din cauzã cã acolo sînt cei mai mulþi sã organizeze un referendum pentru fiecare parohiali. decizie importantã). Naþionalismul este, de Modelul nu s-a schimbat considerabil asemenea, corelat pozitiv cu fatalismul politic cînd am testat nivelul subiectiv de conflict (“Oameni ca mine nu pot influenþa viaþa etnic. Conflictul este un element de predicþie politicã”). Naþionalismul e asociat unei iden- semnificativ, crescînd valoarea modelului la titãþi politice speciale, pe care o completeazã 17,1. Cu toate acestea, întrucît naþionalismul ºi o transformã într-o variantã distinctã de s-a dovedit ºi el a fi un element predictiv populism. 45 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Reunind modelele, într-unul final, doi Tabelul VI: Determinanþii conflictului etnic dintre factorii explicativi îºi menþin semni- Coeficient nestandardizat de ficaþia: factorii de identitate politicã ºi Predictori regresie cu eroare standard în parantezã conflictul. Dintre efectele tranziþiei, numai Sex (Bãrbat) -0.149 (0.138) bunãstarea subiectivã rãmîne semnificativã. Vârsta -0.008 (0.005) Încrederea în lumea de afarã, ca ºi modelul Educaþie Mãrimea localitãþii (1) -0.018 (0.128) distinctiv de comunicare politicã (bîrfeºte, dar Mãrimea localitãþii (2) -0.202 (0.229) nu citeºte) rãmîne ºi el în picioare. Mãrimea localitãþii (3) 0.369 (0.161) * Dintre cele patru ipoteze numai Mãrimea localitãþii (4) -0.291 (0.198) Venit -0.137 (0.089) conflictul ºi ideologia sînt deci validate, cu o Ocupaþie contribuþie semnificativ mai mare pentru Identitate naþionalã -0.130 (0.415) ideologie. Naþionalismul este un substitut al Identitate parohialã -0.118 (0.416) Fatalism politic 0.059 (0.152) ideologiei, o formã de identitate politicã Ideologie relevant -0,,063 (0.149) distinctã, fãrã legãturã, sau foarte puþin Ideologie irelevant -0.052 ( 0.136) legatã de identitatea naþionalã ca opusã celei Înceredere în Ion Iliescu 0.314 (0.153) * Încredere în Corneliu Vadim Tudor 0.422 (0.170) * parohiale. Frustrarea ºi neajutorarea faþã de Încredere în preºedinte 0.016 (0.168) tranziþia dificilã, neîncrederea totalã în lumea Încredere în strãini 0.071 (0.138) de afarã, lipsa informãrii politice corecte ºi Moldova 0.086 (0.149) Valahia 0.365 (0.130) obiºnuinþa de a adopta atitudinea grupului Transilvania 0.402 (0.143) ** faþã de politicã mai degrabã decît pe cea Banat -0.687 (0.278) * individualã, se combinã cu irelevanþa perce- Interes faþã de politicã 0.260 (0.086) * Democrat -0.397 (0.173) * putã a dihotomiei ideologice clasice stînga- Naþionalism 0.384 (0.071) *** dreapta, atît de complexã ºi dificil de R2 0.136 identificat în peisajul politic post-comunist. Nivel de semnificaþie: * = p 0.05, ** = p 0.001, *** = Într-o þarã precum România, unde p 0.000 uniformitatea socialã atinsese nivelul maxim în 1989, ideologia tradiþionalã nu are nici un Modelele explicative ale conflictului sens pentru majoritatea populaþiei. Naþio- etnic subiectiv au validat ambele ipoteze – a nalismul este o formã de afirmare politicã a (rolul liderilor) ºi b (rolul adevãratei predis- celor neinformaþi ºi frustraþi, popularã pentru poziþii naþionaliste), care sînt complementare. cã atribuie vina strãinilor ºi grupurilor oculte, Naþionalismul este un factor mai puternic reactivã pentru cã îºi are originea în frustrarea decît neîncrederea în liderii politici atunci realã produsã de tranziþie ºi prezenþa mino- cînd este testat separat (R2 = 0,113 comparat ritãþii maghiare ºi afirmãrii ei politice foarte cu 0,085). Am întîlnit o problemã de cauza- distincte. litate atunci cînd am analizat relaþia între încrederea în liderii naþionaliºti ºi conflictul 4. De ce percep oamenii existenþa unui subiectiv. Oamenii ar putea vota pentru liderii conflict etnic. naþionaliºti pentru cã ei cred cã aceºti lideri Am menþionat deja cã nu s-a sînt capabili sã îi protejeze mai bine de identificat nici o relaþie, chiar ºi cu variabile ameninþarea pe care o percep, sau oamenii ar de control minime, între identitatea parohialã putea sã creadã propaganda naþionalistã, ºi cea naþionalã ºi percepþia conflictului etnic. foarte puternicã în presa româneascã, sau sã perceapã existenþa unui conflict, care este fie S.P. nr. 97-98/2001 46 Relaþiile româno-maghiare – prezent inexistent, fie mult mai moderat decît au ei cînd vine vorba de maghiari. impresia, datoritã liderilor. Pentru a rãspunde Regiunile, liderii ºi naþionalismul la aceasta am încercat alte douã modele de rãmîn semnificative ºi în varianta comunã a regresie de tip two stage least square (TSLS) modelului. În afara acestor factori majori, am ºi a rezultat cã încrederea în liderii naþionaliºti gãsit o corelaþie pozitivã între conflictul influenþeazã conflictul subiectiv, dar nu ºi subiectiv ºi interesul auto-declarat pentru invers. Cu alte cuvinte liderii naþionaliºti politicã, ca ºi în modelul de naþionalism. O induc percepþia unui conflict mai puternic noutate faþã de modelele privind naþiona- decît ar fi el perceput de cãtre oameni în mod lismul este corelaþia negativã între a fi de obiºnuit. acord cã democraþia este cea mai bunã formã La rîndul lor, regiunile conteazã mai de guvernare ºi percepþia subiectivã a mult decît liderii, dar în mod diferit decît ne- conflictului. Indivizii care cred cã democraþia am aºtepta. Transilvania ºi Criºana-Mara- nu este cel mai bun sistem de guvernãmînt mureº (R2 = 0,112) care au cea mai mare pro- sînt mai predispuºi la a percepe conflictul porþie de maghiari raportat la populaþie, între români ºi maghiari. Locuitorii oraºelor seamãnã foarte mult cu Muntenia ºi Bucureºti de mãrime medie sînt corelaþi pozitiv cu din punctul acesta de vedere, adicã sînt mai percepþia mai mare a conflictului subiectiv predispuse sã perceapã un conflict. În varianta atunci cînd analizãm pe regiuni. De aici se cu opt regiuni, Banatul, care are mai mult de recruteazã electoratul lui Vadim Tudor. un grup etnic minoritar (sîrbii, cehii ºi Percepþia conflictului etnic este într- germanii se gãsesc alãturi de români ºi adevãr subiectivã. Nu am gãsit nici o relaþie unguri) ºi un model cosmopolitan de coa- între expunerea la media ºi percepþiile despre bitare5 – definit ca un grup în care etnicii se conflict. De vreme ce majoritatea indivizilor amestecã ºi nu doar trãiesc alãturi unii de alþii din eºantioanele noastre folosesc televiziunea s-au corelat negativ cu conflictul subiectiv, ca drept sursã de ºtiri, se pare cã oamenii reacþio- ºi Moldova, pe cînd Transilvania ºi Muntenia neazã diferit la ºtirile despre relaþia dintre s-au corelat pozitiv. Cînd am compus regiuni români ºi maghiari în funcþie de predispo- mai largi ºi le-am comparat cu Transilvania ziþiile personale. Oamenii care sînt structural unitã cu Criºana-Maramureº aceasta rãmîne naþionaliºti, nedemocraþi ºi cred în liderii corelatã pozitiv cu percepþia subiectivã a naþionaliºti ºi populiºti care folosesc existenþa conflictului, ca ºi Muntenia, Oltenia ºi conflictului ca idee principalã în discursul Dobrogea. Corelaþia negativã a Moldovei îºi politic obiºnuit, percep mai mult un conflict pierde semnificaþia. Nici competiþia, nici etnic. Cu excepþia Banatului ºi, într-o anumitã contactul nu par sã conteze prea mult. Banatul mãsurã, a Moldovei, percepþia subiectivã a multicultural este singura regiune cu un conflictului se bazeazã atît pe regiunile mixte model distinctiv: Transilvania biculturalã ºi etnic cît ºi pe cele omogene. Muntenia pur-româneascã, Bucureºtiul ºi În eºantionul nostru maghiarii erau Dobrogea percep acelaºi grad de conflict reprezentaþi numai în proporþia din populaþia etnic ca ºi Criºana-Maramureº sau Transil- total㠖 circa 7%, deci nu am avut propriu-zis vania. Cu excepþia Moldovei subdezvoltate, un sub-eºantion maghiar. În alte sondaje, care este parohialã din toate punctele de dedicate în special conflictului etnic pe vedere, românii din Transilvania ºi din Regat eºantioane reprezentative de maghiari, o formeazã un grup închis (in-group) atunci majoritate de douã-treimi din numãrul de 47 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent maghiari au perceput existenþa unui conflict democraþi. Aceastã concluzie se susþine atunci etnic, o cifrã ce depãºeºte cu mult procentul cînd testãm preferinþa faþã de partidul politic. de 41% dintre români (CCRIT, 1998). Modelul, care explica iniþial 87% din eºantion ºi 5. Determinanþi ai euro-optimismului 21,7% din varianþa totalã, creºte la R2=24%, Nici identificarea localã, nici cea partizanii fostei coaliþii anti-comuniste de naþionalã, nu par sã afecteze atitudinea guvernare fiind mai predispuºi cãtre euro- optimistã faþã de efectele integrãrii europene. optimism. Din poziþia actualã, simpatizanþii Naþionalismul, în schimb, influenþeazã nega- partidelor care au o linie naþionalistã mai tiv euro-optimismul, pe cînd conflictul nu pronunþat㠖 fie cã sînt moderaþi sau de extremã joacã un rol semnificativ. – în ultimii zece ani, adicã cei ai lui Ion Iliescu ºi Tabelul VII: Determinanþii euro-optimismului cei ai lui Vadim Tudor, sînt asociaþi negativ cu

Coeficient nestandardizat de euro-optimismul. Electoratul Alianþei pentru Predictori regresie cu eroare standard în România (ApR), nu se raliazã acestei tendinþe, parantezã Identitate naþionalã -0.004 (0.406) confirmînd ipoteza cã dispãrutul grup de Identitate parohialã 0.079 (0.406) susþinãtori ai ApR conþinea stratul cel mai Conflict -0.092 (0.101) pragmatic dintre votanþii post-comuniºti. Naþionalism -0.147 (0.071) * Bunãstare subiectivã 0.114 (0.093) Un model al identitãþii naþionale post- Grad de optimism - mai rãu 0.037 (0.116) comuniste ºi al naþionalismului - la fel 0.288 (0.149) - mai bine -0.279 (0.138) * Venit 0.224 (0.094) * Modelul path a confirmat aceste ipoteze Rural 0.117 (0.153) (vezi figura 1) ºi a adus o confirmare în plus Educaþie pentru unele dintre ipotezele noastre. Indexul - fãrã studii/studii elementare 0.179 (0.115) *** - studii medii 0.191 (0.123) dezvoltãrii regionale, introdus în locul regiunilor, - studii superioare 0.311 (0.211) s-a dovedit a fi un predictor semnificativ atît al Inactiv -0.036 (0.166) identitãþii naþionale cît ºi al încrederii în lumea Sector privat -0.175 (0.092) exterioarã. Cu cît dezvoltarea unei regiuni este Sector de stat 0.173 (0.124) Sex (Bãrbat) 0.306 (0.136) * mai micã, cu atît mai mare este xenofobia ºi Democraþia este cea mai bunã 0.974 (0.194) *** parohialismul locuitorilor, ºi cu atît este mai micã Preferã coaliþia de guvernãmânt 0.423 (0.152) *** identificarea cu naþiunea în totalitatea ei. Mai Preferã partidele din opoziþie 0.107 (0.114) mult decît atît, “non-ideologii”, adicã acei oameni ApR 0.203 (0.194) Bunãstare subiectivã ridicatã 0.547 (0.143) *** care gãsesc ideologia politicã ca fiind irelevantã Bunãstare subiectivã scãzutã -0.377 (0.102) *** sînt mai degrabã parohiali. La rîndul sãu, identi- R2 0.241 ficarea cu naþiunea nu presupune naþionalism. Nivel de semnificaþie: * = p 0.05, ** = p 0.001, *** = Încrederea în lumea exterioarã este, de p 0.000 asemenea, determinatã de competenþa politicã (ci- Euro-optimismul este determinat de tirea articolelor de politicã în ziare) ºi bunãstarea prosperitate, sex, educaþie ºi atitudine demo- subiectivã. Aºadar, frustrarea cauzatã de condiþiile craticã. Bãrbaþii democraþi, înstãriþi ºi educaþi sînt de viaþã ºi competenþa politicã scãzutã determinã predispuºi sã vadã potenþialele efecte pozitive ale neîncrederea în lumea de afarã. La rîndul sãu, integrãrii europene. Euro-optimismul este puter- neîncrederea în lumea exterioarã duce la nic corelat cu identitatea politicã a cuiva, definind încrederea în liderii naþionaliºti ºi în naþionalism. democraþii prin antitezã cu naþionaliºtii anti- Încrederea în liderii naþionaliºti este ºi ea S.P. nr. 97-98/2001 48 Relaþiile româno-maghiare – prezent determinatã de o puternicã dorinþã de afirmare mai puþine articole politice ºi nu participã în aso- politicã: oamenii care vorbesc despre politicã ºi ciaþii civice. Parohialismul la noi nu poate fi deci au valori mari pe scala de populism sînt mai interpretat ca o implicare mai mare în comunitate, predispuºi sã aibã încredere în liderii naþionaliºti. ci mai curînd ca lipsã de participare în societatea Este puþin probabil ca oamenii care gãsesc mai largã, indiferent dacã se numeºte naþiune sau ideologia drept irelevantã ºi care sînt frustraþi de patrie. calitatea propriei vieþi sã fie democraþi. Identificarea fie cu naþiunea, fie cu Astfel, naþionalismul este confirmat ca comunitatea în sens restrîns transcende post- fiind strîns legat de populism. Indexul de popu- comunismul, este o consecinþã a modernizãrii lism este cel mai puternic factor predictiv din nedesãvîrºite a României. Aceasta o diferen- model. Gîndirea politicã rudimentarã, frustrarea, þiazã de naþionalism, care este o entitate concep- dorinþa de afirmare politicã ºi neîncrederea în tualã post-comunistã specificã, bazatã atît pe lumea exterioarã determinã atitudinile naþiona- identitatea naþionalã cît ºi pe cea parohialã. liste. La rîndul sãu, naþionalismul ºi lipsa orien- tãrii democratice sînt factori cu o putere mare de 2. Naþionalismul este o orientare struc- predicþie a percepþiei subiective a conflictului. turalã caracterizatã prin frustrare ºi Deºi mai puþin pronunþatã, încrederea în liderii neîncredere, deci neindusã de elite naþionaliºti este de asemenea confirmatã drept Naþionalismul post-comunist este asociat factor predictiv pentru nivelul de percepþie subiec- cu fatalismul politic, neîncrederea în lumea exte- tivã a conflictului, dar nu pentru naþionalism. rioarã, frustrarea legatã de tranziþie ºi neîncre- derea în politicã. Naþionaliºtii resping importanþa Concluzii ideologiei politice definite prin dihotomia stînga- dreapta ºi ar alege o democraþie directã mai 1. Identitatea nu conteazã decît ca in- degrabã decît una reprezentativã. Împreunã cu dicator al modernitãþii. populismul, întrucît le gãsim mai degrabã Existã un model distinctiv al identitãþii în combinate decît separate, formeazã o ideologie a sub-dezvoltata Europã post-comunistã, caracte- non-ideologilor, o “fantezie a salvãrii”, aºa cum a rizat de proporþia mai crescutã a parohialismului. etichetat-o Tismãneanu. În modelele explicative pe eºantionul românesc Atunci cînd introducem în modele un am identificat o versiune specificã de parohia- element cerînd respondenþilor sã indice cea mai lism, una pre-modernã, caracteristicã þãranilor bunã perioadã pentru þarã din ultima sutã de ani, sãraci, cu o mobilitate limitatã, mai puþin educaþi, preferinþa pentru una din perioadele din timpul mai puþin participativi, iar acesta este un tip pe comunismului este semnificativã. Trãsãturile care presupunem cã îl putem identifica ºi în þãrile naþionalismului românesc din prezent sînt cele vecine, cel puþin în Bulgaria sau Slovacia, dar ºi formate, în mare, de cãtre socializarea de tip în toate celelalte þãri cu proporþii similare cu cele comunist, cu accentul sãu pe maleficele conspi- arãtate de NDB. Celãlalt grup, mult mai mic, de raþii occidentale, pe cultura politicã omogenã ºi parohiali din provincia româneascã Transilvania, puternicele sale suspiciuni faþã de punctele de este mai apropiat de modelul occidental de vedere diferite. Aceastã atitudine general-neîn- parohialism care se regãseºte la suporterii Ligii crezãtoare (naþionaliºtii sînt mai suspicioºi faþã de Nordului din Italia. minoritãþi, mai predispuºi a considera cã tranziþia Parohialismul este asociat cu o compe- nu a produs o schimbare, ci a îmbogãþit ºi mai tare tenþã civicã ºi politicã scãzutã: parohialii citesc pe aceiaºi oameni care erau bogaþi ºi în timpul 49 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent comunismului) este combinatã cu percepþia unui credere ºi frustrare sã devinã cu ajutorul liderilor conflict etnic cu maghiarii. Naþionalismul este o naþionalism agresiv, ºi ceea ce face din Balcani o orientare generalã spre neîncredere paranoicã, regiune mai periculoasã decît restul Europei post- incluzînd aproape fãrã discernãmînt între comuniste ar putea sã fie exact faptul cã acele obiectele sale þãrile vecine, variate tipuri de “alte” grupuri au supravieþuit istoriei ºi trãiesc minoritãþi, lumea exterioarã, Parlamentul încã în aceste locuri. României, ºi beneficiarii tranziþiei chiar dacã unii din aceºti actori sînt co-naþionali. Þinta naþionalismului post-comunist este destul de NOTE difuzã. Nu este conectatã cu identitatea ºi nu satisface o nevoie identitarã: este conectatã ºi * Aceastã lucrare a fost prezentatã prima datã la Conferinþa anualã a ASN-Association for the Study of Nationalities la satisface doar nevoia de a da vina pe cineva. Universitatea Columbia din New York în martie 2001. Liderii conteazã puþin sau nu conteazã deloc. Versiunea englezã este în curs de apariþie într-un numãr Naþionalismul nu este indus de elite, este doar special al revistei “Political Psychology” ca ºi într-un volum editat de Institutul de Istorie “A.D.Xenopol” din utilizat ºi alimentat de cãtre liderii naþionaliºti. Iaºi. Versiunea românã, publicatã aici pentru prima oarã, este un capitol al cãrþii în curs de apariþie la editura 3. ... Dar liderii transformã atitudinile Humanitas, “Politica dupã comunism. Structurã, culturã ºi psihologie politicã în România post-comunistã”. structurale naþionaliste în conflicte 1 Factor loadings au variat de la naþionalism paranoic etnice. (0,714) pînã la xenofobic (0,633), teritorial (0,604) ºi cultural (0,570). Indicele KMO al scalei de naþionalism Conflictul etnic este, totuºi, unul construit creatã este 0,630. de elite. Este nevoie de lideri naþionaliºti pentru 2 Adjusted R2 pentru modelele OLS; procent din eºantion ca situaþia sã evolueze de la naþionalism, care este explicat pentru modelele de regresie logisticã. 3 Din nou este vorba de moºteniri ale dezvoltãrii decît de orientarea generalã permanentã, cãtre percepþia indicatori curenþi. Indicatorii curenþi de creºtere economicã subiectivã a unor ciocniri profunde de loialitãþi plaseazã excepþional de puþine oraºe ºi regiuni în zona etnice, la conflict. Încrederea în astfel de lideri creºterii, iar acestea sînt oraºe în genul Bucureºtiului sau Ploieºtiului, deci nu zone rurale. Asta nu împiedicã sã explicã o mare parte din percepþia subiectivã a gãsim la comparaþia dintre un sat din judeþul Sibiu ºi unul conflictului etnic iar responsabilitatea liderilor din judeþul Ialomiþa cã satul din Sibiu este mult mai politici este enormã. dezvoltat. 4 Printr-un model de regresie linearã de tip two-stage least Identitatea naþionalã nu este o piedicã în square (TSLS) calea transformãrii românilor în cetãþeni 5 Bãdescu, Chelcea ºi Abraham 1995 europeni, în viitor. Dar naþionalismul este, poate la fel de mult prin pesimismul sãu general ºi BIBLIOGRAFIE pasivismul suporterilor sãi, cît ºi prin pericolul potenþial de a crea þapi ispãºitori. Cazul particular 1. Allport, G. (1954) The Nature of Prejudice. al existenþei unui grup minoritar puternic în New York: DoubleDay Anchor Book cãutarea auto-determinãrii promite o lungã 2. Gallagher, T. (1994) Romania after Ceausescu. supravieþuire a atitudinilor naþionaliste, în ciuda Edinburgh: University of Edinburgh Press naturii lor reziduale post-comuniste. În cuvintele 3. Gellner, E. (1983) Nation and Nationalisms. unui erou din Dostoievski, Stavroghin, este Oxford: Basil Blackwell nevoie de un iepure pentru a gãti mîncare de 4. Greenacre, M. (1984) Theory and Applications iepure ºi este nevoie de un Dumnezeu pentru a of Correspondence Analysis. London: Academic crede în Dumnezeu. Este nevoie de alt grup etnic Press pentru ca o atitudine fundamentalã de neîn- 5. Inglehart, R. (1977) The Silent Revolution: S.P. nr. 97-98/2001 50 Relaþiile româno-maghiare – prezent Changing Values and Political Styles among Figura 1 - Determinanþi Western Publics. Princeton, New Jersey: Prince- subiectivi ai conflictelor etnice Chi-square= 172.158; ton University Press df= 43; p= 0 6. Inglehart, R. (1997) Modernization and Post- Modernization: Cultural, Economic and Political Change in 43 societies. Princeton, NJ: ETNIC CONFLICT Princeton University Press SUBIECTIV 7. Jackson, M. (2000) Localism-Cosmopo- litanism and Political Engagement. A New Measure and Preliminary Results. 23rd REGIONALà DEZVOLTARE 0,129

Meeting of ISPP Seattle, WA. unpublished 0,07 paper 0,206

8. Melluci, A. (1988) Nomads of -0,208 the Present. London: Hutchinson Radius -0,189 9. Miller, W. L., S. White and P. Heywood (1998) Values and -0,04 Political Change in Post- -0,081 Communist Europe. Basingstoke: Macmillan 10. Mishler, William, and R. EXTERIOARÃ NAÞIONALISM NAÞIONALIªTI

Rose. 1997. Trust, Distrust and ATITUDINI DEMOCRATICE Skepticism: Popular Evaluation ÎNCREDRE ÎN LIDERI of Civil and Political Institutions ÎNCREDERE ÎN LUMEA in Post-Communist Societies. Journal of Politics 59: 418-451. NAÞIONALà IDENTITATE 11. Mungiu Alina (1995) Românii 0,071 -0,0086 dup㠑89, Humanitas, Bucureºti 0,128 0,100 12. Murgescu, L. (1999) De la bunul 0,200 creºtin la bunul român. Bucureºti: 0,120 Albatros 13. Rose, Richard, W. Mishler, and 0,426 C. Haerpfer. Democracy and Its 0,136 -0,0076 Alternatives: Understanding Post- 0,127

Communist Societies. Baltimore: 0,111 Johns Hopkins University Press, 1998 14. Sandu, D. (1999) Spaþiul social al tranziþiei. Iaºi: Polirom 15. Schopflin, G. (1998) Reason and Identity – the Challenge for Europe. In The Prague Conference. At the Tranziþie Populism

Crossroads of Europe. British FRUSTRARE Discut politicã Ideologie irelevantã Council Bunãstare personalã 16. Tajfel, H. (1981) Human Groups SOFISTICARE POLITICà Competenþã politicã ridicatã and Social Categories. Cambridge: COMPETENÞA POLITICà Cambridge University Press ALINA MUNGIU-PIPPIDI – este profesor de comu- 17. Tismãneanu, V. (1998) Fantasies nicare politicã ºi metodologia cercetãrii în ºtiinþele of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth in Post-Communist Europe. Princeton, New sociale la ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºi Jersey: Princeton University Press Administrative, director al Societãþii Academice 18. Verdery, K. (1994) Compromis ºi rezistenþã. din România ºi coordonator al “Early Warning Bucureºti: Humanitas System România” pentru UNDP. 51 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent

