STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL Ă A MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE
PE PERIOADA 2008-2018
Ilieni, 2009
Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL Ă A MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE
©Dreptul de proprietate intelectual ă asupra acestui material îl apar Ńine Comisiei Uniunii Europene
Materialul a fost elaborat de echipa de speciali ti din cadrul Erd Consult Srl
Benedek Erika Benedek Márta Fehér János Gombos Zoltán Mágori István Nagy Tünde Sz ıcs Fruzsina Sz ıts Zsuzsa
2008-2009
ERD CONSULT SRL 2 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
C U P R I N S pag. 1. REZUMAT EXECUTIV ...... 5 1.1. Procesul de planificare...... 5 1.2. Profilul strategic al Municipiului Sfântu Gheorghe...... 5 2. ASPECTE METODOLOGICE ALE PROIECTULUI DE DEZVOLTARE ...... 8 3. CADRUL STRATEGIC NA łIONAL, REGIONAL, JUDE łEAN ...... 13 3.1. Cadrul strategic la nivel na Ńional ...... l3 3.2. Cadrul strategic la nivel regional ...... 18 3.3. Cadrul strategic la nivel jude Ńean ...... 19 4. CADRUL NATURAL ...... 21 4.1. Caracteristicile fizico-geografice ...... 21 4.2. Geologie – Geomorfologie...... 22 4.3. Hidrologie...... 24 4.4. Clima...... 25 4.5. Soluri...... 26 4.6. Biodiversitatea ...... 27 4.6.1. Flora...... 27 4.6.2. Fauna...... 28 4.6.3. Păduri...... 29 4.6.4. Arii protejate...... 29 4.7. Starea mediului...... 32 4.7.1. Apa...... 32 4.7.2. Solul ...... 35 4.7.3. Aerul...... 37 4.7.4. Gestionarea de eurilor...... 39 5. CADRUL INFRASTRUCTURAL ...... 43 5.1. Infrastructura edilitar ă...... 43 5.2. Infrastructura de transport...... 47 5.3. Telecomunica Ńii...... 47 5.4. Spa Ńii verzi i zone de agrement...... 48 5.5. Infrastructura de turism...... 49
ERD CONSULT SRL 3 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
6. CADRUL ISTORIC – ISTORICUL MUNICIPIULUI I PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT ...... 60 6.1. Sfântu Gheorghe...... 60 6.2. Chilieni...... 67 6.3. Co eni...... 69 6.4. Valorificarea patrimoniului construit...... 70 7. CADRUL SOCIAL ...... 74 7.1. Demografie...... 74 7.2. Înv ăŃă mânt...... 80 7.3. Sănătate...... 90 7.4. Societatea i organiza Ńiile civile...... 92 7.5. Cultura...... 95 7.6. Sport...... 105 7.7. Tineret...... 110 7.8. .Rromi...... 113 8. CADRUL ECONOMIC ...... 118 8.1. Agricultura...... 118 8.1.1. Produc Ńia vegetal ă...... 118 8.1.2. Mecanizarea ...... 124 8.1.3. Produc Ńia animal ă...... 126 8.2. Silvicultura...... 130 8.3. Întreprinderile...... 132 9. ANALIZA SWOT ...... 142 10.1 Puncte forte...... 142 10.2 Puncte slabe...... 147 10.3 Oportunit ăŃ i...... 151 10.4 Amenin Ńă ri...... 154 10. ARBORE DE PROBLEME I OBIECTIVE ...... 157 11. VIZIUNE DE VIITOR ...... 159 12. OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL I OBIECTIVELE SPECIFICE, PRIORIT Ăł I, M ĂSURI ...... 160 13. PLANUL DE AC łIUNE ...... 171 14. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, ACTUALIZARE ...... 202
ERD CONSULT SRL 4 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
1. REZUMAT EXECUTIV
1.1 Procesul de planificare
Orice comunitate modern ă trebuie s ă asimileze i s ă promoveze o viziune strategic ă în ceea ce prive te dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativ ă haotic ă, în cadrul c ăreia se pot rata oportunit ăŃ i i se consum ă ira Ńional resurse pre Ńioase. Experien Ńa interna Ńional ă a ar ătat c ă proiectele i programele opera Ńionale func Ńioneaz ă cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent i când exist ă o coordonare la nivel strategic. Procesul de planificare strategic ă (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunit ăŃ ii pe o perioad ă de 10 ani. Procesul de planificare strategic ă s-a realizat prin: efectuarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvolt ării strategice a comunit ăŃ ii, analiza sectorial ă a domeniilor strategice principale i articularea documentului strategic. Principiile care au stat la baza PPS au fost: asigurarea validit ăŃ ii tiin Ńifice, implicarea comunit ăŃ ii, transparen Ńa, obiectivitatea, coeren Ńa i continuitatea demersului. Pentru a da roade, îns ă, planificarea strategic ă trebuie înso Ńit ă de promovarea, la nivelul administra Ńiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil s ă identifice i s ă profiteze de oportunit ăŃ ile ap ărute în beneficiul comunit ăŃ ii.
1.2 Profilul strategic al Municipiului Sfântu Gheorghe
Orice comunitate de Ńine caracteristici specifice care o diferen Ńiaz ă de alte comunit ăŃ i similare. Astfel, PPS trebuie structurat în func Ńie de aceste caracteristici. Întreb ările cele mai importante sunt: Ce diferenŃiaz ă Municipiul Sfântu Gheorghe de alte municipalit ăŃ i mai pu Ńin sau mai mult asem ănătoare din microregiunea Sepsi, din România i din regiune (Europa Central ă i de Est) ? Care sunt elementele strategice pozitive i negative care pot fi identificate la nivelul Municipiului ? PPS s-a raportat la mediul existent, în urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical i transversal asupra documentelor strategice sectoriale, precum i corelarea
ERD CONSULT SRL 5 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie i alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic a Municipiului (în Ńelegând prin aceasta totalitatea tr ăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta - pozitiv sau negativ - determinant i pe termen lung dezvoltarea Municipiului Sfântu Gheorghe). În urma analizelor i a dezbaterilor organizate a fost creat ă o viziune de dezvoltare a Municipiului Sfântu Gheorghe, pornind de la urm ătoarele elemente: importan Ńa regional ă a municipiului; afirmarea municipiului ca centru/pol a înv ăŃă mântului liceal i profesional; un mediu local pl ăcut pentru locuitori i pentru vizitatori (cre terea calit ăŃ ii vie Ńii); importan Ńa crescut ă, ce trebuie acordat ă turismului; necesitatea structur ării unei administra Ńii locale eficiente, eficace, transparente i responsive la nevoile comunit ăŃ ii; importan Ńa activismului la nivelul cet ăŃ enilor, ca factor de stimulare a dezvolt ării comunitare i, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism i implicare în via Ńa comunit ăŃ ii.
Viziunea propus ă pentru municipiu este: Municipiul Sfântu Gheorghe va fi un ora atractiv, prosper, un centru microregional i pol de dezvoltare, al c ărui servicii asigur ă condi Ńii de trai decente, la un nivel înalt, pentru locuitorii s ăi i pentru locuitorii microregiunii, al c ărui mediu economic asigur ă competitivitatea sustenabil ă a ora ului i unde prin reabilitarea i valorificarea patrimoniului construit i natural se înt ăre te identitatea local ă i atractivitatea ora ului, v ăzut ă din prisma vizitatorilor. Aceast ă viziune a rezultat în urma unor întâlniri organizate în municipiu cu participarea ONG-urilor i ai unor institu Ńii de stat i private. Prin analiza documentelor strategice i a datelor statistice s-a identificat urm ătoarele caracteristici strategice ale Municipiului Sfântu Gheorghe:
Caracteristicile pozitive identificate au fost: existen Ńa unui poten Ńial în domeniul înv ăŃă mântului profesional, existen Ńa unui poten Ńial economic, agricol i de resurse naturale, existen Ńa unui poten Ńial crescut în domeniul medical, existen Ńa unui poten Ńial civic, existen Ńa unui poten Ńial turistic, existen Ńa unui poten Ńial asociativ, existen Ńa unui poten Ńial deosebit în ceea ce prive te creativitatea i multiculturalismul. În sintez ă putem considera c ă analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor “pozitive” arat ă atuuri importante ale comunit ăŃ ii Municipiului Sfântu Gheorghe. Toate acestea oferă Municipiului Sfântu Gheorghe posibilitatea de a deveni un municipiu cu o dezvoltare economic ă i social ă dinamic ă.
ERD CONSULT SRL 6 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Caracteristicile negative identificate au inclus: constrângeri datorate pozi Ńion ării geografice, deficien Ńe în infrastructura edilitar ă, mai ales în satele arondate Municipiului, migra Ńia for Ńei de munc ă; probleme legate de resursele umane, insuficienta utilizare a surselor de informa Ńii, slaba valorizare a poten Ńialului cultural. În urma procesului s-au desprins urm ătoarele concluzii, care au stat la baza articul ării acestui document strategic: dezvoltarea Municipiului nu reprezint ă doar o problemă a autorit ăŃ ilor locale, ci Ńine de voin Ńa i capacitatea comunit ăŃ ii de a defini obiective strategice i de a le transpune în programe opera Ńionale. Municipiul Sfântu Gheorghe se confruntă cu probleme specifice ale unui ora în plin ă dezvoltare. Comunitatea local ă trebuie s ă- i asume aceast ă pozi Ńionare i s ă o foloseasc ă în interesul dezvolt ării locale. Municipiul Sfântu Gheorghe se diferen Ńiaz ă net de alte comunit ăŃ i din microregiune datorit ă rangului de ora re edin Ńă de jude Ń, cu resurse mult mai bogate i antreprenoriatului disponibil. Valorificarea la standarde de eficien Ńă ridicat ă a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ i inovativ unic în regiune. Municipiul de Ńine un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce prive te dezvoltarea antreprenoriatului, ora ul trebuie s ă î i asume cu adev ărat rolul regional în domeniul înv ăŃă mântului profesional, trebuie să gestioneze cu o strategie ra Ńional ă i eficient ă resursele sale naturale, trebuie s ă- i preg ăteasc ă resursele umane pentru o provocare intens ă venit ă din faptul dezvolt ării dinamice a economiei. Cre terea calit ăŃ ii vie Ńii în comunitatea Municipiului Sfântu Gheorghe este un obiectiv strategic indispensabil dezvolt ării viitoare al Municipiului. Succesul strategiei la nivel tactic i opera Ńional depinde de capacitatea comunit ăŃ ii de a forma grupuri comune de lucru (administra Ńie-grupuri interesate), care s ă implementeze programele structurate la nivel strategic, s ă le monitorizeze, evalueze i corecteze în timp.
ERD CONSULT SRL 7 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
2. ASPECTE METODOLOGICE ALE PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
Procesul de planificare strategic ă (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunit ăŃ ii pe o perioad ă de 10 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost urm ătoarele: I. Colectarea si analiza datelor; II. Stabilirea strategiei de dezvoltare local ă; III. Selectarea proiectelor de dezvoltare locala; IV. Construc Ńia planurilor de ac Ńiune. Iar urm ătoarele vor fi etapele implement ării strategiei de dezvoltare: V. Specificarea detaliilor din proiecte (preg ătirea planurilor de dezvoltare, realizarea studiilor de fezabilitate detaliate, dezvoltarea, monitorizarea i evaluarea programului); VI. Preg ătirea planului de dezvoltare general ă i implementarea (stabilirea orarului pentru implementarea programului de dezvoltare, precizarea nevoilor de natur ă financiar ă, derularea programului general de dezvoltare).
Adunarea datelor s-a realizat pe doua niveluri :
1. cea mai mare parte a datelor au fost culese direct de la membrii comunit ăŃ ii, de la institu Ńiile, ONG-urile, firmele din ora . În aceast ă faz ă viitorul beneficiar a completat cât mai exact i folosind date cât mai recente, formularul privind evaluarea localit ăŃ ii. 2. documentarea s-a f ăcut folosind date statistice, baze de date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, de la alte institu Ńii publice de nivel jude Ńean: Consiliul Jude Ńean Covasna, Camera de Comer Ń i Industrie Covasna, Oficiul Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna, Agen Ńia pentru Protec Ńia Mediului Covasna, Sistemul de Gospod ărire a Apelor Covasna, Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna, Centrul de Cultur ă al Jude Ńului Covasna, Inspectoratul colar Jude Ńean Covasna, i nu în ultimul rând, de la Prim ăria ora ului. Acest tip de date ne permite o încadrare mai bun ă a zonei într-un context mai larg. În final, colectarea datelor pe cele dou ă niveluri a condus la constituirea unei baze de date cuprinz ătoare despre Municipiul Sfântu Gheorghe.
ERD CONSULT SRL 8 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Plecând de la aceast ă baz ă de date, urm ătorul pas pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a fost analiza SWOT. Specificul analizei SWOT este c ă ea studiaz ă concomitent caracteristicile interne si influen Ńele mediului extern, Ńinând cont atât de factori pozitivi cât i de cei negativi. În cadrul analizei SWOT s-a evaluat mai întâi specificul intern al Municipiului Sfântu Gheorghe, respectiv punctele forte si punctele slabe. Apoi s-a analizat influen Ńele exterioare, efectele pozitive fiind considerate oportunit ăŃ i iar cele negative, pericole. Analiza SWOT este efectuat ă în colectiv de mai mul Ńi factori implica Ńi atât în elaborarea cât i în implementarea strategiei.
În faza stabilirii strategiei de dezvoltare local ă am prev ăzut:
1. stabilirea obiectivelor i a criteriilor de dezvoltare; 2. identificarea posibilit ăŃ ilor de ac Ńiune; 3. dezvoltarea unei strategii pe obiectivele opera Ńionale de dezvoltare În urma analizei SWOT au fost identificate punctele tari si cele slabe, oportunit ăŃ ile de dezvoltare, dar si pericolele existente la nivelul comunit ăŃ ii. Acest tip de analiz ă ne-a permis identificarea direc Ńiilor de dezvoltare local ă. În elaborarea strategiilor sunt esen Ńiale: obiectivele strategice de dezvoltare si obiectivele opera Ńionale. În etapa a III-a (selectarea proiectelor de dezvoltare locala) pe baza mai multor scenarii au fost grupate proiecte în func Ńie de necesitatea lor, de prioritizare i de perioada de implementare. Am prev ăzut: identificarea posibilelor proiecte de dezvoltare; evaluarea viabilit ăŃ ii proiectelor (din punct de vedere al comunit ăŃii, al plas ării, al implement ării). În cadrul acestei etape am colaborat cu institu Ńiile administra Ńiei publice locale (APL), ONG-uri i agen Ńi economici. Aceast ă colaborare a avut o dubl ă motiva Ńie: grupul de exper Ńi are o anumit ă viziune în ceea ce prive te politicile de finan Ńare pentru proiectele de dezvoltare local ă sau comunitar ă, iar institu Ńiile administra Ńiei publice locale cunosc cel mai bine care sunt resursele locale (financiare i nefinanciare) care pot fi alocate în cadrul unor proiecte de dezvoltare. Faza construc Ńiei planurilor de ac Ńiune cuprinde urm ătoarele puncte: pre-evaluarea rezultatelor proiectelor; men Ńionarea nevoilor pentru realizarea proiectului; menŃionarea posibilit ăŃ ilor de finan Ńare.
ERD CONSULT SRL 9 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Specificarea detaliilor din proiecte: preg ătirea planurilor de dezvoltare, realizarea studiilor de fezabilitate detaliate, dezvoltarea, monitorizarea i evaluarea programului i preg ătirea planului de dezvoltare general i implementarea se refer ă la stabilirea orarului pentru implementarea programului de dezvoltare, precizarea nevoilor de natur ă financiar ă i derularea programului general de dezvoltare. Ultimele dou ă etape se realizeaz ă în faza implement ării strategiei de dezvoltare.
Principiile care au stat la baza PPS au fost urm ătoarele:
1. Durabilitate – condi Ńii mai bune de trai pentru popula Ńia s ărac ă precum i un minimum de condi Ńii necesare pentru un trai decent si pentru s ănătatea si bun ăstarea tuturor; 2. Competitivitate – permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, na Ńional i chiar interna Ńional, promovarea unui sector privat productiv si competitiv; 3. Sprijin financiar – putere financiara care s ă faciliteze accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investi Ńii si dezvoltare. 4. O buna administrare – reac Ńia eficient ă si efectiv ă la problemele comunit ăŃ ii prin responsabilizarea autorit ăŃ ilor locale i parteneriatul cu societatea civil ă. 5. Validitate tiin Ńific ă – procesul trebuie s ă respecte cerin Ńele tehnice ale planific ării strategice; 6. Implicarea comunit ăŃ ii – procesul trebuie s ă fie deschis tuturor celor interesa Ńi din comunitate; 7. Transparen Ńă i obiectivitate – procesul trebuie s ă fie transparent i s ă reflecte interesele comunit ăŃ ii ca întreg; 8. Coeren Ńă i continuitate – construcŃia documentului de planificare nu înseamn ă finalizarea procesului strategic; acest document trebuie s ă r ămân ă deschis ideilor i complet ărilor viitoare. Pentru a da roade, îns ă, planificarea strategic ă trebuie înso Ńit ă de promovarea, la nivelul administraŃiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil s ă identifice i s ă profite de oportunit ăŃ ile ap ărute în beneficiul comunit ăŃ ii. Obiectivele urm ărite de aceast ă strategie de dezvoltare local ă sunt: 1. s ă direc Ńioneze comunitatea spre dezvoltare economic ă cu scopul de a crea mai multe locuri de munc ă;
ERD CONSULT SRL 10 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
2. s ă dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili priorit ăŃ ile comunit ăŃ ii, strategia i ac Ńiunile sale; 3. s ă sprijine autorit ăŃ ile publice locale în prezentarea strategiilor financiare i de investi Ńii; 4. s ă determine eficientizarea managementului.
Elaborarea strategiei de dezvoltare local ă i micro-regional ă reprezint ă unul din pa ii cei mai importan Ńi care sus Ńin procesele de dezvoltare local ă i micro-regional ă. În esen Ńă , acest tip de strategie clarific ă pe termen mediu i lung care sunt direc Ńiile i domeniile spre care se orienteaz ă efortul de dezvoltare al comunit ăŃ ii. Strategiile de dezvoltare local ă sunt caracterizate de cel pu Ńin apte tr ăsături care le recomand ă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele apte caracteristici ale strategiilor sunt urm ătoarele: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru ac Ńiune, orientare spre schimbare, orientare spre un câ tig durabil. Prin prima caracteristic ă se în Ńelege c ă strategia este elaborat ă având în vedere viitorul regiunii pentru care aceasta este destinat ă. Astfel, strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului regiunii în cauz ă. Creativitatea vizeaz ă faptul c ă prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât s ă se ia în considerare cât mai mult din poten Ńialul de dezvoltare al regiunii. Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare local ă vine în sprijinul faptului c ă acestea avantajeaz ă sisteme care se adapteaz ă în permanen Ńă condi Ńiilor externe i modific ării situa Ńiei interne. O strategie nu reac Ńioneaz ă doar la schimb ări, prin faptul c ă ia în considerare influenŃele diferi Ńilor factori interni i/sau externi ai regiunii Ńint ă, dar con Ńine si elemente proactive, construind posibile planuri i programe ce urmeaz ă a fi aplicate pentru diferite situa Ńii ce ar apare pe parcurs. Principiul ac Ńiunii care st ă la baza unei strategii de dezvoltare se datoreaz ă faptului c ă ea este compus ă din programe, a c ăror aplicare implic ă ac Ńiune concret ă direc Ńionat ă spre îmbun ătăŃ irea situa Ńiei regiunii Ńint ă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul c ă strategiile urm ăresc elaborarea unui pachet de programe care, odat ă implementate, s ă duc ă la schimbare pe plan social, la o mai bun ă valorificare a poten Ńialului local, precum i orientarea activit ăŃ ilor de dezvoltare în concordan Ńă cu procesele înregistrate pe plan local.
ERD CONSULT SRL 11 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
O ultimă caracteristic ă ar fi aceea c ă scopul planific ării strategice este orientat spre atingerea unei dezvolt ări durabile. Conceptul „dezvoltare durabil ă” a devenit tot mai important în ultimii ani o dat ă cu evalu ările finale realizate pentru multe programe interna Ńionale orientate spre sus Ńinerea dezvolt ării locale. Strategia de dezvoltare locala este atât un proces de planificare, cât i un produs care promoveaz ă parteneriatul în rândul diferi Ńilor actori de pe plan local: 1. administra Ńia publica local ă; 2. comunitatea local ă; 3. sectorul privat; 4. reprezentan Ńii societ ăŃ ii civile, cu scopul de a analiza împreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea creat ă pentru viitor /previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora. Realizarea strategiei de dezvoltare local ă are la baz ă r ăspunsurile la 4 întreb ări fundamentale: 1. Unde ne situ ăm în acest moment? 2. Unde ne-ar pl ăcea s ă ajungem? 3. Ce probleme trebuie s ă ridic ăm i cum ajungem la acel nivel? 4. Cum trebuie s ă ac Ńion ăm pentru a atinge acel nivel?
Pia Ńa Libert ăŃ ii cu sediul Consiliului Jude Ńean ă (foto: Méder-Mednyánszky Judit Emese )
ERD CONSULT SRL 12 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
3. CADRUL STRATEGIC NA łIONAL, REGIONAL, JUDE łEAN
Elaborarea strategiei de dezvoltare local ă a Municipiului Sfântu Gheorghe se realizeaz ă analizând paralel documentele programatice ale României (POR, POS, PNDR, strategiile de guvernare), cu scopul de a identifica politicile i direc Ńiile de dezvoltare europene, na Ńionale, jude Ńene, microregionale i locale, precum i de a identifica fondurile, programele opera Ńionale, axele, domeniile de interven Ńie i m ăsurile disponibile pentru activit ăŃ ile de dezvoltare din zon ă.
3.1 Cadrul strategic la nivel na Ńional
Planul Na Ńional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca s ă recupereze cât mai rapid disparit ăŃ ile de dezvoltare socio-economic ă fa Ńă de Uniunea European ă. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economic ă i social ă (Cohesion Policy) i reprezint ă documentul de planificare strategic ă i programare financiar ă multianual ă, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta i stimula dezvoltarea socio-economic ă a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene .1 În accep Ńiunea politicii de coeziune, PND reprezint ă un instrument de prioritizare a investi Ńiilor publice pentru dezvoltare . Ra Ńiunea elabor ării PND este aceea de a stabili direc Ńiile de alocare a fondurilor publice pentru investiŃii cu impact semnificativ asupra dezvolt ării economice i sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale i de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rural ă i pescuit, credite externe, etc.), în scopul diminu ării decalajelor de dezvoltare fa Ńă de Uniunea European ă i a disparit ăŃ ilor interne (ex. urban-rural, regiunea X fa Ńă de media na Ńional ă etc.). În ceea ce prive te Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare fa Ńă de UE i pornind de la o analiz ă cuprinz ătoare a situa Ńiei socio-economice actuale, au fost stabilite ase priorit ăŃ i na Ńionale de dezvoltare , ce grupeaz ă în interior o multitudine de domenii i sub-domenii prioritare:
1 Planul Na Ńional de Dezvoltare 2007-2013
ERD CONSULT SRL 13 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Priorit ăŃ ile PND pe perioada 2007-2013: • Cre terea competitivit ăŃ ii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere • Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport • Protejarea i îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii mediului • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup ării i a incluziunii sociale i înt ărirea capacit ăŃ ii administrative • Dezvoltarea economiei rurale i cre terea productivit ăŃ ii în sectorul agricol • Diminuarea disparit ăŃ ilor de dezvoltare între regiunile Ńă rii
Conform acquis-ului comunitar privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru elaboreaz ă un Cadru Strategic Na Ńional de Referin Ńă (CSNR) , ca document de referin Ńă pentru programarea Fondurilor Structurale i de Coeziune. Acest document serve te ca document strategic prin care se stabilesc priorit ăŃ ile de interven Ńie ale Fondurilor Structurale i de Coeziune în perioada de referin Ńă . CSNR face leg ătura între priorit ăŃ ile na Ńionale de dezvoltare, stabilite în Planul Na Ńional de Dezvoltare 2007-2013, i priorit ăŃ ile la nivel european - Orient ările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 i Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Cre tere Economic ă i Locuri de Munc ă 2005-2008. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale i de Coeziune a constituit-o Planul Na Ńional de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005. Ca diferen Ńă major ă între PND i CSNR, este de men Ńionat c ă, din punct de vedere al finan Ńă rii, CSNR este sus Ńinut exclusiv din Fondurile Structurale i de Coeziune i cofinan Ńarea na Ńional ă aferent ă, în timp ce PND include i alte finan Ńă ri (programe de investi Ńii na Ńionale i locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rural ă i pescuit, etc.). Este extrem de important de a sublinia leg ătura între CSNR i Programele Opera Ńionale (PO). CSNR reprezint ă strategia global ă de utilizare a Fondurilor Structurale i de Coeziune, iar diversele PO reprezint ă instrumentele prin care se realizeaz ă diversele prevederi ale CSNR. Priorit ăŃ ile CSNR pe perioada 2007-2013: 2
2 Cadrul Na Ńinal Strategic de Referin Ńă 2007-2013
ERD CONSULT SRL 14 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
• Dezvoltarea infrastructurii de baz ă la standarde europene • Cre terea competitivit ăŃ ii pe termen lung a economiei române ti • Dezvoltarea i folosirea mai eficient ă a capitalului uman din România • Consolidarea unei capacit ăŃ i administrative eficiente • Promovarea dezvolt ării teritoriale echilibrate CSNR se implementeaz ă prin Programele Opera Ńionale din cadrul Obiectivelor “Convergen Ńă ” i “Cooperare Teritorial ă European ă”. Strategia de dezvoltare a Microregiunii Sepsi, microregiune din care face parte i Municipiul Sfântu Gheorghe va contribui i la obiectivele generale i specifice definite în Planul Na Ńional de Dezvoltare Rural ă (PNDR) 2007-2013 .
Obiective generale ale PNDR: 3
• Cre terea competitivit ăŃ ii sectoarelor agro-alimentar i forestier; • Îmbun ătăŃ irea mediului i a spa Ńiului rural; • Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii vie Ńii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale; • Implementarea axei LEADER.
Obiective specifice ale PNDR:
• Cre terea ccompetitivit ăŃ ii sectoarelor agro-alimentar i forestier; • Îmbun ătăŃ irea competen Ńelor fermierilor i a persoanelor care î i desf ă oar ă activitatea în sectoarele agro-alimentar i forestier, care s ă permit ă un management mai bun al exploata Ńiilor agricole i forestiere; • Îmbun ătăŃ irea competitivit ăŃ ii fermelor comerciale i de semisubzisten Ńă cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile; • Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i comercializare a produselor agricole i silvice cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile; • Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii vie Ńii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale; • Men Ńinerea i dezvoltarea durabil ă a activit ăŃ ilor economice care vizeaz ă cre terea num ărului de locuri de munc ă; • Dezvoltarea abilit ăŃ ilor i stimularea con tientiz ării actorilor locali cu privire la importan Ńa guvern ării locale;
3 Planul Na Ńional de Dezvoltare Rural ă 2007-2013
ERD CONSULT SRL 15 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
• Cre terea atractivit ăŃ ii zonelor rurale; • Demararea i func Ńionarea ini Ńiativelor de dezvoltare local ă (LEADER); • Promovarea poten Ńialului endogen al teritoriilor; • Îmbun ătăŃ irea guvernan Ńei locale.
Implementarea strategiei de dezvoltare municipal ă contribuie i la obiectivele definite de Programele Opera Ńionale Sectoriale, dup ă cum urmeaz ă:
Obiective specifice ale Programului Opera Ńional Sectorial Cre terea CompetitivităŃ ii Economice (POS CCE)
• Consolidarea i dezvoltarea durabil ă a sectorului productiv; • Crearea unui mediu favorabil dezvolt ării durabile a întreprinderilor; • Cre terea capacit ăŃ ii de cercetare-dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între institu Ńii de cercetare-dezvoltare i inovare (CDI) i întreprinderi, precum i cre terea accesului întreprinderilor la CDI; • Valorificarea poten Ńialului tehnologiei informa Ńiei i comunica Ńiilor i aplicarea acestuia în sectorul public (administra Ńie) i cel privat (întreprinderi, cet ăŃ eni); • Cre terea eficien Ńei energetice si dezvoltarea durabil ă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie
Obiective specifice ale Programului Opera Ńional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
• Promovarea calit ăŃ ii sistemului de educa Ńie i formare profesional ă ini Ńial ă i continu ă, inclusiv a înv ăŃă mântului superior i a cercet ării; • Promovarea culturii antreprenoriale i îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii i productivit ăŃ ii muncii; • Facilitarea inser Ńiei tinerilor i a omerilor de lung ă durat ă pe pia Ńa muncii; • Dezvoltarea unei pie Ńe a muncii moderne, flexibile si incluzive; • Promovarea (re)inser Ńiei pe pia Ńa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale1; • Îmbun ătăŃ irea serviciilor publice de ocupare; • Facilitarea accesului la educa Ńie i pe pia Ńa muncii a grupurilor vulnerabile.
ERD CONSULT SRL 16 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Obiective specifice ale Programului Opera Ńional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
• Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii i a accesului la infrastructura de ap ă i ap ă uzat ă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap ă i canalizare în majoritatea zonelor urbane pân ă în 2015; • Dezvoltarea sistemelor durabile de management al de eurilor , prin îmbun ătăŃ irea managementului de eurilor i reducerea num ărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude Ńe pân ă în 2015; • Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de înc ălzire urban ă în cele mai poluate localit ăŃ i pân ă în 2015; • Protec Ńia i îmbun ătăŃ irea biodiversit ăŃ ii i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea re Ńelei Natura 2000; • Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra popula Ńiei, prin implementarea m ăsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. • Obiectiv specific al Programului Opera Ńional Sectorial de Transport (POS Transport)
• Sprijinirea dezvolt ării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, i îmbun ătăŃ irea siguran Ńei traficului i a s ănătăŃ ii umane.
Obiective specifice ale Programului Opera Ńional Sectorial Dezvoltarea Capacit ăŃ ii Administrative (POS DCA)
• Ob Ńinerea unor îmbun ătăŃ iri structurale i de proces ale managementului ciclului de politici publice.
• Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii i eficien Ńei furniz ării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare
Strategia prezent ă aduce aport i la implementarea obiectivelor specifice ale Programului Operativ Regional (POR) .
ERD CONSULT SRL 17 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Obiective specifice ale POR:
• Cre terea rolului economic i social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abord ări policentrice, în vederea stimul ării unei dezvolt ări mai echilibrate a Regiunilor
• Îmbun ătăŃ irea accesibilit ăŃ ii Regiunilor i în particular a accesibilit ăŃ ii centrelor urbane i a leg ăturilor cu zonele înconjur ătoare
• Cre terea calit ăŃ ii infrastructurii sociale a Regiunilor
• Cre terea competitivit ăŃ ii Regiunilor ca loca Ńii pentru afaceri
• Cre terea contribu Ńiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
3.2. Cadrul strategic la nivel regional
Din punct de vedere al dezvolt ării regionale, Jude Ńul Covasna apar Ńine de Regiunea de Dezvoltare 7 „CENTRU”, împreun ă cu jude Ńele Alba, Bra ov, Harghita, Mure i Sibiu. La ini Ńiativa i cu coordonarea colectivului Agen Ńiei pentru Dezvoltare Regional ă “CENTRU” s- a elaborat Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 (PDR). PDR reprezint ă viziunea actorilor regionali asupra dezvolt ării teritoriului celor 6 jude Ńe componente, plecând de la nevoia construirii unui echilibru în interiorul regiunii, între zonele sărace i cele mai dezvoltate areale precum i comparativ cu alte regiuni din Europa. La baza întocmirii acestei strategii stau analizele realizate de colectivul Agen Ńiei pentru Dezvoltare Regional ă “CENTRU”.
Obiectivul strategic al PDR pe perioada 2007-2013: • Crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel European care s ă duc ă la reducerea disparit ăŃ ilor intra i interregionale i la cre terea standardului de via Ńă a locuitorilor regiunii Obiective specifice: • Cre terea atractivit ăŃ ii economice a regiunii prin sprijinirea inov ării i a dezvolt ării sectoarelor cu productivitate ridicat ă, care utilizeaz ă resurse locale • Cre terea accesibilit ăŃ ii regiunii prin modernizarea i crearea infrastructurii necesare dezvolt ării activit ăŃ ilor economice, a activit ăŃ ilor de cercetare - inovare i transfer tehnologic • Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii preg ătirii resurselor umane din regiune prin crearea condi Ńiilor pentru facilitarea accesului la educa Ńie, ocupare i integrare sociala a grupurilor dezavantajate
ERD CONSULT SRL 18 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
• Îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă a popula Ńiei din mediul rural prin sprijinirea dezvolt ării de activit ăŃ i economice durabile Axe prioritate: • Dezvoltarea infrastructurii locale i regionale (transport, mediu, utilit ăŃ i publice, infrastructur ă social ă – coli, spitale, infrastructura de comunica Ńii - re Ńele telefonie, internet etc.) • Sprijinirea afacerilor • Dezvoltarea turismului • Dezvoltare Rural ă • Cercetare, inovare tehnologica si crearea societ ăŃ ii informa Ńionale • Cre terea ocup ării, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale • Dezvoltare urban ă durabil ă
3.3. Cadrul strategic la nivel jude Ńean
La ini Ńiativa Consiliului Jude Ńean Covasna în anul 2004 a fost elaborat ă Strategia de Dezvoltare al Jude Ńului Covasna pe termen mediu (perioada 2004-2015) . Strategia analizeaz ă din diferite moduri de abordare posibilele direc Ńii strategice pe plan jude Ńean: mai întâi sunt analizate acele scenarii de dezvoltare care se pot produce spontan, f ără implicarea actorilor locali în procesele sociale i economice, în urm ătoarele domenii: demografie i resurse umane, infrastructur ă, utilizarea resurselor, competitivitatea firmelor, turism, starea mediului; pe urm ă sunt creionate acele scenarii care sunt condi Ńionate de implicarea activ ă a factorilor decizionali. În documentul de programare strategic ă jude Ńean ă sunt prezentate 3 posibile scenarii de dezvoltare: • Alternativa nr. 1: Scenariul centrelor de dezvoltare :4 Scopul acestei scenarii este valorificarea maxim ă a resurselor din jude Ń i atingerea beneficiului maxim în cel mai scurt timp. Prioritatea scenariului este de a gestiona problemele cauzate de restructurarea economiei din jude Ń: rata mare a omajului, salariile mici, migrarea popula Ńiei din mediul urban în mediul rural, respectiv din jude Ń în str ăin ătate, veniturile bugetare sc ăzute, servicii sociale insuficiente, ritmul lent al dezvolt ării în general. Conform scenariului s-ar realiza un parc industrial lâng ă Municipiul Sfântu Gheorghe, al c ărui scop este încetinirea migr ării popula Ńiei din ora , contribuirea la migrarea popula Ńiei din mediul rural în mediul urban,
4 Strategia de Dezvoltare al Jude Ńului Covasna pe termen mediu (perioada 2004-2015)
ERD CONSULT SRL 19 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 cre terea ocupa Ńiei în rândul popula Ńiei active, sc ăderea omajului, cre terea poten Ńialul economic al jude Ńului Covasna. • Alternativa nr. 2: Scenariul zonelor de dezvoltare : Scopul acestui scenariu este realizarea acelor zone de dezvoltare, care prin oportunit ăŃ ile sale endemice i specific locale pot contribui la crearea condi Ńiilor dezvolt ării economice al întregului jude Ń. Implementarea acestui scenariu presupune direc Ńionarea eforturilor i a resurselor financiare către reabilitarea drumurilor care duc spre aceste zone de dezvoltare, înfiin Ńarea serviciilor municipiulle în comunele apar Ńinând zonelor de dezvoltare, proiectarea zonal-specific ă a planurilor urbanistice zonale. Avantajele acestui scenariu: impactul pozitiv al dezvolt ării implic ă un teritoriu mai mare din jude Ń, beneficiul economic este mai mare, valorificarea unor oportunit ăŃ i, care altfel ar r ămâne oportunit ăŃ i neutilizate, întreprinderile înfiin Ńate autohtone au r ădăcini mai adânci, valorificarea a mai multor resurse, impactul multiplicator al întreprinderilor noi este mai semnificativ, mic orarea diferen Ńelor dintre localit ăŃ ile din mediul rural i urban în zonele de dezvoltare. • Alternativa nr. 3: Scenariul dezvolt ării rurale : Scopul acestui scenariu este gestionarea local ă a problemei cele mai acute a jude Ńului Covasna, problema agriculturii. Conform documentului strategic, popula Ńia rural ă are dou ă posibilit ăŃ i: una de a migra la ora e (unde s-ar înfiin Ńa acele ramuri economice care ar putea ocupa for Ńa de munc ă din mediul rural) în cazul implement ării scenariului nr. 1, iar cealalt ă posibilitate ar fi de a g ăsi loc de munc ă în mediul rural prin crearea ramurilor rurale ale economiei. Sunt prezentate trei posibile ramuri ca i alternative la agricultura tradi Ńional ă: turismul rural, lărgirea gamei produc Ńiei agricole, prelucrarea primar ă a produselor agricole locale. Acest scenariu are urm ătoarele avantaje: asigur ă dezvoltarea armonioas ă a întregului jude Ń, contribuie la migrarea intelectualilor spre zonele rurale, contribuie la prezervarea spiritului rural, asigur ă dezvoltarea mediului rural, mic oreaz ă diferen Ńele de dezvoltare între ora e i sate, întreprinderile autohtone înfiin Ńate sunt mai stabile, cu r ădăcini locale adânci. În planul de ac Ńiune, care face parte integrant ă din strategia de dezvoltare a Municipiului Sfântu Gheorghe vor fi cuprinse sursele de finan Ńare al proiectelor de dezvoltare, astfel realizând corela Ńia între strategia de dezvoltare local ă i programele na Ńionale de finan Ńare. Astfel, fiecare propunere de proiect care va fi implementat de organele competente va contribui la realizarea obiectivelor definite în documentele programatice ale dezvolt ării, respectiv: POR, PNDR, POS.
ERD CONSULT SRL 20 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4. CADRUL NATURAL
Municipiul Sfântu Gheorghe este re edin Ńa jude Ńului Covasna, se afl ă în centrul Ńă rii, la o distan Ńă de 198 km de Bucure ti, în depresiunea Bra ov, pe cele dou ă maluri ale râului Olt, la o altitudine absolut ă de 520-580 m deasupra nivelului m ării. Suprafa Ńa teritoriului administrativ a municipiului este de 7292 ha, se învecineaz ă cu comunele Vâlcele, Belin, Arcu , Valea Cri ului, Ghidfal ău, Reci, Ozun, Chichi i Ilieni. Localit ăŃ ile Chilieni i Co eni formeaz ă o unitate administrativ ă cu centrul de municipiu Sfântu Gheorghe. Satul Chilieni se afl ă la o distan Ńă de 3 km, iar satul Co eni la 5 km.
4.1. Caracteristicile fizico-geografice
Din punct de vedere geomorfologic zona Sfântu Gheorghe face parte din Carpa Ńii Orientali, respectiv Carpa Ńii de Curbur ă i anume din Mun Ńii Baraolt, care împreun ă cu Mun Ńii Bodoc i Per ani constituie curbura intern ă. Geomorfologia este variat ă, specific ă tranzi Ńiei de la depresiune (depresiunea Bra ov-Sfântu Gheorghe) la zona montan ă. Relieful general se înf ăŃ i eaz ă sub aspectul unor culmi larg boltice, care coboar ă spre sud, c ătre Depresiunea Sfântu Gheorghe, str ăbătut ă de râul Olt. Ora ul este situat în partea central ă–nordic ă a marii depresiuni intramontane a Bra ovului: depresiunea Sfântu Gheorghe-Câmpul Frumos i ocup ă o întins ă teras ă de pe dreapta râului Olt, teras ă ce face racordul între lunca acestui râu i ultimele prelungiri ale mun Ńilor Baraolt. În fond forestier, pâraiele sunt înguste, f ără lunci. Configura Ńia terenului este majoritar ondulat ă, rareori fr ământat ă de terenuri cu alunec ări i pe platouri. Ca forme de relief avem: versant inferior, mijlociu, superior i platou. Altitudinea variaz ă între 560 m i 1010 m. Înclinarea terenului înregistreaz ă valori care merg de la 5 g pe platouri la peste 35 g pe versan Ńi. Expozi Ńia general ă este sudic ă. Expozi Ńia de detaliu este variat ă, datorit ă fragment ării terenului prin re Ńeaua de v ăi secundare divers orientate.
ERD CONSULT SRL 21 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4.2. Geologie – Geomorfologie
Teritoriul studiat este situat în regiunea geomorfologic ă de interferen Ńă a Carpa Ńilor Orientali cu Carpa Ńii Meridionali. Morfologic, bazinul Sfântu Gheorghe face parte din depresiunea intracarpatic ă a Bra ovului i este încadrat la vest de Mun Ńii Baraolt, la nord de Mun Ńii Bodocului, iar la est de depresiunea Târgu Secuiesc. Aspectul morfologic actual al regiunii este rezultatul evolu Ńiei geologice a zonei începând din timpul cut ărilor din faza subhercinic ă. În afara factorilor tectonici, la crearea aspectului morfologic actual al zonei a participat în mare m ăsur ă i re Ńeaua hidrografic ă a Oltului, al c ărui proces de eroziune a accentuat caracterul de depresiune. Afluen Ńii Oltului au cursuri relativ scurte i sunt orientate în general în direc Ńia est-vest. Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparŃin mezozoicului i paleogen-neogenului (zona fli ului, zona vulcanitelor neogene i extremitatea vestic ă a zonei cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos) i cuaternarului (zona depresiunilor posttectonice Bra ov i Întorsura Buz ăului). Umplutura bazinului Sfântu Gheorghe este format ă din depozite pliocene i cuaternare, o umplutură cu depozite levantin- cuaternare, formate din pietri uri cu nisipuri argiloase fine i straturi de c ărbune peste care se dispun nisipuri i pietri uri de natura fluvio-toren Ńial ă. Zona prezint ă procese de aluvionare i eroziune laterala pe v ăi, colmat ări pe marginile depresiunii, iar datorit ă suprafe Ńelor netede i u or înclinate au loc procese de pluvio-denudare i sp ălare de suprafa Ńă cu formarea unor largi pânze pluvio-deluviale. Pe alocuri, se formeaz ă u oare înmla tin ări, dar de durat ă scurt ă, datorită dren ării de c ătre straturile de nisip i pietri din compozi Ńia solului. În partea vestic ă a ora ului se eviden Ńiaz ă Vârful İrk ı (633 m), format din gresii cretacice. Depozitele pliocene repauzeaaz ă discordant i transgresiv peste fundamentul cretacic. Din cretacicul inferior, reprezentat de un fli gresos cu conglomerate în baz ă sau intercalate la diferite nivele. Acest fli local este substituit de conglomerate masive cu mari blocuri de calcar alb sau ro cat. Fli ul i conglomeratele au fost atribuite ap Ńianului superior prin calcare stratigrafice cu forma Ńiunile care constituie cuvertura pânzei transilvane pe teritoriul mun Ńilor Per ani. Aceast ă pânz ă este constituit ă dintr-o gam ă variat ă de depozite: calcare recifale adesea ro cate i având pe alocuri pietri uri cu elemente de isturi cristaline, marne nisipoase omogene cu intercala Ńii de brecii constituie din isturi cristaline. Sedimentele mai recente cuprind forma Ńiuni lacustre, palustre i terestre, care pe lâng ă stratele de lignit cuprind i resturi de molu te i mamifere. For Ńele orogenetice recente cu fazele de ridic ări i scufund ări
ERD CONSULT SRL 22 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 ale depresiunii Bra ovului au produs falierea accentuat ă a substratului geologic, care a contribuit la r ăspândirea fenomenelor postvulcanice pe teritoriului ora ului. Din punct de vedere morfologic a ora ului Sfântu Gheorghe, se pot distinge patru zone care se oglindesc i în condi Ńiile hidrogeologice i litologice Zona terasei din partea stânga a Oltului care cuprinde zona industrial ă, gara CF i blocurile de locuin Ńe din zona G ării. Terenul se prezint ă ca o suprafa Ńa plana apar Ńinând terasei Oltului situat ă la cca.15 m deasupra albiei râului Olt. Fruntea acestei terase este abrupt ă datorit ă eroziunii în timp, albia Oltului având tendin Ńa de deplasare spre est datorita afluen Ńilor de pe partea dreapta. Sub solul vegetal i umpluturi de 0,50-1,50 m se g ăsesc prafuri argiloase-nisipoase. În aceast ă zon ă pânz ă de apa subteran ă este la adâncime mare de 11-15 m. În fântânile din zon ă apa se g ăse te la 14-15 m adâncime. Stratifica Ńia prezint ă o permeabilitate destul de mare, caracterul nisipos al terenului permi Ńând o infiltrare optima a apei de precipita Ńie. Zona de lunc ă din dreapta Oltului prezint ă o slab ă i uniform ă înclinare dinspre teras ă spre albia râului. Are aspectul unei câmpii plane i o diferen Ńă de nivel fa Ńă de Olt de 1- 2 m. Relieful favorizeaz ă acumularea i stagnarea apelor de precipita Ńie, care îmbib ă stratele superioare. Din punct de vedere geologic zona este constituit ă din depozite sedimentare aluvionare de vârsta cuaternar ă cu sedimente grosiere de pietri i nisip, precum i argiloase- pr ăfoase dispuse într-o stratifica Ńie orizontal ă, încruci at ă sau lenticular ă. Pentru scoaterea de sub inundabilitatea zonei luncii Oltului s-a realizat un dig protector. Pozi Ńia zonei în imediata apropiere a ora ului a condus la folosirea terenului ca materie prima pentru confec Ńionarea de cărămizi, gropile fiind umplute ulterior cu material eterogen sau cu ap ă i vegeta Ńie specific ă de balt ă. Regimul hidrogeologic al zonei este determinat de apropierea râului Olt i de oscila Ńiile nivelului apei dup ă perioadele ploioase-secetoase, care variaz ă foarte mult de la 0,00 m la 4,00 m. Zona de trecere între lunca Oltului i terasa apar Ńine forma Ńiunii lunca Oltului în ălŃat ă prin aluviuni-diluviuni. Aceasta supraîn ălŃare se datoreaz ă depozit ării materialelor transportate de apele de precipita Ńii de pe versan Ńi i aluviunile transportate de pâraiele din ace ti versan Ńi. Zona de teras ă se prezint ă ca o suprafa Ńă cu o pant ă domoal ă orientat ă în direc Ńia sud, sud-est i este cu cca. 22 m mai sus decât restul ora ului. La suprafa Ńă se g ăse te sol vegetal de cca. 0,10-1,00 m grosime. Urmeaz ă o alternan Ńă atât pe orizontal ă cât i pe vertical ă- prafuri argiloase i argile pr ăfoase galbene, plastic vârtoase, pe alocuri cu intercala Ńii de
ERD CONSULT SRL 23 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 nisipuri argiloase cu var pietri i cu concre Ńiuni calcaroase. Terenul se încadreaz ă în categoria terenurilor cu contrac Ńii mari.
4.3. Hidrologie
Re Ńeaua hidrografic ă a municipiului Sfântu-Gheorghe este format ă din Râul Olt i afluen Ńii s ăi din dreapta: pârâul Debren cu un bazin hidrografic de 18 km 2, pârâul Sâmbrezii cu un bazin hidrografic de 15 km 2 i pârâul Porumbele cu un bazin hidrografic de 8 km 2 . Tipul de alimentare a apelor este pluvio-nivel cu alimentare subteran ă moderat ă. Aceste pâraie care se vars ă în Olt au debit variabil i o mare parte din ele au debit sezonier. În cursul anului debitele Oltului i al afluen Ńilor s ăi prezint ă oscila Ńii mari strâns legate de cantitatea de precipita Ńii. Astfel debitele cele mai mari se înregistreaz ă prim ăvara, când cantit ăŃ ile de precipita Ńii sunt mari i debitele sunt crescute din cauza topirii z ăpezii, iar debitele cele mai mici se înregistreaz ă iarna, când cantit ăŃ ile de precipita Ńii sunt mici i fenomenele de înghe Ń sunt persistente. Caracteristica Râului Olt este faptul c ă în zona depresionar ă are un curs lent i meanderat, cu maluri joase, ceea ce pân ă nu de mult producea mari inunda Ńii în perioadele de topire a z ăpezilor sau la ploi intense. Prin realizarea lucr ărilor de îndiguire acest fenomen negativ a fost în mare parte înl ăturat. Lacurile naturale nu sunt caracteristice zonei, totu i exist ă dou ă lacuri artificiale de agrement, unul în zona G ării în partea dreapta a râului Olt i cealalt ă în zona de agrement spre uga B ăi în amonte de localitate, pe pârâul Debren. Lacul spre uga B ăi este împ ărŃit în doua sectoare, cu suprafa Ńa de 4518 mp cu o adâncime medie de 0,7 m i cu suprafa Ńa de 6078 mp i adâncime medie de 1 m. Fenomenele postvulcanice pe teritoriului ora ului prezint ă numeroase izvoare de ape carbogazose, dintre care amintim Büdöskút, situat la intrarea în ora dinspre Vâlcele, fosta Baia Györbiró cu ap ă sulfuroas ă din Valea pârâului Debren, izvorul de pe strada Borvizului, respectiv izvoarele i mofeta din uga B ăi.
ERD CONSULT SRL 24 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4.4. Clima
Dup ă clasificarea din Geografia României, edi Ńia 1983, teritoriul unit ăŃ ii se afl ă în zona climatic ă temperat continental ă, în sectorul de provincie climatic ă I (cu influen Ńe oceanice), Ńinutul climatic al mun Ńilor joase, sub Ńinutul climatic ale Mun Ńilor Bodoc, districtul pădurilor i paji tilor premontane i montane, cu topoclimatele complexe ale Carpa Ńilor de Curbur ă. Clima rece uscat ă, a a zis ă clim ă tundro-stepic ă din pleistocenul superior, (faza glaciar ă Würm) a fost mai accentuat ă în depresiunile intramontane ale Carpa Ńilor Orientali i în mod deosebit în Depresiunea Bra ovului. Clima este continental-moderat ă i face parte din etajul topoclimatic colinar, aria topoclimatului de ad ăpost cu inversiuni de temperatur ă: cu veri relativ bogate în precipita Ńii i ierni friguroase. Circula Ńia general ă a atmosferei este caracterizat ă prin frecven Ńa curen Ńilor de aer temperat-oceanice dinspre vest – mai ales în sezonul cald – i de p ătrunderi frecvente de aer temperat-continental dinspre est, nord-est – mai ales în sezonul rece. Temperatura medie multianual ă este de 7,6 Cº; media multianual ă în luna iulie este de 18o C, iar în luna ianuarie -4,7 o C. Temperaturile maxime absolute s-au înregistrat în lunile iulie i august (36,3°C), iar minima absoluta în luna ianuarie (-32,0°C). Iernile sunt destul de aspre atât ca intensitate cât i ca durat ă. Durata medie anual ă f ără înghe Ń este de 158 zile. Adâncimea maxim ă de înghe Ń este de 1,5 m. Stratul de z ăpad ă dureaz ă în medie 60-100 de zile pe an, în func Ńie de altitudine i expozi Ńie. Precipita Ńiile atmosferice însumeaz ă aproximativ 560-600 mm anual, cu valori mai mici în cursul lunilor de februarie 22 mm i mai mari în cursul prim ăverii i verii (lunile mai- iunie) 737 mm, maxima anual ă fiind de 1014 mm, iar minima de 381,9 mm. Num ărul de zile cu precipita Ńii este de 150. Umezeala relativ ă a aerului este destul de ridicat ă atingând valori de peste 75%. De la 900-1000 m altitudinal umezeala relativ ă dep ă e te 80%. Vântul dominant în jude Ńul Covasna este cel din sector vestic, cu probabilitate de 30 % din num ărul zilelor de ani, iar în cadrul acestuia direc Ńiile vest i sud – vest au cea mai mare pondere. În timpul iernii, din sectorul nord, nord-est, devine dominant vântul Nemira, care impune aspect climatic continental de iarn ă. Având în vedere pozi Ńia i orientarea Mun Ńilor Bodocului, vânturile cele mai frecvente sunt cele care bat din sectorul vestic i nord-vestic. Intensitatea medie a vânturilor se situeaz ă
ERD CONSULT SRL 25 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
în jurul a 2,0 m/s. Num ărul zilelor cu cele mai multe vânturi tari (v>11 m/s) este de 18,0, iar cu furtuni (v>16 m/s) de 2,7.
4.5. Soluri
Cea mai mare extindere pe jude Ń o reprezint ă solurile brune i argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi i joase, precum i pe versan Ńii slab înclina Ńi ai mun Ńilor Întorsurii Buz ăului, Vrancei, Bodoc i Baraolt. Se caracterizeaz ă printr-o aciditate ridicat ă i cu con Ńinut mare de materie organic ă. De asemenea aceste soluri se g ăsesc i pe relieful depresionar unde acoper ă în întregime zona piemontan ă, i o parte din terasele Oltului i Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de p ădure în care predomin ă stejarul, gorunul i uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secar ă, orz, ov ăz, paji ti i fâne Ńe naturale. În zona p ădurilor tipul de sol cu cea mai larg ă r ăspândire este solul brun luvic pseudogleizat, urmat ă de solul brun luvic tipic i solul brun argiloiluvial. Solurile brune argiloiluviale tipice sunt r ăspândite în p ădurile de foioase din regiunea colinar ă, în special în regiunea de dealuri subcarpatice. Sunt soluri de fertilitate mijlocie spre superioar ă pentru fiecare tipuri de cultivate. Solurile brun luvice sunt frecvente în regiunile de dealuri i podi uri, în p ăduri de gorun, gorun cu fag i f ăgete pure la altitudini de 500-700 m. În depresiunea Sfântu Gheorghe s-au format soluri slab hidromorfe pe întinse suprafe Ńe. Însu irile fizico-chimice ale acestora prezint ă un con Ńinut destul de mare de argil ă (18,5- 29,8%), care îns ă, datorit ă unui con Ńinut favorabil de humus (frecvent peste 4,5%) corelat cu o bun ă satura Ńie în baze (90,7-96,7%) i o aciditate slab ă spre neutr ă (pH 6,5-7,0) ofer ă condi Ńii bune i foarte bune dezvolt ării produc Ńiei vegetate. Partea vestic ă al municipiul Sfântu Gheorghe este reprezentat ă de soluri cernoziom, care se întâlnesc în zonele agricole ale municipiului. Aceste soluri se caracterizeaz ă printr-un con Ńinut ridicat de humus i de substan Ńe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zah ăr, cartofi i plante furajere.
ERD CONSULT SRL 26 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Tip de sol Sf. Gheorghe Ha
3000 2559 2500
2000
1500 tip de sol
1000 572 505,5 500 189 209 27 101 8,5 35 0 RS AS FZ EC DC EL LV PE GS
RS – regosol; AS – sol aluvial; FZ – sol cernoziomid; EC – sol brun eumezobazic; DC – sol brun acid; EL – sol brun argiloiluvial; LV – sol brun luvic; PE – pelosol; GS – sol gleic.
4.6. Biodiversitate
4.6.1. Flora
Mun Ńii Baraolt se încadreaz ă în subregiunea floristic ă carpatic ă, provincia sud-est- carpatic ă, unitate care include i Carpa Ńii Orientali i Carpa Ńii de Curbur ă. Sunt acoperi Ńi cu păduri de fag i molid, unele suprafe Ńe cu gorun, golurile i poienile fiind rare. Covorul vegetal din etajul gorunului prezint ă numeroase aspecte distinctive fa Ńă de cel superior al fagului. Vegeta Ńia etajului inferior care se extinde mai ales în partea sudic ă a masivului i cuprinde por Ńiunile inferioare ale versan Ńilor vestici i sud-vestici, este reprezentat ă prin gorunete acidofile din asocia Ńia Luzulo-Quercetum petraeae dacicum. Mari suprafe Ńe ocupate odinioar ă de gorunete au fost transformate în terenuri agricole, fâne Ńe i pă uni. Pe pantele însorite p ădurile de gorun de odinioar ă au fost înlocuite cu tuf ări uri xerofile, i cu alte asocia Ńii de bordur ă. Paji tile formate în urma defri ă rii gorunetelor (reprezentate de asocia Ńiile Festuco R.- Brachypodietum, agrosio- Ferstucetum rupicolae i Bothriochloetum ischaemi) s-au instalat pe versan Ńii sudici, sud-vestici i vestici din imediata
ERD CONSULT SRL 27 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 apropiere a localit ăŃ ilor i sunt intens exploatate de secole. Pe alocuri – din cauza dezvolt ării proceselor erozionale – apar terenuri degradate. Dintre speciile rare din flora Mun Ńilor Baraolt amintim urm ătoarele: Ophiolossum vulgatum, Botrychium multifidum, Pinus silvestris, Saxifraga aizoon, Ribes nigrum, Potentilla anglica, Cytius heuffelii, Seseli varium, Primula leucophylla, Pyrola chlorantha, Chimaphila umbellata, Fraxinus ornus, Scorzonera purpurea, S. Parviflora, Echium russicum, Vaeriana tripteris, Phyteuma orbinicum, Malaxis monophyllos, Nigrettea rubra, Epipogium ophyllum, Cypripedium calceolus, Allium oleraceum, Carex diandra, Carex disticha, Carex pendula, Sphagnum magellanicum, Helodium lanatum.
