RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru proiectul

”PARC EOLIAN VUTCANI”

Martie 2008 Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Realizat de:

S.C. ENVIROSCOPY S.R.L. Iaşi Bd. Metalurgiei, nr. 23, Iasi, Ro; J22/120/2006; CUI 18295486; tel./fax: 0332/107991; Email: [email protected] ; web: http://www.enviroscopy.com/

Atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor cu: -Certificat de atestare pentru efectuarea studiilor de impact – Evaluator principal Cod numeric EIM-07-316/11.04.2006 şi E-EIM-05-392/27.02.2007 -Certificat de atestare pentru efectuarea bilanurilor de mediu – Auditor principal Cod numeric BM-07-320/11.04.2006 şi E-BM-05-398/27.02.2007

S.C. SEARCH IT. S.R.L. Iaşi Bd. Metalurgiei, nr. 23, Iasi, Ro; Tel./fax: 0332/210213, Mobil: 0743 552 313 e-mail: [email protected]

Colectiv de lucru:

Expert evaluator: drd. ing. chim. Fănel APOSTU

Asisteni evaluatori: biol. Oana VLASA

biol. Andrei TOIA

Ing. chim. Cristiana Nicoleta ROGOZAN

biol. Cătălin LĂCĂTUŞU

ing. Daniel SAMOILĂ

Beneficiar: S.C. RENOVATIO POWER S.R.L. Bucuresti; J40/2019/2004; RO16136948 Str. Roma, nr. 25, Et. 3, Sector 1

Martie 2008

 2 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

 3 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INFORMAII GENERALE ...... 6 1.1. Informaii despre titularul proiectului...... 6 1.2. Informaii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...... 7 1.3. Denumirea proiectului ...... 7 1.4. Descrierea proiectului ...... 7 1.4.1. Amplasament ...... 7 1.4.2. Valoarea estimativa a lucrarilor ...... 8 1.4.3. Perioada de executie ...... 8 1.4.4. Date specifice proiectului ...... 9 1.4.4.1. Oportunitatea investitiei ...... 9 1.4.4.2. Descrierea proiectului ...... 10

 4 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

1.4.4.3. Lucrari de constructii ...... 10 1.5. Durata etapei de funcionare ...... 11 1.6. Informaii privind producia ...... 11 1.7. Informaii despre materii prime, substane şi preparate chimice ...... 11 1.8. Informaii despre poluanii fizici şi biologici...... 12 1.9. Descrierea principalelor alternative ale proiectului ...... 12 CAPITOLUL 2 PROCESE TEHNOLOGICE ...... 13 2.1. Descrierea proiectului ...... 13 2.2. Activităi de dezafectare...... 17 CAPITOLUL 3 DEŞEURI ...... 18 CAPITOLUL 4 IMPACTUL POTENIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MǍSURI DE REDUCERE A ACESTUIA ...... 19 4.1. Investigaii preliminare ...... 19 4.1.1. Biodiversitate ...... 19 4.1.2. Amplasare în mediu ...... 20 4.1.3. Infrastructură ...... 21 4.1.4. Condiii socio-economice ...... 21 4.2. Impact asupra biodiversităii ...... 23 4.2.2. Păsări ...... 23 4.2.2.2. Analiza impactului ...... 23 4.2.2.3. Măsuri de reducere a impactului ...... 26 4.2.2.4. Concluzii privind impactul asupra păsărilor ...... 26 4.2.3. Alte animale ...... 27 4.2.3.1. Analiza impactului ...... 27 4.2.2.4. Concluzii privind impactul asupra animalelor ...... 29 4.2.3. Vegetaia ...... 30 4.2.3.1. Analiza impactului ...... 30 4.2.3.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului ...... 30 4.2.3.3. Concluzii privind impactul asupra vegetaiei ...... 30 4.3. Impact asupra factorului de mediu apă...... 31 4.3.1. Apele de suprafaă şi zonele umede ...... 31 4.3.1.1. Analiza impactului ...... 31 4.3.1.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 32 4.3.1.3. Concluzii privind impactul asupra apelor de suprafaă ...... 32 4.3.2. Apele subterane ...... 32 4.3.2.1. Analiza impactului ...... 33 4.3.2.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului ...... 33 4.3.2.3. Concluzii privind impactul asupra apelor subterane ...... 34 4.4. Impact vizual / peisaj ...... 35 4.4.1. Analiza impactului ...... 35 4.4.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 36 4.4.3. Concluzii privind impactul vizual ...... 37 4.5. Umbră alternantă ...... 37 4.5.1. Analiza impactului ...... 37 4.5.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 37 4.6. Zgomot ...... 38 4.6.1. Evaluarea impactului ...... 38 4.6.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 39 4.7. Condiii culturale şi istorice ...... 39 4.8. Impact socio-economic ...... 40 4.8.1. Analiza impactului ...... 40 4.8.1.1. Economia locală ...... 40 4.8.1.2. Valoarea terenurilor...... 41

 5 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.8.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului ...... 42 4.8.2.1. Economia locală ...... 42 4.8.2.2. Valoarea terenurilor...... 42 4.9. Sănătate şi sigurană publică ...... 42 4.9.1. Gheaă ...... 42 4.9.2. Ruperea paletelor elicei ...... 43 4.9.3. Incendiu ...... 43 4.9.4. Câmpuri electromagnetice ...... 44 4.9.5 Fulgere ...... 44 4.10. Comunicaii ...... 45 4.10.1 Analiza impactului ...... 45 4.10.1.1. Microunde şi sisteme radar ...... 45 4.10.1.2. Semnal TV ...... 45 4.10.1.3. Semnal AM/FM ...... 45 4.10.1.4. Staii de emisie – recepie ...... 45 4.10.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 45 4.11. Transport şi trafic ...... 46 4.11.1. Analiza impactului ...... 46 4.11.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 46 4.12. Deşeuri solide şi deşeuri periculoase ...... 47 4.12.1. Analiza impactului ...... 47 4.12.2. Măsuri de reducere a impactului ...... 47 4.13. Calitatea aerului şi schimbări climaterice ...... 48 4.14. Protectia solului si a subsolului ...... 49 4.15. Impactul cumulat ...... 50 CAPITOLUL 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR ...... 59 CAPITOLUL 6 MONITORIZAREA ...... 60 CAPITOLUL 7 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...... 61 CAPITOLUL 8 DOCUMENTE ANEXATE ...... 65 BIBLIOGRAFIE ...... 66

CAPITOLUL 1 INFORMAII GENERALE

1.1. Informaii despre titularul proiectului Beneficiar S.C. RENOVATIO POWER S.R.L. Bucuresti J40/2019/2004 RO16136948

 6 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Str. Roma, nr. 25, Et. 3, Sector 1

Proiectant S.C. WIND EXPERT S.R.L. Bucureşti J40/1105/2007 RO20714640 Str. Putul lui Zamfir, nr. 48, Sector 1

1.2. Informaii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului S.C. ENVIROSOPY S.R.L. (ESYRO) si-a inceput activitatea in Romania in anul 2006 ca partener al societatii elvetine ESYCH SA. Societatea detine, din partea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, acreditarile nr. 7/316/11.04.2006 si 7/320/11.04.2006 pentru evaluator si auditor principal de mediu În domeniile 3,4,5,6,8,11 şi 12. În februarie 2007, firma şi-a extins aria de competenă prin obinerea atestatelor de evaluator şi auditor principal în celelalte domenii: 1,2,7,9 şi 10 (certificat de atestare nr. E-EIM-05- 392/27.02.2007 şi E-BM-05-398/27.02.2007) Date de contact: Adresa sediu principal: Bd. Metalurgiei, nr. 23, Iasi Director departament BM&EIM Iaşi: Drd. ing. Fănel APOSTU, Bd. Metalurgiei, nr. 23, Iasi, tel/fax: 0332/107991, Mobil: 0743552313; e-mail: [email protected] .

1.3. Denumirea proiectului „Parc eolian Vutcani”

1.4. Descrierea proiectului 1.4.1. Amplasament La alegerea amplasamentului propus pentru realizarea parcului eolian s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
existenta unui potential eolian valorificabil, care sa asigure eficienta investitiei;
reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea in afara ariilor de protectie naturala, utilizarea unor tehnologii si materiale de ultima generatie "prietenoase" fata de mediu;
existenta in zona a unor retele de transport a energiei electrice, care sa permita racordarea in conditii optime la Sistemul Energetic National, astfel incat necesarul de zone noi pentru amplasarea unor echipamente electrice sa fie minim;
existenta unei infrastructuri rutiere, care sa asigure accesul in zona, astfel incat necesarul de noi cai de acces sa fie minim, in scopul minimizarii impactului asupra mediului generat de constructia acestora;

Amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian se afla situat in zona Dumbrava, avand urmatoarele repere la 1000 m Est se afla comuna Vutcani, la 3500 m Vest se afla Comuna Rosiesti, la 500 m Sud se afla DJ224b. Situat in extravilanul localitatii pe o suprafata de 19 ha care apartin domeniului privat cu folosinta actuala arabil din care :

 7 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Tabelul 1. Amplasament. Suprafee

Turbina Suprafata parcela Suprafata Parcela Detaliere suprafete Nr. (ha) afectata (mp) Drumuri acces: 300mp; #1 A2/1/9 5.9 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; A2/46 #2 1.75 1500mp Fundatii: 400mp; A2/47 Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #3 A2/96 0.75 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #4 A21/134 1.08 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #5 A22/108 0.75 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #6 A22/76 1.00 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #7 A21/136/1 0.7 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #8 A21/112 0.38 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #9 A4/49 1.5 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #10 A4/61/2 0.5 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; A20/17 0.92 #11 1500mp Fundatii: 400mp; A20/18 0.79 Platforma Tehnologica: 800mp Drumuri acces: 300mp; #12 A20/24 0.75 1500mp Fundatii: 400mp; Platforma Tehnologica: 800mp Statie Statie Transformare A2/56 2.00 10000mp Trafo 20kV / 110kV: 10.000 mp

A fost incheiat Contractul de comodat nr. 55/19.10.2007 intre SC WIND EXPERT SRL, Bucuresti si S.C. RENOVATIO POWER S.R.L. Bucuresti pentru locatiile 1 ; 2 ; 3 si Statie Trafo .

1.4.2. Valoarea estimativa a lucrarilor Valoarea totala = 43.800.000 EUR, din care pentru protectia mediului 150.000 EUR

1.4.3. Perioada de executie Derularea proiectului va include urmatoarele etape:
Iulie 2007 - Iulie 2008 - Masuratori pentru determinarea potentialului eolian pe amplasament;

 8 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Septembrie 2007 - Ianuarie 2008 - Obtinerea autorizatiilor necesare pentru realizarea proiectului;
Aprilie 2008 - Septembrie 2008 - Realizarea parcului eolian;
Octombrie 2008 - Punerea in functiune a turbinelor eoliene.

1.4.4. Date specifice proiectului 1.4.4.1. Oportunitatea investitiei Scopul investitiei este de a valorifica potentialul eolian al podisului Moldovei cu consecinte benefice asupra factorilor de mediu, prin inlocuirea energiei electrice produse in instalatiile termoenergetice, prin construirea unui parc compus din 12 turbine eoliene cu o capacitate totala de 36 MW si obtinerea pe aceasta cale a unei cantitati de energie electrica din sursa regenerabila de cca. 80.500.000 KWh anual.

Preocuparea tarilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea independentei energetice si dezvoltare durabila, in principal prin utilizarea unor surse de energie regenerabila si nepoluanta, este reflectata in cadrul legislativ adoptat. Astfel, unul din cele mai importante acte legislative in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie, pe piata unica de energie. Directiva stabileste printre altele directiile de actiune in vederea atingerii unei tinte de 22% energie produsa din surse regenerabile, in totalul de energie electrica la nivelul anului 2010.

Energia eoliana este una din principalele surse de energie regenerabila, fiind valorificata pe scara larga in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. La sfarsitul anului 2005 erau instalate urmatoarele capacitati de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene (sursa EurObserv'ER 2006):

Tabelul 2. Producia de energie eoliană în lume Tara 2004 2005 Tara 2004 2005 MW MW MW MW Germania 16629 18427 Suedia 452 493 Spania 8317 9911 Irlanda 327 480 Italia 1131 1639 Belgia 96 167 Marea Britanie 933 1565 Finlanda 82 82 Olanda 1073 1224 Polonia 68 72 Portugalia 537 1047 Luxemburg 35 35 Austria 595 817 Estonia 5.7 32 Franta 382 756 Letonia 24 24 Grecia 473 573 Cehia 16 20 Ungaria 3 17 Slovacia 5 5 Lituania 0,9 0,9

In scopul indeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind protectia mediului si a prevederilor Directivei 2001/77/EC (implementata prin HG nr. 443/2003), Romania a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie. Obiectivele urmarite prin Strategie sunt: promovarea, valorificarea si folosirea crescanda a noilor surse regenerabile de energie, prin intermediul proiectelor care vizeaza realizarea instalatiilor care au ca scop valorificarea si folosirea surselor regenerabile de energie nefosile.

 9 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Totodata, investitia propusa prezinta si utilitate publica majora prin crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetele comunei Vutcani si a judetului Vaslui, inclusiv amenajari de infrastructura si cresterea potentialului turistic.

1.4.4.2. Descrierea proiectului In componenta parcului eolian intra 12 turbine eoliene VESTAS de ultima generatie:

VESTAS V 90 – 3 MW, cu o inaltime totala de 150 m (105 m pilon + 45m pala)

Fiecare turbina este prevazuta cu cate un post de transformare de la 690 V la 20.000 V care este amplasat in nacela turbinei (vezi anexa 1 – detalii turbina V90 3.0MW). De la fiecare turbina, energia electrica se transporta prin cabluri subterane pozate la 1,2 m pana unul din cele 3 puncte de conexiuni care se instaleaza intr-o cabina cu dimensiunile de 8 x 2 x 2,5 m. De la fiecare din cele 3 puncte de conexiuni energia este transportata prin intermediul unor cabluri subterane pozate la 1.2m pana la Statia de transformare a parcului. De la Statia de Transformare 20kV / 110kV pleaca LEA 110kV pana la Statia de Transformare Gara Rosiesti ce apartine E.ON Moldova.

Amplasarea turbinelor este prevazuta cu respectarea distantelor minime prevazute in avizele detinatorilor de retele (electrica si telefonie).

Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre E.ON Moldova.

S-a prevazut amenajarea speciala a unor cai de acces de la drumurile de exploatare existente pana la platformele tehnologice temporare ale turbinelor.

De precizat ca, dupa punerea in functiune a parcului, utilizarea unor mijloace de interventie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice si eventuale interventii pentru evenimente accidentale.

Functionarea parcului eolian nu produce nici un fel de deseuri cu exceptia a cca. 160 l ulei hidraulic per turbina care se schimba la cca. 2 ani si care va fi colectat si transportat pentru tratare la o unitate specializata.

Monitorizarea functionarii se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie.

1.4.4.3. Lucrari de constructii Pilonii turbinelor eoliene se fixeaza in fundatii de beton armat cu dimensiunile de 18 x 18 x 2 m ingropate la o adancime de 1 m fata de nivelul solului.

Stratul de umplutura de 1 m se realizeaza cu nisip in jurul pilonului si pamant compactat astfel incat se asigura forma initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul care are un diametru la baza de 3,3 m.

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de 1,20 m si latimea de 0,8 m. Dupa pozarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compactat si se reface forma initiala a terenului.

 10 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata se va utiliza de catre Primaria Comunei Vutcani pentru diferite lucrari de constructii si impietruirea drumurilor ; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre autoritatile competente.

Dupa terminarea lucrarilor de constructii, suprafata totala ocupata va fi de cca. 400 mp, iar pentru acces auto periodic se vor utiliza suprafete care nu depasesc 300 mp (pentru fiecare locatie de turbina). Restul terenului – cca. 179.300 mp – va fi utilizat potrivit destinatiei actuale de tern agricol.

1.5. Durata etapei de funcionare Conform specificatiilor tehnice ale producatorilor, durata de viata a unei turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. In general, durata maxima de utilizare nu este atinsa deoarece evolutia exponentiala a realizarilor tehnologice in domeniu, impune din considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene inainte de expirarea duratei normate de viata a echipamentelor.

Astfel, "vechile" echipamente sunt inlocuite cu turbine eoliene de ultima generatie, care permit cresterea gradului de valorificare a potentialului eolian (majorarea productiei de energie electrica pe amplasament).

Preocuparea continua a producatorilor si operatorilor de astfel de echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidentiata de performantele noilor generatii de turbine eoliene. Valorificand experienta acumulata in exploatarea parcurilor eoliene, producatorii de echipamente eoliene au imbunatatit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultima generatie si sub aspectul minimizarii si chiar eliminarii impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activitatilor socio-economice desfasurate in zona amplasamentului.

1.6. Informaii privind producia Se vor construi 12 turbine eoliene cu o capacitate totala de 36 MW. (fiecare turbină are o capacitate de 3 MW). Se vor obine pe aceasta o cantitate de energie electrica din sursa regenerabila de cca. 80.500.000 KWh anual. Energia va fi introdusă în SEN în punctul Roşieşti.

1.7. Informaii despre materii prime, substane şi preparate chimice Productia de energie electrica pe amplasament este realizata in totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vantului), prin antrenarea palelor rotorului turbinei eoliene. In componenta turbinelor eoliene intra si o serie de materiale auxiliare, care au scopul de a asigura functionarea in conditii optime de fiabilitate a ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au in componenta sisteme de transmitere si transformare a parametrilor energiei (cutie de viteza, generator electric), care necesita racire sau ungere. In procesele de racire si ungere sunt utilizate o serie de substante si preparate chimice precum: ulei (pentru ungerea si racirea cutiei de viteze) si apa (pentru racirea generatorului electric). Aceste substante nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate in circuite inchise si etanse care impiedica scurgerea acestora in exterior.

