FOITA. De Iubefti De Două-Ori, Şi Holdă De Nouă Clăi! 9 Porţi Minciunile Pân’ Mori

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

FOITA. De Iubefti De Două-Ori, Şi Holdă De Nouă Clăi! 9 Porţi Minciunile Pân’ Mori .A TTB-gal ZSZ» S i b i! w Bamliaecă, 29 Septemvrie (12 Octomvrie) 1902 Nr. 40 Preţul aboBftxaeatalaii INSERATE f a s s t s n ...............................4 ccîoms. M prinsm j tu biroul admlnlstraţlunol (strada 1*3 b joiaSiste da aa 2 coro&as. Poplăcii ur. 16). Festîn Bvaiânis 10 iei aEosd. Apare In fieoare Duminecă Un şir garnond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani âfesssBssentels sa fsc la „TlpgrsfSa51, sac. ps acţfani, Siliia. a tresa-oară 10 bani. Fratrei* nu bq poate ţine în Buda- I IN ANTELE ROMÂNIEI. _pe*ţa!,.T " „Folitische Corresp.(< spune, că El a fost convooat deci la Veneţia. budgetul statului român se va ,Şi aioi s’a dat asaltul înoeroat în rân­ închide anul acesta cu un esce- dul trecut de-a face din studenţii ne­ dent de mai m ult de treizeci de Frumoasa Veneţie de pe lagunele maghiari nifte cosmopoliţi, nişte oameni milioane, ceea-ce dovedeşte cât Mării-adriatice a adăpostit în săptămâna oari nu sunt membrii nici unui popor, este de nedreaptă campania con­ trecută pe studenţii universitari ai na­ oi ai unei oomunităţi fictive ca limbă, tra finanţelor României. ţiunilor culte, adunaţi în congresul so­ lege fi obiceiuri, ai unei comunităţi, oare cietăţii studenţeşti »Corda Fratres*. Fap­ nu are însuşirile, ce fao aoeea-ce nu­ tul, că congresul s’a întrunit Ia Veneţia mim popor. Dar’ nu îe-a «uocoe. Con­ in chestia maghiarisării m h- ţi nu la Budapesta, după-cum s’a fost gresul din Veneţia, unde studenţii ro­ m elo r; do looaîiîăţ! oonsistorul bise- hotărît, îşi are istoria sa interesantă. mâni Ioan Scurta, Vişoiu şi Xeni au rîeei evangelics săseşti a dat oficiilor Studenţii maghiari (fi renegaţi, mo­ eaeeiat prin apărarea punctului, de ve­ ■ale subalterna un circular, în caro dis­ lipsiţi şi ei de boala şovinismului gi a dere naţional, sprijiniţi şi aoum de pune, oa în corespondenţa lor ou auto­ dorului de-a stînge ori-ce naţionalitate, fraţii Italieni, a hotărît din nou, oa fie­ rităţile publice, aă as folosească de nu­ au făout la congresul pregătitor, ţinut care student să fie membru îa secţia mele oficial (msghiar), punend îfi pa­ £ n u i acesta în Roma, tot ce le-a stat în naţională, formată de conaţionalii -lui.* ranteză şi numele german folosit până putinţă, ca eă nu se permită înfiinţarea Studenţii maghiari, în dosul că­ aoum. In afacerile şi circulaţia internă de secţiuni după naţiuni, ci numai după rora etă însuţi ministrul Wlasrioa, au însă se se folosească numai numele ger­ ţări. " Ei voiau adecă, ca studenţii ro­ aflat dint7o“ dată, oă strugurii sunt mane de până-acum. mâni, slovaci et<\ dela noi ifi între în acrii, că »Corda Fratrea* e, vezi Doamne, Oare ce fao consistoarele noastre? oala secţiei «maghiare*, ca apoi tot ce numai o asopiaţiune, unde se adăpo­ vor declara membrii maghiari şi evrei stesc agiţBor^^^^^^ Au în­ despre «libertăţile cele mari (!)