JAMES CLAVELL Seria de autor ]AMES CLAVELL Tai-Pan SHocuN (vol. I-II)

Thr-PeN (vol. I-II)

Ger-JrN (vol. I-II)

Nosrre CesA (vol. I-II)

CrreNcr

Traducere din limba englezit (vol. VAnrBJur, I-II) ALFRED NEAGU

w* Bucuregti 2019 Dirh Struaru ie/ pe puntea dunuei nauei amiralYengance si se indreptd cu pEi mari spre pasareld. Naua'de linie cu ;aptezeci / patru de turuuri era ancoratd la jumdtate de mil^d de insula. Era inconjuratd d.e restul nauebr de rdzboi aleflotei, dc naueb ce transplrtaserd nupe ale corpului expediyioruar'dt naue de comery;i dipereh opiului, ale negustoribr carefareau negoy cu China. Era in zori, o zi de marli, celoasd ;i rece, 26 ianuarie I 841 . in urtme ce trauersd pantea principald, Struan aruncd o priaire spre lirm ;i simyi cum il prinde un fel dr emofie. Rdzboiul cu China d.ecursese a;a cum Pldnuise el, uictoria se d.esdu,ir;ise a;a cum prezisese. Fructul uictoriei - insula - erd exact ceea ce.jinduise ureme de doudzeci d.e ani. Iar acum se tndrEta spre ldrm pentru a participa kformalitayile de luare in stdp,inire, ?entra afi rnartor al actului prin cAre o insuld chinezeascd deuenea un giuuaier al coroanei Maiestdyii Sale britanice, regina Victoria. Insuh se numed Hong Kong. Ti'eizeci de mile pdnate de yinut rnurutll numai piatr,i, tn dreptul gurii nordice a estuarului uriEului fluuiu Pearl, din sudul Chinei. La o mie de yarzi dz continent. Neospitaliera. Nefertlk. Nelocuitd, dacd nu se lua tn seamd o micd ayzare dz pescari pe ydrmul sadic. Pksatd exact in drurnul monstruoasehr uragane care se ndpusteau tnfecare an din largal Pacifcului. Mnrginh'd la est gi la uest d.e primejdioase bancuri de nisip ;i recifuri. Nefolositoare chiar ;i mandarinului - cam se Tzurnea orice reprezentant al tmpdratului Chinei - in prouirucia c,iruia se nimerise. Dar Hong Kongul auea cea mai rnare radd din lume. $i era primul pn al lui Struan in China. -Atenpie! sniga thndrul ofiyer de cart cdtre rnarinarul strkns tntr-o tunicd stacojie. Barca cea mare A domnului Smtan la scara centrali! L2 Jarnes Clauell

-'Nyeles, sir! Marinarul se aplecd peste cuPastie {i repetd ordinul. -intr-o secund^d, sir! adnugd oflt*l' incercdnd sd-;i staphneasca teama pe CAPITOLUL 1 care i-o trezea acest ?riny al negoyului ce deuenise legenda tn mdrile Chinei. -Nici o grabd, fldcdule. Straan erd un uriE, cufaya bdtuciti de o mie dr furtuni. Redingota -Dar-ar fren;ia-n insula asta impugiti! izbucni Brock uitindu-se albasnd se Incheia cu nasturi de argint, iar pantahnii albi, bine mulayi, erau lung dinspre plaji pini sus spre piscurile golage. S-avem toati China adrdyi neglijent in ni;te cizme marini're;ti'. Era tnarmat cum se obi;nuia: un la picioarele noastre si noi si. ne multumim doa' cu insula asta pustie, cuyit ini-o teacd la spate gi altul la cizma dreaptd. Auea patruzeci 9i trei de numa' stAncS. blestemati. ani, pdrul ro;cat ni{te ochi aerzi ca smaraldul. ti Stitea in picioare, pe plaja eliberati de reflux, impreuni cu algi zi pe cinste, mai adauga el. -O doi comerciangi angajagi in negogul cu China. ln jurul lor erau alte sir. 9i -Da, grupuri de negutS"tori si ofi,teri din corpul expedigionar. Toti asteptau ca Smran cobort pasarela, siri la proua bdrcii sale ;i-i zimbi mai tlnar:ului ofigerul marinei regale si inceapi ceremonialul. Lingi catargul steagului sdufrate uineg Robb, ce se atezate la mijlocul ambarcayiei. erau aliniagi pe doui rinduri perfecte douizeci de militari din marini, cam intirziat, ii spuse Robb foryhnd an zh'mbet. -Am stacojiul uniformelor aruncind o pati de culoare. LAngi ei, neorinduiala -Mda, Excelenla Sa ;i amiralul carn aueau chef de uorbd. Struan se marinarilor care tocmai reusiseri cu greu si infigi catargul steagului in aitdfx o clipd spre insula, apoi tificu semn boymanului: Mok! Spre ldrm, piatra ti.rmului. domnule Mcl(ay. -La opt bitii de clopot era vorba sI ridicim steagul! mirAi Brock, -'lbles, sir. vocea ri.gusiti tridAndu-i nerS.bdarea. De-acu' a gi trecut un ceas. Ce-i -infine, am rea;it, Tai-Pan? ii spuse Robb. cuzibava asta, ftr-ar a naibii si fie! in chinezd Thi-Pan insemna lef suprem. Fiecare companie, sau armatd, e picat gifass riu, si blestemi, domnule Brock, replici ori yard. are numai un singur astfel de condacdtor cel care dtyine ade- -Margea Jeff fhti Cooper. ud.rata putere. Acesta era un american din Boston, zvelr, cu nasul coroiat, puftind o -Mda!ficu Stnran. redingotS" neagri, iar pe cap joben de fetru, agezat Era Thi-Pan al Nobilei Case. sfidltor pe-o sprinceani. -Foarte riu! Partenerul lui Cooper, VilfTillman, se crispi ugor cind simgi tonul tiios, al vocii nazale, caracteristici mai tinirului siu tovarS;. Tillman era un roscovan bine legat, din Alabama. -Io am si t-o spun p-aia dreapti: rahatul ista de musci afurisit efass riu! replici Brock.

