.A TTB-gal ZSZ» S i b i! w Bamliaecă, 29 Septemvrie (12 Octomvrie) 1902 Nr. 40

Preţul aboBftxaeatalaii INSERATE f a s s t s n ...... 4 ccîoms. M prinsm j tu biroul admlnlstraţlunol (strada 1*3 b joiaSiste da aa 2 coro&as. Poplăcii ur. 16). Festîn Bvaiânis 10 iei aEosd. Apare In fieoare Duminecă Un şir garnond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani âfesssBssentels sa fsc la „TlpgrsfSa51, sac. ps acţfani, Siliia. a tresa-oară 10 bani.

Fratrei* nu bq poate ţine în Buda- I IN ANTELE ROMÂNIEI. _pe*ţa!,.T " „Folitische Corresp.(< spune, că El a fost convooat deci la Veneţia. budgetul statului român se va ,Şi aioi s’a dat asaltul înoeroat în rân­ închide anul acesta cu un esce- dul trecut de-a face din studenţii ne­ dent de mai m ult de treizeci de Frumoasa Veneţie de pe lagunele maghiari nifte cosmopoliţi, nişte oameni milioane, ceea-ce dovedeşte cât Mării-adriatice a adăpostit în săptămâna oari nu sunt membrii nici unui popor, este de nedreaptă campania con­ trecută pe studenţii universitari ai na­ oi ai unei oomunităţi fictive ca limbă, tra finanţelor României. ţiunilor culte, adunaţi în congresul so­ lege fi obiceiuri, ai unei comunităţi, oare cietăţii studenţeşti »Corda Fratres*. Fap­ nu are însuşirile, ce fao aoeea-ce nu­ tul, că congresul s’a întrunit Ia Veneţia mim popor. Dar’ nu îe-a «uocoe. Con­ in chestia maghiarisării m h- ţi nu la Budapesta, după-cum s’a fost gresul din Veneţia, unde studenţii ro­ m elo r; do looaîiîăţ! oonsistorul bise- hotărît, îşi are istoria sa interesantă. mâni Ioan Scurta, Vişoiu şi Xeni au rîeei evangelics săseşti a dat oficiilor Studenţii maghiari (fi renegaţi, mo­ eaeeiat prin apărarea punctului, de ve­ ■ale subalterna un circular, în caro dis­ lipsiţi şi ei de boala şovinismului gi a dere naţional, sprijiniţi şi aoum de pune, oa în corespondenţa lor ou auto­ dorului de-a stînge ori-ce naţionalitate, fraţii Italieni, a hotărît din nou, oa fie­ rităţile publice, aă as folosească de nu­ au făout la congresul pregătitor, ţinut care student să fie membru îa secţia mele oficial (msghiar), punend îfi pa­ £ n u i acesta în Roma, tot ce le-a stat în naţională, formată de conaţionalii -lui.* ranteză şi numele german folosit până putinţă, ca eă nu se permită înfiinţarea Studenţii maghiari, în dosul că­ aoum. In afacerile şi circulaţia internă de secţiuni după naţiuni, ci numai după rora etă însuţi ministrul Wlasrioa, au însă se se folosească numai numele ger­ ţări. " Ei voiau adecă, ca studenţii ro­ aflat dint7o“ dată, oă strugurii sunt mane de până-acum. mâni, slovaci et<\ dela noi ifi între în acrii, că »Corda Fratrea* e, vezi Doamne, Oare ce fao consistoarele noastre? oala secţiei «maghiare*, ca apoi tot ce numai o asopiaţiune, unde se adăpo­ vor declara membrii maghiari şi evrei stesc agiţBor^^^^^^ Au în­ despre «libertăţile cele mari (!)« dela oeput cu declamaţii prin ziarele jidoveţti Croaţii şi Serbii. Partidul na­ noi sS apară ou atât mai adevărate, căci fi au terminat, declarând, bă secţia ma­ ţional croat a luai iniţiativa pentru ar fi spuse şi iscălite «i de Români, SIo- ghiară se disoalvă, aşa că ei nu mai împăcarea fi buna înţelegere dintre vaci eto. Ceie-ce se întâmplă însă la fao parte din aeooiaţiunea studenţească. Croaţi şi Şerbi. Spre acest scop par­ noi sunt prea bine cunoscute in străi­ Să le fie de bine I tidul a avut alaltăieri o întrunire în nătate, aţa oă planul lor nu le a suocee. După terminarea congreaului din Zagreb, în care, după lungi discuţii, s’a dtcis că: partidul condamnă tur- Oea mai aprigă luptă pentru de a Veneţia, o mulţime de studenţi italieni au întovărăşit pe cel români la Bucu­ burările şi atacurile îndreptate con­ esopera, ca studenţii se formeze neoţiuni tra Sorbilor în Zagreb în 30 Aug. după naţiuni, oari sunt neperitoare, şi reşti, unde au 8juns Mercuri seara. în onoarea petrecarii lor acolo s’au şi 1—3 Sept. şi va stărui şi va vota nu după teritoriu politic, ale cărui gra­ în distă pentru desdaunarea oelor pă­ niţe fi legi nu sunt statornice, au pur- aranjat mai multe festivităţi, chemate a cimenta fi mai mult dragostea între cele gubiţi cu ocasia acelor turburări. Apoi tat-o Românii ajutaţi cu toată căldura partidul aşteaptă dela fiecare membru dragostei de fraţi a Italienilor Văzând două popoare de acelaşi sânge, de aceeafi origine: Români şi Italieni.,, al seu de-a lucra pentru concordia studenţii maghiari, că lupta lor pentru frăţească dintre cele doue popoar* nedreptate gi neadevăr nu va put& duoe înrudite. la isbândă, au înştiinţat seoţiile din afară, că congresul asooiaţiunii »Corda Că de iubeşti intr’o seară, Pentru tine lele, băi, Porţi minciunile ’ntr’o vară, O rămas iarbă ps văi FOITA. De iubefti de două-ori, Şi holdă de nouă clăi! 9 Porţi minciunile pân’ mori. Nu te supăra mireasă, Frunză verde foaie fragă, Câ mirele*'! tinerel F o esii Na-’ţi inelul badeo dragă, Şi-’i pute trăi ou e l; Eu nu ’ţi-’l-oi mai purta Mireana n’are peptar, Din Vingard. C’aoum văd eu ce-’i asta, Carmin. de A lexandru Găinar. Mirele-’i oa f’un amnar. Că de oând tu mi 'l-ai dat Mireasa n’are cojoc, Mândră mândruleana mea Foarte rău m’ai întelat, Mirele-’i oa f’un ootoa Nu purta inimă rea, Şi de oând îl port la mine Şi hai dragoetea ’ţi-o ia ; Te doreso în toate zile. La oe foo ai lăcomit Nu purta inima arsă, La o vatră de ouptor Hai du-’ţi dragostea aoasă, Şi la omu beutor! Că ’ţi-o dau ou voie bună D in R u n c . N’are boi ou coarne lungi Şi ou altul te 'mpreună. Comun, de Partenle CSinrgtsen. Numai pipă ’n patru dungi; Uiuiu pe dealu gol, N’Bre şuri streşinite Dorul meu e numai dor, Că mireasa n are ţol. Numai prime slobozite. Nu-’l pot spune tuturor, Da ’i-a faoe mirele, Lai* oă-’l ftie oare-oine, Dao’a tunde cânele. Cucuruz de pe ierugă, Care-’l trage ca fi mine, Mârită-te nimurugâ. Păsărică peană sură, Că tot dintr’un loo ne vine. Că fi dracu s'o ’nsurat, Mută-ţi ouibu dela fură! Tu nu te-ai mai măritat. Frunză-’n pom, frunză sub pom C’oi veni odată beat, Nu eşti badeo nioi un om, Şi-’i găsi cuibu stricat Nr. 40 470 FOAIA POPORULUI grogaţiunea să spriginoască ropresenta- ^iouă ^constituţie austriacă* ZiarWT^«yn Tone"'în unul din nrii oei ţiunea oraşului Pojon. La votare Românii ultimi, oă Korber jp u ii având gata ua. Din comitate. rămân în minoritate şi reprasentaţia să proiect cTe^T”noua constituţie austriacă,. irispre ştire. La punotul 25 privitor Ia ~ba8ăiă pe votul universal la alegerile Congregaţia comit. Sibiiu. ropreeentaţia comitatului Pojon pentru ‘parlamentare. O astfel de_ oonjtUuţia. -JO t^dartârpupulară. în'SusiHă^fi. Cehii ln"T T "T 8;a ţinut, sub presi- modificarea legii da naţionalitate, I^A. jn loo da obstrucţia proiectată pentru depţia comitelui Thalmann, adunarea or­ Prada, preşedintele clubului munioipal jgac!, mai bine a r faoe, daoă s’ar nisui dinară toamnă' a comitatului Sibiiu. român, ia cuvântul şi arată în vii colori, ^a-.’şi validita interesele în sensul pro­ La ordinea zilei au fost 141 do ob­ oum treptat dela 1868 încoace aoela, oari iectului nouei constituţii. ^ ? iecte, dintre oari pa noi Românii .mai d8 au călcat cava succesive din art. de lega aproape ne interesează următoarele: XLIV. au fost lăudaţi, ear' aoaia cari REFORM A ... FAKLA11IÎX-. Dr. Rran de Lemeny interpelează au apărat o au fost traşi în prooese. Nu TARĂ. ,.M—g'‘ de Duminecă e în eauaa apariţiunii foii >Szebeţi.e3.Fo- şale mulţumit ou propunerea cojaiaiunii informat, că in ministerul de gsrai Vârmogye. Târiadalmi ei politikai permanente, oa represeniaţiunaa oraşului interne ungar se continuă co- Iap< zicând următoarele: Pojon să 83 ieo la cunoştinţă, oi propună, iee f nrea de date pentru lărgirea, De vre-o oâteva luai apara în Sibiiu ca municipiul să îndrume pe vîoeoosai- j£ejspcQfivi^vtni/lo0ţ;e&.Zmn.şuiui In fieoare Dumineoă un organ de pubii- tela oa ®ă faoă o represiune...la dieţăoe- electoral. Se fao calculaţii pen­ citato ou numele: »Szebsn-es Fogaras- rend ca art. da lege XLIV. aă sa -o b ­ t r u a se t if l ă ' , ca re m r f l n u m S - 'Vârmegye*, oare însuşi ae declară oa serve întru toate. ~ruT'n leg&to rilo r cu u n cens d. e. foaie săptămânală politică-soaială. Dr. K. Wolff faoa aditament la pro­ de 16 sau 10 cor. Aoeaată foaie în fiecare număr «a punerea comisiunei permanente că, coxl- ooupă ou politică militantă în înţelesul gregaţia să ’şi asprime părerea de rău ^ F a s e c e r a -—• rescpală. iLeip- ealui mai aprigrfovinism, condusă de oaa Jaţă de faptul că nu se raspeotl ziger Neuste. Nachrichtem, făcend mai rea voinţă faţă de naţionalităţile, legea! cunoscute serbările kossuihists, rşvim darî loouieso în cele două comitate,.. de La votare propunerea Iui K. Wolff şi asupra ~'tS0%''jâespre maghiarisarea ala'cărora nume faoa abus îu titlul seu, preoum şi propunerea lui Preda sa pri- numfdor de localităţi, zkend, că aosa- prm enunciaţiumîe sale do pismă şi ură, 'meso. sfâ hge e o ruşine, prin cars statul didtato prin'ştirile asia ieridanţioase şi ' I q 15 Iulie 1902 Io«if Joandraa din mdgJiiaf seaniend ură în sufletul Ger­ minoinoa§e pars-că ânuma vrea să con­ Sibiiu a luat prin licitaţie publioă ca manilor şi va sscera odată— rescoală. turba psoaa şi liniştea rslativS, care dom- minue-ofersnt în snireprigă_curăţirea. Ziarele maghiare su-iU toarte în­ hPS’3 în noesta părţi ala ţării între lo­ străzilor oraşului Sibiiu. Magistratul furiate pentru osie sorise ds numitul ziar. cuitori, ssasnănă discordia şi otrăveşte însă ’i-a, rugat pe Joaudrea oa ră îu- inimile. OGapă curăţiroa rsu în 1 Aug. 1902 la ter­ jGu .plăoare eonştat, că chiar şi in­ minul iţipulat, ci cu 1 Septemvrie 1902, Teamă de călindar . Ministrul teligenţa maghiară din Şîbiiu, aoei mem­ ia Q36a-oa Joandraa a’a învoit. Majgia- da cofeardu a” deiras debitul postai cS- bri cari au spirit mai avântat, sunt mai atratul însă a ţinut în 6 AugusT”Î902 lindarului slovăceao >Iednota« apărut în obieotivi şi aatfal praluiaao bunaîaţale- yolnio o. altă licitaţia şi representanţa in Gleveiand (Amerioa). Peste tot, impri­ gere, desaproabâ ţinuta aoestei, foi stri- matele sîOTăoaşU-amerioaae sunt aproape 11 Auguat a. aprobat-o ! toate prohlbito In Ungaria, oaea-ce nu oăcioase. OomiBiunaa permanentă a propus va împedecă însă avântul mişoării naţio­ Am doci onoarea a adresa domnu­ njmjcirea^ambelor lioitaţiuni şi esorierea naliza între Slovaci. lui vicoeoBîito următoarea unai noue lioitaţiuni, ear’ Dr. Vaoardea Interpelaţiune: face oontra propunere: Licitaţia din.. Financiarii evrei şi Moină- 1. Are dOmuul yioooomite, cuno­15 Iulia a. o. împreună ou ofertul lui »if«r »B&rJiasr Zaiîung* primeşte din ştinţă, că in' Sibiiu lipare o foaie săp­ Iocif Joandraa se declară da valide şi Faria ştirea, oă înalta finanţă evreiască tămânală politică - socială ou numele obiigătoara pantru oraşul Sibiiu şi «a s’a înţeles a au mai acorda României *Szobăn- ei Fogarss-Vârmsigya». ? aproabă, ear’ licitaţia din 6 August a, o. nici un împrumut, până nu va ăatis?aoa preoum şi conclusul. reprasentanţai oră.-.,, .c'â'rsrile ■ cuprinse în rapraaenţădie «as- ~ 2. Ara domnul vioeoomite ouno- jFioaoa şi engieza în privinţa jidanilor şiiniăroâ“"aceaiită foaia ae ooupă regu- şsneşti din Sibiiu dela li August.se .jJitt..Roa»âaia. Iademaul peniru aoast îat*;ou; politioa? anulează, împreună ou întreaga. proce­ pas s'a dat din Londra, unda se orade, 3. Ara domnul vioecoraiîa.-cuno­ dură referitoare. La votare Românii oă măsura aceasia 'va ave mai mult ştinţă deapre aoesa, oă pentru foaia Bunt'majqrisaţi, ear’ Dr." Veoardea în­ efect. - - ştiinţează reours! ‘ Faţă de situaţia splendidă a finan­ - aceasta nu s’a depua cauţiunea prescrisă ţelor'româna, amoninţarea cămătarilor prin lega pentru foi pariodioa politice? Protopretorela L. Fabriţius este jidasi va ave efeet-aî, ca i-a avut şi 4. întru-oât domnul vioecomita nu contra ca să se venză obligaţiunea,' ear' nota, americană a Americanului Hay. ar ave cunoştinţă despre afirmaţiunile notarul Bedeue este pentru propunerea cuprinsa Ia punctele fânterîoare, ara dl luijr.„poip^n. La .votare se primeşte propunerea lui T. Doioan. D in dietă. Marcuri ’şi a încăput vioeeomits da ougat a ss informa şi oon- vingendu ee despre adevărul acelor afir- Congregaţiunea hotăreşte unanim dUla din Budtpsrta şedinţele.