Paradoxul maghiar

BÉLA BÍRÓ

Faptul cã ºtiinþa politicã româneascã a ghiari ºi ai clasei politice maghiare ar trebui ignorat aproape pânã în clipa de faþã cele mai sã fie necesarmente tocmai opusã, cãci ceea recente mutaþii ºi dislocãri de accente în ce se întâmplã în Macedonia ar fi un prece- politologia occidentalã, ar fi de înþeles. Cãci dent ideal în privinþa realizãrii revendicãrilor pentru savantul român crescut ºi socializat maghiare din þãrile vecine, adicã acceptarea într-o societate bazatã pe ideea statului statelor cu minoritãþi numeroase ºi cu o con- naþional unitar, în care chiar punerea proble- ºtiinþã naþionalã marcantã ca state multina- mei a fost tabuizatã decenii de-a rândul (ºi nu þionale, adicã federale. Federalizarea, din numai de putere, chiar ºi de opinia publicã de punct de vedere românesc fiind “în mod lo- specialitate), este extrem de greu de acceptat gic” începutul sfârºitului, adicã uvertura ºi, mai ales, de asimilat un punct de vedere dezastrului naþional românesc, din punct de radical opus, fãrã rãdãcini autohtone. vedere maghiar ar trebui sã se prezinte “în Nu e deloc întâmplãtor cã elita poli- mod logic” ca începutul începutului, adicã ticã româneascã pare a nu înþelege – pur ºi uvertura gloriei naþionale maghiare. simplu – ce se întâmplã astãzi în Macedonia, Cea ce este totuºi surprinzãtor este unde statele occidentale, inclusiv Franþa, marea faptul cã reacþia clasei politice maghiare ºi a “surs㔠ideologicã a ideii statului naþional breslei politologilor maghiari nu diferã aproape unitar ºi indivizibil (evocat de atâtea ori ºi cu deloc de cea a colegilor români. Ignorarea atâta fervoare de naþionaliºtii români), con- literaturii politice mai recente este ºi în strâng un “stat naþional unitar”, cel macedo- Ungaria (“adversã”) aproape totalã. nean, sã accepte legiferarea limbii albaneze ªi nu numai. Dacã cititorul rãsfoieºte (limba unei minoritãþi!), ca limbã oficialã, presa maghiarã de mare tiraj, ºtirile, dar mai “transformând” prin aceasta un “stat naþional ales comentariile despre evenimentele din unitar” într-unul “multinaþional” (de parcã n-ar Macedonia ºi mai ales despre dedesubtul lor fi el de fapt, prin compoziþia lingvisticã ºi teoretic, lipsesc cu desãvârºire. culturalã, al comunitãþii politice macedonene!). Clarificarea acestui paradox veritabil Pornind de la prejudecãþile adânc ar putea fi de folos nu numai pentru înþele- întipãrite în mintea românului, dupã care gerea fenomenului maghiar, dar prin interme- ideea statului naþional unitar este chezãºia diul ei ºi al celui românesc. pãstrãrii Ardealului, reacþia politologilor ma- Sã vedem însã despre ce este vorba? S.P. nr. 97-98/2001 52 Relaþiile româno-maghiare – prezent Existã o bogatã ºi variatã literaturã de (nation-states). Naþiunea este “motorul” state- politologie occidentalã care în ultimii ani lor democratice.2 demonteazã sistematic ideea de stat naþional Conform acestei teorii existã douã tipuri unitar. Suntem în situaþia fericitã de a nu de naþiuni ºi, în consecinþã, de naþionalisme: trebui sã trecem în revistã piesele mai impor- naþiunea culturalã (în varianta sa extremã: tante ale acestei literaturi, cãci de aproape doi etnicistã sau chiar rasistã) de tip german, care se ani încoace prezentarea lor – practic completã compune din indivizi aparþinând aceleiaºi limbi – existã deja. Este vorba de amplul studiu ºi aceleiaºi culturi (într-o formulare mai radicalã critic al renumitului politolog canadian Will aceleiaºi etnii sau rase), ºi naþiunea civicã de tip Kymlicka realizat împreunã cu colega lui francez ºi anglo-saxon, care întruneºte indivizi Christine Straehle. Studiul a apãrut în de aceeaºi cetãþenie, fãrã nici un fel de referire la prestigioasa revistã de specialitate European apartenenþa lor etnicã sau culturalã.3 Journal of Philosophy cu titlul: Cosmopo- Conceptul de “naþiune cultural㔠apare litanism, stat-naþiune ºi naþionalism mino- în aceste teorii ca un fel de concept “etnicist”, ritar: O revistã criticã a literaturii recente.1 intolerant ºi discriminatoriu de esenþã colec- Lucrarea începe cu o remarcã surprin- tivistã, în timp ce “naþiunea civic㔠ar fi o zãtoare: teoria politicã a liberalismului ºi comunitate politicã universalizantã, tolerantã naþionalismul sunt intim înrudite. Constatarea ºi non-discriminativã de esenþã individualistã. ne surprinde (chiar dacã avem cunoºtinþã de Dat fiind faptul cã naþionalismul în faptul cã domnul Gheorghe Funar de Cluj s-a definiþia sa curentã (consideratã proprie) este considerat în repetate rânduri liberal), cãci “etnicist”, “intolerant” ºi “discriminatoriu”, liberalismul occidental, cu care am început sã reprezentanþii naþionalismului civic, conform întreþinem relaþii intense dupã schimbãrile din acestor teorii, nici nu ar fi naþionaliºti. În 89, s-a considerat a fi radical anti-naþionalist, consecinþ㠓naþionalizarea statelor ºi a naþiunilor tolerant ºi anti-discriminatoriu. Reprezen- minoritare” (sintagma este unul dintre subti- tanþii acestui liberalism au condamnat “orice tlurile lucrãrii lui Kymlicka ºi Straehle) este fel” de naþionalism ca un fel de atavism perfect justificatã. Statul naþional ca rezultatul ideologic tribal, “o” forþã distructivã, “o” final al evoluþiei istorice universale nu are o ameninþare mortalã pentru stabilitatea statelor existenþã atemporalã, el este produsul unui existente ºi în consecinþã ºi pentru stabilitatea proces conºtient de “construire” a naþiunii (în sistemului internaþional. esenþã analog construcþiei socialismului). Sta- Puþini au fost cei care au enunþat, fãrã tele naþionale sunt în realitate “state producã- ocoliºuri, cã existã ºi un altfel de naþionalism, toare de naþiuni” (nation-building states) sau un naþionalism “benefic”, “universalist”, care “state naþionalizatoare” (nationalizing states)4. “încheag㔠ºi nu “distruge” statele. (Printre ei “Majoritatea acestor lucrãri (conchid se numãrã cunoscutul politolog maghiar de autorii – n.n.) reprezintã nu numai o apologie originã transilvanã, G. M. Tamás.) În viziunea a statului-naþiune, dar chiar ºi a naþionalis- acestor specialiºti naþionalismul de stat este mului. Prin naþionalism înþelegem acele condiþia sine qua non a existenþei societãþilor miºcãri politice ºi strãduinþe publice care moderne, cãci cele trei componente de bazã încearcã sã confere comunitãþii politice ale democraþiei: justiþia socialã, democraþia caracterul de “stat-naþiune”, adicã al unui deliberativã ºi libertatea individualã nu se pot stat în care statul ºi naþiunea coincid. Faptul garanta decât în cadrul statelor naþionale cã statul-naþiune existã, nu este nici pe 53 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent departe o întâmplare agreabilã, tocmai invers, competenþã realã în privinþa treburilor comu- se justificã pe deplin întreprinderea unor nitare.6 (Exemple edificatoare sunt aduse de mãsuri eficiente care garanteazã identificarea autori din chiar istoria Franþei ºi a Statelor mai deplinã a statului ºi a naþiunii.” Unite ale Americii, cele douã naþiuni civice, În aceastã frazã nici vorbã de univer- considerate model.) salitate, toleranþã, sau lipsã a discriminãrii. Teoretic însã aceste mãsuri astãzi nu Statul nu se identificã cu totalitatea cetã- mai pot fi susþinute cu argumente cât de cât þenilor, ci doar cu totalitatea cetãþenilor de serioase. Naþiunile minoritare (adicã comuni- aceeaºi limbã ºi culturã (la limitã chiar de tãþile lingvistice ºi culturale) trebuie sã aibã origine etnicã). În viziunea lucrãrilor mai exact acelaºi drept la existenþã naþionalã ca ºi recente statul-naþiune nu este nici pe departe cele majoritare. Autorii (respectiv lucrãrile universalist, cãci el este totuºi – în exclu- prezentate) nu discrimineazã naþiunile (adicã sivitate – statul unei naþiuni (adicã al unei comunitãþile cultural-lingvistice) majoritare comunitãþi lingvistico-culturale) particulare. de cele minoritare, ci, teoretic, le consider㠓Identitatea naþional㔠nu constã nici în echivalente. Soluþie perfect justificatã, cãci aceste state în apartenenþa indivizilor la una ºi majoritatea ºi minoritatea sunt noþiuni relati- aceeaºi comunitate politicã (cum pretind ve. Raportul dintre maghiarii ºi românii din adepþii naþionalismului “civic”), ci ºi la una ºi România (dacã lãsãm la o parte celelalte aceeaºi comunitate lingvisticã ºi culturalã (la naþionalitãþi) ar fi aproximativ de 1 la 10. Dar limitã chiar etnicã, cãci xenofobia francez㠖 la un alt nivel raportul dintre ruºi ºi români ar cum bine se ºtie – nu a fost cu nimic mai fi tot cam de 1 la 10. Ar însemna aceasta cã prejos decât cea germanã). românii (din Moldova de exemplu) nu ar fi Minoritãþile cultural-lingvistice neasi- avut dreptul la autodeterminare (precum milate practic sunt excluse din aceste “naþiuni maghiarii – dupã majoritatea românilor – într- civice”. La limitã nu se recunoaºte nici mãcar adevãr nu ar trebui sã aibã)? Nicidecum. În existenþa lor (vezi: Franþa de alaltãieri, sau consecinþã, pe bazã de considerente pur Turcia ºi Grecia de astãzi). În consecinþã cantitative, nici ungurii nu pot fi privaþi de situaþia se complicã: “statul-naþiune” pe de o acest drept. (Mai ales cã numãrul lor – parte produce, pe de alta însã distruge naþi- exprimat chiar în cifre absolute – întrece mult uni5. Mijloacele sunt multiple ºi o serie de numãrul de locuitori ai mai multor state autori demonstreazã cã naþiunile minoritare “naþionale” de pe glob.) practic se pot dezorganiza ºi în fine desfiinþa Se pune deci întrebarea: dacã liberalii chiar cu respectarea drepturilor civice indivi- naþionaliºti susþin pe drept cã democraþia duale, cãci într-o democraþie majoritarã majo- liberalã funcþioneazã cel mai adecvat într-un ritatea are oricând posibilitatea de a coloniza cadru politic naþional, ipoteza lor implicã majoritari pe teritoriile locuite tradiþional de oare apãrarea naþionalismului statal, sau a minoritãþi, aceste teritorii – prin decizii celui minoritar, sau ºi a unuia ºi a altuia? ªi majoritare – se pot descompune ºi alipi unor ce este de fãcut, dacã cele douã forme ale unitãþi administrative majoritare sau se pot naþionalismului se exclud? încorpora integral în unitãþi administrative Autorii citeazã o serie de lucrãri care majoritare majore în care ele devin niºte considerã cã cele douã naþionalisme în reali- cantitãþi neglijabile sau prin centralizare tate se reduc la una singurã. excesivã minoritarii se pot priva de orice Ideea se poate dezvolta pe conside- S.P. nr. 97-98/2001 54 Relaþiile româno-maghiare – prezent rente istorice concrete ºi din experienþa culturii europene – elita culturalã din Germa- noastrã istoricã imediatã. Renumitul istoric nia, pânã în Italia ºi Rusia a vorbit în limba maghiar Romsics Ignác a sesizat demult cã francezã), ºi-au dezvoltat un naþionalism elita politicã maghiarã de pe la sfârºitul “civic”, individualist. Acelaºi lucru se poate secolului al XIX-lea a afiºat ambele forme ale spune ºi despre Marea Britanie ºi Statele naþionalismului. În raport cu naþionalitãþile de Unite. Limba englezã, bazându-se pe imensul pe teritoriul “regatului maghiar” (printre care prestigiu al imperiului britanic ºi al culturii ºi românii transilvãneni) ea a reprezentat engleze, afiºând latura universalistã, tolerantã naþionalismul civic, “universalist”, “tolerant” ºi non-discriminatorie a naþionalismului de ºi “non-discriminatoriu”. Românul, sârbul, stat, a reuºit sã asimileze fãrã dificultãþi slovacul, germanul, evreul care au binevoit a grupurile etnice dintre cele mai diferite. se asimila în “naþiunea politic㔠(adic㠓civi- (Dificultãþile au apãrut ºi apar doar ulterior.) cã”) maghiarã au fost consideraþi nu numai Dupã primul rãzboi mondial recent bineveniþi, dar au ºi fost primiþi cu o dragoste înfiinþatele state naþionale din estul Europei “aleas㔠de “fraþii” lor maghiari. Recidiviºtii au cãzut prad㠖 aº spune fatalmente – însã, care în ciuda acestei “iubiri” univer- naþionalismului cultural, cãci limba ºi cultura saliste, tolerantã ºi non-discriminatorie au lor (pânã atunci minoritarã) nebeneficiind de persistat in naþionalitatea lor (“etnicistã”, nu-i prestigiul limbii franceze sau engleze, naþio- aºa?) au fost etichetaþi drept naþionaliºti, nalismul lor “civic” nu a putut sã aibã ºanse reacþionari, intoleranþi ºi discriminatorii. Faþã reale de izbândã. Deºi ideologic s-au angajat de Viena însã ºi naþionalismul maghiar ideii naþionalismului “civic”, în realitate au fost “universalist” s-a transformat brusc ºi – nevoiþi sã practice un naþionalism “cultural” pentru cercetãtorul de astãzi – de-a dreptul particularist, intolerant ºi discriminatoriu. surprinzãtor într-un naþionalism particularist, Kymlicka ºi Straehle dovedesc pe “reacþionar”, “intolerant” ºi “discriminatoriu” baza literaturii mai recente cã cele douã naþio- (etichetãrile apar pentru prima oarã la liberalii nalisme condiþionându-se reciproc, nu se pot austrieci). Cele douã naþionalisme s-au ameliora (cãci de “desfiinþarea” lor nu poate fi dovedit a fi diferite feþe ale aceluiaºi naþiona- vorba) decât prin abordarea criticã a concep- lism unic: naþionalismul de stat. tului de “stat-naþiune”, sau a variantei sale mai Observaþia pare a releva chiar o regulã cunoscutã la noi, a “statului naþional unitar”. ideologicã: naþionalismul de stat se manifestã Naþionalismele nu sunt malefice în spre interior necesarmente în forma sa sine, ele devin distructive numai datorit㠓civicã”, spre exterior însã ia forme necesar- deformãrilor lor etatiste. Sentimentele ºi mente “culturale”. Germanii, care în perioada interesele naþionale într-un cadru statal formãrii naþiunii lor la nivel internaþional s-au adecvat (adicã multinaþional) se pot chiar aflat în permanent㠓minoritate”, angajaþi “îmblânzi”, la fel cum lupta de clasã sau fiind într-o luptã decisã cu naþionalismul luptele politice pentru putere, care în epocile francez ºi englez dominant (deci “civic”) ºi- anterioare au declanºat ºi ele catastrofe au dezvoltat un naþionalism “cultural”. Fran- sociale, au putut fi îmblânzite, chiar trans- cezii, bazându-se pe poziþia lor internaþionalã formate în forþe de coeziune socialã. dominantã (sã nu uitãm cã în perioada Critica conceptului de stat-naþiune nu formãrii naþiunii franceze, adicã în epoca se justificã însã doar prin caracterul destructiv luminilor, franceza a fost “lingua franca” a al naþionalismelor implicate de acest concept 55 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent (pentru occidentali trauma majorã de dupã finale – în multe privinþe – nu mai revine 1989 a constituit-o “descoperirea” cã în parlamentelor naþionale, ci instituþiilor trans- statele din estul Europei naþionalismele de naþionale. Aceste decizii, în consecinþã, nu se stat – în esenþ㠓civice” – produc exact acele pot influenþa prin instituþiile democratice ale simptome pe care, dupã teoriile lor, naþio- statului naþional, le lipseºte deci legitimitatea nalismele minoritare – în esenþ㠓culturale” – democraticã. Paralel cu creºterea importanþei ar fi trebuit sã le producã), ci prin faptul cã sistemelor transnaþionale legitimitatea poli- statul-naþiune nu mai este capabil sã garan- ticã nu se mai poate garanta decât prin partici- teze nici mãcar funcþionarea eficientã a parea civicã la deciziile acestor sisteme, deci sistemului democratic. prin elaborarea formelor eficiente de partici- În capitolul Necesitatea ideii unei pare ºi reprezentare. Ceea ce nu înseamnã teorii politice mai de grabã cosmopolite, dispariþia statului naþional, ci restabilirea autorii prezintã teoriile noi despre statul (adicã pe de o parte restrângerea, pe de alta viitorului. Multe lucrãri preconizeazã ideea concretizarea) competenþelor ei. unei “federalism multinaþional” (multination Pentru elaborarea acelui “drept public federalism) spre care pare a se dezvolta o democratic” (democratic public law) bazat pe parte însemnatã a statelor occidentale (Spania, “drepturi de împuternicire ºi capacitãþi de Belgia, Marea-Britanie, Canada, chiar Italia)7. autorizare” (empowering rights and entitle- Lucrarea cel mai amplu prezentatã ment capacities), care ar putea garanta parti- este cartea lui David Held: Democraþie ºi ciparea cetãþenilor ºi controlul lor asupra Odinea global㠖 de la statul modern la instituþiilor la toate nivelele sociale Held guvernarea cosmopolitã.8 Held dovedeºte, cu propune un sistem juridic care împiedicã argumente forte, cã în cadrul statului naþional apariþia structurilor de dominaþie asimetricã. nici autonomia individualã, nici legitimitatea Aceste drepturi asigurã competenþe pe ºapte politicã, nici democraþia deliberativã nu se domenii, pe domeniul corpului individual, pe mai pot garanta în mod satisfãcãtor. cel al bunãstãrii, pe cel al culturii ºi al vieþii Capacitatea statului naþional de a culturale, pe cel al asociaþilor civice, pe cel al apãra autonomia individului practic a dispã- economiei, pe cel al violenþei ºi constrângerii rut. Statul naþional a fost nevoit (în interes legitime ºi pe cel al instituþiilor de reglemen- propriu) sã se integreze în sisteme economice, tare ºi al sistemului de drept. Pe fiecare militare ºi juridice transnaþionale. Creºte în domeniu reprezentarea democraticã transcen- continuu interdependenþa izvorâtã din globa- de nivelul naþional. Atât în sus, cât ºi în jos. lizarea culturii, a mediilor ºi a comunicãrii. În Statul democratic – în vederea unei unele domenii aceste interdependenþe au mobilizãri mai complete ºi a unei eficienþe cãpãtat dimensiuni atât de ample încât statul sporite – trebuie sã reprezinte pe toþi cetãþenii naþional a devenit incapabil sã influenþeze lui. De acea reprezentarea democraticã nu chiar stilul de viaþã al cetãþenilor ei. Încre- trebuie sã se urce la nivelele transnaþionale, derea în statul naþional ºi participarea la siste- dar trebuie sã coboare ºi la nivelele regionale, mul democratic cât ºi la procedurile demo- în aºa fel încât ºi naþiunile minoritare – cratice ale statului sunt insuficiente pentru bazându-se pe structurile lor politice ºi admi- garantarea autonomiei personale. nistrative autonome – sã se poate integra Ca urmare a integrãrii statului naþional armonic în statul “naþional”. Unii autori în sisteme transnaþionale dreptul deciziei dovedesc cã Ernest Gellner9 greºeºte când crede S.P. nr. 97-98/2001 56 Relaþiile româno-maghiare – prezent cã funcþionarea sistemului democratic este mai este capabil sã garanteze interesele condiþionatã de existenþa unei singure limbi indivizilor între graniþele sale. Realizarea oficiale. Acest lucru este “adevãrat” numai în unor instituþii supranaþionale funcþionale nu cazul statului naþional centralizat, democraþia va slãbi neapãrat statele naþionale. În deliberativã într-un stat descentralizat, realitate ar putea chiar restabili legitimitatea multinaþional ºi ierarhizat poate funcþiona lor prin faptul cã i-ar conferi scopuri reali- perfect ºi în lipsa unei singure limbi oficiale.10 zabile cu succes. Asemenea, nici autoguver- Statul viitorului s-ar structura deci la narea minoritarã nu va slãbi statul naþional, trei nivele fundamentale: al minoritãþilor din contrã: ea va putea sã-i confere o naþionale (sub nivelul statal); al statelor stabilitate de duratã. “naþionale” (la nivelul statului) ºi al institu- Prin stabilirea posibilitãþii unei þiilor transnaþionale (la nivelul supranaþional). simbioze viabile, am putea sã ne ridicãm Autorii, relevând ºi laturile mai slabe sau deasupra acelor mentalitãþi sterile care insuficient elaborate ale acestor teoriilor, dominã prin ignoranþa lor discuþiile despre accentueazã necesitatea realizãrii unor teorii minoritãþi, naþiuni ºi instituþii transnaþionale complete apte sã confere legitimitate tuturor ºi am putea încuraja dezvoltarea unei ºtiinþe a celor trei niveluri (ºi nu numai). Ei îºi politicii, care satisface cerinþele practicii exprimã convingerea cã aceste nivele (spre politice stratificate.” deosebire de doctrina corespunzãtoare din Aceastã teorie, perfect raþionalã ºi teoriile tradiþionale) în realitate nu se contra- suficient de nuanþatã pentru a fi acomodatã zic, mai degrabã se întregesc ºi se întãresc realitãþilor noastre specifice, ar constitui un reciproc. Ei citeazã pe Mary Kaldor11, dupã cadru ideal pentru soluþionarea problemei care ar fi sortitã eºecului orice încercare care minoritãþilor ºi chiar pentru vindecarea ar vrea sã soluþioneze conflictele balcanice “traumei” provocate de nedreptãþile reale sau bazându-se pe ideea statului naþional din pretins reale sãvârºite la Trianon. secolul al XIX.-lea. Dacã participanþii la Faptul cã lucrãrile fundamentale ale conflict se cramponeazã de ideea unei suve- lui Kymlicka (dintre care unele au apãrut ranitãþi naþionale perimate, conflictele “naþio- acum 10-15 ani) nu sunt traduse nici mãcar în nale” se transformã într-o chestiune de viaþã ºi limba maghiarã în timp ce cãrþile – de o de moarte, a cãrei mizã este controlul asupra calitate câteodatã de-a dreptul îndoielnic㠖 mijloacelor de coerciþie ale statului. Rezulta- ale lui Francis Fukuyama (de exemplu) sunt tul este catastrofal: nici minoritãþile, nici traduse aproape imediat dupã apariþia lor, pare organizaþia statalã nu se mai pot simþi în de neexplicat. siguranþã. Soluþia ar fi formarea – într-un Explicaþia totuºi existã. cadru restrâns – unui sistem asemãnãtor Ideea statului naþional unitar dominã structurilor Uniunii Europene. Într-un aseme- nu numai conºtiinþa publicã româneascã dar ºi nea cadru instituþiile internaþionale micºo- cea maghiarã. Confruntãrile politice majore reazã gradul de periclitare al minoritãþilor ºi din Ungaria se desfãºoarã în jurul conceptelor invers. de naþiune ºi naþionalism. Cele douã concepte “Altfel spus (formuleazã autorii – n.n.) analizate mai sus stau faþã în faþã. Tabãra fiecare nivel al comunitãþii/reprezentanþei social-liberalã reprezintã ideea naþiunii politice este capabil sã garanteze legitimita- “civice”, axându-se pe conceptul de cetãþenie. tea altuia. Cum am vãzut, statul naþional nu Conform acestei idei ungurii din afara 57 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent hotarelor Ungariei nu fac parte din “naþiunea” nitãþi naþionale perimate ºi a omogenitãþii maghiarã, ci din “naþiunile” (civice sau poli- culturale la fel de perimate, conflictele “na- tice) ale statelor vecine, în timp ce tabãra þionale” se transformã într-o chestiune de viaþã forþelor de dreapta afiºeazã un naþionalism ºi moarte, a cãrei mizã este controlul asupra cultural axat pe ideea apartenenþei culturale, mijloacelor de coerciþie ale statului. Rezultatul dupã care naþiunea maghiarã este constituitã este catastrofal: nici “naþiunile”, nici organiza- din cetãþeni cu conºtiinþã culturalã maghiarã þia statalã nu se mai poate simþi în siguranþã. indiferent de apartenenþa lor statalã. Polarizarea “naþional㔠a societãþii Totuºi ambele tabere trebuie sã facã maghiare a mers într-atât încât nici mãcar compromisuri. Social-liberalii nu pot enunþa politologii nu pot evita angajamentul politic, în mod fãþiº cã maghiarii din statele vecine ar cãci ºansele lor de viaþã, posibilitãþile de fi de fapt strãini în “Ungaria”, precum nici realizare profesionalã, depind practic de forþele de dreapta nu se pot aventura într-o apartenenþa lor politicã. politicã iredentistã. Cãci ceea ce ei vor nu este Tocmai acest lucru explicã refuzul – la altceva decât puterea politicã în cadrul statului prima vedere paradoxal – al ideilor noi din maghiar. Nici mai mult, nici mai puþin. occident. Cãci acceptarea acestor idei potriv- Iredentism politic practic nu mai nice conceptului de stat-naþiune ar fi deci existã în Ungaria, existã insã un iredentism echivalentã cu abandonarea câmpului de luptã, sentimental manipulat intens în scopuri adicã renunþarea la pârghiile statului naþional politice interne. Precum nu existã nici acel omnipotent – practic “în favoarea celorlalþi”. anti-patriotism de tentã evreiascã, în jurul Unele aspecte ale teoriilor prezentate cãreia se face atâta gãlãgie în presa de nu pot fi totuºi evitate. Guvernul Orbán dreapta, existã însã un naþionalism “civic” foloseºte foarte abil schimbarea atitudinii maghiar cosmopolit manipulat intens în occidentalilor faþã de minoritãþi în favoarea scopuri politice interne. naþionalismului “cultural”. Legea maghiarilor Din nefericire ambele naþionalisme de peste hotare nu aduce prea multe sunt exclusiviste, recunoscând legitimitatea îmbunãtãþiri în statutul ungurilor de peste unei singure culturi, unei singure tradiþii, unui graniþe. Am impresia chiar cã Orbán ºi cei singur limbaj ºtiinþific, respectiv o naþiune de apropiaþi lui nici nu cred în posibilitatea facturã burghezã, aºa-zis “urban㔠ºi una înþelegerii cu românii “încremeniþi în proiectul deopotrivã aristocraticã ºi þãrãneascã, aºa-zis lor naþionalist” ºi de aceea se gândesc mai “popularã”. Mai nou: “cetãþeneascã”. (Aceastã degrabã la o soluþie de tip german, adicã versiune “occidentalizat㔠îi aparþine forma- repatrierea ungurilor în “þara mamã”. (Pre- þiunii politice reprezentatã de domnul Viktor mierul Orbán a ºi fãcut deja aluzii publice în Orbán). aceastã privinþã.) Legea însã, deocamdatã, Pe teritoriul actual al Ungariei existã poate aduce “tinerilor democraþi” multe puncte deci dou㠓naþiuni” maghiare distincte, chiar favorabile în rândurile alegãtorilor maghiari incompatibile. Parafrazând cele spuse de Mary legaþi cu foarte multe legãturi istorice ºi de Kaldor putem constata cã este sortitã eºecului rudenie cu cei de peste graniþe. orice încercare care ar vrea sã soluþioneze Tabãra social liberalã foloseºte cu o conflictele celor doi bazându-se pe ideea abilitate comparabilã legãturile sale mai vechi statului naþional din secolul al XIX-lea. Dacã cu presa occidentalã ºi prestigiul politologilor participanþii se cramponeazã de ideea suvera- occidentali (tocmai cei demontaþi de critica S.P. nr. 97-98/2001 58 Relaþiile româno-maghiare – prezent literaturii mai recente) în favoarea demascãrii NOTE apucãturilor perimate ale adversarilor, “pro- venind din secolul trecut ºi din perioada dintre 1 Kymlicka, W., Straehle, C.: Cosmopolitanism, Nation-State, and Minority Nationalism: A critical cele douã rãzboaie”. Între timp însã produc ºi Review of Recent Literature, European Journal of ei “apucãturi” la fel de perimate provenind din Philosophy, vol. 7., Nr. 1., April 1999, 65-88 p. perioada antifascismului de stat sau din 2 Canovan, M.: Nationhood and Political Theory, Edward Elgar, Cheltenham, 1996, p. 80. perioada modernitãþii târzii. 3 În linii mari aceastã teorie este însuºitã ºi de Victor Ambele tabere încearcã sã scoatã din Neumann în cartea sa recent apãrutã Ideologie ºi competiþie cu mijloace “legale” pe cei aparþi- fantasmagorie, Perspective comparative asupra istoriei gândirii politice în Europa Est-Centralã, Editura nând taberei adverse. Acest lucru însã nu este Polirom, Iaºi, 2001. posibil pe considerente într-adevãr legale, 4 Brubaker, R.: Nationalism Reframed: Nationhood and the National Question in the New Europe, taberele adverse au deci nevoie stringentã de Cambridge University Press, Cambridge, 1996 ºi puterea politicã în stat, cãci numai în posesia Norman, W.: Prelude to a liberal Morality of acestei puteri pot “interpreta” legile, pot forþa Nationalism, în Brennan, S. - Isaac, T. - Milde, M. (eds.): A Question of Values, Rudopi Press, 1996. decizii din partea organelor de stat, adicã pot sã 5 Connor, W.: Nation-Building or Nation-Destroying? scoate din joc, sau mãcar sã þinã în frâu, World Politics, Vol. 2, p. 319-355. adversarii lor. 6 Vezi de exemplu: McGarry: Demographic Engi- neering: The State-Directed Movements of Ethnic Ceea ce e însã ºi mai trist, practic nu se Groups as a Technique of Conflict Resolution. Ethnic întrevãd forþe serioase care ar fi interesate în and Racial Studies, Vol. 21, 1998 ºi Kymlicka, W.: pãrãsirea cercului vicios. Human Right and Ethnocultural Justice, Review of Constitution Studies, Vol.4/2, 1998. În România însã, deºi situaþia e 7 Tully, J.: Strange multiplicity: Constitutionalism in întrucâtva asemãnãtoare, forþe interesate în Age of Diversity, Cambridge University Press, Cambridge, 1995. demontarea statului naþional unitar din fericire 8 Held, D.: Democracy and the Global Order – From existã, este vorba despre minoritãþile naþionale the Modern State to Cosmopolitan Governance, Polity (mai ales cea maghiarã) ºi de tendinþele Press, London, 1995 9 Gellner, E.: Nations and Nationalism, Blackwell regionaliste clar sesizabile. (În Ungaria ambele Publishers, Oxford, 1983. par a lipsi cu desãvârºire). E drept, la noi existã 10 Vezi: Kymlicka, W.: Federalism an Alternative to o respingere ºi mai violentã a ideilor care þin de Secession? în Lehring, P. (ed): Theories of Secession, Routledge, London, 1998. critica suveranitãþii ºi naþionalismului (deopo- 11 Kaldor, M.: European Institutions, Nation-States and triv㠓civic” ºi “cultural”), forþele de tentã Nationalism, în: Arcibugi, D. – Held D. (eds.): occidentalã însã nu sunt angajate (încã) într-o Cosmopolitan Democracy – An Agenda for a New World Order, Polity Press, London, 1995. luptã (în esenþã naþionalistã) pentru putere. ªansele de modernizare ideologicã a României sunt pe de o parte mai rele, pe de alta însã poate chiar mai bune, decât cele ale Ungariei. Întrebarea este dacã vom reuºi sã BÉLA BÍRÓ – lector la catedra de profitãm de aceste avantaje (percepute din Hungarologie din cadrul Facultãþii de Limbi unghiul statului naþional unitar drept dezavan- ºi Literaturi Strãine, Universitatea Bucureºti. taje) sau ºi de data aceasta ne vom rata ºansele A publicat Legenda a kerek Egészrõl noastre relativ favorabile. (Nemãrginirea cercului), Kossuth-paradoxon Ar fi fatal. (Paradoxul-Kossuth), A gyûlölet terhe (Povara urii). 59 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Statul naþional ºi visul naþional la începutul mileniului III

