Insele Dacice Din Lucrarea L-A Primit Pe Dl
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
S C. „SIDERURGICA44 S.A. „Ne Insă o favorabilă u S întâlnirea de la sfârşitul în esenţă, conţinutul pro Săptămânii trecute, de la tocolului semnat între „Si sediul Societăţii Comerciale derurgica" Hunedoara şi „Siderurgica" S.A. Hune F.P.P. I Banat — Crişana doara, a fost de natură prevede bă atât conducerea să dea un răspuns în ceea executivă d&t şi sindicatul ce priveşte privatizarea a „Siderurgistul" „acceptă 5 la sută din acest - colos privatizarea pe baza soli industrial. Protagoniştii în citării comitetului de di tâlnirii au fost, pe de o recţie in conformitate cu parte, conducerea executivă Legea 58/91 şi Legea 77/ şi sindicatul din combinat, 94 şi se stopează acţiunea reprezentate de dl. direc de ofertă publică". Deci, tor general, dr. ing. Silviu acceptând privatizarea, cei Anul VII • Nr. 1363 • Marţi, 18 aprilie 1995 8 pagini • 150 Iei Samoilescu, respectiv dl. de la „Siderurgica" sunt Petru Vaidoş, liderul sin liberi să-şi aleagă ce me dicatului, alături de alţi todă vor în corjsens cu TEMEIURI PENTRU membri de sindicat, iar de legea. Considerându-se câ cealaltă parte de F.P.P. I acest. transfer de proprie 0 ISTORIE MULTIMILENARA Banat — Crişaha, reprezen tate declanşat prin acţiunea Primire la Prefectura j tat de dl. Ioan Cuzman, de ofertă publică nu -vine preşedinte, şi dl. senator în avantajul celor ce mun Sâmbătă, 15 aprilie a.c., la sediul Prefecturii ju Zoltan Hossu, membru în cesc la combinat, metoda deţului Hunedoara, dl. Prefect, ing. Georgel Răican, Comisia de Privatizare a respectivă a fost înghe insele dacice din lucrarea l-a primit pe dl. Francois de Combret, preşedintele Senatului. De asemenea, la ţată. S-a convenit, în acest asociaţiei neguvernamentale franceze S.E.R.A. (Soli- întâlnire au luat parte context, ca toate carnetele darite Enfants Roumains Abandonnes), cu sediul la dl. prefect, ing. Georgel Paris Această asociaţie va pune la dispoziţie fondu Răican, şi dl. ing, Cpstel ADRIAN SALAGEAN rile pentru crearea a încă două case familiale în ju Alic, preşedintele Consi deţ, pentru copii. Menţionăm că în realizarea acestui liului judeţean. (Continuare în pag. a 2-a) Istoria unui neam cu decisive şi sigure, dar des proiect este angrenată „Sociăte Humanitaire“ din prinde în sine cultura ma tul de unilaterale. Fără Toulouse — Franţa, care a contribuit până acum la terială creată de_a lungul studierea celorlalte dome reabilitarea caselor de copii de la Baia de Criş şi secolelor şi mileniilor, -şti nii enumerate mai sus i- Bretea Streiului şi la crearea casei familiale „La Vio_ inţa şi, arta, credinţele şi maginea despre strămoşii lette“ din Haţeg. FELICITĂRI DE PAŞTI obiceiurile şi, fără doar şi noştri ar fi incompletă, jfoate, acel factor hotărâtor schematică şi chiar defor W.VWW^AWVVW.VAVW.WWW.V,VW*V. Doriţi să vă felicitaţi colegii, prietenii, care leagă, uneşte meiîibrii mată; Lingvistica va oferi subalternii, colaboratorii, clienţii unei colectivităţi, care trans totdeauna concluzii impor cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti ? mite de-â lungul timpu tante istoriei, de care la transforma în lapoviţă şi lui tot ce creează această rândul ei se foloseşte pen