105 Multe Construcţii Rurale Clar Ridicate Sub Protecţie Militară 522
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
(87–89 p. Chr.), când romanii să fi pretins o terra deserta în faţa spaţiului cucerit, multe construcţii rurale clar ridicate sub protecţie militară522. Am cita doar iar aşezările dacice să se fi fost retras înspre interiorul Banatului sau chiar spre descoperirile de la Devin523, Bratislava-Dubravka524. Acolo, ele apar mai ales după Transilvania. Acest teritoriu rămânea un spaţiu liber fără o populaţie barbară războaiele marcomanice. În cazul nostru, acest lucru nu se poate încă prea bine controlat de Imperiu Roman. Nu se cunosc nici un fel de aşezări din interiorul preciza cronologic. În ce măsură avem de a face cu un control militar al Moesiei Banatului, care să-şi fi încetat existenţa la sfârşitul secolului I p. Chr. Superior în teritoriul de la nord de Dunăre, acest lucru a fost presupus şi probabil să Dacă am avea în vedere reprezentările de pe scenele Columnei lui Traian de fi şi reprezentat o realitate în antichitate525, mai ales pentru descoperirile de la la Roma, unde se constată de abia, după 16 scene de la trecerea armatei romane la Pancevo, Cuvin, Gaj, localităţi aflate în faţa valului median. nord de fluviu, apariţia primelor contacte ale armatei romane cu daci izolaţi, aduşi Prezenţa ştampilelor legiunii a VII-a Claudia (de tipul LEG VII C.P.F) la în faţa romanilor, ar trebui să presupunem că localnicii se retraseră din acel Banatska Palanka, Vrsac demonstrează existenţa aici a unor unităţi militare încă în teritoriu. Când anume a avut loc acest lucru nu putem încă preciza, deocamdată. vremea împăraţilor Traian – Hadrian. Ele ar putea fi puse în legătură cu pregătirile Recent, descoperirea sitului de la Unip (com. Sacoşul Turcesc, jud. Timiş) făcute pentru războaiele cu dacii din timpul împăratului Traian, la care legiunea a din apropierea Timişoarei aduce în discuţie o primă aşezare dacică de anvergură. participat cu efective importante. Ulterior, în cursul secolelor II–III, legiunea a VII-a Cercetarea arheologică este încă la început, elementele de cronologie nu sunt Claudia (ştampile de tipul LEC VII. CL) şi legiunea a IIII-a Flavia (ştampile de precizate riguros513. tipul LEG. IIII. FL) sunt atestate la nord de fluviu la: Banatska Palanka, Vrsac. Trebuie menţionat că nu avem informaţii arheologice asupra existenţei unor Momentul este greu de precizat din punct de vedere cronologic. Ele s-ar putea data aşezări rurale indigene de câmpie databile, nici în cursul secolelor I a. Chr. – I p. Chr. în vremea războaielor marcomanice sau chiar anterior acestei date526, când efective Şi, totuşi, izvoarele literare, numismatice menţionează anumite atacuri ale dacilor ale legiunii a IIII-a Flavia au staţionat în castrul de la Viminacium, în lipsa legiunii 514 la sud de Dunăre, care trebuie să fi avut loc prin Banat . plecată în campania din Orient. În acest teritoriu se disting două sau poate trei zone diferite sub aspectul locuirii: Atât Banatska Palanka, cât şi Vrsac sunt două centre care se află aproape de A. Astfel, de la vărsarea Tisei în Dunăre, de-a lungul malului de nord al valul median din faţa Daciei, ceea ce sugerează prezenţa la un moment dat în fluviului, pe o fâşie mai lată sau mai îngustă de la graniţa cu provincia Moesia cursul secolelor II–III a unor efective militare din provincia vecină, aşa cum ele Superior se constată, în secolele II–III, prezenţa unor construcţii ridicate din cărămizi apar şi pe linia de nord a Dunării la Pojejena, Moldova Nouă, Gornea etc. romane şi piatră. Din păcate în marea lor majoritate, descoperirile au un caracter B. O a doua zonă geografică se constată la nord de nisipurile de la întâmplător sau sunt urmarea unor mici sondaje şi astfel caracterul lor militar sau Deliblata, până în apropiere de Mureş. Deliblata un teritoriu care a fost nelocuit, civil nu este precizat în vreun fel, nici chiar destinaţia edificiului. Prezenţa unor doar la marginea „micului deşert” se constată mai multe aşezări atribuite mediului tegule ştampilate ale legiunilor a IIII-a Flavia şi a VII-a Claudia denotă o implicare 515 sarmatic pe teritoriul localităţii moderne Alibunar (Serbia); pentru câteva St. militară la edificarea lor. Cele mai reprezentative descoperiri provin de la Pancevo , Trifunović oferă o datare largă în secolele II–IV, fără alte precizări 527. din mai multe puncte: la Berăria lui Weifert, pe str. Brace Iovanović nr. 15, în Spaţiul central al teritoriului de câmpie în discuţie, până la Tisa, este după centrul oraşului etc. În majoritatea cazurilor s-au găsit cărămizi ştampilate aparţinând cum menţionam, puţin cercetat. Habitatul rural aici este atestat de cercetările de legiunilor a VII–a Claudia şi a IIII-a Flavia alături de ceramică fragmentară 516 teren destul de sporadice sau, în cel mai bun caz, prin câteva sondaje izolate. romană, monede etc. Aceste aşezări rurale erau încadrate într-o denumire generică de aşezări din Ştampile ale legiunii a VII Claudia au fost descoperite la Cuvin517, Gaj518, secolele III–IV. O departajare cronologică s-a putut opera prin analiza cu atenţie a Banatska Palanka519, Bela Crkva520, Vrsac521, localităţi aflate în faţa valului inventarului descoperit constând îndeosebi din ceramică lucrată cu mâna de factură median, dar apropiate de linia Dunării. Este o situaţie interesantă, asemănătoare locală dacică, alături de fragmente de ceramică cenuşie fină lucrată la roată de poate cu cea din faţa limesului Pannoniei Inferior, înspre Slovacia, unde apar mai tradiţie La Tène. Prezenţa unor piese de import de fapt, destul de puţin numeroase din bronz sau fier (mai ales fibule) sau sticlă (mărgele), alături de ceramică romană 513 Pentru o discuţie sintetică asupra acestei probleme – vezi capitolul dedicat Cuceririi Romane. 514 Vezi în cap. de mai sus, cap. Preliminarii daco-romane. 515 Đorđević 2007, p. 98–99. 522 Vaday 2003, p. 213–216. 516 Đorđević 2007, p. 98–99. 523 Pieta 2003, p. 216–218. 517 Đorđević 2007, p. 98–99. 524 Elschek 2003, p. 218–220. 518 Đorđević 2007, p. 98–99. 525 Gudea 2001, passim. 519 Đorđević 2007, p. 102. 526 Pentru legiunea a IIII-a Flavia probabil acest moment poate fi să fie pus în legătura cu 520 Đorđević 2007, p. 106. războaiele lui Lucius Verus (?). 521 Đorđević 2007, p. 106. 527 Trifunović 1990, p. 213–220. 104 105.