 11 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Dintre substantele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potential asupra mediului il poate avea doar uleiul din unitatea hidraulica, dar cantitatea aflata in circuit este relativ mica. Astfel, unitatea hidraulica a unei turbine eoline Vestas tip V90- 3.0 MW (cele mai mari din gama) contine circa 0,16 m3 (160 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate in instalatii etanse, prevazute cu dispozitive de identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a echipamentelor. Periodic sau atunci cand conditiile tehnice de exploatare o impun, aceste substante sunt inlocuite in cadrul lucrarilor de revizii/reparatii, conform unor proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale. Lichidele uzate colectate in recipiente etanse sunt reconditionate / valorificate / eliminate prin agenti economici specializati si autorizati in acest domeniu.

1.8. Informaii despre poluanii fizici şi biologici

Tabelul 3. Informaii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de ere ere eliminare/reducere ă

pentru pentru Pe zone rezideniale, de ă recreere sau alte zone protejate cu luarea în permis ie ie iei în ieiîn

Nr. ă Tipul Poluare de considerare a poluării de fond Sursa de poluare surse de admis Pe zona ă poluării fond Cu poluare obiectiv implementarea

ului suri suri

măsurilor de

rii ie/restric ă ă

rii eliminare/reduc i mediu) i iminare/ iminare/ ă m ş

ere a poluării suri de eliminare/reduc r ă ă ă Poluarea maxim Poluarea maxim (limita om zone de Pe protec obiectivului, aferente legisla conform vigoare F de el a reducere polu M a polu Palele rotorului în Poluare 45 dBA – mişcare fizică 12 STAS Da V. capitolul „Zgomot” Echipamente Zgomot 10009/88 electrice Umbră Rotirea palelor la 12 - Nu V. capitolul „Umbă alternantă” alternantă apus şi răsărit Impact Contrast cu peisajul 12 - Nu v. capitolul „Peisaj” vizual existent

O descriere detaliată a tipului de poluare fizică se face în capitolul „Surse de poluani şi protecia factorilor de mediu”.

1.9. Descrierea principalelor alternative ale proiectului Alternativa 0 – de nerealizare a proiectului Energia eoliana este una din principalele surse de energie regenerabila, fiind valorificata pe scara larga in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Preocuparea tarilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea independentei energetice si dezvoltare durabila, in principal prin utilizarea unor surse de energie regenerabila si nepoluanta, este reflectata in cadrul legislativ adoptat. Astfel, unul din cele mai importante acte legislative in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie, pe piata unica de energie. Directiva stabileste printre altele directiile de actiune in vederea atingerii unei tinte de 22% energie produsa din surse regenerabile, in totalul de energie electrica la nivelul anului 2010.

 12 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

În acest context, necesitatea dezvoltării de proiecte de acest gen a devenit stringentă şi la noi în ară. Din punct de vedere al proteciei mediului, prin nerealizarea proiectului se vor resimi impacte indirecte asupra calităii atmosferei prin poluarea acesteia cu gaze de ardere rezultate din utilizarea combustibililor fosili pentru generarea de energie.

Alternativa 1 – de realizare a proiectului Realizarea proiectului va induce impacte preponderent pozitive asupra mediului: - Reducerea emisiilor în atmosferă: o Pentru fiecare KWh produs din sursa eoliana se evita urmatoarele emisii produse de tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili:
bioxid de carbon (CO2) = 750 gr
bioxid de sulf (SO2) = 1,4 gr
oxid de azot (NO2) = 1,9 gr o La o productie anuala estimata de 80.500.000 KWh se evita urmatoarele cantitati de emisii poluante :
bioxid de carbon = 60.375 tone
bioxid de sulf = 112,7 tone
oxid de azot = 152,950 tone - Utilitate publica majora prin crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetele comunei Vutcani si a judetului Vaslui, inclusiv amenajari de infrastructura si cresterea potentialului turistic.

Din cele de mai sus rezultă clar necesitatea realizării proiectului.

CAPITOLUL 2 PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea proiectului Descrierea generala a turbinei VESTAS V90 3.0 MW (extras din cartea tehnica a turbinei, item no. 950011.R9 din 16.11.2005)

 13 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Turbina VESTAS V90 3.0MW are un rotor cu un diametru de 90m si este echipata cu un generator cu o putere nominala de 3.0 MW. Turbina are un sistem automat de orientare al rotorului dupa directia vantului in combinatie cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului palelor pentru a mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze mici ale vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme ajuta la minimizarea nivelului de zgomot al turbinei. Turbina se poate comanda in combinatie cu 2 tipuri de turnuri cu inaltimi de 80m si 105m. Pentru parcul eolian in discutie s-a optat pentru varianta cu turn de 80m.

1. TURNUL Tip: Turn conic Material: S355 J2G3/NL Tratamentul suprafetei: Vopsit (RAL 7035 sau RAL 9010) Clasa coroziune (ext) C4 (ISO 12944-2) Clasa coroziune (int) C3 (ISO 12944-2) Diametru la varf 2.3 m Diametru la baza 4.15 m Greutate (turn din 3 sectiuni) 160 t

2. NACELA Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din turn pe la baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant si lumini de balizaj.

GENERATORUL Turbina este echipata cu un generator asincron cu 4 poli si mecanism de unduire. OptiSpeed permite turbinei sa opereze la viteze variabile. Acesta reduce fluctuatiile de putere in sistem precum si minimizarea incarcarilor pe anumite componente ale turbinei. Mai mult, sistemul optimizeaza productia de energie la viteze mici ale vantului. Tehnologia OptiSpeed permite controlul factorului de putere reactiva al turbinei intre 0.96 inductiv si 0.98 capacitiv masurat pe partea de joasa tensiune. Generatorul este racit cu apa.

TRANSFORMATORUL Transformatorul ridicator este localizat intr-un compartiment special in partea din spate a nacelei. Transformatorul este tri-fazat uscat proiectat special pentru aplicatii in turbine eoliene. Infasurarile sunt conectate in triunghi pe partea de inalta tensiune si in stea pe partea de joasa tensiune. Sistemele de 1000 V si 400 V din nacela sunt de tip TN si partea in stea conectata la pamint. Intrerupatoare de sarcina sunt montate pe partea de inalta tensiune (primara) a transformatorului. Tensiunea ridicata este in pasi de 0.5 kV de la 10 la 33 kV, cu 36 kV voltajul maxim al echipamentului. Camera transformatorului este echipata cu senzori pentru arc electric.

 14 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

 15 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

3. ROTORUL HUB-ul Hub-ul este montat direct pe cutia de viteze, eliminand astfel axul principal folosit in mod traditional pentru transmiterea puterii la generator prin cutia de viteze.

REGLAREA UNGHIULUI PALELOR Turbina V90 este echipata cu un sistem computerizat de control al unghiului palelor numit OptiTip. Bazandu-se pe parametrii vantului predominant, palele sunt pozitionate automat la unghiul optim. Mecanismul este amplasat in hub. Schimbarea unghiului se face cu ajutorul unor cilindri hidrauluici capabili sa roteasca palele 95°. Fiecare pala are propriul cilindru hidraulic.

PALELE Palele sunt realizate din fibra de sticla ranforsate cu fibra de carbon. Fiecare pala este realizata prin lipirea pe un schelet central. Fiecare pala are un sistem de protectie la fulgere format din receptori la varful palei si un fir de cupru in interiorul palei. Baza palei contine o insertie de otel pentru fixarea cu bolturi pe hub.

SPECIFICATII TEHNICE ROTOR Diametru: 90 m Arie: 6362 m2 Viteza rotatie statica: 16.1 RPM Viteza rotatie dinamica: 8.6 – 18.4 RPM Directia rotatie: In sensul acelor de ceas Inclinatie: 4° Numar pale: 3

HUB Tip: SG fier turnat Material: GJS-400-18U-LT Greutate: 8000 kg

PALE: Principiu: profile lipite pe un suport central Material: fibra de sticla ranforsata cu fibre de carbon Conexiunea palelor: insertii otel la baza palei Profile: RISO P + FFA – W3 Lungine: 44 m Coarda la baza palei: 3.512 m Coarda la varful palei: 0.391 m

 16 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

2.2. Activităi de dezafectare Nu s-au identificat situatii de risc potential asupra factorilor de mediu. Sunt prevazute masurile necesare ca pe timpul executarii lucrarilor de constructii – montaj sa fie afectate suprafete minime de teren, iar dupa terminarea acestora surplusul de pamant sa fie evacuat si depozitat in locurile indicate de administratia locala. La incheierea lucrarilor, terenul utilizat pentru organizarea de santier – cca. 3000 mp – va fi adus la starea initiala. Trebuie subliniat faptul ca toate modificarile aduse solului sunt reversibile. La incetarea activitatii toate echipamentele vor fi demontate si evacuate iar terenul va fi readus la starea initiala.

 17 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 3 DEŞEURI

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice prin conversia energiei eoliene, cu ajutorul turbinelor eoliene nu generează deşeuri in mod direct. Totuşi, activitatea de mentenantă a echipamentelor şi subansamblelor turbinelor eoliene generează o serie de deşeuri precum: uleiuri de ungere şi răcire, lichide hidraulice, subansamble defecte inlocuite. Toate circuitele prin care se vehiculează ulei sau lichide hidraulice sunt circuite etanşe, fără pierderi cantitative. Deşi cantitătile de lichide utilizate sunt relativ reduse (ex. circuitul hidraulic are o capacitate de 160 litri), echipamentele sunt prevăzute cu sisteme de colectare a scurgerilor accidentale şi oprire automată a turbinei. Revizia anuală a echipamentelor şi circuitelor este realizată cu personal calificat, dotat cu echipamente speciale, care permit inspectia şi atunci cand este cazul inlocuirea uleiurilor şi lichidelor hidraulice fără scăpări in mediul ambiant. Uleiurile sau lichidul hidraulic inlocuit este trimis in recipienti etanşi către societăti specializate in reconditionarea, valorificare sau eliminarea acestuia fără afectarea factorilor de mediu. Piesele şi subansamblele inlocuite vor fi predate către societăti comerciale specializate in dezmembrarea, valorificare sau eliminarea acestora. După expirarea duratei de viată turbinele eoliene vor fi demontate şi dezmembrate, cea mai mare parte a materialelor fiind reutilizabile. Astfel, otelul, fonta, otelul inoxidabil, cuprul, aluminiul, plumbul pot fi reciclate in proportie de 100%. Materialele plastice şi cauciucul vor putea fi incinerate in instalatiile specializate de ardere a deşeurilor cu recuperarea căldurii produse. Fibra de stică din palele rotorului poate fi incinerată in instalatii speciale de incinerare a deşeurilor din materiale compozite, cu recuperarea căldurii sau poate fi utilizată ca deşeu rezultat din constructii.

 18 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 4 IMPACTUL POTENIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MǍSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. Investigaii preliminare 4.1.1. Biodiversitate Păsări În scopul identificării şi cuantificării impactului pe care îl produce parcul eolian Vutcani asupra biodiversităii, s-au realizat următoarele investigaii preliminare: - Vizite în teren pentru analiza habitatelor care interferă cu amplasamentul proiectului şi pentru identificarea speciilor şi a numărului de păsări din zona investigată; - Studii bibliografice în vederea extrapolării informaiilor colectate din teren.

Vizita în teren. Deoarece proiectul nu se află pe coridoarele de migraie a păsărilor migratoare, nu s-a realizat un studiu de biodiversitate detaliat. Totuşi, pe durata realizării studiului d eimpact, exhipa de biologi a făcut mai multe deplasări în teren, urmărind ornitofauna şi liliecii, precum şi fauna, vegetaia din zonă. Durata studiului a fost de 3 luni, începând cu martie 2008 până la sfârşitul lunii mai 2008. Nu s-au identificat în această perioadă elemente de biodiversitate cares ă necesite investigaii suplimentare.

În data de 06.03.2008 o echipă formată din biologi, ingineri şi reprezentani ai proiectantului, s-a deplasat pe amplasamentul viitorului parc eolian Vutcani. S-a făcut o inspecie vizuală sumară zonei pentru identificarea speciilor şi numărului de păsări din zona amplasamentului. S-au colectat informaiile din tabelul de mai jos:

Tabelul 4. Specii de păsări identificate pe amplasament

Specie identificată Număr Comentarii exemplare Vrabie (Passer Montanus) 56 Această specie se adaptează în general uşor la schimbările de mediu. zboară la înălimi mici, în stoluri. Cuibăresc în zone cu vegetaie bogată. Este puin probabil să cuibărească în zona de amplasament. Prezena lor se asociază cu căutarea de hrană. Cioară neagră (Corvus corone) 24 Specie fără importană ornitologică mare. Zboară în stoluri. Caută hrană în special pe terenurile agricole. Este uşor adaptabilă schimbărilor de mediu Privighetoare de zăvoi (Luscinia 4 Prezentă în mod accidental pe amplasament. luscinia) De obicei preferă habitatele bogate în vegetaie arboricolă.

Alte păsări nu au fost identificate pe amplasament.

 19 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Alte animale Terenul are o valoare agricolă slabă (coeficient IV). Era utilizat de săteni pentru cultura grâului şi porumbului în principal. Din punct de vedere al biodiverstiăii, terenul este slab reprezentat. Se situează la distane apreciabile faă de păduri sau zăvoaie (distana minimă până la pădure este de 1000 m). În aceste condiii, fauna sălbatică este aproape inexistentă. Cu frecvenă foarte rară, pe teren pot ajunge iepuri de câmp şi rozătoare în căutare de hrană. Nu s-au identificat vizuini, galerii sau alte indicii care să ateste existena pe amplasament de animale rezidente. De asemenea, nu s-au identificat cuiburi de păsări.

Este aproape exclus ca animale mari – cum ar fi porcii mistrei – să ajungă pe amplasament, datorită distanei mari faă de habitatul lor preferat (pădurea).

Vegetaia Pe teren nu există păduri sau specii de plante rare sau sensibile. Folosina terenului fiind agricolă, nu s-au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenioase la condiii de mediu.

In ceea ce priveste vegetatia terestra, desi terenul este arabil, se poate admite o pierdere temporara a acesteia in timpul lucrarilor de constructii insa efectul este limitat in timp si reversibil fara a influenta habitatul terestrial.

Concluzii Amplasarea parcului nu va avea nici un efect semnificativ asupra naturii salbatice terestriene (inclusiv pasarile). Turbinele sunt amplasate la mari distante de coloniile cuibaritoare pentru a avea efect asupra reproducerii pasarilor. Locatia se afla in afara culoarelor de zbor ale pasarilor migratoare si, oricum, acestea pot zbura in numar mare pe langa turbinele eoliene fara a se inregistra mortalitati. Coliziunile cu pasari sunt evenimente rare chiar si in cazul culoarelor litorale. Analiza informaiilor existente cu privire la biodiversitatea zonei de amplasament a proiectului a reliefat următoarele: - Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor călătoare; - Nu s-au făcut studii amănunite în ceea ce priveşte biodiverstiatea zonei pentru că s-au considerat irelevante. - Habitatele de importană faunistică se găsesc la distane mari de amplasament, astfel incât proiectul nu le interceptează.

4.1.2. Amplasare în mediu Amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian se afla situat in zona Dumbrava, avand urmatoarele repere: - la 1000 m Est se afla comuna Vutcani, - la 3500 m Vest se afla Comuna Rosiesti, - la 500 m Sud se afla DJ224b.

Este situat in extravilanul localitătii pe o suprafata de 19 ha care apartin domeniului privat cu folosinta actuala arabil.

Terenul are o valoare agricolă slabă (coeficient IV). Era utilizat de săteni pentru cultura grâului şi porumbului în principal. În partea de E a amplasamentului, la cca. 1500 m se găseşte albia pârâului Idrici, care pe timp de vară este secat. Acesta se varsă în Elan.

 20 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Terenul a fost cultivat intensiv până în urmă cu 1 deceniu. În ultimul timp, datorită sărăciei şi a lipsei utilajelor agricole, mare parte din suprafaă a rămas necultivată, fiind transformată în păşune pentru ovine şi bovine.

Deoarece suprafetele din această locatie sunt ocupate in cea mai mare parte de culturi agricole (agroecosisteme), fitodiversitatea zonei nu va fi afectată de lucrările de amplasare şi exploatare a campului de centrale eoliene. După amplasarea acestor obiective, suprafetele vor putea fi cultivate in continuare.

Amplasarea parcului eolian a avut in vedere situarea acestuia la distante mari fata de ariile protejate constituite :

- peste 20 km fata de ROSPA0070 Lunca Prutului-Vladesti-Frumusita;

S-a avut in vedere opinia generala a specialistilor in domeniu ca influenta unei turbine eoline nu depaseste 250m fata de amplasament.

4.1.3. Infrastructură
Accesul la amplasament se face pe DJ224b (asfaltat) care face legătura între DN28B Iaşi – Bârlad şi localitatea Vutcani (jud. Vaslui). Înainte de intrarea în Vutcani, se intră pe un drum sătesc neasfaltat care permite accesul la întreg amplasamentul. Drumul sătesc va fi amenajat corespunzător prin pietruire pentru a se facilita accesul utilajelor grele în zonă.
Gara Roşieşti – la cca. 10 km de amplasament. Calea ferată este neelectrificată.
Reea de distribuie a energiei electrice: LEA 110kV Statia de Transformare Gara Rosiesti ce apartine E.ON Moldova.

4.1.4. Condiii socio-economice Amplasarea aproximativă a Parcului eolian Vutcani

Încadrarea în zonă a proiectului

Proiectul va influena condiiilor socio-economice din următoarele localităi:

 21 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

comuna Vutcani (cu satele Vutcani, Mălăeşti, Valea lui Darie): 2328 locuitori, 1130 gospodării, ocupaie principală: agricultura şi creşterea animalelor
comuna Roşieşti (cu satele Roşieşti, Idrici, Codleni, Rediu): 3754 locuitori; ocupaie principală: agricultura
comuna Albeşti (cu satele Corni Albeşti şi Albeşti: 3270 locuitori

Locuitorii din localităile de mai sus au ca principală ocupaie agricultura. Nivelul de mecanizare este scăzut şi depăşit tehnologic. Sectorul industrial este slab reprezentat, fără obiective majore. Sursa de venit a locuitorilor este în mare parte exclusiv agricultura. În ultimul timp se înregistrează o rată mare a migraiei. Comunele sunt influenate de centrele orăşeneşti Vaslui, Bârlad şi Huşi.