4.6.2. Fauna
Din fauna prezent ă men Ńion ăm c ăpriorul (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), nev ăstuica, jderul de copac, dihorul, viezurele, mistreŃul (Sus scrofa), cerbul comun (Cervus elaphus), vulpele, pisica s ălbatic ă (Felis silvestris), diverse specii de lilieci, ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx). În jud. Covasna sunt aproximativ 170.000 ha de p ăduri, determinând o densitate de 1 urs/240 ha, respectiv 4,1 ursi/10 km 2. De asemenea, lupul (Canis lupus) i râsul (Lynx lynx) îmbog ăŃ esc prin prezenta lor zona muntoas ă. Se estimeaz ă c ă popula Ńia de lupi se apropie de cifra de 200 exemplare iar cea de râs de 120. Vân ătoarea carnivorelor (ur i, lupi, pisici s ălbatice, râ i) face obiectul unor studii de evaluare speciale iar cotele se stabilesc prin ordin de ministru. Din punct de vedere avifaunistic în Mun Ńii Baraolt se întâlnesc multe specii de pasaj i cuib ăritoare: Barza (Ciconia ciconia), Barza neagr ă (Ciconia Nigra), Cufundar polar (Gavia arctica), Corcodel mic (Podiceps ruficollis), Corcodel cu gît negrur (Podiceps nigricollis), Viespar (Pernis apivorus), Uliu porumbar (Accipiter gentilis), Uliu p ăsărar (Accipiter nisus), orecar comun ( Buteo buteo), orecar înc ălŃat (Buteo lagopus), Acvila Ńip ătoare mic ă (Aquila pomarina), Acvil ă de munte (Aquila chrysaetos), Acvila de câmp (Aquila heliaca), Gaie neagr ă (Milvus migrans), Vânturel de sear ă (Falco vespertinus), Vânturel mic (Falco naumanni), oimul rândunelelor ( Falco subbuteo), Potârniche (Perdix perdix), Prepeli Ńă (Coturnix coturnix), Fluierar de mla tin ă (Tringa glareola), Ghionoaie sur ă (Picus canus), Ghionoaie verde (Picus viridis), Cioc ănitoare neagr ă (Dryocopus martius), Cioc ănitoare pestri Ńă (Dendrocopos major), Cioc ănitoare de stejar (Dendrocopos medius). Ca oaspete permanent de iarn ă, men Ńion ăm huhurezul de iarn ă (Strix uralensis).
ERD CONSULT SRL 28 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4.6.3. Păduri
Fondul forestier na Ńional cuprinde arboretele situate între altitudinile 550 m i 1010 m, deci ne afl ăm în etajul deluros de gorunete, f ăgete i goruneto-făgete i etajul premontan- montan de f ăgete. Suprafa Ńa total ă al fondului forestier na Ńional este de 1905 ha, ce reprezint ă 26,12 %, din suprafa Ńa municipiul. P ădurile municipiului sunt administrate de c ătre Ocolul Silvic Privat Hatod, Ocolul Silvic Privat Zagon i Ocolul Silvic uga , care se afl ă în proprietatea public ă a statului, a unit ăŃ ilor administrativ-teritoriale, a composesoratelor i a persoanelor fizice. Tipurile de p ădure naturale cele mai reprezentative sunt: • Făget montan cu Festuca altissima • Gorunet de coast ă cu Graminee i Luzula luzuloides • Goruneto-făgete cu Festuca drymeia • Goruneto normal cu flor ă de mull • Goruneto-făgete cu Carex pilosa.
4.6.4. Arii protejate
În urma ader ării României la Uniunea European ă terenurile forestiere respectiv cele agricole cu habitate pentru specii de flore i faune de importan Ńă comunitar ă au fost propuse spre includere în re Ńeaua Natura 2000 – H.G. nr. 1284/2007. Programul Natura 2000 reprezint ă o structur ă de protejare a naturii, protejare care nu înseamn ă „limit ări i restric Ńii” în exploata Ńia terenurilor. Natura 2000 permite atât conservarea cât i dezvoltarea pe mai departe a biodiversit ăŃ ii României. Astfel, se observ ă oportunit ăŃ i în numeroase direc Ńii: de la un turism durabil la o combina Ńie între activit ăŃ ile agricole i forestiere cu alternativa de protejare a naturii. Scopul Re Ńelei Natura 2000 este s ă opreasc ă declinul biodiversit ăŃ ii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase i periclitate specii de interes comunitar european, în habitatele lor naturale. O parte din suprafa Ńa administrativ ă a ora ului Sfântu Gheorghe este inclus în situl Natura 2000 ROSPA 0082 Mun Ńii Bodoc-Baraolt, care a fost aprobat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protec Ńie special ă
ERD CONSULT SRL 29 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 avifaunistic ă ca parte integrant ă a re Ńelei ecologice europene Natura 2000 în România. 18 % din teritoriul administrativ al municipiului Sfântu Gheorghe se afl ă în cadrul sitului. Suprafa Ńa total ă a sitului este de 58.021 ha, din care 58.013 ha se afl ă în jude Ńul Covasna. Situl a c ăpătat regim de protec Ńie, încadrat în categoria de management, ca arie de protec Ńie special ă avifaunistic ă, pe baza identific ării a 21 de specii de p ăsări ocrotite. Situl cuprinde în întregime Mun Ńii Baraolt i par Ńial Mun Ńii Bodoc. P ădurile acoper ă cca. 70% din suprafa Ńa sitului, în trupuri compacte. Este o zon ă relativ izolat ă datorit ă accesibilit ăŃ ii reduse în zona mun Ńilor Baraolt. Relieful este caracteristic zonelor de dealuri înalte. Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluen Ńii râului Olt. Specii de p ăsări ocrotite care se g ăsesc în situl Mun Ńii Bodoc-Baraolt, enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Falco vespertinus, Bonasa bonasia, Crex crex, Bubo bubo, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Alcedo atthis, Picus canus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius minor, Lullula arborea, Lanius collurio, Aythya nyroca. În situl Mun Ńii Bodoc-Baraolt cristelul de câmp (Crex crex) este o specie de interes conservativ global. Alte specii importante de faun ă: Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni. Situl nu are structur ă administrativ ă sau de custodie i plan de management. Informa Ńiile privind valorile naturale a sitului sunt incomplete, nu sunt amenajate poteci pentru turi ti, nu sunt indicatoare sau alte dot ări pentru informarea publicului. La nivelul municipiului Sfântu Gheorghe, prin Hot ărârea Consiliului Jude Ńean Covasna nr. 39/2001, privind punerea sub regim provizoriu de ocrotire a bunurilor din patrimoniul natural jude Ńean au fost declarat urm ătoarele rezervatele naturale: • Pădurea Milenar ă İrk ı se g ăse te la vest de municipiul Sfântu Gheorghe, la cap ătul str ăzii Váradi József. P ădurea de pini a fost plantat ă la sfâr itul sec. XIX de primarul municipiul Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc, ca o amintire milenar ă. Edilul a sperat c ă peste un timp zona va deveni un apreciat loc de agrement, dar din p ăcate acum este plin de gunoaie menajere. O parte a p ădurii este rezerva Ńie de semin Ńe. • Valea Papkútja se afl ă în partea estic ă a Mun Ńilor Baraolt, în imediata apropiere a municipiului Sfântu Gheorghe. De pe drumul jude Ńean Sfântu Gheorghe-Vâlcele, la 1 km de ora , în locul numit „Galickás híd” este confluen Ńa pârâului Simeria cu pârâul Papkútja. În valea Papkútja se g ăse te singura cascad ă din jurul ora ului Sfântu Ghoerghe, pozi Ńia sa apropiat ă de ora punând-o în pericol. Locul este i un punct
ERD CONSULT SRL 30 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
fosilifer important, aici g ăsindu-se m ărturii ale recifilor din cretacic, calcarele con Ńinând-o faun ă bogat ă de coralieri, bivalve, molu te, gastropode etc. Din punct de vedere tiin Ńific nu au fost înc ă studiate. • Ochiul step ă din valea Simeria se afl ă în zona sud estic ă a mun Ńilor Baraolt, în imediata apropiere a municipiului Sfântu Gheorghe, format ă de pârâul Simeria. Se acceseaz ă de pe drumul jude Ńean Sfântu Ghoerghe-Vâlcele, la 4,5 km de ora , imediat sub p ădure. Este important ca element de step ă, atât floristic cât i faunistic. • Rezerva Ńia geologic ă din Valea Debren se afl ă în partea sud-estic ă a Mun Ńilor Baraolt, în imediata apropiere a municipiului Sfântu Gheorghe, format ă de pârâul Debren. În zon ă exista o exploatare local ă de nisip cu fosile pliocen-pleistocen, locus tipicus pentru Viviparus debreni.
Resurse naturale
Băile uga , centrul balnear de interes local se afl ă la 8 km de Sfântu Gheorghe, pe versan Ńii de est ai Mun Ńilor Baraolt, în valea pârâului uga . Zona turistic ă se afl ă în preajma vârfului Görg ı (1018 m) la în ălŃimea de 750, înconjurat ă de p ăduri de r ă inoase i foioase. Băile uga face parte în proiecte mari de infrastructur ă regional ă. Proiectul „Drumul Apelor Minerale” este unul extrem de important pentru relansarea turistic ă a jude Ńului i vizeaz ă reabilitarea din punct de vedere economic, social i cultural a zonelor bogate în resurse minerale i reincluderea lor în circuitul turistic. Dintre condi Ńiile naturale ale sta Ńiunii eviden Ńiem: apele carbogazoase, mofeta, i microclima subalpin ă. Înspre B ăile uga se găse te izvorul „Gémvár kútja”, cu un con Ńinut sulfuros i PH ridicat. Apele minerale feruginoase-alcaline-carbonatate sau cele u or s ărate-carbogazoase – Erzsébet - Elisabeta, Szemvíz, Jen ı - Eugen, etc. – sunt indicate pentru boli circulatorii, ale sistemului nervos i dermatice. Izvorul Elisabeta a fost folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice i a g ăstritelor. Alte resurs ă natural ă a zonei este lemnul care se exploateaz ă din p ădurile din jurul municipiului, materie prim ă pentru firmele de prelucrarea lemnului i surs ă de energie pentru înc ălzirea locuin Ńelor particulare, mai ieftin la ora actual ă decât gazul metan. Dintre resursele subsolului putem enumera piatra exploatat ă la cariera İrk ı i exploat ările de nisip i pietri de la cariera dintre satele Chilieni i Co eni.
ERD CONSULT SRL 31 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4.7. Starea mediului
4.7.1. Apa Re Ńeaua hidrografic ă a municipiului Sfântu Gheorghe este format ă din Râul Olt i pârâurile principale codificate Debren, Sâmbrezii, Porumbele. Pentru a pune cap ăt fenomenului de inunda Ńii pe raza localit ăŃ ii, în anul 1976 au fost executate îndiguiri pe râul Olt i pe pârâurile Debren i Sâmbrezii, dup ă cum rezult ă din tabelul urm ător:
Construc Ńia hidroteh. Lungime (km) Grad de De Ńin ător Anul punerii în asigurare func Ńiune (%) Îndiguire râul Olt 10,2 1 S.G.A. 1976 Îndiguire pârâul Debren 9,0 10 S.G.A. 1976 Îndiguiri pârâul Sâmbrezii 9,7 5 S.G.A. 1976
În anul 2006 a fost definitivat ă i îndiguirea râului Olt în zona sta Ńiei de pompare a apei potabile, astfel reducând considerabil pericolul de inundare a zonei str ăzii Izvorului. Prin decolmatarea pârâului Debren în zona str ăzii Digului i a pârâului Sîmbrezii în zona str ăzii Dózsa György a fost redus semnificativ i acest pericol. În municipiul Sfântu Gheorghe se pot produce inunda Ńii mai ales pe afluen Ńii care traverseaz ă localitatea i afecteaz ă gospod ăriile aflate în apropiere.
Starea apelor de suprafa Ńă i subterane
Clasificarea calit ăŃ ii i prelevarea apelor de suprafa Ńă , respectiv subterane este urm ărit ă de Administra Ńia Na Ńional ă “Apele Române” prin unit ăŃ ile lor teritoriale, în judetul Covasna de Direc Ńia Apelor Râmnicu Vâlcea – SGA Sfântu Gheorghe i se efectueaz ă conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004 i HG nr. 100/2002 modificat ă de HG nr. 662/2005. În jude Ńul Covasna m ăsur ătorile monitoring al Râului Olt se efectueaz ă de cele dou ă sec Ńiuni de supraveghere al apelor de suprafa Ńă , urm ărind indicatorii fitoplancton, microfitobentos i macrozoobentos: • la sec Ńiunea Micfal ău, care este încadrat în clasa II. de calitate, în aval de Micfal ău, • la sec Ńiunea Ilieni, care este încadrat în clasa a II.-a de calitate, în amonte de Ilieni.
ERD CONSULT SRL 32 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Pe baza analizei, Râul Olt nu sufer ă un proces de poluare la traversarea municipiului. Din punct de vedere biologic buletinele de informare asupra calit ăŃ ii apelor de suprafa Ńă în bazinul hidrografic al R. Olt (din 2007 conform datelor de la APM Sfântu Gheorghe), rezult ă urm ătoarele date:
• poluan Ńi toxici la Micfal ău: Fe = 505 g/l; Zn = 13 g/l; Mn = 156 g/l; Cu = 0 g/l • poluan Ńi toxici la Ilieni: Fe = 589 g/l; Zn = 25 g/l; Mn = 69 g/l; Cu = 32 g/l • regimul oxigenului la Micfal ău: Od = 7,48 mg/l; CBO5 = 3,83 mg/l; Cco-Mn =3,51 mg/l • regimul oxigenului la Ilieni: Od = 5,66 mg/l; CBO5 = 2,5 mg/l; Cco-Mn = 3,4 mg/l • al Ńi indicatori la Micfal ău: CN = 4 g/l; fenoli = 4 g/l; detergent = 80 g/l • al Ńi indicatori la Ilieni: CN = 2 g/l; fenoli = 2 g/l; detergent = 39 g/l • nutrien Ńi la Micfal ău: NH4 = 0,026 g/l; NO2 = 0,01 g/l; NO3 = 0,046 g/l • nutrien Ńi la Ilieni: NH4 = 0,046 g/l, NO2 = 0,041 g/l; NO3 = 0,071 g/l • regimul de acidifiere la Micfal ău: peste pH 7,8 • regimul de acidifiere la Ilieni: pH 8
S-a constatat prin m ăsur ătorile efectuate de c ătre SGA-Sfântu Gheorghe c ă indicatorii de fosfor, azot, suspensii au dep ă it valoarea admis ă la sta Ńia de epurare, din cauza instala Ńiei necorespunz ătore i uzat ă. Cea mai grav ă situa Ńie o constituie poluarea adus ă de pâraiele Debren i Sâmbrezi datorat ă devers ării de ape impurificate din gospod ăriile particulare limitrofe acestor cursuri. Canalizarea menajer ă nu cuprinde toate str ăzile i gospod ăriile adiacente, iar canalizarea pluvial ă este impurificat ă i cu ape uzate cu deversare în emisar natural. Se adaug ă la aceasta neamenajarea acestor pârâie în zona superioar ă. Zona amenajat ă nu este nici ea între Ńinut ă corespunz ător 5. Nerezolvarea depozit ării n ămolului la sta Ńia de epurare face ca i n ămolul rezidual s ă fie depozitat în bataluri neimpermeabilizate improprii, limitrofe rampei de gunoi. Alte posibile surse majore de poluare a apelor de suprafa Ńă sunt: SC Textila Sfântu Gheorghe , SC Abofarm SA Sfântu Gheorghe, fabricile de pantaloni din raza municipiului.
5. Sursa: Planul de analiz ă i acoperire a riscurilor pe teritoriul municipiului, aprobat prin Hot ărârea Consiliul Local, nr. 118/2008
ERD CONSULT SRL 33 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Starea apelor subterane: Datorit ă cursurilor de ape i configura Ńiei zonei, pânza freatic ă este la suprafa Ńă favorizând fenomenele de poluare a apei. Accentu ăm impactul deosebit de grav adus de rampa de de euri menajere a ora ului, situat ă la ie irea spre Ilieni, într-o zon ă cu freaticul la suprafa Ńă , în plus rampa nefiind impermeabil ă. Alt ă surs ă de poluare pentru ap ă i sol o constituie lipsa unei rampe industriale de de euri la nivelul municipiului. În ansamblu, atât la de euri menajere i industriale, se poate vorbi de o depozitare necontrolat ă a acestora. Mai prezint ă o surs ă de poluare îngr ă ă mintele chimice i pesticidele folosite cu exces în cultura terenurilor agricole. 6
Sistemul de alimentare cu ap ă
Apa potabil ă este asigurat ă în regim centralizat la nivelul întregului Municipiu din pu Ńuri de adâncime medie situate în zona Lunca Oltului în amonte de ora . Sistemul de alimentare cu ap ă const ă din 48 pu Ńuri forate, cu lungimea de 79.154 m ale re Ńelei de ap ă potabil ă i sta Ńia de tratare a apei, care acoper ă cca. 70 % din capacitatea ora ului. Apele sunt tratate într-o sta Ńie de tratare, cu o capacitate de aproximativ 500 l/s.
Sistemul de canalizare menajere a apei uzate i pluviale
Re Ńeaua de canalizare existent ă acoper ă numai cca. 60% necesitatea ora ului, în zonele în care lipsesc, apele uzate menajere sunt evacuate în fose septice, o parte ajungând în receptori natuarli, cum ar fi păraiele Debren i Szemerja. Sta Ńia de epurare poate prelua un debit de pân ă la 600l/s, actualmente intrînd în sta Ńia cca. 250-300 l/s. Nerezolvarea depozit ării n ămolului la sta Ńia de epurare face ca i n ămolul rezidual s ă fie depozitat în bataluri neimpermeabilizate improprii, limitrofe rampei de gunoi.7 Apele meteorice sunt colectate în canale prin c ămine în partea nou ă a ora ului, iar în partea veche a ora ului se scurge în an Ńuri, dirijate în cursurile de ap ă. Canalurile pentru apele pluviale nu sunt între Ńinute corespunz ător i în unele locuri sunt poluate de gospod ării.
6 Sursa: idem 7 Sursa: idem
ERD CONSULT SRL 34 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
4.7.2. Solul
Poluarea solului se datoreaz ă în principal surselor antropogene: reziduurile lichide i solide, menajere stradale i industriale unde este cazul, precum i utiliz ării în agricultur ă a unor substan Ńe chimice periculoase. Calitatea solului poate fi afectat în zona depozitelor necontrolate ale de eurilor menajere i a celor asimilabile cu cele menajere. Solul este afectat semnificativ în zona depozitului menajer al ora ului, care va continua func Ńionarea pân ă în anul 2017, pân ă la punerea în func Ńiune a noului depozit menajer jude Ńean sau regional cu tehnologie modern ă.
57 % din teritoriul administrativ al ora ului se afl ă în folosin Ńă agricol ă – 4206 ha, mai accentuat la Câmpul Frumos, unde se execut ă o agricultur ă intensiv ă. Suprafa Ńa terenurile agricole a municipiului Sfântu Gheorghe sunt a ezate dup ă forme de relief:
Suprafa Ńă total ă Suprafa Ńă Din care pe forme de macro-relief agricol ă conform agricol ă cartat ă Munte Deal/podi Câmpie Teras ă Lunc ă OCPI Covasan pedologic (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) 4206 4206 30 1324 2242 - 610 100 % 100 % 0,71% 31,47% 53,30% - 14,50% Not ă: Datele sunt conforme cu situa Ńia statistic ă al OSPA Bra ov din anul 2004.
Solul poate fi afectat i în urma activit ăŃ ilor agricole a locuitorilor, flora natural ă autohton ă fiind înlocuit ă de plantele agricole cultivate; deseori, din cauza preg ătirii profesionale insuficiente a micilor gospodari, se folosesc în mod nera Ńional pesticide, insecticide, i îngr ă ă minte chimice. În perioada de toamn ă i prim ăvar ă fermierii pot afecta solul prin arderea miri tilor i a vegeta Ńiei ierboase, ce distruge vie Ńuitoarele i refugiile lor din sol i de pe suprafa Ńă , contribuind la poluarea atmosferei i prezentând pericol de incendii. Impactul antropogen actual are influen Ńă considerabil ă asupra indicatorilor i fertilit ăŃ ii solului, exprimat ă prin not ă relativ sc ăzut ă de bonitate a solurilor. Nota medie de bonitate a terenurilor arabile, p ă uni, fâneŃe i livezi sunt în clasa de bonitate a III-a, ce înseamn ă c ă se caracterizeaz ă cu 41-60 puncte. Cauzele principale sunt procesele de eroziune precum i cultivarea necorespunz ătoare prin ar ătur ă cu întoarcerea brazdei, fertilizarea mineral ă cu doze
ERD CONSULT SRL 35 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 mari, monoculturi, aplicarea de tratamente chimice pentru combaterea buruienilor, bolilor i dăun ătorilor. Aspectele deosebit de importante în ceea ce prive te impactul activit ăŃ ilor din agricultur ă asupra st ării factorilor de mediu se refer ă la utilizarea îngră ă mintelor chimice i a pesticidelor. Utilizarea excesiv ă a îngr ă ă mintelor chimice conduce la cre terea semnificativ ă a nivelului de nutrien Ńi i metale grele în mediul înconjur ător. Dintre nutrien Ńi, azotul i fosforul creeaz ă cele mai mari probleme. Compu ii azotului contribuie la acidifierea solului, aerului i apei, precum i la efectul de ser ă i la deprecierea stratului de ozon. Deasemenea, p ătrunderea unor compu i ai azotului în apele subterane i de suprafa Ńă , la anumite concentra Ńii poate s ă contribuie de asemenea la eutrofizarea apelor de suprafa Ńă . Dejec Ńiile animaliere, prin con Ńinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutri Ńia plantelor i influen Ńeaz ă favorabil calit ăŃ ile productive ale solului i implicit produc Ńia agricol ă. Aplicate în cantit ăŃ i excesive, îngr ă ă mintele naturale pot influen Ńa negativ unele însu iri ale solului, cum ar fi permeabilitatea i aciditatea. În baza prevederilor Uniunii Europene, statul membru trebuie s ă elaboreze i s ă implementeze un Cod al bunelor practice agricole care s ă con Ńin ă criteriile men Ńionate în anexa Regulamentului (CCE) nr.1782/2003. În caz de nerespectare, ajutoarele vor fi reduse sau chiar suspendate, în func Ńie de gravitatea, extinderea i repetarea abaterilor. Respectarea bunelor practici prev ăzute în Regulamentul nr. 1782/2003, integrat în legisla Ńia româneasc ă prin Ordinul nr. 134/2006, are prioritate deosebit ă în cazul gospod ăririi terenurilor agricole vulnerabile la procesul de nitratizare, care deja sunt calificate ca atare. Practicile de men Ńinere a terenurilor în condi Ńii bune agricole i de conservare de mediu, asigur ă prin m ăsuri specifice protejarea solului împotriva eroziunii, asigur ă un minim de acoperire a solului cu vegeta Ńie, men Ńine nivelul optim a materiei organice din sol prin rota Ńia culturilor i folosirea miri tii, men Ńine structura echilibrat ă a solului prin utilizarea de ma ini agricole adecvate, asigur ă nivel minim de între Ńinere i evit ă degradarea habitatelor prin limitarea densit ăŃ ii eptelului, reglementeaz ă regimul de între Ńinere i protejare a paji tilor permanente, contribuie la evitarea instal ării vegeta Ńiei nevaloroase pe terenurile agricole.
ERD CONSULT SRL 36 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Starea solului
În agricultur ă, în vederea realiz ării unor produc Ńii cantitative i calitative superioare, atât marii cât i micii produc ători agricoli au executat lucr ări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngr ă ă minte organice cât i chimice. Conform datelor OCPI, din anul 2004 s-au înregistrat polu ări asupra solului din cauza lucr ărilor de excavare pe o suprafa Ńă de 31,5 ha, produselor reziduale pe o suprafa Ńă de 1,5 ha, din depozitare de de euri menajere 12,0 ha i caracteristici de acidifiere pe o suprafa Ńă de 500 ha. Pe teritoriul municipiului 77 ha terenuri agricole au fost afectate de eroziuni de suprafa Ńă i de adâncimi, care au fost produse de cauze naturale. Terenuri cu soluri erodate moderate prin ap ă se afl ă pe o suprafa Ńă de 8,5 ha. În zon ă exist ă alunec ări de teren pe 26 ha din suprafa Ńa agricol ă total ă la ie irea din localitate spre municipiul Vâlcele, pe malul stâng al pârâului Sâmbrezii, unde se pot produce alunec ări de teren, datorit ă mai ales a pantei abrupte. Modul de stabilizare propus ă pentru încetarea eroziunilor i a alunec ărilor de suprafa Ńă se poate realiza prin replantarea cu arbori autohtone specifice zonei.
4.7.3. Aerul
Datorit ă m ărimii jude Ńului Covasna precum i a inexisten Ńei industriei poluatoare mare i a centralelor termice mari, se preleveaz ă probe de aer numai în municipiul Sfântu Gheorghe la sediul APM Covasna, care este situat ă în centrul municipiului. Aici se urm ăresc indicatorii PM10, NH3, NO2 i SO2. Emisiile anuale de dioxid de sulf, dioxidul de azot i amoniacul au fost determinate prin colectare de date i calculate prin programul CorinAir. În cursul anului 2007 a fost montat ă sta Ńia de monitorizare a calit ăŃ ii aerului de fond regional, la est, fa Ńă de centrul a ora ului, lâng ă sta Ńia de tratare a apei. Sta Ńia automat ă de monitorizare a calit ăŃ ii aerului func Ńioneaz ă cu raza de efect de 400 km 2 i se vor urm ări i alŃi indicatori, cum ar fi: CO, O3, NOx, COV. Dup ă urm ărirea m ăsurilor, fa Ńă de anii preceden Ńi se constat ă o sc ădere a valorilor indicatorilor de calitatea aerului. Aceasta datorându-se în special reducerii proceselor cu impact negativ asupra atmosferei precum i a opririi func Ńion ării centralelor termice de cartier. Totodat ă, datorită faptului c ă în municipiul Sfântu Gheorghe s-au reparat principalele artere de ocolire, circula Ńia vehiculelor grele a fost exclus din ora , a diminuat semnificativ valoarea
ERD CONSULT SRL 37 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
PM10. A sc ăzut frecven Ńa dep ă irilor de la 45,3% în 2006 la 4,1% în 2007, precum i concentra Ńia medie anual ă de la 68,6 g/m 3 în 2006 la 29,57 g/m 3 în 2007. O grup ă deosebit de periculoas ă a compu ilor men Ńiona Ńi o prezint ă poluan Ńii organici persisten Ńi (POP) care se utilizeaz ă în industrie i în agricultur ă i în unele cazuri, se genereaz ă secundar în cadrul unor procese industriale i se pot rezulta în urma procesului de ardere. Principalele consecin Ńe ale ac Ńiunii POP-urilor asupra organismelor omului i animalelor sunt: m ărirea riscului de îmboln ăvire de cancer; dezvoltarea anormal ă, fertilitate sc ăzut ă, sl ăbirea imunit ăŃ ii, ce conduce la sporirea îmboln ăvirilor; mic orarea capacit ăŃ ilor intelectuale.
Surse de poluare cu POP sunt reprezentate de activit ăŃ i cum sunt: • arderea combustibilului, lemnului, de eurilor industriale i spitalice ti • procese termice ale industriei metalurgice • transportul, depozitele de carburan Ńi i substan Ńe chimice • electrotransformatoare • aplicarea intensiv ă a pesticidelor
În zona sudic ă a municipiului Sfântu Gheorghe se afl ă firma S.C. Abofarm S.A., de Ńinând o ferm ă de cre terea intensiv ă a p ăsărilor, cu partea de prelucrare c ărnii de pas ăre. În procesul tehnologic, pentru conservare folose te o instala Ńie frigorific ă care con Ńine 8 t de amoniac. La firm ă nu exist ă posibilitatea producerii în procesul de activitate a unui accident major, deoarece rezervoarele se afl ă dispuse în interiorul sta Ńiilor frigorifice. AlŃi mari agen Ńi economici care desf ă oar ă activit ăŃ i ce prezint ă pericole de accidente majore sunt din domeniul fabricarea cartoanelor, fabricarea de confec Ńii, fabricarea de pungi i saci din plastic, prelucrarea laptelui. Dintre acestea sunt deosebit de periculoase, care implic ă substan Ńe periculoase toxice, corosive, inflamabile i iritante în procesul tehnologic. O alt ă problem ă important ăa privind poluarea aerului reprezint ă arderea miri tilor i a vegeta Ńiei ierboase, în perioadele de prim ăvar ă i toamn ă, activitate ilegal ă f ără acceptul autorit ăŃ ilor de protec Ńia mediului, precum i arderea de eurilor în raza municipiului. Limitarea polu ării aerului i polu ării sonore în urma traficului rutier i în jurul activit ăŃ ilor industriale, zootehnice i gospod ăre ti se poate ob Ńine prin plantarea de aliniamente de-a lungul oselelor, crearea de zone verzi în împrejurul i/sau în incinta
ERD CONSULT SRL 38 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 unit ăŃ ilor industriale, comerciale. Societ ăŃ ile industriale ar putea reduce efectele lor negative asupra mediului prin introducerea unor tehnologii mai curate. În scopul reducerii polu ării atmosferice, este indicat informarea publicului privind programul ministerului mediului „Casa verde”, referitor la înlocuirea surselor de energie tradi Ńional ă cu cele alternative-regenerabile. România trebuie s ă încurajeze investi Ńiile în surse alternative de energie, pentru c ă ponderea energiei electrice produse din resurse alternative s ă ajung ă la 33 % pân ă în 2010. Sursele de energie regenerabil ă sunt abundente, larg r ăspândite, nepoluante i disponibile local. Ele provin direct sau indirect de la soare i cuprind lumina, c ăldura i vântul. Pot fi folosite pentru producerea direct ă a c ăldurii f ără nici un proces de conversie sau pot fi convertite în electricitate.
Tehnologiile de energii regenerabile care folosesc direct soarele sunt: • panouri solare care absorb c ăldura de la soare pentru a asigura ap ă cald ă; i • celule fotovoltaice care utilizeaz ă lumina solar ă pentru a produce electricitate
Tehnologiile regenerabile care folosesc indirect soarele cuprind: • turbinele eoliene care convertesc aerul în mi care în electricitate. Vântul este mi carea aerului datorat ă diferen Ńelor de temperatur ă cum ar fi temperaturile aerului deasupra uscatului i deasupra m ării; • biomasa, prin culturile care au nevoie de lumina solar ă pentru a cre te i care sunt apoi arse pentru a produce c ăldur ă; • pompele de c ăldur ă care concentreaz ă c ăldura redus ă absorbit ă de aer, sol sau ap ă în timpul verii pentru a asigura c ăldura pentru cl ădiri în timpul iernii.
4.7.4. Gestionarea de eurilor
Gestionarea de eurilor cuprinde toate activit ăŃ ile de colectare, transport, tratare, valorificare i eliminare a acestora. Organizarea activit ăŃ ii de colectare, transport i eliminare a de eurilor menajere, provenite de la gospod ăriile oamenilor, a unit ăŃ ilor economice i institu Ńiilor este o obliga Ńie a administra Ńiilor publice locale.
ERD CONSULT SRL 39 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Obiectivele gestion ării de eurilor sunt: • protejarea s ănătăŃ ii popula Ńiei; • protec Ńia mediului înconjur ător; • men Ńinerea cur ăŃ eniei i crearea unui cadru estetic corespunz ătoare a localit ăŃ ilor; • conservarea resurselor naturale, prin intermediul politicilor de reducere a de eurilor i de reciclare a acestora
Sursa Amenaj ări tipice, activit ăŃ i Tipuri de de euri solide . generatoare de de euri De euri solide municipale Locuin Ńe i apartamente De euri alimentare, hârtie, cartoane, menajere (DSM) materiale plastice, textile, piele, lemn, sticle, bidoane, aluminiu, alte metale, cenu ă , frunze. DSM provenite de pe str ăzi din Str ăzi, parcuri i alte zone de De euri stradale, de euri din amenajarea parcuri i gr ădini recreere. peisajului i t ăierea copacilor, de euri provenite din parcuri i zone de agrement (frunze uscate). DSM – comerciale Magazine, restaurante, pie Ńe, hârtii, cartoane, materiale plastice, lemn, cl ădiri de birouri, hoteluri, de euri alimentare, sticle, metale, ambalaje service auto etc. uzate. DSM – institu Ńionale coli, spitale, institu Ńii de stat, hârtii, cartoane, materiale plastice, lemn, ONG de euri alimentare, sticle, metale, ambalaje uzate. DSM industriale nepericuloase Industria u oara , construc Ńii hârtii, cartoane, materiale plastice, lemn, de euri alimentare, sticle, metale, ambalaje uzate. Alte de euri De euri periculoase Reziduuri din activit ăŃ ile Dejec Ńii solide i lichide, n ămol, uleiuri agricole, industriale uzate, acumulatori De euri medicale i veterinare Circumscrip Ńii medicale i de eurile infec Ńioase, medicamente veterinare expirate, chimicale, de eurile similare din unit ăŃ ile veterinare, etc. De euri din construc Ńii i Noi antiere de construc Ńii , Moloz, lemn, otel, beton, ciment, etc. demol ări antiere de repara Ńii a cl ădirilor, reabilitarea str ăzilor, a oselei na Ńionale. Alte de euri – echipamente Popula Ńie, activit ăŃ i economi-ce Aparate electrice i electronice uzate, casnice, electronice, comerciale, agricole, etc. aparate electrocasnice, mobil ă, autovehicule scoase din uz. autovehicule, utilaje agricole i forestiere, gestionate Conform HG 1223/2005
În municipiul Sfântu Gheorghe serviciul de salubrizare a localit ăŃ ilor se desf ă oar ă sub coordonarea firmei de specialitate S.C. TEGA S.A. care se ocup ă de serviciile publice de salubrizare a localit ăŃ ilor, incluzând colectarea, transportul i depozitarea de eurilor solide, cu
ERD CONSULT SRL 40 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 excep Ńia celor toxice, periculoase. Proprietarul entit ăŃ ii este însu i Municipiul, care a ini Ńiat i înfiin Ńarea ADI Eco-Sepsi, împreun ă cu celelalte comune din Microregiune, în a c ărei cadru firma de specialitate va deveni operator regional, i se va ocupa de gestionarea de eurilor pe o raz ă substan Ńial mai mare, decât în momentul de fa Ńă .
Activitatea salubriz ării const ă în:
• cur ăŃ enia ora ului: măturat manual, m ăturat mecanic, cur ăŃ at guri canal, ras rigole, adunat de euri grosiere, ridicat cadavre animale mici, între Ńinere co uri de gunoi stradale, adunat i transportat gunoi stradal, sp ălat str ăzi i trotuare, stropit str ăzi • lucr ări de iarn ă: împr ă tiat material antiderapant cu mijloace mecanice i manual, cur ăŃ at z ăpad ă cu mijloace mecanice, cur ăŃ at z ăpad ă i ghea Ńă manual, degajat i transport z ăpad ă • cur ăŃ enia de prim ăvar ă pe toate terenurile apar Ńinând domeniului public din ora ul Sfântu Gheorghe: degajarea obiectelor nefolosibile (transportul gratuit al acestor obiecte într-o perioad ă cu durat ă anun Ńat ă în prealabil)
Rampa de de euri a ora ului Sfântu Gheorghe este amplasat ă la o distan Ńă de 1,5 km spre sud-est, cu o suprafa Ńă ocupat ă de 7,2 ha. Capacitatea rampei: în medie 120.000 mc/an. De euri acceptate la ramp ă: de euri solide, nepericuloase i inerte, provenite de la popula Ńia din ora i a localit ăŃ ilor învecinate precum i de la agen Ńi, institu Ńii din municipiu. Accentu ăm impactul deosebit de grav adus de rampa de de euri menajere a ora ului, situat ă la ie irea spre Ilieni, într-o zon ă cu freaticul la suprafa Ńă , în plus rampa nefiind impermeabil ă.8 De eurile colectate i transportate la ramp ă sunt înregistrate la intrare i depozitate în locurile indicate. Pe m ăsura depunerii, sunt nivelate, selectate (recuperare de euri reciclabile, refolosibile), nivelate i tratate (prin tasare). Ulterior, zonele sunt acoperite cu p ământ gros cca. 50 cm în scopul evit ării autoaprinderii. Levigatul rezultat din procesul de fermentare se colecteaz ă într-o groap ă, de unde periodic se transport ă la sta Ńia de epurare. Pe partea nord, nord-est a rampei se afl ă o perdea de protec Ńie (gard viu). Calitatea solului i apele freatice din vecin ătatea rampei sunt monitorizate permanent prin analize de laborator de specialitate.
8 Sursa: idem
ERD CONSULT SRL 41 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Colectarea i transportarea gunoiului menajer din municipiul Sfântu Gheorghe se realizeaz ă în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuin Ńe în comun i în pubele proprii în cazul locuin Ńelor individuale. Pentru colectarea selectiv ă a de eurilor exist ă puncte de colectare selectiv ă a de eurilor reciclabile, dotat cu containere speciale pentru PET, hârtie i sticl ă cu capacitatea de la 0,34 mc la 4 mc. Începând cu data de 1 septembrie 2008 S.C. TEGA S.A a deschis în str. Energiei sub nr. 2 centrul de colectare selectiv ă pentru de eurile neobi nuite. Containerele sunt marcate cu coduri de identificare i colorate potrivit legisla Ńiei în vigoare. Containerele sunt destinate urm ătoarelor tipuri de de eu: • de euri voluminoase (lemn), • textile (haine purtate, zdrean Ńe), • sticl ă (toate tipurile de sticl ă), • uleiuri i gr ăsimi comestibile (excep Ńie – uleiurile uzate folosite la utilaje), • de euri ambalaje metalice (cutii metalice de bere, r ăcoritoare, conserve, lacuri i vopsele, cutii de spray-uri – produse cosmetice), • tuburi fluorescente i alte de euri cu con Ńinut de mercur (tuburi i becuri). Colectarea de eurilor vegetale se face din fa Ńa caselor particulare i de lâng ă locurile de colectare a de eurilor de pe domeniul public, de eurile vegetale sunt depozitate periodic - săpt ămânal. În activitatea agricol ă, comercial ă i industrial ă gestionarea de eurilor cade în sarcina produc ătorului, operatorului economic, conform HG 856/2002, care impune operatorului economic obliga Ńia înregistr ării, colect ării selective, valorific ării, elimin ării i depozit ării a de eurilor. De eurile de dejec Ńii animaliere rezultate din ferma de pui sunt stocate în unit ăŃ i i valorificate ca îngr ă ă minte naturale în agricultur ă din zon ă. Gestionarea de eurilor provenite din activit ăŃ ile medicale umane i veterinare se realizeaz ă prin intermediul firmelor specializate în acest domeniu de activitate. De eurile periculoase cu componente reciclabile (baterii, acumulatori i uleiuri uzate) sunt colectat ă de societ ăŃ ile generatoare prin intermediul SC Remat SA Sfântu Gheorghe i alte firme asem ănătoare. Deocamdat ă regimul de colectare selectiv ă a de eurilor periculoase este incomplet i insuficient propagat ă în opinia public ă, din aceast ă cauz ă de eurile periculoase sunt eliminate împreun ă cu de eurile menajere.
ERD CONSULT SRL 42 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
5. CADRUL INFRASTRUCTURAL
5.1. Infrastructura edilitar ă
Municipiul Sfântu Gheorghe este ora ul de re edin Ńă a jude Ńului Covasna i este format din trei localit ăŃ i: ora ul Sfântu Gheorghe i satele Chilieni, respectiv Co eni. Pe alt ă parte apar Ńine municipiului i zona turistic ă de interes local uga -Băi, situat ă la 747 m altitudine, la 8 km vest de ora . Municipalitatea, prin achizi Ńiile de imobile i prin preg ătirea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de turism a consacrat capital i efort cu scopul aducerii la un nivel mai ridicat a sta Ńiunii. Municipiul particip ă la proiectul interjude Ńean “Drumul apelor minerale” cu zona turistic ă uga -Băi, contractul de finan Ńare fiind semnat la finele anului 2008, contribu Ńia proprie este de 314.994,98 EUR, iar finan Ńarea solicitat ă de 392.048,47 EUR. Au fost înaintate spre a ob Ńine finan Ńare din fondurile structurale înc ă dou ă proiecte în cadrul Programului Opera Ńional Regional, Domeniul de interven Ńie 5.2, care vizeaz ă reabilitarea infrastructurii sta Ńiunii, valoarea total ă a contribu Ńiei proprii este de 3.512.367 RON, valoarea finan Ńă rii solicitate este de 4.593.581 RON.
Situa Ńia terenurilor intravilane
Nr. Localitate Teren intravilan (ha) 9 1 Sfântu Gheorghe 1209 2 Chilieni 158 3 Co eni 54 TOTAL 1421
De la data aprob ării ultimului Plan Urbanistic General (1999) au fost introduse în intravilanul localit ăŃ ilor înc ă 77,59 ha , din care 48,33 ha destinate construirii locuin Ńelor, iar 29,26 ha destinate activit ăŃ ilor industriale, agroindustriale i de prest ări servicii. În momentul de fa Ńă exist ă mai multe planuri urbanistice zonale în diferite faze de elaborare-aprobare, care vizeaz ă introducerea în intravilan mai multor zeci de hectare, cu diferite func Ńiuni. Limita intravilanului în direc Ńia sud-nord se va ajunge la limita teritoriului administrativ al ora ului pe marginea DJ 112 în sud (în direc Ńia Ilieni) i pe marginea DN 12 în nord (în direc Ńia Arcu ). Zonele noi de locuit vizeaz ă partea vestic ă a ora ului, beneficiarii preferând dealurile
9 Conform PUG aprobat prin HCL 93/1999
ERD CONSULT SRL 43 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 mai înalte, spre p ădure, iar zonele destinate industriilor i serviciilor se a eaz ă pe cele dou ă maluri ale râului Olt, în afara zonelor inundabile. Municipiul fiind re edin Ńă de jude Ń, este o localitate complex ă din punctul de vedere al serviciilor oferite, al traficului etc, astfel s-a ivit necesitatea regândirii func Ńionalit ăŃ ilor centrului ora ului. S-a elaborat planul integrat de dezvoltare urban ă cu 6 obiective principale, înaintat spre finan Ńare în cadrul POR. Proiectul se afl ă în etapa evalu ării, valoarea contribu Ńiei proprii este de 18.459.184 RON, iar finan Ńarea solicitat ă este de 34.456.656 RON.
Raportul locuin Ńelor în ultimii ani 10 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Nr. 22921 22905 22892 24169 23235 23244 23265 23285 23313 23369 23430 locuin Ńe
În anul 2007 au fost recep Ńionate 45 de locuin Ńe, terminate din fondurile popula Ńiei. În cea ce prive te m ăsurile de cre tere a confortului termic al locuin Ńelor, prin Programul de ac Ńiuni pe anul 2006 pentru reabilitarea termic ă a unor cl ădiri de locuit, aprobat prin OM 1772/2006 s-au demarat lucr ări de termoizolare a blocurilor de locuin Ńe din cartierul G ării (str ăzile Prieteniei, G ării i Armata Român ă). Astfel nu numai c ă s-a îmbun ătăŃ it confortul locuin Ńelor, dar i cartierul a c ăpătat un aspect mai estetic. În primul an al programului de termoizolare au fost terminate lucr ările la 14 blocuri cu 4 etaje totalizând 410 de locuin Ńe. Aceste îmbun ătăŃ iri au avut ca efect ridicarea pre Ńurilor la imobile. Pân ă în prezent s-au terminat lucr ările la înc ă patru blocuri. Începând cu toamna anului 2008 s-au început lucr ările la 4 blocuri destinate închirierii tinerilor cofinan Ńat ă de ANL astfel vor fii create 96 de noi locuin Ńe.
Alimentare cu ap ă potabil ă
Lungimea simpl ă a re Ńelei de distribuire a apei potabile este de 79,1 km. În anul 2007 a fost acoperit ă în jur de 80% a ora ului cu re Ńea de ap ă. Capacitatea instala Ńiilor de producere a apei potabile este de 45.792 mc/zi, iar anual se distribuie consumatorilor cca. 4.000 mii mc de ap ă potabil ă (cca. 2.500 mii/mc pentru uz casnic). Sursele de ap ă au un debit îns ă mult mai mare, decât cantitatea furnizat ă.
10 Conform datelor INS
ERD CONSULT SRL 44 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În anul 2007 a început extinderea re Ńelei de ap ă potabil ă în satele Chilieni i Co eni, investi Ńia totalizând 16 km de re Ńea nou ă. Proiectul este finan Ńat prin Programul instituit prin OG 7/2006 i are o valoare de 951.000 RON. Înaintea execu Ńiei re Ńelei de ap ă, locatarii celor dou ă sate s-au alimentat cu ap ă potabil ă din pu Ńuri proprii. O alt ă extindere a sistemului de alimentare cu ap ă a avut loc în anul 2008, când a fost executat ă extinderea de re Ńea de ap ă spre Câmpul Frumos, astfel furnizarea apei potabile este asigurat ă în propor Ńie de 95% pentru locuitorii municipiului.
Canalizarea menajer ă
În anul 2007, conform datelor furnizate de DJS Covasna, lungimea re Ńelei de canalizare în municipiu a fost de 74,3 km, iar capacitatea instala Ńiilor de epurare în anul 2004 a fost de 52.358 mc/zi. Din anul 2007 s-a început reabilitarea, respectiv extinderea sistemului de canalizare în municipiu. Astfel s-a extins sistemul de canalizare în strada Ghioceilor prin amplasarea conductei principale de canalizare la care urmeaz ă s ă se racordeze str ăzile adiacente. S-a modernizat re Ńeaua de utilit ăŃ i în strada łigaretei, Puskás Tivadar i Victor Babe , respectiv a fost schimbat ă re Ńeaua de ap ă potabil ă din str. Váradi József i Porumbeilor, iar dup ă finalizarea lucr ărilor a fost aplicat un nou covor asfaltic. Din vara anului 2008 se lucreaz ă la extinderea re Ńelelor de ap ă-canal în str ăzile Dózsa György, P ădurii, Budai Nagy Antal, Bolyai János, iar începând cu prim ăvara anului 2009 lucr ările în str ăzile Armata Român ă, Toamnei, Verii i Gyertyánffy Ferenc. Se lucreaz ă la crearea sistemului de canalizare în zona Câmpul Frumos, unde pe parcursul anului 2009 se va construi o sta Ńie de pompare pentru apele uzate menajere, i s-a început reabilitarea utilit ăŃ ilor din str ăzile Oltului, Ciucului, 1 Mai etc. Proiectul „ Lucr ări prioritare de reabilitare re Ńele ap ă potabil ă i extindere a re Ńelelor de canalizare în mun. Sfântu Gheorghe” este finan Ńat din fondurile Ministerului Mediului, are o valoare de 9.520.000 RON i cuprinde reabilitarea a 6 km de re Ńea de ap ă, 9 km de canalizare menajer ă i 1 km de canalizare pluvial ă. În cartierul İrk ı se dore te realizarea unei re Ńele de canalizare pluvial ă din fondurile PHARE, proiectul are o valoare de 200.000 euro, la care se adaug ă 22.270 euro contribu Ńie proprie, iar investi Ńia privind realizarea sta Ńiei de epurare i a platformei de de euri s-a estimate la o valoare de 124.920 euro, cu o contribu Ńie de 8.000 euro.
ERD CONSULT SRL 45 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Alimentarea cu energie termic ă
Lungimea simpl ă a conductei de distribu Ńie a gazelor naturale este de 72,3 km, cu ajutorul c ărora în 2007 s-au distribuit 38.768 mii mc gaze naturale, din care 19.181 mii mc pentru uz casnic. Spa Ńiile din ora sunt alimentate cu energie termic ă prin centrale termice proprii pe baz ă de gaze naturale. Num ărul centralelor termice centralizate a sc ăzut, cl ădirile centralelor fiind folosite pentru alte scopuri. În anul 2007 s-au distribuit 1340 Gcal de energie termic ă. Totodat ă trebuie remarcat faptul c ă locuitorii caselor private au tendin Ńa de a folosii centrale pe baz ă de combustibil solid, iar locuitorii locuin Ńelor de bloc folosesc exclusiv centrale pe baz ă de gaze naturale.
Infrastructura de transport
Lungimea str ăzilor or ă ene ti este de 76 km în municipiu, din care sunt modernizate de 59 km. Din punct de vedere al eficientiz ării transportului în ora au avut loc mai multe modific ări privind direc Ńia de circula Ńie pe str ăzi, au fost amplasate semafoare noi, respectiv a fost modificat ă circula Ńia în 10 str ăzi unde circula Ńia se desf ă oar ă într-un singur sens. S-a ivit problema amenaj ării unui drum de centur ă i unui drum expres în direc Ńia Bra ovului. Proiectul privind realizarea drumului de centur ă va folosi mai multe por Ńii din drumuri clasificate actualmente jude Ńene i comunale, prive te mai multe unit ăŃ i administrativ-teritoriale din vecin ătate, astfel trebuie considerat ca fiind un proiect de dezvoltare microregional ă. Un obiectiv real al drumului de centur ă este de a oferi o perioad ă mai scurt ă de accesare al aeroportului din Ghimbav din centrul municipiului, decât a celui din Otopeni din mijlocul Bucure tiului. În anul 2008 s-au amenajat mai multe parc ări, respectiv unele existente au fost reabilitate, astfel: 28 în strada Luceaf ărului, 9 în parcul Saguna, 36 în aleea Scurt ă, 22 în spatele magazinului Spar, 47 în perimetrul str ăzilor Nicolae Iorga i Creang ă, 88 lâng ă sala sporturilor în strada Vân ătorilor, 12 lâng ă pia Ńa G ării, 20 pe strada Spitalului.
ERD CONSULT SRL 46 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
5.2. Infrastructura de transport
Firma specializat ă în transportul în mas ă, apar Ńinând municipiului are în dotare 28 autobuze, care asigur ă transportul în mas ă în ora , respectiv în zonele învecinate de interes local. Parcul de ma ini este par Ńial reînnoit (în ultimul an au fost puse în func Ńiune 4 autobuze ecologice), i acest proces se va continua. Re Ńeaua de transport acoper ă tot teritoriul administrativ al municipiului, densitatea curselor este adaptat ă nevoii de transport a locuitorilor. Mai departe trebuie remarcat faptul că municipiul este un nod de cale ferat ă pe magistrala 400, astfel prin Sfântu Gheorghe este asigurat transportul cu tren a c ălătorilor la destina Ńii din Ńar ă i din afara Ńă rii. Zilnic pleac ă din gara Sfântu Gheorghe 35 de trenuri, din care 2 InterCity (Târgu Mure -Bra ov), 2 trenuri rapide (rute interna Ńionale înspre Budapesta), 8 trenuri accelerate, i 21 trenuri personale. Pe magistrala 400 transportul feroviar de persoane i de m ărfuri este asigurat ă de CFR SA, iar pe linia 404 (ruta Sfântu Gheorghe - Bre Ńcu) de SC Regiotrans SRL, aici zilnic circul ă 6 trenuri personale.
5.3. Telecomunica Ńii
Din punct de vedere a telecomunica Ńiilor municipiul se situeaz ă pe loc frunta pe raza regiunii. Este deservit ă de oficiile po tale ale Po tei Române, sunt prezente mai multe firme de curierat rapid. Sediul oficiului jude Ńean de po tă în curând se va amenaja în fosta cl ădire al Romtelecom SA, care în prezent se afl ă în stare aproape ruinat ă chiar în mijlocul ora ului. În anul 2005 au fost înregistrate 14.227 abona Ńi la re Ńeaua fix ă de telefonie. Furnizorii de telefonie mobil ă au o acoperir ă total ă asupra teritoriului municipiului. Accesul de internet este neîngr ădit, prin furnizorii de servicii internet locale i na Ńionale.
ERD CONSULT SRL 47 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
5.4. Spa Ńii verzi i zone de agrement
Spa Ńiul verde din intravilanul fiec ărei localit ăŃ i trebuie s ă fie minim 20 mp/locuitor pân ă la sfâr itul anului 2010 i minim 26 mp/locuitor pân ă la decembrie 2013.
Localit ăŃ ii Suprafata Cimitir Teren de Zone de Spatii Total spa Ńii verzi (hHa) sport agrement libere (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) Sfântu Gheorghe 0,95 7,55 9,32 2,74 20,34 40,9 Co eni 0,25 0,88 1,30 - - 2,43 Chilieni 3,00 0,97 1,76 - - 5,73 Total 4,2 9,4 12,38 2,74 20,34 49,06
Se constat ă c ă la nivelul municipiului Sfântu Gheorghe în prezent suprafa Ńa spa Ńiilor verzi nu este suficient ă (490 600 mp), în aceste cifre sunt incluse i suprafe Ńele cimitirelor precum i a terenurilor de sport, realizând astfel 7,32 mp/locuitor. La nivelul municipiului este necesar ă dezvoltarea i îmbun ătăŃ irea spa Ńiilor verzi, înfiin Ńarea lor în zona unit ăŃ ilor industriale, a locuin Ńelor i a centrului de municipiu, pentru c ă existen Ńa unui parc sau a unei gr ădini provoac ă o stare de relaxare i de confort, contribuie la îmbun ătăŃ irea aerului i a mediului nostru de via Ńă . În momentul de fa Ńă a o firm ă de specialitate a fost contractat ă de Municipiul Sfântu Gheorghe pentru a efectua calculul spa Ńiilor verzi în ora i va constata dac ă procentajul acestora corespunde cerin Ńelor Ministerului Mediului. Actualmente sunt în faza de execu Ńie 2 mari lucr ări, chiar în centrul ora ului. Proiectul „Amenajare spa Ńii verzi în P-Ńa Mihai Viteazu” vizeaz ă lucr ările de schimbare a conductelor de ap ă, canalizare, s-a instalat un sistem de drenaj care a dezafectat subsolul mai multor cl ădiri din vecinătatea pie Ńei de influen Ńa d ăun ătoare a apelor din sol, au fost instalate conducte noi de ap ă-canal i linii de electricitate. Prim ăria recent a depus o cerere de finan Ńare la AFM pentru amenajarea Pie Ńei Mihai Viteazul, care se afl ă în faz ă de evaluare, valoarea contribu Ńiei proprii fiind de 299.930 RON, iar finan Ńarea solicitat ă de 1.500.000 RON.
Proiectul „Amenaj ări peisagistice pentru reabilitarea parcului central” vizeaz ă instalarea conductelor de ap ă-canal, respectiv liniilor de electricitate care deservesc sistemul de iluminat s-au construit trotuare noi, iar cele vechi au fost reabilitate, au fost plantate plante
ERD CONSULT SRL 48 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 noi i s-au început lucr ările pentru amenajarea unui lac. Valoarea cofinan Ńă rii primite de la AFM este de 550.000 RON.
Sunt amenajate 86 de locuri de joac ă în ora , din care cinci au fost reabilitate în anul 2008, 4 pe raza ora ului i unul în satul Co eni. În planurile municipalit ăŃ ii figureaz ă reabilitarea mai multor locuri de joac ă în viitorul apropiat. Exist ă planuri pentru transformarea stadionului de var ă, care momentan este într-o stare de degradare avansat ă, ea va fii folosit ă în timp de iarn ă pentru patinaj în aer liber (a a cum s-a folosit i în iarna anilor 2007-2008 i 2008-2009), iar pe timpul verii se va putea folosii pentru diverse sporturi.