« dela oeput cu declamaţii prin ziarele jidoveţti Croaţii şi Serbii. Partidul na­ noi sS apară ou atât mai adevărate, căci fi au terminat, declarând, bă secţia ma­ ţional croat a luai iniţiativa pentru ar fi spuse şi iscălite «i de Români, SIo- ghiară se disoalvă, aşa că ei nu mai împăcarea fi buna înţelegere dintre vaci eto. Ceie-ce se întâmplă însă la fao parte din aeooiaţiunea studenţească. Croaţi şi Şerbi. Spre acest scop par­ noi sunt prea bine cunoscute in străi­ Să le fie de bine I tidul a avut alaltăieri o întrunire în nătate, aţa oă planul lor nu le a suocee. După terminarea congreaului din Zagreb, în care, după lungi discuţii, s’a dtcis că: partidul condamnă tur- Oea mai aprigă luptă pentru de a Veneţia, o mulţime de studenţi italieni au întovărăşit pe cel români la Bucu­ burările şi atacurile îndreptate con­ esopera, ca studenţii se formeze neoţiuni tra Sorbilor în Zagreb în 30 Aug. după naţiuni, oari sunt neperitoare, şi reşti, unde au 8juns Mercuri seara. în onoarea petrecarii lor acolo s’au şi 1—3 Sept. şi va stărui şi va vota nu după teritoriu politic, ale cărui gra­ în distă pentru desdaunarea oelor pă­ niţe fi legi nu sunt statornice, au pur- aranjat mai multe festivităţi, chemate a cimenta fi mai mult dragostea între cele gubiţi cu ocasia acelor turburări. Apoi tat-o Românii ajutaţi cu toată căldura partidul aşteaptă dela fiecare membru dragostei de fraţi a Italienilor Văzând două popoare de acelaşi sânge, de aceeafi origine: Români şi Italieni.,, al seu de-a lucra pentru concordia studenţii maghiari, că lupta lor pentru frăţească dintre cele doue popoar* nedreptate gi neadevăr nu va put& duoe înrudite. la isbândă, au înştiinţat seoţiile din afară, că congresul asooiaţiunii »Corda Că de iubeşti intr’o seară, Pentru tine lele, băi, Porţi minciunile ’ntr’o vară, O rămas iarbă ps văi FOITA. De iubefti de două-ori, Şi holdă de nouă clăi! 9 Porţi minciunile pân’ mori. Nu te supăra mireasă, Frunză verde foaie fragă, Câ mirele*'! tinerel F o esii Na-’ţi inelul badeo dragă, Şi-’i pute trăi ou e l; Eu nu ’ţi-’l-oi mai purta Mireana n’are peptar, Din Vingard. C’aoum văd eu ce-’i asta, Carmin. de A lexandru Găinar. Mirele-’i oa f’un amnar. Că de oând tu mi 'l-ai dat Mireasa n’are cojoc, Mândră mândruleana mea Foarte rău m’ai întelat, Mirele-’i oa f’un ootoa Nu purta inimă rea, Şi de oând îl port la mine Şi hai dragoetea ’ţi-o ia ; Te doreso în toate zile. La oe foo ai lăcomit Nu purta inima arsă, La o vatră de ouptor Hai du-’ţi dragostea aoasă, Şi la omu beutor! Că ’ţi-o dau ou voie bună D in R u n c . N’are boi ou coarne lungi Şi ou altul te 'mpreună. Comun, de Partenle CSinrgtsen. Numai pipă ’n patru dungi; Uiuiu pe dealu gol, N’Bre şuri streşinite Dorul meu e numai dor, Că mireasa n are ţol. Numai prime slobozite. Nu-’l pot spune tuturor, Da ’i-a faoe mirele, Lai* oă-’l ftie oare-oine, Dao’a tunde cânele. Cucuruz de pe ierugă, Care-’l trage ca fi mine, Mârită-te nimurugâ. Păsărică peană sură, Că tot dintr’un loo ne vine. Că fi dracu s'o ’nsurat, Mută-ţi ouibu dela fură! Tu nu te-ai mai măritat. Frunză-’n pom, frunză sub pom C’oi veni odată beat, Nu eşti badeo nioi un om, Şi-’i găsi cuibu