Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Volum VIII, Nr. 1 (27), Serie nouă, decembrie 2019-februarie 2020

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2

SUMAR

EDITORIAL 5

Alegerile europene şi „fragmentarea încălecată” – la nivel 5 european şi la nivel naţional Radu CARP

ANUL ELECTORAL 2019 11

Romanian EU elections in 2019 or the bittersweet taste of 11 the Opposition's victory Sabin DRĂGULIN & Silvia ROTARU Persistențe și discontinuități ideologice și discursive 39 în scrutinele prezidențiale din România postcomunistă Alexis CHAPELAN & Vladimir-Adrian COSTEA

DIN NOU DESPRE POPULISM 57 Définir le populisme: une tentative 57 Robert ADAM Dimensiunea mediatică a populismului în România 73 contemporană Daniel ȘANDRU Despre emoții și reconfigurarea spațiului public în 125 România Dragoș DRAGOMAN

INTERVIU 145

Cristian Preda: „Europa vrea să se înnoiască prin 145 fondatori” Sorin BOCANCEA Sergiu Mișcoiu: „Valul contestatar, tradus uneori în vot 151 pentru mișcări populiste, este un semnal de alarmă care evidențiază hiatusul dintre cetățeni și elitele conducătoare” Daniel ȘANDRU

3 VARIA 159 La problematica relativa ad una Costituzione del politico 159 Gianfranco LONGO Impredictibilitatea, de la științele empirice la științele 193 sociale Petre ROMAN O radiografie a sistemului de sănătate din România 201 Oana MIRON Republica Arabă Siriană de la moștenire otomană la 213 partid unic Andreea Nicoleta SAVA RECENZII 225

Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Andrei Muraru și 225 Daniel Șandru (coord.), Revoluția din 1989. Învinși și învingători Constantin ILAȘ Emanuel Copilaș (coord.), Resurgența ideologiilor 229 nedemocratice în România contemporană: volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani Silvia BOCANCEA

Note despre autori 233

Instrucţiuni pentru autori 239

Instructions to authors 242

4 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

EDITORIAL

Alegerile europene și „fragmentarea încălecată” la nivel european și la nivel național

(European elections and “overlapping fragmentation” – at European and national level)

Radu CARP

Abstract: The article deals with the result of the European Parliament elections of May 2019. European policy has been dominated for a long time by two political families, center-right and left but this coalition has been replaced by one that includes also a new European political party, Renew Europe. The fragmentation of the national political spectrum, the emergence of a new cleavage (sovereignists – globalists) gave way to the fragmentation of the European political spectrum. This iscalled “overlapping fragmentation” that have a double meaning (fragmentation at the European level determine fragmen- tation at the national level). The “overlapping fragmentation” is the ground for an updated procedures pitzenkandidaten, that is named spitzenkandidaten 2.0. Another consequence is the change of the French-German engine with many medium power en gines were different Member Statestake part.

Keywords: elections, Europe, fragmentation, political parties, spitzenkandidaten.

Vestea cea mai bună a alegerilor discursul lor nu mai este demult unul europene a fost nivelul de participare. bazat strict pe problemele naționale. Dacă în 2014 la vot au venit 43% Sprijinul pentru Europa a crescut dintre europeni, în 2019 participarea peste tot în statele membre, iar a avut o medie de 51%. Explicația poziția fermă a UE în negocierile acestui nivel de participare ridicat Brexit a avut fără îndoială un rol în constă în adâncirea clivajului dintre acest sens. „suveraniști” și „globaliști”1, tema Politica europeană a fost mult principală de dezbatere fiind Europa. timp dominată de două familii poli- Macron, Orban, Salvini sunt politi- tice, cea de centru-dreapta (PPE) și cieni cunoscuți și comentați în toate cea de centru-stânga, ultima sa denu- statele membre UE, nu doar în con- mire fiind S&D. Multă vreme, parti- textul strict național. De altfel, dele care fac parte din aceste două

5 POLIS familii au dominat scenele politice suprapus în 2019 cu cele europene) interne din statele membre UE. Orice este extrem de complicată prin neînțelegere din cadrul coalițiilor de victoria la nivelul provinciilor fla- partide pe plan intern putea fi rezol- mandă și valonă a două partide care vată la Bruxelles, cu ajutorul medierii nu pot forma o coaliție la nivel 6 familiilordin care partidele respective național . În Germania, coaliția între făceau parte2. creștin-democrați și socialiști a fost Acest peisaj este mult schimbat în fragilizată de avansul AfD (în dauna prezent. Contextul național a devenit CDU) și al verzilor (în dauna mult mai pluralist, încrederea în insti- socialiștilor – liderul SPD Andrea tuții, inclusiv în partidele politice, a Nahles a demisionat după alegerile scăzut dramatic pe întregul continent, europene din cauza rezultatului foarte iar dezbaterile politice au în vedere slab). În Grecia, s-a aflat la putere mai mult clivajul „suvera- pentru mult timp un partid populist niști”/„globaliști”, bazat pe o inter- de extremă stânga, Syriza (Nea Demokratia, care face parte din PPE, pretare diferită a identității, decât a avut un rezultat foarte bun la ale- clivajul tradițional stânga/dreapta, gerile europene, ceea ce a determinat care nu a dispărut, dar îmbracă astăzi convocarea de alegeri anticipate care alte forme. au determinat preluarea guvernării de 76% dintre cetățenii UE trăiau în către acest partid). Exemplele pot 2014 în țări dominate de partide care continua pentru fiecare țară în parte. făceau parte dintre familiile de par- Oriunde, scena politică națională tide tradiționale. În 2019 acest pro- era, înainte de alegerile pentru cent a ajuns la 38%. În Italia, până în Parlamentul European, extrem de august 2019, s-au aflat la puteredouă fragmentată și fragilizată. Alegerile partide din afara spectrului politic 3 europene au adus un grad și mai mare tradițional stânga-dreapta , iar în de fragmentare. Câștigătoarele acestor prezent unul dintre ele (Mișcarea 5 4 alegeri au fost partidele populiste, Stele ) este în continuare la putere. În cele liberale și cele ecologiste. Franța, la putere este un nou partid Popularii au câștigat 179 de mandate, politic, din afara celor două familii, socialiștii – 153, iar Renew Europe iar principala forță de opoziție este (noua denumire pentru Grupul Adunarea Națională, un partid Liberal) – 105. La precedentele ale- 5 populist de extremă dreaptă . În geri, PPE obținuse 221 de mandate, Spania, apariția unor noi partide, de S&D – 191, iar ALDE – 67. O majo- tipul Podemos sau Ciudadanos, a ritate proeuropeană în noul Parlament făcut ca alternanța partidelor popular European integrează toate aceste trei și socialist să nu mai fie posibilă, iar familii politice. Alianța PPE-S&D nu în prezent Podemos face parte din mai are voturile necesare pentru a-și coaliția de guvernare. În Olanda, impune voința ca în precedenta coaliția de guvernare este foarte legislatură. fragilă. În Belgia, situația generată de Pentru anumite proiecte, PPE alegerile parlamentare (care s-au realizează alianțe punctuale cu par-

6 Anul electoral 2019/Din nou despre populism tidele populiste de dreapta, iar S&D redusă. Acest efect ar fi trebuit să se realizează alianțe punctuale cu parti- producă datorită particularității dele situate mai la stânga sau cu eco- sistemului de negociere între partide logiștii7. Nu există o singură coaliție în Belgia, în care poziția de comisar stabilă care să asigure majoritatea în european echivalează cu două poziții Parlamentul European pe durata de ministru. „Fragmentarea întregii legislaturi. încălecată” a avut un efect în Fragmentarea spectrului politic s-a negocierile pentru formarea unui nou manifestat de câțiva ani la nivelul guvern în Belgia, în sensul că, Consiliului European. Acum este datorită influenței căpătate la nivel rândul Parlamentului European să se european prin Michel și Reynders, confrunte cu această realitate, care MR nu a fost defavorizată, ci este consecința directă a fragmentării avantajată, astfel încât prim-ministrul politice la nivel național. interimar până la finalizarea nego- Pentru a descrie situația guver- cierilor este tot din partea MR: nării multi-nivel în Europa, în care Sophie Wilmès. nivelurile local, regional, național și Prima dată când „fragmentarea european se întrepătrund, este folo- încălecată” la nivel european a pro- sită sintagma constituționalism încă- dus efecte concrete a fost momentul lecat8. Actuala componență a alegerii noului președinte al Comisiei Parlamentului European poate fi Europene. Tratatul de la Lisabona a caracterizată prin ceea ce se poate introdus prevederea potrivit căreia la numi „fragmentare încălecată”, alegerea persoanei care va ocupa suprapunerea celor două tipuri de această funcție se va ține cont de rezul- fragmentare: națională și europeană. tatele alegerilor pentru Parlamentul Belgia reprezintă cel mai bun European. În 2014, această regulă a exemplu de manifestare a „frag- fost interpretată în sensul în care mentării încălecate” la nivel național. partidul cu cele mai multe voturi Desemnarea premierului Charles desemnează un candidat, iar acesta Michel pentru poziția de președinte al trebuie să treacă testul votului în Consiliului European și a lui Didier Parlamentul European (procedura Reynders în poziția de membru al spitzenkandidaten). PPE a desemnat Comisiei Europene, ambii fiind unspitzenkandidaten în persoana lui membri ai partidului Mișcarea Refor- Manfred Weber, iar la fel a procedat matoare (MR), parte a coaliției de și S&D, fiind desemnat Frans guvernare înainte de alegerile parla- Timmermans. Nici Weber, nici mentare din 26 mai 2019, ar fi trebuit Timmermans nu au reușit să găsească să faciliteze negocierile ulterioare majoritatea de voturi necesară pentru alegerilor parlamentare din 26 mai a demara discuțiile cu alte partide în 2019, în sensul de a genera formarea afara celor care i-au susținut inițial. unui guvern din care MR să nu mai Cu ajutorul unor complicate nego- facă parte sau să aibă o reprezentare cieri care au implicat și partidele

7 POLIS naționale, reprezentate prin șefii de iar în Marea Britanie Brexit Party a stat și de guvern reprezentați în avut un rezultat remarcabil. Marea Consiliul European, nu doar liderii de problemă este că aceste partide nu la nivelul partidelor europene, s-a pot forma un partid politic european, ajuns la compromisul unei noi în ciuda eforturilor din ultimii ani și a candidaturi din partea PPE,a doamnei implicării lui Steve Bannon. PiS nu Ursula von derLeyen. A fost aplicată va accepta niciodată orientarea proceduraspitzenkandidaten, chiar prorusă a partidelor populiste din dacă în altă formă decât cea gândită Europa de Vest, iar Orbán nu dorește inițial, și de aceea a fost numită și o alianță cu Salvini. procedura spitzenkandidaten 2.09. Negocierile pentru pozițiile-cheie Până la urmă, partidul cu cele mai la nivel european au fost de durată și multe voturi a desemnat președintele extrem de dificile. Un anumit aspect Comisiei Europene, dar nu a fost nu trebuie trecut cu vederea: persoana desemnată oficial, iar com- Emmanuel Macron a avut pe data de ponența Comisiei Europene reflectă 28 mai 2019, la două zile după trei partide europene: PPE, S&D și alegerile europene, o întâlnire de Renew Europe. Această coaliție do- lucru cu liderii din Spania, Portugalia, mină în prezent Parlamentul European, Belgia și Olanda. În trecut, preșe- Comisia Europeană și Consiliul UE. dintele Franței avea după alegerile Partidele populiste de dreapta nu europene consultări în primul rând cu au repurtat succesul pe care îl scontau cancelarul german. Aceasta înseamnă pentru a fi capabile să formeze un că motorul franco-german va fi mult grup parlamentar care să decidă noua mai puțin prezent în următoarea majoritate în Parlamentul European, perioadă și vor acționa mai multe dar au reușit să împiedice formarea motoare de putere medie, în care unei noi majorități PPE-S&D. Peri- Franța și Germania își vor căuta aliați colul pentru democrație a trecut, dar (Franța – cu statele menționate, au existat semne de îngrijorare ca Germania – cu state din Europa de urmare a alegerilor europene: Est, cu excluderea sau includerea Adunarea Națională în Franța a Grupului de la Visegrád, după situație), obținut un rezultat foarte bun, de dar vor acționa și împreună în anu- 23%; PiS a obținut în Polonia 45%, mite situații, iar Liga Hanseatică, un rezultat cu totul surprinzător, formată din statele nordice și ținând cont de erodarea ce ar fi Germania, va avea deasemenea un trebuit să se facă resimțită ca urmare rol. Este vremea alianțelor flexibile și a guvernării;în Ungaria, Fidesz a a intereselor regionale care sunt obținut deasemenea un rezultat foarte obligate să conveargă în direcția unui bun10; Lega a obținut în Italia 34%, interes european.

8 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Note voté pour des partis différents le 26 mai –maisleursavis divergent moins 1 Despre acest clivaj, numit și între sur les politiques publiques qu’ils cei care au un loc (somewhere) și cei souhaitent”, Note Rep Resent, 2019. care au locul oriunde (anywhere), 7 Despre alianțele dintre partidele vezi David Goodhart, The road to politice reprezentate în Parlamentul somewhere. The populist revolt European, vezi Simon Hix, Bjorn andthefuture of politics, Hurst& Høyland, The political system of the Company, Londra, 2017. European Union, ed. a III-a, 2 Despre colaborarea partidelor Palgrave Macmillan, Londra, 2011, politice la nivel european, vezi Karl pp. 138-146. Magnus Johansson, Tapio Raunio, 8 Jacques Ziller, „National consti- „Political parties in the European tutional concepts which made their Union”, Oxford Research Encyclopedia way into the Constitution for of Politics, aprilie, 2019 Europe”, in European Constitutional (https://oxfordre.com/politics/view/ Law Review, vol. 1, issue 3/2005, p. 10.1093/acrefore/9780190228637.0 480. 01.0001/acrefore-9780190228637- 9 Despre procedura spitzenkandi- e-1153); Simon Hix, Christopher daten, așa cum a fost aplicată în Lord, Political parties in the European 2019, vezi Thomas christiansen, Union, Palgrave Macmillan, Londra, Michael Shackleton, „Spitzenkan- 1997. didaten 2.0: From experiment 3 Despre guvernul Mișcarea 5 Stele – toroutine in European elections?”în Lega, vezi Maurizio Molinari, Lorenzo DE SIO, Mark franklin, Perché è successo qui. Viaggio Luana RUSSO (eds.), The all’origine del populismo italiano European Parliamentelections of chescuote l’Europa, La nave di 2019, Luiss University Press, Teseo, Milano, 2018; BrunoVespa, Roma, 2019, pp. 43-56. Perchél’Italiadiventò fascista, 10 Despre PiS, Fidesz și relația dintre Mondadori, Milano, 2019, pp. 241- aceste partide, vezi Radosław 267. Markowski, „Populism and nationa- 4 Despre Mișcarea 5 Stele, vezi lism in CEE: two of a perfect FabioBordignon, Luigi Ceccarini, pair?”, în Alberto Martinelli(ed.), „The 5 Star When populism meetsnationalism. peopleandtheunconventionalparlia Reflections on parties in power, ment”, Studia Politica, vol. XIII, nr. ISPI Report, ISPI, Milan, 2018, pp. 4/2013, pp. 675-692. 71-94. Despre alegerile din Ungaria 5 Despre Alianța Națională, vezi și Polonia pentru Parlamentul Jean-Yves Camus, Nicolas European din 2019, vezi Vít Lebourg, Les Droites extrêmes en Hloušek, Petr Kaniok (ed.), The Europe, Seuil, Paris, 2015. European Parliament Election of 6 Pentru o analiză a rezultatelor 2019 in East-Central Europe. alegerilor parlamentare din Belgia Second-Order Euroscepticism, din 2019, vezi Emilievan Haute, Palgrave Macmillan, Londra, 2020. „Les Flamands et les Wallons ont

9

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

ANUL ELECTORAL 2019

Romanian EU elections in 2019 or the bittersweet taste of the Opposition's victory

Sabin Drăgulin Silvia Rotaru

Abstract: The authors intend to continue through this short study their series of published analyses on the elections. As a succinct approach, we have brought into discussion all the relevant opposition political actors, in relation with the governing parties. For methodological reasons, we preferred to write more about the election winner, namely: PNL – the National Liberal Party – or what we consider to be a two-edged sword, a bitter victory, the beginning of ascension or an apogee not only for it, but also for the Opposition as a whole.

Keywords: elections, European elections, referendum, political parties, opposition.

Introduction no controversy, no important topics, no sparkling speeches, no debates. The results of the Central As could be expected, the rapid Electoral Bureau (BEC) show that erosion of the PSD-ALDE Government the National Liberal Party (PNL), the would become the main target of the Social Democratic Party (PSD) and campaign for the EU elections. On the Save Romania (USR) – Liberal the one hand, the Power sought to Unity and Solidarity Party (PLUS) invalidate theories according to alliance were the main political which it was about to disintegrate; players of these elections.1 As space the Opposition, through successive does not allow us to offer an attacks on the government, targeted exhaustive analysis of all the elements its validation in the preferences of that have built the electoral campaign, the Romanians. we will focus on the Romanian Right After the resounding success of and on its main party, PNL. It should December 2016, when the PSD won be remembered from the outset that the Parliamentary elections with both the precampaign and the 45.57%, the same party appeared campaign itself were bland, without weaker in front of the electorate two notable messages, with no conflicts, years later, hoping that it would not

11 POLIS fall below 30% and it would stay in motion of professionally unfit pole position in the voters’ prefe- persons to top official positions; the rences. continued controversy with the President; the meaningful concern Social and Political Context for changing the management of Law Courts (DNA – the National In terms of the social and politi- Anticorruption Agency, the Office cal context, we note that the whole of the Attorney General). campaign has been hard hit by the After two governments punished failures of the PSD gover-nance: by the PSD leader with the ultimate three governments with three differ- penalty, that is, the withdrawal of rent Prime Ministers in a year-and-a- political support, the European half; the failed attempt of the first Parliament elections were organized Executive Board to put into appli- by the third Executive, which is also cation Government Ordinance 13/2017 the most controversial, headed by a for the modification and completion Social Democratic former member of Law no. 286/2009 regarding the of the European Parliament, the first Criminal Code and Law 135/2010 woman Prime Minister, Viorica concerning the Criminal Procedure Dăncilă. Under the sign of continu- Code (the Law on amnesty and ous political, diplomatic and govern- pardon); the mass protests; the noto- mental blunders, and under public rious blunders of Prime Minister opprobrium for the failure of a Viorica Dăncilă and the rest of the significant part of the governing Ministers (Petre Daea, Eugen programme, the Cabinet was already Teodorovici, Olguța Vasilescu, outdated, eroded, blamed and placed Dănuț Andrușcă etc.); the insistence on a powder keg, ready to explode. on amending the Justice laws Basically, this was a good subject without accepting the views of the for debate in an electoral campaign judiciary, the Opposition or EU without subjects and without cha- institutions; the created sensation rismatic leaders. Obviously, for the that its only purpose was the entire public scene it was clear that exoneration of Liviu Dragnea from Liviu Dragnea, the PSD president, the possibility of a deprivation of was the de facto Prime Minister. It liberty; the non-fulfilment of pro- was not only predictable but also mises in the governance programme logical, since in a party of this mag- (regional hospitals, infrastructure, nitude an inside crisis of leadership sustained investments or profess- is always expected, as power balan- sional help in key areas for Romania ces between the Party leader and the – for health, agriculture and Prime Minister. That is why, for the absorption of EU funds etc.); the sake of governmental stability, it is continuing struggle of PSD with the advisable that the Party chairman so-called “parallel state”; the pro- occupies the highest position availa-

12 Anul electoral 2019/Din nou despre populism ble at a given point in the institu- Political actors and Parties tional architecture. Liviu Dragnea could not take up this position PNL – the National Liberal Party because he could not have been a After the Parliamentary elections member of the Supreme Council of of December 11, 2016, which the Defence of the country, since he was PNL drastically lost2, there followed convicted for penal offenses. So, Raluca Turcan's six-month interim 3 with or without his will, the main period , from December 21, 2016 to opponent identified by the Opposition the Congress of 17th June 2017. The was Liviu Dragnea himself. On the purpose of the interim leadership one hand, the Social Democrats was to hold elections stating the hastened to gather ranks around the closure of a fusion between PNL and leader and government; on the other, PD-L, and to legitimize a President the Opposition had done its best to and a single political office. fight the “evil” embodied in the Obviously, as in any electoral competition, many leaders presented person of the PSD leader. The Social their intention to run for the highest Democrats choose for the European position in the Party, most of them Parliamentary campaign mostly coming from the historical PNL: Ilie silence and Government measures Bolojan, Ludovic Orban, Cristian meant to stir up the sympathy of the Bușoi, Cătălin Predoiu and Viorel Romanians. The PSD learned from Cataramă4. After a series of specu- past failures and did not apply the lations specific to this type of election, recipe used in the Presidential in which potential candidates verify election in 2014, choosing instead to the support they can have, only secure its votes and not to incite the Ludovic Orban and Cristian Buşoi Right-wing electorate to vote, be- finally participated. cause it might express an opinion Is interesting the case of Ilie contrary to its political interests. Bolojan, former Party General Had they chosen an active campaign Secretary, Mayor of Oradea and in the media, responding to themes President of the Bihor branch, who, launched by the Opposition, the despite having benefited from broad PSD would have risked increasing support, especially from the voting presence by stirring the citi- Transylvanian and Banat leaders, zens' desire to express themselves did not implement his intention to against the PSD-ALDE government. run in the elections. An explanation Thus, Liviu Dragnea understood that for this hesitation would be that Ilie the best option in this case was to Bolojan wanted to have the support take a side step during the campaign of the majority of the Party's affi- and let government measures and liates, otherwise he was not willing other political leaders do the talking to risk the image capital he had for the PSD. gained, and face a potential personal political defeat.5

13 POLIS

Cătălin Predoiu also announced loss of the 2016 Parliamentary elec- his intention, and the former leaders tions with a score below expecta- of the Democratic-Liberal party tions. Moreover, he had always been supported the idea; but in the end he perceived both by the members of was pulled out of the race, most the old PNL and by the general likely due to the fact that his old public as a charismatic leader, due to party colleagues did not believe in his constant opposetion to Crin his ability to win. His candidacy was Antonescu's leadership and to the questioned by the possible partici- fundamental decisions the Party had taken (the alliance with PSD, for pation of Ilie Bolojan which, if 8 clearly stated, would have been example) . Beyond these aspects, firmly supported by the former PD- Ludovic Orban's positioning until the time of the Liberal presidency L president, Vasile Blaga, still was increasingly sparkling, to the influential, and by many leaders in delight of the press. Hence, the myth the North and West of the country.6 of his charisma, which para- After the decision of the Mayor doxically, as we shall see during this of Oradea not to submit any motion analysis, did not attain its apogee for the Party Congress, Transylvania after assuming the leadership of the and Banat leaders regrouped behind Party; quite the contrary. Ludovic Orban, who already had In the early months following the solid support from branches in the election these expectations were not extra-Carpathian space. met, given that the PNL leader Cristian Buşoi was another can- remained constantly on the fringes didate who was very well connected of a political score that placed him to the life of the Party. Once the below that of the Party, and the subsidiaries in Transylvania decal- fulminating rise of the Liberals in red their support for Ludovic Orban, the polls was delayed. In a survey he was only voted by a few subsi- conducted by INSCOP between diaries: Bucharest (where he was January and February 2019, about president), Timiș, Caraș-Severin, 16% of respondents had a lot of trust Neamț, Ilfov. Following a previous in the PNL leader, a two-percent estimate of the support the two con- increase over November 2018.9 testants enjoyed, the result became Moreover, there had been no signi- predictable: 3,518 votes in favour of ficant positive change in the exercise Ludovic Orban. of Party leadership, communication After the election of Ludovic with the electoral base, or streng- Orban as PNL Chairman with 78% thening internal democracy. 7 of votes , the expectations of mem- On the contrary, there were some bers, leaders and citizens were very decisions that did not benefit from high. This was mainly due to the wide consultation (changes of massive confidence given to the new branch presidents, communication leader after a heavy fusion between decisions10, positions on important the old PNL and the PD-L, and the

14 Anul electoral 2019/Din nou despre populism topics). An eloquent example is tors express their support for one of linked to the PNL position, as the candidates. Ludovic Orban expressed by Ludovic Orban, on supported Iulian Dumitrescu. He supporting the Referendum for the won 14 votes and his opponent, Family initiated by PSD. It debated Alina Gorghiu, won 13 votes. This the issue of same-sex marriage for position was mainly demonstrated the first time in Romania and by two things: the first is that, prohibited this type of union by despite other decision-making mo- amending the Constitution. It was dalities, there is a spirit of internal disqualified by failing to meet the democracy in the PNL; and the attendance criterion, with only 21% second, that Ludovic Orban received of the voters present at the vote, the a clear message from senators about threshold being 30% of the total to coagulate into an insider critical number of citizens enrolled in the group. permanent electoral rolls. The posi- A critical moment took place in tion clearly and publicly expressed August 2018, when an important by Ludovic Orban11 in favour of group of leaders from local organi- regulating the ban on same-sex zations initiated a petition to replace marriage sparked the reaction of Ludovic Orban. It took a major several Liberal MPs including: Alina effort on the part of the Liberal Party Gorghiu, Adriana Săftoiu, Cătălin President to persuade territorial Predoiu, Cezar Preda, Mara Calista, leaders, but also the intervention of Ovidiu Raeţchi, Iulia Scântei, Mihai Klaus Iohannis, to address the Voicu who simultaneously pu- crisis.12 blished on the Facebook social Another important event in the network the same text against the Party's life – the elections for the decision-making process in the European Parliament. The list of party.12 Also, there were some candidates was finalized following moments of misunderstanding in the internal negotiations without being Parliamentary groups, which resul- debated or voted at each subsidiary. ted in the departure of some senators In the statute of the Party, according (Vergil Chiţac, Ion Popa, Marius to Article 86, letter h, the National Nicoară, Siminica Mirea, Daniel Political Bureau (BPN) validates Zamfir) and some deputies (Eusebiu candidates in Parliamentary and Popa-Pistru, Daniel Oltean, Doru European elections following propo- Opriscan). Another unfavourable sals from the County Coordination moment for the PNL president was Councils (CCJ), but these had not the change of the PNL group leader been organized. in the Senate. In such situations, the Another occasion of tension, change of leader in a Parliamentary which reverberated in the media, group is based on internal nego- was Crin Antonescu's desire to tiations, whereby deputies or sena- return to the forefront of politics

15 POLIS through a candidacy for the European was former Party Chairman Alina Parliament elections. This would be a Gorghiu who, according to the PNL real problem for the PNL leader, internal survey, had a 27% confi- given that the former President still dence share, while the party's score enjoys the sympathy of a significant was at the same level and the current part of the historical wing, including leader, we recall, was below these some weighty politicians. Also, in the odds.16 internal poll conducted by PNL for In view of the high confidence elections to the European Parliament, that former Presidents enjoyed, as Crin Antonescu had a confidence well as their intention to run for the level of about 33%. A survey European elections, but also the conducted by the Sociological lower percentage at which Ludovic Research Bureau showed Crin Orban was situated, a significant Antonescu in the top preferences, leadership problem arose. How being the option of 32.4% of could the Antonescu-Gorghiu equa- respondents to the question “Who do you think deserves to be among the tion be solved, given the trust they top three MEPs over the next few enjoyed among citizens, but also the years?”14 Finally, this revival did not gender dimension? The solution materialize, and the possible place was, without doubt, Adina Vălean, Antonescu would occupy on the explanations being easy to under- Liberal list was offered to his wife, stand. On the one hand, it was clear Adina Vălean. This move provided that just one member of the Orban with calm waters on two Antonescu-Vălean couple could be fronts: eliminating a well-placed an eligible candidate. On the other competitor, and ensuring a female hand, it was very difficult to explain presence among eligible places. in public that although there were no The theme of gender balance women on the list, and Alina might have become recurring and Gorghiu had applied with an quite disturbing were it not for at important share of trust, Orban did least one woman in those eligible not nominate her. places, especially since the main Although at the beginning of candidate list was opened by a debates about candidates for the woman, and gender balance is a European Parliament elections demand of the European People's Ludovic Orban's intention was to be Party. In fact, Manfred Weber, at the head of the list17, after the leader of the EPP group, addressed internal poll was completed it did during a visit to Bucharest the not materialize, because it was clear European Popular decision that that he was not the locomotive that candidate lists should contain an the Liberals needed. Moreover, a equal number of women and men.15 common sense question was how a Another leader who filed his can- large party like the PNL could have didacy for the European Parliament been led from a distance, and only

16 Anul electoral 2019/Din nou despre populism on weekends. As we can see, the Campaign issue of the European Parliament elections has become more and more The surprise of the campaign was complicated, with many implica- bringing journalist Rareş Bogdan to tions and meanings. the fore of politics. After multiple First of all, these elections are sociological research studies, PNL meant to give a fairly clear picture had understood it needed a person of the population's support for the able to pull up the entire list. For Party, because the stakes are small reasons we mentioned earlier, Ludovic for the electorate and as a result the Orban was unable to assume this ones who participate are mainly the role. Co-opting Rareş Bogdan turned citizens of the Party's captive basin. out to be a mouthful of oxygen for Moreover, they give the signal for the PNL, as he brought with him a successive ones, namely the Presi- significant number of sympathizers dential elections. A low score would who were not entirely Liberal; from equate with a handicap right at the the deeply anti-PSD area of USR- start of the campaign for the PLUS, from the nationalist, traditi- November elections. It would cer- onalist, conservative areas and from tainly have been a good hobby-horse reminiscences of interwar Romanian for the PSD, who would have Liberal doctrine, if one is to take insisted on the weakness that electo- into account his discursive accents18. ral percentages showed. According to the internal survey, the Secondly, the new leadership of Realitatea TV moderator had a the PNL which, we repeat, came in voting intention placed around 30 on a very high wave of expectations, percent. Co-opting a journalist who needed a serious confirmation as the in the past had been the leader of the premise of the possibility of giving PNL youth branch in Cluj could not important support to its candidate in create polemics, nor could it gene- the Presidential election. Moreover, rate anyone's antipathy. Even if did a significant failure would mean the not achieve a plus for the Liberals, invalidation of discourse for the he certainly didn't bring a minus. main opposition Party, a discourse it This is generally the case when a had maintained for nearly two years personality who has built an image and without which it would have outside of politics is taking a step gone into turmoil at a time when it towards candidacy. It is a recipe that could not afford to do so. Therefore, has been applied successfully in obtaining a very good score was the other situations, the most eloquent PNL target for the European example being that of the 2014 Parliament elections under these European Parliament elections, terms. through the independent candidacy of Mircea Diaconu. Then the PNL suffered, because of the large num-

17 POLIS ber of votes he had drawn from their the opinion polls showed – into a electoral basin. subdued product orbiting at around Rareş Bogdan, by the nature of 18 percent19 in the level of confi- his image and his constant oppo- dence and 9 percent20 in the vote for sition to the PSD, became the main the Presidential election (in compe- pillar of the Liberals' campaign, tition with Klaus Iohannis). In our being brought to the Party as the one opinion, this was precisely because who was to save an unsavoury list of of the inconsistencies and logical candidates who did not benefit from fractures of his speeches and the presence of any stars and had to messages that, paradoxically, did not hide some small image problems. affect the Alliance 2020, but Thus, the PNL list of eligible seats reflected directly on his own image. was composed of: Rareş Bogdan On the one hand, he argued that the (Realitatea TV journalist), Mircea Right must be united in order to Hava (Mayor of Alba Iulia), fight against a monolith such as the Siegfried Mureşan (MEP, EPP PSD; on the other hand, instead of spokesperson), Vasile Blaga (former accepting the option to join one of PNL president), Adina Vălean the existing parties with his team, he (MEP), Daniel Buda (MEP), Dan chose to let them create their own Motreanu (former Minister of formations (Romania Together Agriculture), Gheorghe Falcă (Mayor Movement, Romania 100 Platform, of Arad), Cristian Buşoi (MEP), the Liberty, Unity, Solidarity Party – Marian Jean Marinescu (MEP). PLUS). This is the first logical fracture between message and action. Alliance 2020: USR-PLUS Then, the role of Presidential candi- Another significant element in date was not a very good choice, the political area was the establish- since studies clearly showed that the ment of the USR-PLUS Alliance overwhelming majority of the Right- with Dacian Cioloş at the head of wing public had only one option, the list. This political construct namely, Klaus Iohannis21. It would created an important electoral pool be totally inappropriate to submit on the Right side of the political your own voters to the torture of board. It broke from the PNL with having to choose between two the Parliamentary elections and came leaders they believe in, and in whose to have its own public, very preten- ideas they can find themselves. In tious and sensitive to any deviation fact, Dacian Cioloş's speech took from its original principles. over the political principles of Klaus We consider it necessary to Iohannis: the fight against corrupt- introduce a small bracket within this tion, a new political class, European analysis, allowing us to show why values. And in this case, we the political man Dacian Cioloș witnessed a serious inconsistency turned from an electoral motor – as between message and action. Dacian