5.5. Infrastructura de turism
Infrastructura de turism
Cu toate c ă relieful i microclima din jude Ńul Covasna, patrimoniul natural i construit, programele culturale i gastronomia Municipiului Sfântu Gheorghe ofer ă atrac Ńii si posibilit ăŃ i de practicare pentru mai multe forme de turism, re edin Ńa de jude Ń nu este definit ă ca destina Ńie turistic ă. Valoarea i importan Ńa economic ă a serviciilor turistice i conexe din Municipiul Sfântu Gheorghe nu se poate calcula din cauza lipsei datelor necesare. Majoritatea unit ăŃ ilor de primire turistic ă din municipiu nu trimit datele spre Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă (DJS) Covasna, din acest motiv este imposibil de calculat rata de ocupare real ă a unit ăŃ ilor de primire tursitic ă. De asemenea nu de Ńinem date reale nici despre durata de edere a turi tilor în municipiu, în consecin Ńă nu se poate stabili media înnopt ărilor/persoan ă. Totu i, pentru a primi o imagine despre gradul de ocupare al unit ăŃ ilor de primire turistic ă din municipiu, pe baza datelor primite de la DJS Covasna v ă prezent ăm urm ătoarele date i concluzii:
Nr. Grad de Tipul unit ăŃ ii de Nr. Nr. Nr. locuri- Nr. sosiri ocupare cazare unit ăŃ i locuri înnopt ări zile/an (%) Hotel 4 251 91705 14138 26519 29 Vil ă turistic ă 1 18 6570 622 962 15 Pensiune turistic ă 5 75 23196 1861 4022 17 TOTAL 10 344 121471 16621 31503 26 Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi a localit ăŃ ii Sfântu Gheorghe, 2007
ERD CONSULT SRL 49 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Conform datelor de la DJS Covasna gradul de ocupare al unit ăŃ ilor de primire turistic ă a fost sub 30% în anul 2007. Trebuie remarcat faptul c ă gradul de ocupare al locurilor din hoteluri este aproape de dou ă ori mai mare decât al locurilor din vile i pensiuni. Aceasta se explic ă prin func Ńia de re edin Ńă de jude Ń al municipiului, unde î i au sediul i activitatea major ă o serie de institu Ńii publice descentralizate i deconcentrate, numeroase b ănci, firme mai mari, programe profesionale pentru actorii din sfera public ă i privat ă din jude Ń i din Ńar ă, precum i o serie de programe culturale de anvergur ă. Media înnopt ărilor/persoan ă este de 1,9 înnopt ări. Exist ă o mic ă abatere de la valoarea medie, în cazul hotelurilor media este de 1,87, iar în cazul pensiunilor de 2,16 înnopt ări/persoan ă. Se constat ă c ă cazarea în hotelurile de obicei se restrânge la o zi (oaspe Ńii hotelurilor vin de obicei la un anumit program cu o durat ă de 1 sau 2 zile), îns ă în pensiuni durata de edere a turi tilor este pu Ńin mai lung ă. Evolu Ńia ciclului sezonier în jude Ńul Covasna, judecând dup ă num ărul înnopt ărilor, arat ă o preferin Ńă clar ă a turi tilor pentru lunile de var ă, când se înregistreaz ă peste 42% din totalul înnopt ărilor înregistrate în jude Ń. Nu avem date oficiale despre unit ăŃ ile turistice din municipiu, dar conform speciali tilor din domeniul turismului i prestatorilor de servicii turistice ciclul sezonier arat ă tendin Ńe aproape identice i în Sfântu Gheorghe. Perioada de vârf a activit ăŃ ii turistice se contureaz ă de la mijlocul lunii iulie pân ă la sfâr itul lunii august. De la sfâr itul lunii august se poate observa o sc ădere drastic ă a înnopt ărilor, care ating valoarea minim ă în luna ianuarie. Deocamdat ă nu se remarc ă nici m ăcar o tendin Ńă de redresare în luna decembrie care, datorit ă minivacan Ńei de sărb ători, ar putea reprezenta un al doilea vârf al anului, în privin Ńa gradului de ocupare al unit ăŃ ilor de primire turistic ă. Trebuie remarcat ă divergen Ńa dintre datele statistice i datele culese de la diferite furnizori de servicii turistice din municipiu. Astfel, conform datelor neoficiale, în anul 2008, baza material ă a turismului din Municipiul Sfântu Gheorghe cuprindea 22 unit ăŃ i de cazare, din care 16 pensiuni turistice pe raza municipiului Sfântu Gheorghe (2 în zona turistic ă uga - Băi), 5 hoteluri i 1 unitate de cazare apar Ńinând Consiliului Jude Ńean Covasna. Comparând datele de la cele dou ă surse rezult ă o abatere semnificativ ă, num ărul unit ăŃ ilor de cazare fiind cu dou ă ori mai mare în realitate decât în statisticile oficiale. În centrul ora ului se afl ă Hotelul Bodoc cu zece etaje. Cl ădirea în starea actual ă este inutilizabil ă pentru servicii turistice. Din anul 2003 hotelul face parte din patrimoniul Societ ăŃ ii Comerciale de Turism si Agrement (SCTA) "Oltul" SA Sfântu Gheorghe. În 2003 reprezentantul firmei a declarat c ă va investi 5-6 milioane euro pentru reabilitarea i
ERD CONSULT SRL 50 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 modernizarea cl ădirii, în scopul reclasific ării hotelului de la 2 la 5 stele. Dup ă 3 ani s-au început lucr ările de consolidare a hotelului. Proiectul prevedea reabilitarea si modernizarea hotelului, construirea unei noi unit ăŃ i de alimenta Ńie public ă i a unui centru de agrement cu piscin ă în locul fostului restaurant, care a fost demolat. În ultimii ani investitorul nu a mai continuat lucr ările de consolidare a hotelului, în prezent cl ădirea prezint ă o imagine urât ă în centrul ora ului. Recent proprietarul hotelului a prezentat o ofert ă de vânzare a hotelului c ătre Municipiul Sfântu Gheorghe. Problemele cele mai importante în domeniul turismului sunt: insuficien Ńa produselor turistice complexe, lipsurile infrastructurii turistice i conexe, num ărul sc ăzut al locurilor de cazare de calitate superioar ă raportat la posibilit ăŃ ile unei re edin Ńe de jude Ń, limitata ofert ă a produselor turistice de calitate. Infrastructura slab dezvoltat ă are un impact negativ asupra sectorului turistic, mic orând atractivitatea sectorului. În prezent un num ăr mare de pensiuni turistice din Municipiul Sfântu Gheorghe se confrunt ă cu lipsa personalului calificat i vorbitor al minimum unei limbi de circula Ńie european ă. La analiza turismului, ca o ramur ă cu poten Ńial economic în Municipiul Sfântu Gheorghe, trebuie luat în calcul cheltuielile turi tilor. În prezent nu sunt date oficiale disponibile despre cheltuiala efectuat ă de un turist în medie pe o perioad ă medie de edere, dar se poate declara c ă exploatarea atrac Ńiilor turistice existente în municipiu i în zon ă rămâne mult în urm ă fa Ńă de posibilit ăŃ ile acestuia, al c ărui motiv principal este lipsa condi Ńiilor de baz ă pentru valorificarea calitativ ă i diversificat ă a atrac Ńiilor. Au fost create doar pu Ńine pachete de produse turistice, care ar oferi diferite produse combinate dup ă valoarea cultural ă sau natural ă i importan Ńa lor, din acest motiv cheltuielile turi tilor de regul ă se limiteaz ă la cheltuielile de cazare i mas ă, precum i la cump ărarea unor produse tradi Ńionale, sau la cump ărarea câtorva bilete de intrare în Muzeul Na Ńional Secuiesc din Sfântu Gheorghe. Excep Ńii se fac în cazul programelor special create pentru atragerea sutelor sau a miilor de oameni din jude Ńul Covasna i din jude Ńele învecinate în Municipiul Sfântu Gheorghe.
Formele de turism din Municipiul Sfântu Gheorghe sunt: turismul balnear, turismul cultural, turismul activ i turismul de afaceri i conferin Ńe.
ERD CONSULT SRL 51 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
1.Turismul balnear
Sta Ńiunile balneare în general sunt cele care atrag cei mai mul Ńi turi ti. Turismul balnear este probabil forma de turism cu cea mai mare tradi Ńie din jude Ńul Covasna, începuturile acestuia datându-se din secolul al XVIII-lea. Lâng ă complexul balnear din ora ul Covasna, de importan Ńă interna Ńional ă, în jude Ńul Covasna sunt câteva mici sta Ńiuni balneare care se afl ă într-o stare de degradare avansat ă, i prezint ă o atrac Ńie turistic ă redus ă chiar în compara Ńie cu anul 1990. În teritoriul-administrativ al Municipiului Sfântu Gheorghe, la 8 km de ora , se afl ă zona turistic ă uga -Băi, situat ă la 747 m altitudine. În sta Ńiunea din inima Mun Ńilor Baraolt exist ă b ăi si mofete indicate pentru boli cardiace si boli ale aparatului circulator. Sta Ńiunea fiind situat ă în zon ă montan ă ofer ă posibilit ăŃ i de practicare a schiului func Ńionând i o instala Ńie de transport pe cablu pentru schiori. Sta Ńiunea este locul favorit nu numai pentru locuitorii municipiului, ci i pentru popula Ńia, în special tineretul din zon ă. Sta Ńiunea poate fi accesat ă u or din Sfântu Gheorghe pe drumul judetean DJ121C cu autoturismul, sau cu curse regulate de autobuze spre sta Ńiune din ora ul re edin Ńă de jude Ń, atât pe timp de var ă, cât i iarn ă. Mica sta Ńiune balneoclimateric ă este c ăutat ă de turi ti pe timp de var ă pentru aerul foarte bun din zon ă i pentru oportunit ăŃ ile de drume Ńii. Lâng ă microclima special ă din uga - Băi, sta Ńiunea mai este favorizat ă în special de c ătre popula Ńia din Sfântu Gheorghe i pentru bazinul de ape mineral ă i pentru mofet ă. La uga -Băi se g ăse te izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice i a gastritelor. Traseele turistice sunt marcate, un indicator instalat lâng ă izvorul Elisabeta indic ă traseele: cele marcate cu puncte galbene i ro ii spre Sfântu Gheorghe, cele marcate cu triunghi albastre spre Arcu . Vârful cel mai înalt al Mun Ńii Baraoltului – Culmea Görg ı (1017 m) - poate fi accesat printr-unul din traseele turistice din uga -Băi, de unde se poate ajunge i în localitatea Vâlcele (prin Creasta-Bodo ), sau în localitatea Belin (prin izvorul Gyertyános). Pârtia de schi este atrac Ńia principal ă a sta Ńiunii pe timp de iarn ă. Pârtia a fost construit ă din fonduri nerambursabile prin Programul PHARE. Pârtia este încadrat ă în categoria de dificultate medie, are ascensor i este iluminat ă. Prim ăria municipiului Sfântu Gheorghe a elaborat mai multe proiecte de dezvoltare cu scopul reabilit ării zonei turistice uga -Băi. Primul proiect se desf ă oar ă prin intermediul
ERD CONSULT SRL 52 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
MDLPL, în cadrul Programului Opera Ńional Regional, i se refer ă la mai multe lucr ări de infrastructur ă i dezvoltare a zonei turistice uga -Băi. Suma de care beneficiaz ă autorit ăŃ ile locale în prim ă faz ă se ridic ă la 400 de mii de lei, fondurile fiind alocate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice i a detaliilor de execu Ńie. Proiectul de reabilitare a sta Ńiunii cuprinde modernizarea drumului de acces în sta Ńiune, a sta Ńiei de epurare, iluminatul public i realizarea de parc ări i alei. În anul 2008 autorit ăŃile locale din municipiul Sfântu Gheorghe au elaborat un alt proiect privind reabilitarea zonei turistice uga -Băi, prin care se dore te ca loca Ńia s ă devin ă mai atractiv ă din punct de vedere turistic. Proiectul „Reabilitarea infrastructurii în zona turistic ă uga -Băi din Sfântu Gheorghe” are dou ă componente. Primul component vizeaz ă dezvoltarea infrastructuii de turism de utilitate public ă-privat ă, care intr ă sub inciden Ńa ajutorului de stat, realizarea sau reabilitarea a ase obiective: reabilitarea actualei pârtii de schi, amenajarea unei pârtii noi de schi, instala Ńii de z ăpad ă artificial ă, teren de minigolf, teren de sport i teren pentru sporturi extreme. Valoarea total ă a componentei de utilit ăŃ i publice- private este estimat ă la peste 7,5 milioane de lei. Al doilea component, cea care se refer ă la dezvoltarea infrastructuii de turism de utilitate public ă, care nu intr ă sub inciden Ńa ajutorului de stat, presupune reabilitarea bazinelor de ap ă mineral ă i reabilitatea corpului de supraveghere i salvamont, valoarea total ă a componentei de utilit ăŃ i publice fiind estimat ă la 2,3 milioane de lei. În ciuda faptului c ă zona turistic ă uga -Băi este c ăutat ă pentru efectele curative ale apelor sale minerale i ale mofetei, cât i pentru pârtia de schi, locaŃia nu dispune înc ă de suficiente locuri de cazare i are o capacitate redus ă de a asigura serviciile i programele turistice necesare. În aceast ă sta Ńiune nu au mai fost realizate lucr ări de amploare de reabilitare în ultimii 20 de ani. Inten Ńia autorit ăŃilor locale este de a atrage în uga -Băi cât mai mul Ńi turi ti, în special tineri, atât pe timp de var ă, când oferta va fi diversificat ă cu obiectivele incluse în prima component ă a proiectului, cât i iarna, când cele dou ă pârtii de schi vor fi atrac Ńia principal ă. Sta Ńiunea este cuprins ă i în proiectul „Drumul Apelor Minerale”, prin intermediul cărora se vor reface toate izvoarele de ap ă mineral ă din uga -Băi i din Sfântu-Gheorghe: izvoarele Erzsébet, Jen ı, Szemvíz sau Szemmosó, apa mineral ă Alsó-borvíz, Veres Samu, fântâna Görg ıkert. În afar ă de reamenajarea izvoarelor de ap ă mineral ă proiectul mai include realizarea de pavilioane de ape minerale, reabilitarea bazului existent, reabilitarea sta Ńiei de epurare, a iluminatului exterior i a dot ărilor urbane.
ERD CONSULT SRL 53 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Proiectul „Drumul Apelor Minerale“, finantat prin Programul PHARE 2004-2006 Proiecte de infrastructurã regionalã, este un proiect important pentru relansarea turistic ă a jude Ńului Covasna, care vizeaz ă reabilitarea din punct de vedere economic, social i cultural a zonelor bogate în resurse minerale i reincluderea lor în circuitul turistic. „Drumul Apelor Minerale“ va trece prin localit ăŃ i cu poten Ńial balnear din jude Ńul Covasna, cum sunt uga - Băi, Vâlcele, Belin, Baraolt, B ăŃ anii Mari i Bixad, iar pe teritoriul jude Ńului Harghita va parcurge distan Ńa dintre Valea Homorodului pân ă la Remetea. La ora actual ă, mai pu Ńin de trei sferturi din izvoarele de ap ă mineral ă din jude Ńul Covasna sunt valorificate. În sta Ńiunea Vâlcele exist ă un izvor de ap ă mineral ă cu cel mai mare con Ńinut de magneziu din Europa, iar la uga -Băi se g ăse te izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice i a gastritelor. Proiectul se structureaz ă pe 2 loturi, lotul 1 al lucrãrilor se refer ă la investi Ńiile din jude Ńul Covasna, având o valoare de 5.461.295,84 Euro, fãrã TVA i presupune execu Ńia urm ătoarelor obiective în localit ătile Baraolt, Belin, Bodoc, Bretcu, Vâlcele, Sfântu Gheorghe si Bixad: cl ădiri b ăi, pavilioane odihn ă, pavilioane ape minerale, platforme; reamenaj ări izvoare, amenajare aliment ări cu ap ă, sta Ńii de epurare; iluminat exterior si dot ări urbane. Municipiul Sfantu-Gheorghe a cump ărat recent mai multe imobile în zona turistic ă uga -Băi. În urma privatiz ării cu mai bine de 5 ani c ătre Societatea Comercial ă de Turism si Agrement (SCTA) "Oltul" SA Sfântu Gheorghe, imobilele au ajuns în proprietate privat ă, urmând ca din anul 2009 Municipiul Sfântu Gheorghe s ă achizi Ńioneze terenul i cl ădirile importante ale sta Ńiunii. Imobilele includ aproximativ 4.000 m² de teren, un restaurant i o baz ă de tratament. Achizi Ńionarea imobilelor a fost impetuos necesar ă pentru preg ătirea proiectelor de dezvoltare în aceast ă zon ă a sta Ńiunii. În urma implement ării proiectelor autorit ăŃ ile locale din Municipiul Sfântu Gheorghe a teapt ă ca i rezultat la cre terea num ărului de turi ti (atât din Ńar ă cât si din str ăin ătate) i a timpului de cazare a acestora, ceea ce va conduce la dezvoltarea serviciilor turistice i conexe, i la cre terea directă a num ărului de locuri de munc ă în sectorul turistic. Deasemenea se are în vedere cre terea protec Ńiei sanitare i a mediului înconjur ător.
2. Turismul cultural
Turismul cultural are precondi Ńiile necesare practic ării acestei forme de turism în Municipiul Sfântu Gheorghe, unde au fost identificate un num ăr mare de obiective care pot fi
ERD CONSULT SRL 54 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 valorificate din punct de vedere a turismului cultural. Din punctul de vedere al comunit ăŃ ii este important ă valorificarea poten Ńialului turistic, p ăstrarea i punerea în valoare a identit ăŃ ii vizuale, a valorilor arhitecturale, istorice. Formele de cultur ă din municipiu reprezint ă o motiva Ńie semnificativ ă pentru numero i vizitatori. Monumentele arhitecturale i religioase, din care multe reprezint ă înc ă vestigii culturale, reprezint ă puncte majore de atrac Ńie. Num ărul mare de castele i conace din zon ă, Muzeul Na Ńional Secuiesc, locurile natale i casele memoriale ale unor personalit ăŃ i de marc ă ale culturii i istoriei maghiare i universale din jude Ń reprezint ă obiectivul numeroaselor călătorii de grup sau individuale având ca destina Ńie jude Ńul Covasna i implicit Municipiul Sfântu Gheorghe. De accea este imperios necesar ă între Ńinerea i restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Artele vizuale, fie c ă se afl ă în muzee sau în galerii, necesit ă sprijin similar pentru prezentare. În afar ă de restaurarea monumentelor este necesar ă îmbun ătăŃ irea facilit ăŃ ilor de primire a turi tilor, precum i asigurarea de puncte de vânzare i de alimenta Ńie în locuri corespunzătoare. Obiectivele turistice culturale din jude Ńul Covasna atrag anual, dar aproape exclusiv în perioada de var ă, mii de vizitatori, în special din Ungaria. Îns ă, durata de sejur a acestui tip de turism este foarte scurt, deseori doar de o zi, f ără înnopt ări, în consecin Ńă impactul s ău economic este minim. Evenimentele culturale i de folclor din zon ă prezint ă un poten Ńial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei func Ńion ări durabile i pentru a le p ăstra pentru genera Ńiile viitoare. În municipiul Sfântu Gheorghe au loc numeroase evenimente culturale locale, jude Ńene i regionale de calitate, prestate de forma Ńii de renume. Bienala Interna Ńional ă de Teatru Reflex, Festivalul Atelier, Zilele Sfântu Gheorghe – sunt doar câteva dintre programele culturale de anvergur ă, care atrag anual sute de turi ti în municipiu. Îns ă trebuie îmbun ătăŃ ite semnificativ atât publicitatea cât i modul de rezervare a biletelor. Este necesar ă crearea de puncte centralizate i computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferin Ńă cu op Ńiune de rezervare prin internet. Exist ă deficien Ńe în asigurarea promov ării la timp a numeroaselor evenimente pentru a permite organizarea i promovarea de circuite. În acest sens este necesar ă o colectare i transmitere mai bun ă a informa Ńiilor legate de astfel de evenimente.
ERD CONSULT SRL 55 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
3. Turismul activ
În jude Ńul Covasna turismul activ este prezent prin oportunit ăŃ ile de excursii i drume Ńii, vânat, pescuit, c ălărie i ciclism. JudeŃul Covasna din punct de vedere geografic este unul dintre jude Ńele montane ale Ńă rii. Totu i, în ălŃimile medii ale mun Ńilor din acest Ńinut fiind mici (altitudinea maxim ă a jude Ńului este la 1777 m), cu pu Ńine goluri alpine i zone stâncoase, atractivitatea sa pentru montaniarzi este sc ăzut ă. Pentru iubitorii de excursii i drume Ńii exist ă trasee turistice marcate, frecventate des de turi ti din zon ă. Din Municipiul Sfântu Gheorghe porne te traseul turistic „Strada Prim ăverii – İrk ı – uga -Băi – Görg ı (1017 m) – Vâlcele” (inclusiv cartierul Ciucului din Sfântu Gheorghe), marcat ă cu punct ro u. Durata drume Ńiei este de 1 zi.
Vedere din uga -Băi, cu Pensiunea Görg ı (www.gorgo.ro)
Exist ă o cerere spre formele de turism ca sporturile de iarn ă, care sunt foarte la mod ă în România în ultimii ani. Datorit ă inexisten Ńei pârtiilor de schi dotate în mod adecvat în jude Ń, iubitorii de schi prefer ă pârtiile de schi din sta Ńiunile Predeal i Poiana. Odat ă cu reabilitarea pârtiei de schi existent ă la uga -Băi i construirea unei noi pârtii de schi, precum i achizi Ńionarea instala Ńiei de z ăpad ă artificial ă se poate preconiza redirec Ńionarea unui num ăr considerabil de pasiona Ńi ai sporturilor de iarn ă spre uga -Băi. Aceast ă sta Ńiune fiind mult mai aproape de locuitorii din jude Ń, în special poten Ńialilor consumatori din municipiul Sfântu Gheorghe, se poate prognostiza cucerirea unui num ăr semnificativ de oameni care vor
ERD CONSULT SRL 56 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
încerca, vor înv ăŃ a i se vor îndr ăgosti de aceste sporturi. Aici trebuie atras ă aten Ńia pedagogilor i al p ărin Ńilor spre instruirea genera Ńiilor de copii i tineri la practicarea sporturilor de iarn ă. Începând din anii `90 a crescut dorin Ńa oamenilor de a tr ăi în mod s ănătos i paralel cu aceasta au devenit mai con tien Ńi de problemele mediului. Par Ńial din aceste motive ciclismul este din ce în ce mai popular atât în municipiu, cât i în Ńar ă sau în alt ă parte a Europei. În Microregiunea Sepsi înc ă nu sunt construite piste pentru cicli ti, cu toate c ă exist ă o idee pentru construirea pistei pe lâng ă malul Râului Olt. Aceast ă pist ă ar str ăbate aproape tot teritoriul microregiunii. În prezent cicli tii utilizeaz ă drumurile publice rutiere, care îns ă poart ă în sine multe pericole pentru cei care prefer ă bicicleta în loc de autoturism. Ciclismul, ca i în celelalte p ărŃi ale Europei, probabil ar atrage mai mul Ńi turi ti în zon ă, dar atât din punctul de vedere al s ănătăŃ ii popula Ńiei cât i din considerente de mediu, ar trebui luate ini Ńiative operative în vederea oferirii oportunit ăŃ ilor de practicare ale acestui sport pentru locuitorii municipiului. Deocamdat ă în municipiu sunt câteva piste pentru bicicli ti, dar înc ă nu s-a format un traseu complet, pistele limitându-se la por Ńiunile de str ăzi reabilitate recent. În acest sens trebuie remarcate ini Ńiativele autorit ăŃ ilor locale ale municipiului, care se refer ă la amenajarea pistelor de biciclete în fiecare strad ă reabilitat ă începând cu anul 2008. Deasemenea, dup ă realizarea re Ńelei de ap ă spre Câmpul Frumos i spre Biroul Vamal Sfântu Gheorghe, se va amenaja piste pentru ciclism deasupra conductelor îngropate.
4. Turismul de afaceri i conferin Ńe
În Municipiul Sfântu Gheorghe sunt pu Ńine unit ăŃ i turistice axate pe turismul de afaceri. Activit ăŃ ile de turism de afaceri sunt sporadice i se concentreaz ă pe perioada conferin Ńelor organizate, cel mai des de sectorul guvernamental. Turismul de conferin Ńe are o prezen Ńă mai semnificativ ă în Microregiunea Sepsi. Cu toate c ă unit ăŃ ile turistice care sunt amenajate i instalate pentru primirea i organizarea conferin Ńelor (Centrul de Conferin Ńe al Funda Ńiei Diaconice i a Tineretului Cre tin - KIDA din comuna Ilieni, i Centrul de Studii Europene din Arcu apar Ńin ător de Consiliul Jude Ńean Covasna) nu se situeaz ă în teritoriul administrativ al municipiului, se remarc ă o influen Ńă asupra înnopt ărilor din unit ăŃ ile de cazare din municipiu, asupra solicit ării serviciilor de mas ă i asupra particip ării la diferite programe din municipiu de c ătre participan Ńii conferin Ńelor.
ERD CONSULT SRL 57 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Circuite turistice În jude Ńul Covasna nu sunt create circuite turistice, îns ă pentru a atrage grupuri de turi ti se propune realizarea de circuite turistice cu o imagine specific ă i cu o gam ă larg ă de obiective i servicii turistice. Pentru a putea crea un circuit, exist ă o serie de cerin Ńe care trebuie luate în considerare: una sau mai multe „por Ńi” pentru u urarea accesului în regiune, existen Ńa unui num ăr de ora e – centre turistice cu leg ături rutiere sau feroviare bune între acestea, o mare varietate de puncte de atrac Ńie turistic ă, de destina Ńii pentru plimbare, activit ăŃ i în fiecare ora i structuri de cazare de diferite nivele de calitate, locuri de vizitare, tururi, activit ăŃ i i excursii în apropierea ora elor turistice, facilit ăŃ i de cazare în zona rural ă din apropierea ora elor turistice 11 . Trebuie remarcat faptul c ă circuitele turistice trebuie s ă includ ă cât mai multe oportunit ăŃ i i nu s ă reprezinte o gam ă redus ă de op Ńiuni. Aceste destina Ńii pot fi de asemenea marcate în teren prin folosirea de indicatoare turistice maro folosind un logo de circuit. Un circuit turistic de mic ă amploare cu denumirea Turul castelelor, conacelor i a edificiilor ecleziastice din Microregiunea Sepsi se afl ă în faza de preg ătire, scopul circuitului fiind valorificarea poten Ńialului turistic prin introducerea în circuitul turistic a mo tenirii culturale, arhitecturale locale. În prezent problema cea mai mare a turismului din municipiu i din jude Ńul Covasna este sta Ńionarea prea scurt ă a turi tilor în zon ă. Datorit ă lipsei de pachete turistice complexe, timpul de edere al turi tilor este de doar 1-3 zile. Proprietarii i administratorii pensiunilor ofer ă i propun turi tilor doar cele mai apropiate obiective turistice, din acest motiv dup ă câteva zile turi tii nu mai sunt „servite” de zon ă. Circuitele turistice ar putea contribui în mare măsur ă la îmbun ătăŃ irea atractivit ăŃ ii jude Ńului, i implicit al Municipiului Sfântu Gheorghe, dar în acest sens trebuie coordonate ofertele turistice dintr-o regiune mult mai întins ă, care cuprinde m ăcar jude Ńul Covasna, Harghita, Mure , Bra ov i Sibiu. În afar ă de infrastructura fizic ă al turismului, care trebuie dezvoltat i ea la rândul ei, trebuie create sau dezvoltate structurile de informare pentru poten Ńialii turi ti despre ofertele turistice. În acest sens, în cooperare cu autorit ăŃ ile locale i furnizorii de servicii turistice, birourile de turism trebuie s ă prezinte ofertele într-un format atractiv pe internet i în format imprimat, împreun ă cu h ărŃile aferente. În prezent sunt dou ă unit ăŃ i de promovare a valorilor turistice din municipiu. Asocia Ńia pentru Dezvoltarea Turismului din Jude Ńul Covasna, înfiin Ńat ă în anul 2008 de c ătre Consiliul Jude Ńean Covasna i Consiliul Local al Municipiului
11 Master Plan pentru Dezvoltare Turism Na Ńional 2007-2026
ERD CONSULT SRL 58 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Sfântu Gheorghe, cu scopul coordon ării proiectelor turistice i promov ării intereselor în domeniul turistic al jude Ńului Covasna. Asocia Ńia particip ă la târguri de turism na Ńionale i interna Ńionale, unde promoveaz ă ofertele turistice din jude Ń, organizeaz ă evenimente turistice de nivel jude Ńean, de ex. Festivalul apelor minerale „Aquarius”. În cadrul Prim ăriei Municipiului Sfântu Gheorghe func Ńioneaz ă Biroul de Informare Turistic ă „Infotour”, de unde se poate primi informa Ńii despre ofertele turistice din jude Ń, dar i din Ńar ă i str ăin ătate în patru limbi (maghiar ă, român ă, englez ă i german ă). Printre serviciile biroului în afar ă de informare turistic ă (cazare, mas ă, circula Ńie, programe culturale i sportive, obiective turistice) se num ără urm ătoarele: rezerv ări de cazare, ghidare turistic ă, traducere, propunere de programe.
ERD CONSULT SRL 59 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
6. CADRUL ISTORIC
ISTORICUL ORA ULUI I PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT
Fiind cel mai mare ora din jude Ńul Covasna (ast ăzi este re edin Ńa jude Ńului), a fost i în trecut cea mai important ă localitate din cele Trei Scaune. Ast ăzi ora ul mai sunt arondate înc ă dou ă localit ăŃ i din apropiere, i anume: Co eni i Chilieni.
6.1. Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy)
Fiind cea mai important ă localitate a celor Trei Scaune, ast ăzi re edin Ńă de jude Ń, ad ăpostind cele mai importante institu Ńii de administra Ńie, de judecat ă i de cultur ă, este i a ezarea care din punct de vedere istoric este cea mai bine reprezentat ă i documentat ă în literatura de specialitate. Prima sa atestare documentar ă apare în registrele decimatorilor papali, unde în 1332 apare sub forma de: „Michael sacerdos de S[ancto] Georgio solv[it] 15 ban[ales] ant[iquos].“ Suma pl ătit ă de plebanul din 1332 dovede te c ă localitatea avea deja o popula Ńie numeroas ă, cu o plebanie, cu un venit mai bogat - în Secuime doar câteva localit ăŃ i pl ăteau o asemenea sum ă. Rangul de ora de câmp ( oppidum ) mult probabil a fost ob Ńinut la jum ătatea secolului al 15-lea, fiindc ă într-un document din 1461 deja apare cu aceast ă denumire ( in oppido Zenth Gewrg ). Regele Ludovic al II-lea de mai multe ori înt ăre te privilegiul de ora al localit ăŃ ii, acest rang fiind confirmat i de al Ńi domnitori din perioada ulterioar ă, de multe ori privilegiile sale fiind înl ărgite (dreptul de a Ńine târguri; c ă într-un an doar o singur ă dat ă sunt obliga Ńi s ă plăteasc ă nevoile conduc ătorilor scaunului). Ora ul avea conducerea sa proprie, consiliul organizându-se din judele i notarul ora ului, ace tia mai fiind ajuta Ńi de 10 senatori. Este cunoscut ă i sigiliul ora ului din 1509, cu urm ătoarea inscrip Ńie: „Es[t] mia Cristus sp[es]. / Sigi[l]lum oppidi Sepsi Sz.-György A[nn]o 1509.” În registrul de impozite din 1567 este înregistrat cu 63 de gospod ării impozabile. Pe baza lustrei din 1614 tim c ă din popula Ńia ora ului 12,5% apar Ńinea nobilimii, cea mai important ă familie fiind acela cu numele Daczó. Ariile locuite în primele secole ale existen Ńei ora ului au fost teritoriile între biserica
ERD CONSULT SRL 60 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 reformat ă fortificat ă i pârâul Debren. Biserica fortificat ă oferea e refugiu în caz de primejdie pentru locuitori, aceasta însă a fost asediat ă i ocupat ă de trupele turco-tătare care au invadat Transilvania în 1658, i câteva sute de oameni dintre cei r ăma i între ziduri au fost înrobi Ńi. Sub domnia împ ărătesei Maria Terezia, când au fost formate noile trupe de gr ăniceri secui, ora ul Sfântu Gheorghe a devenit unul dintre cele mai importante sedii ale companiilor militare secuie ti. Mult probabil, cea mai cunoscut ă perioad ă a istoriei ora ului este timpul revolu Ńiei de la 1848-49. Putem spune c ă aceast ă mi care de libertate i luptele de autoap ărare din aceast ă perioad ă au fost de cele mai multe ori Ńinta cercet ării de istorie. Cea de-a doua jum ătate a secolului al 19-lea a fost perioada de înflorire a ora ului atât pe plan economic, cât i pe plan cultural. În anii `50 a secolului au fost construite fabrici de b ăuturi alcoolice, János Wellenreiter a fondat prima fabric ă de bere din cele Trei Scaune. Institu Ńiile publice au început s ă se contureze cât mai marcant, între 1851–1853 a fost construit i un spital oră enesc; izraeli Ńii a eza Ńi în ora au dat un nou elan comer Ńului i a industriei mici, în anul 1879 i-a început activitatea i o fabric ă de textile. O important ă realizare pentru evolu Ńia ora ului a fost construirea c ăii ferate Bra ov-Târgu Secuiesc, prin care i ora ul Sfântu Gheorghe a fost încadrat în circula Ńia feroviar ă. Fabrica de tutun a fost fondat ă în 1899, iar tot în acest an au fost începute lucr ările de canalizare a ora ului. Din 1908 s-a început i furnizarea energiei electrice. O întâmplare de gen administrativ a avut loc în anul 1880, când satul Simeria, care la acest timp era deja partea structural ă a ora ului, s-a unit cu Sfântu Gheorghe. În anii 1830 în ora deja func Ńiona a a numitul cazinou , institu Ńie care avea o mare importan Ńă în via Ńa cultural ă a ora ului. Casa de baluri oferea loc i pentru produc Ńii teatrale, în 1836 deja exista i o trup ă de actori condus ă de Dávid Kilyéni. Din anii 1860 o cl ădire etajat ă în pia Ńa ora ului, a a numita sal ă H. Schwarzenberg K. era locul acestor activit ăŃ i, care o perioad ă ad ăpostea i conducerea ora ului, ast ăzi este teatru. Teatrul devenea institu Ńia stabil ă a ora ului din anul 1899, iar din 1948 ora ul î i are i propria trup ă de actori (Teatrul Tamási Áron), din 1984 i-a început activitatea i o trup ă româneasc ă, numit ă Andrei Mure anu. Primul cinematograf a fost deschis în anul 1912. Prima tipografie permanent ă a ora ului i-a început activitatea în anul 1874. Presa î i are originile tot din aceast ă perioad ă, din 1874 aici apare ziarul Nemere , care s-a mutat aici din Bra ov. Din 1883 apare urma ul acestuia, între 1906–1944 sub numele de Székely Nemzet . Acestea au fost tip ărite de Tipografia Jókai (ca i alte publica Ńii) din 1882. La începutul
ERD CONSULT SRL 61 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 secolului `20, din 1902 apare i ziarul Háromszéki Híradó , care era tip ărit de o alt ă tipografie ap ărut ă între timp, i anume cel cu numele Kossuth. Istoria educa Ńiei din ora este atestat ă documentar deja din secolul al 17-lea. Pân ă în 1859 a existat doar educa Ńie general ă, iar în acest an i-a început activitatea primul subgimnaziu în cl ădirile bisericii reformate fortificate, din 1869 au început i construc Ńiile unei coli de studii medii noi, aceast ă coal ă fiind denumit ă Colegiul Székely Mikó , datorit ă faptului, c ă contele Imre Mikó a l ăsat prin testamentul s ău 60000 de forin Ńi pentru scopurile acesteia. Ridicarea cl ădirii existenteă i ast ăzi a fost finalizat ă în anul 1893. Din 1874 a început i educa Ńia institu Ńional ă a fetelor, din 1892 î i începe activitatea o coal ă de educatoare, care în 1911 se mut ă în cl ădirea colii de pedagogie pentru fete, ast ăzi ad ăpostind Liceul Mihai Viteazul. Marea majoritate a cl ădirilor institu Ńiilor publice ( Casa sfatului, Spitalul Ferenc József, Bazarul, care ast ăzi ad ăposte te i Galeria de Art ă Jen ı Gyárfás , Casa Comitatului) au fost construite în aceast ă perioad ă. O cl ădire foarte important ă pentru via Ńa cultural ă i tiin Ńific ă a întregii Secuimi, Muzeul Na Ńional Secuiesc (fondat în 1875) a fost construit ă între anii 1912–1913. Fiind ora ul cel mai important din scaunul Sepsi, dar i din cele Trei Scaune, în de-a lungul secolelor a dat foarte multe personalit ăŃ i importante vie Ńii publice i culturale ale Secuimii, aici fiind centrul educa Ńional i centrul tiin Ńific ale celor Trei Scaune, o sumedenie de nume mari, cercet ători tiin Ńifici i-au desf ă urat activitatea în acest ora . Dintre ace tia câteva se odihnesc în cimitirul reformat al ora ului: judele primar, apoi primarul ora ului Bálint Császár (1826–1892), membrii familiei Gödri, ca Ferenc Gödri senior (1788–1871), protopopul care a studiat în Europa, a avut un rol important i în luptele de autoap ărare din 1849, Ferenc Gödri cel tân ăr (1862–1913), primarul renumit al ora ului, personaj important în paleta vie Ńii culturale i sociale, sau fiul s ău, tot cu numele Ferenc (1890–1975), pictor renumit, profesor al colegiului Székely Mikó. Pictorul Jen ı Gyárfás (1857–1925), scriitoarea Berta Zathureczky (1855–1924), filologul Endre Várkonyi (1857–1894), erau personaje proeminente ale vie Ńii culturale or ă ene, a a cum a fost i istoricul István Domján (1862– 1902) sau preotul poet József Sinka (1913–1988). În cimitirul public pe lâng ă biserica reformat ă este înmormântat i renumitul arheolog, Ferenc László (1872–1925), conduc ătorul Muzeului Na Ńional Secuiesc, botanicul Sándor Kovács (1928–1984), dar i artistul plastic apreciat, Imre Baász (1941–1991).
ERD CONSULT SRL 62 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Patrimoniul construit
Fiind vorba despre cea mai important ă localitate al jude Ńului, i patrimoniul construit este pe m ăsur ă, oglindit i de Lista monumentelor istorice din jude Ńul Covasna publicat ă în 2004. În compara Ńie cu celelalte localit ăŃ i din microregiune Sfântu Gheorghe are cele mai multe situri arheologice: pe punctul denumit „ Cetatea Cocostârcului ( Gémvár )” avem de a face cu o a ezare fortificat ă din epoca eneolitic ă, tot în acest loc au fost g ăsite i urmele unei a ez ări fortificate din epoca bronzului. Din epoca bronzului mai avem o a ezare în punctul denumit „ Avasalja ”. Situl arheologic cu numele „ Eprestet ı” ascunde o a ezare daco-roman ă din secolele 3-4, dar aici a fost g ăsit i o necropol ă de incinera Ńie din epoca Laténe. Din perioada migra Ńiilor aici au fost g ăsite i urmele unor grupe de gepizi i go Ńi, dar i ni te urme ale unei popula Ńii slave. Punctul denumit „ Bedeháza ” con Ńine mai multe urme din epoci diferite, astfel avem de a face cu o a ezare din neoliticul timpuriu i din epoca bronzului, dar s-au g ăsit urme i din Laténe i a fost semnalizat i o a ezare din evul mediu timpuriu, datat la secolul 12. Tot din evul mediu timpuriu (sec. 10–12.) sunt datate r ămă iŃele unei a ez ări situate pe Strada Várgödre ( Templomdomb ). Pe cele dou ă situri amintite mai sus au fost găsite i urmele popula Ńiei maghiare, datate la secolele 11-12. În Simeria au fost g ăsite chiar câteva urme ale sci Ńilor.
Biserica reformat ă fortificat ă ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
ERD CONSULT SRL 63 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Patrimoniul construit, grup ările de monumente istorice existente se compun mai ales din cl ădiri construite în secolul al 19-lea, începutul secolului 20. Din epocile anterioare cele mai renumite monumente se g ăsesc în ansamblul bisericii reformate fortificate , cl ădirea bisericii fiind datat ă la secolul 14, fiind transformat ă în jurul anului 1547 i în 1803, dup ă marele cutremur din 1802. P ăstreaz ă urme ale unor picturi murale exterioare datate la secolul al 14-lea, sanctuarul p ăstreaz ă înc ă bolta distribuit ă prin nervuri din perioada goticului târziu, s-a p ăstrat i chenarul intr ării din sud, ar ătând forme renascentiste, de asemenea în aceast ă perioad ă (1602) a fost cioplit din piatr ă i monumentul funerar al unui membru al familiei Daczó. Din acest ansamblu mai trebuie s ă amintim capela funerar ă din 1968, construit ă dup ă planurile arhitectului Károly Kós; a a numita fost ă coal ă german ă, azi sala confesional ă a bisericii reformate, datat ă din 1786. Turnul clopotni Ńă este datat la anul 1761, cu transform ări în anul 1829, iar zidul de incint ă oval cu un bastion cu cinci laturi datat din secolul al 15-lea i 16-lea a fost renovat în anul 1977 i 1983. O important ă parte structural ă din punctul de vedere al patrimoniului construit este centrul istoric al ora ului unde un întreg ansamblu de cl ădiri beneficiaz ă de protejare. i anume partea structural ă conturat ă de urm ătoarele hotare: la nord-est de strada Vojkán, la est de strada Erege i strada oimului, la sud de strada Váradi József, la vest de strada Cânepii i strada Irinyi János i la nord de strada Borvíz. Un alt ansamblu urban ocrotit este delimitat de strada Bisericii în nord, de strada Ciucului i Oltului în est, de strada Gróf Mikó Imre i strada Spitalului în sud i de strada Kossuth Lajos i strada Gábor Áron în vest. În afar ă de aceste ansamble, „ Cartierul Simeria Veche ” este partea structural ă ocrotit ă i de lege, care în nord este caracterizat ă de strada P ădurii i strada Dózsa György, în est de strada Budai Nagy Antal, în sud de strada József Attila.
Casa cu arcade ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
ERD CONSULT SRL 64 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Dintre cl ădirile publice mai importante trebuie men Ńionat casa cu arcade ( Lábasház ), construit ă în jurul anilor 1820–1821 într-o manier ă clasicist ă, foarte simpl ă, la vremuri fiind sediul companiei militare de husari secui, Bazarul construit între anii 1867-1869, fiind extins la sfâr itul secolului 20, ast ăzi la etaj ad ăpostind galeria de art ă, având fa Ńadele simple cu goluri închise în semicerc la parter i dreptunghiular în etaj, accentuat ă cu un mic turn de ceas. Gimnaziul reformat de fete , a a numita „Kicsi Mikó” a fost construit în 1926-27 dup ă planurile renumitului arhitectului Károly Kós, fiind renovat i pu Ńin modificat în anii 1951-52. Alte cl ădiri proiectate de Károly Kós sunt: casa Keresztes (1916), casa Csulak (1924), Spitalul public al comitatului (cl ădirea veche i casa funerar ă construit ă între 1926-38), coala public ă reformat ă (1930). Cea mai important ă realizare artistic ă a acestui arhitect din Sfântu Gheorghe este ansamblul Muzeului Na Ńional Secuiesc , ridicat ă în anii 1911-1912. Spitalul Ferenc József a fost ridicat în anii 1851-1853, cl ădirea Colegiului Székely Mikó a fost construit ă în anii 1870-77, dup ă planurile lui Gusztáv Zofahl, fiind extins ă în 1890-92, arhitec Ńii îns ărcina Ńi fiind Ignác Alpár i Kálmán Parádi.
Casa Gyulai ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese ) Dintre casele, putem spune chiar palatele de ora construite în prima jum ătate a secolului al 19-lea merit ă amintit ă casa Pünkösdi (1839) , iar la sfâr itul secolului al 19-lea, începutul secolului 20 au mai fost construite casa Flórián Bogdán, casa Horváth realizat ă dup ă planurile arhitectului Toroczkai Wigand Ede în 1914, casa Fogolyán i vechiul sanatoriu au fost construite în 1889, respectiv 1936. Casa Nagy György i casa Bene au fost ridicate tot la începutul secolului 20, ca i palatul Beör . O cl ădire foarte important ă i impozant ă este casa Gyulai , construit ă în stilul art nouveau probabil în primii ani ai secolului 20. Cl ădiri publice importante din aceast ă perioad ă sunt prim ăria de ast ăzi a ora ului, fosta
ERD CONSULT SRL 65 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
„Bérpalota ” (1896-1897) vechea cas ă de economii „Háromszék ”, hotelul „Hungária ” (1907), coala general ă de stat (1906), fosta coal ă Normal ă de Fete , azi Colegiul Na Ńional "Mihai Viteazul" proiectat ă de Zsigmond Herczegh i construit ă în anii 1906-1908. Fostul sediu al scaunelor, ast ăzi biblioteca jude Ńean ă de asemenea a fost construit ă în 1832, fiind transformat ă în anii 1897 i 1902. Dintre monumentele industriei ora ului trebuie s ă men Ńion ăm clădirea abatorului vechi (1906-1907), ansamblul fabricii de tutun (1902-1910), prima fabric ă de textile (1892-1907). Între monumentele ecleziastice incluse în listele oficiale figureaz ă biserica ortodox ă „Sfântu Gheorghe” a c ărui turn a fost construit în anul 1810, iar nava bisericii în 1872 i fosta coal ă confesional ă ortodox ă, construit ă în 1893. Biserica catolic ă „Sfântul Iosif” în pia Ńa Libert ăŃ ii a fost construit ă între anii 1896-1902, în locul unei biserici care a fost ridicat ă în 1832-1834 (în secolul al 18-lea aici exista o biseric ă din lemn). Biserica reformat ă din Simeria a fost ridicat ă în anii 1855-1856.
Biserica catolic ă „Sfântul Iosif” ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese ) Pe teritoriul fostei localit ăŃ i Simeria exist ă câteva cl ădiri de locuit care ne amintesc de lumea curiilor din satele celor Trei Scaune, de pild ă casa Serestéj care a fost construit ă în 1794 (modificat ă ulterior), sau conacul Bora Benedek , construit ă în secolul al 19-lea, iar curia Nagy-Bogáts se prezint ă ca i o cl ădire mai sofisticat ă, cu fa Ńadele ornate i cu un turn de col Ń poligonal, care are i o mic ă lantern ă. Casa de locuit a fost construit ă în 1904. Lista alc ătuit ă de speciali tii din institu Ńiile de protec Ńia monumentelor cu obiectivele propuse pentru a fi luate sub protejare din Sfântu Gheorghe con Ńin mai multe cl ădiri (dintre cele neamintite pân ă acum: casa pictorului Jen ı Gyárfás, fostul hotel Téglás) i mai multe
ERD CONSULT SRL 66 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 monumente comemorative aflate în locuri publice (monumentul eroilor revolu Ńiei de la 1848, bustul lui Kelemen Mikes sau al lui Mihály Lázár), de asemenea mai multe cimitire (cel evreiesc, reformat, cimitirul eroilor germani sau al eroilor austro-ungari din primul r ăzboi mondial). Aceste liste periodic trebuie s ă fie revizuite i de speciali tii de protec Ńia monumentelor i de cei îns ărcina Ńi de prim ăria ora ului cu chestiuni culturale, toate acestea în concordan Ńă i cu cercetarea acestui patrimoniu, care poate s ă scoat ă la iveal ă i noi locuri, monumente care merit ă s ă fie marcate.
6.2. Chilieni (Kilyén)
Localitatea situat ă la sud de ora ul Sfântu Gheorghe, ast ăzi arondat ă municipiului întâia oar ă este men Ńionat ă în scris de registrul decimatorilor papali din 1332, sub forma de Kylien , iar registrul de impozite din 1567 înregistreaz ă în aceast ă localitate 22 de gospod ării, forma scris ă ap ărut ă aici fiind Kyllyen . Conform lustrei efectuate în 1614 marea majoritate a locuitorilor din sat apar Ńinea p ăturii de secui liber. Cercetarea tiin Ńific ă o cunoa te mai ales datorit ă picturilor murale ap ărute în zidurile bisericii unitariene i a unor cl ădiri de locuit cu elemente din secolele anterioare (18-19.). Dintre personajele ilustre care au avut leg ături cu acest sat putem s ă amintim pe membrii familiei Székely , care în secolul al 16-lea au primit ca dona Ńie ni te por Ńiuni din aceast ă localitate, i au utilizat întotdeauna predicatul de „kilyéni” (din Chilieni), îns ă ei foarte probabil erau originari din Sfântu Gheorghe. În Chilieni s-au născut György Székely i Gergely Székely (1822-1897), ofi Ńeri superiori în revolu Ńia de la 1848-49.
Patrimoniul construit
În Lista monumentelor istorice din jude Ńul Covasna localitatea Chilieni apare cu trei înregistr ări: biserica unitarian ă i reformat ă, respectiv conacul Székely-Pótsa . Lista propus ă cu monumentele istorice pentru a fi luate în evidenŃele oficiale mai con Ńine o a ezare din epoca medieval ă timpurie pe malul stâng al Oltului, pe casa Czakó, construit ă în 1813, conacul Szilágyi cu anexele gospod ăre ti (din secolele 18-19.) i vechiul cimitir reformat. Biserica cea mai veche a localit ăŃ ii f ără îndoial ă este cea a unitarienilor , foarte probabil biserica romanic ă a satului a fost schimbat ă cu unul gotic în secolul al 15-lea. Cutremurul din 1977 a scos la iveal ă picturile murale, i cu ocazia cercet ării de parament au mai ap ărut câteva
ERD CONSULT SRL 67 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 elemente gotice. Picturile murale din interiorul bisericii au fost descoperite mai întâi de József Huszka la sfâr itul secolului al 19-lea, dup ă aceea au fost acoperite din nou de tencuial ă. Cutremurul amintit a făcut posibil ă din nou cercetarea i redescoperirea lor, cu ocazia acestora au ap ărut i picturi în zidurile exterioare a cl ădirii, a fost descoperit i portalul de gotic târziu din 1497, de asemenea chenarul sacristiei tot din aceast ă perioad ă i r ămă iŃele unor ferestre gotice. Pe zidul nordic se desf ă oar ă Legenda Sfântului Ladislau , pe cel sudic sunt pictate Chinurile lui Hristos , r ămase doar sumar, o Madon ă, iar pe zidul exterior se afl ă Nunta din Canae . Biserica reformat ă a fost construit ă în anul 1615, cercetarea presupune i o reconstruire ulterioar ă care ar fi datat ă pe inscrip Ńia cu data de 1728 pe baza chenarului de rena tere târzie a intr ării principale. În cutremurul din 1802 bolta bisericii unitariene a c ăzut, iar biserica reformat ă a suferit doar daune minore, doar turnul „ nu mai este bun de nimic ”.
Biserica unitarian ă din Chilieni ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese ) Cl ădirile laice, casele de locuit sunt reprezentate mai ales de conacul Székely-Pótsa , situat lâng ă biserica unitarian ă. Este vorba despre o cl ădire cu mai multe faze de construc Ńie, foarte probabil primele faze ale sale dateaz ă din secolul al 18-lea, iar porticul cu frontonul triunghiular sprijinit de stâlpi patrulatere cu capiteluri ionice se pare c ă a fost construit în secolul al 19-lea. Lista cu daunele produse de cutremurul din 1802 aminte te i c ă casa „domnului Mihály Székelly a suferit pierderi, în zidurile casei de locuit au ap ărut cr ăpături ” i anexele gospod ăre ti au fost ruinate. Cl ădirea ast ăzi este în proprietatea municipiului Sfântu Gheorghe.
ERD CONSULT SRL 68 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
6.3. Co eni (Szotyor)
Intrarea în localitatea Co eni ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese ) Cealalt ă localitate anexat ă ora ului Sfântu Gheorghe se afl ă la sud de Chilieni, aproape de Ozun i Ilieni. Cercetarea nu tie foarte multe lucruri despre a ezare, prima atestare documentare apare destul de târziu, în 1448 în forma de Zwotor . Este vorba despre un cioplitor de piatr ă c ăruia Iancu de Hunedoara doneaz ă o por Ńiune din venitul unei mori din Hărman pentru construirea cetăŃ ilor din Teiu i Co eni. Îns ă urmele acestei presupuse cet ăŃ i înc ă nu au fost g ăsite, Orbán Balázs a încercat teoria c ă aceast ă „cetate” de fapt ar fi fost o biseric ă cumva fortificat ă. În registrul de impozite din 1567 apare sub forma de Zotijor cu 33 de gospod ării. Dintre personalit ăŃ ile mai mari n ăscute în sat îl men Ńion ăm pe unul dintre conduc ătorii militari ai revolu Ńiei de la 1848, pe Elek Nagy (1799-1872), aici s-a n ăscut i Károly Nagy (1821-1897), personalitate important ă a muzicii reformate, i Gergely Nagy (1843-1906), cercet ător al preistoriei, care în 1860 dup ă ce a reu it s ă p ărăseasc ă Ńara, s-a încorporat în legiunea maghiar ă în Nola.
Patrimoniul construit
Lista monumentelor istorice din jude Ńul Covasna nu men Ńioneaz ă nici o cl ădire, nici un monument din aceast ă localitate, îns ă lista propus ă din Co eni are un singur obiectiv, i anume conacul Nagy . Cl ădirea apare cu ni te forme simple de factur ă clasicizant ă cu un portic care este sprijinit de stâlpi patrulatere cu ornamente foarte simple la capiteluri. Cl ădirea a fost construit ă de inginerul constructor János Nagy , foarte probabil în a doua jum ătate a secolului al 19-lea. Mama sa, so Ńia lui Tamás Nagy Terézia Vajna este cunoscut ă de
ERD CONSULT SRL 69 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 cercet ătorii revolu Ńiei de la 1848-49 ca o persoan ă activ ă i foarte dedicat ă mi cării de libertate, dup ă înfrângerea revolu Ńionarilor ea a luat parte semnificativ ă în ascunderea lor, pentru acest lucru chiar a fost închis un an i jum ătate în Sibiu. Dintre fii s ăi János a devenit i deputatul circumscrip Ńiei electorale Ilieni, iar juristul Károly Nagy a fost cel care i-a primit ca musafiri în curia lui pe scriitorii Mór Jókai (1884) i Kálmán Mikszáth (1887), deputa Ńii circumscrip Ńiei electorale Ilieni. Biserica reformat ă a satului a fost foarte mult afectat ă de cutremurul din 1802, relatarea despre aceste daune ne spune c ă „ zidurile bisericii s-au îndep ărtat unul de cel ălalt, turnul s-a ruinat definitiv, acoperi ul a fost deja luat .”
Poarta bisericii reformate fortificate din Sfântu Gheorghe (foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
6.4. VALORIFICAREA RESURSELOR CULTURALE I ISTORICE
Fiind vorba despre un ora , ora ul cel mai mare din jude Ńul Covasna, de asemenea chestiunile de protejarea patrimoniului construit prind un volum mult mai mare decât în cazul celorlaltor municipalit ăŃ i din microregiune. Îns ă i din institu Ńii de cultur ă, chiar tiin Ńifice se pare c ă ora ul de Ńine din bel ug. Nu sunt lipsuri nici din ini Ńierea unor programe de gen cultural sau tiin Ńific, fie c ă acestea vin din partea unor institu Ńii publice (Muzeul Na Ńional Secuiesc, Centrul Cultural al jude Ńului, Biblioteca Jude Ńean ă sau Or ă eneasc ă, institu Ńiile de înv ăŃă mânt etc.) sau chiar din partea unor ONG-uri. Ceea ce s-ar putea s ă fie îmbun ătăŃ it -
ERD CONSULT SRL 70 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 ini Ńierea activit ăŃ ilor poate veni din partea ora ului -: moderarea cercet ării tiin Ńifice i diseminarea informa Ńiilor, Ńinând cont de unele teritorii cu lipsuri.
