S C. „SIDERURGICA44 S.A. „Ne Insă o favorabilă u
S întâlnirea de la sfârşitul în esenţă, conţinutul pro Săptămânii trecute, de la tocolului semnat între „Si sediul Societăţii Comerciale derurgica" Hunedoara şi „Siderurgica" S.A. Hune F.P.P. I Banat — Crişana doara, a fost de natură prevede bă atât conducerea să dea un răspuns în ceea executivă d&t şi sindicatul ce priveşte privatizarea a „Siderurgistul" „acceptă 5 la sută din acest - colos privatizarea pe baza soli industrial. Protagoniştii în citării comitetului de di tâlnirii au fost, pe de o recţie in conformitate cu parte, conducerea executivă Legea 58/91 şi Legea 77/ şi sindicatul din combinat, 94 şi se stopează acţiunea reprezentate de dl. direc de ofertă publică". Deci, tor general, dr. ing. Silviu acceptând privatizarea, cei Anul VII • Nr. 1363 • Marţi, 18 aprilie 1995 8 pagini • 150 Iei Samoilescu, respectiv dl. de la „Siderurgica" sunt Petru Vaidoş, liderul sin liberi să-şi aleagă ce me dicatului, alături de alţi todă vor în corjsens cu TEMEIURI PENTRU membri de sindicat, iar de legea. Considerându-se câ cealaltă parte de F.P.P. I acest. transfer de proprie 0 ISTORIE MULTIMILENARA Banat — Crişaha, reprezen tate declanşat prin acţiunea Primire la Prefectura j tat de dl. Ioan Cuzman, de ofertă publică nu -vine preşedinte, şi dl. senator în avantajul celor ce mun Sâmbătă, 15 aprilie a.c., la sediul Prefecturii ju Zoltan Hossu, membru în cesc la combinat, metoda deţului Hunedoara, dl. Prefect, ing. Georgel Răican, Comisia de Privatizare a respectivă a fost înghe insele dacice din lucrarea l-a primit pe dl. Francois de Combret, preşedintele Senatului. De asemenea, la ţată. S-a convenit, în acest asociaţiei neguvernamentale franceze S.E.R.A. (Soli- întâlnire au luat parte context, ca toate carnetele darite Enfants Roumains Abandonnes), cu sediul la dl. prefect, ing. Georgel Paris Această asociaţie va pune la dispoziţie fondu Răican, şi dl. ing, Cpstel ADRIAN SALAGEAN rile pentru crearea a încă două case familiale în ju Alic, preşedintele Consi deţ, pentru copii. Menţionăm că în realizarea acestui liului judeţean. (Continuare în pag. a 2-a) Istoria unui neam cu decisive şi sigure, dar des proiect este angrenată „Sociăte Humanitaire“ din prinde în sine cultura ma tul de unilaterale. Fără Toulouse — Franţa, care a contribuit până acum la terială creată de_a lungul studierea celorlalte dome reabilitarea caselor de copii de la Baia de Criş şi secolelor şi mileniilor, -şti nii enumerate mai sus i- Bretea Streiului şi la crearea casei familiale „La Vio_ inţa şi, arta, credinţele şi maginea despre strămoşii lette“ din Haţeg. FELICITĂRI DE PAŞTI obiceiurile şi, fără doar şi noştri ar fi incompletă, jfoate, acel factor hotărâtor schematică şi chiar defor W.VWW^AWVVW.VAVW.WWW.V,VW*V. Doriţi să vă felicitaţi colegii, prietenii, care leagă, uneşte meiîibrii mată; Lingvistica va oferi subalternii, colaboratorii, clienţii unei colectivităţi, care trans totdeauna concluzii impor cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti ? mite de-â lungul timpu tante istoriei, de care la transforma în lapoviţă şi lui tot ce creează această rândul ei se foloseşte pen ninsoare. Temperatura mi Ziarul-„Cuvântul liber44 vă stă la dispo colectivitate, menţinându-le tru studierea limbilor nimă se va încadra între ziţie cu pagini speciale ce vor fi publicate în conştiinţa de neam, anume vechi, vorbite in antichi preajma sărbătorilor. Marţi, 18 aprilie. Vre 2 grade şi 8 grade C, iar limba — trăsătură atât de tate. cea maximă între 6 grade Anunţurile pot fi trimise prin poştă — specifică, definitorie pen Materialul lingvistic trac me închisă, cu precipita ţii mai frecvente în ju şi 16 grade C. Se vor cu comandă fermă — la faxul 618061 sau pre tru fiecare popor. este dUpă cum se ştie nu semnala intensificări ale Pentru studierea peri numai sărac, dar ridică şi mătatea nordică a ţării. zentate direct la redacţie. Tarife foarte a- oadei vechi din istoria ţării semne de întrebare în pri Pe alocuri, ploaia se va vântului. vantajoase. noastre, ca şi pentru alte vinţa autenticităţii. Se cu ţari dg altfel, pe lângă nosc cam 3 000 de unităţi sistematicele săpături ar_ lexicale, aproximativ două heOlogifce întreprinse ,o a- treimi antroponime, o treime tenţie din ce în ee mai toponime şi cam o sută de mare se acordă cercetărilor glose. Inscripţiile trace lingvistice precum şi a_ , sunt foarte puţine la nu celora care privesc cul măr şi .cu texte mult prea 18 aprilie tura' populară (obiceiurile, reduse, ca să poată fi un credinţele, producţiile fol materia] clar şi sigur. ş Cuv. Ioan, ucenicul clorice, medicina populară O problemă care se ri Sf. Grigorie Decapolitul: şi alte manifestări spiri dică este aceea a transmite Sf. Cosma, Ep. (Denie); tuale), pentru că toate a- rii materialului lingvistic' • Onomastică: Agapie; cestea conţin, oglindesc o trac prin alfabet latin şi cel • 18/30 aprilie 1848, parte din istoria neamului grecesc, la care se mai a. Are loc la Blaj prima a- românesc. Sigur că mate Prof. ION FRAŢILA dunăre politică a români rialul arheologic oferă lor transilvăneni (din du posibilitatea unor concluzii (Continuare jn pag. a 2-a) minica Torni i), care hotă răşte convocarea pentru 3/15 mai 1848 a unei mari adunări populare; O • S-a născut, în 1846. la Densus, NICOLAE DEN- una p2 / SUSIANU (m. 1911); • A murit. în 1924,- com pozitorul GHEORGHE ŞTE- • Alege-ţi nevasta ca pe o cămaşă: sa FANESCU; fie frumoasă, să-ţi stea bine cu ea, să fie • Soarele răsare" la ora rezistentă şi să nu se şifoneze uşor... 6,28 şl apune la 20,03; Firma-Pepsi — Cola se impune pe-piaţa băuturilor răcoritoare. • Au trecut 107 zile din Foto : PAVELALAZA an; au rămas 258.
tenia", în apropierba Io- tru anularea Ordonanţei — Adrian Păunescu şi permită aterizarea orică CE-A MAI FOST. calităţii Baloteşti, nu au 1/1995 a guvernului, care PRM — Corneliu Vădim rui tip de, avion utilizat fost încă elucidate. Se condiţionează majorarea Tudor, au anunţat tenta de companiile aeriene in • PREŢURI. Majora • CONFERINŢA. Pre acuză deocamdată o de salariilor de realizările în tiva ruperii relaţiilor cu ternaţionale. - rea costurilor benzinei şedintele României, dl. fecţiune tehnică şi o e- producţie şi de producti PDSR, acuzându-l de. ne- şi motorinei a atras după Ion Iliescu, s-a întâlnit, roare de pilotaj, fiind vitatea muncii, conside- respectarea protocolului • TRENURI. Miercuri, şine creşterea în lanţ a ia iniţiativa sa, cu re cvadripartit şi de pro 12 aprilie a.c., în staţia > preţurilor — de la pâine, prezentanţi ai presei scrise movarea unor legi şi or de cale' ferată Dragoş zahăr şi ulei, lapte, unt şi audiovizuale din Bu donanţe care nu le - re Vodă, de Pe magistrala şi carne, până la transpor cureşti. Preşedintele a prezintă. interesele. feroviară Bucureşti — turile auto şi feroviare, făcut afirmaţii tranşante Constanţa, la 80 km de la energia -electrică şi într_o serie de chestiuni exclusă existenţa unei rându-se că ordonanţa • BANEASA. Aeropor Capitală, s-a produs un termică, la toate produ majore ale vieţii politice, bombe plasate în aero creează un mare decalaj tul Băneasa a fost deschis grav accident. Un măr sele industriale şi bunu economice şi sociale ale navă. Speculaţiile şi cer între veniturile salariale traficului ^aerian interna far a acroşat un trerr per rile de larg consum, in României de azi. Să ve cetările continuă. Alte şi explozia preţurilor. ţional. Pentru ridicarea sonal, provocând moartea clusiv la hârtia de ziar. Airbusuri se avariază în sa la standardele mo unei persoane şi acciden dem dacă acestea se vor" • CONVULSII. Nemul Şi nu chiar cu I la sută, şi materializa. ' aer. derne în materie, pistele tarea altor 18. Se anali ţumiţi de tutela PDSR, şi aerogara vor fi supuse zează cauzele accidentului. cum insinua — parcă ve • ORDONANŢA I. In nind din altă lume — • AIRBUS. Cauzele de faptul că nu sunt con unui amplu proces de tragicului accident pro» mai multe oraşe ale ţării sultaţi îri chestiuni ma modernizare, care să DUMITRU GIIEONEA primul ministru Nicolae şi în Capitală s-au orga jore politice şi economice Văcăroiu, ci cu 10 până dus în urmă prăbuşirii nizat mitinguri de pro. de către partidul de gu la 40—50 la sută. Airbusului A 310 „Mun iest ale sindicatelor pen.