Joss eraun cuvint chinezesc ce insemna si;ansi, gi soarti, gi Dumnezeu, gi diavol, toate la un loc. -Riu, fir-ar si fie. -Mai bine si. nu fie a.;a, sir! rispunse Tillman. Viitorul negogului cu China e aici acum, joss bun sauTasr ri.u. Brock il privi de sus. 14 James Ckuell Thi-Pan 15

-Hong Kongul n-are nici un viitor' Porturi deschise spre mare ale unu' care n-o si mai stea si cumpineascS. prea mult intrebAndu-se daci zonei continentale, de alea avem noi nevoie, si doar avem habar de asta, te-a ingeles bine sau nu. Doamne Dumnezeule! -Mulgumesc, domnule Brock, am si gin minre, ii rispunse Cooper -E cel mai bun poft din apele astea, relui Cooper' Loc destul gi pentru netulburat. Dar am si-f dau si eu un sfat: e joss riu si blestemi margea! carenaj gi pentru armarea navelor toate. Loc destul si ne ridicim locuinge Brock i;i stipini mAnia. in cele din urmi avea si-i zdrobeasci pe Cooper Tillman, ca gi firma lor, cea mai si- depozite. $i la urma urmelor scipim 9i de amestecul chinezilor' ;i importantS. a unor negustori lucreze, le americani. Dar acum avea -O colonie nesmintit si aibi ogoare 9i lirani care si dom nevoie de ei ca aliati impotriva lui Dirk gi Cooper. Si aduci venituri, sublinie Brock pierzindu-9i ribdarea' Am Robb Struan. Brock blestemS. din nou acgl joss care fhcuse din Struan bitut toate coclaurile la fel ca dumneata. Aici n-o si creasci niciodati nici gi Compania cea mai mare casi de comerg din Asia gi atAt de bogati qi o recolti. Nu-s cAmpuri gi nici rAuri si le ude, nici o pigune' Deci nu o puternicS. incAt ceilalgi negustori implicati in comergul cu China, imboldigi si vedem noi nici carne, nici barabule. $i toate cele trebuitoare o si fim de spaimi gi invidie, o numiseri. Nobila Casi, nobili pentru ci era prima nevoigi si le aducem pe mar€. Ia gAndegte-te cAt o si coste. Hmm, plni 9i prin bogitiile ei, prima prin mirimea ei, prima prin comergul pe care-l pescuitul o si fie afurisit de nenorocit. $i cine-o sI pliteasci intreginerea frcea, prima prin cliperele sale, dar mai ales pentru ci Dirk Struan era Hong Kongului, ei? Noi, cu negogul nostru' fir-ar si fie! Thi-Pan lnaintea tuturor celorlal,ti tai-pani din Asia. $i acela;i7ors il costase -Pii o colonie de asta vrei dumneata, domnule Brock? relui Cooper' pe Brock, cu saptesprezece ani in urmi, un ochi, in anul in care Struan Eu socoream ci Imperiul Britanic - gi scuipS dibaci in vant - are destule punea bazele imperiului s5.u. colonii de felul ista. Nenorocirea se intimplase in largul Insulei Chushan. Chushan era Brock duse mAna spre cugit. exact in sudul imensului port al Shanghaiului, Ia gura atotputernicului -Scuipi doar ca si-1i curegi gAdejul sau scuipi pe Imperiul Britanic? fluviu Yang-tse. Brock izbutise cu greu si rizbeasci prin rafalele musonului Tyler Brock era un birbat de aproape cincizeci de ani, inalt 9i chior, cu o incirciturl foarte mare de opiu, Dirk Struan ffind la numai cAteva la Fel dc dur gi rezistent ca gi fierul cu care fusese nevoit si faci n€got pe zile in urma lui transponind tot opiu. Brock ajunsese primul la Chushan, l^ vrcmca cAnd umbla ca negustor ambulant la Liverpool, in tinerege, 9i la fel isi vinduse incarcatura si o pornise inapoi, fericit fiindci gtia de-acum ci de puternic gi periculos ca gi navele comerciale inarmate, pe puntea cirora S,ru"r, trebuia s5. o ia mai spre nord gi si lncerce si-si plaseze marfa pe o igi gsise refugiu gi pe care acum ajunsese si le conduci in calitate de 9ef coasti necunoscuti, infruntind