BÉLA MARKÓ

Dacã legea despre maghiarii din þãrile ºi ale viitorului. vecine Ungariei, aºa numita “lege a statutului”, În accepþiunea mea trecutul este al nu ar avea nici un alt folos decât sã forþeze pe Europei statelor naþionale, viitorul este al oamenii politici din zonã sã regândeascã Europei naþiunilor. Acesta este viitorul pe care conceptul naþiunii, acesta ar fi deja un rezultat ni-l imaginãm ºi ni-l dorim. Este posibil, însã, excepþional. Iar în jurul nostru, recunoscut sau ca Europa unitarã, care va oferi cãmin nu, exact acest lucru se întâmplã. individului ºi va cuprinde regiunile într-o Într-un anumit sens, “legea statutului” construcþie economicã unicã, sã uite încetul cu este consecinþa unei evoluþii într-un anumit încetul de naþiuni aparte, construind în schimb sens. Ea poate fi atât punct terminus cât ºi naþiunea europeanã, cu caracteristici ambigue. punct de plecare, cauzã ºi efect, întrebare ºi Cred cã nu o astfel de Europã ne dorim. Deºi, rãspuns în acelaºi timp. de la o extremã la alta, de la statele naþionale la De ce vorbesc atât de patetic despre un Europa fãrã naþiuni, drumul poate fi mult mai text care nici pe departe nu e perfect ºi chiar eu scurt decât am crede. Pentru acest motiv însumi am anumite rezerve faþã de punerea în trebuie sã vorbim rãspicat despre o altã cale, aplicare a anumitor dispoziþii din respectiva care ne poate conduce atât politic cât ºi lege? economic la integrarea necesarã, dar care nu va Într-adevãr, legea statutului nu este o contopi naþiunile europene, ci le va oferi un alt realizare perfectã; ea combinã o concepþie fel de viaþã, o altã modalitate de existenþã ºi veche a naþiunii cu o concepþie care abia va chiar o altã structurã juridicã. urma ºi care, nu numai din punct de vedere Sunt convins cã nu este uºor sã purtãm politic dar ºi juridic, va trebui analizatã pânã în un dialog maghiaro-român sau maghiaro- cele mai mici detalii. Dar cu toate stângãciile slovac privind aceastã problemã. Nu pentru cã sale ea reprezintã o încercare de a depãºi un am fi mai înþelepþi sau mai ignoranþi, mai “vis naþional” despre “statul-naþional” ºi pregãtiþi sau mai puþin informaþi în acest crearea unei concepþii diferite despre naþiune. domeniu, ci pentru cã premisele noastre Despre aceastã nouã concepþie a istorice sunt diferite. naþiunii aº vrea acum sã vorbesc, pentru cã eu Trecutul nostru diferã, dar poate consider cã noi avem posibilitatea de a viitorul nostru seamãnã. rãspunde concomitent provocãrilor trecutului Trecutul nostru diferã pentru cã, dupã S.P. nr. 97-98/2001 60 Relaþiile româno-maghiare – prezent primul rãzboi mondial, aºa au vrut marile România cu 7 milioane de maghiari. Aceastã puteri sã fie. Au tãiat regiunea cu cuþitul, s-au afirmaþie este efectul unei concepþii despre uitat în ea ºi pe urmã au cusut-o la loc ca pe un naþiune ce nu este specific româneascã, ci pacient suferind de cancer. Poate cã regiunea specific europeanã, în sens istoric. Conform nici nu suferea de cancer, era numai diferitã acesteia, naþiunile nu se creeazã de la sine – ºi faþã de Occident ºi aceastã alteritate a fost aici, de altfel, e un mare adevãr -, ci se pot vãzutã ca un cancer. construi naþiuni prin legi. Deci, în general, Nimeni n-a suportat atunci, în aceastã naþiunea nu se naºte, ci se face. În cele din regiune, o asemenea pierdere ca maghiarii. urmã ºi naþiunea francezã, care este o mare Probabil, concepþia noastrã despre naþiune europeanã, tot aºa a fost creatã, ar naþiune la începutul secolului XX, încã nu a putea argumenta cineva. fost diferitã în comparaþie cu celelalte naþiuni Din aceastã perspectivã problema cea europene, pentru cã atunci ºi noi, maghiarii, mai mare este cã, dacã printr-o lege se pot crea trãiam în interiorul aceluiaºi stat. Dar era 7 milioane de maghiari, ceea ce eu nu cred, diferitã de concepþia românilor, care nu trãiau atunci cu o altã lege, teoretic, se poate face sã încã într-un singur stat. Concepþiile noastre disparã toþi maghiarii din România sau din alte despre naþiune diferã ºi acum, dar în alt sens. regiuni. Azi noi suntem cei mai fãrâmiþaþi. Din aceastã cauzã ar fi important ca Ideea de naþiune implicã, de fapt, ºi modelul maghiar sã se implementeze în ideea de a trãi împreunã. Atunci, de ce este atât aceastã parte a Europei. de surprinzãtor cã încercãm sã cãutãm fel de Ce înseamnã acest model? fel de modalitãþi de a fi împreunã, dar care nu În primul rând, deja din 1989, noi vrem sunt îndreptate împotriva altora ºi care nu sã vedem naþiuni care conlucreazã ºi nu naþiuni implicã revizuirea graniþelor? care rivalizeazã sau chiar se ceartã. Asumarea Trianonul ne-a privat de multe aptitu- acestei idei are deja serioase consecinþe poli- dini, dar totodatã ne-a fãcut capabili sã ne tice ºi economice. Pentru exemplificare, acel raportãm cât se poate de sensibil la aceste UDMR care în programul sãu susþine cã probleme. populaþia pe care o reprezintã este o parte Indiferent dacã ne place sau nu, trebuie integrantã a naþiunii maghiare, se strãduieºte, sã renunþãm la principiul “cuius regio, eius în acelaºi timp, sã se integreze ºi în viaþa religio”, care a fost practicat nemilos ºi la noi. publicã româneascã. Douã dintre rezultatele Cine deþine puterea, deþine ºi credinþa acestei orientãri sunt deosebit de importante: Supusul urmeazã religia regelui angajarea în participarea la guvernare (1996- Noi am fost siliþi sã gândim un concept 2000) ºi o colaborare cu partidul de guvernã- de naþiune în care “regio” ºi “religio” sã nu mânt (dupã alegerile din 2000). În aceasta noi coincidã în mod obligatoriu. Avem acest nu vedem o contradicþie, dar pentru a ajunge concept de naþiune nu pentru cã suntem mai aici era necesar ca, în deceniul precedent, sã buni decât ceilalþi, ci pentru cã aºa am fost regândim nu numai trecutul, ci ºi viitorul. învãþaþi de istorie – nu stricã sã lãmurim acest Nu este o întâmplare faptul cã maghia- lucru încã o datã. rii din Slovacia ºi din Voivodina au ajuns la o Zilele trecute domnul prim-ministru al concluzie identicã. României spunea cã aceastã lege a statutului nu Nu întâmplãtor accentuãm cã nu vrem este bunã deoarece ne-am putea trezi în sã ajungem, de pildã, în faþa unei alegeri de 61 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent genul: ori legea maghiarã a statutului ori legea funciarã românã. Noi vrem sã participãm simultan ºi la reforma concepþiei naþiunii CINE NE CITEªTE: maghiare, ºi la reforma societãþii româneºti. Nici în România, nici în sud-estul “Sfera Politicii” este o revistã de þinutã, Europei, nu este încã decis care dintre care reflectã cu maturitate procesele concepþiile despre naþiune va triumfa. tranziþiei, reforma economiei ºi a societãþii Succesul integrãrii þãrii depinde în româneºti declanºate în urmã cu zece ani, mare mãsurã de acest lucru ºi tot prin acest prin demolarea sistemului totalitar comunist. lucru se explicã ºi motivaþia dispoziþiei noastre Am speranþa cã revista nu va face abstracþie de a colabora. Faptele geopolitice rigide aratã de sfera ideilor ºi experienþei social-demo- cã maghiarii ºi românii din România fie vor craþilor români, în care cetãþenii îºi pun ajunge împreunã în NATO ºi în Uniunea speranþele de viitor. Europeanã, fie vor rãmâne împreunã afarã, ceea ce pentru noi ar avea consecinþe nefaste fiindcã ne am rupe iarãºi de celelalte pãrþi ale naþiunii maghiare. Politica europeanã contemporanã nu ne oferã altã alternativã. De altfel, aici ºi acum, maghiarimea are un rol important. Europa unitã va trebui asamblatã element cu element. Ea poate fi alcãtuitã nu Ion Iliescu doar bine, ci ºi greºit. Fosta Iugoslavie, în Preºedinte al României anumite privinþe, este o micã Europã greºit asamblatã ºi se destramã ca un joc puzzle cãlcat cu bocancii. Marea Europa va trebui asamblatã altfel. Nu din state naþionale rivale ci din þãri ºi naþiuni care colaboreazã. Pentru aceasta ºi noi, maghiarii, putem oferi un model. Pentru aceasta ºi noi, maghiari ºi români, am putea oferi un model. Pentru aceasta ºi noi, maghiari ºi români ºi slovaci ºi sârbi, am putea oferi un model. Enumerarea poate continua. Iar puzzle-ul pe care trebuie sã-l aranjãm este un joc vital. MARKÓ BÉLA – senator, preºedinte al UDMR, a publicat 15 volume de poezie, 3 Tuºnad, 28 iulie 2001. volume de eseuri ºi studii. Membru al Uniu- nii Scriitorilor din România ºi al Uniunii Traducere: Zoltán Pethõ Scriitorilor din Ungaria. S.P. nr. 97-98/2001 62 Relaþiile româno-maghiare – prezent

Despre “legitmaþia de maghiar”

DAN OPRESCU

Iatã numai câteva dintre recentele Parlamentare a Consiliului Europei, extrem întâmplãri petrecute în legãturã cu aºa-numita de ciudatã (e.g.: se vorbeºte despre faptul c㠓Lege a statutului” maghiarilor din unele þãri Austria nu ar fi permis aplicarea legii pe învecinate Ungariei (numele oficial este acela teritoriul sãu – deºi nici un parlamentar de Actul LXII/2001): (1) Legea a fost aprobatã austriac n-a semnat moþiunea –, iar proiectul cu o largã majoritate (93%) de cãtre Parla- de moþiune este însuºit, în principal, de cãtre mentul de la Budapesta, împotriva ei votând reprezentanþi ai României la Strasbourg, doar liberalii (SZDSZ – Alianþa Liber-Demo- precum C.V.Tudor sau Ilie Ilaºcu. cratã, dar ºi aceºtia, mai târziu, au acceptat, în Textul aprobat la data de 19 iunie de public, destule dintre prevederile legii) (2) cãtre Parlamentul de la Budapesta diferã mai multe organizaþii, alcãtuind Conferinþa foarte puþin faþã de proiectul înaintat de Permanentã Maghiar㠖 acronim în ungu- Guvern în aprilie 2001; la rândul sãu, acest reºte: MAERT – (i.e.: UDMR, Partidul Coali- text diferã prea puþin faþã de propunerile þiei Ungureºti, Alianþa Ungurilor din Voievo- UDMR & Co. (i.e.: Conferinþa Permanentã dina, Partidul Democrat Maghiar din Voievo- Maghiarã); în esenþã, s-a renunþat doar la dina, Asociaþia Culturalã Maghiarã din Sub- încurajarea întreprinderilor private din zonele carpatia, Comunitatea Democratã a Maghia- unde maghiarii alcãtuiesc o parte semnifica- rilor din Croaþia ºi Comunitatea Autoguver- tivã a populaþiei. În al doilea rând – ºi acest nãrii Naþionale Ungureºti din Muravidek), au lucru este absolut remarcabil –, Austria a fost semnat, la Budapesta, o Declaraþie, la data de scoasã de pe “lista neagr㔠a vecinilor 27 iunie 2001, în sprijinul noii legi, (4) mai Ungariei (cf. paragraful urmãtor pentru înþe- multe persoane din Ungaria ºi România, în legerea unei asemenea excepþii, în condiþiile genere de filiaþie politicã liberalã, au criticat în care un partid de extremã dreapta, binecu- Actul XLII/2001, (4) Guvernele României ºi noscut pentru atitudinea sa faþã de minori- Slovaciei au condamnat anumite prevederi ale tãþile naþionale, face parte din coaliþia guver- acestui Act (inclusiv în cadrul întâlnirii dintre namentalã de la Viena). premierii Nãstase ºi Orbán, care a avut loc la În al treilea rând, Declaraþia MAERT Tîrgu Mureº, în 28 iulie 2001), ºi (5) la considerã c㠓the Act contributes to the Strasbourg, Ghiorghi Prisãcaru a iniþiat o mo- stability of the region of the Carpathian Basin, þiune în vederea unei rezoluþii a Adunãrii as it intends to reduce the discrimination of 63 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent Hungarian communities living in mino- Din punct de vedere politic, este rity” (subl. D.O.). Întâi de toate s-ar cuveni limpede faptul cã, pentru prima datã de la precizat cã expresia “Bazinul Carpatic” este înfiinþarea sa, UDMR adoptã o perspectivã un eufemism pentru aºa-numita “Ungarie radicalã, apropiatã de cea vehiculatã de mai Mare”. Aºadar, se porneºte de la prezumþia de mulþi ani de cãtre episcopul László Tõkés, discriminare – nu a maghiarilor din þãrile potrivit cãreia ungurii din România ar fi respective, ci a “comunitãþilor ungureºti ce discriminaþi, iar însãºi existenþa lor ar fi trãiesc în minoritate” (poate cã originalul în ameninþatã, eventual/inclusiv la modul fizic. limba maghiarã sã sune mai puþin straniu Dacã, pânã acum, practic, nimeni nu lua în decât traducerea englezã pe care am avut-o la serios anumite declaraþii ale episcopului dispoziþie, dar nu prea cred). În acest sens (ºi Tõkés (sau pe cele ale pitorescului personaj nu numai în acest sens), Declaraþia MAERT care este Ádám Katona), de astã datã existã vine sã sublinieze ºi ideea ce se poate regãsi pericolul ca nu prea multã lume sã ia, în viitor, în Ordonanþa Guvernului de la Bucureºti nr. în serios poziþia UDMR. Deºi în interiorul 137 din 31 august 2000, referitoare la preve- UDMR pãrerile cu privire la “Legea legiti- nirea ºi combaterea tuturor formelor de discri- maþiei de maghiar” au fost foarte împãrþite, în minare; în OG nr. 137/2000, în repetate public a fost adoptatã o imagine a “unitãþii de rânduri, se considerã cã beneficiarii mãsurilor monolit” întru susþinerea tuturor ideilor Gu- antidiscriminatorii trebuie sã fie nu doar vernului Orbán, chiar ºi atunci când respec- persoanele sau grupurile de persoane aparþi- tivele idei erau în evidentã contradicþie cu nând diferitelor minoritãþi (naþionale, etnice, realitatea (ºi, uneori, chiar cu bunul simþ: cf. religioase, sexuale etc.), ci ºi comunitãþile pretenþia, afirmatã cu înverºunare, potrivit însele, inclusiv ceea ce e denumit acolo drept cãreia Legea nu ar avea prevederi extrateri- “comunitãþile minoritãþilor naþionale”. De toriale etc.). asemenea, Declaraþia MAERT din 27 iunie Din pãcate, tocmai accentul pus 2001 precizeazã cã, deºi ar fi nevoie de mai asupra presupusei discriminãri pe care ar mult decât un dialog bilateral (între Guvernul suferi-o ungurii din unele þãri vecine Ungariei Ungariei ºi cel al þãrilor în cauzã), acest a fãcut ca unii analiºti sã punã alãturi de dialog trebuie sã dezvolte “actualele relaþii Legea Statutului o realizare altminteri întru- bilaterale contractuale”, în condiþiile în care totul remarcabilã, precum Ordonanþa nr. “the infringment of minority rights results 137/31 august 2000, a Guvernului de la Bucu- in violation of the free choice of identity, as reºti; în prezent, transformarea acestei Ordo- well as assimilation and emigration”. Este nanþe guvernamentale în Lege a României extrem de discutabil în ce mãsurã autoritãþile este blocatã în Camera Deputaþilor, ºi nu doar din România – precum ºi opinia publicã din de componenta PRM a Parlamentului, rezul- aceastã þar㠖 vor fi în stare s㠓înghit㔠o tatã din alegerile generale din 26 noiembrie asemenea gãluºcã: cum cã Legea Statutului e 2000, ci ºi de persoane, grupãri ºi partide necesarã deoarece ar diminua discriminãrile care, altminteri, ar saluta cu entuziasm un act la care sunt supuºi etnicii maghiari în unele legislativ destinat prevenirii ºi combaterii dintre þãrile învecinate cu Ungaria (evident, tuturor formelor de discriminare. Se pare cã ungurii din Austria nu pot sã fie discriminaþi, UDMR a intenþionat, prin HG nr. 137/2000, Austria fiind o þarã a UE etc., aºa cã preve- sã pregãteascã terenul din România pentru derile Legii Statutului nu îi privesc pe ei etc.). acceptarea legii maghiare a “Statutului”, S.P. nr. 97-98/2001 64 Relaþiile româno-maghiare – prezent întrucât a insistat asupra mai multor paragrafe (cu pozã), precum ºi de “legitimaþia de rudã ce recunosc drepturile comunitare, exact în maghiar㔠(tot cu pozã, desigur). Urmãtorul înþelesul pe care Actul LXII/2001 îl presupune “pas” logic ar fi, bineînþeles, purtarea unor pentru “comunitãþile maghiare” din afara semne distinctive (stele, cruci, uniforme etc.) graniþelor Ungariei. de cãtre fiecare etnie în parte. Extra-terito- De altminteri, însuºi preºedintele rialitatea este, totuºi, mai degrabã o chichiþã UDMR, Markó Béla, a mãrturisit recent, într-un avocãþeascã, formalã, decât ceva serios – ºi interviu: “ vã spun sincer cã eu nu pot ameninþãtor pentru soarta oamenilor din concepe o astfel de legitimaþie ca o dovadã a aceastã regiune a Europei (vai!, din pãcate apartenenþei mele la o anumitã naþiune. Pur ºi încã doar geografic, nu ºi cultural, civili- simplu, nimeni nu are nici un fel de drept sã-mi zaþional ºi economic). dovedeascã apartenenþa prin fel de fel de În þara noastrã, din pãcate, ceea ce este documente”. acceptabil pentru evrei, ceea ce este tolerabil Câteva date statistice, referitoare la pentru germani, ceea ce nu are vreo însem- numãrul de unguri din unele þãri vecine nãtate dacã e vorba despre croaþi sau slovaci – Ungariei: 1.600.000 în România, 600.000 în este absolut intolerabil pentru unguri. Slovacia, 250.000 în Iugoslavia (i.e.: Voievo- Majoritarii (peste tot în lume) au, ºi ei, dina), 20.000 în Croaþia ºi 10.000 în Slovenia. limitele lor de suportabilitate. Ungurii de la Marii pierzãtori ai “Legii statutului” noi depãºesc, însã, de multe ori “masa critic㔠sunt, desigur, politicienii maghiari din a (nu foarte generoasei) toleranþei civice România, Slovacia ºi Iugoslavia – ºi nu doar româneºti; aceast㠓masã critic㔠nu este din perspectiva imaginii “europeneºti” pe determinatã, desigur, doar de numãrul pro- care ºi-o vor fi construit, în þãrile de origine ºi priu-zis al ungurilor din þara noastrã, ci ºi de pe la instituþiile europene de felul Adunãrii istoria noastrã comunã Parlamentare a Consiliului Europei (Stras- Sunt, oare, toþi ungurii de la noi, real- bourg). Raporturile pe care aceºti politicieni mente unguri? Actualmente, rãspunsul este – le-au stabilit, în ultimul deceniu, între majo- DA. Au fost însã momente în istoria ungu- ritari ºi minoritatea maghiarã, sunt actual- rimii când secuii, de pildã, nu au fost mente ameninþate sã iasã din zona “euro- consideraþi drept maghiari, ci o “naþiune” pean㔠în care au fost, cu atâta dificultate, deosebitã, precum saºii (cf. Unio Triorum aºezate. Natiorum – AD 1437). Cam la fel se întâmplã Pe deasupra, baza de date ce va fi acum cu ceangãii – sunt ei maghiari? Unii zic alcãtuitã cu prilejul eliberãrii celor douã tipuri DA, alþii spun NU. Desigur, dacã se va conti- de legitimaþii (de maghiar ºi, respectiv, de nua actuala tendinþã de asimilare a ceangãilor rudã de maghiar) poate da naºtere la abuzuri în corpul “naþiunii maghiare unice”, inclusiv sau, cel puþin, la suspiciuni în legãturã cu prin burse la Budapesta pentru elita ceangã- utilizatorii datelor conþinute acolo. iascã, nu este exclus ca, peste 30-40 de ani, ºi Evident, existã mai multe elemente de ceangãii sã devinã, pe de-a-ntregul, unguri, aºa-zisã extra-teritorialitate în ceea ce pri- aºa cum s-a întâmplat, într-un proces mult veºte recenta “Lege a statutului”; nu de ele, mai îndelungat ºi mai complicat istoriceºte, însã, ne poticnim (aceasta este mai degrabã cu secuii. De asemenea, probabil cã, potrivit ingrata treabã a birocraþilor ºi politicienilor aceloraºi “derapaje controlate”, într-o gene- vest-europeni), ci de “legitimaþia de maghiar” raþie, tãtarii din Dobrogea vor fi devenit, 65 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent probabil, turci. politic (cu evidente conotaþii teritoriale) la cel Vrea Ungaria sã-ºi anexeze întreaga uman – cf., de pildã, Declaraþia universalã a diasporã? Evident, nu. În acelaºi timp, pare drepturilor omului a ONU, unde nu se suflã o limpede faptul cã se urmãreºte anexarea unei vorbã despre minoritãþi, de nici un fel. Abia la anumite pãrþi a acestei diaspore ungureºti, ºi 18 Decembrie 1992, Adunarea generalã a anume cea reprezentatã de maghiarii trãitori ONU a adoptat o Declaraþie cu privire la în România, Slovacia ºi Iugoslavia. Între drepturile persoanelor aparþinând minori- aceste trei direcþii principale, este evident tãþilor naþionale, etnice, religioase ºi lingvis- faptul cã doar primele douã conteazã din tice. punct de vedere demografic (ºi, eventual, Drepturile colective, în interpretarea chiar teritorial), în vreme ce soarta ungurilor lor de dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, din Voievodina este utilizatã doar în mãsura în nu îºi subordoneazã drepturile individuale. care Iugoslavia Micã poate constitui un Drepturile colective sunt complementare drep- standard de urmat pentru cele douã impor- turilor individuale, ºi se subordoneazã lor. Cu tante regiuni: Transilvania (în sensul larg al alte cuvinte, liberalismul, în cel mai larg sens termenului) ºi Sudul Slovaciei. al cuvântului, a triumfat ºi aici, deocamdatã. Dupã înfrângerea de la Mohács Similaritãþi cu actuala “lege a legiti- (1526), capitala Ungariei a fost, vreme de trei maþiei de maghiar” sunt de gãsit cu Legea sute de ani, Pozsony, în germanã Pressburg israelianã sau, la rigoare, cu cea germanã, (actualmente: Bratislava), în timp ce capitala privind evreitatea ºi, respectiv, germanitatea Imperiului German era la Praga Renaºterea unor persoane care nu au trãit niciodatã, nici ungureascã din secolul al XVIII-lea (începutã ei ºi nici pãrinþii lor, bunicii lor etc., pe teri- din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea) a toriul patriei-mamã (Germania sau Israel), avut loc nu pe teritoriul actualei Ungarii (ce care nu cunosc nici mãcar limba oficialã a era ocupat de otomani), ci în Transilvania ºi în þãrii în care intenþioneazã sã se stabileascã. Sudul actualei Slovacii. Mitologia ºi mito- Germania ºi-a cumpãrat cu DM acest drept, grafia maghiarã acordã, de aceea, o extremã Israelul ºi l-a “cumpãrat” cu cele ºase mili- însemnãtate acestor regiuni; problema constã oane de evrei ce ºi-au pierdut viaþa în timpul în faptul cã ºi alte mitologii naþionale (ca de celui de-al doilea rãzboi mondial. pildã cea româneascã, sau cea slovacã) s-au Cele câteva mii de croaþi (sau slovaci), nãscut, ºi tot în secolul al XVIII-lea, în care au cetãþenia româneascã ºi care ar avea aceeaºi regiune (ºi cam tot într-aceeaºi vreme: dreptul la cetãþenia croatã (respectiv slovacã) Biserica Unitã ia naºtere la 1700), care a nu reprezintã nici un fel de primejdie pentru devenit, aºadar, un teritoriu viu disputat din România (la fel ca ºi celelalte minoritãþi punct de vedere al miturilor etno-genezei naþionale, religioase, sexuale etc.), ºi nici nu ungureºti, româneºti ºi slovace. sunt percepuþi ca atare de cãtre majoritari. Actul XLIV din 1868 (Ungaria) – pro- România acceptã dubla (ba chiar ºi clamã egalitatea cetãþenilor Ungariei, indi- multipla) cetãþenie (româna ºi: germanã, ame- ferent de naþionalitatea acestora. Actul LXII ricanã, israelianã, moldoveneascã º.a.m.d.), din 2001 pare cã doreºte sã schimbe o astfel dar în nici un caz pe baza etnicitãþii persoa- de decizie istoricã. nelor respective, cu atât mai puþin pe baza Dupã 1945, în genere, problematica vreunei “legitimaþii” eliberate de cine-ºtie-ce minoritãþilor a fost deplasatã de la nivelul autoritate din strãinãtate sau din România, S.P. nr. 97-98/2001 66 Relaþiile româno-maghiare – prezent împotriva voinþei deschis exprimate a autori- eforturile României de a se integra în structu- tãþilor statului român. Desigur, nici statul nu rile euro-atlantice etc. Udemeristul tipic a este, pur ºi simplu, doar “român”, ci este un devenit senatorul Frunda György, iar ima- stat ce exprimã voinþa tuturor cetãþenilor þãrii ginea sa europeanã, de intelectual subþire ºi de respective, voinþa liber exprimatã prin inter- om normal, a slujit admirabil intereselor mediul unor mecanisme democratice (între UDMR în ultimul deceniu. Alþi reprezentanþi care la loc de frunte se numãrã alegerile, dar UDMR cu alurã mediaticã rezonabilã: Markó ºi modalitãþile de administrare a treburilor Belá, Tokay György, Borbély László. obºteºti, atât la nivel central, cât ºi la nivel Verestoy Attila este o excepþie de la aceastã local). “regulã”, pentru cã el este realmente îndrãgit Cea mai bun㠓scuz㔠pentru Guver- de cãtre mulþi oameni politici ºi/sau de afaceri nul de la Budapesta (ºi este “cea mai bun㔠români, pentru maniera sa deschisã, pentru cã este, totodatã, ºi una adevãratã) o previzibilã, raþionalã, pragmaticã ºi simpa- reprezintã faptul cã Legea Statutului a fost ticã; cazuri mai încurcate: Toni Niculescu, insistent cerutã de cãtre organizaþiile repre- Salad Levente, Horváth István, Rostás Zoltán zentative ale maghiarilor din România, Slova- º.a. Un întreg “capitol” s-ar cuveni a fi dedicat cia ºi Iugoslavia; îndeosebi UDMR a fost evreilor-unguri. deosebit de convingãtor în acest sens, în Într-adevãr, persoane foarte felurite, calitate de cea mai importantã organizaþie au semnalat, de mai mult timp ºi în repetate politicã a maghiarilor din afara graniþelor rânduri, faptul cã drumul României spre Ungariei. Vorbind tot timpul despre categoria structurile euro-atlantice nu trece pe deasupra cartograficã de “Bazin Carpatic”, premierul Ungariei, ci chiar prin Ungaria vecinã ºi maghiar Viktór Orbán se referã, desigur, în prietenã, iar consistenta minoritate maghiarã realitate, la geografia Ungariei Mari. UDMR din România s-ar cuveni sã fie un element are o forþã politicã ºi electoralã întru totul important de apropiere a þãrii noastre de comparabilã cu cea a celor mai importante Europa cea veritabilã, de acea Europã care nu partide reprezentate în Parlamentul de la e doar o noþiune cartograficã. Budapesta. Sechelele acestui “ºantaj” se regãsesc Responsabilitatea UDMR pentru actu- ºi în Declaraþia MAERT de la Budapesta, din ala Lege a Statutului nu poate fi, în nici un fel, 27 iunie 2001 (cf. mai ales # 1 ºi 4), unde þãri subapreciat㠖 sau trecutã cu vederea. UDMR precum România sau Slovacia parcã ar fi este, pe departe, cea mai puternicã organizaþie muºtruluite de cãtre noul jandarm regional al politicã a maghiarimii din afara graniþelor KaKania Rediviva. Ungariei, iar însemnãtatea ei este, probabil, Viitorul UDMR stã, dupã pãrerea mult mai mare decât cea a tuturor celorlalte mea, foarte aproape de aºa-numitul Grup organizaþii ungureºti asemãnãtoare luate Reformat (grup tânãr, independent – chiar ºi laolaltã. impertinent...); pânã se vor mai “coace” aceºti De la bun început, UDMR a exercitat (relativ) tineri politicieni, mai e de aºteptat un soi de “ºantaj” sentimentalo-politic asupra ceva (probabil, încã o legislaturã); apoi, ei vor celorlalte forþe politice din România, precum prelua conducerea UDMR ºi vor “domni” ºi asupra opiniei publice de la noi: cine criticã asupra unui partid politic foarte diferit de ceea acþiuni sau/ºi membri UDMR, este un troglo- ce ne-am obiºnuit noi, acum, sã considerãm dit de naþionalist-ºovin, care saboteazã cã este UDMR. 67 S.P. nr. 97-98/2001 Relaþiile româno-maghiare – prezent A-i spune UDMR-ului cã greºeºte, cã drept unguri pe orice fel de persoane pe care dã dovadã de o atitudine etnicistã ºi chiar o anumitã organizaþie le va considera ca atare. “troglodit㔠– nu înseamnã defel cã eºti Cu alte cuvinte, Viktór Orbán ridicã non-libe- împotriva minoritãþilor naþionale (ori a celor ralismul la rangul de politicã de stat, cu seri- religioase, sexuale etc.), sau cã ai fi împotriva oase implicaþii regionale; persoanele ce nu integrãrii euro-atlantice a României. pot dobândi recomandãri, pre-certificate din Dimpotrivã, dupã pãrerea mea, atunci când partea comunitãþii maghiare (reprezentate prietenii noºtri greºesc, este de datoria noastrã prin felurite biserici, organizaþii politice etc.), sã le-o spunem (ºi sã le-o scriem). Dacã n-o sã nici nu existã în calitate de maghiari. Dacã nu ne pese de erorile (unele, chiar remediabile cu te ºtie biserica ungarã, nu eºti ungur; dacã nu uºurinþã) ale prietenilor, de ce o sã ne pese? te ºtie UDMR, nu exiºti, în calitate de ungur. Da, pânã ºi ungurii pot sã greºeascã; Declaraþia fiecãrei persoane este consideratã, da – pânã ºi Guvernul de la Budapesta poate ab initio, drept o minciunã, iar decizia se ia la greºi (aºa cum va fi greºit cu “legea Budapesta, dupã ce aceeaºi Budapestã a însãr- statutului”); da – UDMR nu este “fatã mare”, cinat o organizaþie din România, Slovacia etc. ci o alcãtuire politiceascã realã; da – pânã ºi sã facã cercetãrile aferente. Aºa ceva sper sã UDMR îºi poate avea troglodiþii ei (ºi, într- nu se întâmple în þara noastrã. adevãr, îi ºi are, câteodatã cu supra de mãsurã); da – uneori, oricât ne-ar fi de Bucureºti, Iulie 2001 neplãcut, trebuie sã recunoaºtem cã ºi Guver- nul de la Bucureºti are dreptate; da – uneori, pânã ºi Ion Iliescu spune ceva corect. CINE NE CITEªTE: “ªantajul” cu europenitatea ungurilor de la noi funcþioneazã foarte bine ºi la case Pentru a înþelege realitatea social-politicã mai mari decât jurnaliºtii ºi politicienii din România, aºa cum este judecatã de români; se pot documenta asemenea dovezi analiºti, este obligatoriu sã citeºti ºi Sfera de slãbiciune din partea funcþionarilor Dele- Politicii. Pot fi sau nu de acord cu opiniile gaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, sau expuse aici, dar calitatea analizelor te din partea unor diplomaþi ºi funcþionari ai îndeamnã la un dialog serios cu autorii. unor ambasade (plus anexele lor economice ºi culturaliceºti), precum cele ale Franþei, SUA sau Finlandei. Nici marii finanþatori interna- þionali nu sunt insensibili la asemenea cântece Daniel Dãianu de sirenã, iar ºiragul de fundaþii Soros din þara Fost ministru de finaþe al României noastrã este cea mai bunã dovadã a acestei realitãþi. În repetate rânduri, autoritãþile de la Budapesta par sã fi ridicat chestiunea autono- DAN OPRESCU – Doctor în filosofie al miei provinciei sârbeºti Voievodina la rangul Universitãþii Bucureºti (1992). Senior de eventual/posibil/probabil model pentru Associate Member la St Antony’s College, problematica minoritãþilor naþionale din zona Oxford University (1990-1991). În prezent centrului Europei; mai mult încã, actualul lucreazã în cadrul Departamentului pentru Guvern maghiar intenþioneazã sã considere Relaþii Interetnice, Guvernul României. S.P. nr. 97-98/2001 68 Arhiva relaþiilor româno-maghiare Sociologi români ºi scriitori maghiari în anii ’30 1