Priorit ăŃ ile în cercetarea patrimoniul construit
- înfiin Ńarea unei baze de date pe plan or ă enesc care s ă con Ńin ă descrieri morfologice am ănun Ńite i documenta Ńia fotografic ă, releveele cl ădirilor care conform speciali tilor merit ă acest lucru (cercetarea în acest fel a arhitecturii ora ului de obicei scoate la iveal ă multe valori istorice care pot fi folosite pe plan local, având în vedere situa Ńia important ă a ora ului i pe plan jude Ńean)
- aceast ă baz ă de date poate fi (chiar trebuie) folosit în rezolvarea problemelor urbanistice ap ărute (ap ărarea imaginii i a structurilor specifice ale acestor spa Ńii, cum se pot îmbina structurile vechi cu a tept ările moderne)
- cu ajutorul speciali tilor ar trebui întocmite mai întâi studii redactate cu metode iin Ńifice (analize morfologice, cercet ări arhivistice, de parament sau arheologice), din care în urm ă vor rezulta i publica Ńii scrise într-o manier ă prin care aceste informa Ńii pot fi accesibile i în Ńelese atât de localnici cât i de al Ńi interesan Ńi (vizitatori, turi ti, elevi, studen Ńi)
- autorit ăŃ ile locale ar trebui s ă aib ă în vizor aceste probleme, i chiar s ă ini Ńieze aceste activităŃ i de cercetare i de diseminare a informa Ńiilor ob Ńinute, pe m ăsura posibilit ăŃ ilor s ă sprijine material acestea (implicarea ONG-urilor poate s ă aib ă un efect benefic în acest sens)
Fostul Hotel Hungária, azi sediul po tei (foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
ERD CONSULT SRL 71 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Valorificarea patrimoniului construit
Valorificarea patrimoniului construit de multe ori implic ă foarte multe probleme de factur ă judiciar ă sau financiar ă, care de obicei se rezolv ă foarte greu, i în mult timp. Îns ă cu o strategie bine pus ă la punct aceste cl ădiri pot fi folosite i în scopuri publice locale, o metod ă prin care autorit ăŃ ile locale pot influen Ńa soarta acestor cl ădiri este (re)intrarea în posesia acestora. În cazul cl ădirilor monumente, care necesit ă metode de reabilitare, restaurare mai speciale, mai scumpe, ajutorul ora ului este o metod ă prin care se pot p ăstra elementele valoroase de natur ă istoric ă, i prin aceste metode se poate efectua i un control mai riguros asupra execut ării acestor lucr ări. men Ńinerea i sprijinirea activit ăŃ ilor aflate deja în derulare, identificarea unor noi nevoi care ar putea implica i chestiuni de patrimoniu cultural sau construit folosirea activit ăŃ ilor ONG-urilor sau altor institu Ńii i în scopuri locale, prin coordonarea programelor desf ă urate (organizarea unor dezbateri, conferin Ńe, chiar evenimente culturale ( i) cu caracter local sau regional) identificarea unor cl ădiri cu caractere specifice din punctul de vedere al patrimoniului construit i g ăsirea unor func Ńii pentru ele, care în primul rând ar ajuta la reabilitarea acestora (turism, sedii ale unor institu Ńii) încurajarea proprietarilor la reabilitarea cl ădirilor cu caracter de monument istoric prin acordarea anumitor beneficii (scutirea de impozite, sprijinirea lucr ărilor de restaurare în faza de proiectare ori în execu Ńie, prin consultan Ńă , în conformitate cu cadrul legal) implicarea ONG-urilor în asemenea activit ăŃ i în materie de patrimoniu construit trebuie men Ńinut ă o rela Ńie bun ă stabilit ă pe o comunica Ńie eficient ă cu institu Ńiile de protejare i cu institu Ńiile tiin Ńifice, sau dac ă e cazul cu persoane specializate pentru garantarea unei activit ăŃ i de documentare i executare impecabile ora ul poate s ă aloce din bugetul s ău local o sum ă în mod regulat pentru activit ăŃ i de cercetare, de cunoa tere a istoriei unor cl ădiri (aici fiind foarte importante criteriile de selec Ńie ale persoanelor sau institu Ńiilor care vor fi îns ărcina Ńi cu aceste activit ăŃ i), fie ele ecleziastice sau laice, activitate care întotdeauna trebuie urmat ă de o publica Ńie chiar în mai multe limbi, împreun ă cu un material documentar arhivabil
ERD CONSULT SRL 72 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Alte problematici i propuneri referitoare la via Ńa cultural ă i chestiuni de istorie local ă Datele istorice despre localit ăŃ i sau despre anumite monumente istorice de cele mai multe ori pot fi g ăsite foarte greu, fiindc ă sunt ascunse în publica Ńii greu accesibile, adeseori ne întâlnim cu date gre ite; multe informa Ńii nici nu au fost descoperite înc ă Ini Ńierea unor activit ăŃ i de cercetare pe plan local prin implicarea speciali tilor i a institu Ńiilor tiin Ńifice din ora , ca prin urmare s ă fie ob Ńinute lucr ări de istorie local ă cât mai impecabile – comisia cultural ă a consiliului local trebuie s ă identifice aceste lipsuri, i cu ajutorul institu Ńiilor specializate s ă dea o structur ă bine g ăndit ă cercet ării de istorie local ă, s ă nu r ămân ă pe pozi Ńie de a teptare • Ar fi benefic, de exemplu, dac ă cercetarea de istorie ar viza i institu Ńiile ora ului din trecut, cum ar fi consiliul ora ului sau institu Ńiile economice (breslele), cu un accent mai mare pus pe publicarea de izvoare documentare • Ar fi valoroas ă o publica Ńie de gen enciclopedic cu personalit ăŃ ile ora ului, precum i alc ătuirea unei liste cu func Ńionarii ora ului de-a lungul secolelor (care implic ă o cercetare lung ă, i necesit ă abilit ăŃ i speciale de cercet ător) Spiritul local este foarte mult înt ărit de cunoa terea de c ătre localnici a valorilor istorice locale, a personalit ăŃ ilor oarecum legate de o comunitate, de aceea activit ăŃ ile de cercetare trebuie prezentate i comunităŃ ii locale prin organizarea unor prelegeri, prin editarea unor publica Ńii, chiar a unor cărŃi în acest sens Institu Ńiile de înv ăŃă mânt ar trebui i ele implicate într-o oarecare m ăsur ă, prin organizarea unor activit ăŃ i didactice cu caracter local, pentru a sensibiliza i copiii, studen Ńii asupra valorilor istorice, asupra patrimoniului construit local Un curs op Ńional de istorie, cultur ă, patrimoniu local sau mai degrab ă regional la institu Ńiile de înv ăŃă mânt superior ar avea cu siguran Ńă un efect benefic
Casa Serestéj (foto: Wegroszta László )
ERD CONSULT SRL 73 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
7. CADRUL SOCIAL
7.1. Demografie
În Municipiul Sfântu Gheorghe conform datelor statistice 12 în anul 2002 au locuit un num ăr de 63363 persoane. 98% din popula Ńia ora ului locuie te în Sfântu Gheorghe, iar 2% în satele arondate ora ului: 1% în Chilieni, 1% în Co eni.
Popula Ńia localit ăŃ ilor componente Municipiului Sfântu Gheorghe raportat la num ărul total al locuitorilor municipiului în anul 2002
Co eni 1% Chilieni 1%
Sfântu Gheorghe 98%
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
În anul 2002 popula Ńia României era 21.794.793 de locuitori, popula Ńia Regiunii Centru era 2.546.639 de persoane, popula Ńia Jude Ńului Covasna 225.742 de persoane, iar popula Ńia Microregiunii Sepsi era de 79.934 de persoane. Popula Ńia ora ului Sfântu Gheorghe reprezint ă 0,29% din popula Ńia Ńă rii, 2,48% din popula Ńia Regiunii Centru, 28,06% a jude Ńului Covasna, 79,26% din microregiunea Sepsi. Popula Ńia României în 1990 a fost de 23,2 milioane de locuitori, sc ăzând la 21,7 milioane de locuitori la anul 2005, rezultând o sc ădere de -6,79 %. În regiunea Centru popula Ńia a sc ăzut cu -10,99 % de la 2.843 mii la 2.530 mii locuitori, iar în jude Ńul Covasna sc ăderea a fost sub media Ńă rii, adic ă de -5,8 %, de la 237.669 locuitori la 223.886 locuitori.
12 Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007
ERD CONSULT SRL 74 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Evolu Ńia popula Ńiei între anii 1990-2005 în România, Regiunea Centru i Jude Ńul Covasna
2005 fa Ńă de 1990 diferen Ńa diferen Ńa 1990 2005 în nr. pers. în % România 23.200.000 21.623.849 -1.576.151 -6,79% Regiunea Centru 2.843.000 2.530.486 -312.514 -10,99% Jude Ńul Covasna 237.669 223.886 -13.783 -5,80% Sursa: INS , Anuarul Statistic 2004, 2005, 2006;
Analizând evolu Ńia popula Ńiei într-o perioad ă mai scurt ă, între anii 2002-2005, constat ăm o sc ădere a popula Ńiei atât la nivelul Ńă rii, cât i a Regiunii Centru, a Jude Ńului Covasna i a Microregiunii Sepsi. Aceast ă tendin Ńă i în ora ul Sfântu Gheorghe este negativ ă, sc ăderea fiind -1,49%.
Evolu Ńia popula Ńiei între anii 2002-2005 în România, Regiunea Centru, Jude Ńul Covasna , Microregiunea Sepsi i Municipiul Sfântu Gheorghe
2005 fa Ńă de 2002 2002 2003 2004 2005 diferen Ńa diferen Ńa în nr. pers. în % România 21794793 21733556 21673328 21623849 -170944 -0,78% Regiunea Centru 2546639 2545271 2539160 2530486 -16153 -0,63% Jude Ńul Covasna 225724 224922 223878 223886 -1838 -0,81% Microregiunea 79934 79629 78979 78773 -1161 -1,45% Sepsi Sf'ântu Gheorghe 63363 63087 62370 62147 -1216 -1,92% Sursa: INS , Anuarul Statistic 2004, 2005, 2006
În perioada 1997-2008 constat ăm sc ăderea lent ă a popula Ńiei, aceast ă sc ădere în perioada respectiv ă fiind 8,33%. În general ponderea femeilor în popula Ńia total ă a Ńă rii este mai ridicat ă, aceasta arat ă o u oar ă cre tere în 2002 fiind 51,2 % pe tara, 51,0 în regiune si 50,7 % în jude Ń. În Municipiul Sfântu Gheorghe ponderea femeilor în 2008 era 52,29% fa Ńă de bărba Ńi, aceast ă tendin Ńă fiind constant ă în ultimii zece ani.
ERD CONSULT SRL 75 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Evolu Ńia popula Ńiei i a sexelor în Municipiul Sfântu Gheorghe între anii 1997-2008
80000
70000 67142 66732 66599 66341 66387 63363 63087 62370 62147 62021 61704 61547 60000
50000
40000 34796 34610 34617 34509 34584 32346 32122 31982 31832 31803 33112 32967 32598 32471 32368 32170 32189 30251 30120 29772 29676 29653 29534 29358 30000
20000
10000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Popula Ńia Femei Bărba Ńi Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Analizând grupele de vârst ă constat ăm c ă cea mai mare pondere în popula Ńia ora ului o are popula Ńia activ ă între 18-59 de ani, sunt prezen Ńi în 65%. Popula Ńia inactiv ă vârstele între 0- 17, i peste 60 de ani sunt prezen Ńi în 22% respectiv 13%.
Popula Ńia Municipiul Sfântu Gheorghe dup ă categorii de vârst ă în anul 2002
5% 7% 8% 6% 5% 10% 7%
8% 9% 4% 8% 8% 6% 9%
0-7 8-12 13-17 18-22 23-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-69 >70
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
ERD CONSULT SRL 76 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Popula Ńia Municipiul Sfântu Gheorghe dup ă categorii de vârst ă în anul 2002
7869; 13% 13635; 22%
40039; 65%
0-17 18-59 60- Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Num ărul copiilor din municipiu în perioada 1997-2007 arat ă o sc ădere constant ă. În 1997 erau înscri i în sistemul educa Ńional 14.642 de copii, în anul 2007 num ărul lor era 10.093, cu 4549, adic ă cu 31,06% mai pu Ńini.
Evolu Ńia copiilor înscri i în sistemul educa Ńional în Municipiul Sfântu Gheorghe între anii 1997-2007
16000 14642 13990 14000 13443 12573 12320 11860 11662 12000 11337 10844 10478 10093 10000
8000
6000
4000
2000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
ERD CONSULT SRL 77 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Sc ăderea num ărului popula Ńiei i restructurarea demografic ă pe grupe de vârsta este în strâns ă rela Ńie cu mi carea natural ă, respectiv sporul natural al popula Ńiei, i cu tendin Ńele migra Ńiilor externe i interne. Natalitatea 13 a sc ăzut la nivelul Ńă rii de la 13,6 la 10,0‰, în regiune de la 13,0 la 10,5, iar în jude Ń de la 14,5 la 11,8‰. Mortalitatea 14 a crescut la nivelul Ńă rii de la 10,6 la 11,9‰, în regiune e la 9,7 la 11,2‰, iar în jude Ń de la 10,2 la 11,2‰. Sporul natural este de asemenea în sc ădere, ajungând la valori negative, cu excep Ńia jude Ńului, care i- a p ăstrat indicele de natalitate peste media regiunii i a Ńă rii.
Indicele sporului natural în România, Regiunea Centru, Jude Ńul Covasna, Microregiunea Sepsi, i Municipiul Sfântu Gheorghe
2 Municipiul Sfântu Gheorghe 1,58 1 Jude Ńul Covasna 0,5
0
-1 Regiunea Centru -0,8
-2 România -2 -3
Microregiunea -4 Sepsi -3,5
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Indicele sporului natural a sc ăzut de la +2,9 ‰ la -2,0 ‰ în Ńara, de la +3,3 ‰ la -0,8‰ în regiune i de la +4,3 ‰ la +0,5 ‰ în jude Ń. Sporul natural în Microregiunea Sepsi este - 3,5‰, iar în Municipiul Sfântu Gheorghe în ultimii zece ani era pozitiv ă, în medie de 1,58‰. Rata sporului natural în Municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 1997-2007
Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata mortalit ăŃ ii (‰) 7,9 7,4 7,9 7,9 7,3 8,3 9,1 9,3 8,6 9,0 8,7 Rata natalit ăŃ ii (‰) 9,4 8,7 9,3 9,8 8,5 9,0 9,0 11,2 12,1 11,4 10,5 Rata sporului natural 1,5 1,2 1,4 1,9 1,3 0,7 -0,1 1,8 3,5 2,4 1,8
13 Rata de natalitate reprezintã numãrul de nãscu Ńi-vii dintr-un an raportat la popula Ńia medie din anul respectiv i se exprimã în numãr de nãscu Ńi-vii la 1000 locuitori. 14 Rata de mortalitate reprezintã numãrul persoanelor decedate dintr-un an raportat la popula Ńia medie din anul respectiv i se exprimã în numãr de decese la 1000 locuitori.
ERD CONSULT SRL 78 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Rata sporului natural în Municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 1997-2007
14,0
12,0 12,1 11,2 11,4 10,5 10,0 9,8 9,4 9,3 9,1 9,3 8,7 8,5 9,0 9,0 8,6 9,0 8,7 8,0 7,9 7,9 7,9 8,3 7,4 7,3 6,0
4,0 3,5 2,4 2,0 1,9 1,8 1,8 1,5 1,2 1,4 1,3 0,7 0,0 -0,1 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 -2,0
Rata mortalit ăŃ ii (‰) Rata natalit ăŃ ii (‰) Rata sporului natural
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Nivelul sporului natural era cea mai înalt ă în anul 2005, 3,5‰. În perioada 1997-2008 se constat ă o sc ădere de 4549 de persoane 8,33% a popula Ńiei. În anul 1997 popula Ńia ora ului era 67.142 de persoane iar în anul 2008 61.547 de persoane. Popula Ńia stabil ă în Municipiul Sfântu Gheorghe între 1997-2008
68000 67142 67000 66732 66599 66341 66387
66000
65000
64000 63363 63087 63000 62370 62147 62021 61704 62000 61547
61000
60000
59000
58000 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Aceast ă sc ădere nu rezult ă din rata sporului natural, care era cu excep Ńia anului 2003 în mod continuu pozitiv ă în aceast ă perioad ă. Raportul stabilirilor i a plec ărilor cu domiciliu este variabil, media perioadei anilor 1997-2007 fiind pozitiv ă în favoarea plec ărilor cu domiciliu
ERD CONSULT SRL 79 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 din municipiu. În perioada 1997-2007 s-au efectuat 7032 de stabiliri de domiciliu i 10.381 plec ări cu domiciliu, diferen Ńa acestora fiind 3349.
Raportul stabilirilor i a plec ărilor cu domiciliu în Municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 1997-2007
1200
1000
800
600
400
200
0 1997 1998-47 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 -200 -195 -194 -400 -298 -277 -311 -307 -368 -404 -442 -600 -506
Stabiliri de domiviliu în localitate Plec ări din cu domiciliul din localitate Raportul stabilirilor i a plec ărilor cu domiciliu
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna
Analizând to Ńi parametrii de evolu Ńie a popula Ńiei municipiului Sfântu Gheorghe reiese faptul c ă popula Ńia municipiului este în sc ădere în ultimii zece ani. Aceast ă sc ădere nu este cauzat ă de rata sporului natural, ci de rata negativ ă a stabilirilor de domiciliu în municipiu. În popula Ńie în cea mai mare num ăr este prezent ă popula Ńia activ ă. Ponderea femeilor este mai mare fa Ńă de b ărba Ńi (52,29%). Num ărul copiilor înscri i în sistemul de educa Ńie scade brusc în ultimii zece ani (31,%)
7.2. Înv ăŃă mânt
Sistemul de educa Ńie din punct de vedere organiza Ńional ă i curricular ă este centralizat. Florian Colceag 15 într-un studiu 16 vorbe te despre crize din perspectiva dezvolt ării durabile: criza organiz ării sistemului de educa Ńie, criza informa Ńiei i a curriculei, criza abandonului sau neintegr ării colare, criza respectului fa Ńă de drepturile civice i a responsabilit ăŃ ilor civice, criza integr ării pe pia Ńa muncii i a perform ării în domeniile
15 Pre edinte Edu-Gate, Pre edinte Irsca Gifted Education 16 Strategia de reform ă în educa Ńie în viziunea dezvolt ării durabile
ERD CONSULT SRL 80 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 de activitate, criza politicilor educa Ńionale, i consider ă c ă pentru o educa Ńie durabil ă este nevoie de rezolvarea acestor crize. Pe plan jude Ńean, microregional i municipal întâlnim aceea i dificult ăŃ i i probleme ca i pe plan na Ńional. Sfâr itul secolului XX. a g ăsit înv ăŃă mântul românesc nepreg ătit pentru a face fa Ńă schimb ării, incapabil s ă stabileasc ă corela Ńii suficient de exacte i flexibile între palierele educa Ńionale i cererea de noi calific ări i competen Ńe din economie. Trecerea la o economie de tip concuren Ńial a impus restructurarea profund ă a economiei i a societ ăŃ ii române ti, ceea ce are implica Ńii directe pe pia Ńa for Ńei de munc ă, pia Ńă care cunoa te dezechilibre i ajust ări succesive de mari propor Ńii, generate de muta Ńiile structurale din economia româneasc ă. Manifestarea acestor fenomene a impus regândirea sistemului educa Ńional din perspectiva adapt ării competen Ńelor i specializ ărilor la reperele noului tip de economie i societate, inclusiv reconsiderarea rolului educa Ńiei în ce prive te impactul economic al acesteia. Sistemul de educa Ńie nu este organizat pentru a r ăspunde specific la nevoile de instruire ale copiilor, tinerilor, adul Ńilor pe direc Ńiile lor de interes i conform cu capacit ăŃ ile cognitive i cu abilit ăŃ ile naturale ale acestora. De asemenea sistemul educativ nu este organizat spre a r ăspunde la nevoile actuale i de perspectiva a pie Ńei for Ńei de munca. Curricula este suprateoretizat ă i neaplicativ ă, plin ă de termeni de specialitate neadecva Ńi vârstei, neinteresant ă i orientat ă spre trecut, proiectat ă ne-creativ i permi Ńând evaluarea prin reproducere direct ă f ără participarea motivat ă de interesul pentru cunoa tere a elevilor. De asemenea curricula permite numai procedeul de predare prin expunere interzicând procedee precum feedback-ul, dezbaterea, înv ăŃ area prin descoperire, înv ăŃ area prin experimentare direct ă si alte procedee mult mai eficiente. Rolul educa Ńiei este de a dezvolta abilit ăŃi, caractere etice si morale i de a da un set de cuno tin Ńe practice bazate pe fundamente teoretice solide. Sistemul actual bazat pe instruire în special teoretic ă i cu aplicabilitate practic ă redus ă nu are format ă i latura educativ ă. Aceasta latur ă trebuie s ă devin ă prioritar ă în viitor. Neglijarea acestor aspecte i proiectarea unei curricule departe de problemele cotidiene sau de viitor nu ajut ă nim ănui. O curricul ă complet ă de la gr ădini Ńă la facultate acoper ă o perioada de via Ńă de 20 de ani, adic ă aproape o treime din vârsta medie i aproape jum ătate la fel de mult cât via Ńa productiv ă. Dac ă în urma parcurgerii unei curricule nu s-a ajuns la dezvoltarea de abilit ăŃ i i cuno tin Ńe care s ă permit ă absolven Ńilor s ă performeze pe pia Ńa muncii, s ă aib ă o evolu Ńie
ERD CONSULT SRL 81 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 social ă de succes i s ă rezolve crizele din perioada maturit ăŃ ii, atunci acea curricul ă nu i-a îndeplinit rolul. Proiectarea unei curricule trebuie sa fie un proces adaptativ i perfec Ńionist permanent. Nu putem proiecta viitorul de peste 20 de ani, c ăci suntem martorii evolu Ńiei extrem de rapide i pe direc Ńii impredictibile din ultimii 20 de ani. Putem însa orienta câtre surse de date i pe trasee individualizate de instruire pe direc Ńiile de motiva Ńie a utilizatorului. Acest demers plecat de la managementul crizelor va asigura în mod continuu atât motiva Ńia, succesul social, caracteristicile etice si morale, cât si gestionarea eficienta a problemelor curente prin cre terea respectului fa Ńa de datoriile civice, drepturile civice i responsabilit ăŃ ile civice. Aceste direc Ńii bazate pe respect, etic ă, moral ă, competen Ńă , responsabilitate i calitate/valoare vor fi coloana vertebrala comportamentala atât în rela Ńiile dintre profesori, elevi, p ărin Ńi, comunitate, cultur ă, Ńar ă, cât i în rela Ńiile comportamentale pe pia Ńa muncii sau în rela Ńiile cu mediul natural i cel social.
Colegiul Székely Mikó (foto: Méder Mednyánszky Judit Emese ) În Municipiul Sfântu Gheorghe sunt în total 37 de institu Ńii de educa Ńie: 10 licee teoretice i grupuri colare, o coal ă general ă postliceal ă, 9 coli generale, 17 de gr ădini Ńe. Pe lâng ă aceste institu Ńii de înv ăŃă mânt preuniversitar ă func Ńioneaz ă extensiunea Universit ăŃ ii Babe Bolyai. Activitatea acestor institu Ńii (exclusiv nivelul universitar, care este coordonat de Universitatea Babe -Bolyai Cluj Napoca) este coordonat de Inspectoratul colar al Jude Ńului Covasna, i este ajutat de Casa Corpului Didactic, Clubul Sportiv colar, Palatul Copiilor Sfântu Gheorghe. Num ărul total al pre colarilor din municipiu este de 2334 de copii, num ărul elevilor înscri i în unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt la nivelul primar, gimnazial i liceal este de 10001.
ERD CONSULT SRL 82 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt în Municipiul Sfântu Gheorghe în anul colar 2008-2009 Nr.crt. Denumirea unit ăŃ ii Nr. copii Grupul colar Agricol i de Industrie Alimentar ă "Gámán János" Sfântu 1 Gheorghe 308 2 Grupul colar "Constantin Brâncu i"Sfântu Gheorghe 663 3 Grupul colar Ec.-Adm."Berde Áron" Sfântu Gheorghe 726 4 Grupul colar"Kós Károly" Sfântu Gheorghe 758 5 Grupul colar"Puskás Tivadar" Sfântu Gheorghe 622 6 Liceul Teoretic "Székely Mikó"Sfântu Gheorghe 1266 7 Liceul Teologic Reformat Sfântu Gheorghe 297 8 Liceul Teoretic "Mikes Kelemen" Sfântu Gheorghe 1222 9 Colegiul Na Ńional "Mihai Viteazul" Sfântu Gheorghe 1063 10 coala General ă Postliceal ă Sanitar ă Sfântu Gheorghe 135 11 coala General ă cu clasele I-VIII."Gödri Ferenc" Sfântu Gheorghe 356 12 coala General ă cu clasele I-VIII."Váradi József" Sfântu Gheorghe 909 13 coala General ă cu clasele I-VIII."Nicolae Colan" Sfântu Gheorghe 302 14 coala General ă cu clasele I-VIII. "Ady Endre" Sfântu Gheorghe 355 15 Gr ădini Ńa cu Program Normal Chilieni 32 16 Gr ădini Ńa cu Program Normal Co eni 22 17 Gr ădini Ńa cu Program Normal I.A.S. Sfântu Gheorghe 27 18 coala General ă cu cl. I-IV. I.A.S Sfântu Gheorghe 17 19 coala General ă cu cl. I-IV. Chilieni 32 20 Liceul de Art ă "Plugor Sándor" Sfântu Gheorghe 522 21 coala General ă cu cl. I-VIII."Néri Szent Fülöp" Sfântu Gheorghe 325 22 Gr ădini Ńa cu Program Normal "Néri Szent Fülöp " Sfântu Gheorghe 91 23 coala General ă Special ă Sfântu Gheorghe 123 24 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Pinocchio" Sfântu Gheorghe 160 25 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 8 "Cenu ăreasa" Sfântu Gheorghe 136 26 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Benedek Elek" Sfântu Gheorghe 224 27 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 3 Sfântu Gheorghe 58 28 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Csipike" Sfântu Gheorghe 234 29 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 4 Sfântu Gheorghe 81 30 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Gulliver" Sfântu Gheorghe 307 31 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 5 Sfântu Gheorghe 56 32 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Árvácska" Sfântu Gheorghe 239 33 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "K ırösi Csoma Sándor"Sfântu Gheorghe 84 34 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Hófehérke" Sfântu Gheorghe 287 35 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 7 Sfântu Gheorghe 30 36 Gr ădini Ńa cu Program Prelungit "Napsugár" Sfântu Gheorghe 174 37 Gr ădini Ńa cu Program Normal Nr. 6 Sfântu Gheorghe 92 TOTAL: 12335
ERD CONSULT SRL 83 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În anul colar 2008-2009, 70,30% a elevilor înscri i în unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt din Microregiunea Sepsi î i continu ă studiile în unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt din Sfântu Gheorghe. 8,70% a elevilor înva Ńă în ciclul primar i gimnazial în mediu rural. Din num ărul total a copiilor înscri i în sistemul de înv ăŃă mânt din microregiune 21% este ponderea pre colarilor, 16,40% frecventând unit ăŃ ile din mediul urban, iar 4,60% în mediu rural.
Structura popula Ńiei de elevi înscri i în unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt din Microregiunea Sepsi în anul colar 2008-2009
Pre colari înscri i în Pre colari înscri i în gr ădini Ńe în mediul gr ădini Ńe în mediul rural; 4,60% urban; 16,40%
Elevi înscri i în ciclul primar i gimnazial în mediul rural; 8,70%
Elevi înscri i în ciclul primar,gimnazial i liceal în mediul urban; 70%
Sursa: Baza de date a Inspectoratului colar Jude Ńean
Din unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt a municipiului 45,94% (17) sunt gr ădini Ńele, 24,32% (9) sunt colile generale, iar 29,72% (11) liceele, grupurile colare, coala postliceal ă.
Structura unit ăŃ ilor de înv ăŃă mânt în Municipiul Sfântu Gheorghe în anul colar 2008-2009
Licee i grupuri colare; 29,72%
Gr ădini Ńe; 45,94%
coli generale; 24,32%
Sursa: Baza de date a Inspectoratului colar Jude Ńean
ERD CONSULT SRL 84 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
45% a gr ădini Ńelor microregiunii se afl ă în Sfântu Gheorghe, în aceste institu Ńii este înscris 78,13% a pre colarilor, iar 55 % în mediu rural, aceste institu Ńii frecventeaz ă 21,86% a pre colarilor.
Grupul colar „Kós Károly” (foto: zolikoszta, www.panoramio.com)
Structura teritorial ă a gr ădini Ńelor în Microregiunea Sepsi în anul colar 2008-2009
Gr ădini Ńe în mediu Gr ădini Ńe în mediu rural: 55% urban: 45%
Sursa: Baza de date a Inspectoratului colar Jude Ńean
25% a colilor generale se afl ă în Sfântu Gheorghe, în aceste institu Ńii este înscris 66,16% a elevilor, iar 75% în mediu rural, aceste institu Ńii frecventeaz ă 33,83% a elevilor.
ERD CONSULT SRL 85 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Structura teritorial ă a colilor generale în Microregiunea Sepsi în anul colar 2008-2009
coli ge ne rale în me diu urban: 25%
coli generale în me diu rural: 75%
Sursa: Baza de date a Inspectoratului colar Jude Ńean
Evolu Ńia efectivelor de elevi în institu Ńiile colare a municipiului în perioada 1997-2008
Localitate 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Mun. Sfântu 14642 13990 13443 12573 12320 11860 11662 11337 10844 10478 10093 10001 Gheorghe Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007, ISJ Covasna pentru anul colar 2008-2009
Num ărul elevilor de la an la an. În perioada 1997-2008 a sc ăzut cu 31, %. Aceast ă tendin Ńă de sc ădere se manifest ă i în comunele microregiunii.
Evolu Ńia num ărului de elevi în Municipiul Sfântu Gheorghe în perioada 1997-2008
16000 14642 13990 14000 13443 12573 12320 11860 11662 12000 11337 10844 10478 10093 10001 10000
8000
6000
4000
2000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: date de la Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007, ISJ Covasna pentru anul colar 2008-2009
ERD CONSULT SRL 86 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În grupurile colare formarea profesional ă are loc în urm ătoarele domenii de specializare: sudur ă, prelucrare prin a chiere, programare prin calculator, l ăcătu erie, repara Ńii radio-TV, electrotehnic ă, repara Ńii ma ini i aparate de uz casnic, electronic ă, mecanic auto, tinichigiu-vopsitor auto; industria textil ă i confec Ńii, prelucrarea lemnului, construc Ńii i lucr ări publice; lucr ător în alimenta Ńie, lucr ător în hoteluri, lucr ător în comer Ń, lucr ător în estetica i igiena corpului omenesc; buc ătar, osp ătar, lucr ător hotelier, comerciant-vânz ător mărfuri alimentare, comerciant-vânz ător m ărfuri nealimentare, frizer-coafor-manichiurist- pedichiurist; tehnician în activit ăŃ i economice, tehnician în administra Ńie, tehnician în achizi Ńii i contract ări, tehnician în turism, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în activit ăŃ i de comer Ń, coafor-stilist.
Extensiunea Universitar ă func Ńioneaz ă cu urm ătoarele Facult ăŃ i i specializ ări:
Facultatea de tiin Ńe Economice i Gestiunea Afacerilor Domeniul Administrarea Afacerilor: Specializarea Economia Comer Ńului, Turismului i Serviciilor Specializarea Economia firmei Domeniul Economie: Specializarea Economie agroalimentar ă Domeniul Management: Specializarea Management Facultatea de tiin Ńa Mediului Domeniul Ingineria mediului: Specializarea Ingineria sistemelor biotehnice i ecologice Facultatea de tiin Ńe Politice, Administrative i ale Comunic ării Domeniul tiin Ńe Administrative: Specializarea Administra Ńie public ă Facultatea de Biologie i Geologie Specializarea Biotehnologie industrial ă În cadrul Facult ăŃ ii de tiin Ńe Economice i Gestiunea Afacerilor i a Facult ăŃ ii de tiin Ńe Politice, Administrative i ale Comunic ării începând cu anul universitar 2008-2009 a început programele de masterat. În aceste facult ăŃ i în 2007 au studiat 1174 de studen Ńi.
ERD CONSULT SRL 87 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
La toate nivelele a înv ăŃă mântului preuniversitar efectivele colare au suferit reduceri însemnate. Cea mai lent ă dinamic ă s-a produs la nivelul înv ăŃă mântului primar i gimnazial, în principal datorit ă faptului c ă reprezint ă singura form ă de înv ăŃă mânt obligatoriu. În înv ăŃă mântul primar i gimnazial, sc ăderea efectivelor colare a avut loc atât din cauza reducerii popula Ńiei de vârst ă colar ă pentru aceast ă treapt ă a sistemului educa Ńional, dar i sc ăderii gradului de cuprindere în înv ăŃă mântul obligatoriu.
În paralel cu aceast ă tendin Ńă pe nivel na Ńional i pe plan municipal se remarc ă explozia înv ăŃă mântului superior, sus Ńinut ă de extinderea puternic ă a înv ăŃă mântului superior public. Corespunz ător acestei dinamici, gradul de cuprindere în înv ăŃă mânt a popula Ńiei de vârst ă colar ă cuprins ă între 19 i 23 ani a crescut, de la 8% în 1989/1990, la 24% în 1996/1997, ajungând la 36,4% în 2001/2002, în special la popula Ńia feminin ă – 39,6%. De asemenea, aplicarea aceluia i indicator la popula Ńia de vârst ă colar ă cuprins ă între 15-18 ani semnaleaz ă o reducere important ă, de la 90,7% în 1989/1990 la 59,7% în 1995/1996, urmând apoi o cre tere la 73,9% în 2001/2002.17
Formarea profesional ă a adul Ńilor
Multe institu Ńii i organiza Ńii au diferite programe, i cursuri acreditate în domeniul instruirii adul Ńilor. În tabelul de mai jos sunt prezentate entit ăŃ ile implicate în formarea adul Ńilor.
Forma de Nr.crt. Denumire furnizor Denumire program Tip program organiza Ńie 1 S.C. Continental Trans Com S.R.L. buc ătar calificare 2 S.C. Infobroker S.R.L. agent imobiliar (broker imobiliar) specializare 3 S.C. Continental Trans Com S.R.L. frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist calificare 4 S.C. Alex & Co S.A tâmplar universal calificare Corporatiunea Micilor 5 Meste ugari asocia Ńie brutar calificare 6 Grupul colar "Kós Károly" institu Ńie tâmplar universal calificare 7 Grupul colar "Kós Károly" institu Ńie confec Ńioner produse textile calificare Grupul colar "Puskas 8 Tivadar" institu Ńie tehnician electronist calificare Grupul colar Economic- institu Ńie 9 Administrativ public ă buc ătar calificare Grupul colar Economic- institu Ńie osp ătar (chelner), vânz ător în unit ăŃ i de 10 Administrativ public ă alimenta Ńie calificare competen Ńe cheie comune - comunicare în 11 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. limba englez ă perfectionare operator introducere, validare i prelucrare 12 S.C. Computer Fans S.R.L. date calificare 13 S.C. Continental Trans Com S.R.L. administrator pensiune turistic ă calificare
17 INS
ERD CONSULT SRL 88 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
14 S.C. Infobroker S.R.L. asistent manager specializare ma inist la ma ini mobile pentru 15 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. transporturi interioare calificare 16 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. drujbist calificare 17 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. contabil specializare 18 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. inspector (referent) resurse umane specializare 19 Funda Ńia LAM fundaŃie lucr ător în gospod ărie agroturistic ă calificare 20 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. dulgher-tâmplar-parchetar calificare 21 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. administrator pensiune turistic ă calificare 22 S.C. Continental Trans Com S.R.L. cofetar calificare 23 S.C. Continental Trans Com S.R.L. lLucr ător în structuri pentru construc Ńii calificare 24 S.C. M Simcomcoop cooperativ ă comerciant-vânz ător m ărfuri alimentare calificare S.C. Servicii i Comert Metal 25 Cage S.R.L. îngrijitoare copii calificare 26 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. tâmplar universal calificare 27 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. dulgher-tâmplar-parchetar calificare Societatea de Cruce Ro ie 28 Românăa, Filiala Covasna O.N.G. îngrijitoare b ătrâni la domiciliu calificare competen Ńe comune: comunicare în limba 29 S.C. Multilingua S.R.L. englez ăa perfectionare 30 S.C. Continental Transcom S.R.L. lucr ăator în cre terea animalelor calificare 31 S.C. Bóbita S.R.L. îngrijitoare b ătrâni la domiciliu calificare 32 S.C. Comunicard S.R.L. frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist calificare 33 S.C. Fontium S.R.L. S.R.L. formator initiere 34 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. comerciant-vânz ător m ărfuri alimentare calificare 35 S.C. Icon S.R.L. agent paz ă i ordine calificare operator introducere, validare i prelucrare 36 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. date calificare 37 S.C. Eunet Consulting S.R.L. S.R.L. asistent social nivel mediu specializare asistent personal al persoanei cu handicap 38 S.C. Steps S.R.L. S.R.L. grav ini Ńiere osp ătar (chelner) vânz ător în unit ăŃ i de 39 S.C. Continental Transcom S.R.L. alimenta Ńie calificare 40 S.C. Continental Transcom S.R.L. comerciant-vânz ător m ărfuri alimentare calificare Corpora Ńiunea Micilor 41 Meseria i asocia Ńie lucr ător poligraf calificare 42 S.C. Afacov Consulting Group S.R.L. zidar, pietrar, tencuitor calificare 43 S.C. Eunet Consulting S.R.L. S.R.L. zidar, pietrar, tencuitor calificare operator introducere, validare i prelucrare 44 Asocia Ńia Familia Kolping aAsocia Ńie date calificare 45 S.C. Fontium S.R.L. S.R.L. manager resurse umane perfec Ńionare asistent rela Ńii publice i comunicare 46 S.C. Fontium S.R.L. S.R.L. (studii medii) perfec Ńionare 47 Asocia Ńia Familia Kolping asocia Ńie contabil specializare 48 Funda Ńia LAM funda Ńie lucr ător în cultura plantelor calificare 49 Funda Ńia LAM funda Ńie lucr ător în cre terea animalelor calificare operator introducere, validare i prelucrare 50 S.C. Eurocenter Am ıba S.R.L. date calificare Sursa: www.cnfpa.ro Integrarea absolven Ńilor pe pia Ńa muncii este una dintre problemele majore ale educa Ńiei. Normele europene prev ăd necesitatea acestei integr ări la maximum patru luni de la absolvire. Acest lucru este în momentul actual imposibil, deoarece cuno tin Ńele i abilit ăŃ ile formate în sistemul educativ nu coreleaz ă aproape de loc cu nevoile pie Ńei muncii i datorit ă faptului c ă pia Ńa muncii nu i-a definit înc ă nevoile de educa Ńie din cauza slabei competitivit ăŃ i pe care o
ERD CONSULT SRL 89 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 are. Pe de alt ă parte diplomele ob Ńinute în sistemul educativ deseori nu au acoperire valoric ă prin cuno tin Ńe specifice, astfel încât dau rezultate false asupra cuno tin Ńelor i abilit ăŃ ilor formate, chiar dac ă cererea i oferta se întâlnesc. Din acest motiv demersurile ce trebuie f ăcute pentru o optimizare a integr ării i perform ării pe pia Ńa muncii vizeaz ă ambele domenii, educa Ńia i pia Ńa muncii. Prezen Ńa acestor programe de formare de calificare, de specializare, de perfec Ńionare pentru adul Ńi este un r ăspuns din partea de educa Ńie la problema prezentat ă mai sus, totodat ă subliniaz ă faptul c ă pia Ńa cererii for Ńei de munc ă nu este în concordan Ńă cu pia Ńa ofertei for Ńei de munc ă, aceasta fiind nevoit ă s ă redirec Ńioneze popula Ńia adul Ńilor. Dar faptul c ă exist ă aceste programe de calificare, redirec Ńionare arat ă c ă echilibrarea celor dou ă pie Ńe se afl ă într- o dinamic ă permanent ă, astfel r ăspunzând nevoilor actuale ale pie Ńei for Ńei de munc ă.
Parcul Erzsébet din centrul ora ului (foto: Méder Mednyánszky Judit Emese)
7.3. S ănătate
Sistemul de s ănătate din România este de tip asigur ări sociale i are ca scop asigurarea accesului echitabil i nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asigura Ńi. În consecin Ńă , accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continu ă la nivelul Ministerului S ănătăŃ ii Publice Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicala este determinata de convergen Ńa dintre oferta i cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea real ă a facilit ăŃ ilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazat ă pe nevoia real ă pentru s ănătate. Disparit ăŃ ile în accesul
ERD CONSULT SRL 90 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 la îngrijiri apar din cel pu Ńin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe suportate de popula Ńie (co-pl ăŃ i, costuri legate de tratamente i spitalizare) precum i cele indirecte (cost transport, timpi de a teptare); a ezare geografica inadecvat ă a facilit ăŃ ilor de îngrijiri; calitatea inegal ă a serviciilor de acela i tip. În Microregiunea Sepsi îngrijirea medical ă este accesibil ă popula Ńiei. În fiecare comun ă sunt cabinete medicale familiale dotate, serviciile de s ănătate sunt asigurate de medici i de personal mediu sanitar, sunt farmacii. 18 Dar cazurile de urgen Ńe, i de spitalizare sunt rezolvate în Spitalul Jude Ńean din Sfântu Gheorghe, care dispune de 711 de paturi, i î i desf ă oar ă activitate în diferite puncte de lucru: Centrul de s ănătate Întorsura Buz ăului, Policlinica Balneara Covasna, Dispensarul TBC Sfântu Gheorghe, Sec Ńia Psihiatrie adul Ńi, Compartimentul Psihiatrie Pediatrica, Laboratorul de S ănătate mintal ă. În municipiul Sfântu Gheorghe func Ńioneaz ă 17 farmacii, 29 cabinete medical familiare Spitalul - cl ădirea fiind periclitat ă de un eventual cutremur mai puternic - particip ă la un program de reabilitare structural ă. În municipiu î i au sediul desf ă oar ă activitatea Funda Ńia Izabella, Funda Ńia Caritas, Funda Ńia Cre tin ă Diakonia, care sunt organiza Ńii non- profit, i î i desf ă oar ă activitatea în tot jude Ńul Covasna. Aceste ONG-uri acord ă ajutor persoanelor cu probleme de s ănătate i sociale, f ără deosebire de sex, vârst ă, religie sau na Ńionalitate. În decursul anilor s-au format domeniile de activitate ale funda Ńiei: îngrijirea vârstnicilor i a persoanelor bolnave i a persoanelor cu dizabilit ăŃ i locomotorii; dezvoltare comunitar ă; programe sociale i de educa Ńie pentru copii.
Spitalul Jude Ńean de Urgen Ńă “Dr. Fogolyán Kristóf”
18 Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007
ERD CONSULT SRL 91 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
7.4. Organiza Ńiile civile
Societatea modern ă se structureaz ă prin trei componente: componenta economic ă, componenta politic ă (institu Ńiile fundamentale ale statului), componenta societ ăŃ ii civile, sectorul non-profit, care legitimeaz ă, amendeaz ă sau completeaz ă celelalte dou ă componente. Componenta politic ă este prezent ă în microregiune prin institu Ńiile administrative teritoriale i locale (7 prim ării comunale i una municipal ă). Toate aceste institu Ńii au condi Ńii de func Ńionare corespunz ătoare. Strategia pe termen mediu a României ia în considerare i aspectele sociale în perspectiva complementarit ăŃ ii acestora pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare economic ă. Cre terea economic ă pentru atingerea standardelor europene, sus Ńinerea unui mediu de afaceri competitiv, implementarea politicilor active pe pia Ńa muncii - sunt osmotic legate de dezvoltarea social ă, iar societatea civil ă este considerat ă ca având un rol crucial. Modelul democra Ńiei europene este unul al cooper ării, care se fundamenteaz ă necesar pe participarea tuturor actorilor comunitari. Ca reflectare perfect ă în practic ă a principiilor democra Ńiei participative, autorit ăŃ i, institu Ńii, media i ale sectorului non-guvernamental, persoane i institu Ńii educa Ńionale promoveaz ă, implementeaz ă, dezvolt ă i sus Ńin împreun ă programe, proiecte sau interven Ńii la nivel macro- i micro-social, legitimate de acelea i valori ale noii Europe: toleran Ńă , pluralism valoric, egalitate, participare public ă, civism etc. Comunit ăŃ ile se nasc sau se definesc, se reg ăsesc sau se dezvolt ă continuu într-un spa Ńiu l ărgit european, indefinit mozaicat, unde criteriile identitare se ancoreaz ă în spa Ńii istorice, realit ăŃ i economice, structuri culturale i idealuri în schimbare. Din ce în ce mai des, la nivel european, na Ńional sau local, este subliniat rolul activ pe care ONG-urile trebuie s ă-l joace în calitatea lor de coordonator sau promotor al dezvolt ării comunit ăŃ ilor în care î i desfă oar ă activitatea. Societatea civil ă este reprezentat ă de institu Ńiile i organiza Ńiile sociale i civice care constituie temelia unei democra Ńii func Ńionale. Organiza Ńiile societ ăŃ ii civile se implic ă în luarea deciziilor privind dezvoltarea social ă sau a deciziilor de interes public. "Societatea civil ă este o no Ńiune care descrie forme asociative de tip apolitic i care nu sunt p ărŃi ale unei institu Ńii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organiza Ńiile neguvernamentale - asocia Ńii sau funda Ńii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societ ăŃ ii civile, care intervin pe lâng ă factorii de decizie, pe lâng ă institu Ńiile statului de drept
ERD CONSULT SRL 92 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 pentru a le influen Ńa, în sensul ap ărării drepturilor i intereselor grupurilor de cetăŃ eni pe care îi reprezint ă"19 Societatea civil ă se refer ă la un set de institu Ńii, organiza Ńii i conduite situate între stat, afaceri i familie. Aceasta include organiza Ńii cum ar fi: organiza Ńii nonguvernamentale (ONG-uri), organiza Ńii comunitare, asocia Ńii profesionale, organiza Ńii politice, cluburi civice, sindicate, organiza Ńii filantropice, cluburi sociale i sportive, institu Ńii culturale, organiza Ńii religioase, mi cări ecologiste etc. Societatea civil ă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cet ăŃ enilor noi roluri i rela Ńii sociale, prin diferite modalit ăŃ i de participare la via Ńa public ă. Dincolo de aspectul institu Ńional, societatea civil ă este format ă din cet ăŃ eni, care, asocia Ńi sub diferite forme, particip ă la via Ńa public ă, influen Ńeaz ă politicile, ap ără i promoveaz ă interesele popula Ńiei. Organiza Ńiile societ ăŃ ii civile sunt, într-un anumit sens, autonome, în raport cu statul, reprezentând o multitudine de centre de putere, un sistem al puterilor non-statale". O societate democratic ă real ă se construie te în timp îndelungat. Un prim pas îns ă pentru o democra Ńie func Ńional ă îl reprezint ă institu Ńiile i mecanismele democratice, iar societatea civil ă, în acest context, ac Ńioneaz ă ca mecanism reglator pentru societ ăŃ ile democratice. Societatea democratic ă presupune existen Ńa unor cet ăŃ eni activi i responsabili, un sistem politic pluripartid, o economie de pia Ńă concuren Ńial ă i un sector nonprofit puternic. În Municipiul Sfântu Gheorghe ONG-urile au un rol esenŃial în via Ńa cultural ă, spiritual ă i sportiv ă. În microregiunea Sepsi numeroase organiza Ńii civile (ONG-uri, grupuri informale) desf ă oar ă activit ăŃ i în favoarea societ ăŃ ii locale. În zilele noastre societatea civil ă a început s ă devin ă un sector favorit, putem s ă spunem c ă oamenii au început s ă priveasc ă în mod pozitiv acordarea ajutorului pentru nevoia i, dezvoltarea comunit ăŃ ii, dezvoltarea tineretului, a înv ăŃă mântului, a mediului înconjur ător respectiv p ăstrarea tradi Ńiilor. Deoarece societatea civil ă este alc ătuită din organiza Ńii non-profit, ea a devenit un pilon esen Ńial pentru societate. Factori, ca de exemplu problemele individului, ale grupurilor i ale societ ăŃ ii sunt rezolvate de organiza Ńii civile, iar ace ti factori sunt importante, deoarece a a se formează societatea, adic ă o re Ńea de organiza Ńii, care este independent ă de stat. Acest fapt determin ă sentimentul de implicare a cet ăŃ enilor în via Ńa societ ăŃ ii. Astfel dimensiunea, con Ńinutul i num ărul membrilor
19 Funda Ńia pentru Dezvoltarea Societ ăŃ ii Civile: www.fdsc.ro
ERD CONSULT SRL 93 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 organiza Ńiilor nonguvernamentale ne arat ă caracteristicile societ ăŃ ii, personalitatea oamenilor i nivelul identit ăŃ ii civile. Activitatea organiza Ńiilor din zon ă a crescut în ultimul timp, iar tipurile de activitate au adus un dinamism în via Ńa societ ăŃ ii microregionale. Sfera civila poart ă în sine atuurile comunit ăŃ ii, i dezvoltarea acestor atuuri constituie un ir de procese esen Ńiale. Societatea civil ă este în m ăsur ă s ă dezvolte comunitatea local ă, contribuie la p ăstrarea tradi Ńiilor i a culturii locale, putem constata c ă prin activitatea ONG-urilor comunit ăŃ ile locale pot face fa Ńă provoc ărilor globaliz ării i s ă opreasc ă efectele malefice ale acestui proces. Un rol important în organizarea i coordonarea vie Ńii civile are Federa Ńia Organiza Ńiilor Civile din Jude Ńul Covasna (CIVEK), care a fost fondat în anul 2007 de către 15 organiza Ńii neguvernamentale din jude Ńul Covasna. Într-un an s-a dublat num ărul membrilor, în prezent sunt înscri i 35 de organiza Ńii civile, cele mai importante i reprezentative din jude Ńul Covasna. Componen Ńa CIVEK dup ă arii de activitate a ONG- urilor: 15 organiza Ńii culturale, 5 organiza Ńii sociale, 4 organiza Ńii în domeniul tineretului, 3 în domeniul ocrotirea mediului, 2 organiza Ńii sportive, 2 organiza Ńii educa Ńionale, i 4 organiza Ńii din domenii speciale. 20
Misiunea organiza Ńiei este dezvoltarea sectorului civil din jude Ńul Covasna , prin: • înfiin Ńarea unui Centru de Resurse pentru organiza Ńii civile • activit ăŃ i de informare • formare re Ńelei de organiza Ńii civile CIVNET pe baz ă de parteneriat • asigurare control civic permanent • reprezentarea oficial ă a intereselor organiza Ńiilor civile • ini Ńiere proiecte de legi ce vizeaz ă sfera public ă • colaborare cu institu Ńiile de stat i religioase, precum i cu organele autorit ăŃ ilor publice locale 21 • Cele mai importante activit ăŃ i ale Federa Ńiei: - pornirea rubricii Jurnalul Civil în cotidianul “Háromszék”. - organizarea Zilei Deschise a organiza Ńiilor civile din jude Ńul Covasna i a campaniei de oferire a impozitului 2%.
20 Háromszéki Civil Katalógus . Sfântu Gheorghe, 2007; Háromszéki Civil Katalógus . Sfântu Gheorghe, 2008. 21 ibidem
ERD CONSULT SRL 94 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- editarea Catalogului Organiza Ńiilor Civile - organizarea Conferin Ńei Civile din Sântu Gheorghe - organizarea cursului pentru organiza Ńii civile - organizarea Întâlnirilor regionale - organizarea evenimentului Masa Rotund ă Civil ă Majoritatea organiza Ńiilor civile au sediul în municipiul Sfântu Gheorghe (a.), organiza Ńiile civile, i majoritatea lor desf ă oar ă activitatea în ora e, îns ă în regiunea rural ă sunt numeroase organiza Ńii informale, care nu au un statut juridic. Consider ăm drept grupuri informale, toate grup ările de minimum trei persoane, care se reunesc în afara cadrelor institu Ńionale, oficiale, formale pentru a r ăspunde unei nevoi de exprimare.
7.5. Cultura
Cultura reprezint ă un set de tr ăsături spirituale, materiale, intelectuale i afective distincte ale unei societ ăŃ i sau ale unui grup social i cuprinde – pe lâng ă arte vizuale, muzic ă, teatru, dans, literatur ă – i elemente definitorii pentru stilul de via Ńă , sistemul de valori, tradi Ńiile i credin Ńa respectivului grup .22 La nivel interna Ńional, o tot mai mare aten Ńie este acordat ă poten Ńialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare. Prin urmare, cultura ocup ă un rol extrem de important în planurile de dezvoltare strategic ă a comunit ăŃ ilor din Europa. Urmând modelul european, municipiul Sfântu Gheorghe face primii pa i în procesul complex de definire a unei strategii proprii în domeniul culturii. Scopul unei astfel de strategii îl reprezint ă consolidarea i dezvoltarea calitativ ă a actului cultural, astfel încât Municipiul Sfântu Gheorghe s ă fie recunoscut ă pe plan regional ca o comunitate care î i descoper ă i î i afirm ă constructiv identitatea/personalitatea distinct ă, prin participarea la dialogul cultural regional, na Ńional i european.
Comisia European ă a adoptat în anul 2008 o politic ă intitulat ă „ O agend ă european ă pentru cultur ă într-o lume a globaliz ării” . Aceasta confirm ă rolul central al culturii în procesul integr ării europene i propune o agend ă cultural ă pentru Europa i pentru rela Ńiile acesteia cu Ńă rile ter Ńe. Adoptarea acesteia vine ca urmare a unui proces consultativ extins, care implic ă factori de decizie i p ărŃi interesate din toat ă Europa.
22 www. unesco.ro 2002
ERD CONSULT SRL 95 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
UE inten Ńioneaz ă, implementarea Conven Ńiei UNESCO privind protejarea i promovarea diversit ăŃ ii expresiilor culturale i recunoa te nevoia unui strategii europene pentru cultur ă, deschis ă atât diversit ăŃ ii europene, cât i pentru întreaga lume. O caracteristic ă fundamental ă a noii politici este propunerea de a introduce un sistem mai bine structurat de cooperare între Statele Membre i institu Ńiile UE pe probleme culturale. Mecanismul se bazeaz ă pe metoda deschis ă de coordonare (OMC) care a fost utilizat ă cu succes pentru structurarea colabor ării între Statele Membre i UE în sectorul educa Ńiei i instruirii, al tineretului i protec Ńiei sociale. José Manuel Barroso: „Cultura i creativitatea fac parte din via Ńa zilnic ă a cet ăŃ enilor. Acestea reprezint ă factori importan Ńi pentru dezvoltarea personal ă, coeziunea social ă i cre terea economic ă. Îns ă ele înseamn ă mult mai mult: reprezint ă elementele-nucleu ale unui proiect european bazat pe valori comune i pe un patrimoniu comun – care, în acela i timp, recunoa te i respect ă diversitatea. Strategia de azi în ceea ce prive te promovarea în Ńelegerii interculturale confirm ă rolul culturii în cadrul politicilor noastre” .23 Noua politic ă este completat ă de un Document al Personalului Implicat (Staff Working Paper) care descrie multiplele metode prin care Uniunea European ă sprijin ă cultura. Aceast ă politic ă prezint ă trei obiective majore ale unei strategii culturale pentru institu Ńiile europene, statele membre i sectorul cultural i creativ: 1. Promovarea diversit ăŃ ii culturale i a dialogului intercultural; 2. Promovarea culturii drept catalizator pentru creativitate, conform Strategiei de la Lisabona; 3. Promovarea culturii ca element vital al rela Ńiilor interna Ńionale ale Uniunii. Activitatea institu Ńiilor i ofertele lor culturale pot fi îmbun ătăŃ ite i apropiate de nevoile culturale ale comunit ăŃ ilor prin sistemul Consiliilor Locale. Autorit ăŃ ile locale i regionale joac ă un rol extrem de important pentru dezvoltarea i consolidarea culturii, în special prin intermediul protej ării patrimoniului cultural i prin promovarea inov ării artistice în regiunile lor respective, ceea ce reprezint ă un factor care merit ă o aten Ńie special ă într-o lume în curs de globalizare. Creatorii, arti ti i institu Ńiile culturale din Sfântu Gheorghe au un rol decisiv în crearea unei identit ăŃ i culturale, în împ ărt ă irea valorilor comune i în dezvoltarea continu ă a comunit ăŃ ii, recunoscând în acela i timp, diversitatea cultural ă pe plan local, regional i na Ńional. Pe de alt ă parte, creatorii, arti tii i institu Ńiile culturale din Sfântu Gheorghe au, de
23 www.ne-mo.org
ERD CONSULT SRL 96 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 asemenea, o influen Ńă asupra veniturilor economice. Cultura i limba reprezint ă motoare ale dezvolt ării regionale i contribuie în mod semnificativ la atragerea de noi investi Ńii, întrucât arti tii i institu Ńiile culturale au un rol decisiv în definirea identit ăŃ ii regiunilor i în cre terea atractivit ăŃ ii lor, precum i în procesul de integrare în comunitatea european ă. Identitatea cultural ă este un factor important de integrare i de cre tere a coeziunii sociale la nivel regional dar i local.