stricat Nr. 40 470 FOAIA POPORULUI grogaţiunea să spriginoască ropresenta- ^iouă ^constituţie austriacă* ZiarWT^«yn Tone"'în unul din nrii oei ţiunea oraşului Pojon. La votare Românii ultimi, oă Korber jp u ii având gata ua. Din comitate. rămân în minoritate şi reprasentaţia să proiect cTe^T”noua constituţie austriacă,. irispre ştire. La punotul 25 privitor Ia ~ba8ăiă pe votul universal la alegerile Congregaţia comit. Sibiiu. ropreeentaţia comitatului Pojon pentru ‘parlamentare. O astfel de_ oonjtUuţia. -JO t^dartârpupulară. în'SusiHă^fi. Cehii ln"T T "T 8;a ţinut, sub presi- modificarea legii da naţionalitate, I^A. jn loo da obstrucţia proiectată pentru depţia comitelui Thalmann, adunarea or­ Prada, preşedintele clubului munioipal jgac!, mai bine a r faoe, daoă s’ar nisui dinară toamnă' a comitatului Sibiiu. român, ia cuvântul şi arată în vii colori, ^a-.’şi validita interesele în sensul pro­ La ordinea zilei au fost 141 do ob­ oum treptat dela 1868 încoace aoela, oari iectului nouei constituţii. ^ ? iecte, dintre oari pa noi Românii .mai d8 au călcat cava succesive din art. de lega aproape ne interesează următoarele: XLIV. au fost lăudaţi, ear' aoaia cari REFORM A ... FAKLA11IÎX-. Dr. Rran de Lemeny interpelează au apărat o au fost traşi în prooese. Nu TARĂ. ,.M—g'‘ de Duminecă e în eauaa apariţiunii foii >Szebeţi.e3.Fo- şale mulţumit ou propunerea cojaiaiunii informat, că in ministerul de gsrai Vârmogye. Târiadalmi ei politikai permanente, oa represeniaţiunaa oraşului interne ungar se continuă co- Iap< zicând următoarele: Pojon să 83 ieo la cunoştinţă, oi propună, iee f nrea de date pentru lărgirea, De vre-o oâteva luai apara în Sibiiu ca municipiul să îndrume pe vîoeoosai- j£ejspcQfivi^vtni/lo0ţ;e&.Zmn.şuiui In fieoare Dumineoă un organ de pubii- tela oa ®ă faoă o represiune...la dieţăoe- electoral. Se fao calculaţii pen­ citato ou numele: »Szebsn-es Fogaras- rend ca art. da lege XLIV. aă sa -o b ­ t r u a se t if l ă ' , ca re m r f l n u m S - 'Vârmegye*, oare însuşi ae declară oa serve întru toate. ~ruT'n leg&to rilo r cu u n cens d. e. foaie săptămânală politică-soaială. Dr. K. Wolff faoa aditament la pro­ de 16 sau 10 cor. Aoeaată foaie în fiecare număr «a punerea comisiunei permanente că, coxl- ooupă ou politică militantă în înţelesul gregaţia să ’şi asprime părerea de rău ^ F a s e c e r a -—• rescpală. iLeip- ealui mai aprigrfovinism, condusă de oaa Jaţă de faptul că nu se raspeotl ziger Neuste. Nachrichtem, făcend mai rea voinţă faţă de naţionalităţile, legea! cunoscute serbările kossuihists, rşvim darî loouieso în cele două comitate,.. de La votare propunerea Iui K. Wolff şi asupra ~'tS0%''jâespre maghiarisarea ala'cărora nume faoa abus îu titlul seu, preoum şi propunerea lui Preda sa pri- numfdor de localităţi, zkend, că aosa- prm enunciaţiumîe sale do pismă şi ură, 'meso. sfâ hge e o ruşine, prin cars statul didtato prin'ştirile asia ieridanţioase şi ' I q 15 Iulie 1902 Io«if Joandraa din mdgJiiaf seaniend ură în sufletul Ger­ minoinoa§e pars-că ânuma vrea să con­ Sibiiu a luat prin licitaţie publioă ca manilor şi va sscera odată— rescoală.