- vernământ, liderii PSM CE S-A-NTAMPIAT r MARTI, fft Ziar editat de APRILIE CASA DE PRESA Şl EDITURĂ favorabilă salariaţilor 'a. „CUVÂNTUL LIBER" DEVA TVR 1 societate pe acţiuni cu capital privat (Urmare din pag. 1> clarat 41. Silviu Samoileseu de natură să lase un scurt —- pentru că oameni din răgaz pentru decantarea înmatriculată la Registrul Comerţului Deva, exterior, ce nu au nimic gândurilor oamenilor de 7,00 TVM — Tele- cu or. J/20/618/1991. Cont: 407^613110 B.CUL comun cu munca noastră acolo, făcându-i să înţe matinal; 8,30 La prima Deva. Cod fiscal t 2116423 cu certificate de proprie de aici, nu cunosc zbuciu leagă că schimbarea de oră; 9,15 Santa B a r C ONSILIUL OE ADMINISTRAŢIE: tate depuse până acum ca mul Şi sacrificiile oame proprietate nu este neapă bara (s/r); 10,00 Ac Dumitru Gheonea subscripţie pentru „Side nilor noştri. Deci, este rat un scop, cî ea se va tualităţi; 10,05 Limbi rurgica" să fie repartizate nedrept să vină la poarta constitui într-un mijloc străine; 11,05 Cinema* preşedinte tredactor şefi automat către alte firme combinatului ca să ceară generator de progres, me tograful de artă fr)j Tlberiu Istrate cuprinse în oferta de pri dividende. Ne vom consti nit să pună toate lucrurile 12,40 Desene animate; vicepreşedinte (redactor şef adjunct) vatizare. Tot in protocolul tui în P.A.S. şi vom ne la locul lor, chiar dacă 1340 1001 3udiţii; 14 4 0 Vlrgil Crişan menţionat se arată că „pri gocia cu F.P.P. pentru a începutul va cere, cu sigu TVR Iaşi şi Cluj-N.t ■ contabii şef vatizarea societăţii Va cu obţine, pentru oamenii noş ranţă, unele sacrificii. A_ 16.00 Actualităţi; IM* Minei Bodea prinde schimbarea, în e- tri, dreptul de a valorifica vem, de altfel, anumite Fii iu însuţi; 17,00 Con Nicolae Tlrcob tapa iniţială, a C.C.P. pe maţ multe C.CP., numărul semnale din combinat, de vieţuiri; 1840 TOtUt acţiuni pentru salariaţii, de trei fiind total nesatis- la tineri, că au perceput despre muzică (CS); întreaga râspondere pentru conţinutul foştii salariaţi şi pensiona făcător" menirea transferului de 1840 Desene animate; articolelor o poartă autorii acestora» Adresa rii firmei şi, în faza ur Important, în momentul proprietate, înţelegând să , 19,00 Clio; 19,30 Fata redacţiei: Deva, 2700, str. 1 Decembrie, nr. 35, mătoare, prin ofertă pu de faţă, este că unda verde privească dincolo de clipa şi băieţii (S. Franţa); judeţul Hunedoara. Telefoane: 611275, 612157, blică, în limita acţiunilor a privatizării la „Siderur de faţă; spre viitor, la de 20.00 Actualităţi, me rămase disponibile. „Ne gica" nu a fost stinsă. Şi venirea lor ca acţionari ai teo, sport; 20,45 Film; 611260, 625964. Fax 618061. privatizăm, alegând, însă, poate că această privatizare combinatului . hunedorean. 22,45 Reflector; 2346 Tiparul executat la S.C. „POUDAVA" S.A. DEVA. o metodă favorabilă sala „cu punct şi de la capăt" Pentru că, orice s_ar spune, Muzicorama; 23,45 riaţilor noştri — ne_a de-, de la „Siderurgica" va fi privatizarea este o opţjune tualităţi; 0,00 Gong 1 pentru viitor, viitor pe care 0,30 Studio de dans. G(î00000O000©0©0000©0000O00©80000d0<î©00Of>'»OO«S'iO»O'R^0 Anul VII • Nr. 1363 Marti. 18 anrilie 1993 . Partida de la Tg. Mu HUNEDORENII DIN NOU LA ÎNĂLŢIME centrează ca la carte şi cu reş a fost una neindica sânge rece Costăehescu în tă cardiacilor, evoluţia scrie sub bară :2-3. Bu scorului, dar mai ales fi curie de scurtă durată nalul dramatic confirmând deoarece în min. 85, Lup această supoziţie. Gazdele cade spectaculos (n<ţ am Cronica etapei ->I (care n-aU uitat acel 0-8 •văzut nici o infracţiune) din t.ur) au făcut tot ceea şi arbitrul Gh. Moise pro Dispută aprinsă pen- 2—3 continuă cu înverşu- ) ce le-a stat- în putinţă să babil cu frica în oase, tru primele locuri în nare între Universitatea' obţină victoria. Ei au ju indLă punctul de la îl clasament, dar şi în sub- Craiova, Rapid şi Dina- 1 cat tare din start, de mul m, L. Moldovan înscriind s»£. Steaua a ieşit faţă mo Nici Steaua nu este J te ori peste limita regu F.C. Corvinul fără probleme : 3-3. curata şi pe stadionul încă liniştită şi surprize- 1 lamentului, dovadă fiind 1 Ultimele 5 minute sunt i ffinamo, reuşind un egal le pot Slj aparâ. ' şi cele 5 cartonaşe galbe. ză la Păcurar, care lobea- perfect la întâlnirea lui dramatice, oaspeţii se a- ne cu care au fost sanc ză peste portar 1-1. Gaz Costăehescu, care reia din pără cu tot efectivul, nu in *>"* nisipurilor miş- J apropiere în poartă : 2-2. I tru drnaţnovişti. Derby-ul ^ lucrurile s-au com-l ţionaţi în' prima repriză. dele au contestat înde cedează, astfel că fluierul ; m .%B sra ridicat la ruvelul - Târgumureşenii înscriu lung valabilitatea golului Repriza a doua a fost final sfinţeşte un rezul I destul de repede (min. 7), acuzând ofsaid. în min. tensionată. Gazdele au a- tat de egalitate, eu un i s m t r j s s ; » sn : ^ “W ! prin L. Moldovan. care a 32 Popa apără excepţio. runcat toate energiile în punct foarte preţios cu fiind destul de puţine, preţioase pe teren propriu, l I reluat de la 16 m în poar nai un şut de la 13 m, dar joc, încercând desprinde cerit de hunedoreni. s tlici studenţii craioveni *Hr IFTA pe toate trei (Or t tă, hunedorenii reuşesc să el a fost Învins a doua rea. De partea cealaltă, Corvinul: Popa, Sterean, - * n-au excelaţ in faţa co* casa), In timp ce F.C. Met- i echilibreze jocul, se văd oară, 4 minute mai - târ rapidul Cîorea a scăpat Bordean. (’39 Chira), Cră I legilor din Cluj. Insă vie- ramureş şi F.C. Braşov] I tot mai des In atac şi în ziu, când Bardac a gre de două ori t pe contra ciun, Haidiner, Bardac. . -* Seria a /ost. clară în ciu- au plecat cu eăte un punct j I min. 29 Gabor execută o şit, şi Pâslaru reuşeşte sâ atac In min. 62 şi 73, dar Tetileanu. Gabor (’68 Ha. i da . unei replici f rumoase preţios din deplasare, im J loviţură liberă de la 16 m înscrie: 2-1. în min. 44 n-a avut şansă. Totuşi în lostă), Ciorea, Coştăches- • .;#••• 5 în partea oaspeţilor, în Electroputere cu trei pune- 1 I (zidul se afla doar la 5 m însă Chira intrat pe te min. 83 acelaşi Ciorea fa cu, Păcurar. i schimb ■ Rapidul îşi con- te de la bătrâna doarmă i distanţă !). balonul ricoşea- ren îa min. 39: centrează ce o cursă senzaţională, ION BÂD1N -■* tinuă mersul de... accele- aruncată In braţele dis- 1 I . *t rat şi lupta pentru un loc perârii ! f DIVIZIA Al DIVIZIA A2 REZULTATELE ETAPEI : Farul — GI. Blstri- » I REZULTATELE ETAPEI : FI. Moreni — Rocar REZULTATELE ETAPEI : F.C. Bihor — Jiul ţa 2—1 ; Oţelul Galaţi — F.C. Argeş 1—2 ; I’etro- I 1—0 ; Met. Plopeni — Bucovina 3—0; Portul — Petroşani I—1 ; Armătura — Unirea AI. 0—1; Iul — F.C. Maramureş 0—0; U.T A. — Eîectropu- * I Poiana C. 2—0 ; Cetatea Tg. N. — F.C. Vâlcea 2—0; CyS.NL Reşiţa — Gaz M. 2—0 ; LE.E.L.LF. Cv. — teze 1—3; Inter Sibiu — F.C. Naţional 3—0; Rapid j t Dacia Piteşti — Constant. Gl. 4—1 ; Callatis — Metrom 1—1 ; Poli. Timiş. — C.F.R. Cluj 4—1 ; Un. 3*- — Ceahlăul 4—8; Univ. Craiova — „U“ Cluj 2—0; * i Steaua Mz, 0—1 ; Poli. Iaşi — Gl. Buzău 4—1; Un. Dej — Gl. Reşiţa -3—2; I.C.I.M. — G.F.R. Timiş, iî Dina mo — Steaua fi—0; Sportul Stud. — F. C. I Brăila — Selena Bc. 2—0; Faur — Acord 2—0. 1—0; Phocnix — Tractorul 2—2 ; A.S.A. Tg. M, — i Braşov l—1. .' , J I Corvinul 3—3. :4>. CLASAMENTUL 1 L Steaua 24 15 7 2 44—12 52 î I CLAS A M E NTU L CLASAMENTUL 1 2, Univ. Craiova 24 14 4 6 52—23 46 1 1.D. Unirea Brăila 24 18 1 5 56 —12 55 1. Foii. Timişoara ■ 24 18 4 2 62—16 58 3. Rapid 24 13 3 8 37—26 42 J I 2. Selena Bacău 24 16 4 4 47—19 52 2. Corvinul Hd. 24 14 4 6 56—26 46 , t, Di nanul V. 24 12 4 8 40—28 40 | 3. Cetatea Tg. N. 24 13 3 8 38—29 42 3. Tractorul Bv. 24 13 4 7 35—22 43 5. Petrolul 24 11 6 7 34 -26 39 I I 4. Poli. Iaşi 23 11 7 5 41—22 40 4. C.F.R. Timiş. 