DOCSLIB.ORG

ROMÂNIA 1918-2018 I SĂRBĂTORIM Impreunâ

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ROMÂNIA 1918-2018 I SĂRBĂTORIM Impreunâ MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură ACIUIA NAV'f***Ji ROMÂNIA 1918-2018 I SĂRBĂTORIM iMPREUNÂ DECIZIA nr. ÎQLJŞ^SŞ..*** privind delimitarea zonei/zonelor de pescuit recreativ pentru atribuire la a-ll-a sesiune în vederea încheierii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ Domnul Dimulescu Nicolae, detaşat la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură pe funcţia publică de execuţie de consilier superior în cadrul Compartimentului urmărire contracte, care îndeplineşte atribuţiile funcţiei publice de conducere vacantă de preşedinte al A.N.P.A., în baza Ordinului M.A.D.R. nr. 524/R/08.02.2018; în baza prevederilor: art. 9, art.23 şi art. 56 din Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura , cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârii Guvernului nr. 545/2010, privind organizarea, structura si funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu completările şi modificările ulterioare, art.2, alin.(1), litera c) şi art. 4, alin. (4); - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale cu excepţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". - Având în vedere referatul Direcţiei politici de pescuit privatizare concesionare aprobat de preşedintele ANPA cu nr&CQ?Jfc/p emite următoarea: DECIZIE Art.1.Se aprobă delimitarea zonelor de pescuit recreativ pentru atribuire la a -ll-a sesiune în vederea încheierii contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ conform Anexei la prezenta Decizie. Art.2.Dispoziţiile prezentei decizii vor fi duse la îndeplinire de către Direcţia politici de pescuit, privatizare, concesionare, Direcţia pentru politici şi inspecţii maritime, Direcţia inspecţii ape interioare şi Serviciile regionale ANPA. Art.3.Un exemplar al prezentei Decizii va fi comunicat Direcţiei politici de pescuit, privatizare, concesionare, Direcţiei pentru politici şi inspecţii maritime, Direcţiei inspecţii ape interioare şi Serviciilor regionale ANPA. Art.4.împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Preşed Nicolae DIMl Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură Str. Transilvaniei nr.2, Sector 1, Bucureşti, cod 010798 Telefon: 0374.466.139 • 140 Fax: 0374.466.138 www.anpa.ro Anexa la Decizia nr.204/30.03.2018 Nr. Denumire zonei de pescuit Lungime/suprafata Limite crt. JUD. ALBA 1. Geoagiu Superior 9 Km Izvoare pâna la Cheile Râmeț Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice vii 2018 2. Geoagiu Inferior 28 Km Cheile Râmeț -confl. Râul Mures Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice vii 2018 JUD. ARAD 1. Balta Cichir 2. canale hidroaameliorative Socodor JUD ARGEŞ 1. Râul Brătioara Izvoare – conf. cu râul Brătia 2. Râul Argeşel superior 11Km Izvoare – com. Valea Mare Pravăț 3. Râul Vedea Izvoare – limita județului 4. Râul Doamnei superior 55Km Izvoare-baraj Baciu 5. Râul Doamnei inferior 35Km Pod Ștefan, loc. Slatina-pod Domnești 6. Râul Vâlsan mijlociu 12 Km Baraj Dobroneanu- comuna Brădet 7. Lac acumulare