FOITA. De Iubefti De Două-Ori, Şi Holdă De Nouă Clăi! 9 Porţi Minciunile Pân’ Mori
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
.A TTB-gal ZSZ» S i b i! w Bamliaecă, 29 Septemvrie (12 Octomvrie) 1902 Nr. 40 Preţul aboBftxaeatalaii INSERATE f a s s t s n ...............................4 ccîoms. M prinsm j tu biroul admlnlstraţlunol (strada 1*3 b joiaSiste da aa 2 coro&as. Poplăcii ur. 16). Festîn Bvaiânis 10 iei aEosd. Apare In fieoare Duminecă Un şir garnond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani âfesssBssentels sa fsc la „TlpgrsfSa51, sac. ps acţfani, Siliia. a tresa-oară 10 bani. Fratrei* nu bq poate ţine în Buda- I IN ANTELE ROMÂNIEI. _pe*ţa!,.T " „Folitische Corresp.(< spune, că El a fost convooat deci la Veneţia. budgetul statului român se va ,Şi aioi s’a dat asaltul înoeroat în rân închide anul acesta cu un esce- dul trecut de-a face din studenţii ne dent de mai m ult de treizeci de Frumoasa Veneţie de pe lagunele maghiari nifte cosmopoliţi, nişte oameni milioane, ceea-ce dovedeşte cât Mării-adriatice a adăpostit în săptămâna oari nu sunt membrii nici unui popor, este de nedreaptă campania con trecută pe studenţii universitari ai na oi ai unei oomunităţi fictive ca limbă, tra finanţelor României. ţiunilor culte, adunaţi în congresul so lege fi obiceiuri, ai unei comunităţi, oare cietăţii studenţeşti »Corda Fratres*. Fap nu are însuşirile, ce fao aoeea-ce nu tul, că congresul s’a întrunit Ia Veneţia mim popor. Dar’ nu îe-a «uocoe. Con in chestia maghiarisării m h- ţi nu la Budapesta, după-cum s’a fost gresul din Veneţia, unde studenţii ro m elo r; do looaîiîăţ! oonsistorul bise- hotărît, îşi are istoria sa interesantă. mâni Ioan Scurta, Vişoiu şi Xeni au rîeei evangelics săseşti a dat oficiilor Studenţii maghiari (fi renegaţi, mo eaeeiat prin apărarea punctului, de ve ■ale subalterna un circular, în caro dis lipsiţi şi ei de boala şovinismului gi a dere naţional, sprijiniţi şi aoum de pune, oa în corespondenţa lor ou auto dorului de-a stînge ori-ce naţionalitate, fraţii Italieni, a hotărît din nou, oa fie rităţile publice, aă as folosească de nu au făout la congresul pregătitor, ţinut care student să fie membru îa secţia mele oficial (msghiar), punend îfi pa £ n u i acesta în Roma, tot ce le-a stat în naţională, formată de conaţionalii -lui.* ranteză şi numele german folosit până putinţă, ca eă nu se permită înfiinţarea Studenţii maghiari, în dosul că aoum. In afacerile şi circulaţia internă de secţiuni după naţiuni, ci numai după rora etă însuţi ministrul Wlasrioa, au însă se se folosească numai numele ger ţări. " Ei voiau adecă, ca studenţii ro aflat dint7o“ dată, oă strugurii sunt mane de până-acum. mâni, slovaci et<\ dela noi ifi între în acrii, că »Corda Fratrea* e, vezi Doamne, Oare ce fao consistoarele noastre? oala secţiei «maghiare*, ca apoi tot ce numai o asopiaţiune, unde se adăpo vor declara membrii maghiari şi evrei stesc agiţBor^^^^^^ Au în despre «libertăţile cele mari (!)