- Kos~ oontra propunerii comisiunei permanente suthiştii au făout o gălăgie^fjtarş. Vi- maţiuni, are domnul vioooomite de ou- get a întrevani pe calaa ouvanită, oa ridioarea salarului anual al notarului ee presidentul partidului lor, Sara- din Oişnădioară dela 1000 coroane Ia băi, d strigat, că pertractările pactului foaia numită se fie trasă, ia răspundere şi supusă legii? ooroane."‘ n’au nieijiţi^rpşi^caoi'prin ele se va Oomuna bisanoaasoă gr.-oat. din ruina numai Ungaria, ceea -p ^d o re- Yicsşpauui răspundia :t<^xa^jpipuîŞ- Ludoş a cerut atât psntrifpreoţi oât şi şte şî Itnp&ratul! Appotiyi ,, ’l a tinţă.oă apare foaia, ştie pă „foaia n'a pantru Inyăţlîori dala oomuna.„ppjitică chemat la ordine, dar’ pentru acssa^sl depus cauţiune, dar’: susţinătorii foii au ajutor, oăoi biserica gr.-or. primaşte pen­ a sbsrat mai clsparie. jiotlţionat la ministru, ca aă li-ge ierta cautiunoa, dsoLse sa aştepta dsaisul mi­ tru preoţi anual un ajutor de 600 cor. nisterial! ; ; ’ ear’ pantru învăţători l20Q oorr Antisemitismul Jţn Gertna- La punotul 24 referitor Ia rapre- Comisiunea permanentă propune oa n ia"— după oum. soriu ziarele germane, aentaţia oraşului Presburg pentru .crea­ preoţilor gr.-oat să nu se dee ajutor, făcut proteliţi în toate clasele sociale rea unei noue legi electorale, comite­ oadi au porţuine oanaaică da 37. jugăre, |i mai ou seamă în . armată. tul permanent propune luarea la cu­ ear’ "şcoalei să-’i d8e ajutor conform nu- Zilele acestea , licenţiându-se. sol­ noştinţă, Preşedintele clubului român, merului sufletelor gr.-cat. daţii în rssarvă, cari 'âu luat parta la domaul I. A. Preda declară, oă nu. se Preotul Florian dala Raooviţa fao8 "manevre, câţiva coloneii le au ţinut dis­ mulfumeşta ou luarea spre ştiinţă a re- contrapropunere şi oare să se dee aju­ cursuri în cari le au recomandat se p'ressntaţiunii, fiindcă are cunoştinţă oă tor conform numărului sufletelor gK-cat- curnptre totdeauna, , cem-ce . le trebue, este un proiect foarta liberal,vd.^o. îm­ “ şf conform ^rasorierilor legale şi pentru ~jdin prăvălii d$-aU creştinilor, ‘ocolind părţirea justă,, a oaroarilorc votarea preoţii gri-cat oăoi şi osi gp.-or. au p o r­ prăvăliile Evreilor. ssorşţă «to. şi fsoa Qontrapropunera apri- ţiune canonică, oar’. ajutorul da bani. îl giniţă de Joţi .masibrii ? roinâni, oă oon- dă comuna poliucă, bisericai gr.-orientala Nr. 40 FOAIA POPORULUI Pag. 471 din arunoul ce-’l scoate atât dela popo- Milovista-şi Nevesca s’au format cete de yaţîuneâ gr.-oat. oât |i dela oea gr.-or. Din România. câte 30 şi 50 tineri înarmaţi cu puşti — PnnSndu-Be la v o t cade oontra pro­ Martini, împrumutjte. dela soldaţi turci, : Şcoala din Tulcea. punerea fi preotul Florian însinuă re- oa să gonească din ^munţi pe bandiţii Luni s’a desohis la Tulcea, ou o ours. Im lgarir . deosebită solemnitate, şooala nr. 5 de In urma. acestei măsuri e?te impo- Congregaţia comitatului băeţi înfiinţată aoum şi în oare se predă Caraş-Severin. sibirjja. Bulgarii sS poată face ceva, fi limba bulgară. de oarece ia vilaetul Monastir *unt Luni a’ău început şedinţele congre- La solemnitate a fost o mare aflu­ foarte mulţi Români şi foarte bine gaţiunii ordinare de toamnă a comita­ enţă de publio, între cari toate familiile aşezaţi. tului Caraş-Severin. fruntaşe, bulgare din localitate. Districtul Castoria se află aub oo­ ‘Urmând pertractarea obieotelor puise Familiile oari îşi dădeau până-aoum manda colonelului bulgar Iancoff, care la ordinea zilei se primeşte primul punot copiii Ia şcoalele bulgăreşti sunt foarte are sub ordinile sale trei mii de oa­ deepr» impositul comitaiem adiţional mulţumite oă în şooala nr. 5 de băeţi meni. Zdei'J*}, pro 1903 pentru acoperirea lip- s’a provezut un număr de ore pentru Aceştia incendiază satele şi se luptă Beibudgetare., limba bulgară, egal eu cea română. în mai multe localităţi. La raportul viceoomitelui ia ouven- Până acum e’au însrris în noua Iancoff s’a deolarat chiar guvernator îu! dl Coriolan Brediaeanu,, eerend oa şcoală aproape 150 de elevi. al provinciei. aS '-■e^.ci#tMfMÎQ9ft>sarea....dfirii. publice până nu se vor deschide tîrgurile, dela Portul Constanta. în Sofia s’a ţinut un mare meeting oari poporui.cacultivător da vite, îşi în cursul lunei Octomvrie va fi inau­ macedonean din causa situaţiunn din aşteaptă uşurarea sorţii. Din causa gra- gurat portul Constanţei. Macedonia. A vorbit Mihailovschi, pre­ sării boalei de vite, zice dl Brediceanu, La această frumoasă sgrbare, o ade­ şedintele bulgaro-maoedonean, care s’a „tîrgurile au fost închise şi poporul n’a vărată sărbătoare naţională, vor asista întors de curend din străinătate. avut nici un venit. Poporul în modul M. J3. Regele fi A. S. R. principele Fer­ Prin resoluţiunea votată se cere in- acesta' sleit, fiind forţat prin eseeuţiuni dinand. Imediat după sosirea dlui Stoi- trevenirea guvernului bulgar pentru îm­ «8 plătească, ar trebui s3 peară şi când oesou, ministru de lucrări public?, se va bunătăţirea situaţiei locuitorilor din Ma­ a sâ se aleagă între popor şi stat tre­ fixa programul aoestei Inaugurări... cedonia. bue lăsat statul şi salvată eaistenţa po­ '"'•""vjd.oaisarnl turcesc „din. Sofia, a în­ porului. Propune deci, oa vicecomitele mânat guvernului o notă severă de- sg fie îndrumat a eaoperâ sistarea în- ¥pre organisaraa de bande în jurul So­ cassării pe cais essouţională a dării în fiei. Ei cere guvernului bulgar prinde­ aaele părţi ale comitatului, oari au fost D i n . L u m e . rea tuturor bandelor. atinse de boale de vite. Revoluţia din Macedonia. In urma acestui demers, toate dru­ Fiindcă din raportul dlui viceco- murile fi împrejurimile capitalei—^dru­ mita lipsea vărsarea da sânge româ­ Ştirile, ce sosesc, din Macedonia, muri cari duc spre fruntărie — sunt pă­ nesc dela Valeadieni, dl Bredieeanu sunt tot neliniştitoare. Turburările de zite de patrule militare. acolo sunt de un deosebit interes fi pen­ * ădueend acest oaa în legătură cu cel Regimentului Rilschi a fost trimis tru noi, privind şi pe Amâni in mă­ dela Mehadioa Corniarepa, unde ear’ sg întărească trupele dela fruntărie. sură mare. asupra celor împuşcaţi a căzut greuta­ Sătenii bulgari, cari s’au alăturat tea legii şi nu asupra celor-oe au văr­ Bandele bulgare au prins câţiva bogătaşi români, dintre cari pe unii la bandele revoluţionare şi au fost prinşi sat sângele cetăţenilor nevinovaţi, se în­ la Vodena, au fost aduşi ia Salonic, unde treabă mirat oum de nu s'a raportat ’i-au oinorît, ear' pe alţii 'i au libe­ rat, după-ce ' le-au luat sume mari vor fi condamnaţi, fiind prinşi ou armele asupra acestui cas sângeros, la oare n'a în „mână, Jos! vorbă nioi de oposiţie ou forţa, nici de bani. O ediţie separată a ziarului mace­ de atac aevîrgit în contra gendarmilor. Populaţiunea musulmană, revoltată donean »Rif6rmi< provoacă pe toţi Ma­ Dl Tomioi, cere oa din oongrega-, d© crimele şi îndrăsnaala Bulgarilor, a cedonenii *5 iee armele. Foaia" dă şi fiune pe cale telegrafică «8 se ceară trimis câţiva delegaţi la Valiul din Bi­ dela ministru, ca se sa dee libero tîrgu­ tolia, la dsa voe ss măcelărească pe portretul colonelului Iancof;, conducător rile de ţeară. Cere totodată ca în causa creştini, mai ales pa Bulgari, oum au al mişcării. In cercurile politice din Sofia sacrilegiului dela Balin} sâ se raporteze măcelărit pe Armeni. Bunt pfivite turburările din Macedonia ca o demonstraţiuno contra Rusiei din daoă vinovaţii au fost pedepsiţi.,în.„fine,, Valiul le*a declarat, eă o astfel de incidentul sSrbării dsîa Şipca. Aceasta dl Dr. G. Juroa îşi face unele jscep- procedare ar fi efîr^itul imperiului . în se adevereşte şi prin.cele sorise de *Ve- ţiunii cu privire la aotivitatea oficianţi­ 24 de ciasuri. Le-a reoomandat sŞ^aibă... lor, la uşura ce grasează în mod îngro­ răbdare, căci armata e destul de vitează, cerna Poşta*, oare spune, oă Iancoff a anunţat proclamarea rggcoaîei pe 27 zitor în comitat şi la colonisările din ca se pună la respect nu numai cetele Septemvrie, aşadarii imediat înainta de Valea-Begheiului, unde ar trebui ca po­ de bandiţi, ci chiar toate .armatele Bul-, porului român sg ’i-ae dee păment fiind gâriei. >Noi, oari am aatîmpăraţ pe sgrbărea dela Şipoa. Anunţarea .aceasta,- a fost înse suprimată de guvern. foarte sărac. Vicecomitele jrSBpunde la Greoi, cari am stins pe Armeni, a zia bbaervaţiunile ce ’i-s’au făcut şî'primeşte valiul cătră delegaţii populaţiunii tur­ Ziarul >Empros* din Atena^gcrie» propunerile făcuta de Brediceanu, Dobrin ceşti, în curend să sperăm se punem ca­ oă in cercul Bcdena au fost aprinse şi Tomioi în oauaa boalelor^dejrite, ca păt obrăsniciei celei mai murdare na­ trei sate bulgăreşti prin soldaţi .turci. congregaţiunea sg se adreseze telegra­ ţiuni din imperiul nostru* — aşa numesc Linia dela Bodena până la Gengeli şi fice cătră ministru. în chestiunea dela Turcii pe Bulgari. - dela Monastir până Ia Bsrvia e ocupată Valeadieni ancheta gendarmilor dife- ^Valiul din Biioiia a chemat pe no­ de armata turcă. rând de cea administrativă, aproabă oa tabilii din mai multe comuna româneşti A n g lia . să se esmită o oomisiuna mixtă. şi arătându-ie încrederea, ce guvernul turc în comisiunea mixtă e „propus-şi a avut întotdeauna în fidelitatea popo­ După un comunicat privat ar fi primit Dr. Aurel Vălean. rului român, a făcut apel la sentimen­ hotărîtă sosirea generalilor buriin Ber­ în chestiunea,sacrilegiului dela Ba- tele lor de credinţă ca şi de astă-dată, lin pe 17 Octomvrie. Guvernul englez linţ„vicecomitele enunţă, că vinjazaţiLau sâ dea tot concursul, lor întru stîrpirea ar fi încunoştiinţat pe cel german, că fost aspru dojeniţi, deşî preotul a afir­ cetelor de bandiţi. Anglia vede bucuros primirea generali­ mat la protocol, oă Intrarea gendarmi­ Sg ştie, oă în tot timpul răsboiului lor buri la împăratul german. Dela o lor în altar nu oonstitue sacrilegiu. Vi* ou Grecia, Românii din Epir a’au lup- astfel de audienţă aşteaptă urmări bune oecomitele a întrevenit la minister şi în “taif în contra bandelor greceşti şi oă la p e n t r u atitudinea ulterioară a Burilor ohestiunea colonisărilor de pe Valea­ Turia până şi femeile au luat armele, faţă de Anglia. Aici sunt convinşi, oă Begheiului şi speră oă va ave reaultat „oa fg-’şi apere căminul, pentru. care„lu­ împăratul german poate influenţa mai favorabil pentru Români. Celelalte ohe- oru au fost decorate da Sultan. mult oa ori-care altul în sens conciliant stiuni fiind de importanţă locală aflu de De astă-dată Valiul a dat voe Ia Kruitzinger, Fouche şi Joubert au prisos a le mai comunica. Românii din Macedonia sg poarte arme. plecat în Statele Unite, unde vor ţin& Astfel la Magarova, Ternova, Nijopole, prelegeri. FOAIA POPQBBLin Nr. 40