ninsoare. Temperatura mi Ziarul-„Cuvântul liber44 vă stă la dispo colectivitate, menţinându-le tru studierea limbilor nimă se va încadra între ziţie cu pagini speciale ce vor fi publicate în conştiinţa de neam, anume vechi, vorbite in antichi preajma sărbătorilor. Marţi, 18 aprilie. Vre 2 grade şi 8 grade C, iar limba — trăsătură atât de tate. cea maximă între 6 grade Anunţurile pot fi trimise prin poştă — specifică, definitorie pen Materialul lingvistic trac me închisă, cu precipita ţii mai frecvente în ju şi 16 grade C. Se vor cu comandă fermă — la faxul 618061 sau pre tru fiecare popor. este dUpă cum se ştie nu semnala intensificări ale Pentru studierea peri numai sărac, dar ridică şi mătatea nordică a ţării. zentate direct la redacţie. Tarife foarte a- oadei vechi din istoria ţării semne de întrebare în pri Pe alocuri, ploaia se va vântului. vantajoase. noastre, ca şi pentru alte vinţa autenticităţii. Se cu ţari dg altfel, pe lângă nosc cam 3 000 de unităţi sistematicele săpături ar_ lexicale, aproximativ două heOlogifce întreprinse ,o a- treimi antroponime, o treime tenţie din ce în ee mai toponime şi cam o sută de mare se acordă cercetărilor glose. Inscripţiile trace lingvistice precum şi a_ , sunt foarte puţine la nu celora care privesc cul măr şi .cu texte mult prea 18 aprilie tura' populară (obiceiurile, reduse, ca să poată fi un credinţele, producţiile fol materia] clar şi sigur. ş Cuv. Ioan, ucenicul clorice, medicina populară O problemă care se ri Sf. Grigorie Decapolitul: şi alte manifestări spiri dică este aceea a transmite Sf. Cosma, Ep. (Denie); tuale), pentru că toate a- rii materialului lingvistic' • Onomastică: Agapie; cestea conţin, oglindesc o trac prin alfabet latin şi cel • 18/30 aprilie 1848, parte din istoria neamului grecesc, la care se mai a. Are loc la Blaj prima a- românesc. Sigur că mate Prof. ION FRAŢILA dunăre politică a români rialul arheologic oferă lor transilvăneni (din du posibilitatea unor concluzii (Continuare jn pag. a 2-a) minica Torni i), care hotă răşte convocarea pentru 3/15 mai 1848 a unei mari adunări populare; O • S-a născut, în 1846. la Densus, NICOLAE DEN- una p2 / SUSIANU (m. 1911); • A murit. în 1924,- com pozitorul GHEORGHE ŞTE- • Alege-ţi nevasta ca pe o cămaşă: sa FANESCU; fie frumoasă, să-ţi stea bine cu ea, să fie • Soarele răsare" la ora rezistentă şi să nu se şifoneze uşor... 6,28 şl apune la 20,03; Firma-Pepsi — Cola se impune pe-piaţa băuturilor răcoritoare. • Au trecut 107 zile din Foto : PAVELALAZA an; au rămas 258. tenia", în apropierba Io- tru anularea Ordonanţei — Adrian Păunescu şi permită aterizarea orică CE-A MAI FOST. calităţii Baloteşti, nu au 1/1995 a guvernului, care PRM — Corneliu Vădim rui tip de, avion utilizat fost încă elucidate. Se condiţionează majorarea Tudor, au anunţat tenta de companiile aeriene in • PREŢURI. Majora • CONFERINŢA. Pre acuză deocamdată o de salariilor de realizările în tiva ruperii relaţiilor cu ternaţionale. - rea costurilor benzinei şedintele României, dl. fecţiune tehnică şi o e- producţie şi de producti PDSR, acuzându-l de. ne- şi motorinei a atras după Ion Iliescu, s-a întâlnit, roare de pilotaj, fiind vitatea muncii, conside- respectarea protocolului • TRENURI. Miercuri, şine creşterea în lanţ a ia iniţiativa