Tai-Pan. Vol.1+2
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
JAMES CLAVELL Seria de autor ]AMES CLAVELL Tai-Pan SHocuN (vol. I-II) Thr-PeN (vol. I-II) Ger-JrN (vol. I-II) Nosrre CesA (vol. I-II) CrreNcr Traducere din limba englezit (vol. VAnrBJur, I-II) ALFRED NEAGU w* Bucuregti 2019 Dirh Struaru ie/ pe puntea dunuei nauei amiralYengance si se indreptd cu pEi mari spre pasareld. Naua'de linie cu ;aptezeci / patru de turuuri era ancoratd la jumdtate de mil^d de insula. Era inconjuratd d.e restul nauebr de rdzboi aleflotei, dc naueb ce transplrtaserd nupe ale corpului expediyioruar'dt naue de comery;i dipereh opiului, ale negustoribr carefareau negoy cu China. Era in zori, o zi de marli, celoasd ;i rece, 26 ianuarie I 841 . in urtme ce trauersd pantea principald, Struan aruncd o priaire spre lirm ;i simyi cum il prinde un fel dr emofie. Rdzboiul cu China d.ecursese a;a cum Pldnuise el, uictoria se d.esdu,ir;ise a;a cum prezisese. Fructul uictoriei - insula - erd exact ceea ce.jinduise ureme de doudzeci d.e ani. Iar acum se tndrEta spre ldrm pentru a participa kformalitayile de luare in stdp,inire, ?entra afi rnartor al actului prin cAre o insuld chinezeascd deuenea un giuuaier al coroanei Maiestdyii Sale britanice, regina Victoria. Insuh se numed Hong Kong. Ti'eizeci de mile pdnate de yinut rnurutll numai piatr,i, tn dreptul gurii nordice a estuarului uriEului fluuiu Pearl, din sudul Chinei. La o mie de yarzi dz continent. Neospitaliera. Nefertlk. Nelocuitd, dacd nu se lua tn seamd o micd ayzare dz pescari pe ydrmul sadic. Pksatd exact in drurnul monstruoasehr uragane care se ndpusteau tnfecare an din largal Pacifcului. Mnrginh'd la est gi la uest d.e primejdioase bancuri de nisip ;i recifuri. Nefolositoare chiar ;i mandarinului - cam se Tzurnea orice reprezentant al tmpdratului Chinei - in prouirucia c,iruia se nimerise. Dar Hong Kongul auea cea mai rnare radd din lume. $i era primul pn al lui Struan in China. -Atenpie! sniga thndrul ofiyer de cart cdtre rnarinarul strkns tntr-o tunicd stacojie. Barca cea mare A domnului Smtan la scara centrali! L2 Jarnes Clauell -'Nyeles, sir! Marinarul se aplecd peste cuPastie {i repetd ordinul. -intr-o secund^d, sir! adnugd oflt*l' incercdnd sd-;i staphneasca teama pe CAPITOLUL 1 care i-o trezea acest ?riny al negoyului ce deuenise legenda tn mdrile Chinei. -Nici o grabd, fldcdule. Straan erd un uriE, cufaya bdtuciti de o mie dr furtuni. Redingota -Dar-ar fren;ia-n insula asta impugiti! izbucni Brock uitindu-se albasnd se Incheia cu nasturi de argint, iar pantahnii albi, bine mulayi, erau lung dinspre plaji pini sus spre piscurile golage. S-avem toati China adrdyi neglijent in ni;te cizme marini're;ti'. Era tnarmat cum se obi;nuia: un la picioarele noastre si noi si. ne multumim doa' cu insula asta pustie, cuyit ini-o teacd la spate gi altul la cizma dreaptd. Auea patruzeci 9i trei de numa' stAncS. blestemati. ani, pdrul ro;cat ni{te ochi aerzi ca smaraldul. ti Stitea in picioare, pe plaja eliberati de reflux, impreuni cu algi zi pe cinste, mai adauga el. -O doi comerciangi angajagi in negogul cu China. ln jurul lor erau alte sir. 9i -Da, grupuri de negutS"tori si ofi,teri din corpul expedigionar. Toti asteptau ca Smran cobort pasarela, siri la proua bdrcii sale ;i-i zimbi mai tlnar:ului ofigerul marinei regale si inceapi ceremonialul. Lingi catargul steagului sdufrate uineg Robb, ce se atezate la mijlocul ambarcayiei. erau aliniagi pe doui rinduri perfecte douizeci de militari din marini, cam intirziat, ii spuse Robb foryhnd an zh'mbet. -Am stacojiul uniformelor aruncind o pati de culoare. LAngi ei, neorinduiala -Mda, Excelenla Sa ;i amiralul carn aueau chef de uorbd. Struan se marinarilor care tocmai reusiseri cu greu si infigi catargul steagului in aitdfx o clipd spre insula, apoi tificu semn boymanului: Mok! Spre ldrm, piatra ti.rmului. domnule Mcl(ay. -La opt bitii de clopot era vorba sI ridicim steagul! mirAi Brock, -'lbles, sir. vocea ri.gusiti tridAndu-i nerS.bdarea. De-acu' a gi trecut un ceas. Ce-i -infine, am rea;it, Tai-Pan? ii spuse Robb. cuzibava asta, ftr-ar a naibii si fie! in chinezd Thi-Pan insemna lef suprem. Fiecare companie, sau armatd, e picat gifass riu, si blestemi, domnule Brock, replici ori yard. are numai un singur astfel de condacdtor cel care dtyine ade- -Margea Jeff fhti Cooper. ud.rata putere. Acesta era un american din Boston, zvelr, cu nasul coroiat, puftind o -Mda!ficu Stnran. redingotS" neagri, iar pe cap joben de fetru, agezat Era Thi-Pan al Nobilei Case. sfidltor pe-o sprinceani. -Foarte riu! Partenerul lui Cooper, VilfTillman, se