Această goană e fără îndoială oel ia parte la sinoadele cslvineşti, erau hi­ rotoniţi de episoopi ealvini. Veniturile mai jalnio capitol din istoria Românilor preoţeşti afară de Baraouate, sărindare Ştiri mâniate. din Ardeal. Ziarul «Morning Leadera» află, că regele Cât au Indurat Românii atunoi! şl umblarea ou diaoul, erau toate ale Leopoid al Belgiei are serios de gând să Câte legi barbare s’au adua în potriva protopopilor Calvini; şi cununiile şi abzioă oeea-oe se deaminte din Bruxela. * lor: căutau calvinii şi ou violeşugul şi îngropările şi botezurile şi toate oele­ Trupele amerioane au bătut pe Filipini ou moartea şi aohingiuirea să faoă pe lalte. Ia Maein cucerind 40 posiţli înărite ale acestora. Români să-’fi lapede legea lor. Prin legea din 1646 lia’au luat Şi au lăpădat o muîţi, mai alea preoţilor români şi dreptul matrimonial dintre Românii oei bogaţi şi de aoeea şi în looul lui a’au statornicit decisiunile Fetaoi:.cle.-,popă.... până aatăzi poate a treia parte dintre sinoadelor cslvineşti. Tot prin acea lege boerii Unguri ai Ardealului sunt de ori­ li-s’a impua Românilor — şi ce e mai Un cnpilol d/u istoria prigonirilor religl- triat şi preoţilor — aă nu cuteze a ae “ ‘ ‘ """" oase ale Românilor. gină română, re n e g a ţi. Istoria îi ştie pe toţi. Cu vremea s’au mai desmeti- împotrivi a faoe olaoă şi munoă boe- (După »Universul Literar*.) oit unii şi a’au reîntors la matca ro ­ reasoă în sărbătorile, pe oare Olahil E greu să mă întind eu vorba în mânească, ae mai întoro şi astăzi pa ieî le numesc mari, legate şi împărăteşti, • Universul Literar* şi îş vrea da multa pe colo. >să nu umble ou mofturi de aoestea, ori sg vă spun mai pe lung oâte una Religia ortodoxă a Românilor a pentru-că ei aunt un popor suferit in alta din trecutul neamului nostru. După foat decretată în toate diatele ţerii oa aoaaata ţeară numai pentru foloaul pu­ dreptul cât îl am, nu pot ooupa deoât neapărată de legi, proscrisă, străină fi blic, dar* dispreţuit*. Şi aşa se întâmplă numai jumătate din faţa a doua a zia­ auferită numai din mila boarilor unguri că tot salul în frunte ou preotul trebuia rului, adeoă douS coloana şi jumătate. până la alte diepoiiţii. Nici unul din­ eă are şi eă aamene lanul boerulul în Mai puţin oât vreau; mai mult nu, oă tre Sultanii Turciei n’au prigonit mai sfinta Duminecă a Paştilor! Ear’ oine taie popa limba. rău pe creştini în împărăţia lor deoât ae împotrivea să lucreze în sărbătorile Ah! Taia popa limba ! Iaeă o vorbă Ungurii calvini pe Românii ortodoxi. împărăteşti, era bătut şi apînzurat, pen­ veche, oreştineasoă şi românească, a ma­ Popii români erau puşi aub aaoul- tru oă legea spunea limpede: episcopii melor cari vreau să-’şi sparie oopîii, când tarea protopopilor şi episcopilor oalvini, oalvini au puterea de a pune şi de a fac vre un rău. In glumă 'fi-o apun şi le erau robii acestora, trebuiau se le sooate pe preoţii români, şi atât pe ei oameni mari, cu toate că n'aro nioi un faoă robotă, să io oare apă, aă le taie oât şi pe Olahi a-’i pedepsi ori-cum vor rost. Vreau se zic, oă înoă nu s’a în­ lemne, ear’ oând se plimba episcopul afla ei ou oale, fără aă aibă a răspunde tâmplat oa vre un popă tă taie limba calvin, patru preoţi rosnâai îl purtau pe cuiva*. unui creştin, pentru-că ar fi mâncat de umeri într’un pat, ear’ al cincilea preot E uşor de înţolea, oum ae purtau dulce în zi ds po*t, ori ar fi chemat pe român, dosoulţ — aşa era legea — şi episcopii oalvini ou preoţii noştri, oând necuratul înir'ajutor când era se cheme ou patrafirul după gât trebuia aă alerge puteau să-’i pedepseasoă ou ori-oe pe­ pe Dumnezeu. Nu, popii n’au tăiat nici înaintea patului şi să dea lumea la o deapsă, după bunul plao. Popii români odată limba creştinilor, dar’ dimpotrivă, parte. de altfel, după legea din 1665, puteau fi adeoă sâ taie creştinii limba popii aţa în diata ţării dela 1685 s’a adua le­ traşi în judecată criminală pentru ori- s’a întâmplat de multe-ori. gea, oa principele Ardealului să poată oe vină şi aub ori ce pretext de nimio Şi s’a întâmplat preoţilor noştri, spânzura ori oând pe ori-oare popă ro­ şi la ori-ce tribunal din ţeară şi— oeea- ai Românilor, nu odată, ci de multe-ori mân, pe oare îl va denunţa episcopul ce e barbarie de aălbatioi — n'aveau şi aproape o gută de ani dî-a rîndul. oalvin pentru o vină oât de mioă aau dreptul aă aduoă martori! Erau osîn- L is’a tăiat preoţilor limba numai pen­ ohiar închipuită. Iaoă legea: »Să-’i dea diţi fără de a se pută apăra, şi, ae în­ tru oă 'şi-au făout datoria lor şi au pro­ morţii ca pa nişte oameni îndărătnioi ţelege, la pedepse pe cari le aflau Un­ povăduit cuveatu! lui Dumnezeu. Limba şi outezători, pe aoaat popi »valahi« gurii cu oale. Popilor li-se confişoa lor, tăiată ori smuleă din gură, a foat pentru-oă nu sufăr po episcopii oalvini, averea, li-se da pedepse corporale în aruncată oânilor s’o mânânce, ear’ ei impuşii lor, oă nu asoultă de îuvăţătu- piaţă, li-ae tăia mânile, li-se smulgea muţi şi nenorociţi, au fost puşi bS oare rile episcopilor şi oă ţin la «ticăloasa* limba din gură şi li-ae ucideau fe ­ p3roeni bosriîor, să ducă în spato pe şi vrednic de aouipat lege valahăc. ciorii*. lectioă pe episcopii de altă religie şi — în 1573 dieta a proclamat liberta­ O, da, după feoiorii preoţilor fă­ ■pre ruşinea oxnenirei — au foat puşi tea conştiinţei: să creadă fieoare oe va ceau mai aloa goană Ungurii. Aveau ■8 mănânce carne do boit de oal şi ee voî şi nimeni nu se atingă de legea frioă mare, că fiii de preoţi vor fugi în boteze oânii în apa sfinţită şi ou toată omului. Frumos! Dar’ paragraful glă- alte ţări aă înveţe carte, oa apoi întor- ■fânta ceremonie a botezului! auia astfel: «aoi ae Înţeleg numai oele cendu-ae acasă, aă lumineze şi «8 dea- Nu a’a întâmplat la noi în Româ­ patru confesiuni ale ţării, dar’ aă nu fie ohidă oohii Românilor. nia, ci in Ardeal, in suta a şaspreze- înţeleşi şi aoei oe ae ţin de aeota Ola- E şi triată şi comioă goana acea- coa şi şeptesprezecea. Luptele religioase hilor sau a Greoilor, oari aunt suferiţi ata a Ungurilor după fiii de preoţi. E ra în vremea aceea erau neefîrşite în toată de milă numai de azi pe mâine, până oând de ajuna să fii băiat de popă, oa aă fii Europa, între catolici, luterani şi cal­ îi va plăcâ prinoipelui şi dietei aă-’i gonit de oalvini ca iepurele paste toate vini. In Ardeal era O luptă şi msi ne­ mai sufere<. văile. Legea din 1639 autorisă pe bo­ bună, oăci se înie’nieeră cinoi, apoi şeaşe Românii erau suferiţi — în ţeara ieri (proprietari) să supună la jugul io- şi apoi şapte felurite religii. Catolicis­ lor! — numai oa se aibă boerii unguri băgiei pe fiii preoţilor, îndată-oe se vor mul, care era singur mai înainte stăpâ- pe cine să stoarcă. Asta o apune cu­ fi însurat ohiar şi atunoi oând ei ar lo­ nitor, fusese biruit de luteraniem şi de rat şi legea din 1579. Românii nu sunt cui aub un aooperemânt ou părinţii lor. oalvinism, în urmă a început lupta între număraţi între naţiile oe oonstitue sta­ Ba şi pe oopîii mici şi pe fioiorii neîn- acesta două religii. E ar’ luptele nu ae tul, nioi religia lor între religiile ţării, auraţi ai preoţilor aă ’i prindă ou lan­ făceau numai ou vorba, oi cu parul. Se dar’ vor fi suferiţi să aibă şi ei un loo ţul şi se-’i pună la munoă şi la iobăgie, aprindeau case, se omorau oameni, ae pa pămentul ţării oâtă vreme vor fi de aau daoă vor vrâ să-’i lase pe ohizăşia pustiau semănăturile pe câmp, ee ar­ folos calvinilor şi vor avea ou oe munoi în bani şi vite. E ar’ pe aoei-oe vor fi deau pe rug femei şi oopîi, şi era ur­ şi plăti birurile. Episoopi li-se vor da eşit din casa pSrinteaaoă să-’i apuce ori gia lui Dumnezeu. de cătră prinoipe >oameni oredinoioşi unde-’i vor afla şi In ori-oe an al vieţii In urmă au biruit ou totul Ungurii principelui, oare să-’l ajute aă ajungă ar fi. ou religia lor calvină. Până ce erau ace­ prin ei şi alte aoopuric. Ce aoopuri or Vânătoarea după fiii de preofi a ştia tovarăşi de luptă ou luteranii oon­ fi vrut s’ajungă Prinoipii prin episcopii ţinut mai bine de o aută de ani şi abia tra catolicilor, după aoeea câtă vreme oalvini puşi ou deaaila în oapul Româ­ împărăteasa Maria Tereaia a atîrpit-o. «’au reiboit tovarăşii între ei, nimeni nilor? Şi ee obrăznioie eă apui oă ai Câţi n’au foat arunoaţi în temniţi atunoi, nu i’a interesat de religia »valahă« or­ a’ajungi prin uneltele tale, prin epiaoopi, câţi n’au foat apânzuraţi, numai pentru todoxă, oare era prea slabă şi nebăgată j şi alte scopuri. vina oă erau «ficiori de popă!« în seamă. Dar’ după-ce au ajuna oal- | Preoţii români erau numai ou nu* O. Coşbnş. vinii tari şi mari au înoeput o goană I mele preoţi ai legei lor, oăci trebuiau turbată contra Românilor. aă faoă slujba după ritul oalvineao, *ă Pag. 473 Nr. 40 FOAIA POPORULUI aoeasta a întrat la el în temniţă, a tras-o , Un copil, oare e dedat de mio a chinui muştele, gândacii, pasările, a prinde la o parte, oa fi:când ar fi voit să-i spună ceva Ia ureche fi ou d in tn Va rupt ure­ broaştele şi a le smulge picioarele seu PiBTEA ECOMICi. chea dela loo zicend ! »Tu eşti de vin a le trage pelea de pe ele, nu se va că am ajuns aici! Pentru oă dacă m ai sfii după-oe va creşte, a lovi fără cru­ Apărarea animalelor şi a văzut, oă am furat un lucru cât de mio, ţare ou biciul, furcoiul sau alt lemn, oe-’i vine în mână, fi în vitele sale. să mă fi pedepsit; daoă ai văzut nuesc şi omor pasările, să nu mă fi lă­ Din timpurile oele mai vechi aflăm Hoţul nu se face dintr’odată, oi treptat, după-cum ne spune fi prover­ sat, aoum sufere şi tu împreună cu urme despre apărarea ţi ocrotirea ani­ Iubiţi părinţi şi învăţători! Dacă malelor de oasă. Astfel în pildele lui bul; »A7,i un ou, ear’ mâne un bou*. Tot aşa fi tiranul, nu se face dintr’odată doriţi deoi, oa copiii sau învăţăceii vo­ Solomon oap 12, vers 10 ae zice: «Drep­ ştri «ă nu ajungă astfel, ourăţiţi-le mima ci treptat, crescând şi deprinz§ndu-ie tului ’i-se faoe milă de dobitoacele sale, încă de mici de ghimpii oei veninoşi ai în aceea. Să nu ea prea mire apoi pă­ eară inima oelui necredincios este ne- tirăniei fi răsbunărei. Nu-’i lăsaţi ca rinţii de astfel de copîi, că dupa-oe cresc milostivă»; în cartea lui Moise oap 25, aceia să creaacă şi să se deevoalte prea nu ascultă, le întorc vorbele, îşi bat joc vers 4 se zice: »Se nu legi gura bou­ tare, căoi atunci, după-cum am yăzut, de ei, ba sfint gata chiar sS sară la ei lui ce treeră*, ear’ evangelistul Luca aduo nişte roduri aşa de rele, încât nici şi să-’i bată. In inima unor astfel de în oap 10, ver» 7 zice: »Vrednio este ei nu le mai pot înghiţi, ci trebue se se copîi s’a desvoltat bine grăunţul tiră- luorătorul de plata sa«. înece cu ele. >Obleşta pomul până-oand niei, ei caută mereu după jertfe. In timpurile de aoum sunt chiar încă e tinăr, căci după-ce oreşte nu-’l anumite leg?, oari dispun aspru pedep­ La Grecii cei vechi, ou deosebire mai poţi, că se rupe*, zice proverbul. sirea acelora, oari chinueso |i bat ani­ la Spartani, copiii schilavi şi neputin­ Dar’ vor zioe poate unii: »Nici o malele de oasă. Dar’ oe folos de ele, cioşi se arunoau po coasta Tai getes, oa pădure fără usoături<, tot aşa nu poate dacă pe oele mai multe loouri mai nime astfel sooietatea sfi fie cruţată de oa­ să esiste nioi un sat sau oraş fâră copîi n u le aplică, dacă pe oele mai multe lo­ meni neputincioşi. Ba într’un anumit răi, oari strioă cuiburile de pasări, prind curi oamenii treo numai cu dispreţ fi cas se zice, oă judecătorii greci au ju- şi omoară puii acelora, sburăturesc fi clătinând din oap pe lângă astfel de deoat la perzare şi pe un atare copil, rup crengile şi pomii roditori, bat şi ohi- mici tirani, oari îşi . împovărează fi bat care a scos ochii la o cioară. Ei ’fi-au nuesc tot felul de animale ş. a. Acestora fără milă animalele lor de luoru. zis: »Daoă copilul aoeata nu s’a sfiit a le răspundem : că nimeni nu se naşte Până când animalele de oasă s’au scoate de aoum oohii la o pasere nevi­ rău sau bun, precum a zis Mântuitorul aflat în stare sălbatică, îşi oăutau ele novată, cum nu va scoate ochii la ani­ lumii ChriStop, oi el devine astfel numai singure ds nutrement, adăpost fi cură­ malele mai mari, după oo va creşte, cum măgulit de împrejurările, în oari trăeşte. ţenia Ior. De când înae omul le-a ră­ nu va înjunghea cu cuţitul pe deaproa- Acestea, daoă sunt rele trebue delăturate, pit libertatea fi le-a îmblânzit, pentru pele seu, — drept aceea vrednic este atunci, după-cum a zis poetul: »Va cre­ a se pute nutri şi a pută lucra cu ele, de moarte*. şte cedrul, din ramul tinerel*. Câţi părinţi nu privesc la noi cu el este dator a ee îngriji de nutrirea, Sunt sate şi oraşe unde nu se aude oare-care nepăsare, se nu zicem desfă­ apărarea şi ocrotirea lor. de loo ciripitul şi oântaiul pasărilor. Oare tare, la oopîii lor, cari au prins mâţa, Apărarea şi ocrotirea animalelor unde vor fi acelea? Se duc in alte părţi, oânele sau purcelul de coadă, apoi îi de oasă trebue se se înceapă afa zi­ unde nu le sirică nime cuiburile, nu ie când din familie, se treacă apoi în bat fără nioi o vină şi fără îndurare. Unii ca aceia se fac chiar ei călăii fiilor ia şi chinueşte nime puii şi unde pot să şcoală fi de aci în societate. SS nu su­ trăiască în pace. Şi of! ce privelişte lor proprii şi astfel le pregătesc pe în­ fere nioi un părinte, când vede pe fiiul tristă ne ;înfăţoşează un ţinut lipsit de seu, oă prinde gândaci de Maiu, le rupe cetul oalea spre spânzurătoare. Istoria unui osândit la spânzură­ pomi, unde cel obosit de- arşiţa soarelui aripile fi apoi faoe morifcă cu ei, de toare cred că o va fi mai auzit fiecine. nu poate afla măcar un pic de umbră, oare-ce atunoi să sădeşte deja un mic ca ee se odihnească câteva clipite, sau Cu toate acestea cred, că nu va fi de grăunţ de tirănie în inima oea crudă a v r e - o poamă, ca să-’şi poală etîmpăra prisos, ca se ni-o însărcinăm pe scurt şi copilului. aoî, oa ie se poată vede, că în cele din setea arzătoare. Cu atâta mai vîrtos să nu sufere urmă şi inima tiranilor e’ar intoarca, Sa zice şi cu drept cuvânt: »Că o pe copîi nioi părinţii, dar’ nici învăţă­ eionomie fără pomi, e ca o mamă fâră dar’ atunoi e prea târziu. torul, ca se ia oauăle de prin ouiburile — Un hoţ, care de mio se