Pe o rază de 5 km în jurul parcului se găsesc următoarele localităi: Comuna Albesti cu satele: Albeşti, Corni-Albeşti, Crasna,Gura Albeşti • Albeşti este o comună în judeul Vaslui, Moldova, România. Actualul teritoriu al comunei Albeşti, a fost încadrat din punct de vedere istoric în fostul inut al Fălciului. Locul se poate considera o veche vatră românească mai ales pentru că de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice de importană naională. • Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuă Coman şi ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Judeean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. • Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moşeni pentru ceramica neolitică şi marea aşezare dacică din punctul Cetăuia Vladnic. • Valea pârâului Straşnic este foarte bogată în atestări documentare în raport cu alte zone ale judeului. • Având în vedere că atestările sunt posterioare existenei localităilor ne putem da seama de marea vechime a acestora. • Pentru satul Albeşti, cea mai veche atestare păstrată este de la 6 martie 1493 într- un document de la Ştefan cel Mare prin care acesta întăreşte lui Mihai Albu jumătate din satul numit Rădeşti pe Strasnic partea de sus. Deci satul s-a numit întâi Rădeşti iar după 1493 şi-a schimbat cu timpul denumirea după noul proprietar Ioan Albu. • În codrul Crasnei s-a desfăşurat bătălia dintre oastea Voievodului Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare şi invadatorii polonezi. • Suprafaă: 59,10 kmp • Populaie (2007): 3267 locuitori

Comuna Roşieşti, cu satele: Codreni, Idrici, Roşieşti Comuna Vutcani, cu satul Vutcani • Vutcani este o localitate în judeul Vaslui, Moldova, România cu 2406 locuitori (2007) • Muzeul Să tesc din comună Vutcani a fost înfiinat în 1983, iar între timp, a cunoscut mai multe modificări, atât ca spaiu, cât şi în privina coleciilor sale pentru care Ion Diaconu, profesor în localitate, s-a preocupat îndelung. El este şi autorul unei monografii a comunei Vutcani, realizată de Muzeul Judeean „Ştefan cel Mare“ Vaslui.

Localităile de mai sus sunt exclusiv cu caracter rural, organizate de-a lungul cursurilor de apă sau de-o parte şi de alta a drumurilor comunale sau judeene. Se încadrează în categoria comunităilor rurale de mărime medie, cu profil agricol, cu resurse

 22 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

în care se disting solurile pentru agricultură, cu potenial demografic mediu (în proces de îmbătrânire), cu resurse de foră de muncă însemnate. Resursele naturale ce se dezvoltă la nivelul solului sunt solurile pentru agricultură, care au un potenial ridicat de fertilitate, favorabil legumiculturii, plantelor tehnice, cerealelor. Resursele de apă sunt limitate, nu există instalaii de irigaie sau alte amenajări hidrotehnice. Profilul economic actual este predominant agricol. Potenialul uman are o structură care permite desfăşurarea în bune condiii a tuturor activităilor specifice spaiului rural, cu resurse importante de foră de muncă, dar cu un debut al manifestării procesului de îmbătrânire care va determina creşterea populaiei vârstnice şi creşterea valorii indicelui de dependenă demografică. Habitatul şi echipările tehnico - edilitare nu au cunoscut până în prezent îmbunătăiri, tendina pentru următorii 10 - 15 ani trebuie să fie de depăşire a condiiilor medii prezente la nivel de jude şi de asigurare a unui grad minim de confort şi igienă în locuine şi instituiile publice . Construciile sunt aproape exclusiv de tip P, foarte rar existând construcii P+1 şi sunt realizate din materiale locale: piatră, lut, argilă. Reeaua de drumuri este în general deficitară, predominând drumurile neasfaltate, din pietriş. Nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, nu se poate vorbi de o dezvoltare a afacerilor. Veniturile localităilor sunt întregite de banii trimişi de locuitorii tineri din străinătate.

4.2. Impact asupra biodiversităii Potenialul impact asupra biodiversităii asociat cu parcurile eoliene este unul din principalii factori care se au în considerare la alegerea amplasamentelor. Tipurile de impacturi poteniale generate de parcurile eoliene asupra biodiversităii sunt: - Creşterea mortalităii păsărilor prin coliziune cu palele rotorului, turnurile meteorologice şi liniile de transmisie; - Electrocutarea prin interceptarea liniilor de transmisie; - Distrugerea habitatelor; - Alterarea şi fragmentarea habitatelor - Strămutarea habitatelor;

Se pot identifica şi impacte pozitive asupra biodiverstiăii, cum ar fi: - Extinderea habitatelor prin schimbarea destinaiei terenului;

4.2.2. Păsări 4.2.2.2. Analiza impactului Cele mai importante impacte posibile sunt: - coliziunea; - electrocutarea; - distrugerea habitatelor; - alterarea, fragmentarea sau strămutarea habitatelor;

a. Coliziunile Coliziunile păsărilor de palele rotorului, de turnurile meteorologice sau de liniile de transmisie sunt posibile în cazul acestui tip de proiecte. Din studiile efectuate în acest domeniu, a rezultat că majoritatea păsărilor moarte identificate în zona de amplasament a parcurilor eoliene, sunt păsări cântătoare de dimensiuni mici.

 23 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Impactul a fost catalogat nesemnificativ având în vedere următoarele: - Frecvena scăzută a păsărilor în zonă - În zonă nu s-au identificat păsări protejate. - Predispoziie mai mare spre coliziune o au păsările răpitoare şi păsările mari, cu decolare orizontală. Nu s-au identificat în zonă păsări răpitoare sau alte specii de categorie mare. - Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor migratoare;

b. Electrocutări Parcurile eoliene generează electricitate care este transportată prin linii de transmisie de înaltă tensiune către puncte de transformare, unde se reduce voltajul. S-a constatat că liniile de joasă tensiune produc mai multe decese în rândul păsărilor decât cele de înaltă tensiune, datorită distanei mai mici între fire (0,5  2m – liniile de joasă tensiune, în comparaie cu 2,2 10 m – liniile de înaltă tensiune).

În general, păsările de dimensiuni mari pot fi electrocutate (anvergura aripilor este mai mare decât distana dintre fire, astfel încât se poate produce scurtcircuitarea prin atingerea celor 2 fire).

În scopul reducerii riscului de electrocutare a păsărilor, în design-ul liniilor de transmisie s-a inut cont de următoarele elemente: - Deviatoare de păsări, instalate în puncte strategice; - Etanşarea liniilor cu garduri de plasă speciale; - Etanşarea conectorilor în carcase metalice; - Distana între fire este mai mare de 150 cm.

Impactul a fost catalogat nesemnificativ având în vedere următoarele: - Frecvena scăzută a păsărilor în zonă - În zonă nu s-au identificat păsări protejate. - Predispoziie mai mare spre electrocutare o au păsările mari, cu anvergura aripilor mai mare de 1,5 m. Nu s-au identificat în zonă specii de categorie mare. - Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor migratoare; - Prin proiect, liniile de transmisie sunt pozate subteran, astfel incât incidena cu păsările este nulă . Staiile de transformare şi tablourile electrice sunt capsulate şi izolate în conformitate cu reglementările în vigoare.

c. Distrugerea habitatului Distrugerea habitatului este relativ simplu de cuantificat prin calcularea amprentei permanente a proiectului, care constă în suprafaa totală ocupată definitiv de facilităile proiectate: drumuri de acces, turbine, puncte de transformare, suprafaa rezultată din proiecia liniilor de transmisie, piloni de susinere a cablurilor, puncte tehnice etc. Amprenta permanentă a unui parc eolian este mică în comparaie cu suprafaa totală arondată proiectului. Distrugerea habitatului poate avea ca rezultat reducerea slab sesizabilă a populaiilor unor specii de păsări, sau, în cazuri extreme, extincia unei specii dacă amplasamentul proiectului acoperă întreg habitatul acelei specii.

- Amprenta proiectului este: 28000 mp. (include căi de transport, platforme tehnologice, amenajări conexe) - Suprafaa aferentă proiectului: 190000 mp. - Coeficientul de ocupare a terenului: 14,7%.

 24 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Impactul a fost catalogat nesemnificativ având în vedere următoarele considerente: - Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); - Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă.

d. Fragmentarea şi alterarea habitatului Alterarea habitatului este un termen generic care include mai multe tipuri de schimbări provocate habitatelor. În acest context, alterarea se defineşte prin orice schimbare a caracteristicilor biologice ale habitatului care duce la o modificare perceptibilă a metabolismului unei specii. Exemple de alterare a habitatului sunt: - modificări ale florei prin invazia necontrolată a ierburilor; - creşterea riscului de incendiu; - conversia habitatului; - influene antropice prin amplificarea prezenei omului în zonă; - fragmentarea habitatului (suprafee mari de habitat sunt divizate în parcele mai mici datorită drumurilor şi amenajărilor)

Amploarea fenomenelor de fragmentare, conversie a habitatelor şi tolerana păsărilor determină severitatea impactului asupra speciilor de păsări. Efectul alterării habitatului variază în limite foarte largi. Astfel, unele specii nu sunt afectate, alte specii sunt afectate într-o măsură redusă prin micşorarea populaiilor. În cazuri extreme, pe termen lung anumite specii pot dispărea.

Impactul a fost catalogat nesemnificativ având în vedere următoarele considerente: - Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă.

e. Strămutare Acest fenomen este foarte puin studiat şi cunoscut. Se defineşte prin translocarea în alte habitate a unor anumite specii datorită influenei negative a proiectului.

Acest impact nu se manifestă pe amplasamentul propus.

g. Extinderea habitatelor prin schimbarea destinaiei terenului Realizarea parcului eolian presupune suprafee de teren mari, din care doar max. 15% este ocupat definitiv. Restul terenului rămâne liber şi se dezvoltă în condiii naturale. Astfel se pot crea habitate noi pentru fauna şi flora sălbatică. Prin crearea condiiilor de dezvoltare naturală a habitatului, parcurile eoliene produc un impact pozitiv asupra biodiversităii, care devine semnificativ în cazul în care terenurile pe care se amplasează parcurile sunt degradate şi fără valoare biologică.

În cazul analizat, terenul pe care se va amplasa parcul eolian este cu folosină agricolă şi implicit cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiversită ii. Prin realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale să lbatice. Impactul este pozitiv semnificativ.

 25 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.2.2.3. Măsuri de reducere a impactului În cele mai multe cazuri, impactul se reduce prin amplasarea parcului eolian în zone deja antropizate (influenate de prezena omului), care nu sunt acoperite cu vegetaie nativă: de exemplu terenurile agricole. În general, impactul se reduce semnificativ astfel: - amplasarea turbinelor în afara zonelor de migrare a păsărilor; - evitarea habitatelor atractive pentru un număr mare de păsări: luciu de apă, zone umede (mlaştini), teren stâncos, muni sau piscuri – unde se înregistrează cureni ascensionali. În general, se vor evita amplasamente cunoscute ca zone de împerechere, cuibărit sau hrănit ale păsărilor. - În habitatele speciilor de păsări protejate, se impun măsuri de reducere a înălimii pilonilor până la max. 50 m.

Pentru reducerea impactului asupra păsărilor, se recomandă ca parcurile eoliene să fie amplasate în „habitate cu importană redusă”, cum ar fi: - Terenuri agricole; - Păşuni controlate (nu cele naturale); - Zone industriale şi pământuri neproductive (cariere, mine, depozite de deşeuri) - Zone deja fragmentate astfel încât sunt rareori frecventate de păsări; - Terenuri degradate

Alte măsuri care contribuie la reducerea impactului asupra păsărilor), dar care nu sunt studiate sau testate suficient, sunt: - Oprirea generatoarelor în perioadele de migraie a păsărilor sau liliecilor (cu efecte negative asupra viabilităii proiectului); - Amplasarea în zona parcului a unor emiătoare de semnale radio de frecvene calculate, astfel încât păsările şi/sau liliecii să evite zona – metodă aflată în teste;

Măsurile de mai sus sunt cu caracter general.

În cazul analizat, impactele asupra păsărilor sunt nesemnficative şi nu se impun măsuri de reducere.

Oricum, prin proiect s-au adoptat măsuri de natură tehnică şi de amplasament care să asigure că impactul asupra biodiverstiăii în general şi asupra păsărilor în special este nesemnificativ. O parte din acestea sunt: - S-a avut în vedere reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea in afara ariilor de protectie naturala, utilizarea unor tehnologii si materiale de ultima generatie "prietenoase" fata de mediu; - Liniile de transmisie a energiei sunt subterane;

4.2.2.4. Concluzii privind impactul asupra păsărilor

Tabelul 6. Impact asupra păsărilor

Impact Semnificaie Măsuri de comentarii reducere a impactului Coliziuni Negativ, Nu e cazul Frecvena scăzută a păsărilor în zonă nesemnificativ În zonă nu s-au identificat păsări protejate. Predispoziie mai mare spre coliziune o au păsările răpitoare şi păsările mari, cu decolare orizontală. Nu s-au identificat în

 26 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

zonă păsări răpitoare sau alte specii de categorie mare. Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor migratoare; Electrocutări Negativ, Nu e cazul Prin proiect, liniile de transmisie sunt pozate subteran, nesemnificativ astfel incât incidena cu păsările este nulă. Staiile de transformare şi tablourile electrice sunt capsulate şi izolate în conformitate cu reglementările în vigoare. Distrugerea Negativ, Nu e cazul Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ mică (în habitatului nesemnificativ comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiverstiăii. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Fragmentarea şi Negativ, Nu e cazul Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare alterarea nesemnificativ biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare habitatului agricolă. Strămutare Negativ, - Acest impact nu se manifestă pe amplasamentul propus inexistent Extinderea Pozitiv, - terenul pe care se va amplasa parcul eolian este cu habitatelor prin semnificativ folosină agricolă şi implicit cu valoare scăzută din punct de schimbarea vedere al biodiversităii. Prin realizarea parcului, o destinaiei suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi terenului animale sălbatice.

4.2.3. Alte animale 4.2.3.1. Analiza impactului Accesul la amplasament se face pe DJ224b (asfaltat) care face legătura între DN28B Iaşi – Bârlad şi localitatea Vutcani (jud. Vaslui). Înainte de intrarea în Vutcani, se intră pe un drum sătesc neasfaltat care permite accesul la întreg amplasamentul. Drumul sătesc va fi amenajat corespunzător prin pietruire pentru a se facilita accesul utilajelor grele în zonă.

a. Coliziuni Construirea de noi drumuri sau îmbunătăirea drumurilor existente pot duce la creşterea traficului în zonă şi implicit la creşterea riscului de coliziune între maşini şi animale sălbatice (reptile, amfibieni, mamifere). Acest impact se aşteaptă să fie minor deoarece în zonă, dezvoltarea faunei sălbatice nu este foarte pregnantă.

Frecvena animalelor sălbatice în zonă este foarte redusă. Practic nu se vor construi drumuri noi ci se vor amenaja cele existente. Probabilitatea ca să se producă coliziuni între animalele sălbatice şi utilaje este foarte mică.

Impactul este nesemnificativ deoarece: - Zona nu este des frecventată de animale sălbatice (mari); - Infrastructura de transport nu va suferi modificări majore: se va recondiiona drumul sătesc existent; - Viteza utilajelor în zonă este limitată natural prin relief, scăzând astfel riscul de coliziune; - Posibilitatea producerii impactului se rezumă doar la etapa de realizare a proiecutlui, când frecvena traficului va fi mai mare

b. Alterarea şi pierderea habitatelor Unele specii de animale pot fi reticente la traversarea drumurilor, ceea ce poate avea efect advers asupra ratei de reproducere a populaiilor locale de animale, dificultăi în asigurarea hranei şi întreruperi ale rutelor de migrare. După construcie, străzile pot fi utilizate de animalele mici pentru deplasare, ceea ce înlesneşte posibilitatea de a fi

 27 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui capturate de animalele sau păsările de pradă. Aceasta poate duce la un dezechilibru în sistemul pradă – prădător. Un alt impact mai puin semnificativ în cazul de faă, este segmentarea rutelor de migrare a mamiferelor mari: porci mistrei, căprioare etc. Abundena faunei sălbatice în această zonă este redusă, astfel încât impactul asupra acesteia este minim.

Un impact indirect ce poate fi identificat este reprezentat de schimbări în populaiile de animale sălbatice, invazia plantelor nespecifice care înlocuiesc vegetaia nativă şi care duce la dificultăi în procurarea hranei. Dezvoltarea în exces a plantelor nespecifice poate creşte riscul de incendiu, cu efecte negative asupra faunei zonei. De asemenea, prezena omului duce la creşterea riscurilor de incendiu (fumat, foc în locuri nepermise, accidente rutiere etc.).

Calitatea apelor din zonă poate fi influenată în perioada de construcie prin pulberile transportate de vând şi depuse pe suprafaa apei. Fenomenele de eroziune a solului pot apărea în timpul construciei când se decopertează solul în scopul amplasării obiectelor proiectului. Pulberile transportate în ape pot creşte turbiditatea apei cu efecte negative asupra speciilor acvatice (în special dificultăi în procurarea hranei). Acest impact poate fi diminuat prin întocmirea unui plan de control al eroziunii. Scurgerile de substane chimice pot de asemenea afecta viaa sălbatică. Se recomandă întomcmirea unui Plan de control şi prevenire a scurgerilor.

Speciile sensibile la zgomot este de aşteptat să evite zona în timpul construciei, însă se pot reîntoarce în timpul fazei de operare după o perioadă de timp care este estimată la max. 2 ani după încetarea lucrărilor.