ZOLTÁN ROSTÁS

Cu toate cã ªcoala Sociologicã de la tatea din Bucureºti ºi sã cerceteze cultura popu- Bucureºti iniþiatã ºi condusã de Dimitrie Gusti larã românã. Dupã ce a învãþat româneºte în dife- dorea sã dezvolte o sociologie pentru România rite localitãþi din Muntenia, de la oameni simpli, ºi nu doar în România, doctrina ºi practica începe sã frecventeze cursurile universitãþii: “Ce ineditã a “monografiilor sociologice” a trezit ºi frecventam eu? Un singur seminar, cel al lui interesul cercetãtorilor din alte þãri. Astfel s-au Tache Papahagi. Erau acolo câþiva bãieþi români, stabilit legãturi importante cu sociologi, în un slovac, cã se studia un sat slovac din Bihor, primul rând francezi ºi germani, dar n-au fost dar aceºtia pãreau atât de indiferenþi. Numai eu neglijate nici relaþiile cu colegi din þãrile est- eram interesat, ºi Tache Papahagi imediat m-a europene. De altfel, sociologii bucureºteni au luat sub protecþia sa, îmi arãta tot, îmi explica. avut vocaþia realã pentru stabilirea de legãturi cu Am învãþat enorm de la el.” (Arhivã de Istorie alte þãri – chiar în ciuda condiþiilor internaþionale Oralã Zoltán Rostás – AIORZ, doc. XV: 16) vitrege. Cu toate acestea, numai un numãr Contrar informaþiilor noastre anteri- restrâns de istorici ai sociologiei cunosc cã în anii oare, Lükõ a venit în România fãrã sã fi ºtiut de ’30 cel mai mare interes pentru ºtiinþa lui Gusti existenþa ªcolii gustiene. H.H. Stahl l-a s-a manifestat la intelectualii din Ungaria. remarcat pe singurul student din Ungaria, sosit Acolo existau încã de la sfârºitul seco- nu ca turist, ci cu gândul de a învãþa: “Ei m-au lului trecut preocupãri monografice, ºi sub prins prima oar㠖 spune Lükõ – înainte de influenþe strãine, dar ºi din necesitãþi autohtone. Crãciunul lui ’31, cã se duc în Basarabia, ºi Pe lângã preocupãri sociologice teoretice ºi de dacã am chef, mã iau ºi pe mine, pe cheltuiala politologie, s-a dezvoltat ºi o miºcare socio- lor. Pãi, zic, mulþumesc, atunci pot ºi eu sã graficã îmbrãþiºatã de tineri scriitori mai mult cunosc Groaznic de departe, o noapte din motive politice, decât ºtiinþifice. Influenþa întreagã a gonit rapidul cu noi. ªi era trenul lui Dimitrie Gusti asupra acestui curent nu extrem de aglomerat, am stat pe culoar, ºi Stahl venea prin transmisie ardeleanã, dupã cum se toatã noaptea îmi explica sociologia. Din care acredita pânã recent, ºi dupã cum de altfel ar fi eu n-am prea înþeles mare lucru, nici româneºte fost firesc, ci nemijlocit de la Bucureºti, prin nu ºtiam ca lumea în ’31... Dar acolo ne-am Gábor Lükõ. Acest tânãr student budapestan, cunoscut mai bine, ºi acolo m-a luat sub sub influenþa poetului Endre Ady, a compozi- protecþia sa. ªi când, în vara urmãtoare, la torului Béla Bartók, ºi mai direct a celebrului începutul lui mai 1932, s-a deplasat la Drãguº, pedagog Sándor Karácsonz, s-a decis în vara m-au luat din nou cu ei, ºi atunci îmi arãtau deja anului 1931 sã-ºi continue studiile la Universi- de toate. Dar la sociologie nu m-am priceput 69 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare prea mult nici atunci.” (AIORZ, doc. XV: 18) mi-am dat seama despre ce era de fapt vorba, ce Dupã aceastã deplasare Lükõ îºi nu mi se spusese. Fireºte cã poliþia l-a întrebat continuã studiile la Facultatea de Litere, dar prima datã pe Gusti, cã de ce mi se dãduse pentru viitorul sãu ºtiinþific decisivã a fost o recomandare. ( )Iar Gusti le spusese: «sã fie deplasare fãcutã cu monografiºtii. S-a împrie- lãsat în pace omul ãsta.»” (AIORZ doc. XV : 9) tenit cu H.H. Stahl ºi cu Anton Golopenþia, dar Din scrisorile trimise lui Stahl – într-o tema de cercetare i-a fost recomandatã de româneascã foarte bunã în raport cu scurtimea Constantin Brãiloiu: cultura þãrãneascã a ºederii sale în România – rezultã cã Lükõ dorea maghiarilor din Moldova. Pe lângã satisfacþii, sã-ºi menþinã legãturile cu sociologii bucu- aceastã temã intens cercetatã pe teren i-a adus ºi reºteni ºi cã popularizase publicaþiile, ºi în neplãceri. În urma înrãutãþirii relaþiilor primul rând metoda monograficã a lui Gusti. La interstatale Lükõ a fost arestat, anchetat ºi chiar început a fãcut agitaþie pentru rãspândirea expulzat din România. “Arhivei” în instituþiile budapestane. În 1933 În ciuda acestui fapt Lükõ nu a avut scrie: “Biblioteca cea mai bunã pentru sociolo- resentimente faþã de România ºi cu atât mai gie este Biblioteca Capitalei (Fõvárosi puþin faþã de Gusti ºi colaboratorii acestuia. Könyvtár) unde se gãsesc cãrþile apãrute pânã Vom cita un fragment mai lung din mãrturia lui, la sfârºitul rãzboiului mondial, când o schim- fiindcã îl considerãm semnificativ pentru acele bare în direcþia Bibliotecii, atribuitã regimului vremuri. “Când poliþia m-a expulzat, am fugit politic reacþionar, a pus capãt dezvoltãrii la Brãiloiu, i-am înapoiat fonograful, în afarã de frumoase a bibliotecii în domeniul acest. Totuºi cilindri, pe care nu i-am putut lua, fiindcã pânã astãzi n’avem alta mai bunã, ºi eu cred cã aveam un bagaj prea voluminos. Atunci Brãi- «Arhiva» aiciea îºi are locul cel mai competent. loiu mi-a spus sã mã duc neapãrat la ministru, De altfel am cãutat-o peste tot prin bibliotecile la Gusti. Eu nici mãcar nu ºtiam cã era atunci ºi n’am gãsit-o nici la Muzeul Naþional, nici la ministru. Mergeam doar dupã nebuniile mele. Seminarul de Pedagogie, nici la Asociaþiunea Deci, mã duc la minister, în biroul secretarului Literarã Popularã, care are o bibliotecã specialã mã primeºte Golopenþia. Îmi reproºeazã de pentru cãrþi româneºti. În biblioteca Univer- îndatã: «n-ai fãcut bine cã nu ai þinut legãtura cu sitãþii ori în cea a Academiei nu mai am noi». Eu nici nu ºtiam, eram aºa un mãgar, încât speranþa de a o gãsi. În starea aceasta mi-ai face îmi vedeam doar de proiectele mele. Se aflau o mare bine de a trimite «Arhiva» într’una din atunci acolo douã persoane, a intrat la Gusti, ºi bibliotecile din Budapesta, mai ales în cea a i-a raportat prezenþa mea. Iese Gusti, dar mai capitalei. (Fõvárosi Könyvtár, Budapest. VIII. întâi îºi ceartã secretarii. Cicã «am doi secretari Baross utca. Wenkheim palota) Dl. pr. Györffy tineri, ºi lucrurile totuºi nu merg bine». Asta mi când auzi de posibilitate a cãpãta «Arhiva» se adresa mie. Un fel de «îi spun fiicei, sã spunea: o fi bun ºi aici la noi (în bibl. Secþ. priceapã nora»! Nu cunoºti proverbul ãsta? E Etnogr. al Muzeului Naþional: Néprajzi de origine turceascã, existã la turci ºi la Múzeum. Bp.X. Elnök utca 13) mie însã este popoarele balcanice. Cã nora e strãinã, se egal unde o gãsesc, ºi D.voastrã s’o trimiteþi supãrã, nu-i poþi zice direct. Deci, aºa vorbea cu unde o vreþi – eu sunt mulþumit ºi îndatorat secretarii. Dupã aceea imediat se întoarce cãtre D.voastr㔠(12 iunie 1933, Arhiva H. H. Stahl) mine ºi mã întreabã: «N-ai pãþit nimica?». Lükõ îi informa pe sociologii din Evident, el þinea legãtura cu poliþia, dar voia sã Bucureºti despre activitatea ºtiinþificã în afle din gura mea dacã într-adevãr poliþia s-a domeniu, atrãgând atenþia asupra pedagogului purtat cu indulgenþã faþã de mine. Am discutat Sándor Karácsonz, asupra studiului de folclor al foarte prietenos, am fost extrem de surprins. psihanalistului Géza Róheim, asupra proiec- ( )I-am mulþumit, dar numai dupã ani ºi ani telor de dialog central-european ale scriitorului S.P. nr. 97-98/2001 70 Arhiva relaþiilor româno-maghiare László Németh, ca ºi asupra altor cãrþi ºi pot sã mã apuc de traducere, însã am un prieten personalitãþi. Din scrisorile sale rezultã cã cea bun ardelean, care cu mare plãcere ar face mai mare bucurie a lui era achiziþionarea unor treaba. Dânsul cu 10-15 studenþi vrea sã facã studii, cãrþi de profil din Bucureºti: “Am avut vara o campanie monograficã într-un sat mic noroc de-am primit vara aceasta studiul d.lui din comitatul Zala. Încercarea aceasta la teren îi Brãiloiu despre bocetul din Drãguº. Nu ºtiu va uºura traducerea exemplele din viaþa cum e mai frumoasã, dacã o privesc ca o carte poporului” (Budapesta, 25 mai 1935, Arhiva de ºtiinþã ori ca literatura frumoasã. Metoda H.H. Stahl) asta de folklor în orice caz trebuie sã fie Pe lângã vâlva provocatã de Lükõ în cunoscutã ºi la noi, ºi mai ales de tineri, nu favoarea ªcolii gustiene ºi contactele lui numai de dl. Bartók. De aceia am tradus-o în Golopenþia au fost decisive. În toamna anului limba maghiarã ºi probabil o voiu recenza în 1934 Golopenþia a participat la conferinþa de seminarul de folklor muzical al lui Kodály la tineret Boberhaus din Löwenberg, unde a avut Universitate.” (Budapesta, 13 oct.1933, Arhiva posibilitatea de a lua pulsul preocupãrilor H.H. Stahl) tineretului din þãrile central-europene. Iatã ce îi Peste un an, dupã apariþia volumului lui scria atunci ªtefaniei Cristescu: “Îndeosebi H.H. Stahl Tehnica monografiei sociologice, ungurii au fost o surprizã pentru mine. Acum, Lükõ îi scrie: “ dupã ce am luat vestea despre când noi apucaþi de panicã suntem pe calea de a ieºirea cãrþii D.tale din tipar, am comandat-o deveni ºovini, ei ºi revistele lor criticã aproape imediat ºi dupã un timp relativ scurt – cãci fãþiº insanitatea politicii lor de pânã acum; se unele cãrþi nici peste patru luni nu am putut strãduiesc sã-ºi cunoascã satele, au drept devizã procura din România – am primit-o. De atunci consolidarea Ungariei pe temelii trainice ºi, de pe baza cãrþii D.tale am scris douã recenzii necrezut aproape: «întâi un regim al mino- despre Monografia Sociologicã, una în foaia de ritãþilor în Ungaria actualã, apoi pretenþii de douã sãptãmâni Magyar Út, rãspândit numai revizuire»” (Golopenþia, 1999, 148) între studenþi, din care însã au luat ºtire ºi În acest spirit i-a scris ºi lui Stahl: “N-am cercurile oficiale, care tot cu tinerimea vreau sã putut sã nu încerc din nou o zgândãrire – scrie înceapã cercetãrile monografice la sate, ºi mi- Golopenþia –, dupã ce am cunoscut, acum în au cerut recenzia de la Magyar Út s’o tipãreascã urmã, la o întrunire în Silezia ºi câþiva unguri într’un volum cu articole despre ‘Cunoaºterea care fac monografie ºi ei, ºi acceptã eroic un Patriei’. Cât este de poetic titlul volumului, atât luptat împotriva cursului, de azi pe mâine ºi în îi lipseºte seriozitatea ºtiinþificã conþinutului lui. þara lor”. ªi, în aceeaºi scrisoare, Golopenþia Volumul îl trimet la adresa Institutului Soc. adaugã: “Ungurii pe care i-am întâlnit ne ºtiau. Român. Recenzia de aici este identicã cu cea ‘Gavril㒠Lükõ ne vorbise de bine în cercurile din la Magyar Út, puþin transformatã, în care mi- lor. Nu s-a plâns de expulzare. Lucrarea lui va era grija a nu spune nimic dupã capul meu, dar fi tipãritã, pare-se, de Academia maghiarã. Voi sã dau cât se poate de clar ºi de scurt metoda scrie mai mult despre aceºti unguri monograficã dupã cartea D.tale. Mi se pare cã surprinzãtori altã datã.” (Leipzig, 13 oct. 1934, cetitorul volumului dacã nu are prejudecãþi Arhiva H.H. Stahl) naþionale, dar intenþioneazã a lucra serios, se va Dupã aceastã întâlnire de la reuniunea folosi mai mult de metoda româneascã. De internaþionalã Boberhaus, Golopenþia devine aceea o fi bine sã apare cele douã volume de factor de influenþã. Scrie un articol într-o revistã teoria ºi tehnica monograficã, de sine înþeles cu budapestanã despre monografia gustistã, dar introducerea d.lui prof. Gusti. Eu fiind ocupat mai cu seamã sprijinã ºi practic organizeazã foarte mult cu teza de doctorat (istoria cea mai cãlãtoria tinerilor scriitori budapestani în veche a ciangãilor pe baza toponomiei etc.) nu România. Alãturi de informarea lui Gusti, 71 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare Golopenþia îi pune în gardã pe principalii κi ºtiu istoria ºi clasicii, þinuturile. Bãieþii ãºtia colaboratori ai Profesorului, în primul rând pe vor sã calce în pelerinaj pãmântul Ardealului. H. H. Stahl: “Iatã rugãminþile. Între 9-13 august Vreau sã cunoascã ºi românescul. Cu gând la se vor gãsi la Bucureºti ºase unguri tineri, dintre visul de sus. Eu þin sã-i ajut sã vadã România. care trei cunoscuþi ai mei. Vor sã vadã Ardealul Socotesc cã, oricât de încercaþi, avem totuºi ºi sã-i cunoascã pe români. Vremea Sãmãnã- destulã greutate substanþialã, ca sã lãsãm pe torismului începe abia la ei. Umblã prin sate ºi orice ungur mai puþin încrezut decât a fost fac «sociografii». Despre profesor ºi cercetãrile înainte de a ne cunoaºte. Nouã ne pot fi pildã. noastre ºtiu ºi de la ‘Gavril㒠Lükõ. M-au rugat Nu e zãu vorba în deceniile astea de a mai purta sã-i pun în legãturã cu români tineri cu care ar grija culmilor omenirii. Anii devin tot mai putea sta de vorbã. Vor apoi sã vorbeascã cu primejdioºi pentru statele mici. Trebuie sã ne Profesorul ºi sã cunoascã cercetãrile. concentrãm asupra noastrã. Mai mult chiar ca Profesorului i-am scris. Dar ºi pentru ca sã aceºti unguri. ªi pe cât posibil sã ne acoperim cunoascã România ºi pentru ca sã afle ceva mãcar dinspre vecini: dinspre bulgari, unguri, despre monografie trebuie sã te întâlneascã. intimidându-i pe de o parte, apropiindu-ne de Dacã Neamþu, Coste sau Pick, pe care i-am ceilalþi vecini ai noºtri ºi de ei. Trebuie sã ne rugat sã-i cãlãuzeascã, se gãsesc la Bucureºti, interesãm mai mult de vecinii noºtri.” þi-i vor aduce ei. Dacã nu, te vor cãuta ei la (Golopenþia, 1999, 55). Fundaþie. Dacã nu te afli la Bucureºti toate Vizita lui László Németh, Dezsõ zilele astea, lasã pânã la 9 un bilet la Poºta Keresztury ºi Iván Boldizsár (István Gál de la Centralã, Poste restante, Iván Boldiysár, Budapesta a plecat la Istambul) în capitala spunându-le când te pot gãsi.” (Golopenþia, românã, pe litoralul Mãrii Negre ºi în Ardeal a 1999, 322) avut un rãsunet deosebit datoritã eseului lui Dar fiindcã interesul budapestanilor László Németh, publicat în revista sa criticã depãºea sfera sociologiei monografiste, “Tan” (“Martorul”). Presa budapestanã l-a Golopenþia a trimis scrisori de recomandare ºi atacat cu o neobiºnuitã vehemenþã, nu din altor tineri scriitori, precum Petre Comarnescu. cauzã cã Németh gãsise cuvinte de laudã la Iatã textul unei cãrþi poºtale din 5 august 1935: adresa lui Gusti ºi a colaboratorilor sãi tineri, ci “Îþi trimit cu avionul aceste rânduri grãbite fiindcã a criticat extrem de aspru elita ºi pentru ca sã te rog sã primeºti ºi sã stai de vorbã intelectualitatea maghiarã din Transilvania. cu ºase unguri, care sosesc la Bucureºti /pe/ 9 Acest aspect – de altfel deosebit de interesant – august. Pick Pogoneanu te va pune în legãturã nu intrã în tematica lucrãrii de faþã, dar cu ei. Sunt bãieþi de seamã. Stând de vorbã cu urmãtoarea apreciere a lui Németh la adresa lui ei poþi sã-þi formezi o imagine despre tineretul Gusti este semnificativã: “Consider drept un din Ungaria. Îi cunosc pe trei dintre ei. Sunt atât mare noroc al cãlãtoriei mele în România cã am de bunã credinþã cât pot fi niºte unguri. Þin la putut face cunoºtinþã cu profesorul Gusti ºi þara lor ºi o vor mare; dar împlinirea acestei echipele sale, ºi un ºi mai mare noroc cã Garda dorinþe o vor zbuciumându-se pentru a face de Fier – care a fost desfiinþatã la Carmen Sylva Ungaria exemplarã, aºa încât þãrile dimprejur sã chiar în ziua în care noi, având recomandarea þie sã se întoarcã la ea. Nu numai fostele þinuturi prietenilor noºtri, fãceam baie în apropiere – nu ungureºti. E o naivitate enormã, dar bãieþii am vizitat-o. Cred cã activitatea sociologicã a muncesc. Cautã sã-ºi cunoascã satele ºi sã ducã profesorului Gusti este cel mai mare efort al spre o soluþie problema lor þãrãneascã, tinerei Românii. El este cel care, cel dintâi, a minoritarii. Au, ºi aci mai ales ne pot fi pildã, o unit pentru cercetarea poporului reprezentanþii mare credinþã în neamul unguresc, ºi fac tot ce celor mai diverse specialitãþi: folcloriºti, pot ca sã dea patriotismului obiºnuit conþinut. medici, arhitecþi, filologi, economiºti, S.P. nr. 97-98/2001 72 Arhiva relaþiilor româno-maghiare muzicieni etc. Echipele sale demografice (de Ardealul, cât de adormitã lumea din Ungaria ºi fapt “monografice” n.n.) (20-30 de oameni) ungurii din Ardeal, cât de fãrã vlagã, fãrã ideal. invadau câte un sat, într-o lunã fiecare specialist Au fost declaraþi spioni ai noºtri, vânduþi... dar ºi-a fãcut treaba, au cercetat modul de a gândul lor de a rãmâne pe aceeaºi linie pentru a construi, de a se îmbrãca, de a se gospodãri, zgâlþâi tineretul lor ºi a-l scula împotriva pãturilor pronunþia, comoara de basme ºi cântece care conduc, grandilocvente dar îngrijite doar de populare, formele de viaþã socialã, credinþele, buna lor stare. E mai bine sã nu scriem despre ei, iar rezultatele parþiale le-au sintetizat într-un mai mult le îngreuiem situaþia. Deºi multe lucruri mare studiu concluziv. ( )Fundaþia Regalã, la ar face sã fie traduse. Am avea ºi noi nevoie de sediul cãreia ne-a primit Gusti, sprijinã oameni care sã vorbeascã în accente atât de sumbre deplasãrile echipelor cu un milion de lei din de adormirea noastr㔠(Golopenþia, 1999, 62) fondurile personale ale regelui. Este o sumã Aceste relaþii au continuat ºi în micã în raport cu dimensiunile întreprinderii. urmãtorii ani. Ele au fost aprofundate de tineri Dar, membrii echipelor sunt voluntari, care ardeleni adepþi ai sociologiei gustiene. Nici trãiesc pe banii lor în satele pãrãsite, ºi câºtigul dictatul de la Viena, nici condiþiile rãzboiului lor este ceea ce învaþã acolo. Acest fapt, ca ºi n-au afectat aceste legãturi. Doctrina lui Gusti acela cã în asemenea condiþii existã amatori cu continua sã fie comentatã ºi tehnica mono- sutele, sunt din punct de vedere românesc mai graficã aplicatã în învãþãmântul sociologic îmbucurãtoare decât însãºi voluminoasele maghiar. Numai totalitarismul comunist a reuºit publicaþii ºi succesul extern al lui Gusti. anihilarea acestei legãturi, prin distrugerea Aparent nici frãmântãrilor noastre “socio- sociologiei ºi marginalizarea, întemniþarea, grafice” nu le lipseºte decât un Gusti, care sã asasinarea promotorilor ei din ambele þãri. organizeze multiplele aspiraþii bune, dar nesigure. În realitate însã existã o prãpastie prea adâncã între putere ºi bunele aspiraþii, bunele REFERINÞE BIBLIOGRAFICE aspiraþii ºi spiritul public, ca un Gusti sã-ºi facã auzitã vocea aici. Acest om amabil, mic de Anton Golopenþia, Ceasul misiunilor reale, staturã, fost ministru, care poate o orã ºi Ediþie îngrijitã, introducere ºi note de ªtefania jumãtate ne-a dat explicaþii fãrã nici un pic de Golopenþia, Biblioteca Memoriei, Editura înfumurare, cu o bucurie tinereascã identicã cu Fundaþiei Culturale Române, Bucureºti, 1999 aceea a sociologilor de varã din echipele sale de Anton Golopenþia, Restituiri, editor ªtefan provincie, prezintã regelui sãptãmânal, în Costea, Editura Ararat, Bucureºti, 1995 dosare imense, raportul echipelor. La români László Németh, Magyarok Romniban apropierea este mai mare decât la noi, nu doar (Unguri în România) în “TAN” 1935, III-IV între om ºi om, dar ºi între interesul general ºi Henri H. Stahl, Amintiri ºi gânduri din putere.” (László Németh 1935:137-138) vechea ºcoalã a “monografiilor sociologice”, Dupã apariþia acestui eseu al lui László Editura Minerva, Bucureºti, 1981 Németh, ecoul lui în presa românã a fost destul de redus. Afarã de o recenzie a lui Octavian NOTà Neamþu în Sociologia Româneascã, nu am putut gãsi nimic de consemnat. Rezerva presei române 1 Fragment dintr-un studiu mai amplu nu o putem explica decât prin apariþia volumului de corespondenþã al lui Anton Golopenþia, care ZOLTÁN ROSTÁS – PH.D., conferenþiar la cuprinde o scrisoare adresatã lui Comarnescu de Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþele Comunicarii naturã sã lãmureascã motivele acestei tãceri: “Doi a Universitãþii din Bucureºti, seful Catedrei de dintre ei au scris impresiile lor: cât de pierdut e Antropologie Culturalã ºi Comunicare. 73 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare Relaþiile româno-maghiare în anii ’50-’60

MAGDOLNA CSEGEDI ANDREA VARGA Motto: ...Aceasta scrie Lenin în legãturã cu copii gruzini, iar în Ardeal este destul de mare numãrul “gruzinilor”...