deprinsesecopîi; că o economie cu mulţi pomi, pasărilor sau pe puii acestora, apoi eă-’i cu furtul fi omorul, mai pe urmă a fost aduce cât a treia parte dintr’o moşîe«, chinuesscă emulgendu-le penele, ba une­ ş. a. De aceea să nu lăsăm ca oopîii prins fi judeoat ia perzare. Cum e atunci ori chiar picioarele şi capul, căoi atunci la oiasul morţii, osândiţilor li-se dă voe, noştri se sburătăcoască, se rupă cren­ grăunţul căzut oând ou chinuirea gân- ca să poftească câte ceva. Ei a poftit gile şi pomii mai tineri, se nu-’i lăsăm dacilor încolţeşte, creşte fi începe a ca se vorbească numai cu mamă sa. Când g3 strice cuiburile de pasări, de oare ce aduce roduri stricăcioase Sanda. Mititelul maichii... doarme... Sanda. Mai aştepte... vezi-’ţi de (s’aşează sub copac, şi legănând începe lucru... Teatru sătesc. Păcală. Bine zici... am poloboacele a toarce) .. acestea... (vrea *ă se ducă la ele). PĂCALĂ ARGAT Păcală. Eaca vezi... eu n’am tors Sanda. Ia ascultă, Păoală, da mult comedie în două tablouri adineaori, leioă Sando... o să mai laşi pe Tândală cela să doarmă de N. Rădulescu Niger. Sanda. Cum să torci, me Păcală... în uşa oelaruluî? Ce ? eşti femeie ? ... Păcală. Uite, ’i-am uitat... uita-’l-ar (Urmare şi fine.) Păcală. Apoi, când legănam.. eram somnul!. TABLOUL II. chip... numai furcă n’aveam... Sanda. SS faci bunătate să-’l mă­ SCEaA VI. Sanda. Iataoă-ţi gura!... turi de pe la noi.. jPăcală, Sanda. Păcală. Aş tăee, daoă n’ar fi fost Păcală. Eaca mă duc sS-’l mătur Păcală. Ea să mai faci un vent naşa Chiva pe-aici... ou gunoiul... şi să-’I duc pe maidan... (eee) albiei., (ii dă brânci, apoi vine la un Sanda. E ar’ a mai cerut ceva... SCENA VIL poloboc). Să desfund... oă numai ou cerutul umblă. Sanda, Mirea apoi Pricolici. Sanda. Da unde ai lăsat pe Tu- Păcală. Cine cere, nu piere, da nici Mirea Bună vremea leioă tiando... dorel? nume bun nu are... Nu s’a mai întors Moş-Sfătos? Păcală. Colo- Tace chitic- Sanda. Şi oe-a cerut? Sanda. Nu. Sanda (alergând). Vai de mine se Păcală. Nimica toată: o lingură de Mirea. N’am mai putut opri pe fruntaşi şi am lăsat pe mâne sfătuirea... nu se rupă sfoara... Dă jos albia, pozna- faină şi un căuş de untură. Sanda. Care sfătuire? ticule... Sanda (rîzSnd). Bată-te focul, Pă­ Păcală. Fiindcă ţi-’i frică... Eaca Mirea (şezend). Nu ştii, oă ne-am cală». Altmintrelea a fl cerut. o dau... Să chiamă oă-’i treabă fi pus în gând să facem o lăptărie a sa­ Păcală. Şi altmintrelea fie.,Vorba, tului, ou o parte din capitalele noastre.^ (lasă ciocanul şi Împreună cu Sanda dă îi dai, se mă reped să-’i duo. jos albia). Pag. 474 FOAIA POPORULUI Nr. 40

acestea ne suat prietinii oei mai ore- Recolta a crescut în perioada dela 1870 în­ spirtuoase dela 1868—1896 s ’au augmentat dinoioşi, culegând ţi mâncând mulţimea coace pentru g r â u dela 20.856.000 la 52.843.000 dela 64.217.000 la 96.289.000 de hectolitri nenumărată de omide (fi gândaoi. hectolitri; porumbul a crescut dela 20.159.000 (Şi patriotismul esemenea). Fraţilor economi yi învăţători, la 45 411000; secara dela 11.734.000 la Producţiunea berei a crescut dela 1871— dacă voiţi ca fiii aau şcolarii voatri să 17.065.000; ovăsul dela 13.010.090 Ia 1895/6 dela 700.191 la 1.415.951 hec­ nu devină tirani; daoă voiţi ca aceia 24643.000 tolitri. sS nu ajungă în temniţă; dacă voiţi oa . Din cifrele acestea resultă, că pe lângă Comerciul. Potrivit desvoltării pro- xâ nu vă atee grMiniiejtriste şi pustii şi o cultivare d’un număr mai mare de hectare, ducţiunii crescânde a agriculturii şi a indu- pe timpui do primăvară, vară ţi toam nă; recolta a crescut şi mai considerabil din dustriei, în mod firesc s’a desvoltat şi activi­ daoă vă’iubiţi pe copiii sau pe şoolarii causa culturii mai intensive şi raţionale. Cu tatea comercială. Astfel la 1857 nu erau de­ vosiri: — atunci dedaţi-’i înoă de mici toate acestea media de hectar în Ungaria ră­ cât 66 788 de persoane ocupate în comerciu, la apărarea animalelor şi a pomilor. mâne îndărătul celei din Germania. Astfel pe când în anul 1890 comerciul unguresc avea deja 237.051 amploiaţi. loan Georgescn. pe când media în Ungaria ’de hectar e de 15.98 hectolitrii grâu, în Germania e de 18.11 Lungimea şoselelor statului a fost în hectolitri, întrece însă mediile din Francia 1866 de 5162 chilometri, pe când în anul ^ #,.U xigapia.v _ (1554) şi din1 Austria (14.45). 1897 se urcase deja la 8245 chilometri. Pe Etno'grafiă. — Agricultură. — ViticuHură. — Viticultura. în urma stricăciunilor când cele 2285 chilometri de drum de fer din Creşterea vitelor. — -Minele —Industria. — anul 1867 până la finitul anului 1897 s’au Comerciul. pricinuite de filoxeră, cultura viţei a scăzut dela 6.619.585 hectolitri (din 1883) în de­ lungit la 15.742 chilometri. Etnografia. — Din o populaţiune de curs de 9 ani la 983.373 în 1892. 17.349.389 locuitori, în 1890 Ungaria nu număra decât 54 de locuitori p’un kilometru Dar’ deja în 1895 cultura s’a ridicat la pătrat. 2.191 259 hectolitri şi de când cu viţele ame­ In Francia vin p’un kilometru pătrat ricane sporul se semnalează tot mai mult. P e la sa te . 71 loc.; în statele austriace 79; în Germa­ Creşterea vitelor. In 1895 vitele cor­ Din Sebeşu!-de-jos şi din oel de sui nia 96. Dela 1890 populaţiunea . a crescut nute mari erau în număr de 6.738.000, cai (în apropierea Avrigului) ni-se sorie, oă ceva şi ar fi crescut şi mai tare, dacă n’ar 2.308.000, oi 8.122.000, porci 7 380.000. In Duminecă, în 28 Septemvrie n. o., a pe­ fi o disproporţie atât de mare între naşteri comparaţie cu starea din 1870 caii au cres­ trecut în acele comune funcţionarul con­ şi mortalitate. Pe-o mie de locuitori vin na­ cut cu 50 la sută, vitele cornute cu 27 la sistorial loan Silaghi, in calitate de tri­ şteri 42.5, pe când în Austria proporţia e sută, porcii au 65 la sută. Din contră oile mis al comitetului aranjator ai esposi- de 37.9, în Germania 36.7 şi în Francia 22.9. au scăzut cu 48 la sută. ţiei industriale din Sibitu. Di Silaghi a Mortalitatea însă în Ungaria e cea ur­ In Ungaria s’a făcut mult pentru mo­ trebuit se faoă dureroasa eaperienţă, că mătoare, la o mie de locuitori: 31.3, în A u­ bilarea rasei vitelor, mai ales a cailor şi vite­ primăriile comunale din aoeste localităţi stria 27.1, în Germania 24.6, în Francia 22.7. lor cornute. Dacă se va compara frumuse­ nu ’şi au împlinit oonştienţios datorinţa, Numărul locuitorilor cari îşi câştigă sin­ ţea şi numărul vitelor de aceste două specii, oe ou toţii o avem de a conlucra şi apri­ guri hrana lor şi a celor ai lor e de 7.239.914, cu al poporaţiunii Ungariei, şi în raport cu gini o întreprindere de natura espoii- pe când în Austria de 13.328.203. în Ger­ numărul populaţiunii din celelalte state apu­ ţiei proiectate, dat fiind, oă prin espoai- mania numărul lor e de 22.091.948. sene din Europa, Ungaria vine în frunte. Cu ţie ne arătăm în faţa obştei hărnicia yi Numărul şcolarilor în Ungaria a cres­ deosebire cultura cailor e recomandabilă. Es­ deşteptâoiunea. cut în perioada 1869—1897 dela 1.152.118 1a portul de cai e foarte însemnat. Pe o mie In Sebeşul-auperior, în urma inai- 2.341.624. Tot asemenea a crescut numărul de locuitori vin 172 de cai, pe când în; Ger­ atenţei amintitului esmis, învăţătorul elevilor din şcoalele medii dela 33.909 la mania vin numai 77, ear’ în Francia 73, pensionat Demetriu Săoărea, învăţătorul 46,703; la şcoalele reale dela 22611a 10 243 Minele. In perioada dela 1867— 1897 Popovioi Mondoo şi parochul loan Ma- adecă cu 285 la^sută. Studenţii universitari au produs dela 16,853.000 la .48.736-000 de teiu au luat laudabilul angajament de s ’au sporit dela 1185 la 4741, adecă cu 300 fioreni. a faoe tot poaibilu), oa şi comuna Sebe- la sută. Industria. Numărul industriaşilor a şul-superior aă fie representată la eapo- Agricultura. Pe când în Ungaria crescut dela anul 1857— 1890: dela 409.616 aiţie. între 1870—79 anual se semănau 2.235.000 la 913.010. Deci s’a îndoit aproape, Mai în Sebeşulinferior oausa a aflat hectare de păment cu grâu, 1.656.000 hec­ cu deosebire s’a desvoltat industria morăriei, calzi apriginitori în notarul Alexandru tare cu porumb, 1.242 000 hectare cu secară, a zăharului, a spirtului şi a berei. Astfel Neagoe, învăţătorul Gsorge şi Ioaif 1.036.000 hectare cu ovăs şi 914000 hectare dela 1863—1894 numărul morilor a crescut Stoica şi ou deosebire în paroohul Tom a cu orz, în 1896 s’au sămănat cu grâu 3 126.000 dela 147 la 1723. Tot în aceleaşi proporţiuni Doioan, oare a ţinut în aceaată direc­ hectare, cu porumb 2 081 000, cu săcară a crescut producţiunea zăharului dela 2 mi­ ţiune un frumos disours în biserică, unde 1.044.05)0, cu ovăs 938.008 şi cu orz lioane măji metrice din 1871 pânăla 1895/96 a esplioat însemnătatea şi foloasele îm­ 1.009.000 hectare. la 11.29 milioane măji metrice. Produsele preunate ou esposiţia. Speranţă e, oă

Sanda. Cum să nu ştiu! Stănică Mirea. Şi eu am lăsat vorba aă SCENA IX. ~ spune c’o să faceţi bună treabă... Era şi vii la primărie.. Mirea, Sfătos, Păcală. el la primărie ? Sfătos. Păoală-’i do vină, blăstăma- Păcală. ’L-am măturat, atăpâne... Mirea. Era. într’un fel, bine o’a tul ? Da ce bătălie a foit ? Sfătos. Pe cine? Ce iapravă ai rămas pe mâne, fiindoă mâne o se vie Mirea. Nici o bătălie... mai făcut ? şi un cărturar dela tîrg, oare-’i cu şti­ Sfătos. Tot de-a lui Păcală... Am Păcală. Pe Tândală.» ’L-am lăsat inţă în de al de astea... Ni-’l trimite dl să-’l gonesc... pe maidan ou gunoiul vitelor. prefeot.. Mirea. A fost o leacă de sfadă în­ Sfătos. Apoi, ce una alta, băiete? (Intră dascălul). tre câţiva fruntaşi, ci că in loo de lăp­ Ia-’ţi călcâiele după ceafă şi oale bună Sanda. Eaca daică'ul Pricolici.. tărie se fie altfel de neguţătorie... Dacă după el... Că tot de o teapă sunteţi Ce veete-poveste, dasoăle? erai d-ta se făcea paoe, oă unde pui cu­ amândoi... Pricolici. M’a trimis preoteasa, oi vânt, ese lămurire într’o clipă..- Păcală (încremenit.) Mă isgoneşti, că nu-’i mai trimiţi grâul pentru oolivă... Sfătos. Apoi că nu le întră unora stăpâne. Ammaivenitodată şi am spus lui Păcală... degrabă îu cap, un luoru ou oare nu-’s Sfătos. Uite, îi păcat aă-’i fie ouiva Sanda. Să-’î bată fooul!... nu ’mi-a deprinşi... Li se pare greutate, nevoe milă de lenos... Numai, aioultă b in e : apus... (se ridică). Hai se-’ţi dau.. mare... E ar’ când văd cu ochii, par’că de-’i rămânea aşa, au să te mănânce oânii... SCENA VIII. le-a fost de oând lumea... Da a veni Păcală. Tocmai începusem aă mă Mirea — S fătos. mâne cărturarul aoela, ou meşteşug la deprind ou argăţitul... Sfătos. Aici eşti, Mireo? treabă de aceasta, şi ne om lumina toţi... Sfătos. Hai să-’ţi dau un iao ou Mirea. Am venit după d-ta... Cu stupăria n’a fost tot aşa? Şi azi făină şi o putinioă ou brânză şi du-te ou Sanda. Ia dasoăle albia... şi hai.. miere şi ceară ca la noi!. Cu oe ni-a’a Dumnezeu... (Pricolici ia albia şi eae după Sanda). mărit oapitalul ? Cu aceasta!... Păcală. Pe aemne aşa-’i sorii nioi Sfătos. Am fost acasă la primar! Mirea. Eu par’că nu le-am po­ găina vânat, nioi Păcală... argat , Când colo, nimeni. menit? (Cortina ae lasă). 'Hr. 40 POAIA POPORULUI Pag. 475