Impactul este nesemnificativ deoarece: - Zona nu este des frecventată de animale sălbatice (mari); - Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); - Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă.

c. Extinderea habitatelor S-a identificat şi un impact pozitiv al parcurilor eoliene asupra faunei sălbatice prin conservarea spaiilor deschise şi a habitatelor care, altfel ar fi fost utilizate în scopuri agricole. Schimbarea destinaiei terenului are un efect pozitiv major asupra biodiversităii. în prezent, terenul are folosină agricolă. Agricultura se realiza în mod neorganizat de către săteni neinstruii. S-au constatat utilizări necorespunzătoare a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice care au dus în timp la alterarea solului şi a apelor subterane prin infiltraii. Schimbarea destinaiei terenului va duce la stoparea impurificării factorilor de mediu cu substane chimice periculoase. Mai mult, se va crea un nou habitat care va permite dezvoltarea faunei şi florei specifice zonei.

În cazul analizat, terenul pe care se va amplasa parcul eolian este cu folosină agricolă şi implicit cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiversită ii. Prin realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale să lbatice. Impactul este pozitiv semnificativ.

 28 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.2.2.2. Măsuri de reducere a impactului Proiectul este amplasat într-o zonă cu o valoare mică a biodiversităii. Impactul negativ generat de proiect asupra biodiverstiăii este relativ scăzut şi se manifestă mai pregnant în perioada de construcie. În această situaie, se impun următoarele măsuri de reducere a impactului: - Contractarea cu atenie a constructorului parcului. Acesta trebuie să îndeplinească toate criteriile în ceea ce priveşte dotările, protecia muncii, PSI, protecia mediului. Caietul de sarcini va cuprinde cerine stricte cu privire la modalitatea de execuie a lucrărilor astfel încât impactul asupra biodiversităii să fie minim; - Întocmirea unui Plan control şi prevenire a scurgerilor - Întocmirea unui Plan de control al eroziunii - Limitarea vitezei la max. 30 km/h pe drumurile de acces la amplasament, astfel încât să se poată evita coliziunile cu animalele sălbatice. - Controlul vegetaiei – se va face prin monitorizarea speciilor de plante care cresc pe amplasament. Dacă acestea nu sunt native, se vor elimina şi înlocui. - Dotarea cu mijloace locale de prevenire şi stingere a incendiilor

Măsurile de mai sus sunt cu caracter general.

În cazul analizat, impactele asupra animalelor sunt nesemnficative.

Totuşi, se impun următoarele măsuri de reducere: - Întocmirea unui Plan control şi prevenire a scurgerilor - Întocmirea unui Plan de control al eroziunii - Dotarea cu mijloace locale de prevenire şi stingere a incendiilor

4.2.2.4. Concluzii privind impactul asupra animalelor

Tabelul 7. Impact asupra animalelor

Impact Semnificaie Măsuri de reducere a Comentarii impactului Coliziuni Negativ, Restricii de viteză - Zona nu este des frecventată de nesemnificativ animale sălbatice (mari); - Infrastructura de transport nu va suferi modificări majore: se va recondiiona drumul sătesc existent; - Viteza utilajelor în zonă este limitată natural prin relief, scăzând astfel riscul de coliziune; - Posibilitatea producerii impactului se rezumă doar la etapa de realizare a proiecutlui, când frecvena traficului va fi mai mare Distrugerea Negativ, Întocmirea unui Plan control - Zona nu este des frecventată de habitatului nesemnificativ şi prevenire a scurgerilor animale sălbatice (mari); Întocmirea unui Plan de - Suprafaa de teren ocupată control al eroziunii definitiv este relativ mică (în Dotarea cu mijloace locale comparaie cu suprafaa totală de prevenire şi stingere a aferentă proiectului); incendiilor - Habitatul scos din circuitul natural

 29 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

(2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Extinderea Pozitiv, - - terenul pe care se va amplasa habitatelor prin semnificativ parcul eolian este cu folosină schimbarea agricolă şi implicit cu valoare destinaiei scăzută din punct de vedere al terenului biodiversităii. Prin realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale sălbatice.

4.2.3. Vegetaia 4.2.3.1. Analiza impactului Semnificaia impactului de pierdere a vegetaiei, asociat cu proiectele de acest gen, în mod normal depinde de mărimea amplasamentului şi de prezena unor specii de plante rare sau sensibile în zona afectată. Pierderea de vegetaie depinde de topografia terenului care influenează lungimea şi complexitatea căilor de acces. Dezvoltarea necontrolată a speciilor de plante invazive poate duce la pierderea sau reducerea speciilor native de plante. În unele cazuri sunt necesare defrişări de păduri pentru a facilita circulaia aerului spre palele turbinelor.

În cazul analizat, impactul asupra vegetaiei este nesemnficativ deoarece: - Pe teren nu există păduri sau specii de plante rare sau sensibile - Folosina terenului fiind agricolă, nu s-au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenioase la condiii de mediu.

4.2.3.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului Reducerea impactului asupra vegetaiei native poate fi minimizat prin proiectarea parcului astfel încât pierderea de vegetaie să fie minimă. În general, impactul asupra speciilor de plante protejate sau ocrotite poate fi eliminat încă din faza de proiectare. Specificul proiectului permite în limite destul de largi reconfigurarea amplasamentelor turbinelor astfel încât să nu fie afectai arbori sau plante protejate. De asemenea, impactul asupra vegetaiei poate fi minimizat prin refacerea habitatelor şi a florei sau, în cazuri extreme prin translocări ale exemplarelor de specii protejate în pepiniere sau rezervaii.

Deoarece impactul este nesemnficativ, nu se impun măsuri de reducere a acestuia

4.2.3.3. Concluzii privind impactul asupra vegetaiei

Tabelul 8. Impact asupra vegetaiei

Impact Semnificaie Măsuri de reducere a Comentarii impactului Pierderea Negativ, - Pe teren nu există păduri sau specii vegetaiei nesemnificativ de plante rare sau sensibile

 30 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

- Folosina terenului fiind agricolă, nu s- au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenioase la condiii de mediu.

4.3. Impact asupra factorului de mediu apă 4.3.1. Apele de suprafaă şi zonele umede Reeaua hidrografică din zona proiectului (pe o rază de 5 km), cuprinde: Râul Idrici, Râul Vutcani (aflueni ai Elanului, cu vărsare în Prut), Râul Albeşti (afluent al Bârladului) şi Acumularea Roşieşti la cca. 5 km de parc. (cu vărsare în r. Bârlad). La 500 de metri de parc se găseşte doar r. Idrici. Datorită configuraiei terenului, nu există risc de inundaii pe amplasamentul parcului.

4.3.1.1. Analiza impactului Proiectul va fi amplasat în bazinul hidrografic al r. Idrici, afluent al r. Elan, cu vărsare în Prut, cod XII-1-78-22. Proiectul este încadrat de r. Idrici la Vest şi r. Idriciul Sec la est. Alte zone umede sau luciu de apă nu intersectează proiectul. Impactul proiectului asupra apelor de suprafaă în perioada de execu ie se rezumă la: - Suprafeele decopertate sunt erodate de vânt. Particulele antrenate pot ajunge în apele r. Idrici. Impactul este de slabă intensitate şi se manifestă temporar. De asemenea, apele pluviale pot eroda suprafeele defrişate, antrenând suspensii solide care ajung în r. Idrici sau Idriciul Sec. - Transportul materialelor de construcie şi a echipamentelor poate duce la scurgeri accidentale de substane periculoase în apele de suprafaă (de la utilaje). De asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaă. Utilizarea drumurilor neasfaltate implică producerea de praf care este purtat de vânt în apele de suprafaă. - Modificarea traseelor de drenaj a apelor pluviale prin amenajările locale – poate duce la stagnarea apelor în băli. În timp, acestea pot constitui locaii propice pentru dezvoltarea insectelor sau bacteriilor. Precipitaiile ulterioare pot antrena aceste ape stagnante care sunt transportate în apele r. Idrici sau Idriciul Sec. Ca efect, aceste ape contribuie la creşterea necesarului de oxigen în apele râului prin creşterea concentraiei în substane organice. Impactul are o probabilitate redusă deoarece terenul de amplasament este în pantă ceea ce minimizează posibilitatea creării zonelor stagnante.

În general, impactul asupra apelor de suprafaă este redus ca intensitate şi se manifestă temporar – în perioada de construcie.

Perioada de operare: Procesul tehnologic de producere a energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene nu generează ape industriale uzate sau alte substante care să conducă la poluarea apelor de suprafată.

Functionarea parcului eolian nu presupune consum de apa si nici deversarea de ape reziduale. Monitorizarea se face de la distanta astfel incat nu sunt prevazute cladiri pentru activitati tehnologice sau de birou.

 31 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.3.1.2. Măsuri de reducere a impactului Ca măsuri de reducere a impactului se propun: - Întocmirea unui Plan control şi prevenire a scurgerilor (de substane periculoase din utilaje) - Întocmirea unui Plan de control al eroziunii (plan de decopertare progresivă a terenului astfel încât suprafaa decopertată la un anumit timp să fie minimă) – în perioada de execuie. În perioada de funcionare, întreaga zonă de amplasament va fi înierbată astfel încât eroziunea să fie minimă. - Evitarea creării zonelor stagnante pentru apele pluviale prin controlul drenajului acestora. De asemenea, depozitarea temporară a materialeor şi deşeurilor se va face controlat astfel încât să nu fie posibilă acumularea de ape pluviale în interiorul depozitelor. - Limitarea vitezei la max. 30 km/h pe drumurile de acces la amplasament, astfel încât să se minimizeze emisiile de pulberi. Drumurile neasfaltate vor fi stropite periodic cu apă. Transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment etc.) se va face în containere închise (acoperite cu prelată).

4.3.1.3. Concluzii privind impactul asupra apelor de suprafaă

Tabelul 9. Impact asupra apelor de suprafaă

Impact Semnificaie Măsuri de reducere a Comentarii impactului Eroziune Negativ, Plan de control al Suprafeele decopertate sunt erodate de vânt. temporar, eroziunii Particulele antrenate pot ajunge în apele r. Idrici. nesemnificativ Impactul este de slabă intensitate şi se manifestă temporar. De asemenea, apele pluviale pot eroda suprafeele defrişate, antrenând suspensii solide care ajung în r. Idrici sau Idriciul Sec Scurgeri Negativ, Plan control şi Transportul materialelor de construcie şi a temporar, prevenire a scurgerilor echipamentelor poate duce la scurgeri nesemnificativ accidentale de substane periculoase în apele de suprafaă (de la utilaje). De asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaă. Praf Negativ, Nu se impun măsuri Utilizarea drumurilor neasfaltate implică temporar, producerea de praf care este purtat de vânt în nesemnificativ apele de suprafaă.

4.3.2. Apele subterane Amplasarea şi functionarea parcului eolian nu va conduce la poluarea apelor subterane, avand in vedere următoarele aspecte tehnice: • pe amplasament nu sunt depozitate materii prime şi materiale; • uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comanda, ungerea şi răcirea unor subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate in circuite etanşe. In cazul aparitiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi de oprire automată a functionarii tubinelor; • procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale.

 32 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.3.2.1. Analiza impactului Contaminarea apelor subterane sau influenarea ciclului hidrologic al acestora poate avea consecine asupra sănătăii publice. Modalităile prin care proiectul ar putea influena apele subterane sunt: - Scurgeri de substane periculoase pe sol şi infiltrarea acestora în apele subterane odată cu apele pluviale. Dinamica acviferului face ca impactul unei eventuale impurificări a acestuia să se resimtă la distane mari faă de amplasament, inclusiv în apele de suprafaă. - Vibraiile din timpul amenajărilor pot influena hidrologia acviferului prin compactarea sau prăbuşirea solului (în straturile de adâncime), cu efecte directe asupra curgerii apelor subterane. - Crearea de fisuri în rocă sau sol, ca efect a desfăşurărilor de fore pentru construcia parcului, duce la creşterea permitivităii solului. Apele pluviale se infiltrează mai repede şi nu sunt suficient filtrate, astfel încât pot ajunge în acvifer sedimente, substane chimice sau ali poluani antrenai de apele pluviale. - Modificarea sistemului natural de drenaj al apelor pluviale poate influena rata de alimentare a acviferului, cu efecte asupra nivelului acestuia.

În cazul de faă , impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ, deoarece: - Amplasamentul proiectului este într-o zonă de deal, unde acviferul este la adâncimi relativ mari (min. 20m). Panta naturală a solului permite drenajul corect al apelor pluviale; - Nu se utilizează explozibil pentru realizarea fundaiilor. Construciile se realizează din elemente modulare, care necesită timp redus de montaj şi activităi minime pentru construcie. - pe amplasament nu sunt depozitate materii prime şi materiale; - uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comanda, ungerea şi răcirea unor subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate in circuite etanşe. In cazul aparitiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi de oprire automată a functionarii tubinelor; - procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale.

4.3.2.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului În general, impactul asupra apelor subterane poate fi minimizat printr-o analiză detaliată a hidrologiei acviferului: identificarea direciei de curgere, a debitului şi a altor parametri relevani. În funcie de aceşti parametri se impun măsuri de monitorizare a lucrărilor de execuie astfel încât influena asupra acviferului să fie minimă. Planurile de Prevenire a scurgerilor şi de management al deşeurilor sunt necesare în perioada de execuie şi de funcionare.

Impactul asupra apelor subterane poate fi eliminat prin implementarea în fază de construcie a unui Plan de control al eroziunii. Acest plan obligă constructorul să utilizeze cele mai bune practici de management în timpul execuiei. Acestea includ: - Utilizarea paravanelor de reinere a aluviunilor între zona de construcie şi cursurile de apă sau zonele sensibile învecinate (păduri, zone umede etc.) - Utilizarea păturilor de control a eroziunii pe versani sau pante în vecinătatea zonelor sensibile (ape, zone umede, păduri); - Restaurarea vegetaiei în cel mai scurt timp de la decopertare.

 33 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Paravan de reinere a aluviunilor Pătură de control a eroziunii

Ca măsuri de prevenire a impactului asupra apelor subterane, se impun: - Plan de Prevenire a scurgerilor - Plan de management al deşeurilor - Plan de control al eroziunii

4.3.2.3. Concluzii privind impactul asupra apelor subterane

Tabelul 10. Impact asupra apelor subterane

Impact Semnificaie Măsuri de reducere a Comentarii impactului Scurgeri Negativ, Plan control şi - uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru temporar, prevenire a comanda, ungerea şi răcirea unor nesemnificativ scurgerilor subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate in circuite etanşe. In cazul aparitiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi de oprire automată a functionarii tubinelor; - procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale. Eroziune Negativ, Plan de control al - Amplasamentul proiectului este într-o temporar, eroziunii zonă de deal, unde acviferul este la nesemnificativ adâncimi relativ mari (min. 20m). Panta naturală a solului permite drenajul corect al apelor pluviale; - Nu se utilizează explozibil pentru realizarea fundaiilor. Construciile se realizează din elemente modulare, care necesită timp redus de montaj şi activităi minime pentru construcie. Deşeuri Negativ, Plan de management - pe amplasament nu sunt depozitate temporar, al deşeurilor materii prime şi materiale; nesemnificativ - Depozitarea deşeurilor de construcii este temporară şi controlată

 34 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.4. Impact vizual / peisaj Impactul vizual şi influena asupra peisajului sunt cele mai comune exprimări reticente din partea publicului. Noiunea de „impact vizual negativ” este foarte subiectivă deoarece depinde de modul de percepie al fiecăruia. Opiniile cu privire la impactul vizual al parcurilor eoliene variază de la un segment al populaiei la altul şi de la o locaie la alta.

Un impact vizual negativ poate fi definit ca o percepie negativă a esteticii unei amenajări prin care se diminuează calitatea vizuală a peisajului existent.

Impactul vizual negativ se manifestă în general atunci când într-un peisaj existent se introduce un element contrastant în ceea ce priveşte forma, linia, culoarea şi/sau textura. Intensitatea degradării peisajului depinde pe de o parte de gradul de contrast vizual care este introdus prin implementarea proiectului. De cealaltă parte a ecuaiei impactului intervine percepia personală a privitorului asupra contrastului indus de proiect. Dacă privitorul consideră amenajarea ca o modificare care nu este în armonie cu peisajul existent, contrastul va fi considerat puternic şi neadecvat şi va fi perceput ca un impact negativ.

Într-un parc eolian turbinele sunt cele care determină în principal impactul vizual. Ele reprezintă punctul de focalizare a peisajului care le conin. Elementele care contribuie la stabilirea impactului vizual sunt: omogenitatea, uniformitatea, aspectul fizic (culoare, însemne), lumini (de exemplu luminile pentru ghidaj aeronautic). În cele mai multe cazuri mărimea turbinelor creează contrastul vizual. În proiectul investigat, înălimea turbinelor este de min. 100 m, cu mult mai mare decât a elementelor peisajului general: copaci, vegetaie sau construcii. În aceste condiii, turbinele vor fi vizibile şi vor crea un contrast puternic în peisaj.

4.4.1. Analiza impactului Parcul eolian va fi amplasat la distane apreciabile faă de posibilii receptori. În zonă nu există elemente de peisaj care să scadă în valoare estetică datorită prezenei turbinelor. În general, peisajul zonei nu este valoros. Acesta a fost afectat de-a lungul timpului de activităile agricole.

Deoarece, turbinele eoliene vor fi amplasate la distante de aproximativ 500 de metri intre ele impactul asupra peisajului va fi echivalent cu cel generat de prezenta stalpilor de inaltă tensiune (cu a căror prezentă ne-am obişnuit) şi nu-l considerăm ca un impact negativ, ci ca o imagine a progresului şi civilizatiei.

Turatia redusă a rotoarelor turbinelor eoliene (15 rotatii/minut) nu va induce o imagine neplăcută asupra observatorului. Mai mult, prin caracterul de noutate şi design-ul modern, parcul eolian şi zona in ansamblul ei ar putea constitui un punct de atractie turistică semnificativ.

Energia produsă în parcul eolian va trebui transportată către sistemul electric local sau naional. Liniile de transport creează de asemenea un contrast în peisajul zonal. Aceste amenajări măresc aria de vizibilitate a proiectului. Staiile de transformare sunt relativ mici în dimensiuni, fiind mai puin vizibile în comparaie cu celelalte elemente ale proiectului.