18 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Cioloş was the Prime Minister reasons for which Dacian Cioloș exclusively supported by Klaus chose to express himself thus are Iohannis in 2016, and imposed upon linked to his desire to position the PNL as an optimal alternative in himself in relation to the only opposition to Victor Ponta and PSD, candidate already announced for the which was settled in the 2016 Presidential election, due to end his elections by the Liberals themselves. term at the end of this year; and this Almost three years after the elec- only served the prospects of a tions, during the Rally organized on candidacy. Moreover, the alliance he 12 May 2019 in Timisoara, Cioloș belongs to has repeatedly announ- declared: “A malicious Parliament ced, from 2017 until now, that it will and a President without solutions put have its own candidate. the state in a precarious balance that As we can see, the electoral cam- uses both sides, but citizens are paign for the European Parliament missing from the equation. The elections, which was to clarify the President and the Government must positions for the Presidential ones, work together, but for this to happen was held in this tense context. the President of the country has to make decisions. If you nominate all Pro-Romania the puppets of a penal offender such Dissecting the political scene, we as Dragnea, you, as President, must are surprised to see that Pro-Romania, assume the responsibility for the the party led by Victor Ponta, mana- nominations”. This positioning raises ged to reposition a significant some common sense questions: did number of coalition MPs22, to break Dacian Cioloş not go through the an important part of the PSD same procedure? What legitimacy electorate and even to bring to its did he have to serve as Prime side former USL and post-PD-L Minister? Was not the President the nostalgics, won over by the re- one who guided the imposition of integration of wages after the 2009- Cioloş as Prime Minister in the 2011 crisis. For this new party, it Victoria Palace? was essential to pass the electoral Later, Dacian Cioloş returned to threshold in order to be confirmed as what he had said, explaining that he an alternative to the PSD, both in the was referring to the need of amen- views of voters and in those of ding the Constitution, and denying Social-Democrat members. Moreover, that it was a political attack against Pro Romania represented for many a the President in office. However, Left-wing alternative seen as more despite the subsequent explanation, acceptable by the electorate, rather we cannot deny the evidence of a than a PSD that was losing ground direct political attack on Klaus on a day-to-day basis due to failures Iohannis, and any analysis in this of government and concentrating the case would be redundant. The public agenda on the fight with the

19 POLIS so-called “parallel state”, a concept PMP 9.3%, USR 6.5%, PMP invented by Liviu Dragnea to define 3.2%.24 the supreme enemy and to justify his The IMAS survey conducted in political struggle. February 2019 showed that PSD would get 22.7%, PNL 22.6%, USR- PMP PLUS 12.9%, ALDE 9%, Pro PMP, the party led by former Romania 9.7%, PMP 4.4%.25 President Traian Băsescu23, the The INSCOP survey published in headline list for these elections, was March 2019 showed that PSD would for the first time in danger of not have 26.9%, PNL 26.3%, USR- reaching the 5% electoral threshold, PLUS 15.3%, ALDE 9.3%, Pro- in which case the likelihood of Romania 9.1%, PMP 4.4%. It was dissolution was imminent; more so calculated at a 58.1% turnout, while since it had lost significantly in at 38.7% turnout the PSD Parliament, the Senate Parliamentary percentage increased by 3, the PNL group dissolving because of the by about 1, and the USR-PLUS by departure of some MPs to the PSD. 2.26 Practically the PMP played its last The research published by CURS card, having again Traian Băsescu in March 2019 showed PSD at 31% as a spearhead. – a significant difference compared to other studies, PNL at 23%, USR- Figures and sociological PLUS at 13%, ALDE at 10%, Pro- calculations before the Romania at 8%, PMP at 6%.27 European Parliamentary The IRES survey of March 2019 elections put PNL in the first place with 25.2%, PSD second with 21.5%, Sociological research in pre- USR-PLUS in the third place with election times prefigured a steadily 17.7%, ALDE fourth with 12.7% decreasing PSD and an increase for and finally Pro-Romania with Opposition Parties, PNL and USR- 11.2%.28 PLUS, all estimated at a 30-35% CURS also showed in April a 1% turnout for the average of similar increase for PSD, from 31 to 32, previous experiences. The more with 2% for PNL from 23 to 25, 2% electoral presence increased, the for ALDE from 10 to 12 and 1% for more PSD suffered. Pro-Romania, from 8 to 9; PMP had The internal survey of the PNL, a 6% share.29 held in January 2019, placed it at An analysis by the Politico 27%, PSD being the first with European publication in April 2019 30.2%. At the same time, the So- showed that with a 32.44% electoral ciological Research Bureau placed presence PNL would rank first with the parties as follows: PNL 23.7%, 25.89%, followed by PSD with PSD 23%, Pro Romania 10.7%, 22.68%, USR-PLUS with 15.99%,

20 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

ALDE with 11.74% and Pro- place, with 25.2%, followed by PSD Romania with 10.99%.30 with 21.5%, USR-PLUS with 17.7% The IMAS Barometer of April Pro-Romania with 11.7%, and PMP 2019 said that PNL would win the with 4.7%.32 elections by 25.6%, the second The IMAS survey released in being PSD with 21.7%, followed by May also saw PNL rank first with USR-PLUS with 16.4%, ALDE with 28.5%, PSD second with 21.1%, 12.2%, Pro-Romania with 11.7% USR-PLUS on the third position and PMP with 5.6%.31 with 19.6%, Pro-Romania 9.9% on A KANTAR survey for the entire the same level as ALDE, and PMP European Union put PNL in the first with 6.2%.33

Tabel no 134

So, a PSD failure and an approach to any electoral calculation unexpected victory for the PNL, without its authors becoming aware after a complicated merger, the of it, arguing on a topic that was penal investigation of co-President non-negotiable for Romanians: the Vasile Blaga, the loss of the European destiny of the country. Parliamentary elections, the Moreover, the anti-European speech resignation of Alina Gorghiu, the gave President Klaus Iohannis the Raluca Turcan interim and the opportunity to respond through a controversial leadership of Ludovic pro-European campaign, a theme Orban. The Social Democrats relied that fits him like a glove. on low turnout in the margin of previous polls, based on general Klaus Iohannis – Opposition leader disinterest among the population over the European Parliament Unlike past campaigns in which elections. The PSD's capital mistake the President chose not to be actively was the exploitation of a supposed involved, the Euro-Parliamentary Euroscepticism pushed to the ex- elections of 2019 meant bringing treme35 that did not exist in a Klaus Iohannis back into the middle significant proportion in Romania.36 of the political scene. Without exag- It was an incomprehensible gerating, we can say that Klaus

21 POLIS

Iohannis was the main Opposition Europe”, an instrument that he had player this time, because he decided used successfully in the Presidential to activate his most powerful poli- election of 2014, when he released tical instrument: calling for a consul- the volume “Step by Step”. Having tative Referendum. The approach as tools a Referendum on Justice was not new, and it was successfully and a new volume which was a plea used by former President Traian for Europe and the importance of Băsescu during the Presidential Romania's role in the European election in 2009. Union, Klaus Iohannis had the The idea of popular consultation perfect reasons to get involved in the on the subject of justice was brought campaign with those who were on up a long time ago, long enough for his side, namely the PNL. Thus, the it to take shape and give birth to Referendum allowed the President expectations. This occurred with the to emphasize his discourse for mass protests of January 2017 European justice and values, in against OUG 13/2017 aimed at opposition to PSD and Liviu pardoning and amnestying penal Dragnea, and thus to remain firmly offences, and it was then that the opposed to any slippage from the procedure under the law was started. European path widely supported by With all Parliamentary proce- Romanians. Also, without being dures fulfilled, the Presidential challenged, he could repeatedly urge administration announced the call massive participation in the ballot for the Referendum, together with box without any political partisan- the European Parliament elections, ship. The volume “EU.RO – An on May26. Thus the President could, Open Dialogue for Europe” gave without being accused on a legal him the opportunity to travel to the basis, campaign for and defend his major cities of the country to present own ideas: prohibiting amnesty and it to the public, and get closer to pardon for corruption offenses, people, even in the middle of them.37 banning the issuance of emergency The President needed the PNL to ordinances to amend penal legisla- get a good score in the European tion and extending the right to refer Parliament elections, so as not to to the Constitutional Court, in the leave with a handicap in the Presi- case of Government Emergency dential ones. A weak result would Ordinances. It was the theme that have considerably demotivated the brought him to the highest position Party's militants and would be in the State and his promise to all equated with an invalidation of the Romanian citizens: guaranteeing the two-year messages passed by the rule of law. Additionally, just before governing coalition. These two the start of the campaign, Klaus aspects would have produced a Iohannis launched his third volume: major dysfunction of image and “EU.RO – An Open Dialogue for power that would have hindered

22 Anul electoral 2019/Din nou despre populism victory in the Presidential race. Until the elections day, there was Paradoxically, the only party that great uncertainty about the vali- had registered with the Permanent dation of the Referendum, as there Electoral Authority (AEP) to were two mandatory thresholds: the campaign for the Referendum was presence should be at least 30% and the PNL. USR, PMP, UDMR the votes for the “YES” option publicly announced that they should reach 25% of the total support the Referendum, but in fact number of voters on the permanent there was no real involvement from electoral rolls. It was a quite sen- them except at the declarative level. sitive situation, given that at the Moreover, the small parties European elections in 2014 the might have been disadvantaged by polling presence was 32.4%, and massive attendance to the ballot from then until May 26, 2019, voter boxes, because they ran the risk of rolls remained unchanged, although not reaching the minimum it was clear that a large number of percentage for admission in the citizens had emigrated. European Parliament, namely 5 per Invalidation of the Referendum cent. This is explained by the fact would have been a major loss for the that in the case of PMP and UDMR President, since with its fall the the number of votes could not be whole message of the struggle for changed consistently, since every- justice and against corruption would thing they could have aspired to in be dropped, giving the PSD a chance the electoral zone had already been to increase the pace in the already used, with well-known leaders with established direction; and at the low growth potential and niche same time it would be a handicap for messages. PMP was all about Traian the start of the Presidential elections Băsescu's captive electorate and, in at the end of the year. However, the case of UDMR, it was all about Klaus Iohannis chose to take this Romanian citizens of Hungarian risk, with the obvious purpose of ethnicity.38 In short, the larger the boosting his vote presence, aware number of valid votes, the lower the that this was the only way to percentage for small parties. decimate PSD. The President of However, the Referendum on Justice Romania was not just a player in could not be a renegade topic at the these elections, but an obvious discursive level for any player supporter of PNL.39 It is worth besides the PSD, as it would have recalling that although the PSD been proof of political inconsistency waved the issue of suspending the and alienate an important proportion President for a considerable period of the voters, being perceived as of time, it did not materialize “joining the other bank of the river”, because he had important popular those who were perceived as support (about 40 percent), being the destroyyers of the rule of law. first political leader in the top of

23 POLIS

“trust in political personalities and government and the demonization of intent of voting for them in the leader Liviu Dragnea. Presidential elections”, in all socio- The slogan for the PNL precam- logical research studies. Such a paign was “The time of Romania” manoeuvre would have given him and the one for the campaign – the chance to reconfirm and “Romania first!”. These appealed to revalidate his position by popular the national pride of the Roma- vote, which did not suit PSD. This nians41 and their desire that the was also the reason why the subject interests of the country be put first. disappeared before the pre-election The main ten points of the elec- period. toral program were: regional hospi- tals, transport infrastructure, higher PNL – the “no strategy” strategy subsidies for farmers, thermal reha- bilitation of buildings by European Above all, it must be re- funds, increase of scholarships for membered that PNL gained an students, investment in education, important image boost with the joining the Schengen area, guaran- amendment to the State Budget Law teeing the independence of justice, proposed by the Bistrița deputy and supporting Romanian companies, General Secretary of the formation, local modernization. Basically, in Robert Sighiartau, for doubling terms of electoral promises, PNL did children's allowances (14 February not innovate, but reiterated older 2019). From an omission of the ideas and emphasized what had been PSD40, it was voted and subse- missed by the Government. Now, as quently entered into force starting in other instances, it bet on an anti- with May, by Government PSD vote and not on the consistency Ordinance 9/2019. It was a good of programmatic or doctrinal ideas, start for an electoral year. as it had thought it did on other Regarding the campaign for the occasions. It is worth noting that European elections, paradoxically, Liberal President Ludovic Orban the general impression was that the chose not to be at the forefront of only strategies on which the PNL the campaign, giving this place to relied were the full potential of the Rareş Bogdan; the right decision, if image boost infused by Rareș we consider his low confidence rate, Bogdan and the support given by the below the party's average. President. The main messages refer- From our point of view, for the red to familiar and verified recurrent PNL this campaign was largely a themes: the fight against corruption, precampaign for the Presidential PNL – a party with an important elections, since the agenda was im- voice in Europe, PNL – the strongest posed by themes brought into Right-wing party, European values, discussion by Klaus Iohannis, which criticism of the PSD-ALDE the Liberals promoted on all

24 Anul electoral 2019/Din nou despre populism channels at their disposal and in all proceed at a normal pace, about spaces vacated by the Social 2,000 voters should be included in Democrats who wanted to avoid any the electoral rolls of one station, provocations. which would mean, for example, that in the case of Italy 650 polling The day of the vote – stations would be needed, more than Westernized Romanians in the whole world. It is clear that from this point of view an impos- The European Parliament elec- sible situation has been reached. tion day, May 26, 2019, provided a Until the electronic and correspond- surprisingly massive participation in dence vote can be successfully the polls, far beyond the expecta- applied, the right of the Romanian tions of all involved or interested diaspora to vote will be, at best, stakeholders. It is worth mentioning random. that the history of the huge queues in Now as in 2014, social networks polling stations abroad that marked and the media have been over- the Presidential elections five years whelmed by images and videos of ago was also repeated this time, queues that seemed endless, with ad- being doubled by smaller lines in hoc protests generated by the local polling stations. Abroad, 441 dissatisfaction of people unable to polling stations were set up for exercise a fundamental right. The Romanian citizens, most of them truth is that in 2014 it was concluded concentrated in large communities there was ill-will in regard to the (17 in France, 25 in Germany, 75 in conduct of elections; in 2019 we are Italy, 36 in the Republic of most likely discussing the Moldova, 29 in the UK, 50 in Spain, Government's inability to predict the 31 in the USA). It is estimated that participation rate of the diaspora, at present there are about six million coupled with the desire not to boost Romanians living in the diaspora; turnout at the polls. we do not have a very clear situation With regard to the 26 May revealing the number of those who election results, unlike in 2014 when have the right to vote. If we the presence was 32.4%, in 2019 it considered that 5,000,000 would be rose by 16.62%, reaching the over 18 years of age and in full 49.02% score (8,954,959 citizens). exercise capacity, it would result For comparison, in the first round of that over 11,000 Romanians would the Presidential elections in 2014 the have to vote in each polling station. participation was 53.17% (9,723,232 If we take the case of Italy, where citizens); in the 2016 local elections, 1,300,000 Romanians are estimated the presence was 48.43% (8,893,672 to live, then more than 17,000 citizens), and in the Parliamentary should vote in one polling station. In elections in 2016 participation was order for the electoral process to 39.45% (7,258,939 citizens).

25 POLIS

Returning to the results of this PLUS was the undisputed winner of year, the exit-poll in the European the election with 43.88%, and next Parliament elections, published by in rank was PNL with 31.93%. PMP CURS-Avangarde at 21:00 hours ranked third with 7.92%. PSD (the only one accredited by BEC) managed to get only 5th place with revealed the following ranking: 2.41% of the votes, following inde- • PSD: 25,7% pendent candidate George Simion • PNL: 25,7% (3.25%). • USR-PLUS: 23,9% At the local level, as compared to • UDMR: 5,4% 2014, PNL won from PSD the • PMP: 5,2% following counties: Vâlcea, Dâmboviţa, Tulcea, Constanţa, Sibiu, Bistriţa- • Pro-Romania: 5,7% Năsăud, Maramureş, Suceava, Arad, • ALDE: 4,7%. Caraș-Severin and Ilfov. USR-PLUS won the counties of Timiș, Iași, Unlike previous experiences, the Cluj, Sălaj, Brașov and Bucharest final count confirmed the expec- and was predominantly voted by tations created by opinion polls. major cities and adjacent areas. PNL won 27% (2,448,355 votes) USR-PLUS ranked first in Cluj- and PSD ranked second with Napoca (42.27%), Timișoara (40.5%), 22.51% (2,040,682 votes). The Bucharest (40%), Brașov (37.66%), surprise came from USR-PLUS, Iași (37,24%), Constanța (33,75%), which was third, exceeding the 20% Baia Mare (33,62%), Bacău threshold, reaching 22.36% (30,49%), Ploiești (30,19%), (2,027,032 votes). The next ranked Craiova (29,08%), Galați (28,45%), was the newly formed party of Vaslui (26,96%), Tulcea (25,87%), former PSD Presidential Candidate Buzău (24,09%), Râmnicu Vâlcea Victor Ponta. Thus, Pro Romania (25,78%), Târgoviște (25,56%), gained 6.55%, passing the electoral Piatra Neamț (23,76%), Pitești threshold. PMP also managed to (22,94%). If we note that the cities gain 5.6% of the votes for the of Timișoara, Cluj-Napoca, Ploiești European Parliament, surprisingly and Piatra Neamţ42 have PNL given the high level of attendance. mayors, then we could say that USR The last party that managed to won these cities from the Liberals. exceed the electoral threshold was Moreover, we can also add Brasov UDMR with 5.44 percent. Another and Râmnicu Vâlcea, where the surprise came from ALDE, which mayors belonged to the PNL until failed to meet the minimum percent- they ran for office in 2016 with tage threshold, gaining only 4.1%. ongoing penal and criminal investi- As far as the results from the gations and no longer conformed to diaspora are concerned, there were a the Party's integrity criteria. total of 376,925 valid votes and As far as the Referendum is 4,196 invalid votes. There, USR- concerned, it should be noted that it

26 Anul electoral 2019/Din nou despre populism was treated as a separate electoral mentary studies (42%), concentrated procedure, having its own electoral in the Southern area of the country, lists and a separate bulletin for each in Transylvania and in Banat, with of the two questions. As such, it incomes of less than 1500 lei / offered the possibility for a voter to month. express his will for the European In the case of PSD, its electorate Parliament elections without opting has the following characteristics: for the Referendum. This resulted in women (53%), retirees (58%), over different participation. The 65 (42%), internet users (44%), Referendum turnout was 41.28% Facebook users (35% (53%), ele- (6,484,086 citizens) and the average mentary studies (55%), concentrated of favourability for both questions in the Southern area of the country was 80.6 percentile points; the 30% (50%), with incomes of less than threshold was reached around 17: 1500 lei / month. 00, four hours before the polling The USR-PLUS voters are stations were closed. personalized as follows: men (57%), The PSD did not use the oppor- aged 18-35 (50%), using the internet tunity to urge voters to vote “NO” to (93%), using Facebook (83%), from both questions. It would have been a urban areas (78%), concentrated in safe way to work by invalidating the the Southern area of the country second validation condition, which (45%), with incomes between 1500 would require a quarter of the and 4000 lei (47%). Almost 8 out of citizens enrolled in the permanent 10 live in urban areas and over 40% electoral lists to opt for the “YES” live in large cities. response. They most likely opted for As a result of this study, we can this approach after an electoral say that the PNL lost its traditional Right-wing, elitist electorate concen- calculation, namely not polarizing trated in urban areas. The PSD did not society because they were risking mobilize voters as it did in the past, the opposite effect. and USR-PLUS managed to bring to the polls a category of voters who, Voter Profile until recently, did not vote at all.

43 A study by IRES after the Instead of conclusions European Parliament elections speaks clearly about the voters' In the first part of our partial profile for the first three parties. conclusions, we will stop to make PNL voters are women (54%), some reflections on ALDE, a employed in the private environment Parliamentary party allied with the (33%), mature (30%), using the ruling PSD, and which broke from internet (72%), using Facebook PNL in 2015. (62%), living in rural areas (56%), ALDE is headed by the President secondary education (46%) or ele- of the Senate and second man in the

27 POLIS

State, Călin Popescu-Tăriceanu. corruption Direction) Chief Prose- Excluded or self-excluded from cutor, replacing the General Prose- ALDE Europe because of its uncon- cutor, changing the laws of Justice. ditional support for changing the However, he stopped at the amend- laws of Justice and the leadership of ment of the Penal Codes by Emer- local Prosecutor Offices, it played gency Ordinance, and this resistance its stakes in the hope that PSD ended his ministerial mandate through would not rise above the psycho- a resignation generated by the logical threshold of 30%. A lower withdrawal of the Coalition's support. Social Democrat score would Even his old supporter, the ALDE, did increase ALDE electoral rate by not oppose this reshuffle at a public electoral transfer on the Left. The level. The reason for this is not same logic applied to Victor Ponta's known, but there is a strong possibility formation. The condition, however, that it may have been related to a was that ballot box presence possible candidacy of Prime Minister remained in the margins of the Călin Popescu-Tăriceanu in the previous European elections. That Presidential election, with the support is, somewhere around 30%. ALDE of the PSD. Another issue was related also had a well-defined goal – Călin to the penal criminal case filed against Popescu-Tariceanu as candidate for the President of the Senate for the Presidential elections – and this corrupttion offenses, and which the was only a means of reaching it.44 In Coalition refused to submit to the the middle of these electoral calcula- Parliamentary procedure (the Juridical tions there still existed an important Commission Report and the Plenary issue for ALDE, that of the vote) although it came to the attention judiciary, which would be mirrored of the Superior Chamber. This has directly in the result of the election. given rise to speculation that the intro- Tudorel Toader's presence as duction of this case in Parliamentary Minister of Justice in all three PSD procedure was a tool of political Governments would tip the scales, blackmail. Subsequently, immediately since he was known as a close friend after the European Parliament elec- of Călin Popescu-Tăriceanu. tions, the Senate Jurisdiction Committee Although known as a renowned Law issued a report favourable to the penal professor, former Judge of the criminal investigation, but the Constitutional Court and Rector of Parliamentary majority voted against the “Alexandru Ioan Cuza” lifting the parliamentary immunity of University in Iaşi, Toader did not act the ALDE president. in favour of the magistrate or In the second part of the judiciary guild as a whole, but rather conclusions, given the outcome of pushed the pedal towards PSD and the elections, we can say that the Liviu Dragnea’s aspirations: repla- Romanians gave a clear pro- cing the DNA (National Anti- European vote against populism,

28 Anul electoral 2019/Din nou despre populism personal interest politics, behind- We believe that if USR-PLUS the-cameras hidden games, lack of places a candidate for the Presidential professionalism and demagogy. election, it will lose a considerable Traditional parties need to adapt part of the endorsement received on their rhetoric, strategy and actions, May 26th. It is the right of every given the fact that in these elections political party to impose a candidate, we could see that the difference but it is also possible that the between a party with over 1200 candidate is unable to rise to the mayors (PNL) and one without challenge and bring plus-value to the mayors (USR-PLUS) is only 4.64%, image of the party. both actors claiming the same area President Klaus Iohannis conti- of the political game board. The fact nues to benefit from a high percent- that PNL managed to draw votes, tage of confidence and voter turnout. especially from small and medium- His electorate, as revealed by the sized cities and rural areas, shows previous study, includes PNL and that the mayors were vectors in the electoral campaign, which translates USR-PLUS. It is very difficult for a into good organization. On the other USR supporter to choose between hand, the loss of the loyal voter base the proposed candidate and the of citizens living in large cities at the President in office, especially since expense of USR-PLUS shows that he does not believe that change should there is a need to calibrate different take place at that level, but rather at messages for this type of voters, and the level of the Government, the to change local representatives. Parliament and the local administra- The national score of USR-PLUS tion. Moreover, the Presidential has dismantled a myth: there is no elections will trigger a split-Right need for a very good organization of phenomenon, which will affect the local structures, it's enough to second round. Two important can- conquer voters in major cities. You didates with a similar program and do not win the election, but you get fighting for the same voters will a result that puts you in the top and benefit the monolith on the Left, that can bring you into the govern- helping it to continue the electoral ment through some form of alliance. battle for the second round and can- Paradoxically, at present PNL is celling the public image of previous struggling on the same territory as success. PSD. Given that most of those who According to the figures, the voted for the Social Democrats are European Parliament elections over 65 years old, it is clear that in should be treated comparatively to the long run continuity can only be local ones, but such an analysis ensured by attracting a similar would not be relevant since it is electoral profile, but with a younger difficult to relate a national-type poll generation – that is, precisely the to a local one. In the local elections, segment of today's PNL. besides the political vote, there is a

29 POLIS manifestation of options related to in the elections; but the joy of persons, in this case candidates for victory was not so great considering mayoral positions and proposals for USR-PLUS's unexpectedly good County Councils. Theoretically, the score. It is clear that the Liberals are party's score is added to the added now longing for their voters, whom value of each competitor. Moreover, they can hardly get. For this, it is the result is also analysed in terms of necessary to understand that when the total involvement of all local the electorate conveys a message, it forces that are directly targeted would be appropriate to comply, no (mayors, local councillors, County matter how many arguments one Councils, etc.), and this is less likely could bring for another direction. to happen in the case of national There is a need for a mentality elections. A comparison with similar change in Romanian politics, but elections of five years ago would be this will happen only when the a mistake, since at that time the data political class realizes that mandates was quite different. last as long as you have legitimacy, However, choosing a working as long as the citizens wish; because blueprint, we can compare the 2019 its role is to serve the citizens, and European Parliament elections to the not the other way around. 2014 Presidential run-off, in which It is necessary to mention one the data was similar and where we more aspect. The myth created around did not deal with Klaus Iohannis's USR-PLUS will not disappear, at strong imprint, felt today on the least until the alliance reaches political scene. Thus, PNL obtained power, even in a coalition. We con- 2,881,406 votes then and 2,448,355 sider that any attempt to decimate votes now, the difference being them until that time will be at the 433,051, and the presence being expense of the initiator and will help 4.15 percent higher. the recipients to consolidate their If we take into account the arith- image of new, unspoiled product. metic mean of voters registered in In marketing, the more active and the permanent electoral lists and try aggressive you are, the stronger and to estimate what this difference more important you become. would mean in votes received by Attacks from the opponents' side PNL, on average, we would notice betray their fear. that it is 2.4%. As such, the surplus On the other hand, any USR- in the Presidential election is only PLUS attempt to ally themselves reflected in about 50% in the 4.15% with politicians seen as unfriendly presence gap recorded in 2014. by the electorate who voted for them Following this logic, we can see that will disappoint and we can antici- PNL did not win the number of pate that, given the characteristics of votes obtained in this poll. However, this type of electorate, the party will it scored its first independent victory not get more chances to demonstrate

30 Anul electoral 2019/Din nou despre populism its capabilities. If USR-PLUS is at fore, the responsibility of the USR- some point in a position to PLUS is very high. disappoint and thwart expectations, Finally, instead of a final the political society will enter a conclusion, we bring to the readers' difficult period of anticipation, a attention a question which at the moment that could mean a dramatic moment remains unanswered: how drop in participation, a considerable did sociologists manage to estimate number of void votes or political the result of the elections so close to rebranding attempts. It will be very the truth calculating, in the margin difficult for the political class to do of similar previous experiences, a anything when the people no longer rate of participation between 30 and have confidence in anyone. There- 35%?

Notes that we have decided not to submit a motion at the PNL Congress on 1 Biroul Electoral Central, 17th June (...). I understand at the http://europarlamentare2019.bec.ro same time that what I am offering (accessed 21.06.2019). for the position of President of the 2 At the Parliamentary elections on PNL does not coincide with the December 11th, 2016 PNL obtained views of the leaders of the 20.22% and PSD – 45.57%, organizations. Unfortunately, many according to the final results have set their options by signing in provided by the Central Electoral white, without the text of any Bureau. motion being drafted yet. A 3 Raluca Turcan was at that time the political man must be realistic, with president of PNL Sibiu, the his feet on the ground. Politics is organization which obtained the the art of the possible in a given best score in the Parliamentary context. As for the project I elections, 39%. proposed for the head of the PNL, 4 Viorel Cataramă's candidacy was now is not the time!“, in Ziare.com, invalidated because he did not meet May 9, 2017, http://m.ziare.com/ the eligibility conditions, namely predoiu/predoiu-se-retrage-din- the support of at least ten cursa-pentru-sefia-pnl-dupa-ce-n-a- subsidiaries. gasit-cine-sa-il-sustina-1464927- 5 Iulia Roșca, SURSE Ilie Bolojan, font3 (accessed 7.06.2019). primarul municipiului Oradea, ar 7 Iulia Roșca, “Ludovic Orban, ales putea candida la sefia PNL, in președinte PNL cu 78% din voturi”, Hotnews.ro, March 14th, 2017, in Hotnews.ro, June 17th 2017, https://www.hotnews.ro/stiri- https://www.hotnews.ro/stiri- politic-21661012-ilie-bolojan- politic-21825370-ludovic-orban- primarul-municipiului-oradea- ales-presedinte-pnl-78-din- putea-candida-sefia-pnl.htm voturi.htm (accessed 06.05.2019). (accessed 03.06.2019). 8 Luminița Pîrvu, “Schimb de replici 6 “Dear friends, I informed a few intre Ludovic Orban si Crin minutes ago PNL BPN members Antonescu, la ședința PNL, in

31 POLIS

Hotnews.ro, September 6th, 2012 by Alina Gorghiu, Adriana Săftoiu, https://www.hotnews.ro/stiri- Cătălin Predoiu, Cezar Preda, Mara politic-13171162-schimb-replici- Calista, Ovidiu Raeţchi, Iulia intre-ludovic-orban-crin-antonescu- Scântei and Mihai Voicu on 7 sedinta-pnl-vrei-rupem-usl- October 2018. surse.htm (accessed 03.06.2019). 13 Anca Andrei, „Exclusiv! Planul din 9 Report of a national survey Umbră și rolul lui Klaus Iohannis published by INSCOP during the (surse). Cine dorește cu adevărat period between January to February Debarcarea lui Ludovic Orban și 2019, https://www.inscop.ro/wp- când ar urma să se întâmple acest content/uploads/2019/02/Incredere- lucru”, in Evenimentul Zilei, August in-Personalitati.pdf (accessed 2nd, 2018, https://evz.ro/exclusiv- 03.06.2019). cine-doreste-cu-adevarat- 10 In October 2017, the leadership of debarcarea-lui-ludovic-orban-s.html the PNL made the decision that no (accessed 7.06.2019). PNL representative would 14 The survey was released at the end participate in television debates of the month of January, 2019. See without the Party's consent, and “SONDAJ BCS. Cine se află în topul approved a list of approved preferințelor la europarlamentare” in communicators. Realitatea.net, January 30th, 2019, 11 “The Referendum is the most https://www.realitatea.net/sondaj_ powerful institution of democracy, 2179096.html (accessed 05.06. 2019). through which every citizen can 15 „Manfred Weber, despre singura express himself directly about the femeie pe lista PNL la alegerile decisions a society takes. The europarlamentare: Pe termen lung subject of today's Referendum is in trebuie să existe egalitatea de gen”, my view an extremely important in Hotnews.ro, March 16th 2019, topic because it is about the https://www.hotnews.ro/stiri- structure of the basic cell of society, politic-23032968-manfred-weber- the family; namely the initiative is despre-singura-femeie-lista-pnl- to define it in the Constitution the europarlamentare-termen-lung- way it is defined in the legislation, trebuie-existe-egalitatea-gen.html the way in which marriage is (accessed 01.06.2019) carried out, namely between a man 16 „Sondaj intern al PNL. Date sur- and a woman“, said Ludovic Orban prinzătoare”, in Antena3.ro, January about the vote on the Familiy 27, 2019, https://www.antena3.ro/ Referendum (6-7 October 2018). politica/sondaj-intern-al-pnl-date- 12 „The PNL leadership threw the surprinzatoare-505321.html Party into a new adventure and a (accessed 01.06.2019). new political failure that alienated 17 Iulia Roșca, “Consiliul Național al us from 70% of the liberal PNL va avea loc pe 4 august: se electorate. The leadership of the decid criteriile pentru europarla- PNL does not unite, but divides. It mentare. Plus: posibilă schimbare does not modernize, but proposes a de statut privind demiterea șefilor retrograde policy. #ajunge – de filiale”, in Hotnews.ro, July, 9th enough”, was the message posted 2018, https://www.hotnews.ro/stiri-

32 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

politic-22558028-consiliul-ional- 22 At present, the Pro-Europa (Pro- pnl-avea-loc-4-august-decid- Romania) parliamentary group in criteriile-procedura-pentru- the Chamber of Deputies has 21 europarlamentare-plus-posibil- members, former members of the schimbare-statut-privind- PSD or ALDE. 23 schimbarea-efilor-filiale.htm The PMP official president is (accessed 01.06.2019). Eugen Tomac, and Traian Băsescu 18 “We at Realitatea TV and especially is Honorary President. However, at at Jocuri de putere have assumed the the level of public perception, the mission to fight for a beautiful former Head of State was the de facto leader. Romania, for a free Romania and 24 especially for an honest Romania. We 0äSONDAJ BCS. Cine se află în fight for a non-kneeling Romania topul preferințelor la europarla- where people do not receive state mentare. Pe cine trimit românii în contracts based on Party membership, PE”, in Realitatea.net, January 2019 we fight for those who do not want to https://www.realitatea.net/sondaj_2 179096.html (accessed 05.06.2019). change the geography of the 25 country”, stated Rareș Bogdan on IMAS Survey: With 17.9%, the November 26, 2018. “Hello dear 2020 Alliance becomes the third Romanians who love Romania every political force, 5 percent behind day and who understand the stake of PSD and PNL, February 2019, these choices. I make a sincere appeal https://romania.europalibera.org/a/s to all those who love this country and ondaj-imas-cu-17-9-alian%C8% who understand that Romania should 9Ba-2020-devine-a-treia-for% not be a paradise for penal offenders, C8%9B%C4%83-politic%C4%83- to vote on May 26” were the words of la-5-procente-%C3%AEn-spatele- Rareş Bogdan at the time of sub- psd-%C8%99i-pnl/29796568.html (accessed 02.06.2019). mitting the list of PNL candidates to 26 the Central Electoral Bureau. INSCOP survey: PSD and PNL are 19 See the survey published by the breathing down each other's neck, Bureau for Social Research (BCS), the USR-PLUS Alliance gets 15.3%. between 9th-16th of February, Low presence, joy for PSD, March 2019, https://www.dcnews.ro/ 2019, sondaj-dur-pentru-ciolos-tehno https://romania.europalibera.org/ cratul-prabusit_639232.html a/sondaj-inscop-psd-și-pnl-își-suflă- (accessed 07.06.2019). în-ceafă-alianța-usr-plus-are-15-3- 20 See the survey of the Centre for prezența-mică-bucuria- Urban and Regional Sociology psd/29834149.html (accessed (CURS) in March 2019, 02.06.2019). https://curs.ro/wp-content/ 27 See the national level survey of the uploads/2019/04/omnibus-martie- Centre for Urban and Regional national-2019-site.pdf (accessed Sociology (CURS) in March 2019, 07.06.2019). 21 https://curs.ro/wp- In all polls published since 2015, content/uploads/2019/04/omnibus- Klaus Iohannis was the first in the martie-national-2019-site.pdf Presidential election, with increased (accessed 07.06.2019). favour and more than 40% of the 28 IMAS Survey: PNL moves to first votes. position. Strong drop for PSD, in