Cerbureni 55 Ha Valea Iaşului – Cerbureni 8. Râul Bughea 39 km Izvoare – confl. Cu râul Târgului 9. Râul Târgului superior 23 Km Izvoare– Baraj Râușor 10. Dîmbovița superioară 40 km Baraj Pecineagu-schitul Dragoslavele 11. Lac acumulare Pecineagu 163 Ha 12. Râul Topologul inferior 25 km Pod puntea Oii, loc. Vlădeni-pod rutier DN Pitești- Rm. Vâlcea JUD BIHOR 1. Poiana 30 Km De la izvoare – conf. cu Valea Băiței 2. Pârâul Peța Izvoare-conf. cu Crișu Repede 3. Valea Dobricionești Izvoare-conf. cu Crișu Repede 4. Valea Mișidinului Izvoare-conf. cu Crișu Repede 5. Valea Sigheștelului Izvoare-conf. cu Crișu Băița 6. Crișul Pietros Aval com. Pietrosa- conf. cu Crișu Negru 7. Crișu Băița 28 Km De la izvoare – conf. cu Crișul Negru 8. Valea Bistrei 40Km De la izvoare-conf. cu râul Barcău 9. Valea Șoimul 12Km De la izvoare, loc. Petriș, oraș Aleșd-conf. râul Crișul Repede 10. Valea Gepiș 7Km De la izvoare, loc. Groși- conf. cu Crișul Repede 11. Valea Omului 7Km De la izvoare, loc. Luncșoara - conf. cu râul Crișul Repede JUD BISTRIŢA 1. Lacul Izvorul 0,2 Ha Natural Contract AJVPS cu RNP până în anul 2020 2. Lacul Tăul zânelor 0,8 Ha Natural Contract AJVPS cu RNP până în anul 2020 JUD BRAŞOV 1. Șercaia superioară 29 Km Izvoare – conf. Cu Valea Strâmbă 2. Valea Mare 2,6 Km Izvoare – pârâul Șercaia 3. Valea Mare 34 Km Izvoare – conf. Râul Olt și toți afluenții 4. Urlea Lac glaciar JUD BOTOȘANI 1. Lac de acumulare Stânca - Costești JUD CARAŞ SEVERIN 1. Belareca 40 Km Izvoare – conf. Râul Cerna 2. Oravița 3. Iezer 4. Văliug 5. Valea Mare 3 Km Izvoare – pod sat Ilidia 6. Carașul inferior 116 Km Sat Giulești – frontieră Serbia 7. Minișul superior 12 Km Izvoare – Gura Golumbului 8. Bârzava inferioară 29 Km Breaza – pod Secu 9. Carașul mijlociu 40 Km Ogașul Lupului – Comuna Garliste 10. Poiana Buchin 17 Km Izvoare – râul Timiș 11. Timișul inferior 3 Km Pod Slatina - Cernet 12. Cernețu 10,5 Km Izvoare – conf. râul Timiș 13. Golet 22 Km Izvoare - conf. râul Timiș 14. Radimna 15 Km Izvoare - conf. Dunărea 15. Bistra Ardealului superior 27,5 Km Izvoare – canton silvic Bucova 16. Bistra Ardealului mijlociu 40 Km Canton silvic Bucova - Voislova 17. Bistra Ardealului inferior 27 Km Conf. Cu Rusca – conf. râul Timiș 18. Râul Lung (Telegova) 32 Km Izvoare – conf. râul Timiș 19. Râul Alb 29 Km Izvoare – conf. râul Lung 20. Craiova 32 Km Izvoare – conf. Mehadia 21. Mehadica 56 Km Izvoare – conf. Belarecea 22. Sfârdin 25 Km Izvoare – conf. Belarecea 23. Minișul inferior 24 Km Aval baraj Miniș – conf. Râul Nera 24. Lacul Gura Golumbului 5 Ha Artificial 25. Lacul Bistra Iezer 1 Ha Artificial 26. Valea Slatina 14 Km Izvoare – conf. râul Timiș 27. Lacul Mare 7,7 Ha Artificial 28. Lacul Mic 2,8 Ha Artificial JUD. CONSTANŢA 1. Sinoe 13.500 Ha Administrator ARBDD 2. Istria Administrator ARBDD 3. Canal Dunăre- Marea Neagră 4. Nuntaşi Administrator ARBDD 5. Canal Poarta Albă-Midia Năvodari 6. Canal apă caldă Cernavodă JUD. COVASNA 1. pârâul Jombor 15 km Izvoare- conf. cu râul Olt 2. Moacșa 10 km Izvoare – conf. cu lacul Beseneu 3. Cernat 20 km Izvoare-conf. pârâul Negru 4. Zabrătău 24 km Izvoare- conf. cu pârâul Buzău 5. Pârâul Estelnic 