crispi ugor cind simgi tonul tiios, al vocii nazale, caracteristici mai tinirului siu tovarS;. Tillman era un roscovan bine legat, din Alabama. -Io am si t-o spun p-aia dreapti: rahatul ista de musci afurisit efass riu! replici Brock. Joss eraun cuvint chinezesc ce insemna si;ansi, gi soarti, gi Dumnezeu, gi diavol, toate la un loc. -Riu, fir-ar si fie. -Mai bine si. nu fie a.;a, sir! rispunse Tillman. Viitorul negogului cu China e aici acum, joss bun sauTasr ri.u. Brock il privi de sus. 14 James Ckuell Thi-Pan 15 -Hong Kongul n-are nici un viitor' Porturi deschise spre mare ale unu' care n-o si mai stea si cumpineascS. prea mult intrebAndu-se daci zonei continentale, de alea avem noi nevoie, si doar avem habar de asta, te-a ingeles bine sau nu. Doamne Dumnezeule! -Mulgumesc, domnule Brock, am si gin minre, ii rispunse Cooper -E cel mai bun poft din apele astea, relui Cooper' Loc destul gi pentru netulburat. Dar am si-f dau si eu un sfat: e joss riu si blestemi margea! carenaj gi pentru armarea navelor toate. Loc destul si ne ridicim locuinge Brock i;i stipini mAnia. in cele din urmi avea si-i zdrobeasci pe Cooper Tillman, ca gi firma lor, cea mai si- depozite. $i la urma urmelor scipim 9i de amestecul chinezilor' ;i importantS. a unor negustori lucreze, le americani. Dar acum avea -O colonie nesmintit si aibi ogoare 9i lirani care si dom nevoie de ei ca aliati impotriva lui Dirk gi Cooper. Si aduci venituri, sublinie Brock pierzindu-9i ribdarea' Am Robb Struan. Brock blestemS. din nou acgl joss care fhcuse din Struan bitut toate coclaurile la fel ca dumneata. Aici n-o si creasci niciodati nici gi Compania cea mai mare casi de comerg din Asia gi atAt de bogati qi o recolti. Nu-s cAmpuri gi nici rAuri si le ude, nici o pigune' Deci nu o puternicS. incAt ceilalgi negustori implicati in comergul cu China, imboldigi si vedem noi nici carne, nici barabule. $i toate cele trebuitoare o si fim de spaimi gi invidie, o numiseri. Nobila Casi, nobili pentru ci era prima nevoigi si le aducem pe mar€. Ia gAndegte-te cAt o si coste. Hmm, plni 9i prin bogitiile ei, prima prin mirimea ei, prima prin comergul pe care-l pescuitul o si fie afurisit de nenorocit. $i cine-o sI pliteasci intreginerea frcea, prima prin cliperele sale, dar mai ales pentru ci Dirk Struan era Hong Kongului, ei? Noi, cu negogul nostru' fir-ar si fie! Thi-Pan lnaintea tuturor celorlal,ti tai-pani din Asia. $i acela;i7ors il costase -Pii o colonie de asta vrei dumneata, domnule Brock? relui Cooper' pe Brock, cu saptesprezece ani in urmi, un ochi, in anul in care Struan Eu socoream ci Imperiul Britanic - gi scuipS dibaci in vant - are destule punea bazele imperiului s5.u. colonii de felul ista. Nenorocirea se intimplase in largul Insulei Chushan. Chushan era Brock duse mAna spre cugit. exact in sudul imensului port al Shanghaiului, Ia gura atotputernicului -Scuipi doar ca si-1i curegi gAdejul sau scuipi pe Imperiul Britanic? fluviu Yang-tse. Brock izbutise cu greu si rizbeasci prin rafalele musonului Tyler Brock era un birbat de aproape cincizeci de ani, inalt 9i chior, cu o incirciturl foarte mare de opiu, Dirk Struan ffind la numai cAteva la Fel dc dur gi rezistent ca gi fierul cu care fusese nevoit si faci n€got pe zile in urma lui transponind tot opiu. Brock ajunsese primul la Chushan, l^ vrcmca cAnd umbla ca negustor ambulant la Liverpool, in tinerege, 9i la fel isi vinduse incarcatura si o pornise inapoi, fericit fiindci gtia de-acum ci de puternic gi periculos ca gi navele comerciale inarmate, pe puntea cirora S,ru"r, trebuia s5. o ia mai spre nord gi si lncerce si-si plaseze marfa pe o igi gsise refugiu gi pe care acum ajunsese si le conduci in calitate de 9ef coasti necunoscuti, infruntind riscuri in plus. Brock se gribea spre sud, al casei Brock gi Fiii. Ve;mintele ii dovedeau bogigia 9i cugitul de la briu citre cas5, Macao, cu llzile pline de lingouri, minat din spate de un vAnt era bitut in pietre scumpe. Barba ca si pirul incepuseri si-i incirungeasci. avan. Cind deodati, din Marea Chinei, s-a ridicat o furtuni pe cinste. -Azi e destul de rece, domnule Brock, interveni iute Tillman, Chinezii numesc aceste furtuni tai-fung. VAnturi Supreme. Negugitorii stipinindu-;i supirarea provocati de limba ascu$ti a mai tAni"rului siu ii spun taifun. Thifunurile sunt spaima lnsisi. Thifunul li devastase mili nava, iar el fusese prins sub arborada Partener. ftri Brock nu era omul pe care siJ provoci, iar ei nu-gi puteau inci permite gi catargele ce se pri"bugeau pe punte. Fu biciuit de gfichiul unei fungi si fie in relagii de dugminie pe fagi cu el.