În cazul de faă, liniile de transport sunt subterane, nefiind vizibile.

 35 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Luminile de sigurană amplasate pe turbine sau pe staia meteo contribuie la impactul vizual. Luminile de avertizare roşii intermitente sunt active non-stop, ducând la expansiunea impactului vizual şi pe timp de noapte.

Impactul asupra peisajului zonei se consideră că este perceput ca unul pozitiv având în vedere următoarele: - În zonă nu există elemente de peisaj care să scadă în valoare estetică datorită prezenei turbinelor. În general, peisajul zonei nu este valoros. Acesta a fost afectat de-a lungul timpului de activităile agricole. - Parcul eolian este perceput ca o imagine a progresului şi civilizatiei, într-o zonă slab dezvoltată economic şi social - Prin caracterul de noutate şi design-ul modern, parcul eolian şi zona in ansamblul ei ar putea constitui un punct de atractie turistică semnificativ.

4.4.2. Măsuri de reducere a impactului Măsuri cu caracter general: Contrastul vizual introdus în peisajul existent este imposibil de evitat datorită mărimii şi localizării tipice a acestor proiecte. Totuşi sunt câteva măsuri care pot fi încorporate în proiect astfel încât să se limiteze gradul contrastului vizual şi astfel să reducă impactul vizual negativ. Reducerea dimensiunilor turbinelor este poate cea mai eficientă metodă de reducere a impactului vizual, însă această măsură trebuie pusă în balană cu alte constrângeri mult mai importante: resurse culturale, zone umede, biodiversitate, fezabilitate, preferine ale proprietarului, proximitate faă de zone rezideniale sau drumuri etc. În aceste condiii, impactul vizual, prin necesitate, este ultimul criteriu de care se ine seama în amplasarea unui parc eolian. Câteva opiuni pentru rezolvarea problemei impactului vizual pot fi adoptate încă din fază de proiect: - Utilizarea de turbine (turn, nacelă, rotor) care sunt uniforme şi echilibrate în formă, culoare şi dimensiune; - Interzicerea afişajelor publicitare sau comerciale pe turbine; - Limitarea iluminării turbinelor la cerinele minime pentru asigurarea siguranei zborurilor şi sincronizarea luminilor pentru toate turbinele; - Unde este posibil, limitarea luminilor de securitate la sol, sau utilizarea de iluminare activată de senzori de mişcare; - Instalarea cablurilor electrice sub nivelul solului, acolo unde este posibil; - Staiile de transformare, clădirile de service şi alte amenajări vor fi instalate în locaii unde sunt mai puin vizibile. Acestea vor fi proiectate astfel încât să fie în armonie cu peisajul existent; - Localizarea căilor de acces pe trasee cât mai puin vizibile; - Întreinerea amenajărilor proiectului în timpul funcionării (reparaii, înlocuiri, vopsire periodică, curăare etc.). Se impune minimizarea depozitelor exterioare de echipamente şi materiale, înlăturarea imediată a deşeurilor sau echipamentelor casate şi meninerea întregului amplasament într-o stare de curăenie generală.

Măsuri specifice proiectului analizat: În cazul analizat, NU SE IMPUN MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI. În plus, impactul vizual este catalogat ca fiind unul POZITIV

 36 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.4.3. Concluzii privind impactul vizual

Tabelul 11. Impact vizual

Impact Semnificaie Măsuri de reducere a Comentarii impactului Vizual Pozitiv, - - În zonă nu există elemente de peisaj care semnificativ, să scadă în valoare estetică datorită pe termen prezenei turbinelor. În general, peisajul lung zonei nu este valoros. Acesta a fost afectat de-a lungul timpului de activităile agricole. - Parcul eolian este perceput ca o imagine a progresului şi civilizatiei, într-o zonă slab dezvoltată economic şi social - Prin caracterul de noutate şi design-ul modern, parcul eolian şi zona in ansamblul ei ar putea constitui un punct de atractie turistică semnificativ.

4.5. Umbră alternantă 4.5.1. Analiza impactului Rotirea paletelor turbinei în perioadele însorite va duce la crearea unei umbre alternante. Altfel spus, se produc schimbări alternante în intensitatea luminii percepute de un receptor. De obicei, turbinele sunt amplasate la distane apreciabile faă de posibilii receptori, astfel încât probabilitatea producerii unui astfel de impact este foarte mică. Umbrele alternate pot fi percepute de receptori la unghiuri mici ale soarelui (dimineaa şi seara), când conul de umbră este alungit. Impactul nu se produce când soarele este acoperit de nori, când este ceaă, când turbina este oprită sau când paletele rotorului sunt în unghi de 90˚ faă de receptor. Impactul este perceput la distane de maxim 1 km, însă zona cea mai puternic afectată este pe o rază de 300 m faă de turbină, pe o durată de cel mult 200 ore/an. În cursul unei zile, impactul datorat umbrei alternante este perceput maxim 20 minute într-o locaie stabilă aflată pe o rază de 300 m faă de turbină.

Pe o rază de cel puin 500 m în jurul amplasamentului nu s-au identificat posibili receptori ai umbrei alternanete, astfel încât impactul datorat acesteia este inexistent.

4.5.2. Măsuri de reducere a impactului În general, măsurile de reducere a impactului umbrei alternante se rezumă la identificarea încă din fază de proiect a potenialilor receptori: ferme, zone rezideniale, case de vacană etc. Odată identificai posibilii receptori, amplasarea pilonilor turbinelor se va face astfel încât să-i afecteze cât mai puin. În situaii imposibil de rezolvat în acest mod, este indicat a se obine un acord al receptorului, prin care acesta dovedeşte că a îneles natura şi amploarea impactului şi că-l acceptă. Pentru reducerea impactului, receptorului i se vor asigura condiiile materiale necesare: stoluri, obloane etc, pentru reducerea sau eliminarea expunerii la umbra alternantă.

Pentru proiectul analizat nu se impun măsuri de reducere a impactului datorat umbrei alternante deoarece nu s-au identificat posibili receptori.

 37 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.6. Zgomot De-a lungul timpului s-au făcut progrese majore în ceea ce priveşte reducerea zgomotului turbinelor. Reacia celor mai muli oameni referitor la zgomotul turbinelor, este că acestea sunt mult mai silenioase decât se aşteptau. Oricum, deoarece parcurile eoliene sunt amplasate în mod obişnuit în zone rurale unde nivelul de zgomot ambiental este redus, evaluarea unui posibil impact datorat zgomotului asupra vecinilor sau altor receptori sensibili, este necesară.

4.6.1. Evaluarea impactului Zgomotul produs de turbine este cauzat de mişcarea lamelor elicei în aer – efectul aeroacustic de tip „swoosh”. Acest zgomot este comparabil cu cel produs de vânt la trecerea printre copaci sau de-a lungul urechii receptorului. Natura zgomotului este pulsatorie, cu frecvena corespunzătoare vitezei de rotaie a paletelor. Zgomotul este mai pregnant la viteze medii ale vântului, când zgomotul de fond produs de acesta este redus.

Unele turbine emit sunete tonale cauzate de componentele mecanice. Acestea au un nivel mai redus decât sunetele date de palete, însă sunt mai supărătoare. La nivel naional sunt impuse limite ale nivelului de zgomot (în decibeli) la limita proprietăii.

Producătorii de turbine eoliene furnizează date cu privire la nivelul de zgomot produs de acestea în acord cu IEC International Standards (International Electrotechnical Commission’s).

Percepia umană asupra nivelului de zgomot este substanial subiectivă. Pentru aprecierea impactului, se recurge la o metodă pe cât de simplă, pe atât de eficientă: compararea zgomotului produs de proiect cu zgomote uzuale din viaa de zi cu zi.

In timpul functionarii, zgomotul este produs in parte de generator si, in parte, de taierea vantului de catre pale. In cea mai mare parte zgomotul este datorat varfurilor palelor si in special la viteze mici ale vantului. Turbinele VESTAS sunt prevazute cu sistemul OptiSpeed care permite reglarea vitezei rotorului in functie de conditiile existente ale vantului ceea ce produce un efect substantial de reducere a emisiei de zgomot.

Cartea Tehnica a turbinei VESTAS V 90-3.0 MW indica un nivel maxim de zgomot de 95.1 dB la inaltimea de 10m in cazul unei viteze a vantului de 4 m/s si 103.3 dB la inaltimea de 10m in cazul rularii la puterea nominala (viteze ale vantului de peste 10m/s).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban, in conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt urmatoarele: - parcuri zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A); - incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii - 75 dB(A); - piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber - 65 dB(A); - incinte industriale - 65 dB(A).

Amplasarea parcului eolian la o distanta de minim 900 de metri fata de casele din satul Sibioara, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot ( sub 45 dB(A)). Distanta minima la care poate fi amplasata o turbina eoliana

 38 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui fata de zona rezidentiala, pentru respectarea nivelului de zgomot admis, este de 500 de metri.

La viteze mai mari ale vantului efectele, din puntul de vedere al zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii.

Impactul zgomotului produs de turbine este nesemnficativ deoarece: - Turbinele VESTAS sunt prevazute cu sistemul OptiSpeed care permite reglarea vitezei rotorului in functie de conditiile existente ale vantului ceea ce produce un efect substantial de reducere a emisiei de zgomot - Amplasarea parcului eolian la o distanta de minim 900 de metri fata de casele din satul Sibioara, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot ( sub 45 dB(A))

4.6.2. Măsuri de reducere a impactului Măsuri generale Impactul indus de zgomotul turbinelor eoliene este de aşteptat să fie minor. Totuşi se prezintă câteva metode de reducere a impactului aplicabile atunci cât în zona de amplasament se identifică receptori sensibili: - Amplasarea turbinelor la o distană suficientă faă de zonele rezideniale, astfel încât nivelul zgomotului asupra receptorului să fie minim; - Implementarea celor mai bune practici în ceea ce priveşte zgomotul ambiental în timpul construciei: intervale prestabilite de lucru, atenuatori de zgomot etc.; - Limitarea tăierii / eliminării vegetaiei din jurul amplasamentului; - Meninerea turbinelor în bune condiii de funcionare; - Informarea posibililor receptori (vecini) cu privire la începerea lucrărilor posibil producătoare de zgomot; - Obinerea de acorduri scrise de la eventualii receptori, după prezentarea şi explicarea impactului; - Adoptarea unei proceduri de rezolvare rapidă şi eficientă a eventualelor reclamaii din partea receptorilor cu privire la zgomot

Măsuri specifice proiectului Măsurile de reducere a zgomotului au fost avute în vedere încă din fază de proiect, astfel incât impactul zgomotului este nesemnificativ. Nu se impun alte măsuri de reducere a impactului.

4.7. Condiii culturale şi istorice În localitatea Vutcani există un muzeu Sătesc. • Muzeul Sătesc din comună Vutcani a fost înfiinat în 1983, iar între timp, a cunoscut mai multe modificări, atât ca spaiu, cât şi în privina coleciilor sale pentru care Ion Diaconu, profesor în localitate, s-a preocupat îndelung. El este şi autorul unei monografii a comunei Vutcani, realizată de Muzeul Judeean „Ştefan cel Mare“ Vaslui.

Alte clădiri sau structuri cu potenială semnificaie culturală nu se găsesc în zona proiectului (pe o rază de 5 km)

 39 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Condiiile culturale şi istorice de pe amplasament sau din vecinătate pot fi arheologice, arhitecturale sau alte resurse care includ, dar nu se limitează la obiecte, situri, clădiri, structuri şi locaii cultural – tradiionale.

Proiectul investigat nu influenează în nici un fel condiiile culturale sau istorice din zonă.

4.8. Impact socio-economic Evaluarea impactului socio-economic produs de un proiect eolian se face inând cont de condiiile socio-economice ale zonei respective: demografice: fora de muncă, populaie etc. şi economice: rata şomajului, buget, taxe etc.

4.8.1. Analiza impactului Fazele de construcie şi de operare ale parcurilor eoliene pot avea impacturi socio- economice asupra regiunii şi/sau comunităii locale. Amploarea impacturilor depinde de locaia şi de mărimea proiectului în raport cu economia şi industria locală.

4.8.1.1. Economia locală Generalităi Un proiect de parc eolian implică un aport de foră de muncă mai mult sau mai puin locală: constructori, operatori, personal de întreinere etc. Cele mai multe proiecte de acest tip se derulează în zone rurale, unde impactul produs de suplimentarea numărului de locuitori se resimte mai pregnant decât în zonele urbane. Afluxul de muncitori non-locali poate crea presiune asupra comunităii locale prin necesitatea furnizării de servicii suplimentare şi prin disponibilitatea spaiilor de cazare. Aceste impacturi sunt de obicei de intensitate redusă datorită perioadei relativ scurte de construcie (max. 6 luni/an). În plus, pentru anumite activităi se poate angaja foră de muncă locală. Pentru proiectele amplasate în zone izolate, constructorul va trebui să asigure cazare permanentă sau temporară pentru muncitori. În mod normal, cazarea pe termen lung pentru angajaii permaneni nu constituie o problemă majoră datorită numărului redus de muncitori necesari în perioada de funcionare (comparativ cu perioada de execuie).

Un asemenea proiect influenează comunitatea locală creşterea necesarului de servicii: poliie, pompieri, personal medical şi alte servicii similare. Evenimente majore ca incendii (de exemplu incendii de vegetaie) sunt rare în ambele faze ale proiectului (execuie şi funcionare). Se pot produce accidente de muncă, însă acestea se rezolvă în conformitate cu Planurile de intervenie ce se vor întocmi în acest sens. Investitorii pot instrui comunităile locale şi zonale cu privire la interveniile în caz de urgenă astfel încât aceste situaii să fie controlate şi să se poate adopta în timpi reali măsurile de urgenă – acolo unde este cazul.

Un proiect eolian implică o creştere temporară a necesarului de echipamente şi utilaje pentru faza de construcie. Această situaie poate crea un impact asupra comunităii locale, mai ales în cele rurale unde disponibilitatea acestor utilaje este limitată. Constructorul contractat va elimina această problemă prin procurarea echipamentelor din alte locaii.

Construirea unui drum sau modernizarea unuia existent va duce la schimbarea permanentă a infrastructurii zonei – cu impact preponderent pozitiv. Pot apărea situaii de percepie negativă a impactului produs de îmbunătăirea infrastructurii – însă cazurile sunt

 40 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui izolate. De exemplu, pavarea unui drum de pământ permite dezvoltarea viitoare a vecinătăilor. Unii oameni care locuiesc de-a lungul străzii se poate să nu dorească modernizarea acesteia din motive de aglomeraie sau zgomot. Însă aceste detalii sunt de obicei analizate într-un studiu de trafic.

S-au făcut numeroase studii cu privire la impactul socio-economic al proiectelor eoliene. Majoritatea concluzionează că impactul este preponderent pozitiv şi se manifestă pe plan local şi regional. Locurile de muncă noi create în fazele de proiectare, construcie şi operare stimulează afacerile regionale şi asigură un venit sigur la bugetul comunităii, prin impozitele pe teren plătite de investitor.

Cercetările au demonstrat că turismul poate fi puternic dezvoltat pe structura proiectelor eoliene, cu impact benefic asupra comunităilor locale. Investitorii, împreună cu administraiile locale pot încorpora elemente de turism în proiectul eolian astfel: - Organizarea de excursii prin parcurile eoliene; - Crearea de puncte de observaie, inclusiv în faza de construcie. Turbinele eoliene sunt de dimensiuni foarte mari (turnul are 110 m înălime iar elicea are 90 m în diametru). Execuia lucrărilor de construcie a turbinelor poate reprezenta un punct de interes pentru anumite categorii sociale. - Amenajarea de chioşcuri de informare. Aici, turiştii pot viziona filme specifice, pot cumpăra suveniruri sau se pot informa asupra istoriei energiei eoliene, utilizarea curentă a energiei şi viitorul industriei electrice. În unele ări din lume s-a dezvoltat ideea de „eco-turism în parcurile eoliene” care acaparează din ce în ce mai muli turişti. În general, ideea de „energie verde” este apreciată de populaie. Pe acest fundal se pot dezvolta programe turistice ample, cu scop recreaional şi informaional.

Impact specific proiectului analizat Parcul eolian este asezat intre localitatile Vutcani si Rosiesti, la distanta de peste 2 km fata de acestea, intr-o zona cu destinatie arabila, fara nici un fel de constructii si in afara siturilor istorice, de arhitectura sau care prezinta vreun interes traditional sau turistic.

Infiintarea parcului eolian va avea efecte sociale benefice asupra comunitatii locale atat prin crearea de noi locuri de munca cat si prin contributia semnificativa la bugetul local. Se intentioneaza acoperirea consumului comunitatii locale cu ,,energie verde“ ceea ce va influenta pozitiv perceptia publicului asupra necesitatii protejarii mediului.

Comunităile locale din zona proeictului sunt caracterizate de un nivel de dezvoltare economică şi socială redus. Investitorul se va implica în proiecte sociale în scopul dezvoltării economico-sociale: - se va investi în şcoli; - se va finana o echipă sportivă

4.8.1.2. Valoarea terenurilor Proprietarii terenurilor din vecinătatea amplasamentului propus pentru parcul eolian se vor întreba în ce fel acest proiect va influena valoarea terenului din proprietate. În momentul de faă există puine date cu privire la impactul parcurilor eoliene asupra valorii

 41 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui terenurilor. Acest impact este foarte dificil de calculat deoarece depinde de foarte muli factori: proximitate, dimensiunea parcului, variabile locale: grad de dezvoltare zonală şi locală etc. În orice caz, s-a demonstrat că valoarea terenurilor învecinate nu scade.

La noi în ară, proiectele eoliene sunt în fază primară . Este posibil ca acestea să influeneze pozitiv valoarea terenurilor învecinate, inând cont de percepia majoritară a românilor cu privire la parcurile eoliene. În funcie de nivelul de dezvoltare culturală şi de educaie personală, se disting 3 tipuri de percepii asupra parcurilor eoliene: - indiferenă – manifestată în rândul păturii de jos a populaiei locale, dată în principal de necunoaştere şi lipsă de educaie – proporie de 18% - apreciere – manifestată în rândul oamenilor cu o educaie medie care îneleg în mare scopul acestor investiii şi întrevăd posibilităile de dezvoltare locală şi individuală – proporie de 78% - reticenă – manifestată într-un segment restrâns de populaie, care în general este reticent la nou şi asociază astfel de proiecte cu previziuni religioase – proporie de 4%.