riscuri in plus. Brock se gribea spre sud, al casei Brock gi Fiii. Ve;mintele ii dovedeau bogigia 9i cugitul de la briu citre cas5, Macao, cu llzile pline de lingouri, minat din spate de un vAnt era bitut in pietre scumpe. Barba ca si pirul incepuseri si-i incirungeasci. avan. Cind deodati, din Marea Chinei, s-a ridicat o furtuni pe cinste. -Azi e destul de rece, domnule Brock, interveni iute Tillman, Chinezii numesc aceste furtuni tai-fung. VAnturi Supreme. Negugitorii stipinindu-;i supirarea provocati de limba ascu$ti a mai tAni"rului siu ii spun taifun. Thifunurile sunt spaima lnsisi. Thifunul li devastase mili nava, iar el fusese prins sub arborada Partener. ftri Brock nu era omul pe care siJ provoci, iar ei nu-gi puteau inci permite gi catargele ce se pri"bugeau pe punte. Fu biciuit de gfichiul unei fungi si fie in relagii de dugminie pe fagi cu el. rupte, ce se zbitea sub furia vXntului, in vreme ce el zilcea neputincios -Vintul ista e cam tlios, aga-i, Jeffr dedesubt. Oamenii lui au reugit si ajungi pAnI la el tiind funii, pardme, Cooper didu scurt din cap afirmativ, dar nu-gi lui ochii de la Brock. dar nu inainte ca cheia de impreunare rupri de la capitul funiei si-i scoati El n-avea culit, dar pistra in buzunar un pistol scurt de calibru mare' Era ochiul stAng. Nava era aplecati primejdios pe-o parte, aga cI, impreuni cam de aceeasi inilgime cu Brock, dar mai zvelt 9i netemltor. cu ceilalti oameni ai lui, s-au chinuit si taie sarturile si straiurile ce tineau -Domle Cooper, si-gi dau o Povali, relui Brock. CAn pomenegti catargele, arborada, aruncAndu-le peste bord si, printr-o minune, cliperul de Imperiu Britanic, nu mai stuchi atAt de des! S-ar putea si nimeregti gi-a revenit pe chili dreapti. Abia atunci s-a lngrijit se toarne niste brandy \i r6 James Claaell Tai-Pan al in givanul ochiului din care curgea singe. inci gi acum igi amintea de britanici pusi sub jurisdicgia lui Longstaff, cipitan superintendent durerea care l-a fulgerat atunci. Nu uitase cum se tirise pini la urmi Camerei de Comerg. care a fost ocolit intr-un port, cu mult dupi ce fusese socotit pierdut pentru totdeauna, Dar Struan concepuse acel inspirat plan prin trimisese forga expedilionari la minunatul siu cliper cu trei catarge arltind doar ca o biati coci amirAti, Cantonul, unde incepuse conflictul, 9i explicase ci nu era mare lucru ca insula si fie prin incheieturile clreia pitrundea apa, frri nici un catatg' fiLri arboradi, nord de Chushan. Struan ocupati fari nici un fel de pierderi, deoarece chinezii nu erau aProaPe frri un tun. Si, cind Brock izbuti pini la urmi si inlocuiasci arborada, deloc pregitigi gi deci neajutoragi in faga unei armate sau flote europene. catargele gi tunurile, sI faci rost de alti pulbere, de oameni gi munigie, si Dupi ce lisari o fo4i neinsemnati de ocupalie la Chushan;i citeva nave cumpere alti incircituri de opium, tot cigtigul primului voiaj se dusese' care si blocheze gurile fluviului )la,ng-tse, restul forgei expedigionare putu Struan nimerise in acelagi taifun cu o mici lorcea - navi cu o coci si se indrepte pe mare mai spre nord, spre gura fluviului Pei Ho, de unde si construiti dupi modelul chinezesc, dar cu arborada imprumutati de la ameninge direct Pekinul, capitala Chinei, aflatilanumai o suti de mile in coribiile englezegti, folositi pentru contrabandi, de-a lungul coastei, doar sudul fluviului. Struan gtia bine ci numai o astfel de ameningare directi pe vreme frumoasi. Dar Struan