33 POLIS

Digi24.ro, April, 2019, sondaj-al-parlamentului-european- https://www.digi24.ro/stiri/actualita pnl-conduce-cursa-la- te/politica/sondaj-imas-pnl-trece- europarlamentare-cu-252-urmat-de- pe-primul-loc-scadere-puternica- psd-cu-215-si-alianta-usr-plus-cu- pentru-psd-1109088 (accessed 177.html (accessed 01.02.2019). 02.06.2019). 33 IMAS survey, May 2019, the last 29 Andrei George Cristescu, survey before the elections for the „SONDAJ CURS pe luna aprilie: European Parliament: “PSD pierde PSD este preferat de 32% din cei teren față de PNL și se apropie de care au indicat o opţiune de vot pragul de 20%,”, May 22, 2019, pentru europarlamentare. Ce scor https://www.digi24.ro/stiri/actualita au PNL şi Alianţa 2020 USR te/politica/ultimul-sondaj-inainte- PLUS”, în Adevărul.ro, 4th May de-alegerile-europarlamentare-psd- 2019, pierde-teren-fata-de-pnl-si-se- https://adevarul.ro/news/politica/so apropie-de-pragul-de-20-1135805. ndaj-curs-luna-aprilie-psd-preferat- 34 Tabel explanation : PNL – National 32-cei-indicat-optiune-vot- Liberal Party, PSD – Social europarlamentare-scor-pnl-alianta- Democratic Party, 2020 – The 2020-usr-plus-1_5ccdb0ec445 Alliance USR-PLUS, A – ALDE, 219c57e3f1b02/index.html PMP – The Popular Movement (accessed 01.06.2019). Party, PR – Pro Romania Party 30 Iulian Bîrzoi, Sondaj Politico: PPE 35 In a trip to Slobozia on March 19, pe primul loc la europarlamentare. 2019, Liviu Dragnea declared: “I În România, PSD sub PNL”, in am a convinced pro-European and a Adevărul.ro, May 4th, 2019, much more convinced pro- https://adevarul.ro/news/politica/so American. We wanted to enter the ndaj-politico-ppe-loc-europarlamen European Union for a better life, for tare--In-romania-psd-pnl-1_5ccd more freedom, not for a return to 5a5a445219c57e3cd 0c0/index.html fear and terror. We wanted to enter (accessed 01.06. 2019). the EU to have access to 31 „Sondaj IMAS: PNL ar câștiga development and have a minimum alegerile europarlamentare cu 25,6%. of respect. We ask for no more Iohannis, victorie fără emoții la respect than we give, than we offer. prezidențiale” in Hotnews.ro, May We've been good, and we're good 1st, 2019, https://www.hotnews.ro/ still. We only ask for the right to be stiri-esential-23116415-sondaj-imas- heard and to put our arguments on pnl-castiga-alegerile-europarlamen the table. We cannot accept that tare-25-6-iohannis-victorie-fara-emo everything we do and say is tiila-prezidentiale.htm (accessed criticized, struck, blocked; and 01.02.2019). everything others say, which means 32 „Sondaj al Parlamentului European: a whole list of lies, is taken for PNL conduce cursa la europarla- good without a minimum of mentare cu 25,2%, urmat de PSD verification. Is it too much to ask, is cu 21,5% și Alianța USR PLUS cu it too much if we want to have our 17,7%”, in G4media.ro, April 18th, little corner of the world?“. 2019, https://www.g4media.ro/

34 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

36 71% of Romanians consider their Rally – Bucharest, May 18, 2019); country to have benefited from EU “A very good team has been membership. 59% think that presented here today. I was so Romania's EU membership is a pleased that they invited me to good thing, according to the come.” (PNL Rally – Iași, May 11, Eurobarometer conducted by the 2019); “Happy birthday for the European Parliament in May 2018. PNL at the venerable age of 144 http://www.europarl.europa.eu/new years! The oldest, and if I may say s/ro/press-room/20180430IPR02 so, the best party in Romania!” 837/eurobarometru-pe-sprijin-fata- (PNL anniversary – Bucharest, May de-ue-la-un-nivel-record (accessed 24, 2019). June 1st, 2019). 40 At the time of voting on the 37 Events for launching the volume amendment for doubling children’s “EU.RO – An open dialogue for allowances, there were not enough Europe” took place in Bucharest, PSD Parliamentarians in the Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Plenary Hall to opt for rejection. Ploiești. Later, the PSD called for a 38 An INSCOP survey conducted resumption of the vote, but without between January and February 2019 success. revealed that Traian Băsescu had a 41 An Avangarde survey from degree of notoriety of about 96% November 2018 revealed that 85% and a favourability of 11% and of those interviewed were proud to Kelemen Hunor about 88% with a be Romanians. confidence of around 7.5%. See the 42 The Mayor of Piatra Neamt “Report of a national survey con- Municipality, Dragoş Chitic ducted by INSCOP, January to announced on 29 March 2019 that February 2019, he resigns from his position in the https://www.inscop.ro/wp- municipal branch. content/uploads/2019/02/Incredere- 43 IRES Study, “Who are the voters in in-Personalitati-1.pdf (accessed the May 26, 2019 elections”, 03.06.2019). http://www.ires.com.ro/uploads/arti 39 Fragments for supporting PNL in cole/ires_profiling-politic_cine- Klaus Iohannis' speeches: “Tonight sunt-votantii-partidelor-la-alegerile- convinced me that we do not have europarlamentare.pdf (accessed to worry for the future of PNL. I am 04.06.2019). very proud of you and I would like 44 See “Vosganian: Tăriceanu va to congratulate first of all those who candida la alegerile prezidențiale”, have received awards” (TNB in Antena3.ro, January 2019, Awards Gala, Bucharest – March https://www.antena3.ro/politica/vos 23, 2019); “And to be well ganian-tariceanu-va-candida-la- represented in Europe, we need this alegerile-prezidentiale-502001.html strong team that will win the Euro- (accessed 01.06.2019). parliamentary elections” (PNL

35 POLIS

Bibliography https://www.hotnews.ro/stiri-politic- 13171162-schimb-replici-intre- Online articles: ludovic-orban-crin-antonescu-sedinta- ANDREI, Anca, „Exclusiv! Planul din pnl-vrei-rupem-usl-surse.htm. Umbră și rolul lui Klaus Iohannis ***, „Predoiu se retrage din cursa (surse). Cine dorește cu adevărat pentru șefia PNL, după ce n-a gasit Debarcarea lui Ludovic Orban și când cine să îl susțină”, in Ziare.com, May ar urma să se întâmple acest lucru!”, 9th, 2017, http://www.ziare.com/ in Evenimentul Zilei, august 2, 2018, predoiu/pnl/predoiu-se-retrage-din- https://evz.ro/exclusiv-cine-doreste- cursa-pentru-sefia-pnl-dupa-ce-n-a- cu-adevarat-debarcarea-lui-ludovic- gasit-cine-sa-il-sustina-1464927. orban-s.html. ROȘCA, Iulia, „Consiliul Național al BRÎNZOI, Iulian, „Sondaj Politico: PPE PNL va avea loc pe 4 august: se decid pe primul loc la europarlamentare. În criteriile pentru europarlamentare. România, PSD sub PNL”, in Plus: posibilă schimbare de statut Adevărul.ro, May 4th, 2019, privind demiterea șefilor de filiale”, in th https://adevarul.ro/news/politica/sond Hotnews.ro, July 9 , 2018, aj-politico-ppe-loc-europarlamentare- https://www.hotnews.ro/stiri-politic- -In-romania-psd-pnl-1_5ccd5a5a445 22558028-consiliul-ional-pnl-avea- 219c57e3cd0c0/index.html. loc-4-august-decid-criteriile- CRISTESCU, Andrei-George, „SONDAJ procedura-pentru-europarlamentare- CURS pe luna aprilie: PSD este plus-posibil-schimbare-statut-privind- preferat de 32% din cei care au schimbarea-efilor-filiale.htm. indicat o opţiune de vot pentru ROȘCA, Iulia, „Ludovic Orban, ales președinte PNL cu 78% din voturi”, europarlamentare. Ce scor au PNL şi th Alianţa 2020”, in Adevărul.ro, May in Hotnews.ro, June 17 , 2017, 4th 2019, https://adevarul.ro/news/ https://www.hotnews.ro/stiri-politic- politica/sondaj-curs-luna-aprilie-psd- 21825370-ludovic-orban-ales- preferat-32-cei-indicat-optiune-vot- presedinte-pnl-78-din-voturi.htm. europarlamentare-scor-pnl-alianta- ROȘCA, Iulia, „SURSE Ilie Bolojan, 2020-usr-plus-1_5ccdb0ec445219 primarul municipiului Oradea, ar c57e3f1b02/index.html. putea candida la șefia PNL”, in WEBER, Manfred, „Pe termen lung Hotnews.ro, March 14th, 2017, trebuie să existe egalitatea de gen”, in https://www.hotnews.ro/stiri-politic- Hotnews.ro, March 16th, 2019, 21661012-ilie-bolojan-primarul- https://www.hotnews.ro/stiri-politic- municipiului-oradea-putea-candida- 23032968-manfred-weber-despre- sefia-pnl.htm. singura-femeie-lista-pnl-europarla ***, „Sondaj al Parlamentului European: mentare-termen-lung-trebuie-existe- PNL conduce cursa la europarla- egalitatea-gen.htm. mentare cu 25,2%, urmat de PSD cu PÎRVU, Luminița, „Schimb de replici 21,5% și Alianța USR PLUS cu între Ludovic Orban și Crin 17,7%”, in G4media.ro, April 18th, Antonescu, la ședința PNL. Orban: 2019, https://www.g4media.ro/ sondaj „M-am săturat să trag la căruța -al-parlamentului-european-pnl-con PSD”/Antonescu: „Ce vrei, să rupem duce-cursa-la-europarlamentare-cu- USL?" – surse”, in Hotnews.ro, 252-urmat-de-psd-cu-215-si-alianta- September 6th, 2012, usr-plus-cu-177.html.

36 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

***, „SONDAJ BCS. Cine se află în 15,3%. Prezența mică, bucuria PSD, topul preferințelor la europarlamentare. in România. Europa Libera.Org, Pe cine trimit românii în PE”, March, 2019, Realitatea.net, https://romania.europalibera.org/a/son https://www.realitatea.net/sondaj_217 daj-inscop-psd-%C8%99i-pnl-%C3 9096.html. %AE%C8%99i-sufl%C4%83-%C3 ***, „Sondaj IMAS, mai 2019, Ultimul %AEn-ceaf%C4%83-alian%C8% sondaj înainte de alegerile 9Ba-usr-plus-are-15-3-prezen% europarlamentare. PSD pierde teren C8%9Ba-mic%C4%83-bucuria- față de PNL și se apropie de pragul de psd/29834149.html. 20%” – IMAS survey, May 2019, in ***, „Sondaj intern al PNL. Date sur- Digi24.ro, May 22nd, 2019, prinzătoare”, in Antena3.ro, January https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ 27th, 2019, https://www.antena3.ro/ politica/ultimul-sondaj-inainte-de- politica/sondaj-intern-al-pnl-date- alegerile-europarlamentare-psd- surprinzatoare-505321.html. pierde-teren-fata-de-pnl-si-se-apropie- ***, „Sondaj realizat de Biroul de de-pragul-de-20-1135805. Cercetări Sociologice (BCS) – Survey ***, „Sondaj IMAS: Cu 17,9%, Alianța of the Sociological research Bureau 2020 devine a treia forță politică, la 5 (BCS)”, in DCNews.ro, February, procente în spatele PSD și PNL”, in 2019, https://www.dcnews.ro/sondaj- România. Europa Libera.Org, dur-pentru-ciolos-tehnocratul- February, 2019, prabusit_639232.html. https://romania.europalibera.org/a/son ***, „Vosganian: Tăriceanu va candida daj-imas-cu-17-9-alian%C8%9Ba- la alegerile prezidențiale”, in 2020-devine-a-treia- Antena3.ro, January 2nd, 2019, for%C8%9B%C4%83- https://www.antena3.ro/politica/vosga politic%C4%83-la-5-procente- nian-tariceanu-va-candida-la-alege- %C3%AEn-spatele-psd-%C8%99i- rile-prezidentiale-502001.html. pnl/29796568.html. ***, „Sondaj IMAS: PNL ar câștiga Sociological studies and research alegerile europarlamentare cu 25,6%. Iohannis, victorie fără emoții la Eurobarometer of the EU Parliament, prezidențiale”, in Hotnews.ro, May 1 May 2018, 2019, https://www.hotnews.ro/stiri- http://www.europarl.europa.eu/news/r esential-23116415-sondaj-imas-pnl- o/press-room/20180430IPR02837/ castiga-alegerile-europarlamentare- eurobarometru-pe-sprijin-fata-de-ue- 25-6-iohannis-victorie-fara-emotiila- la-un-nivel-record. prezidentiale.htm. IRES study, „Who are the voters in the ***, „Sondaj IMAS: PNL trece pe 26 May poll”, http://www.ires.com.ro/ primul loc. Scădere puternică pentru uploads/articole/ires_profiling-poli PSD”, in Digi24.ro, April, 2018, tic_cine-sunt-votantii-partidelor-la- https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ alegerile-europarlamentare.pdf. politica/sondaj-imas-pnl-trece-pe- National survey report, INSCOP, primul-loc-scadere-puternica-pentru- January-February 2019, psd-1109088. https://www.inscop.ro/wp-content/ ***, „Sondaj INSCOP: PSD și PNL își uploads/2019/02/Incredere-in-Perso suflă în ceafă. Alianța USR-PLUS are nalitati.pdf.

37 POLIS

National CURS survey, March 2019, Survey of the Centre for Urban and https://curs.ro/wp-content/uploads/ Regional Sociology (CURS), March 2019/04/omnibus-martie-national- 2019, https://curs.ro/wp-content/ 2019-site.pdf. uploads/2019/04/omnibus-martie- National INSCOP survey report, national-2019-site.pdf. January-February 2019, https://www.inscop.ro/wp- Official Website content/uploads/2019/02/Incredere-in- http://europarlamentare2019.bec.ro. Personalitati-1.pdf.

38 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Persistențe și discontinuități ideologice și discursive în scrutinele prezidențiale din România postcomunistă

(Ideological and discursive discontinuities and persistence in the presidential elections from post-communist Romania)

Alexis CHAPELAN Vladimir-Adrian COSTEA

Abstract: The 2019 elections, both the spring European elections and November presidential ballot, were depicted as high-stakes test for Romanian democracy in the after math of a turbulent two-year populist PSD government fraught with massive street protest, political unrest, cyclical tensions between Romanian authorities and Brussels andallegation of undermining of the rule of law. The framework of a democratic reversal, tapping into the wider European discussion on populism and illiberal democracies, was undoubtedly fruitful for civic mobilization but might obfuscate certainnational political and ideological dynamics that hold the key to a better understanding of the Romanian reality. The present article is comprised of a quantitative statistical scrutiny of voting patterns for presidential ballots after 1990 and of a more theoretical analysis of the distinctive Romanian populist formula. We aim to highlight the crucial issue of presidential legitimacy, as constructing by the run off ballotage system, but also to explore the relevance of some traditional analytical categories (such as the concept of populism) for the Romanian context.

Keywords: elections, voting patterns, two-rounds system, populism, Euroscepticism.

Introducere Democrat la alegerile legislative din 2016, dar liniile generale ale politicii Peisajul politic românesc al ale- și ale sistemului de partide românesc gerilor europene și prezidențiale din au continuat să fie dictate de tro- 2019 prezintă o serie de specificități pismul bivalent al unei vechi diho- care îl individualizează puternic: la o tomii care își are sursele în cultura primă vedere, acesta evoluează în politică postdecembristă. afara marilor dinamici politice și În cele ce urmează, vom explora ideologice care au marcat deceniul dinamicileelectorale și ideologice ale european. Au fost, desigur, momente postcomunismului românesc atât prin cruciale de intersecție, în mod notabil prisma comportamentelor electorale după victoria Partidului Social și a prezenței la vot, cât și prin cea a

39 POLIS mutațiilor ideologice care au modelat logizat în practica sa politicăși lipsit peisajul politic în ultimele două de- de o bază sociologică puternică, ce a cenii, cu accent pegeometria variabilă definit Europa anilor ’90 și 2000 –, a clivajelor și pe mecanismele de pare azi pe cale de a deveni caduc; în legitimare discursivă. vidul astfel creat, prosperă partide pe Alegerile prezidențiale din no- care limbajul științelor sociale le-a iembrie se prezintă în acest sens ca numit „populiste”6. actul secund al unui ciclu electoral Termenul populist, folosit pentru demarat de scrutinul european din a desemna un evantai destul de larg luna mai 2019, în care deja se putea de mișcări politice și formule ideo- observa o decuplare a României față logice de-a lungul secolelor al XIX- de cele trei mari evoluții la nivel con- leași XX (de la narodnicismul rus la tinental: accentuarea erodării partide- regimurile semiautoritare ale lui lor tradiționale de guvernământ, Fujimori sau Collor de Mello în puseul populismului și coagularea America Latină a anilor ’90)7, aco- unor forțe politice ecologiste care peră și astăzi o zonă cu o geometrie profită de incapacitatea de renovare incertă pe eșichierul politic. Eșecul doctrinară a stângii social-democrate aproape universal al partidelor pentru a-ifagocita electoratul. populiste „de stânga”8 a consacrat Dereglarea mecanismului unei al- cuplarea între dreapta dură cu temele ternanțe politice reglate de bipola- ei – imigrația, securitatea, identitatea ritatea centru-dreapta/centru-stânga a culturală și etnică – și populismul9. avut un impact semnificativ asupra Anumiți autori, precum economistul imaginarului european, dinamizând francez Thomas Piketty10 sau danezii narațiunea anti-establishement a unui Anders Ejrnæs și Bent Greve11, pun divorț între clasa politică tradițională accentul pe dimensiunea socială și și masa cetățenilor1. Din punct de protecționistă a formulei populiste vedere electoral, traducerea acestei europene, care a recuperat cu succes dinamici la nivel european a deter- imaginarul egalitarist și antiliberal minat diminuarea procentului de alstângii socialisteși social-democrate mandate ale celor două mari familii postbelice12. Mutațiile stângii sunt și politice, Partidul Popular European și ele simptomatice pentru reconfigu- Socialiștii Democrați: 24,23% (182 rarea ideologică în desfășurare: ulti- de deputați), respectiv 20,51% (154 mele alegeri europene au evidențiat de deputați)2. Prin comparație, în coagularea unei forțe ecologiste care, 2014, cele două partide însumau la nivelul forului reprezentativ euro- aproape 54% (cu 28,84% pentru PPE pean, se apropie de 10% dintre și 24,70% pentru S&D)3, iar în 2009 mandate13. peste 61% (35,73% pentru PPE și Aceste linii directoare definesc 25,52% pentru S&D)4. Ideal-tipul tectonica partizană europeană, în expusde Otto Kirchheimer5, al unui jurul faliei dintre populism și centriști partid centrist catch-all – dezideo- liberali pro-UE, la care se adaugă în

40 Anul electoral 2019/Din nou despre populism unele cazuri (mai ales în Europa occidentale, fiind deci la prima Centrală și de Nord) partide ecolo- vedere inadaptată pentru înțelegerea giste de stânga care pot spera la mutațiilor în curs de desfășurare. statutul de partide-pivot14. Eșichierul Includerea PSD-ului în canonul po- politic românesc, așa cum se prezintă pulist, operată de unii observatori17, el după victoria netă a lui Klaus trebuie nuanțată, mai ales în con- Iohannis în fața Voiricăi Dăncilă, textul în care termenul populist are reflectă însă o realitate națională valențe polemice, care pot fi instru- foarte diferită. mentalizate de un discurs partizan. Competiția electorală reală rămâne între candidații susținuți de Persistențe și discontinuitate în cele două principale partide, Partidul comportamentele electorale: Național Liberal și Partidul Social- analiza indicilor statisticiai Democrat. În acord cu constatările lui votuluidupă 1990 Gary Cox cu privire la efectul scrutinului în două tururi15, campania TurulI: testarea potențialului prezidențială a generat într-o primă electoral fază o configurație triunghiulară, în Rezultatul primului tur al alege- care, în afară de favoritul Klaus rilor prezidențiale a confirmat de Iohannis, se înfruntau doi candidați fiecare dată numele candidaților cu șanse reale de a accede în turul II: susținuți de principalele două forțe candidata PSD Viorica Dăncilăși politice, fără să existe o competiție candidatul alianței USR-PLUS, Dan reală între mai mult de doi candidați. Barna. Scorul slab al candidatului Diferența cea mai mică între voturile Barna, precum și ralierea fără am- obținute de candidații plasați pe biguități a partidului său la soluția pozițiile 2 și 3 a fost de circa 700.000 Iohannis16 tind să confirme un tro- de voturi (7,24%), înregistrată la pism bipolarizantal sistemului politic scrutinul din 2019, moment care a românesc.Această tendință poate marcat prima participare a Uniunii părea congruentă cu reorganizarea Salvați România la alegerile prezi- europeană în jurul antinomiei popu- dențiale (partid care l-a susținut pe liști/progresiști, dar este greșit să Dan Barna, care a obținut peste 1,3 reducem resorturile dihotomizării so- milioane de voturi). În schimb, la cietății și câmpului politic din alegerile prezidențiale din 1992, 2004 România la o confruntare între popu- și 2014, diferența dintre candidații lismul suveranist și formula liberală plasați pe pozițiile 2 și 3 s-a situat proeuropeană. În limbajul politic între 2,2 și 2,5 milioane de voturi național românesc, noțiunea de (vezi tabelul nr. 1). populist nu are centralitateape care aceasta acăpătat-o în dezbaterile

41 Tabelul nr. 1. Alegerile prezidențiale în România postcomunistă

Alegeri prezidențiale 1990 1992 1996 2000 2004 2009 2014 2019 Turul I Nr. candidați 3 6 16 12 12 12 14 14 Nr. candidați 0 1 3 3 1 3 4 2 independenți Nr. alianțe politice 0 1 2 1 2 0 3 1 Alegători înscriși în 17.200.722 16.380.663 17.218.654 17.699.727 18.449.676 18.293.277 18.284.066 18.286.865 liste Alegători prezenți la 14.826.616 12.496.430 13.088.388 11.559.458 10.794.653 9.946.748 9.723.232 9.359.673 urne Prezența 86,19% 76,29% 76.01% 65,31% 58,51% 54,37% 53,18% 51,18% Voturi valabil 14.378.693 11.889.697 12.652.900 11.212.974 10.452.205 9.718.840 9.485.340 9.216.515 exprimate Voturi nule 0 589.776 426.545 336.507 339.010 227.446 237.761 142.961 Voturi candidat plasat 12.232.498 5.628.855 4.081.093 4.076.273 4.278.864 3.153.640 3.836.093 3.485.292 pe prima poziție (85,07%) (47,34%) (32,25%) (36,35%) (40,93%) (32,44%) (40,44%) (37,81%) Voturi candidat plasat 1.529.188 3.714.955 3.569.941 3.178.293 3.545.236 3.027.838 2.881.406 2.051.725 pe a doua poziție (10,64%) (31,24%) (28,21%) (28,34%) (33,91%) (31,15%) (30,37%) (22,26%) Voturi candidat plasat 617.007 1.293.568 2.598.545 1.321.420 1.313.714 1.945.831 508.572 1.384.450 pe a treia poziție (4,29%) (10,87%) (20,53%) (11,78%) (12,56%) (20,02%) (5,36%) (15,02%) Voturi candidați care 617.007 1.956.111 4.575.321 3.621.901 2.289.095 3.309.916 2.530.080 3.536.537 nu s-au plasat pe (4,29%) (16,45%) (36,16%) (32,30%) (21,90%) (34,05%) (26,67%) (38,37%) primele două poziții

Alegeri prezidențiale 1990 1992 1996 2000 2004 2009 2014 2019 Turul II Alegători înscriși în liste – 16.597.508 17.230.654 17.711.757 18.316.104 18.303.224 18.280.994 18.287.119 Alegători prezenți la urne – 12.153.810 13.078.883 10.184.715 10.112.262 10.620.116 11.719.344 10.031.762 Prezența – 73,23% 75,90% 57,50% 55,21% 58,02% 64,11% 54,85% Voturi valabil exprimate – 12.034.636 12.972.485 10.020.870 10.008.314 10.481.568 11.553.152 9.849.057 Voturi nule – 116.092 102.579 160.264 103.245 138.476 166.111 182.648 Voturi candidat plasat – 7.393.429 7.057.906 6.696.623 5.126.794 5.275.808 6.288.769 6.509.135 pe prima poziție (61,43%) (54,4%) (66,82%) (51,22%) (50,33%) (54,43%) (66.08%) Voturi candidat plasat – 4.641.207 5.914.579 3.324.247 4.881.520 5.205.760 5.264.383 3.339.922 pe a doua poziție (38,56% (45,59%) (33,17%) (48,77%) (49,66%) (45,56%) (33,91%)

Sursă: Autoritatea Electorală Permanentă, „Rezultate alegeri” (http://alegeri.roaep.ro); Biroul Electoral Central, „Alegeri Prezidențiale 2019, Rezultate, Procese Verbale Turul I și Turul II” (http://prezidentiale2019.bec.ro).

POLIS

Interesul pentru turul I a scăzut urne, observăm o scădere a legitimi- treptat, excepția fiind reprezentată de tății candidatului care a câștigat primul alegerile prezidențiale din 20 mai tur de scrutin în 2009, respectiv în 1990, decise într-un singur tur. 2019. Cele două scrutine reprezintă Prezența la vot în primul tur a scăzut însă două momente-reper înregistrate din 1990 până în 2019 de la 86,19% după 1996 în raport cu diferența la 51,18%, în 2019 fiind înregistrată dintre primii doi candidați: la ale- cea mai scăzută prezență la vot. gerile prezidențiale din 2009, dife- Alegerile prezidențiale au fost orga- rența dintre Traian Băsescu (PDL) și nizate simultan cu alegerile legisla- Mircea Geoană (PSD-PC) a fost sub tive până în 2004 inclusiv, iar în 2019 150.000 de voturi (1,3%), în timp ce scrutinul s-a desfășurat pe durata a la alegerile prezidențiale din 2019, trei zile pentru votul din străinătate, între Klaus Iohannis (PNL) și Viorica alegătorii din afara granițelor țării Dăncilă (PSD) diferența în primul tur având posibilitatea de a vota prin a fost mai mare de 1,4 milioane de corespondență18. voturi (15,5%). Candidatura pentru Prezența scăzută la vot a variat un nou mandat de președinte a însă invers proporțional cu numărul însemnat pentru Traian Băsescu și de candidați, excepția fiind repre- Klaus Iohannis o scădere cu circa zentată de alegerile din 1996, când au 400.000 de voturi față de rezultatul participat 16 candidați. Scrutinul din obținut la scrutinul anterior, suficient 1996 a marcat creșterea semnificativă însă pentru a se plasa pe prima a numărului candidaților, comparativ poziție în turul I. cu alegerile prezidențiale din 1990 și La finalul primului mandat, legi- 1992, când au participat 3, respectiv timitatea președintelui a scăzut din 6 candidați. Cu excepția alegerilor punct de vedere electoral, însă a fost din 2004 și 2014, numărul mare al suficientă pentru câștigarea primului candidaților înscriși a diversificat tur și ulterior a unui nou mandat. opțiunile alegătorilor, 32-39% dintre Singura excepție este reprezentată de voturi fiind distribuite la candidații candidaturile lui Ion Iliescu din 1990, care nu au intrat în turul II. Simultan, 1992, 1996 și 2000, care l-au plasat a scăzut treptat numărul voturilor de fiecare dată pe prima poziție în nule de la aproximativ 500.000 la turul I (vezi tabelul nr. 1), fiind devan- 150.000 din 1992 până în 2019. sat o singură dată în 1996 în turul II La alegerile din 1996, 2009 și de Emil Constantinescu (CDR). 2019, rezultatul obținut de candidatul Începând cu alegerile preziden- plasat pe prima poziție (implicit și de țiale din 2004, turul I a fost câștigat candidatul plasat pe a doua poziție) a de către un alt candidat, care nu a mai fost mai mic decât totalul voturilor participat peste 5 ani la următorul obținute de candidații care nu s-au scrutin. Ne referim la Adrian Năstase plasat pe primele două locuri. Rapor- și Victor Ponta, candidați care au tându-ne la prezența înregistrată la pierdut ulterior inclusiv sprijinul

44 Anul electoral 2019/Din nou despre populism politic al Partidului Social Democrat. semnificativ în detrimentul candi- Traian Băsescu și Klaus Iohannis s- daților de gen feminin. Dintre cei 89 au plasat pe a doua poziție în turul I de candidați la cele 8 scrutine prezi- (la prima candidatură), obținând cele dențiale, au candidat 5 candidați de mai multe voturi la următorul scrutin gen feminin, dintre care 4 candidaturi prezidențial. Din totalul alegătorilor au fost la ultimele două alegeri cu drept de vot (care a oscilat după prezidențiale. Pentru prima dată, o 1996 între 17,2 și 18,5 milioane de persoană de gen feminin a intrat în alegători), candidatul plasat pe prima turul II, situație întâlnită în 2019, poziție a obținut între 3,1 și 4 când fostul prim-ministru Viorica milioane de voturi în primul tur. Dăncilă (candidat din partea PSD) a Miza principală a primului tur al obținut peste 2 milioane de voturi. alegerilor prezidențiale a fost repre- zentată de testarea potențialului elec- Turul II: mitul turnului de fildeș toral, necesar pentru conturarea alian- al legitimității președintelui ales țelor politice în jurul celor doi can- didați intrați în turul II19. Totodată, Până în 2009, prezența în primul participarea la alegeri a devenit nece- tur a fost mai mare decât cea înre- sară atât pentru fidelizarea electora- gistrată în cel de-al doilea tur, tului, cât și pentru mobilizarea alegă- diferența cea mai mare dintre tururi torilor la alegerile legislative care s- fiind de 7,81% la alegerile din 2000, au desfășurat simultan cu primul tur câștigate de Ion Iliescu în fața lui de scrutin (inclusiv până în 2004). Corneliu Vadim Tudor. Diferența Această ipoteză este confirmată de dintre cei doi candidați a fost de peste sprijinul important oferit candidatului 33%, campania electorală fiind de către formațiunile politice (partide marcată de refuzul lui Iliescu de a și alianțe), precum și de scorul foarte participa la o dezbatere cu Vadim mic obținut de candidații indepen- Tudor. Scenariul s-a repetat peste 10 denți care au reușit doar în situații ani, al doilea mandat de președinte excepționale să obțină mai mult de obținut de Klaus Iohannis venind 5% dintre voturile valabil exprimate. după ce a refuzat să participe la o Excepția notabilă a fost reprezentată dezbatere cu Viorica Dăncilă. de scorul obținut de Constantin Victoria la peste 3 milioane de voturi Mugurel Isărescu, candidat indepen- în plus necesită o interpretare în dent la alegerile prezidențiale din 2000, raport cu prezența alegătorilor la clasat pe a patra poziție cu 9,53% urne. Pe de o parte, turul II al ale- dintre voturile valabil exprimate. Călin gerilor prezidențiale din 2019 a Popescu-Tăriceanu (2014) și Mircea înregistrat cea mai mare prezență la Diaconu (2019) au obținut 5,36%, urne a cetățenilor din diaspora, peste respectiv 8,84% și au beneficiat de 920.000 de alegători exprimându-și sprijinul unei formațiuni politice. opțiunea de vot în afara granițelor În ceea ce privește distribuția de țării20. Pe de altă parte, per total, a gen, observăm un dezechilibru fost înregistrată cea mai scăzută

45 POLIS prezență la urne, tendința ascendentă Fabrica bipolarizării: PSD și din perioada 2000-2014 fiind urmată „tipul ideal” populist de o scădere semnificativă, de 10% (circa 1,7 milioane de alegători). La Un excurs în morfologia ideolo- alegerile din 1996, 2004 și 2014, gică a stângii românești este necesar rezultatul din primul tur nu a mai fost pentru a înțelege specificitatea con- reconfirmat în turul doi de scrutin textului românesc și dificultatea apli- (vezi tabelul nr. 1). cării categoriilor analitice occiden- Miza principală a alegerilor pre- tale, inclusiv a celei de populism. zidențiale (în special turul II) a fost Avatarurile social-democrației româ- definită ca fiind sursa de legitimare a nești (FDSN, PDSR, PSD) s-au pozi- președintelui ales21. Mitul turnului de ționat ambiguu față de modelul fildeș al legitimității președintelui social-democrat vest-european. Gor- necesită o interpretare de ansamblu. baciovismul lui Ion Iliescu s-a meta- Din 1992 până în prezent, la fiecare morfozat într-un conservatorism so- scrutin, președintele a fost ales de 5-7 cial „de stânga”, agregat în jurul unei milioane de alegători, reprezentând în formule discursive originale care medie 35,70% dintre cetățenii cu îngemăna o dimensiune socială (con- drept de vot (din 1992 până în 2004, trolarea costului dereglementării neo- trendul a fost unul descendent, de la liberale pentru clasele defavorizate) 44,54% la 27,99%, înregistrându-se și o dimensiune cultural-identitară ulterior o creștere până la 35,59% în (apărarea specificului național față de 2019). Legitimitatea absolută a „aculturația” occidentală)24. Această președintelui ales este astfel validată formulă, definită de Alexandru Gussi de doar o treime dintre alegătorii drept conservatorism postcomunist, a înscriși pe liste, raportându-ne la secretat noțiunea de democrație ori- totalul populației cu drept de vot. ginală (ulterior reconceptualizată și Actualizarea listelor electoralere explicitată ca o democrație socială)25. prezintă însă o problemă22, motiv Retorica democrației originale asi- pentru care turnul de fildeș al mila Occidentul cu un neoliberalism legitimității președintelui ales a fost radical, denunța vehement „colo- ridicat pornind de la victoria relativă nialismul de piață” practicat de obținută în fața contracandidatului. străini, iar opoziției îi era negată orice Dacă ne raportăm însă la victoria legitimitate26. Patologizarea opoziției relativă obținută, nu putem omite se făcea prin asocierea cu elemente votul negativ23 dat de alegători lui exogene, cu străinii, întoarcerea emi- Corneliu Vadim Tudor, Adrian granților din perioada comunistă și Năstase, Mircea Geoană, Victor temerea privind posibilitatea unor Ponta și Viorica Dăncilă, candidați exigențe de restituire a bunurilor care au pierdut alegerile prezidențiale devenind un element central al din 2000 până în prezent. dispozitivului retoric de delegitimare a contestării27. Era acest discurs de