24 11 5 8 28—27 38 I 6 . F.C. Argeş 24 12 2 10 29—37 3* î 5. Dacia Piteşti 24 12 2 10 .46—31 38 5. Jiul Petroşani 24 12 1 II 44—37 37 7. F.C. Naţional 24 11 4 9 47—41 37 f I 6. Bucovina Suc. 24 11 5 8 32—33 38 6. C.S.M. Reşiţa 24 10 7 7 22—23 37 t 8 . Inter. Sibiu 24 11 2 11 35—37 35 • 7. Met. Plopeni 24 11 2 li 31—30 35 7. A.S.A. Tg. M. 24 10 6 8 36—31 56 9. Ceahlăul P.N. 24 10 5 9 34—36 35 I. l 8. Faur Buc. 24 9 6 9 35—29 33 8. GiOria Reşiţa 24 11 3 10 29—31 36 10. Farul C-ţa 24 10 5 9 32—35 35 * 9. Steaua Mizil 24 9 6 9 33—30 33 9. Gaz Metan 21 10 6 8 36—31 36 !% ■ 11. „U" Cluj-Napoca 24 10 4 10 28—29 34 1 1 10. Portul C-ţa - 24 10 3 11 34—39 33 10. Unirea -Alba Iulia 24 10 4 10 23—20 34 12. Gloria Bistriţa 24 10 3 11 44—40 33 1 11. Poiana C, 23 10 2 11 30—36 32 11. Unirea Dej 24 10 4 10 33—31 34 13. Oţelul Galaţi' 24 8 7 9 35—37 31 . 12. Gloria Buzău 24 10 2 12 27—36 32 ’ i% I 12. F.C. Bihor 24 10 3 11 33—33 33 14. Electroputere 24 3 14 20—30 24 I 13. Constant. Galaţi 24 9 3 12 29—35 30 13. I.C.I.M. Braşov Si 10 2 12 26—26 32 i 15. F.C. Braşov 24 9 10 23—35 24 ! I 14. Flacăra Moreni 24 8 4 12 29—36 28 14. Meîrom Braşov 24 10 2 12 23—26 32 i ■.*: ■. 16. U.T. Arad 24 8 12 17—43 20 I 15. Rocar Buc. 24 9 1 14 21—43 28 15. I.E.E.L.I.F. Craiova 24 8 5 11 32—35 29 17. F.C. Maramureş 24 7 13 24—43 19 * I 16. Acord Focşanii 24 8 3 13 35—48 27 16. C.F.R. Cluj 24 6 5 13 27—49 23 %I 18. Sportul Stud. 24 9 12 17—32 18 | 17. ■ F.C. Vâlcea 24 8 2 14 25—38 26 17. Phoenix Baia Mare 24 4 7 13 12—14 19 ETAPA VIITOARE (miercuri, 19 aprilie) : GI. * I 18. Callatis Mang. 24 4 2 18 29-72 14 18. Armătura Zalău 24 2 4 18 15—67 10 <•#I Bistriţa — Rapid ; F.C. Naţional — U.T.A. ; Ceah- I ETAPA VIITOARE : Rocar — Callatis ; Con ETAPA VIITOARE : Jiul P. — Un. Dej ; C.F.R;. lăul P.N. — F.C. Inter ; Electroputere — Sportul J I stant. — Cetatea; Steaua Mz. — Dacia P .; F.C. Cluj — I.E.E.L.LF. Cv. ; Gl Reşiţa — Poli T. ; Me » Stud.; F.C. Argeş — Farul; Steaua — Petrolul; { Vâlcea — Faur ; Bucovina — FI. Moreni ; Poiana — trom — Phoenix; Unirea A.I — F.C. Bihor; Cor F.C. Maramureş — Oţelul Gl.; „U“ Cluj — Dinamo; 1 I Metalul; Gl. Buzău — Un. Brăila; Acord — Poli. vinul — CS.M. Reşiţa ; Gaz. M. — Armătura ; C.F.R. F.C. Braşov — Univ. Craiova. * Iaşi ; Selena — Portul. I 1 Timiş. — A.S.A. ;' Tractorul — I.C.I.M. flWWwyw wwiwwwwwMwvwwvwwwwwywwm - —- —-— - REZULTATE ■ O VICTORIE MERITATA, MUNCITA DE GAZDE Divizia C SCONTATE REZULTATELE ETAPEI INTERMEDIA RE DIN 13.04 : Favior Orăştie — Jiul Petri- După 2 etape (interme la 1—0; Min. Aninoasa — Haber Haţeg diară de miercuri, 13 aprilie 3— 0; E.G.C.L. Câlan — Met. Crişcior 3—0;şi etapa de duminica, 16 Vena Deva - Petrolul Stoina 3-2 Min. Ghelari — Gonstr. Huned. 2—1 ; aprilie), Victoria Călan a REZULTATELE C.F.R. Simeria — Vict. Călan 0—6 ; Min. urcat pe locul 2 în clasa Certej — Min. Teliuc 6—0; Min. Bărbă CONCURSULUI -în ciuda, aparenţelor a fost banu ratează o loyitură de lp teni — Dacia Orăştie 2—1 ; Aurul Brad ment, perioadă în care e- cel mai greu meci din retur al 11 m, în urma unui henţ comis — Min. Şt. Vulcan 3—0. levii antrenorului Titi A- devenilor pfe teren propriu. Oas de un apărător, în min 54 Far- REZULTATELE ETAPEI DIN 16 A- lexoi au obţinut două vic DIN 15 APRILIE 1995 peţii cu Donose lg. timonă şi tuşnic face dreptate cu un şut PRILIE; Metalul Crişcior — Favior O- torii la Simeriă, 6—0 şi a- secundul său Băluţă (cine nu-şi puternic din afara careului şi răştie 4—0 ; Jiul Petrila — Min. Live- casâ, în faţa echipei din • Cremonese — Bari aminteşte de evoluţia lor pe scorul devine 2—1. După nu zeni 2—0; Min. Ghelari — Min. Aninoa Bărbăteni (1—0), în timp "■ ‘j 0—0 x prima scenă fotbalistică a ţă mai un minut, Ciobanu intră sa 1—1 ; Haber Haţeg — E.G.C.L. Călan ce AS A Aurul Brad a su • Fiorentiîţa — Napoli rii ?) au etalat cunoştinţele lor în viteză în careu; Bycur îl 1—1; Victoria ’90 Călan — Min. Bărbă- ferit o înfrângere la scor, 4—0 I tehnice şi tactice, dând o repli faultează şi de această dată exe teni 1—0; Minerul Teliuc — C.F.R. Sime cu 4—1 la Dacia Orăştie. • Foggia — Parma că neaşteptat de puternică gaz cută Elek Szemely lovitura"’ de ria 5—1 ; Constr. Huned. — Min. Şt. Vul E clar că în lupta pentru 0— 0 x delor. Cu toate că Vega a stă la 11 m, ridicând scorul la 3—1. can 3—0 ; Dacia Orăştie — Aurul Brad locul doi se află angajate • Gcnoa — Cagliari pânit jocul, creându-şi din start" Devenii domină în continuare 4— 1. Victoria Călan, Aurul Brad 1— 1 x CLASAMENTUL şi Min. Aninoasa. Trei e- • Inter — Milan ocazii bune de a marca, apă şi cu toate că Rădos, Elek, Cio chipe bine cotate în Divizia rarea petroliştilor în frunte cu banu, Dan, Gabriel şi Tănase 1. Min. Certej 24 20 4 0 77—17; 64 3—1 1 2. Vict. ’90 Călan 25 16 2 7 54—17 50 C, conduse de antrenori cu • Padova — Lazio portarul Jugănaru nu cedează. încearcă să marcheze nu reu frumoase cărţi de vizită, Şi nu se aştepta nimeni din tri şesc să mai înscrie. O fac însă 3. Aurul Brad 25 16 0 9 64—25 48 2— 0 1 4. Min. Aninoasa 24 15 2 7 51—24 47 ce se numără printre echi • Reggiana — Juventus bună ca oaspeţii să înscrie în oaspeţii în min. 87 prin Sicoe pele ce ridică valoarea jo poarta lui Rahoveanu : în min şi scorul devine 3—2. 5. Min. Şt. Yulcan 25 14 2 9 44—39 44 1—2 2 6 25 14 0 11 69—38 42 curilor, indiferent de te 19 Donose este deschis în adân A arbitrat bine 0 brigadă din . Dacia Orăştie • Roma — Brescia 7. Constr. Hd. 25 12 2 11 54—40 38 renurile pe care evoluează. 3—0 1 cime, se descurcă între 2 apă Arad: N. Deheleanu, M. To- Luptă strânsă şi între lo rători şi înscrie ; 0—1. Devenii 8 . Min. Bărbăteni 25 11 5 9 51—38 38 • Torino — Sampdoria deriei şi D. Herteg. 9. Min. Ghelari 24 11 3 10 51—40 36 curile 13—16, unde, în or 0— 0 x reiau atacurile şi după câteva Vega Deva: Rahoveanu, Far- dine, se află Favior Orăş ratări, în min 27 Danciu reuşe 10. Min. Livezeni 24 11 3 10 38—36 36 • Ancona — Vicenza tuşnic, Bulgaru, Neagu, Stan, 11. Jiul Petrila 24 10 3 11 45—36 33 tie, Metalul Crişcior, Ha 2—1 1 şte să reia cu capul mingea în CiobaAu, Berindei (min 30, Dan, ber Haţeg, EGCL Călan. gol; 1—1. ■. 12. Min. Teliuc 25 9 3 13 27—66 30 • C^cua — Piacenza Gabriel), Danciu (74 Tănase), 13. Favior Orăştie 24 8 1 15 33—59 25 CFR Simeria a rămas în 1— 1 x La reluare, gazdele sunt mai Rădos, Elek Szemely. 14. Met. Crişcior 24 8 0 16 32—60 24 urmă, ajutorul financiar şi • Cosenza — Salernitana hotărâte să-şi adjudece victo 15. Haber Haţeg 24 6 5 13 37—65 23 material al sponsorilor şi al 0— 0 x ria şi după ce în min 52 Cio- SABIN CERBI* 16. E.G.C.L. Călan 24 6 1 17 28—95 19 celor în drept şi în putere • Pescara — Chievo 17. C.F.R. Simeria 25 2 4 19 17—77 10 să o facă din oraş este ca 1— 0 1 ETAPA VIITOARE (sâmbătă, 22 IV) şi inexistent. ' . -v* —-— ------— —•• VWWtfVWWWAVWA’ Anul VII • Nî. 1363- Marţi.,18 aprilie 1995 Faptele vorbesc 11 auzisem cândva pe de lei. Prin noua investi domnul Constantin Ioniţă, ţie vom închide întreaga directorul Centrului că- unitate". Notăm că urmea min-spital Bănişca, expri- ză o nouă etapă, aceea de Duminică, 9 aprilie a.c., ment monahal din viaţa Ş» mându-se cam în felul ur introducere a încălzirii Ia P.S. Sa Dr. Timotei Sevi- activitatea Schitului ©helar mător : „Pe mine sa. mă pavilionul 1 şi la cel ad Sigur, titlul acestui ar când la dispensar nu vine ciu, Episcop al Aradului, au participat şi autorităţile judeci după fapte, nu du ministrativ. ticol este forţat. Pentru nimeni. Iar când începe Hălmagiului şi Hunedoarei, locale, avându-1 ca invitat pă poveşti". Am reţinut Schimbările se vor şi la că, în comuna' Bălşa, peşte lucrul Ia ' câmp, la păşu însoţit de un numeros so- „ pe dl G. Răican, prefectul ideea, chiar dacă nu fie optica unora dintre cei 1000 de locuitori benefi ne, la pădure, nu prea bor de preoţi, a săvârşit Sf. judeţului Hunedoara. care cuvânt în parte. Şi, care fac serviciu In aceas ciază de îngrijirea sănă dau sătenii pe la doctor. recent, cu ocazia unei do tă unitate, chiar şi a ve tăţii din partea a doi doc Deşi le spunem ce trata cumentări la faţa locului, cinilor şi a unor săteni* tori tineri, competenţi şi mente să facă, Ie reco ni s-au confirmat cele Bunurile unităţii (fructe, foarte binevoitori — Mar mandăm repaus, regim a- spuse. în întregul spaţiu al legume sau lemne) erau cela Nedelcu şi Gheorghe limentar etc., replică scurt: Mare eveniment incintei se puteau vedea până nu demult şi ale ce Mojic —, care locuiesc în „Şi treaba cine să mi-o echipe de meseriaşi la lu lor care intrau în grădina comună, intr-o locuinţă facă ?