•din alodiul comunal ia va vota şi o Din Porceşti ni-ae oomunioă trista bile pentru salon. Lucrările aodile şi gu­ «urnă corespunzătoare pentru orearea de ştire, că apelul dlor Comşa şi Tordă- stul gingaş al dlui Mareu, aunt cuno- premii. Cum un înaemnat număr de şanu, n’a întimpinat însufleţirea reoe- soute inteligenţei noastre din Sibiiu proprietari din localitate ae îndeletni­ rută, din oauaă oă fooul mare din anii şi jur. ceşte ou negoţul de oebră, după putinţă trecuţi, n’a cruţat nioi luorurile de mână Dela comHetnl aranjator. la eapoaiţie ae vor espune şi unele figuri femeieşti şi de-atunci înooaoi ae luorează Ca completare a celor acriae des­ alegorioe compuse din ceară. din toate puterile la reoâştigarea poai- pre hotărîrile luate in consfătuirea ţi­ Din mai multe rapoarte primite din ţiunei avute. Cu toate aoeatea, în urma nută ou doamnele şi d-şoarele din Si­ împrejurimile Sebeşului-aăaeso, unde a intrevenirei dlui Ioan Silaghi, esmia al biiu mai adaugem, că pe lângă lucru­ petreout zilele aoeatea un esmia al co­ comitetului aranjator, se coleotează mai rile de mână făoute de ţfiranoe, la ea- mitetului dirigent al esposiţiei din Si­ multe obiecte aub conducerea d-nei preo- posiţie se va aranja şi un despărţământ biiu, estragem următoarele: In comuna teae Valeria T. Dragomir n. Piso de- separat al doamneijr şi domnişoarelor Săaoiori, în oare portul original fesneieao acolo, ajutată de d şoara Marta Simon noatre. eate binişor păstrat, presbiterul Ilie şi de d-nii învăţători Ioan Marinesou şi La oaseariatul esposiţiei au intrai Moga, învăţător pensionat, desvoaltă ao- Nicolae Păcurariu. suma de 20 ooroane dela primăria co­ munei Orlat pentru premiile espoaiţiei, tivitate laudabilă în scopul colectării de în oomuna Glemboaca multă stă­ > Premiul Ioan Broju, capelan o. şi r. obiecte, ajutat £iind în această lucrare ruinţă desvoaltă în aoopul participării militar de 10 cor. pentru lucrări din de învăţătorii fi de notarul de acolo, dl la espoaiţie d-na Constanţa Crăciun, diferite branşe, dela institutul de credit Ioan Halaîai. preoteasă. şi economii »Daoia« din Orăştie la stăru­ De asemenea şi In comunale Pe- Din Galeş ni-ae sorie, oă apelul i inţa direotorului aeu, Dr. Aurel Muntean, Irifalău (preotul Oancia şi fiiul d aale | preaidenţilor D. Comşa şi Vio. Tordă­ bun amio al casei meseriaşilor noştri, abaoîvenS de teologie, N. Oancia) şi Se- I şianu a produa şi între locuitorii de suma de 100 cor., din oari, după buna beşel (preotul Hinţa şi înv. Zdrenghea) acolo efectul dorit. Lucrările datorite ohibzuinţă a juriului, să ee oreeze atâ­ înoă se fao mari pregătiri în favorul es- femeilor din Galeş vor ooupa şi ele loo tea premii pentru meseriaşii noştri, oâte poaiţiei. de frunte în eapoaiţia industrială. E de „ ee vor afla de lipaă, premiul înv. pens. In Pianulinferior, directorul şoo* însemnat, oă în Galeş ae pregătesc oei I Ilie Popp din Şomouta-mare de 2oor.ipen* Iar dl Teodor Trifa fi tinera sa soţie n. mai perfecţi pepteni de lână şi baierile I tru lucruri de mână femeeţti; mai de­ Dogariu, ajutat de învăţătorul Gregoriu (cingătoarele) oele mai frumoase. Se vor 1 parte premiile de 10, 20 şi 30 oor, în Oiontea, adună şi ei obieots pentru es­ espune deoi şi pepteni de !ână şi numă- f total 60 oor., votate de comuna politioă posiţie, ear’ în Pianul-superior parochul roase cingătoare. | Răşinari şi în sfîrşit >Premiul Alezând?« Vasile Oana merită toată lauda ou pri­ Fete frumoase: chipeşe şi oacheşe | Lebu de 20 coroane pintru lucrurile vire la ostenelile aduse în servioiul ace* găleşene înoă ae vor trimite apre a faoe cele mai perfecte, oe se vor espune«. atei nobile şi folositoare cause. onorurile de oasă. Tinerii (junii) din In Sebeşul-săsesc oauaa a aflat oalzi comună înoă ar dori aă ae produoă ou »Oăluşerul< şi >Bătutac, ou oari oinate spriginitori în cercurile reuniunii mese­ Şcoalele economice de repetiţie. riaşilor »Andreianac de aoolo de aub ne-au făout la adunarea despărţământu­ conduoerea vioapresidentului Oeorge lă - lui >Asooiaţiuniic. După eeperienţele făoute până aoum, iar, ajutat de stimabila doamnă Z Mu­ în fruntea afacerii ae găseao pa­ ministrul şooalelor a organisat şcoalele răşan, soţia presidentului reuniunii amin­ roohul Ilie losof, notarul Avram Aoile- | economioe de repetiţie din nou. Planul de învăţământ luorat acum conţine dis- tite şi învăţătorul I. Pavel. nesou şi învăţătorul Ioan Rechiţan. * posiţiuni deosebite pentru şooalele de In Apoldul-mare, fruntaşele familii Din oomuna Slimnio de asemenea băieţi şi pentru cele de fete. După §. 2 ale proprietarilor Dumitru Ivan şi Iridon al normativului oelui nou aunt datoare •$i a paroohului Baailiu Necşa, ou ajuto­ ne vin vesti bune. Apelul adresat ofi­ ciului parochial a foat apreciat şi aioi. toate comunele, cari au 40 elevi şi eleve rul învăţătorului Ivan, fiiu al prim amin­ de repetiţie, să înfiinţeze şi susţină o ast­ titei familii — fao frumoase pregătiri Comitetul femeilor fruntaşe constă din doamna Maria Nioula, preoteasă, toto­ fel de şcoală, daoă majoritatea loouito- în scopul câştigării unui loo de onoare . rilor se ocupă ou economia de câmp, po- la esposiţie. dată presidentă şi d-na Maria Mihălţan, preoteasă gr.-cat, Maria Nan, Paraschiva 1 măritul, grădinăritul, oultura viţei de vie In Apoldul român, pe lângă pri­ Maşoa şi Antinia Hanea. şi a pădurilor. Daoă aunt între oei obli­ măria comunală, representată prin nota­ gaţi la şcoala de repetiţie oel puţin 50 Se vor espune număroaae ţesături rul Ilie Topâroeanşi primarul Ioan Beu, de fete, trebue ae ae siatemiseze o şcoală au mai luat la mână oausa esposiţiei ou şi frumoase lucruri de mână. deosebită de fete, cari vor fi inatruate deosebire parochul Ioan Orăştian şi Junimea (ficiori şi fete) vre-o 20 la îndeosebi în ceea-ce le va trebui pen­ învăţătorii Demetriu Orăştian şi S. număr încă va lua parte la eărbările tru viitor. După §. 9 pot aă înfiinţeze îîoaa. împreunate ou esposiţia. şcoli economice de repetiţie şi statul, pre­ în Cărpeniş, merită menţiune ono­ Din Racoviţa ni-se acrie: Daoă ţă­ oum şi oonfesiunile, societăţile şi singu­ rabilă în chestiunea espoaiţiei paroohul rancele noaatre din Raooviţa vor fi re- ratice persoane. Hun tiu şi mai ales învăţătorii N. Radu preaentate la eapoaiţie meritul revine Pentru instruoţiunea praotioă tre­ şi Simulesou. văduvei preoteae doamnei Ana Fiorian, bue să aibă şooalele acestea în comu­ Cu mare zel se luorează şi în Mer- preotesei Maria Fiorian năao. Popp, în­ nele mioi un teren de cel puţin 600 st. curea în favorul esposiţiei unde întreaga văţătoarei Elena Coman şi fiioei învă* p., în oomunele mari şi în oraşe de cei inteliginţă îşi dă toată osteneala oa Mer- torului penaionat G. Dănilă, domnişoarei puţin un juger cat Ajutorul primit dela curea să ocupe loo de frunte intre co­ Maria Dănilă, oari coleotează şi conaoriu stat poate fi folosit, după §. 25, numai munele representate la esposiţie. obieotele şi esponentele. pentru plata învăţătorilor, oari propun Din Şura-mare ni-ae acrie, oă d-na Măiestrii măaari Ioan Raţiu şi Au­ in aceste şcoale. N. Opriş, soţia capelanului de acolo rel Halmagiu vor eapune şi ei obieote Normativul statoreşte şi planul de cutrieră oasele ţăranoelor noastre, în- din branşa lor. învăţământ în toate amănuntele lui. • demnându-le şi inaufleţindu-le pentru oauaa, ce atât de aproape priveşte pe Din Veştem ni-ae comunică, oă în scopul participării laudabil zel deavoaltă I SFATURI. munoitoarele econoame. Până de pre­ Pentru oumperarea găinilor e toamna zent a’au adunat mai multe obiecte a — doamna Elena Bozdog năs. Munteanu, | anotimpul oel mai potrivit. Aoumavend căror consemnare ae va înainta la tim­ d-şoara învăţătoare Roza Aranyoşi şi cei mai mulţi, aşa că ne putem alege pul aeu comitetului dirigent din Sibiiu. domnii învăţători Teodor Stoia şi Nio. după plac şi le căpătăm şi mai ieftine. Cum comuna politioă Şura-mare stă Doican. Daoă cumpărăm găini de prăsilă, nu e aub oonduoerea conlocuitorilor noştri Pin cercările meseriaşilor. bine aă le luăm dela unul şi aoelaşi eoo- Saşi — premii nu a'au creat. Mult a’a între cei-ce se vor distinge cu lu­ nom, oi cocoşul trebue aă fie din altă insistat şi pe lângă junii (feciori şi fete) crări mai mari la eapoaiţie, ae va nu­ curte, oăoi prăsilă din paaări înrudite din comună aă ae deprindă ou joourile măra fără îndoială vechiul măeatru ta- uaitate şi cu oari ar fi aă ae produoă la petar din Sibiiu, bineounoaoutul Nicolae degenerează. ___ _ aărbătorilo eaposiţiei. Marou. D-aa pregăteşte mai multe mo- 8 Nr. 40 Pvg. 476 A fum ar ea în biserică. Una dintre Berea în Bavaria. în cursul anu­ multele oause, cari oontribuesc la afuma- lui 1901 au produs oele 5964 berării din Besbunarea rândunelelor. Un ţă­ rea bisericilor, este fi modul în oare oe Bavaria 17 milioane 935 mii 089 hl bere, ran a voit aă sape un puţ «ub un mal, în întrebuinţează tămâia fi smirna la tim­ aşa că aoolo se vin de oap pe an 283 ale cărui găuri aveau cuiburi rândunelele purile cuvenite şi abusul de prea multă tre de bere. __ şi de oare-ce prin săpăturii# lui făcea tămâie şi deoi de prea mult fum.. aupărare păserelelor, acestea văzend că Gara dela Vinţul de jos a devenit cu pro testatorul lor ciripit nu pot lă si­ In oele mai multe biserici tămâia dela 1 Octomvrie încoace staţie de ameazi, lească pe luorător să părăsească lucrul ae aprinde în cădelniţă ou luminarea, ba pentru-că trenul, oare pleao& din Sibiiu lui, a’au depărtat, şi după câteva ore chiar se iasă în fundul cădelniţei un muo dimineaţa şi soseşte acolo la l l 1^ nu de lipsă earăşi au apărut în număr mult de luminare, ca să întreţină fooul şi fu­ mai stă numai 10, ci 33 minute. mai mare deasupra capului ţăranului, mul cu îmbelşugare. De aoi urmează că fumul eşind în o cantitate peste mfi­ lucrător. Pe când luora mereu plecat, simte sură de mare, afumă mai ântâiu cădel­ M ăsurile vechi. După-cum ni-so cava ud pe ceafă şi dă cu mâna jos, niţa apei întrsegă biserica ou tot ce se scrie din Viştea-inf., pretura din Arpa- află în ee, plus oă otrăveşte aerul de şul infer. a pedepsit pe toţi neguţătorii, fără multă atenţiune. Dar’ acele pică­ respirat, dând aspect de infern bisericei, morarii ţî oârcîmarii de acolo, pentru-oă turi ude şi reci se îndesiră întru atâta, în care ar trebui să fie numai lumină, au aflat la ei copuri (măsuri vechi). Pe­ înoât el era nevoit mai mult ee 'şi cu­ reţe ceafa deoât aă lucreze. Şt când ob­ numai miros şi numai curăţenie, prive­ depsit a fost chiar ş i un comerciant, oare lişte înălţătoare şi umilitoare. nu ’l-a folosit în prăvălie, oi numai în servă mai bine, constată oă din stolul de Eată mijlocul de a cruţa bisericile curte. Pedeapsa cea mai mare e până rândunele, oari oiripeau deasupra capului lui, cădea o ploaie de vermi moi, şi au de fum şi de a obţină un miros plăcut la 600 oor. de tămâie «i smirnă, ou aspect care să căzut mereu atât de mulţi, încât a fost represente cât mai bine mistioismul li­ Comerciul pe calea ferată cu Ro­ silit să părăsească lucrul. — turgici. In altar să se ţină două vase şi m ânia. In p r i m a jumătate a anului ace­ Sub atreaşina unei case dintr’un anume: o strachină mare de păment ori stuia s’au esportat dela noi în România oraş din ţeară avea de mai mulţi ani de metal, în care se se păstreze cărbuni 42 515 tone lemne şi mărfuri de lemn, cuib o păreche de lăituni, oari veneau aprinşi pe un strat de cenuşe, şi ch^ar 12.105 tone fer şi mărfuri de fer şi 6450 în fie oare primăvară, locuiau în el, şi acoperiţi ou cenuşe ca să ţină fooul mai tone oărbuni. Din România am importat plecau earăşi toamna. Intr’o primăvară mult, şi o oală ou oapao, în oare să se 32.900 tone cereale, 16 890 tone petrol şi venind earăş», găsesc în cuib aşezată o pună apă până la jumătate. Paraclise­ benzină. vrabie, tie iau la ceartă, se luptă, se rul voind a pregăti cădelniţa pune în lovesc cu oioourile şi văzend, că nu pot ea o lingură de cenuşe, apoi câţiva oăr- Plata muncitorilor în Ungaria. isgoni pe vrăbioiul din cuib, pleacă şi buni, peste cari pune ca 3—4 boabe de După un raport al ministrului de agri­ apoi earăşi vin însoţite de altele, cu tămâie ori smirnă mari ca un bob de cultură deapre plata muncitorilor în a. cari împreună, fără luptă, încep să oare porumb, oare ejung pentru a tămâia 1900, a fost p l a t a acestora în termin mij­ mici bucăţele de lut moale şi astupă întreaga biserică. După terminarea că- lociu (fără mâncare) primăvara 1 cor. uşa cuibului. Stăpâna casei, care ob­ ditului aruncă întreg conţinutul cădelni­ 11 b , vara 1 cor. 74 bani, toamna 1 o. servase această luptă şi muncă, strică, ţei cn cenuşe, cărbuni şi scrum în oala 27 b., şi iarna 91 b. Cele mai mari plăţi cuibul peste câteva zile şi găseşte pe eu apa. Cu acest metod se obţine tot­ s’au dat în comitatele Ciongrad (2 cor. vrăbioiu mort în cuibul lăstunilor. deauna un miros suficient şi plăout şi 75 b.), Cianad (2 o. 54 b.), Haidu (2 o. * se cruţă interiorul biserioei cu podoa­ 43 b.),Bichiş (2.41) ţi Sepcs (220), cele Tocile de aluminiu. Bernhard de bele ei, cum şi sănătatea creştinilor. mai mici în comitatele Târnava-mică şi H8mburg Libece a aflat, că tooilele de Solnoc-Dobâoa, unde şi vara au fost nu­ aluminiu întrec cu mult cele mai bune mai de 1 cor. 10 bani, ear’ iarna a scă­ petri de ascuţit. Cuţitele sau bricele Şt[necgnaffîice, comerG.induaif.jurid. zut până la 64 bani. Cele mai mari plăţi aşouţite de aluminiu au tăişurile cu Numărul animalelor de casă în în Ungaria preete tot s’au dat în ora­ desăvîrşire netede, fără lipsuri. Se ştie, eomit. Sibiiu. Faţă de anul trecut se şele Senteş (4.80), Ghiula (4.40), Haidu- că bricele cele mai fine privite cu mi- arată la cei 18.000 de cai un soăzement Eoszonreny, Hodmezo-Vâtârhely şi Gyor croscoape măritoare de o mie de ori de 500, la eale 28000 vite cornute de rassă (câte 4 cor.) se văd la ascuţiş ca un fel de fierăstrae ; ardeleană un icăzăment de 4600, care dimpotrivă cele trase pe aluminiu se văd se egalează prin o creştere de 7000 la Cei ce au protocoale netimbrate în cu totul fără ştirbituri. prăvălii, cârcîme etc. vin greu pedepsiţi, cele 30.000 vite de rassă străină, aşa că « aceasta a întrecut pe cea ardeleană. La după-oum s'a întâmplat cu câţiva negu­ Jurăm ântul chinez O scenă originală porci încă s’a constatat, din oausa boa­ ţători in oomitatal Făgăraşului. Dacă lei, o scădere de 6900 la 25.400, oile încă îşi faoe însemnările pe bucăţi de hărtie s’a observat zilele^trecute la un tribunal au scăzut ou 500 la 71.000 nelegate, nu păţeşte nimic. englez. Aioi erau prezenţi vre o patru- zeoi de matrozi chinezi, dintre oari unul fu citat oa martor şi pentru-oa el să Nu favor ci împlinirea datorin- poată depune jurământul după manierea L'farare de stîlpi de telegraf. Mi­ sa chineză, ’i-s’a dat o farfurie, pe oare nistrul de comerciu face ounosout, că ţei. Judecătoria administrativă a enun­ el avea lă o spargă pe banoa martori­ până ia 2 Nov. a. o. se primesc oferte ţat acum de curend o hotărîre princi­ pială de mare însemnătate. Anume, un lor. Judecătorul rosti după-aceea ur­ pentru stîlpi de brad, 16.000 pe,an, pen­ mătoarele cuvinte: »Ai să spui adevă­ tru anii 1903—1905. Condiţiunile se pot contribuent a înaintat unei direcţiuni rul, întregul adevăr, şi deacă nu vei vede în eanoelariile camerelor comerciale. financiare o scrisoare, prin care solicită resolvarea unei oause a lui. Sorisoarea spune adevărul, atunoi sufletul tău ie­ fiind netimbrată a fost repertată, pe mo­ se sdrobească ca şi această farfurie!