În aceastã lucrare nu dorim sã vorbe despre Ardeal cum cã acesta este un prezentãm evoluþia generalã a situaþiei mino- pãmânt strãmoºesc maghiar. ritãþii maghiare din România, ci încercãm sã Moartea lui Iosif Visarionovici Stalin prezentãm, schiþat, cum au tratat “problema la 5 martie 1953, care a fost primitã cu cons- maghiar㔠politicienii români ai partidului ternare de toatã lumea comunistã, de fapt a comunist în scurta perioadã de la moartea lui deschis o nouã erã politicã ºi în þãrile satelite Stalin ºi pânã la venirea la putere a lui sovietice. Împrejurãrile au adus cã semnele Ceauºescu, cum s-a schimbat politica vizând schimbãrilor au apãrut cel mai repede ºi în minoritatea maghiarã în urma evoluþiilor forma cea mai intensã în Ungaria. Pe 4 iulie relaþiilor de stat ºi de partid româno-ma- 1953, cu ajutorul sovieticilor, Adunarea ghiare. Ca urmare a cercetãrilor noastre am Naþionalã a ales un nou guvern, cel condus de ajuns la concluzia cã, dupã cel de-al doilea Nagy Imre. Dupã numirea lui Nagy Imre ca rãzboi mondial, poziþia adoptatã de guvernul prim-ministru relaþiile dintre cele douã þãri de la Bucureºti în problema maghiarilor a pãreau sã se îmbunãtãþeascã. Nagy Imre fiind depins de relaþia cu Budapesta, mai mult, s-a un comunist idealist, trateazã ºi relaþiile dovedit cã în aceºti ani, ºi chiar ºi mai târziu, româno-maghiare altfel. Din aceastã cauzã în în România problematica minoritãþilor este septembrie 1954 îi adreseazã o scrisoare lui redusã la problematica maghiarã, liderii Gheorghiu-Dej în care îi cere ca relaþiile politici români dându-ºi seama cã aceastã dintre cele douã þãri sã fie îmbunãtãþite. Nagy minoritate de aproape 2 milioane nu poate fi Imre nu a þinut cont de faptul cã Gheorghiu- nici vândutã, nici asimilatã. Dej era un stalinist la fel de dogmatic ca ºi În urma politicii forþate a Moscovei de Rákosi, mai mult, Gheorghiu-Dej în acea “bunã vecinãtate” relaþiile româno-maghiare perioadã încerca sã-ºi menþinã poziþia cu pãreau a fi bune la prima vedere. În realitate orice preþ,1 din aceastã cauzã scrisoarea va da însã existau probleme în relaþiile bilaterale a roade mult mai târziu. cãror rezolvare va dura încã mult timp. Scrisoarea lui Nagy Imre adresatã lui În anii ’50 relaþia dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej în care cerea îmbunãtãþirea Gheorghiu-Dej ºi Rákosi Mátyás era destul de situaþiei dintre cele douã þãri va primi un nou rece. Chiar dacã pare de necrezut, Dej îl rol când Rákosi ajunge din nou la putere cu considera pe Rákosi un naþionalist ºi ºovinist ajutorul sovieticilor. Documentul care ur- înrãit, pentru cã acesta foarte des arunca meazã doreºte a fi o ilustrare cum Rákosi, S.P. nr. 97-98/2001 74 Arhiva relaþiilor româno-maghiare care de români era considerat un naþionalist, Imre s-a opus desfiinþãrii oficiului de la Cluj.6 încearcã sã explice naþionalismul lui Nagy Cã ei considerã cã relaþiile între þãrile noastre sînt normale ºi bune, cã se pot ivi cîte odatã unele Imre: dificultãþi privind relaþiile de colaborare economicã, În ziua de 6 aprilie 1955 a avut loc la dar cã acestea se rezolvã totuºi în ultimã instanþã, ele Budapesta o întâlnire delegaþiei a C.C. al P.M.R. ºi însã nu sînt de naturã sã influenþeze ansamblul conducerea Partidului celor ce muncesc din Ungaria. relaþiilor între R.P.R. ºi Ungaria care se desfãºoarã în Din partea C.C. al P.M.R. au fost tovarãºii: condiþii prielnice. Emil Bodnãraº, Ianos Fazekas ºi Simion Bughici. Tov. Bughici aratã cã desfiinþarea oficiului de Din partea conducerii Partidului celor ce paºapoarte din Cluj nu este o cerere a lui personalã cã muncesc din Ungaria a fost tovarãºii: Mathias Rakosi, M.A.E. al R.P:R. a formulat aceastã cerere pe baza Erno Gero ºi Hegedus Andras2. hotãrîrii ºi a indicaþiilor Biroului Politic ºi a ªedinþa a început la ora 11 ºi s-a terminat la Guvernului romîn. orele 14,30. Tov. Bughici aratã cã cu toate insistenþele ªedinþa s-a desfãºurat în felul urmãtor: Guvernului R.P.R. ca oficiul sã fie desfiinþat ºi cã cu Tov. Bodnãraº începe prin a arãta cã la 16 toate cã tovarãºii maghiari au arãtat cã sînt de acord septembrie Preºedintele Consiliului de Miniºtri de cu desfiinþarea oficiului, el continuã sã funcþioneze ba atunci al R.P.U. Imre Nagy a trimis prin intermediul lui mai mult la 2 aprilie a organizat ºi o recepþie la Cluj, Vas Zoltan, lui Gheorghiu Dej o scrisoare care conþine la care au fost invitaþi ºi primii secretari ai o serie de idei suprinzãtoare cu privire la relaþiile regionalelor de partid din Tg.Mureº, Hunedoara, Cluj. româno-maghiare. Ar putea sã existe o singura justificare pentru Cã în aceastã scrisoare Imre Nagy aratã cã3: menþinerea acestui oficiu ºi anume dacã se intenþio- 1.-“legãturile dintre þãrile noastre au slãbit tot neazã sã se menþie iluzii ºi speranþe cã problema mai mult”. Transilvaniei nu e definitiv rezolvatã. 2.-“Cã cu timpul mai mult ne-am îndepãrtat decît Dar noi nu putem accepta asemenea intenþii, ne-am fi apropiat de problemele noastre econo- noi le considerãm dãunãtoare nu numai pentru R.P.R. mice ºi politice”. dar ºi pentru R.P.U. ºi nu numai dãunãtoare pentru 3.-“Cã nici pe linie pe partid ºi nici pe linie de aceste 2 þãri, dar dãunãtoare pentru întregul nostru stat nu existã dupã pãrerea lui Imre Nagy lagãr. colaborarea necesarã ºi doritã”. Menþinerea speranþelor revizioniste este în 4-“Cã ar trebui sã se punã capãt rezervei ce se folosul numai a duºmanilor noºtrii. simte la fiecare pas în relaþiile celor douã þãri”. Tov. Fazekas subliniazã cã existenþa acestui Tov. Bodnãraº aratã cã noi am rãspuns oficiu ajutã burghezia maghiarã în agitaþia ei imediat verbal ºi am confirmat apoi în scris cã sîntem naþionalistã ºovinã ºi cã oficiul îºi asumã parcã rolul de acord sã ne întîlnim pentru a discuta problemele la de a supraveghea cum sînt respectate drepturile care se referea Imre Nagy ºi cã ulterior la 6 octombrie minoritãþii maghiare în Transilvania. 1955 am primit o scrisoare semnatã de tov. Farkas în Mai departe tov. Bughici aratã cã M.A.E. al care se aratã cã B.P. al partidului celor ce Muncesc P.R.P. a primit prin intermediul Ambasadei R.P.U. din este gata sã trimitã în cursul lunii noiembrie o Bucureºti o cerere oficialã pentru a se pune la delegaþie în frunte cu tov. Rakosi. dispoziþia unor cartografi unguri care lucreazã la un De la aceastã datã nu am mai avut nici un atlas geografic o hartã a regiunii Autome Maghiare semn cu privire la aceastã întîlnire ºi cã cerem sã ne care urmeazã sã fie pusã ca anexã la harta R.P.R. comunice atît pãrerea cu privire la conþinutul scrisorii Tov. Bughici întreabã este oare Regiunea care a surprins foarte mult B.P. al P.M.R., cît ºi cum Autonomã Maghiarã o anexã a R.P.R. sau parte rãmîne cu întîlnirea. integrantã a R.P.R.? Tov. Rakosi arãta cã nimeni nu l-a împuter- De asemenea tov. Bughici aratã cã asemenea nicit pe Nagy sã trimitã o astfel de scrisoare, cã ei nu probleme sînt folosite de duºmani noºtrii ºi citeazã un au avut cunoºtinþã de ea, cã Nagy Imre care s-a dovedit pasaj dintr-un articol scris de un ziarist francez care acum ce este probabil a mai fãcut asemenea lucruri, ºi subliniazã permanentul dezacord ce existã între R.P.R. cã cu timpul vor ieºi la ivealã. Tov. Görö4 (sic!) ºi ºi Ungaria cu privire la Transilvania. Hegedüs (sic!) confirmã cã B.P. a celor ce muncesc nu Tov. Rakosi, Görö si Hegedüs se aratã a avut cunoºtinþã de aceastã scrisoare. surprinºi de faptul cã oficiul din Cluj nu este încã Tov. Rakosi subliniazã mai departe cã Nagy desfiinþat. Tov. Hegedüs aratã cã B.P. a discutat Imre este un naþionalist5 cã el de pildã în problema aceasta problemã ºi la 2 februarie 1955 a hotãrît ca sã oficiului de la Cluj a cãrei desfiinþare a fost cerute de se cadã de acord ca oficiul din Cluj sã fie desfiinþat tov. Bughici, au socotit cã aceasta este o problemã care întrucît aceasta este o problemã care priveºte pe tov. priveºte excluvis (sic!) pe tovãrîºii romîni care sînt în romîni. drept sã hotãrascã cum cred ei cã e mai bine ºi cã Nagy Cã problema minoritãþii maghiare din Tran- 75 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare silvania este o problemã internã a R.P.R. duºmãnoasã nu ar mai putea sã vorbeascã despre Tov. Rakosi a arãtat cã înainte de ºedinþa B.P. dependenþa de U.R.S.S. au fost unii tovarãºi care au fost cuprinºi de enervare Cã doreºte o întîlnire personalã cu tov. cu privire la cererea romîni ca Imre Nagy care e Gheorghiu–Dej pentru rezolvarea acestor probleme. stãpînit de concepþii naþionaliste a fost împotriva Mai departe tov. Rakosi a arãtat lui Valter desfiinþãri oficiului ºi a cerut ca în schimb sã se Roman cã problema Transilvaniei îl frãmîntã mult, cã formuleze cererea deschiderii unui consulat la Tg. a fost la Stalin propunîndu-i ca o parte a Transilvaniei Mureº, dar B.P. a respins asemenea pãreri. sã revine Ungariei ca prin actul de la 23 august a Cu privire la cererea hãrþii Reg. Autonome înþeles cã aceastã soluþie nu poate fi acceptatã ºi cã a Maghiare tov. Rakosi a spus cã asta este analfabetism mai fãcut încercãri pentru rezolvarea problemei politic în formã naþionalistã. Transilvaniei în preajma Conferinþei de la Paris ca o De asemenea a subliniat cã educarea parte a Transilvaniei sã revinã Ungariei8. ungurilor din Romînia pentru socialism este o Cã tot în preajma Conferinþei de pace, fiind la chestiune a Romîniei. Londra a tatonat atitudinea lui Atlee9 în aceastã Tov. Görö a subliniat cã cererea cu harta este chestiune ºi cã a observat din spusele lui Atlee cã o greºealã cã Ministerul de Externe al R.P.U. ºi englezilor le-ar pãrea foarte bine ca în chestiunea Ambasada Ungarã din Bucureºti nu au trebuit sã dea Transilvaniei sã continuie sã existe divergenþe între drumul la o asemenea cerere cã harta dovedeºte cã Romînia ºi Ungaria, cã a renunþat atunci sã mai insiste Ambasada R.P.U. din Bucureºti munceºte just ºi a asupra acestor probleme întelegînd cã în acele condiþii întrebat ce pãrere avem despre tov. Patachi (sic!) la cînd nu se ºtia încã definitiv pe ce drum va apuca care tov. Bughici a rãspuns cã avem o pãrere bunã. Romînia ºi Ungaria nu se putea pune problema Tov. Görö a arãtat mai departe cã e bine cã s-a teritorialã dar acum cînd amîndouã þãri pãºesc pe rezolvat problema vizelor cã aceastã uºurare a avut un drumul construirii socialismului considerã cã aceastã efect foarte bun, ºi cã la adunare la uzina Csepel unde problemã s-ar putea ºi rezolva într-un spirit frãþesc. a fost prezent a vorbit cu cîþiva muncitori care au fost Desigur în nici un caz nu se gîndeºte sã puie la rude ºi care ºi-au manifestat bucuria cã li s-a oferit aceastã problemã în mod deschis, dar ca între fraþi aceastã posibilitate. aceastã problemã s-ar putea totuºi discuta în vederea Mai departe tov. Rakosi a arãtat cã Nagy a dacã existã posibilitãþi de înþelegere. încercat de fapt sã restaureze capitalismul, sã împîngã Tov. Bodnãraº a rugat pe tov. Rakosi sã Ungaria pe drumul lui Tito, cã Nagy era împotriva lãmureascã ce pãrere are asupra problemelor industrializãrii ºi colectivizãrii ºi cã prin concepþiile raportate de Valter Roman. lui naþionaliste mergea pe linia încordãrii relaþiilor cu De asemeni Tov. Bodnãraº a arãtat cã þãrile prietene. conducerea partidului nostru a fost surprinsã de douã A luat apoi cuvîntul Tov. Bodnãraº. lucruri. Tov. Bodnãraº a arãtat cã problema este mai 1.-Cum a putut tov. Rakosi sã discute asemenea adîncã ºi nu se limiteazã numai la faptele amintite pînã chestiuni cu un tovar㺠care nu avea acest acum. mandat, care se gãsea la Budapesta pentru În timp ce la 16/9 Nagy Imre trimite scrisoa- problema hidrotechnice, care nu face parte din rea la Bucureºti intervine însã o serie de alte chestiuni conducerea Partidului. ºi aratã anume despre ce este vorba. 2.-Cum a putut tov. Rakosi sã discutã în felul În jurul lui 25-27/9 Tov. Valter Roman care se acesta problema Transilvaniei. afla la Budapesta într-o delegaþie hidrotechnicã este Mai departe tov. Bodnãraº a arãtat cît de chemat de tov. Rakosi. Tov. Rakosi are cu Valter Roman neplãcut impresionatã a fost delegaþia romînã care o discuþie care în rezumat, dupã cum ne-a comunicat participã la sãrbãtorirea celei de a 10 aniversãri a imediat Valter Roman, s-a desfãºurat astfel.7 eliberãrii Ungariei cînd cu prilejiul recepþiei la tov. Tov. Rakosi vorbind despre relaþiile romîno- Dobi Istvan Preºedintele Consiliului Prezidenþial, tov. maghiare a arãtat cã el le considerã normale dar reci, Rakosi de faþã fiind tov. Vorosilov ºi alþii delegaþi în cã înainte erau mai strînse, amicale, calde cã aºa cum afarã de delegaþia romînã, tov. Rakosi ridicînd un ele sînt astãzi nu e bine, cã doreºte reînnoirea acestor pahar cu vin Tokai s-a adresat tov. Vorosilov arãtînd relaþii în special pe linie economicã. spre ºeful delegaþiei romîne cu cuvintele “Acesta e vin Vorbind despre Sovromuri a arãtat cã e justã Tokai. Romîni au vrut sã cucereascã ºi sã anexeze ºi mãsura privind desfiinþarea lor ºi cã pe linia regiunea Tokaiului de dragul vinului.” colaborãrii între R.P.R. ºi Ungaria ar fi bine sã se facã Tov. Bodnãraº a amintit tov. Rakosi cît de societãþi romîno-maghiare. promt, energic ºi de nemulþumit a ripostat tov. De asemenea tov. Rakosi a anunþat ideia unei Vorosilov la auzul acestor cuvinte. colaborãri mai strînse între Romînia, Ungaria ºi Tov. Bodnãraº a arãtat cã în problema Cehoslovacia întrucît economia acestor þãri se tratatului de pace tov. maghiari nu au luat o atitudine completeazã iar pe de altã parte propaganda deschisã, clarã fãrã echivoc.

S.P. nr. 97-98/2001 76 Arhiva relaþiilor româno-maghiare Tov. în legãturã cu atitudinea unor tovarãºi Tov. Görö aratã cã problema ungurilor din maghiari în legãturã cu Transilvania, tov. Bodnãraº a Romînia este problema a P.M.R. dupã cum situaþia minþit de faptul cã la partea maghiarã s-au vãzut afiºe ungurilor din Cehoslovacia este o chestiune a din care reieºea cã Tg. Mureº este un provincila al partidului ceh, dar cã în ce priveºte felul cum trãiesc Ungariei, cã în filmul închinat revoluþiei din 1848 din ungurii acest lucru nu este indiferent. Ungaria apar cuvintele lui Kosut (sic!) cã Ardealul Este adevãrat cã o atitudine deschisã în este inima Ungariei ºi cã fãrã Ardeal Ungaria nu poate problema tratatului de pace nu s-a produs, dar în trãi. cadrul istoriei partidului nostru care este în curs de La cele spuse de tov. Bodnãraº tov. Rakosi a elaborare va fi un capitol aspectul cu privire la tratatul arãtat cã într-adevãr a avut o discuþie cu Valter Roman de pace, în acest capitol se va trata problema clar ºi cã pe care îl cunoaºte din Moscova. tratatul de pace în fond este justã. Cã în problema desfiinþãrii Sovromurilor el a Tov. Rakosi subliniazã cã interesul faþã de afirmat cã una din considerentele acestei mãsuri era populaþia maghiarã îºi are explicaþia ºi aceea cã e de a dezarma propaganda duºmãnoasa ºi cã considera foarte necesar sã ºtiu cum gîndesc oamenii cã aceste acest lucru valabil. gînduri le expun în scrisorile pe care le trimit în În ceea ce priveºte soc. romîno-maghiarã ei Ungaria ºi asta influenþeazã asupra oamenilor noºtrii. le-au considerat într-adevãr utile ºi cã ar fi existat ºi Dupã aceia a luat cuvîntul tov. Fazekas care a un sfat a tov. Mikoian în aceasta problemã. subliniat felul cum se manifestã concepþiile Dar tov. romîni sã nu considere cã Ungaria naþionaliste în domeniul literaturii, istoriei si presei. vrea sã facã export de capital cã noi ungurii nu avem A citat unele pasagii din raportul tov. Rakosi suficient pentru noi. þinut la Congresul Partidului din 1946 raport care a În ce priveºte discuþia cu Atlee tov. Rakosi a fost reeditat în 1952 precum ºi pasagii din lecþia pe mai dat unele amãnunte precizînd cã aceastã discuþie care tov. Rakosi a þinut-o în 1954 la ªcoala superioarã nu a avut-o el singur cu Atlee, ci dupã cum sa prezentat de partid, pasagii în care sub diferite forme se ridicã atunci situaþia el fãcea parte dintr-o delegaþie condusã problema Ardealului. de Nagy Ferentz (sic!), cã într-adevãr a vorbit cu Atlee În continuare aratã cã în ziarul Szadad Nep a dar cu privire la politica lui Benes de expulzare. fost publicat un articol intitulat “Amintirea glorioasã a Ungaria ºi Cehoslovacia vrînd sã oblige pe luptei pentru libertate – Bocskai”. Atlee sã ia o atitudine deschisã împotriva politicii În acest articol scris la 15 octombrie 1954, ºovine a lui Benes. gãsim pasajul c㠓scutul cel mai puternic al trainicei În continuare tov. Rakosi a arãtat cã într-ade- naþiuni maghiare este Ardealul”. vãr au avut loc discuþii cu Stalin în problema Pasagii asemãnãtoare au fost publicate ºi în Transilvaniei înainte de încheierea tratatului de pace “Magyar Nemzet” în anul 1954. “cine sã se punã în în sensul arãtat, cã atunci problema a rãmas deschisã fruntea Ardealului citadela de salvare maghiarã?” cã într-adevãr au socotit cã revenirea la Ungaria a Iar “Gazeta literara” ocupîndu-se de lipsa de unei parþi a Transilvaniei ar fi o soluþie a problemei cã preocupare ce existã cu privire la scriitorii maghiari în aceastã direcþie au fãcut ºi demersuri directe dar cã din provincie aratã în acelaºi timp cã existã plîngeri ºi mai tîrziu spune tov. Rakosi ne-am convins cã din partea scriitorilor maghiari din Ardeal ºi cã hotãrîrea luatã în problema Transilvaniei prin tratatul acestea sînt plîngeri de frate. de pace este justã. De asemenea citeazã unele pasagii dintr-o Intervine tov. Görö care aratã cã într-adevãr poezie a lui Konyo Lajos, din numele lui Martz în trecut punctul de vedere al partidului maghiar a fost Sigmonda “Vameºul” dintr-o scrisoare publicã a lui acela arãtat de tov. Rakosi cã în 1944-1945 într- Ady Endre adresatã unui redactor din Cluj în 1953 în adevãr au ridicat problema în sensul arãtat de tov. care se spune “fãrã Ardeal nu este Ungaria cãci Rakosi dar mai tîrziu ne-a devenit clar, cã a pune Ardealul a fost întotdeauna Ungaria adevãratã”. problema aºa ar fi extrem de dãunãtor, cã punctul de La cele de mai sus Tov. Rakosi, Görö ºi vedere al tovarãºilor romîni este just, cã problema Hegedus au remarcat cã unii din scriitorii citaþi fac Transilvaniei trebuie consideratã rezolvatã pentru unele greºeli cã au greutãþi cu dînºii ºi cã ziarul totdeauna ºi fãrã rezerve. Magyar Nemzet este un ziar independent, dar au Cã principalul este ca problema Transilvaniei recunoscut cã este vina Partidului care nu executã un este în fond just rezolvatã. control serios asupra publicaþiilor. Tov. Rakosi luînd cuvîntul a subliniat cã Tov. Görö este de acord cã a fost greºalã cã s- problema Transilvaniei trebuie consideratã închisã prin au reeditat în 1952 discursul tov. Rakosi în care sub cum a fost rezolvatã, cã ne-am dat seama cã ºovinismul diferite forme este pusã problema Ardealului. nu poate fi satisfãcut ori cîþi kilometri de teritoriu iai În legãturã cu pasagiile privind Ardealul da. articolul în “Amintirea glorioase a luptei pentru În ceea ce priveºte declaraþia lui Valter vã rog libertate – Bocsteai (sic!)”. sã nu-l credeþi. Tov. Görö aratã cã aceasta este istorie ºi cã

77 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare lucrurile nu pot fi prezentate altfel de cît cum au fost. de secþii. Ca urmare, în anul ºcolar 1956/1957, Tov. Rakosi a mai adãugat cã interesul faþã de secþiile cu predare în limba maghiarã se scriitori maghiari din Ardeal îl considera justificat ºi cã socotea ca o lipsã cã nu s-au ocupat suficient de aceasta. înmulþesc. Din nou se poate da admitere în La aceasta tov. Fazekas a fãcut remarca cã limba maghiarã la Institutul Agricol din Cluj- problema scriitorilor maghiari priveºte exclusiv R.P.R. Napoca, deºi pentru anul 1955/1956 nu a fost la care tov. Rakosi nu a mai rãspuns nimic( )10. anunþatã admitere, ca ºi la anumite secþii ale Nici opinia publicã din Ungaria, nici Institutului Politehnic. Începând cu anul cea din România nu trebuiau sã afle proble- urmãtor a fost aprobatã înfiinþarea mai multor mele dintre cele douã þãri. Tocmai din aceastã reviste, printre care Korunk ºi Napsugár. În cauzã, a stârnit o mare uimire apariþia unui cadrul întrevederilor mai mulþi au cerut ca articol scris de Pándi Pál în Szabad Nép, partidul sã repunã în funcþiune Alianþa cotidianul central al Partidului Muncitorilor Popularã Maghiarã sau sã aprobe funcþio- Maghiari, la 15 septembrie 1956, în care narea unei alte organizaþii de apãrare a autorul înºira o serie de nedreptãþiri ºi pro- drepturilor. Bineînþeles cã aceste cerinþe au bleme nerezolvate ale minoritãþii maghiare. fost refuzate. Conducerea de partid din România a fost Evenimentele din Ungaria au cauzat consternatã de faptul cã în cotidianul parti- fricã ºi haos în cadrul partidului. Din rapoar- dului aºa-zis “frate” a putut sã aparã o criticã tele ambasadorului român la Budapesta, mascatã la adresa politicii duse de autoritãþile I. Popescu-Puþuri, se înþelegea clar cã româ- române faþã de minoritãþi. Articolul prezintã nilor le era teamã. Potrivit aprecierilor, importanþã din douã puncte de vedere. În revoluþia ungarã era catalogatã ca fiind anti- primul rând, în urmãtoarele douã decenii nu româneascã, deci naþionalistã, iredentistã, va mai apãrea nici un articol care sã trateze chiar ºi antisemitã la început. La fel ca ºi în deschis problemele minoritãþilor maghiare Iugoslavia – deºi într-o mãsurã diferit㠖 ºi în din România, iar în al doilea rând, evoluþiile politica românã a apãrut “efectul Trianon”, din urmãtorii ani – printre altele comportarea adicã teama de reaprinderea sentimentului pãrþii române la vizita lui Kádár – au arãtat cã naþional al ungurilor dupã înfrângerea de la reacþia Bucureºtiului este mai sensibilã la Trianon. Conducerea românã era îngrijoratã orice criticã directã adusã la politica dusã faþã nu numai pentru integritatea teritorialã a de minoritãþi. României, adicã pentru Ardeal, ci ºi pentru Congresul al XX-lea al PCS din propriul sistem. Mii de români ºi maghiari din februarie a nedumerit conducerea românã, pe Bucureºti, Iaºi, Timiºoara ºi Cluj-Napoca îºi când pe cea maghiarã a încurajat-o. Eveni- exprimau simpatia faþã de revoluþia izbucnitã mentele din Budapesta au avut ºi aici un în Ungaria. Documentele recent dezvãluite oarecare efect. Vara fierbinte a anului 1956 i-a din Arhivele bucureºtene dovedesc îngrijo- obligat tot mai mult pe conducãtorii români sã rarea imensã a conducerii române, o teamã nu înceapã tratative cu conducãtorii maghiarilor. numai faþã de unguri, ruºi, ucrainieni etc., dar La sfârºitul lunii august Miron Constan- ºi faþã de propria naþiune. Ambasadorul tinescu negociazã cu reprezentanþii ungurimii iugoslav la Bucureºti, în raportul sãu trimis la din Cluj-Napoca. Însã întrevederile se încheie Belgrad la 6 noiembrie, relateazã cu exactitate cu rezultate slabe, pentru cã maghiarii nu se experienþele ºi observaþiile sale din Bucureºti. mai mulþumesc cu câteva mãsuri de “faþadã”. Printre altele a scris: “În cadrul poporului ºi Din aceastã cauzã sunt nevoiþi sã facã câteva pentru unii dintre membrii partidului eveni- compromisuri pentru satisfacerea intelectua- mentele poloneze ºi maghiare au stârnit mari litãþii maghiare. Se repun în funcþiune ºcolile speranþe. Aceasta a coincis cu vizita lui teoretice în câteva oraºe din Ardeal, la nivel Gheorghiu-Dej în Iugoslavia. În Belgrad au S.P. nr. 97-98/2001 78 Arhiva relaþiilor româno-maghiare sperat cã îºi vor influenþa conducerea sã îºi avut loc în vara anului 1958, prin acest pas schimbe politica.” Ambasadorul iugoslav a Uniunea Sovieticã recunoscând oficial cã în mai consemnat cã refuzul hotãrât iniþial a fost România “realizãrile sistemului socialist” nu schimbat cu o poziþie de tranzit, mai retrasã, s-au clãtinat, conducerea românã este solidã ºi dar ºi în aceastã perioadã au fost amintite mult s-a dovedit a fi un aliat de încredere. ªtiind mai multe elemente negative în legãturã cu toate acestea putem înþelege de ce Gheorghiu- evenimentele din Budapesta. În opinia Dej a fost întru totul de acord, ºi a urmat exact ambasadorului iugoslav schimbarea a apãrut directivele dure ºi necruþãtoare ale lui în ziua de 2 noiembrie când Nagy Imre a cerut Hruºciov în a-l face pe Nagy Imre þap ispã- ajutor, “când au început din nou sã sublinieze ºitor. Pe lângã asta putem lua în considerare ºi tendinþele antirevoluþionare ºi actele crimi- preocuparea personalã a lui Gheorghiu-Dej, nale ale revoluþionarilor”. În opinia ambasa- deoarece dupã 1953 puterea lui s-a clãtinat de dorului iugoslav, aceastã situaþie a determinat mai multe ori. Potrivit unor surse, Gheorghiu- trei tipuri de reacþii: a reaprins sentimentul Dej ºtia sigur cã Hruºciov îl considera un tradiþional anti-maghiar al românilor, a fost stalinist dogmatic ºi plãnuia sã-l schimbe. Nu adoptatã o politicã maleabilã, au fost mãrite este deci o întâmplare cã Gheorghiu-Dej, pe salariile manifestanþilor feroviari din Bucu- 14 decembrie 1956, a spus urmãtoarele reºti ºi au fost luate mãsuri sociale care sã consilierului sovietic V.F. Nicolaiev: “...În previnã o eventualã revoltã ºi mãsuri severe opinia noastrã Nagy Imre, acest inamic de de securitate pentru intimidarea adepþilor neiertat al poporului maghiar ºi al socialis- “exemplului maghiar”. mului, nu putea sã rãmânã în Ungaria, pentru Din sursele din Arhivele române cã în jurul lui s-ar fi concentrat elementele reiese chiar mai mult. Pe data de 30 octombrie inamice... Nu intenþionãm sã-l þinem pe Nagy 1956 în România aproape cã s-a declarat stare Imre toatã viaþa lui în România. De îndatã ce de urgenþã. puterea popularã democraticã se va consolida, România a aprobat public invazia o sã-l predãm tovarãºilor maghiari ºi sunt sovieticã a Ungariei, dar acest lucru nu a fost convins cã pentru crimele care au fost comise menþionat de prea multe ori, deoarece aceastã va fi spânzurat.” invazie cauza sentimente mixte în România Dupã 4 noiembrie 1956 conducerea care dorea independenþã. Simpatia cu revo- românã de partid s-a grãbit sã ajute printre luþia maghiarã s-a împerecheat cu un puternic primii Guvernul Revoluþionar al Muncitorilor sentiment anti-sovietic, studenþii cerând la ºi Þãranilor, guvernul “marionet㔠impus manifestaþii încetarea predãrii obligatorie a poporului maghiar de cãtre sovietici. În cadrul limbii ruse. Ocupaþia militarã rusã a cauzat o vizitei sale la Budapesta pe data de 22-23 uºurare evidentã, pe de o parte, deoarece, noiembrie Gheorghiu-Dej, prim-secretar al precum s-a spus atunci, cauza Ungariei ºi a Partidului Muncitoresc, i-a propus ajutor socialismului totuºi nu a pierit. Pe de altã imediat ºi concret lui Kádár. Reprezentanþii parte erau conºtienþi de faptul cã spaþiul celor douã þãri au cãzut de comun acord cã politic român poate fi lãrgit doar dacã se Ungaria va primi un credit de produse în retrag trupele ruse din România. La întâlnirea valoare de 40 de milioane de ruble. În acest româno-sovieticã dintre prim-miniºtrii (26 acord partenerul român a promis cã în urmã- noiembrie – 3 decembrie 1956) s-a realizat un torul an va satisface cerinþa de credit de 20 de acord conform cãruia, în funcþie de evoluþia milioane de ruble. (Aceastã din urmã promi- internaþionalã a situaþiei, se va lua în siune nu a fost îndeplinitã de Bucureºti.) considerare problema retragerii trupelor Gheorghiu-Dej, în cadrul vizitei sale sovietice din România. Retragerea trupelor a din noiembrie, s-a oferit sã ajute la rezolvarea 79 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare “problematicii” grupului Nagy Imre, ceea ce bogãþiile Ardealului. Tovarãºii din conducerea însemna cã era de acord s㠓gãzduiasc㔠partidului nu discutã aceste lucruri, dar jos le încurajeazã. “gruparea revizionist㔠pânã când se va lua o Un ziarist îºi permite sã-l întrebe pe tov. decizie supremã pentru soarta grupului.11 Podramur, ce aþi fãcut la Cluj, de ce aþi desfiinþat Dupã 4 noiembrie 1956 Ungaria a universitatea maghiarã, vã rog sã transmiteþi intrat într-o izolare diplomaticã totalã. Condu- guvernului romîn cã noi nu sîntem de acord. Cum îºi permite el asemenea lucru. cerea maghiarã, care la început era într-adevãr Problema unificãrii universitãþilor din Cluj, fãrã putere ºi era aservitã toanelor sovieticilor, cred cã tovarãºii ar trebui sã cunoascã aceastã voia cu orice preþ sã dizolve aceastã izolare problemã. Cred cã asupra acestei chestiuni meritã o discuþie importantã. Trebuie sã le spunã cã la noi în diplomaticã. Singura cale de rezolvare era þarã nu am avut probleme, au fost o serie de elemente aceea de a arãta interes þãrilor socialiste, care erau naþionaliste ºi care au acuzat. prietene în dezvoltare. Prima datã, ideea Cine a încurajat aceste elemente, acestea au negocierilor guvernamentale româno- fost încurajate din Ungaria, ei nu au avut aliaþi la noi în timpul contrarevoluþiei, ei nu au reuºit sã facã ceea maghiare a fost adusã, în mai 1957, de Sebes ce au mizat în timpul contrarevoluþiei. István, Secretar de Stat al Ministerului de Problema aceasta a Ardealului a ajuns sã-l Externe. Dupã aceasta Aurel Almãºan, Secre- intereseze ºi pe ziarul Le Monde la Paris. ªi ei au tar de Stat al Ministerului de Externe al RPR, început sã se intereseze de acest lucru. Tov. Gh. Gheorghiu Dej: Ministrul de Externe cu ocazia vizitei sale la Budapesta în august francez i-a dat sarcina ambasadorului francez la 1957 a invitat în numele guvernului sãu o Bucureºti sã se intereseze ce este cu universitatea de la delegaþie a guvernului maghiar la Bucureºti. Cluj, cã are informaþii din sursã sigurã de la Budapesta care spune cã acest lucru ar fi produs Dupã vizita în România a delegaþiei surescitare în aceastã chestiune. maghiare, mulþi au crezut cã un nou capitol va Tov. Ghizela Vass: Îngrijoraea conducerii începe în istoria celor douã state. Nu putem sã partidului Socialist Muncitoresc din Ungaria cã ne uitãm de faptul cã delegaþia condusã de Kádár bate de la marxism, a dat apã la moara cercurilor din strãinãtate. János a afirmat în februarie 1958 cã: “Vã La Praga ataºatul miliar al ambasadei spunem clar cã nu avem nici o revendicare maghiare spune tov. Vidraºcu, ce se petrece tovarãºe la teritorialã. Considerãm cã Ungaria are destul voi la Cluj, se sinucid oamenii.12 A doua zi îi spunem, pãmânt ºi popor cu care sã-ºi clãdeascã ºtii cã relaþiile noastre cu þara voastrã sînt proaste. propria þarã socialistã.” Din aceste cuvinte Dar pe ce bazã, întreabã tov. Vidraºcu. Acesta spune conducerea de partid din România a putut nu ºtiu. Tovarãºul nostru Lãzãrescu a fost în China ºi concluziona cã Budapesta a renunþat la îl întreabã un tovar㺠chinez care este situaþia cu maghiarii din Ardeal ºi la intervenþia pentru a Transilvania, ce voi o stãpîniþi numai de 40 de ani. soluþiona eventualele probleme ale maghia- Tovarãºul Lãzãrescu i-a fãcut o expunere despre felul cum e cu Ardealul, dupã aceea tovarãºul chinez ºi-a rilor din Ardeal. cerut scuze. În problemele economice trebuie sã atrag Delegaþia de partid ºi guvernamentalã atenþia cã tavarãºii maghiari umblã ºi pe la tovarãºii din 1958 a lãudat public partidul român sovietici sã se plîngã cã relaþiile economice cu pentru politica dusã faþã de minoritãþi. Acest Romînia merg prost, volumul de schimb este mic, iar tovarãºii ne întreabã, ce aveþi voi cu ungurii, de ce sînt lucru nu prea liniºtea conducerea românã relaþiile aºa de proaste. deoarece diferitele delegaþii, nu doar în Vest Problema hotarelor o serie de activiºti de ci ºi în Est, au fost des întrebate ce se întâm- partid ºi de stat o discutã deschis, spun cã Oradea le plã cu adevãrat în Ardeal. Conducerea aparþine lor, dar cã acum nu este cazul sã se discute asemenea probleme. Discutã lucrãtorii de stat, partidului român era de pãrere cã ungurii lucrãtorii de partid. Este bine cã se þine aceast㠓plâng întruna pentru pierderea Ardealului”. ºedinþã ca sã fie informat tovarãºii ºi sã ºtie despre ( ) Tov. Ghizella Vass: ( )În þarã acolo, în aceste probleme. presã, în ziare în discuþiile deschise se vorbeºte ce e cu Aici trebuie sã spunem cã nici ºeful misiunii Ardealul. Pe ei nu-i intereseazã ce scop avem acolo, diplomatice maghiare la Bucureºti, tov. Keleti, nu duce cum am fãcut cu universitatea, pe ei îi intereseazã munca în spiritu întãririi ºi ajutorului reciproc între S.P. nr. 97-98/2001 80 Arhiva relaþiilor româno-maghiare þãrile noastre, el duce o muncã de dezinformare a spitalele din Bucureºti. Acolo a cunoscut-o pe Frakas guvernului sãu, de a cãuta elemente naþionaliste. ( ) Gizella, sora tovarãºului Fazekas János. Dupã spusele Veþi vedea cã toate vizitele lui Keleti în þarã, tovarãºei Kádár, printre altele, Farkas Gizella a le face în Ardeal, el nu viziteazã alte regiuni. afirmat urmãtoarele: “Într-una dintre seri fratele meu, Preocupãrile lui sînt preocupãri care nu ar trebui sã le János, a venit foarte nervos acasã. L-a luat în braþe pe aibã. ( ) fiul lui mai mic, ºi i-a spus: Fiule, tu nu o sã mai mergi Tov. Gh. Gheorghiu Dej: Kadar ºi Kaloy (sic!) la ºcoalã maghiarã”. Când sora ºi nevasta tovarãºului cînd au fost aici au fãcut o declaraþie cã nu au nici o Fazakas l-au întrebat pe acesta ce s-a întâmplat, el a pretenþie în legãturã cu graniþele, aceasta rãmînînd ca povestit cã tovarãºul Gheorghiu-Dej i-a spus în faþã cã o problema închisã. în decurs de un an toate ºcolile maghiare vor fi Tov. Bunaciu Avram: Noi am comandat desfiinþate. Tovarãºul Fazakas nu a fost de acord cu tovarãºului Pogãceanu ca atunci cînd se întîlnesc cu acest lucru – spune Gizella –, la care tovarãºul asemenea ocazii, li se pot rãspunde: ce tovarãºi aveþi Gheorghiu-Dej i-a replicat: “Tu taci din gurã, nu te da dvs. alte pãreri, faþã de ceea ce a declarat tov. Kadar. maghiar, cã o sã plãteºti pentru asta. Bãiatul tãu ºi Noi nu sîntem în situaþia de a ne apãra. Acest acum merge la ºcoalã maghiarã”. Tovarãºul Fazakas lucru am vrut sã-l recomand ca sã nu cãdem în greºeala a rãspuns cã el nu poate fi intimidat ºi cât timp în de a confunda elementele naþionaliste cu partidul. România vor exista ºcoli maghiare, copii lui vor merge Tov. Gh. Gheorghiu Dej: Chiar tovarãºul acolo. Fazakas Gizella a mai adãugat, cã sunt pregãtiþi Maroºan în discuþia cu studenþii a spus, dar ce, credeþi ca Fazakas János sã fie molestat, ca ºi Petru Groza cã mie nu-mi pare rãu de Ardeal, pe mine nu mã doare despre care se ºtie cã era prietenul ungurilor. “Fratele sufletul, eu nu sînt maghiar13( )”. meu nu-ºi va trãda niciodatã ungurii, cum a fãcut Anul 1959 a rãmas o datã întipãritã în Málnási, care pentru o funcþie ºi-a schimbat ºi numele.” – a spus Farkas Gizella. amintirea colectivã a minoritãþii maghiare din Cu o altã ocazie un profesor al spitalului i-a România, ca urmare a faptului cã s-a desfiinþat spus urmãtoarele tovarãºei Kádár: “Mi-e teamã, cã în Universitatea Bolyai. Iar dacã facem un bilanþ curând o sã ne certãm – adicã cele douã þãri – din al anilor ’50, vom ajunge la o concluzie tristã: cauza desfiinþãrii ºcolilor maghiare din România. Vor sã termine cu aceastã mare problemã printr-o singurã în urma schimbãrii politicii partidului comunist hotãrâre guvernamentalã, cum au fãcut cu desfiinþarea faþã de minoritatea maghiarã la sfârºitul dece- practicii private a medicilor.” niului viitorii ingineri, juriºti, economiºti, (...)Dupã spusele unui tovar㺠din Bucureºti precum ºi viitorii reprezentanþi ai altor ºtiinþe ºedinþa profesorilor universitari ºi a studenþilor din Cluj-Napoca a avut o desfãºurare dramaticã. ªedinþa nu mai puteau sã înveþe în limba lor maternã. plenarã care a þinut mai multe zile a fost condusã de Au dispãrut majoritatea liceelor ºi ºcolilor auto- tovarãºul Ceauºescu, membru al CP, secretar al CC. nome maghiare. Curând a devenit clar pentru Se spune cã l-a întrerupt pe profesorul universitar Balogh Edgár, l-a mustrat, ºi a folosit la adresa lui mulþi cã prin aceste mãsuri asigurarea rezer- expresii ca: “Dumneata încã tot aici ai rãmas..., nu velor intelectualitãþii maghiare era în pericol... înþelegi nici problemele de bazã ale marxismului ºi Ambasadorul maghiar la Bucureºti astfel de oameni ne educã tineretul... “ Se mai spune cã trimitea cu regularitate rapoarte la Budapesta ºi cuvântãrile profesorilor universitari Nagy István ºi Szabédi László au fost întrerupte cu expresii jignitoare, în legãturã cu unificarea universitãþii, deci fãrã rãbdare, de mai multe ori. Într-una dintre pauze, conducerea maghiarã era relativ informatã în Szabédi László, care în opinia multora este cel mai privinþa situaþiei acesteia.14 proeminent personaj în sens progresiv al ungurimii din La a II-a conferinþã a Alianþei Uniunilor România, stãtea de vorbã cu mai multe persoane în Studenþeºti din Republica Popularã Românã, în urma holul universitãþii. La reînceperea ºedinþei tovarãºul comunicatului referitor la unificarea ºcolilor române ºi Ceauºescu l-a rugat pe Szabédi László sã iasã la masa maghiare am ajuns la cunoºtinþa unor erori interne prezidenþialã ºi sã povesteascã despre ce a vorbit în extrem de surprinzãtoare pe care nu vreau sã la capãtul holului cu colegii lui. menþionez aici datoritã faptului cã sunt confidenþiale, Se spune cã afirmaþiile despre unificare sunt deºi aceasta este tema prezentului raport. primite în general cu aplauze pentru simplul fapt cã nu Pe aceastã cale vã comunic ceea ce am auzit, se poate face nimic. Nimeni nu riscã sã fie exclus de la menþionând cã nu pot verifica autenticitatea acestor universitate sau sã-ºi piardã catedra. Unificarea celor ºtiri. (Nici nu trebuie sã vã spun, cât mi-aº dori ca cele douã universitãþi clujene va avea loc la toamnã. Unii de mai jos sã nu fie adevãrate.) spun cã aceasta nu va fi unificare ci topirea universitãþii În jurul zilei de 10 martie soþia ataºatului de maghiare în cea românã, unde limba de predare va fi în presã, Kádár Kálmán, era internatã într-unul dintre totalitate româna ºi doar o catedrã de literaturã 81 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare maghiarã rãmâne cu profesori de limbã maghiarã. vizitei de douã zile Kállai Gyula a recunoscut (...)Despre toate aceste probleme, cu siguranþã, prin tãcere acuzaþia adusã de români ºi nu ºtiu decât ce a apãrut în ziare iar în legãturã cu ele voi scrie în urmãtorul raport. Din partea ambasadei ne scuzându-se a spus urmãtoarele: “În ce interesãm în aceastã privinþã doar cu multã precauþie, la priveºte unificarea celor douã universitãþi, întrevederile oficiale nu amintim aceastã temã ºi nici precum ºi unele explicaþii date de tovarãºi cu tovarãºii români nu vorbesc despre ea. Deþin foarte privire la unele lucruri, eu mi le însuºesc ºi puþinã informaþie în legãturã cu aceastã importantã problemã. Eu aº putea fi de acord cu justeþea mãsurilor sunt de acord cu aceste explicaþii. Nu vãd în de unificare a ºcolilor, dacã acesta s-ar realiza într-ade- acest moment nici un lucru asupra cãruia ar vãr în conformitate cu concepþia leninianã citatã ºi nu trebui sã ducem discuþii. “ ar jigni minoritãþile ºi nu ar cauza neliniºte printre ei, ceea ce în aceastã perioadã nu este favorabil Republicii Partidul maghiar degeaba a tot încer- Populare Române. Mi-e teamã însã cã promisiunea de cat sã convingã de contrariu, românii rãmâ- folosire a limbilor minoritare, în multe locuri, va nând în continuare convinºi cã în Ungaria rãmâne doar pe hârtie ºi cu mãsuri unilaterale vor jigni naþionalismul este foarte puternic. Aceastã brutal drepturile naþionale ale ungurimii de aici. Am citit articolul lui Lenin din care tovarãºul Gheorghiu- convingere a lor a avut ºi pentru minoritatea Dej a citat problemele referitoare la ºcolile unitare ºi pe maghiarã din România grave consecinþe. baza cãruia, citându-l de zeci ºi sute de ori au trecut la Începând din anul 1959 se fac din nou arestãri realizarea practicã a unificãrii universitãþii. Despre în masã. Acest al doilea val i-a vizat în mare aceastã problemã Lenin a scris în 1911 în legãturã cu mãsurile luate pentru ºcolile þariste din Sankt parte pe profesorii maghiari, elevii din licee ºi Petersburg. Într-adevãr, acolo scrie cuvânt cu cuvânt studenþi. Aceste represalii nu au omis nici ceea ce aici tovarãºii citeazã, dar existã în articol câteva Institutul Teologic Protestant. Mare parte din propoziþii care nu trebuiesc uitate ºi care nu sunt citate în ziare. Lenin scrie urmãtoarele: “... O sã fim întrebaþi teologii reformaþi, unitarieni ºi evanghelici au dacã este posibil ca printre 48076 de elevi din Sankt ajuns în închisoare. Petersburg sã asigurãm interesele unui (subliniat în Pentru cã au fãcut parte din diferite textul original n.a.) copil gruzin pe baza drepturilor organizaþii, existente sau inventate (EMISZ, pro- egale. Rãspunsul nostru este: înfiinþarea unei ºcoli cesele Szoboszlay-Dobai etc.), mai multe sute de gruzine, separate, la Sankt Petersburg pe baza culturii studenþi ºi profesori au ajuns în închisoare. naþionale gruzine este imposibil ...dar nu avem opinii Dupã 1956 au fost câþiva ani în care rãu-voitoare ºi nu aspirãm la imposibil dacã cerem ca statul sã-i aloce copilului un loc gratuit într-o ºcoalã în era impusã o politicã de “prietenie”, dupã care care sã înveþe limba ºi istoria Gruziei, dacã cerem sã-i relaþiile dintre cele douã þãri au început din fie procurate cãrþi în limba gruzinã din bibliotecile nou sã se deterioreze. Din aceastã cauzã la centrale ºi statul sã acopere o parte din cheltuielile întreþinerii unui învãþãtor gruzin. Într-o democraþie mijlocul anilor ’60 ºi Budapesta a acceptat cã adevãratã populaþia poate atinge aceste aspiraþii. PCR duce o politic㠓naþionalistã”. “Aceasta scrie Lenin în legãturã cu copii gruzini, iar în Congresul al IX-lea al PCR ºi ºedinþele consti- Ardeal este destul de mare numãrul “gruzinilor”. Mi-e tuþionale ale Marii Adunãri Naþionale au definit clar teamã cã acest important punct de vedere nu este luat în concepþia noii conduceri privind minoritãþile. Relatãrile, considerare. Aici, în Bucureºti, se aude printre români discursurile ºi mãsurile adoptate au precedat declararea cã trebuiesc desfiinþate ºcolile maghiare pentru cã în ele drepturilor cetãþeneºti egale pentru toate naþionalitãþile se desfãºoarã o educaþie naþionalistã, deci populaþia conlocuitoare prin adoptarea Constituþiei din anul 1958. românã este instigatã împotriva ungurilor din România. A fost desfiinþat orice drept de autonomie, prin aceasta Mã preocupã aceastã problemã pentru cã justificând desfiinþarea organizaþiilor de apãrare a dacã existã intenþie serioasã de izolare, vor sã stingã drepturilor sociale. Noua conducere de partid continuã focul cu gaz. în mod evident politica sa de integrare în primul rând în direcþia minoritãþii maghiare, singura schimbare fiind Kállai Gyula, pe 16-17 iunie 1959, în faptul cã erau mult mai atenþi la felul în care operau ºi Bucureºti, îi întreabã pe tovarãºii români încercau, printr-o activitate mai ordonatã, sã aplaneze despre unificarea universitãþii clujene.15 neînþelegerile. A atras mare atenþie faptul cã liderii de Partea românã era neîncrezãtoare vãzând cã partid ºi delegaþiile guvernamentale, dupã vizita în Uniunea Sovieticã ºi Bulgaria au vizitat pentru prima pe unii dintre liderii maghiari îi preocupã datã (pe 24 septembrie) oraºul Tîrgu Mureº, reºedinþa unificarea Universitãþii Bolyai. La sfârºitul Regiunii Autonome Maghiare Mureº. Comunicatul care