sa, cu re cvadripartit şi de pro 12 aprilie a.c., în staţia > preţurilor — de la pâine, prezentanţi ai presei scrise movarea unor legi şi or de cale' ferată Dragoş zahăr şi ulei, lapte, unt şi audiovizuale din Bu donanţe care nu le - re Vodă, de Pe magistrala şi carne, până la transpor cureşti. Preşedintele a prezintă. interesele. feroviară Bucureşti — turile auto şi feroviare, făcut afirmaţii tranşante Constanţa, la 80 km de la energia -electrică şi într_o serie de chestiuni exclusă existenţa unei rându-se că ordonanţa • BANEASA. Aeropor Capitală, s-a produs un termică, la toate produ majore ale vieţii politice, bombe plasate în aero creează un mare decalaj tul Băneasa a fost deschis grav accident. Un măr sele industriale şi bunu economice şi sociale ale navă. Speculaţiile şi cer între veniturile salariale traficului ^aerian interna far a acroşat un trerr per rile de larg consum, in României de azi. Să ve cetările continuă. Alte şi explozia preţurilor. ţional. Pentru ridicarea sonal, provocând moartea clusiv la hârtia de ziar. Airbusuri se avariază în sa la standardele mo unei persoane şi acciden dem dacă acestea se vor" • CONVULSII. Nemul Şi nu chiar cu I la sută, şi materializa. ' aer. derne în materie, pistele tarea altor 18. Se anali ţumiţi de tutela PDSR, şi aerogara vor fi supuse zează cauzele accidentului. cum insinua — parcă ve • ORDONANŢA I. In nind din altă lume — • AIRBUS. Cauzele de faptul că nu sunt con unui amplu proces de tragicului accident pro» mai multe oraşe ale ţării sultaţi îri chestiuni ma modernizare, care să DUMITRU GIIEONEA primul ministru Nicolae şi în Capitală s-au orga jore politice şi economice Văcăroiu, ci cu 10 până dus în urmă prăbuşirii nizat mitinguri de pro. de către partidul de gu la 40—50 la sută. Airbusului A 310 „Mun iest ale sindicatelor pen.- vernământ, liderii PSM CE S-A-NTAMPIAT r MARTI, fft Ziar editat de APRILIE CASA DE PRESA Şl EDITURĂ favorabilă salariaţilor 'a. „CUVÂNTUL LIBER" DEVA TVR 1 societate pe acţiuni cu capital privat (Urmare din pag. 1> clarat 41. Silviu Samoileseu de natură să lase un scurt —- pentru că oameni din răgaz pentru decantarea înmatriculată la Registrul Comerţului Deva, exterior, ce nu au nimic gândurilor oamenilor de 7,00 TVM — Tele- cu or. J/20/618/1991. Cont: 407^613110 B.CUL comun cu munca noastră acolo, făcându-i să înţe matinal; 8,30 La prima Deva. Cod fiscal t 2116423 cu certificate de proprie de aici, nu cunosc zbuciu leagă că schimbarea de oră; 9,15 Santa B a r C ONSILIUL OE ADMINISTRAŢIE: tate depuse până acum ca mul Şi sacrificiile oame proprietate nu este neapă bara (s/r); 10,00 Ac Dumitru Gheonea subscripţie pentru „Side nilor noştri. Deci, este rat un scop, cî ea se va tualităţi; 10,05 Limbi rurgica" să fie repartizate nedrept să vină la poarta constitui într-un mijloc străine; 11,05 Cinema* preşedinte tredactor şefi automat către alte firme combinatului ca să ceară generator de progres, me tograful de artă fr)j Tlberiu Istrate cuprinse în oferta de pri dividende. Ne vom consti nit să pună toate lucrurile 12,40 Desene animate; vicepreşedinte (redactor şef adjunct) vatizare. Tot in protocolul tui în P.A.S. şi vom ne la locul lor, chiar dacă 1340 1001 3udiţii; 14 4 0 Vlrgil Crişan menţionat se arată că „pri gocia cu F.P.P.