* Cassa do ajutorare & muncitori­ tiv oă solicitând ea resolvirea unei oause, lor agricoli. Ministrul de interne a pro- ea se consideră oa »petiţiune cerătoare vooat toate oficiile orfanale, să se îngri­ de favor», ear’ aceste nu sunt soutitede g j l u m e . jească r ca toţi muncitorii agricoli, cari timbru. Apelată causa la judecătoria Mama (învăţându-’şi copila): Pri­ au împlinit 14 ani, se se faoă membri administrativă, aoeasta a oassat reperta- cepi, dară, dragă? Antipozii sunt oa­ la casiele de ajutorare. Totodată se su­ rea enunţând, că cetăţenii sunt în drept menii, oari looueso pe ceealaltă faţă a pravegheze pe tutori, oa aceştia se-’şi se pretindă resolvirea căuşelor lor su­ pământului. Ei ae ouloă atunoi, când împlinească datorinţa şi oei minoreni să puse deliberării autorităţilor. Resolvi­ ne Boulăm noi, adecă dimineaţa. ae foloseaică de cassele acestea, oând au rea nu e favor, oi datorinţă oficială,-deoi Fetiţa: Bine mamă, tata, oare vine trebuinţă. Despre oele isprăvite in pri­ solicitarea resolvirii nu poate fi cualifi- tot dimineaţa dela petreceri, înoă e un. vinţa aoeasta au să facă oficiile orfa cată ca cerere de oare-oare favor. antipod ? a ale raport. Pag. 477 Nr. 40 FOAIA POPORULUI

Pentru un cap de peşte. Doi Ţi­ Convocare. Reuniunea învăţăto­ gani, Trifan şi Costa Boţ, cu corturile rilor gr.-oat «Mariana* din vicariatul lângă Timişoara, aflaseră un oap de Rodnei şi protopopiatele Bistriţei şi Bu- CRONICĂ. peşte şi fiindoă nu se putură învoi la daoului român îşi va ţin© adunarea ge­ împărţirea Iui, începuseră la bătaie. Un nerală la 12 Ootomvrie a. c. *. în Monor „ CĂLIND ARLL POPORU- Neamţ bătrân a vrut să-’i împaoe, dar’ in sala şooalei oonf. gr.-oat. .JLUP'j cartea ţăranului român, se pomeni dela Trifan ou o împunsătură — Adunarea cercuală ordinară a e gata şi va apare în săptămâna de cuţit în ceafă, oare-'l lăsă m ort despărţământului Solnoc - Dobăca* al viitoare, când vom face o dare * lAsociaţiunii pentru literatura română şi oultura poporului român« este con­ de seamă mai amănunţită asu­ Din Boholţ ni-se scrie: Ţăranul Toader Logojan, un om foarte cinstit şi vocată pe 21 Ootomvrie n. a. o. la 11 pra lui. Atragem atenţiunea ce­ în etate de 62 do ani, dar’ voinic, alu­ ore a m. in Dej, în localităţile institu­ titorilor noştri asupra lui şi le necând pe bombele de grâu a pioaţ tului de credit şi economii «Somejana*. reamintim împrejurarea , că a n u l ou capul in roata maşinei de îmblătit şi trecut am fost siliţi s& trimitem spărgendu 'şi oapul a rămas mort. Erupţie vulcanică. Din Londra la mulţi banii înapoi, fiind — Ţăranul Dumitru Moga din Bo-se anunţă, că în portul Castein (Antile) esetnplarele toa te trecute în sourt hoit a beut toată ziua la câreîaaă vi­ s’a produs o teribilă erupţiune vulca­ nars jidoveso şi mergând saara acasă nică, în care au perit vre-o mie de per­ tim p . • s’a ouloat în şură pe otavă. Dimineaţa soane. ’l-au aflat mort. „Darul de Paşti((. După-cum învăţătorii români din dieoesa am comunicat deja, tribunalul din Cluj Un preot harnic şi uu „domn" Caransebeşului s’au întrunit Duminecă, fâră milă. Despre preotul ales de cu­ şi Luni în Reoiţa montană, unde s’a ţi­ a respins pe procuror cu pira lui con­ rând în Şugag ni ee soriu din Trestia nut adunarea Reuniunii lor. Au parti­ tra »Darului de Paşti*, în oare n’a următoarele: Reounoştinţa oea mai mare cipat aproape 200 învăţători şi mulţi aflat nici o agitaţie. Ştirile despre oe-’i datorăm este faptul, oă ne-a scă­ oaspeţi, amioî ai şooalei. In adunare a confiscare nu mai sunt acum de in­ pat din ghiarăle unui Jidan, oare prin- domnit armonie şi însufleţire. Din pri- teres, căci ea s’a sistat. tr’un contract odios ne lega cu moşioa- iegiul acesta s’a serbat şi iubileul de rele noastre la banca ungurească din 25 de ani de când dl Ioan Marou a fost 9 Cluj, oa hi potecă pentru-oa să-’i dee lui ales secretar general al reuniunei. Du­ Dela serbările lui Kossuth. Des­ 0 pădure. minecă seara s’a dat un ooncert, apoi pre cele petrecuta mai departe, ca răs­ Era cât pe aci să subscriem con­ bal, la oare a participat lume multă. Şe­ puns şi răsunet ia impertinentul tăm- tractul, de nu ne deaehidea dl G. Perian dinţele adunării au fost presidate de dl bălău al Ungurilor din Nădlac, să mai ochii asupra chiţibuşurilor jidane şi de Traian Linţa. scriu următoarele: sigur azi am fi lipiţi pământului. Duminecă, în 21 Sept. n., toată in­ Nu numai ne a apărat de rele, dar’ Reforma legii de3pre pensiunea teligenţa rosaână, bîrbaţi şi femei, s’a învăţătorilor nu va forma nioi in se­ ne-a îndemnat la bine, noi însă nu ’l-am siunea viitoare a dietei ungureşti obieot întrunit după liturgie în pădurioea ora- « ascultat şi reu am făout. şului, unde a petrecut până la 1 oră, jj de dfsouţiune. La intervenţia ministrului în satul nostru este o moşie dom­ ds finanţe ea s’a amînat pe 1904, oând cântând cântece naţionale: »Trei colori*, j nească (grofească), care acum trei ani ♦Deşteaptă te Române* eto. 1 se speră, că se va pute satisface preten- era de vândut. Tinârul teolog, aoum siunilor nouei legi, care îngreunează La propunerea dlui preot Marco jj preotul George Perian, ne a îndemnat şi statul cu sume mari. Pentru anul viitor vioi s’a convocat o conferenţă în sala | a stăruit pe lângă noi din toată pute­ ministrul de oulte a cerut suma de 600 OGO oea mare a parochiei slovace, luând | rea s’o oumpărăm, promiţendu-ne oă va oor. pentru pensiunea învăţătorilor, ear’ parte toţi fruntaşii ţărani romani şi j ruga vre-un institut de credit româneao ministrul de finanţe a răspuns, că nu slovaci! Aioi preotul slovao Boor a | se ne ajute, dar' zădarnice au fost stă­ poate da atâta. De aici vine amînarea. protestat energic oontra eălbătăcîilor | ruinţele, căoi noi nu ’î-am înţeles. Cu — Toate aoestea, observă »Akotmâoy« Jeossuthiate, preotul Marcovioi asemenea. | atât mai mare durere H înţelegem azi, după oare luăm ştirea aceasta, le aflăm S ’a decia ţinerea unei şedinţe ge- s oând eate prea târziu. foarte fireşti. învăţătorii nefiind tunuri, nerale comunale, unde să se iee demer- | Averea aceea a ousnpărat o domnul ei trebue să mai aştepte până se va îm* şurile necesare faţă de purtarea soan- | Zaibig, direotorul băncii săseşti din Si­ plini pofta lui Krieghammer... dalagiiîor, să se tragă la răspundere j biiu, ou 33 mii florini. Aceşti bani înse autorităţile politice, cari n[au împedeoat j ’i-a scos până aoum din păduri şi încă Circulară secretă rusească. Gu­ vandalismul, să so desfiinţeze corpul « nioi jumătate n’a tăiat. vernul rus a adresat o oiroulară se­ pompierilor voluntari, oari au partioipat Şi asta nu ne ar durea, dar’ am cretă ziarelor, prin care le opreşte de la tărabălăul kis«uihist; aă se ceară * avut cu d lui până acum col puţin 5 a sorie despre familia împărătească, despăgubire pentru ferestrile sparte_ şi | procese. Chiar şi acum de vre^-o câteva despre Mangiuria şi drumurile de fer să ae decidă săparea a două fântâni zile a fost esecutorul la noi în sat de chinezeşti, deapre finaneele persiane, artesiane din prilejul aniversării a suta, i a soris vitele şi moşia mai multor frun- despre răscoalele studenţilor, despre are­ de când Slovaoii s’au stabilit în Nădlao. ! ta şi, cari au cutezat a apăra interesele stări, despre procesele politice, despre si­ Şedinţa s’a ţinut aevea şi propu­ | comunii faţă de servitorii cei fâră milă nucideri, despre Leon Tolstoi ,şi despre I ai dlui Zsibig. sfântul Sinod. nerile amintite au fost declarata de con­ *• dus, ou toate protestările oompaniei | Dl Zeibig nu se ţine de graniţa îjnaghiaro-jidane. 1 domeniului oea veche de aoum 50 ani, Un sfert de milion arunoat în foo. Astfel s’au purtat Românii şi Slo­ 5 oi pune la garduri pe unda-’l taie oapul. Locotenentul-colonal Gedeon Sţoiano- vaoii din Nădlac ou ooasia sărbării pen­ I Pe drumurile ourţii, pe unde până vioi din Cluj moştenind o sumă de_ două- I aci umblam ne opriţi, căci şi curtenii suta-cinoi-zeci de mii de coroane în hâr­ tru Kossuth. | umblau pe drumurile ţarinilor noastre, tii de valoare, le a pus într’o cutie. Co­ Onoare lor! * I azi nu ne lasă, oarăle dlui însă umblă piii sei jucându-se, ’i-au arunoat în foo. ) pe ale noastre drumuri. Locotenentul-colonel s’a îmbolnăvit ds Honvezi din reservă întregi­ 1 De scăpăm vitele în pădurea sau supărare. to are, de oari sunt cam 15 000 la an, | loourile ourţii vai şi amar de pelea noa- erau chemaţi la instrucţie numai câta De-ale dragostii. Se sorie din stră- -i 13.600, aşa că au rămas 31.000 fără in- I Cu un ouvent trăim zile amare, mulţi Cristior, că Iu rătorul miner Barbul, ge­ ■truoţie. Ministrul de honvezi a dispus, 1 domni au fost în satul nostru, dar’ aşa los pentru o fată care se căsătoria ou ca de aici înainte aă fie chemaţi câte I n’am pătimit alt miner anume Petroşan, a arunoat o 18.000 în fieoare an. I Şi toate aceştia oui să le mulţu- bombă pa oând mirii sa uroau în tră­ * sură, ucizend pe martorul Singură. 1 mim? Nouă înşine, că n’am ascultat de Câţiva inşi au fost grav răniţi. Şase Arse de vii. Servitoarea admini­ I glasul fiiului nostru G. Perian. stratorului de moşi; Zoîdi din Galda-de- cai au fost ucişi. Barbul a fost arestat sus a vrut să pună petroleu în lampă. Umblând fără grija, lampa a esplodat Petrecere. «Reuniunea meseriaşilor O pisică uoigaşe. In Birda (Bănat) şi fata s’a văzut învălită în flăcări. La şi economilor din Alba-Iulia* aranjează trăia o domnişoară bătrână, învăţătoare, strigătele ei a alergat o altă servitoare, | Dumineoă în 12 Ootomvrie n. in sala cea oare neaflând pe oine să iubească, şi-a care vrend să stingă fooul, s’a aprins şi * mare dela hotelul «Europa* o produo- vărsat tot focul dragostei pe pisioi. Ea ea. Amândouă fetele au căpătat nişte ţiune deolamatorică teatrală împreunată avea 12 pisioi, dar’ atâtea nu i au fost arsuri aşa de grele, înoât au murit după destule, oăci văzend la o ţăranoă un cotoo «âteva ore. ou dans. Inoeputul la 7l/« ore seara. mare, ’l-a oumpărat şi pe acesta. Motocul . • I Preţul de intrare: Looul I.; 2 oor.; lo­ nu voia să stee la ea. şi ca să nu - i «oape. Din pretor cimbalist. Pretorul oul II.: 1 cor. 60 bani; locul III.: 1 cor. “l-a închis în odaea eide durmit -sp re Szaplonczai din oomitatui Bsreg s’a sâ- 20 bani; looul de stat 60 bani. Veni­ nerirea ei. In dimineaţa din 28 Sept au aflat^) moartă în pat. Pe când a turat de slujbă şi s’a făout cimbalist El tul ourat este destinat pentru oassa a plecat la Amerioa, oa să câştige aoolo durmit adeoă, cotocul a muşcat o in g â t parale cu oimbula. Reuniunii , Pag. 478 FOAIA POPORULUI Nr. 40!