Recommended publications
  • Administraţia Bazinală De Apă Mureş
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 6 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureş ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • Selection, Opportunism and Conceptual Contradictions
    Archeometriai Műhely 2014/XI./2. 81 SELECTION, OPPORTUNISM AND CONCEPTUAL CONTRADICTIONS IN THE MOUSTERIAN FROM THE CARPATHIAN CAVES (ROMANIA) A NYERSANYAG KIVÁLASZTÁSA, OPPORTUNIZMUS ÉS FOGALMI ELLENTMONDÁSOK A KÁRPÁTOK BARLANGJAINAK (ROMÁNIA) MOUSTIERI KULTÚRÁJÁBAN ELENA-CRISTINA NIŢU1; MARIN CÂRCIUMARU2 1„Princely Court” National Museum Târgovişte, Museum of Human Evolution and Technology in Palaeolithic, 4 Stelea Street, Târgovişte 130018, Dâmboviţa County, Romania, 2Valahia University of Târgovişte, Doctoral School, 32-34 Lt. Stancu Ion Street, Târgovişte 130105, Dâmboviţa County, Romania E-mail: [email protected], [email protected] Abstract Between the settlements dating from the Middle Palaeolithic in Romania, a special place is held by the Mousterian from the Carpathian caves which provided lithic industries made of a great diversity of local rocks: flint, chaille, chert, jasper, radiolarite, quartz, quartzite, quartzolite, andesite, basalt, diorite etc. So far, all the specialized studies highlight the use of rocks other than flint, chaille or chert as a form of substitution of the high-quality raw materials missing in a certain area. As the use of certain types of rocks provides particular technological and typological features to the material culture from the Carpathian caves, we shall attempt to understand to what extent the Mousterian dwellers of the Carpathian caves chose, for debitage, certain categories of rocks with different mechanical properties and petrographic characteristics. The types of rocks analysed in this article come from the following Mousterian settlements: Bordul Mare Cave from Ohaba Ponor, Curată Cave from Nandru, Cioarei Cave from Boroşteni and Muierii Cave from Baia de Fier. Besides the prevalent use of local rocks, which denotes opportunistic behaviour and particular adaptability in relation to resources existing around the settlements, we find there are differences in selecting the types of raw material.
    [Show full text]
  • Harttimo 1.Pdf
    Beyond the River, under the Eye of Rome Ethnographic Landscapes, Imperial Frontiers, and the Shaping of a Danubian Borderland by Timothy Campbell Hart A dissertation submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy (Greek and Roman History) in the University of Michigan 2017 Doctoral Committee: Professor David S. Potter, Co-Chair Professor Emeritus Raymond H. Van Dam, Co-Chair Assistant Professor Ian David Fielding Professor Christopher John Ratté © Timothy Campbell Hart [email protected] ORCID iD: 0000-0002-8640-131X For my family ii ACKNOWLEDGEMENTS Developing and writing a dissertation can, at times, seem like a solo battle, but in my case, at least, this was far from the truth. I could not have completed this project without the advice and support of many individuals, most crucially, my dissertation co-chairs David S. Potter, and Raymond Van Dam. Ray saw some glimmer of potential in me and worked to foster it from the moment I arrived at Michigan. I am truly thankful for his support throughout the years and constant advice on both academic and institutional matters. In particular, our conversations about demographics and the movement of people in the ancient world were crucial to the genesis of this project. Throughout the writing process, Ray’s firm encouragement towards clarity of argument and style, while not always what I wanted to hear, have done much to make this a stronger dissertation. David Potter has provided me with a lofty academic model towards which to strive. I admire the breadth and depth of his scholarship; working and teaching with him have shown me much worth emulating.