S.P. nr. 97-98/2001 82 Arhiva relaþiilor româno-maghiare a apãrut în ziua urmãtoare despre vizitã subliniazã Vas Zoltán (1903-1983) (nãscut Weinberger) dezvoltarea susþinutã a oraºului ºi a regiunii. Din punct ziarist, primar, preºedinte al Oficiului Naþio- de vedere etnic comunicatul conþinea doar douã referiri, amândouã amintind muncitorii “români, maghiari, nal de Proiectare; între 22 noi. 1956 – germani ºi de alte naþionalitãþi”, la fel ca toate referirile decembrie 1958 face parte din grupul Nagy partidului la regiunile unde locuiau minoritãþi. Pe 27 Imre care a fost deportat în România, la septembrie a fost dat publicitãþii un nou comunicat în sfârºitul anului 1956 se îndepãrteazã de care se spunea cã liderii au luat parte la un spectacol festiv în seara zilei de 26 septembrie, la Palatul Culturii, idealurile grupului, dar nu-i trãdeazã. ceea ce presupune cã dupã programul public din data de 24 au mai avut loc ºi alte întâlniri. Budapesta – Bucureºti, septembrie 2001 Este evident cã vizita din Tîrgu Mureº are ºi caracter demonstrativ. Se presupune cã are legãturã cu noua campanie fãcutã în occident (vezi acþiunile organizate la întrunirea interparlamentarã din Ottawa, NOTE în Congresul din Washington, seriile de comunicate de presã etc.) care, prin menþinerea problemei 1 Hruºciov îl considera pe Gheorghiu-Dej un Stalinist maghiarilor ardeleni pe ordinea de zi introducând-o în înrãit ºi plãnuia sã-l schimbe. Sursã oralã: Fazekas János politica de “destindere”, deterioreazã relaþia dintre 2 Mathias Rakosi, corect: Rákosi Matyás; Erno Gero, România ºi Ungaria.16 cor.: Gerõ Ernõ; Hegedus Andras, cor.: Hegedûs András 3 Scrisoarea nu este publicatã în acest material. (V.A.) 4 Görö, corect: Gerõ Notã explicativã a persoanelor din Ungaria, 5 Vezi cronologia evenimentelor de “ridicare ºi cãdere” a menþionate în text: lui Nagy Imre la sfârºitul articolului Ady Endre (1877-1919) poet, ziarist 6 Din anul 1947 legãturile cu Ungaria au fost îngreunate. Între 1947-1948 se lasã între cele douã þãri o cortinã de Bocskai István (1557-1606) principe al fier aproape adevãratã. Pentru ungurii din Ardeal legã- Ardealului între1605 - 1606 turile cu þara mamã ar fi fost mai uºoare, dacã deschi- derea consulatului din Cluj ar fi fost acceptatã de Gerõ Ernõ (1898-1980) (nãscut: Singer) politicienii români. “( )Atrag atenþiunea voastrã ºi economist, deputat, ministru de stat asupra faptului cã pentru uºurarea traficului de cãlãtori Hegedûs András (1922-1999) economist, între Ungaria ºi România am încheiat la 16 octombrie 1948 un acord asupra vizelor. Prevederile acestui acord sociolog, prim-ministru între 1955 - 1956 au început imediat sã fie aplicate din partea noastrã faþã Kádár János (1912, Fiume, Croaþia – 1989, de cetãþenii români. Din partea româneascã, însã, nu a fost îndeplinitã acea parte a acordului, care se referea la Budapesta) (nãscut: Csermanek) mecanic, vize obiºnuite, adicã vize care nu sunt diplomatice sau secretar general de partid, prim-ministru între de serviciu. Drept rezultat, o cãlãtorie din Transilvania 1956-1958 ºi 1961-1965 în Ungaria ºi înapoi cu o vizã simplã a devenit un lucru aproape imposibil. Drept rezultat, Republica Popularã Kállai Gyula (1910-1996) ziarist, prim- Ungarã, care construieºte socialismul, este în momentul ministru între 1965-1967 de faþã incomparabil mai izolatã de democraþia românã, care de asemenea construieºte socialismul, decât au fost Keleti Ferenc (1910-1979) activist de partid, izolate þãrile noastre sub regimul lui Horty ºi Antonescu. diplomat Aceste mãsuri ºi ating zeci de mii de unguri de o parte ºi Marosán György (1908-1992) (nãscut: de alta a graniþei, cãrora degeaba le explicãm cã România aplicã politica naþionalã leninist-stalinistã, Mureºan) brutar, ministru de stat, scriitor de dacã propria lor experienþã le aratã cã acum sunt într-o memorii mãsurã mai mare izolaþi unii de alþii decât pe timpul lui Antonescu( )”. Scrisoarea lui Rákosi Mátyás cãtre Nagy Ferenc (1903, Bisse, Ungaria – 1979, Gheorghiu-Dej, 6 ian. 1949. Sursã: Arh.St.Bucureºti, Herndon, USA) deputat al Partidului Micilor C.C. al P.C.R. Cancelarie, dos.111/1949, f.54-58; în Întreprinzãtori, prim-ministru între 1946-1947 limba maghiarã f.64-69; în limba rusã f.70-77 7 Valter Roman în oct. 1954. scrie un raport de mânã în Nagy Imre (1896-1958) prim-ministru între care relateazã întâlnire lui cu Rákosi. La sfârºitul 1953-1955 ºi 24 oct. 1956 – 4 nov. 1956 raportului aminteºte ºi numele lui Nagy Imre, ca fiind un politician maghiar, care nu reprezintã opinii naþionaliste Rákosi Mátyás (1892, Ada, Ungaria – 1971, în legãturã cu Ardeal. Gorkij, Uniunea Sovieticã) (nãscut: Rosen- 8 Dupã înfrângerea suferitã de Partidul Comunist feld) secretar general de partid, prim-ministru Maghiar la alegerile din 4 noiembrie 1945, Rákosi a considerat ca fiind cea mai importantã sarcinã corectarea între 1952-1953 rezultatelor de la alegeri sau, mai bine zis, corectarea 83 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare rapoartelor puterilor politice care s-au format în urma PCR pe 6 mai 1946. Însã aceºtia au refuzat categoric ca acestor alegeri. În aceastã privinþã a fost revizuitã România sã facã compromisuri teritoriale Ungariei. activitatea de pânã atunci a partidului ºi au fost trase Mai târziu, s-a aflat cã promisiunea fãcutã concluzii. Ei au considerat cã principala cauzã a maghiarilor vizând problema teritorialã nu a fost deloc înfrângerii a fost aceea cã pe durata campaniei electorale luatã în serios de conducerea sovieticã. Rákosi probabil a nu au subliniat suficient caracterul naþional al partidului. fost foarte surprins de întorsãtura neaºteptatã pe care au Liderii comuniºti, probabil, au evitat intenþionat sã luat-o lucrurile la Întâlnirea Miniºtrilor de Externe din 7 menþioneze problemele legate de pregãtirea tratatului de mai 1946, când marile puteri au fixat graniþele româno- pace deoarece ºtiau cã Ungaria nu trebuie sã se aºtepte maghiare conform Tratatului de la Trianon. Deoarece ºtia la prea multe lucruri bune în urma acestuia. Aºadar, nu foarte bine cã sovieticii au decis astfel, nu i-a rãmas altã aveau prea multe ºanse pentru a-ºi consolida poziþia de posibilitate decât sã accepte situaþia. Din acel moment el a lider ºi a creºte influenþa partidului, ceea ce era învinovãþit puterile occidentale pentru pierderea suferitã întotdeauna cel mai important þel. Totuºi, începând din prin Tratatul de Pace de la Paris, iar pe de altã parte, pentru decembrie 1945, partidul micilor proprietari a început sã deteriorarea situaþiei politice a þãrii pe plan extern, a fãcut urgenteze formularea cerinþelor maghiare din Tratatul de rãspunzãtor Partidul Micilor Proprietari, care din nou a Pace. Ei au pus problema concretã cã Ungaria are trecut pe poziþie ofensivã. Dupã toate acestea, conducerea drepturi de frontierã pânã la frontierele etnice. Opinii de partid din România a concluzionat cã ºi conducerea asemãnãtoare apãruserã în presa maghiarã ºi mai înainte. Partidului Comunist Maghiar este plinã cu naþionaliºti. Dupã astfel de precedente conducerea comu- 9 Corect: Attlee nistã nu prea s-a bucurat de punerea în discuþie a 10 Arh. St. Bucureºti CC la PCR Cancelarie dos. 46/1962 frontierelor de cãtre micii proprietari. Însã, nu cu mult f.2-11 (3 exemplare), de mânã scrisã urmãtoarea înainte, Rákosi anunþase cã partidul comunist trebuie sã menþiune: La secþia Rel. Ext. a CC spre pãstrare în aibã o politicã care sã fie mai atentã la interesele þãrii ºi, arhivã (semnãturã indescifrabilã) din aceastã cauzã, acum le era greu sã afirme cã reven- 11 Nagy Imre ºi grupul lui a fost dus în România pe 23 dicarea frontierelor etnice nu corespunde intereselor noiembrie 1956 în secret. Bãrbaþii au rãmas în România naþiunii. Totuºi, pentru comuniºti era de neacceptat pânã la data de 16 aprilie 1957, iar femeile ºi copii pânã amintirea problemei frontierelor, deoarece era evident la sfârºitul anului 1958. Vezi: Kiss József – Varga cã, în cazul unui insucces, opinia publicã va face rãspun- Andrea: Rãpirea ºi deportarea grupului Nagy Imre în zãtor partidul comunist, reprezentantul maghiar al Uniu- România, Tarsadalmi Szemle, 1997/10; Mihail Grigoriu: nii Sovietice. La acea datã era deja tot mai evident cã în Documente secrete din Arhivele româneºti, Magyar soluþionarea problemelor între statele din Europa Nemzet, 9 mai-27 iunie 1998; Varga Andrea – Mihail Centralã ºi Est cuvântul decisiv îl vor avea sovieticii. Grigoriu: Astãzi se împlinesc douã sãptãmâni de când Faþã de România nu se dorea punerea problemei suntem în România... (1997), film documentar prezentat frontierelor pentru cã, în opinia lor, România pornise pe de Duna TV: 16 iunie 1997. drumul dezvoltãrii democratice înaintea Ungariei ºi o 12 Szabédi László, prof. univ. la Univ. Bolyai s-a sinucis eventualã pierdere teritorialã ar fi însemnat cãderea la data de 19 apr. 1959, iar prorectorul Csendes László la guvernului Groza, care se bucura de încrederea totalã a data de 3 mai 1959. sovieticilor. Totuºi, faptul cã partidul lui Rákosi s-a 13 Stenograma ºedinþei cu ambasadorul României în angajat în reprezentarea cerinþelor teritoriale maghiare, Ungaria, în legãturã cu atitudinea conducerii maghiare nu îl putem explica decât prin pornirea, începând cu faþã de România. (1959. iulie 15) Arh. St. Bucureºti, CC ianuarie 1946, de cãtre Partidul Comunist a unei ofen- al PCR Cancelarie 28/ 1959 sive pentru a slãbi victoriosul Partid al Micilor Proprie- 14 Arhivele Naþionale Ungare: KÜM TÜK XIX-J-1-j- tari ºi a-ºi întãri situaþia politicã ºi economicã. Pentru Románia-16/b-szn-1945-68-II-18d. Text original în lb. aceasta vor încerca sã foloseascã problematica pregãtirii maghiarã. pãcii, care cauzase deja multe neajunsuri partidului, ca o 15 Vezi : Varga Andrea – Vincze Gabor : “ Naþionalismul, victorie împotriva Partidului Micilor Proprietari. Rákosi precum se ºtie, poate dãuna mult...” Vizita neoficialã a a început tratative cu Moscova sã afle dacã sovieticii ar lui Kállai Gyula în Bucureºti, în vara anului 1959, susþine Ungaria în unele din revendicãrile lor teritoriale. Magyar Kisebbseg, 1999/1 Probabil a primit promisiuni de la liderii sovietici, care 16 Telegramã trimisã de Ambasada Ungariei la Bucureºti, ºi-au ascuns nemulþumirea faþã de înfrângerea electoralã în care trata problemele minoritãþii maghiare. ANU a partidului, cã dacã reuºesc sã ducã la bun sfârºit criza KUM TUK XIX-J-1-j-Romania-16/b-004684/1965,17d, de stânga începutã în ianuarie ºi înfiinþeazã în Ungaria original în maghiarã întreprinderile mixte maghiaro-sovietice Uniunea Sovieticã va susþine cerinþa guvernului maghiar faþã de România în legãturã cu un teritoriu de 4-10 mii de mp pe linia frontierei. Rákosi avea o încredere atât de mare în MAGDOLNA CSEGEDI – Licenþiatã în ma- promisiunile care i s-au fãcut, încât s-a strãduit nu numai sã convingã opinia publicã maghiarã despre rolul decisiv pe ghiarã-englezã, Universitatea Bucureºti. care l-a avut în finalizarea problemei teritoriale, ci a dorit sã ANDREA VARGA – regizor de film, cercetãtor îi punã la curent ºi pe liderii maghiarilor din România despre victoria teritorialã speratã. Din aceastã cauzã Révai în Arhivele Române ºi Maghiare în tematica József l-a trimis la Bucureºti pe Vásárhelyi Miklós, ziarist relaþiilor bilaterale româno-maghiare ºi la Szabad Nép, iar Gerõ Ernõ a dus tratative secrete la Bucureºti cu Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi cu alþi lideri ai minoritare. S.P. nr. 97-98/2001 84 Arhiva relaþiilor româno-maghiare Intrigile campaniei antimaghiare din România