46 Anul electoral 2019/Din nou despre populism natură populistă? Dimensiunea a fost setajului partinic”, personalizare și proclamată „anti-imperialistă” și in- apel la o figură carismatică, dar și vita, desigur, la paralele cu alte forme polarizarea societății printr-o retorică de populism de stânga active la peri- „noi” versus „ei” care folosea discur- feria lumii occidentale în anii ’90 sul anticomunist și anticorupție ca (mai ales în America Latină)28, dar instrument politic împotriva adversa- retorica „democrației originale” func- rilor32. ționează în primul rând ca oactuali- Momentul electoral 2016 a fost zare a unor tropi discursivi specifici fără îndoială crucial pentru reali- limbii de lemn ideologice a național- nierea ideologică a câmpului politic. comunismului. Așa cum subliniază Cornel Ban, Traiectoria ulterioară a PSD-ului alegerile locale și parlamentare din este marcată de aderarea la NATO și România, marcate de neta victorie a la UE și de căutarea a ceea ce unui partid social-democrat, membru Cristian Preda și Sorina Soare nu- al grupului S&D, sunt o anomalie la mesc un „label european de calitate” nivel european, mai ales că România prin afilierea la grupul S&D29. Aceste prezenta toate condițiile structurale evoluții duc la o atenuare a discur- pentru succesul unei mișcări popu- sului șovin, dar dimensiunea conser- liste. Neputința politică a extremei vatoare rămâne pregnantă, mai ales drepte, incapabilă de un puseu pe o serie de teme culturale și iden- electoral care să îi ofere reprezentare titare. Chiar dacă nativismul și con- parlamentară, este explicată prin servatorismul cultural sunt margi- atragerea în câmpul magnetic al nalizate în platformele programatice PSD-uluiși prin disciplinarea ei33. succesive ale partidului, PSD rămâne Ipoteza unei absorbții a dreptei radi- o „anomalie social-democrată”30. cale în conservatorismul social al Cornel Ban vede în orientarea econo- PSD pare, de altfel, validată de mică de tip social-liberal, blairist, prezența în partid a unor foste cadre cuplată cu un robust conservatorism de prim-plan ale PRM, precum Lia social, bazele succesului PSD și Olguța Vasilescu sau Codrin rețeta cu care partidul a contenit (?) Ștefănescu, în echipa de conducere a în 2016 valul populist, în ciuda ende- PSD-ului în 201634. micelor probleme de corupție31. Revirimentul populist al retoricii Pentru perioada 2000-2016, ob- PSD, produsă la finalul anului 2016, servatorii identifică, prin raportare la este de asemenea atipic. Acesta se un alt canon (azi uitat de literatura de produce într-o conjunctură precisă: specialitate), cel al neopopulismului, puternica opoziție cetățenească (prin un alt focar al populismului româ- protestele de amploare din ianuarie- nesc:pentru Michael Shafir, traiec- februarie 2017) și instituțională (prin toria lui Traian Băsescu ilustrează cel președintele Klaus Iohannis și mai bine paradigma neopopulistă, Consiliul Superior al Magistraturii, prin dezideologizare, depășirea „cor- prezidat de Augustin Lazăr), de care

47 POLIS se izbește proiectul de modificare a turilor de tip juridic și/sau militarizate Codului Penal și a Codului de (similar cu retorica deep state-ului Procedură Penală35. Trebuie notat că sau a criticii populiste franceze a reforma sistemului judiciar și a „regimului judecătorilor”40), contra- Codului Penal a fost o temă pe care carate prin apelul la legitimitatea partidul a ales să o facă invizibilă în populară. Cu toate acestea, nu a fost campanie și care era foarte periferică niciodată complet integrat în canonul în programul de guvernare36. Împo- populist. Conform observației lui triva mobilizării masive a societății Vlad Bujdei-Tebeica, populismul ro- civile, PSD a trebuit să dezvolte ad- mânesc de după momentul electoral hoc o strategie de relegitimare, îm- 2016 este o formă originală de prumutând elemente din gramatica populism periferic: pe când în Europa politică a unui populism care se de Vest populismul se manifestă prin dovedise o rețetă de succes în alte mișcări politice și civice care con- state europene vecine. Printre tropii testă establishement-ul politic, valo- populiști, se observă retorica „statului rizând ideologic distanța dintre ele și paralel”, tributară tezei nord-ame- centrele de putere statală și me- ricane ale deep state-ului37: structuri diatică, în România, formula popu- ascunse, subterane, deseori tehno- listă se dezvoltă și se maturizează cratice sau militarizate, împotriva chiar în interiorul partidelor mari de cărora o forță democratică aleasă – guvernământ și al elitei politice41. chiar plebiscitată – de poporul Populismul periferic se regăsește suveran duce o luptă feroce cu alură deseori în partidele de tip cartel, care de cruciadă; postura de underdog se bazează pe rețele birocratico- (desemnând în limbajul sportiv administrative, dezvoltând interesele candidatul outsider, cu șanse inițial sociale în jurul instituțiilor și dele- mici de victorie, ce reușește prin efort gând deseori mobilizarea soclului propriu să triumfe asupra unui ad- electoral unor agenți din interiorul versar mult mai puternic)este crucială instituțiilor de stat aliate (prin opo- în construirea acestui dispozitiv, ziție cu partidele de masă bazate pe având rolul de a palia paradoxul ideologie și organizații precum sin- coexistării unei retorici antisistem cu dicatele și organizațiile de tineret)42. exercitarea efectivă a puterii în stat. PSD este, prin exploatarea propriei Discursul PSD-ului în perioada rețele în teritoriu, apropiat de acest 2017-2019 prezintă astfel elemente model. Clara Volintiru şi George tipice ale narațiunii arhetipale popu- Ştefan au insistat asupra rolului liste: retorica cruciadei împotriva eșalonului local (mai ales primari și sistemului, nativism și naționalism, aleși locali) în mobilizarea electorală respingerea instituțiilor europene și din 201443, iar la nivelul discursului supranaționale38 prin mobilizarea public percepția acestui mecanism unui limbaj antiimperialist39, dar și este reflectată în retorica „baronilor contestarea legitimității tehnostruc- locali”44.

48 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Partidul populist generic este anti- trebuie să facă profit. Dacă nu, sistem, folosind retorica anticorupție trebuie închis!”48. și propria exterioritate pentru a ataca Recuperarea unei identități de establishement-ul și a hrăni resenti- stânga și valorizarea axului stânga- mentul anti-elite. Aceste elemente dreapta, care permite ancorarea in- sunt regăsite mai ușor în sinteza clusiv în niște dinamici europene formulată de Traian Băsescu45. În precum retorica anti-austeritate și ceea ce privește PSD, formula popu- anti-neoliberală folosită de forma- listă este mult mai heterodoxă, țiunile de stânga, se înscrie în conti- nuitatea strategiei descrise de Cristian aproape inversată. 49 Populismul PSD-ului a fost un Preda și Sorina Soare de obținere a episod ideologic care, pragmatic, a unui „label european de calitate” prin fost escamotat după prima înfrângere mobilizarea unui lexic identic cu cel electorală importantă. Eliminarea al partidelor social-democrate euro- pene. politică a lui Liviu Dragnea, con- Este PSD un partid care poate fi damnat pentru fapte de corupție, a încadrat alături de Rassemblement dus la invizibilizarea discursului National, de PiS sau de Fidesz în populist, abandonat în favoarea unei canonul populist? Concluziile ana- retoricide campanie marcată net mai lizei dispozitivului retoric și măsu- la stânga și centrată pe teme sociale rilor luate de partid redau imaginea și economice (creșterile de salarii, unui cameleon ideologic, apropiat indicatorii macroeconomici robuști ai structural de modelul partidului României), și nu pe cele identitare dezideologizat catch-all al lui sau instituționale. O agendă și un Kircheimer50, cu accente de partid- 46 discurs „centrate pe cetățean” care cartel51. Există o ciclicitate discursivă ilustrează o tentativă de racordare la observabilă de alternare între o stra- o identitate de stânga, social-demo- tegie populistă de valorizare a con- crată. În optica unei astfel de strategii servatorismului nativist și a resenti- de recalibrare ideologică trebuie mentelor anti-Occident și una de privită mobilizarea unui discurs anti- construire a unei legitimități prin ra- austeritate, mizând foarte mult pe cordarea la limbajul stângii europene paralelismul cu perioada Băsescu47, progresiste. Nu este constatată o care se dorește o alternativă la ele- persistență sau o reziliență ideatică a mentele de discurs populiste (deși ele unei rutepopuliste în cadrul parti- nu sunt incompatibile). Discursul dului. Cel mult,se poate identifica un anti-austeritate este dublatde un discurs tropism pragmatic populist, precum în cazul ANO 2011 din Republica antiliberal, inspirat de asemenea din 52 limbajul socialismului european, dar Cehă . De altfel, Pew Center nu clasează în 2019 PSD-ul printre axat pe serviciile publice, precum 53 învățământul și educația: „Închideri formațiunile populiste , iar partidul și comasări de spitale. Bifat! Pentru nu apare în celebra PopuList, care indexează, pe țară, partidele de acest PNL, spitalul e doar un business, care fel54.

49 POLIS

Concluzii a agrega în imaginarul colectiv re- vendicările societății. Occidentul și Cum poate fi explicată deci pola- diaspora (fie ea alimentată de emi- rizarea campaniilor europarlamentare grația politică sau economică) func- și prezidențiale, dacă proiectarea con- ționează ca elemente centrale ale nara- flictului european între populismul țiunilor competitive astfel construite: eurofob și liberalismul progresist nu revelatoare ale corupției interne sau, oferă o cheie eficientă de decriptare? dimpotrivă, ale purității interne57. Dihotomia construită între anticorupți Sunt, desigur,și deosebiri (figura lui și elitele corupte nu se suprapune Iohannis nu își are echivalentul, de dihotomiei între liberalism și, exemplu), dar există la nivelul dispo- respectiv, populism observabilă în zitivului retoric și al mitologiei po- statele din Europa Centrală și de litice o apropiere indeniabilă. Vest, dintr-o serie de motive (printre Preluând terminologia folosită de care pregnanța unui „stil retoric” și a Sorina Soare cu privire la antinomia unor tropi populiști în ambele anticomuniști/neocomuniști, nu avem tabere)55. Aceasta poate fi înțeleasă de-a face cu un clivaj real în sensul mult mai bine ca o decongelare a clasic al teoriei politice, ci doar cu un opoziției structurante în primii ani de substitut de clivaj pe durată deter- tranziție între anticomuniști și neo- minată58. Orice polarizare nu este un comuniști. Peisajul politic al pre- clivaj, în sensul unei fracturi cu bază campaniei electorale (și, mai exact, al ideologică și sociologică reală. Anti- perioadei 2017-2019) prezintă para- nomia structurată de discursul anti- lelisme izbitoare cu anii ’90. Confi- corupțieși retorica integrității publice gurarea partinică se învârte în jurul nu este susceptibilă la o înghețare unui partid dominant,prezentat cvasi- durabilă, riscând, precum antico- hegemonic (FSN, respectiv, azi, munismul, să fie dizolvată într-un PSD), împotriva căruia se coalizează pseudo-consens (fie și numai la nivel o serie de alte formațiuni, folosind formal, semantic) de-a lungul eși- anticomunismul (sau anticorupția) ca chierului politic. Aceste observații liant ideologic. Idei provenite din ilustrează faptul că evenimentele periferia câmpului politic, precum politice recente nu trebuie citite legea lustrației sau, recent, inițiativa numai prin grila de lectură a pola- cetățenească de interzicere a per- rizării liberalism/populism, ci și din soanelor condamnate penal de a perspectiva dinamicilor locale ale ocupa funcții politico-administra- spațiului politic românesc ce rămâne tive56, câștigă tracțiune simbolică și marcat de specificități ireductibile. expunere politică prin capacitatea de

50 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Note 9 Dominique Reynié, Les nouveaux populismes, EditionsPluriel, Paris, 1 Vezi EmilianoGrossman, Nicolas 2013. Sauger, Pourquoi detest ons-nous 10 Thomas Piketty, Capital et autant nos politiques, Les Presses Idéologie, Editions du Seuil, Paris, de Sciences Po, Paris, 2017. 2019. 2 „Rezultatele alegerilor europene din 11 Anders Ejrnæs, Bent Greve, 2019”, disponibil la „Populism, welfare chauvinism and https://www.europarl.europa.eu/ne hostility towards immigrants”, în ws/ro/press-room/elections-press- Bent Greve (ed.), Welfare, kit/0/rezultatele-alegerilor-euro Populism and Welfare Chauvinism, pene, consultat pe data de 25 Bristol University Press, Bristol, noiembrie 2019. 2019. 3 „Rezultatele alegerilor europene din 12 „Howthe Nordic far-righth as stolen 2014”, disponibil la the left’s ground on welfare”, The https://www.europarl.europa.eu/ne Guardian, 26 iulie 2015, disponibil ws/ro/press-room/elections-press- la https://www.theguardian.com/ kit/0/rezultatele-alegerilor-euro world/2015/jul/26/scandinavia-far- pene, consultat pe data de 25 right-stolen-left-ground-welfare, noiembrie 2019. consultat pe data de 26 noiembrie 4 „Rezultatele alegerilor europene din 2019. 2009”, loc. cit. 13 „A quiet revolutions weeps Europe 5 Otto Kirchheimer, „The Transformation as Greens become a political force”, of Western European Political The Guardian, 2 iunie 2019, Parties”, înMyronWeiner, Joseph disponibil la La Palombara, Political Partiesand https://www.theguardian.com/politi Political Development, Priceton cs/2019/jun/02/european-parlia University Press, Priceton, 1966. 6 ment-election-green-parties-suc „Whatis populism, and what do est cess, consultat pe data de 26 hetermactually means”, BBC News, noiembrie 2019. 6 martie 2018, disponibil la 14 Ibidem. https://www.bbc.com/news/world- 15 Gary Cox, Making Votes Count: 43301423, consultat pe data de 26 Strategic Coordination in the noiembrie 2019. 7 World’s Electoral Systems, Cambridge Bertrand Badie, Dominique Vidal University Press, Cambridge, 1997. (ed.), Le retour des populismes, 16 Editions de la Découverte, Paris, „Alianța USR PLUS îl susține pe 2018. Klaus Iohannis în turul 2”, 14 8 Cédric Durand, Razmig noiembrie 2019, disponibil la Keucheyan, „Le «populisme de https://www.usrplus.ro/alian_a_usr gauche» est mort”, Le Nouvel Obs, _plus_l_sus_ine_pe_klaus_iohannis 7 iunie 2019, disponibil la _n_turul_2, consulat pe data de 26 https://www.nouvelobs.com/idees/2 noiembrie 2019. 0190607.OBS14100/tribune-le- 17 „PSD se înscrie între populiștii populisme-de-gauche-est- suveraniști europeni. De la vorbele mort.html, consultat pe data de 26 din discurs la faptele transpuse în noiembrie 2019. legi”, Radio Europa Liberă

51 POLIS

România, 15 mai 2019, disponibil Ionescu, Andreea Alexe, „O încer- la https://romania.europalibera.org/ care de caracterizare a regimului a/psd-se-inscrie-in-randul-populisti politic din România, din perspec- lor-europeni-de-la-vorbele-din-dis tiva propunerii legislative de curs-la-faptele-transpuse-in-legi/29 revizuire a Constituției”, în Fiat 941786.html, consultat pe data de Iustitia, 1, 2014, pp. 85-100. 26 noiembrie 2019. 22 Curtea Constituțională, „Hotărârea 18 Legea nr. 370 din 20 septembrie nr. 6 din 21 august 2012 referitoare 2004 (republicată) pentru alegerea la respectarea procedurii pentru Președintelui României, publicată organizarea și desfășurarea referen- în Monitorul Oficial nr. 650 din 12 dumului național din data de 29 septembrie 2011, cu modificările iulie 2012 pentru demiterea ulterioare; Legea nr. 288 din 19 Președintelui României, domnul noiembrie 2015 privind votul prin Traian Băsescu, și la confirmarea corespondență; modificarea și com- rezultatelor acestuia”, publicată în pletarea Legii nr. 208/2015 privind Monitorul Oficial, nr. 616, din 27 alegerea Senatului și a Camerei august 2012. Deputaților, precum și pentru orga- 23 Vezi Samuel Kernell, „Presidential nizarea și funcționarea Autorității Popularity and Negative Voting: An Electorale Permanente, publicată în Alternative Explanation of the Monitorul Oficial nr. 866 din 19 Midterm Congressional Decline of noiembrie 2015. the President’s Party”, The 19 Vezi Cristian Preda, Rumânii American Political Science Review, fericiți – vot și putere de la 1831 vol. 71, nr. 1, martie 1977, pp. 44- până în prezent, Editura Polirom, 66. Iași, 2011; Florin Abraham, România 24 Alexandru Gussi, La Roumanie de la comunism la capitalism, face à son passécommuniste, Editura Tritonic, București, 2006; L’Harmattan, Paris, 2011, pp. 201- Cristian Preda, Partide și alegeri în 212. România postcomunistă – 1989- 25 Ibidem. 2004, Editura Nemira, București, 26 Ibidem. 2005; Cristian Preda, Sorina Soare, 27 Ibidem. Regimul, partidele și sistemul 28 Steve Ellner, „The Contrasting politic din România, Editura Variants of the Populism of Hugo Nemira, București, 2008. Chavez and Alberto Fujimori”, 20 Biroul Electoral Central, „Prezența Journal of American Studies, nr. 35, la vot la alegerile prezidențiale, 2003, pp. 136-162. turul II, 2019”, disponibil la 29 Cristian Preda, Sorina Soare, op. https://prezenta.bec.ro, accesat pe cit., pp. 110-112. data de 3 decembrie 2019. 30 Cornel Ban, „Romania: a social 21 A se vedea Giovanni Sartori, democratic anomaly in Eastern Ingineria constituțională compa- Europe”, Open Democracy, 12 rată, Editura Mediterana, București, decembrie 2019, disponibil la 2002; Cristian Ionescu, Regimul https://www.opendemocracy.net/en/ politic în România, Editura All can-europe-make-it/romania-social- Beck, București, 2002; Cristian democratic-anomaly-in-eastern-

52 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

europe, consultat pe data de 27 13 iunie 2019, disponibil la decembrie 2019. https://www.esjnews.com/ro/psd- 31 Ibidem. acuza-nato-i-ue-de-finan-area-a-a- 32 Michael Shafir, „Neopopulismul în numitului-stat-paralel-in-romania, zodia postcomunismului”, în Sergiu consultat pe data de 2 decembrie Gherghina, Sergiu Mișcoiu, Sorina 2019. Soare (ed.), Populismul 39 „Deputatul PSD Liviu Pleșoianu: contemporan, Editura Institutul România este O COLONIE ÎN European, Iași, 2012, pp. 401-443. DEVĂLMĂȘIE. Sunt atât de multe 33 Cornel Ban, op. cit. felii de țară cu care se servesc 34 „Moștenirea lui Vadim pentru PSD. nestingheriți atât de mulți stăpâni, Social-democrați proveniți din încât e deja destul de complicat să PRM și PPDD”, 11 mai 2018, mai ripostezi”, Active News, 8 mai disponibil la 2017, disponibil la https://romanialibera.ro/politica/mo https://www.activenews.ro/stiri/Dep stenirea-lui-vadim-pentru-psd- utatul-PSD-Liviu-Plesoianu- social-democrati-proveniti-din-prm- Romania-este-O-COLONIE-IN- si-pp-dd-721074, consultat la 27 DEVALMASIE.-Sunt-atat-de- noiembrie 2019. multe-felii-de-tara-cu-care-se- 35 „Protesters in Romania denounce servesc-nestingheriti-atat-de-multi- plan to decriminalise misconduct stapani-incat-e-deja-destul-de- offences”, The Guardian, 1 complicat-sa-mai-ripostezi-143113, februarie 2017, disponibil la consultat pe data de 2 decembrie https://www.theguardian.com/world 2019. /2017/feb/01/romanians-protests- 40 „Marine Le Pen se pose en victime emergency-law-prisoner-pardons- des médias et des juges”, Capital, corruption, consultat pe data de 2 26 februarie 2017, disponibil la decembrie 2019. https://www.capital.fr/economie- 36 „Programul de guvernare PSD”, politique/marine-le-pen-se-pose-en- disponibil la victime-des-medias-et-des-juges- http://alegeriparlamentare2016.ro/p 1209841, consultat pe data de 2 artide/partide_detail_gov/id:1, decembrie 2019. consultat pe data de 2 decembrie 41 Vlad Bujdei-Tebeica, „Populismul 2019. periferic – cazul României după 37 Arto Sillanpää, The "Underdog" 2016”, Perspectives in Politics/ versus the Shadowy Power Bloc: An Perspective Politice, decembrie Epistemic Governance Approach to 2017, vol. 10, nr. 2, pp. 52-60. the Right-Wing Populist Discourse 42 Richard Katz, Peter Mair, „Changing Aroundthe "Deep State", teză de Models of Party Organization and master, Tempere University, 2019, Party Democracy: theemergence of disponibil la https://trepo.tuni.fi// the cartel party”, Party Politics, vol. handle/10024/116210, consultat pe 1, nr. 1, 1995, pp. 5-28. data de 2 decembrie 2019. 43 Clara Volintiru, George Stefan, 38 „PSD acuză NATO și UE de „Social roots: How Romania’s finanțarea așa-numitului «stat Social Democrats won the 2016 paralel» în România”, ESJ News, election”, EUROPP-London School

53 POLIS

of Economics and Political Science, 52 „The populist faces of Andrej 21 decembrie 2016, disponibil la Babis”, Balkan Insight, 15 august https://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2 2019, disponibil la 016/12/21/social-roots-romania- https://balkaninsight.com/2019/08/1 2016-election, consultat pe data de 5/the-populist-faces-of-czech-pm- 2 decembrie 2019. andrej-babis, consultat pe data de 3 44 decembrie 2019.xxxxxxxxx „Cine conduce România. Harta 53 baronilor locali. Baroni vechi și „Appendix A: Classifying European noi”, Ziua de Constanța, 11 aprilie populist parties”, Pew Research 2011, disponibil la Center, 14 octombrie 2019, https://www.pewresearch.org/globa https://www.ziuaconstanta.ro/divers l/2019/10/14/appendix-a-classify e/stiri-calde/cine-conduce-romania- ing-european-populist-parties/, con- harta-baronilor-locali-din- sultat pe data de 3 decembrie 2019 romaniabaronii-vechi-si-noi-34338- 54 „The PopuList”, disponibil la: 321910.html, consultat pe data de 2 https://popu-list.org/, consultat pe decembrie 2019. 45 data de 3 decembrie 2019. Michael Shafir, op. cit. 55 Antonio Momoc, „Populism 2.0, 46 „Viorica Dăncilă: “I want my digital country’s image to be good”: has democracyandthenewenemies of Romania’s ruling party moved thepeople”, Communication Today, on?”, The Guardian, 16 iulie 2019, 2018, Vol. 9, No. 1. disponibil la 56 „Fără Penali în funcții publice! https://www.theguardian.com/world Inițiativa cetățenească de modi- /2019/jul/16/i-want-my-countrys- ficare a Constituției”, disponibil la image-to-be-good-has-romanias- https://farapenaliinfunctiipublice.ro/ ruling-party-moved-on, consultat pe consultat pe data de 3 decembrie 2 decembrie 2019. 47 2019. „PSD iese la atac: Guvernul lui 57 Pe această temă, a se vedea arti- Iohannis readuce austeritatea din colul Andreei-Lucia Martinescu, guvernarea PDL. Ce spunea atunci „Understanding the Romanian Băsescu e tras la indigo în diaspora: a strategically important Programul PNL”, Știri pe surse, 26 network”, The Foreign Policy octombrie 2019, disponibil la: Centre, 4 noiembrie 2019, dispo- https://www.stiripesurse.ro/psd-ie nibil la https://fpc.org.uk/understan se-la-atac-guvernul-lui-iohannis- ding-the-romanian-diaspora-a-stra readuce-austeritatea-din-guverna tegically-important-network/, con- rea-pdl-ce-spunea-atunci-basescu-e- sultat pe data de 3 decembrie 2019. tras-la-indigo-in-programul-pnl_ 58 Sorina Soare, „Substitutele cliva- 1395607.html, consultat pe data de jelor pe durată determinată”, in 2 decembrie 2019. Michel de Waele (ed.), Clivajele 48 Ibidem. 49 politice în Europa Centrala și de Cristian Preda, Sorina Soare, op. cit. Est, Iași, Editura Institutul 50 Otto Kirchheimer, op. cit. European, 2011. 51 Richard Katz, Peter Mair, op. cit.

54 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Bibliografie IONESCU, Cristian; ALEXE, Andreea, „O încercare de caracterizare a regi- Surse teoretice mului politic din România, din per- ABRAHAM, Florin, România de la spectiva propunerii legislative de comunism la capitalism, Editura revizuire a Constituției”, Fiat Iustitia, nr. Tritonic, București, 2006. 1, 2014. BADIE, Bertrand; VIDAL, Dominique KATZ, Richard; MAIR, Peter, „Changing (ed.), Le retour des populismes, Models of Party Organizationand Editions de la Découverte, Paris, 2018. Party Democracy: the emergence of BAN, Cornel, „Romania: a social the cartel party”, Party Politics, 1995, democratic anomaly in Eastern vol. 1, nr. 1. Europe”, Open Democracy, 12 KERNELL, Samuel, „Presidential decembrie Popularity and Negative Voting: An 2019, https://www.opendemocracy.ne Alternative Explanation of the t/en/can-europe-make-it/romania- Midterm Congressional Decline of the social-democratic-anomaly-in- President’s Party”, The American eastern-europe. Political Science Review, vol. 71, nr. BUJDEI-TEBEICA, Vlad, „Populismul 1, martie, 1977. periferic – cazul României după MARTINESCU, Andra, „Understanding 2016”, Perspectives in Politics/ the Romanian diaspora: a strategically Perspective Politice, decembrie 2017, important network”, The Foreign vol. 10, nr. 2, pp. 52-60. Policy Centre, 4 noiembrie 2019, COX, Gary, Making Votes Count: https://fpc.org.uk/understanding-the- Strategic Coordination in the World’s romanian-diaspora-a-strategically- Electoral Systems, Cambridge important-network. University Press, Cambridge, 1997. MOMOC, Antonio, „Populism 2.0, ELLNER, Steve, „The Contrasting digital democracy and the new enemies Variants of the Populism of Hugo of the people”, Communication Today, vol. 9, nr. 1, 2018. Chávezand Alberto Fujimori”, PIKETTY, Thomas, Capital et Journal of American American Idéologie, Editions du Seuil, Paris, Studies, nr. 35, 2003, pp. 136-162. 2019. GHERGHINA, Sergiu; MIȘCOIU, PREDA, Cristian, Partide și alegeri în Sergiu; SOARE, Sorina (ed.), România postcomunistă: 1989-2004, Populismul contemporan, Editura Editura Nemira, București, 2005. Institutul European, Iași, 2012. PREDA, Cristian, Rumânii fericiți – vot GREVE, Bent (ed.), Welfare, Populism și putere de la 1831 până în prezent, and Welfare Chauvinism, Bristol Editura Polirom, Iași, 2011. University Press, Bristol, 2019. PREDA, Cristian; SOARE, Sorina, GROSSMAN, Emiliano; SAUGER, Regimul, partidele și sistemul politic Nicolas, Pourquoi détestons-nous autant din România, Nemira, București, 2008. nos politiques, LesPresses de Sciences Po, Paris, 2017. REYNIÉ, Dominique, Les nouveaux GUSSI, Alexandru, La Roumanie face à populismes, EditionsPluriel, Paris, son passécommuniste, L’Harmattan, 2013. Paris, 2011. SARTORI, Giovanni, Ingineria consti- IONESCU, Cristian, Regimul politic în tuțională comparată, Mediterana, România, All Beck, București, 2002. București, 2002.

55 POLIS

SHAFIR, Michael, „Neopopulismul în Developpement, Priceton University zodia postcomunismului”, în Sergiu Press, Priceton, 1966. Gherghina, Sergiu Mișcoiu, Sorina Soare (ed.), Populismul contemporan, Surse primare Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 401-443. http://alegeriparlamentare2016.ro SILLANPÄÄ, Arto, The "Underdog" https://farapenaliinfunctiipublice.ro versus the Shadowy Power Bloc: An https://popu-list.org Epistemic Governance Approach to https://www.europarl.europa.eu/portal/fr the Right-Wing Populist Discourse https://www.usrplus.ro Around the "Deep State", teză de Monitorul Oficial master, Tempere University, 2019. PewResearch Center

VOLINTIRU, Clara; GEORGE, Ștefan, Presă „Social roots: How Romania’s Social Democrats won the 2016 election”, Active News EUROPP-London School of Economics BalkanInsight and Political Science, 21 decembrie BBC News 2016, https://blogs.lse.ac.uk/europ Capital pblog/2016/12/21/social-roots-roma ESJ News nia-2016-election. Le Nouvel Obs WAELE, Michael de (ed.), Clivajele Radio Europa Liberă politice în Europa Centrala și de Est, Romania Liberă Editura Institutul European, Iași, 2011. Știri pe Surse WEINER, Myron; LAPALOMBARA, The Guardian Joseph, Political Parties and Political Ziua de Constanța

56 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

DIN NOU DESPRE POPULISM

Définir le populisme: une tentative

(Populismul: o încercare de definiție) (An attempt to define populism)

Robert ADAM

Abstract: Trying to define populism, an elusive concept, has discouraged many scholars overtime. Some of them (e.g. Canovan) devised comparative typologies of populism, where some postulated populisms were validates as such, while others were not, according to one or several discriminating criteria. The only common ground that all attempts to define populism share is the mobilisation of people against the elites. We have striven to reach a new definition, by integrating elements from other social scientists. In order to achieve this goal, we have proceeded by consecutive stages. Firstly, we have made an inventory of some previous efforts in the field of populism studies. Secondly, we have drafted the definition. Finally, the meaning of all the terms included in the definition has been explained, in order not to allow for ambiguities. Looking into the nature of populism, scholars alternatively described it as an ideology, a movement or a political style. We prefer to envisage it as a discourse, following Ernesto Laclau. Also, the relationship of populism to time (according to Jaguaribe or Hermet) is a central element of our definition, which comprises three parts. The opposition between people and elites finds its place into our attempt. Finally, we demonstrate that all included elements are necessary to the definition.

Keywords: populism, definition, political theory, people, democracy, elites.

Introduction 1) Un passage en revue des efforts taxonomiques dans le champ du Il n’y a pas d’exercice plus populisme; périlleux pour tout chercheur dans le 2) Une définition personnelle re- domaine du populisme que la prenant des éléments à d’autres tentative d’en fournir une définition. chercheurs; Nous tenterons de relever ce défi en 3) Un glossaire des termes utilisés trois étapes: dans la définition et une explication de leur signification.