    [Show full text]
  • Tabel Atribute RO 11.05.2015
    Garda Cod / Validare Justificari eliminare (doar la nivel Id trup ID judet / trup Judet Bazinet C1 C2 C3 C4 Forestiera Nivel risc finala de bazinete /trup) 7 AB-7 Cluj AB Molivis AB-7 Total trup 1 0 0 0 galben 9 AB-9 Cluj AB Miras (Cotul) AB-9 Total trup 1 1 0 0 rosu 10 AB-10 Cluj AB Raul Mic AB-10 Total trup 1 0 0 0 galben 12 AB-12 Cluj AB Martinie (Marginea, Tetu) AB-12 Total trup 0 1 0 0 rosu 14 AB-14 Cluj AB Grosesti AB-14 Total trup 0 1 0 0 rosu 15 AB-15 Cluj AB Brustura AB-15 Total trup 1 0 0 0 galben 16 AB-16 Cluj AB Valea Tonii AB-16 Total trup 1 0 0 0 galben 19 AB-19 Cluj AB Chipesa AB-19 Total trup 1 0 0 0 galben 20 AB-20 Cluj AB Garbova AB-20 Total trup 1 0 0 0 galben 26 AB-26 Cluj AB Boz AB-26 Total trup 0 1 0 0 rosu 27 AB-27 Cluj AB Vingard AB-27 Total trup 0 1 0 0 rosu 29 AB-29 Cluj AB Ungurei AB-29 Total trup 0 1 0 0 rosu 30 AB-30 Cluj AB Gardan AB-30 Total trup 0 1 0 0 rosu 31 AB-31 Cluj AB Ohaba (Valea Mare) AB-31 Total trup 0 1 0 0 rosu 38 AB-38 Cluj AB Cenade AB-38 Total trup 0 1 0 0 rosu 39 AB-39 Cluj AB Tarnava (Tarnava Mare) AB-39 Total trup 0 0 0 0 galben 40 AB-40 Cluj AB Lodroman AB-40 Total trup 0 1 0 0 rosu 41 AB-41 Cluj AB Valea Lunga (Tauni) AB-41 Total trup 0 1 0 0 rosu 44 AB-44 Cluj AB Graben AB-44 Total trup 0 1 0 0 rosu 45 AB-45 Cluj AB Spinoasa AB-45 Total trup 1 1 0 1 rosu 46 AB-46 Cluj AB Tatarlaua AB-46 Total trup 1 1 0 1 rosu 48 AB-48 Cluj AB Veseus AB-48 Total trup 1 0 0 0 galben 49 AB-49 Cluj AB Pe Dealul cel mai Departe AB-49 Total trup 1 0 0 0 galben 53 AB-53 Cluj AB Dunarita (Bucerdea) AB-53 Total
    [Show full text]
  • Gabriel-Cristian DOBREI, Ciprian-Petrică BODEA Journal of Settlements and Spatial Planning, Special Issue, Vol
    Centre for Research on Settlements and Urbanism Journal of Settlements and Spatial Planning J o u r n a l h o m e p a g e: http://jssp.reviste.ubbcluj.ro Demographic Changes in the Pădurenilor Region Between 1850 and 2011 Gabriel-Cristian DOBREI1, Ciprian-Petrică BODEA2 1 Babeş-Bolyai University, Faculty of Geography, Cluj-Napoca, ROMANIA 2 Babeş-Bolyai University, Faculty of Environmental Science and Engineering, Cluj-Napoca, ROMANIA E-mail: [email protected], [email protected] K e y w o r d s: Pădurenilor Region, census, depopulation, abandonment A B S T R A C T The goal of this paper is to identify how Romania’s demographic evolution in the last 162 years affected the Pădurenilor Region. The Pădurenilor Region represents one of the richest ethnographic regions of Romania due to its relative isolation which helped maintain traditional speech, clothes, traditions and architecture unchanged for hundreds of years. The demographic evolution of Pădurenilor Region is emphasized by the 10 censuses organized between 1850 and 2011. The 1850, 1880 and 1910 censuses were organized by the Kingdom of Hungary and the ones from 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 and 2011 were organized by Romania. The overall result of the study showed a mixed dynamic of the Pădurenilor Region, the growth from 1850 to 1966 followed by a rapid decrease in population from 1966 to 2002. 1. INTRODUCTION from the 2012 Romanian Census indicate a total of 4807 inhabitants [6]). The Pădurenilor Region is located in In total the seven rural areas of the Hunedoara County along the upper sector of the river Pădurenilor Region occupy 564.4 square kilometres, the Cerna, bounded to the north by the Mureş Valley, to the majority of which is covered by forest.