V ânătoare In Sebeşul-de-jos a H onvezi desculţi După_ mane­ miliardul lui nu poate să-’şi procure a> împuşcat Achim Miou în 4 I. o. un mi­ vrele din urmă honvfzii au întrat în Arad oră de sănătate. Slab ca un schelet am­ streţ mare. — Teodor Basaraba din desoulţi şi cu hainele curgând zdrenţe bulant se preumblă oa o stafie între Boi ţa a împuşcat un urs mare. — In de pe ei. Despre aceasta a aflat mini­ brazii de pe lungul drumului dela La. Avrig o’a făout o goană, care n'a avut strul de honvezi şi acum a dat o ordi­ kewood. Rezemat pe un fel de cârjă, ie nici un resultat. naţiune, prin care le pune la inimă co­ tîrîe oa un verme. Faţa iui e sbârcită, 9 mandanţilor se grij^aeoă, ca pe viitor n’are un fir de păr, nioi de mustaţă, nici U rm ările beţiei. Un Ajmerican a să nu se mai întâmple astfel de lucruri de barbă, nioi de gene, nici de sprîn- visitat mai muitâ temniţe. îatr'una a ruşinoase pentru cinstea honvezească. cene. Pieptul lui usoat abia respiră.. aflat 6 neamuri. împrejurarea aoeasta * Noaptea binefăcătoare, oare întinde vă­ ’l-a îndemnat eă cerceteze mai ou de-a- Masa studenţilor din Clpj. Dl lul somnului şi al uitării de sine peste* mănuntul stările din familia acelora şi Ştefan Havaşi, mare proprietar in Cluj, r în port. Toate fură nimicite şi toate 864 cor.; Axente Secula (Şiria)810cor.ţ. persoanele periră, afară de vre-o 30, Foo mare. Satul românesc To- George Cosma (Micalaca) 809 cor.; I. care fură scăpate de. un înoruoişător Bulboca (Giula) 776 cor.; Dr. Liviu Tă- muiul da lângă Oahul (Basarabia) a francez. în unul din aceste vapoare, pe fost nimicit de un groaznic foo. Pagu­ măşdan (Arad) 750 cor.; loan Tripon; oare ploaia ds cenuşe arzătoare îl aco­ (Agriş) 741 oor. bele sunt mari, şi se crede că mai mulţi peri în câteva momente de o manta de săteni au căzut pradă flăcărilor. foc, ae găsia o tinără femeie, oare ţinea m Jertfele unui automobil. Din în breţele sale un copil în vîrstă de Restov se scrie, că un automobil a tre­ P e n tru o bătătu ră (ochiu de găină). abia un an da zile. Acssetă femeie şi cut Sâmbătă peste o trăsură în care se In comuna Mohol (Ungaria) a murit săp­ toţi ceialalţi pasageri alergară pe pun­ aflau unsprezece o8meni. Dintre oa­ tămâna trecută juratul August Ujh^îyi tea vaporului, eăldura devenind înădu- menii aflători în trăsură au fost omo~ din oauea înveninării sângelui, produse şitoare în cabine şi trebuiau acolo să -când ’şi a tăiat o bătătură. înfrunte ploaia ucigătoare, pe eare o riţi trei bărbaţi, ear’ patru femei şi doi • bărbaţi au fost grav răniţi. Conducă­ aruncă vulcanul. Această mamă, de torul automobilului a fost deţinut. Resbunare ţigănească. O Ţigancă cere vorbim, deşi arsă din cap până în • picioare, nu se plângea de loc de chi­ descoperise gendarmilor nişte furturi Promovare. Din Viena ni-se oo- ale unei este ţigăneşti. Laia a prins nurile ce suferia. Ea nu avea decât un gând: de a upera fructul dragostei sale. munioă, oă Marţi în 30 Septemvrie n. a. pe biata muere pa drumul ţării, a fă­ o. la universitatea din Viena a fost pro­ cut o chir cu cuţitele şi aruncându-o Şi ţinea mica fiinţă sţrîneă la uînul seu fâcându-’i un ecoperemânt cu corpul seu. movat la gradul de doctor în medicină într’o căruţă de>a lor, au fugit cu ea. universală dl Irixnie Tătar. Ţiganii n'au fost prinşi încă. Mai târziu se găsi mama moartă, dar* * copilul trăia în braţele ei! 9 Esamene de voluntari. Din A rad ni-se scrie, oă dintre voluntarii dela reg. De viu in sicriu In Chabaroae O comună vrednică. După oum (Rusia), unde bântuie coîere, se îmbă­ afi£m din foaia săsească din Bistriţa, co­ de inf. 33 din Arad au fost respinşi 16 taseră doi soldaţi muscăleşts. Unul n’a mo na Ghinda e unica în comitatul Bi- inşi şi numai 32 au făout esamenul cu iaai putut sjunge la ea sar mă ş a rămas striţei-Năaeud, care n’are nici un Jidan succes. Şese din cei 16 vor servi şi al fără conştiinţă în drum. O patrula sa­ 2-lea an. Esamenele s'au ţinut in Ora- In ittijloeul ei. A încercat nu de mult dan mare. Românii au reuşit toţi. P ri­ nitară ’l a afiat şi crezând, că e mort de un J den ee se împlânt» acolo, dar' în coloră (crt roera rachiului) ’l-au pue mul înire voluntarii reg. 33 a reuşit satul întreg, locuit de S&şi şi Români, Giorge Telescu, al 2 lea Aurel Chelni- într’un car gi 'l-au dus la bărăcile de nu e’s aîiat suflet de om, oare se ’i în­ col eră. Acolo ’i au presărat ou var ne­ cean, al 4 lea Ssver Barbura, ear’ Moise tre in prăvălie. Bravo Ghindeni! Curtuţiu, Eugen Fejer, Iustin Pstruţ şi stins, ’l au pus într'un sicriu yi au pie Pilda voastră, ca şi a coaiunelor din cat cu el !a cimiter. Pe drum s’a lovit Alexandru Caracioni deasemenea au mărginimea Sibiiului, trsbue urmată pre­ obţinut note bune. Tinărul G. Tehscu caru! de o peatră, sicriul a sărit din tutindenea. car şi s’a descoperit. Trezit de iebitura * aducând la Arad nota cea mai bună, a mai adus şi o laudă pentru regiment,, aceasta, soldatul a văzut numai decât, O m or în Topârcea. Luni a foat ca e, şi a luat o ia sănătoasa. d-sa a obţinut adecă nota oea mai bună • omorît în Topârcea juratul Iacob Ieao. dintre toţi voluntarii divisiei alcătuită Ucigaşii au fost recruţi, cari aveau tă din regimentele de infanterie 33 din Arsd^ O eseouţie sângeroasă. In comu­plece la Orăştie. Fiind beţi şi făcând nele Moraviţa gi Dejani (Bănat) eaecu- 37 din Oradis, 10 din Ciaba, 16 din Se- larmă pe stradă, cel ucis ’i-a provocat se ghedin şi 39 din Debreţin. îorul îşi îndeplineşte fără milă slujba. se poarte mai euviinoio*. Fearele ’l-au * Dela ţăranul Pasula a luat niţte porci. omorît atunci cu ciomegele. Aceata ’l-a rugat să-’i lase porcii, ca să-’i 9 Al 24 lea. Caseariatul «Reuniunii române de înmormântare din Sibyu« a vândă eî, eâei la licitaţie capătă un preţ Primăria din Ocna-Sibiiului. în de batjooură pentru ei. Eieeutorul nu solvit zilele acestea familiei decedatului Ocna-Sibiiului e'a făcut alegerea primă­ econom loan Stanciu, fost membru ai s’a învoit Atunci g’a repezit ţăranul riei. Primar a foat alea Maghiarul Am- dimpreună cu băiatul lui asupra ececu- numitei reuniuni, ejutorul statutar. brus, consilier prim la magistrat Nico­ Acesta este al 24-lea cas de moarte torulm, acesta ’l a împuşcat însă pe bă­ lae Albu. Ceialalţi funcţionari sunt toţi trânul, ear" cel ticer a fugit. Bătrânul în sinul reuniunii noastre de înmor­ Maghiari. mântare. e acum în spital, ear’ feciorul în tem­ • * niţa din Verşeţ, ■ ■ • TJn miliardar, care moare de A ap ăru i: JEItliţiunea a 11-te foame. E vorba de Roekefeller, supra­ din Douăsprezece cântece de şeoală pen­ O invenţie românească. La mi­numit regele petroleului. Omul aoesta, tru 2 şi 3 voci, oaetulL.de limoteu Po- nisterul român da răsboiu s’a presentat oare are un capital de un miliard şi ju ­ poviciu, prof. de musică la seminarul sergentul major armurier Mărgean Ni- mătate şi care îi aduce un venit de o oolae, din 23 Ialomiţa, oare a in­ Andreian. Se poate procura dela libră­ r&g. sută de milioane de coroane... nu poată ria archidiecesană diu Sibiiu cu 50 bani ventat o maşină pentru scosul capselor mânca Da, miliardarul aoesta, care pe esemplarul -f- 10 bani porto. dela cartuşele uzate. Cu această ma*ină minut are 150 cor. venit şi p’o secundă * ■e pot scoate de un singur om 30.000 2 oor. 40 b, se prăpădeşte văzend ou La fondul „Masa învăţăceilor me­ de capse pe zi. S’au făcut esperienţe la oohii. Sunt 6 ani de oând n’a mâncat; ministerul de răsboiu cu aoeastă maşină seriaşilor români" administrat de »Reu­ sunt 6 ani de când nu se susţine deoât niunea sodalilor români din Sibiiuc, au de cătrâ d-nii colonel Vîrvoreanu, ma­ ou câteva picături de lapte. Sunt 6 ani jorii Varie ra şi Uioă, E vorba ca acea­ binevoit a mai contribui următorii d-ni de când îi clanţănă dinţii în seo şi R. Cărbuneanu, profesor pensionat în sta maşină că se adopteze de toate re- buzele lui n’au atins mânoare. Astfel gimenlsle. Bucureşti suina de 4 cor., ear’ dl Dr. &~ Roekefeller, oare ar pute să cumpere Dăianu, protopop în Cluj 1 cor. cu bani atâtea şi atâtea luoruri, ou tot Pag. 479 fa 1» *■ • 40 f o a ia p o p o r u l u i

Contribuiri pentru catedrală. Pen­ Duminecă în 26 Oct. n., ziua închi- siţie până şi cela mai neînsemnate lu- tru mărirea fondului catedralei au mai derei esposiţiei, Reuniunea sodalilor va oruri, cari la aparenţe ar fi fără valoare^ contribuit ou oferta benevole preoţii din da o repre«entaţiune teatrală tot în tea­ dar’ cari în faptă pot fi icoana fidelă a Vraciul Devei, Suma oontribuirilor este de 3440 cor. trul orăşeneso, juoând piesele: »Vlădu- portului original. ţul mamei*, comedie în un act, şi »Ruga Totdeauna numai ..veritabil". Nu dela Chişeteu*, comedie poporală în un Ştiri din piaţă. •arare-ori. auzim Ia cumpărături e*pri- aot ou cânteoe ţi joo, de Io*. Vulcan. Sibiiu Grâu, hl. 960.—11.—, se­ snându-se dorinţa de a primi numai şi După teatru se arengiază în »Unicum« cară 6.60—8.—, orz 740-7.80, ove» mimai marfă »veritabilă*. Ce e însă o petreoere cu joo. 4 .-----4.60, cucuruz 10.----- 11.