57 POLIS

1. Définir ou décrire le inventaire contrasté et comparatif des populisme? populismes postulés, en validant certains en tant que tels et en écartant Le seul élément que tous les les autres, sur la foi d’un ou plusieurs populismes partagent est „la mobi- critères discriminants. Au mieux, il lisation du «peuple» (foules, masse, pouvait en résulter une définition publics, opinion) contre le système partiale et réductrice, au pire, une politique et intellectuel”1. C’est la liste de un ou plusieurs traits perti- conclusion décevante de Margaret nents du populisme et une typologie Canovan au terme de sa recherche plus ou moins étayée des mouve- phénoménologique des populismes, ments étudiés. qu’elle a systématisés dans une Ernesto Laclau fut le premier, en typologie assez consensuelle2. Peter 1977, à ne pas emprunter le chemi- Wiles, dans un autre registre, était nement sinueux de la deuxième voie encore plus minimaliste en concluant pour tenter une approche intermé- avec une ironie amère: „À chacun sa diaire. Elle prend appui sur une ruse, propre définition du populisme, selon à savoir le postulat d’une ressem- le saint académique pour lequel il blance de tous les discours popu- prêche”3. Aucun des collaborateurs listes, qui invoquent le „peuple”, au volume coordonné par Ghiţă „par-delà les classes sociales, sur Ionescu et Ernest Gellner en 1969 fond d’une opposition entre «peuple» n’en a risqué une. Peter Worsley et pouvoir politique, comme si la ajoute pour sa part qu’en parlant du dimension populiste impliquait une populisme on présuppose ce qui opposition formelle au statu quo”5. devrait faire l’objet de la démon- Pour Laclau, le discours n’est pas stration, à savoir que „des mouve- „quelque chose essentiellement limité ments avec des caractéristiques très aux champs du parler et de l’écrit, différentes, séparés dans le temps, mais tout complexe d’éléments dans l’espace et l’environnement culturel, lequel les relations jouent le rôle possèdent bien certains attributs cru- constitutif. Cela veut dire que les ciaux qui justifient leur enregistre- éléments ne sont pas préexistants au ment conscient et analytique sous la complexe relationnel mais se même rubrique, «populistes», en constituent à travers celui-ci”6. Entre dépit des différences en ce qui ses deux œuvres consacrés au regarde leurs autres traits”4. populisme, en 1977 et 2005, Laclau a Deux approches distinctes du abandonné le paradigme marxiste, phénomène étaient possibles. La mais sa réflexion sur le populisme est première consistait à configurer une restée assez constante. Pour le théorie générale, isoler ses caracté- théoricien argentin, le contenu idéo- ristiques et élaborer un modèle des logique est secondaire en la matière. conditions favorisant son émergence. Le populisme serait un discours au La seconde revenait à dresser un nom du peuple („interpellations

58 Anul electoral 2019/Din nou despre populism populaires-démocratiques”), qui le matique du populisme à un certain mobilise contre une „idéologie domi- style d’appel au peuple le recours à nante”: „Notre thèse est que le popu- cette sollicitation symbolique de la lisme consiste dans la présentation souveraineté caractérise également la des interpellations populaires- démocratie!”9 En reprenant une démocratiques comme un complexe observation du politologue brésilien synthétique-antagoniste par rapport à Hêlio Jaguaribe10 sur le rapport des l’idéologie dominante”7. Ce qui populistes au temps politique, il en compte est la forme, par laquelle le fait la clef de voûte de sa définition „peuple” opprimé veut éconduire une du populisme, en lui ajoutant la partie minorité au pouvoir et ainsi restaurer qui réfère au rêve: „Ce ressort central sa souveraineté. Dans son ouvrage le est l’exploitation systématique du plus récent, Laclau expose le rêve. […] Le populisme se définit de populisme comme la meilleure voie la sorte au premier chef par la pour comprendre la politique, et temporalité antipolitique de sa d’ailleurs celui-ci remplace dans sa réponse prétendue instantanée à des pensée la lutte des classes comme problèmes ou à des aspirations que registre de lecture du conflit social et nulle action gouvernementale n’a en manière de créer l’opposition entre réalité la faculté de résoudre ou de „nous” (le peuple) et „eux” („le combler de cette manière sou- système institutionnel”8). daine”11. La distinction d’avec la En 1981 et 1982, Canovan démocratie est radicale, les jumeaux s’approche du but, mais ne parvient siamois sont séparés et le populisme pas à boucler la boucle avec une tient une définition. définition, dix-huit ans après sa Taguieff évoque un malaise dans conférence „Pour définir le les définitions du populisme, en populisme” de 1964 où elle parlait rejette quelques-unes trop particu- déjà du populisme politique comme lières mais n’en propose aucune d’une tension entre l’élite et la base proprement dite, sauf à prendre en populaire! considération une remarque res- trictive qu’il emprunte à Canovan 1.1. Le temps du populisme pour gloser dessus: „Ce qui reste commun aux populismes, c’est une Guy Hermet lance en 2001 une rhétorique structurée par le blâme et définition surprenante, à la limite de l’éloge: elle est «antiélitiste, exalte le la psychologie sinon de la peuple et insiste sur le pathos de psychanalyse politique. Il y arrive en l’homme du commun», sur la com- dynamitant même le pont de l’appel munication directe avec les hommes au peuple, seul ancrage ferme de la ordinaires, égaux entre eux par la théorie politique dans les marécages simplicité, l’honnêteté et la «santé» du populisme: „Le paradoxe, c’est qu’ils sont censés posséder et qu’en dépit de l’association auto- illustrer”12. Il plaide pour un

59 POLIS minimum définitionnel que nous comme une menace à la démocratie, avons déjà cité, en qualifiant le „l’occupation du lieu vide de la populisme de style politique. démocratie. Ceci met en exergue la discontinuité antagoniste entre la 1.2. Peuple contre élites logique du populisme et la logique de la démocratie”14. Abts et Rummens Une autre définition a été avancée amendent le modèle démocratique à en 2007 par Daniele Albertazzi et deux piliers (pilier libéral ou Duncan McDonnel. Pour eux, le constitutionnel: libertés individuelles, populisme réside dans le fait de État de droit; pilier démocratique: mettre aux prises „un peuple ver- participation et souveraineté popu- tueux et homogène avec un ensemble laire), dont une des faiblesses serait d’élites et d’«étrangers» dangereux justement de laisser assimiler le qui priveraient (ou tenteraient de populisme au second pilier, celui de priver) le peuple souverain de ses la légitimité populaire. Ce faisant, le droits, valeurs, prospérité, identité et modèle démocratique à deux piliers voix”13. Si l’appel au peuple, aussi ne parviendrait point à fournir „les bien dans sa dimension civique outils conceptuels pour analyser (dêmos) que dans celle ethnique comment et quand le populisme (ethnos), l’aspiration à la démocratie deviendrait dangereux”15. À sa place, directe, la méfiance envers les élites ils proposent un modèle des trois transparaissent dans cette définition logiques: d’orientation libérale, l’action spéci- 1) Logique de la démocratie con- fique du populisme dans le champ stitutionnelle: le lieu du pouvoir politique (fût-ce cette abolition du devrai trester vide. Selon Claude temps invoqué par Hermet) n’y est Lefort16, la source du pouvoir pas comprise. Toutefois, elle consti- démocratique n’a pas à être tue une avancée, même si elle saurait personnifiée. Les dirigeants aussi bien s’appliquer à un natio- démocratiques ne peuvent pas nalisme ethnique est-européen du s’y identifier; XIXème siècle (Roumains de 2) Logique du libéralisme: le lieu Transylvanie, Slovaques ou Croates du pouvoir est remplacé par un dans l’empire des Habsbourgs). État de droit anonyme. S’appu- yant sur la théorie de Lefort, 1.3. Populisme contre Abts et Rummens privilégient la démocratie démocratie constitutionnelle, celles des institutions et des Toujours en 2007, Koen Abts et contre-pouvoirs, au titre qu’elle Stefan Rummens renouent en permetà la communauté poli- quelque sorte avec le „syndrôme” tique de rester ouverte (pas de populiste de Wiles. Les deux cher- personnification du pouvoir) et cheurs regardent le populisme ainsi réaliser la liberté de ses

60 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

citoyens. „ Ce sont seulement quées, à l’écart du peuple), l’interdépendance réciproque pourtirer sa force des sondages. des libertés individuelles et la Ceté difice théori que sous-tend la construction démocratique d’in- conclusionque „populisme et démo- terprétations temporaires de la cratie son tincompatibles et […] le volonté du peuple qui per- populisme, par sa nature, devrait être mettent la réalisation de la regardée comme une dangereus diversité-en-unité qui définit les emenace pour la démocratie”18. Abts démocraties et Rummens proposent même un constitutionnelles”17, écrivent- baromètre du populisme, dont la ils. Les institutions seraient pression serait nuisible uniquement à pérennes, a lorsque la volonté du partir du seuil où il dominerait et peuple devrait être doublement tendrait à supplanter les autres élé- filtrée: elle est temporaire (donc ments du système démocratique. volatile) et médiée par la Avant, à moind redose, le populisme construction d’interprétations, saurait avoir même des vertus dé- qui plus est „démocratique”. mocratiques, contribuer à l’inclusion 3) Logique du populisme: le lieu de nouveaux groupes sociaux dans le vide du pouvoir est occupé par processus démocratique et ainsi l’image du peuple comme corps prévenir la fermeture du système. homogène (en partant de la Acerbes critiques du populisme théorie de la démocratie de Carl qu’ils fussent, les deux chercheurs en Schmitt). Elle prendappui sur proposent une définition surprenante: une „structure verticale d’anta- „idéologie au noyau précaire qui gonismes”: nous, le peuple appelle à la souveraineté du peuple contre l’élite, mais également comme corps homogène”. Surpre- contre ceux d’en bas de l’échelle nante, cette définition ne l’estguère sociale (délinquants, étrangers, par son originalité, car le complexe bénéficiaires des prestations cheminement théori que qu’ils sociales). La véhiculation de empruntent aboutit en fin de compte l’image du peuple uni viserait la à des conclusions qui valent celles de suppression de la diversité Wiles, quarante années auparavant. sociale et l’occupation du lieu Assez incongru dans le contexte est du pouvoir, par l’imposition le fait de concéder au populisme un d’une volonté souveraine éma- statut d’idéologie, beaucoup plus nant d’une vision définitive du élevéque celui de style (Taguieff, peuple. Cette logique populiste Hermet) ou syndrôme (Wiles). La bannirait médiation et repré- clef de cette générosité tient proba- sentation (le consensus est blement à ce que le syntagme „i- présupposé, plus besoin donc déologie au noyau précaire (thin- d’ytendre à travers des procé- centeredideology)” soit repris à dures et consultations compli-

61 POLIS

Canovan19, qui à son tour l’avait une trentaine d’années à l’encontre emprunté à Michael Freeden20. du Front National a été loin d’éroder Nous estimons que cette vision du son socle électoral. populisme, sans être inexacte, ne Cas Mudde, auteur de remar- rend pas compte intégralement de quables études du phénomène popu- l’ampleur du phénomène. Elle re- liste ces dernières années, a tenté à présente plus une tentative de cher- son tour de fournir une définition cher une explication à la crise de fonctionnelle du „populisme radical légitimité de la démocratie repré- de droite”21, notion qui recouperait sentative en Europe et de légitimer un partiellement celle de national-po- cordon sanitaire autour des mouve- pulisme. Mudde tente une définition ments populistes „au noyau précaire” minimale (le plus petit dénominateur qui postulent „la souveraineté du commun: le straits que tous les partis peuple”, catégorie assez vaste pour membres de la famille partagent) et pouvoir y loger bien des partis une définition maximale (le plus européens de tous bords. La con- grand dénominateur commun: res- clusion finale de l’étude est abrupte, semblances entre une sélection de car y font irruption les partis, dont il partis membres de la familleis sus de contextes aussi similaires que était à peine question auparavant: les 22 partis populistes qui se prévalent de possible ). La composante idéolo- la logique populiste ne sont pas des gique que tous les partis populistes adversaires politiques légitimes, mais radicaux de droite auraient en des ennemis politiques, et à ce titre commun est identifiée comme le ils ne devraient pas être acceptés au nativisme, concept utilisé surtout pouvoir. Toutefois, les mécanismes dans la littérature américaine et décrit comme „une idéologie qui soutient de régulation du jeu politique de la que les États devraient être habités démocratie constitutionnelle, tenus en exclusivement par les membres du si haute estime par Abts et Rummens groupe natif («la nation») et queles au détriment de la légitimité éléments non natifs (personnes et populaire, sauraient difficilement y idées) constituent une menace sé- parvenir. Il reste donc incertain qui rieuse pour l’État-nation homogè- devrait faire barrage aux dits partis. ne”23. Le concept essentiel pour Probablement les autres partis, mais définir la famille est donc la nation24. ce scénario tient plus de la stratégie Le nativisme serait apte à rendre électorale que de l’analyse menée compte du populisme radical de avec les outils de la science politique. droite en Europe de l’Est, où l’immi- Même du point de vue pratique, nous gration est loin d’occuper le haut de constatons que, si nous avons raison l’agenda25. La définition maximale de lire en filigrane la suggestion du isole trois traits idéologiques: nati- „cordon sanitaire” dans la con- visme, autoritarisme et populisme26. clusiond’Abts et Rummens, cette La recherche vise à identifier les politique appliquée en France depuis traits pertinents du populisme radical

62 Anul electoral 2019/Din nou despre populism de droite, et non du populisme. car c’est justement l’antithèse du Mudde divise même la famille po- populisme”29. Comme cette assertion puliste en trois groupes: est irréconciliable avec les conclu- 1) Populistes de droite (le national- sions consensuelles de la littérature populisme prime, mais des élé- spécialisée, Mudde renonce à définir ments néolibéraux peuvent le populisme, pour se concentrer sur coexister); la droite radicale, et plus spécifi- 2) Néolibéraux (l’élément essentiel quement sur son sous-type populiste. reste le populisme, mais le nati- visme est absent; le néolibé- 2. Une définition du populisme ralisme économique est fondamental); Pour notre part, et en guise de 3) Sociaux (le socialisme et le point d’orgue de ce travail de populisme sont le straits idéo- délimitation théorique du populisme, logiques déterminants; ils sont nous tenterons une définition du égalitaristes, donc de gauche, et populisme qui intègre des éléments n’ont pas de noyau idéologique de Jaguaribe, Hermet, Albertazzi et nativiste)27. McDonnel, en reprenant à Laclau Afin de définir le cadre con- l’acception du discours (ce qui a le ceptuel du populisme radical de mérite de résoudre la question de sa droite, Mudde construit (suivant nature: idéologie ou mouvement?), Sartori) une échelle d’abstraction mais en l’approchant de ce que des idéologies nativistes. Le but est Taguieff et Hermet appellent un style d’identifier le meilleur terme en politique. Elle serait la suivante: le montant l’échelle28: populisme est le discours qui mobilise le peuple contre un Idéologie Trait ensemble d’élites dominantes qui complémentaire priveraient (ou tenteraient de priver) primordial le peuple souverain de ses droits, Extrême droite Anti-démocratie valeurs, prospérité, identité et voix et Droite radicale Autoritarisme qui prétend posséder une solution Nativisme Xénophobie instantanée aux problèmes de la Nationalisme société à l’intérieur de laquelle il se manifeste. Il s’avère toutefois qu’il est im- possible d’y caser le populisme: „Si 3. Sources et glossaire des le populisme devait être introduit à termes de la définition un niveau inférieur de l’échelle, par exemple entre nativisme et droite Cette définition représente en fait radicale, cela impliquerait que la la synthèse de notre interrogation des droite radicale (et tous les types au- lectures successives du populisme et dessus d’elle) ne saurait être élitiste, elle est redevable à beaucoup de

63 POLIS chercheurs, en dehors de ceux suivant: c’est l’homme d’en bas qui mentionnés ci-dessus. À Canovan, est vertu eux, non le peuple, qui d’abord, car son idée que l’appel au représente plus que la somme des peuple est le trait commun de tous les individus présents car il y ajoute populismes et que le cœur du l’héritage des générations passées et populisme politique est la tension leur enseignement pour l’avenir. entre les élites au pouvoir et les Vertueux n’aurait pas eu plus de masses sous-tend la première partie pertinence qu’honnête et risquait de cette définition. Nous avons d’introduire un particularisme dans la préféré discours à style ou rhétorique définition générale et restrictive du pour deux raisons. D’abord, ce terme populisme comme type d’action nous évite un écueil, celui de trancher politique ou démarche culturelle. entre idéologie et mouvement, qu’il Homogène aurait pu être préservé, incorpore tous les deux dans sa mais pourquoi le préférer par sphère sémantique élargie. Résumer exemple à indivisible? Il fut en le populisme à une rhétorique nous quelque sorte victime du rasoir semblait faire l’économie de son d’Occam, car il ne nous semblait ambition démocratique et le rap- guère indispensable ni indiscutable à procher de la démagogie, ce qui cette place. Un ensemble d’élites n’entrait pas dans nos intentions. dominantes nous a paru suffire Style nous rappelait trop la compa- comme identification de l’ennemi tibilité avec tous les courants poli- naturel du populisme, alors que les tiques, alors que notre démarche étrangers dangereux introduisaient souhaite isoler l’unicité du popu- subrepticement la connotation libé- lisme. Nous avons renoncé à l’appel rale du populisme raciste et adossé au au peuple car mobiliser contre était à conspirationnisme (ce qui peut être notre avis plus approprié pour rendre vrai pour certains avatars historiques, compte de la dimension polémique et mais en aucun cas pour tous). En de la tendance du populisme de outre, dangereux est redondant par s’affirmer a contrario. Le peuple rapport à ce qui suit, donc il a été s’impose, car il est l’objet fantasmé rayé sans remords. Ensemble d’élites de tout populisme. Par rapport à dominantes est assez vaste pour Albertazzi et McDonnel, nous avons couvrir la sphère de tous les oppo- décidé de ne pas lui adjoindre les sants potentiels des populismes. adjectifs qualificatifs vertu eux (qui Élites est un terme obligatoire, la fait référence aux vertus de l’homme plupart des politistes ayant souligné ordinaire, à son honnêteté) et la démarche antiélitiste des popu- homogène (qui est censé évoquer les lismes de tous temps. Le pluriel est multiples acceptions du peuple des une mesure de prudence, pour mon- populistes ainsi que le caractère trer la multiplicité des élites (admi- transidéologique et transclassiste de nistratives, politiques, culturelles, cette posture). Le raisonnement fut le financières, ethniques) pour fendues

64 Anul electoral 2019/Din nou despre populism par les tenants du populisme et éviter même prudence analytique qui sied à du même coup le piège de postuler une définition et élargit en même une unicité de l’élite (comme du temps le spectre du populisme à „ce peuple d’ailleurs, nous l’avons déjà qui peut être perçu comme une ten- affirmé). Ensemble participe du tative de spoliation”. Les populistes même effort d’ouverture maximale peuvent parfois se prémunir contre pour mieux faire ressortir le caractère une menace possible, ils se plaisent à antisystème du populisme. avancer des scénarios (Corneliu Dominantes a le mérite de préciser le Vadim Tudor, président du Parti de la ressentiment populaire à toute forme Grande Roumanie, excellait même de pouvoir et en conjonction avec dans cet art) pour asseoir leur rôle de élites recouvre aussi les institutions gardiens du temple. Ce conditionnel médiatrices qui limitent la souve- du verbe tenter comprend aussi le raineté du peuple. Élites au pouvoir processus d’intention fait par les aurait nécessité l’explication du populistes aux élites hostiles et nous pouvoir et de ses formes théoriques, saurions y déceler même une alors que les élites contestées par le indication de leur sensibilité au con- populisme ne sont pas uniquement spirationnisme. C’est aussi la raison contestées en raison de leur puissance pour laquelle nous ne souhaitions de n’importe que l’ordre, mais aussi point accentuer précédemment cette de leur sophistication, qui les éloigne dimension. Notre souhait est de ne du modèle de l’homme ordinaire. Qui pas lui accorder plus qu’un poids priveraient (ou tenteraient de priver) marginal dans l’économie de la est une adaptation de la formule définition, afin de ne pas induire une d’Albertazzi et McDonnel à notre image négative du phénomène par la perception et à l’esprit de la langue définition. française. En français, le conditionnel Le peuple souverain est un est de rigueur pour toute assertion élément central de la définition. rapportée tout en exprimant une Empruntée à Rousseau, plus préci- réserve quant à sa véracité30. Ici, la sément à son livre Du contrat social dangerosité des élites trouve une (1762), la formule est détaillée dans expression suffisante et l’élimination le chapitre VII: Du Souverain32. précédente du syntagme étrangers Rousseau appelle aussi le peuple dangereux en est à nouveau justifiée. souverain, par personnification, Priver a pour étymologie le latin Souverain tout court. L’association privare et signifie „empêcher est double et réciproque: chaque (quelqu’un) de jouir d’un bien, d’un individu est citoyen car il participe à avantage présent ou futur; lui ôter ce l’autorité souveraine et sujet car il est qu’il a, lui refuser ce qu’il espère”31. soumis aux lois. Le souverain ne Ses synonymes sont, selon la même saurait par son unité se limiter lui- source, „déposséder, frustrer, sevrer, même avec des lois, il n’est tenu que spolier”. Tenteraient témoigne de la par ce qu’exige le contrat social (la

65 POLIS souverain eté populaire étant le (antifiscalisme, défense du libéra- principe fondateur du contrat social). lisme et de la libre initiative). Ils Le souverain n’a pas besoin de garant couvrent la sphère sociétale. par rapport à ses sujets: il ne peut Nous avons déjà noté que les avoir d’intérêt contraire aux parti- valeurs du populisme sont conserva- culiers qui le composent. En re- trices et que la stabilité, la défense vanche chaque individu peut avoir des acquis y jouent un rôle de une volonté particulière distincte de premier ordre. La petite propriété, la celle du souverain (en acceptant les libre entreprise, le capitalisme droits qui sont les siens en tant que populaire ou coopératiste, le rejet du citoyen mais en refusant ceux de progrès, l’éloge des vertus et de sujet), c’est cette injustice possible l’honnêteté de l’homme ordinaire, la qui donne au souverain le droit de méfiance envers les intellectuels et contrainte. On peut forcer celui qui les politiciens (les élites en général) ne respecte pas les règles „à être font partie de cet inventaire. libre” donc à les respecter car En parlant de la prospérité dont „l’obéissance à la loi qu’on s’est les élites spolient le peuple, les popu- prescrite est liberté”. C’est bien cette listes revendiquent une légitimité contrainte qui rend le pacte social démocratique de la participation des possible, et garantit son bon fonc- gens ordinaires à l’allocation des tionnement et sa justice, faute de quoi ressources. Par gaspillage inten- l’engagement serait absurde. tionnel afin de se créer une clientèle Nous avons indiqué à maintes ou par la corruption afin de favoriser reprises jusqu’ici l’importance de la les gros du monde des affaires, la souveraineté du peuple dans bureaucratie dilapide le patrimoine l’économie du populisme. Tout son du peuple et empêche une redistri- côté d’absolutisme démocratique, sa bution des richesses en fonction du poussée pour le rejet des médiations travail. Les taxes et impôts sont et le retour à la démocratie directe en déséquilibrés et leur poids le plus descendent en ligne droite. Il ne lourd pèse sur les épaules des gens serait finalement que la restauration moyens. Ce discours n’est pas de l’autorité du „souverain mal servi” l’apanage du populisme, mais ces (Hermet). éléments y sont toujours présents. Les droits incluent les aspirations L’identité est le versant national- légitimes que les populistes expri- culturel du populisme. Pour s’iden- ment: participation accrue des masses tifier au peuple, les populistes l’ab- au processus de prise de décisions straient à une communauté nationale politique ou économique, justice idéale sublimée (dont les ancêtres et sociale, protection sociale (mais aussi les héritiers sont membres), qui révolte contre ses excès: moyens gomme les différences et exalte les contre petits), ou inversement la points communs. Cependant, les protestation contre le surplus d’État démocraties représentatives occiden-

66 Anul electoral 2019/Din nou despre populism tales sont toutes des États-nations qui car, note Hermet: „Pour accéder à la ont forgé des identités par le même fonction, il faut être capable de se la processus. Sur ce point aussi, démo- voir concéder”35. Or rien n’oblige les cratie et populisme sont consub- gouvernements d’aujourd’hui de faire stantiels. bénéficier les populistes des mêmes Priver le peuple de sa voix est, largesses que les communistes selon les populistes, une visée français et italiens, qui avaient en constante des élites, afin de mono- outre un bailleur de fonds important poliser la parole. C’est pourquoi le en l’URSS. populisme a été parfois résumé à la La dernière condition: qui prétend fonction tribunitienne, de porte- posséder une solution instantanée parole des plus humbles. Dans la aux problèmes de la société à Rome antique, des tribuns de la plèbe l’intérieur de laquelle il se manifeste étaient élus, au nombre de deux à est une reprise de la condition de Guy partir de 493 av. J.-C. puis quatre et Hermet reformulée. Nous avons dix, pour défendre les intérêts des récupéré cette partie (que Hermet citoyens les plus pauvres qui se puise chez Jaguaribe) car elle nous sentaient exclus du corps politique de semble presque suffisante pour la nation. Ils étaient des magistrats, définir le populisme. En tout cas, elle intouchables pendant leur mandat et est nécessaire, car ce trait du popu- pouvaient rendre justice, y compris la lisme n’est partagé que par la peine capitale. Hermet y voit „un démagogie. Mais en regardant de populisme communiste”33 et argu- plus près le tableau de caractérisation mente que le populisme en général ne du discours populiste par différence doit pas y être confiné, car il s’agit du même universitaire, nous y d’une rente de situation des Partis constatons la distinction entre les Communistes français et italien deux postures tant au niveau du pendant la guerre froide34. Ne rapport au peuple (le locuteur po- pouvant accéder au pouvoir malgré puliste incarne le peuple, le déma- leurs scores électoraux élevés (entre gogue ne s’y identifie point: il en est 25% et 30%), mais en récompense de le bienfaiteur) qu’à celui du leur participation à la résistance anti- diagnostic: le populiste dénonce la allemande, ils se sont vu concéder le réalité qu’il décrit, le démagogue ne droit de représenter une population la dépeint ni condamne point. Le importante qui aurait autrement été verbe prétend sanctionne ce que exclue du jeu démocratique (ce qui Hermet appelle „l’exploitation systé- aurait compromis la stabilité du matique du rêve”. En toute objec- système) et des ressources à gérer tivité, ces solutions n’ont pas encore dans un système à part (« univers été mises en œuvre, même par les protégé »). Mais cette anomalie histo- populistes ayant accédé durablement rique presque soldée, les populistes au pouvoir. ne peuvent en tirer aucun avantage

67 POLIS

Instantanée donne du relief à la bien latino-américaine. Elle cor- distanciation que les populistes respond au désir d’une démocratie prennent avec le temps habituel de populiste reposant sur une parti- l’action gouvernementale, celui des cipation politique vécue dans l’identi- arbitrages et du déploiement pro- fication affective du peuple à un gressif des ressources. Pour eux, tout leader connaissable, ou encore à un est possible de suite, à condition de régime symbolisant cette identifi- placer le gouvernement sur les bons cation, comme dans l’exemple assez rails, entre les mains du vrai peuple. particulier du Mexique”36. Les problèmes couvrent un éventail L’exemple des narodniki semble très large et sont très contextuels, contredire cette thèse. Ils sont révo- aussi ne les énumérerons-nous pas, lutionnaires et aspirent à une trans- mais ils peuvent se situer au niveau formation radicale de la société russe. économique, social, politique ou Mais cette métamorphose doit ethnique. Société trace le cadre du s’accomplir pour les paysans et par populisme: celui-ci n’affecte pas les paysans, afin d’aboutir à un l’État (qui est abstrait et technique), socialisme fondé sur la communauté ni la nation. Si un gouvernement peut des terres comme dans l’organisation être populiste, un État ne peut guère qui gère les intérêts de la commu- l’être. La Suisse saurait être raison- nauté villageoise, l’obshtchina. nablement présentée comme une Cette définition comporte trois démocratie populiste qui fonctionne, parties qui sont toutes nécessaires: il n’en reste pas moins que c’est la 1) Le populisme est le discours qui société suisse qui est parvenue d’en mobilise le peuple contre un bas (communes, cantons) à cette ensemble d’élites dominantes; institutionnalisation de la démocratie 2) qui priveraient (ou tenteraient référendaire, et non l’État qui en a de priver) le peuple souverain imposé d’en haut les usages et les de ses droits, valeurs, limitations. prospérité, identité et voix; À l’intérieur de laquelle il se 3) qui prétend posséder une manifeste n’est pas un appendice solution instantanée aux pro- superfétatoire de la définition. Cela blèmes de la société à l’intérieur rappelle que le populisme n’est pas de laquelle il se manifeste. révolutionnaire ni internationaliste, il La première reprend le noyau dur ne vise pas l’avènement d’un ordre que tous les commentateurs s’accor- nouveau, même s’il peut être amené à dent à reconnaître au populisme: a) la impulser le changement social et confiance en le peuple et b) économique, comme en Amérique du l’antiélitisme (c’est ce que retient par Sud, mais au nom de valeurs tradi- exemple Canovan). Nous n’avons pu tionnelles et d’une égalité qui est une trouver une seule contestation de des deux conceptions rivales de la cette spécificité dans la littérature démocratie: „la seconde variante est spécialisée. Il n’y a toutefois pas lieu

68 Anul electoral 2019/Din nou despre populism de conclure que ces deux caracté- étatique au néolibéralisme), avec ristiques pourraient suffire pour diverses bases sociales et divers types construire une définition minimale, de régimes. […] Ce qui produit l’irré- car le populisme n’a pas l’exclusivité ductible ambiguïté des populismes, de ces deux particularités, ni même c’est qu’ils sont régis par un principe celui de leur combinaison. Des d’omnipotence syncrétique: ils peu- idéologies telles que le libéralisme vent entrer en composition avec (dans son acception libertaire), la n’importe quelle orientation politi- social-démocratie ou la démocratie que. […] Il s’ensuit aussi que le chrétienne peuvent les revendiquer à message minimal de tout populisme, leur tour37. moins thématisé que connoté, est un La seconde partie résume la rejet des médiations, jugées inutiles posture idéologique du populisme, sa ou superflues, limitatives ou nuisi- défense du peuple et sa conception de bles”38. Cette conclusion de l’extrême celui-ci (et par conséquent de la ductilité du populisme tranche le démocratie). Elle incorpore aussi le débat dans le sens où il n’y a pas un reproche fait aux élites. Une préci- seul populisme, mais des populismes. sion: les cinq attributs du peuple La définition que nous avons adaptée souverain ne doivent pas néces- et adoptée ne conteste point la sairement être tous invoqués par un versatilité du populisme. Elle lui populisme quelconque. Cette compo- assigne un cadre de référence unique, sante est nécessaire, même si on peut lui restaure une unité conceptuelle argumenter qu’elle ne fait que qui saurait être battue en brèche, nous détailler ce qui précède et saurait être en convenons, mais qui a le mérite éliminée comme subsidiaire. Si d’identifier une différence spécifique. c’était le cas, les raisons de la Enfin, cet effort de trouver une mobilisation du peuple seraient définition satisfaisante du populisme floues et la spécificité du populisme ne saurait faire l’économie d’une incertaine. explication de ce que nous entendons La troisième partie est une vraie par définition. Ce terme, attesté en condition forte d’existence du popu- français depuis le XIIème siècle, figure lisme. Sans elle, on en resterait au comme suit dans l’entrée du Robert, populisme style, ce caméléon si sous sa première acception, philo- synthétiquement décrit par Taguieff: sophique: „opération mentale qui „La caractéristique formelle peut-être consiste à déterminer le contenu d’un la plus spécifique des populismes est concept en énumérant ses caractères; leur haute compatibilité avec n’im- résultat de cette opération sous la porte quelle idéologie politique (de forme d’une proposition énonçant droite ou de gauche, réactionnaire ou une équivalence entre un terme (dé- progressiste, réformiste ou révolu- fini) et l’ensemble des termes connus tionnaire), avec n’importe quel pro- qui l’explicitent”39. gramme économique (du dirigisme

69 POLIS

Selon le dictionnaire du philo- cas, les deux premières composantes sophe André Lalande (1867-1963), situent le genre proche, alors que la une définition est la détermination troisième sert à particulariser le des limites de l’extension d’un populisme. La boucle de la définition concept40. Pour le délimiter, il est est bouclée. convenu de chercher le genre proche et la différence spécifique. Dans notre

Note sociologique XIX-XX siècle, Fayard, Paris, 2001, p. 46. 1 Pierre-André TAGUIEFF, 10 Hêlio JAGUARIBE, Problemas do „Populisme, nationalisme, national- desenvolvimento latino-americano, populisme. Réflexions critiques sur Civilização Brasileira, Rio de les approches, les usages et les Janeiro, 1967, p. 168. modèles”, dans Gil DELANNOI et 11 HERMET, op. cit., p. 50. Pierre-André TAGUIEFF (sous la 12 TAGUIEFF, op. cit., p. 349 où la dir.), Nationalismes en perspective, citation est de Margaret Berg International, Paris, 2001, p. CANOVAN, „Two Strategies for 306. 2 the Study of Populism”, in Political Voir Margaret CANOVAN, Studies, XXX (4), 1982, p. 544. Populism, Harcourt Brace 13 Daniele ALBERTAZZI, Duncan Jovanovich, New York, Londres, McDONNEL, Twenty-First Century 1981. 3 Peter WILES, „A Syndrome, Not a Populism: The Spectre of Western Doctrine: Some Elementary Theses European Democracy, Palgrave on Populism”, dans Ghiţă Macmillan, New York, Londres, 2007, p. 3. IONESCU, Ernest GELLNER (eds), 14 Populism. Its Meanings and Koen ABTS, Stefan RUMMENS, National Characteristics, éd. cit., p. „Populism versus Democracy”, 166. Nous avons repris la traduction Political Studies, 2007, tome 55, p. de TAGUIEFF, op. cit., p. 345. 405. 4 Peter WORSLEY, „The Concept of 15 Ibidem, p. 406. Populism”, dans Ghiţă IONESCU, 16 Voir Claude LEFORT, L’invention Ernest GELLNER (eds), Populism. démocratique, Fayard, Paris, 1981. Its Meanings and National 17 ABTS, RUMMENS, op.cit., p. 413. Characteristics, éd. cit., p. 219. 18 Ibidem, p. 407. 5 TAGUIEFF, op. cit., p. 348. 19 Margaret CANOVAN, „Taking 6 Ernesto LACLAU, On Populist Politics to the People: Populism as Reason, Verso, Londres, New York, the Ideology of Democracy”, dans 2005, p. 68. Yves MÉNY, Yves SUREL (eds.), 7 Ernesto LACLAU, Politics and Democracies and the Populist Ideology in Marxist Theory, Verso, Challenge, Palgrave, New York, Londres, 1977, pp. 172-173. 2002. 8 Ernesto LACLAU, On Populist 20 Michael FREEDEN, Ideologies and Reason, éd. cit., p. 73. Political Theory: A Conceptual 9 Guy HERMET, Les populismes Approach, Clarendon, Oxford, 1996. dans le monde: une histoire

70 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

21 Cas MUDDE, Populist Radical 32 L’ouvrage est disponible en ligne: Right Parties in Europe, Cambridge http://classiques.uqac.ca/classiques/ University Press, Cambridge, New Rousseau_jj/contrat_social/contrat_s York, 2007. ocial.html. 22 MUDDE, Populist Radical Right 33 HERMET, op. cit., p. 418-423. Parties in Europe, ed. cit., p. 19. 34 La thèse de la „fonction tribu- 23 Ibidem, p. 14. nitienne” moderne communiste est 24 Ibidem, p. 16. avancée par Georges LAVAU, A 25 Ibidem, p. 19. quoi sert le Parti Communiste 26 Ibidem, p. 22. Français?, Fayard, Paris, 1981. 27 Ibidem, pp. 29-30. 35 HERMET, op. cit., p. 422. 28 Ibidem, p. 24. 36 HERMET, op. cit., p. 241. 29 Idem. 37 Voir Cas MUDDE, In the Name of 30 Nous donnerons un exemple the Peasantry, the Proletariat and aléatoire, un titre de presse: the People. Populisms in Eastern « L’armée américaine aurait tué le Europe, communication au colloque numéro 2 d’al-Qaida en Irak », Le sur le populisme de l’Institut Figaro, 15 octobre 2008, Universitaire Européen, Florence, http://www.lefigaro.fr/international/ 14-15 janvier 2000, 30 p. 2008/10/15/01003-20081015ARTF 38 TAGUIEFF, op. cit., p. 350. IG00491-l-armee-americaine-aurait- 39 Le nouveau petit Robert. tue-le-numero-d-al-qaida-en-irak-.php. Dictionnaire alphabétique et Il est repris par plusieurs médias analogique de la langue française, français le même jour, sa source texte, éd. cit., p. 565. étant probablement une dépêche 40 Vocabulaire technique et critique de AFP. Consulté en juillet 2015. la philosophie, revu par MM. les 31 1 Le nouveau petit Robert. membres et correspondants de la Dictionnaire alphabétique et Société française de philosophie et analogique de la langue française, publié, avec leurs corrections et texte remanié et amplifié sous la observations par André Lalande, direction de Josette Rey-Debove et membre de l’Institut, professeur à la Alain Rey, Dictionnaires Le Robert, Sorbonne, secrétaire général de la Paris, 1996, p. 1782. Société (2 volumes, 1927), Presses universitaires de France, Paris, 2006.

