Profiterol • Magazin De Carne

ciarat ei. riscului de fărâmiţare a mericană Vale, întrezăresc cuvântat şi nu l-am susţi de studii steategfce'fMfo • F A X * FAX* Recunoscând că a avut ţării, după moartea „omu In China o situaţie similară nut. Nu ne-am opus, dar al Universităţii din IM • WASHINGTON. Un dificultăţi, la începutul lui forte". Deag Xiaoping. odei apărute In Iugoslavie m l-am acceptat". Pre Avfv, dat taft! publicităţii preşedinte al Statelor ţi mandatului, pentru a ră ca urmare a apariţiei unor după moartea lui Iosif şedintele sirian a arătat că „Această rachetă, ca toate uite trebuie să fie un vi mâne în limitele acestui centre de putere economică Bmw Tito. Un conflict de nici au va reduce ta iă- celelalte sisteme de apă zionar şi nu un mecanicist, rol, Clinton a adăugat ci independente la nivel re interese intre „seniorii" lo cere facţiunile palestiniene rare activă, nu poate ga- care să se ocupe de detalii, a „învăţat sâ«şl concentreze gional. Raportul, de 86 pa cali şi autoritatea centrală din Damasc ce se opun a- ■ ranta bune rezultate în a- a apreciat preşedintele Bill nu numai energia, cl şi gini. a provocat un şoc, va putea dinte fin China cordului, nici nu va Inter cest stadiu, datorită limi Clinton, intr-un interviu a- cuvintele". expunând negru pe alb o mari tulburări veni să potolească luptele telor tehnologice", a apre cordat săptămânalului „Ti „Sper să pot explica mai perspectivă despre care, îu • CAIRO, tn prima sa interpalestiniene provocate ciat profesorul Reuven Pe- me", informează agenţia bine marile motivaţii care cercuri restrânse, se vor declaraţie publică de sub de acesta. datzur. autorul studiului France Presse. „Preşedin stau în spatele deciziilor", bea de mal mult timp — stanţă asupra acordului • TEI AVIV. Racheta „Este posibil ca, o dată de tele nu este inginerul şef a precizat preşedintele comentează agenţia France îsrpelo-palestinian, preşedin antirachetă israeliană Hetz venită operaţională, Hctz al S.U.A. Eu nu am fost S.U.A. ' Bresse, care afirmă că se tele Siriei, Hafez Al-Assad, (Săgeată) nu este aptă să Să se dovedească incapabilă angajat să repar totul. Eu • BEIJING. Un document află în posesia unei copii a spus, intr-un interviu a- asigure o apărare strategică să facă faţă ameninţării am fost angajat pentru a cu circuit intern, distribuit a acestuia. Autorii studiu cordat ziarului egiptean eficace împotriva armelor (nucleare) care va exista face ceea ce fac acum, să responsabililor politici chi lui. doi specialişti eminenţi, „Al-Akbat*: „Noi am fost nucleare — se afirmă in atunci", a adăugat profeso p re pun o viziune", a de- nezi, atrage atenţia asupra formaţi la universitatea a- foarte clari. Nu l-am bine tr-un raport al Centrului rul. PRtETENll DIN VÂRMA6A Satul Vărmaga, aparţi ce urma să aibă loc în nător comunei Certeju de sâmbăta următoare. Unui Sus, se întinde pe o dis dintre viitorii socri, ce se tanţă de mai mulţi kilo ocupa de pregătirea eveni metri pe valea pariului mentelor, ne-a zis: Banpotoc, un firicel de a- — Avem in fruntea co pă, subţire în vreme sece munei, la primărie vreau toasă şi furios când cad să zic, oameni de treabă. CUVÂNTUL ploi bogate. Este un sat Dl Vlnţan, primarul, se cu oameni vrednici, cu ca zbate pentru rezolvarea se frumoase şi gospodării problemelor comunei şi ale bine rostuite. Dna Maria oamenilor. Ne gândim să Popa este de mulţi ani începem tăierea lemnelor ¥ I R L D oficianta poştală a satului. de pe păşune şi să le va Am găsit-0 recent acasă şi lorificăm. Banii ce-i vom am stat de vorbă. Era Obţine li vom folosi In in foarte emoţionată întrucât teresul satului. cu puţina minute înainte — Autobuzul de Văr primise im telefon de la maga circulă? Deva şl a aflat că nora — Da. Am făcut parte dânsei a fost dusă la ma din delegaţi» ce s-a dus ternitate urmând să nască. la dl Costel Alic, preşedin — Vine „Cuvântul liber" tele Consiliului judeţean Anul V • Nr. 963 • MIERCURI, 22 septembrie 1993 4 pagini • 25 lei ia Vărmaga ? am întrebai. şi-i mulţumim prin ziarul 4— Vine. Chiar acum -* dv. pentru că a soluţionat era ora 11 — a venit pa problema. chetul cu presa şi o să Porumbul se coace şi el Dacă până acum câţiva hibitorii pentru multe ca merg să o distribui la oa şi promite o recoltă bu- ani viaţa noastră se târg tegorii sodo-profesionale. meni. nişoară. Oamenii sunt în monotonă şi apatică, după — Citesc sătenii „Cuvân să îngrijoraţi din pricina DE AZI PE MAME Noroc că în privinţa căr tul liber" ? ’89 am început să-i sim