Cl ădirea Teatrului Tamási Áron i a Teatrului Andrei Mure anu (foto: Bölöni Csaba, www.panoramio.com)
Actorii vie Ńii culturale din Municipiul Sfântu Gheorghe
În municipiul Sfântu Gheorghe culturala este prezent ă în via Ńa comunit ăŃ ii prin mai multe institu Ńii locale i jude Ńene, organiza Ńii neguvernamentale, grupuri informale. Institu Ńiile culturale aflate sub administrarea ora ului sunt urm ătoarele: Teatrul Tamási Áron i Teatrul Andrei Mure anu, Ansamblul de dansuri Háromszék i trupa M-Studio, Casa de Cultur ă Municipal ă. În afara acestor institu Ńii pe teritoriul ora ului exist ă numeroase institu Ńii culturale datorit ă faptului c ă municipiul Sfântu Gheorghe este re edin Ńă de jude Ń. Casa de Cultur ă a Municipiului Sfântu Gheorghe are un rol important în via Ńa cultural ă a ora ului. Casa de Cultur ă municipal ă ofer ă spa Ńiu pentru desf ă urarea activit ăŃ ilor grupelor de amatori: Teatru de amatori Visky Árpád, corul Cantus Firmus, AsociaŃia Arti tilor Plastici Amatori „Gyárfás Jen ı” . Dintre evenimentele organizate în cadrul Casei de Cultur ă municipal ă trebuie s ă amintim: casa dansului popular, activit ăŃ i în Pinceklub. Aceste asocia Ńii de amatori
ERD CONSULT SRL 97 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 completeaz ă peisajul cultural, în special prin organizarea de evenimente, spectacole, seminarii. Institu Ńiile culturale pot fi delimitate prin caracterul activit ăŃ ii desf ă urate de acestea: artele spectacolului; artele vizuale; cultura scrisa; patrimoniul cultural mobil; patrimoniul cultural imobil; cultura i civiliza Ńia tradi Ńional ă.
Artele spectacolului
Artele spectacolului în municipiul Sfântu Gheorghe sunt reprezentate de institu Ńiile subordonate Consiliului Local al municipiului, i institu Ńiile subordonate Consiliului Jude Ńean. Institu Ńiile subordonate Consiliului Local al municipiului sunt urm ătoarele: Teatrul Tamási Áron ( i Teatrul de P ăpu i) i Teatrul Andrei Mure anu, Ansamblul de dansuri Háromszék ( i trupa M-Studio). Artele spectacolului este cel mai vast i reprezentativ domeniu cultural al municipiului Sfântu Gheorghe, atât prin num ărul actorilor culturali care-l promoveaz ă, cât i prin oferta realizata de acestea. Via Ńa teatral ă se caracterizeaz ă printr-un element de unicitate, definit de existenŃa unei popula Ńii diferen Ńiate din punct de vedere etnic i care are posibilitatea afirm ării identit ăŃ ii culturale. Aceasta a dus la apari Ńia i func Ńionarea a dou ă institu Ńii teatrale: Teatrul Tamási Áron i Teatrul Andrei Mure anu . Teatrul de P ăpu i, a treia institu Ńie teatral ă, prin oferta lui, vine s ă satisfac ă nevoile culturale ale celui mai tân ăr segment de popula Ńie, i nu numai. Teatrul maghiar din Sfântu Gheorghe a fost fondat în anul 1948, din anul 1987 în cadrul teatrului au func Ńionat dou ă trupe, cea maghiar ă i cea român ă, care în 1992 s-au separat formând teatrul maghiar Tamási Áron i teatrul român Andrei Mure anu . Sala de spectacole are de la 250 la 408 locuri, fixate, iar în cazul spectacolelor de studio se poate aranja un spa Ńiu ambulant de max. 150 de locuri. În fiecare sezon, cele dou ă teatre organizeaz ă festivaluri, precum Festivalul Reflex organizat de Teatrul Tamási Áron, i Festivalul Tamper organizat de Teatrul Andrei Mure anu, prin ofertele lor prestigioase aduc publicului, i nu numai, cele mai reprezentative spectacole, creând posibilitatea întâlnirii spectatorilor cu mari nume ale scenei dramatice na Ńionale i interna Ńionale. Planurile autorit ăŃ ii publice locale vizeaz ă achizi Ńionarea cl ădirii fostei Cinema Art ă, i mutarea Teatrului Andrei Mure anu în aceast ă cl ădire.
ERD CONSULT SRL 98 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Ansamblul de dansuri Háromszék ( i trupa M-Studio) a fost fondat în 1990 în municipiul Sfântu Gheorghe, pân ă în anul 1999 a func Ńionat din fondurile primite de la statul român, dup ă care a fost subordonat Consiliului Local al municipiului. În prim ăvara anului curent s-a produs transferarea ansamblului sub tutela Consiliului Jude Ńean, prin urmare i situa Ńia financiar ă a institu Ńiei s-ar putea îmbun ătăŃ ii. Dintre activit ăŃ ile desf ă urate de membrii forma Ńiei trebuie s ă amintim: cercetarea, conservarea i valorificarea culturii populare, ocrotirea i promovarea valorilor tradi Ńionale locale (folclor, dans-, cântec-, muzic ă popular) i adaptarea lor pe scen ă aceste f ără ca acestea s ă- i piard ă valoarea real ă. Trupa M- Studio a fost fondat în 2005, fiind trupa de teatru a Ansamblului Háromszék, care are sediul la Casa de Cultura a Sindicatelor. Spectacolele de teatru-dans prezentate sunt recitale pline de virtuozitate al actorilor i dansatorilor, care reu esc s ă spun ă f ără vorbe, numai prin mi care i dans povestea.
Ansamblul Háromszék (www.hte.ro )
Ansamblul de dansuri „Háromszék” al ături de Funda Ńia Lajtha László organizeaz ă cu regularitate în fiecare an Festivalul de Cântec i Dans Popular unde se întâlnesc coregrafi i dansatori profesioni ti i amatori. În fiecare an este organizat la Comand ău tab ăra folcloric ă de var ă, unde particip ă circa 100 de persoane din Ńar ă i str ăin ătate dornice s ă cunoasc ă obiceiurile i tradi Ńiile romilor. Tab ăra este organizat ă de Ansamblul de dansuri „Háromszék”, care a studiat i preluat în repertoriul s ău cântece i dansuri Ńig ăne ti. Artele vizuale , ca form ă de expresie specifica, nu au forme organizate institu Ńional sus Ńinute de stat în afara Galeriei de Art ă Gyárfás Jen ı. Protagoni tii acestui domeniu - arti ti plastici, sunt organiza Ńi în uniuni de crea Ńie independente, cu caracter profesionist sau amator,
ERD CONSULT SRL 99 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 precum Uniunea Arti tilor Plastici, care din p ăcate în ultima perioad ă nu- i a îndeplinit rolul asumat. Au ap ărut funda Ńii, organiza Ńii neguvernamentale, grupe informale, a c ăror orientare este focalizat ă spre artele vizuale: Funda Ńia Etan Datorita, Cameea Club Siculorum, KépVidék, MOA Art., Asocia Ńia Arti tilor Plastici Amatori „Gyárfás Jen ı”, Asocia Ńia Arti tilor Fotografi „Gyulai Ferenc”. Ace ti reprezentan Ńi ai artelor vizuale din Sfântu Gheorghe organizeaz ă cu regularitate expozi Ńii, evenimente culturale, i prin activitatea lor contribuie la promovarea regiunii pe plan na Ńional, dar i interna Ńional.
Cultura scris ă
Re edin Ńa fostului comitat g ăzduie te în prezent Biblioteca Jude Ńean ă „Bod Péter” . Serviciile oferite de institu Ńie sunt prestate prin - sec Ńia de referin Ńe, informa Ńii i înscrieri: îndrumarea cititorilor în privin Ńa utiliz ării fondurilor bibliotecii, acces internet gratuit pentru utilizatorii înscri i, consultarea bazelor de date, a CD-ROM-urilor i a altor aplica Ńii i suporturi multimedia, - sec Ńia de împrumut pentru adul Ńi - sala de lectur ă: enciclopediile, dic Ńionarele, lexicoanele, edi Ńiile de baz ă i c ărŃile într-un singur exemplar pot fi consultate doar în aceast ă sec Ńie. - sec Ńia de împrumut pentru copii
Biblioteca jude Ńean ă Bod Péter ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
Pe lâng ă serviciile de împrumut i cele caracteristice s ălii de lectur ă pentru copii, biblioteca asigur ă ocazional supravegherea copiilor mici, 1-2 ore în timpul programului. În
ERD CONSULT SRL 100 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 fiecare luni de la ora 16, în cadrul programului C ăsu Ńa fermecat ă, se organizeaz ă activit ăŃ i culturale, artistice i recreative pentru copii. Biblioteca asigur ă serviciul împrumut la domiciliu pentru persoane imobilizate, respectiv cel de împrumut interbibliotecar. În sala festiv ă a Bibliotecii sunt organizate diferite expozi Ńii, evenimente cu caracter cultural. Se poate afirma c ă biblioteca are nevoie de investi Ńii majore, ca s ă corespund ă cerin Ńelor europene în ceea ce prive te infrastructura sediului. Structura demografic ă a localit ăŃ ii a determinat existenta unei mari diversit ăŃ i în oferta de carte. Din datele analizate a rezultat c ă lectura public ă prezint ă o dezvoltare constant ă atât din punct de vedere al cre terii ofertei de carte, cât i din punct de vedere al cre terii solicit ării de carte. Pe teritoriul ora ului se g ăsesc numeroase magazine de c ărŃi, anticariate, edituri, presa scris ă, ceea ce atest ă c ă cultura scris ă este prezent ă, locuitorii municipiului, dar i cei din localit ăŃ ile învecinate au posibilitate de accesa aceste fonduri.
Patrimoniul cultural mobil
În municipiul Sfântu Gheorghe exist ă un bogat patrimoniu mobil: Muzeul Na Ńional Secuiesc i filialele subordonate, Muzeul Carpa Ńilor R ăsăriteni.
Muzeul Na Ńional Secuiesc ( foto: Méder Mednyánszky Judit Emese )
Muzeul Na Ńional Secuiesc a fost deschis în 1879. Fondatoarea muzeului era văduva lui Cserey János, Zathureczky Emilia. Cl ădirea de ast ăzi a muzeului a fost construit ă între anii1912-1913, dup ă proiectul arhitectului Kós Károly. Muzeul, înc ă de la fondarea sa, este una dintre institu Ńiile tiin Ńifice cele mai însemnate ale secuimii, care în prezent are diferite sec Ńii (bibliotec ă documentar ă, sec Ńia de arheologie i istorie, sec Ńia de etnografie, sec Ńia de
ERD CONSULT SRL 101 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
tiin Ńe ale naturii). Muzeul are mai multe filiale, precum Muzeul Breslelor din Târgu- Secuiesc, Muzeul Haszmann Pál din Cernat, Muzeul de la Baraolt, Muzeul de la Z ăbala i Galeria de Art ă Gyárfás Jen ı din Sfântu Gheorghe. La etajul Bazarului func Ńioneaz ă Galeria de Art ă a Muzeului Na Ńional Secuiesc cu picturi vechi i de art ă modern ă. Sediul galeriei ini Ńial a dat loc unei hale pentru comercian Ńi, apoi aici a func Ńionat coala Civil ă pentru Fete, dar pentru o perioad ă scurt ă a g ăzduit i Tribunalul Jude Ńean. În s ălile galeriei au fost expuse lucr ările lui Barabás Miklós, Gyárfás Jen ı, Mattis Teutsch János, Bene József i Baász Imre. În incinta muzeului sunt organizate expozi Ńii tematice, conferin Ńe i evenimente culturale. Muzeul Carpa Ńilor R ăsăriteni. În perioada 1995-1998, în municipiul Sfântu Gheorghe a func Ńionat sec Ńia, iar apoi filiala Muzeului Na Ńional de Istorie a Transilvaniei, care a constituit baza muzeului. Muzeul Carpa Ńilor R ăsăriteni a fost înfiin Ńat la sfâr itul anului 1998. În prezent, muzeul are statut de institu Ńie public ă, cu personalitate juridic ă i se afl ă în subordinea Ministerului Culturii i Cultelor. Muzeul a organizat expozi Ńii tematice, totodat ă are activitate editorial ă i de cercetare. Una dintre problemele majore a acestor institu Ńii este lipsa spa Ńiilor expozi Ńionale i de depozitare, lipsa, sau insuficien Ńa resurselor financiare alocate pentru modernizarea sistemelor de expunere i de conservare, prin urmare acest patrimoniu tinde s ă r ămân ă pu Ńin cunoscut publicului. Trebuie amintit ă lipsa unui parteneriat stabil cu institu Ńiile educative i cu agen Ńiile de turism, care s ă duca la cre terea interesului publicului pentru oferta culturală a acestor institu Ńii. Majoritatea muzeelor i punctelor muzeale din regiune de Ńin un patrimoniu bogat i interesant, care din p ăcate nu fac parte dintr-un circuit turistic.
Muzeul Carpa Ńilor R ăsăriteni (www.noapteamuzeelor.ro)
ERD CONSULT SRL 102 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Patrimoniul cultural imobil
Monumente de arhitectura, monumente de art ă plastic ă, monumente memoriale, ansambluri de arhitectur ă, ansambluri urbanistice, situri arheologice p ăstreaz ă memoria i identitatea regiunii. În prezent patrimoniul cultural imobil se afl ă într-un proces accelerat de degradare. Salvare, reabilitarea patrimoniului cultural imobil trebuie s ă fie o prioritate important ă pentru factorii de decizie local ă, i trebuie c ăutate solu Ńii pentru restaurarea i punerea lor în folosul comunit ăŃ ii. Aportul institu Ńiilor locale dar i a celor jude Ńene în protejarea i valorificarea patrimoniului cultural imobil, devine pe zi ce trece tot mai important ă. (Importan Ńa, starea fizic ă a patrimoniului construit, precum i propunerile de valorificare sunt descrise în capitolul Cadrul istoric.)
Cultura i civiliza Ńia tradi Ńional ă
Municipiul Sfântu Gheorgh, dar i zona înconjur ătoare este caracterizat de prezen Ńa unor importante valori multiculturale, i de tradi Ńii culturale. Transform ările sociale, economice i demografice din prezent contribuie la dezinteresul popula Ńiei fa Ńă de patrimoniului i oferta cultural ă tradi Ńional ă. Importante institu Ńii culturale de profil precum: Centrul de Cultura al Jude Ńului Covasna, Casele de Cultur ă, dar i ONG-uri (ex. Funda Ńia Guzsalyas) i grupurile informale contribuie la cercetarea, conservarea i valorificarea culturii populare din zon ă. Mai multe organiza Ńii neguvernamentale în ultima perioad ă au asumat rolul promov ării unor ac Ńiuni de educa Ńie sau de cercetare în domeniul culturii. Aceste organiza Ńii completeaz ă peisajul cultural, în special prin organizarea de evenimente, simpozioane, seminarii, cursuri de formare i ac Ńiuni de educa Ńie culturala.
Al ături de institu Ńiile culturale locale i jude Ńene men Ńionate mai sus un rol important în via Ńa comunit ăŃ ii, în dezvoltarea comunitar ă au institu Ńiile de cult, bisericile. Sfântu Gheorghe este într-o situa Ńia foarte bun ă în ceea ce prive te num ărul cultelor prezente în localitate. Toate bisericile istorice transilv ănene au reprezentan Ńe în localitate, al ături de ele i biserica ortodox ă este prezent ă. În cadrul bisericilor sau format grupuri informale, organiza Ńii neguvernamentale care desf ă oar ă activit ăŃ i culturale, îmbog ăŃ ind i astfel via Ńa cultural ă a localit ăŃ ii.
ERD CONSULT SRL 103 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Biserica reformat ă nou ă (foto: Méder Mednyánszky Judit Emese)
Prin urmarea a analizei mediului extern sferei culturale a scos la lumin ă existen Ńa unor importante oportunit ăŃ i pentru dezvoltarea unei vie Ńi culturale armonioase. Poten Ńialul economic divers, clima, relieful, re Ńeaua hidrografic ă, vegeta Ńia, fauna sunt factori care contribuie la definirea regiunii municipiului Sfântu Gheorghe. Pe lâng ă oportunit ăŃ ile majore determinate de ace ti factori, au mai fost identificate i cele conferite de domeniile precum: înv ăŃă mântul, turismul, mas-media. Existen Ńa în municipiul Sfântu Gheorghe a importante institu Ńii de înv ăŃă mânt preuniversitar i universitar favorizeaz ă accentuarea consumului cultural. Dezvoltarea turismului intern i interna Ńional poate influen Ńa pozitiv promovarea produsului cultural i valorificarea economic ă a poten Ńialului acestuia. Pe de o parte, existen Ńa unei vie Ńi culturale i a unui patrimoniu monumental valoros promoveaz ă dezvoltarea turismului cultural, iar pe de alt ă parte dezvoltarea general ă a turismului reprezint ă o oportunitate de atragere a consumatorilor culturali externi zonei de referin Ńă . Lipsa unui sistem care s ă integreze în oferta turistic ă pe cea cultural ă, insuficien Ńa fondurilor necesare reabilit ării monumentelor i ansamblurilor monumentale sunt factori majori care determin ă slaba punere în valoare a patrimoniului istoric i arhitectural de care dispune municipiul Sfântu Gheorghe. O alta oportunitate important ă pentru diseminarea ofertei culturale este existen Ńa la Sfântu Gheorghe a unor mijloace mass-media diversificate i cu acoperire
ERD CONSULT SRL 104 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 majoritar regional ă, precum: presa scris ă, presa vorbit ă, internetul, care reflect ă fenomenul cultural în totalitatea lui. Din p ăcate, nu în toate cazurile actorii culturali tiu s ă- i construiasc ă o rela Ńie solid ă cu presa, în special datorit ă lipsei unor abilit ăŃ i profesionale, a unei strategii de imagine.
7.6. Sport
Sportul este definit în Carta European ă ca o „activitate mai mult sau mai pu Ńin organizat ă de practicare a exerci Ńiilor fizice sub toate aspectele, care provoac ă o stare de bine psihofizic ă, ridic ă gradul de s ănătate al popula Ńiei, contribuie la ridicarea nivelului calit ăŃ ii vie Ńii, are rol de socializare i poate s ă produc ă performan Ńe sportive la diferite niveluri de participare ”. Toate documentele semnate de mini trii sportului din Ńă rile CE reliefeaz ă importan Ńa „implic ării autorit ăŃ ilor administrative (administra Ńia local ă i central ă) în sus Ńinerea activit ăŃ ilor sportive, conform legilor i ordonan Ńelor elaborate în concordan Ńă cu normativele ONU, UNESCO”. În concluzie, este necesar ă elaborare a unei strategii pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea mi cării sportive în Microregiunea Sepsi. Activitatea sportiv ă din Regiunea Centru se afl ă într-un declin puternic dup ă 1990. Num ărul de sec Ńii sportive a sc ăzut în perioada 1995-2005 cu 63,6%, num ărul de sportivi legitima Ńi cu 72,5%, num ărul de antrenori cu 48,2%, iar cel al instructorilor cu 37,5%. Num ărul sportivilor legitima Ńi din regiune în anul 2005 era de 14351, cu 11.505 mai pu Ńin decât în anul 2003. 24 Datele prezentate mai sus reflect ă i situa Ńia actual ă a activit ăŃ i sportive. În cele mai multe comune, Consiliile Locale declar ă c ă doresc o via Ńă sportiv ă activ ă, îns ă de multe ori sunt necesare eforturi mai mari, care de altfel nici nu sunt prea mari: trebuie s ă pun ă la dispozi Ńie spa Ńii, unde ini Ńiatorii i organizatorii de evenimente sportive pot desf ă ura activitatea. Consiliile locale pot sluji cu adev ărat comunit ăŃ ile pe care le reprezint ă numai printr-o bun ă colaborare cu toate tipurile de organiza Ńii pe care societatea civil ă le creeaz ă.
În cadrul Consiliului Local func Ńioneaz ă comisia de sport, care selecteaz ă proiectele i aloc ă fonduri pentru organiza Ńiile sportive care au depus proiecte, cereri de finan Ńare pentru
24 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006.
ERD CONSULT SRL 105 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 activit ăŃ i sportive, îns ă nu exist ă un manager de sport , ca i în Ńă rile occidentale, care are rolul de a coordona activitatea sportiv ă de pe teritoriul ora ului. Loca Ńiile unde se pot practica activităŃ i sportive de pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe 25 :
Anul Denumirea Nr. Descrierea tehnic ă a bazei Proprietar dobândirii/ Observa Ńii bazei construrii 1. Stadion Teren fotbal – cu tribune, vestiare Statul român, 1957 func Ńional ă Municipal în adm. CSM Pist ă sintetic ă atletism 1996 func Ńional ă Hotel – cantin ă 1974 func Ńional ă
Sala Sporturilor 1973 func Ńional ă Teren fotbal de antrenament 1986 func Ńional ă Teren handbal - bitum 1975 func Ńional ă Sal ă sport cu 150 locuri, vestiare Municipiul 2007 funcŃional ă 2. DSJ 4 terenuri de tenis cu zgur ă Statul român, 1969 func Ńional ă Teren handbal – bitum, sal ă culturism în adm. DSJ
3. Lic. Teoretic Sal ă de Sport 30x18 m, cu tribun ă i Municipiul 1977 funcŃional ă Mikes Kelemen vestiare 3 terenuri de baschet – bitum 1974 func Ńional ă Sal ă de antrenament gimnastic ă 1990 func Ńional ă 4. Colegiul Sal ă de Sport 30x18 m, cu tribuna i Municipiul 1974 func Ńional ă Na Ńional Mihai vestiare Viteazul Teren Handbal - bitum func Ńional ă 5. Gr. c. Puskás Sal ă de sport 30x18 m,cu vestiare, Municipiul 1995 func Ńional ă Tivadar Minihotel 20 locuri Teren handbal,bitum func Ńional ă 6. c. gen. Váradi Sal ă de sport 30x18 m, cu vestiare, Municipiul 1995 func Ńional ă József Minihotel 15 locuri Teren handbal, bitum func Ńional ă 7. c. gen. Nicolae Sal ă de Sport 38x18 m Municipiul 2006 func Ńional ă Colan 2 terenuri handbal bitum 2006 func Ńional ă 8. Gr. c. Kós Sal ă de Sport 30x18 m, vestiare Municipiul func Ńională Károly 2 terenuri handbal cu bitum func Ńional ă Sal ă de antrenament lupte func Ńional ă 9. Lic. Teoretic Sal ă de sport 30x18 m, vestiare teren Municipiul func Ńional ă Székely Mikó handbal, bitum 10. Gr. c. 2 terenuri handbal cu bitum,1 teren Municipiul 1993 func Ńional ă Economic volei-bitum,1 teren baschet, bitum 11. Gr. c. Agricol 1 teren handbal, bitum func Ńional ă 12. c. gen. nr. 6. 1 teren handbal bitum, 1 teren volei, Municipiul func Ńional ă bitum 13. Stadion Teren fotbal gazonat cu tribune, Privat 1984 func Ńional ă ELECTRO vestiare, sauna Teren fotbal cu zgur ă, teren handbal cu Privat 1984 func Ńional ă bitum, imprejmuit, cu tribune
25 www.dsjcovasna.nd.ro
ERD CONSULT SRL 106 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
14. Centru de Piscina 25 m cu 6 culoare, vestiare, Municipiul 2002 func Ńional ă agrement sauna Piscina copii 10x 6 m func Ńional ă 15. trand Bazin de înot 50x25m, bazin copii Municipiul funcŃional ă municipal 16. Suga B ăi Pârtie schi , cu schilift 1998 func Ńional ă 17. Bowling Piste bowling, ridicare automat ă, etc. Privat func Ńional ă Bobowling 18. Popic ăria Popic ărie cu piste, ridicare automat ă Privat nefunctional KOLCZA Patinoar Patinoar artificial, tribune,vestiare Privat 1979 nefunctional 19. artificial Patinoar 2 patinoare artificiale Municipiul func Ńional ă 20. artificial
Direc Ńia pentru Sport a Jude Ńului Covasna are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe. DSJ Covasna a stabilit o serie de obiective i indicatori de performan Ńă pentru sporirea prestigiului jude Ńului pe plan na Ńional i interna Ńional prin sus Ńinerea ramurilor de sport i stimularea sportivilor de înalt ă performan Ńă interna Ńional ă cât i a celor de interes na Ńional practicate în jude Ń. Principalele programe derulate de aceast ă structur ă, direct subordonat ă Agen Ńiei Na Ńionale pentru Sport, sunt Promovarea sportului de performan Ńă , (mai ales la nivel de copii i juniori), i Sportul pentru To Ńi
Prin programul Promovarea sportului de performan Ńă sunt sus Ńinute cluburile sportive. Tot în cadrul acestui program sunt finan Ńate propunerile de proiecte a cluburilor i organiza Ńiile din domeniul sportiv. Pentru organizarea competi Ńiilor interjude Ńene i etapele finale ale campionatelor na Ńionale de profil, precum i pentru acordarea de recompense sportivilor la diferite ramuri la care au ob Ńinut rezultate notabile la competi Ńii na Ńionale s-au accesat fonduri din fondurile special alocate de Consiliile locale i jude Ńene. În anul 2008 DSJ a sprijinit: preg ătirea i participare la Jocurile Olimpice de var ă, Beijing 2008, Campionate mondiale, Europene i Balcanice în principal la ramuri sportive precum lupte libere-fete, atletism, karate, etc.; activit ăŃ ile sportive de performan Ńă la nivel jude Ńean, în perspectiva promov ării la cel mai înalt nivel na Ńional: de exemplu Campionatului Na Ńional i Cupa României la baschet feminin. 26
26 Directia Pentru Sport A Jude Ńului Covasna.
ERD CONSULT SRL 107 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Programul Sportul pentru To Ńi se adreseaz ă cet ăŃ enilor de orice vârst ă i urm ăre te încurajarea practic ării de activit ăŃ i fizice i sportive de c ătre mase. Acesta cuprinde dou ă componente: activit ăŃ ile proprii direc Ńiei, i etapele jude Ńene ale olimpiadelor na Ńionale.
În eviden Ńa DSJ Covasna sunt trecute 25 de organiza Ńii sportive f ără personalitate juridic ă, în municipiul Sfântu Gheorghe, i 7 din zona rural ă, care desf ă oar ă diferite activit ăŃ i sportive din microregiunea Sepsi: fotbal, atletism, baschet, handbal, tenis, ah, tenis de mas ă, badminton, înot, etc.
În eviden Ńa DSJ Covasna sunt trecute 13 asocia Ńii sportive colare din municipiul Sfântu Gheorghe, i 1 din zona rural ă, Asocia Ńia Sportiv ă "Vadas" - coala cu clasele I-VIII Kálnoky Ludmilla Valea Cri ului, care contribuie la activitatea sportiv ă a microregiunii Sepsi; ele desf ă oar ă diferite activit ăŃ i sportive precum: fotbal, atletism, baschet, handbal, tenis, ah, tenis de mas ă, etc.
În municipiul Sfântu Gheorghe î i au sediul asocia Ńiile sportive jude Ńene: Asocia Ńia Jude Ńean ă de Atletism Covasna (compusa din: CSM Sfântu Gheorghe, Liceul teoretic Mikes Kelemen Sfântu Gheorghe, As. Sportiva Gall Lajos Sfântu Gheorghe), Asocia Ńia Jude Ńean ă de Fotbal Covasna, Asocia Ńia Jude Ńean ă Sportul pentru To Ńi Covasna, Asocia Ńia Jude Ńean ă de Baschet Covasna, i Asocia Ńia Jude Ńean ă de Handbal Covasna.
Cluburile sportive care desf ă oar ă activit ăŃ i pe teritoriul Microregiunii Sepsi apar Ńin urm ătoarelor dou ă categorii 27 :
• structuri sportive de drept privat
• structuri sportive de drept public
În cadrul structurilor sportive de drept privat apar Ńin 14 cluburi sportive care desf ă oar ă diferite activit ăŃ i sportive precum: tenis, tenis de mas ă, hochei pe ghea Ńă , hochei pe iarb ă, sporturi ecvestre, motociclism, arte mar Ńiale, fotbal, culturism, lupte libere, atletism, baschet, volei, handbal, înot, schi, paintball etc.
Structurile sportive de drept public din municipiul Sfântu Gheorghe :
1. Clubul Sportiv Municipal : cu sec Ńii de atletism, gimnastic ă, handbal, lupte libere, i gimnastic ă ritmic ă. Sec Ńii: atletism, gimnastic ă, handbal, lupte libere i gimnastic ă ritmic ă.
27 Idem.
ERD CONSULT SRL 108 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Baz ă sportiv ă: stadion (pist ă de atletism cu suprafa Ńă sintetic ă, teren de fotbal cu gazon); sala sporturilor „Szabó Kati”.
2. Grupul colar Kós Károly: cu sec Ńii de baschet, handbal, fotbal, lupte libere, hochei pe ghea Ńă , schi alpin
3. Liceul Teoretic Mikes Kelemen: cu sec Ńii de atletism, baschet i gimnastic ă. Baz ă sportiv ă: sal ă de sport cu dimensiunile regulamentare pentru jocul de baschet (200 locuri); sal ă pentru gimnastic ă sportiv ă; sal ă de for Ńă ; teren bitum cu tribun ă; pist ă de atletism;
Clubul Sportiv colar recent înfiin Ńat ă depisteaz ă, selecteaz ă, preg ăte te i promoveaz ă elevii din colile municipiului spre marea performan Ńă , constituind treapta de pornire pentru principalele cluburi sportive din Sfântu Gheorghe. Pentru petrecerea timpului liber prin mi care fizic ă, dar i pentru unele competi Ńii sportive, municipiul Sfântu Gheorghe ofer ă câteva posibilit ăŃ i, îns ă insuficiente sub aspectul num ărului i al calit ăŃ ii acestora. Dintre evenimentele sportive organizate în municipiul Sfântu Gheorghe trebuie s ă subliniem Zilele Sportive din Sfântu Gheorghe (organizat ă cu regularitate de c ătre Consiliul Local, Consiliul Jude Ńean, DSJ, DTJ, As. Vinca Minor). Calendarul sportiv este foarte bogat în ceea ce prive te evenimentele organizate în municipiul Sfântu Gheorghe, aceasta se datoreaz ă i faptului c ă ora ul este i re edin Ńă de jude Ń, unde se desf ă oar ă majoritatea evenimentelor sportive organizate de asocia Ńiile, cluburile, institu Ńiile educa Ńionale, etc., din jude Ńul Covasna. Alternativele pentru revigorarea vie Ńii sportive sunt urm ătoarele proiecte: Baza Sportiv ă - în prezent se afl ă în faza de proiectare, i va fi situat înspre ie irea spre Miercurea Ciuc; cele 4 terenuri de tenis; finalizarea lucr ărilor piscinei de la coala Nicolae Colan; renovarea bazei sportive cunoscut ă sub numele de Stadionului de Var ă; piste pentru bicicli ti; etc.
ERD CONSULT SRL 109 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
7.7. Tineret
În ultimii ani am fost martorii schimb ărilor socio-economice i politice în Europa i implicit în România. Dup ă 1989 s-au f ăcut pa i importan Ńi în fundamentarea unei concep Ńii în domeniul politicilor de tineret, care a ap ărut chiar i în Programul de guvernare atât în mandatul 2001-2004, 2005-2008 cât i în cel din perioada 2008-2012. În 2000 a fost elaborat un Plan Na Ńional de Ac Ńiune pentru Tineret, care a fost revizuit în anii 2003 i 2005, de altfel au ap ărut legi cu tangent ă spre tineret: Legea Tinerilor 350/2006, Legea 114/1996 - Legea Locuin Ńei, Legea 195/2001 - Legea Voluntariatului.
Programul de Guvernare 2008-2012 con Ńine i un capitol dedicat tineretului, în capitolul 10 (tineret i sport), obiectivele de guvernare con Ńin: 1. Cre terea gradului de absorb Ńie a fondurilor structurale în segmentul ac Ńiunilor de i pentru tineret, precum i în domeniul sportului. 2. Construc Ńia unui sistem de securitate social ă activ ă pentru tineri. 3. Sprijinirea angaj ării tinerilor în conformitate cu specializ ările ob Ńinute pentru a stopa exodul for Ńei de munc ă tinere i specializate din Ńar ă i pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a for Ńei de munc ă tinere. ( sursa: www.e-tineret.ro)
Direc Ńii de ac Ńiune Tineret • Elaborarea programului pentru asigurarea unei prime case pentru tineri, în care vor fi implicate autorit ăŃ ile publice pentru rezolvarea problemei locative a tinerilor. • Construirea de locuin Ńe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul Ńă rii, acordate ini Ńial în regim de închiriere. • Acordarea de facilit ăŃ i pentru tinerii care doresc s ă î i achizi Ńioneze o locuin Ńă ; • Acordarea de facilit ăŃ i economice i fiscale pentru companiile care angajeaz ă tineri. • Stimularea tinerilor din mediu rural i din familii cu posibilit ăŃ i reduse. • Stabilirea de parteneriate strategice împreun ă cu Agen Ńia Na Ńional ă de Ocupare a For Ńei de Munc ă i cu unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt mediu i superior.
ERD CONSULT SRL 110 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
• Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii în vederea transform ării Centrelor Regionale de Formare Profesional ă a Adul Ńilor (CRFPA) în centre jude Ńene cu acela i specific (CJFPA), cu o mai mare orientare c ătre formarea persoanelor tinere. • Crearea bazei de date la nivel na Ńional cu locurile de munc ă disponibile din România. (sursa: www.e-tineret.ro) Tineretul are o mare importan Ńă în dezvoltarea socio-economic ă i cultural ă durabil ă în via Ńa unei localit ăŃ i. Toate localit ăŃ ile ar trebui s ă valorifice una dintre cele mai importante resurse: tineretul. Strategia pentru tineret se dore te a reprezenta un instrument al implement ării politicii în domeniu, creând condi Ńiile pentru dezvoltarea capacit ăŃilor tinerilor, pentru manifestarea lor, Ńinând seama de faptul c ă ini Ńiativa i antreprenoriatul sunt premise de baz ă ale dezvolt ării economico-sociale. Strategia na Ńional ă în domeniul politicii de tineret se bazeaz ă atât pe rezultatele evalu ării a tept ărilor tinerilor, respectiv pe aspecte esen Ńiale rezultate din analiza socio-economic ă a situa Ńiei tineretului, cât i pe principalele elemente desprinse din practica european ă în domeniul politicii de tineret, inclusiv cele cuprinse în aquis-ul comunitar. În reglement ările Europene i cele na Ńionale tineri sunt considera Ńi categoria cuprins ă între 14 – 35 ani.
Tineretul din Sfântu Gheorghe
Conform Catalogului Civil, editat în anul 2008, Asocia Ńiile de tineret ocup ă locul 2 din jude Ń, din punct de vedere al num ărului acestora. Tineretul din ora ul Sfântu Gheorghe nu duce lips ă de programe destinate acestei categorii, paleta de ofert ă este foarte diversificat ă, g ăsim atât programe culturale, de timp liber, cât i programe educative, sportive, seminarii, traininguri. Programele cele mai îndr ăgite în rândul tineretului/ elevilor, conform rezultatelor chestionarelor al Asocia Ńiei Tinerilor Maghiari, sunt: Zilele Tinerilor Cov ăsneni, Cavalerul Sfântu Gheorghe, Week-end-ul artelor, Noaptea Alb ă, Balul Széchenyi. Programele destinate tineretului, cum ar fi Zilele Tinerilor Cov ăsneni, Cea mai tinereasc ă Localitate din jude Ńul Covasna, Noaptea Alb ă, Week end-ul artelor etc., par a fi de succes, iar cheful de voluntariat i de organizare a tinerilor este impar. Aceste programe
ERD CONSULT SRL 111 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 mobilizeaz ă un num ăr însemnat de tineri atât din ora cât i din alte localit ăŃ i, i sprijin ă voluntariatul printre tineri. Un num ăr însemnat al asocia Ńiilor de/ pentru tineret i a grupurilor informale de tineret lucreaz ă, organizeaz ă programe de tineret. Exist ă asocia Ńii care nu apar Ńin la organiza Ńii „umbrel ă”. Îns ă în ultimii 2 ani, au ap ărut noi asocia Ńii i organiza Ńii umbrel ă de tineret, care au ca scop principal organizarea de programe, educaŃia non-fomal ă, sprijinirea asocia Ńilor mai mici. În 2007 s-a înfiin Ńat Asocia Ńi Studen Ńilor Maghiari din Sfântu Gheorghe, care încearc ă să atrag ă studen Ńii care frecventeaz ă extensia universitar ă Babe -Bolyai din ora , în programe distractive, programe de timp liber. Problema asocia Ńiilor din ora este lipsa de comunicare, lipsa unui calendar de evenimente, dar mai ales lipsa unei strategii comune de tineret. Problema strategiei se pare a se rezolva, asocia Ńiile de tineret au formulat necesitatea unei astfel de strategii jude Ńene, care include i strategia local ă i au f ăcut pa i spre organizarea elabor ării acestuia. Ceea ce ar fi un ajutor însemnat i pentru tinerii din comunele apar Ńin ătoare microregiunii Sepsi. Oferta programelor culturale i de tineret din ora deserve te i tinerimea din microregiune. În microregiune ora ul, asocia Ńiile, institu Ńiile din ora au un rol foarte important, privind ajutorarea organiza Ńiilor de tineret din mediul rural. Ajutorul venit din partea institu Ńiilor are un rol important, tinerii din Sfântu Gheorghe din acest punct de vedere au o situa Ńie pozitiv ă, se bucur ă de sprijinul acestor institu Ńii. Institu Ńiile din ora : Direc Ńia Jude Ńean ă pentru Tineret, pune accent pe asociativitatea tinerilor, pe înfiin Ńarea asocia Ńiilor de tineret din jude Ń. DJT-ul sprijin ă programele de tineret prin proiecte de finan Ńare i parteneriate, îns ă numai asocia Ńile care au personalitate juridic ă pot s ă solicit ă finan Ńare. Municipiul a pus accent pe sprijinirea asocia Ńiilor i programelor de tineret atât prin proiecte de finan Ńare cât i prin resurse umane. Centrul de Cultur ă al Jude Ńului Covasna, sprijin ă activit ăŃ ile, programele de tineret, tinerii arti ti cu infrastructura institu Ńiei, resurse umane cât i material ( Zilele Tinerilor Cov ăsneni, Cea Mai Tinereasc ă Localitate din Jude Ńul Covasna).
Tinerii pleca Ńi la universit ăŃ i din Ńar ă sau în str ăin ătate nu au tendin Ńa de a se muta înapoi dup ă licen Ńă , mai ales din cauza lipsei locurilor de munc ă i a locuin Ńelor. La ameliorarea acestei probleme primarul ora ului a g ăsit o soluŃie, care pare a da roade: prin programul Vino acas ă!, ofer ă terenuri de construire tinerilor c ăsători Ńi care ob Ńin un loc de
ERD CONSULT SRL 112 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 munc ă în ora . Atragerea tinerilor proasp ăt licen Ńia Ńi din marile ora e ofer ă o ans ă comunit ăŃ ii ora ului, tineretul are o mare importan Ńă în dezvoltarea socio-economic ă i cultural ă durabil ă în via Ńa unei localit ăŃ i.
Direc Ńii strategice: Elaborarea unei strategii pentru tineret de lung ă durat ă Pentru grupa de vârst ă de 14-18 ani prioritare sunt: Asigurarea condi Ńiilor privind buna derulare a procesului de educaŃie formal ă Cre terea accesului la informa Ńii din domenii diverse Sporirea particip ării civice a tinerilor Sprijinirea ONG-urilor pentru derularea activit ăŃ ilor cu caracter educa Ńional non- formal
Pentru studen Ńi i tinerii peste 18 ani problemele strategice includ: Îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de trai – raportat la locuin Ńe Sprijinirea sporirii accesului la informa Ńii Încurajarea ini Ńiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor Sprijinirea ONG-urilor în derularea activit ăŃ ilor de i pentru tineret
7.8. Rromi
Con tientizarea situa Ńiei romilor din România este un pas foarte important spre îmbun ătăŃ irea situa Ńiei acestei etnii. În contextul ader ării la Uniunea European ă, în România s – a continuat adoptarea în cadrul legislativ a ordonan Ńelor de urgen Ńă privind îmbun ătăŃ irea situa Ńiei romilor i aplicarea reglement ărilor europene în materie de minorit ăŃ i. Prin înfiin Ńarea Agen Ńiei Na Ńionale pentru Romi s-a urm ărit eficientizarea strategiei de îmbun ătăŃ ire a situa Ńiei romilor, etnie aflat ă în dificultate din punct de vedere social i economic, confruntat ă cu o sărăcie sever ă i reducerea decalajelor de orice natur ă fa Ńă de popula Ńia majoritar ă. Pentru estimarea num ărului romilor din Ńar ă avem datele de la Recens ămintele din 1992 i 2002: recens ământul din 1992 identific ă peste 409 mii de persoane de etnie rom ă, num ărul acestora a crescut oficial zece ani mai târziu pân ă la 535.250. Totu i, reprezentan Ńi ai romilor consider ă c ă num ărul real al acestora dep ă e te 1,5-2 milioane de persoane.
ERD CONSULT SRL 113 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În România dup ă 1989 a ap ărut o serie de legi, hot ărâri guvernamentale i ordonan Ńe de guvern cu privire la drepturile civile, politice sau sociale ale minorit ăŃ ilor etnice. Au fost exprimate prin declara Ńiile guvernului de dup ă 1990, Hot ărârea de Guvern nr. 137/1993 privind organizarea si func Ńionarea Consiliului pentru Minorit ăŃ ile Na Ńionale, cu modific ările i complet ările ulterioare, Ordinul nr. 1/1997 privind înfiin Ńarea birourilor teritoriale în cadrul Departamentului pentru Protec Ńia Minorit ăŃ ilor Na Ńionale, Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Conven Ńiei-cadru pentru protec Ńia minorit ăŃ ilor na Ńionale, încheiat ă la Strassbourg la 1 februarie 1995, Legea înv ăŃă mântului nr. 84 din 1995, republicat ă în 1999, cu modific ările i complet ările ulterioare, Ordonan Ńa de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc Ńionarea tuturor formelor de discriminare, cu modific ările i complet ările ulterioare, Legea nr. 48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonan Ńei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc Ńionarea tuturor formelor de discriminare, Hot ărârea de Guvern nr. 1194/2001 privind organizarea i func Ńionarea Consiliului Na Ńional pentru Combaterea Discrimin ării, Hot ărârea de Guvern nr. 430, strategia de îmbun ătăŃ ire a situa Ńiei romilor, Ordonan Ńa de înfiin Ńare a CNCD-ului, Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, Legea nr. 373 pentru alegerea Camerei Deputa Ńilor i Senatului, pân ă la Ordonan Ńa de urgen Ńă nr. 78 de înfiin Ńare a Agen Ńiei Na Ńionale pentru Rromi, ORDIN nr. 619 din 14 august 2002 al ministrului s ănătăŃ ii i familiei pentru aprobarea func Ńion ării ocupa Ńiei de mediator sanitar i a Normelor tehnice privind organizarea, func Ńionarea i finan Ńarea activit ăŃ ii. Tot în aceast ă direc Ńie, s-au întocmit programe na Ńionale destinate persoanelor de etnia rom ă, având ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora, dezvoltarea unei culturi profesionale de colaborare cu coala, stimularea dialogului intercultural, crearea unor parteneriate active în comunit ăŃ ile cu popula Ńia rom ă. Printre toate altele este de amintit si programul „Deceniul de Incluziune a Rromilor ”, Ńinând cont de faptul c ă domeniile de ac Ńiune din acest program sunt s ănătatea, educa Ńia, ocuparea for Ńei de munc ă, f ără a neglija alte 3 teme, foarte importante, care se reg ăsesc sau care trebuie s ă se reg ăseasc ă în aceste 4 domenii i anume: discriminarea, inegalit ăŃ ile dintre sexe si, nu în ultimul rând, s ărăcia. Principalele probleme cu care se confrunt ă romii din România sunt accesul la un loc de munc ă i condi Ńiile de locuit, în timp ce în domeniile educa Ńiei i s ănătăŃ ii în ultimii ani s- au înregistrat progrese substan Ńiale ( Monitorizare – Cu lupa pe Deceniu, scris de Romaworld, 20 decembrie 2007). Totu i aceste deficien Ńe continu ă s ă apar ă la suprafa Ńă , dar constat ăm c ă autorit ăŃ ile locale acord ă din ce în ce mai mult ă aten Ńie acestei probleme.
ERD CONSULT SRL 114 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
La nivelul jude Ńului Covasna pot fi identificate probleme generale ale romilor, dar i unele speciale care sunt legate de structurile sociale ale jude Ńului, de situa Ńia lor ”minoritate dubl ă”. Comunitatea romilor din Sfântu Gheorghe s-a desprins din 3 familii: Mocsel, Dima i Ruzsa. În mare parte au sosit în al doilea jum ătatea a secolului XIX-lea i au primit ad ăpost în cadrul ora ului, de unde au fost muta Ńi la periferia ora ului dup ă I. război mondial. În anii 1950 un înv ăŃă tor localnic a înfiin Ńat o coal ă destinat comunit ăŃ ii de romi, dar care a func Ńionat numai 15 ani dup ă care a fost închis ă în anul 1965. Integrarea romilor în deceniile urm ătoare nu a fost cuprins în obiectivele strategiilor locale. Dup ă 1990 un preot romano-catolic a acordat mai mare aten Ńie pentru dezvoltarea comunit ăŃ ii de romi: a înfiin Ńat o biseric ă romano-catolic ă pentru romi, o m ănăstire pentru sus Ńinerea lor social ă i o coal ă primar ă. Activitatea preotului a dat roade mai ales dup ă 1998, când s-a finalizat cl ădirea actualei coli generale Néri Szent Fülöp. Pân ă în prezent 6 genera Ńii au terminat gimnaziul i circa 65% au continuat studiile în coli profesionale. În momentul de fa Ńă 14 elevi sunt înscri i în clase profesionale. Integrarea romilor a fost sprijinit ă i de alte institu Ńii i ONG-uri: s-a înfiin Ńat Asocia Ńia Romilor Amenkha, care are ca obiectiv principal p ăstrarea i sus Ńinerea tradi Ńiilor culturale ale romilor. În anul 2003 a fost inaugurat Casa Comunitar ă a Romilor, în care a primit spa Ńiu un cabinet medical, sal ă de edin Ńă , sal ă pentru curs artistic dotat cu instrumente muzicale i este în curs dotarea unui cabinet stomatologic. Romii din aceast ă comunitate au îns ă multe probleme, mi ales pe plan social. Circa 85% nu au ocupa Ńie i loc de munc ă. Ace tia duc via Ńa de zi cu zi cu greut ăŃ i permanente, tr ăind din ajutorul social, ajutorul social pentru copii, munci ocazionale. În secolele XIX-XX., pâna la mijlocul secolului trecut, romii din Sfântu Gheorghe au avut ocupa Ńii tradi Ńionale, mai ales c ărămidari i fierari. În momentul actual nu au aceste meserii. Putem considera c ă romii din Sfântu Gheorghe nu alc ătuiesc o comunitate compact ă, chiar dac ă nu sunt mari diferen Ńe materiale. Majoritatea romilor tr ăiesc într-o comunitatea izolat ă în partea Nord-Vestic ă a ora ului, în cartierul İrk ı. Acest cartier este specific pentru comunit ăŃ ile de romi, localnicii tr ăiesc în case mici, ridicate din for Ńe proprii, f ără infrastructura necesar ă, str ăzi plin de noroi i de praf în timpul verii. Lipse te chiar i infrastructura de baz ă, numai o mic ă parte au fântân ă, animalele tr ăiesc deseori sub aceea i acoperi cu oamenii. Îns ă din anul 2000 s-a realizat alimentarea cu ap ă potabil ă, s-au instalat robinete pe strad ă, drumurile din cartier au
ERD CONSULT SRL 115 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 fost pietruite de mai multe ori, iar iluminatul stradal este realizat ă în mare parte a cartierului. Casele romilor sunt construite pe terenul municipalit ăŃ ii. Aceast ă comunitate nu este una omogen ă, cca. 25 de familii tr ăiesc în situa Ńii mai bune, ei asigurând traiul prin munc ă legal ă/ilegal ă în str ăin ătate ( Ungaria, Germania, Serbia, Slovenia). Ei îns ă nu au prestigiul necesar pentru a fi considera Ńi lideri ai comunit ăŃ ii. Comunitatea din cartierul İrk ı are un a a numit „pre edinte” ales de majoritatea romilor, care are sarcina de a sus Ńine interesele comunit ăŃ ii în institu Ńiile administra Ńiei publice locale. Interesele romilor sunt foarte diversificate, astfel nici o ac Ńiune nu poate fi sus Ńinut ă în unanimitate. Circa 1000 romi tr ăiesc în celelalte cartiere al ora ului, în diferite faze de integrare. Ace tia au îns ă o situa Ńie special ă, ei nu sunt accepta Ńi nici de comunitatea romilor din cartierul İrk ı, nici de popula Ńia majoritar ă a ora ului. În ultimii ani se pot conturiza modific ările intervenite în structura social ă i familial ă a romilor. În anii 90 era obi nuit, ca într-o familie de romi să fi crescu Ńi 6-10 copii. În ultimii 2- 3 ani, num ărul copiilor s-a redus vizibil împreun ă cu num ărul c ăsătoriilor premature. Mediul aritmetic al copiilor s-a redus la 3,2. Factori decisivi în acest sens au fost coala i biserica care au intervenit pozitiv în planificarea familiei. Putem aminti i alte realiz ări cu efecte pozitive: prim ăria a asigurat alimentarea cu lemne de foc în timpul iernii familiilor mai s ărace, elevii care au continuat studiile au ob Ńinut burse sociale, în strategia educativ ă a colii au fost introduse mai multe activit ăŃ i cu efecte benefice. Dintre acestea trebuie s ă amintim programele multiculturale în parteneriat cu alte institu Ńii: tab ără multicultural ă (vara anului 2008), participare la concursurile jude Ńene i na Ńionale, vizite tematice în diferite institu Ńii de înv ăŃă mânt i de administra Ńie public ă. O mare reu it ă este c ă majoritatea minorilor frecventeaz ă coala i au fost lansate proiecte pentru adul Ńi, de ex. ansa a doua . Funda Ńia Caritas a asigurat un curs special pentru elevii cu rezultate slabe la înv ăŃă tur ă cu obiectivul de recuperare colar ă (vara i toamna anului 2008). Cei mici au avut ansa de a frecventa gr ădiniŃa de var ă (vara anului 2007-2008). Cu ajutorul Asocia Ńiei Pro Nobis majoritatea romilor are carte de identitate, eliberarea acestora s-a f ăcut din granturi ob Ńinute. Romii din Sfântu Gheorghe au îns ă multe probleme, majoritatea popula Ńiei de romi, care totalizeaz ă cca. 3500 de persoane, nu are loc de munc ă, 70% dintre adul Ńi sunt analfabe Ńi i nu au profesie. În general locuiesc în căsu Ńe mici, majoritatea cu 2-3 înc ăperi, i din cauza lipsei de profesie nici nu au anse reale de a fi angaja Ńi. În anul 2008 Crucea Ro ie a ini Ńiat i
ERD CONSULT SRL 116 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 a început desf ă urarea a dou ă cursuri profesionale: lucr ător în construc Ńii pentru b ărba Ńi, i îngrijitor social pentru femei, la care au luat parte cca. 40 de persoane (din Araci i din Sfântu Gheorghe). În ultimele decenii s-au creat multe prejudec ăŃ i fa Ńă de romi din partea majoritarilor. Aceast ă mentalitate creeaz ă o atmosfer ă negativ ă pentru integrarea romilor, dar lipse te în acela i timp i cadrul institu Ńional care ar sus Ńine integrarea real ă într-o societate modern ă. O condi Ńie de baz ă ar fi i voin Ńa hot ărât ă a comunit ăŃ ii de romi de a lua parte în dezvoltarea Municipiului, de a se integra în societate local ă conform cerin Ńelor europene.
Direc Ńii strategice propuse: • sprijin pentru colarizarea/ educarea adul Ńilor • sprijin pentru persoane f ără loc de munc ă prin preg ătire voca Ńional ă i orientare profesional ă (ex., organizarea unor cursuri de calificare în diverse domenii, în func Ńie de cererile de pe pia Ńa muncii); • stimularea accesului la educa Ńie prin: elaborarea unui plan i proiecte privind educa Ńia de dup ă amiaz ă pentru elevii din ciclul primar si secundar; • sprijin pentru îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de trai • angajarea unui mediator colar i sanitar; • conceperea i implementarea unor programe de informare sanitar ă, consultan Ńă medical ă i planning familial pentru femei; • elaborarea unei strategii privind îmbun ătăŃ irea situa Ńiei romilor, integrarea lor în societate
Cartierul İrk ı (foto: Szász Péter, ithon.transindex.ro)
ERD CONSULT SRL 117 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
8. CADRUL ECONOMIC
8.1. Agricultura
8.1.1. Produc Ńia vegetal ă
Exploata Ńiile agricole Pe plan na Ńional în anul 2002, conform datelor din Recens ământul General Agricol, exploata Ńiile agricole erau organizate astfel: 4.462.221 mii de gospod ării individuale cu o suprafa Ńă medie a exploata Ńiei agricole de 1,73 ha; - 2.261 de societ ăŃ i/asocia Ńii agricole, cu o suprafa Ńă agricol ă medie de 431 ha; - 6.138 de societ ăŃ i comerciale, cu o suprafa Ńă agricol ă medie de 353 ha; - 5.698 unit ăŃ i ale administra Ńiei publice, cu o medie a suprafe Ńei agricole de 503 ha; - 87 unit ăŃ i cooperatiste, cu o suprafa Ńă medie agricol ă de 27 ha; - 8.488 de exploata Ńii agricole de alt tip, cu o suprafa Ńă medie de 25 ha. Astfel, în anul 2002, num ărul total de exploata Ńii agricole a fost de 4.484.893, din care 4.299.361 exploata Ńii agricole (individuale i unit ăŃ i cu personalitate juridic ă) au utilizat o suprafa Ńă agricol ă de 13.930.710 ha, revenind o medie de 3,24 ha/exploata Ńie care a utilizat teren agricol. Suprafa Ńa agricol ă, ca i suprafa Ńa arabil ă utilizat ă reprezint ă în medie circa 94% din cea existent ă la nivel na Ńional. Suprafa Ńa agricol ă neutilizat ă reprezenta 330 mii ha în anul 2002 28 . În ceea ce prive te structura terenului agricol , aceasta se caracterizeaz ă printr-un grad ridicat de fragmentare. Astfel, în anul 2003 au existat peste 4,47 milioane de gospod ării Ńă răne ti individuale cu o suprafa Ńă medie de 1,7 ha, fapt ce a condus i conduce la imposibilitatea desf ă ur ării unei activit ăŃ i privind organizarea i managementul produc Ńiei agricole. Fragmentarea excesiv ă a terenului este considerat ă un obstacol major pentru progresul tehnologic al agriculturii din România, deoarece de Ńin ătorii fermelor de subzisten Ńă i semi-subzisten Ńă sunt de obicei i cei care lucreaz ă cea mai mare parte a terenului agricol, iar în majoritatea cazurilor, ace tia nu dispun de capacitatea financiar ă de a investi în utilaje moderne. Structura terenului agricol în Municipiul Sfântu Gheorghe prezint ă condi Ńii favorabile pentru agricultur ă, în special pentru cultivarea plantelor, datorit ă reliefului potrivit pentru cultura plantelor în suprafe Ńe mai mari. Dup ă modul de folosin Ńă structura suprafe Ńei agricole
28 Planul Na Ńional de Dezvoltare
ERD CONSULT SRL 118 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
(4453 ha) se prezint ă astfel: arabil 64% (2822 ha), p ă uni 24% (1060 ha), fâne Ńe 10% (462 ha), livezi 2% (109 ha). În Municipiul Sfântu Gheorghe sunt 22 de exploata Ńii agricole care gospod ăresc pe suprafe Ńe mai mari de 10 ha. Dintre exploata Ńiile agricole mai mari exist ă 4 exploata Ńii care gospod ăresc pe o suprafa Ńă agricol ă între 150-300 ha i 4 au suprafe Ńe între 50-150 ha. Lâng ă exploata Ńiile cu suprafe Ńe întinse func Ńioneaz ă 14 exploata Ńii cu suprafe Ńe între 10-35 ha, restul exploata Ńiilor agricole se încadreaz ă în categoria fermelor de semi-subzisten Ńă sau subzisten Ńă , cultivând suprafe Ńe sub 10 ha. Majoritatea exploata Ńiilor agricole se ocup ă de cultura plantelor, în total sunt 4 exploata Ńii agricole mixte, care se ocup ă i de cultura plantelor în suprafe Ńe mai mari i de cre terea mai multor animale. Dintre exploata Ńiile agricole 4 au în proprietatea lor un efectiv de vaci între 10-40 capete, iar una singur ă are 1100 de vaci. Dou ă exploata Ńii de Ńin câte un eptel de oi între 400-1150 de capete. Dup ă forma juridic ă, în Municipiul Sfântu Gheorghe 6 societ ăŃ i comerciale cu răspundere limitat ă se ocup ă de cultura plantelor în suprafe Ńe între 15-300 ha, o societate comercial ă se ocup ă cre terea animalelor, mai sunt 16 persoane fizice autorizate care se gospod ăresc pe suprafe Ńe între 10-135 ha, dintre care 5 se ocup ă i de cre terea animalelor.