Bibliographie Macmillan, New York, Londres, 2007. ABTS, Koen ; RUMMENS, Stefan, CANOVAN, Margaret, Populism, „Populism versus Democracy”, Harcourt Brace Jovanovich, New Political Studies, 2007, tome 55, pp. York, Londres, 1981. 405-424. FREEDEN, Michael, Ideologies and ALBERTAZZI, Daniele; McDONNEL, Political Theory: A Conceptual Duncan, Twenty-First Century Approach, Clarendon, Oxford, 1996. Populism: The Spectre of Western HERMET, Guy, Les populismes dans le European Democracy, Palgrave monde: une histoire sociologique XIX-XX siècle, Fayard, Paris, 2001.

71 POLIS

JAGUARIBE, Hêlio, Problemas do MUDDE, Cas, Populist Radical Right desenvolvimento latino-americano, Parties in Europe, Cambridge Civilização Brasileira, Rio de Janeiro, University Press, Cambridge, New 1967 1967. York, 2007. LACLAU, Ernesto, On Populist TAGUIEFF, Pierre-André, „Populisme, Reason, Verso, Londres, New York, nationalisme, national-populisme. Ré- 2005. flexions critiques sur les approches, LACLAU, Ernesto, Politics and les usages et les modèles”, dans Ideology in Marxist Theory, Verso, DELANNOI, Gil; TAGUIEFF, Pierre- Londres, 1977. André (sous la dir.), Nationalismes en LAVAU, Georges, A quoi sert le Parti perspective, Berg International, Paris, Communiste Français?, Fayard, Paris, 2001, pp. 303-398. 1981. WILES, Peter, „A Syndrome, Not a LEFORT, Claude, L’invention démo- Doctrine: Some Elementary Theses cratique, Fayard, Paris, 1981. on Populism”, dans IONESCU, Ghiţa; MUDDE, Cas, In the Name of the GELLNER, Ernest (eds), Populism. Peasantry, the Proletariat and the Its Meanings and National People. Populisms in Eastern Europe, Characteristics, éd. cit., pp. 166-179. communication au colloque sur le WORSLEY, Peter, „The Concept of populisme de l’Institut Universitaire Populism”, dans IONESCU, Ghiţa; Européen, Florence, 14-15 janvier GELLNER, Ernest (eds), Populism. 2000. Its Meanings and National Characteristics, éd. cit.

72 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Dimensiunea mediatică a populismului în România contemporană

(The media dimension of populism in contemporary Romania)

Daniel ȘANDRU

Abstract: In this study, I present the hypothesis that the democratic deficit whose main aspects were exposed during the previous chapters has decisively influenced both the evolution of the media and the democracy in post-communist Romania. In this regard, I intend, in a first section, to refer to some arguments of a normative nature, in order to support the importance of understanding the democratic ideology in the sense of a "thinking practice" that the media institutions – with all that they entail, from journalists to editorial policy – should share with society and its leaders so that the strengthening of the democratic regime can become a reality. More precisely, what interests us is the analysis of the way in which the media institutions have contributed to the articulation of the post-communist Romania public space, by referring to the trends existing today at European level and with reference to positioning citizens "outside" the media and political games whose stake is the establishment of the public agenda. We try to show the difficulties of establishing a public space in which to be transported and debated, and through the participation of the citizens, the democratic values, which went in the same cadence – when not directly influenced – with the institutional dysfunctions of the fragile Romanian democracy. The analysis I propose is carried out from the perspective of the process of politicizing the institutions and, thus, the media "agoras", both by creating "political-media complexes" that had as main result the "cartelization" of the press, both of the written and online one, as well as audio- video one, as well as by developing a new type of journalistic discourse, which is in line with the one promoted in the political area, namely the populist discourse. The manner in which it is instilled in the public space through the media discourse is treated in the second section, starting from the distinction between "populism expressed by the media" and "populism through the media", which allows the intersection between politics and the media, as well as careful observation of the problems generated by it. The final section is devoted to the analysis of what we call "multimedia populism" or "E-populism", outlined even in the Romanian space of the last decade and which combines the "citizen journalism" encouraged by the classical media and their last attempt to be present on social networks.

Keywords: democracy, mass-media, populism, multimedia populism, democratization.

73 POLIS

Introducere „agorelor” media, atât prin crearea unor „complexuri politico-mediatice” În acest studiu, plec de la ipoteza care au avut drept principal rezultat că deficitul democratic ce a marcat „cartelizarea” presei, atât a celei scrise procesul de democratizare din și online, cât și a celei audiovideo, cât România contemporană a influențat și prin dezvoltarea unui nou tip de în mod hotărâtor atât evoluția discurs jurnalistic, care face pandant sistemului nostru politic, cât și pe cu cel promovat în zona politică, și aceea a mass-media. În acest sens, anume discursul populist. Maniera în îmi propun ca, într-o primă secțiune, care acesta este instilat în spațiul să fac trimitere spre câteva argu- public prin discursul mediatic este mente de natură normativă prin care tratată în cea de-a doua secțiune, să susțin importanța înțelegerii ideo- plecând de la distincția dintre „popu- logiei democratice în sensul unei lismul exprimat de media” și „popu- „practici de gândire” pe care insti- lismul prin media”, ceea ce permite tuțiile media – cu tot ceea ce pre- creionarea intersecției dintre politică supun acestea, de la jurnaliști până la și media, precum și observarea atentă politica editorială – ar trebui să le a problemelor generate de aceasta. În împărtășească cu societatea și cu fine, a treia secțiune este dedicată liderii acesteia, încât consolidarea analizei a ceea ce numesc „popu- regimului democratic să se poată lismul multimedia” sau „E-popu- transforma într-o realitate. Mai exact, lismul”, conturat inclusiv în spațiul ceea ce mă interesează este analiza românesc al ultimei decade și care modului în care instituțiile media au combină „jurnalismul cetățenesc” în- contribuit la articularea spațiului curajat de media clasice și încercarea public din România postcomunistă, acestora din urmă de a fi prezente pe prin raportare la tendințele existente rețelele de socializare. astăzi în plan european și cu trimitere la poziționarea cetățenilor „în afara” Democratizarea postcomunistă jocurilor mediatice și politice a căror și evoluția mass-media miză este stabilirea agendei publice. Încerc să arăt că dificultățile insti- Ceea ce urmăresc în această sec- tuirii unui spațiu public în care să fie țiune este să evidențiez modalitatea vehiculate și dezbătute, și prin parti- în care instituțiile media și-au dez- ciparea cetățenilor, valorile democra- voltat – dincolo de gradul redus de tice au mers în aceeași cadență – implicare a publicului în dezbaterea atunci când nu au influențat în mod democratică, de presiunile la care au direct – cu disfuncțiile instituționale fost supuse de către politicieni, de ale fragilei democrații românești. cele inerente și specifice unei sfere Analiza pe care o propun este economice în care tranziția de la realizată din perspectiva procesului etatism la capitalism a fost una pro- de politizare a instituțiilor și, astfel, a blematică și de cele ale patronatului

74 Anul electoral 2019/Din nou despre populism aflat, în multe cazuri, în relație care ar fi putut dori să participe, în directă cu structurile politice – mod «democratic, la el». În plus, cei capacitatea de a reprezenta o putere care au pus în scenă, folosindu-se de democratică și de a încerca să con- mass-media, un spațiu public în trabalanseze influența uneori abuzivă potență, și-au putut, ulterior, impune a puterii politice. Realitatea de la care propria viziune despre «revoluție», plec este cea proprie momentului limitând, prin aceasta, multiplele inaugural al răsturnării de regim – interpretări care ar fi putut fi dez- fără a lansa aici o interpretare proprie bătute critic, dacă un spațiu public cu privire la modul în care s-a produs real și mai apoi o sferă publică aceasta în România lui decembrie instituțională ar fi fost, cu adevărat, 1989 –, și anume cea a existenței unei lăsate să vină la viață”1. Tocmai singure televiziuni a cărei oportu- pentru că miza răsturnării regimului nitate de a se transforma într-un totalitar ar fi putut să fie jucată în nucleu al instaurării unui spațiu domeniul vizibilului, context în care public critic și, totodată, democratic a televiziunea publică ar fi putut avea fost blocată, rolul său fiind deturnat un rol revelator, impactul presei din evidente motive politice: „«Noua» scrise – ea însăși „reinventată”, la clasă politică, ce avea să conducă originea postcomunismului, de către România post-decembristă, s-a folo- jurnaliști care activaseră exclusiv în sit de acest mijloc prin excelență comunism2 – din perspectiva demo- vizual de transmitere de informație cratizării a fost, inițial, unul minimal, pentru a eclipsa, prin această interfață ceea ce consider că este valabil și mediatică, un posibil spațiu public pentru presa audio, care însemna, în real și pentru a crea acest (pseudo- acel moment, doar postul public de )spațiu public în scopul legitimării și radio, incluzând proaspăt redeschi- impunerii sale, încă din prima fază a sele studiouri regionale ale acestuia. tranziției, ca putere politică. Avem Configurarea autonomiei mass-me- de-a face, așadar, în această etapă a dia, condiție esențială a democra- trecerii de la comunism la ce i-a tizării acestora, a fost contraba- urmat, cu o înscenare, în sfera lansată, cel puțin în prima fază a spectaculară a televiziunii, a unui tranziției democratice, de tendința de spațiu public, imperios necesar în control exercitată de reprezentanții procesul democratizării. Astfel, cetă- puterii politice. țenilor aflați în căutarea exercitării libertății politice și de exprimare nou Mass-media ca putere democratică dobândite li se oferea, vizual, sen- Este de remarcat faptul că, în zația unei participări active, adică în primii ani ai postcomunismului, unul timp real, la spațiul public. Numai că dintre fenomenele media relevante a această înscenare era un simplu fost cel al presei de partid, ceea ce a simulacru al realității și nu presu- accentuat o polarizare calchiată pe punea în mod real și accesul celor structura maniheistă a societății

75 POLIS românești, originată încă în perioada încetul, față de factorul politic și de precomunistă. Neexistând o tradiție dependența, inclusiv economică, față autentic democratică a politicii și de acesta6, astfel încât tipul de control evoluției spațiului public, nu a existat exercitat de regulă de guvernanți nici o tradiție democratică a presei, asupra presei a fost profund afectat. astfel încât ceea ce se întâmpla în Eforturile democratizării presei spațiul politic, și anume poziționarea românești și care au reprezentat, în binomică „prieten”/„dușman”, peste aceeași măsură, și presiuni benefice care s-au suprapus clivaje mai vechi asupra factorilor instituționali și sau de dată imediată, precum asupra societății în ansamblu au „autohtoniști”/„prooccidentali”, însemnat și dezvoltarea unor rețele respectiv comuniști”/„anticomuniști”, proprii de distribuție a conținutului a exercitat un efect de influență asupra media (mai cu seamă în cazul presei nou-apărutelor instituții media3. Deși scrise și al televiziunilor emitente prin întârziată din perspectiva unei culturi cablu), respectiv solicitările repetate politice atavice, maniheiste și de transparentizare a activității și deci- creatoare de predispoziții în direcția ziilor politicienilor. Pentru România pactului cu reprezentanții puterii, ca este simptomatic, de exemplu, faptul și de interesul acestora din urmă de a că pachetul legislativ al transparenței monopoliza structura incipientului decizionale, care include Legea libe- spațiu public postcomunist, autono- rului acces la informațiile de interes mizarea mass-media a fost facilitată public, Legea transparenței decizio- de procesul de privatizare, care s-a nale și Legea avertizorului de inte- manifestat în România atât la nivelul gritate, a fost adoptat de Parlament la presei scrise4, cât și la nivelul celei începutul celei de-a doua decade a audiovizuale5. Aceasta a reprezentat postcomunismului, în contextul con- un important pas înainte atât pe calea diționalității europene ce viza inte- democratizării media, cât și din per- grarea în Uniunea Europeană7. Cu spectiva procesului social și institu- atât mai important transpare, din țional de ansamblu, lui adăugându-i- această perspectivă, efortul depus de se cel al investițiilor străine din presa mass-media pentru a prezenta publi- românească, acestea din urmă gene- cului informații cu privire la deciziile rând, pe de o parte, infrastructură luate de politicieni nu doar în modernă și tehnologii de comunicare, perioada în care la guvernare s-au accesul la un anumit tip de cultură aflat reprezentanți ai fostei nomen- organizațională și, deloc mai puțin claturi a regimului totalitar, ci și în important, posibilitatea jurnaliștilor cea marcată de prima alternanță, români de a se profesionaliza prin adică între 1996 și 2000, când guver- stagii de documentare în redacțiile narea a fost asigurată de reprezentanți occidentale ale democrațiilor conso- ai partidelor asumat democratice care lidate. Totodată, instituțiile media au formau CDR8. Depășind presiunile și putut astfel să ia distanță, încetul cu reluarea tendințelor de control guver-

76 Anul electoral 2019/Din nou despre populism namental exercitate în intervalul ceea ce a însemnat și reprezintă și în 2000-2004, instituțiile media au prezent un recul al democratizării. reușit să se consolideze, din punctul Intrând direct în competiția politică și meu de vedere, ca o reală putere accentuând, astfel, polarizarea socială democratică, influențând, la rândul deja existentă, astfel de instituții lor, politicienii. De altfel, acestei media, având un impact relevant la intersecții dintre politicieni și media, nivelul opiniei publice, au optat prezentă încă din zorii postcomu- pentru crearea condițiilor de mani- nismului, nu i s-au șters niciodată festare pentru populismul mediatic, reperele, iar existența sa creionează, acesta din urmă utilizând, practic, în cele din urmă, unul dintre semnele aceeași recuzită instrumentată deja de importante ale prezenței democrației, populismul politic. Este vorba, mai așa cum se manifestă aceasta peste exact, despre construcția maniheistă a tot în lumea occidentală. În România, realității socio-politice prin trasarea însă, dat fiind fondul maniheic al frontierei simbolice dintre „noi” și culturii politice, precum și deficitul „ei”, despre repunerea în prim-planul democratic, intersectarea media cu dezbaterilor a naționalismului de politica a produs diferite tipuri de orientare etnică și cu dese accente raporturi, ceea ce nu anulează, din ortodoxiste, precum și despre exhi- perspectiva mea, statutul presei de barea principalelor caracteristici ale putere democratică în contextul culturii politice paternaliste, și anume postcomunist. Pe de altă parte, putem anti-individualismul liberal, anti-de- admite că, mai cu seamă din a doua mocratismul procedural și providen- jumătate a anilor 2000, mass-media țialismul mesianic. Astfel, asumării nu au mai reprezentat atât o putere unui rol de importanță deosebită în democratică, ci mai ales una politică9, direcția democratizării i-a urmat, mai depășindu-și astfel statutul informal cu seamă pe parcursul ultimei decade de a fi cea de „a patra putere în stat” a postcomunismului, conturarea și asumând, prin anumite trusturi unuia de propagator al populismului, (precum Intact sau Realitatea- de întreținere și promovare a elemen- Cațavencu), prin oameni de afaceri telor acestuia și de deconstrucție, interesați de politică (așa cum se astfel, a spațiului public necesar unei întâmplă din 2012 încoace în cazul societăți democratice. S-a adăugat România TV) sau prin jurnaliști acestei evoluții dezinteresul arătat aspiranți la politică (e cazul lui Dan față de tratarea publicului ca partener Diaconescu și al deosebit de contro- de dialog, ceea ce a determinat, pe de versatului post de televiziune OTV10, o parte, un recul al încrederii acestuia înființat în 2000, având licența față de media clasice emițătoare de suspendată de Consiliul Național al știri politice și îndreptarea sa spre Audiovizualului între 2002 și 2004 și noile media11 și, pe de altă parte, căruia i s-a retras definitiv licența în apariția acelor „contra-spații publice” anul 2013), rolul de actant politic, specifice unei culturi a protestului

77 POLIS care se adresează și anumitor insti- Memoria, România literară, România tuții media, de regulă celor care au Mare, Tinerama, Tricolorul, Universul, devenit agenți ai politizării. Tratez 22, ZigZag, pentru ca în 1991 să acest ultim aspect în cele ce urmează. funcționeze 1.336 de publicații, iar în 1994 numărul lor să scadă până la Evoluția media și implicarea pu- 907. În 1991 au apărut Cotidianul și blicului Academia Cațavencu, în 1993 Cronica Conturarea profilului de „putere Română și Jurnalul Național, în democratică” a mass-media româ- 1994 cotidianul Ziua, în 1996 Ultima nești în postcomunism a depins în Oră, în 1997 Curentul și Național, în mod direct de o dezvoltare a infra- 1998 Ziarul Financiar, în 2002 structurii acestora, indiferent că Gardianul, în 2005 Averea (trans- vorbim despre presa scrisă ori despre format, din 2007, în Click!) și cea audiovizuală. O inițială „explo- cotidianul Gândul. După 2010, în zie” media, mai cu seamă în sfera contextul crizei economice, dar și al tipăriturilor, a avut loc în primele zile dezvoltării noilor tehnologii de co- ale anului 1990, când televiziunea și municare, presa scrisă a pierdut teren, radioul publice erau singurele repere deja tirajele de sute de mii de exem- pentru media audiovizuale, fiind, plare au rămas doar o amintire, astfel deloc întâmplător, așa cum am văzut că multe publicații și-au încetat mai sus, confiscate de reprezentanții apariția, în vreme ce altele au început să își transmită conținutul peinternet, noii puteri instaurate, prin inter- 13 mediul unor persoane cărora le-au dezvoltând astfel media online . În asigurat susținerea politică12. Astfel, primii cinci ani ai postcomunismului, dincolo de cotidianele de impact pe lângă reînființarea studiourilor național care, chiar din 22 decembrie regionale ale radioului public (la 1989, au trecut printr-un instant Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu proces de transformare nominală și Mureș și Timișoara), au apărut o discursivă, precum Adevărul (fost serie întreagă de posturi de radio Scânteia), Tineretul liber (fost locale, dar și la nivel național, această Scânteia tineretului) sau Libertatea tendință aflându-se într-o continuă (fost Informația Bucureștiului), unele dezvoltare până spre începutul anilor și-au menținut titulatura (România 2000, când în România au fost înregistrate „72 de televiziuni, 162 de liberă), în vreme ce altele au fost 14 reinventate (Curierul Românesc, radiouri și 900 de rețele de cablu” . apărut inițial în 1829). În anul 1990 Mai ales în a doua jumătate a anilor au fost înregistrate 1.468 de publicații ’90, a început să se creeze o contra- (au apărut sau au fost relansate pondere la monopolul conținutului Adevărul literar și artistic, Azi, media vizual al televiziunii publice, Contrapunct, Curierul Național, odată cu apariția succesivă a unor Democrația, Dreptatea, Economistul, posturi de televiziune precum Tele Expres, Expres Magazin, Facla, 7abc, Pro TV, Antena 1, Prima TV,

78 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Acasă, B1, OTV, Realitatea TV, cele tice de natură să sancționeze dera- mai multe dintre acestea menținându- pajele puterii guvernamentale, indi- și funcționalitatea până în prezent. O ferent de cine ar fi fost deținătorul altă condiție necesară pentru de- acesteia. Din această perspectivă, mocratizarea mass-media a fost aceea considerăm că „bilanțul” activității a profesionalizării jurnaliștilor, mare mass-media românești din prima parte dintre aceștia provenind, mai cu decadă a postcomunismului, inclus în seamă în prima decadă a postcomu- cel general realizat de Peter Gross cu nismului, dintre cei care se formaseră privire la evoluția media, din per- în perioada comunistă. În orice caz, spectiva democratizării, în țările revenirea la tradițiile presei preco- Europei de Est15 rămâne valabil și muniste a însemnat, pe de o parte, pentru cel de-al doilea deceniu, cu adoptarea unui stil în care prevalente specificarea că, odată cu trecerea de erau opiniile, și nu informațiile la statutul de putere democratică la bazate pe fapte și, pe de altă parte, cel de putere politică, instituțiile de poziționarea maniheistă prin ra- presă relevante din punct de vedere portare la reprezentanții puterii și, de politic din România s-au integrat aici, polarizarea instituțiilor media, cadrului discursiv și cultural-politic care a fost astfel transmisă și către de sorginte populistă, asigurând între- societate prin intermediul conți- ținerea acestuia și contribuind în mod nutului editorial. Deși o astfel de direct la dezvoltarea sa, ceea ce este situație a îngreunat, într-o primă fază, valabil și în prezent. Implicarea pu- parcursul autonomizării media în blicului în dezbaterea problemelor raport cu politica, ea a fost depășită importante pentru societate și respec- spre finele primului deceniu post- tul față de public nu au reprezentat, comunist și jumătatea celui de-al nici pentru mass-media românești, doilea, când o nouă generație de priorități în fazele inițiale ale pro- jurnaliști, mulți dintre ei beneficiind cesului de democratizare. Dimpotrivă, de contacte profesionale cu redacțiile chiar și în momentul în care, la occidentale, dar și de apariția, între jumătatea celei de-adoua decade a timp, a Clubului Român de Presă, a postcomunismului, au ajuns să își reprezentanțelor locale ale unor orga- consolideze statutul de putere demo- nizații nonguvernamentale cu profil cratică, instituțiile media au continuat de monitorizare a libertății presei să excludă publicul din dezbateri, iar (precum FreedomHouse), dar și a când au început să se manifeste ca unor instituții neguvernamentale lo- putere politică, promovând un discurs cale având același rol (precum Agenția antidemocratic din perspectivă proce- de Monitorizare a Presei). În acest durală (la adresa instituțiilor demo- fel, în cea de-a doua parte a anilor cratice, precum parlamentul și, ade- 2000, mass-media românești prezen- seori nediferențiat, la adresa clasei tau, așa cum am specificat anterior, politice legitimate prin mecanismul caracteristicile unei puteri democra- votului democratic), au accentuat

79 POLIS condiții pentru evoluția accelerată a cratice”17. În ceea ce mă privește, unui populism media care s-a integrat sunt de acord relativ la faptul că, cu cel politic și cu cel specific pentru societatea românească a mediului intelectual. Ceea ce a primelor două decenii postcomuniste rezultat a fost conturarea unui climat a fost problematică „reintegrarea” de neîncredere atât față de conținutul cetățenilor și a grupurilor sociale în media, cât și față de politica institu- dezbaterea publică. Accentuarea unei ționalizată procedural, precum și pasivități civice care a reprezentat, în orientarea publicului spre alte zone bună măsură, un element atavic al de comunicare și implicare civică, precomunismului și comunismului, tendință încurajată, evident, și de dublată de „confiscarea” dezbaterii apariția noilor media și a rețelelor publice de către instituțiile media și sociale, care au cunoscut o evoluție clasa politică a avut drept consecință deosebită odată cu începutul celui de- principală deresponsabilizarea cetă- al treilea deceniu al postcomu- țenilor și obstacularea dezvoltării nismului. Elementele atavice ale democratice a societății în ansamblul culturii politice paternaliste, câști- său. Dincolo de lipsa unei tradiții garea târzie a autonomiei în raport cu politice democratice și de piedicile politica, evoluția dificilă a profe- apărute în calea înrădăcinării acesteia sionalizării jurnaliștilor, neimplicarea pe parcursul primelor două decenii publicului în dezbaterile asupra pro- postcomuniste, o altă cauză a acestei blemelor controversate – toate situații a fost reprezentată, însă, de acestea sunt elemente care au generat problema competențelor civice ale o imagine potrivit căreia, „pe lângă cetățenilor. Evoluția și, respectiv, faptul că mass-media din regiune stagnarea acestora au fost direct dezinformează și eșuează în procesul dependente, din punctul meu de de educare a publicului, cu excepția vedere, de două elemente cu mult produsului secundar rezultat întâm- mai vizibile în spațiul public al plător din polemică și analiză dez- României postcomuniste decât pre- echilibrată, jurnaliștii contribuie mai zența cetățenilor, o prezență care a degrabă la lansarea unor bănuieli fost de regulă luată în calcul fie cu privitoare la democrație decât la o ocazia perioadelor electorale, fie atmosferă de compromis, pragma- atunci când aceștia și-au manifestat tism, flexibilitate față de adversarii nemulțumirile – preponderent cele de politici, adesea sporind, în loc să natură economică – prin manifestații reducă intoleranța față de partide, de stradă, așa cum au fost cele convingeri și preferințe contrarii”16. organizate de mișcările sindicale sau Ceea ce a rezultat mai departe a fost, de încă anemicele organizații ale în opinia lui Peter Gross, realitatea că societății civile. Este vorba, pe de o „mass-media est-europene nu ser- parte, despre pretenția de obiecti- vesc, în general, drept model de vitate pe care și-au arogat-o mass- credințe, atitudini și valori demo- media și, pe de altă parte, despre

80 Anul electoral 2019/Din nou despre populism discursul autorității publice (fie că Dificultăților financiare care au vorbim despre lideri politici ocupanți determinat ca multe instituții media ai unor funcții în stat, fie că îi avem să dispară sau să devină captive ale în vedere pe funcționarii aparatului unor grupuri de interese, transfor- guvernamental). Cu toate că, înce- mându-se în complexuri politico- pând din 2013, manifestările de mediatice, li s-au adăugat, în timp, protest ale cetățenilor au marcat o cvasi-dispariția presei scrise tipărite, schimbare fundamentală de discurs, impactul noilor tehnologii de comu- temele economice trecând în plan nicare și inserția acestora în câmpul secund și fiind înlocuite de cele politic, cu implicații internaționale, vizând protejarea mediului, lupta îm- precum și democratizarea nu doar a potriva corupției, respectarea statului accesului, ci și a difuzării de infor- de drept, elementele amintite aici mații – de multe ori neverificate –, în încă se intersectează la nivelul spa- lipsa a ceea ce altădată însemna țiului public și presează asupra opi- „filtrul” jurnalistic ajungându-se la niilor și atitudinilor cetățenilor, influ- creșterea în amploare și întreținerea ențându-le în mod direct raportările fenomenului fakenews, ale cărui cognitive, afective și evaluative la efecte sunt vizibile nu doar în sfera modul în care funcționează sistemul politicilor naționale, ci și în aceea a politic. În acest fel, ele influențează geopoliticii. Societatea românească direct competențele civice ale cetă- nu putea fi o excepție din acest punct țenilor. Încerc o analiză interpretativă de vedere, cu atât mai mult cu cât, a acestei situații în cele ce urmează, deși instituțiile media au reprezentat, prin abordarea fenomenului de însumate fiind, „motorul” demo- politizare a „agorelor media”. cratizării postcomuniste, acesta a fost gripat, în multe rânduri, prin inter- Mass-media ca instrument politic venția factorului politic. Transfor- Dacă, la începutul procesului de mate în anexe ale politicii, trusturi democratizare, instituțiile de presă au importante de presă au devenit instru- avut un rol determinant în crearea mente de propagandă, chiar jurnaliști „agorelor media”, fenomenul de car- altădată prestigioși acceptând să se telizare a făcut ca acestea – în special metamorfozeze în „funcționari ai trusturile ce includ televiziuni de știri puterii”. Mai mult, în timp ce unii – să devină, realmente, actori politici. propagatori aserviți mesajelor poli- În mod evident, degradarea acestei tice indiferente față de interesul importante componente a spațiului public au fost special „inventați” în public asigurate de instituțiile media acest sens, fără să fi avut vreodată a survenit pe fondul deteriorării agre- statutul de jurnaliști, reprezentanții sive a statutului economic al acestora, onești ai media independente se identificabil în întreaga lume occi- situează, în prezent, în zona de dentală în contextul crizei cu efecte subzistență a libertății de exprimare. globale din urmă cu un deceniu. În aceste condiții, în care lupta pentru

81 POLIS captarea audienței pe teme politice nu în România, în special în timpul mai are drept criteriu fundamental perioadelor electorale”, sublinia că stabilirea agendei publice în acord cu „climatul din jurul libertății presei s-a interesul comunitar, ci cu cel dictat deteriorat de asemenea din cauza de partide și lideri politici, instituțiile activității unor grupuri mici de media cu discurs dominant (așa cum extremă-dreapta legate de Biserica sunt, spre exemplificare, televiziunea Ortodoxă – ea însăși finanțată parțial Antena 3, patronată de Dan de către stat – care se opun în mod Voiculescu, fost politician condam- deschis libertății de informare” și nat la 10 ani de închisoare cu execu- acuza „un proiect de lege al liderului tare pentru fapte de corupție, sau Partidului Social Democrat (PSD) și televiziunea România TV, al cărei președintele Camerei Deputaților, patron, fostul deputat PSD Sebastian Liviu Dragnea, ce urmărește să sanc- Ghiță, a părăsit țara pentru a scăpa de ționeze orice persoană ale cărei afir- închisoare și de investigațiile procu- mații ar denigra România în stră- rorilor din mai multe dosare de inătate și care prevede reintroducerea corupție) au contribuit în mod direct calomniei în Codul Penal, existând temeri privind introducerea cenzurii și asumat la consolidarea discursului 18 populist al deținătorilor puterii, la politice în mass-media” . Într-un nou erodarea și dizolvarea sensului insti- raport, publicat pe 26 decembrie tuțiilor și procedurilor proprii demo- 2018, aceeași organizație semnala crației și statului de drept și la faptul că o problemă fundamentală a instituțiilor media din România ține instituționalizarea graduală a tentației de structura patronatelor acestora, din spre autoritarism manifestate de PSD moment ce „unii patroni de presă fac și liderul său, Liviu Dragnea, până la obiectul unor dosare judiciare, alții arestarea acestuia, pe 27 mai 2019, sunt în închisoare, iar cei mai mulți după ce a fost condamnat definitiv la întrețin amiciții politice care le executarea a trei ani și șase luni de servesc interesele”, context în care închisoare pentru fapte de corupție. „politica editorială a acestor media Cu privire la această stare de fapt ignoră adesea interesul public, iar avertiza, printr-un raport dat publi- autocenzura este o condiție pentru cității în luna aprilie 2018, organi- supraviețuire”. Totodată, cel mai zația profesională Reporters Sans recent raport emis de RSF sublinia Frontières (RSF), document care fără menajamente ideea potrivit reclama „politizarea excesivă”, „fi- căreia „canalele TV private apropiate nanțarea ilicită”, „aservirea agendei de putere România TV sau Antena 3 editoriale patronatului” și „infiltrarea au ignorat regulile deontologice de redacțiilor cu agenți acoperiți”. bază și au difuzat informații false Raportul atenționa, de asemenea, că despre manifestațiile din 2017 și „transformarea presei într-un instru- 2018”, îi nominaliza pe Dan ment de propagandă politică a fost Voiculescu, Sebastian Ghiță, Adrian mai vizibilă ca oricând în ultimii ani Sârbu, Alexander Adamescu și Dan