    [Show full text]
  • Subgeneric Division of the Genus Orcula Held 1837 with Remarks on Romanian Orculid Data (Gastropoda, Pulmonata, Orculidae)
    A peer-reviewed open-access journal ZooKeysSubgeneric 301: 25–49 (2013) division of the genus Orcula Held 1837 with remarks on Romanian orculid.... 25 doi: 10.3897/zookeys.301.5304 RESEARCH ARTICLE www.zookeys.org Launched to accelerate biodiversity research Subgeneric division of the genus Orcula Held 1837 with remarks on Romanian orculid data (Gastropoda, Pulmonata, Orculidae) Barna Páll-Gergely1, Tamás Deli2, Atanas Irikov3, Josef Harl4 1 Department of Biology, Shinshu University, Matsumoto 390-8621, Japan 2 Békés Megyei Múzeumok Igazgatósága, Békéscsaba, Gyulai u 1. H-5600 3 Department of Ecology and Environmental Conservation, Faculty of Biology, University of Plovdiv, 24 “Tzar Assen” Str., 4000 Plovdiv, Bulgaria 4 Central Research Laboratories, Natural History Museum Vienna, Burgring 7, 1010 Vienna, Austria Corresponding author: Barna Páll-Gergely ([email protected]) Academic editor: Eike Neubert | Received 10 April 2013 | Accepted 10 May 2013 | Published 17 May 2013 Citation: Páll-Gergely B, Deli T, Irikov A, Harl J (2013) Subgeneric division of the genus Orcula Held 1837 with remarks on Romanian orculid data (Gastropoda, Pulmonata, Orculidae). ZooKeys 301: 25–49. doi: 10.3897/zookeys.301.5304 Abstract The genital anatomy of Orcula jetschini (Romania), O. zilchi (Bulgaria) and O. wagneri (Albania) is described. Based on anatomical features (morphology of the penial caecum), shell characters (sculpture and shape) and unpublished molecular data, the genus Orcula is subdivided into three subgenera. O. zilchi was classified within the monotypic subgenus Orcula (Hausdorfia) subgen. n.; O. jetschini, O. wagneri and O. schmidtii were classified to Orcula (Illyriobanatica) subgen. n. (type species: Pupa Schmidtii), whereas the other Orcula species remain in the nominotypical subgenus.
    [Show full text]
  • Profiterol • Magazin De Carne
    ciarat ei. riscului de fărâmiţare a mericană Vale, întrezăresc cuvântat şi nu l-am susţi­ de studii steategfce'fMfo • F A X * FAX* Recunoscând că a avut ţării, după moartea „omu­ In China o situaţie similară nut. Nu ne-am opus, dar al Universităţii din IM • WASHINGTON. Un dificultăţi, la începutul lui forte". Deag Xiaoping. odei apărute In Iugoslavie m l-am acceptat". Pre­ Avfv, dat taft! publicităţii preşedinte al Statelor ţi­ mandatului, pentru a ră­ ca urmare a apariţiei unor după moartea lui Iosif şedintele sirian a arătat că „Această rachetă, ca toate uite trebuie să fie un vi­ mâne în limitele acestui centre de putere economică Bmw Tito. Un conflict de nici au va reduce ta iă- celelalte sisteme de apă­ zionar şi nu un mecanicist, rol, Clinton a adăugat ci independente la nivel re­ interese intre „seniorii" lo­ cere facţiunile palestiniene rare activă, nu poate ga- care să se ocupe de detalii, a „învăţat sâ«şl concentreze gional. Raportul, de 86 pa­ cali şi autoritatea centrală din Damasc ce se opun a- ■ ranta bune rezultate în a- a apreciat preşedintele Bill nu numai energia, cl şi gini. a provocat un şoc, va putea dinte fin China cordului, nici nu va Inter­ cest stadiu, datorită limi­ Clinton, intr-un interviu a- cuvintele". expunând negru pe alb o mari tulburări veni să potolească luptele telor tehnologice", a apre­ cordat săptămânalului „Ti­ „Sper să pot explica mai perspectivă despre care, îu • CAIRO, tn prima sa interpalestiniene provocate ciat profesorul Reuven Pe- me", informează agenţia bine marile motivaţii care cercuri restrânse, se vor­ declaraţie publică de sub­ de acesta.