iegi cu bine din taifun gi, elegant gi neatins l-ar fi putut face pe implrat si qeari de indati pace. O idee minunati. $i ca de obicei, il intimpini pe chei pe Brock, cintirindul batjocoritor cu izbutise in mod strilucit. Forga expedigionari sosise in China in iunie, ochii sii mari, ciudagi gi verzi. anul dinainte. in iulie fusese ocupati insula Chushan. in august flota Dirk gi blestematul lui jos, se gindi Brock. Acelagifars i-a ingiduit ancorase la Pei Ho. Dupi doui siptimini, impiratul insircinase un trimis lui Dirk si faci din lorcea aceea impugiti o floti intreagi de clipere 9i oficial si negocieze pacea, prima dati in istorie cAnd un impirat al Chinei sute de alte lorci, antrepozite gi grimezi de lingouri cite vrei. Si facl din recunostea oficial o nagiune europeanl. $i rizboiul se incheiase aProape ea afurisita de Nobili Casi. Tot acelioss a impins firma Brock gi Fiii pe fard. prea multe pierderi nici de-o parte, nici de cealalti. blestematul de loc secund. Secund! se gAndi el, tot datoritd' acelui joss $i, -Longstaffa fost destul de ingelept si-i puni in aplicare planul, mai la mic pe afurisitul nostru a ajuns Dirk sil aibi, in togi anii igtia, degetul adaugl Cooper. de plenipotengiar, frri vlagi in el, onorabilul Longstaff, blestemat si fie! -Orice pArlit de negustor care a {bcut negog prin pirgile astea gtie $i acum, mini-n mini, ne-au vAndut cu totul. cum si-i puni pe chinezoi cu botu pe labe, replici Brock cu asprime' -Dar-ar frengia-n Hong Kong, frenlia-n Struan. igi impinse jobenul gi mai mult pe sPate gi-9i slibi bandajul de la ochi. -Daci n-ar fi fost planul lui Struan, n-agi fi cXgtigat niciodati a;a de -Dd ia zi-mi de ce-a ingiduit Longstaff;i Struan si se tArguie asupra ugor rizboiul Ista, replici linigtit Cooper. picii la Canton, ei? Cel din urmi timp gtie ci a se tXrgui pentru un Rizboiul izbucnise la Canton, cu doi ani inainte, cAnd impiratul chinez inseamni si cigtige timp. Tlebuia si fi stat lapeni acolo in nord, Chinei, hotirit si-i ingenuncheze pe europeni, incercase si puni caplt la Pei Ho, pini se semna pacea. Dd nu, am venit cu toati flota inapoi contrabandei cu opiu care forma grosul negogului englezesc. Vceregele gi de gase luni de zile bune tot a;teptim gi agteptdm ca sodomigii {tia si Ling inconjurase zonele rezidengiale striine de la Canton cu trupele sale puni pana pe hirtie gi si semneze! scuipi Brock. Prostie' mare prostie asta de gi pretinsese toati marfa, pini la ultima ladi cu opiu existenti in Asia, de tot. $i si piriduiesti ateta vreme gi atAgia bani pentru impulitura drept preg de rlscumpirare pentru viaga negugitorilor englezi lipsigi de stAncirie. tebuia si pS.strim insula Chushan. Acum am avea o insuli pe apirare. in cele din urmi, au fost predate douizeci de mii de llzi pline care merita s-o pistrim. cu opiu ce au fost distruse, iar englezilor Ii s-a ingiduit astfel si se retragi lnsula Chushan avea douS.zeci de mile lungime gi zece ligime, plmAnt in Macao. Dar englezii n-au putut accepta prea ugor nici acest amestec in fertil, bogat, un port bun gi un oras mare pe ea, Tinghai' negopl lor, nici amenintarea care a planat asuPra concetigenilor lor. Cu -Aveai loc un si respiri acolo, cAt i9i trebuie. Ei, 9i de acolo, cu trei sau ai zice pegte. cine stipaneqte gase luni in urmi, in Orientul indepirtat sosise o forgi expedigionarS. patru fregate, puteai bloca Yang-tse-ul cit $i JAMES CLAVELL Seria de autor JAMES CLAVELL Tai-Pan SHocun (vol. I-II) {s ts Thr-PeN (vol. I-II)

