Revista-Philohistoriss-An-VI-Nr
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Revista PHILO HISTO RISS An VI, Nr. 9, Iulie 2020 Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Istorie si Filosofie Asociatia, Studentească, Philohistoriss COLEGIUL ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta Prof. univ. dr. Radu Ardevan Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean Prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău Conf. univ. dr. Ionuţ Costea Lect. univ. dr. Mihai Croitor COLEGIUL DE REDACŢIE: Ariana Baciu Andrei Dălălău Denisa Dragomir Patrick Măgerușan Carmen-Maria Oltean Bianca Sârbu Gabriel Zvîncă Coordonare volum: Alexandra Jureschi Responsabilitatea conţinutului materialelor aparţine autorilor ASOCIAŢIA STUDENŢEASCĂ PHILOHISTORISS Cluj-Napoca, Str. Napoca, nr. 11, sala S4 https://asphilohistoriss.wordpress.com e-mail: [email protected]; [email protected] ISSN: 2068-5483 EDITURA KLAUSENBOOK, Cluj-Napoca, Str. Deva, nr. 1-7, ap. 2B www.klausenbook.ro CUPRINS ISTORIE MEDIEVALĂ Între realitate și imaginar. Despre Patzinakia în sursele bizantine din secolul al X-lea ................................................................................................................................ 9 Adrian Gabriel Mateșan Medicina bizantină între tradiția păgână și practici creștine în secolul al VI-lea ..... 20 Florina-Alexandra Dobre Asediul Constantinopolului în frescele exterioare bisericești din nordul Moldovei ...................................................................................................................... 35 Ștefan-Claudiu Banu Sfântul și miracolul în percepția lumii merovingiene .......................................... 49 Gabriel Ban ISTORIE CONTEMPORANĂ Societatea Tinerimea Artistică. O istorie culturală 1901-1941 ............................. 68 Ana Rusan-Göbre Consequences of the application of the Armistice Agreement in Tulcea County ... 78 Valentina-Maria Enache Petru Groza, de la funcția de prim-ministru, la cea de Președinte al Prediziului Marii Adunări Naționale ........................................................................................... 90 Tania-Nicoleta Bîc Organizațiile de partid din satele Câmpiei Buzăului (1962-1989) .................... 100 Gheorghe Miu 5 Ten'nō soshite teikoku – de la misticizarea la umanizarea împăratului nipon. „Sistemul împăratului” în perioada Shōwa (1926-1989) .................................... 122 Mihai Chiș Evoluția postbelică a Tunisiei și Algeriei în caricaturile vremii ....................... 138 Andrei Dumitru Olteanu RELAȚII INTERNAȚIONALE Constantin Diamandi – profilul unei cariere diplomatice ................................ 153 Ionel Doctoru Distanțarea României comuniste de Uniunea Sovietică înainte de Declarația din aprilie 1964 ................................................................................................................ 168 Gabriel Zvîncă Protestantismul în relațiile internaționale. Studiu de caz: protestantismul și invazia din Iraq ........................................................................................................ 180 Adrei Dălălău Presa Al-Qaeda: o analiza a primului număr din revista Inspire ...................... 193 Mihai Tatomir Politica externă și de securitate a statului Israel, în perioada 2009-2019 .......... 201 Daniel Șoimaru Peace zones and human security: The Missing Nexus ...................................... 214 Matteo Piovacari FILOSOFIE Revendicări literare și tendințe contestatare la turnura dintre milenii ............ 235 Ion Pițoiu 6 O scurtă istorie a conceptului de clipă ................................................................... 251 David Augustin Mândruț RECENZII Simon Jenkins, Scurtă istorie a Europei. De la Pericle la putin (trad. Anca Simitopol, Alexandru Racu), București, Ed. Litera, 2019, 384 p. .......................................... 269 Andrei Cosmin Popa Adrian Goldsworthy, Hadrian’s Wall, Basic Books, New York, 2018, 192 p. ... 274 Bogdan-Adrian Lăpușan Robert D. Kaplan, Răzbunarea geografiei: ce ne spune harta despre conflictele viitoare și lupta împotriva destinului, trad. Mihnea Gafița, Ed. Litera,București, 2018, 640 p. .............. 