“. Au dreptate, însă cru. Unii făceau reparaţii căminului ca în propria O- din spaţiul primăriei. Afla in detrimentul sănătăţii. monahal la schitul curente la pavilionul 1, gradă. Lenjeria pusă Ja tă la etaj, oamenii vin cu — Cu medicamentele ca- alţii efectuau ultimele fi uscat tenta, de asemenea. durerile lor, bat în burla re-i situaţia ? nisări după introducerea Acum, împrejmuirile ca* nul de scurgere a apei, — Destul de critică — Chelar încălzirii centrale şi repa re s-au făcut, spaţiul pen medicii aud, coboară, îi ne răspunde Gheorghe Mo raţii la vila centrală. Se tru uscarea rufelor, adie primesc în cabinet, jos, la jic. Am avut un punct Muwwwwwwwwvmwwwnvuwmwwu continuau de fapt lucrările amenajări gospodăreşti vas orice oră şi le dau asis- farmaceutic, dar s-a des- de amenajări şi reparaţii stopa aceste „obiceiuri*. Liturghie Arhierească la . La sfârşitul Sf. Liturghii, începute de mai mult Toate îmbunătăţirile ja- Mănăstirea Ghelar, P.S. Sa Dr. Timotei a ros timp, intenţia celor care duse spaţiilor de . locuit, (i_• __• _• _•_ *—9 La timpiui potrivit, dia tit un bogat cuvânt de în conduc şi administrează blocului alimentar Şi gos conul Cleopa a fost hiro văţătură legat de evenimen unitatea fiind aceea de a podăriei anexe au în Ve tonisit întru ieromonah pe tele arătate mai sus şi de crea condiţii optime de dere crearea confortului, Sănătatea - la... burlan seama Mănăstirii Crişan, pericopa evanghelică. îngrijire a năpăstuiţilor de îmbunătăţirea calităţii mân judeţul Hunedoara. .De a- Parohul Bisericii Ortodo soartă în toate pavilioane cării, dotarea cu aparatu • — • — • — • —«.— • — • — semenea, tot cu acest pri xe Ghelar, Pr. Vasile Vlad, le, dar şi a da-o nouă în ră medicală corespunză lej au fost sfinţite întru mo â mulţumit înaltului ierarh făţişare exteriorului, ast toare, uşurarea muncii per tenţa cuvenită. fiinţat o dată cu apariţia nahii măicuţele Timoteia şi pentru onoarea ce ne-a fost fel' încât priveliştea să sonalului care, până nu de — Cu ce afecţiuni vin compensării medicamente Magdalena. făcută prin prezenţa P.S. creeze o stare de bucurie mult, cu unele excepţii, na oamenii de aici la doctor, lor. Noi avem ceva gra Răspunsurile liturgice au Sale şi a colaboratorilor la şi de mulţumire, aţâţ de rămânea prea mult . dnă Marcela Nedelcu ? tuităţi şi alte câteva, strict fost date de Corala Cate Schitul Ghelar, precum şi necesară în acest spaţiu, ceâstă unitate. Stabilizarea —- în general, cu afec necesare, în cazuri urgen dralei, dirijată de dl Iosif pentru îndrumările date cu care adăposteşte vârstnici personalului era o proble ţiuni cronice, cei mai mulţi te, însă ca oamenii să şi Mersici, şi măicuţele schi acest prilej. uitaţi, bolnavi prea puţin mă grea. Spre această per fiind de vârste înaintate, le procure pe cele pe care tului. OCTAVIAN ILCA — vizitaţi. manentizare se tinde şl redomihă hipertensiunea, le recomandăm, trebuie să La acest important mo- Ghelari „Este important — spu chiar spre mai mult — ilicoza, reumatismul, sunt se deplaseze la Geoagiu nea dl Ioniţă — să de crearea posibilităţii con şi ceva neoplasme. Unii sau da Orăştie. Şi drumu monstrezi celor care ţi-au ducerii de a-şi selecta oa sunt însă greu de văzut, rile nu-s nici scurte, nici acordat o dată încredere meni; pe care-i angajează* deoarece se află răspândiţi bune, nici ieftine. Iar, în că ai folosit aşa cum tre Şi după cum gândeşte şi în sate la care se ajunge plus, timpul lor este atât buie banii, să se vadă ce acţionează dl Ioniţă, va •foarte greu. însă când so de preţios, pe care nu-şi Donaţie de carte va palpabil, ceva' concret veni şi apest moment. A- sim intr-un sat, oamenii îngăduie să-l risipească, în modul în care i-ai fo dică concurenţa pentru află repede şi vin să-i ve chiar dacă e vorba de să Marţi, 11 aprilie a.c., un grup de profesori şi elevi losit. Atunci, cu siguran ocuparea «hui post de in dem. Stăm până seara, nătatea şi de viaţa lor. din Franţa au donat Şcolii generale nr. 1 din Brad 210 ţă că şi a doua oară vei firmier ori de asistent me deşi satele sunt mici. Şi — Ce personal are dis de cărţi în limba franceză — beletristică şi manuale primi ajutorul solicitat. dical la această unitate. încă ceva: în campaniile pensarul comunal ? şcolare —, pentru realizarea unei secţii de carte fran Până în prezent, repara de vaccinare ar trebui să — Noi, doi medici, şi ceză la biblioteca şcolii. (G.P.j ţiile au costat 22 milioane ESTERA SlNA vină la dispensar, la cen două moaşe, aflate la prag1' trul de comună. Nu pot. de pensionare —, continuă Şi atunci mergem noi la dl dr. Gheorghe Mojic. Nu ei, îi chemăm la şcoală ştim ce ne vom face, că iliillffiiiiW| jr *i i; sau Ia cămin şi aşa le asi nu vine nimeni aici. Am gurăm tratamentul. De e- avut şi un cabinet stoma xemplu, din două în două tologic, încadrat cu me săptămâni, joia, la ora 12, dic, însă a plecat la Orăş noi suntem la şcoală, Ia tie şi de patru ani cabine Poiana, unde vin bolnavii tul stă închis, deşi este din satele apropiate pen dotat cu toate cele nece tru consultaţii şi trata sare. Ştim că s-au făcut mente. demersuri pe toate căile^ — Dar dv. cum mer dar în zadar. geţi ? Oricum, să recunoaştem — Hârbuim maşina per că locuitorii din satele sonală.. N-avem altă solu comunei Balşa, cu izolarea ţie. naturală în care se află, — Şi ajungeţi chiar- pes au o şansă ca doi medici te tot cu „Dacia" ? tineri să locuiască lângă — Nu, însăşi localnicii se ei şi să le vegheze cu pro ajută când este nevoie, vin fesionalism şi sinceritate la centru ori în satele mai bătrâneţea, sănătatea, via apropiate, unde ne aflăm ţa. Laudă acestor oameni noi. Facem mai mult acti în alb şi misiunii lor no vitate de teren. Sunt zile, bile. ca astăzi, de exemplu, DUMITRU GHEONEA Gurasada. Casa unde s-a născut dr. Silviu Dragomir. Foto PA VEI. LA ZA Printre centrele de co Rodeanu. „Magazinul a mune ce dispun de spaţii fost amenajat în casa bu comerciale şi servicii pen Să ne câştigăm clienţii, dar mai ales să îi păstrăm nicilor şi iată, într-o încă pere mai mare, alăturată, tru populaţie din judeţul chiar succint e greu de re nostru, Baru Mare ocupă O aprovizionare bună o vom deschide şi un depo un loc important. La majo are şi magazinul de elec dat. Vă vor spune poate zit şi un birou de lucru" —. trice şi textile al coopera SECVENTE DIN COMERŢ LA BARU MARE ceva că aici magazinul ritatea parterelor celor 18 tivei de consum Baru Ma este deschis de la 8—20, ne preciza Virgil. care blocuri de locuinţe de aici re, gestionar Ana Vasion, că lucrează 3 fete, pe 3 o dată pe săptămână face sunt spaţii destinate servi ce nu aşteaptă să-i soseas schimburi, ce realizează Bucureştiul, de: unde vine ciilor ce se oferă cetăţeni că marfa, punând „la bă ferite sortimente de paste ce necesare celor aflaţi în vânzări pe lună de 14—15 încărcat până peste pute lor. Efectuând urf raid-an- făinoase, conserve, flcăţei suferinţă, completând „sto milioane lei ! Aproape cât rea autoturismului său, chetă la magazinele des taie11 maşina proprie cu ,de pasăre, pulpe de pui. cul" ori de câte ori este „Caut mereu, prospectez care merge unde este ne necesar la medicamentele tot restul unităţilor comer chise la orele după-amie- cesar să se aprovizioneze, ... Aprovizionarea? Tot cu ciale' din comună'. Cum piaţa, aduc tot ce e noU zii, am constatat că maga maşina personală, direct pentru .tratament sau ur s-a putut-realiza, aşa ce şi bun şi căutăm ca adao zinele alimentare, de des cu mărfuri cerute de de la surse. „Mă strădu genţă. va ? Printr-o muncă susţi sul comercial să fie rezo facere a produselor indus clienţi, care au căutare. O iesc să aduc produse proas întrebând pe comer dovadă a unei desfaceri cianţi sau oamenii de pe nută, nemăsurată, în timp nabil, să ne câştigăm triale, bufete sau cofetărie pete, la preţuri cât se poa de dna Gabriela Rodeanu