ţilor putem găsi un re- mistreţilor care vin, noaptea ţim tot mai puternic fie mediu: bibliotecile publice. — Da. Sunt mulţi care şi ziua şi ii prăpădesc. Vin care latură: politică, e- cartofi, ceapă, varză, vi bani, oamenii îi investesc în se abonează lună de lună, in turme, de obicei scroa conomîeă, socială, culturală. nete, ardei, roşii, mere şi bunuri cu folosinţă îndelun Şi, la Biblioteca Judeţeană, cum ar fi Emilian Urs, fa cu purceii ei, care In Privitor la politică cei mal struguri, toate proaspete, gată. mi s-a confirmat acest lu Eugen Ştef, Xoan Podean. toamnă sunt şoldani şi-s de calitate. „Banii jn-aduc fericirea" — cru, numărul cititorilor loan Florea, Tanase Blaj, mulţi suntem mai curând Mâncarea îşi are locul se spunea. „Doar numărul fiind în creştere, mai ales în stare să pună jos po spectatori. în schimb par Rafila Jordate şi mulţi al rumbul de pe o suprafaţă ei prioritar in bugetele fa lor" — se completează. Cât că s-au redeschis porţile ţii — prieteni statornici ai mare, într-un timp foarte tea economică ne afectează miliilor noastre. O haină e de adevărat nu mai tre şcolilor. Există insă şi aici ziarului dumneavoastră. pe toţi, pe foarte mulţi o mai recondiţionezi, mân buie demonstrat. Când n-aj scurt. De aceea bărbaţii tşi încorsetându-i până la a-i o problemă. Noutăţile edi Ziua când am ajuns In petrec nopţile în câmp, pft- carea n-ai cum. Apropo de bani suficienţi trebuie să toriale se achiziţionează mai Vărmaga era foarte fru zindU-şi porumbul. Unii face să-şi ducă viaţa de greu din lipsă de bani. Este azi pe mâine, să-şi soco moasă. Prunele erau coap> şi-au dus câinii din acută nevoie de sponsori te, merele de asemenea şi ogrăzi şi i-au legat tească mereu bănuţii a că viaţa noastră şi în acest domeniu. Şi nu ror putere de cumpărare e nucile dădeau semne de lângă lan, dar se pare că în căderg continuă. în ultimul rând este ne deeojire. Pomii aveau cren mistreţii s-au învăţat cu haine, le-am Întrebat pe voie de mult aşteptata lege gile grele de rod, cum n-au aşa ceva şi-i ignoră, vi- Pe ce mai dăm azi banii, renunţi la multe lucruri a sponsorizării care să sti fost de mulţi ani. La Că zându-şl de prădăciune. mulţi — puţini, câţi avem? câteva vânzătoare într-un care te-ar putea face feri muleze această activitate. minul cultural se făceau In primul rând pe pâine, magazin de confecţii pentru cit. Printre luxurile la care Acestea sunt doar câteva pregătirile pentru o nuntă TRAIAN BONDOR la care vânzarea n-a scă bărbaţi cum stau cu des azi tot mai mulţi oameni zut în ciuda scumpirii. Ex facerea. „De nevoie cum aspecte care spun multe plicaţia e simplă: alte a- pără omul o cămaşă, un se văd siliţi să renunţe sunt despre viaţa noastră acum, mai ales cele din sfera în prima lună de toamnă. îtmente sunt şi mai scumpe. maiou. Mai ales la salariu. Cum va fi ea, viaţa, in ÎNVÂRTITORII Şi dacă n-ai bani de frip Acum, că-i toamnă, au culturii. Când abia-ţi ajung lunile următoare, mai aîe$ Când ai mulţi bani ia sul ? tură, bună-i şi pâinea ca trecut chiar şi costumele". banii de pâine nu-ţi mai în cele de iarnă ? „Mi-e tine — cine are — e bine N-a apucat omul să răs să-ţi ţină de foame. Iar noi. Dar dacă e obligatoriu să arde de filme. Oricât de să »u intri in cârciumă de pundă, că unul din cei românii, mâncăm chiar mâncăm şi să ne îmbră bune ar fi, nu ţin de şi teamă să mă gândesc — cât atiinei când ti-e foa doi l-a tnşffteaţ de piept şi multă pâine. căm, ce se întâmplă eu foame. De aceea numărul mărturisea o pensionară. me, In orice caz nu trebu Dacă-ml plătesc întreţine l-a învârtit ih jurul său „Frumoasă marfă •“ celelalte nevoi ale noastre?. celor care vizionează filme ie să bei mult şi să tş duci de mai multe oîi, după „Kfarfâ este, nu-s clienţi". „Un bec. o priză îţi tre a scăzut cu 80 la sută după rea la bloc, din ce bani spre casă pe mai multe care l-a lăsat să cadă pe „Dar gospodinele nu-şi pun buie mereu. Programul la revoluţie. îmi mai cumpăr pâine şi cărări. Căci s-au Înmul spate. Acest gen de Învâr vânzări l-am făcut în pro La ce mai renunţăm ? La medicamente ?" Sunt în ţit al naibii de mult cei tire este o tactică nouă a conserve pentru iarnă?" porţie de 300 la sută. Au „Ar pune ele, dar n-au cu alte spectacole decât cele trebări la care guvernanţii ce ti pândesc pe cei afu autorilor de tâlhării, prac ce" (adică bani — n.n.). început devenii să câştige cinematografice la Deva nu noştri ar trebui să se gân maţi spre a-î tâlhări. Aşa ticată, se pare, nu numai la Caritas".

Load more