Suprafa Ńa agricolă dup ă modul de folosin Ńă în Municipiul Sfântu Gheorghe (2007)
Fâne Ńe 10%
Pă uni 24%
Arabil Livezi i 64% pepiniere 2%
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi a localit ăŃ ii, 2007
În Municipiul Sfântu Gheorghe se constat ă tendin Ńa de constituire a fermelor agricole specializate mai ales la cultura plantelor, cu o mecanizare îmbun ătăŃ it ă, i cu o organizare i utilizare eficient ă a resurselor disponibile. Exploata Ńiile mai mari progreseaz ă spre mecanizarea complet ă a activit ăŃ ilor agricole, spre o agricultur ă profesional ă.
ERD CONSULT SRL 119 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Suprafa Ńa cultivat ă cu principalele culturi în perioada 1997-2008
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Suprafa Ńa cultivat ă cu grâu i secar ă - ha Suprafa Ńa cultivat ă cu porumb boabe - ha Suprafa Ńa cultivat ă cu cartofi - ha Suprafa Ńa cultivat ă cu sfecla de zah ăr - ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe
Dup ă propor Ńia suprafe Ńei cultivate, se eviden Ńiaz ă dominan Ńa culturilor de grâu i secar ă (41% în perioada 1997-2008, în medie), urmat ă de suprafa Ńa cultivat ă cu cartofi (30%), sfecla de zah ăr (15%) i porumb boabe (10%). Suprafa Ńa cultivat ă cu legume este de 4% din totalul suprafe Ńei agricole cultivat ă în Municipiul Sfântu Gheorghe. Legumele sunt cultivate în gr ădinele gospod ăriilor individuale, în special în localit ăŃ ile arondate Chilieni i Co eni, unde sunt câ Ńiva legumicultori care se ocup ă i de valorificarea legumelor în afar ă de produc Ńie. În Co eni tradi Ńia legumiculturii exista i înainte de anul 1990, iar în ultimii ani tot mai mul Ńi gospodari se ocup ă i de flor ărit lâng ă legumicultura, astfel în prezent sunt 10 produc ători de floare în localitate. Produc ătorii de legume i floare î i valorific ă produsele în pie Ńele din Sfântu Gheorghe i din jude Ńul Bra ov, i în fa Ńa por Ńii caselor lor.
Produc Ńia medie la grâu i secar ă în perioada 1997-2008 - tone/ha
6,0 5,1 5,0 4,1 4,3 4,1 4,0 3,6 3,4 3,2 3,0 2,0 2,0
1,0
0,0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Grâu i secar ă - tone/ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe
ERD CONSULT SRL 120 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În ultimii zece ani cea mai mare produc Ńie a grâului (5,1 tone/ha) a fost înregistrat ă în anul 1998, iar cea mai mic ă (2 tone/ha) în anul 2003, când sc ăderea produc Ńiei sub nivelul profitabilit ăŃ ii s-a datorat secetei, care persista în toate lunile de var ă. Grâul este cultura favorit ă a exploata Ńiilor agricole din municipiu datorit ă faptului c ă cultivarea acestei culturi este relativ ieftin ă, tot procesul este mecanizat i nu necesit ă îngrijiri speciale. Exploata Ńiile agricole mai mari din municipiu folosesc tehnologii moderne, semin Ńele sunt din ce în ce mai bune din punct de vedere calitativ i aduc produc Ńii mai mari, care îns ă sunt influen Ńate anual de factori meteorologici. În zona municipiului produc Ńia cea mai mare se înregistraz ă în Sfântu Gheorghe, unde produc Ńia medie ajunge la cantitatea de 4,1 tone/ha în anul 2008. Media atât de ridicat ă a produc Ńiilor la toate culturile de câmp se datoreaz ă existen Ńei hotarului numit Câmpul Frumos, unde solurile fecunde sunt exploatate de c ătre operatori economici dota Ńi cu parcuri de ma ini adecvate i preg ăti Ńi i din punct de vedere profesional, în tarlale mari. Produc Ńia medie la porumb boabe în perioada 1997-2008 - tone/ha
6,0
4,8 5,0 4,3
4,0 3,6 3,5
3,0 2,5 2,1 2,0 2,0 1,5
1,0
0,0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Porumb boabe - tone/ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe
La produc Ńia porumbului boabe se constat ă o cre tere constant ă a produc Ńiei medie începând cu anul 2001. Produc Ńia foarte slab ă din anul 2000 se datoreaz ă secetei devastatoare din lunile de var ă. Contrar ă situa Ńiei la nivel jude Ńean i na Ńional din anul 2003, când iar ă i persista seceta, în municipiu produc Ńia medie ajunge valoarea maxim ă din perioada analizat ă, de 4,8 tone/ha datorit ă alegerii semin Ńelor cele mai adecvate. Tot în acela i ani se înregistreaz ă cea mai mare suprafa Ńă cultivat ă cu porumb boabe din ultimii zece ani. Cre terea produc Ńiei se datoreaz ă pe de o parte îmbun ătăŃ irii procesului de cultivare a terenurilor agricole – parcul de tractoare i ma ini agricole a fost reînnoit ă i completat ă cu ma ini speciale –, pe de alt ă parte utiliz ării semin Ńelor noi i a îngr ă ă mintelor artificiale, precum i a
ERD CONSULT SRL 121 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 reactivelor. Trebuie subliniat c ă cele din urm ă aduc aporturi semnificative la poluarea mediului, în special al solurilor. În ultimii ani în municipiu se remarc ă tendin Ńa cultiv ării acestei culturi nu pentru a ob Ńine boabele, ci pentru a însiloza porumbul. Silozul de porumb se vinde în special unei ferme din Câmpul Frumos, al cărui activitate principal ă este cre terea animalelor (1100 de vaci). Produc Ńia medie la cartofi în perioada 1997-2008 - tone/ha
25,0 23,0 20,2 20,0 18,1 18,0 17,4 15,9 15,0 13,7 11,7
10,0
5,0
0,0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Cartofi - tone/ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe În ultimii ani, datorit ă pre Ńului de vânzare sc ăzut a cartofului, aceast ă cultur ă preferat ă în anii anteriori pentru rentabilitatea sa, nu mai aduce veniturile a teptate, chiar dac ă produc Ńiile medii în ultimii ani au fost mai mari decât în urm ă cu 8-10 ani. Produc Ńia medie din anul 2008 a fost cea mai mare din perioada analizat ă. Din anul 2002 la suprafa Ńa cultivat ă cu cartofi se semnaleaz ă o cre tere lent ă. În anul 2000 din cauza secetei produc Ńia culturii de cartofi scade drastic de la 17,4 tone/ha la 11,7 tone/ha, care înseamn ă jum ătatea produc Ńiei medii din anul 2008. Produc Ńia medie la sfecla de zah ăr în perioada 1997-2008 - tone/ha
50,0 45,0 45,0 40,0 35,0 28,3 30,0 27,5 27,3 25,0 24,0 25,0 22,8 20,0 13,8 15,0 10,0 5,0 0,0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Sfecla de zah ăr - tone/ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe
ERD CONSULT SRL 122 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Punctul de colectare microregional ă pentru sfecla de zah ăr al Fabricii de Zah ăr Bod SA, jude Ńul Bra ov este în localitatea Ozun, la numai 11 km de Sfântu Gheorghe. În anii anteriori cultivarea sfeclei de zah ăr a fost încurajat ă de c ătre fabrica de zah ăr, care asigura sămân Ńa necesar ă, îngr ă ă mintea artificial ă i se angaja în valorificarea sigur ă a produsului. Datorit ă valorific ării u oare i a productivit ăŃ ii mari a acestei culturi exist ă tradi Ńia de a cultiva sfecla de zah ăr în Municipiul Sfântu Gheorghe. În cazul exploata Ńiilor agricole de m ărimea fermelor cultivarea sfeclei de zah ăr este considerat ă o activitate rentabil ă, subven Ńionat ă de stat cu o sum ă semnificativ ă pe tone/ha. În anul 2008 în cazul sfeclei de zah ăr s-a ob Ńinut valoarea maxim ă din perioada analizat ă, 45 tone/ha, aceast ă produc Ńie medie fiind cea mai mare din zona Sfântu Gheorghe. Luând în considerare instabilitatea pie Ńei de valorificare a celorlalte produse agricole, se poate previziona o expansiune în cultivarea sfeclei de zah ăr, tocmai din cauza stabilit ăŃ ii valorific ării acestei culturi. Totu i, în privin Ńa acestei culturi exist ă o oarecare incertitudine în perspectiva valorific ării, fiindc ă pia Ńa zah ărului, de i foarte bine reglementat ă în Uniunea European ă, nu este una dintre cele mai stabile din România.
Productivitatea principalelor culturi în perioada 1997-2008
50,0 45,0 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Grâu i secar ă - tone/ha Porumb boabe - tone/ha Cartofi - tone/ha Sfecla de zah ăr - tone/ha
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Prim ăria Sfântu Gheorghe
Productivitatea principalelor culturi pe plan na Ńional i în Municipiul Sfântu Gheorghe (2003)
Grâu i secar ă Porumb boabe Cartofi Sfecla de zah ăr -tone/ha- -tone/ha- -tone/ha- -tone/ha- România 1,4 2,9 13,9 16,9 Municipiul Sfântu 2,0 4,8 15,9 24,0 Gheorghe Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2003 Institutul Na Ńional de Statistic ă, Statistic ă teritorial ă, 2006
ERD CONSULT SRL 123 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Puternic influen Ńate de factorii naturali (sol, clim ă), produc Ńiile medii la hectar variaz ă mult de la un an la altul. Comparativ cu mediile pe Ńar ă, în anul 2003, produc Ńiile medii la nivelul Municipiului Sfântu Gheorghe au fost mai mari la toate culturile principale. În cazul porumbului de boabe i a sfeclei de zah ăr produc Ńiile medii au atins aproape valoarea dubl ă fa Ńă de productivitatea culturilor pe plan na Ńional. Luând în considerare c ă anul 2003 a fost una secetoas ă, produc Ńiile medii au fost foarte mici atât la nivelul na Ńional, cât i la nivelul municipiului în cazul culturilor de cereale i cartofi, urmând ca în anii urm ători s ă creasc ă semnificativ.
8.1.2. Mecanizare
Dotarea cu tractoare i ma ini agricole a României este statistic una dintre cele mai slabe din Europa, revenind o înc ărc ătur ă de cca. 58,6 ha/tractor, în timp ce media europeană este de cca. 13 ha/tractor, iar Germania are cca. 9ha/tractor, Belgia cca. 7ha/tractor i Austria doar cca. 4 ha/tractor (1999). Suprafa Ńa medie ce revine unui tractor în Municipiul Sfântu Gheorghe este de 5,4 hectare (2008), în jude Ńul Covasna este de 19 hectare (2008), iar în Regiunea Centru este de 33 hectare (2005) 29 . Datele despre mecanizare în Municipiul Sfântu Gheorghe în compara Ńie cu alte comune al jude Ńului Covasna denot ă o dotare bun ă a parcului agricol al municipiului. Dup ă gradul de uzur ă al tractoarelor i ma inilor agricole 78% din tractoarele i ma inile existente au o vechime de peste 10 ani, mul Ńi dintre ele fiind deja amortizate, iar între Ńinerea i repararea lor necesit ă resurse stabile. Ca urmare, înc ărc ătura real ă a parcului agricol este mai mare.
29 Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013
ERD CONSULT SRL 124 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Parcul de tractoare i ma ini agricole din Municipiul Sfântu Gheorghe (2008) Nr Specifica Ńie Total autohton import > 10 ani 1 Tractoare-total, dc 516 466 50 400 pân ă la 45 CP inclusiv 116 116 0 100 de la 46 CP- 60 CP 0 0 0 0 de la 61 CP- 80 CP 376 350 26 300 de la 81 CP- 120 CP 24 0 24 0 peste 120 CP 0 0 0 0 2 Motocultoare 0 0 0 0 3 Combine paioase 9 2 7 2 4 Pluguri 133 123 10 123 5 Ma ini pt amendamente 12 10 2 10 6 Ma ini împr ă tiat gunoi 7 7 0 7 7 Grapa cu discuri 64 54 10 50 8 Tavalugi 20 20 0 20 9 Nivelatoare 2 2 0 2 10 Combinatoare 9 5 4 5 11 Sem ănătoare de paioase 28 20 8 18 12 Sem ănătoare de pr ă itoare 8 6 2 4 13 Ma ini de plantat cartofi 15 2 13 2 14 Cultivatoare 27 20 7 15 15 Sape rotative 0 0 0 0 16 Ma ini de erbicidat 15 12 3 4 17 Combin ă autoprop furaje 6 3 3 2 18 Vindrovere 2 0 2 2 19 Cositori 14 10 4 10 20 Grebl ă mecanic ă 0 0 0 0 21 Pres ă balotat 11 9 2 8 22 Ma in ă scos recolte cartofi 21 13 8 10 23 Ma in ă scos sfecl ă de zah ăr 0 0 0 0 24 Dislocatoare 10 10 0 10 25 Remorci cistern ă 10 7 3 5 26 Remorci de transport 356 346 10 300 27 Înc ărc ător hidraulic 3 1 2 1 28 Instala Ńii de irigat 5 3 2 0 Sursa: Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna
ERD CONSULT SRL 125 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Dup ă datele recente de la Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna (DADR) se eviden Ńiaz ă o dotare excep Ńional ă a parcului de tractoare din Sfântu Gheorghe. Dup ă origine, conform datelor de la DADR Covasna, 89% din parcul de tractoare i ma ini agricole este de origine autohton ă. Trebuie reamarcat faptul c ă cele 50 de tractoare provenite din str ăin ătate au capacit ăŃ i mari, între 61-120 CP, achizi Ńionate mai ales de c ătre exploata Ńiile agricole specializate în cultura plantelor. Aproape la toate tractoare din municipiu ajunge o remorc ă de transport, celelalte ma ini agricole sunt într-un num ăr mai redus fa Ńă de num ărul mare al tractoarelor i remorcilor.
8.1.3. Produc Ńia animal ă
Sectorul zootehnic constituie una din cele mai dificile probleme ale agriculturii române ti actuale. România s-a confruntat cu o sc ădere a efectivelor de animale i p ăsări dup ă anul 1990, tendin Ńă care s-a men Ńinut i în perioada 1997-2008. Evolu Ńia efectivului zootehnic
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Bovine - total - la sfâr itul anului - capete Porcine - total - la sfâr itul anului - capete Ovine - total - la sfâr itul anului - capete
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007 Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna Num ărul de animale ce revin la 100 ha teren (suprafa Ńa arabil ă + p ă uni i fâne Ńe) în Municipiul Sfântu Gheorghe în anul 2008 este de 100 bovine (20 la nivel na Ńional) i 159 ovine (53,2 la nivelul întregii Ńă ri). La 100 ha teren arabil revin 53 porcine, fa Ńă de 70,3 la nivel na Ńional. Municipiul Sfântu Gheorghe fiind o municipalitate urban ă de Ńine de o suprafa Ńă agricol ă redus ă, la nivelul unei comune mijlocii dup ă m ărimea suprafe Ńei agricole din jude Ńul Covasna, dar în teritoriul s ău func Ńioneaz ă mai multe exploata Ńii agricole cu efectiv de animale mai însemnate. Din acest motiv înc ărcarea terenurilor agricole cu animale este mult peste înc ărcarea la nivelul na Ńional.
ERD CONSULT SRL 126 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Efectivul de bovine în perioada 1997-2008 (capete)
5000 4384 4500 4157 4001 4000 3566 3500 3125 3000 2745 2654 2464 2500 2000 1500 1000 500 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Bovine - total - la sfâr itul anului - capete
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007 Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna
În Municipiul Sfântu Gheorghe dup ă sc ăderi masive a efectivului de bovine în perioada 2000-2003, num ărul bovinelor s-a restabilit pân ă în anul 2008. Cre terea num ărului de bovine din ultimii ani se datoreaz ă dezvolt ării exploata Ńiior agricole specializate pe cre terea animalelor. Unele exploata Ńii au implementat proiecte de dezvoltare (modernizarea grajdurilor pentru animale, achizi Ńionarea de noi ma ini agricole) din fonduri europene. O treime din efectivul de bovine apar Ńine gospod ăriilor popula Ńiei din municipiu, în special în gospod ării aflate în cele dou ă localit ăŃ i rurale arondate, Chilieni i Co eni. La nivelul municipiului exist ă 4 exploata Ńii agricole cu un efectiv între 10-40 de vaci, i o societate comercial ă cu un efectiv de animale de 1100 de vaci. Societatea se ocup ă doar de cre terea animalelor, cantitatea total ă de furaje necesare aliment ării animalelor fiind achizi Ńionat ă de la produc ătorii din zon ă. Trebuie subliniat faptul c ă de la sfâr itul anilor '90 tot mai mul Ńi produc ători i fermieri particip ă la diferite cursuri de formare profesional ă, seminarii, programe informative, prezent ări de produse i ma ini agricole, ale c ăror rezultate se manifest ă i prin productivitatea diferitelor culturi, precum i prin produc Ńia diferitelor produse animaliere. Paralel cu îmbun ătăŃ irea speciilor de vaci din punct de vedere genetic s-au impus i criterii profesionale în alimentarea animalelor la majoritatea exploata Ńiilor agricole de capacitate mai mare, factori ce influen Ńeaz ă în mod decisiv cantitatea i calitatea laptelui de vac ă. Lâng ă aceste rezultate se eviden Ńiaz ă îmbun ătăŃ iri atât în organizarea activit ăŃ ilor din cadrul exploata Ńiilor agricole, cât i în profitabilitatea produc Ńiei agricole.
ERD CONSULT SRL 127 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Efectivul de porcine în perioada 1997-2008 (capete)
6000 5514
5000
4000
3000 2163 1912 2000 1609 1500 1257 1277 1173 1000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Porcine - total - la sfâr itul anului - capete
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007 Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna Cre terea efectivului de porcine din anii 2001, 2002 i 2003 se înregistreaz ă mai ales la nivelul exploata Ńiilor agricole, care se ocup ă de cre terea porcinelor, cre terile i sc ăderile num ărului de porcine fiind influen Ńat ă în mod decisiv de posibilit ăŃ ile de valorificare a porcinelor i de rentabilitatea cre terii acestei specii. În cursul unui singur an aproape s-a triplat num ărul porcinelor din municipiu, dar efectivul de porcine din anul 2003 nu s-a men Ńinut, înregistrând o sc ădere de 73% pân ă la sfâr itul anului 2008. În prezent nici în gospod ăriile individuale din cele dou ă sate arondate nu se mai ocup ă cu cre terea a mai multor porcine pentru uz zilnic de alimenta Ńie. Reducerea considerabil ă a num ărului de porcine are la baz ă mai multe cauze: pre Ńul sc ăzut al animalelor din ultima perioad ă, apari Ńia de epidemii în rândul porcinelor, dezinteresul tinerei genera Ńii de a a mai cre te animale în satele arondate, restric Ńia circula Ńiei animalelor i a târgurilor de comercializare al acestora, situa Ńiile frecvente de carantin ă. Efectivul de ovine în perioada 1997-2008 (capete)
8000 6945 7000
6000
5000 4217 4000 3362 2824 2510 2562 3000 2299 2264 2000
1000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Ovine - total - la sfâr itul anului - capete
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007 Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna
ERD CONSULT SRL 128 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În cazul ovinelor se constat ă o cre tere de 271% în cursul ultimelor 5 ani. Cre terea num ărului de ovine se datoreaz ă suprafe Ńei întinse de p ă uni (1060 ha, 24% din totalul suprafe Ńei agricole al Municipiului Sfântu Gheorghe) i a posibilit ăŃ ilor stabile de valorificare a produselor speciale de ovine – carnea i brânzeturile – în pie Ńele alimentare din Sfântu Gheorghe i Municipiul Bra ov. Cre terea num ărului de ovine se datoreaz ă i lipsei de epidemii la aceast ă specie. Datorit ă pre Ńului sc ăzut de valorificare a lânei, acest produs nu reprezint ă o valoare semnificativ ă pentru cresc ătorii de ovine. Valorificarea lânei se produce prin agen Ńi comerciali care cump ără lâna la un pre Ń foarte redus, apoi revind colectorilor mai mari, produsul ajungând în final la fabricile de textile din Ńar ă. Efectivul de păsări în perioada 1997-2008 (capete)
25000
19513 20000
15000
10106 10000 10303 10000
4000 4000 5000 3600 3000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2008
Păsări - total - la sfâr itul anului - capete
Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, Fi ele localit ăŃ ii 1997-2007 Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Covasna
La analiza efectivului de p ăsări trebuie separate p ăsările din gospod ăriile popula Ńiei de păsările crescute la ferme de p ăsări. În urma reorganiz ării întreprinderilor avicole de stat s-a înfiin Ńat Societatea Comercial ă "Avicola" Covasna - S.A. i Societatea Comercial ă "Covasnacomb" - S.A. Sfântu Gheorghe, societ ăŃ i comerciale cu capital integral de stat, care în urma fuzion ării activau în domeniile avute anterioare, respectiv cre terea p ăsărilor, industralizarea cărnii de pas ăre, i comercializarea cărnii de pas ăre i a ou ălor. În prezent, cre terea industrial ă a p ăsărilor se desf ă oar ă în cadrul firmei ABOMixt SA. La ferma avicol ă se înregistreaz ă o cre tere a efectivului cu mai mult de 5000 de p ăsări în anul 2001, num ărul de p ăsări dublându-se fa Ńă de anul 2000. Odat ă cu apari Ńia i scandalurile conexe bolii infec Ńioase gripei denumit ă grip ă aviar ă în România în anul 2005, efectivul de p ăsări s-a redus brusc i semnificativ. Dup ă trecerea epidemiilor, scandalurilor i restric Ńiilor aferente, cre terea p ăsărilor pentru valorificare în pia Ńa alimentar ă româneasc ă este din nou rentabil ă
ERD CONSULT SRL 129 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 pentru fermele avicole, asta fiind demonstrat ă de efectivul fermelor avicole ce prezint ă cre teri continue în anii ulteriori scandalurilor gripei aviare. Ferma a ezat ă în partea sudic ă a municipiului reprezint ă îns ă o problem ă de mediu: emana Ńiile de mirosuri nepl ăcute, provenite din dejec Ńiile solide i lichide, precum i de la abatorul de p ăsări afecteaz ă în mod negativ nu numai confortul de trai al locuitorilor din zon ă, dar i confortul celor care trec prin zon ă cu autoturisme.
8.2. Silvicultura
Suprafa Ńa fondului forestier. La nivelul anului 2003, fondul forestier na Ńional ocupa o suprafa Ńă de 6.368 mii ha, din care 6.221 mii ha acoperite efectiv cu p ăduri. Restul de 147 mii ha reprezint ă terenuri destinate împ ăduririi, terenuri care servesc nevoilor de cultur ă, produc Ńie ori administra Ńie silvic ă, terenuri neproductive etc. incluse în amenajamentele silvice, în condi Ńiile legii. România se situeaz ă pe locul 12 în rândul Ńă rilor europene în ceea ce prive te suprafa Ńa p ădurilor. Ponderea p ădurilor în suprafa Ńa total ă a Ńă rii este de 26,1%, fa Ńă de media european ă de cca. 32%. Suprafa Ńa de p ădure pe cap de locuitor de 0,28 ha în România este, de asemenea, sub media european ă de 0,30 ha 30 . La nivel de regiuni de dezvoltare, având 36,4% din suprafa Ńa acoperit ă cu p ăduri, Regiunea Centru posed ă un mare poten Ńial silvic, constituind una din principalele zone de aprovizionare cu lemn din Ńar ă31 .
Situa Ńia fondului forestier în raport cu natura propriet ăŃ ii. Ca urmare a modific ărilor survenite în urma restituirii drepturilor de proprietate asupra p ădurilor, structura fondului forestier a cunoscut o modificare accentuat ă prin sc ăderea suprafe Ńelor aflate în proprietatea public ă a statului. Astfel, în Municipiul Sfântu Gheorghe suprafa Ńa total ă a fondului forestier na Ńional este de 1905 ha, iar fondul forestier privat de 1800,91 ha. P ădurile aflate în proprietate public ă sunt administrate de Ocolul Silvic Sfântu Gheorghe, iar cele aflate în proprietate privat ă de Ocolul Silvic Privat Zagon, cu sediul în localitatea Zagon, i Ocolul Silvic Privat Hatod, cu sediul în localitatea B ăŃ anii Mari.
Din fondul forestier privat din Sfântu Gheorghe, municipiul are cea mai extins ă suprafa Ńă de p ădure, de 1233,45 ha. Composesoratele din municipiu au în proprietatea lor o suprafa Ńă total ă de 388,81 ha de p ădure. Biserica reformat ă din Municipiul Sfântu Gheorghe de Ńine o suprafa Ńă de 178,65 ha de p ădure, împ ărŃit între 5 parohii (parohiile I, II, III din
30 Planul Na Ńional de Dezvoltare 31 Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013
ERD CONSULT SRL 130 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Sfântu Gheorghe, Parohia Reformat ă Chilieni i Parohia Reformat ă Co eni) i Protopopiatul Sfântu Gheorghe.
Fondul forestier privat dup ă proprietari i administratorul terenurilor (2008) Nr. Fond crt. Proprietar forestier Ocolul Silvic -total- ha 1. Municipiul Sfântu Gheorghe 1233,45 Ocolul Silvic Privat Hatod 2. Composesoratul "Nagyárnyék" Chilieni 58,88 Ocolul Silvic Privat Hatod Composesoratul Unificat "Szemerja és 329,93 Ocolul Silvic Privat Hatod 3. Görg ı" 4. Parohia Reformat ă Co eni 27,90 Ocolul Silvic Privat Zagon 5. Protopopiatul Reformat Sfântu Gheorghe 30,00 Ocolul Silvic Privat Zagon 6. Parohia Reformat ă Sfântu Gheorghe III 30,00 Ocolul Silvic Privat Zagon 7. Parohia Reformat ă Chilieni 16,67 Ocolul Silvic Privat Zagon 8. Parohia Reformat ă Chilieni 13,33 Ocolul Silvic Privat Hatod 9. Parohia Reformat ă Co eni 2,10 Ocolul Silvic Privat Hatod 10. Parohia Reformat ă Sfântu Gheorghe I. 29,80 Ocolul Silvic Privat Hatod 11. Parohia Reformat ă Sfântu Gheorghe II. 28,85 Ocolul Silvic Privat Hatod Total 1800,91 Sursa: Ocolul Silvic Privat Hatod Ocolul Silvic Privat Zagon
În p ădurile din Municipiul Sfântu Gheorghe se efectueaz ă t ăierile principale, secundare (r ărituri) i t ăierile de igien ă conform amenajamentelor silvice. Aceste activit ăŃ i sunt contractate firmelor de exploatare forestier ă, proprietarii p ădurilor private nu de Ńin ma ini i echipamente specifice lucr ărilor de exploatare forestier ă. Din aceste t ăieri se ob Ńine un venit sc ăzut, care în mod general acoper ă doar cheltuielile de paz ă a suprafe Ńelor de p ăduri i p ă uni i cheltuielile cu amenajamente silvice. Unele p ăduri din teritoriul administrativ al municipiului pot fi exploatate, altele sunt p ăduri tinere, de 35-45 ani (p ădurile administrate de Ocolul Silvic Privat Zagon), în cazul c ărora exploat ările sunt interzise. Reparti Ńia p ădurilor pe grupe func Ńionale. În raport cu func Ńiile ecologice, economice i sociale pe care le îndeplinesc, p ădurile sunt împ ărŃite în dou ă grupe func Ńionale: grupa I – păduri cu func Ńii speciale de protec Ńie, reprezentând 45% din totalul p ădurilor private i grupa a II-a – p ăduri cu func Ńii de produc Ńie i protec Ńie, reprezentând 55% în Municipiul Sfântu Gheorghe. Recolt ările de mas ă lemnoas ă se fac, prioritar, din p ădurile încadrate în grupa a II- a; în p ădurile încadrate în grupa I, asemenea recolt ări sunt admise numai în anumite categorii
ERD CONSULT SRL 131 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 func Ńionale i numai cu restric Ńii privind natura i intensitatea t ăierilor. Din totalul suprafe Ńei de pădure 84,20% este acoperit ă cu specii foioase (40% fag, 40% stejar, 18% diverse tari, 2% diverse moi), iar restul de 15,80% cu specii r ă inoase (70% molid, 8% brad, 22% alte ră inoase).
8.3. Întreprinderile
Situa Ńia întreprinderilor la nivelul Ńă rii
Analizând situa Ńia unit ăŃ ilor economice pe plan na Ńional se constat ă, c ă dezvoltarea afacerilor în România prezint ă diferen Ńieri semnificative între regiuni. În anul 2005 a existat un num ăr de 450.666 de agen Ńi economici 32 , din care majoritatea erau microîntreprinderi, întreprinderi mici i mijlocii (IMM), reprezentând 99,56% din totalul întreprinderilor. În ceea ce prive te densitatea acestora, la nivel na Ńional erau în medie de 20,75 IMM/1000 de locuitori (aproape de 3 ori mai mic ă decât media european ă33 ), iar în spa Ńiul rural media acestora era de 6,4 IMM/1000 de locuitori. Referitor la situa Ńia întreprinz ătorilor priva Ńi num ărul acestora în 2005 pe nivelul Ńă rii era de 381.468, din care asocia Ńiile familiale au reprezentat 38,54% (147.024 de unit ăŃ i), iar procentul persoanelor independente era 61,46% (234.444 de unit ăŃ i) 34 . Din aceste date reiese, c ă în anul 2005 au existat în România 832.134 de agen Ńi economici (IMM-uri, asocia Ńii familiale i persoane independente) a c ăror densitate la nivelul Ńă rii era 38,48 de agen Ńi economici/1.000 de locuitori. Conform Programului Na Ńional de Dezvoltare Rural ă 2007-2013 dezvoltarea antreprenorial ă este slab reprezentat ă în zonele rurale, care este efectul resurselor materiale limitate, al educa Ńiei deficitare, al nivelului sc ăzut al utilit ăŃ ilor precum i al fenomenului de migra Ńie temporar ă masiv ă spre urban sau peste hotare. Analiza micro-întreprinderilor din zonele rurale eviden Ńiaz ă capacitatea relativ redus ă a acestora de a r ăspunde exigen Ńelor referitoare la furnizarea locurilor de munc ă pentru popula Ńia din mediul rural. În ceea ce prive te domeniul de activitate ai acestora 52,36% (21.316 micro-întreprinderi) din totalul
32 Institutul Na Ńional de Statistic ă, Anuarul Statistic al României, 2006. Acest num ăr nu include asocia Ńiile familiale (AF) i persoanele independent (PFA); 33 Programul Na Ńional de Dezvoltare Rural ă 2007-2013 (Versiunea consolidat ă 08 februarie 2008) , pg. 42; 34 Institutul Na Ńional de Statistic ă, Anuarul Statistic al României, 2006;
ERD CONSULT SRL 132 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 micro-întreprinderilor 35 din mediul rural (40.714 micro-întreprinderi) desfă oar ă activit ăŃ i de comer Ń.. Explica Ńia acestei puternice orient ări c ătre comer Ń rezid ă în resursele sc ăzute, perioada mai scurt ă pentru recuperarea investi Ńiilor, lipsa de capacit ăŃ i i abilit ăŃ i. Astfel, apare ca necesitate obiectivul de sprijinire a micro-întreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact mult mai pozitiv la nivelul economiei rurale. Pentru aceasta, exist ă o discrepan Ńă în ceea ce prive te abilit ăŃ ile, care trebuie acoperit ă prin formare profesional ă i o serie de alte măsuri cum ar fi sprijin pentru activit ăŃ i economice, formarea i îndrumarea întreprinz ătorilor. Unul dintre grupurile Ńint ă specifice este acela al lucr ătorilor agricoli cu un nivel sc ăzut de educa Ńie. Este nevoie de formare într-o serie de domenii, de la tehnologie i afaceri pân ă la probleme de interes general, cum ar fi mediul, s ănătatea i siguran Ńa ocupa Ńional ă. În prezent, conform datelor ONRC din 2007, exist ă un num ăr de 145.609 de persoane fizice autorizate (PFA) i 39.433 asocia Ńii familiale autorizate (AF) care desf ă oar ă activit ăŃ i economice în mediul rural i se constituie, de asemenea, ca micro-întreprinderi (conform Legii nr. 346/2004). De i num ărul acestora este relativ ridicat, de Ńinând o pondere de aproximativ 70% din totalul agen Ńilor economici din mediul rural identifica Ńi ca microîntreprinderi, cifra de afaceri a PFA-urilor i AF-urilor este foarte sc ăzut ă, ceea ce explic ă capacitatea financiar ă redus ă a acestora. 36
Situa Ńia unit ăŃ ilor economice în Regiunea Centru
Analizând situa Ńia afacerilor din Regiunea Centru putem constata, că num ărul unit ăŃ ilor active din industrie, construc Ńii, comer Ń i alte servicii a ajuns la 54.854 37 la sfâr itul anului 2005, reprezentând 12,67% din totalul înregistrat la nivel na Ńional. Majoritatea acestor unit ăŃ i sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici i mijlocii (IMM), reprezentând 99,43% din totalul unit ăŃ ilor economice. Referitor la densitatea acestora, la nivelul Regiunii Centru erau în medie 21,55 de IMM-uri/1.000 de locuitor, ceea ce se situeaz ă peste media na Ńional ă. În ceea ce prive te ponderea unit ăŃ ilor active pe diferite sectoare de activit ăŃ i, se poate observa, c ă cel mai important sector dup ă num ărul unit ăŃ ilor economice este sectorul
35 Aceste date nu include num ărul persoanelor fizice autorizate i al asocia Ńiilor familiale. 36 Programul Na Ńional de Dezvoltare Rural ă 2007-2013 (Versiunea consolidat ă 08 februarie 2008) , pg. 42; 37 Institutul Na Ńional de Statistic ă, Anuarul Statistic al României, 2006.
ERD CONSULT SRL 133 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 activit ăŃ ilor de comer Ń, reprezentând 41,68%, iar cel mai mic num ăr de unit ăŃ i se reg ăse te în în sectorul energetic (0,22%), în industria extractiv ă (0,22%) i în înv ăŃă mânt (0,38%).
Analiza situa Ńiei întreprinderilor în Jude Ńul Covasna
Dup ă analiza datelor statistice referitoare la num ărul societ ăŃ ilor comerciale din jude Ńul Covasna putem constata, c ă num ărul acestora în anul 2006 s-a ridicat la 4.237 38 , din care majoritatea erau microîntreprinderi, întreprinderi mici i mijlocii, reprezentând 99,60% din totalul întreprinderilor. În ceea ce prive te densitatea acestora, în anul 2006 erau în medie 18,86 de IMM/1.000 de locuitori, ceea ce se situează atât sub media na Ńional ă, cât i sub media regional ă. Pe lâng ă societ ăŃ ile comerciale în 2006 au existat în jude Ń 3.627 de întreprinz ători priva Ńi, din care 32,95% erau asocia Ńii familiale (num ărul acestora fiind de 1.195), iar 67,05% erau persoane independente (2.432).
Analiza situa Ńiei afacerilor în Municipiul Sfântu Gheorghe
Analiza situa Ńiei economice a Municipiului Sfântu Gheorghe am realizat-o pe baza datelor statistice furnizate de Prim ăria Municipiului, de Oficiul Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna, de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna i de Inspectoratul Teritorial de Munc ă Covasna. Pe parcursul analizei situa Ńiei economice a Municipiului Sfântu Gheorghe am examinat acele domenii de activitate, în care unit ăŃ ile economice din ora î i desf ă oar ă activitatea, respectiv acele ramuri, din care lipsesc agen Ńii economici, sau unde num ărul acestora este sc ăzut. Pe lâng ă acestea am inventariat acele mijloace i m ăsuri, prin intermediul cărora este sprijinit ă activitatea unit ăŃ ilor economice locale, am analizat direc Ńiile c ătre care progreseaz ă via Ńa economic ă i am stabilit m ăsuri, prin realizarea c ărora s-ar putea fi îmbun ătăŃ it via Ńa antreprenorial ă local ă.
Structura economiei locale
Dup ă colectarea i analiza datelor privind num ărul i domeniile de activitate ale întreprinderilor existente în Municipiul Sfântu Gheorghe putem constata, c ă în Municipiul
38 Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna, 2007.
ERD CONSULT SRL 134 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Sfântu Gheorghe exist ă 3.219 de societ ăŃ i comerciale, a c ăror densitate este în medie 52 de societ ăŃ i comerciale/1.000 locuitori 39 , care se situeaz ă atât peste media na Ńional ă, cât i cea înregistrat ă la nivelul regiunii centru, sau al jude Ńului Covasna. Pe lâng ă acestea în municipiu func Ńioneaz ă 1.237 de întreprinz ători individuali 40 (asocia Ńii familiale i persoane fizice autorizate), astfel num ărul total al întreprinderilor se ridic ă la 4.456. Împ ărŃirea societ ăŃ ilor comerciale dup ă domeniul de activitate arat ă în felul urm ător 41 :
Nr. Nr. Procent Domeniul de activitate societ ăŃ ilor crt. (%) comerciale 1. Agricultur ă, silvicultur ă i pescuit 50 1.55 2. Industria extractiv ă 6 0.19 3. Industria prelucr ătoare 395 12.27 4. Energie electrica, termic ă, gaze si apa 4 0.12 Distribu Ńia apei; salubritate, 5. 9 0.28 gestionarea de eurilor, activit ăŃ i de decontaminare 6. Construc Ńii 378 11.74 7. Comer Ń 1.199 37.25 8. Hoteluri i restaurante 158 4.91 9. Transport i depozitare 229 7.11 10. Informa Ńii i comunica Ńii 51 1.58 11. Intermedieri financiare i asigur ări 41 1.27 12. Tranzac Ńii imobiliare 58 1.80 13. Activit ăŃ i profesionale, tiin Ńifice i tehnice 211 6.55 Activit ăŃ i de servicii administrative i 14. 287 8.92 activit ăŃ i de servicii suport 15. Înv ăŃă mânt 23 0.71 16. Sănătate i asisten Ńă social ă 33 1.03 17. Activit ăŃ i de spectacole, culturale si recreative 33 1.03 18. Alte activit ăŃ i de servicii 54 1.68 TOTAL 3.219 100 Surs ă: Oficiul Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna
Conform datelor ob Ńinute în economia Municipiului Sfântu Gheorghe cel mai important domeniu de activitate, în care se concentreaz ă majoritatea societ ăŃ ilor comerciale este comer Ńul , care reprezint ă 37.25% din totalul societ ăŃ ilor înregistrate. Acest sector este
39 Conform calculelor efectuate pe baza datelor statistice furnizate de Oficiului Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna i de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna; 40 Surs ă: Prim ăria Municipiului Sfântu Gheorghe. 41 Surs ă: Oficiului Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna;
ERD CONSULT SRL 135 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 urmat ă de industria prelucr ătoare , reprezentând 12,27% în economia ora ului i de construc Ńii , cu un procent de 11,74%. Ponderea ridicat ă a comer Ńului în economia municipiului poate fi explicat ă de resursele sc ăzute necesare pentru înfiin Ńarea unei unit ăŃ i comerciale i de perioada relativ scurt ă de recuperare a investi Ńiilor, respectiv de lipsa de capacit ăŃ i i abilit ăŃ i. În acest domeniu majoritatea societ ăŃ ilor comerciale se ocup ă de comer Ńul cu am ănuntul , reprezentând 49,54% în acest sector, 35,95% sunt comercian Ńi cu ridicata , iar 14,51% se ocup ă de vânzarea, între Ńinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor i de comer Ńul cu am ănuntul al carburan Ńilor pentru autovehicule. În municipiul Sfântu Gheorghe putem reg ăsi pe lâng ă unit ăŃ ile comerciale autohtone i comercian Ńi en-gros interna Ńionale i na Ńionale, ca de exemplu: Billa, Profi, Plus, Penny Market, Trident, Spar etc. În industria prelucr ătoare î i desf ă oar ă activitatea 12,27% a societ ăŃ ilor comerciale, a c ăror distribu Ńie pe domenii de activitate este prezentat ă în tabelul urm ător:
Nr. Nr. Procent Domeniul de activitate societ ăŃ ilor crt. (%) comerciale 1. Industria alimentar ă i a b ăuturilor 80 20,25 2. Fabricarea produselor din tutun 1 0,25 3. Fabricarea produselor textile 14 3,55 4. Fabricarea articolelor de înc ălŃă minte 24 6,08 5. Fabricarea articolelor de îmbr ăcăminte 10 2,53 6. Tăbăcirea i finisarea pieilor 1 0,25 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn i plut ă, cu 7. excep Ńia mobilei; fabricarea articolelor din paie i din alte materiale 61 15,44 vegetale împletite Industria celulozei, hârtiei, cartonului i a 8. 9 2,28 articolelor din hârtie i carton 9. Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti inregistrarilor 29 7,34 10. Industria chimic ă i a fibrelor sintetice i artificiale 6 1,52 11. Fabricarea produselor din cauciuc i mase plastice 20 5,06 12. Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 23 5,82 13. Industria metalurgic ă 1 0,25 14. Industria construc Ńiilor metalice i a produselor din metal 32 8,10 15. Fabricarea de ma ini, utilaje i echipamente 3 0,76 16. Industria de echipamente electrice i optice 12 3,04 17. Industria mijloacelor de transport 5 1,27 18. Fabricarea de mobil ă i alte activit ăŃ i industriale 59 14,94 19. Repararea, între Ńinerea i instalarea ma inilor i echipamentelor 5 1,27 TOTAL 395 100 Surs ă: Oficiul Registrului Comer Ńului de pe lâng ă Tribunalul Covasna
ERD CONSULT SRL 136 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Din tabelul de mai sus putem constata, c ă împotriva ponderii sc ăzute a domeniului agriculturii i a pescuitului în economia ora ului, în industria prelucr ătoare cele mai multe societ ăŃ i comerciale î i desf ă oar ă activitatea în industria alimentar ă i a b ăuturilor , reprezentând 20,25% în sector. Din acest fapt putem concluziona, c ă ramura prelucr ătoare influen Ńeaz ă pozitiv economia comunelor vecine i are un rol important în valorificarea produselor agricole ale acestora. Industria alimentar ă i a b ăuturilor este urmat ă de industria de prelucrare a lemnului (cu excep Ńia mobilei) i de fabricarea articolelor din paie i din alte materiale vegetale împletite , cu un procent de 15.44% i de fabricarea de mobil ă i alte activit ăŃ i industriale , care reprezint ă 14,94% în domeniul. Din tabelul de mai sus putem constata, c ă în economia Municipiului Sfântu Gheorghe industria lemnului ocup ă un rol important, reprezentând în total aproximativ 30,38% în industria prelucr ătoare i 3,73% în totalul societ ăŃ ilor comerciale. Întrucât ponderea silviculturii este sc ăzut ă în economia ora ului, putem concluziona, c ă unit ăŃ ile din industria lemnului î i achizi Ńioneaz ă materia prim ă din alte localit ăŃ i, influen Ńând pozitiv economia acestora, ceea ce confirm ă cele men Ńionate anterior. În acest domeniu o parte a agen Ńilor economici sunt unite în cadrul Asocia Ńiei Lemnarilor din jude Ńul Covasna – Ko-Fa , fondat în anul 2005 la propunerea a 11 membrii fondatori. Asocia Ńia, ca organiza Ńie profesional ă, func Ńioneaz ă în cadrul Asocia Ńiei Întreprinz ătorilor Mici i Mijlocii din Jude Ńul Covasna – ASIMCOV , având scopul unirea firmelor i întreprinz ătorilor din domeniul prelucr ării lemnului, reprezentarea intereselor comune i sprijinirea activit ăŃ ii lor prin serviciile acordate. Conform datelor statistice în ultimii ani domeniul construc Ńiilor a înregistrat o dezvoltare semnificativ ă pe nivelul Ńă rii, reprezentând 7,01% în anul 2005 în economia României i 47,72% în anul 2006 în jude Ńului Covasna. Asem ănător i în via Ńa economic ă a Municipiului Sfântu Gheorghe ocup ă un rol important acest domeniu, care reprezint ă 11,74% din totalul societ ăŃ ilor comerciale, ocupând locul al treilea în economia ora ului. Analizând celelalte sectoare ale economiei ora ului putem constata, c ă i domeniile hotelurilor i al restaurantelor, ale transporturilor i ale altor servicii sunt dezvoltate. De asemenea i sectorul bancar este dezvoltat, în municipiu putem reg ăsi sucursalele celor mai renumite b ănci i organiza Ńii financiare pe plan na Ńional, care contribuie la dezvoltarea agen Ńilor economici. Sectorul primar, adic ă agricultura, silvicultura, pescuitul i industria extractiv ă este mai pu Ńin dezvoltat, reprezentând 1,74% din totalul societăŃ ilor comerciale. Dup ă analiza vie Ńii economice a Municipiului Sfântu Gheorghe putem afirma, c ă economia ora ului este bine dezvoltat ă, structura sectorial ă a acesteia prezint ă o situa Ńie
ERD CONSULT SRL 137 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 sănătoas ă, în care societ ăŃ ile comerciale func Ńioneaz ă preponderent în sectorul ter Ńiar , care este urmat ă de sectorul secundar , unde putem reg ăsi diversitatea domeniilor de activitate, iar sectorul primar reprezint ă o pondere foarte sc ăzut ă în economia ora ului, sector care este de obicei nedorit pentru dezvoltarea urban ă. În ceea ce prive te dezvoltarea în viitor a economiei Municipiului Sfântu Gheorghe conducerea local ă trebuie s ă se ini Ńieze m ăsuri, prin care va promova atragerea de noi investitori de mare dimensiune, în primul rând în industria prelucr ătoare i prin care va crea un mediu favorabil dezvolt ării economice a ora ului. Printre planurile viitoare putem enumera parcul agroindustrial , care urmeaz ă a fi realizat ă pe marginea ora ului, pe lâng ă drumul DN13E dup ă modelul parcului agroindustrial „Mórakert TÉSZ” din Ungaria, care func Ńioneaz ă de zece ani în ora ul Mórahalom. Obiectivul general al acestui proiect este promovarea valorific ării produselor agricole – legume i fructe – pentru produc ătorii din jude Ńul Covasna. Pe lâng ă acest parc agroindustrial, exist ă mai multe ini Ńiative i colabor ări aflate în diferite faze de realizare în domeniul introducerii în intravilan ale unor terenuri agricole cu scopul de a oferi suprafe Ńe noi pentru realizarea i dezvoltarea afacerilor. Unele dintre aceste ini Ńiative, chiar dac ă nu se desf ă oar ă pe teritoriul administrativ al municipiului, sunt adresate dezvolt ării economiei microregionale. În aceast ă privin Ńă trebuie s ă men Ńion ăm investi Ńiile în parcurile industriale de la Ghidfal ău, Reci i Arcu . În cadrul unei alte m ăsuri conducerea municipiului inten Ńioneaz ă s ă promoveze atragerea de investitori noi, care asigur ă locuri de munc ă, prin oferirea acestora de terenuri cu titlu gratuit . În vederea realiz ării acestui scop va fi creat un fond de promovare a investi Ńiilor, din care consiliul local inten Ńioneaz ă s ă cump ără terenuri. Terenurile, dotate cu infrastructura de baz ă i cu utilit ăŃ ile publice, vor fi oferite unor întreprinderi noi, care va crea noi locuri de munc ă. O alt ă ini Ńiativ ă care se leag ă i de domeniul afacerilor o constituie reînnoirea planului urbanistic general al ora ului (în faza realiz ării), în care vor fi indicate zonele destinate pentru înfiin Ńarea i dezvoltarea întreprinderilor, separat pentru zone func Ńionale precum industria prelucr ătoare, zona pentru prest ări servicii etc..
ERD CONSULT SRL 138 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Infrastructura pentru ini Ńierea i dezvoltarea mediului de afaceri
Cu scopul sprijinirii activit ăŃ ii întreprinderilor din Municipiul Sfântu Gheorghe au fost constituite diferite organiza Ńii i institu Ńii, dintre care cele mai importante sunt urm ătoarele:
1. Asocia Ńia Întreprinz ătorilor Mici i Mijlocii Covasna - ASIMCOV Organiza Ńia, care î i desf ă oar ă activitatea pe plan jude Ńean, s-a înfiin Ńat în 1996 cu 21 de membrii, având ca obiectiv principal dezvoltarea economic ă a regiunii. În prezent num ărul membrilor înscri i în asocia Ńie a ajuns la 220 de membrii. Scopul asocia Ńiei se constituie din urm ătoarele: - Reprezentarea intereselor la forurile oficiale, sprijinirea întreprinz ătorilor mici si mijlocii din regiune; - Concentrarea for Ńelor locale, în vederea dezvolt ării economice a jude Ńului Covasna; - Participare la dezvoltarea regional ă, colaborând cu autorit ăŃ ile publice locale, cu organiza Ńii civile în acest scop. Domenii de activit ăŃ i ale membrilor: Construc Ńii, prelucrarea lemnului, informatic ă, comer Ń, construc Ńii de ma ini, diferite prest ări servicii (repara Ńii, servicii sanitare, auto service, foto, contabilitate), mass-media, industria hotelier ă, tipografii, publicitate, îmbuteliere i desfacere de ap ă mineral ă, industria laptelui, ambalaje din carton ondulat, agricultura.42 În cadrul asocia Ńiei func Ńioneaz ă alte organiza Ńii, divizate pe domenii de activitate (industria lemnului, turism etc).
2. Incubatorul de afaceri din municipiul Sfântu Gheorghe Incubatorul de afaceri a fost relizat ă în cadrul Programului naŃional de înfiin Ńare de incubatoare de afaceri i a fost deschis ă în luna septembrie 2006, având scopul principal dezvoltarea sectorului IMM prin încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici i mijlocii, respectiv a start-up-urilor. Autorit ăŃ ile contractante în cadrul programului sunt urm ătoarele: - Agen Ńia National ă pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii i Coopera Ńie (ANIMMC) , în calitate de agen Ńie de execu Ńie;
42 Surs ă: www.asimcov.ro;
ERD CONSULT SRL 139 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- Programul Na Ńiunilor Unite Pentru Dezvoltare (PNUD) , în calitate de agen Ńie de implementare; - Consiliul Jude Ńean Covasna , în calitate de autoritate contractant ă; - Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe , în calitate de partener.
În cl ădirea incubatorului putem reg ăsi spa Ńii pentru desf ă urarea activit ăŃ ilor firmelor (23 de nuclee de incubare), spa Ńii de depozitare, magazii închise, birouri pentru diferitele servicii oferite de incubatorul de afaceri, sal ă de edin Ńe i o sal ă expozi Ńional ă. În cadrul incubatorului de afaceri func Ńioneaz ă 20 de întreprinderi, care au acces la utilit ăŃ ile necesare func Ńion ării acestora (energie electric ă, telefon, internet, energie termic ă, paz ă, grupuri sanitare moderne i locuri de parcare) i la diferite servicii. Pentru utilit ăŃ ile i serviciile asigurate, unit ăŃ ilor incubate sunt oferite diferite facilit ăŃ i, care const ă în reducerea tarifelor.
Analiza for Ńei de munc ă local ă În analiza vie Ńii economice a municipiului este important ă examinarea situa Ńiei for Ńei de munc ă local ă. Conform datelor statistice oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna în perioada 1997 – 2007 num ărul salaria Ńilor în Municipiul Sfântu Gheorghe s-a modificat în felul urm ător:
Evolu Ńia salaria Ńilor în Municipiul Sfântu Gheorghe
35000 30.662 29.190 30000 27.026 26.615 26.606 25.719 25.085 26.284 25.212 23.765 25.035 25000 20000 15000
10000 5000
0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Num ărul mediu al salaria Ńilor
Surs ă: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Covasna.
Din acest grafic putem constata, c ă evolu Ńia pie Ńei for Ńei de munc ă în perioad ă analizat ă a înregistrat schimb ări esen Ńiale, ar ătând în perioadele 1997 – 2000 i 2001 – 2005
ERD CONSULT SRL 140 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 sc ăderi sensibile. Îns ă în ultimii ani, începând din anul 2005 putem observa îmbun ătăŃ irea situa Ńiei for Ńei de munc ă, num ărul mediu al persoanelor salariate înregistrat în anul 2007 fiind cu 2.841 mai mare fa Ńă de cel înregistrat în anul 2005, ceea ce reprezintă o cre tere de 11,95%. Dac ă raport ăm num ărul mediu al salaria Ńilor la popula Ńia total ă putem constata, c ă în anul 2007 la o persoan ă ocupat ă a venit 1,32 de persoane între Ńinute, care reprezint ă un nivel corespunz ător, îns ă analiza acestuia este posibil ă pe nivel macroeconomic. Referitor la num ărul locurilor de munc ă, înfiin Ńate în domeniul economic, putem constata din datele oferite de Inspectoratul Teritorial de Munc ă Covasna, c ă în acest sector sunt angajate în total 19.325 de persoane, care reprezint ă aproximativ 70% din totalul salaria Ńilor.
ERD CONSULT SRL 141 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
9. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT 43 este o metod ă eficient ă, utilizat ă în cazul planific ării strategice pentru identificarea poten Ńialelor, a priorit ăŃ ilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie s ă dea r ăspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al municipiului i a mediului extern general i specific. Metoda analizei SWOT scoate în eviden Ńă elementele de poten Ńial intern i extern al municipiului. Punctele forte i slabe sunt elemente interne, de orice natur ă, în primul rând de resurse, care pot contribui decisiv la realizarea dezvolt ărilor propuse în strategie. O dezvoltare se poate realiza numai sprijinindu-se pe anumite elemente care sunt punctele forte i se poate compromite din cauza unor puncte slabe. Din multitudinea de elemente externe existente la un moment dat i identificate, cele care pot influen Ńa efectele unor ac Ńiuni formeaz ă oportunit ăŃ i, anse, ocazii i respectiv amenin Ńă ri, riscuri, pericole. Punctele forte ale municipiului sunt caracteristici sau competen Ńe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în compara Ńie cu alte localit ăŃ i, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigur ă un anumit avantaj în fa Ńa lor. Punctele slabe ale municipiului sunt caracteristici ale acesteia care îi determin ă un nivel de performan Ńă inferior fa Ńă de celelalte localit ăŃ i. Oportunit ăŃ ile reprezint ă factori de mediu externi pozitivi pentru municipiu, anse oferite de mediu municipiului, pentru a- i stabili o nou ă strategie sau a- i reconsidera strategia existent ă în scopul exploat ării profitabile a oportunit ăŃ ilor ap ărute. Amenin Ńă rile sunt factori de mediu externi negativi pentru municipiu, situa Ńii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în m ăsur ă semnificativ ă, capacitatea municipiului de a- i realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performan Ńelor ei.