82 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Andronic drept patroni de presă foarte grav este faptul că sumele (Antena 3, România TV, agenția de deloc neglijabile pe care le-au primit presă Mediafax, cotidianul România pentru prestațiile lor „analitice” acești liberă, respectiv cotidianul Evenimentul „funcționari ai puterii” proveneau din zilei) vizați pentru acte de corupție și fondurile publice alocate PSD în acuza intervenția Doinei Gradea, conformitate cu normele legale președinte-director general al TVR, privind statutul partidelor politice și în politica editorială a postului public finanțarea acestora: „Seară de seară îi în favoarea deținătorilor puterii gu- vedem la televizor. Comentează, vernamentale. Deloc mai puțin analizează, despică firul în patru, țipă, important, documentul releva și „re- își dau ochii peste cap și se plâng de formele legislative ce contravin inde- nedreptățile «statului paralel». Susțin pendenței presei” inițiate de coaliția în schimb, fără să clipească, politica guvernamentală PSD-ALDE, exem- partidului de guvernământ. Opiniile plificând prin trimitere la modificarea lor nu sunt deloc dezinteresate. (…) cadrului legislativ care a permis Pentru a-și încasa «onorariile» cât demiterea fără motiv a directorului mai discret, propagandiștii media general al agenției publice de știri folosesc o schemă financiară bine Agerpres și la controalele fiscale pusă la punct. Ingineria este destul de exercitate asupra instituțiilor media simplă: PSD plătește în baza unor independente19. Dincolo de această contracte două firme deținute de reprezentare generală a situației din consultanții de casă ai lui Dragnea, presa românească a anului 2018, iar acestea virează banii mai departe lucrurile sunt cu mult mai grave în către firmele «jurnaliștilor» și planul realității, din moment ce nume «analiștilor». Sumele provin din importante ale celor care evoluează subvenția plătită de stat, adică de noi pe scena spectacolului mediatic toți, partidelor politice parlamen- populist regizat de actuala putere tare”20. Numele implicate în această guvernamentală au fost angajate, pe activitate de propagandă remunerată bază de contract, în lupta pentru sunt, potrivit jurnaliștilor Newsweek, destructurarea statutului democratic următoarele: Doru Bușcu, Bogdan și european al României. Astfel, după Chirieac, Marius Pieleanu, Mirel cum indica o investigație de la finalul Palada, Răzvan Savaliuc, Adina anului 2018 a săptămânalului Anghelescu-Stancu, Marius Ghilezan Newsweek, ediția de România, o serie și Liviu Alexa, unii dintre aceștia întreagă de „jurnaliști” și „analiști” foști jurnaliști prestigioși, alții afiliați televiziunilor Antena 3 și „inventați” și plasați direct în slujba România TV, dar și TVR, televiziune politicienilor, în vreme ce doi dintre nominal „publică”, dar aflată, de fapt, cei nominalizați (Pieleanu și Palada) total în serviciul puterii guverna- ar putea fi trecuți în categoria mentale, dețineau contracte – formal „sociologilor de partid”, fără a avea de „consultanță” –, direct sau prin și o validare academică, bazată pe interpuși, cu PSD. De asemenea, lucrări științifice, care să le legiti-

83 POLIS meze statutul de „sociolog”. Acestora datelor relative la execuția bugetară le pot fi adăugați alți așa-numiți aferentă anului 2018, preluate și „jurnaliști”, precum Mihai Gâdea și analizate de presa independentă –, o Mircea Badea, „vedete” ale televi- accelerare a presiunilor guverna- ziunii Antena 3, sau Victor Ciutacu21, mentale asupra instituțiilor media format la aceeași televiziune a lui neafiliate puterii politice: „Nu știu Dan Voiculescu și devenit „mode- dacă presa este obligată prin lege să rator” la România TV, ca și alți verifice înainte informațiile și pe autointitulați „analiști”, cum este urmă să le publice –, dar o să verific Mugur Ciuvică, invitat permanent în personal acest lucru – și dacă nu „amvonul” Antena 3, de unde predică există în lege o să propun eu modi- inchizitorial la adresa adversarilor ficarea aceasta, inclusiv o amendă”23. politici ai puterii guvernamentale. În Între timp, mai cu seamă după mod expresiv, în contextul unui arestarea liderului principalului partid interviu pe care l-a acordat pe 27 de guvernământ, tentațiile autorita- decembrie 2018 în cadrul emisiunii riste ale PSD au scăzut în agresivitate Sinteza Zilei, difuzată de Antena 3 și și în contextul în care, ca urmare a „moderată” de Mihai Gâdea, secon- rezultatelor alegerilor pentru dat de Mircea Badea, în realitate un Parlamentul European de pe 26 mai monolog întins pe durata a aproape 2019, partidul a înregistrat un scor trei ore de emisie, liderul PSD, Liviu diminuat la jumătate prin comparație Dragnea, nu a ezitat să mulțumească cu cel obținut în contextul alegerilor public acestui post pentru serviciile parlamentare din decembrie 2016 aduse: „Niciodată PSD-ul și ALDE (22,5% față de 46%). Dincolo de nu o să putem să vă mulțumim dum- această realitate, ceea ce putem neavoastră și colegilor dumnea- constata ca fiind problematică în voastră pentru ce ați făcut în acești evoluția acestui „nou spațiu public” doi ani de zile. Totuși, două milioane de români primesc informațiile al dezbaterii politice, consecință corect, e important. Nu aveți cum să directă a politizării „agorelor media”, nu recunoașteți, dom’ne, toate pre- este predilecția pentru un anumit tip siunile care au fost pe dumneavoastră de discurs structurat pe un fond în toți anii ăștia, și cu toate astea nu maniheic și care facilitează, astfel, v-ați frânt. Nu că ați făcut ceva impactul populismului. Tocmai din senzațional, ați făcut ceva normal, această perspectivă, în secțiunea care dar ați rezistat”22. urmează îmi propun să evidențiez Debutul anului 2019 nu anunța principalele caracteristici ale discur- echilibrarea situației din mass-media sului mediatic populist. românești, ci, dimpotrivă, dată fiind declarația de atunci a ministrului de Discursul mediatic populist Finanțe, Eugen Teodorovici – ca urmare a acuzațiilor aduse de către Dintre condițiile fundamentale opoziție cu privire la falsificarea pentru funcționalitatea unei demo-

84 Anul electoral 2019/Din nou despre populism crații, aceea a libertății presei este, statunascendi, cele media au încercat indeniabil, de o importanță deosebită. să contribuie, la rândul lor, la pro- Evoluția instituțiilor media din cesul de educare în spiritul valorilor România postcomunistă nu a avut un democratice, deși, în mod originar, trecut democratic de la care să se rolul presei ar trebui să fie, pre- revendice. Idealizatul interbelic, chiar cumpănitor, cel de informare. Mai cu recuperat la nivel de „compensare seamă spre finele primei decade simbolică” imediat după 1990, nu postcomuniste și începutul celei de-a oferea un tablou al presei demo- doua, având un acces nemediat la cratice și al unei sfere publice funda- informații și beneficiind de stagii de mentate pe valori civice (dimpotrivă, profesionalizare în cadrul unor com- discursul dominant în presa inter- panii media funcționale în demo- belică era cel specific jurnalismului crațiile consolidate, mulți jurnaliști au de opinie, redat de multe ori în jucat și rolul de „educatori civici” formule care depășeau nepermis pentru o populație nedeprinsă cu limitele pamfletului, iar repetatele libertatea, fără însă ca acest lucru să „stări de asediu” impuse de guvernele însemne un succes. Odată cu reve- succesive au imprimat gazetarilor nu nirea în funcția de președinte al doar cenzura, ci și un exercițiu republicii a lui Ion Iliescu și a PDSR deliberat al autocenzurii), iar presa la guvernare, ca urmare a alegerilor comunistă putea transmite, cel mult, din 2000, instituțiile media au niște repere culturale, și acelea cunoscut o amplă presiune din partea afectate, însă, de dogmele partidului puterii politice. Pe de altă parte, în unic. Cu toate acestea, elanul gaze- aceeași perioadă își are originea tăresc al startului democratizării a fenomenul de „cartelizare” a presei, permis, așa cum am văzut în secțiu- care a culminat cu apariția „comple- nea anterioară, apariția unor surse de xurilor politico-mediatice”25 care informare credibile și a unor excepții evoluează până în prezent, contri- jurnalistice care au probat în timp, buind astăzi – cu excepții notabile! – prin profesionalismul lor, că articu- la întreținerea unui discurs populist și larea unui spațiu al dezbaterilor cu la accelerarea tentației autorita- specific democratic este posibilă, rismului exhibate, din nou, dar mai chiar dacă, pentru a-l invoca pe acut ca în trecut, de PSD și liderii săi, Habermas, „o sferă publică funcți- așa cum s-a putut observa în perioada onând politic are nevoie nu numai de scursă între ciclul electoral al garanțiile venite din partea insti- alegerilor parlamentare din decem- tuțiilor statului de drept, ea este brie 2016 și cel al alegerilor pentru legată și de sprijinul moștenirilor Parlamentul European din mai 2019. culturale și al modelelor de so- Pentru o mai bună înțelegere a cializare, de cultura politică a unei modului în care se manifestă, în populații deprinse cu libertatea”24. Ca România contemporană, discursul și alte instituții ale societății civile in mediatic populist, considerăm nece-

85 POLIS sară o analiză care să plece de la cât mai larg. Paradoxal, competiția distincția dintre „populismul expri- pentru cucerirea audienței nu a mat de media” și „populismul prin însemnat atât o creștere a profe- media”, precedată de evaluarea sionalismului oglindit în conținutul cauzelor ce au determinat apariția editorial, ci, dimpotrivă, o deprofe- populismului mediatic în România. sionalizare a discursului media, orientat În cele ce urmează, intenționez ca, în acum cu predilecție spre declanșarea funcție de circumscrierea conceptuală emoțiilor. Ceea ce a însemnat pozi- a acestor două categorii și prin exem- ționarea pro sau antiguvernamentală plificare, să relev principalele carac- în prima decadă a postcomunismului teristici ale discursului mediatic popu- s-a accentuat, iar încadrării mani- list, configurat la intersecția dintre heiste „noi” versus „ei” i-a fost media și politică. adăugată proiecția organicistă în care, de regulă, politicienii etichetați drept Mass-media și conturarea ca- „răi” reprezentau out-group-ul, în drului discursului populist vreme ce moderatorii emisiunilor de Odată cu dezvoltarea procesului dezbatere politică (ai așa-numitelor de politizare și trecerea de la statutul talk-show-uri) apăreau drept expo- de putere democratică la cea de nenți ai in-group-ului identificat putere politică a celor mai repre- automat cu cetățenii sau, mai larg zentative instituții media (includ aici, spus, cu „poporul”. De asemenea, a deopotrivă, trusturi media clasice, fost inclusă, în această nouă abordare care combină audiovizualul cu presa discursiv-editorială a televiziunilor scrisă, dar și televiziuni care emit reprezentative din punct de vedere pentru un public de nișă sau care și-au politic, poziționarea antidemocratică, creat un public specific – un exemplu fiind criticate în permanență reperele ar fi OTV), vizibilă începând cu a instituționale și procedurale ale regi- doua jumătate a anilor 2000, acestea mului democratic (e adevărat, încă au intrat într-o acerbă competiție fragil și comportând multiple disfunc- pentru audiență. Rațiunilor econo- ționalități). Totodată, a fost readus în mice li s-au adăugat, desigur, cele atenție providențialismul și a fost politice, întrucât influența exercitată creată și vehiculată la ore de maximă de media e susceptibilă de a fi audiență iluzia că există soluții ime- contorizată prin voturi pentru un lider diate pentru nemulțumirile „poporu- și/sau o anumită organizație ori lui”, moderatorii de emisiuni asu- pentru un anumit proiect politic. mându-și explicit rolul de a se Televiziunile de știri reprezentând „lupta” pentru aplicarea lor sau chiar diferite trusturi, conștientizând și de a le pune în practică în mod direct. avansul important al noilor media, au Un astfel de discurs agresiv, com- dat tonul în această direcție, astfel portând toate aceste elemente defi- încât și-au calibrat discursul în așa fel nitorii pentru populism, a putut fi încât să capteze atenția unui public regăsit, din ce în ce mai pregnant, și

86 Anul electoral 2019/Din nou despre populism la nivelul unor emisiuni radiofonice Elveția) și de cel „vestic” (prezent în pe teme politice și/sau sociale, țări precum Belgia, Olanda, Irlanda și realizate „în direct” cu ascultătorii, Statele Unite ale Americii)27 dă notă dar și în secțiunile de „opinii” ale despre un efect ale cărui cauze ziarelor și – odată cu apariția acestora implică nuanțe de ordin structural și – ale publicațiilor online, pe bloguri care trimit, în principal, spre faptul sau pe paginile oficiale de Facebook că, în România, apariția, dezvoltarea ale diferitelor instituții media. Deloc și evoluția televiziunilor private de de neglijat este și faptul că, mai cu știri sau cu impact politic (Antena 3, seamă în ultima decadă, fenomenul Realitatea TV, România TV, OTV) observabil și la nivelul partidelor au avut loc într-un cadru de inter- politice – mai întâi, la cel al organi- dependență cu cel politic, care a zațiilor politice asumat naționaliste, implicat poziționarea lor drept com- iar ulterior și la nivelul partidelor petitori ai televiziunii publice (aflată, mainstream –, și anume cel al de regulă, sub control guverna- discursului etnonaționalist, a putut fi mental), ca adversari ori susținători ai înregistrat și în cazurile unora dintre puterii guvernamentale și/sau ai cei mai importanți moderatori de anumitor lideri și partide politice, emisiuni politice. Constatarea de la precum și, deloc mai puțin important, care plec în analiza variatelor tipuri interesele politice ale patronilor. În de populism media – concentrându- acest cadru și în măsura în care, pe mă, în această secțiune, asupra tele- lângă partidele mai mult sau mai viziunilor de știri, cea mai importantă puțin meteorice și de orientare și reprezentativă parte a media populist-naționalistă (PUNR, PRM, clasice din perspectiva contribuției la PPDD, PNG-CD, UNPR), și cele dezvoltarea populismului mediatic – instituționalizate încă din 1990 (PSD este aceea că evoluția din ultimii 15 și PNL) au suferit un efect de ani a mass-media românești pare a se influență din partea primelor, pre- înscrie într-un model „care include luând, de asemenea, elemente discur- Spania, Franța, Grecia și Italia, fiind sive, atitudinale și comportamentale caracterizat de un sistem media proprii aceluiași tip de populism, și pluralist polarizat, cu un foarte ridicat televiziunile importante au început să grad al paralelismului politic, cu un vehiculeze, mai mult sau mai puțin foarte scăzut nivel al jurnalismului conștient, ingredientele discursive ale profesionist și cu cea mai puțin populismului, fie prin oferirea unor inclusivă piață de presă”26. Această platforme de propagare a acestuia, fie caracterizare generală, ce diferențiază prin transformarea lor în instrumente modelul „sudic” de sistem media de ale populismului. Dacă avem în cel „nordic” (incluzând Danemarca, vedere, spre exemplu, cele mai Finlanda, Norvegia și Suedia), de cel importante emisiuni de dezbateri „central” (reprezentativ pentru politice difuzate de televiziunile de Austria, Germania, Marea Britanie și știri amintite mai sus, putem observa

87 POLIS că atât Sinteza Zilei (moderată de intimitate) pe trei dimensiuni majore: Mihai Gâdea), cât și Jocuri de putere negativitate, emoționabilitate și so- (moderată de Rareș Bogdan), Vorbe ciabilitate28. Practic, fiecare dintre grele (moderată de Victor Ciutacu), acești moderatori – care, cu excepția Dan Diaconescu în direct de la OTV lui Ionuț Cristache, nu dețin com- sau, în prezent, România 9, difuzată petențe profesionale formale, atestate de TVR și moderată de Ionuț prin acte de studii, în domeniul Cristache exhibă o logică de comu- jurnalistic – ai unor emisiuni politice nicare populistă, cu pregnante de impact se raportează, de regulă, în accente suveranist-etnonaționaliste, mod negativ la subiectele pe care le desfășurate într-o schemă profund consideră importante pentru agenda maniheistă și orientată anti-indivi- politică și socială, retorica crizei și dualist (împotriva clasei politice în negativismul fiind de natură să ansamblu, puterii și/sau a opoziției, transmită o „stare de excepție” care abordate foarte adesea într-o manieră este adusă la cunoștința „poporului” colectivistă), anti-democratic (prin și care, în numele aceluiași „popor”, atacurile repetate la instituții și pro- trebuie rezolvată de urgență, în ceduri democratice) și providențialist imediat, eventual chiar încălcându-se (în sprijinul unor lideri sau pentru cadrul legislativ și procedural al propria promovare de imagine a democrației. Pe dimensiunea emo- moderatorului, fie pentru dobândirea ționabilității, stilistica acestor emi- influenței politice, fie pentru crește- siuni pune în joc tonul emoțional, „de rea celei media, fie pentru ambele). suflet”, identificabil atât pe parcursul Conturând astfel cadrul pentru pro- monologului introductiv al emisiunii, pagarea discursului populist, emisiu- cât și în întrebările adresate invitaților nile respective au imprimat în timp – ori în replicile date acestora, abso- unele pregnant (precum cea difuzată, lutismul afirmațiilor, exprimând în până la închiderea postului, de OTV, subtext convingerea existenței unui cea difuzată de Realitatea TV până la „unic adevăr” revelat moderatorului, transformarea moderatorului Rareș ca „inițiat” în aspectele de profun- Bogdan în politician sau cea difuzată zime ale societății românești, și pe de România TV, ca și altele care sunt care acesta îl aduce la lumină, dez- prezente în grila de programe a văluindu-l „poporului” și, finalmente, acesteia), altele difuz (cum sunt patriotismul, care, în spațiul româ- emisiunile difuzate de Antena 3 și nesc, este înțeles în sensul gesticu- TVR) – și un anumit stil retoric, ce lației și retoricii naționalist-excep- poate fi deconstruit apelând la ționaliste de orientare etnicistă și modelul propus de Nicole Ernst și despre care se prezumă că este defi- care constă în combinarea a șapte nitoriu exclusiv pentru moderator și elemente stilistice (negativism, reto- „poporul” căruia acesta i se adre- rica crizei, ton emoțional, absolu- sează, îndrumându-l, și în nici un caz tism, patriotism, colocvialism și pentru cei împotriva cărora se

88 Anul electoral 2019/Din nou despre populism perorează militant. Pe cea de-a treia aspecte în cele ce urmează, încercând dimensiune, a sociabilității, mode- să exemplific prin trimitere la ratorul adoptă o adresabilitate directă emisiuni difuzate de televiziuni și și colocvială atunci când se adresează care au implicat deopotrivă reprezen- in-group-ului, adică „poporului”, tanți ai respectivelor instituții media, mizând pe intimitatea cu acesta, pe intelectuali și politicieni. niște legături „spirituale”, „sufle- tești”, „tainice”, la care nu au acces Mass-media ca platforme populiste decât cei care sunt „de o ființă”, din Cu toate că televiziunile de știri același „neam”. Ceea ce rezultă este din România contemporană s-au discursul media populist, care îl poziționat, cel mai adesea, diferențiat completează pe cel specific popu- din perspectivă politică, susținând lismului politic și care se propagă anumiți lideri și partide și îndrep- într-un spațiu public deja pregătit în tându-se împotriva altora, considerați acest sens inclusiv de discursul indezirabili, în ceea ce privește specific intelectualilor publici. După contribuția lor la conturarea cadrului știința mea, nu există, până în acest de manifestare a discursului populist, moment, analize cantitative ale acestea par să împărtășească mani- specialiștilor români în comunicare și heismul, aspirația de a vorbi în mass-media care să ateste impactul numele unor grupuri și de a le motiva acestui tip de discurs asupra pu- la acțiune, intenția de a critica blicului fidel al acestor televiziuni. procedurile democratice și opțiunea Conjectura mea, configurată în marja providențială pentru identificarea unei interpretări de natură calitativă, unor „salvatori” ai „națiunii”, toate este aceea că aceste trei tipuri de acestea fiind astfel orientate încât să discurs se potențează reciproc și că răspundă imperativului potrivit căruia principala structură de oportunitate „poporul” trebuie să primeze. Ele au pentru propagarea lor este cea iden- dezvoltat, astfel, mai cu seamă din a tificabilă la nivelul instituțiilor media, doua jumătate a anilor 2000 și până fie acestea clasice sau cele bazate pe în prezent, în cadrul celor mai noile tehnologii de comunicare. Din importante emisiuni, și anume cele acest punct de vedere, referindu-mă dedicate dezbaterilor pe subiecte aici la televiziunile de știri, consider politice, ceea ce analiștii contem- că, prin contribuția lor, mai cu seamă porani ai domeniului numesc „po- în ultimii 15 ani, la conturarea pulism media monocultural”29, pla- cadrului acestui tip de discurs, ele pot sându-se, și atunci când se manifestă fi analizate atât sub aspectul unor ca platforme, și atunci când devin platforme populiste – în sensul instrumente ale populismului, într-o „populismului exprimat de media” –, zonă retorică ce presupune un tip de cât și în cel al unor instrumente comunicare justițiară asumată populiste – în sensul „populismului „pentru” și „în numele” românilor, prin media”. Analizez aceste două această categorie nefiind înțeleasă,

89 POLIS

însă, în sensul civic al cetățeniei dia”30. Pentru a evidenția maniera în constituționale, ci mai ales în cel etnic, care televiziunile au devenit, în al unui „neam”. Tot ceea ce ține de România de azi, platforme ale „români”, ca oameni obișnuiți, de discursului populist, voi analiza în „românism” și „românitate” repre- cele ce urmează edițiile unor emi- zintă priorități absolute, cărora siuni realizate și difuzate de OTV, moderatorii de dezbateri politice le Realitatea TV și Antena 3 pe acordă statutul potrivit, înrolându-se parcursul ultimului deceniu. fără rezerve pentru promovarea Am în vedere mai întâi ediția din „adevăratelor valori” ale „neamului”, 2 august 2010 a emisiunii Dan pe care le contrapun, de regulă, cel Diaconescu în direct31, realizată de puțin unei anumite părți din clasa Dan Diaconescu, jurnalist și patron al politică, celor care sunt considerați OTV, fondator al PP-DD, al cărui „antiromâni” și, evident, celor care ar invitat a fost Mircea Chelaru, fost șef atenta din exterior la suveranitatea al Statului Major General al Armatei națională (fie că este vorba despre Române, destituit din această funcție politicieni europeni, ambasadori ai ca urmare a unor declarații de natură altor state, oameni de afaceri străini politică. Invitatul este prezentat de sau reprezentanți ai unor instituții ale moderator ca fiind „un mare român, Uniunii Europene). În acest sens, atât un patriot, cum se spune, la propriu și moderatorii, cât și invitații acestora, la figurat”, acesta oferindu-i lui ca și subiectele pe care le abordează, Mircea Chelaru posibilitatea de a încercând să le impună pe agenda propune tema dialogului. Invitatul publică, devin componentele unui joc anunță tema într-o manieră intero- retoric ce întrețin și încurajează gativă, și anume: „Cum trebuie să abordarea populistă a realității. Din recuperăm România pentru români?”, perspectiva unor platforme de comu- ceea ce sugerează, evident, o situație nicare, mass-media, televiziunile în de urgență, dat fiind că țara trebuie special, devin, dacă avem în vedere „recuperată”, fără a se explicita, însă, distincția redată mai sus, exponentele de la cine sau de unde anume. Cadrul „populismului exprimat de media”, de suspans este conturat de către specific „organizațiilor media care se același invitat cu ajutorul altor două angajează în mod activ în sensul întrebări ce au rolul de a sublinia propriului lor tip de populism” și în situația negativă a societății prin contextul căruia „principala intenție a elemente de retorică a crizei: „Nu jurnaliștilor în uzitarea unor ase- credeți că România nu mai este a menea strategii pare să fie aceea de românilor? Și că avem nevoie de o construcție a comunității prin inter- regândire, o reprocesualizare a mo- mediul unor procese de construcție dului nostru de viață?”. Odată starea discursivă, aflate în concordanță cu de negativitate instaurată în platou, obiectivele specifice, profesionale și invitatul recurge la artificiile emo- comerciale, ale respectivelor me- ționabilității proprii discursului popu-

90 Anul electoral 2019/Din nou despre populism list. Mai întâi, printr-o confesiune Specificând că cele susținute repre- asumată pe un ton emoțional: zintă o „sentință”, invitatul adaugă „Haideți să vă fac o confesiune! Am tonului emoțional suficiența absolută o mare restriște sufletească și un a cunoașterii situației, siguranța celui reproș pe care îl voi lua cu mine în care are acces la dedesubturile scenei mormânt. Plec cu această amără- politice. Un alt ingredient al stilului ciune, că nu pot lăsa copiilor mei cea populist căruia emisiunea respectivă mai prețioasă avere. Noi, generația îi servește drept platformă, și anume care am ieșit în decor sau am fost naționalismul, nu întârzie să apară, aruncați în decorul vieții publice, nu prin trimiterea făcută de invitat la putem să lăsăm copiilor noștri drept identitatea sa de militar și la apărarea moștenire o țară. Asta e marea mea armatei în raport cu criticii săi, durere”. Este instituită astfel pozi- context în care valorile invocate ționarea maniheistă, prin creionarea ritual (jurământ, viață, glorie, in-group-ului și prin apelul emoțional măreție, noblețe, sacrificiu) par să nu la linia descendenței și a unei fie alterate de termenii jignitori ai responsabilități care se transmite de unor amenințări: „Ca general al la o generație la alta, o situație ce armatei române, am jurat. Contractul reprezintă o „urgență națională” ce meu n-a fost contract colectiv de trebuie rezolvată, cu atât mai mult cu muncă, a fost jurământ individual. cât „ei”, out-group-ul, sunt cei care Contractul meu de muncă a fost au determinat în mod conștient o jurământul al cărui preț a fost viața atare stare de lucruri: „În momentul mea. Și îi rog pe toți cei care tot dau actual, nici un membru al clasei în armată și ne fac nesimțiți să-și mai politice, fie că a fost la guvernare sau țină pliscul, că altfel o să le dăm peste în opoziție, fie că a furat, fie că a bot rău de tot! Îi avertizez pe acești lăsat să se fure (…) se fac vinovați tembeli fără măsură că nu vorbește [sic!] pentru prăbușirea integrală a [sic!] împotriva generalului Chelaru capacității de existență a națiunii sau împotriva plutonierului cutare, române. Capacitatea de existență vorbește împotriva unei instituții care înseamnă și economie, și cultură, și este păstrătoarea celor trei simboluri spiritualitate, și educație, și sănătate. sacre: drapel, imn și uniformă. Și le- (…) Toată această clasă politică se am spus-o, cu această ocazie, că de- face vinovată de această stare aici încolo nu mai tacem [sic!]. Și că periculoasă, de limită critică la care a de-aici încolo nu vom mai permite ca ajuns națiunea română. Și nu poate fi niște pițifelnici absenți de la apelul de absolvit niciunul din ei. De aceea am seară, inclusiv de la propria lor spus, domnule Diaconescu, că semnătură în buletinul de identitate, această clasă politică trebuie să aibă să-și dea cu presupusul asupra unei condescendența să plece. Dacă nu o instituții care a produs și glorie, și face, să fie înlăturată! Iar înlăturarea măreție, și noblețe, dar mai ales o face singurul arbitru: poporul”. sacrificiu”. În timp ce pe scroll-ul

91 POLIS emisiunii era postat mesajul „Dați telor de stil proprii formulei com- SMS la…. Cu DA și NU: Români, prehensive propuse de Ernst pentru vreți să vă recuperați țara?”, invitatul analiza discursivă a populismului, a potențat monologul ce s-a întins pe sunt identificabile, deopotrivă, fondul parcursul a aproape două ore de maniheist cu nucleu etnonaționalist, emisie și de-a lungul căruia mo- colectivismul anti-individualist, anti- deratorul a intervenit în câteva democratismul și providențialismul rânduri doar pentru a-i prezenta lui unei „treziri” care e nu doar necesară, Mircea Chelaru anumite întrebări ci și iminentă. primite de la telespectatori, cu Un alt caz de populism media este crearea discursivă a sociabilității prin cel ilustrat de ediția din 22 decembrie raportare la aceștia din urmă, adre- 2015 a emisiunii Jocuri de putere, sându-li-se colocvial și intim-mo- difuzată de Realitatea TV și moderată bilizator: „Oameni buni, este vremea de Rareș Bogdan, care l-a avut ca marii treziri! Este vremea să vă invitat pe actorul Dan Puric32. adăpați de la valorile românilor! Nu Promovând ceea ce am putea numi mai căscați gura la toți neaveniții, la un „populism dacopat” prin inter- toți alogenii și la toți paraziții mediul unor conferințe de vulgarizare tranzitorii prin România! Au venit cu a unui naționalism de coloratură traista goală și au plecat doldora cu fascistă, invitatul este încurajat de ea de euroi și de dolari! Respingeți, moderator, din chiar debutul emi- nu vă faceți că nu vedeți! Respingeți siunii, să prezinte telespectatorilor obrăznicia, cu riscul de a primi „cum arată România lui Dan Puric”. insultă [sic!]! Nu lăsați să se suie în Răspunsul este destinat, evident, să capul românului cuminte obrăzni- provoace emoția, plecând, de ase- cătura care ne încalcă felul nostru menea, de la starea negativă în care tihnit de a fi”. Desigur, generalul se află societatea românească, mai cu Chelaru nu dezvăluie cine anume este seamă din punct de vedere „spiritual” „obrăznicătura”, dar este lipsit de și conturându-se în deplin acord cu orice confuzie în privința „felului retorica crizei: „La suprafață, politic tihnit de a fi” al românilor: „Românul și social, este o Românie mutilată, iar nu a fost învățat să trăiască în pe dedesubt, în ceea ce privește opulență, nu și-a dorit iahturi și România profundă, e o Românie extravaganțe. A dorit să aibă un plină de amar sufletesc, cum ar spune cămin, să-și crească un copil, să aibă Eminescu, este o Românie tristă”. asigurată ziua de mâine și de-aici Tonalitatea emoțională este întărită încolo să poată produce viitorul de trimiterea legitimatoare la o elită copilului său”. Dincolo de prezența, care astăzi nu mai există, prezentul în această mostră de populism aducându-ne „un proces de dezră- (pentru care emisiunea televizată dăcinare, de deznaționalizare, de menționată se constituia în plat- dezromânizare și, în final (…), de formă), a dimensiunilor și elemen- descreștinare”. Refugiul în trecut este

92 Anul electoral 2019/Din nou despre populism o formă de evaziune ce permite Europa, dar ca o voce pregnantă și întâlnirea cu valori intelectuale care puternică, care să fie auzită în corul au înțeles „puterea suferinței” popo- celorlalte popoare europene, și nu ca rului român, dat fiind că „cei mai acum, ca niște slugi nenorocite”. De preocupați de destinul neamului un naționalism autarhic edificator, românesc, generația de filosofi inter- ideea expusă aici este de natură să belici, începând cu șeful de școală – atenționeze cu privire la pericolele Nae Ionescu – și continuând cu cărora li se expun „iubitorii de țară”, Mircea Vulcănescu și toată elita cei care refuză să accepte formele minților strălucitoare din acea peri- impuse de alții mai cu seamă în oadă, aveau ideea de existență a prezent, când „totul este pudrat și poporului român în virtualitate și, cosmetizat prin paradoxala teroare a conform acestei intuiții istorice, acest democrației, care, de fapt, este neam ar sta așa nemișcat într-un soi instrumentul pervers și inatacabil al de latență ca la momentul crucial să noii poliții ideologice”. În aceste se reverse în istorie croindu-și condiții de evident pericol, „nu mai ai destinul”. Situația societății româ- voie să-ți iubești țara pentru că ești nești este deci una critică, „starea de naționalist, iar dacă ești naționalist, urgență” fiind potențată de faptul că ești etichetat ca fiind xenofob, rasist, „ei” urmăresc să distrugă spiritul antisemit”. Mai mult, „suntem jigniți acestui popor, spirit care se transmite ca neam și ca popor. Nu numai că ni mai cu seamă prin valori intelectuale se reîncriminează martirii, care s-au precum cele invocate. În identificarea jertfit de-a lungul trecutului nostru, celor care vor răul românilor, tonul dar ne este insultată însăși istoria, în invitatului devine unul sentențios, toată integralitatea ei și în tot ce avem revendicând în subsidiar accesul mai sfânt în ea. Asistăm la un proces acestuia la „adevărul absolut” pe care de murdărire generală a României, a îl enunță după cum urmează: „Și de feței ei, pe care eroii, martirii și sfinții aceea se explică efortul major al noștri au ținut-o neîntinată”. În fața ocultei internaționale de astăzi de a unui astfel de militantism „mărtu- distruge, de a compromite, de a risitor” despre patrie și neam, marginaliza tocmai spiritul acesta moderatorul nu poate rămâne, totuși, interbelic, care conștientiza și crista- lipsit de cuvinte. Dimpotrivă, Rareș liza în termeni majori lumina Bogdan simte nevoia să afle, alături spiritului românesc în lume, dăruită de telespectatori, răspunsul ultim, de Eminescu prin opera și viața lui „izbăvitor”, la o întrebare care deopotrivă martirizată. Mircea exprimă, în esență, provincialismul Vulcănescu, Constantin Noica, suveranist al populismului specific Mircea Eliade, Emil Cioran, Vasile societății românești: „Domnule Puric, Băncilă, Petre Țuțea și câți alții ce am putea face pentru ca România vorbeau în termenii demnității să se raporteze la valorile reale, la românești. Ei vroiau să fim în modelele reale și falsele valori să fie

93 POLIS

îndepărtate? Ce am putea face pentru semnat o scrisoare de protest adresată a nu mai sta în genunchi la nesfârșit, Alinei Gorghiu și lui Vasile Blaga, la ce am putea face pentru a nu mai acea dată copreședinți ai PNL, în care privi spre ambasade ca spre și-au declarat nemulțumirea față de Dumnezeu și a înțelege că, până la nominalizarea jurnalistei Oana urmă, forța unei democrații, a unui Stănciulescu pentru a reprezenta stat este în tradiție, este în istorie, este acest partid în Consiliul de în sufletul sau în spiritul său și în Administrație al Televiziunii publice. instituțiile sale, nu în instituțiile Cei 25 de semnatari inițiali își altora?”. Soluția nu poate fi decât una motivau protestul după cum urmează: desfășurată în acord cu o logică de tip „Oana Stănciulescu s-a făcut cu- colectivist, astfel încât întregul popor noscută cafoarte activă în cultivarea să elibereze „sufletul românesc” de memoriei unor personalităţişi valori „impostura cumplită” în care a fost de extremă dreapta din istoria culturii „împins în mod programat”. Există româneşti. Cu o consecvenţă ce deci, în acest sens, speranță, ne trebuie subliniată, jurnalista îşi face asigură Dan Puric, câtă vreme „peste un crez din a reabilita şi eroiza o serie istoria atroce, crudă și nedreaptă care de personalităţi de orientare legio- a marcat acest pământ românesc, nară, xenofobă, antieuropeană şi întotdeauna a trecut ca un pod o axă antidemocrată. Pe aceştia i-a declarat neîntinată a demnității noastre, ținută repetat «eroii noştri». Câteva exem- pe umeri de acea rasă superioară de ple sunt revelatoare: la 23 februarie, români pe care o intuia Eminescu și acest an, într-o dezbatere la care se răspândea în mod miraculos Realitatea TV, Oana Stănciulescu de la vlădică la opincă. Ei sunt declara că Radu Gyr, cunoscut poet stâncile de nezdruncinat pe care s-a legionar, autorul imnului mişcării ținut țara la momente de restriște. Să legionare, personalitate recuperată de fii român înseamnă să fii o astfel de Ion Antonescu, în regimul căruia a stâncă. Pe ea se înalță existența și ocupat importante demnităţi, şi scri- destinul nobil al acestui popor”. itorul şi publicistul Vintilă Horia, Dar populismul media în sensul cunoscut ca prohitlerist, sunt «repe- utilizării suportului de comunicare ca rele ei morale». Şi, cu prestigiul platformă nu e identificabil doar în câştigat întotdeauna de omul de pe cazurile invitaților emisiunilor de ecran, recomanda societăţiiromâneşti dezbateri de la televiziunile de știri, să adopte aceste repere morale. (…) ci și în cele ale moderatorilor Nu putem fi decât consternaţi de acestora. Exemplificăm mai întâi cu propunerea Partidului Naţional monologul moderatorului Rareș Bogdan Liberal pentru completarea din partea introductivă a emisiunii Consiliului de Administraţie al TVR. Jocuri de putere, ediția din 17 martie Fie că îmbrăţișăm sau nu drumul 201633. Contextul a fost creat de politic al PNL, am văzut întotdeauna faptul că 25 de intelectuali publici au în acest partid o structură