« dela oeput cu declamaţii prin ziarele jidoveţti Croaţii şi Serbii. Partidul na noi sS apară ou atât mai adevărate, căci fi au terminat, declarând, bă secţia ma ţional croat a luai iniţiativa pentru ar fi spuse şi iscălite «i de Români, SIo- ghiară se disoalvă, aşa că ei nu mai împăcarea fi buna înţelegere dintre vaci eto. Ceie-ce se întâmplă însă la fao parte din aeooiaţiunea studenţească. Croaţi şi Şerbi. Spre acest scop par noi sunt prea bine cunoscute in străi Să le fie de bine I tidul a avut alaltăieri o întrunire în nătate, aţa oă planul lor nu le a suocee. După terminarea congreaului din Zagreb, în care, după lungi discuţii, s’a dtcis că: partidul condamnă tur- Oea mai aprigă luptă pentru de a Veneţia, o mulţime de studenţi italieni au întovărăşit pe cel români la Bucu burările şi atacurile îndreptate con esopera, ca studenţii se formeze neoţiuni tra Sorbilor în Zagreb în 30 Aug. după naţiuni, oari sunt neperitoare, şi reşti, unde au 8juns Mercuri seara. în onoarea petrecarii lor acolo s’au şi 1—3 Sept. şi va stărui şi va vota nu după teritoriu politic, ale cărui gra în distă pentru desdaunarea oelor pă niţe fi legi nu sunt statornice, au pur- aranjat mai multe festivităţi, chemate a cimenta fi mai mult dragostea între cele gubiţi cu ocasia acelor turburări. Apoi tat-o Românii ajutaţi cu toată căldura partidul aşteaptă dela fiecare membru dragostei de fraţi a Italienilor Văzând două popoare de acelaşi sânge, de aceeafi origine: Români şi Italieni.,, al seu de-a lucra pentru concordia studenţii maghiari, că lupta lor pentru frăţească dintre cele doue popoar* nedreptate gi neadevăr nu va put& duoe înrudite. la isbândă, au înştiinţat seoţiile din afară, că congresul asooiaţiunii »Corda Că de iubeşti intr’o seară, Pentru tine lele, băi, Porţi minciunile ’ntr’o vară, O rămas iarbă ps văi FOITA. De iubefti de două-ori, Şi holdă de nouă clăi! 9 Porţi minciunile pân’ mori. Nu te supăra mireasă, Frunză verde foaie fragă, Câ mirele*'! tinerel F o esii Na-’ţi inelul badeo dragă, Şi-’i pute trăi ou e l; Eu nu ’ţi-’l-oi mai purta Mireana n’are peptar, Din Vingard. C’aoum văd eu ce-’i asta, Carmin. de A lexandru Găinar. Mirele-’i oa f’un amnar. Că de oând tu mi 'l-ai dat Mireasa n’are cojoc, Mândră mândruleana mea Foarte rău m’ai întelat, Mirele-’i oa f’un ootoa Nu purta inimă rea, Şi de oând îl port la mine Şi hai dragoetea ’ţi-o ia ; Te doreso în toate zile. La oe foo ai lăcomit Nu purta inima arsă, La o vatră de ouptor Hai du-’ţi dragostea aoasă, Şi la omu beutor! Că ’ţi-o dau ou voie bună D in R u n c . N’are boi ou coarne lungi Şi ou altul te 'mpreună. Comun, de Partenle CSinrgtsen. Numai pipă ’n patru dungi; Uiuiu pe dealu gol, N’Bre şuri streşinite Dorul meu e numai dor, Că mireasa n are ţol. Numai prime slobozite. Nu-’l pot spune tuturor, Da ’i-a faoe mirele, Lai* oă-’l ftie oare-oine, Dao’a tunde cânele. Cucuruz de pe ierugă, Care-’l trage ca fi mine, Mârită-te nimurugâ. Păsărică peană sură, Că tot dintr’un loo ne vine. Că fi dracu s'o ’nsurat, Mută-ţi ouibu dela fură! Tu nu te-ai mai măritat. Frunză-’n pom, frunză sub pom C’oi veni odată beat, Nu eşti badeo nioi un om, Şi-’i găsi cuibu stricat Nr. 40 470 FOAIA