GÁBOR VINCZE

La 27 februarie 1987, în prezenþa lui evaluãrii situaþiei culturale a maghiarilor din þãrile Nicolae Ceauºescu, a avut loc în Bucureºti ºedin- vecine. Cu acest prilej s-a ivit ºi necesitatea ca în þa reunitã a consiliilor “oamenilor muncii de sfârºit – dupã 1946 – sã fie alcãtuitã o lucrare naþionalitate maghiarã ºi germanã”. În cuvântul ºtiinþificã de sintezã despre istoria Ardealului. de deschidere, Mihály Gere (membru supleant al Deja în toamna anului 1975, György Ránki, Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, directorul adjunct al Institutului de ªtiinþe istorice preºedintele Consiliului Oamenilor Muncii de al Academiei Ungare, semnala, într-o scrisoare Naþionalitate Maghiarã) a declarat cã în ºedinþa adresatã lui Mihály Kornidesz, cã în urmãtorul consiliului, ce avusese loc în ziua anterioarã, plan cincinal, institutul intenþioneazã sã pregã- vorbitorii “ºi-au manifestat nedumerirea ºi indig- teascã o sintezã despre istoria Ardealului. Acest narea în privinþa faptului cã persoane oficiale, proiect era motivat, printre altele, de faptul c㠓în precum ºi publiciºti ºi istorici din þara socialistã ultimii ani, de sub pana istoricilor români au ieºit vecinã, Republica Popularã Ungarã, s-au expri- destul de multe studii ºi volume referitoare la mat în mod denaturat ºi calomnios asupra realitã- Ardeal, însã acestea, se pare, dezbat în mod þilor româneºti, asupra politicii partidului ºi statu- unilateral probleme deosebit de importante ºi lui nostru, mistificând adevãrul istoric, încer- sensibile, legate de trecutul comun”, pe lângã când, de fapt, sã conteste tratatele de pace, aceasta “lumea ºtiinþificã internaþionalã, publi- graniþele de stat”. Aceastã declaraþie a fost cistica din strãinãtate, respectiv forumurile cu rol determinatã de apariþia – la Budapesta, în 1986, în formarea de opinii capteazã informaþii din a lucrãrii de specialitate Istoria Ardealului. publicaþii intens tendenþioase”. (În perioada Istoria Ardealului a fost unul dintre do- comunistã a României, prima sintezã despre meniile “sensibile” ale istoriografiei maghiare. istoria Ardealului a apãrut la sfârºitul anilor Fiindcã regimurile Rákosi ºi Kádár au evitat ºaizeci – la pregãtirea acesteia au luat parte ºi aproape la modul maladiv sã nu cumva sã istorici maghiari ardeleni, lucrarea fiind editat㠓jigneascã sensibilitatea” statelor vecine, decenii atât în ungureºte cât ºi în limbi apusene.) la rând n-a fost posibil㠖 printre altele – nici Într-adevãr, elaborarea lucrãrii a început abordarea istoriei Ardealului. (Au apãrut sporadic în a doua parte a deceniului al ºaptelea, însã pânã studii parþiale, dar ºi acestea se strãduiau sã evite la apariþia volumului au trebuit sã treacã zece ani. aºa-numitele probleme delicate ) La sfârºitul Fãrã îndoialã, una din senzaþiile târgului anilor ºaizeci, începutul anilor ºaptezeci, Secþia de carte din iarna lui 1986 a fost apariþia celor trei pentru ªtiinþã, Educaþie ºi Culturã a Comitetului volume din Istoria Ardealului. Volumele cuprin- Central al Partidului Socialist al Muncii din zând aproape 2000 de pagini, adnotate “pânã la Ungaria iniþiazã cercetãri globale destinate refuz”, s-au vândut “ca pâinea caldã”. (În urmã- 85 S.P. nr. 97-98/2001 Arhiva relaþiilor româno-maghiare torii ani s-a ajuns la a treia editare a lucrãrii. Cred regimul Ceauºescu a devenit tot mai rigid. Pe cã Editura Academiei nici pânã la apariþia volu- de-o parte, situaþia internã a þãrii s-a deteriorat ºi melor, nici ulterior nu a editat o publicaþie de mai mult în comparaþie cu sfârºitul deceniului al specialitate cu un astfel de succes la public ) ºaptelea. Adâncirea crizei economice, nãruirea Pornind de la pretextul apariþiei acestei lucrãri, în sistemului de aprovizionare a populaþiei accen- România s-a iniþiat o campanie antimaghiarã, tuau pericolul izbucnirii unei revolte provocate dirijatã la nivel naþional. de înfometare, eventual se putea repeta ºi în alte Apãruserã ºi anterior ediþii propagandis- zone greva minerilor din Valea Jiului, din 1977. tice – recomandate sub camuflajul de “lucrãri Bineînþeles, orice regim totalitar încearcã sã ºtiinþifice” – în general înfãþiºându-i pe maghiari înlãture o astfel de situaþie strãduindu-se sã în culori negative. (Aceste tipãrituri cuprindeau canalizeze animozitãþilor într-o altã direcþie, aceleaºi toposuri ca ºi scrierile apãrute spre sfâr- asupra cãutãrii “þapului ispãºitor”. Deoarece ºitul anilor ºaptezeci. Spre exemplu: în Ardeal, evreii, veºnicul “þap ispãºitor”, practic aproape singurul popor “autohton” este poporul român; dispãruserã (emigraserã) din þarã, se înþelege de la descãlecatul lor, ungurii au gãsit în Ardeal o la sine cã locul evreilor în propaganda ºovinistã civilizaþie superioarã lor, civilizaþia româneascã; a fost luat de maghiari. (Aceastã înlocuire a fost timp de un mileniu, ungurii i-au oprimat pe favorizatã de faptul cã masa românilor, dupã o români, care dintotdeauna au reprezentat majo- secularã spãlare de creier, de facturã ºovinistã, ritatea populaþiei, etc. De altfel, aceste cliºee se era convinsã de “culpele istorice” ale maghia- regãsesc ºi în cuvântãrile lui Ceauºescu, din anii rimii. Situaþia conducerii de partid s-a deteriorat ºaptezeci ) Însã scrierile apãrute spre sfârºitul nu doar datoritã accentuãrii crizei interne ci ºi deceniului amintit, semnate de membri ai “ºcolii datoritã modificãrii relaþiilor internaþionale. de istorie” Pascu-Drãgan þintesc pe un ton destul Momentul Helsinki a adus în prim-plan de dur asupra minoritãþii maghiare. Perfidia dimensiunea drepturilor omului iar mass-media regimului e reflectatã deplin în faptul cã presa din vest a creat un larg cerc de interes pentru centralã de limbã maghiarã a fost constrânsã sã acest subiect; în plus, ca urmare a unei aºa- preia din presa româneascã ºi unele scrieri de numite renaºteri etnice, Vestul devine mult mai facturã extremistã, fascistoidã, ca violentul atac sensibil la aspectele legate de problema al lui Ion Spãlãþelu, purtând titlul Lunga noapte minoritãþilor – iar în aceastã privinþã reputaþia a Sfântului Bartolomeu. De asemeni, în 1978 a României era cu fiecare an tot mai compromisã. apãrut cartea cu titlul Teroarea hortystã în partea Pe mãsurã ce situaþia se înrãutãþea, nord-esticã a Transilvaniei care eticheteazã mi- Ceauºescu devenea tot mai agresiv, tot mai noritatea maghiarã (cel puþin pe cea din nordul nerãbdãtor cu minoritatea maghiarã. Poate Ardealului) ca unanim fascistã, iar suferinþele simþea cã timpul nu lucreazã în favoarea lui, cãci românilor din nordul Ardealului dilatate la di- în anii optzeci nu mai exista nici o urmã din mensiuni apocaliptice. (Aceastã lucrare e reedi- tactica politicii manipulatorii, cu micile ei tatã în anii optzeci, în form㠓revãzut㔠ºi concesii. În plus, în organizarea treburilor adãugitã ) curente deþine un rol tot mai mare “first lady” În jurul anilor 1984-85, în politica Elena Ceauºescu, care era mai obtuzã, mai Bucureºtiului faþã de maghiari se percepe o impulsivã decât soþul ei. Dupã mai multe surse anumitã modificare. Pânã atunci, o trãsãturã a de încredere, de la mijlocul anilor optzeci, regimului o constituia flexibilitatea tacticã prin politica faþã de maghiari era dirijatã de la aºa- care scopul adevãrat putea fi disimulat cu succes numitul Cabinet numãrul doi, adicã de Elena prin diferite metode, eventual, în caz de forþã Ceauºescu, care era recunoscutã pentru ura ei majorã, printr-o retragere provizorie. Însã pe la visceralã faþã de unguri. mijlocul anilor optzeci, din mai multe motive, Dupã apariþia – în 1983 – a scandaloasei S.P. nr. 97-98/2001 86 Arhiva relaþiilor româno-maghiare scrieri semnate de Ion Lãncrãnjan (Cuvînt despre pierdut eficienþa, ºi cã regimul deja nu mai are Transilvania), a continuat în serie editarea nici un credit în vest lucrãrilor extremiste, de concepþie ºovinistã, În timp ce campania de intrigi îndreptatã fascistoidã. (Dupã apariþia cãrþii lui Lãncrãnjan, împotriva maghiarilor era în plinã desfãºurare, 36 de scriitori maghiari au protestat contra conducerea partidului de la Bucureºti a decis sã publicãrii acestei opere de facturã fascistã. Acest transforme ºi terminologia politicã. În locul moment a reprezentat cea mai largã manifestare termenilor folosiþi pânã atunci: “fãrã deosebire de solidaritate în rândul intelectualitãþii maghiare de naþionalitate”, “toþi cetãþenii patriei”, “naþio- din România, înainte de 1989.) nalitãþi conlocuitoare” etc., a introdus expresia Campania de presã începuse cu câþiva “muncitori români de naþionalitate maghiarã”. ani înainte de apariþia Istoriei Ardealului, în Se pare cã prin lansarea acestei expresii condu- 1984. În revistele Magazin istoric, Contempo- cerea de partid face o tentativã de a “elimina ranul, România literarã apar scrierile istoricilor virtual” minoritatea maghiarã. Din 1985-86, lent, “de partid” (Mircea Muºat, ªtefan ªtefãnescu, expresia s-a încetãþenit. În 1988 denumirea Ion Calafateanu ºi alþii), care “demascã falsificã- Consiliului Oamenilor Muncii Maghiari s-a rile” istoricilor maghiari. Publicaþiile de limbã schimbat ºi ea: Consiliul Oamenilor Muncii maghiarã au fost constrânse sã preia o parte a Români de Naþionalitate Maghiarã. Asupra acestor scrieri. (Numeroasele articole apãrute în felului în care a acceptat intelectualitatea 1985-86 au apãrut legate într-un volum masiv, maghiar㠓transformarea în români” e grãitoare fiind republicate apoi atât în româneºte cât ºi în pilda izbucnirii lui Gáspár Bíró, recunoscutul limbi apusene: Jocul periculos al falsificãrii jurist de drept internaþional, (odinioarã membru al istoriei, Bucureºti, 1986, Editura ªtiinþificã ºi cercului Limes din Sfântu Gheorghe, azi repatriat Enciclopedicã.) în Ungaria): “Iatã un lucru fãrã precedent dupã Cu prilejul apariþiei tratatului în trei 1945: am fost minoritãþi, naþionalitãþi, conlo- volume, regimul ºi-a intensificat campania prece- cuitori, convieþuitori, dar acum a trebuit sã ne dentã. În acest sens s-a desfãºurat ºi ºedinþa Con- dãm seama cã, de fapt, suntem români!” siliului Oamenilor Muncii de Naþionalitate Revenind la campania declanºatã de Maghiarã, din martie 1987, în care “toþi” au Istoria Ardealului, nu putem vorbi despre o dezaprobat Istoria Ardealului, însã Agenþia confruntare între istoricii celor douã þãri, ci de Maghiarã de Presã din Ardeal (ca ºi alte rapoarte acuzaþii unilaterale din partea românã. În 1990, de încredere) precizeazã cã au fost ºi dintre aceia cu ocazia prezentãrii ediþiei în limba francezã a care n-au acceptat rolul distribuit. De exemplu, volumului Scurtã istorie a Ardealului, istoricii Ferenc Bálint din Reghin – dupã ce în 25 februa- români invitaþi cu aceastã ocazie, în discuþie la rie a refuzat sã citeascã textul special pregãtit “s- scenã deschisã, n-au reuºit sã aducã nici un a sinucis”, adicã a decedat în condiþii suspecte argument stabil în favoarea propriului punct de Campania româneascã nu s-a oprit la vedere. De la apariþia volumelor despre Ardeal a hotarele þãrii, ci ºi-a fãcut apariþia ºi în presa din trecut, iatã, mai mult de un deceniu, dar în Vest; astfel, în londonezul Times din 7 aprilie România nici astãzi nu a fost editatã o carte în 1987, apare sub formã de anunþ publicitar plãtit (!) antitezã cu cea budapestanã . atacul semnat ªt. Pascu – M. Muºat – Fl. Constantiniu, articol care apãruse ºi în maghiarã GÁBOR VINCZE – istoric, a publicat Istoria (Tudatos történelemhamisítás a Magyar cronologica a maghiarilor din România Tudományos Akadémia égisze alatt). Regimul a 1944-1953, Revizie sau autonomia? sperat cã va putea câºtiga opinia publicã Documente despre istoria relaþiilor româno- apuseanã. Dar n-a bãgat de seamã (sau nici n-a maghiare (1945-1947) (în colaborare cu vrut), cã metodele sigure de odinioarã ºi-au Fülöp Mihály). 87 S.P. nr. 97-98/2001 Intersecþii Învãþãmântul pentru minoritãþi naþionale în România

LASZLO MURVAI

I. REPERE ALE ÎNVÃÞÃMÂNTULUI Învãþãmântul cu predare în limba PENTRU MINORITÃÞI NAÞIONALE DIN maternã este organizat în unitãþi de sine ROMÂNIA stãtãtoare (1.355) ºi în secþii româno-maghiare, româno-germane, româno-sârbe etc. (1.358). 1. Reþeaua ºi ºcolarizarea Atât în unitãþi cât ºi în secþii, procesul de În localitãþile cu populaþie din rândul învãþãmânt se desfãºoarã în limba maternã. În diferitelor etnii, statul asigurã organizarea ºi cele 1.358 de secþii (unitãþi mixte), baza funcþionarea învãþãmântului cu predare în material㠖 sãli de clasã, laboratoare, biblioteci limbile minoritãþilor naþionale. Sistemul de º.a. – este folositã în comun, conducerea ºcolii învãþãmânt pentru minoritãþile naþionale cores- este unicã, cu asigurarea unor directori adjuncþi punde cu cel general din România ºi cuprinde din rândul minoritãþilor naþionale din ºcoalã, în grãdiniþe, ºcoli primare ºi gimnaziale, licee, conformitate cu prevederile art. 126 din Legea ºcoli profesionale ºi de ucenici, învãþãmântul Învãþãmântului, iar o serie de activitãþi extra- postliceal. În învãþãmântul superior sunt organi- ºcolare se organizeazã fie în limba românã, fie zate linii de studii în limbile minoritãþilor în limba românã ºi în limba maternã. naþionale, se susþin unele cursuri pentru stu- Pe cicluri de învãþãmânt, situaþia în anul denþii de naþionalitate maghiarã ºi germanã, la ºcolar 2000-2001, se prezintã astfel: cererea acestora, în limbile respective. – învãþãmântul preºcolar cuprinde 10.080 În anul ºcolar 2000-2001 în învãþãmân- unitãþi cu 611.036 copii, din care în limbile tul preuniversitar sunt cuprinºi 4.032.127 de minoritãþilor naþionale sunt 1.310 unitãþi ºi elevi, ceea ce reprezintã 18,08% din populaþia secþii (12,9%) cu 46.155 copii (7,6%); þãrii, din care 208.013 de copii ºi elevi (5,1%) – învãþãmântul primar cuprinde 5.553 unitãþi frecventeazã învãþãmântul în limba maternã. cu 1.077.251 elevi, din care 476 unitãþi ºi secþii Învãþãmântul preuniversitar cuprinde (8,5%) în limbile minoritãþilor naþionale, cu 24.355 de unitãþi, din care funcþioneazã ca 60.252 elevi (5,6%); unitãþi sau secþii cu predare în limbile minori- – învãþãmântul gimnazial cuprinde 6.996 tãþilor naþionale 2.713 (11,1%). Din numãrul unitãþi cu 1.299.449 elevi, din care 734 unitãþi total al unitãþilor ºi secþiilor cu predare în lim- ºi secþii (10,4%) în limbile minoritãþilor naþio- bile minoritãþilor naþionale, 87,2% funcþioneazã nale, cu 63.629 elevi (4,9%); cu predare în limba maghiarã. – învãþãmântul liceal cuprinde 1.367 unitãþi S.P. nr. 97-98/2001 88 Intersecþii cu 687.919 elevi, din care 169 unitãþi ºi secþii predare – sunt prezentate în mod amãnunþit în (12,3%) în limbile minoritãþilor naþionale, cu sursele bibliografice. 29.915 elevi (4,3%); – învãþãmântul profesional, de ucenici, com- 2. Conþinutul învãþãmântului plementar postliceal ºi de maiºtri este frec- În contextul opþiunilor strategice ale ventat de 321.667 elevi, din care în limbile Guvernului României, Direcþia Generalã pentru minoritãþilor învaþã 8.062 elevi (2,6%). Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor acordã Începând cu anul ºcolar 1990-1991 au prioritate asigurãrii reale a educaþiei de bazã în fost introduse în învãþãmântul preuniversitar sistemul învãþãmântului pentru minoritãþi. Sunt din România alternative educaþionale de tip actualizate în permanenþã programele ºcolare ºi Freinet, Waldorf, step by step sau Montessori. adaptate la nevoile beneficiarilor. Se formeazã În ceea ce priveºte învãþãmântul pentru competenþe de bazã pentru susþinerea limbilor minoritãþile naþionale, au luat fiinþã grupe de ºi culturilor minoritãþilor din România. Se fac preºcolari la grãdiniþele Waldorf din Cluj- eforturi în vederea alinierii calitãþii învãþãmân- Napoca, Braºov ºi Oradea sau Montessori la tului pentru minoritãþi la standardele de Odorheiu Secuiesc – pentru minoritatea performanþã ale þãrilor din Uniunea Europeanã. maghiar㠖 ºi Waldorf la Târgu Mureº – pentru Potrivit prevederilor Legii Învãþãmântului art. minoritatea germanã. Clase de început de ciclu 125, ºcolile sunt dotate cu manuale ºi manuale în învãþãmântul liceal au fost înfiinþate la alternative ºcolare în limbile minoritãþilor. Se Bucureºti pentru minoritatea germanã. În elaboreazã ºi sunt monitorizate programe de acelaºi timp, s-au înfiinþat pentru învãþãmântul protecþie ºi susþinere educaþionalã destinate alternativ, în baza prevederilor Legii Învãþã- persoanelor care provin din categoriile margi- mântului nr. 84/1995 republicatã, art. 14, clase nalizate ale societãþii. în învãþãmântul primar ºi gimnazial, la Cluj- Demersurile iniþiate ºi continuate cu Napoca – pentru minoritatea maghiar㠖 ºi la consecvenþã vizeazã schimbãri profunde în Bucureºti – pentru minoritatea germanã. sistemul educaþional în toate domeniile. Una În România au fost înscriºi în anul aca- din principalele componente ale reformei este demic 2000-2001 un numãr de 382.478 de Curriculum-ul Naþional, cu repercusiuni asupra studenþi în învãþãmântul public, din care 21.355 conþinutului învãþãmântului preuniversitar, ºi aparþin minoritãþilor naþionale (5,5%). În prin urmare ºi asupra învãþãmântului cu predare învãþãmântul privat au fost cuprinºi un numãr în limbile minoritãþilor, ca parte a acestuia. de 150.674 de studenþi, din care 6.159 (4,0%) Acesta se compune din: din rândul minoritãþilor naþionale din România. Învãþãmântul cu predare în limbile Astfel, din totalul de 533.152 studenþi din þarã, minoritãþilor naþionale, parte componentã a în anul academic 2000-2001, un numãr de sistemului naþional de învãþãmânt, reglementat 27.514 (5,1%) provin din rândul minoritãþilor din punct de vedere tehnic de planurile cadru. naþionale din România. Planul-cadru pentru învãþãmântul obligatoriu Se redimensioneazã reþeaua ºcolarã din cuprinde în trunchiul comun disciplinele Limba învãþãmântul pentru minoritãþi odatã cu formu- ºi literatura maternã ºi Istoria ºi tradiþiile larea unor solicitãri justificate în acest sens din minoritãþii naþionale. partea beneficiarilor. În unitãþile ºi secþiile cu predare în Reþeaua ºcolarã, numãrul de copii, elevi limba unei minoritãþi, limba ºi literatura mater- ºi studenþi – pe cicluri de învãþãmânt ºi limbi de nã se studiazã în clasele I ºi a II-a într-un numãr 89 S.P. nr. 97-98/2001 Intersecþii de 7-8 ore; în clasele a III-a ºi a IV-a, într-un Pânã în prezent s-au elaborat manuale numãr de 5-7 ore; în clasa a V-a, în 5 ore, iar în specifice pentru clasele a V-a ºi a VI-a. Aceste clasele VI-VIII într-un numãr de 4 ore. manuale insistã asupra metodelor active de În unitãþile ºi secþiile în care limba predare-învãþare, conºtientizând totodatã sursele maternã este obiect de studiu, numãrul de ore unor greºeli tipice ºi oferind un bogat set de alocat este de 3 ore pe toatã perioada ºcolaritãþii exerciþii în vederea eradicãrii acestora. Manua- (clasele I-XII). Istoria ºi tradiþiile fiecãrei lele au fost realizate þinând cont de: obiectivele minoritãþi în parte se studiazã în clasele VI ºi ºi conþinuturile curriculum-ului; ele constituie VII. Religia se poate studia în limbile resursã pentru activitãþi care vizeazã obiective minoritãþilor naþionale. de referinþã subsumate mai multor obiective Programe ºcolare noi pentru limba cadru din diferite arii curriculare, permiþând maternã au fost elaborate pentru toate minori- predarea integratã ºi dezvoltã grija faþã de tãþile într-o concepþie modernã, în conformitate mediu, încrederea în sine, dezvoltarea unei cu componentele ºi scopurile reformei în gândiri pozitive. Conþinutul ºtiinþific, valoarea învãþãmânt. artisticã a textelor, precum ºi calitatea esteticã a Pentru Istoria ºi tradiþiile minoritãþii au manualelor joacã un rol important. Acestea fost elaborate programe pentru minoritãþile conþin texte, sarcini de lucru atrãgãtoare pentru maghiarã, germanã, slovacã, turcã, rromã etc., copii (de exemplu imaginative) ºi care trimit la iar pentru limba maghiarã manualul a fost explicaþii cauzã-efect, respectiv consecinþe elaborat, aprobat ºi tipãrit. Pentru minoritãþile posibile ale unei acþiuni sau predicþii asupra germanã ºi slovacã manualele au fost elaborate derulãrii unui eveniment, contribuind la dezvol- ºi aprobate, urmând sã fie tipãrite. tarea procesului de cunoaºtere ºi stimulând Însuºirea limbii române, limba oficialã creativitatea, logica ºi conexiunile, promovând de stat, de cãtre toþi cetãþenii României, fãrã în felul acesta motivaþia ºi învãþarea activã. deosebire de naþionalitate, dobândeºte valenþe Manuale originale se elaboreazã pentru deosebite în cadrul învãþãmântului cu predare învãþãmântul cu predare în limbile minoritãþilor în limbile minoritãþilor naþionale, în primul pentru predarea Limbii ºi literaturii materne, rând, sub raportul drepturilor ºi îndatoririlor pentru Istoria ºi tradiþiile minoritãþilor naþionale minoritãþilor ºi sub aspectul acordãrii de ºanse respective ºi, în funcþie de opþiunile comuni- egale pentru toþi cetãþenii þãrii. tãþilor etnice, pentru Muzicã. Altminteri, se Pentru a asigura o însuºire în condiþii poate traduce unul din manualele alternative la cât mai bune a limbii române în ciclul primar, care se adaugã o parte specificã pentru cultura aceasta se predã în baza unei programe ºi a unor muzicalã a minoritãþii respective. Pentru cele- manuale speciale. Aceastã programã specificã lalte obiecte de studiu, se traduc manuale din nouã a fost elaboratã în anul 1999 de un grup de limba românã. Traducerile manualelor sunt lucru format din cadre didactice aparþinând supuse aprobãrii Direcþiei Generale pentru Învã- diferitelor minoritãþi. þãmânt în Limbile Minoritãþilor (Ordinul Pentru clasele V-XII/XIII, programa Ministrului Educaþiei Naþionale nr. 3643/1999). pentru limba românã este aceeaºi ca pentru Având în vedere costurile ridicate ale toate ºcolile ºi liceele din România, iar manua- manualelor pentru minoritãþi, potrivit Ordinului lele pentru clasele V-VIII pot fi specifice, Ministrului Educaþiei Naþionale nr. 3811/1998, þinând însã cont de necesitatea atingerii manualele alternative pot fi elaborate în aceloraºi obiective. colaborare europeanã sau pot fi supuse apro- S.P. nr. 97-98/2001 90 Intersecþii bãrii Ministerului Educaþiei manuale din þãrile Caracterul de model pe care România îl “mam㔠ale minoritãþilor. oferã Europei în privinþa învãþãmântului cu Noile programe de limbã ºi literaturã predare în limbile minoritãþilor naþionale are maternã ºi românã pun accent pe componenta impact ºi asupra unuia din factorii decisivi ai funcþional-comunicativã a procesului de învãþã- reformei învãþãmântului, respectiv formarea ºi mânt, asigurându-se concomitent achiziþiona- perfecþionarea cadrelor didactice. rea de cunoºtinþe ºi cultivarea capacitãþii de În aceste condiþii în domeniul învãþã- gândire logicã, precum ºi formarea ºi dezvol- mântului în limbile minoritãþilor naþionale, tarea personalitãþii elevului din punct de vedere formarea iniþialã ºi continuã a cadrelor afectiv, moral ºi comportamental. Ele asigurã didactice reprezintã nu numai o necesitate, ci ºi un cadru flexibil menit sã stimuleze aportul o componentã centralã a reformei. creativ al specialiºtilor (profesori, autori de În anul ºcolar 2000-2001, în învãþã- manuale etc.) ºi al elevilor în studierea acestor mântul preuniversitar predau un numãr de discipline. Programele asigurã flexibilitate pe 266.979 cadre didactice, din care 12.698 orizontalã ºi pe verticalã, pentru a putea fi funcþioneazã în ºcolile cu predare în limbile aplicate unor tipuri ºi nivele diferite de clase ºi minoritãþilor naþionale (2.033 educatoare; unor parcursuri didactice variate. 2.706 învãþãtori; 7.959 profesori). Ordinul Ministrului Educaþiei ºi Cer- Pornind de la premisa cã reforma cetãrii nr. 3670/2001, cu privire la aplicarea curricularã trebuie sã iniþieze mutaþii în toate sec- Planurilor-cadru de învãþãmânt pentru liceu toarele învãþãmântului, deci ºi în domeniul în anul ºcolar 2001-2002 stipuleazã cã limba ºi învãþãmântului în limbile minoritãþilor naþionale, literatura maternã face parte din trunchiul se adapteazã direcþiile strategice privind imple- comun ºi se studiazã într-un numãr de ore egal mentarea programelor de formare continuã din cu limba românã. învãþãmântul preuniversitar al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare 3. Pregãtirea ºi perfecþionarea ca- ºi control, la condiþiile ºi necesitãþile specifice drelor didactice învãþãmântului cu predare în limbile minoritã- “Guvernul României considerã cã, þilor. pentru domeniul educaþiei ºi cercetãrii ºtiin- Pregãtirea educatoarelor ºi învãþãtorilor þifice, România trebuie sã se angajeze hotãrât pe se realizeazã în licee ºi colegii pedagogice cu direcþia aleasã de þãrile dezvoltate. Toate socie- predare integralã în limba maternã pentru tãþile, inclusiv cele mai dezvoltate, se aflã astãzi minoritãþile: maghiarã, germanã, precum ºi în într-o mare tranziþie istoricã, ce se va întinde pe licee ºi colegii pedagogice în care se va realiza mai multe decenii, prin care se înfãptuieºte studiul limbii materne. trecerea de la civilizaþia de tip industrial la Astfel de colegii pedagogice funcþio- societatea post-industrialã, informaþionalã, neazã aproape pentru toate minoritãþile la: intelectualã ºi cultural-intensivã. România Braºov, Constanþa, Cluj, Sibiu, Odorhei, Satu trebuie sã rãspundã concomitent provocãrilor Mare, Suceava, Tg. Secuiesc, Timiºoara. reformei interne ºi sfidãrilor pe care la implicã În conformitate cu prevederile Legii acomodarea cu noile tendinþe ale civilizaþiei pe Învãþãmântului, cadrele necesare învãþãmân- plan mondial (capitolul VI: Educaþia, cercetarea tului gimnazial, liceal ºi profesional se pregã- ºi cultura – factori strategici ai dezvoltãrii din tesc în instituþiile de învãþãmânt superior din Programul de guvernare 2001-2004). România. 91 S.P. nr. 97-98/2001 Intersecþii Universitãþile din România sunt de predare pentru limbile minoritãþilor naþio- încurajate sã întreprindã mãsuri pentru nale. Un rol deosebit îi revine în perfecþionarea organizarea de linii de studiu ºi de specializare cadrelor didactice care predau în limba în limbile ºi literaturile minoritãþilor naþionale, germanã Centrului pentru Formare Continuã dupã cum urmeazã: în Limba Germanã din Mediaº. – Universitatea Bucureºti – maghiarã, slova- Casele Corpului Didactic din fiecare cã, germanã, turcã, rusã, ucraineanã, judeþ vor juca în continuare un rol important în bulgarã, rromani; organizarea ºi desfãºurarea programelor de – Universitatea “Babeº-Bolyai” Cluj- formare continuã pentru învãþãmântul preuni- Napoca – maghiarã, germanã, rromani, idiº; versitar. Ele intrã în colaborare cu ºcoli, cu – Academia de Artã Teatral㠓Szentgyörgyi inspectoratele ºcolare, cu centrele regionale, cu István” din Târgu Mureº – maghiarã; universitãþi, cu Ministerul Educaþiei ºi Cerce- – Academia de Artã Teatralã Timiºoara – tãrii, cu organizaþii non-guvernamentale, cu germanã; experþi independenþi pentru a asigura acope- – Universitatea “L. Blaga” Sibiu, secþie de rirea nevoii de formare. artã teatral㠖 germanã; Având în vedere cã strategia formãrii ºi – Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din reformãrii resurselor umane va constitui obiec- Tg. Mureº – secþie limba maghiarã; tivul principal al politicilor educaþionale, pe – Universitatea “Politehnica” Bucureºti – care Guvernul României îl va promova pentru germanã; asigurarea modernizãrii economico-sociale, – Universitatea “Politehnica” Timiºoara – este limpede cã formarea iniþialã ºi continuã a germanã; cadrelor didactice reprezintã un obiectiv de – Academia de Studii Economice Bucureºti – maximã importanþã. germanã; – Universitatea de Vest din Timiºoara – cehã 4. Atribuþiile direcþiei generale pentru ºi sârbã; învãþãmânt în limbile minoritãþilor – Universitatea din Suceava – ucraineanã ºi Direcþia Generalã pentru Învãþãmânt în polonã; limbile Minoritãþilor cuprinde douã comparti- – Universitatea “Ovidius” din Constanþa – mente de specialitate ºi anume: turcã. 1. Compartimentul pentru Minoritatea Maghia- Dobândirea de profesori în sistemul rã, Germanã ºi Altele; educaþional din învãþãmântul pentru minoritãþi 2. Compartimentul pentru Problemele Generale naþionale se realizeazã ºi prin studii în sau Specifice ale Copiilor Defavorizaþi. strãinãtate – Ungaria, Ucraina, Slovacia, Turcia, Obiectivele principale ale Direcþiei Bulgaria, Serbia, Croaþia. Generale pentru Învãþãmânt în Limbile Minori- În domeniul învãþãmântului pentru tãþilor au fost stabilite în baza Programului de minoritãþi naþionale, în pregãtirea cadrelor guvernare 2001-2004, capitolului VI cu titlul: didactice se socoteºte cã este nevoie de “o nouã Educaþia, cercetarea ºi cultura – factori culturã educaþional㔠pentru a se trece la o nouã strategici ai dezvoltãrii. gândire pedagogicã ºi pentru a adopta noi Strategia formãrii ºi reformãrii resur- strategii didactice. selor umane constituie un obiectiv principal al Formarea continuã se realizeazã ºi ea în politicilor educaþionale, pe care Guvernul cadrul universitãþilor care funcþioneazã cu linii României îl va promova pentru asigurarea S.P. nr. 97-98/2001 92 Intersecþii modernizãrii economico – sociale. În tipul structurilor de învãþãmânt cu În contextul opþiunilor strategice ale predare în limba maternã intrã acele unitãþi de Guvernului României, pentru domeniul educa- învãþãmânt, secþii, clase ºi grupe din învãþã- þiei ºi cercetare, Direcþia Generalã pentru Învã- mântul preuniversitar în care predarea discipli- þãmânt în Limbile Minoritãþilor va urmãri nelor de studiu se realizeazã în mare parte în urmãtoarele obiective mai importante: limba maternã, excepþie fãcând, potrivit preve- – asigurarea realã a educaþiei de bazã în derilor Legii Învãþãmântului, Limba Românã, sistemul învãþãmântului pentru minoritãþi; Istoria Românilor ºi Geografia României. Ase- – actualizarea permanentã a programelor ºco- menea tip de învãþãmânt funcþioneazã în lare ºi adaptarea lor la nevoile beneficiarilor; România: în limba cehã, în limba germanã, în – formarea competenþelor de bazã pentru limba maghiarã, în limba sârbã, în limba susþinerea limbilor ºi culturilor minoritãþilor slovacã, în limba ucraineanã. din România; În tipul structurilor de învãþãmânt în – alinierea calitãþii învãþãmântului pentru limbile minoritãþilor naþionale existã organizat minoritãþi la standardele de performanþã ale ºi cel cu predare parþialã în limba maternã. þãrilor din Uniunea Europeanã ºi O.E.C.D.; Aceastã formã de studiu în limba maternã este – pregãtirea ºi formarea competenþelor caracteristicã minoritãþilor: croatã, turcã ºi pentru o evaluare formativã ºi examene tãtarã, pentru care se realizeazã predarea în centrate pe performanþe; limba maternã ºi a unor discipline vocaþionale. – redimensionarea reþelei ºcolare din învãþã- În cadrul celui de al treilea tip de mântul pentru minoritãþi; învãþãmânt minoritar am numi pe cel care – dotarea ºcolilor cu manuale ºcolare în lim- combinã structuri de învãþãmânt în limba bile minoritãþilor; românã cu studiul limbii materne ºi anume: – elaborarea ºi monitorizarea de proiecte sau Limba armeanã, Limba bulgarã, Limba programe de protecþie ºi susþinere educaþionalã greacã, Limba italianã, Limba polonã, Limba destinate elevilor care provin din categoriile romani, Limba rusã, Limba cehã, Limba populaþiei defavorizate din raþiuni diverse. croatã, Limba germanã, Limba maghiarã, Limba sârbã, Limba slovacã, Limba turcã, II. TIPOLOGIA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI Limba ucraineanã. PENTRU MINORITÃÞI NAÞIONALE DIN În aceastã categorie sunt cuprinºi ROMÂNIA copiii ºi elevii din rândul minoritãþilor care nu au învãþãmânt monolingv matern, dar au optat Învãþãmântul cu predare în limbile pentru studiul limbii materne. Totuºi, între minoritãþilor naþionale din România constituie cele 15 limbi sunt enumerate ºase minoritãþi un subsistem al celui naþional ºi se compune, la (cehã, germanã, maghiarã, sârbã, slovacã ºi rândul lui, din trei tipuri de predare-învãþare, ºi ucraineanã) precum ºi cele douã cu învãþã- anume: mântul parþial în limba maternã (croatã ºi – Structuri de învãþãmânt cu predare în limba turco-tãtarã) care, deºi beneficiazã de învãþã- maternã; mânt cu predare în limba maternã, practic㠖 – Structuri de învãþãmânt cu predare parþialã în anumite localitãþi – ºi sistemul predãrii în limba maternã; limbii materne ca obiect de studiu în cadrul – Structuri de învãþãmânt în limba românã cu ºcolilor în care procesul de învãþãmânt nu se studiul limbii materne. desfãºoarã în limba maternã proprie. 93 S.P. nr. 97-98/2001 Intersecþii