15 km Zona Târgu Secuiesc JUD. DOLJ 1. Canalul Săpata Paralel cu DN 55A, între loc. Săpata și loc. Măceșu de jos 2. Canalul Ianoși 10 km Între loc. Cătane și loc. Bistreț JUD. GORJ 1. Orlea - Procuia 20 Km Izvoare – pod Orlea Sat Celei 2. Tismana II 2 Km Lac acumulare Tismana – loc. Rovinari 3. Valea Porcului 12 Km Izvoare – conf. râul Jiu 4. Crasna 6 Km Izvoare – conf. Drum jud. Curtișoana - Polovraci 5. Aninis - Cărpiniș 15 Km Izvoare – conf. Drum jud. Curtișoana - Polovraci 6. Lac Valea Mare 36,8 Ha Artificial 7. Lac Tismana 22 Ha Artificial JUD. GIURGIU 1. Milcovăț Mârla - Ghimpați 2. Groapa Nemților 2 ha Giurgiu 3. Gropan 2 ha Găujani- Găujani 4. Craca 6 ha Găujani- Găujani JUD. ILFOV 1.Sabar Limită județ- conf. cu râul Ilfov 2.Ciorogârla Limită județ- conf. cu râul Sabar 3.Valea Câlnului Izvoare- limită județ 4.Argeș 18, 5 km Aval lacul Mihăilești DN 5- DN6- loc. Adunații Copăceni 5.Sabar 29 km loc. Mihai Vodă- DN 5 loc. Jilava 6.Neajlov 21 km Loc. Vadu Lat- DN 5, loc. Stâlpu JUD MEHEDINŢI 1. Blahniţa 2. Bahna 3. Cosustea JUD. HARGHITA 1. Bașca 28 km Limită județ- conf. râul Uz 2. Pârâul Gălcuț 25 km Izvoare- conf. râul Olt 3. Pârâul Szedlok 17 km Izvoare- conf. râul Olt 4. Pârâul Badaszalok 16 km Izvoare- conf. râul Olt 5. Trotușul superior 64 km Izvoare- Rilanca 6. Bakta 30 km Izvoare- conf. Râul Mureș 7. Eszenio 16 km Izvoare- conf. Râul Mureș 8. Mortonka 13 km Izvoare- conf. Râul Mureș 9. Belchiu 46 km Izvoare- conf. Râul Mureș 10. Mădărașul Mare 24 km Izvoare- conf. râul Olt 11. Nagylok 39 km Izvoare- conf. râul Olt 12. Galkut 25 km Izvoare- conf. râul Olt 13. Szedloka 17 km Izvoare- conf. râul Olt 14. Baboși Loco 16 km Izvoare- conf. râul Olt 15. Racu 64 km Pârâul Raco – pârâul Paloș 16. Aszo Mitacs 17 km Izvoare- conf. râul Olt 17. Vermet Minei 18 km Izvoare- conf. râul Olt 18. Pârâul Mare- Pârâul Mic 12 km Izvoare- conf. râul Olt 19. Lca Sf. Ana 19,5 ha Natural vulcanic 20. Lac Mesteacăn 1,5 ha Artificial 21. Lacul Oii 3,3 ha Artificial colmatat 22. Lacul Ciceu 24/1 1,5 ha Artificial colmatat 23. Musca 10 km Izvoare- conf. Râul Mureș 24. Gălăuțaș 11km Izvoare- conf. Râul Mureș 25. Barasău 15 km Izvoare- conf. Râul Bistricioara JUD. HUNEDOARA 1. Streiul montan mijlociu Conf. pârîul Crivadia- conf. râul Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice Bărbat vii 2018 2. Valea Lucanilor Ieșire loc. Lucani-vărsare în râul Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice Ștrei vii 2018 3. Cerna Superioară Conf. pârâul Balaea- până la lacul Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice Cinciș vii 2018 4. râul Govajdia 5. Obârșia 23 km Izvoare- conf. cu râul Criș 6. Bulzești Izvoare- conf. cu râul Criș 7. Grădiștea inferioară Cabana Costești- conf. cu râul Mureș 8. Banița Izvoare-conf. cu Jiul de Est 9. Taia Aureșu Izvoare-conf. cu Jiul de Est 10. Voievodul Izvoare- canton silvic Cimpa Zonă refacere biologică pentru resursele acvatice vii 2018 11. Lac Miresu 1,5 ha 12. Lac Faierag 3.5 ha 13. Lac Câmpu lui Neag 6 ha 14 Lac Tăul Teliuc 10 ha JUD. MARAMUREȘ 1. Izvorul Izei 10km Izvorul Izei – pod DN Moisei 2. Iza superioară 40km pod DN Moisei – pod Slătioara 3.