POPORULUI grogaţiunea să spriginoască ropresenta- ^iouă ^constituţie austriacă* ZiarWT^«yn Tone"'în unul din nrii oei ţiunea oraşului Pojon. La votare Românii ultimi, oă Korber jp u ii având gata ua. Din comitate. rămân în minoritate şi reprasentaţia să proiect cTe^T”noua constituţie austriacă,. irispre ştire. La punotul 25 privitor Ia ~ba8ăiă pe votul universal la alegerile Congregaţia comit. Sibiiu. ropreeentaţia comitatului Pojon pentru ‘parlamentare. O astfel de_ oonjtUuţia. -JO t^dartârpupulară. în'SusiHă^fi. Cehii ln"T T "T 8;a ţinut, sub presi- modificarea legii da naţionalitate, I^A. jn loo da obstrucţia proiectată pentru depţia comitelui Thalmann, adunarea or Prada, preşedintele clubului munioipal jgac!, mai bine a r faoe, daoă s’ar nisui dinară toamnă' a comitatului Sibiiu. român, ia cuvântul şi arată în vii colori, ^a-.’şi validita interesele în sensul pro La ordinea zilei au fost 141 do ob oum treptat dela 1868 încoace aoela, oari iectului nouei constituţii. ^ ? iecte, dintre oari pa noi Românii .mai d8 au călcat cava succesive din art. de lega aproape ne interesează următoarele: XLIV. au fost lăudaţi, ear' aoaia cari REFORM A ... FAKLA11IÎX-. Dr. Rran de Lemeny interpelează au apărat o au fost traşi în prooese. Nu TARĂ. ,.M—g'‘ de Duminecă e în eauaa apariţiunii foii >Szebeţi.e3.Fo- şale mulţumit ou propunerea cojaiaiunii informat, că in ministerul de gsrai Vârmogye. Târiadalmi ei politikai permanente, oa represeniaţiunaa oraşului interne ungar se continuă co- Iap< zicând următoarele: Pojon să 83 ieo la cunoştinţă, oi propună, iee f nrea de date pentru lărgirea, De vre-o oâteva luai apara în Sibiiu ca municipiul să îndrume pe vîoeoosai- j£ejspcQfivi^vtni/lo0ţ;e&.Zmn.şuiui In fieoare Dumineoă un organ de pubii- tela oa ®ă faoă o represiune...la dieţăoe- electoral. Se fao calculaţii pen citato ou numele: »Szebsn-es Fogaras- rend ca art. da lege XLIV. aă sa -o b t r u a se t if l ă ' , ca re m r f l n u m S - 'Vârmegye*, oare însuşi ae declară oa serve întru toate. ~ruT'n leg&to rilo r cu u n cens d. e. foaie săptămânală politică-soaială. Dr. K. Wolff faoa aditament la pro de 16 sau 10 cor. Aoeaată foaie în fiecare număr «a punerea comisiunei permanente că, coxl- ooupă ou politică militantă în înţelesul gregaţia să ’şi asprime părerea de rău ^ F a s e c e r a -—• rescpală. iLeip- ealui mai aprigrfovinism, condusă de oaa Jaţă de faptul că nu se raspeotl ziger Neuste. Nachrichtem, făcend mai rea voinţă faţă de naţionalităţile, legea! cunoscute serbările kossuihists, rşvim darî loouieso în cele două comitate,.. de La votare propunerea Iui K. Wolff şi asupra ~'tS0%''jâespre maghiarisarea ala'cărora nume faoa abus îu titlul seu, preoum şi propunerea lui Preda sa pri- numfdor de localităţi, zkend, că aosa- prm enunciaţiumîe sale do pismă şi ură, 'meso. sfâ hge e o ruşine, prin cars statul didtato prin'ştirile asia ieridanţioase şi ' I q 15 Iulie 1902 Io«if Joandraa din mdgJiiaf seaniend ură în sufletul Ger minoinoa§e pars-că ânuma vrea să con Sibiiu a luat prin licitaţie publioă ca manilor şi va sscera odată— rescoală.