    [Show full text]
  • General Framework and Application to Jiu River Basin in Romania Collected Data - Draft Version 0.3 for Internal Use Only
    G2G.nl-short Programme, including Environmental Facility for New Member States (NMS), Candidate Countries (CC), Potential Candidate Countries (PCC) and other eligible countries REPORT no. 3. General Framework and Application to Jiu river basin in Romania Collected data - draft version 0.3 for internal use only - Integrated Solutions for Soil and Water Problems (ISSWaP) General Framework and Application to Jiu river basin in Romania Bodem+, on behalf of The Netherlands Ministry of Housing, Spatial Planning and the Environment, The Netherlands In cooperation with Ministry of Environment - Romania March 2010 , revision Colofon Title : General Framework and Application to Jiu river basin in Ro- mania; Collected data Project : Integrated Solutions for Soil and Water Problems (ISSWaP General Framework and Application to Jiu river basin in Ro- mania Clients : EVD – Netherlands Ministry of Environment and Planning, Romanian Ministry of Environment Project number : Status and version : Draft version 0.3 Date : March 24, 2010 Authors : Remco van Ek, Ebel Smidt, Frank Vliegenthart, Daniela Du- dau, Constantin Carlan, Ioana Groza, Florentina Nanu E-mail teamleader : [email protected] Project director : Ton Honders E-mail project director : , revision Page 2 of 136 Table of contents 1 Introduction ...............................................................................................................5 2 General description of the soil and watersystem ........................................................9 2.1 Air...........................................................................................................................10
    [Show full text]
  • Environmental Assessment Update
    UPDATED REPORT Ministry of Agriculture, Food and Forests, Romania Romania Forest Development Project: Environmental Assessment Update Volume I Summary and Main Report September 2002 Environmental Resources Management 8 Cavendish Square, London W1M 0ER Telephone 020 7465 7200 Facsimile 020 7465 7272 Email [email protected] http://www.ermuk.com in association with Intergroup Engineering SRL, Romania Romania Forest Development Project: Environmental Assessment Update September 2002 This report has been prepared by Environmental Resources Management the trading name of Environmental Resources Management Limited, with all reasonable skill, care and diligence within the terms of the Contract with the client, incorporating our General Terms and Conditions of Business and taking account of the resources devoted to it by agreement with the client. We disclaim any responsibility to the client and others in respect of any matters outside the scope of the above. This report is confidential to the client and we accept no responsibility of whatsoever nature to third parties to whom this report, or any part thereof, is made known. Any such party relies on the report at their own risk. In line with our company environmental policy we purchase paper for our documents only from ISO 14001 certified or EMAS verified manufacturers. This includes paper with the Nordic Environmental Label. E NVIRONMENTAL RESOURCES MANAGEMENT MINISTRY OF AGRICULTURE, FOOD AND FORESTS ACRONYMS AND NAMES AAC Annual Allowable Cut AGV Association of Hunters AGVPS Association of Hunters and Fishermen ALFO Association of Local Forest Owners ANT National Tourism Authority ANTREC National Association for Rural Tourism APM Environmental Protection Agency APMR Association of Romanian Furniture Producers APPR Association of Private Forest Owners APPR Association of Private Forest Owners ASFOR Association of Romanian Foresters Asociatia “Stejarul” “Oak” Association DoF Department of Forests DS County Branch, National Forest Administration DSPL Directorate for Strategy, Policy and Legislation, Dept.