Load more

Recommended publications
  • LSUPERIOARA Localitate Mediu Denumire Cod Sirues Fel Unitate Unitate Superioara Sirues Sup
    LSUPERIOARA Localitate Mediu Denumire Cod Sirues Fel unitate Unitate Superioara Sirues Sup Albesti Albesti Rural SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 UIND Albesti Crasna Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CRASNA STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Albesti Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL ALBESTI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Albesti Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL GURA ALBESTI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Corni-Albesti Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CORNI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Crasna Rural SCOALA CU CLASELE I-IV CRASNA STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Albesti Rural SCOALA CU CLASELE I-IV GURA-ALBESTI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Albesti Corni-Albesti Rural SCOALA CU CLASELE I-VIII CORNI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALBESTI 728418 Alexandru Vlahuta Alexandru Vlahuta Rural SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 UIND Alexandru Vlahuta Alexandru Vlahuta Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL ALEXANDRU VLAHUTA STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Ghicani Rural SCOALA CU CLASELE I-IV GHICANI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Buda Rural SCOALA CU CLASELE I-IV BUDA STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Morareni Rural SCOALA CU CLASELE I-IV MORARENI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Morareni Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL MORARENI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Alexandru Vlahuta Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL BUDA STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Alexandru Vlahuta Rural SCOALA CU CLASELE I-VIII FLORESTI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Alexandru Vlahuta Alexandru Vlahuta Rural GRADINITA CU PROGRAM NORMAL FLORESTI STRUCT SCOALA CU CLASELE I-VIII ALEXANDRU VLAHUTA 728444 Arsura Arsura Rural "SCOALA CU CLASELE I-VIII """"N.
    [Show full text]
  • STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ a COMUNEI HOCENI 2014 - 2020 R O M Â N I a ANEXA LA HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL Nr
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ A COMUNEI HOCENI 2014 - 2020 R O M Â N I A ANEXA LA HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL Nr. 42 / 2015 JUDEȚUL VASLUI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HOCENI STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ A COMUNEI HOCENI 2014- 2020 HOCENI - 2015 - Pagina 1 din 63 STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ A COMUNEI HOCENI 2014 - 2020 Legendă privind acronimele și semnificația prescurtărilor utilizate în „Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hoceni” AN Apele Române – Agenția Națională „Apele Române” AFIR - Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale APF – arabil, pășuni, fânețe APL – administrație publică locală APM – Agenția pentru Protecția Mediului AVL – arabil, vii, livezi CCIA – Camera de Comerț, Industrie și Agricultură CDC – Caietul documentar al comunei CJ – Consiliul Județean DADR – Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală DJS – Direcția Județeană de Statistică DSVSA – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor INMI – Institutul Național al Monumentelor Istorice ISJ – Inspectoratul Școlar Județean MC – Ministerul Culturii MEN – Ministerul Educației Nationale OJFIR – Oficiul Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale OJSPA – Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimie PUG – Plan Urbanistic General Q – chestionar RGA – Recensământ General Agricol RNP-ROMSILVA – Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA UVM – unitate vită mare Pagina 2 din 63 STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ A COMUNEI HOCENI 2014 - 2020 CUPRINS Nr. CONȚINUTUL Fila crt. 1 I. Prezentarea situatiei existente a comunei Hoceni 4 2 I.a. Sinteza zonei de dezvoltare rurale 8 – Elan, subzona 8b Elan-Vest 4 3 I.b. Starea dezvoltării rurale în comuna Hoceni 12 4 I.c. Directii de dezvoltare rurala 15 5 II. Prezentare generală a comunei 16 6 III.