clienţii şi mai ales să-i erau deschise. bune de aparatură electri te maî apropiate de punga stradă despre ce oferă co păstrăm". că şi textile o exprimă şi - săracă a cumpărătorilor" — merţul privatizat în Baru şi fiul său, Virgil Onoiu. în magazinul 31 aparţi valorificarea lunară a vân ne spunea interlocutoarea Mare, toţi ne-au îndrep A fost greu la început, Suflu nou se .simte în nând CLF Haţeg, dna Ja- zărilor: peste 3. milioane noastră. Şi aici se desfac tat spre magazinul GA- nici acum nu ne este u- comerţul privatizat, făcut neta Munteanu putea sa de lei. lunar produse alimentare BRICIL. Şi nu rie-a părut şor, dar suntem mulţumiţi de oameni care se simt cu tisface cerinţele multor Nu departe de această in jur de 4 milioane lei. rău. Înăuntru, rafturile, că cei care ne trec pragul adevărat în slujba clienţi gospodine. Pe rafturi se unitate se află şi „Autoser Dar şi la Baru Mare, până sus, aproape de ta sunt satisfăcuţi de calita lor, fiindu-le străine apu- ; aflau cartofi, ceapă, rădă- virea11 — un magazin ali privatizarea pătrunde des van, erau doldora cu tot tea produselor ce le ofe căturile de jecmăneală a j cinoase, conserve de legu mentar în care găseşti în tul de bine. în farmacia felul de produse, alimen rim şi cât putem Ia pre cumpărătorilor, puşi pe ; me şi carne, compoturi, totdeauna cele necesare a- DANIFAR'M, dna Daniela tare şl nealimentare, apa ţuri cât mai accesibile, căpătuială, pe căi mai pu gemuri şi dulceaţă, sucuri. limentaţiei,: Dna Margare Olaru se străduieşte să ratură,. confecţii, sortimen oricum, mai reduse decât ţin ortodoxe. Se puteau cumpăra şi car ta Rus avea la vânzare nu-i lipsească nimic din te diversificate de dulciuri la magazinele din multe tofi pentru sămânţă. printre altele mezeluri, di- tre produsele farmaceuti şi sucuri. Un inventar oraşe" — ne spunea dna SABIN CERBU Anul VII • Nr. 1363 Marti, 18 aprilie 1995 Pentru ortodocşi aceasta j - M P S e săptămâna mare, săp • • • *■•••. • • i • • • « • « | tămâna patimilor. Biserica Ortodoxă şi credincioşii ei rememorează în aceste zile patimile Mântuitoru lui, se pregătesc să săr bătorească Învierea Sa. In aşteptarea • Sfintelor „Pacienţii vin cu încredere ia noi“ Paşti, sărbătoare ortodoxă considerată „împărăteasă — Stimată doamnă dr. ■— Da, micromaternitatea — Toată lumea pune u- fi doamnă, praznic al Doina Maier, ce noutăţi aL funcţionat şi funcţio mărul ca să fie frumos. praznicelor şi sărbătoare aveţi la Centrul de Să nează încă de la înfiin Gei care au rămas, în a sărbătorilor", să închi nătate Ilia, a cărui direc ţare — în prezent avem urma reducerii de per năm un gând pios şi o toare sunteţi ? doi nou-născuţi, iar la sonal, au înţeles că tre rugă fierbinte şi celei mai — S-a deschis de cu cabinetul de obstetrică- buie să se implice mai cinstite intre femei, Mai rând un nou cabinet de ginecologie, unde sunt or mult decât „de aici până cii Îndurerate. Şi nimeni urgenţă, dotat corespun ganizate consultaţii de aici“. Ga urmare, îngri altul n-o poate face mai zător şi încadrat cu trei două ori pe săptămână jitorii, dar şi portarii şi cu har decât Luceafărul medici, respectiv doam (fiind încadrat aici cu a şoferul contribuie la cu poeziei româneşti Mihai nele dr. Şimon Iudita, jumătate de normă un răţenia incintei, ' sapă Eminescu. Adriana Goia şi Liliana medic de specialitate de rondourile, plantează şi Baicu. Tot ca noutate la . centrul judeţean), fe îngrijesc florile. Dar, e meile cu probleme gine drept, sunt şi eu tot în menţionez dotarea labora cologice se adresează cu urma personalului. Vrem torului cu un aparat mul încredere. ca .acum, de Sfintele Paşti, c u d L ţm z w iza... tifuncţional, care ne per — Dar Ia celelalte ca să vopsim şi băncile, să mite şă efectuăm aici binete, care este adresa mai adăugăm ceva frumo toate analizele. A scăzut bilitatea ? sului care ne înconjoară. Răsai asupra mea, lumină lină, Străin de toţi, pierdut în suferinţa deci mult numărul celor Ca-n visul meu cetesc d-odinioăiă Adâncă a nimicniciei mele, — Merg foarte bine a- — Greutăţi, probleme ? pe care-i trimiteam la De tât pediatria şi stomato — Cu salvările, care O, Maică sfântă, pururea Fecioară, Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie. va pentru analize. logia, cât şi internele şi sunt vechi. Am avea ne în noaptea gândurilor mele vină. — Pentru femeile şi cel de medicină genera voie de o autosanitară . r’ r - V; • ; . ... ' ■ ••Dă-mi tinereţea mea, redă-mi viitoarele mame din lo lă. Oamenii vin cu încre nouă. Speranţa mea tu n-o lasă să moară credinţa calităţii» arondate unită dere la medic. — Vă dorim să vi sc ţii dv. există create con Cum reuşiţi să men împlinească doleanţa. Deşi a fost adânc noian de vină, Şi reapari din cerul tău de stele, diţii de consultaţie, res ţineţi aspectul ordonat, Privirea ta, de lacrimi calde plină, Ca să te-ador de-acum pe veci, pectiv de naştere ? cochet al incintei ? ESTERA ŞINA îndurat oare-asupra mea coboară. Mărie 1 Să nu uităm de Iepuraş ! Mămici şi bunici, nu uitaţi că cki mici aş de vorbire teaptă cu sufletul la gură venirea Iepuraşului. Oare ce le va aduce ? Depinde cât au fost de cuminţi. Depinde câţi bani au bieţii părinţi. De multe, depin de acest Iepuraş! Dar e în tradiţia noastră ca celor mici el să le facă daruri, ca noi toţi, mari şi mici, să întâmpinăm Paştele cu haine noi, cu ouă roşii, cu Există un aspect ce tre licitat la o serie de ac cestor tulburări de lim miel, cu vin şi cozonac. Şi mai ales cu o imensă bu buie luat în considerare ţiuni din ce în ce mai baj asupra copilului % curie creştină. ■■■' t-: atunci când apreciem complicate şi organiza NUMEROASE ! Ele tflţ Să încercăm să trăim această bucurie şi în acest te, care se cer înţelese şi an. Să încercăm să uităm pentru moment ce dar ne-a dacă un copil este pre reflectă atât în compot* gătit sau nu pentru şcoa exprimate verbal. Tre tamentul afectiv şi so ij adus celor mari Iepuroiul/Guvernoiul. Majorarea buie reţinut faptul că cial al copilului, cât şj i preţurilor va, depăşi ca de obicei indexările venitu- lă: nivelul dezvoltării limbajul se dezvoltă di în adaptarea şi reuşita > rilor şi, uite aşa, nouă gospodinelor ni se vor uşura limbajului şi prezenţa sau ferit, la diferiţi copii, în lui şcolară. â ) din nou sacoşele. Ca să ne fie şi viaţa mai... uşoară. absenţa tulburărilor: de funcţie de structura lor Să nu neglijăm fap 1 Oricum ar fi, de sărbători e bine să dăm uitării ne- vorbire. ' psiho-fizică, de • mediul tul că uri copil cu tulbu | cazurile. Dar nu fi Iepuraşul. (V.R.). încă din perioada pre lui de viaţă, de atitudi rări de vorbire (în spe şcolară, copilul este; so- nea educativă a familiei, cial peste vârsta de S .de măsura în care el ani) devine ţinta glume rra este antrenat şi stimulat. lor, ironiilor, a bătăii de Din nou trebuie să sub joc a celorlalţi copii, pe ■ RULADA excepţio ză şi se prăjeşte în ulei. liniez importanţa gră de o parte, iar, pe de nala. Cantităţi: 100 g fă în uleiul rămas se prăjeşte diniţei în dezvoltarea altă parte, obiectul cri ină, 100 g unt (sau mar ceapa tocată, se adaugă psihologică a copilului. ticii şi corectării’ excesi garina), 1/2 linguriţă sare, Pentru meniul de Paşti ciupercile tăiate şi opărite In grădiniţă se desfăşoa ve a adulţilor apropiaţi» un vârf cuţit piper (fa bine şi se călesc împreună ră nenumărate activităţi în special păşinţi. Ca Ur cultativ), 500 ml lapte, 5 circa 10 minute. Se stinge Ce au drept scop dezvol mare copilul îşi pierde ouă mari. într-un lighenaş cu apă, se pun bucăţile tarea limbajului, atât încrederea în sine, devi de carne în acest sos, se ne din ce în ce mai emo de 3 1 se topeşte grăsimea sub aspecţul pronunţiei tiv, retras, temător, re la foc mic, se amestecă cu potriveşte de sare şi piper corecte a cuvintelor, cât fuză compania celorlalţi făina doar un minut,-fără şi se lasă să fiarbă 30 de şi sub aspectul îmbogă copii, poate refuza să să se rumenească. Se stin minute la un foc domol. ţirii vocabularului activ mai meargă la grădiniţă ge cu 'laptele fierbinte, a- La sfârşit se adaugă ver şi al capacităţii de expri sau la şcoală, în cazurile dăugat