Ger-Jrw (vol. I-II)

Nosna Cesi, (vol. I-II)

CneNcr

din limba englezit VAnrnyur. (vol. Traducere I-II) ALFRED NEAGU

*_* Bucuregti 2019 bord primul dinne Cele d.oudfegat€ PotnPeau cu salue dintr-un tnffeg ureo zece milt ce pi.zea forturik din *auersul gofului Bogue, o gituituri dr drumul spre Canton. Goful Bogue era puternic inti.rit cu forturi care dnminau intrd.rea;i benef.ciau de locuri pericuhs de inguste tn dreptul hr iarfegatele pdreau atht de dezauantaiate in acest duel inc,fu pdnunderea lor acolo serndna nai degrabd cu o misiune de sinucidzre. Local era prea ingust pentnt rndn€are normale, iar tunurile din forturi le puteau line k resPect prin nagere directd pe clnd nauele ft.ceau uolte tntr-un bord ;i-ru cel^dlah, chinuinda+e sd urce fluuiul. Dar tunurile eraa prinse f.x Pe postamentele lor;i na puteau sd-;i urmdreascd. yintele, iar ueacuri tntregi de administra1ie coruptd Ldsdserd forturile sd. li.ncezeascd.. A;a cd ghiulelele fu auertisment treceaufird nici o primejdie chnd. tn babordul, cind in tribordulfregatehr. marini luard cu asab De pe fregate furd lansate cutere, ;i militarii ydrmuL Fornrile aufost \cupa.te cu u;urinfd;iftrd nici o pierdere, penffu cd' apdrdtorii lor ;tiind cd au o situayie disperatd, se retrdseserd cu inyelepciune' Militarii scoaserd nnarile dinfuncyi.une, bhilndu-le chte un piron in gaura dr aprindcre, chyiua rdmiseser,i sd ocupe forturile. Ceilalyi se retraserd' din incd o mild, pntzPind cu nna pe naue, fregatele pornird spre nord urcind salue celelahe forturi ;i ocupindu'le cu aceea;i qurinyd. dar irnpotriaa hr fu ffimisd o Jlotd dt ionci ;i de naue incendiare, flota jonci fu scufundatd. Fregatele puturd sd' drci.meze a;a d.e ulor atAt d'e mube de pennu cd greementul uelatura le ?entru cd aueau superioritate foc ;i ;i ingdduiau sd prindd. aiteza tn oricare direcyie a busolei, atunci cind bdtea urce pe ul.nt. uhnnl. loncile nu puteauface uolte cumficea ofegatd.;i nici sd 8 Jarnes Clauell

Joncilefusewrd czncepute pentra apele chinei ;i penmt a,inturile musonice, fregateb pennu chinuitoareb rafab care urku in canalul Mdnecii sau Marea Nordului, sau pe Atkntic, unde furtunile eraa cead obi;nuit, iar uraganal un mod de uinya. CAPITOLUL 15