4.8.2. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului 4.8.2.1. Economia locală Impactul asupra economiei locale este exclusiv pozitiv. Investitorul va trebui să colaboreze cu autorităile locale şi să analizeze proiectul astfel încât orice divergenă de opinie să se rezolve pe cale amiabilă.

4.8.2.2. Valoarea terenurilor Este posibil ca parcul eolian să influeneze pozitiv valoarea terenurilor învecinate. Mai multe variabile influenează valoarea terenurilor din vecinătatea parcurilor eoliene, astfel încât acest impact se manifestă diferit de la o locaie la alta. Investitorul va trebui să Colaboreze cu proprietarii şi să discute metode de reducere a impactului – dacă e cazul.

4.9. Sănătate şi sigurană publică Potenialele riscuri asociate cu sănătatea şi sigurana publică trebuie identificate şi avute în vedere încă din faza de proiectare. Aceste riscuri şi măsurile de prevenire asociate trebuie încorporate într-un Plan general de aciune care va fi implementat în faza de execuie cât şi în faza de funcionare.

4.9.1. Gheaă În perioadele reci ale anului, pe elementele constructive ale turbinelor (inclusiv pe palete) se pot forma blocuri de gheaă. Rotirea paletelor poate duce la desprinderea blocurilor de gheaă formate şi aruncarea acestora împrejur, la distane diferite, în funcie de viteza de rotaie a palelor. S-a observat că gheaa se formează mai ales pe elementele în mişcare ale turbinei (palete). Desprinderea gheii are loc la creşterea temperaturii mediului. Gheaa se poate forma şi pe senzorii pozai pe nacelă. În aceste condiii, turbina se opreşte automat şi porneşte numai după ce senzorul este curăat de gheaă (chiar dacă pe palete mai există încă gheaă). În astfel de situaii, operatorii turbinelor pot fi lovii de bucăile de gheaă desprinse.

 42 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Studiile au arătat că este mai probabil ca bucăile de gheaă să cadă gravitaional decât să fie aruncate prin fore centrifuge. În plus, bucăile de gheaă se fragmentează în aer astfel încât la suprafaa solului ajung fragmente mici care nu pot produce răni grave.

Principalele măsuri care se pot adopta pentru reducerea riscului de accidentare prin căderea gheii sunt: - Amplasarea turbinelor la distană de potenialii receptori; - Instruirea personalului operaional în legătură cu riscurile generate de căderea gheii; - Utilizarea semnalelor de avertizare pentru cei care pătrund în zonă; - Proiectarea turbinelor astfel încât să se reducă formarea de gheaă pe elementele acesteia; - Întreinerea adecvată a turbinelor: desprinderea controlată a gheii formate pe palete şi pe celelalte elemente ale acesteia.

Gheaa se formează în perioadele reci ale anului, când prezena oamenilor pe amplasament este aproape nulă. Astfel, impactul cauzat de căderea bucăilor de gheaă de pe palele turbinei este nesemnificativ. În plus, turbinele sunt de ultimă generaie, dotate cu senzori specifici care opresc turbinele în caz de funcionare anormală (existena gheii pe palete creează dezechilibrarea rotorului şi implicit, oprirea turbinei).

4.9.2. Ruperea paletelor elicei În timpul operării normale, palele rotorului turbinei sunt supuse unor fore puternice. Dacă una dintre palete cedează şi se desprinde de rotor, traiectoria sa este greu de modelat. În condiii normale de funcionare nu s-a raportat nici un caz de rupere a paletelor (chiar şi la viteze mari ale vântului). Ruperea paletelor este posibilă doar în caz de vandalism. Nivelul tehnologic al turbinelor în prezent este foarte ridicat astfel incât este puin probabil ca paletele să cedeze.

Masuri de reducere a impactului Ca măsură de eliminare a impactului datorat ruperii palelor se impune verificarea periodică a acestora în timpul operării. De asemenea, înainte de a fi instalate, paletele sunt supuse unui control de calitate riguros. În plus, turbinele sunt dotate cu limitatoare de viteză, sisteme de oprire automată în caz de avarie şi alte sisteme de sigurană.

4.9.3. Incendiu În timpul perioadei de construcie, activităile desfăşurate de personal pot creşte riscul de incendiu datorită: creşterii numărului de muncitori în zonă, maşini şi utilaje acionate electric sau mecanic, depozitarea şi manipularea combustibilului.

Statistic, un număr redus de incendii au fost raportate în cazul parcurilor eoliene. Cauzele presupuse ale incendiilor au fost flăcări rezultate din întreinerea defectuoasă a echipamentelor, izolaii necorespunzătoare, scurt-circuite, iluminat şi fulgere. În cea mai mare parte, incendiile au fost cauzate de curentul electric. Totuşi, supraîncălzirea dispozitivelor în mişcare datorită frecării poate de asemenea produce un incendiu. Nacelele pot conine substane inflamabile – cum ar fi uleiul.

Măsuri de reducere a impactului

 43 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Riscul de incendiu asociat cu operarea parcurilor eoliene poate fi minimizat printr-o variată gamă de măsuri care sunt, de obicei, incluse în proiect şi în procedurile de operare. Câteva măsuri sunt enumerate în continuare: - Amplasarea liniilor de transport a energiei subteran; - Întocmirea şi implementarea Planurilor de prevenire a incendiilor şi a Planurilor de stingere a incendiilor; - Instruiri periodice a personalului; - Întreinerea şi monitorizarea permanentă a echipamentelor; - Proceduri de întreinere şi operare adecvate - Colaborare cu departamentele locale de intervenie în situaii de urgenă; - Dotarea personalului cu echipamente de protecie

4.9.4. Câmpuri electromagnetice Câmpurile electromagnetice sunt produse de orice conductor străbătut de un curent electric. Populaia este supusă aciunii câmpurilor electromagnetice inevitabil în fiecare moment. Posibilele efecte asociate cu câmpurile electrice şi magnetice de la liniile de transmisie (sau alte surse similare) se împart în 2 categorii: 1. Efecte pe termen scurt 2. Efecte pe termen lung

Influena câmpurilor electromagnetice produse de liniile de transmisie şi alte surse asupra sănătăii populaiei este studiată de câteva decenii. Există puine dovezi că EMF (electromagnetic fields = câmpuri electromagnetice) ar cauza efecte adverse pe termen lung. Nu s-au putut emite standarde care să includă restricii pentru expunerea pe termen lung. În general, efectele scad exponenial cu distana faă de sursă.

Măsuri de reducere a impactului Câmpurile electromagnetice produse de generarea şi transportul energiei de la un parc eolian nu produc o ameninare la sănătate populaiei. În mod obişnuit, cablurile de legătură şi de transmisie a energiei sunt pozate subteran, eliminând astfel expunerea populaiei la câmpurile electromagnetice. Liniile de legătură între turbine şi staia de transformare sunt de obicei de 132 kV, similar cu voltajul din reelele rezideniale de distribuie. În plus, întregul sistem electric este proiectat în acord cu ghidurile şi standardele industriale pentru minimizarea câmpurilor electromagnetice şi a expunerii la acestea.

Impactul câmpurilor electromagnetice asupra sănătăii populaiei este nesemnificativ deoarece liniile de transport sunt pozate subteran.

4.9.5 Fulgere Frecvena fulgerelor depinde de locaie. În România, frecvena fulgerelor este neglijabilă. Acestea apar în caz de furtună, în principal vara. Dacă turbinele nu sunt dotate cu paratrăsnete, palele rotorului şi celelalte componente ale turbinei pot atrage fulgere care se descarcă în pământ – existând riscul de a afecta eventualele persoane care se găsesc la bază.

Măsuri de reducere a impactului Fiecare turbină este dotată cu paratrăsnete. Fundaia stâlpilor constituie o bună împământare şi contribuie la disiparea fulgerelor în pământ. În general, persoanele care sunt predispuse la riscul de electrocutare sunt operatorii turbinelor. Aceştia sunt instruii ca în timpul furtunilor cu fulgere să nu se adăpostească în preajma turbinelor.

 44 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.10. Comunicaii Parcurile eoliene pot influena semnalele de comunicaie în 2 feluri: - Turbinele şi liniile de transmisie asociate produc „sunete electromagnetice” care pot interfera cu serviciile de telecomunicaii, sau - Turbinele pot distorsiona semnalele de comunicaie prin influene fizice.

Tipurile de comunicaii care pot fi afectate sunt: semnalul TV, comunicaiile radio, telefonia mobilă.

4.10.1 Analiza impactului 4.10.1.1. Microunde şi sisteme radar Sistemul de telecomunicaii prin microunde constă în emisia respectiv recepia de semnale transmise prin microunde între 2 antene. Pentru ca sistemul să funcioneze în condiii optime, undele nu trebuie să fie disturbate (interceptate) de forme de relief natural sau artificial. Obturarea legăturii dintre antene reduce calitatea transmisiei. Înaintea alegerii amplasamentului, investitorul trebuie să consulte organismele specifice şi să se asigure că nu sunt interceptate sisteme de comunicaii prin microunde sau sisteme radar.

În zonă nu există sisteme de comunicaii prin microunde.

4.10.1.2. Semnal TV Parcurile eoliene pot influena semnalul TV prin reflexia undelor de către palele turbinelor şi prin atenuarea semnalului la trecerea prin turbine. Reflexia poate cauza distorsiunea semnalului (imagine multiplă). Mişcarea paletelor poate influena recepia semnalului TV prin variaii ale contrastului şi iluminării. Aceste influene sunt posibile doar la semnalele analoage de televiziune. Semnalele digitale nu sunt afectate în acest mod.

Zonele locuite se află la distane mari faă de parcul eolian, astfel incât recepia semnalului TV analog nu este influenată. În plus, televiziunea digitală tinde să înlocuiască în totalitate sistemul analog de recepie.

4.10.1.3. Semnal AM/FM Turbinele de vânt în general afectează mai puin semnalul radio AM/FM decât semnalul TV analog şi sistemele Radar. Emiătoarele radio transmit unde omnidirecionale care nu sunt influenate de turbine.

4.10.1.4. Staii de emisie – recepie Staiile de emisie-recepie sunt dispozitive prin care este posibilă comunicaia pe distane scurte, pe o frecvenă predefinită. Sunt folosite de poliie, pompieri sau în activităi private: constructori, şoferi etc. Utilizarea acestui sistem de comunicaie în zonă este aproape nulă.

4.10.2. Măsuri de reducere a impactului Măsuri generale Prin identificarea sistemelor de comunicaie interceptate de proiect se pot reduce interferenele cu acestea. În general, dacă un amplasament interferă puternic cu sisteme

 45 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui de comunicaie, se preferă schimbarea amplasamentului. Dacă nu este posibilă, se propun o serie de măsuri menite să reducă interferena cu sistemele de comunicaii: - Adăugarea de staii intermediare de emisie – recepie; - Instalarea serviciilor de televiziune prin satelit sau prin cablu în locul celor analoage.

Măsuri specifice proiectului Proiectul nu influenează sistemele de comunicaie din zonă

4.11. Transport şi trafic Impactele datorate transportului şi traficului asociate cu proiectele eoliene includ impacte date de însuşi sistemul de transport (proprietăile fizice ale drumului) şi impacte datorate traficului desfăşurat pe sistemul de transport. Aceste impacte sunt perceptibile în special în perioada de execuie a proiectului.

Cu privire la impactul parcului asupra transportului aerian, a fost solicitat şi emis Avizul favorabil nr. 4268/276/02.05.09 de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin care se demonstrează că turbinele nu vor influena condiiile de zbor.

4.11.1. Analiza impactului Consideraii generale Înaintea începerii unui proiect eolian, trebuie colectate informaii cu privire la căile de transport existente pentru a se determina impactul cauzat de transportul echipamentelor. Amploarea proiectelor de acest gen necesită o infrastructură dezvoltată şi solidă. De cele mai multe ori este necesar să se suplimenteze infrastructura existentă prin construcia de noi drumuri de acces.

Este necesară o analiză detaliată a variantelor de transport în scopul alegerii alternativei care implică un impact cât mai mic asupra mediului şi în acelaşi timp este fezabilă din punct de vedere economic şi tehnic.

Traficul în perioada de construcie va lua amploare. Impactul cauzat de trafic este temporar – pe durata execuiei.

Impact specific proiectului
Accesul la amplasament se face pe DJ224b (asfaltat) care face legătura între DN28B Iaşi – Bârlad şi localitatea Vutcani (jud. Vaslui). Înainte de intrarea în Vutcani, se intră pe un drum sătesc neasfaltat care permite accesul la întreg amplasamentul. Drumul sătesc va fi amenajat corespunzător prin pietruire pentru a se facilita accesul utilajelor grele în zonă.
Gara Roşieşti – la cca. 10 km de amplasament. Calea ferată este neelectrificată.

Transportul echipamentelor se va face pe calea ferată până la Gara Roşieşti şi apoi cu autocamioane până pe amplasament. O parte din echipamente vor fi transportate exclusiv pe infrastructura rutieră. Densitatea de trafic pe DJ224b este scăzută. Proiectul nu va influena negativ traficul în această seciune de drum.

4.11.2. Măsuri de reducere a impactului Măsuri cu caracter general

 46 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Măsurile de reducere a impactului datorat transportului şi traficului sunt (de la caz la caz): - Modificări minore până la reconstrucii majore ale căilor de transport existente; - Alegerea traseului astfel încât impactul asupra mediului să fie minim şi convenabil din punct de vedere tehnic şi economic;

Măsuri specifice proiectului Impactul asupra traficului şi asupra infrastructurii rutiere este nesemnificativ, drept pentru care nu se impun măsuri de reducere a acestuia.

4.12. Deşeuri solide şi deşeuri periculoase 4.12.1. Analiza impactului Deşeuri de construcie: Deşeurile generate în timpul construciei sunt în mare parte nepericuloase (ambalaje, materiale de construcie etc.). Se pot produce şi deşeuri periculoase care necesită un management special: uleiuri uzate, lichide de frână, antigel. Un proiect de asemenea amploare implică utilaje grele care sunt alimentate cu combustibili fosili. De asemenea, utilizează ulei pentru cutia de viteze, ulei hidraulic, lubrifiani, lichide de curăare, degresani şi alte substane de acest gen. Manipularea acestor substane se va face conform unui Plan de management al substanelor periculoase, aprobat de organismele în drept.

Deşeuri de operare: Operarea turbinelor eoliene poate duce la generare de deşeuri lichide periculoase (uleiuri) care trebuie manageriate ca atare. În cazuri extreme se pot produce scurgeri de uleiuri datorită defeciunilor.

4.12.2. Măsuri de reducere a impactului Deşeuri de construcie: toate deşeurile generate în timpul construciei trebuie manageriate şi depozitate în acord cu reglementările în vigoare. Reciclarea şi reducerea deşeurilor sunt măsuri care contribuie la reducerea impacturilor şi la scăderea costurilor asociate cu managementul deşeurilor. Se va întocmi un Plan de management al deşeurilor prin care să se asigure conformitatea cu reglementările în vigoare privind colectarea, depozitarea, eliminarea sau reciclarea deşeurilor. De asemenea, având în vedere că pe amplasament vor fi manipulate cantităi mari de substane periculoase (combustibili, uleiuri, ageni de lubrifiere, spălare, degresare etc.), se va întocmi un Plan de intervenie şi prevenire a poluărilor accidentale datorate scurgerilor. În acest plan se vor stabili proceduri de reducere a riscurilor de scurgeri şi proceduri de intervenie în caz de producere a scurgerilor.

Deşeuri de operare: Deşeurile de operare sunt asociate cu activităile de întreinere: reparaii, îmbunătăiri, înlocuiri etc. Aceste deşeuri trebuie manipulate, depozitate temporar, transportate şi depozitate definitiv sau reciclate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Depozitarea pe amplasament a substanelor şi preparatelor periculoase (uleiuri, combustibili etc.) se va face în acord cu legislaia în vigoare: combustibilii vor fi depozitai în rezervoare subterane sau supraterane dotate cu cuve impermeabile pentru reinerea eventualelor scurgeri, magaziile de substane chimice vor fi dotate cu ventilaie etc.

 47 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Se propun următoarele măsuri cu caracter general de reducere a impactului datorat deşeurilor: - Dezvoltarea şi implementarea unui Plan de management al materialelor periculoase, prin care să se stabilească proceduri standard de intervenie, management, depozitare şi ecologizare a scurgerilor de materiale periculoase; - Proiectarea fundaiei turbinelor astfel încât acestea să se comporte ca şi bazine de retenie a eventualelor scurgeri de uleiuri. Depozitele de combustibili sau alte substane periculoase vor fi dotate de asemenea cu başe de retenie. - Utilizarea lubrifianilor bio-degradabili; - Utilizarea lichidelor nepericuloase acolo unde este fezabil; - Reparaiile majore ale echipamentelor se vor face în afara amplasamentului, în spaii special amenajate.

Măsuri specifice proiectului Se impune întocmirea unui Plan de management al deşeurilor, care să fie implementat în ambele faze ale proiectului: execuie şi operare.

4.13. Calitatea aerului şi schimbări climaterice Energia eoliană contribuie la ameliorarea calităii aerului pe plan local şi la îmbunătăirea sănătăii atmosferei pe termen lung, datorită producerii electricităii fără emisii de poluani, spre deosebire de centralele electrice convenionale, care produc energie prin arderea combustibililor fosili.

Poluanii rezultai la producerea energiei în mod convenional sunt răspunzători pentru fenomenul de încălzire globală – fenomen intens studiat şi cu grave repercursiuni asupra sănătăii generale a pământului şi implicit asupra vieii. Direct răspunzător de producerea „efectului de seră” care duce la încălzirea globală este dioxidul de carbon rezultat din activităi antropice: arderea combustibililor fosili pentru producerea energiei. La nivel mondial se fac demersuri majore pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În acest context, se pune accent din ce în ce mai mult pe producerea energiei prin metode neconvenionale, din surse regenerabile.