9.1. PUNCTE FORTE
Pozi Ńionarea municipiului - municipiul are toate func Ńiile administrative ale unei re edin Ńe de jude Ń
43 SWOT reprezint ă acronimul pentru cuvintele engleze ti „Strengthts” (For Ńe, Puncte forte), „Weaknesses” (Sl ăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunit ăŃ i, anse) i „Threats” (Amenin Ńă ri)
ERD CONSULT SRL 142 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- func Ńia de centru economic al jude Ńului - func Ńia de centru cultural al jude Ńului - func Ńia de centru educa Ńional al jude Ńului - func Ńia de centru informa Ńional al jude Ńului (mass-media) - concentra Ńia unor servicii publice - apropierea de Municipiul Bra ov, centru economic (neoficial) al regiunii - prin gara CFR pe magistrala 400, municipiul se integreaz ă în re Ńeaua de c ăi ferate europene, atât privind transporturile feroviare de m ărfuri cât i cele de persoane
Economie - num ărul întreprinderilor este ridicat, densitatea lor se situeaz ă atât peste media na Ńional ă, cât i peste cea jude Ńean ă - prezen Ńa unor întreprinderi mari din industria de prelucrare - extinderea sectorului ter Ńier - apari Ńia întreprinderilor cu tehnologii avansate - prezen Ńa masiv ă a sectorului bancar cu gama complet ă de produse bancare - existen Ńa a mai multor supermarket-uri - prezen Ńa activ ă a organiza Ńiilor i institu Ńiilor care au ca scop dezvoltarea întreprinderilor: ASIMCOV, Camera de Comer Ń i Industrie Covasna - existen Ńa incubatorului de afaceri cu servicii oferite întreprinderilor - activit ăŃ ile profesionale, tiin Ńifice i tehnice se concentreaz ă în re edin Ńa de jude Ń (6% din num ărul total al firmelor active din municipiu) - ponderea firmelor de construc Ńii (12% din num ărul total al firmelor active din municipiu), dintre care cele mai mari din jude Ń î i au sediul în municipiu - rolul important al industriei lemnului în municipiu, reprezentând în total 30% din industria prelucr ătoare - concentrarea firmelor de comercializare a autovehiculelor în municipiu (din sectorul comer Ńului 15% dintre firmele se ocup ă cu vânzarea, între Ńinerea i repararea autovehiculelor i a motocicletelor, i de comer Ńul cu am ănuntul al carburan Ńilor pentru autovehicule) - autorit ăŃ ile locale î i manifest ă o atitudine pozitiv ă fa Ńă de dezvoltarea întreprinderilor existente i atragerea de noi investitori
ERD CONSULT SRL 143 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- municipiul dispune de terenuri, care pot fi oferite investitorilor, contribuind astfel la atragerea acestora - în municipiu func Ńioneaz ă mai multe firme de consultan Ńă , care asigur ă asisten Ńă de specialitate în dezvoltare a întreprinderilor, dar i pentru autorit ăŃ i publice din microregiune i din jude Ń, în procesul de elaborare a proiectelor i întocmire a cererilor de finan Ńare, contribuind astfel la atragerea finan Ńă rilor asigurate de programele Uniunii Europene i ale Guvernului României - clima i solul municipiului permite cultivarea culturilor de cereale (grâu, secar ă, orz, ov ăz) i a plantelor industriale (cartof, sfecl ă de zah ăr) - valorificarea sfeclei de zah ăr este stabil ă datorit ă centrului de colectare a sfeclei de zah ăr a Fabricii de Zah ăr Bod SA, situat în localitatea Ozun, la 10 km de Municipiul Sfântu Gheorghe - productivitate mare la culturile de sfecla de zah ăr, cartofi i cereale - dotarea adecvat ă cu tractoare i utilaje agricole a exploata Ńiilor agricole cu suprafe Ńe între 10-300 ha - prezen Ńa fabricilor de prelucrare a c ărnii i laptelui (centru microregional de prelucrare a c ărnii i laptelui) - tradi Ńii de legumicultur ă în localit ăŃ ile arondate municipiului – Chilieni i Co eni - reducere de 50% din taxa de pia Ńă pentru produc ătorii locali în pie Ńele din municipiu - apari Ńia unit ăŃ ilor de primire turistice cu servicii de cazare i mas ă de calitate i servicii specializate pentru turi ti: ghidare turistic ă, organizare programe culturale, recreative, rezervare bilete etc. - patrimoniul construit bogat în situri arheologice i monumente istorice - patrimoniu natural bogat: situl Natura 2000 Mun Ńii Bodoc-Baraolt - arie de protec Ńie special ă avifaunistic ă, 18% din teritoriul administrativ - existen Ńa altor arii protejate: Valea Papkútja, Ochiul stepă din Valea Simeria, Rezerva Ńia geologic ă din Valea Debren - zona turistic ă uga -Băi - b ăi i mofete indicate pentru boli cardiace i boli ale aparatului circulator - existen Ńa unor izvoare cu valori terapeutice – ex. izvorul Elisabeta din uga -Băi, folosit ca remediu împotriva bolilor hepatice i a gastritelor - posibilit ăŃ i de practicare a schiului în uga -Băi
ERD CONSULT SRL 144 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- func Ńionarea Muzeului Na Ńional Secuiesc, un important obiectiv turistic al Jude Ńului Covasna i al întregului łinut Secuiesc - colec Ńii de arheologie, de istorie i de etnografie, colec Ńii paleontologice de mamifere pliocene i cuaternare din Europa Central ă i de Est, una din cele mai mari colec Ńii de ciuperci din România, colec Ńia de fluturi „Diószeghy” cu peste 23.000 exemplare, bibliotec ă specializat ă (colec Ńii de carte veche, arhiva presei de epoc ă i alte colec Ńii speciale), expozi Ńii permanente i ocazionale de valoare - func Ńionarea Galeriei de Art ă „Gyárfás Jen ı” - programe culturale de anvergur ă – ex. Bienala Interna Ńional ă de Teatru Reflex, Festivalul Atelier, Zilele Sfântu Gheorghe - serviciile extinse al Biroului de Informare Turistic ă „Infotour” din cadrul Prim ăriei Municipiului Sfântu Gheorghe - cre terea for Ńei de munc ă cu calificare superioar ă - existen Ńa extensiilor universitare al Universit ăŃ ii Babe -Bolyai, precum i al furnizorilor de formare în municipiu
Infrastructura, serviciile publice i mediul - acces rutier i feroviar u or din toate zonele Ńă rii - măsuri pentru siguran Ńa i fluiditatea circula Ńiei (semafoare, str ăzi cu sens unic în centrul municipiului) - construirea locuin Ńelor din fondurile popula Ńiei este în cre tere, tendin Ńa de construire a caselor de locuit în zone periferice, mai lini tite i cu poluare sc ăzut ă al municipiului - reabilitarea termic ă la 18 blocuri din municipiu (cartierul G ării), îmbun ătăŃ irea confortului locuin Ńelor prin lucr ările de termoizolare i îmbun ătăŃ irea imaginii cartierului - construirea blocurilor pentru tineri cofinan Ńate de ANL; demararea lucr ărilor la 4 blocuri noi (96 locuin Ńe) destinate tinerilor, cofinan Ńate de ANL - alimentarea cu ap ă a locuin Ńelor din municipiu este asigurat ă în propor Ńie de 95% - canalizarea menajar ă i pluvial ă func Ńionabil ă în cele mai multe str ăzi ale municipiului, exist ă mai multe lucr ări i proiecte în curs privind completarea canaliz ării menajere i pluviale din municipiu
ERD CONSULT SRL 145 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- re Ńeaua de transport în mas ă acoper ă tot teritoriul administrativ al municipiului, densitatea curselor este adaptat ă nevoii de transport a locuitorilor, parcul de ma ini este în curs de reînnoire - parc ări reabilitate i parc ări noi amenajate în ultimul an - buna func Ńionare a serviciului public de salubrizare (colectarea, transportul i depozitarea de eurilor solide, salubrizare stradal ă) în cadrul SC TEGA SA - existen Ńa punctelor i a insulelor de colectare selectiv ă a de eurilor reciclabile - servicii de telecomunica Ńie complete în municipiu - servicii po tale complete - prezen Ńa a mai multor firme de curierat rapid - furnizorii de telefonie mobil ă au o acoperire total ă asupra teritoriului municipiului - accesul de internet este neîngr ădit prin furnizorii de servicii internet locale i na Ńionale - terenuri de joac ă construite sau reabilitate în ultimii ani - reabilitarea parcului central în curs de finalizare - centru educa Ńional al jude Ńului Covasna cu multe institu Ńii colare teoretice i practice - coli reabilitate, modernizate, ateliere, laboratoare i biblioteci colare dotate în ultimii ani - personal didactic calificat la disciplinele de înv ăŃă mânt - prezen Ńa extensiilor universitare în municipiu - campusul universitar aflat în faza de construire - sistem sanitar complet, de la cabinete medicale familiale pân ă la spitalul jude Ńean - sector privat dezvoltat i diversificat în domeniul s ănătăŃ ii - activarea multor medici de specialitate cu renume - servicii sociale în parteneriat cu ONG-uri specializate - programe sociale pentru grupuri defavorizate - gama largă a institu Ńiilor culturale cu renume - noua sal ă de sport - posibilit ăŃ i de practicare a sporturilor pentru popula Ńie, posibilit ăŃ i de recreere - capacitatea de accesare a fondurilor europene i guvernamentale de c ătre autorit ăŃ ile locale este în cre tere
Resurse sociale - imigrarea tinerilor i a for Ńei de munc ă calificate din mediul rural al jude Ńului Covasna
ERD CONSULT SRL 146 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- cre terea for Ńei de munc ă calificat ă - cre terea absolvirii cursurilor de formare, calificare, recalificare a for Ńei de munc ă în rândul persoanelor cu vârsta între 25-40 ani - cre terea cuno tin Ńelor de limbi str ăine în rândul tinerilor - identitate local ă puternic ă în rândul locuitorilor autohtoni - prezen Ńa activ ă a unui num ăr mare de ONG-uri, apari Ńia tendin Ńei implement ării proiectelor în sistem PPP - ini Ńiative valoroase venite din partea ONG-urilor - cre terea capacit ăŃ ii de absorb Ńie a fondurilor publice i private de c ătre sectorul ONG - prezen Ńa activ ă a asocia Ńiilor de/pentru tineret, proiecte comunitare implementate - întreprinz ători implica Ńi în via Ńa comunitar ă - asocia Ńii sportive active
9.2. PUNCTE SLABE
Pozi Ńionarea municipiului - func Ńii restrânse, incomplete în privin Ńa încadr ării în sistemul de dezvoltare regional ă – distan Ńă mare fa Ńă de Alba Iulia, centru oficial al regiunii de dezvoltare 7 Centru - colaborare microregional ă i jude Ńean ă sub posibilit ăŃ ile reale - accesul greu al municipiului din toate direc Ńiile din cauza infrastructurii de circula Ńie inadecvat ă, lipsa drumurilor de expres - lipsa unei centuri de ocolire a municipiului
Economie - slaba prezenŃă a industriei prelucr ătoare (12%) - lipsa capitalului în rândul întreprinderilor mici i mijlocii - productivitatea i competitivitatea întreprinderilor mici i mijlocii este sc ăzut ă în multe domenii - preponderen Ńa activit ăŃ ilor de comer Ń în rândul firmelor din municipiu (37%) - calitatea serviciilor în comer Ń deseori nu este adecvat ă - num ărul sc ăzut al unit ăŃ ilor economice din sectorul productiv - lipsa total ă a parcurilor industriale/logistice/ tiin Ńifice în teritoriul administrativ al municipiului
ERD CONSULT SRL 147 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- terenuri i cl ădiri industriale neutilizate - rata acces ării fondurilor europene pentru dezvoltarea activit ăŃ ii firmelor din rândul IMM-urilor este relativ sc ăzut ă din cauza lipsei informa Ńiilor, a lipsei fondurilor necesare pentru contribu Ńia proprie, din cauza incapacit ăŃ ii i din lipsa asum ării riscului - majoritatea tehnologiilor utilizate în industrie sunt dep ă ite, aplicarea tehnologiilor moderne este greoaie - lipsa activit ăŃ ilor i a infrastructurii de cercetare-dezvoltare - slaba exploatare a resurselor umane de înalt ă calificare în activit ăŃ ile de cercetare- dezvoltare - insuficien Ńa sectorului IT, lipsa activit ăŃ ilor adecvate - insuficien Ńa adapt ării înv ăŃă mântului din municipiu la cererile din pia Ńa for Ńei de munc ă, în special în domeniile în care se preconizeaz ă cre teri în viitor - oferta for Ńei de munc ă nu este diversificat ă conform cerin Ńelor, rata for Ńei de munc ă calificat ă este sc ăzut ă, se poate surprinde fenomenul adapt ării întârziate la cursurile de calificare i perfec Ńionare - rata sc ăzut ă al sectorului ter Ńier în ocupa Ńia for Ńei de munc ă - absolven Ńi cu diplome de licen Ńă f ără loc de munc ă - lipsa locurilor de munc ă pentru anumite categorii sociale (tineri, persoane cu dizabilit ăŃ i) - migrarea for Ńei de munc ă calificat ă în str ăin ătate sau în municipiul Bra ov - salarii mici, salariul mediu pe municipiu mai sc ăzut decât salariul mediu pe economie - valorificarea dificil ă a produselor agrare - inexisten Ńa unei re Ńele de valorificare a produselor agrare - lipsa grupurilor de produc ători, fermierii î i desf ă oar ă activitatea agrar ă individual - lipsa coordon ării intereselor în rândul produc ătorilor de legume i flori, rezultând situa Ńii de dezavantaj în pie Ńele de valorificare - zona turistic ă uga -Băi în stare degradat ă, cu infrastructur ă neadecvat ă - starea degradat ă al Hotelului Bodoc din centrul municipiului, decalajul lucr ărilor de reabilitare - lipsa de diversificare a serviciilor turistice, care s ă permit ă o activitate turistic ă pe perioada întregului an - preponderenŃa turismului de tranzit
ERD CONSULT SRL 148 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- durata scurt ă de edere al turi tilor în unit ăŃ ile de primire turistic ă din municipiu - lipsa unor itinerarii turistice tematice care s ă valorifice poten Ńialul cultural i natural - lipsa coordon ării ofertelor turistice din municipiu cu ofertele din regiune - rata sc ăzut ă al cunoa terii limbilor str ăine de circula Ńie european ă în unit ăŃ ile de primire turistic ă, for Ńa de munc ă slab calificat ă în turism - ineficien Ńa bazei de date a evenimentelor culturale, gastronomice i sportive care s ă permit ă o promovare eficient ă a evenimentelor pentru turi ti (interni si str ăini) - activitatea de marketing al municipiului este slab dezvoltat ă - colaborare redus ă a sectorului public-privat pe probleme de marketing
Infrastructura, serviciile publice i mediul - re Ńeaua de alimentare cu ap ă i canalizare menajer ă i pluvial ă necesit ă reabilit ări i extinderi - func Ńionarea necorespunz ătoare a sta Ńiei de epurare a apelor uzate - poluarea apelor de suprafa Ńă , a apelor freatice i a solului din cauza lipsei re Ńelei de canalizare (situa Ńia cartierului İrk ı, dar nu numai) sau din cauza st ării degradate - poluarea aerului prim ăvara i toamna din cauza arderii miri tilor i a vegeta Ńiei ierboase, cu urm ări de distrugere a vie Ńuitoarelor din sol i de pe suprafa Ńă - poluarea aerului din municipiu din cauza circula Ńiei aglomerate - rata crescut ă a polu ării fonice în centrul municipiului - lipsa re Ńelei de informa Ńii i de comunicare a datelor privind starea mediului înconjur ător în aten Ńia publicului larg - con tientizare superficial ă i inadecvat ă a popula Ńiei în domeniul protec Ńiei mediului - circulaŃie foarte aglomerat ă în municipiu, datorit ă concentr ării institu Ńiilor jude Ńene în re edin Ńa de jude Ń, i a circula Ńiei de tranzit - insuficien Ńa locurilor de parcare pentru autovehicule, în special în centrul municipiului - lipsa traseelor-pistelor pentru deplas ări cu biciclete - starea inadecvat ă a trotuarelor în str ăzile din cartiere - str ăzi nereabilitate în cartiere - parcul de ma ini în transportul de mas ă par Ńial înc ă învechit ă - blocuri de locuin Ńe insuficient izolate termic i fonic - lipsa locuin Ńelor pentru tineri - lipsa locuin Ńelor sociale
ERD CONSULT SRL 149 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- blocurile”nefamiliste” în stare de degradare - lipsa unui centru de reabilitare pentru bolnavii cu dependen Ńe - lipsa serviciului de ad ăpost în timpul nop Ńii pentru persoane f ără ad ăpost - re Ńeaua de iluminat public nemodernizat (lipsa becurilor economice) în mai multe str ăzi - inexisten Ńa punctelor de internet wireless pentru publicul larg - num ărul mare al terenurilor de joac ă degradate - lipsa înv ăŃă mântului universitar în industria hotelier ă i a restaurantelor, în domeniul prelucr ării lemnului, de i aceste ramuri sunt destul de importante în economia local ă - înv ăŃă mântul profesional nu este coordonat cu înv ăŃă mântul universitar - lipsa spa Ńiilor adecvate (s ăli de studii, laboratoare, biblioteci) pentru activit ăŃ ile extensiilor universitare - rata sc ăzut ă a profesorilor universitari - lipsa locuin Ńelor de serviciu pentru tinerii intelectuali (profesori, doctori, ingineri, actori...) la început de carier ă - lipsa unui serviciu de ambulan Ńă performant (de tip SMURD) care s ă transporte bolnavii la centrul medical din Târgu Mure în cel mai scurt timp i cu asisten Ńă de înalt ă specializare - policlinica i unele compartimente ale spitalului jude Ńean trebuie reabilitate - cariera de medic de familie nu este atractiv ă pentru doctorii la început de carier ă - policlinica apar Ńine de Ministerul S ănătăŃ ii, din acest motiv Municipiul Sfântu Gheorghe nu poate s ă investeasc ă în reabilitarea ei - spa Ńii verzi insuficiente i par Ńial amenajate i dotate cu mobilier urban - unele monumente istorice sunt într-o stare degradată, la fel i centrul istoric al ora ului - lipsa resurselor financiare necesare protej ării patrimoniului cultural - abandonarea arhitecturii tradi Ńionale la unele cl ădiri, reabilitarea cl ădirii cu caracter de monument neglijând standardele profesionale
Resurse sociale - trend demografic negativ - sc ăderea popula Ńiei - insuficien Ńa parteneriatelor public-privat viabile i durabile
ERD CONSULT SRL 150 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- pasivitatea membrilor comunit ăŃ ii în problemele de interes comunitar, lipsa spiritului civic - societ ăŃ i civile f ără bugete stabile - lipsa contribu Ńiei proprii necesare cofinan Ńă rii programelor ONG-urilor, rezultând slaba capacitate de absorb Ńie a fondurilor europene - sc ăderea drastic ă a num ărului copiilor înscri i în sistemul educa Ńional (mai pu Ńin cu cca. 5000 de copii (30%) într-o perioad ă de zece ani) - sc ăderea prestigiului calific ării profesionale - cre terea tinerilor f ără calificare, absolven Ńi ai liceelor teoretice
9.3. OPORTUNIT Ăł I
Pozi Ńionarea municipiului - înt ărirea func Ńiei de pol de dezvoltare al microregiunii, contrabalansarea impactului negativ al Municipiului Bra ov - eficientizarea colabor ării microregionale i jude Ńene - datorit ă unor ini Ńiative deja existente, re edin Ńa de jude Ń poate candida cu succes la func Ńia de centru pentru viitoarea regiune de dezvoltare łinutul Secuiesc - construirea centurii de ocolire i a drumurilor de expres va u ura accesul municipiului i va fluidiza circula Ńia regional ă de tranzit - prin realizarea Autostr ăzii Transilvania, la o distan Ńă de 40 de km, municipiul poate s ă se integreze mult mai u or în circuitul transporturilor rutiere de marf ă i de persoane europene - existen Ńa aeroportului din Târgu Mure - construirea aeroportului din Bra ov (Ghimbav), apropierea municipiului Sfântu Gheorghe de loca Ńia aeroportului
Economie - programele de finan Ńare ale Uniunii Europene i ale Guvernului Român pentru înfiin Ńarea i dezvoltarea IMM-urilor în zonele urbane - dezvoltarea infrastructurii economice prin realizarea parcurilor industriale, centrelor logistice, reabilitarea siturilor industriale abandonate, înt ărirea i diversificarea
ERD CONSULT SRL 151 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
serviciilor incubatorului de afaceri, sprijinirea colabor ărilor i crearea re Ńelelor în diferite domenii economice, ini Ńiate de antreprenori individuali, de municipalitate, sau în cadrul unor PPP-uri - reducerea ratei omajului prin realizarea parcului industrial, parcului agroindustrial, atragerea investitorilor - stabilirea capitalului investi Ńional str ăin prin acordarea de facilit ăŃ i - ofertele institu Ńiilor financiar-bancare pot s ă imprime un ritm accelerat de dezvoltare a municipiului, prin acordare de facilit ăŃ i întreprinderilor - înfiin Ńarea centrului de valorificare i prelucrare a produselor agrare locale în municipiul Sfântu Gheorghe, cartierul Câmpul Frumos - înfiin Ńare grupurilor de produc ători - condi Ńii naturale favorabile pentru participarea la pl ăŃ i agro-mediu - dezvoltarea agriculturii bio - cre terea cererii pentru produse agrare bio în rândul consumatorilor - apari Ńia fondurilor accesibile pentru restructurarea agriculturii - exploatarea mai eficient ă a resurselor din punct de vedere cantitativ (mai multe resurse exploatate) i calitativ (producerea de produse cu valoare ad ăugat ă mai mare) - interesul existent al investitorilor fa Ńă de oportunit ăŃ ile din municipiul Sfântu Gheorghe: înfiin Ńare parcuri de locuit, zone de agrement, supermarket-uri - programele AJOFM pentru încurajarea dezvolt ării IMM-urilor prin oferirea de subven Ńii privind angajarea tinerilor absolven Ńi, omerilor înregistra Ńi i persoanelor peste 45 de ani - organizarea cursurilor de calificare, recalificare i de specializare, în scopul preg ătirii i adapt ării la condi Ńiile cerute de pia Ńa for Ńei de munc ă - extinderea înv ăŃă mântului universitar, introducerea noilor specializări în domenii de tiin Ńe avansate (informatic ă, inginerie) în extensiile universitare din municipiu poate conduce la dezvoltarea economiei - sprijinirea activit ăŃ ii de cercetare-dezvoltare, aplicarea eficient ă de know-how - stimularea inova Ńiei - schimb ările legislative favorabile pentru întreprinderi din municipiu - coordonarea înv ăŃă mântului profesional cu cerin Ńele de pe pia Ńa for Ńei de munc ă - intensificarea activit ăŃ ii de marketing prin biroul image al ora ului, precum i al jude Ńului Covasna poate contribui la dezvoltarea turismului i la cre terea num ărului
ERD CONSULT SRL 152 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
turi tilor i a vizitatorilor - valorificarea produselor locale - crearea i valorificarea circuitelor turistice tematice: culturale i naturale - poten Ńial de dezvoltare a unor parteneriate între administra Ńia public ă local ă, produc ătorii locali, unit ăŃ i de primire turistice i ONG-uri locale în scopul dezvolt ării i diversific ării turismului - cre terea cerin Ńelor pentru turism balnear - cre terea cererii pe plan interna Ńional pentru formele alternative ale turismului: ecoturism, turism cultural, turism sportiv etc. - programe de finan Ńare a investi Ńiilor în turism (POR)
Infrastructura, serviciile publice i mediul - programe de finan Ńare europene pentru reabilitarea infrastructurii, reabilitarea integrat ă a centrului municipiului, programe sociale, reabilitarea monumentelor istorice prin extinderea func Ńiilor existente sau înzestrarea lor cu noi func Ńii, reabilitarea bazei sportive, bazei de înv ăŃă mânt, extinderea infrastructurii de recrea Ńie) - programe de finan Ńare din fondurile guvernamentale (ex. reabilitarea infrastructurii de alimentare cu ap ă i canalizare, blocuri ANL pentru tineri, izolarea termic ă i fonic ă a blocurilor de locuin Ńe, amenajarea terenurilor de joac ă i a spa Ńiilor verzi) - utilizarea resurselor energetice regenerabile (ex. programul Casa Verde, propagarea produc Ńiei de salcii energetice) - posibilit ăŃ i de finan Ńare a proiectelor de mediu - legisla Ńie sever ă în domeniul mediului
Resurse sociale - identificarea de noi resurse de finan Ńare, folosirea mai eficient ă a celor deja existente - rechemarea/restabilirea popula Ńiei emigrate prin acordare de facilit ăŃ i (ex. locuin Ńe de serviciu, programul „Vino acas ă!”) - stimularea angaj ării în acceptarea copiilor prin acordarea de facilit ăŃ i i îmbun ătăŃ irea sistemului social - dezvoltarea parteneriatelor între actorii locali: administra Ńia public ă local ă, ONG-uri culturale, grupuri informale, biserici, IMM-uri
ERD CONSULT SRL 153 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- existen Ńa parteneriatelor de înfr ăŃ ire între Municipiul Sfântu Gheorghe i localit ăŃ i din Ungaria (Alsónána, Cegléd, Ferencváros, Kiskunhalas, Sárpilis, Veszprém), din Slovacia (Királyhelmec), din Serbia (Kanizsa), din Rusia (Novosibirsk) i din Izrael (Givatayyim), existen Ńa parteneriatelor oficiale cu localit ăŃ i din Ungaria (Balatonszentgyörgy, Kecskemét) i Sfântu Gheorghe – Delta Dun ării,
9.4. AMENIN łĂ RI
Pozi Ńionarea municipiului - apropierea de Municipiul Bra ov este de dou ă t ăi uri: expansiunea economico- financiar ă a Bra ovului amenin Ńă cu „colonizarea” Municipiului Sfântu Gheorghe, precum i a microregiunii - decalarea construirii centurii de ocolire i a drumurilor de expres
Economie - cerin Ńele riguroase de asigurare a calit ăŃ ii pot reprezenta obstacole pentru întreprinz ătorii locali în dezvoltarea afacerilor - lipsa experien Ńei în derularea proiectelor finan Ńate din fonduri europene poate cauza rezilierea contractelor de finan Ńare - restrângerea posibilit ăŃ ilor de valorificare a produselor - sc ăderea sau stagnarea cererilor pentru accesarea serviciilor publice datorită sl ăbirii profitabilit ăŃ ii întreprinderilor i sc ăderii nivelului de trai al popula Ńiei - situa Ńii de concuren Ńă în privin Ńa valorific ării produselor, în special prin stabilirea în municipiu al întreprinderilor de prelucrare - globalizarea produselor i a comer Ńului (prin stabilirea noilor super- i hipermarketuri în municipiu) poate s ă elimine unit ăŃ ile de comer Ń cu am ănuntul locale - lipsa politicilor specifice de promovare i valorificare a produselor locale - prin înfiin Ńarea parcurilor de locuin Ńe i a zonei industriale terenurile agricole vor fi din ce în ce mai mici i din ce în ce mai scumpe, imposibil de achizi Ńionat pentru produc Ńie agrar ă - subven Ńiile mai mari, acordate agricultorilor din alte Ńă ri ale Uniunii Europene pot influen Ńa negativ valorificarea produselor agricole locale - înc ălzirea global ă, amenin Ńare în special pentru agricultur ă
ERD CONSULT SRL 154 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
- exploatarea nera Ńional ă resurselor neregenerabile sau greu de regenerat (păduri, fâne Ńe, arabile) - criza financiar-economic ă global ă - garan Ńii suplimentare cerute de b ănci în cazul reînnoirii liniilor de credit poate influen Ńa în mod negativ dezvoltarea întreprinderilor - lipsa fondurilor pentru infrastructur ă sau decalarea programelor de finan Ńare poate cauza întârzierea investi Ńiilor în afaceri - lipsa cuno tin Ńei de limbi str ăine de c ătre for Ńa de munc ă local ă poate s ă reprezint ă un obstacol în calea stabilirii întreprinderilor str ăine în municipiu - migrarea popula Ńiei active - accentuarea lipsei for Ńei de munc ă calificat ă - cre terea diferen Ńei între cererea i oferta pie Ńei for Ńei de munc ă - migrarea întreprinderilor mari de confec Ńie de tip „lohn” în Ńă rile mai pu Ńin dezvoltate, încercând astfel s ă reduc ă costurile de personal, rezultând cre terea ratei omajului, sc ăderea veniturilor municipiului - schimb ări dezavantajoase pentru afaceri în legisla Ńia na Ńional ă i european ă - cursul valutar, deprecierea leului afecteaz ă întreprinderile care desf ă oar ă activit ăŃ i de export, precum i investi Ńiile finan Ńate din fonduri europene la un curs stabilit - posibilitatea ca unit ăŃ ile industriale s ă nu se integreze în imaginea municipiului, respectiv s ă produc ă efecte negative asupra mediului - insuficienta exploatare a oportunit ăŃ ilor acordate turismului prin programe na Ńionale i europene - zona turistic ă uga -Băi va pierde valoarea terapeutic ă - sc ăderea cererii pentru servicii turistice cauzat ă de criza financiar-economic ă global ă
Infrastructura, serviciile publice i mediul - pericolul extinderii incendiilor în urma arderii miri tilor, distrugerea habitatelor de vie Ńuitoare terestre - degradarea terenurilor agricole - intensificarea polu ării aerului în urma activit ăŃ ilor economice d ăun ătoare pentru mediu - lipsa fondurilor necesare ini Ńierii i/sau finaliz ării unor lucr ări de infrastructur ă - decalarea programelor de reabilitare a infrastructurii - cre terea excesiv ă a num ărului de autovehicule în municipiu, rezultând polu ări
ERD CONSULT SRL 155 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
semnificative i probleme majore în circula Ńie - sistemul de înv ăŃă mânt i cel sanitar va fi finan Ńat insuficient din bugetul de stat, iar municipiul nu va avea fondurile necesare pentru menŃinerea acestor sisteme
Mediul social - migrarea tinerilor i a for Ńei de munc ă cu calificare superioar ă - sărăcirea popula Ńiei - efectul negativ al posturilor comerciale de televiziune asupra indivizilor i asupra comunit ăŃ ii - conflicte sociale i etnice - răspândirea comportamentului deviant - răspândirea infec Ńiilor în rândul popula Ńiei
ERD CONSULT SRL 156 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Via Ńă social ă i economic ă necompetitiv ă în ARBORE PROBLEME Municipiul Sfântu Gheorghe
Infrastructura neadaptat ă la Competitivitate economic ă Sistemul social, de s ănătate i de Resurse cultural-naturale slab standardele europene redus ă înv ăŃă mânt neadaptat la nevoile exploatate societ ăŃ ii i la normativele europene O parte din drumurile Nivelul redus al inova Ńiei i Infrastructur ă cultural ă, municipale i str ăzi din slaba dezvoltare a sistemelor Servicii sociale incomplete recrea Ńional ă i de sport localit ăŃ ile arondate informa Ńionale în afaceri nemodernizate cu deficien Ńe
Sistemul de s ănătate sub PROBLEME DE ARBORE 10. standardele europene, Ofert cultural Dotarea i func Ńionarea ă ă Slaba capacitate i motiva Ńie infrastructura institu Ńiilor nearmonizat ă insuficient ă a serviciilor de s n tate periclitat ă ă ă publice a firmelor pentru absorb Ńia I DE OBIECTIVE I DE fondurilor nerambursabile Elemente valoroase ale Sistem de înv ăŃă mânt patrimoniului cultural, Sistem de comunica Ńie i nepreg ătit pentru construit i imaterial informare slab a tept ările pie Ńei for Ńei de neexploatate Grad sc ăzut de prelucrare a dezvoltat ă în localit ăŃ ile munc ă, necorelare între produselor agricole, oferta educativ ă i arondate Marketing local cu structur ă economic ă cerin Ńele pie Ńei eficien Ńă sc ăzut ă Posibilit ăŃ i de agrement neadecvat ă reduse Comunitate neimplicat ă în mod con tient în procesul Rela Ńii interne (sector Capacit ăŃ i de atragere a public-privat-civil) cu Mediu industrial i de de educa Ńie investitorilor neexploatate la deficien Ńe locuit poluat, popula Ńie nivelul posibilit ăŃ ilor insensitiv ă fa Ńă de problemele Parteneriate public-privat de mediu Rela Ńii externe Infrastructura de turism mult slab dezvoltate în domeniul înv ăŃă mântului (microregionale i sub nivelul oportunit ăŃ ilor interna Ńionale) Lipsuri în sistemele de sporadice, slab alimentare cu ap ă i Identitate local ă i exploatate, mai ales din canalizare menajer ă Infrastructura de turism microregional ă slab punct de vedere
balnear nedezvoltat ă conturat ă economic
ERD CONSULT SRL 157 Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
ARBORE OBIECTIVE Via Ńă social ă i economic ă dezvoltat ă în Municipiul Sfântu Gheorghe
Infrastructura la standardele Economie competitiv ă Sistemul social, de s ănătate i de Resurse cultural-naturale europene înv ăŃă mânt la standardele eficient valorificate Capacitate crescut ă a europene Drumuri i str ăzi firmelor pentru absorb Ńia Condi Ńii infrastructurale reabilitate i fondurilor nerambursabile Servicii sociale dezvoltate, modernizate optime pentru programe furnizori competitivi, dota Ńi i culturale, recreative i de Posibilitatea realiz ării celei profesioni ti sport Servicii publice mai mare re Ńele a siturilor modernizate, furnizori industriale din Sistemul de s ănătate la de servicii performant microregiunea Sepsi i din nivelul standardelelor Ofert ă cultural ă vast ă, dotate, confort de trai łinutul Secuiesc europene, infrastructura diversificat ă, armonizat ă ridicat edilitar ă durabil ă Produse agricole competitive, prelucrarea Sistem educa Ńional preg ătit i Sistem de comunica Ńie i cuprinz ătoare a produselor corelat pentru a satisface Patrimoniu cultural i informare bine agricole, strucu ă economic ă cererile pie Ńei for Ńei de munc ă natural reabilitat, dezvoltat ă modern ă promovat, valorificat Comunitate local ă implicat ă, Investi Ńii majore prin Baz ă sportiv ă i de responsabil ă fa Ńă de procesul atragerea capitalului str ăin agrement extins ă i de înv ăŃă mânt dezvoltat ă, chiar pentru Patrimoniul natural i Marketing local eficient sportul de mas ă construit conservat, reabilitat Parteneriate public-privat i valorificat în scopuri dezvoltate în înv ăŃă mânt Gestionarea performant ă turistice, unele cl ădiri Parteneriate viabile i a de eurilor, popula Ńie durabile, rela Ńii interne înzestrate cu noi func Ńii Comunitatea rromilor responsabil ă fa Ńă de active, înt ărite mediu Sate i pensiuni rurale con tientizat ă, convie Ńuire preg ătite pentru turism rural armonic ă între etnii Parteneriate Re Ńea func Ńional ă de ap ă i agroturism; hoteluri microregionale i potabil ă, canalizare cu o modernizate în ora ; Identitate local ă i interna Ńionale acoperire de 90% sta Ńiunea balneoclimateric ă microregional ă dezvoltat ă, căutat ă pentru serviciile elemente i simboluri de planificate, armonizate i oferite identit ate recunoscute durabile ERD CONSULT SRL 158 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
11. VIZIUNE DE VIITOR
Municipiul Sfântu Gheorghe va fi un ora atractiv, prosper, un centru microregional i pol de dezvoltare, al c ărui servicii asigur ă condi Ńii de trai decente, la un nivel înalt, pentru locuitorii s ăi i pentru locuitorii microregiunii, al c ărui mediu economic asigur ă competitivitatea sustenabil ă a ora ului, unde prin reabilitarea i valorificarea patrimoniului construit i natural se înt ăre te identitatea local ă i atractivitatea ora ului, văzut ă din prisma vizitatorilor.
Sediul Prim ăriei i al Consiliului Local
ERD CONSULT SRL 159 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
12. OBIECTIVUL STRATEGIC GENERAL, DIREC łII DE DEZVOLTARE, OBIECTIVE SPECIFICE, M ĂSURI I PROIECTE
OBIECTIV STRATEGIC GENERAL
ÎmbunătăŃ irea condi Ńiilor de trai i a calit ăŃ ii vie Ńii pentru popula Ńia municipiului, a condi Ńiilor economice, sociale i de mediu prin sprijinirea competitivit ăŃ ii, viabilit ăŃ ii, sustenabilit ăŃ ii i înt ărirea coeziunii.
OBIECTIVE SPECIFICE PE TERMEN MEDIU
Pentru a atinge obiectivul strategic general s-au identificat urm ătoarele patru obiective specifice:
Obiectiv specific 1: Municipiul Sfântu Gheorghe s ă fie un ora s ănătos, pl ăcut pentru a tr ăi, a munci, a studia, un loc atractiv pentru a se stabili. Atingerea acestui scop presupune: Crearea unui mediu pl ăcut: o prin reabilitarea infrastructurii comunale, izolarea termic ă a blocurilor de locuin Ńe, reorganizarea parc ărilor de autovehicule, realizarea de noi spa Ńii de parcare se va cre te nivelul de confort al popula Ńiei din cartiere o prin construirea de noi blocuri ANL, implementarea programului „ Vino acas ă!” pentru atragerea tinerilor, realizarea de locuin Ńe sociale, construirea reglementat ă a parcurilor de locuit se va cre te atractivitatea ora ului pentru locuitori i pentru cei interesa Ńi în a se stabili în Municipiul Sfântu Gheorghe o se va cre te suprafa Ńa spa Ńiilor verzi amenajate, i se vor extinde posibilit ăŃ ile de recreere pentru copii i adul Ńi o prin implementarea planului integrat de dezvoltare urban ă, centrul ora ului va deveni atractiv atât pentru locuitorii ora ului, cât i pentru vizitatorii i turi tii sosi Ńi în ora
ERD CONSULT SRL 160 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Asigurarea structurii viabile a ora ului: o prin repartizarea anumitor func Ńii comerciale i de prest ări servicii în cartiere se va îmbun ătăŃ i deservirea popula Ńiei cartierelor i se va diminua înghesuirea pietonilor i al traficului din centrul ora ului o prin realizarea centurii de ocolire – astfel, prin redirec Ńionarea traficului de tranzit -, prin reorganizarea traficului de autovehicule în centrul ora ului, i stimularea alegerii tipurilor alternative de circula Ńie – transport în mas ă, circula Ńie cu biciclet ă – se va ameliora accesibilitatea unor cartiere, diminuarea traficului intens în centrul ora ului i accentuarea circula Ńiei de pietoni în centrul ora ului o prin implementarea Planului Urbanistic General actualizat se va realiza reglementarea i normalizarea func Ńiilor municipale – delimitarea zonelor locuite i industriale
Realizarea de spa Ńii comunitare atractive, pline de via Ńă : o satisfacerea eficient ă a necesit ăŃ ilor locuitorilor i facilitarea fluidiz ării rela Ńiilor sociale prin concentrarea serviciilor de administra Ńie public ă local ă, a serviciilor culturale, educative, financiare, comerciale în centrul ora ului, unde accesul persoanelor la programele culturale i recreative este asigurat tuturor categoriilor sociale
Obiectiv specific 2: Municipiul Sfântu Gheorghe s ă fie atractiv pentru investitori, pentru oamenii de afaceri, pentru for Ńa de munc ă dornic ă de a se angaja, precum i pentru turi ti. Atingerea acestui scop presupune: Crearea structurii moderne a economiei locale: o dezvoltarea i înt ărirea IMM-urilor, extinderea posibilit ăŃ ilor de pia Ńă a întreprinderilor mijlocii i mari prin modernizarea tehnologiilor existente i introducerea de noi tehnologii avansate o înfiin Ńarea sau atragerea firmelor care sunt atractivi pentru for Ńa de munc ă de înalt ă calificare, în special în sectorul IT o stimularea activit ăŃ ilor de cercetare-dezvoltare i utilizarea rezultatelor cercet ărilor de c ătre firmele locale o înfiin Ńarea unui centru comercial i de prestare de servicii în fiecare cartier al municipiului pentru satisfacerea nevoilor popula Ńiei locale
ERD CONSULT SRL 161 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
o cre terea ponderii sectorului ter Ńier o crearea clusterelor sectoriale în scopul eficientizării activit ăŃ ilor i a costurilor
Echilibrarea pie Ńei for Ńei de munc ă: o coordonarea sistemului de înv ăŃă mânt cu cererea de pe pia Ńa for Ńei de munc ă o prin dezvoltarea înv ăŃă mântului profesional i a form ării pentru adul Ńi se va asigura for Ńa de munc ă necesar ă pentru firmele din municipiu, prin promovarea ofertei for Ńei de munc ă va cre te atractivitatea economic ă a municipiului o sprijinirea stabilirii firmelor cu necesit ăŃ i mai mare de capital uman în scopul asigur ării locurilor de munc ă pentru for Ńa de munc ă înalt calificat ă o asigurarea particip ării la pia Ńa for Ńei de munc ă pentru toate categoriile de vârst ă din cadrul popula Ńiei active o asigurarea locurilor de munc ă pentru persoanele cu dizabilit ăŃ i prin crearea de locuri de munc ă amenajate, protejate
Valorificarea poten Ńialului turistic: o prin reabilitarea patrimoniului cultural i conservarea patrimoniului natural, precum i prin reabilitarea obiectivelor turistice i dezvoltarea infrastructurii turistice se va cre te num ărul turi tilor sosi Ńi în Municipiul Sfântu Gheorghe, se va cre te durata medie de edere al turi tilor, i cheltuielile efectuate în municipiu prin solicitarea unor servicii, în special cele oferite pentru turi ti
Obiectiv specific 3: Municipiul Sfântu Gheorghe s ă fie un ora optim pentru a studia, pentru a apar Ńine de o comunitate deschis ă, primitoare. Atingerea acestui scop presupune: Crearea unei baze de resurse umane competitive: o prin dezvoltarea infrastructurii de înv ăŃă mânt i a structurii de formare se vor asigura condi Ńiile pentru înv ăŃă mântul de calitate, orientat pe pia Ńă , o prin facilitarea înv ăŃă rii pe tot parcursul vie Ńii se va rezulta flexibilitatea i adaptarea for Ńei de munc ă la schimb ările frecvente din mediul economic i social
ERD CONSULT SRL 162 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Înt ărirea societ ăŃ ii deschise, primitoare: o prin dezvoltarea infrsatructurii sociale i îmbun ătăŃ irea i accesibilitatea serviciilor sociale se va facilita integrarea grupurilor vulnerabile, dezavantajate, a persoanelor cu risc sau cu dizabilit ăŃ i în structurile pie Ńei for Ńei de munc ă o prin activit ăŃile de informare i dezvoltare a rela Ńiilor interetnice a ONG-urilor i institu Ńiilor publice de specialitate se vor diminua prejudec ăŃ ile fa Ńă de grupurile dezavantajate, popula Ńia va fi mai con tient ă i responsabil ă fa Ńă de starea de s ănătate a locuitorilor municipiului
Înt ărirea identit ăŃ ii locale: o prin realizarea de programe culturale, festivale, simpozioane, forumuri i altor activit ăŃ i deschise publicului larg se va facilita înfiin Ńarea rela Ńiilor sociale, familiarizarea cu valorile municipiului, rezultând o identitate local ă puternic ă
Obiectiv specific 4: Municipiul Sfântu Gheorghe s ă fie un ora într-o armonie calm ă cu mediul înconjur ător i cu parteneri microregionali i jude Ńene Atingerea acestui scop presupune: Protec Ńia mediului: o prin redirec Ńionarea traficului de tranzit pe centura de ocolire a municipiului, precum i reabilitarea i eficientizarea infrastructurii municipale, i asigurarea condi Ńiilor moderne de tehnologie mic oreaz ă înc ărcarea mediului o prin asigurarea aliment ării cu ap ă a tuturor locuin Ńelor din municipiu i racordarea lor la re Ńeaua de canalizare se va mic ora gradul de poluare a apelor de suprafa Ńă , a apelor freatice i a solului o prin campaniile de informare i con tientizare i crearea condi Ńiilor pentru asigurarea unui management performant al de eurilor, i organizarea colect ării selective a de eurilor se va îmbun ătăŃ i responsabilitatea popula Ńiei fa Ńă de mediu o prin utilizarea tehnologiilor moderne economice i a resurselor energetice regenerabile se vor reduce costurile popula Ńiei i a firmelor
ERD CONSULT SRL 163 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Crearea rela Ńiilor strânse cu partenerii din microregiune: o prin construirea centurii de ocolire a Municipiului Sfântu Gheorghe, îmbun ătăŃ irea infrastructurii rutiere se va asigura accesul la func Ńiile municipale pentru locuitorii microregiunii o prin implementarea Strategiei de Dezvoltare a Microregiunii Sepsi pe perioada 2008-2018 i extinderea structurilor microregionale se vor întări rela Ńiile microregionale, unde Municipiul va avea rolul de coordonator microregional prin înt ărirea func Ńiilor de centru microregional i devenirea municipiului ca pol de dezvoltare
Luând în considerare schimb ările petrecute în ultimii ani în diferite sectoare, în scopul armoniz ării dezvolt ărilor din Municipiul Sfântu Gheorghe se relev ă importan Ńa elabor ării urm ătoarelor documente: Plan Urbanistic General, actualizat Regulament Local de Urbanism, actualizat Plan de Gestionare al Imobilelor (evaluarea patrimoniului imobil al municipiului, analizarea posibilit ăŃ ilor i sarcinilor de cump ărare, renovare, reabilitare, valorificare, înzestrare cu func Ńii a terenurilor i imobilelor aflate în proprietatea public ă i privat ă a municipiului în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare identificate) Strategia de Dezvoltare Economic ă a Municipiului Sfântu Gheorghe, actualizat ă Strategia de Dezvoltare Turistic ă a Municipiului Sfântu Gheorghe Strategia de Dezvoltare a Înv ăŃă mântului din Municipiul Sfântu Gheorghe Strategia de Dezvoltare Cultural ă a Municipiului Sfântu Gheorghe Strategia de Tineret a Municipiului Sfântu Gheorghe Strategia de Sport a Municipiului Sfântu Gheorghe Strategia de Dezvoltare Social ă a Municipiului Sfântu Gheorghe
În urma analiz ării necesit ăŃ ilor i posibilit ăŃ ilor municipiului s-au identificat 4 axe prioritare cu m ăsurile i proiectele aferente:
ERD CONSULT SRL 164 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
AXA PRIORITAR Ă NR. 1: Reabilitarea municipiului
Axa prioritar ă nr. 1 are în vedere reabilitarea municipiului din punct de vedere al infrastructurii de servicii publice, infrastructurii de circula Ńie, precum i reabilitarea patrimoniului construit i natural. Investi Ńiile realizate în cadrul acestei priorit ăŃ i contribuie la dezvoltarea durabil ă al municipiului din punct de vedere al mediului, dezvoltarea sustenabil ă a economiei i dezvoltarea comunitar ă a municipiului.
Măsuri: 1.1. Dezvoltarea infrastructurii municipale Extinderea i reabilitarea re Ńelei de alimentare cu ap ă Extinderea i reabilitarea re Ńelei de canalizare i modernizarea sta Ńiei de epurare Extinderea re Ńelei de gaz metan Eficientizarea sistemelor de înc ălzire a locuin Ńelor, utilizarea surselor de energie regenerabile Modernizarea iluminatului public, schimbarea becurilor în becuri economice, realizarea iluminatului decorativ al tuturor cl ădirilor i monumentelor reprezentative Asigurarea gestion ării performante al de eurilor
1.2. Dezvoltarea infrastructurii de circula Ńie Redirec Ńionarea traficului de tranzit prin construirea centurii de ocolire a municipiului Îmbun ătăŃ irea accesibilit ăŃ ii municipiului prin realizarea drumurilor expres spre Miercurea Ciuc i Bra ov Modernizarea str ăzilor din municipiu Ra Ńionalizarea circula Ńiei autovehiculelor din municipiu prin reglement ări în special în centrul ora ului i eficientizarea sistemului de parcare Reamenajarea sta Ńiilor de autobuz, instalarea cabinelor de a teptare cu panouri de reclam ă i informare Dezvoltarea condi Ńiilor de circula Ńie pentru pietoni prin reabilitarea trotuarelor Dezvoltarea metodelor alternative de circula Ńie prin dezvoltarea transportului de mas ă i realizarea pistelor pentru bicicli ti
ERD CONSULT SRL 165 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
1.3 Reabilitarea patrimoniului natural i construit Reabilitarea centrului ora ului prin reabilitarea cl ădirilor aflate pe lista oficial ă a monumentelor, a cl ădirilor cu caracter de monument, realizarea str ăzilor de plimbare cu a ezarea cablurilor subterane, instalarea elementelor decorative, amenajarea parcului central, amenajarea altor spa Ńii comunitare, înt ărirea func Ńiilor culturale i turistice Dezvoltarea cartierelor prin construirea blocurilor pentru tineri (din fonduri ANL), realizarea locuin Ńelor sociale, reabilitarea termic ă a blocurilor de locuin Ńe, mansardarea caselor de locuit, amenejarea spa Ńiilor comunitare, preg ătirea de noi cartiere de locuit Dezvoltarea spa Ńiilor verzi prin reamenejarea spa Ńiilor verzi existente, amenejarea de spa Ńii verzi noi, amenajarea sau reabilitarea terenurilor de joac ă i sport
AXA PRIORITAR Ă NR. 2: Dezvoltarea economiei locale
Axa prioritar ă nr. 2 are în vedere dezvoltarea competitivit ăŃ ii economiei municipiului, cre terea condi Ńiilor de infrastructur ă pentru afaceri, investi Ńii publice care contribuie la atragerea investitorilor, m ăsuri i interven Ńii care vin în sprijinul dezvolt ării turismului . Investi Ńiile realizate în cadrul Axei prioritare nr. 2 contribuie la cre terea calit ăŃ ii vie Ńii popula Ńiei din municipiu prin realizarea infrastructurii industriale i de afaceri i asigurarea locurilor de munc ă cu remunera Ńii decente, îmbun ătăŃ irea imaginii i atractivit ăŃ ii municipiului, prin dezvoltarea turismului i a serviciilor.
Măsuri: 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Dezvoltarea infrastructurii industriale prin delimitarea zonelor industriale de zonele de locuit din municipiu, înfiin Ńarea parcurilor industriale pe teritoriul municipiului, îmbun ătăŃ irea infrastructurii de baz ă a municipiului Dezvoltarea sectorului serviciilor Înfiin Ńarea locurilor de munc ă prin atragerea investitorilor, dezvoltarea firmelor locale, înfiin Ńarea locurilor de munc ă protejate pentru persoane cu dizabilit ăŃ i Introducerea sistemelor de sprijinire a firmelor pentru a se stabili în municipiu prin scutiri/reduceri de impozite, proiecte dezvoltate în sistem PPP
ERD CONSULT SRL 166 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Promovarea economiei locale prin organizarea promovării firmelor locale, a produselor speciale din Sfântu Gheorghe i din microregiune, precum i a celor din łinutul Secuiesc, implementarea unui sistem de marketing împreun ă cu sectorul privat
2.2. Dezvoltarea agriculturii Promovarea produselor locale prin asigurarea prezenŃei la târgurile de produse, realizarea unui marketing eficient Sprijinirea valorific ării produselor agrare prin realizarea parcului agroindustrial din Municipiul Sfântu Gheorghe, cartierul Câmpul Frumos
2.3. Dezvoltarea turismului Dezvoltarea infrastructurii turistice prin reabilitareazonei turistice uga -Băi, reabilitarea patrimoniului construit, crearea itinerariilor culturale, conectarea la circuite turistice de nivel regional, dezvoltarea turismului de afaceri i conferin Ńe, dezvoltarea infrastructurii de recrea Ńie i sport Dezvoltarea programelor turistice prin coordonarea ofertelor tutistice, crearea pachetelor turistice, organizarea evenimentelor cu valoare turistic ă, dezvoltarea marketingului municipiului Dezvoltarea re Ńelelor de informare i promovare turistic ă prin elaborarea materialelor informative, participarea la târguri turistice na Ńionale i interna Ńionale, conectarea la alte re Ńele turistice în scopul promov ării i valorific ării valorilor din municipiu
AXA PRIORITAR Ă NR. 3: Dezvoltarea infrastructurii umane
În asigurarea competitivit ăŃ ii economiei locale un factor important reprezint ă cantitatea i calitatea resursei umane din municipiu. Institu Ńiile de înv ăŃă mânt, institu Ńiile sanitare i sociale sunt acele spa Ńii unde se realizeaz ă rela Ńiile sociale primare, din acest motiv trebuie focusat la func Ńia lor de dezvoltare comunitar ă i de formare a identit ăŃ ii locale, care st ă la baza coeziunii sociale.
ERD CONSULT SRL 167 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Măsuri 3.1. Dezvoltarea înv ăŃă mântului dezvoltarea înv ăŃă mântului colar i pre colar prin reabilitarea i modernizarea cl ădirilor de înv ăŃă mânt, dezvoltarea infrastructurii i a personalului cre elor i a gr ădini Ńelor cu program prelungit, introducerea programelor colare i a metodelor pedagogice alternative în înv ăŃă mânt dezvoltarea înv ăŃă mântului liceal i profesional prin reabilitarea cl ădirilor, atragerea cadrelor didactice specializate, corelarea form ării profesionale cu cerin Ńele de pe pia Ńa for Ńei de munc ă, dotarea laboratoarelor i atelierelor dezvoltarea înv ăŃă mântului universitar prin încurajarea stabilirii cadrelor didactice universitare, asigurarea locuin Ńelor de serviciu pentru cadrele didactice universitare, înfiin Ńarea campusului universitar, dotarea universit ăŃ ilor, extinderea specializ ărilor universitare dezvoltarea form ării profesionale prin extinderea programelor de calificare, recalificare i formare profesional ă crearea i dezvoltarea colabor ării între institu Ńiile colare, organiza Ńiile profesionale, furnizorii de servicii de formare profesional ă, unit ăŃ ile economice i administra Ńia public ă local ă din Municipiul Sfântu Gheorghe în scopul corel ării ofertei i cererii de pe pia Ńa for Ńei de munc ă
3.2. Dezvoltarea re Ńelei sanitare i sociale Extinderea asigur ării serviciilor sociale prin înfiin Ńarea ad ăposturilor de noapte pentru persoane f ără ad ăpost, a cantinei sociale, a căminelor sociale, a centrelor de zi, înfiin Ńarea centrului de reabilitare pentru bolnavii cu dependen Ńe Dezvoltarea serviciului de ambulan Ńă Derularea programelor pentru integrarea rromilor în pia Ńa for Ńei de munc ă Prevenirea situa Ńiilor de risc social prin organizarea de campanii i ac Ńiuni de educare i con tientizare a popula Ńiei dezavantajate în domeniile sanitare i sociale Asigurarea securit ăŃ ii publice prin colaborare cu poli Ńia, extinderea i organizarea eficient ă a pazei comunitare
ERD CONSULT SRL 168 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
3.3. Dezvoltarea infrastructurii culturale, sportive, recrea Ńionale Dezvoltarea infrastructurii culturale prin amenajarea s ălii de studio la teatru, reabilitarea cinematografului Art ă, reabilitarea c ăminelor culturale, asigurarea sediilor pentru organiza Ńiile civile Extinderea ofertei culturale prin amenajarea spa Ńiilor comunitare adecvate pentru programe culturale, organizare programe i evenimente locale i de anvergur ă regional ă Extinderea posibilit ăŃ ilor de recrea Ńie i sport prin reabilitarea bazei de sport, dezvoltarea bazinului de înot, amenajarea zonelor de agrement pentru sporturi tradi Ńionale i extreme Implicarea popula Ńiei locale în programe culturale i sportive în scopul prevenirii atitudinii deviante i dezvoltarea coeziunii sociale
3.4. Eficientizarea func Ńion ării Prim ăriei Municipiului Sfântu Gheorghe Simplificarea gestiunii problemelor Introducerea sistemului de e-guvernare în rela Ńii cu publicul i anumite compartimente ale Prim ăriei Introducerea sistemului de management al calit ăŃ ii în func Ńionarea Prim ăriei Îmbun ătăŃ irea imaginii APL, fluidizarea i înt ărirea comunica Ńiei cu mediul extern Crearea unei re Ńele de speciali ti din diferite domenii de activitate care s ă sprijin ă implementarea ideilor i a planurilor, proiectelor concrete, prin consult ări periodice, în vederea dezvolt ării Municipiului Sfântu Gheorghe
AXA PRIORITAR Ă NR. 4: Dezvoltarea rela Ńiilor externe
Crearea structurilor de cooperare teritorial ă asigur ă rela Ńia bun ă a municipiului cu celelalte entit ăŃ i partenere. Din aceast ă cooperare rezult ă avantaje reciproce p ărŃilor, i valorificarea resurselor economice, sociale, naturale i culturale se vor multiplica prin multitudinea rezultatelor ob Ńinute. Parteneriatele din Microregiunea Sepsi se afl ă înc ă în stadiul de început la nivelul institu Ńiilor, unit ăŃ ilor economice, ONG-urilor, de i teritoriul este destul de omogen din punct de vedere geografic, istoric, cultural i economic. Pân ă în prezent îns ă nu s-au format structurile de colaborare i de dezvoltare a teritoriului în microregiune. În acest sens, trebuie înfiin Ńat sistemul de colaborare a actorilor din Microregiune, bazat pe parteneriat. Acest sistem
ERD CONSULT SRL 169 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018 contribuie la exploatarea posibilit ăŃ ilor de dezvoltare a Microregiunii Sepsi, precum i la utilizarea mai eficient ă a resurselor umane, infrastructurale i naturale.