-Ca gi cum ai trage in n\te rage care stau nemigcate pb api, spuse amiralul plin de sili. -Da, ii replici Struan. Dar ei au pierderi ugoare, iar ale noastre sunt cu totul neglijabile. -O victorie decisivi, asta-i ce conteazi! interveni Longstaff. Asta am dorit gi noi. Horatio, amintegte-mi si-i spun lui fuistotle si consemneze pe o pAnzi atacul asupra Forturilor Bogue. -Da, Excelengi. Erau pe duneta navei amird Wngence,la o mili de fregatele care-gi croiau drum cu focul lor intens. in urmi se afla grosul corpului expedigionar, China Cloud mergea cu cei de la aprovizionare, avind la bord, nqtiugi de nimeni, pe May-may gi copiii. -Cam rimAnem in urmi, domnule amiral, interveni Longstaff' Nu putem si ajungem din urmi fregatele, ei? Amiralul incerci si-gi stipineasci eneryarea, hotirAt si fie politicos cu Longstaff, I se frcuse sili de lunile in care fusese ginut in frAu, luni de ordine gi contraordine, obligat si duci un rlzboi umilitor. -Sir, inaintim destul de bine. -Nu prea. Tot facem volte inainte gi-napoi. Groaznici pierdere de vreme. Trimite un semnal spre Nemesis. Ne poate remorca ln susul fluviului. *Si remorcheze n v^mea amiral?! mugi amiralul, cu faga gi gitul rogii. Scroafa aia de navi ca un cirnat. Si remorcheza nava asta amiral cu gaptezeci 9i patru de tunuri? S-o ia la remorci agi zis? -Da, s-o ia la remorci, dragul meu, continui Longstafi ;i ajungem la Canton mai iute. -Niciodati, pe Dumnezeul meu! -Atunci imi trec cartierul meu general la bordul ei! Lasi la api un cuter. E ridicoli toati invidia asta. Nava e navi., indiferent ci-i cu vele sau cu aburi, gi avem de cfutigat un rizboi' Pogi veni gi dumneata la bord cind vrei, Dirk, voi fi fericit dacl mi lnsoEeqti' Haide, Horatio. 10 James Chuell Tai-Pan 11

Longstaffporni cu pas,i mari pe punte, exasperar de amiral gi de ideile Cind negustorii coboriri in dreptul coloniei, toEi vechii lor servitori lui neghioabe, sternite de rivalitatea dintre marini si armata de uscat: ii agteptau dinaintea porgii factoriilor' $i totul era ca 9i cum colonia nu rivalitate privind cine si conducS" in calitate de comandant, al cui sfat e ar fi fost pirisiti niciodati. in absenga stipinilor nimic nu fusese clintit mai pretios, cine are primul drept de alegere pentru spagiul de carenare de la locul lui. Nu lipsea nimic. a navelor sau pentru baricile trupei pe tirmul de la Hong Kong, si daci Piata fu desemnati pentru ridicarea corturilor unui detagament de rizboiul 5.sta e un rS.zboi maritim sau unul terestru, gi cine e privilegiat militari, iar Longstaffigi stabili cartierul general in factoria Nobilei Case. fagi de cine. in sufletul era $i lui inci mAnios ci gmecherul ila mic de Se prezenti o alti delegagie a Co-hong-ului care fu trimisi la plimbare Culum il picilise frclndu-l si semneze donarea citre Biserici a gorganului ca. si cea de dinainte, gi incepuri in mod deschis pregitiri amlnungite 9i lui Struan, Thi-Panul, frcinduJ si creadi ciThi-Panul fusese dinainte de ample pentru asedierea Cantonului. acord cu ideea asta, punind la grea lncercare relatiile amicale pe care le Zi gi noapte strada Hog;i Strada CelorTieisprezece Factorii erau pline intreginuse cu acest primejdios Thi-Pan atAtia ani, flcinduJ si.