    [Show full text]
  • Interactions Between Human Settlements and Geomorphology in Huși Depression, NE Romania
    Lucrările Seminarului Geografic Dimitrie Cantemir Vol. 42, October 2016, pp. 49-58 http://dx.doi.org/10.15551/lsgdc.v42i0.05 Interactions between human settlements and geomorphology in Huși Depression, NE Romania Elena Chirilă-Acatrinei1 1Faculty of History and Geography, “Ştefan cel Mare” University Suceava, Romania To cite this article: Chirilă-Acatrinei, E. (2016). Interactions between human settlements and geomorphology in Huși Depression, NE Romania. Lucrările Seminarului Geografic Dimitrie Cantemir, Vol. 42, pp. 49-58. DOI: 10.15551/lsgdc.v42i0.05 To link to this article: http://dx.doi.org/10.15551/lsgdc.v42i0.05 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISSN: 1222-989X www.seminarcantemir.uaic.ro © Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, România. This is an open access article under the CC BY. LUCRĂRILE SEMINARULUI GEOGRAFIC “DIMITRIE CANTEMIR” NR. 42, 2016 INTERACTIONS BETWEEN HUMAN SETTLEMENTS AND GEOMORPHOLOGY IN HUSI DEPRESSION, NE ROMANIA Elena Chirilă-Acatrinei1 Abstract. The present paper analyses the way in which terrain morphology influences the typology and distribution of human settlements in the depression of Huşi, landforms being one of the main factors conditioning the emplacement and development of localities. Also, the habitable space of the depression has been analyzed by using some mathematic and statistical indicators computed for the administrative units from this geographic area. Such are the indices regarding settlement dispersion, centrality and concentration. Thus in the study area can be observed an unequal dispersion of the settlements, with large surfaces lacking habitation in the central part of the depression, a large percentage of small localities with a subsistence agricultural economy and a reduced degree of urbanization. The only town is Huşi, which offers a low economic dynamism to the rural settlements in the depression.
    [Show full text]
  • The North-Western Region of the Black Sea During the 6Th and Early 7Th Century Ad*
    doi: 10.2143/AWE.7.0.2033257 AWE 7 (2008) 151-187 THE NORTH-WESTERN REGION OF THE BLACK SEA 151 THE NORTH-WESTERN REGION OF THE BLACK SEA DURING THE 6TH AND EARLY 7TH CENTURY AD* Florin CURTA Abstract Early Byzantine authors knew very little about the north-western region of the Black Sea. 6th- to 7th-century archaeological assemblages display a remarkable polarity of distribution. This has often been viewed as an indication of distinct ethnic groups (Slavs in the north and nomads in the south), but a closer examination of the archaeological record suggests a different interpretation. Burial assemblages in the steppe represent the funerary monuments of individuals of prominent status from communities living in settlements on the border between the steppe and the forest-steppe belts. ‘From the city of Cherson to the mouth of the Ister river, which is also called the Danube, is a journey of ten days, and barbarians hold that whole region’ (Procopius Wars 8. 5. 29). Procopius of Caesarea’s description of the Black Sea shore between the Crimea and the Danube delta, a part of his ‘account of the distribution of the peoples who live about the Euxine Sea’ (Wars 7. 1. 7), 1 underscores the limits of his knowledge. Because of barbarians holding that entire region, not much was known to him about what was going on north of the Danube delta and the region beyond that, because of barbarians holding that entire region.2 It is not at all clear just who were the barbarians controlling the north-western coast of the Black Sea, but those ‘still’ crossing the Danube during Procopius’ lifetime were the Cutrigurs, whom Procopius otherwise placed ‘on the western side of the Maeotic Lake’ (Wars 8.
    [Show full text]
  • Exceptional Floods in the Prut Basin, Romania, in the Context of Heavy
    1 Exceptional floods in the Prut basin, Romania, in the context of 2 heavy rains in the summer of 2010 3 4 Gheorghe Romanescu1, Cristian Constantin Stoleriu 5 Alexandru Ioan Cuza, University of Iasi, Faculty of Geography and Geology, Department of 6 Geography, Bd. Carol I, 20 A, 700505 Iasi, Romania 7 8 Abstract. The year 2010 was characterized by devastating flooding in Central and Eastern 9 Europe, including Romania, the Czech Republic, Slovakia, and Bosnia-Herzegovina. This 10 study focuses on floods that occurred during the summer of 2010 in the Prut River basin, 11 which has a high percentage of hydrotechnical infrastructure. Strong floods occurred in 12 eastern Romania on the Prut River, which borders the Republic of Moldova and Ukraine, and 13 the Siret River. Atmospheric instability from 21 June-1 July 2010 caused significant amounts 14 of rain, with rates of 51.2 mm/50 min and 42.0 mm/30 min. In the middle Prut basin, there are 15 numerous ponds that help mitigate floods as well as provide water for animals, irrigation, and 16 so forth. The peak discharge of the Prut River during the summer of 2010 was 2,310 m3/s at 17 the Radauti Prut gauging station. High discharges were also recorded on downstream 18 tributaries, including the Baseu, Jijia, and Miletin. High discharges downstream occurred 19 because of water from the middle basin and the backwater from the Danube (a historic 20 discharge of 16,300 m3/s). The floods that occurred in the Prut basin in the summer of 2010 21 could not be controlled completely because the discharges far exceeded foreseen values.