III. ÎNVÃÞÃMÂNTUL CU PREDARE ÎN funcþionau ºi clase cu predare în limba maghiarã LIMBA MAGHIARà (108). Astfel, mulþi dintre elevii maghiari care învãþau în licee româneºti, s-au orientat spre licee Având în vedere faptul cã acest tip de cu predare în limba maternã. învãþãmânt are o pondere de aproape 90% din De altfel schimbãri esenþiale s-au produs cadrul învãþãmântului cu predare în limba în toatã reþeaua învãþãmântului cu predare în maternã din România, în încheiere vom prezenta limba maghiarã. Dacã în anul ºcolar 1989-1990 unele detalii ale acestuia. Iatã pentru început numãrul total de unitãþi/secþii cu predare în limba unele caracteristici globale: maghiarã (grãdiniþe ºi ºcoli) a fost de 2.145, în – Numãr de unitãþi ºi secþii: 2.367 1990-1991 numãrul acestora a crescut la 2.419, – Numãr total de cadre didactice: 11.948 ceea ce a însemnat un numãr de 274 de ºcoli ºi – Numãr total de copii ºi elevi: 187.140 grãdiniþe în plus (12,8%). – Numãr de studenþi: 23.381 În anul ºcolar 2000-2001 reþeaua în Învãþãmântul cu predare în limba limba maghiarã funcþioneazã cu 1.121 grãdiniþe, maghiarã reprezintã un sistem bine organizat de 1.184 ºcoli cu clasele I-VIII, 164 licee, ºcoli pro- unitãþi ºi secþii, cu cadre didactice ºi de condu- fesionale ºi postliceale, adicã 9,7% din totalul cere din rândul minoritãþii maghiare, cuprinzând unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar din elevi care doresc sã înveþe în limba maternã. România. Dupã decembrie 1989 în învãþãmântul O altã schimbare a însemnat-o reapariþia cu predare în limbile minoritãþilor naþionale din dupã 1945, în 1990, a ºcolilor particulare ºi România au avut loc unele schimbãri, care au teologice cu predare în limba maghiarã. Aceastã reflectat dorinþele etniilor respective, reparân- schimbare s-a produs, de altfel, în întregul sistem du-se unele mãsuri luate de cãtre conducerea al învãþãmântului românesc. unui stat paternalist în domeniul politicii ºcolare. În anul academic 1989-1990, o reþea Astfel, pânã la începutul anului ºcolar 1989- propriu-zisã de învãþãmânt superior în limba 1990, urmãrind o politicã de asimilare forþatã a maghiarã nu a funcþionat, au fost predate doar învãþãmântului minoritar, au fost lichidate toate unele cursuri la trei din cele 44 de instituþii de unitãþile liceale care aveau limba de predare a învãþãmânt superior din România. În anul unei minoritãþi naþionale, deci, în cazul nostru, academic 2000-2001 o reþea de învãþãmânt supe- maghiara, reþeaua licealã pentru minoritatea rior cu predare în limba maghiarã distinctã tot nu maghiarã însumând doar 107 secþii în unitãþi de funcþioneazã. Au fost create în schimb linii de învãþãmânt cu predare în limba românã. predare în limba maghiarã în cadrul Universitãþii “Babeº-Bolyai”, la peste 50 de specializãri, în 1. Probleme de reþea cadrul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie din Datoritã mãsurilor de deschidere în Tg. Mureº, la specializãrile de medicinã genera- politica ºcolarã, în anul de învãþãmânt 1990- lã, pediatrie, stomatologie, farmacie º.a., în 1991 numãrul unitãþilor de învãþãmânt liceale cu cadrul Universitãþii de Teatru “Szentgyörgyi predare în limba maghiarã, reînfiinþate, a ajuns la István” din Tg. Mureº. Semnalãm ca o noutate 28 iar a secþiilor în care erau cuprinse clase cu faþã de situaþia de dinainte de 1989, funcþionarea predare în limba maghiarã la 108. În concluzie: facultãþilor teologice reformate ºi romano- s-a ajuns la funcþionarea a 136 de licee cu catolice din cadrul Universitãþii “Babeº-Bolyai” predare fie numai în limba maghiarã (28), fie din Cluj. În anul academic 1998-1999 au fost licee cu predare în limba românã, în care înfiinþate colegii universitare care posedã linii de S.P. nr. 97-98/2001 94 Intersecþii predare în limba maghiarã la Gheorgheni, În învãþãmântul superior din România Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheor- situaþia ºcolarizãrii ne dezvãluie o tendinþã de ghe ºi Satu Mare. Învãþãmântul superior privat cu creºtere, deci altfel decât în învãþãmântul preu- predare în limba maghiarã este reprezentat prin niversitar. Dacã în anul academic 1989-1990 în Universitatea Creºtin㠓Partium” din Oradea, învãþãmântul superior din România au fost încã din anul 1990, iar în anul 2001 au fost cuprinºi 165.507 de studenþi, în cel din 2000- autorizate cu funcþionare temporarã 7 specializãri 2001, numãrul acestora se ridica la 533.152, de învãþãmânt superior în localitãþile Miercurea adicã numãrul studenþilor, faþã de acum zece ani, Ciuc ºi Târgu Mureº în cadrul Universitãþii s-a triplat. Numãrul studenþilor de naþionalitate particulare în limba maghiar㠓SAPIENTIA”. maghiarã din România a crescut de la 7.091 în În concluzie, predarea în limba maghiarã 1989 la 19.654 în 1999 ºi 23.381 în 2001, ceea din învãþãmântul superior din România se ce reprezintã un grad de creºtere asemãnãtor cu realizeazã în cadrul facultãþilor, liniilor de cel pe þarã. Ponderea studenþilor de naþionalitate predare ºi grupelor, în 9 oraºe din România ºi în maghiarã a fost de 4,3% în anul academic cadrul unei universitãþi particulare în formare. 1989-1990 ºi tot de 4,3% ºi în 2000-2001. În cadrul Înþelegerii dintre Ministerul 2. Probleme de ºcolarizare Educaþiei Naþionale din România ºi Ministerul Tendinþele de ºcolarizare din România în Învãþãmântului din Ungaria, peste 50 de studenþi învãþãmântul preuniversitar în perioada ºi doctoranzi, printre care ºi de naþionalitate 1989-1999 se caracterizeazã prin scãderea maghiarã, învaþã pe bazã de reciprocitate în numãrului de copii ºi elevi înscriºi. Dacã în anul Ungaria ºi tot atâþia studenþi din Ungaria în ºcolar 1989-1990 au fost ºcolarizaþi 5.381.141 România. elevi ºi copii, în anul 1999-2000 numãrul aces- tora a fost doar 4.125.762, ceea ce însumeazã o 3. Probleme de încadrare scãdere de 1.255.379 de copii ºi elevi înscriºi În anul ºcolar 1989-1990 din totalul de (23,3%). Numãrul elevilor din acest interval care 204.301 cadre didactice din România, în ºcoli cu au învãþat în limba maghiarã a scãzut de la predare în limba maghiarã au funcþionat 11.950 231.893 la 193.635, însemnând 38.258 copii ºi persoane, reprezentând o pondere de 5,8%. În elevi (16,5%). Aºa cum ne demonstreazã cifrele, 1999-2000 numãrul total de cadre didactice din ritmul de scãdere pe þarã a numãrului de copii ºi învãþãmântul preuniversitar din România a fost elevi a fost mai intens cu 6,8% ca la cel din de 274.439 din care 12.437 lucrau la unitãþi de învãþãmântul cu predare în limba maghiarã. învãþãmânt cu predare în limba maghiarã, În ceea ce priveºte ponderea copiilor ºi reprezentând 4,5%. elevilor din învãþãmântul preuniversitar, situaþia În anul ºcolar 2000-2001 din totalul de se prezintã în felul urmãtor: în România au fost 266.979 de cadre didactice din România (34.023 ºcolarizaþi în total 4.032.127 de copii ºi elevi din educatoare, 60.312 învãþãtori, 172.644 profesori care 187.140 frecventeazã grãdiniþe ºi ºcoli cu ºi maiºtri instructori) au funcþionat în grupe ºi predare în limba maghiarã, reprezentând 4,7%. clase de învãþãmânt cu predare în limba Dintre cei circa 50.000 de elevi de naþionalitate maghiarã 11.948 de cadre didactice (1.940 maghiarã care au fost înscriºi în grãdiniþe ºi ºcoli educatoare, 2.608 învãþãtori, 7.400 profesori ºi cu predare în limba românã, un numãr de cca. maiºtri instructori). 700, reprezentând 1,4%, învaþã limba maternã Prin prevederile Legii Învãþãmântului cu maghiarã în mod opþional. numãrul 84/1995, republicate, articolul 125, se 95 S.P. nr. 97-98/2001 Intersecþii asigurã pregãtirea ºi perfecþionarea personalului cu predare în limba românã. În momentul de didactic necesar în activitatea de predare- faþã, copiii ºi elevii care învaþã în limba maghiarã învãþare în limba maghiarã. În cadrul procesului beneficiazã de manuale alternative noi la clasele de reformã a pregãtirii educatoarelor ºi I-VIII. În momentul de faþã se lucreazã la învãþãtorilor funcþioneazã colegiile pedagogice manuale pentru învãþãmântul liceal. A luat fiinþã de institutori ale Universitãþii “Babeº-Bolyai” în 2000 o editurã de manuale pe lângã Uniunea din Cluj, cu liniile de predare în limba maghiarã, Pedagogilor Maghiari din România în vederea dupã cum urmeazã: Aiud, Cluj-Napoca, ameliorãrii procesului de elaborare ºi de editare a Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Târgu Secuiesc. manualelor alternative pentru învãþãmântul Situaþia încadrãrii ºcolilor cu predare în liceal. În anul 1995 a apãrut noul manual de limba maghiarã cu cadre calificate este, în limba maghiarã pentru liceele de filologie ºi general, identicã cu aceea a întregului învãþã- pedagogice pentru clasele a IX-a ºi a X-a, iar în mânt din România. Multe cadre didactice califi- 1996 pentru clasele a XI-a ºi a XII-a. Se cate s-au mutat încã din 1990 la oraºe în urma proiecteazã materiale de învãþãmânt noi, în baza sesiunilor de numiri ºi transferãri sau au reuºit la cerinþelor de programe ºi manuale noi apãrute ºi sesiunile de concurs organizate anual pentru în pregãtire. ocuparea posturilor ºi catedrelor vacante. Ca ªcolile cu limba de predare maghiarã, urmare, au rãmas catedre neacoperite cu cadre având un trecut îndelungat, atestã tradiþiile didactice calificate, mai ales în mediul rural. formate în domeniul învãþãmântului. Multe Inspectorii ºcolari generali din judeþele dintre acestea au sãrbãtorit trei sau patru sute de Covasna ºi Harghita ºi câte unul din inspectorii ani de existenþã. Cele mai cunoscute ºcoli sunt: ºcolari generali adjuncþi din judeþele Arad, Bihor, Colegiul Reformat din Cluj, înfiinþat în 1560, Braºov, Cluj, Mureº, Satu Mare ºi Sãlaj sunt de Colegiul Reformat “Bolyai Farkas” din naþionalitate maghiarã. Un numãr de circa 50 Tg. Mureº, înfiinþat în 1557, ªcoala Catolicã de inspectori ºcolari de naþionalitate maghiarã la Odorheiu-Secuiesc, înfiinþatã în 1593, ªcoala asigurã îndrumarea ºi controlul nemijlocit al din Aiud, înfiinþatã în secolul al XVI-lea, învãþãmântului cu predarea în limba maghiarã transformatã în Colegiu de Principele din România. Este de menþionat faptul cã în Transilvaniei Bethlen Gábor în anul 1662 º.a. urma restructurãrilor de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi, respectiv, inspectoratele ºcolare judeþene, ponderea funcþionarilor în posturile de Surse de date: conducere ºi cele de execuþie nu s-a micºorat. Rapoartele statistice anuale ale inspectoratelor 4. Probleme de conþinut ale învãþã- ºcolare; mântului Date statistice furnizate de Institutul Naþional Începând cu anul 1995, cu sprijinul de Statisticã; Bãncii Mondiale, s-a trecut ºi în cadrul învãþã- Buletin Statistic Nr. 8. 2000/2001Universitatea mântului cu predare în limba maghiarã la “Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca. înnoirea programelor ºcolare analitice ºi, LASZLO MURVAI – doctor în filologie, a respectiv, a manualelor ºcolare. S-a început ºi publicat Pe calea culturii moderne, Carte în procesul de elaborare a unor manuale alternative alb ºi negru, Bárd Oszkár, Antologie de texte la diferite discipline de învãþãmânt, prin tradu- pedagogice. În prezent este director general cerea manualelor elaborate pentru învãþãmântul în cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. S.P. nr. 97-98/2001 96 Cãrþi ºi autori tarea la valorile regimului comunist. Transformarea so- Îngeri cãzuþi * cietãþii burgheze a vizat cele douã sfere: publicã ºi privatã. Decimarea unei elite econo- mice, politice, culturale care Motto: personalitãþilor în istoria îºi asumase valorile bur- “În orice om, situat oricât de sus în ierarhia comunistã, provilegiile pute- românilor este important. gheze-capitaliste s-a înscris rii au fost macerate de veninul fricii, Procesul de formare a statului în planul comunist de creare a ca o bãuturã de preþ de care nu-þi poþi apropia buzele deoarece îi ºtii cupa român începe cu anul 1848. omului nou. otrãvitã. Iar la orizont, o funie mai Revoluþiile care izbucnesc în Forma cea mai ab- subþire, mai groasã. Sã te lege de funcþie, dar ºi de umilinþã.” Principate, Transilvania sau jectã de transpunere a acestui Monica Lovinescu Banat au fost creaþia unui plan în practicã a fost cea de numãr restrâns de oameni. reeducare, cunoscutã sub nu- Istoriografia românã Elita autohtonã a ºtiut sã punã mele de “Fenomenul Piteºti”. de un secol ºi jumãtate tru- în aplicare “Proclamaþia de la Sub oblãduirea U.R.S.S., deºte, prin intermediul lucrã- Islaz” profitând de interesele Partidul Comunist Român a rilor de specialitate, pentru a divergente ale Marilor Puteri. ucis, schingiuit, maltratat sute constitui un trecut istoric Cu trecerea timpului România de mii de vieþi pentru a se crea comun. Cu mici excepþii, a cunoscut schimbãri impor- societatea egalitarã comunistã. istoricii noºtri au analizat tante în plan social. Elitele au Datoritã acestei realitãþi P.C.R a evenimentele care se pierd în fost angrenate, la rândul lor, dezvoltat o politicã de formare a negura timpului într-un stil într-un proces de schimbare. unei noi elite educatã prin care avea ca scop formarea De la elita nobiliarã, rãzboi- intermediul ºcolii în spirit unui anumit tip de imagine nicã a Evului Mediu s-a marxist-leninist. Din fericire despre noi înºine. trecut, prin intermediul pa- tãvãlugul roºu nu a putut sã stri- Eroicizarea aspectelor ºoptismului la o elitã paºnicã veascã prin teroare întreaga elitã pozitive din trecutul nostru a legitimatã prin avere ºi/sau româneascã. O parte din aceas- fost o modalitate prin care s-a educaþie. Secolul care s-a ta, redusã numeric, a reuºit sã se legitimat apariþia statului scurs de la momentul 1848 salveze de la moarte alegând naþional. Dezvoltarea unei pânã la instaurarea “de jure” despãrþirea de þarã. ºcoli critice a fost imposibilã a comunismului în România Partea cea mai activã datoritã confiscãrii istoriei de (1947) a produs personalitãþi a emigraþiei a încercat prin cãtre oamenii politici. Fiecare marcante în fiecare structurã mijloace variate sã prezinte în încercare de a aduce anumite a societãþii. faþa opiniei publice occiden- evenimente istorice în limi- Conectarea culturii ºi tale adevãrata naturã a regi- tele abordãrii echidistante a civilizaþiei noastre la valorile mului totalitar comunist. Re- generat dezaprobãri naþio- ºi modelele occidentale a fost acþia promptã a structurilor naliste ºi patriotarde. Rolul idealul generaþiei de la 1848. statului român a fost de a * La apa Vavilonului/2 1960- Pãtrunderea ºi, ulte- denigra în þarã pe toþi cei 1980, Monica Lovinescu, rior, prezenþa armatei de ocu- care, din exil, încercau sã Bucureºti, Editura Humanitas, paþie sovieticã a determinat menþinã speranþa, iar în 2001, 280 p. ruperea de occident ºi conec- exterior sã punã în aplicare 97 S.P. nr. 97-98/2001 Cãrþi ºi autori planuri de agresare fizicã giale a pieselor: O noapte publicat în anul 2001 de cãtre mergând pânã la asasinat furtunoasã, Conu’ Leonida Editura Humanitas ºi repre- politic. faþã cu reacþiunea ºi O zintã amintirile autoarei din Monica Lovinescu scrisoare pierdutã. Acestea perioada anilor 1960-1980. face parte din categoria româ- vor fi adaptate pentru pu- Prin natura staturii nilor care au fost obligaþi sã blicul francez împreunã cu morale ºi a poziþiei pe care o aleagã exilul, fiind una din Eugen Ionescu. avea la Europa Liberã, Monica personalitãþile cele mai repre- În perioada anilor Lovinescu a cunoscut o mare zentative pentru comunitatea 1951-1975 va realiza emi- parte a personalitãþilor cultu- româneascã din Europa siuni literare muzicale la rale româneºti din þarã ºi din Occidentalã. Deþinãtoare a Radiodifuziunea Francezã, exil. Parcurgând paginile cãrþii unei licenþe în litere la pentru ca din 1962 sã cola- observãm regretul autoarei cã Universitatea din Bucureºti, boreze la “Europa Liber㔠în þarã nu s-a putut coagula o are ºansa de a primi o bursã Dupã anul 1967, în opoziþie care sã adune în de studiu din partea statului douã din emisiunile sale primul rând oamenii de francez. Ajunsã la Paris asistã intitulate “Teze ºi Antiteze la culturã. Regretul este cu atât la procesul de comunizare a Paris” ºi “Actualitatea Româ- mai mare cu cât în Polonia, României fiind obligatã sã neascã”, Monica Lovinescu Cehoslovacia ºi Ungaria se cearã azil politic. Aici îºi va arãta publicului românesc reuºise acest lucru. dedicã cea mai mare parte a adevãrata “faþ㔠a comu- În carte sunt analizaþi timpului analizei sistemului nismului. Adevãrurile împãr- zeci de oameni de culturã comunist românesc. În timp tãºite lumii întregi în timpul care sunt apreciaþi în funcþie va publica articole ºi studii emisiunilor va atrage mânia de douã variabile: valoarea despre literatura românã ºi regimului care va ordona propriei creaþii ºi gradul de ideologia comunistã în: agresarea fizicã a autoarei. compromis fãcut cu regimul. Kontinent, East Europe, Activitatea publicisticã Monica Lovinescu îºi Preuves, L’alternative, Les a doamnei Lovinescu cuprinde îndreaptã atenþia spre spaþiul Cahiers de L’Est, Temoignages, mai multe volume: “Unde cultural pentru cã este singura La France Catholique etc. scurte I” (1978), “Întrevederi elitã care poate determina Concomitent colaboreazã la cu Mircea Eliade, Eugen prin luptã ºi sacrificiu cãde- reviste în limba românã din Ionescu, ªtefan Lupaºcu ºi rea sistemului. Inerþia acelora exil: Luceafãrul, Caiete de Grigore Cugler” (1992), “Seis- care sunt chemaþi sã delegi- Dor, Fiinþa Româneascã, mograme. Unde scurte II” timeze puterea de la Bucu- Ethos, Contrapunct, Dialog, (1993), “Posteritatea contem- reºti va provoca autoarei o Agora etc. poranã. Unde scurte III” remarcã amarã considerându-i Din dorinþa de a face (1994), “Est-etice. Unde scurte pe aceºtia “orfani ai cura- cunoscutã cultura românã în IV” (1994), “Pragul. Unde jului” (p. 92). lume semneazã capitolul scurte V” (1995), “Insula Speranþa a renãscut despre teatrul românesc din ªerpilor. Unde scurte VI” odatã cu anul 1977. Revolta Histoire du Spectacle (Ency- (1996), “La apa Vavilonului, lui Paul Goma a înscris dupã clopedie de la Pleiade, vol. 1” (1999). multe decenii România pe Gallimard) ºi realizeazã o Al doilea volum al harta dizidenþei. Rãspunsul traducere din Ion Luca Cara- acestei ultime lucrãri este “scriitorimii” române a fost S.P. nr. 97-98/2001 98 Cãrþi ºi autori dezolant. În loc ca acest presã ºi la televiziune. Pentru eveniment sã genereze o aceºti oameni cartea Monicãi CINE NE miºcare, momentul 1977 s-a Lovinescu este ca o piesã de CITEªTE: transformat într-un eºec. teatru în care actorii pornesc Vinovaþi de soarta din scena I cu mãºti pentru ca Citesc cu mare plãcere “Sfera României nu sunt numai cei pe parcurs sã fie obligaþi sã le Politicii” fiindcã de multe ori, din þarã, care au scuza cã trãiau scoatã. prin analizele sale “eretice” ºi într-un regim totalitar, dar ºi Concluzia amarã pe “iconoclaste” îmi contrazice acei membri ai exilului care care o pot sintetiza dupã multe idei primite necritic ºi-mi dãdeau dovadã de “slãbiciuni” parcurgerea filelor de jurnal lumineazã cotloanele spirituale ale vieþii ºi care pentru o este cã membrii elitei româ- unde se strâng plati-tudinile funcþie onorificã erau în stare neºti din þarã sau din exil pe auzite sau citite în grabã în alte s㠓sape” pe oricine. care îi considerãm zei nemu- pãrþi. Intenþia autoarei aces- ritori, se transformã în oa- tei recenzii nu este de a meni de rând. ªi asta pentru “diseca” lucrarea ci, în primul cã, nu-i aºa, puþini ºi-au rând, a-l determina pe cititor menþinut de-a lungul timpului sã citeascã cu atenþie paginã coloana verticalã. Bogdan Baltazar cu paginã. Aici vor fi recu- Preºedintele noscute “monumente” ale Bãncii Române pentru imposturii care, în zilele Ioana CRISTEA Dezvoltare, Groupe noastre, au curajul sã ducã DRÃGULIN Société Générale campanii moralizatoare în TALON DE ABONAMENT LA REVISTA “SFERA POLITICII” (vã rugãm completaþi cu majuscule)

DA, doresc un abonament la revista “SFERA POLITICII”, începând cu numãrul ...... , pe perioada de: 3 luni (45.000 lei), 6 luni (90.000 lei), un an (180.000 lei) Am achitat contravaloarea abonamentului, în sumã de ...... lei, cu mandat poºtal nr...... sau ordin de platã nr...... , în contul Fundaþiei Societatea Civilã, nr. 2511.1-21280.1/ROL (lei) deschis la BCR, Sector 1 sau 251100222013126 (valutã) deschis la BRD - SMB. DA, doresc facturã fiscalã pentru abonamentul achitat. Nume ...... , Prenume...... , Vârsta...... Compania...... , Cod fiscal...... Profesia ...... , Funcþia ...... Adresa la care doriþi sã primiþi abonamentul: Strada...... , Nr...... , Bl...... , Sc...... , Et...... , Ap...... Localitatea ...... , Cod poºtal...... , Judeþ/Sector...... Telefon ...... , Fax ...... , E-mail ...... Vã rugãm completaþi în întregime acest talon ºi, împreunã cu copia chitanþei, sau a ordinului de platã al abonamentului, expediaþi-l în acelaºi plic, pe adresa : Fundaþia Societatea Civilã - Sfera Politicii, Piaþa Amzei, nr.13, et. 1, sect. 1, Bucureºti, cu menþiunea “Talon abonament”, sau prin fax la +40-1-312.84.96. Abonamentele se pot contracta ºi la sediul fundaþiei, la adresa mai sus menþionatã. Relaþii suplimentare la tel. 659.57.90. Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare al revistei nu vor afecta valoarea abonamentului contractat. În preþul abonamentului sunt incluse taxele poºtale.

99 S.P. nr. 97-98/2001 Piata Amzei nr.13, et., Bucureºti, Tel/Fax: 312 84 96, email: [email protected] Persoane de contact: Stelian Tãnase - Preºedinte Executiv; Cristina Panþîru - Coordonator de Programe IPER (The Institute for Political and Economic Research) a fost înregistrat oficial la data de 5 februarie 1999 ºi a fost creat de o parte din membrii Fundaþiei Societatea Civilã, o bine- cunoscutã organizaþie non-guvernamentalã fondatã în septembrie 1992. Împreunã cu aceasta institutul editeazã revista Sfera Politicii. IPER este un think-tank românesc ce îºi propune sã promoveze cercetarea academicã în domeniile: economie, politici publice, integrare europeanã, cooperare regionalã, etc., cu scopul de a contribui la consolidarea instituþiilor democratice. Membrii institutului sunt persoane cu activitate academicã recunoscutã pe plan naþional ºi internaþional (economiºti, sociologi, avocaþi, jurnaliºti, analiºti politici) ce vor sã realizeze analize profunde ale vieþii sociale, politice ºi economice româneºti.

Activitãþi 1999-2001: 1999-2001 Co-editarea, împreunã cu Fundaþia Societatea Civilã, a revistei Sfera Politicii în care au fost abordate teme precum: reforma în educaþie (Politicã ºi Educaþie – 45), problema discriminãrii etnice, politici sociale pentru rromi (În cãutarea identitãþii – 58), integrare europeanã, negocierile de aderare, adoptarea acquis-ului comunitar, Pactul de Stabilitate în Balcani, politica de securitate a Uniunii Europene, reforma instituþionalã, etc. 1999-2001 IPER a organizat numeroase seminarii împreunã cu studenþii de la Facultatea de ªtiinþe Politice ºi Administrative, Universitatea Bucureºti, Facultatea de Relaþii Internaþionale, Academia de ªtiinþe Economice, Bucureºti. 1999 – Proiectul USA-România Security Relationship: A Case for Transatlantic Partnership. Activitãþi: “The Consequences of the Decisions taken at the NATO’s Washington Summit on Romania’s Security and Prospects for NATO Integration” (seminar internaþional - 12 mai, 1999) 1999 – Proiectul Monitoring the Romanian Press during the Strike on Yugoslavia. 1999 – Ten Years after the Fall of Communism (seminar internaþional – 5-7 noiembrie 1999) – au participat analiºti politici, jurnaliºti, diplomaþi, foºti dizidenþi din Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Germania, România. 1999/2000 – Un proiect realizat în colaborare cu Civic Education Project ce s-a concretizat în: masa rotundã cu tema “Legea rãspunderii ministeriale în Dreptul Comparat” (15 Decembrie 1999) ºi masa rotundã cu tema “Investiþiile strãine în România” (23 Aprilie 2000) 2000 – Social Trust and Economic Inequality (ianuarie 2000, conferinþã þinutã de prof. Eric Uslaner, Maryland SUA). Au participat jurnaliºti, politicieni, factori de decizie, analiºti politici ºi economici, etc. 2000 - The Electoral System in USA (februarie 2000, conferinþã þinutã de prof. Edmund Beard, University of Massachusetts) Au participat jurnaliºti, politicieni, factori de decizie, analiºti politici ºi economici, etc. 2000 – Proiectul New Security Issues in Balkans, Risk Factors, Common Policy Approaches and Public Perception. Din acest program fac parte: 2000 – One Year after NATO bombardments in Yugoslavia (seminar internaþional – 23-24 iunie, 2000). Au participat cadre didactice universitare, sociologi, politologi, analiºti economici, diplomaþi (James Rosapepe – Ambasadorul SUA; Marco Bello – Ambasadorul Albaniei), oficiali din Ministerul Apãrãrii, jurnaliºti din România, Ungaria, Yugoslavia, Turcia, Croaþia, SUA. 2000 – Balcanii la cumpãna dintre veacuri (masã rotundã - martie 2000) în colaborare cu Fundaþia Societatea Civilã 2001 - The Stability Pact: problem or solution? (masã rotundã internaþionalã - 23 mai 2001) Moderator: Stelian Tãnase – analist politic. Au participat: Mircea Geoanã - Ministru de Externe, Adrian Severin - Preºedintele Adunãrii Parlamentare a OSCE, Mihai Rãzvan Ungureanu - Comisarul pentru Europa de Sud-Est al Pactului de Stabilitate, Adrian Pop – Director Adjunct, Institutul de Studii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã, gen. Mihai Ionescu, Dan Pavel - analist politic, Cistian Pîrvulescu - analist politic, Valentin Stan - analist politic) 2001(9 Octombrie)Lansarea raportului ºi masa rotund㠓The Security Risks and Policy Approaches in Southeastern Europe” Autori: Marian Chiriac, Sabina Fati, Mircea Maniu, Adrian Pop, Stelian Tãnase. Activitãþi viitoare: Masa rotund㠓Relaþiile româno-maghiare – analize, prognozã”, Masa rotund㠓Cooperarea regionalã”, Lansarea numãrului aniversar – “Sfera Politicii 100” ºi Premiile Sfera ediþia a V-a S.P. nr. 97-98/2001 100