-i urmeze de animagie, clocoteau de mulgimea care cump[ra 9i vindea, se lua la ha4i scopurile. Si Longstaffse mai si.turase gi s5. intemeieze o colonie, situl si sau fura. Bordelurile gi bombele unde se vindeau biuturi prosperau' Mulgi tot asculte cAnd milogelile, cind izbucnirile de minie ale neguti.torilor, au dat ortul popii de atita biuturi, algii se aleseri cu beregata tiiati', iar amestecat astfel in confruntarea murdari. dintre ei. Si era furios gi pe allii pur;i simplu dispiruri- Patronii localurilor se luptau intre ei penffu chinezi pentru indriznealalor de a denunga acel minunat ffatat pe care a dobAndi mai mult spagiu, pregurile urcau sau coborau, dar intotdeauna el, numai el, li-l impusese cu arara generozitate. Fir-ar si fte, se gindi el, giseai destule localuri, atetea cate suPorta piaga de desfacere. uite unde am ajuns, s5" port pe umeri greutarea intregii Asii, si iau eu gi O delega;ie chinezi incerci din nou si dobAndeasci o audiengi la numai eu toate hotirArile, si.-i opresc si-gi taie beregata unul altuia, obligat Longstaff, dar Struan reugi si-l convingi, iar aceasta fu respinsi. Navele si port un rizboi spre gloria Angliei, salvindu-i comerEul, pe Dumnezeul de linie igi stabiliri pozigiile in traversul fluviului Pearl, iar Nernesis pau'tla meu, si cu ce multumire mi aleg eu din toate astea? As ff meritat si ftu in sus gi-n jos, seminXnd numai groaz| in urma ei. Dar joncile ftcut lord cu multi ani inainte. 'calml gi sampanele i9i vedeau nesdngherite de treburile lor in susul gi-n josul Apoi minia lui se mai potoli, penrru ci stia ci in curAnd situatia fluviului. Ceaiul gi mitisurile de sezon soseau din interiorul girii din Asia se va stabiliza, iar din adlpostul sigur al coloniei Hong Kong ;i Co-hong-ului care se ingiruiau pe malurile fluviului. se vor putea toarce itele puterii Imperiului Britanic. Dup5. cum va fi inundaseri depozitele in taini' placul guvernatorului coloniei. Guvernatorii sunt ftcugi cavaleri. Sir intt-o no"pt. apiru 9i Jin-qua, Tai-Pan! saluti el intrind in sufrageria particulari a lui Struan, \Tilliam Longstaff- ei, iuni frumos! $i cum guvernatorii de colonii erau -Hola, lui personali. Bine vede la mine. Tir gi comandanti gefi ai rururor forgelor coloniale, oficial gi legal frcitori ai sprijinindu-se de bralele slujitorilor legilor coloniei, reprezentanti directi ai reginei, ei, atunci o si se poati de ce nu venit vede la mine, hrya? juca cu amiralii istia tl.fnosi, cu generalii plini de ifose, dupi cum ii va Slujitorii il ajutari si se a;eze, se inclinari 9i apoi dispiruri. Bitrinul fi voia. Frengia in togi! se gindi el gi se simti mai bine. pirea mai bitrAn ca niciodati, cu pielea gi mai zblrciti. Dar ochii luceau Si Longstafftrecu la bordul navei Nemesit tinereste, plini de istegime. Purta o robi lungl de mitase, de un albastru Struan il insoti. Vapor sau nevapor, va fi cel dintAi in Canton. gters, si pantaloni de mitase albagtri, nigte papucei moi in picioarele Dupi cinci zile, flotastitea la ancori.la \7hampoa, tot fluviul cAt ll micuge. O jacheti tot de mitase, verde gi ugoari, ciptuqiti cu puf de urcaserS. fiind supus si zoni. siguri. De indatS. se prezenri penrru negocieri pasire, il apira de umezeala gi ricoarea nopgii de primivari. Iar pe cap o delegatie a Co-hong-ului, din partea noului vicerege Ching-so. Dar la purta o tichie cu mai multe culori. sugestia lui Struan, delegagia fu trimisi la plimbare ftri si fie primita, si - Hola, Jin-qua, il intimpini Struan. Mandarin Longstaff tare tare a doua zi colonia fu reocupati. supi.rat la el. Nu ingiduit la istaThin-Pan vede prieteni la el, aii iaaa! Ceai? 12 James Clauell Tai-Pan r3