    [Show full text]
  • Biodiversity Protection Actions in Lower Prut Basin
    Issue 5, Volume 5, 2011 678 Biodiversity protection actions in lower Prut basin Florin Vartolomei1, Madalina-Teodora Andrei2, Iuliana Pop3, Petronela-Sonia Nedea4 and Radita Alexe5 of reclaiming, using, protecting and developing these areas. Abstract—This paper summarizes a large amount of information Two ministries are involved directly in this process: which constitutes the basis of documenting a report aimed at (Ministry of Agriculture and Rural Development, Ministry arranging a pilot wetlands area to protect biodiversity in the of Environment and Forests), two national companies southern basin of Prut river. The issue of environmental protection and biodiversity (Romanian Waters National Company and Romsilva conservation in the catchment of Prut river has both National Company) and entities within the general environmental and geopolitical implications due to the geographic jurisdiction of the local authorities. position. Premises are represented by the natural elements that support the II. GENERAL DATA development of subbasin Horincea as pilot wetland basin in the Lower Prut sector (the conditions of relief, climate and hydrological features, flora and fauna composition, focusing on Prut basin is located in the eastern part of Romania, is ichtyofauna). The advantages and threats regarding the falling between the Moldova Plateau in western part and development of these wetlands are presented based on legislative Podolia Plateau, in Republic of Moldova in the eastern part. criteria as well as from the point of view of the exploitation of The overall direction of the river collector is North-South. natural resources in this basin. Basin is located entirely in the historical province called There are presented both tehnical and institutional solutions.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Rurală Durabilă a Comunei Hoceni În Perioada 2009-2013
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURAL Ă DURABIL Ă A COMUNEI HOCENI R O M Â N I A ANEXA LA HOT ĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL Nr. 3 / 2009 JUDE ȚUL VASLUI CONSILIUL LOCAL HOCENI STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ A COMUNEI HOCENI ÎN PERIOADA 2009-2013 _ HOCENI - 2009 - 1 STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURAL Ă DURABIL Ă A COMUNEI HOCENI Legend ă privind acronimele și semnifica ția prescurt ărilor utilizate în „Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Hoceni” AN Apele Române – Agen ția Na țional ă „Apele Române” APF – arabil, p ășuni, fâne țe APL – administra ție public ă local ă APM – Agen ția pentru Protecția Mediului AVL – arabil, vii, livezi CCIA – Camera de Comer ț pentru Industrie și Agricultur ă CDC – Caietul documentar al comunei CJ – Consiliul Jude țean DADR – Direc ția pentru Agricultur ă și Dezvoltare Rural ă DJS – Direc ția Jude țean ă de Statistic ă DSVASA – Direc ția Sanitar ă Veterinar ă și pentru Siguran ța Alimentelor INMI – Institutul Na țional al Monumentelor Istorice ISJ – Inspectoratul Școlar Jude țean MCC – Ministerul Culturii și Cultelor MEC – Ministerul Educa ției și cercet ării OJPDRP – Oficiul Jude țean de Pl ăți pentru Dezvoltare Rural ă și Pescuit OJSPA – Oficiul Jude țean de Studii Pedologice și Agrochimie PUG – Plan Urbanistic General Q – chestionar RAG – Recens ământ Agricol General RNP-ROMSILVA – Regia Na țional ă a P ădurilor – ROMSILVA UVM – unitate vit ă mare 2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURAL Ă DURABIL Ă A COMUNEI HOCENI CUPRINS Nr. CON ȚINUTUL Fila crt. 1 I.a. Sinteza zonei de dezvoltare rurale 8 – Elan, subzona 8b Elan-Vest 4 2 I.b.