277 Patrick Măgerușan 7 ADRIAN GABRIEL MATEȘAN* Abstract: The Eurasiatic migration from the ninth to thirteenth centuries confront the Byzantine Empire with a new threat in front of which it had to defend his political interests from the regions alongside the Black Sea. Concerned by the ethnopolitical situation from the Ponto-Danubian space, the byzantine authors from the tenth century embed in the sphere of political terminology a new concept: Patzinakia. In this paper, the analytical demarche examined the two materializations that could hide under this notion: one that exprime a political reality molded around the ethnic group of the Pechenegs or the possibility that it may mistify and distort the true appearance held by the Pechenegs presence in the Lower Danube area. Previous researches aiming the subject of the great migrations focused on the political and military aspects of this amply phenomena, without considering the history of mentality and the impact of migrations on the byzantine individuals' outlook, therefore the question of the physical existence of Patzinakia has passed unnoticed. At this moment, the usage of byzantine sources and Oriental chronicles could provide the necessary means to highlight the truly nature of Patzinakia and the place where it can be pinpointed: in the geographical boundaries from Ponto-Danubian area, or in the common mentality of Byzantine authors. Key-words: Pechenegs, migrations, Lower Danube, nomadism, byzantine mentality. Înfățișarea politică a spațiului nord-dunărean își găsește cu mare greutate o reprezentare clară în perioada migrațiilor târzii, fapt determinat de tranzitarea acestui teritoriu de către populațiile nomade de sorginte eurasiatică, care nu doar că au destabilizat locuirea autohtonă1, dar și-au materializat prezența în * Doctorand, Anul I, Școala Doctorală de Istorie, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, Coordonator Lect.Univ.Dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din București. 1 Petre Diaconu, „Pătrunderea pecenegilor în Câmpia Română și argumentul numismatic”, în SCIVA, Tom. XXXV, Nr. 1, An. 1984, p. 69. 9 instaurarea unui control militar restrâns, de cele mai multe ori discontinuu, asupra regiunilor dominate direct, de unde s-au focusat pe lansarea unor raiduri de pradă către teritoriile adiacente și, într-un final, pe continuarea înaintării către noi zone, sub presiunea altor valuri migratoare ale căror acțiuni au dat fenomenului migrațiilor târzii forma unui domino etnic. În contextul frecventelor metamorfoze cauzate de invaziile turanice, o scurtă perioadă de stabilitate se întrevede în secolul al X-lea, atunci când prezența grupului eurasiatic al pecenegilor în nordul Mării Negre și tendința acestuia de a înainta dincolo de Nistru se lovesc de interesele Imperiului Bizantin, care-și vedea amenințată stăpânirea în Peninsula Crimeea și, implicit, controlul asupra unei părți considerabile a Pontului. Această situație oferă constantinopolitanilor prilejul de a introduce, în mentalul individual și în terminologia surselor scrise, un nou concept care trebuia să absolutizeze o presupusă realitate politică întemeiată în jurul triburilor pecenegilor, o materializare cu încărcături politice a dominației turanice în spațiul ponto- danubian, pe care bizantinii au ales să o reprezinte în lucrările vremii sub forma grafică de Πατζινακία2. Secolul al X-lea nu reprezintă pentru Imperiul Bizantin doar o perioadă de înflorire culturală sub dinastia Macedoneană, dar și un moment în care statul trece printr-un reviriment teritorial care duce la restabilirea frontierelor din Peninsula Balcanică și, mai departe, la interconectarea cu spațiul aflat pe malul stâng al Dunării. Acest lucru, coroborat cu implicațiile stăpânirii bizantine din Chersones3, duce la proliferarea interesului constantinopolitanilor cu privire la noile realități etnice care înconjoară Marea Neagră. Contextul specific oferit atât de pătrunderea pecenegilor în Europa estică, dar și de contactul empiric pe care acest grup turanic îl are cu civilizația bizantină din Peninsula Crimeea, dă autorilor greci posibilitatea de a vorbi despre granița nordică a imperiului în termeni pur politici, motiv pentru care unele surse, foarte puține ce-i drept, evocă existența Țării pecenegilor. Prima apariție a termenului Πατζινακία în cronistica bizantină a secolului al X-lea este de găsit în lucrarea basileului Constantin al VII-lea Porphyrogenitus, De administrando imperio. Această întreprindere de „cartare” a unei oikumena4 bizantine, ce face din Constantinopol un umbilicus mundi, 2 Patzinakia sau Țara Pecenegilor. 3 Pentru mai multe detalii referitoare la administrația bizantină din Peninsula Crimeea, vezi Marie Nystazopoulou-Pélékidou, „L’administration locale de Cheron à l’époque byzantine (IVe-XIIe s.)”, în ΕΥΨΥΧΙΑ. Mélanges offerts à Hélène Ahrweiler, Éditions de la Sorbonne, Paris, 1998, pp. 567–579. 4 Alexander P. Kazhdan (ed), Alice-Mary Talbot (ed.), Anthony Cutler (ed.), Timothy E. Gregory (ed.), Nancy P. Ševčenko (ed.), The Oxford Dictionary of Byzantium, Vol. III, Oxford 10 prezintă în termeni exacți imaginea Europei sud-estice și componentele etno- politice ale ei. Pentru autor, Patzinakia apare ca o formațiune politică de o importanță considerabilă pentru echilibrul spațiului est european, motiv pentru care descrierile dedicate acesteia abundă în detalii, mai ales de ordin teritorial. Constantin al VII-lea precizează câteva repere care delimitează