Struan intr-adins il primise imbricat numai in cimasi, pentru ci voia rahat demni de dispreg, nigte nebuni frri mami, fafi'taril! Si ajungi si li ca Jin-qua si stie de la inceput ci era foarte mAniat pentru jumitatea de se usuce midularul birbigiei gi si Ii se umple pintecele cu viermi! atA.ta istegime, se gAndi el' monedi. datS.lui \7u Fang Choi. Se turn5, ceaiul 9i apoi apiruri servitorii $i pusese la cale gi inflptuise totul cu ii aducind delicatesuri comandate special de Struan. Struan ii oferi lui impinsese pe barbari si intre in rizboi, la timpul gi in locul ales de noi, Jin-qua si se servi si el cu nigte plicintele dim sum. ceea ce le-a rezolvat lor problemele economice, daq degi am pierdut, -Halel mult bun, spuse Jin-qua, stAnd foarte geapin pe scaun. n-am cedat nimic de prea mare importangi. Negogul a continuat ca si -Halel tare ri.u, spuse scuzindu-se Struan, stiind bine ci mAncarea inainte, numai prin Canton, gi astfel Imperiul de Mijloc este mai departe oferiti de el era cea mai de soi din tot Cantonul. apirat de invadatorii europeni barbari. $i nu le-am cedat decit o insulS Intri. un servitor care aduse jilratic, il agezi pe vatri. gi puse deasupra impugiti cAt un cicat de musci si pe care pe deasupra am gi inceput s-o cAteva begisoare de lemn parfumat. Mireasrna lemnului umplu indatl luim inapoi cu primul culi care a pus piciorul pe girmul ei. incepu si cintireasci perfecgiunea planului car.e se folosise inci.perea destul de mici. Jin-qua gusti strimbAnd din nas inci vreo cd.teva $i Jin-qua de gi de teama lui ci Ti-sen constituia o ameninfare dim surn gi sorbi din vArfirl buzelor putin vin chinezesc,incllzit,ata cum se licomia impiratului gi pe impirat siJ distrugi pe cel de-un servesc toate vinurile chinezegti, exact la temperatura cuveniti. BitrAnul la adresa ronului il frcuse c[iar singe cu el. Divini ispravi! Ti-sen fusese atit de frumos bigat in capcani se simgi incilzit de vin, dar mai ales de faptul ci protejatul siu Struan se gi ales cu atita ingelepciune pentru acest rol cu atata timp inainte. Instru- comporta ca o gazdi. perfectS., asa cum trebuie s5" se poarte un subtil mentul ideal pentru a salva gi obrazul implratului pe cel al Chinei. Dar adversar chinez. Servindul cu dim sumla o masi de seari, cd.nd intreaga 9i dupi ani si ani de zile de urzeli, ribdare dupi o totali victorie asuPra tradigie dicta ca acestea si fie servite numai la inceputul dupi-amiezii, 9i adversarilor Imperiului de Mijloc, impiratul ista ros de licomie, biati Struan nu numai ci ii indica inci o dati supararea sa, dar il 9i punea la javri obignuiti si adulmece sosuri de tArfe, a ftcut prostia de necrezut, incercare si afle cit de multe stia bitrinul de intilnirea lui Struan cu'Wu neinchipuiti, de a denunEa acel perfect tratat' Kwok. Si cu toate ci Jin-qua era incintat ci invigiturile lui - sau mai Si acum barbarii {tia britanici sunt supiragi, 9i pe buni dreptate. bine zis ale nepoatei sale T'chung May-may - diduseri roade atAt de $i-au pierdut cinstea obrazului dinaintea diavolului acela de regini a delicate, era asaltat de vagi nelinigti. igi asumi mari riscuri, isi spuse el, lor gi a tAmpiEilor ei de curteni. Tirebuie si luim iar totul de la capit, gi atunci cd.nd educi un barbar invigAnduJ regulile lumii civilizate. Elevul strivechiul gel al Imperiului de Mijloc - acela de a civiliza 9i pimAnturile s-ar putea s5. invete chiar prea bine gi, ftri si prinzi de veste, elevul si-gi barbare, de a le scoate din intuneric gi a le aduce la lumin5", ca si formeze intreaci profesorul. Fii cu bigare de seami. o singuri lume sub obliduirea unui singur impirat - trebuie si sufere Aga ciJin-qua nu ftcu ceea ce avusese de gAnd si faci, adici si ia cea amAnare. Pe Jin-qua nuJ supira si reia totul de la capit, lntrucAt pentru mai micugi din plicingelele umplute cu crevere gi si i-o ofere pe deasupra el timpul se misura inf veacuri. Era oarecum sAcdit doar de faptul ci. totul mesei, repetind gestul flcut de Struan pe nava lui Vu I(rvok, ceea ce ar fi fusese amAnat ftri nici un rost;i se pierduse o minunati ocazie. Mai intAi ari.tat cu toati subtilitatea orientali. ci el gtia rot ce se p€trecuse in cabina Cantonul! Mai intii mult iubitul nosru Canton trebuie riscumpirat. $i piratului. Din contri, lui o plicinti foarte prijiti;i o puse pe propria cam cit de pugin va trebui pentru arezolvasi asta? Cam cit de pugin...? farfurie, ca apoi o minAnce indiferent. si Stia ci deocamdatS. era mult Struan fierbea. Se agteptase ca Jin-qua si ia una dintre plicingelele mai intelept si nu dea in vileag ceea ce aflase. Mai tirziu, dacidorea, il umplute cu crevete gi si fl-o ofere pe deasupra mesei. Si insemne asta putea ajuta pe Thi-Pan si evite pericolul ln care se afla arate 9i si-i curn oare ci nu $tia ci \flu Kwok ii diduse prima jumitate de monedi? Cu putea si se salveze de la dezastru. sigurangi c5. pricepuse semnificalia ritualului cu dim surn, nu? Fliciule, $i in vreme ce morfolea o dim sum, se g5ndea la prostia cumpliti a ai gr1j5. cum pfuegti mai departe. mandarinilor gi a celor din casta Manchu. Nigte nebuni! Mincitori de -Mult bum-bum de la navele, heya? Hcu in cele din urmiJin-qua.