    [Show full text]
  • 12.2% 117,000 130M Top 1% 154 4,400
    We are IntechOpen, the world’s leading publisher of Open Access books Built by scientists, for scientists 4,400 117,000 130M Open access books available International authors and editors Downloads Our authors are among the 154 TOP 1% 12.2% Countries delivered to most cited scientists Contributors from top 500 universities Selection of our books indexed in the Book Citation Index in Web of Science™ Core Collection (BKCI) Interested in publishing with us? Contact [email protected] Numbers displayed above are based on latest data collected. For more information visit www.intechopen.com Chapter 6 Integrated Measurements for Biodiversity Conservation in Lower Prut Basin Florin Vartolomei Additional information is available at the end of the chapter http://dx.doi.org/10.5772/48683 1. Introduction To establish protected areas together with an efficient management is a necessity as: protected areas are representative of natural and semi-natural ecological ecosystems that can be valued and monitored to a certain degree in relation to their state as well. Such ecosystems are the main components of the natural capital providing resources and services for the socioeconomic development; protected areas are zones where it is possible to develop the knowledge necessary for passing from the transition period to a sustainable development model; protected areas are “out-door lessons” of education on nature’s role and the necessity of nature’s conservation and sustainable development. Differences of terminology can be eliminated simply, by using IUCN system of classification whose main aim is to manage the protected area. In the system there are 6 categories of protected areas, which also involve a varying degree of human intervention – from nonexistent (category I-a and I-b) to a higher degree (category V).
    [Show full text]
  • Judet Comuna Localitate Geoid Zone Alba Abrud Abrud 12347 Zona 2
    Judet Comuna Localitate geoid Zone Alba Abrud Abrud 12347 zona 2 Alba Abrud Abrud-Sat 12348 zona 2 Alba Abrud Gura Cornei 12349 zona 2 Alba Abrud Soharu 12350 zona 2 Alba Aiud Gambas 12354 zona 2 Alba Aiud Garbova de Sus 12356 zona 2 Alba Aiud Garbovita 12357 zona 2 Alba Aiud Magina 12358 zona 2 Alba Aiud Pagida 12359 zona 1.1 Alba Aiud Sancrai 12360 zona 2 Alba Aiud Tifra 12361 zona 1.1 Alba Albac Albac 12642 zona 2 Alba Albac Barasti 12643 zona 2 Alba Albac Budaiesti 12644 zona 2 Alba Albac Cionesti 12645 zona 2 Alba Albac Costesti 12646 zona 2 Alba Albac Dealu Lamasoi 12647 zona 2 Alba Albac Deve 12648 zona 2 Alba Albac Dupa Plese 12649 zona 2 Alba Albac Fata 12650 zona 2 Alba Albac Plesesti 12651 zona 2 Alba Albac Potionci 12652 zona 2 Alba Albac Rogoz 12653 zona 2 Alba Albac Rosesti 12654 zona 2 Alba Albac Rusesti 12655 zona 2 Alba Albac Sohodol 12656 zona 2 Alba Albac Tamboresti 12657 zona 2 Alba Almasu MareAlmasu de Mijloc12658 zona 2 Alba Almasu MareAlmasu Mare 12659 zona 2 Alba Almasu MareBradet 12660 zona 2 Alba Almasu MareCheile Cibului 12661 zona 2 Alba Almasu MareCib 12662 zona 2 Alba Almasu MareGlod 12663 zona 2 Alba Almasu MareHanes Mina 12664 zona 2 Alba Almasu MareNadastia 12665 zona 2 Alba Arieseni Arieseni 12666 zona 2 Alba Arieseni Avramesti 12667 zona 2 Alba Arieseni Bubesti 12668 zona 2 Alba Arieseni Casa de Piatra 12669 zona 1.1 Alba Arieseni Cobles 12670 zona 2 Alba Arieseni Dealu Bajului 12671 zona 2 Alba Arieseni Fata Cristesei 12672 zona 2 Alba Arieseni Fata Lapusului 12673 zona 1.1 Alba Arieseni Galbena 12674
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundaţii
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad Draft 1 CUPRINS Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Prut - Bârlad ............................3 Cap. 2: Riscul la inundaţii în spaƫiul hidrografic Prut - Bârlad .................................. 10 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ................. 10 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii .................................................................................. 33 2.3. Istoricul inundaţiilor ........................................................................................ 38 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ........................................................ 39 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații............................................... 40 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ..................................................... 43 2.7. Indicatori statistici .......................................................................................... 47 Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundaţii ................... 49 Cap. 4. Sinteza măsurilor propuse şi prioritizarea acestora .................................... 52 4.1. Măsuri aplicabile la nivel național .................................................................. 52 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Prut - Bârlad .......................................... 56 4.3. Măsuri aplicabile