în 2—3 rânduri pen deaţa tocată, ' mare (construcţie corec extreme instalându-se tru a nu se face cpcoloaşe. tă a propoziţiilor şi fra aşa-numitul „mutism e- Se ia de pe foc şi când ■ PILULE DE CACAO. zelor, verbalizarea di lectiv“, ce constă în re este aproape .rece se adau Ingrediente : 2 albuşuri, feritelor acţiuni, poves fuzul copilului de a co gă gălbenuşurile, sarea, pi 150 g zahăr pudră, 1 lin tiri). De asemenea, edu munica în anumite si perul. Albuşurile bătute gură zeamă de lămâie, 150 catoarea sesizează cu u- tuaţii, cu anumite per spumă tare se amestecă g nuci, 1 lingură cacao, 1 şurinţă tulburările de soane. Pentru a evita ou sosul, prin răsturnare lingură rom, vanilie. Al limbaj. Cele mai frec astfel de situaţii, părin (uşor), de jos în sus cu buşul se frşacă cu zahă vente tulburări de lim tele este cel care tre telul în formă de pară. rul şi zeama de lămâie 5 baj sunt cele de pronun buie să ajute. copilul. Compoziţia se toarnă într-o minute, până se albeşte, ţie, ce constau în omi CUM ? Adresându-se spe tavă mare, unsă cu marga- fără să se întărească. Se siunea unor sunete, în cialistului logoped la rină solidă şi tapetată cu adaugă apoi nucile sau a- locuirea sau deformarea timp, pentru corectarea faină (se uniformizează). lunele măcinate, cacaua, lor, inversarea unor. su tulburărilor şi susţinând Se introduce în cuptorul romul şi vanilia. Se ia cu nete sau grupuri de su copilul cu calm şi înţe bine încălzit dinainte 30 ză (sau de şuncă, creier omogenizează şi se ames vârful linguriţei din com nete în cuvânt. Mai pot legere. Ce înseamnă LA de minute. După 10 minu sau ciuperci). Se rulează tecă apoi cu smântână. Se poziţie, cam cât o alună. fi sesizate apoi dificul TIMP ? Dacă oipisiunile, te focul se reduce la mij-, cu ajutorul şervetului. Ru întinde pe rulada caldă. Se pune pe o foaie de mate tăţi de aşezare corectă inversările, deformările lociu, însă nu se deschide lada se taie după mări rial plastic presărată cu a cuvintelor în propozi şi substituirile de sunete cuptorul 20 de minute. A- mea platoului şi se serveşte ■ MIEL CU CIUPERCI. zahăr pudră sau nuci mă ţie, dezacorduri gramati persistă după vârsta de tunci tava se întoarce, da fierbinte, tăiată felii. Bu Sunt necesare: 75*0 g car cinate, se fac globuleţe ro cale. Mai greu de sesizat 4 ani, se impun exerciţii că cuptorul nu coace uni cata rămasă se poate re ne de miel, 150 g ulei, 150 tunde, care se turtesc ca sunt dificultăţile copilu logopedice pentru corec form. După ce se scoate încălzi. în cuptor. Umplu g ceapă, 600 g ciuperci, 2 nişte monede. Se aşază pe lui de a diferenţia co tarea pronunţiei. din cuptor, se desprinde tură cu brânză de vaci: legături de verdeaţă, 1 g dosul unei tăvi acoperită rect şi rapid sunete sau i ! marginea cu cuţitul şi se 200 g brânză de vaci, 100 piper, sare. Carnea de miel cu hârtie albă şi se coc la cuvinte asemănătoare, ca: (Va urma) răstoarnă pe un şervet cu g telemea, 200 ml smân se curăţă de pieliţe, se spa foc moale, cu uşa cupto p—b (ex. pere-bere, pat- rat şi uscat. Se pune peste tână. Brânza se mfirunţeş. lă, se taie în bucăţi, câte rului complet deschisă, ca bat), t—d (tus-dus) etc. DORINA LOGIN, foaie umplutura din brân- te cu furculiţa până se una la o porţie, se sărea să se usuce. Care sunt influenţele a- psiholog Anul VII • Nr, 1363 Marţi, 18 aprilie 18® Primăria, consiliul local IWWAWAW.W .■AWZrW.'AWAV.W/.V.V.VWA'^A’-VAV.W .VrrW /. ! Servirea-văzută din alt unghi... I .v şi Consideraţi că ţinuta ves îmbrăcat într-un anume fel, formidabilă. Dacă vine de Dl Marius Conslanti- • In şedinţele consiliu să fie în democraţie. timentară a clientului in ţine şi de respectul pe ca pe şantier, spre exemplu, |»escu, primarul oraşuhli lui local îşi manifestă con — Care democraţie încă fluenţează atitudinea co re acesta s-ar cuveni să-l şi locuieşte în Micro 15, o- llaţeg, a candidat la func-, silierii culoarea politică ? nu o pricep toţi oamenii, merciantului care serveşte arate unităţii respective. în mul intră chiar şi în sa ţîa ce 0 ocupă în prezent — Da început, unii au abia o învăţăm. Pe mine într-un magazin, restaurant consecinţă, felul de com lopetă după cumpărături, pe listele fostului Front al încercat. în prezent însă mă deranjează foarte mult ori bar ? portare cu clienţii va-fi dic în această situaţie, atitu Salvării Naţionale. Din ă- culoarea politică nu se ma faptul că prin oraş circu La întrebarea de mai sus tat şi de acest considerent. dinea celui de după, tej ceaştă pricină discuţia ce nifestă. Le-am spus, încă lă tot felul de zvonuri cu am consemnat următoarele M.V. — asistentă medi ghea trebuie să fie. abso am avut-o cu domnia sa de la început, ca în şedin privire la primar şi primă răspunsuri : cală : Da, consider că ţi lut nediscriminatorie. Fie recent a debutat cu între ţe să nu vină cu politica rie, evident false. Violeta R„ profesoară: nuta vestimentară influen care client trebuie să fie barea noastră : partidelor din care fac par Fireşte că da. Pentru re ţează atitudinea comercian egal tratat, la fel de bine — Cărei formaţiuni poli te. şi singura politică ce o — Zvoriistica este la mo staurant sau bar în spbcial, tului. Cu cât , eşti îmbră servit ca şi cel căruia tim tice îi aparţineţi, in pre facem să fie cea a intere dă în ziua de azi. trebuie să ai o anumită cat mai elegant, cu atât pul î-a permis să âibă o zent ? sului localităţii ■ unde trăim — Aşa este, dar cel mai ţinută, în funcţie de cate comerciantul este mai ,a-. ţinută îngrijită. — Am candidat pe liste şi muncim, iar toată acti trist este că asemenea zvo goria localului, eventual de tent, îşi dă mai mult in Elena Ripoşan, librar: le FJS.N. şi cu frontul am vitatea să se încadreze per nuri sunt lansate chiar de momentul zilei. Cel pus să teresul ; altfel, Uneori eşti Da, contează şi ţinuta ves rămas. fect în prevederile Consti unii consilieri. Dacă este să te servească îşi judecă de complet ignorat. timentară care trebuie să — Dar. F.S.N. s-a rupt tuţiei şi ale legilor ţării. ne învinuiască cu ceva, de obicei clientul după „am Nicolae Dogaru, adminis fie în. primul rând curată, tn doua. —-Şi a nu face politică ce n-o spun în şedinţe, în balaj", care îi indică sta trator : Nu, deoarece atitu să scoată hi relief perso — Nu mă interesează. Eu este, de fapt, tot un fel de cadrul interpelărilor ? După rea materială a acestuia, dinea comerciantului tre nalitatea celui care soli rămftn fesenist. Nu PDSR- politică. părerea mea, dacă Un lucru dacă are sau nu clasă. Chiar buie să fie aceeaşi, indi cită serviciile într-un spa ist sau PD-ist — Da,- dar una benefică, este ascuns, înseamnă că dacă nu este normal să ferent de ţinuta vestimen ţiu comereial. — Aţi fost curtat să in nu sterilă, în folosul oa. acel lucru nu este tocmai fie aşa, „comerciantul" va tară a clientului, aceasta - O - traţi in partidul de guver meni lor. curat. Sunt şi consilieri — adopta imediat o atitudine întâmplându-se în condiţii Am reţinut şi următoa nământ ? — Cum sunt şedinţele noi le zicem „bărzăuni" — pe măsura clientului, în normale. rea remarcă: „Refuz să vă — Presiuni în acest sens deconăţW? iau cuvântul la toate punc cepând cu modul de adre V. Doina, registrator: răspund deoarece, de la nu s-au făcut. Poate că şi — Foarte Interesante. Dez tele înscrise în ordinea de sare şi continuând cu fe Da. Şi „haina face pe om“, revoluţie încoace, nu mi-am pentru că sunt cunoscut baterile simt foarte aprin zi, chiar dacă nu se pricep lul în care-1 serveşte. A. Marius Dara, profe permis să-mi cumpăr ni ca un om care nu acceptă se şi pro şi contra faţă la domeniul respectiv. De Mihaela B., laborant: Da, sor : Cred că ţinuta vesti mic". (Se referea probabil aş* nev a. Presiunile m-ar de proiectul de hotă aceea unele şedinţe sunt cred că într-un fel mani mentară încă influenţează la confecţii sau alte obiec <- f îndârji să nu intru în nici râre pus în discuţie. Este foarte lungi. Şi încă un festarea unei anumite ati poziţia comerciantului fa te de uz gospodăresc). Este un- pariul, în orice caz nu adevărat că se mat şi fapt: unii consilieri nu cu tudini în funcţie de