Măsuri: 4.1. Dezvoltarea func Ńiei de centru microregional i centru pentru viitoarea regiune de dezvoltare łinutul Secuiesc Dezvoltarea municipiului ca centru microregional. Microregiunea Sepsi trebuie s ă aib ă un centru care coordoneaz ă activit ăŃ ile de dezvoltare a microregiunii. Municipiul Sfântu Gheorghe deja este centrul administrativ al microregiunii cu institu Ńiile jude Ńene administrative, financiare, colare, culturale, sanitare i economice, având toate func Ńiile administrative ale unei re edin Ńe de jude Ń. Asocia Ńia de Dezvoltare Intercomunitar ă Sepsi (ADI) este organiza Ńia coordonatoare a dezvolt ărilor microregionale. În acest sens, trebuie dezvoltat structura operativ ă a asocia Ńiei, cu speciali ti din diferite domenii ale dezvolt ărilor microregionale. ADI-ul va ini Ńia i va implementa proiectele comune microregionale. Dezvoltarea Municipiului ca centru pentru viitoarea regiune de dezvoltare łinutul Secuiesc. Municipiul, cu o economie bazat ă în primul rând pe o structur ă a IMM- urilor, cu institu Ńii i actori culturali de renume, cu o reŃea de înv ăŃă mânt în limba matern ă maghiar ă plin ă de rezultate excep Ńionale, cu extensia universitar ă a Universit ăŃ ii Babe -Bolyai, cu o popula Ńie maghiar ă majoritar ă de 75%, cu proiecte de finan Ńare de mare valoare elaborate i aflate în curs de realizare sau în faza de evaluare, poate s ă candideze cu anse mari la func Ńia de centru regional pentru viitoarea regiune de dezvoltare łinutul Secuiesc
4.2. Dezvoltarea rela Ńiilor externe Dezvoltarea i valorificarea rela Ńiilor externe cu ora ele înfr ăŃ ite: localit ăŃ i din Ungaria (Alsónána, Cegléd, Ferencváros, Kiskunhalas, Sárpilis, Veszprém), din Slovacia (Királyhelmec), din Serbia (Kanizsa), din Rusia (Novosibirsk) i din Izrael (Givatayim), i ora e partenere cu localit ăŃ i din Ungaria (Balatonszentgyörgy, Kecskemét) i Sfântu Gheorghe – Delta Dun ării Dezvoltarea de proiecte i participarea la implementarea proiectelor internaŃionale de dezvoltare
ERD CONSULT SRL 170 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
13. PLAN DE AC łIUNE LOCAL Ă
AXA PRIORITAR Ă 1: Reabilitarea municipiului
Măsura 1.1.: Dezvoltarea infrastructurii municipale
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 1. Extinderea i - Dezvoltarea direct ă Municipiul Sfântu - Consiliul - Buget local 2010-2011 - Prim ăria Sfântu reabilitarea re Ńelei de a infrastructurii Gheorghe Jude Ńean Covasna - Buget de stat Gheorghe alimentare cu ap ă municipale - operator - Ministerul - operator - Dezvoltarea regional Mediului regional indirect ă a economiei - POS MEDIU - Asigurarea unei - operator regional surse de ap ă potabil ă controlat ă i monitorizat ă c ătre popula Ńia 2. Lucr ări prioritare de - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Buget local 2008-2010 - Prim ăria Sfântu reabilitare a re Ńelei de infrastructurii Gheorghe - Buget de stat Gheorghe ap ă potabil ă i municipale - Ministerul - operator extinderea re Ńelelor de - Dezvoltarea Mediului regional canalizare în economiei Municipiul Sfântu - Asigurarea unei Gheorghe surse de ap ă potabil ă controlat ă i monitorizat ă c ătre popula Ńia 3. Realizarea re Ńelei de - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Buget local 2008-2010 - Prim ăria Sfântu ap ă potabil ă în infrastructurii de Gheorghe - Buget de stat Gheorghe localit ăŃ ile Chilieni- baz ă - Ministerul Co eni - Dezvoltarea Dezvolt ării
ERD CONSULT SRL 171 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare economiei Regionale i - Asigurarea unei Locuin Ńei surse de ap ă potabil ă - POS MEDIU controlat ă i - operator regional monitorizat ă c ătre popula Ńia 4. Extinderea i - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Consiliul - Buget local 2008-2011 - Prim ăria Sfântu reabilitarea re Ńelei de infrastructurii Gheorghe Jude Ńean Covasna - Buget de stat Gheorghe canalizare i municipale - operator - Ministerul - operator modernizarea sta Ńiei de - Dezvoltarea regional Mediului - POS regional epurare economiei MEDIU - Asigurarea unei - operator regional surse de ap ă potabil ă controlat ă i monitorizat ă c ătre popula Ńia 5. Extinderea re Ńelei de - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu gaz metan infrastructurii Gheorghe - Buget de stat Gheorghe municipale - Dezvoltarea economiei 6. Eficientizarea - Protec Ńia mediului - Municipiul - asocia Ńii de - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu sistemelor de înc ălzire - Reducerea Sfântu Gheorghe locatari - Buget de stat Gheorghe a locuin Ńelor costurilor de energie - Ministerul electric ă i termic ă Mediului - Stimularea utiliz ării - fonduri private surselor regenerabile 7. Dezvoltarea - Protec Ńia mediului - Municipiul - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu capacit ăŃ ilor de - Reducerea Sfântu Gheorghe - Buget de stat Gheorghe produc Ńie energie costurilor de energie - operatori - Ministerul electric ă si termic ă din electric ă i termic ă economici Mediului surse regenerabile - Stimularea utiliz ării - persoane fizice - fonduri private surselor regenerabile
ERD CONSULT SRL 172 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 8. Modernizarea re Ńelei - Eficientitzarea Municipiul Sfântu - Bugetul local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu de iluminat public cu iluminatului public Gheorghe Gheorghe becuri economice - Protec Ńia mediului
9. Realizarea - ÎmbunătăŃ irea Municipiul Sfântu - Institu Ńii de cult - Buget local 2010-2011 - Prim ăria Sfântu iluminatului decorativ imaginii localit ăŃ ii Gheorghe - Bugetul cultelor Gheorghe a tuturor cl ădirilor i - Con tientizarea i monumentelor promovarea valorilor reprezentative istorice-culturale locale 10. Gestionarea - Protec Ńia mediului Municipiul Sfântu - SC TEGA SA - Buget local 2009-2012 - Prim ăria Sfântu performant ă a - Schimbarea Gheorghe - Ministerul Gheorghe de leurilor mentalit ăŃ ii, Mediului - Agen Ńia pentru stimularea recicl ării - AFM Protec Ńia de eurilor - POS MEDIU Mediului Covasna
11. Program de educa Ńie - Protec Ńia mediului Municipiul Sfântu - Institu Ńii colare - Buget local 2009-2012 - Prim ăria Sfântu ecologic ă al popula Ńiei - Schimbarea Gheorghe - ONG-uri locale - Ministerul Gheorghe din Municipiul Sfântu mentalit ăŃ ii, - Agen Ńia pentru Mediului - APM Covasna Gheorghe stimularea recicl ării Protec Ńia – AFM - ONG-uri locale de eurilor Mediului - Institu Ńii colare Covasna - SC TEGA SA 12. Îmbun ătăŃ irea dot ării - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu serviciului public de serviciilor publice Gheorghe - Buget de stat Gheorghe gospod ărire comunal ă locale - Asigurarea drumurilor curate în scopul prevenirii accidentelor i îmbun ătăŃ irii imaginii localit ăŃ ilor
ERD CONSULT SRL 173 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Măsura 1.2.: Dezvoltarea infrastructurii de circula Ńie
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 1. Construirea centurii de - Diminuarea Municipiul Sfântu - Buget de stat 2010-2014 - Prim ăria Sfântu ocolire a municipiului traficului de tranzit în Gheorghe - POR Gheorghe ora 2. Modernizarea str ăzilor - Asigurarea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu or ă ene ti i a celor fluidit ăŃ ii circula Ńiei Gheorghe - Bugetul jude Ńului Gheorghe săte ti cu autovehicule în - Buget de stat interiorul ora ului i a satelor arondate - Îmbun ătăŃ irea imaginii ora ului 3. Reamenajarea spa Ńiilor - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - firme private în - Buget local 2009-2010 Prim ăria Sfântu de parcare auto vechi, infrastructurii de Gheorghe sistem PPP Gheorghe amenajarea spa Ńiilor de circula Ńie parcare auto noi în - Diminuarea teritoriul municipiului înghesuirii autovehiculelor în centrul ora ului - Crearea unui sistem de parcare ra Ńional, controlat - Protec Ńia spa Ńiilor verzi 4. Reamenajarea sta Ńiilor - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - Buget local 2010-2011 - Prim ăria Sfântu de autobuz, instalarea serviciilor publice Gheorghe Gheorghe cabinelor de a teptare locale cu panouri de reclam ă - Cre terea i informare, crearea confortului popula Ńiei unui sistem de - Cre terea calit ăŃ ii
ERD CONSULT SRL 174 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare informare c ălători serviciilor de eficient informare a călătorilor - Îmbun ătăŃ irea imaginii ora ului 5. Îmbun ătăŃ irea dot ării - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - Buget local 2010-2013 - Prim ăria Sfântu serviciului public de serviciilor publice Gheorghe - POR Gheorghe transport în mas ă cu locale autobuze noi - Cre terea confortului popula Ńiei - Eficientizarea costurilor 6.. Reabilitarea - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2018 Prim ăria Sfântu trotuarelor, eliminarea circula Ńiei pentru Gheorghe - Buget de stat Gheorghe obstacolelor prin pietoni - Bugetul jude Ńului construirea rampelor - Protec Ńia pietonilor - POR pentru persoane cu - Asigurarea dizabilit ăŃ i circula Ńiei f ără obstacole pentru persoane vârstnice, mame cu c ărucioare, persoane cu dizabilit ăŃ i 7. Amenajarea pistelor - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu - firm ă privat ă - Buget local 2009-2018 Prim ăria Sfântu pentru bicicli ti, circula Ńiei pentru Gheorghe - Buget de stat Gheorghe amenejarea spa Ńiilor bicicli ti - Bugetul jude Ńului pentru depozitarea - Protec Ńia - POR bicicletelor în parcarea bicicli tilor - surse private aferent ă institu Ńiilor - Protec Ńia mediului publice, înfiin Ńarea - Atragerea turi tilor serviciului de - Promovarea închiriere biciclete metodelor alternative de circula Ńie
ERD CONSULT SRL 175 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Măsura 1.3.: Reabilitarea patrimoniului natural i construit
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Actualizarea Planului - Realizarea unui Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu Urbanistic General al ora func Ńional i Gheorghe Gheorghe Municipiului Sfântu estetic Gheorghe - Îmbinarea structurilor vechi cu a tept ările moderne - Ap ărarea imaginii specifice ora ului 2. Elaborarea Planului de - Evaluarea i Municipiul Sfântu - Buget local 2009 - Prim ăria Sfântu Gestionare a valorificarea Gheorghe Gheorghe Imobilelor patrimoniului imobil 3. Reabilitarea centrului - Crearea unui centru Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2012 - Prim ăria Sfântu ora ului: municipal atractiv Gheorghe - Buget de stat Gheorghe „Planul integrat de - Reabilitarea - POR dezvoltare urban ă a patrimoniului municipiului Sfântu construit Gheorghe” cu 6 - Amenajarea obiective spa Ńiilor comunitare - Dezvoltarea turismului 4. Reabilitarea - Valorificarea Municipiul Sfântu Institu Ńii de cult - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu monumentelor i a patrimoniului Gheorghe - Bugetul Gheorghe patrimoniului construit construit jude Ńului - Înzestrarea cu noi - Buget de stat funcŃii a - POR monumentelor reabilitate - Introducerea
ERD CONSULT SRL 176 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare monumentelor în circuitul turistic 5. Reabilitarea - Reabilitarea i Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu Căminului valorificarea Gheorghe - POR Gheorghe Zathureczky Berta patrimoniului din municipiul construit Sfântu Gheorghe 6. Construirea - Asigurarea Municipiul Sfântu - Buget local 2008-2010 - Prim ăria Sfântu blocurilor pentru condi Ńiilor de locuit Gheorghe - Fonduri ANL Gheorghe tineri pentru tineri 7. Înfiin Ńare locuin Ńe - Asigurarea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu sociale condi Ńiilor de locuit Gheorghe - Buget de stat Gheorghe pentru persoane prin ANL dezavantajate 8. Mansardarea caselor - Asigurarea Municipiul Sfântu Asocia Ńii de - Buget local 2009-2015 - Prim ăria Sfântu de locuit private i a condi Ńiilor de locuit Gheorghe locatari - Buget de stat Gheorghe blocurilor de pentru popula Ńia Persoane fizice locuin Ńe 9. Reabilitarea termic ă - Cre terea nivelului Municipiul Sfântu Asocia Ńii de - Buget local 2008-2012 - Prim ăria Sfântu a blocurilor de de confort al Gheorghe locatari - Buget de stat Gheorghe locuin Ńe locuin Ńelor - Reducerea costurilor de înc ălzire - Îmbun ătăŃ irea izol ării termice al blocurilor de locuin Ńe 10. Preg ătirea de noi - Asigurarea Municipiul Sfântu Firme private în - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu cartiere de locuit infrastructurii de Gheorghe sistem PPP - Buget de stat Gheorghe baz ă pentru cartierul - surse private de locuit
ERD CONSULT SRL 177 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare - Extinderea zonei de locuit 11. Amenajarea spa Ńiilor - Crearea spa Ńiilor Municipiul Sfântu ONG-uri - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu verzi în cartiere comunitare pentru Gheorghe Firme private - Bugetul Gheorghe facilitarea rela Ńiilor Asocia Ńii de jude Ńului sociale locatari - surse private - Extinderea spa Ńiilor - funda Ńii verzi amenajate 12. Amenajare spa Ńii - Amenajarea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu verzi P-Ńa Mihai centrului ora ului Gheorghe - Buget de stat Gheorghe Viteazu, Municipiul - Crearea spa Ńiilor - Ministerul Sfântu Gheorghe comunitare pentru Mediului i facilitarea rela Ńiilor Dezvolt ării sociale Durabile 13. Amenaj ări - Amenajarea Municipiul Sfântu - Buget local 2007-2009 - Prim ăria Sfântu peisagistice pentru centrului ora ului Gheorghe - Buget de stat Gheorghe reabilitarea parcului - Crearea spa Ńiilor - Ministerul central, Municipiul comunitare pentru Mediului i Sfântu Gheorghe facilitarea rela Ńiilor Dezvolt ării sociale Durabile 14. Amenajarea - Diversificarea fertei Municipiul Sfântu ONG-uri - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu terenurilor de joac ă recrea Ńionale pentru Gheorghe Firme private - Bugetul Gheorghe copii Asocia Ńii de jude Ńului - Asigurarea locatari - Buget de stat condi Ńiilor optime de - surse private joac ă pentru copii - funda Ńii
ERD CONSULT SRL 178 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
AXA PRIORITAR Ă 2: Dezvoltarea economiei locale
Măsura 2.1.: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 1. Actualizarea Strategiei - Identificarea Municipiul Sfântu - Asocia Ńia - Buget local 2010 - Prim ăria Sfântu de Dezvoltare posibilit ăŃ ilor i Gheorghe Întreprinz ătorilor - Surse private Gheorghe Economic ă a oportunit ăŃ ilor de Mici i Mijlocii Municipiului Sfântu dezvoltare a Covasna - Gheorghe economiei locale ASIMCOV
2. Crearea unei baze de - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Firme private - Buget local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu date cu facilit ăŃ i economiei locale Gheorghe Gheorghe disponibile pentru - Stimularea investitori investi Ńiilor - Atragerea de noi investitori 2. Realizarea materialelor - Promovarea Municipiul Sfântu - Asocia Ńia - Buget local 2010 - Prim ăria Sfântu de promovare despre facilit ăŃ ilor oferite de Gheorghe Întreprinz ătorilor - Surse private Gheorghe oportunit ăŃ ile oferite Municipiul Sfântu Mici i Mijlocii investitorilor Gheorghe Covasna - - Atragerea de noi ASIMCOV investitori - Firme private 4. Informarea i - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Asocia Ńia - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu consultanŃa competitivit ăŃ ii Gheorghe Întreprinz ătorilor - POS CCE Gheorghe întreprinz ătorilor locali economiei locale Mici i Mijlocii în domeniul - Cre terea Covasna - proiectelor de capacit ăŃ ii de ASIMCOV finan Ńare accesare a fondurilor - Firme de nerambursabile de consultan Ńă în către IMM-uri din afaceri i Municipiul Sfântu management Gheorghe
ERD CONSULT SRL 179 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 4. Asigurarea - Atragerea de noi Municipiul Sfântu - Firme private - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu infrastructurii de baz ă investitori Gheorghe (în sistem PPP) - Buget de stat Gheorghe a zonelor industriale - Realizarea - Surse private parcurilor i zonelor - POR industriale 5. Înfiin Ńarea parcurilor i - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Firme private - Buget local 2010-2016 - Prim ăria Sfântu a zonelor industriale economiei locale Gheorghe (în sistem PPP) - Buget de stat Gheorghe - Stimularea - Surse private investi Ńiilor - POR - Atragerea de noi investitori - Asigurarea de noi locuri de munc ă 6. Înfiin Ńarea centrelor - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Firme private - Buget local 2010-2014 - Prim ăria Sfântu logistice economiei locale Gheorghe (în sistem PPP) - Buget de stat Gheorghe - Stimularea - Surse private investi Ńiilor - POR - Atragerea de noi investitori - Asigurarea de noi locuri de munc ă pentru popula Ńie 7. Încurajarea instal ării - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu întreprinderilor în economiei locale Gheorghe - Buget de stat Gheorghe municipiu prin - Stimularea sprijinirea activit ăŃ ilor investi Ńiilor de cercetare-dezvoltare - Atragerea de noi investitori - Asigurarea de noi locuri de munc ă pentru for Ńa de munc ă de înalt ă calificare
ERD CONSULT SRL 180 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 8. Promovarea firmelor i - Dezvoltarea Municipiul Sfântu - Firme private - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu produselor locale economiei locale Gheorghe - Buget de stat Gheorghe - Sprijinirea - Surse private competitivit ăŃ ii - POR firmelor i produselor locale
Măsura 2.2.: Dezvoltarea agriculturii
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 1. Informare i - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Sfântu -Direc Ńia pentru -Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu consultan Ńă pentru situa Ńiei Gheorghe Agricultur ă i -Buget de stat Gheorghe agricultori, unit ăŃ i gospod ăriilor Dezvoltare economice de individuale i Rural ă Covasna exploatare agricol ă i exploata Ńiilor de prelucrare a agricole produselor agricole în - Cre terea accesului domeniul finan Ńă rilor la finan Ńă ri nerambursabile 2. Promovarea - Cre terea Municipiul Sfântu -Direc Ńia pentru -Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu produselor agrare competitivit ăŃ ii Gheorghe Agricultur ă i Gheorghe locale produselor locale Dezvoltare - Sprijinirea Rural ă Covasna valorific ării produselor agrare locale - Sprijinirea pozi Ńion ării produc ătorilor agrari locale
ERD CONSULT SRL 181 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 3. Realizarea parcului - Sprijinirea Consiliul - Municipiul - Buget local 2009-2010 - Consiliul agroindustrial în valorific ării Jude Ńean Covasna Sfântu Gheorghe - Surse private Jude Ńean Covasna cartierul Câmpul produselor agrare - Mórakert TÉSZ - Prim ăria Sfântu Frumos locale - GTZ Gheorghe (Germania)
Măsura 2.3.: Dezvoltarea turismului
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 1. Reabilitarea - Îmbun ătăŃ irea Municipiul - Buget local 2010-2012 - Prim ăria Sfântu infrastructurii în zona infrastructurii Sfântu Gheorghe - Buget de stat Gheorghe turistic ă uga -Băi, turistice în zona - POR utilit ăŃ i publice turistic ă uga -Băi - Diversificarea ofertei turistice din municipiu 2. Reabilitarea - Îmbun ătăŃ irea Municipiul - Buget local 2010-2012 - Prim ăria Sfântu infrastructurii în zona infrastructurii Sfântu Gheorghe - Buget de stat Gheorghe turistic ă uga -Băi, turistice în zona - POR utilit ăŃ i publice-private turistic ă uga -Băi - Diversificarea ofertei turistice din municipiu 3. Drumul Apelor - Îmbun ătăŃ irea Municipiul Consiliul - Buget local 2008-2010 - Prim ăria Sfântu Minerale – A borvizek infrastructurii Sfântu Gheorghe Jude Ńean Covasna - Buget de stat Gheorghe útja – Sfântu turistice în zona - Program PHARE Gheorghe, uga -Băi turistic ă uga -Băi - Valorificarea resurselor naturale
ERD CONSULT SRL 182 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare - Diversificarea ofertei turistice din municipiu 4. Crearea itinerariilor - Diversificarea - Municipiul - Asocia Ńia pentru - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu culturale ofertei turistice Sfântu Gheorghe Dezvoltarea - POR Gheorghe Turismului din - Bugetul jude Ńului Jude Ńul Covasna – Buget de stat - Centrul de Cultur ă al Jude Ńului Covasna 5. Instruirea personalului - Cre terea calit ăŃ ii i Municipiul - Furnizori de - Buget local 2010-2012 - Prim ăria Sfântu ocupat în turism competitivit ăŃ ii Sfântu Gheorghe servicii turistice - Surse private Gheorghe serviciilor turistice - Furnizori de - POS DRU servicii de formare profesional ă - AJOFM Covasna 6. Valorificarea - Men Ńinerea în Municipiul - Centrul de - Buget local 2010-2015 - Prim ăria Sfântu produselor func Ńiune sau Sfântu Gheorghe Cultur ă al - Funda Ńia Gheorghe me te ug ăre ti reamenajarea Jude Ńului Cultural ă - Centrul de tradi Ńionale locale atelierelor i Covasna European ă: Cultur ă al valorificarea lor în - Firme private Making Jude Ńului circuitul turistic Collaboration Covasna - Promovarea Work valorilor locale -Programul Europa tradi Ńionale pentru Cet ăŃ eni 2007 – 2013
7. Extinderea i marcarea - Dezvoltarea Municipiul - ONG-uri locale -Buget local 2010-2012 - Prim ăria Sfântu traseelor turistice turismului activ Sfântu Gheorghe -POR Gheorghe
ERD CONSULT SRL 183 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 8. Elaborarea i - Promovarea Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2011 - Prim ăria Sfântu publicarea unor valorilor istorice, Sfântu Gheorghe - Direc Ńia pentru - Funda Ńii din Ńar ă Gheorghe bro uri despre culturale i naturale Cultur ă, Culte si i str ăin ătate patrimoniul construit Patrimoniul - Bugetul jude Ńului i natural din Cultural Na Ńional municipiu a Jude Ńului Covasna 9. Întocmirea i - Coordonarea Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2011 - Prim ăria Sfântu promovarea unui activit ăŃ ilor i Sfântu Gheorghe - Furnizorii de - Surse private Gheorghe pachet turistic din serviciilor turistice servicii turistice municipiu - Participarea cu materiale informative la târguri i expozi Ńii turistice în scopul cre terii interesului fa Ńă de valorile i serviciile turistice 10. Realizarea i instalarea - Îmbun ătăŃ irea Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2011 - Prim ăria Sfântu marcajelor turistice imaginii localit ăŃ ii Sfântu Gheorghe - POR Gheorghe identice în municipiu - Promovarea valorilor istorice i culturale locale - Informarea turi tilor 11. Elaborarea i - Promovarea Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2013 - Prim ăria Sfântu implementarea unui municipiului Sfântu Gheorghe - Institu Ńii de cult - POR Gheorghe marketing municipal - Sprijinirea - Institu Ńii colare eficient proceselor de dezvoltare - Atragerea investitorilor str ăini 12. Extinderea serviciilor - Diversificarea Municipiul - Asocia Ńia pentru - Buget local 2009-2011 - Prim ăria Sfântu de informare turistic ă serviciilor de Sfântu Gheorghe Dezvoltarea - Bugetul jude Ńului Gheorghe informare a turi tilor Turismului din - POR
ERD CONSULT SRL 184 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare Jude Ńul Covasna 13. Realizarea de - Diversificarea Municipiul - Asocia Ńia pentru - Buget local 2009-2018 - Prim ăria Sfântu evenimente turistice de ofertei turistice Sfântu Gheorghe Dezvoltarea - Bugetul jude Ńului Gheorghe anvergur ă - Atragerea turi tilor Turismului din - Buget de stat Jude Ńul Covasna - Funda Ńii din Ńar ă - Casa de Cultur ă i str ăin ătate al Municipiului Sfântu Gheorghe - Centrul de Cultur ă al jude Ńului Covasna - ONG-uri culturale i de tineret 14. Crearea bazei de date a - Protec Ńia - Municipiul - Direc Ńia pentru - Buget local 2010-2014 - Prim ăria Sfântu patrimoniului patrimoniului Sfântu Gheorghe Cultur ă, Culte si - Buget de stat Gheorghe construit: descrieri construit Patrimoniul -Mecanismul - Direc Ńia pentru morfologice, - Rezolvarea Cultural Na Ńional Financiar al Cultur ă, Culte si documenta Ńia problemelor a Jude Ńului Spa Ńiului Patrimoniul fotografic ă, releveele urbanistice, ap ărarea Covasna Economic Cultural Na Ńional cl ădirilor imaginii i a European (SEE) - a Jude Ńului structurilor specifice Fondul pentru Covasna ale acestor spa Ńii ONG-uri - Îmbinarea structurilor vechi cu a tept ările moderne 15. Sprijinirea activit ăŃ ilor - Promovarea istoriei - Municipiul - Direc Ńia pentru - Buget local 2011-2013 - Prim ăria Sfântu de cercetare în scopul locale Sfântu Gheorghe Cultur ă, Culte si - Bugetul jude Ńului Gheorghe public ării lucr ărilor de Patrimoniul - Funda Ńii din Ńar ă - Direc Ńia pentru istorie local ă Cultural Na Ńional i str ăin ătate Cultur ă, Culte si a Jude Ńului - Surse private Patrimoniul Covasna Cultural Na Ńional
ERD CONSULT SRL 185 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare a Jude Ńului Covasna 16. Elaborarea studiilor - Protec Ńia - Municipiul - Buget local 2012-2014 - Prim ăria Sfântu tiin Ńifice (analize patrimoniului Sfântu Gheorghe - Funda Ńii din Ńar ă Gheorghe morfologice, cercet ări construit i str ăin ătate arhivistice, de - Dezvoltarea - Surse private parament sau turismului -Mecanismul arheologice) despre Financiar al patrimoniul construit, Spa Ńiului editarea publica Ńiilor Economic European (SEE) - Fondul pentru ONG-uri 17. Informarea, - Protec Ńia - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu con tientizarea i patrimoniului Sfântu Gheorghe - Direc Ńia pentru - Buget de stat Gheorghe consultan Ńa construit Cultur ă, Culte si - Direc Ńia pentru proprietarilor de - Ap ărarea imaginii i Patrimoniul Cultur ă, Culte si cl ădiri aflate pe listele a structurilor Cultural Na Ńional Patrimoniul oficiale ale specifice localit ăŃ ii a Jude Ńului Cultural Na Ńional monumentelor istorice Covasna a Jude Ńului sau cu caracter de Covasna monument istoric asupra importan Ńei reabilit ării clădirilor respective cu p ăstrarea specificului acestuia 18. Organizarea - Promovarea - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu prelegerilor i valorilor istorice Sfântu Gheorghe - Direc Ńia pentru Gheorghe seminariilor despre locale Cultur ă, Culte si valorile istorice locale - Înt ărirea identit ăŃ ii Patrimoniul în scopul înt ăririi locale Cultural Na Ńional identit ăŃ ii locale a Jude Ńului Covasna
ERD CONSULT SRL 186 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de finan Ńare Perioada de Monitorizare crt. realizare 19. Organizarea de tururi - Diversificarea - Municipiul - Centrul de - Buget local 2010-2018 - Prim ăria Sfântu culturale în Municipiul ofertei turistice din Sfântu Gheorghe Cultur ă al - Bugetul jude Ńului Gheorghe Sfântu Gheorghe Municipiul Sfântu Jude Ńului - Funda Ńii din Ńar ă - Centrul de (patrimoniu construit, Gheorghe Covasna i str ăin ătate Cultur ă al me te ugari populari, - Promovarea - Me te ugari - POR Jude Ńului produse locale) valorilor locale populari Covasna - ONG-uri locale - Grupuri informale - Firme private 20. Îmbog ăŃ irea paginii - Dezvoltarea - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2009-2010 - Prim ăria Sfântu web cu datele privind turismului Sfântu Gheorghe - Firme private - Surse private Gheorghe oferta cultural-istoric ă - Promovarea - ONG-uri locale a Municipiului Sfântu valorilor culturale i Gheorghe în scopul istorice sprijinirii turismului - Dezvoltarea cultural marketingului Municipiului 21. Cercetarea tradi Ńiilor - P ăstrarea i - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2012 - Prim ăria Sfântu locale, editarea unei promovarea tradi Ńiilor Sfântu Gheorghe - Grupuri - Funda Ńii din Ńar ă Gheorghe bro uri cu fotografii locale informale i str ăin ătate despre tradi Ńiile - Surse private neexistente i înc ă existente 22. Organizarea zilelor - Dezvoltarea - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2018 - Prim ăria Sfântu me te ugarilor turismului Sfântu Gheorghe - Me te ugari - Funda Ńii din Ńar ă Gheorghe populari cu prezent ări - Promovarea populari i str ăin ătate ale procesului produselor locale - Grupuri - Surse private me te ug ăre ti me te ug ăre ti informale - Firme private
ERD CONSULT SRL 187 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
AXA PRIORITAR Ă 3: Dezvoltarea infrastructurii umane
Măsura 3.1.: Dezvoltarea înv ăŃă mântului
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Reabilitarea i dotarea - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - Buget local 2009-2013 - Prim ăria cre elor i a optime, la standarde Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu gr ădini Ńelor europene pentru Gheorghe desf ă urarea activit ăŃ ilor de educa Ńie pre colar ă 2. Reabilitarea cl ădirilor - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - Buget local 2009-2014 - Prim ăria i a instala Ńiilor optime, la standarde Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu aferente europene pentru Gheorghe înv ăŃă mântului colar desf ă urarea activit ăŃ ilor de înv ăŃă mânt colar 3. Reabilitarea, - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - Buget local 2009-2011 - Prim ăria modernizarea i optime, la standarde Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu extinderea cl ădirilor europene pentru - POR Gheorghe Liceului Teoretic desf ă urarea activit ăŃ ilor Székely Mikó din de înv ăŃă mânt colar Municipiul Sfântu Gheorghe 4. Reabilitarea, - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - Buget local 2009-2011 - Prim ăria consolidarea integral ă optime, la standarde Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu a corpului A din europene pentru - POR Gheorghe complexul de cl ădiri a desf ă urarea activit ăŃ ilor Liceului Teoretic de înv ăŃă mânt colar Mikes Kelemen din Municipiul Sfântu Gheorghe 5. Extinderea cl ădirilor în - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - Buget local 2009-2011 - Prim ăria vederea moderniz ării optime, la standarde Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu atelierelor colare i a europene pentru - POR Gheorghe
ERD CONSULT SRL 188 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare laboratoarelor la desf ă urarea activit ăŃ ilor Grupul colar Puskás de înv ăŃă mânt colar Tivadar din Municipiul Sfântu Gheorghe 6. Modernizarea cur Ńilor, - Îmbun ătăŃ irea - Municipiul - Firme private - Buget local 2009-2012 - Prim ăria spa Ńiilor verzi, condi Ńiilor de sport, Sfântu Gheorghe locale - Buget de stat Sfântu terenurilor de joac ă recreere i educa Ńie - Surse private Gheorghe aferente unit ăŃ ilor sportiv ă pentru copii colare 7. Reabilitarea i - Îmbun ătăŃ irea - Municipiul - Buget local 2009-2013 - Prim ăria modernizarea s ălilor i condi Ńiilor de sport i Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu al terenurilor de sport educa Ńie sportiv ă pentru Gheorghe aferente unit ăŃ ilor copii colare 8. Dotarea colilor din - Cre terea calit ăŃ ii - Municipiul - Inspectoratul - Buget local 2010-2014 - Prim ăria muncipiu cu înv ăŃă mântului Sfântu Gheorghe colar Jude Ńean - Buget de stat Sfântu laboratoare - Asigurarea condi Ńiilor Covasna Gheorghe profesionale i optime pentru materiale didactice desf ă urarea activit ăŃ ii de performante înv ăŃă mânt 9. Completarea i - Extinderea serviciilor - Municipiul - Inspectoratul - Buget local 2010-2014 - Prim ăria modernizarea bazei bibliotecare Sfântu Gheorghe colar Jude Ńean - Buget de stat Sfântu materiale a Covasna Gheorghe bibliotecilor colare, dezvoltarea bibliotecii în centru de informare i documentare 10. Introducerea - Cre terea calit ăŃ ii - Municipiul - Buget local 2009-2011 - Prim ăria metodelor moderne de serviciilor bibliotecare Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu biblioteconomie, în - Eficientizarea Gheorghe special sistemul activit ăŃ ilor de eviden Ńă a - electronic de eviden Ńă obiectelor de inventar din
ERD CONSULT SRL 189 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare în toate colile din biblioteca colar ă municipiu 11. Asigurarea unui cadru - Îmbun ătăŃ irea rela Ńiilor - unit ăŃ ile colare - Municipiul - Buget local 2009-2018 - Unit ăŃ ile participativ coal ă- coal ă-părin Ńi din Municipiul Sfântu Gheorghe - Surse private colare familie prin programe - Cre terea implic ării Sfântu Gheorghe - P ărin Ńi - Funda Ńii extracurriculare părin Ńilor în activit ăŃ i - ONG-uri locale organizate de coal ă 12. Organizarea de - Promovarea dialogului - unit ăŃ ile colare - Municipiul - Buget local 2010-2011 - Unit ăŃ ile activit ăŃ i intercultural din Municipiul Sfântu Gheorghe - Buget de stat colare extracurriculare, - Cunoa terea reciproc ă a Sfântu Gheorghe - ONG-uri locale comune, pentru culturii i a tradi Ńiilor promovarea etniilor convie Ńuitoare din multiculturalit ăŃ ii municipiu 13. Introducerea - Cre terea calit ăŃ ii - unit ăŃ ile colare - Municipiul - Buget local 2010-2014 - Unit ăŃ ile programelor colare i înv ăŃă mântului din Municipiul Sfântu Gheorghe - Buget de stat colare metodelor pedagogice - Cre terea abilit ăŃ ilor i Sfântu Gheorghe alternative în deprinderilor copiilor înv ăŃă mânt 14. Realizarea asisten Ńei - Extinderea serviciilor de - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2010-2013 - Prim ăria sociale de tip „after înv ăŃă mânt în Municipiul Sfântu Gheorghe constituite pentru - Buget de stat Sfântu school” în colile Sfântu Gheorghe sprijinirea - POS DRU Gheorghe primare din - Cre terea performan Ńei elevilor i Municipiul Sfântu colare a copiilor cre terea Gheorghe performan Ńei lor 15. Stimularea cadrelor - Atragerea i men Ńinerea - Municipiul - unit ăŃ ile colare - Buget local 2010-2018 - unit ăŃ ile didactice prin cadrelor didactice Sfântu Gheorghe - Casa Corpului - Buget de stat colare asigurarea posibilit ăŃ ii calificate în municipiu Didactic - Programele: de instruire, - Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii LEONARDO, perfec Ńionare, înv ăŃă mântului SOCRATES, participarea la GRUNDtVIG schimburi de - POS DRU experien Ńă în cadrul programelor na Ńionale
ERD CONSULT SRL 190 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare i interna Ńionale 16. Alocarea de resurse de - Cre terea eficien Ńei - Municipiul - Buget local 2009-2018 - Prim ăria formare managerial ă activit ăŃ ii manageriale în Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu pentru profesorii care institu Ńii colare Gheorghe ocup ă func Ńii de conducere 17. Preg ătirea profesorilor - Îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii - Unit ăŃ ile colare - Casa Corpului - Buget local 2009-2018 - unit ăŃ ile dirigin Ńi pentru a fi înv ăŃă mântului din Municipiul Didactic - Buget de stat colare capabili s ă asigure - Men Ńinerea copiilor din Sfântu Gheorghe servicii de orientare municipiu în colar ă i profesional ă, înv ăŃă mântul precum i consiliere Municipiului Sfântu pentru elevi i p ărin Ńi Gheorghe 18. Stimularea tinerilor cu - Cre terea - Municipiul - Unit ăŃ ile colare - Buget local 2009-2018 - Prim ăria poten Ńial prin performan Ńelor colare i Sfântu Gheorghe - Firme private - Buget de stat Sfântu asigurarea accesului profesionale a tinerilor - Surse private Gheorghe acestora la programe - Sprijinirea i asisten Ńa - unit ăŃ ile de instruire, concursuri talentelor colare în localit ăŃ i îndep ărtate sau în str ăin ătate 19. Constituirea unui fond - Încurajarea i stimularea - Municipiul - Funda Ńii - Buget local 2010-2018 - Prim ăria de premiere sau de tinerilor talente în Sfântu Gheorghe - Firme private - Buget de stat Sfântu burs ă pentru tinerii cu continuarea studiilor i - sistem public- Gheorghe poten Ńial în carierelor lor profesionale privat-partnership performan Ńe colare (PPP) 21. Dezvoltarea - Cre terea calit ăŃ ii - Municipiul - Inspectoratul - Buget local 2010-2014 - Prim ăria înv ăŃă mântului înv ăŃă mântului Sfântu Gheorghe colar Jude Ńean - Buget de stat Sfântu profesional prin - Asigurarea condi Ńiilor Covasna Gheorghe asigurarea dot ării optime pentru atelierelor speciale desf ă urarea activit ăŃ ii de înv ăŃă mânt profesional 22. Finalizarea campusului - Asigurarea condi Ńiilor - Ministerul - Municipiul - Buget local 2007-2011 - MECT
ERD CONSULT SRL 191 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare universitar optime pentru Educa Ńiei, Sfântu Gheorghe - Buget de stat - Prim ăria desf ă urarea activit ăŃ ii de Cercet ării i Sfântu înv ăŃă mânt profesional Inov ării Gheorghe 23. Extinderea ofertei - Diversificarea ofertei - Municipiul - Universitatea - Buget local 2010-2018 - Prim ăria educa Ńionale educa Ńionale Sfântu Gheorghe Babe -Bolyai - Buget de stat Sfântu universitare din Sfântu - atragerea investitorilor - Universitatea Gheorghe Gheorghe prin în domeniul IT Sapientia EMTE introducerea de noi - înt ărirea capacit ăŃ ilor specializ ări, eventual de cercetare-dezvoltare noi extensii universitare 24. Corelarea ofertei - Identificarea cererilor de - Municipiul - Furnizorii de - Buget local 2009-2013 - Prim ăria furnizorilor de servicii pe pia Ńa for Ńei de munc ă Sfântu Gheorghe servicii de Sfântu de formare cu cererea - Stimularea planific ării formare Gheorghe de pe pia Ńa for Ńei de carierei - Firme private munc ă - îmbun ătăŃ irea posibilit ăŃ ilor furnizorilor de servicii - înt ărirea colabor ărilor între actorii economici, furnizorii de servicii de formare i institu Ńii de înv ăŃă mânt
25. Formarea persoanelor - Sprijinirea integr ării - Municipiul - AJOFM - Buget local 2009-2018 - Prim ăria cu dizabilit ăŃ i în persoanelor cu dizabilit ăŃ i Sfântu Gheorghe Covasna - POS DRU Sfântu scopul integr ării pe pe pia Ńa for Ńei de munc ă - Furnizorii de - Funda Ńii Gheorghe pia Ńa for Ńei de munc ă servicii de formare - ONG-uri sociale cu servicii acreditate 26. Dezvoltarea form ării - Promovarea înv ăŃă rii pe - Furnizorii de - Firme private - Buget local 2009-2018 - Prim ăria
ERD CONSULT SRL 192 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare pentru adul Ńi tot parcursul vie Ńii (LLL) servicii de - Municipiul - POS DRU Sfântu - extinderea cuno tin Ńelor formare Sfântu Gheorghe Gheorghe profesionale pentru popula Ńia activ ă - Diversificarea ofertei de calificare, recalificare pentru integrarea persoanelor pe pia Ńa for Ńei de munc ă
Măsura 3.2.: Dezvoltarea re Ńelei sanitare i sociale
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Înfiin Ńarea - Asigurarea serviciilor - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2010-2012 - Prim ăria ad ăposturilor de sociale pentru grupurile Sfântu Gheorghe sociale - Buget de stat Sfântu noapte dezavantajate - POR Gheorghe 2. Înfiin Ńarea cantinei - Asigurarea serviciilor - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2010-2012 - Prim ăria sociale sociale pentru grupurile Sfântu Gheorghe sociale - Buget de stat Sfântu dezavantajate - culte religioase - Funda Ńii Gheorghe - Asigurarea mesei calde - POR o dat ă pe zi 3. Înfiin Ńarea c ăminului - Asigurarea serviciilor - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2010-2013 - Prim ăria social i a centrului de sociale pentru grupurile Sfântu Gheorghe sociale - Buget de stat Sfântu zi dezavantajate - culte religioase - Funda Ńii Gheorghe - Organizarea activit ăŃ ilor - POR i programelor în scopul integr ării în societate i pe pia Ńa for Ńei de munc ă a persoanelor vulnerabile 4. Înfiin Ńarea centrului de - Asigurarea serviciilor - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2011-2012 - Prim ăria
ERD CONSULT SRL 193 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare reabilitare pentru sociale pentru grupurile Sfântu Gheorghe sociale - Bugetul Sfântu bolnavii cu dependen Ńe dezavantajate jude Ńului Gheorghe - Sprijinirea persoanelor - Buget de stat cu dependen Ńe grave - Funda Ńii pentru a se vindeca - POR 5. Amenajarea zonelor de - Asigurarea spa Ńiilor - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2010-2012 - Prim ăria recrea Ńie i agrement comunitare amenajate Sfântu Gheorghe sociale - Buget de stat Sfântu pentru persoanele cu corespunz ător pentru - Funda Ńii Gheorghe dizabilit ăŃ i recreerea persoanelor cu - Surse private dizabilit ăŃ i - POR - Asigurarea spa Ńiilor pentru facilitarea rela Ńiilor sociale, comunitare pentru persoanele cu dizabilit ăŃ i 6. Dezvoltarea servicului - Îmbun ătăŃ irea - Municipiul - Consiliul - Buget local 2010-2012 - Prim ăria de ambulan Ńă infrastructurii serviciului Sfântu Gheorghe Jude Ńean Covasna - Buget de stat Sfântu de ambulan Ńă - Bugetul Gheorghe - Mic orarea timpului de Jude Ńului transport a bolnavului i POR îmbun ătăŃ irea asisten Ńei medicale în timpul activit ăŃ ii ambulatorie 7. . Extinderea - Asigurarea serviciilor Municipiul - Funda Ńia - Bugetul local 2010-2011 - Prim ăria serviciului social de sociale i sanitare pentru Sfântu Gheorghe Cre tin ă - Bugetul Sfântu îngrijire i asisten Ńă grupurile dezavantajate Diakónia jude Ńului Gheorghe la domiciliu a - Surse private persoanelor vârstnice - Funda Ńii i a celor cu dizabilit ăŃ i locomotorii 8. Sprijinirea - Extinderea serviciilor Municipiul - Institu Ńii de cult - Bugetul local 2009-2018 - Prim ăria
ERD CONSULT SRL 194 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare programelor sociale în Municipiul Sfântu Gheorghe - Surse private Sfântu caritative ale Sfântu Gheorghe Gheorghe institu Ńiilor de cult pentru ajutorarea popula Ńiei cu venituri foarte mici sau f ără venituri i a persoanelor cu nevoi speciale 9. Integrarea rromilor - Sprijinirea integr ării Municipiul - Agen Ńia - Bugetul local 2010-2018 - Prim ăria în pia Ńa for Ńei de grupurilor dezvantajate în Sfântu Gheorghe Jude Ńean ă de - Bugetul Sfântu munc ă pia Ńa for Ńei de munc ă Ocupare a For Ńei jude Ńului Gheorghe de Munc ă - Surse private Covasna 10. Organizare campanii - Înl ărgirea cuno tin Ńelor Municipiul - Direc Ńia - Bugetul local 2009-2018 - Prim ăria i ac Ńiuni de educare popula Ńiei dezavantajate Sfântu Gheorghe General ă de - Bugetul Sfântu i con tientizare a - Prevenirea bolilor, Asisten Ńă Social ă jude Ńului Gheorghe popula Ńiei păstrarea s ănătăŃ ii si Protec Ńia - Bugetul statului dezavantajate în Copilului Covasna domenii sanitare i - Medici de sociale familie 11. „Dezvoltarea - Sprijinirea integr ării i Municipiul - Bugetul local 2009-2010 - Prim ăria integrat ă a alinierii comunit ăŃ ii rome Sfântu Gheorghe - FRDS PIP Sfântu comunit ăŃ ii rome din - Cre terea calit ăŃ ii vie Ńii Gheorghe zona İrk ı din comunit ăŃ ii rome Municipiul Sfântu Gheorghe”
Măsura 3.3.: Dezvoltarea infrastructurii culturale, sportive, recrea Ńionale
ERD CONSULT SRL 195 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. „Amenajare Sal ă - Asigurarea - Municipiul - Buget local 2008-2010 - Prim ăria Studio la teatrul din infrastructurii culturale Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu Sfântu Gheorghe” Gheorghe 2. Reabilitarea caselor - Asigurarea - Municipiul - Buget local 2009-2013 - Prim ăria de cultur ă infrastructurii necesare Sfântu Gheorghe - Buget de stat Sfântu manifest ărilor culturale Gheorghe - Asigurarea unui loc pentru întâlnirile i programele comunitare i recreative ale tinerilor 3. Coordonarea i - Prezentarea ofertei - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2009-2010 - Prim ăria promovarea ofertei culturale într-un sistem Sfântu Gheorghe - Casa de Cultur ă - Bugetul Sfântu culturale din unitar - Centrul de jude Ńului Gheorghe Municipiu - Dezvoltarea turismului Cultur ă al - Buget de stat - Casa de cultural i de evenimente Jude Ńului - Surse private Cultur ă Covasna - AFCN 4. Sprijinirea asociaŃiilor - Cre terea ratei de - Municipiul - ONG-uri - Buget local 2009-2018 - Prim ăria i a grupurilor accesare a fondurilor Sfântu Gheorghe culturale Sfântu informale de tineret în nerambursabile - ONG-uri de Gheorghe accesarea programelor - Sprijinirea organiza Ńiilor tineret - ONG-uri comunitare civile în derularea locale programelor de anvergur ă 5. Organizarea - Cre terea cuno tin Ńelor - Municipiul - Buget local 2009-2018 - Prim ăria concursului de de elaborare i Sfântu Gheorghe Sfântu proiecte locale managementul proiectelor Gheorghe în cadrul ONG-urilor locale - Sprijinirea organiza Ńiilor civile în derularea programelor locale 6. Revitalizarea activit ăŃ ii - Cre terea - Municipiul - Centrul de - Buget local 2010-2012 - Prim ăria
ERD CONSULT SRL 196 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare căminelor de cultur ă profesionalismului în Sfântu Gheorghe Cultur ă al Sfântu prin asigurarea organizarea programelor Jude Ńului Gheorghe particip ării la cursuri culturale Covasna de formare a - Îmbog ăŃ irea paletei de coordonatorilor de programe culturale programe culturale 7. Organizare training i - Men Ńinerea tinerilor - - ONG-uri de - Municipiul - Buget local 2010-2011 - ONG-uri de tabere pentru grupuri Cre terea capacit ăŃ ilor de tineret Sfântu Gheorghe - Bugetul tineret de tineret comunicare a tinerilor - Grupuri jude Ńului - Prim ăria - Cre terea implic ării informale de - Buget de stat Sfântu tinerilor în programe tineret (Ministerul Gheorghe comunitare Tineretului i Sportului) - Programul Youth in Action 2007 – 2013 - Funda Ńii din Ńar ă i str ăin ătate 8. Sprijinirea - Încurajarea i - Municipiul - ONG-uri de - Buget local 2010-2013 - Prim ăria schimburilor de tineret promovarea Sfântu Gheorghe tineret - Funda Ńii din Ńar ă Sfântu cu organiza Ńii din voluntariatului în rândul - Grupuri i str ăin ătate Gheorghe str ăin ătate i a tinerilor informale - Surse private - ONG-uri de voluntariatului în - Cre terea implic ării - Firme private - Programul tineret rândul tinerilor tinerilor în programe Youth in Action comunitare 2007 – 2013 - Cre terea responsabilit ăŃ ii tinerilor 9 Elaborarea Strategiei - Identificarea - Municipiul - ONG-uri de - Buget local 2010 - Prim ăria de Tineret al posibilit ăŃ ilor de Sfântu Gheorghe tineret - Funda Ńii din Ńar ă Sfântu Municipiului Sfântu dezvoltare în domeniul - Grupuri i str ăin ătate Gheorghe Gheorghe tineretului informale - ONG-uri de tineret 10. Elaborarea Strategiei - Identificarea - Municipiul - Institu Ńii de - Buget local 2010 - Prim ăria
ERD CONSULT SRL 197 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare de Cultur ă al posibilit ăŃ ilor de Sfântu Gheorghe cultură - Funda Ńii din Ńar ă Sfântu Municipiului Sfântu dezvoltare în domeniul - ONG-uri i str ăin ătate Gheorghe Gheorghe culturii culturale - Institu Ńii de cultur ă 11. Amenajarea i - Asigurarea condi Ńiilor - Municipiul - ONG-uri locale - Bugetul local 2009-2012 - Prim ăria dotarea spa Ńiilor optime pentru Sfântu Gheorghe - Grupuri - Bugetul statului Sfântu comunitare, programe culturale, informale - Funda Ńii Gheorghe asigurarea sediilor recreative - Surse private pentru organiza Ńii - Spijinirea implic ării neguvernamentale cet ăŃ enilor i a culturale i grupuri grupurilor în via Ńa informale din comunit ăŃ ii municipiu 12. Amenajarea zonelor - Asigurarea spa Ńiilor - Municipiul - ONG-uri locale - Bugetul local 2009-2012 - Prim ăria de agrement comunitare amenajate Sfântu Gheorghe - Grupuri - Bugetul statului Sfântu potrivite pentru corespunz ător pentru informale - Funda Ńii Gheorghe organizarea organizarea - Surse private - Surse private programelor evenimentelor culturale, sportive, recrea Ńionale recreative i - Sprijinirea programelor culturale comunitare - Men Ńinerea tinerilor în Municipiul Sfântu Gheorghe 13. Extinderea - Promovarea educa Ńiei - Municipiul - ONG-uri locale - Bugetul local 2009-2015 - Prim ăria posibilit ăŃ ilor de sportive i a modului de Sfântu Gheorghe - Grupuri - Bugetul statului Sfântu practicare a via Ńă s ănătos informale - Funda Ńii Gheorghe sporturilor, - Men Ńinerea tinerilor în - Fime private (în - Surse private diversificarea Municipiul Sfântu sistem PPP) Gheorghe ramurilor sportive practicate în
ERD CONSULT SRL 198 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare municipiu 14. Modernizarea Asigurarea spa Ńiilor - Municipiul - Fime private (în - Bugetul local 2010-2012 - Prim ăria trandului comunitare amenajate Sfântu Gheorghe sistem PPP) - Bugetul statului Sfântu corespunz ător pentru - Surse private Gheorghe recreere
Măsura 3.4.: Eficientizarea func Ńion ării Prim ăriei Municipiului Sfântu Gheorghe
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Servicii administrative - Modernizarea i - Municipiul - Buget local 2009-2010 - Prim ăria de gestiune i eficientizarea rela Ńiilor cu Sfântu Gheorghe - Ministerul Sfântu informa Ńie electronic ă publicul al APL Comunica Ńiilor i Gheorghe comunitar ă la nivelul - Facilitarea accesului Tehnologiei Prim ăriei Municipiului popula Ńiei la servicii ale Informa Ńiilor Sfântu Gheorghe APL 2. Introducerea - Asigurarea serviciilor - Municipiul - Buget local 2011-2013 - Prim ăria sistemului de publice la o calitate înalt ă Sfântu Gheorghe - PO DCA Sfântu management al în cadrul Prim ăriei Sfântu Gheorghe calit ăŃ ii în func Ńionarea Gheorghe APL 3. Îmbun ătăŃ irea imaginii - Cre terea încrederii - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2009-2011 - Prim ăria APL, înt ărirea popula Ńiei în APL Sfântu Gheorghe Sfântu comunica Ńiei cu - Cre terea Gheorghe mediul extern responsabilit ăŃ ii popula Ńiei fa Ńă de probleme comunitare 4. Dezvoltarea - Cre terea durabilit ăŃ ii - Municipiul - ONG-uri locale - Buget local 2010-2013 - Prim ăria parteneriatelor între dezvolt ărilor rezultate din Sfântu Gheorghe - Culte religioase Sfântu APL, ONG-uri i programe de colaborare din municipiu Gheorghe cultele religioase între APL, ONG-uri i - ONG-uri
ERD CONSULT SRL 199 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare cultele religioase locale
AXA PRIORITAR Ă 4: Dezvoltarea rela Ńiilor externe
Măsura 4.1.: Dezvoltarea func Ńiei de centru microregional i centru pentru viitoarea regiune de dezvoltare łinutul Secuiesc
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Ini Ńierea i participarea - Dezvoltarea - Municipiul - Asocia Ńia de - Buget local 2009-2018 - Prim ăria la proiecte de parteneriatelor Sfântu Gheorghe Dezvoltare - Bugetul Sfântu dezvoltare microregionale Intercomunitar ă jude Ńului Gheorghe microregional ă în - Înt ărirea coeziunii Sepsi - Buget de stat - Asocia Ńia de colaborare cu celelalte microregionale - Comunele - PO DCA Dezvoltare comune apar Ńin ătoare - Cre terea apar Ńin ătoare - POR Intercomunitar Asocia Ńiei de competitivit ăŃ ii Microregiunii ă Sepsi Dezvoltare Microregiunii Sepsi Sepsi i Intercomunitar ă Sepsi Municipiul i Municipiul Sfântu Sfântu Gheorghe Gheorghe
Măsura 4.2.: Dezvoltarea rela Ńiilor externe
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare 1. Organizarea de - Dezvoltarea - Municipiul - ora ele înfr ăŃ ite - Buget local 2009-2018 - Prim ăria schimburi i programe parteneriatelor între Sfântu Gheorghe - Bugetul Sfântu comune în colaborare Municipiul Sfântu ora elor înfr ăŃ ite Gheorghe cu organiza Ńii i Gheorghe i ora ele - Programul institu Ńii din înfr ăŃ ite Europa pentru
ERD CONSULT SRL 200 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
Nr. Denumire proiect Obiective Responsabil Parteneri Surse de Perioada de Monitorizare crt. finan Ńare realizare localit ăŃ ile înfr ăŃ ite cu - Schimburi de know-how Cet ăŃ eni 2007 – Municipiul Sfântu între institu Ńiile, ONG- 2013 Gheorghe urile i firmele din localit ăŃ ile înfr ăŃ ite 2. Participarea la proiect - Schimburi de know-how - Municipiul - p ărŃi partenere - Buget local 2009-2018 - Prim ăria interna Ńionale de Sfântu Gheorghe în proiect Sfântu dezvoltare Gheorghe
Cl ădirea reabilitat ă a Bazarului, ast ăzi sediul Galeriei de Art ă Gyárfás Jen ı (foto: Méder-Mednyánszky Judit Emese )
ERD CONSULT SRL 201 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
14. IMPLEMENTAREA, MONITORIZARE I
ACTUALIZAREA STRATEGIEI Implementarea strategiei se refer ă la modul în care strategia se traduce în ac Ńiuni concrete. Implementarea strategiei de dezvoltare a Municipiului Sfântu Gheorghe i implicit a planului de ac Ńiune se face cu participarea tuturor actorilor din zon ă din sectorul guvernamental, privat i neguvernamental, de fapt cu participarea tuturor celor interesa Ńi din comunitatea local ă. Pentru a urm ări eficien Ńa obiectivelor stabilite în cadrul strategiei de dezvoltare local ă este nevoie de o monitorizare permanent ă i de evaluare a rezultatelor activit ăŃ ilor întreprinse. Procesul de monitorizare are la baz ă pe de o parte evaluarea indicatorilor, a proiectelor realizate, a rezultatelor ob Ńinute, pe de alt ă parte ac Ńiunile ce trebuie pornite în vederea ob Ńinerii rezultatelor dorite în termen mediu i lung.
Rolul monitoriz ării este de a permite supravegherea implement ării strategiei oferind posibilitatea pentru: • revizuirea periodic ă a planific ării strategice • actualizarea i corectarea termenilor avu Ńi în vedere la momentul planific ării • anticiparea eventualelor probleme prin efectuarea de corec Ńii i ajust ări Întrucât documentul strategic este conceput pe o perioad ă de zece ani, obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, în func Ńie de priorit ăŃ i, pe baza unui plan de ac Ńiune întocmit i revizuit anual. Evaluarea documentului strategic se va face prin intermediul unor indicatori, iar monitorizarea prin întocmirea de rapoarte trimestriale i anuale. Membrii Consiliului Local vor primi inform ări periodice sub forme de rapoarte despre stadiul implement ării proiectelor identificate i atingerea obiectivelor stabilite. Aceste rapoarte se vor întocmi de c ătre personalul de specialitate al primarului. În raport se va preciza stadiul în care se afl ă diversele ac Ńiuni programate pentru perioada pentru care se face raportarea, problemele i piedicile întâmpinate, revizuirea ac Ńiunilor în cazul în care este necesar ă i timpul estimat pân ă la îndeplinirea ac Ńiunilor. Pe baza rapoartelor trimestriale, la sfâr itul anului managementul operativ al municipiului va întocmi un raport anual privind planul de ac Ńiune.
ERD CONSULT SRL 202 Municipiul Sfântu Gheorghe, Jude Ńul Covasna Strategia de dezvoltare local ă pe perioada 2008-2018
În func Ńie de rezultatele evalu ării i monitoriz ării i în acord cu modific ările legislative, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Sfântu Gheorghe poate fi revizuit oricând va deveni necesar.
ERD CONSULT SRL 203