— oor. 10 ou® Jntr’adevâr iveriiabil* ? însuşirea acea­ 50 - 60 bani. sta o are aoeoace 3 »originaU, »prim«, încât pentru însăşi esposiţia, s’a Piaţa banilor din Sibiiu. Galbi- ceea-oe a pregătit dupS-cum a vrut: in­ luat hotărîre, ca din lucrurile de mână nul 11.25; 20 lei (hârtie) 18.94; 20 lei (ar­ ventatorul. E inie o obirîiuinţă a tim­ mai alese şi variate să se alcătuiască un gint) 18.80; lira turcească 21.40 ; lira en­ pului modern de a »imita* sumai deoât album, ce să conţină modele originale gleză 23.84; 20 marco 23.35; napoleonul un lucru nou, bun, oare a fost primit (pe pauză), ear’ un ai 2 -iea lucrurile 18 98; rubla (hârtie) 2 53, rubla (argint) ■mi suocas, şi da a presenta această imi- 2.43 cor. taţiune ca »tot aia da bună«, de multe- de mână fotografiate şi eventual şi co­ Bursa din Budapesta Grâul, 50 ori oa »mai bună*. Aceaata se întem­ lorate. Prin aceasta ae intenţionează a kg. 6.85-7 25; eăcară 6.05—6 45; orz plă mai ales la mijloacele de nutrsment, pune în mâna Românilor de pretutin- 5.1 5 —5 .4 0 ; ovăs 5 55—5 95, euo.5.85—5.95; au toate oă ch’ar ia privinţa aceasta e densu cum ţi în a celor, o&ri înoă nu cincantin —— ---- •— ______de cea mai mare importanţă de a ne cunosc particularităţile frumuseţilor din Ieri de'ce e *neveritabil«. Când a aflat fPlf» Din eausa lipsei de spaţiu cafeaua Kneipp de maltă a lui Kath- portul românesc — câta o colecţiune de Posta, redacţiunii şi administra - reiner ou mai bine de 10 ani în urmă, modela. ţiu n ii se amînă pe nrul viitor. din oausa însuşirilor ei eminente neo- | Avend aceste în vedere, ar fi de Pentru redacţia si editură responsabil: V ic to r L a să r. t>icî îuite, în mod surprinzător de iute ! dorit ca fruntaşii tuturor localităţi S? Proprietar: Wntru »Tipoprafia«, societate ps in trare In familie, s’au grăbit şi imita­ acţiuni iosif Harsshaii. torii de a da în looul raarfei veritabile noatre să nu întrelase a trimite la espo simple producte prăjite ca >egal da Ibune* au aoeea, deşi 3a asllmsnsu cu sa De însemnătate pentru morari şi numai la osterior, şi aoeasta numai pen­ tru pofta da câştig. E adsve.’al însă, toate celelalte ramuri de indastie! oă înşelătoria n’a durat timp îndelungat, pentru-oă femeile noastre, cad s’au lă­ De însemnătate pentru proprietari şi economi! sat >înduplacate« odată sau do două ori să încerca cu o imitaţie, aa observat în curend marea deosebire ds ga*£. Dar’ Locomobile de petrolin „0TT0“ încetând unul, începe celalalt, de aossa fiecare econoamă lucră în interesul ei, cea mai ieftină şi mai bună putere motrice daoă n’ar fi păţit-o încă cu oea »neve- pentru îmblătire. rritabiiă*, ae se foloseaaoă ia cumpărarea cafelei de maltă totdeauna de adaosul Fără, maşinist şi fUrâ pericol de foc!! »înse Kathreiner veritabilă» în cunos­ cutele paoheto Kalhreiner. Pentru-oă Motor Original „0TT0“ de petrolin numai aceasta are guatul iubit, plăout, I apropiat de al cafelei de boabe şi e renumit pentru simplicitatea singura, oare ameliorează beutura de sa, ieftinătatea cu care se poate cafea3 oare a devenit uz zilnic. Afară mîna, minarea uşoară, sigu­ El de aceea »Kathreiaer veritabilă* e re­ cunoscută de cel mai bun surogat pen­ n ranţa folosirei. tru oafeaua de boabe, oând aoeasta ee interzice prin medio. »Kathreiner« a 1 Langen & W olf, :îost fi eeta primul fabricat veritabil, fabrică dr motor, da gaz, sesjuna până aoum în privinţa însuşi­ rilor Iui eaneiente. Ls? ei se potriveşte 4 Budapesta VI. Vâczi-korut de visa aşa de des dovedită: »Cs e ve­ nr 59 ritabil, e potrivit!* _ n'a Representanţa pentru Ardeal: CbL w.— Fabrica de maşini Andreiu Torok Programul esposiţiei din Sibiiu. fu Sibiiu. Acolo se pot vede şi motori şi locomobile de sus în activitate. In şedinţa ultimă a comitetului s'a Informaţiim?, planuri şi preliminare de preţeri se dau gratuit. 78 1—12 stabilit în mod definitiv programul săr- i*«r bărilor împreunate ou esposiţia, oe se va deschide în sala cea mare dela »Ge8ellschafthaua« Duminecă în 19 Oct.n. ia orale 11 din zi. Şi până la publi­ carea programului dăm spre orientare următoarele date: Duminecă în 19 Gustav Dtmv seara se va aranja în teatrul orăşe­ '.mechanic.-:- nesc concertul, la oare cooperează «Reu­ Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede, niunea română de musică din Sibiiu*, >Reimiimea de cântări: din Sălişte* - SiMîu. Plaţa-mare'mr. 19.'"-" »Reuniunea sodalilor români din Si- Recomandă depositul seu mare şi bine asortat biiu«, »Reuniunea meieriaşilor >Andre- cu toate felurile de maşini de eusut mai renumite iana* din Sebeşul-săseso şi corul ele­ din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ vilor din seminarul »Andreian*. Reu­ foarte moderat 3 3 3 - niunea de musică din Sib'iu va eseouta Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut : fi frumoasa composiţie »Măiestrii şi plugarii«, strofe ooasionale de prof. A. w * Seidel & Naumăhii/G. M. P fa ff.^ Bârsanu din Braşov (dedioate esposiţiei — Toate -acareturile maşinilor de cusut de ori-ce industriale din Sibiiu), musioa de direc­ — fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află torul H. Kirchnsr (cor mixt cu acom­ întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce paniament de pian). După concert va fel stlnt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. ave loo un comers festiv (convenire so­ fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 ani garanţie. cială, la mese) în sala cea maro dela Liste de preturi se trimit la oerere gratis si franoo. »Unicum* (Restaurantul Kirscher), la care ae vor ţinea disoursuri, ear’ Reuniunile ’ ^or *g«cuta mai multe cântări. ts iis is s iiiiiiis is s i FOAIA POPORULUI Nr. 40

Miilor Soi mari Msîropotiţi ii Românilor la Sibiiu. Fân de vânzare. Trenurile pleacă dela Sibiiu: Mm bar, d8 Ş a p a & Dimineaţa: Cine voieşte s6 cumpere fen se: La 4 ore 33 min. la Tălmaciu—Făgăraş, Aleiaadn Sterca Şslaţia. se adreseze la dl CosmH Cotul, în­ tren mixt. — — La 5 ore 30 min. Şelimber—Cisnădia, Portrete frumoase. văţător pensionat în Uj-Radna, p. u. Sien mixt. Lacrsta la Vieaa, în fototipie, fiecare «separat, O.-Radna (com. B.-Năseud) care dispune La 7 ore 41 min. Copşa — direcţia Buda­ ga hârtie fisă de cartoa; sânt foarte potrivite de aproape 100 car6 de fen bun. pesta si Predeal, tren mixt. tablouri îa casa fiecărui RomSa. La 7 ore 44 min. Sebeş—Vinţ, Arad, Preţul fenului, cumperându-se în FVeţul unui e x e m p la r -40 bani. Budapesta (Alba-Iulia, Hunedoara, Petroşeni) cantităţi mai mari, va fi moderat. tren de persoane. „Tipografia45, 79 1—2 Dnpă prânz: sos. pe acţiuni, Sibiiu. La 1 oră 14 minute Tălmaciu—Tumu- Roşu—Câneni—Bucureşti, tren de persoane. La 1 oră 5 min. Copşa (comunică numai Marţia şi Vineria) La 2 ore Tălmaciu—Tumu-Roşu—Fă­ găraş, tren mixt. ti ^ w ? / . ^ ^ La 2 ore 5 minute Sebeş—Vinţ—Deva TvJh? v * v' (Hunedoara, Petroşeni). t vjgjAsk: ... } * 8T w--A V *» * , . La 2 ore 15 minute Şelimber—Cisnădia, tren mixt. La 3 ore Ocna (scalde, tren de plăcere). La 4 ore 40 min. Copşa—Ciuj— Buda­ pesta, tren de persoane. La 5 ore 5 min. Sebeş—Vinţ—Arad— Budapesta (Alba-Iulia, Petroşeni), tren mixt. ALS GffOSSTER CEYflNftIttCLLlQflJGISTEN FALIE. La 8 ore 25 min. (seara) Şelimber— Cis­ nădia, tren mixt. La 10 ore 30 min. Copşa—Cluj—Buda­ VERZEICHNISS N o ro c cleo@el>st Ia pesta, Braşov—Predeal, tren de persoane. a 11 e r 55.000 Gewinn e> Oer grosate Gewinn lm glâoklichsten Falia t o b -O k . Trenurile sosesc la Sibiiu: K ro n e n . Mulţi, mulţi s’au făcut fericiţi'prin noi! Dimineaţa: Specioll sind dio Gewiime wie folgt eingetheilt: Peste 9 milioane cor. au câştigat La 4 ore 12 min. dela Budapesta—Cluj, Kronen Predeal, Braşov, (Copşa), tren de pers. iubiţii noştri muşterii dela noi. La 6 ore 55 min. dela Budapesta, Arad, 1 1 ft&rt iri! & ® ® ® ® © Loteria cea mai bogată în şanse, din toată; lumea, e loteria noastră de clase reg. ung. privii, Vinţ, Sebeş (Hunedoara, Petroşeni) tren mixt. 1 La 7 ore 04 min. dela Copşa (numai ta i 41®®®®© care în curând va începe de nou. Din Marţia şi Vineria). s ^ a i l „ s ® ® ® ® ® La 7 ore 10 min. dela Gsnădie— Şelimber; 110.000 “ 55.000 s 03 s „ 1 ® ® ® ® ® Qren m ixt S ~ cu câştiguri în bani, deci jumătate câştiguri din La 7 ore 33 min. dela Făgăraş-Tumu- 12 1 » » suma losurilor, conform conspectului de câştiguri soşu, Tălmaciu, tren mixt. I O £ _ 8 ® ® ® ® alăturat. Dnpă prânz: De tot vine trasă la sorţi enorma sumă de 1 y ® * ® ® patrusprezece milioane 459.000 coroane în timp La 12 ore 40 min. dela Deva, Vinţ, Sebeş, 2 » » O ® ® ® © de numai 5 luni. întreaga întreprindere stă îllfc (Alba-Iulia, Hunedoara, Petroşeni), tren mixt. controla statului 77 1_ 6 La î oră 04 min. dela Budapesta—Cluj; S 1 » » 5®®®® Preţul, conform planului, pentru losurile Predeal—Braşov (Copşa); tren de persoane. i „ ; 4 ® ® ® ® originale la cl. I. este: La 3 ore 37 min. deia Bucureşti, Câneni, pentru o optime (Vs) A- — 75 sau cor. 1.50 Tumu-Roşu, Tălmaciu; tren de persoane. •=,§! 5 n »„ 8 ® ® ® © „ un pătrar (7*) » 150 * „ 3 — La 3 ore 55 m. dela Cisnădia— Şelimber; CD „ S 5 ® ® © „ o jumătate (7t) „ 3 — „ » 6.— tren m ixt „ un losîntrfg (70 „ 6 — „ » 12 — La 7 ore 34 min. (seara) dela Ocna l - s * » »„ s ® ® ® ® şi se vor trimite cu rambursă, ori pe lângă pri­ (scalde), tren de plăcere. mirea înainte a preţului. Planuri oficiale gratis. La 8 ore 05 min. dela Budapesta, Arad, î § 8 , * Comande pentru losuri originale rog a se trimite- :cis Vinţ, Sebeş (Alba-Iulia, Hunedoara), tren mixt. U 3 6 1 ® # # @ până la La 8 ore 57 m. dela Făgăraş—Tălmaciu; MII# tren mixt. G 7 19 O ctom vrie a. c. La 9 ore 15 min. dela Budapesta, Cluj, m m m m când se începe şi tragere?, cu deplină încredere teu Predeal—Braşov (Copşa), tren mixt. La 9 ore 48 m ia dela Tumu-Roşu, direct 437 n & o ® ® fţpla graniţă (din 15 Maiu în fiecare Duminecă m m „ i ® ® ® • A. Torok & Comp., si sărbătoare); tren de plăcere. La 1Q ore 09 m. dela Cisnădie— Şelimber. 15S5S » 5 ® ® eassă de schimb (bancă); i4 0 » S ® ® Budapesta, 84450 „ s ® ® în Ungaria cea mai mare întreprindere 1 7 ® pentru venzarea în detail a losurilor A apărut şi se află de vânzare Ia „Tipografia* 4&50 n 1 8 0 loteriei de clase. sos. pe acţiuni în Sibiiu 4^*50 » n DespărţSmintele loteriei de clase ale Î O O „ 1 ® ® cplecturei noastre principale: Anuarul I. 4 3 5 0 » g ® Centrala: Theresienring 46 a. al 3350 „ 1. Waitznerring 4. 2. Museuxnring 11. „ReiuM ssfflor mM âra Sibiiu51 5 5 ,0 0 8 ?^ 14.459,000 enprin*€nd 3. Elisabethring 54. a n e le date dela Întem eierea e i p ână 1» Bilet de comandă spre folosire. St. d. A. Torok & Comp., colectori principali Budapesta, 31 Decemvrie 1899 Rog sâ trimiteţi pentru L cl------los . .. «rlginal de al loteriei de clasă reg. ung. prlv. ţi plasai oficiali publicat da \ îl veţi înCMsa cu rambursă \ A ae şterge ce«ceea-ce Preţul In cor. ------..... j arBet2ă ou Mandat postai. / nn e ăe lipsă. Comitetul Reuniunii. 25 S Pr*ţ*l r cârmă, sa porta portal I «tratai 20 bai). W vvvvvvvW vvvvv ifsetea tip» r»»p©na»bil loslf MmraebalL