Energia eoliană se produce prin transformarea energiei cinetice a vântului în energie electrică prin intermediul unor dispozitive clasice. Această transformare se produce exclusiv prin fenomene fizice, care nu implică emisii de nici un fel în atmosferă. Cantitatea de poluani care ar fi emisă în condiiile producerii energiei prin mijloace convenionale devine 0 prin producerea aceleaşi energii din turbinele eoliene.

Energia eoliană contribuie la reducerea emisiilor în atmosferă a următorilor poluani: dioxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, compuşi organici volatili, metale şi ali compuşi toxici.

În perioada de execuie a lucrărilor se pot emite poluani în atmosferă de tipul: pulberi, gaze de eşapament, praf. Aceste emisii sunt temporare şi în cantităi reduse şi se produc exclusiv în perioada de execuie. În general, se impun măsuri de reducere a emisiilor de praf şi pulberi. Utilajele care funcionează pe amplasament sunt verificate şi autorizate.

Amplasarea şi functionarea parcului eolian nu va provoca un impact negativ asupra calitătii aerului din zonă. Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene pentru

 48 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui producerea energiei electrice necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic national va avea drept consecintă reducerea cantitătilor de combustibili fosili consumati. Reducerea perioadei de functionare sau chiar oprirea instalatiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantitătilor de poluanti gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi in suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări accidentale de substante şi preparate chimice). Pentru fiecare KWh produs din sursa eoliana se evita urmatoarele emisii produse de tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili : - bioxid de carbon (CO2) = 750 gr - bioxid de sulf (SO2) = 1,4 gr - oxid de azot (NO2) = 1,9 gr

La o productie anuala estimata de 80.500.000 KWh se evita urmatoarele cantitati de emisii poluante :

- bioxid de carbon = 60.375 tone - bioxid de sulf = 112,7 tone - oxid de azot = 152,950 tone

4.14. Protectia solului si a subsolului Functionarea turbinelor eoliene nu conduce la poluarea solului. Avand in vedere faptul că pe amplasament nu vor fi stocate materii prime şi materiale a căror caracteristici fizico-chimice să genereze pericolul contaminării solului, coroborat cu măsurile de protectie adoptate incă din faza de realizare a componentelor turbinelor eoliene (descrise anterior) apreciem că instalarea şi functionarea parcului eolian pe amplasamentul propus nu va avea un impact negativ asupra calitătii solului.

Respectarea tehnologiilor de constructii moderne pentru realizarea fundatiilor şi structura modulată a turbinei eoliene (care nu necesită utilizarea pe amplasament a unor substante cu potential poluator) va conduce la minimizarea impactului negativ asupra solului in perioada de constructie. Cantitătile mici de materialele de constructie rămase după ridicarea turbinelor eoliene şi finalizarea parcului eolian vor fi sortate şi valorificate in conditiile legii.

Pământul rezultat in urma lucrărilor de excavare efectuate pentru realizarea fundatiilor va fi colectat şi eliminat de pe amplasament prin societăti specializate, pentru a fi utilizat ca material de constructii sau in amenajările funciare. Volumul de pământ excavat va fi de aproximativ 5500 m3.

De altfel, modificările solului sunt reversibile, acesta putând fi adus la starea iniială după expirarea duratei de funcionare de cca. 25 ani.

 49 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

4.15. Impactul cumulat Proiectul este învecintat cu Parcul eolian Vutcani, dezvoltat de acelaşi investitor. Practic, impactul asupra mediului este analizat inându-se cont de cele 2 proiecte. Alte proiecte eoliene nu sunt dezvoltate în zonă şi nici nu sunt programate.

Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI) Metoda MERI se bazează pe o definiie standard a criteriilor importante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care pot fi deduse valori qvasi-cantitative pentru fiecare dintre aceste criterii, (reprezentate printr-o notă concretă, independentă). Impactul activităilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului sunt evaluate faă de componentele de mediu şi se determină pentru fiecare componentă o notă, folosind criteriile definite, asigurându- se astfel o măsurare a impactului potenial pentru componentele mediului. Criteriile importante de evaluare se încadrează în două grupe: A. Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obinut; B. Criterii care, în mod individual, nu pot să schimbe scorul obinut.

Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină prin folosirea unor formule simple. Formulele permit determinarea notelor pentru componentele individuale pe o bază definită. Sistemul de notare necesită simpla înmulire a valorilor atribuite fiecărui criteriu din grupa (A). Folosirea înmulirii pentru grupa (A) este importantă pentru că ea asigură exprimarea ponderii fiecărei note, în timp ce simpla însumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiii diferite. Valorile (notele) acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate între ele pentru a da o sumă unică. Aceasta dă sigurana că notele acordate individual nu pot influena scorul general, dar şi că importana colectivă a tuturor valorilor din grupa (B) este avută în vedere în totalitate. Suma notelor din grupa (B) se înmuleşte apoi cu valoarea rezultată din înmulirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final de evaluare (ES).

In forma sa actuală procedura de calcul pentru MERI poate fi exprimată astfel: (a1)x(a2) = aT (b1)+(b2) + (b3) = bT (aT)x(bT)=ES unde: - (a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (A); - (bi), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru grupa (B); - aT este rezultatul înmulirii tuturor notelor (A); - bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B); - ES este scorul de mediu pentru factorul analizat.

 50 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Tabelul 12. Criterii si trepte de evaluare

Criteriul Scala Descrierea A1 4 Important pentru interesele Importana componentei naionale/internaionale de mediu 3 Important pentru interesele regionale/naionale 2 Important numai pentru zonele aflate în imediata apropiere a zonei locale 1 Important numai pentru condiia locală 0 Fără importană A2 +3 Beneficiu major important Magnitudinea +2 îmbunătăire semnificativă a stării de fapt schimbării/efectului +1 îmbunătăirea stării de fapt 0 Lipsă de schimbare/status quo -1 Schimbare negativă a stării de fapt -2 Dezavantajele sau schimbări negative semnificative -3 Dezavantajele sau schimbări majore B1 1 Fără schimbări Permanenă 2 Temporar 3 Permanent B2 1 Fără schimbări reversibilitate 2 Reversibil 3 Ireversibil B3 1 Fără schimbări Cumulativitate 2 Ne-cumulativ/unic 3 Cumulativ/sinergetic

Tabelul 13. Conversia scorurilor de mediu în categorii de impact

Scorul de mediu Categorii Descrierea categoriei +72 la +108 +E Schimbări/impact pozitiv majore +36 la +71 +D Schimbări/impact pozitiv semnificativ +19 la +35 +C Schimbări/impact pozitiv moderat +10 la +18 +B Schimbări/impact pozitiv +1 la +9 +A Schimbări/impact uşor pozitiv 0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică -1 la -9 -A Schimbări/impact uşor negativ -10 la -18 -B Schimbări/impact negativ -19 la -35 -C Schimbări/impact negativ moderat -36 la -71 -D Schimbări/impact negativ semnificativ -72 la -108 -E Schimbări/impact negativ major

Aplicarea metodei MERI la proiectul investigat este prezentată în tabelul 14.

 51 Building Future Preserving Past

Factor de mediu / / impact Semnificaia impactului Măsuri de reducere Comentarii Categorie Componentă a factorului de mediu A1 A2 B1 B2 B3 ES Cat BIODIVERSITATE Păsări Coliziuni 1 0 1 1 1 Nu e cazul Frecvena scăzută a păsărilor în zonă 0 N În zonă nu s-au identificat păsări protejate. Predispoziie mai mare spre coliziune o au păsările răpitoare şi păsările mari, cu decolare orizontală. Nu s-au identificat în zonă păsări răpitoare sau alte specii de categorie mare. Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor migratoare; Electrocutări 1 0 1 1 1 Nu e cazul Prin proiect, liniile de transmisie sunt 0 N pozate subteran, astfel incât incidena cu păsările este nulă. Staiile de transformare şi tablourile electrice sunt capsulate şi izolate în conformitate cu reglementările în vigoare. Distrugerea habitatului 1 0 2 2 2 Nu e cazul Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ 0 N mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiverstiăii. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Fragmentarea şi 1 0 1 1 1 Nu e cazul Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este 0 N alterarea habitatului cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Strămutare 0 0 1 1 1 - Acest impact nu se manifestă pe 0 N amplasamentul propus Extinderea habitatelor 1 1 3 3 3 - terenul pe care se va amplasa parcul eolian +9 +A prin schimbarea este cu folosină agricolă şi implicit cu valoare destinaiei terenului scăzută din punct de vedere al biodiversităii. Prin realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale sălbatice. Alte animale Coliziuni 1 0 1 1 1 Restricii de viteză Zona nu este des frecventată de animale 0 N sălbatice (mari); Infrastructura de transport nu va suferi modificări majore: se va recondiiona drumul sătesc existent; Viteza utilajelor în zonă este limitată natural prin relief, scăzând astfel riscul de Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

coliziune; Posibilitatea producerii impactului se rezumă doar la etapa de realizare a proiecutlui, când frecvena traficului va fi mai mare Distrugerea habitatului 1 0 2 2 2 Plan de control al Zona nu este des frecventată de animale 0 N scurgerilor sălbatice (mari); Plan de control al Suprafaa de teren ocupată definitiv este eroziunii relativ mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Extinderea habitatelor 1 1 3 3 3 - terenul pe care se va amplasa parcul +9 +A prin schimbarea eolian este cu folosină agricolă şi implicit destinaiei terenului cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiversităii. Prin realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale sălbatice. Vegetaie Pierderea vegetaiei 1 -1 2 2 2 - Pe teren nu există păduri sau specii de -6 -A plante rare sau sensibile Folosina terenului fiind agricolă, nu s-au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenioase la condiii de mediu. APĂ Apă de suprafaă Eroziune 1 -1 2 2 2 Plan de control al Suprafeele decopertate sunt erodate de -6 -A eroziunii vânt. Particulele antrenate pot ajunge în apele r. Idrici. Impactul este de slabă intensitate şi se manifestă temporar. De asemenea, apele pluviale pot eroda suprafeele defrişate, antrenând suspensii solide care ajung în r. Idrici sau Idriciul Sec Scurgeri 1 -1 2 2 2 Plan control şi Transportul materialelor de construcie şi a -6 -A prevenire a scurgerilor echipamentelor poate duce la scurgeri accidentale de substane periculoase în

2008 ESYRO Copyright Building53 Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

apele de suprafaă (de la utilaje). De asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaă. Praf 1 0 2 2 2 Nu se impun măsuri Utilizarea drumurilor neasfaltate implică 0 N producerea de praf care este purtat de vânt în apele de suprafaă. Apă subterană Scurgeri 1 -1 2 2 2 Plan control şi uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru -6 -A prevenire a comanda, ungerea şi răcirea unor scurgerilor subansamble ale turbinelor eoliene sunt vehiculate in circuite etanşe. In cazul aparitiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi de oprire automată a functionarii tubinelor; procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale. Eroziune 1 -1 2 2 2 Plan de control al Amplasamentul proiectului este într-o -6 -A eroziunii zonă de deal, unde acviferul este la adâncimi relativ mari (min. 20m). Panta naturală a solului permite drenajul corect al apelor pluviale; Nu se utilizează explozibil pentru realizarea fundaiilor. Construciile se realizează din elemente modulare, care necesită timp redus de montaj şi activităi minime pentru construcie. Deşeuri 1 0 2 2 2 Plan de management pe amplasament nu sunt depozitate 0 N al deşeurilor materii prime şi materiale; Depozitarea deşeurilor de construcii este temporară şi controlată PEISAJ Impact vizual Impact vizual 2 +1 2 2 2 - În zonă nu există elemente de peisaj +12 +B care să scadă în valoare estetică datorită prezenei turbinelor. În general, peisajul zonei nu este valoros. Acesta

2008 ESYRO Copyright Building54 Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

a fost afectat de-a lungul timpului de activităile agricole. Parcul eolian este perceput ca o imagine a progresului şi civilizatiei, într-o zonă slab dezvoltată economic şi social Prin caracterul de noutate şi design-ul modern, parcul eolian şi zona in ansamblul ei ar putea constitui un punct de atractie turistică semnificativ. UMBRĂ Umbră alternantă 0 0 2 3 1 - Nu s-au identificat posibili receptori 0 N ALTERNANTĂ ZGOMOT Zgomot 1 0 2 3 2 - Impactul zgomotului produs de turbine 0 N este nesemnficativ deoarece: Turbinele VESTAS sunt prevazute cu sistemul OptiSpeed care permite reglarea vitezei rotorului in functie de conditiile existente ale vantului ceea ce produce un efect substantial de reducere a emisiei de zgomot Amplasarea parcului eolian la o distanta de minim 900 de metri fata de casele din satul Sibioara, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot ( sub 45 dB(A)) CONDIII Impact inexistent 0 0 1 1 1 - 0 N CULTURALE ŞI ISTORICE IMPACT SOCIO- ECONOMIC Economia locală Economia locală 2 +1 3 1 3 - Infiintarea parcului eolian va avea efecte +10 +B sociale benefice asupra comunitatii locale atat prin crearea de noi locuri de munca cat si prin contributia semnificativa la bugetul local. Se intentioneaza acoperirea consumului comunitatii locale cu ,,energie verde“ ceea ce va influenta pozitiv perceptia publicului asupra necesitatii protejarii mediului.

2008 ESYRO Copyright Building55 Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Comunităile locale din zona proeictului sunt caracterizate de un nivel de dezvoltare economică şi socială redus. Investitorul se va implica în proiecte sociale în scopul dezvoltării economico- sociale: se va investi în şcoli; se va finana o echipă sportivă Valoarea terenurilor Valoarea terenurilor 1 +1 2 2 2 - Este posibil ca parcul eolian să influeneze +6 +A pozitiv valoarea terenurilor învecinate SĂNĂTATE ŞI SIGURANĂ PUBLICĂ Răniri Căderea gheii de pe 0 0 2 1 1 - Gheaa se formează în perioadele reci ale 0 N turbine anului, când prezena oamenilor pe amplasament este aproape nulă. Astfel, impactul cauzat de căderea bucăilor de gheaă de pe palele turbinei este nesemnificativ. În plus, turbinele sunt de ultimă generaie, dotate cu senzori specifici care opresc turbinele în caz de funcionare anormală (existena gheii pe palete creează dezechilibrarea rotorului şi implicit, oprirea turbinei). Ruperea paletelor elicei 0 0 1 1 1 - 0 N Sănătate publică Incendii 2 0 2 2 2 Plan de prevenire şi Puin probabile 0 N stingere a incendiilor Câmpuri 1 0 1 1 1 - Liniile de transmisie sunt pozate subteran 0 N electrimagnetice Fulgere 0 0 1 1 1 - Turbinele sunt prevăzute cu paratrăsnet 0 N COMUNICAII Influenarea sistemelor Microunde şi sisteme 0 0 1 1 1 - Nu e cazul 0 N de comunicaii RADAR Semnal TV 0 0 1 1 1 - Recepie preponderent digitală. Distana 0 N mare faă de receptori Semnal AM/FM 0 0 1 1 1 - Nu e cazul 0 N Staii emisie/recepie 0 0 1 1 1 - Nu e cazul 0 N TRANSPORT ŞI

2008 ESYRO Copyright Building56 Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

TRAFIC Afectarea căilor de 1 0 2 2 2 0 N transport şi creşterea densităii traficului DEŞEURI SOLIDE ŞI 1 -1 2 2 2 Plan de management al -6 -A DEŞEURI deşeurilor PERICULOASE CALITATEA Îmbunătăirea calităii 4 +3 3 3 3 - Amplasarea şi functionarea parcului +108 +E AERULUI ŞI aerului şi contribuii la eolian nu va provoca un impact negativ SCHIMBĂRI stoparea schimbărilor asupra calitătii aerului din zonă. Mai mult, CLIMATERICE climaterice utilizarea turbinelor eoliene pentru producerea energiei electrice necesare pentru acoperirea cererii din sistemul energetic national va avea drept consecintă reducerea cantitătilor de combustibili fosili consumati. Reducerea perioadei de functionare sau chiar oprirea instalatiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantitătilor de poluanti gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi in suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări accidentale de substante şi preparate chimice). Pentru fiecare KWh produs din sursa eoliana se evita urmatoarele emisii produse de tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili : bioxid de carbon (CO2) = 750 gr bioxid de sulf (SO2) = 1,4 gr oxid de azot (NO2) = 1,9 gr La o productie anuala estimata de 80.500.000 KWh se evita urmatoarele cantitati de emisii poluante : bioxid de carbon = 60.375 tone bioxid de sulf = 112,7 tone oxid de azot = 152,950 tone SOL / SUBSOL 0 0 1 1 1 0 N

2008 ESYRO Copyright Building57 Future Preserving Past

Rezumatul scorurilor

Categoria -E -D -C -B -A N +A +B +C +D +E Biodiversitate 0 0 0 0 1 7 2 0 0 0 0 Apă 0 0 0 0 4 2 0 0 0 0 0 Peisaj 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 Umbră 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 Zgomot 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 Socio-economic 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 Sănătate şi 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 sigurana publică Comunicaii 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 Transport / trafic 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 Deşeuri 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 Aer 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 Sol 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 TOTAL 0 0 0 0 5 22 3 2 0 0 1

Din tabelul de mai sus rezultă că impactul cumulativ este POZITIV MAJOR

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa 0 – de nerealizare a proiectului Energia eoliana este una din principalele surse de energie regenerabila, fiind valorificata pe scara larga in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Preocuparea tarilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea independentei energetice si dezvoltare durabila, in principal prin utilizarea unor surse de energie regenerabila si nepoluanta, este reflectata in cadrul legislativ adoptat. Astfel, unul din cele mai importante acte legislative in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie, pe piata unica de energie. Directiva stabileste printre altele directiile de actiune in vederea atingerii unei tinte de 22% energie produsa din surse regenerabile, in totalul de energie electrica la nivelul anului 2010. În acest context, necesitatea dezvoltării de proiecte de acest gen a devenit stringentă şi la noi în ară. Din punct de vedere al proteciei mediului, prin nerealizarea proiectului se vor resimi impacte indirecte asupra calităii atmosferei prin poluarea acesteia cu gaze de ardere rezultate din utilizarea combustibililor fosili pentru generarea de energie.