    [Show full text]
  • Outside Cover Page
    UNDP/GEF Danube Regional Project Strengthening the Implementation Capacities for Nutrient Reduction and Transboundary Cooperation in the Danube River Basin Field and Policy Action for Integrated Land Use in the Danube River Basin – Methodology and Pilot Site testing with special reference to wetland and floodplain management Project Component 1.4: Integrated Land Use Assessment and Inventory of Protected Areas November 29th, 2003 Prepared by: WWF International Danube-Carpathian Programme Charlie Avis Viera Stanová Tim Jones David Tickner Sevastel Mircea Philip Weller David Reeder Susanna Wiener Jan Seffer Isabel Wolte iii Preface The long term goal of the DRP is, in short, to strengthen capacities of key Danube stakeholders and institutions to effectively and sustainably manage the Danube River Basin’s water resources and ecosystems for citizens of Danube countries. Land use management practices can not be separated from river basin management. Inappropriate land-use from agriculture, forestry, flood protection etc. can lead to impairments in the water ecosystem, lower water quality, biodiversity etc. Therefore sustainable water resource management also means the appropriate management of land with direct linkages to water ecosystems. The purpose of this assignment was to develop approaches to assess land uses, related policies and planning, and their effects on water ecosystems and in particular linkages with land-water such as wetlands and floodplains. The assignment was intended to develop a methodology for assessing land- use practices and for then identifying appropriate land-use in the frame of integrated river basin management. The assignment then was to identify pilot areas to test the methodology and to demonstrate actions to appropriately manage land for multiple water ecosystem benefits.
    [Show full text]
  • Exceptional Floods in the Prut Basin, Romania, in the Context of Heavy Rains in the Summer of 2010
    Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 17, 381–396, 2017 www.nat-hazards-earth-syst-sci.net/17/381/2017/ doi:10.5194/nhess-17-381-2017 © Author(s) 2017. CC Attribution 3.0 License. Exceptional floods in the Prut basin, Romania, in the context of heavy rains in the summer of 2010 Gheorghe Romanescu and Cristian Constantin Stoleriu Faculty of Geography and Geology, Department of Geography, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Bd. Carol I, 20 A, 700505 Iasi, Romania Correspondence to: Gheorghe Romanescu ([email protected]) Received: 30 August 2016 – Discussion started: 12 September 2016 Revised: 4 January 2017 – Accepted: 13 February 2017 – Published: 10 March 2017 Abstract. The year 2010 was characterized by devastating ina, and Montenegro (Bissolli et al., 2011; Szalinska et al., flooding in central and eastern Europe, including Romania, 2014) (Fig. 1). The strongest floods from 2010 were regis- the Czech Republic, Slovakia, and Bosnia-Herzegovina. This tered in the Danube basin (see Table 1). For Romania, we study focuses on floods that occurred during the summer of underlined the floods from the basins of Prut, Siret, Moldova, 2010 in the Prut River basin, which has a high percentage and Bistri¸tarivers. The most devastating floods in Romania of hydrotechnical infrastructure. Strong floods occurred in occurred in Moldavia (Prut, Siret) and Transylvania (Tisa, eastern Romania on the Prut River, which borders the Re- Somes, Tarnave, Olt). The most deaths were recorded in public of Moldova and Ukraine, and the Siret River. Atmo- Poland (25), Romania (six on the Buhai River, a tributary spheric instability from 21 June to 1 July 2010 caused re- of the Jijia), Slovakia (three), Serbia (two), Hungary (two), markable amounts of rain, with rates of 51.2 mm/50 min and and the Czech Republic (two) (Romanescu and Stoleriu, 42.0 mm/30 min.
    [Show full text]