ţinuta ţă de clienţi, mai ales în şi aceasta o opinie care în acela care m-ar presa, bate apa în piuă, unii iau nosc legile, ba unul dintre vestimentară a clientului tr-un restaurant sau bar. conţine, din păcate, mult indiferent ce culoare are. cuvântul ca să nu spună ei încearcă chim- să le în face parte din psihologia In drumul său de la ser adevăr, opinie exprimată Intrarea într-o formaţiune nimic cohcret, „ calce. în ultima vreme se. comerciantului. El conside viciu spre casă. omul in şi de către alţi intervievaţi. pcAitk-ă este o treabă in — Asta se întâmplă şi la cretarul primăriei prezintă ră, probabil, că intrarea tră în magazin în ţinută timă, trebuie să vină din case mai mari... Sunt con legile nou apărute. în magazin a unui client, . obişnuită, care nu-i cea mai ESTEBA ŞINA Interiorul omului, nu din a- silieri care sunt întotdeau — Trăgând linie şi adu fară. Aceasta este o ches na, fără excepţie, contra ? nând, cum se zice, cum ' r tiune elementară. — Nu. A fost unui la In* consideraţi relaţiile între •i i — Oe culoare politică au ceput, dar Şi-a schimbat a. primărie şi consiliul local, consilierii ? titudinea. Au fost şi hotă-1 două instituţii distincte ? — Cinei sunt membri ai rari care S-au adoptat în — Bune. Colaborăm din Un tătie grijuliu ) P.D., patru ai C.D., doi unanimitate de voturi, pre ce în ce mai bine, ceea ce este în interesul Haţegului Persoana care mi-a in de o bună condiţie fizică. sunt ecologişti, câte unul cum şi din acelea care au spirat aceste rânduri este Iar când aceasta lipseşte IGNORÂND REGULI aL P.S.D.R., P.D.A.R. şi fost respinse, neîntrunind şi al oamenilor lui. sau nu ai timp, apelezi U.D.M.R., iar patru sunt majoritatea necesară. foarte tânără. Când l-am CUNOSCUTE independenţi. — Aşa este sau ar trebui TRAIAN BONDOR cunoscut, credeam că e a- la alţii, fireşte, contra dolescent. Mare mi-a fost cost. într-o as'tfel de pos La Cooperativa meşte mirarea când tinerelul bru tură, de ajutor . plătit, şugărească „Bucură" din net mi-a mărturisit că are spălând scara unui bloc Haţeg a descins de' curând un copil de o jumătate de după zugrăvit, ■ l-am cu o echipă, d« control a an. A fost cam grăbit cu noscut pe Adi, tânărul O.J.P.C. S-â stabilit că u- însurătoarea şi la cei 19 tătic. nor obiecte de • târnplărie an; se gândeşte că trebuie „Decât să fur, mai bine (uşi cu două canaturi) nu să plece Ia armată. aşa. Câştig un ban cinstit". li s-au eliberat bonuri de Se gândeşte desigur şi Este bine că la mai puţin comandă în care să fie la soarta familiei sale. Lo de 20 de ani un tânăr are precizată provenienţa ma cuind împreună cu părin o astfel de concepţie. E terialului, termenul de e- ţii, va fi poate mai liniş lăudabilă dorinţa sa de a xecuţie şi de garanţie, cât tit că-şi lasă soţia' şi co şi tariful practicat. De a- pilul în siguranţă. Oricum, munci peste programul de semenea, aceloraşi produ se preocupă de bunăstarea lucru obişnuit, deşi nu are se nu li se eliberau docu lor. Ca membru al unei o constituţie robustă. mente de atestare a cali echipe de zugravi la Văzându-1, n-ai crede că tăţii. RAGCL Deva, câştigă ce e tată. Şi totuşi este. Chiar S-a oprit, deci, tempo va bani. în plus, face şi unul responsabil, dacă te rar activitatea de produ alte munci sore a-şi ro gândeşti câtă grijă are cere a acestor obiecte, pâ tunji veniturile, să câştige ceva în plus. Şi nă la înlăturarea deficien în urma oricărui zugră nu oricum. ţelor, aplicându-se tot vit rămâne destulă mize odată unităţii o amendă rie. Ca s-o înlături, este VIORICA ROMAN de 150 000 lei. (E.S.) nevoie nu numai de apă ci si de mult efort şi chiar Hotelul „DEVA Foto : PAVEL LAZA ■ S-au purtat şi încă se rea şi erbicidarea. Pentru mai poartă o serie de dis- a-i sprijini pe producătorii ; euţiî în legătură cu cali- Calitatea grâului agricoli, în special pe cei j tatea grâului pentru pani care au contractat recoltă ficaţie, de aceasta depin de pe mai mult de 10 000 zând în mod direct şi ca şi prejul lui ha cu Romcereal, această fir litatea pâinii, precum şi mă le-a pus la dispoziţie, cu stabilirea preţului la nifîcaţie din recolta aru tor prevederi ? Ce impact în mod gratuit, în baza acest produs. Pentru a cla- lui 1995, stabilit de Gu au indicii calitativi ai grâu Legii 83/1993, cantităţile rifica lucrurile, punându-i vern, este de 240 lei/kg în lui asupra producătorului de îngrăşăminte chimice în cunoştinţă de cauză pe care se include şi prima agricol ? în . raport de pa prevăzute, asigurând, tot producătorii agricoli şi de 40 lei/kg, în * condiţiile rametrii amintiţi, dacă odată, in raport de solici pe cei ce se ocupă de va când se îndeplinesc indi greutatea hectolitrică este tări, erbicidele pentru lorificarea producţiei, vom cii de calitate amintiţi. mai mică, iar procentul de combaterea chimică a bu face câteva precizări pe Important de reţinut este corpuri străine şi de umi ruienilor. Deosebit de im baza H.G. nr. 191/1991 şi că preţul minim garantat ditate sunt mai. ridicate, portant este însă ca îngră- H.G. nr. 159/1995, care se majorează cu câte 1 la nu este de mirare dacă şămintele să aibă numai sunt luate în considerare sută pentru fiecare kg de preţul grâului va ajunge destinaţia stabilită (adică de către Ii.A. Romcereal grâu greutate hectolitrică să fie mai scăzut de 140— folosirea lor la cultura la preluarea prin achiziţii realizată în plus, precupi 150 lei/kg, neîncadrându- grâului), iar erbicidele să a cantităţilor de grâu con şi pentru fiecare procent se în indicii prevăzuţi. în fie aplicate în conformita tractate şi a celor oferite de umiditate şi corpuri asemenea condiţii se înţe te ciF tehnologia specifică, spre vânzare către firma străine în minus. în ace lege că chiar dacă se ob specialiştii de la Romce respectivă. laşi timp, preţul de achizi ţine o producţie de 6 000 real şi de la centrele a- De la început trebuie să ţie-se diminuează cu câte kg grâu boabe la ha, ve gricole locale- putând să : arătăm că," potrivit preve 1 la sută pentru fiecare niturile pot să fie drastic fie consultaţi în privinţa derilor H.G. 191/1991, pa- kilogram greutate hecto diminuate dacă nu se în respectării regulilor agro rametrii normali sunt de litrică în minus şi fiecare deplinesc parametrii stabi tehnice. Procedând numai 75 la sută masă hectolitri- procent de umiditate şi liţi pentru grâul de pani în acest mod, este posibil că, 3 ia sută corpuri străi corpuri străine în plus faţă ficaţie, să se obţină producţii mari ne şi 15 la sută umiditate, de indicii calitativi de ba între condiţiile decisive şi preţuri ridicate, oare la aceştia fâcându-se ra ză stabiliţi. pentru obţinerea unor pro să asigure sporirea renta portarea pentru orice aba . Pe bună dreptate se pu ducţii mari şi de calitate bilităţii culturii grâului. tere. Deci, preţul minim ne întrebarea: care este la cultura grâului, locul e- Magazinul universal din Gurasada. garantat Ia grăul de pa- Influenţa şi efectul aces senţial îl ocupă fertiliza ‘Nicolae tjrcob Foto: PAVEL LAZA Anul VII • Nr. 1363 Marţi, 18 aprilie 1995 SC ULPLA SA' Dcv*. LB colaborare cu S C Anul VII • Nr. 1363 ■ ■■»**«-**■ io fjtftlll MOOOCOOOCK'KX-S <0*~W h> yxkvwxx xxxxxxx: CUVÂNTUL LIBER formaţii tel. 629746 si 622160. (9387) ÎNCHIRIERI DECESE • Tineri căsătoriţi că • Familia Florea Toa- • Vând urgent aparta utăm loeujnţă mobilată, der şi fiica Ricuţa anunţă PREFECTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA ment decomandat 2 camere, pentru închiriat, Orăstie. cu adâncă durere încetarea confortabil, etaj 1, negocia str. Mureşului, bloc 1, âp. din viaţă a celei care a ANUNŢĂ bil. Tel. 615819. (9407) 6. (7453) fost o eminentă soţie şi $ 500 PE SĂPTĂMÂNĂ • Cadru militar caut mamă iubitoare Organizarea în data de 12 mai 1995, ora 10, Lucrând acosa * ] • Vând dubiţă TV 14 F, cameră de închiriat, de ELENA Ia sediul Prefecturii din Deva, str. 1 Decem pentru firme din SUA | 1,5, autocamion Saviern 7,5, preferinţă în zonă cen . Corpul neînsufleţit este brie, nr. 28, a concursului pentru ocuparea ur itteft un pilc timbrat şl autoodk»»ot * tel. 641237, după ora 17. trală .Hunedoara, Alexan depus la