    [Show full text]
  • Studia II Ultima
    DESCOPERIRI PREISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA - DIN PALEOLITIC PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL CIVILIZAŢIEI DACICE - Sabin Adrian LUCA Judeţul Hunedoara reprezintă una dintre cele mai populate regiuni ale României în perioadele preistorice şi istorice. Acest lucru ne-a făcut să realizăm pentru prima dată un repertoriu arheologic al acestuia.1 Pentru a uşura înţelegerea evoluţiei istoriei acestei zone a ţării în timpul preistoriei (din paleolitic la începutul perioadei Latène) ne-am gândit că ar fi bine-venită o abordare sintetică, sub formă de repertoriu şi în ordinea alfabetică a localităţilor actuale, a acestei perioade îndelungate din istoria omenirii. Chiar dacă nu am realizat o sinteză specială pe epoci şi perioade istorice, cred că utilitatea acestui demers este reală. 1. Almaş-Sălişte (comuna Zam) a) Punctul În Săcări. Aşezarea aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni, cu elemente ale bronzului timpuriu, se află pe o înălţime cu pante abrupte ce se ridică cu 60 m deasupra vetrei satului.2 b) În hotarul localităţii au fost semnalate mai multe locuiri preistorice.3 ¤ 2. Almaşu Sec (comuna Cârjiţi) a) Pe teritoriul localităţii sunt amintite vestigii preistorice.4 ¤ 3. Arănieş (comuna Cerbăl) a) De aici provine o unealtă bifacială, paleolitică.5 ¤ 4. Ardeu (comuna Balşa) a) Peştera Nr. 4, Peştera surpată Raiu, Peştera Cetate sau Peştera de Jos. Materialul arheologic recoltat din peşteră aparţine culturii Coţofeni. Aici sunt identificate şi fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Şoimuş (bronz timpuriu), iar altele se pot încadra în cultura Otomani.6 b) Peştera Cetate. În peşteră s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni.7 c) Punctul Cetăţeauă, Cetăţeaua, Cetăţuie sau Cetăţuia. Cetatea dacică se află la SV de sat şi este izolată de terenul din jur prin văile Bozeşului şi Madei, precum şi prin pantele abrupte ce-l înconjoară.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • New Bryozoa from the Sarmatian (Middle Miocene) Deposits of the Cerna-Strei Depression, Romania
    Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geologia, 2008, 53 (1), 25 – 29 New Bryozoa from the Sarmatian (Middle Miocene) deposits of the Cerna-Strei Depression, Romania Kamil ZÁGORŠEK1*, Lóránd SILYE2 & Botond SZABÓ2 1 National Museum, Václavské nám. 68, CZ - 115 79 Praha 1, Czech Republic 2 Department of Geology, „Babeş-Bolyai” University, Kogălniceanu 1, 400084 Cluj Napoca, Romania Received February 2008; accepted July 2008 Available online 25 August 2008 ABSTRACT. A new species of the Sarmatian bryozoan, Crisia romanica sp. nov., is described from Sarmatian (Middle Miocene) sediments of the Cerna-Strei Depression, near Răcăştia, Romania. The new species differs from all other known species of Crisia by having a frontal elongated gonozooecium with a prominent oeciopore situated on a short oeciostome. Crisia romanica sp. nov. is accompanied by Annectocyma corrugata (REUSS, 1869) occurring in a section nearby. The bryozoans found indicate normal marine conditions in the Cerna-Strei Depression during the Sarmatian. Key words: Bryozoa, taxonomy, new species, Sarmatian, Middle Miocene. INTRODUCTION According to Gaál (1911) the thickness of the sediments around Răcăştia is about 170 m, and it was deposited during The first systematic account of the early Sarmatian (late the Early Sarmatian in continental (e.g., fresh water) to Middle Miocene) bryozoans from Romania was prepared by shallow water brackish environments. Ghiurcă and Stancu (1974). They described a small number of species, such as Annectocyma corrungata (REUSS, 1869), Schizoporella montifera (ULRICH and BASSLER, 1904), Cryptosula terebrata (SINZOV, 1892), and Crisiella carnuntina BOBIES, 1957, from the following Romanian localities: Benesad, Berca, Buciumi, Copăcel, Morilor, Soceni, Trestia, Tusa, Valea, and Valea Politonai.
    [Show full text]