Alternativa 1 – de realizare a proiectului Realizarea proiectului va induce impacte preponderent pozitive asupra mediului: - Reducerea emisiilor în atmosferă: o Pentru fiecare KWh produs din sursa eoliana se evita urmatoarele emisii produse de tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili:
bioxid de carbon (CO2) = 750 gr
bioxid de sulf (SO2) = 1,4 gr
oxid de azot (NO2) = 1,9 gr o La o productie anuala estimata de 80.500.000 KWh se evita urmatoarele cantitati de emisii poluante :
bioxid de carbon = 60.375 tone
bioxid de sulf = 112,7 tone
oxid de azot = 152,950 tone - Utilitate publica majora prin crearea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetele comunei Vutcani si a judetului Vaslui, inclusiv amenajari de infrastructura si cresterea potentialului turistic.

Din cele de mai sus rezultă clar necesitatea realizării proiectului.

 59 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 6 MONITORIZAREA

Nu sunt necesare dotari speciale pentru monitorizarea factorilor de mediu deoarece nu s-au identificat situatii de risc potential. Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire.

 60 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 7 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

S.C. RENOVATIO POWER S.R.L. Bucureşti intenionează să construiască un parc eolian cu 12 turbine eoliene VESTAS de ultima generatie, în judeul Vaslui, în apropierea localităii Vutcani. La alegerea amplasamentului propus pentru realizarea parcului eolian s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
existenta unui potential eolian valorificabil, care sa asigure eficienta investitiei;
reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin amplasarea in afara ariilor de protectie naturala, utilizarea unor tehnologii si materiale de ultima generatie "prietenoase" fata de mediu;
existenta in zona a unor retele de transport a energiei electrice, care sa permita racordarea in conditii optime la Sistemul Energetic National, astfel incat necesarul de zone noi pentru amplasarea unor echipamente electrice sa fie minim;
existenta unei infrastructuri rutiere, care sa asigure accesul in zona, astfel incat necesarul de noi cai de acces sa fie minim, in scopul minimizarii impactului asupra mediului generat de constructia acestora;

S-a analizat impactul proiectului asupra a 13 factori de mediu şi a componentelor acestora. Pentru analiza impactului s-a utilizat metoda MERI (M. Macoveanu, 2003). Concluziile analizei de impact sunt:

Factor de mediu / Impact Măsuri de Comentarii Poz/ componentă de mediu reducere neg 1. BIODIVERSITATE Păsări Coliziuni - Frecvena scăzută a păsărilor în zonă 0 În zonă nu s-au identificat păsări protejate. Predispoziie mai mare spre coliziune o au păsările răpitoare şi păsările mari, cu decolare orizontală. Nu s-au identificat în zonă păsări răpitoare sau alte specii de categorie mare. Amplasamentul nu se află pe traiectoria păsărilor migratoare; Electrocutări - Prin proiect, liniile de transmisie sunt pozate 0 subteran, astfel incât incidena cu păsările este nulă. Staiile de transformare şi tablourile electrice sunt capsulate şi izolate în conformitate cu reglementările în vigoare. Distrugerea - Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ 0 habitatului mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare scăzută din punct de vedere al biodiverstiăii. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Fragmentarea şi - Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu 0 alterarea valoare biologică scăzută. Terenul este deja habitatului antropizat prin utilizare agricolă. Strămutare - Acest impact nu se manifestă pe amplasamentul 0 propus Extinderea - terenul pe care se va amplasa parcul eolian este + habitatelor prin cu folosină agricolă şi implicit cu valoare scăzută schimbarea din punct de vedere al biodiversităii. Prin destinaiei realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha terenului este transformată în habitat natural în care se

 61 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

pot dezvolta specii de plante şi animale sălbatice. Alte animale Coliziuni Restricii de Zona nu este des frecventată de animale sălbatice 0 viteză (mari); Infrastructura de transport nu va suferi modificări majore: se va recondiiona drumul sătesc existent; Viteza utilajelor în zonă este limitată natural prin relief, scăzând astfel riscul de coliziune; Posibilitatea producerii impactului se rezumă doar la etapa de realizare a proiecutlui, când frecvena traficului va fi mai mare Distrugerea Plan de control Zona nu este des frecventată de animale sălbatice 0 habitatului al scurgerilor (mari); Plan de control Suprafaa de teren ocupată definitiv este relativ al eroziunii mică (în comparaie cu suprafaa totală aferentă proiectului); Habitatul scos din circuitul natural (2,8 ha) este cu valoare biologică scăzută. Terenul este deja antropizat prin utilizare agricolă. Extinderea - terenul pe care se va amplasa parcul eolian este + habitatelor prin cu folosină agricolă şi implicit cu valoare scăzută schimbarea din punct de vedere al biodiversităii. Prin destinaiei realizarea parcului, o suprafaa de aprox. 16 ha terenului este transformată în habitat natural în care se pot dezvolta specii de plante şi animale sălbatice. Vegetaie Pierderea - Pe teren nu există păduri sau specii de plante rare - vegetaiei sau sensibile Folosina terenului fiind agricolă, nu s-au dezvoltat decât ierburi şi specii de plante cu creştere rapidă şi nepretenioase la condiii de mediu. APĂ Apă de suprafaă Eroziune Plan de control Suprafeele decopertate sunt erodate de vânt. - al eroziunii Particulele antrenate pot ajunge în apele r. Idrici. Impactul este de slabă intensitate şi se manifestă temporar. De asemenea, apele pluviale pot eroda suprafeele defrişate, antrenând suspensii solide care ajung în r. Idrici sau Idriciul Sec Scurgeri Plan control şi Transportul materialelor de construcie şi a - prevenire a echipamentelor poate duce la scurgeri accidentale scurgerilor de substane periculoase în apele de suprafaă (de la utilaje). De asemenea, transportul materialelor mărunte (nisip, pietriş, ciment) poate duce la antrenarea de pulberi în aer, cu depunere în apele de suprafaă. Praf Nu se impun Utilizarea drumurilor neasfaltate implică 0 măsuri producerea de praf care este purtat de vânt în apele de suprafaă. Apă subterană Scurgeri Plan control şi uleiurile şi lichidul hidraulic utilizat pentru comanda, - prevenire a ungerea şi răcirea unor subansamble ale turbinelor scurgerilor eoliene sunt vehiculate in circuite etanşe. In cazul aparitiei unor scurgeri accidentale circuitele sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi de oprire automată a functionarii tubinelor; procesele tehnologice desfăşurate pe amplasament nu generează ape uzate tehnologice şi nu conduc la poluarea apei pluviale. Eroziune Plan de control Amplasamentul proiectului este într-o zonă de - al eroziunii deal, unde acviferul este la adâncimi relativ mari (min. 20m). Panta naturală a solului permite drenajul corect al apelor pluviale; Nu se utilizează explozibil pentru realizarea fundaiilor. Construciile se realizează din elemente modulare, care necesită timp redus de montaj şi activităi minime pentru construcie. Deşeuri Plan de pe amplasament nu sunt depozitate materii prime 0 management al şi materiale;

 62 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

deşeurilor Depozitarea deşeurilor de construcii este temporară şi controlată PEISAJ Impact vizual Impact vizual - În zonă nu există elemente de peisaj care să + scadă în valoare estetică datorită prezenei turbinelor. În general, peisajul zonei nu este valoros. Acesta a fost afectat de-a lungul timpului de activităile agricole. Parcul eolian este perceput ca o imagine a progresului şi civilizatiei, într-o zonă slab dezvoltată economic şi social Prin caracterul de noutate şi design-ul modern, parcul eolian şi zona in ansamblul ei ar putea constitui un punct de atractie turistică semnificativ. UMBRĂ Umbră - Nu s-au identificat posibili receptori 0 ALTERNANTĂ alternantă ZGOMOT Zgomot - Impactul zgomotului produs de turbine este 0 nesemnficativ deoarece: Turbinele VESTAS sunt prevazute cu sistemul OptiSpeed care permite reglarea vitezei rotorului in functie de conditiile existente ale vantului ceea ce produce un efect substantial de reducere a emisiei de zgomot Amplasarea parcului eolian la o distanta de minim 900 de metri fata de casele din satul Sibioara, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot ( sub 45 dB(A)) CONDIII Impact - 0 CULTURALE ŞI inexistent ISTORICE IMPACT SOCIO- ECONOMIC Economia locală Economia locală - Infiintarea parcului eolian va avea efecte sociale + benefice asupra comunitatii locale atat prin crearea de noi locuri de munca cat si prin contributia semnificativa la bugetul local. Se intentioneaza acoperirea consumului comunitatii locale cu ,,energie verde“ ceea ce va influenta pozitiv perceptia publicului asupra necesitatii protejarii mediului. Comunităile locale din zona proeictului sunt caracterizate de un nivel de dezvoltare economică şi socială redus. Investitorul se va implica în proiecte sociale în scopul dezvoltării economico- sociale: se va investi în şcoli; se va finana o echipă sportivă Valoarea terenurilor Valoarea - Este posibil ca parcul eolian să influeneze pozitiv + terenurilor valoarea terenurilor învecinate SĂNĂTATE ŞI SIGURANĂ PUBLICĂ Răniri Căderea gheii - Gheaa se formează în perioadele reci ale anului, 0 de pe turbine când prezena oamenilor pe amplasament este aproape nulă. Astfel, impactul cauzat de căderea bucăilor de gheaă de pe palele turbinei este nesemnificativ. În plus, turbinele sunt de ultimă generaie, dotate cu senzori specifici care opresc turbinele în caz de funcionare anormală (existena gheii pe palete creează dezechilibrarea rotorului şi implicit, oprirea turbinei). Ruperea - 0 paletelor elicei Sănătate publică Incendii Plan de Puin probabile 0 prevenire şi stingere a

 63 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

incendiilor Câmpuri - Liniile de transmisie sunt pozate subteran 0 electrimagnetice Fulgere - Turbinele sunt prevăzute cu paratrăsnet 0 COMUNICAII Influenarea sistemelor Microunde şi - Nu e cazul 0 de comunicaii sisteme RADAR Semnal TV - Recepie preponderent digitală. Distana mare faă 0 de receptori Semnal AM/FM - Nu e cazul 0 Staii - Nu e cazul 0 emisie/recepie TRANSPORT ŞI TRAFIC Afectarea căilor 0 de transport şi creşterea densităii traficului DEŞEURI SOLIDE ŞI Plan de - DEŞEURI management al PERICULOASE deşeurilor CALITATEA AERULUI Îmbunătăirea - Amplasarea şi functionarea parcului eolian nu va + ŞI SCHIMBĂRI calităii aerului şi provoca un impact negativ asupra calitătii aerului CLIMATERICE contribuii la din zonă. Mai mult, utilizarea turbinelor eoliene stoparea pentru producerea energiei electrice necesare schimbărilor pentru acoperirea cererii din sistemul energetic climaterice national va avea drept consecintă reducerea cantitătilor de combustibili fosili consumati. Reducerea perioadei de functionare sau chiar oprirea instalatiilor termoenergetice va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu, prin reducerea cantitătilor de poluanti gazoşi (CO2, SO2, NOx, CO), solizi (pulberi in suspensie, deşeuri solide) şi lichizi (ape uzate, deversări accidentale de substante şi preparate chimice). Pentru fiecare KWh produs din sursa eoliana se evita urmatoarele emisii produse de tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili : bioxid de carbon (CO2) = 750 gr bioxid de sulf (SO2) = 1,4 gr oxid de azot (NO2) = 1,9 gr La o productie anuala estimata de 80.500.000 KWh se evita urmatoarele cantitati de emisii poluante : bioxid de carbon = 60.375 tone bioxid de sulf = 112,7 tone oxid de azot = 152,950 tone SOL / SUBSOL -

Impactul cumulat asupra mediului, s-a determinat ca POZITIV MAJOR. Aspecte referitoare la procedura de mediu: • Agenia pentru Protecia Mediului Vaslui, în urma analizei documentaiei primare, nu a considerat că proiectul va avea o influenă negativă asupra mediului, aplicând procedura scurtă de acord de mediu (fără studiu de impact) • Procedura de accord de mediu fiind scurtă (fără evaluarea impactului asupra mediului) nu a fost necesară o expunere public a proiectului. • Proiectul deine toate avizele organismelor în drept, care şi-au dat acordul ca proiectul să fie realizat în zonă. • Terenul pe care se va amplasa parcul este proprietate privată. Accesul pe aceste terenuri va fi limitat prin bariere de acces şi indicatoare. Folosina agricolă a terenului va fi exploatată în continuare, cu acordul proprietarului de teren.

 64 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

CAPITOLUL 8 DOCUMENTE ANEXATE

Documentele anexate sunt: a. Fotografii de pe amplasament; b. Plan de situaie

 65 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative 1. OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecia mediului 2. Ordonanta de urgenta nr. 152 din 10/11/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 3. H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor supuse acestei proceduri 4. Ord. nr. 860/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu. 5. Ord. 863/26.06.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 6. Hotarâre nr. 351 din 21/04/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substane prioritar periculoase 7. Program din 21/04/2005 de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substane prioritar periculoase 8. Metodologie din 26/03/2005 de evaluare a riscului substanelor periculoase din listele I şi II şi al substanelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică 9. Ordin nr. 1144 din 09/12/2002 privind înfiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora 10. Ord. MAAPM nr. 184/1997 – Procedura de realizare a bilanurilor de mediu; 11. Ord. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; 12. Ordin nr. 169 din 2 martie 2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmãrii directe, a Documentelor de referinþã privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeanã 13. Hotarâre nr. 1323 din 27/10/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1048 din 25/11/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor 14. Hotarâre nr. 321 din 14/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 358 din 27/04/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental 15. Legea nr. 310/30.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996. 16. OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanelor chimice periculoase şi preparatelor chimice periculoase aprobată prin Legea nr. 451/2001 şi HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000. 17. Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; 18. Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate în reelele de canalizare ale localităilor şi direct în staiile de epurare, NTPA 002/2005 19. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluani a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali, NTPA 001/2005 20. Norma din 07/02/2002 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 130 din 19/02/2002 - Norma de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare NTPA-013 21. Hotarâre nr. 662 din 07/07/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 616 din 15/07/2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvena de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaă destinate producerii de apă potabilă 22. Legea nr. 458/08.06.2002 privind calitatea apelor potabile, modificată şi completată

 66 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

23. Ordin nr. 1146/10.12.2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referină pentru clasificarea calităii apelor de suprafaă; 24. Ord. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului 25. Ord. 462/1993 - Condiiile tehnice privind atmosfera 26. Ord. nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului, CO şi ozonului în aerul înconjurător. 27. Hotarâre nr. 856 din 16/08/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase 28. Lege nr. 426 din 18/07/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor 29. Ordin nr. 757 din 26/11/2004, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 86 din 26/01/2005 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; 30. Normativ din 26/11/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 86bis din 26/01/2005 - Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor 31. Hotărâre nr. 349/21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor; 32. Ord. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaă al populaiei.

II Cări, îndrumare 33. Obrejanu Gr., "Metode de cercetare a solului", Ed. Acad. RSR, Bucureşti, 1964. 34. Răuă C., Cârstea St., "Prevenirea şi combaterea poluării solului", Ed. Ceres, Bucureşti, 1983. 35. Lăcătuşu R., Răuă C., ş.a., "Mediul înconjurător", vol. II, Nr. 1-2, p. 31-34, 1991. 36. Ionescu T., "Analiza apelor", Ed. Tehnică, Bucureşti, 1968. 37. Simon Jean, "Evaluer l'impact sur l'environment", Presses Polytechniques et Universitaires, Romandes, Siusse, 1990. 38. Rojanschi V., "Posibilităi de evaluare globală a impactului poluării asupra calităii ecosistemelor", Mediul Înconjurător, vol. II, Nr. 1-2, p. 45-52, 1991. 39. Nicu Mihai, Bilanuri de Mediu, ed. Tehnică Ecoterra, Bucureşti, 2001; 40. Nicu Mihai, Maria Gavrilescu, Florina Ungureanu, Ingineria şi Managementul Minimizării la Sursă a Poluanilor şi Pierderilor, Manual Fac. De Chimie Industrială, 2001; 41. Nicu Mihai, Chimie Tehnologică. Operatori chimici şi tehnici, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 1999; 42. Carmen Teodosiu, Tehnologia apei potabile şi industriale, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2001. 43. Macoveanu M., “Auditul de mediu”, Ed. ECOZONE, Iasi, 2003. 44. Macoveanu M., “Politici si strategii de mediu”, Ed. ECOZONE, Iasi, 2003. 45. Nicu Mihai ; Minimizarea poluanilor la sursă şi reducerea deşeurilor; Manual pentru IDD 46. Nicu Mihai, Maria Gavrilescu şi Florina Ungureanu; Ingineria şi managementul minimizării la sursă a poluanilor şi pierderilor; Univ. Tehn. Gh. Asachi Iaşi ; 2001 47. M. Macoveanu, „Metode şi tehnici de evaluare a impactului ecologic”, ed. ECOZONE, Iaşi, 2003; 48. M. Macoveanu, C. Teodosiu, „Epurarea avansată a apelor uzate coninând compuşi organici nebiodegradabili”, ed. Gh. Asachi Iaşi, 1997

 67 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Vedere spre N

Vedere spre V

 68 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

DJ224B, spre Gara Roşieşti

Drum sătesc neasfaltat de acces la amplasament. Va fi amenajat

 69 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Pârâul Idrici – situate la cca. 1500 m de amplasament

Vedere spre S

 70 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Vecinătăi pe o rază de 10 km

 71 Building Future Preserving Past Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN VUTCANI, jud. Vaslui

Harta hidrologică, pe o rază de 5 km în jurul parcurilor

 72 Building Future Preserving Past