domiciliul din pentru detalii suplimentare. f (7452) dru Vlahuţă, nr. 1 bis, ap. Peştişul Mare, nr. 214, şi mătoarelor posturi vacante : RADISSON C P 1-1244 32. (7750) înmormântarea va avea loc 3400 Cluj-Napoca • Vând tractor U 650, miercuri,, 19 aprilie 1995, • şef serviciu' coordonare ser ' ăi publice. plug, 6,5 milioane. Păclisa, ora 14, la cimitirul din SCHIMBURI ' localitate. (7754) Condiţii: studii superioare economice sau VANZARI- 20. (8662) DE LOCUINŢE ) tehnice şi vechime în specialitate 10 ani. W- • Vând case marcat, CUMPARARi cântare electronice, ■■■ ga • Schimb apartament cu • Familia Pârva este • şef birou relaţii cu publicul, mass-me- ranţie, service, consuma trei camere, cu garsonieră. alături de familia Ia_ dia şi protocol. • Vând Dacia 1310 L, bile, casetofgn dublu Teck, Tel. 717103, (7746) cobici în greaua pier 5300 km. tel. 617253, după deosebit. Tel. 715213, 715680. dere suferită prin în Condiţii: studii superioare şi vechime în ora 18. - (9375) (7742) OFERTE cetarea din viaţă a muncă de 5 ani, cunoaşterea a cel puţin 2 limbi celui care a fost | străine de circulaţie internaţională. • Vând instalaţie sate DE SERVICII PETRU IACOBlCl • Firmă produce şi lit completă si videorecor' • ÎMPRUMUTURI ÎN (608811) \ • inspector de specialitate. Vinde mese de biliard der. Tel. 718322. (7734) 1. EI — la CASA DE AMA mărimile 7 şi 8, tel. NET SIMERIA. Tel. 661721. • Familia ing. Ali- Condiţii : studii economice sau tehnice de 057/218123, 057/219614, • Vând casă în Haţeg, (9129) onescu Mihail este a- specialitate şi vechime în specialitate de 5 ani. Arad. (9364) strada M. Eminescu, nr. 67. lături de Ricuţa şi co Informaţii Hunedoarâ, tel. • Meditez limba engleză, piii Lidia şi • Cristi, ţ Depunerea cererilor şi dosarelor se face la 720623 şi 713802, după ora tel. 621609. (9033) la marea durere . ca ţ Serviciul secretariat — administrativ al Pre- • Vând casă, Bâcea, 16. (7743) nr, 40, eom. Ilia. Negrilă uzată de săvârşirea ţ fecturii, de unde se primesc şi informaţii su- • Efectuăm transport fulgerătoare din viaţă | plimentare, inclusiv tematica de concurs. (286) Viorel • Vând casă sau schimb marfă 1,8 t,. intern şi in a celui «are a fost. cu apartament 2—3 ca ternaţional, si 5—8 t, in • Vând Lada 1200 S, mere. Hunedoara, strada LAUREAN CÂNDROI tern. Tel. 611128 său 625207. de 49 ani. Dumnezeu SOCIETATE COMERCIALA 3 500 000 lei. Călan, tel. Severin, 13. (7744) . . . , (9046), 731437. (9373) să vă-mângâie şi să .vă dea putere să tre • Vând apartament 3 » CASA DE AMANET Execută lucrări de reparaţii în domeniile : • Vând rasă Deva, Ho camere, zonă centrală, tel. ceţi peste acest imens DEVA, str. Libertăţii, bl. necaz. • ~ ? (9393) 1 -— mese de verificare rea, 139, posibilităţi priva 715475, orele 9—12 si 16— 2, ap. 11, oferă IMPRUMU- — balanţe tehnice tizare, perspective gaz me 19. *■' (7745) TXJRI IMEDIATE" ÎN lei: tan. (9367) • - (9129)• • Cu sufletul înne — balanţe analitice . « Vând apartament 3 grit de lacrimile du — balanţe semiautomate 1 kg — 20 kg • Vând (închiriez) spaţiu camere, mobilat, zonă cen rerii ne luăm rămas — bascule semiautomate şi romane. comercial. 25 mp şi teren trală. Tel. 728321, zilnic. DIVERSE bun ;de la cel care a pentru garaje. Deva, tel. (7747) fost. un bun prieten Preţuri avantajoase. 614901. (9366) • .SG Mof apari SRL Cîr" LAUREAN CANDROI Se acordă garanţie 90 zile. neşti intenţionează mări Fie-ţi ţărâna .uşoară. Informaţii telefoanele : 666583, 619260. • Vând teren pentru • S C. Giurgiu SNC rea de preţ Ia pâjne cu Un Nu te vom uita nicio Program non-stop. (8780) casă 1000 mp, zona cetăţii, Hunedoara vinde en procent cuprins între 0 la dată 1 Familia Polve_ Deva. tel. 626660. (9008) gros haine import «* sută -v- 100 la sută. (9374) rea. (9408j Germania, frigidere, S.C. CHIMICA S.A. OBAŞTIE • Societate comercială combine . frigorifice, • SNC Oană Deva a- .vinde spaţiu comercial, congelatoare, maşini rtunţă intenţia de majo • Odihnă veşnică Str. Codrului, nr. 24. chioşc metalic căptuşit cu rare a tarifelor. (9384) în somnul etern dorim de spălat, made în cantorului iubit zidărie, suprafaţă 100 mp, SUA, încălţăminte nouă, Vinde prin licitaţie : zona autogara Deva. In la preţuri foarte avan • SC Geet Exim SRL BARNA EMIL formaţii tel. 623834, orele tajoase. Informaţii tel. , Deva anunţă majorarea a_ Preot Moga Arteniu, • mijloace de transport (Dacia 1310, Brcak); 9—16.' (9138) 712339. (7748) daosului comercial - până, Consiliul Parohial şi la 100 la sută, începând cu; credincioşii din Crâ- • autoutilitară TV 14 FA; • Vând casă cu grădină. data de 17 mai 1995. (9409) ciuneşti. ~ (9398) Baia de Criş. Informaţii la • Vând VW Golf ne • autopompă de primă intervenţie, motor Mironuţ sau Deva, tel. înmatriculat, stare foarte • SC Foricon SA. " cu' • Soţia Elena, fiica Pandora; 621829, după ora 15. (9354) bună. Tel. 722889. (7749) sediul în Deva, - str. Do robanţilor, nr. 28, , caută Jenica, ginerele Cor nel, nepoţii Daniel, • linie tehnologică degresare — lăcuîre; • Vând Opel Rekord • Vând Skoda- S 100, fa partener pentru înfiinţarea Dorin, Mariana a- 63, înmatriculat; -avanta bricaţie 1967. tel. 056/ unor activităţi productive, nunţă dispariţia ful • diverse alte utilaje şi dotări; jos, cumpăr talon Dacia 164750? \ (7751) 'punând la dispoziţie spa gerătoare a celui care sau schimb Tel. 621365. ţiile necesare în munici a fost cantor • materiale recuperate din dezmembrări. (9388) • Vând urgent Dacia piul Deva. Informaţii la 1310 TLX, 1984. Neînmatri tel. 620713, 621880.»' (9412) BARNA EMII, Licitaţia va avea loc în fiecare zi de • Vând Oltcit Club 11 R culată şi Dacia 1310 T3S, din Crăciuneşti, în miercuri până la lichidarea stocurilor. I eu. turelă, anul fabricaţiei • SC, Corn Lilj . Prost vârstă de 66 ani. în ) 1982. neînmatriculată, Un • ■ ' 1 1990, preţ 2500 DM. in garia, Tel. 628881. (9415) Corn SRL Lupeni anunţă mormântarea azi, 18 Relaţii suplimentare se pot obţine la tel.: 1 practicarea unui adaos co aprilie. Dumnezeu să-l mercial între 0—300 la odihnească în pace! 641250, 641670/228, 256. (290) S sută la desfacere produse (9398) ^ Cel mai mare alimentaţie pu.blică. (9389) BANKCOOP DEVA \ distribuitor .VINDE LA LICITAŢIE PUBLICĂ URMĂ s I TOARELE : s en gros din ‘ SOCIETATEA COMERCIALĂ \ ţară de | I „SIDERMET“ S.A. CĂLAN # apartament, două camere, situat în Orăş- \ cu sediul în Călan, str. Furnalistului tie, Ştir. Eroilor, bl A, ap. 43; îmbrăcăminte balotată \ nr. 17, judeţul Hunedoara ^ IMPORT VEST \ i ORGANIZEAZĂ • casă, curte şi grădină, situate în Orăstie, -,A str. Beriului, nr. 12; ; VA OFERĂ: s CONCURSUL DE SELECŢIE PENTRU • baloţi nesortaţi I OCUPAREA POSTULUI DE MANAGER, j autoturism Dacia 1310, înscris în circu- • pungi de colectare originală, nesortate: 5— \ Condiţiile de participare sunt cele pre- j latie; v 15 kg, cantitatea minimă de vânzare «— • văzute de Legea nr: 66/1993, şi Normele j 100 kg • autoturism Mazda, înscris în circulaţie;. • îmbrăcăminte sortată. J Metodologice nr. 1/1994, publicate în Mo- J ofertă bogată în sortimente de sezon j nitorul Oficial, partea I, nr. 54/02. 03. 1 • apartament două camere, situat în Deva, NOU! NOU! NOU! ţ 1994. j Micro 15, bl. 36, ap. 12; Îmbrăcăminte NOUĂ din import China! ! Documentaţia de prezentare a socie- J • apartament două camere, situat în Deva, • treninguri şi bluze din bumbac ( tăţii poate fi consultată la sediul acesteia. | Micro 15, bl. 50, ap. 42, parter; . bluze mătase j . Candidaţii vor depune ofertele în plici La preţuri accesibile/ ! închis şi sigilat, cu îndeplinirea condiţiilor; • apartament două camere, situat în Deva, ATENŢIE!/! Dacia, bl. 28, ap. 17. Noua noastră adresă : Cluj-N., str. Iuliu [ legale, până la cel târziu 30 de zile de Za | Maniu, nr. 6. Tel./Fax; 064 — 194030, 193493 data ultimei publicări. Relaţii suplimen- Licitaţia are loc la sediul Judecătoriei De (luni-vineri: 8-16). Orar depozit: satul Vlaha, l tare la telefon 054/730560 ~ 561, inte- JI va, Biroul executorilor judecătoreşti, în data i luni — sâmbătă, între 9—16. ( rior 525: [ de 27. 04. 1995, ora 9. * (289) Anul VH • Nr. 136» — Marti. 18 aprilie 1995