94 Anul electoral 2019/Din nou despre populism democratică importantă. Am crezut bunele, și relele, este pus la zid. În ce întotdeauna în compatibilitatea con- mod? De cine? De semeni. De un ceptelor de democraţie, europenism grup de intelectuali. Că cine oare, în şi liberalism”34. Monologul mode- lumea aceasta, este de-o perversitate ratorului, voit justițiar, semnala o mai mare decât exact cei care au criză fără precedent, situa negativ cunoștințele, care au cultura, care au protestul intelectualilor, abunda de gândirea? Deci Oana Stănciulescu, comparații deplasate între acesta și oameni buni, a fost astăzi zdrobită! ceea ce se întâmplase în România Zdrobită de un număr de 25 de comunistă a anilor ’50 sau în Piața semnatari ai unei scrisori”. Odată Tienanmen în 1989, lansa sentințe identificați „victima” și „agresorii”, bazate pe așa-numite certitudini, trasându-se astfel frontiera internă făcea recurs la argumente din sfera „noi”/„ei”, moderatorul a continuat naționalismului, reclama afinitatea prin a legitima în primul rând tipul de electivă cu telespectatorii, în spiritul discurs naționalist al „victimei”, în unui discurs colocvial, deținând astfel ideea că „la Realitatea TV doar s-a toate ingredientele populismului vorbit, oameni buni. S-a vorbit media. Totodată, promova un mani- despre Emil Cioran, Nichifor Crainic, heism naționalist, solicita confuz Mircea Eliade, Nae Ionescu, Eugen respectarea democrației, dar pozițio- Ionesco, Mircea Vulcănescu, Vintilă nându-se perfect nedemocratic și Horia, fiind cazul din cauza căruia oferea moderatorului posibilitatea de Oana Stănciulescu a fost călcată în a se anunța ca fiind cel ce va picioare astăzi. Călcată în picioare!”. soluționa această criză fără precedent Declarându-și totalul dezacord cu din societatea românească. Contextul privire la faptul că jurnalista incri- fizico-senzorial al emisiunii a fost minată, ca urmare a prestațiilor sale creat în mod conștient pentru a crea din cadrul a trei emisiuni prealabile emoție, moderatorul fiind îmbrăcat în difuzate la Realitatea TV și moderate negru, fundalul studioului având de același Rareș Bogdan, ar fi aceeași culoare, motivația explicită a fascistă sau antisemită, moderatorul lui Rareș Bogdan, redată spre finele se îndreaptă apoi împotriva „agreso- monologului introductiv, fiind că rilor”, pe care îi acuză că întocmesc „așa e România azi”. El și-a anunțat „liste de autori decadenți și de de la început starea, solicitând în jurnaliști insuportabili”, pentru a subtext solidaritatea telespectatorilor realiza el însuși acest lucru, atunci cu victima intelectualilor, căreia când face următorul anunț: „Deci urma să îi ia apărarea: „Știți cum e să domnii care au semnat acea scrisoare, fii amărât? Oameni buni, în România pe care o să vi-i arăt pe ecran pe toți, anului 2016 un om care-și iubește cu nume, cu prenume, cu poză – dacă țara și care vrea să se facă dreptate e cazul stăm până la patru dimineața sau să se considere așa cum sunt cei și dacă e cazul va fi ultima mea emi- care au făcut și greșeli, arătând și siune într-o televiziune, dar bunicii

95 POLIS mei din ceruri mi-ar zice «Nepoate, secret” al refugiaților care urmează a dreptatea-i înainte de orice!»”. După fi aduși în România, al căror număr lansarea acestei promisiuni și fina- este estimat, pe baza unor speculații lizarea monologului, platoul a rede- fără nicio legătură cu demersul de tip venit luminos și i-a adus în scenă pe jurnalistic, la un milion36. Nu conta invitați (jurnaliști angajați sau că cel identificat a fi „mână în mână” apropiați ai postului Realitatea TV, cu George Soros nu deținea nici o cărora li s-a alăturat, prin intervenție poziție în aparatul de stat al telefonică, și patronul acestuia, fostul României, deci nu avea cum să pună politician Cozmin Gușă, prezentat în aplicare un astfel de plan, nici dacă drept „consultant politic”), care au acesta chiar ar fi existat, după cum nu fost chemați să înfiereze pentru conta faptul că omul de afaceri telespectatori poziționarea celor 25 american nu deținea, la rându-i, de intelectuali semnatari ai scrisorii, pârghii instituționale pentru a realiza ale căror fotografii rulau, după cum un asemenea plan. Ceea ce a contat, promisese Rareș Bogdan, pe moni- însă, a fost specularea fricii de toarele din studio. A urmat un „regal alteritate din mentalul colectiv și populist” de aproape două ore, pentru promovarea populistă a unei teorii a care emisiunea cea mai importantă de complotului la adresa României și a la Realitatea TV s-a transformat, încă „poporului”, inspirată întocmai din o dată, într-o adevărată platformă. populismul iliberal al premierului Dacă Rareș Bogdan a fost maghiar Viktor Orbán. Tocmai din preocupat de „dușmanii din interior” acest motiv, încercarea de creare a ai „poporului” și ai istoriei „româ- emoției colective printr-o retorică a nești”, Mihai Gâdea, moderatorul crizei este vizibilă de la început: celui mai important talk-show politic „Începem cu o declarație năucitoare. de la Antena 3, a făcut o preferință Este o declarație făcută în această pentru „dușmanii din exterior” ai seară care aduce în discuție un plan „neamului”. Spre exemplu, după ce, ce ar fi făcut pentru România. Despre în ediția din 17 octombrie 2017 a un altfel de plan se vorbește intens de emisiunii Sinteza Zilei și-a propus să câteva zile în Ungaria și a devenit arate „poporului” telespectator „cine subiectul numărul unu. Probabil, este de fapt George Soros” prin apel după difuzarea, în această seară, a la „imagini și documente”35, odată înregistrării și a documentelor, pro- realizată identificarea „dușmanului babil că va deveni subiectul numărul din afară”, s-a orientat, utilizând unu în România”. Evident, acest același registru al discursului specific lucrunu s-a întâmplat, pentru simplul populismului media, spre „complicii motiv că agenda publică a fost, în interni” ai acestuia. Drept urmare, în acea perioadă, cu totul alta, mai ales emisiunea Sinteza Zilei din 31 că „înregistrarea” invocată de Mihai octombrie 2017, Mihai Gâdea a fost Gâdea era a unei emisiuni a tele- determinat să dezvăluie „planul viziunii publice, deja transmisă, iar

96 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

„documentele” reprezentau postări aducând un milion de străini, de publice ale celui identificat de mode- refugiați. Nu, aici este o reparare a ratorul televiziunii Antena 3 (și economiei”. De aici, Mihai Gâdea director al postului!) drept complicele trece natural în registrul naționa- lui Soros în România37. Cu toate lismului suveranist de factură popu- acestea, „dezvăluirea” a continuat listă: „Desigur, în timp ce reparăm respectând întrutotul componentele economia cu refugiați, o distrugem registrului retoric al populismului punând sub acuzare tot felul de media: „Declarația făcută în această oameni de afaceri care se dovedesc a seară [de Codru Vrabie, n.n.] la fi nevinovați, hărțuind companii postul public de televiziune aduce în comerciale românești, făcând toate discuție o problemă pe care sunt sigur lucrurile teribile împotriva mediului că nu o știați și un plan pe care nu-l de afaceri, dar un milion de refugiați știați: câți refugiați să vină în ne-ar rezolva”. După acest monolog, România? Domnia sa, pe postul porțile populismului media au fost public de televiziune (…) vine și larg deschise pe platforma emisiunii avansează niște cifre ce cred că orice Sinteza Zilei, invitații lui Mihai optimist sau orice personaj care ar fi Gâdea, deopotrivă politicieni și apro- favorabil ideii de a veni în România piați ai postului – fără a fi jurnaliști –, refugiați se înspăimântă: 350.000 de dezvăluind în aceeași manieră alte refugiați ar trebui să luăm deîndată și, „secrete” conturate în laboratoarele pornind de la această cifră, ajungem „antiromânești” din străinătate. Așa în documentul semnat de domnia sa cum am specificat deja, tipul acesta [în realitate, un articol semnat de de populism media, în care televi- Codru Vrabie pentru platforma ziunea, în acest caz, este utilizată ca o online Republica.ro] și pe care îl platformă de propagare, este com- prezint în această seară la un milion pletat de cel care transformă mass- de refugiați”. Mai grav, acest plan ar media într-un instrument. Despre fi fost pus la cale de George Soros, acesta voi discuta în cele ce urmează. iar „complicele” său din România, având o carieră profesională desfășu- Mass-media ca instrumente ale rată în organizații nonguvernamen- populismului tale finanțate de omul afaceri ame- Așa cum am văzut pe parcursul rican, nu va ezita, în mod evident, să acestui studiu, mare parte dintre îl pună în practică. Iar asta în mass-media românești au funcționat, condițiile în care, după cum anunța încă de la debutul democratizării, ca ironic moderatorul emisiunii, „aicea instrumente utilizate de oamenii nu e vorba de politica domnului politici în competiția pentru putere și Soros, care poate fi comentată, cu pentru influență în spațiul social. privire la refugiați, aici nu este vorba Chiar și în cazurile în care nu au fost de o încercare de a schimba, eu știu, arondate anumitor proiecte politice, semnificativ, lucrurile în România acestea au întreținut anumite tipuri de

97 POLIS discurs politic și s-au poziționat, mai lismului prin media”. În acest sens, cu seamă în contextul convențional al un prim exemplu este dat de ediția campaniilor electorale, de partea din 14 mai 2007 a emisiunii Nașul, unora sau altora dintre competitori. difuzată de postul de televiziune B1 Evoluțiile populiste de dată recentă și moderată de jurnalistul Radu din sfera politică s-au repercutat și Moraru, al cărui invitat a fost preșe- asupra modului de manifestare a dintele, la acel moment suspendat, discursului mediatic, dincolo de Traian Băsescu41. Din perspectiva populismul expres al unor instituții populismului politic, Traian Băsescu media, redat în emisiunile importante a fost unul dintre principalii utili- ale televiziunilor de știri, analizat zatori ai „populismului de oportu- prin exemplificare mai sus, fiind nitate”, asumat în principal ca prezent și „populismul prin media”. strategie electorală și fără a face Această formă implică faptul că exces de componenta naționalistă instituțiile media „pot servi, inten- pregnantă a manifestării popu- ționat sau nu, ca puternice instru- lismului în spațiul public românesc. mente de mobilizare pentru cauze Emisiunea s-a desfășurat cu doar populiste”38, ceea ce face ca, „atunci cinci zile înainte de referendumul când vehiculează reportaje ce conțin pentru demiterea din funcție a sloganuri, argumente și perspective președintelui României, a cărui ideologice, să sporească vizibilitatea cerere de suspendare fusese votată pe publică și legitimitatea percepută ale 19 aprilie cu 322 voturi pentru, 108 acestora”39. Din perspectivă teoretică, împotrivă și 10 abțineri. Dat fiind că, în cazul populismului care trans- așa cum a procedat și pe parcursul formă mass-media în instrumente sau campaniei desfășurate în contextul al „populismului generat politic prin referendumului, președintele suspen- media”, așa cum mai este numit, pot dat și-a orientat discursul, în emi- fi identificate patru formule strate- siunea respectivă, împotriva celor gice: transmiterea neutră, pasivă, a 322 de parlamentari care votaseră discursului populist; abordarea critică pentru suspendarea sa din funcție, a populismului, prin sublinierea nefa- Traian Băsescu a fost chestionat de vorabilă a caracteristicilor acestuia; moderator cu privire la motivele care legitimarea populismului; abordarea i-au determinat pe aceștia să o facă: critică a politicii instituționalizate, „Ce a deranjat mai mult: chestia cu mainstream, ceea ce favorizează dosarele sau chestia cu condamnarea populismul40. Ceea ce încerc să comunismului?”42. Invitatul a răspuns reliefez aici, prin apel la noi exemple, trimițând la o a treia problemă, și este faptul că, din perspectiva unor anume implicarea sa în asigurarea instrumente de comunicare și mani- independenței justiției față de zona festând un anumit tip de complicitate politică. Reproiectând o temă pe care politică, mass-media, televiziunile în o forjase electoral în campania special, devin tribune ale „popu- electorală din anul 2004, aceea a

98 Anul electoral 2019/Din nou despre populism luptei anticorupție – foarte sensibilă întâmplat), atât un bilanț al manda- și în prezent pentru societatea româ- tului său de până atunci, cât și o bază nească –, Traian Băsescu a definit-o pentru un apel în marja „interesului ca reprezentând o prioritate a popo- național”, apel adresat „poporului”, rului român – realitate validată, într- care, spre deosebire de mare parte adevăr, de cercetările sociologice – și dintre politicienii trimiși chiar de s-a situat, astfel, în poziția de vârf de acesta, prin vot, în Parlament, dove- lance al acestei lupte. Trasând astfel dește o veritabilă maturitate demo- frontiera dintre in-group și out- cratică: „Rugămintea pe care aș avea- group, a inclus printre comanda- o la români nu este una legată de mentele asumate prin contractul opțiunea pe care s-o aibă, ci de electoral cu „poporul”, plecând însă nevoia – dacă vreți, putem s-o așezăm de la lupta anticorupție, atât con- și în categoria interesului național – damnarea comunismului, cât și asi- de a demonstra că societatea româ- gurarea accesului CNSAS la dosarele nească este matură din punct de fostei Securități și a subliniat impor- vedere democratic. Acțiunea clasei tanța acestora din urmă apelând la politice, acțiunea Parlamentului a pus artificiul retoric al negării interesului mari semne de întrebare. O prezență său ca persoană (admițând că el masivă la vot a românilor ar arăta un însuși a fost membru al Partidului lucru simplu: românii sunt mult mai Comunist) și al prevalenței „rațiunii copți în democrație decât cei pe care de stat”: „Nici nu mi-am dorit aceste i-au trimis, de multe ori din eroare, în lucruri. N-am avut un obiectiv să fie Parlament”. Flatarea „poporului” a într-un fel sau altul. Am avut însă reprezentat, de altfel, principala rațiunea omului politic care a înțeles caracteristică a discursului populist al niște comandamente ale epocii lui. Și președintelui, acesta fiind contrapus, am considerat că românii au dreptul de regulă, atât politicienilor care erau să afle realitatea despre Arhivele prezentați că funcționează sub Securității. Altfel, rămânea un mister, umbrela „sistemului ticăloșit”, cât și despre care toată lumea vorbea, dar „oligarhilor” din zona economică ori nimeni nu știa ce este acolo. Nici eu „mogulilor”, așa cum îi numea pe nu știam, ca șef al statului”. Com- unii dintre patronii unor trusturi binarea celor trei aspecte considerate media. De altfel, Traian Băsescu se vitale pentru societatea românească – diferențiază de „cei 322” care au și validate ca atare de cea mai mare votat pentru suspendarea sa nu numai parte din presa vremii de intelectualii prin apel la discursul anticorupție și publici reprezentativi, dar și de anticomunist, ci și prin afirmarea majoritatea cetățenilor – reprezintă certă a unei înțelegeri aparte a relației pentru Traian Băsescu, aflat în cu poporul: „Multor politicieni și situația de a-și reconfirma oameni importanți li se pare că legitimitatea ca președinte în con- poporul este ceva abstract și ei textul referendumului (ceea ce s-a și privesc la români doar ca la electorat,

99 POLIS ca la o sursă de voturi. Când privești dus cu pufoaică și cu cizme de la români doar ca la o sursă de voturi, cauciuc să vadă seceta”. În contextul și nu ca la un popor cu suflet, cu acestei emisiuni, atunci când nu a aspirații, cu dorințe, cu demnitate, fost vizibilă strategia de transmitere când îl privești doar ca pe electorat, pasivă a componentelor populiste din pățești chestii de genul acesta, adică mesajul invitatului – dată de faptul că trimiți la popor rezolvarea unor moderatorul nu întrerupea discursul – probleme într-un mod în care poporul , a devenit evidentă încercarea de nu le vrea”. Politicianul sugera, legitimare a acestora, prin enunțarea așadar, că este cunoscătorul voinței unor întrebări care îl încurajau pe poporului, fiind, în același timp, cel Traian Băsescu să ofere noi mostre care o exprima fără rezerve, și nu o de populism. Mizând pe imaginea făcea în termeni sofisticați, ci, dim- președintelui-jucător, implicat în potrivă, utilizând un limbaj accesibil, toate sferele importante pentru colocvial, foarte direct, fapt remarcat, societate, dar în același timp „om din de altfel, chiar de către cei care au popor”, Băsescu a reușit să transmită lucrat cu Traian Băsescu43. Este exact publicului, prin mass-media, mesa- ceea ce l-a făcut credibil, legiti- jele sale de extracție populistă. Spre mitatea și succesul discursului său exemplu, un reportaj difuzat de populist fiind extrase și din siguranța Realitatea TV pe data de 12 de- pe care o exhiba de fiecare dată când cembrie 2007, pentru a marca împli- vorbea în numele poporului, așa cum nirea a trei ani din primul său s-a întâmplat și în respectiva emi- mandat44, evidenția faptul că acesta siune de televiziune, ca și în atâtea și-a început mandatul „printre altele: „Ce vor românii? Un guvern oameni”, fapt care i-a adus popu- care să guverneze pentru ei, vor un laritate, aceasta nefiind însă valabilă guvern care să nu se ducă la inundații în cazul politicienilor, cu care, însă, doar dacă merge președintele, să nu președintele „nu a ezitat să se ia la se ducă să vadă ce este cu aviara doar harță”. Pentru a exemplifica, în dacă se implică președintele. Ați reportaj sunt inserate declarațiile lui văzut, am spus la Iași, dacă aș fi fost Traian Băsescu despre ministrul în funcție, m-aș fi dus să văd care Justiției, Tudor Chiuariu („E un tânăr sunt efectele secetei. Vă asigur că, mafiot obraznic. Acesta-i ministrul dacă mă îmbrăcam și cu pufoaică pe Justiției al României”), și despre mi- căldura asta, a doua zi apăreau și nistrul de Externe, Adrian Cioroianu Tăriceanu, și ministrul Agriculturii („Eu am avut cu acest om mai multe cu pufoaică, să vadă unde este secetă. deplasări și vă pot spune că are un (…) Și, uitați, dacă eu la Iași mare deficit de educație”). Sunt spuneam că, dacă aș fi fost președinte remarcate, în context, apelativele mă duceam îmbrăcat cu pufoaică și jignitoare la adresa unor jurnaliști cu cizme de cauciuc să văd seceta din („găozar”, respectiv „țigancă Oltenia și din Vaslui, ei mâine s-ar fi împuțită”), dar și „sensibilitatea sa

100 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

(…) proverbială, mai ales când vine Zilei, difuzată de Antena 3, al cărei vorba de aliații politici”, aici fiind invitat a fost președintele PSD Liviu evocat episodul anunțului retragerii Dragnea, aceasta fiind moderată de lui Theodor Stolojan din cursa pentru Mihai Gâdea, susținut de un alt alegerile prezidențiale din 2004. Sunt angajat al postului, Mircea Badea45. evidențiate apoi calitatea sa de Contextul în care s-a desfășurat președinte implicat („Băsescu este un această emisiune era dat de guver- președinte activ: în timpul lucrărilor narea coaliției PSD-ALDE începând la Podul Mărăcineni a mers să vadă cu 5 ianuarie 2017, care a generat, cum merge treaba [sic!] timp de o încă din primele săptămâni, ample săptămână în fiecare zi”), dar, mai cu proteste de stradă împotriva tenta- seamă, cea de „om între oameni” tivelor de modificare a cadrului („Pe Valea Oltului, principalul punct legislativ din domeniul justiției ale de atracție nu au fost însă lucrările, ci noii puteri, de schimbarea de către fesul prezidențial. A avut probleme coaliția majoritară a trei prim-miniștri de sănătate, dar nu a stat departe de și a unor nenumărați titulari de plăcerile vieții. Îi place să danseze, să portofolii ministeriale, de represiunea fumeze, degustă cu plăcere un pahar brutală a unei manifestații ce a avut de whisky, se îmbracă neprotocolar și loc pe data de 10 august 2018 în Piața își conduce singur mașina”). Fiind Victoriei din București, precum și de vorba despre un reportaj de tele- o serie de măsuri economice con- viziune, fiecare propoziție a co- troversate. Un element de maximă mentariului din off este însoțită, importanță era dat, desigur, și de desigur, de imagini reprezentative: condamnarea, în primă instanță, a Traian Băsescu purtând fes, prezent liderului PSD la executarea a trei ani în mijlocul oamenilor, al munci- și jumătate de închisoare pentru fapte torilor, dansând, mergând la cumpă- de corupție, acesta fiind acuzat că a rături, urcându-se la volanul mașinii orchestrat modificarea legilor justiției personale etc. Finalul este de-a pentru a rămâne în libertate. Antena 3 dreptul „apoteotic”, incluzând un și, de altfel, toate organismele de insert cu o afirmație în cheie auto- presă ale trustului Intact (patronat de ironică a președintelui: „Sunt perfect, fostul politician Dan Voiculescu, el domnule!”. Tabloidizarea discursivă însuși pus în situația de a fi executat a acestui reportaj reprezintă în sine o o sentință de condamnare la închi- formă de populism mediatic – soare pentru fapte de corupție în anii manifestată mai curând neconștient – anteriori) au susținut coaliția guver- și demonstrează din nou maniera în namentală în toate demersurile sale care populismul politic se transmite condamnate de opoziția politică, de prin instrumentalizarea media. protestatari, de ambasadele statelor Un alt exemplu regăsim, mai occidentale acreditate la București și aproape de noi, în ediția din 27 de instituții și organisme importante decembrie 2018 a Emisiunii Sinteza ale Uniunii Europene. În toată

101 POLIS această perioadă, Liviu Dragnea și lismului conspirațional, suveranisto- alți lideri marcanți ai PSD (ca și naționalist al lui Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu, fost premier asumat ca proiect ideologic al liberal, între timp devenit preșe- coaliției aflate la putere, cât și aceea dintele ALDE) au adoptat un discurs de abordare critică a politicii insti- specific populismului iliberal, simi- tuționale contrapusă intențiilor lar, practic, celui promovat de acesteia din urmă, fie că era vorba premierul Viktor Orbán în Ungaria despre cea de la nivel european, fie vecină sau celui propriu președintelui că avea în vedere anumite instituții turc Recep Tayyip Erdoğan, suve- ale statului. În acest cadru care a ranist și antieuropean. Preluând o transformat emisiunea, prin cei doi sintagmă utilizată de președintele moderatori, într-un instrument al american Donald Trump referitoare populismului, Liviu Dragnea a la deep state, Liviu Dragnea a asumat anunțat mai întâi relația sa privi- o așa-numită luptă cu „statul paralel”, legiată cu adevărul, proiectat a fi expresie menită să denote o forță aliatul său în lupta cu forțele oculte, ocultă, formată dintr-un amestec de susținând următoarele: „Eu sper ca instituții ale statului român din zona 2019 să fie anul adevărului (…). Nu de securitate națională și din justiție, mă interesează decât să rămânem vii, politicieni, instituții europene, corpo- liberi și să păstrăm în continuare rații multinaționale, bănci, susținând coaliția, ca să ducem acest proces în câteva rânduri că toate acestea ar fi până la capăt. Am anunțat de mai coordonate de multimiliardarul ame- multe ori că am speranțe că vom rican George Soros. Pe acest fond, în reuși să destructurăm, să distrugem, debutul respectivei ediții a emisiunii să desfacem în bucățele acest sistem Sinteza Zilei, Mihai Gâdea a anunțat subteran, acest stat paralel, sistem că este vorba despre „un interviu ocult, sunt șanse foarte mari”. foarte așteptat de întreaga opinie pu- Încurajat de Mihai Gâdea să îi blică”, specificând că, „în momentul identifice pe cei care conduc acest acesta, foarte mulți așteaptă în fața sistem, liderul PSD a minimalizat televizoarelor interviul cu preșe- rolul pe care l-ar fi putut avea dintele Partidului Social Democrat, președintele Klaus Iohannis, afir- domnul Liviu Dragnea”. Ceea ce a mând că acesta „este o păpușă” sau urmat, pe parcursul a mai bine de „un beneficiar” al sistemului care, în două ore de emisiune, a fost, practic, realitate, ar fi coordonat în România un monolog susținut cu vădită de generalul Lucian Pahonțu, direc- dificultate de liderul PSD, întrerupt torul Serviciului de Protecție și Pază. din când în când de aprobările și Telespectatorii emisiunii au putut întrebările încurajatoare ale celor doi astfel să afle, fără ca Liviu Dragnea moderatori, care au funcționat ca un sau moderatorii să aducă vreo probă tandem menit să realizeze în direct în acest sens, că „statul paralel” are atât strategia de legitimare a popu- următoarea arhitectură: „E o grupare

102 Anul electoral 2019/Din nou despre populism de oameni din toate instituțiile – nu Această bătălie până la urmă se va există instituție care să nu aibă finaliza, sper din tot sufletul, anul oameni care fac parte din această viitor, adică până la sfârșitul sesiunii structură parastatală –, din SPP, din de vară lucrurile astea să fie finalizate SRI, din SIE, din Direcția de și de-abia atunci putem spune că Informații a armatei, din ANAF, din începem să vedem adevărul”. Totuși, Vămi, din Poliție, din Poliția de arăta liderul principalului partid de Frontieră, din toate ministerele”. guvernământ, „dușmanii” nu există Scopul coagulării acestora ar fi, doar în interior. Dimpotrivă, aceștia susținea liderul PSD, „să facă bani, se află în legătură cu „dușmanii nelegal”, în acest sens luptându-se externi”, interesați să exercite, la pentru a-și menține controlul asupra rându-le, controlul asupra României. instituțiilor menționate și având o Ingenuu, Mihai Gâdea s-a arătat atitudine submisă față de „străini”: interesat, în numele „opiniei publi- „Sigur, stau în genunchi, fac sluj la ce”, de ceea ce a numit „această orice entitate străină care poate avea presiune externă”, solicitându-i lui o influență”. Odată identificat out- Liviu Dragnea, întrucât el ar deține group-ul, circumscris, în subtext, ca „mai multe informații”, să prezinte situându-se împotriva statului și a „înțelegerea sa asupra acestui poporului român, Liviu Dragnea a aspect”. Drept urmare, liderul PSD a trecut la un mod de autovictimizare devoalat, pe de o parte, maniera în plasat discursiv într-o manieră care s-a articulat acțiunea coordonată colectivă și care insera ideea unei extern la adresa României și a arătat, solidarități a in-group-ului în care îi pe de altă parte, ce li s-ar putea includea, evident, și pe moderatorii întâmpla celor care au curajul de a se emisiunii, anunțând totodată că nu va opune acesteia46: „Deci până acum renunța la luptă și pozând implicit în ce-a fost în România? Păi, în primul lider salvator: „Și sunt câțiva lideri rând, trebuie s-o controlăm econo- politici care trebuie blocați, condam- mic. Păi, hai, deocamdată sau, mă nați sau exterminați – habar n-am! – rog, în primul rând să luăm resursele, ori să nu mai existe, ori să nu mai să intrăm cu brutalitate și foarte aibă nici un fel de putere. Sunt lideri ofensiv, și foarte agresiv pe piața de piață, adică oameni din presă, care românească, în toate domeniile: în pot influența și care pot arăta în construcții, în comerț, în energie, în permanență – ceea ce faceți dumnea- ce vreți dumneavoastră, în sistemul voastră – opiniei publice adevărul. Și, bancar – în ce vreți! –, în agricultură. de asemenea, să susțină divizia de Și românii nu știu ce să facă cu banii, presă care să arunce mereu cu deci nu le putem lăsa, cel puțin în fumigene, să facă mereu scandal secolul acesta, impozitele și taxele (…), ca să spună nu, de fapt nu acela, care ar trebui să rămână la ei și vă spunem noi aici, acest balamuc, ca trebuie să le luăm noi, prin niște lumea să nu mai înțeleagă nimic. artificii. (…) Cine ar putea să

103 POLIS blocheze așa ceva? Oamenii politici! obișnuiți din orașul de proveniență al Presa ar putea să scoată la iveală! Ce acesteia (Videle, județul Teleorman), faceți? Hai pe ei! Păi, da, dar vezi că este unul de natură să releve, pe de o ăștia ne deranjează și noi vă spunem parte, latura umană, de om obișnuit, a că ei sunt răi. Și că sunt, de fapt, cei Vioricăi Dăncilă și, pe de altă parte, mai corupți, și că de fapt fură, și că să evidențieze (potențând astfel tot ce s-a-ntâmplat rău în România comicul involuntar al produsului me- este din cauza lor, deci trebuie beliți, dia) calitatea profesională deosebită a trebuie omorâți, trebuie să le faceți politicienilor care, plecând din orice!”. Remarcăm, pe de o parte, această localitate, au ajuns în poziții statutul de instrument populist al de frunte ale statului român. Intro- acestei emisiuni, lipsa totală de rele- ducerea este orientată direct în acest vanță publică a subiectelor discutate, sens: „Bine ați venit în Videle, cel obediența nedisimulată a modera- mai mic oraș din Teleorman, dar torilor față de reprezentantul puterii primul când vine vorba de înalți politice, precum și vehicularea unui demnitari. Practic, vorbim de o tip de discurs foarte slab din minune statistică [sic!]: la o populație perspectivă retorică, fapt care atrage de puțin peste 11.000 de locuitori, după sine completa lipsă de urbea teleormăneană a dat țării nu credibilitate în contextul receptării mai puțin de trei miniștri și un prim- sale într-un registru specific rațiunii ministru – Adriean Videanu, Răzvan critice. Acest stil mediatic nu este, Nicolescu, Carmen Dan și ultima, dar însă, unul întâmplător în cazul nu cea din urmă, Viorica Dăncilă”. Antenei 3, regăsindu-se și în alte Sunt explicate apoi, prin inserarea emisiuni, ca și în reportajele enco- unor declarații ale unor localnici, miastice difuzate de acest post. Spre relațiile apropiate, colegiale și prie- exemplificare, trimitem spre repor- tenești, dintre nominalizată și tajul intitulat „Exclusiv! Acasă la ministrul în funcție al Internelor, prima femeie prim-ministru”, difuzat Carmen Dan, vocea feminină din off de acest post de televiziune în cadrul asigurându-ne că „acum, numele ediției din 21 ianuarie 2018 a Vioricăi Dăncilă e pe buzele tuturor emisiunii Sinteza Zilei47. Viorica locuitorilor, care sunt mândri că Dăncilă, până la acel moment orașul lor a dat țării prima femeie europarlamentar PSD, tocmai fusese prim-ministru”, după care introduce nominalizată ca propunere de prim- elementul de suspans: „să fie oare un ministru al Guvernului României de secret?”. Camera de filmat și, odată către principalul partid al coaliției cu aceasta, telespectatorii se orien- majoritare, urmând să preia funcția tează spre un alt localnic, gata să opt zile mai târziu. Reportajul, dezvăluie adevărul: „Nu-i nici un construit în termeni simpli și aducând secret, eu m-am pregătit în Videle. în prim-plan testimoniale ale foștilor Deci suntem un oraș, o comunitate colegi ai nominalizatei, dar și cetățeni pregătită. Ăsta-i singurul secret. Deci

104 Anul electoral 2019/Din nou despre populism am învățat, ne-am pregătit și tocmai „prima femeie premier din istoria de-asta-i căutați [sic!]”. În acest României”. Avem de-a face, în moment, „singurul secret” este realitate, în cazul acestui reportaj, cu conotat metaforic printr-o imagine cu un exemplu hibrid de populism un arbore în care se află niște bufnițe, media, care combină statutul de pe care un alt localnic le numără, în platformă a populismului al tele- timp ce vocea din off produce viziunii în cauză cu cel de instrument explicația: „Și nu sunt vorbe-n vânt, al populismului. Nu este, însă, un spun videlenii. Dovada există chiar în exemplu singular în contextul media centrul orașului: copacul cu bufnițe”. vizuale din România contemporană, Nesiguri, probabil, că explicația ar fi context care, mai cu seamă în ultima suficientă pentru legătura dintre decadă a postcomunismului, a bufnițe și funcțiile politice, reali- devenit un veritabil cadru de zatorii plusează cu declarația unui articulare a discursului populist. De concitadin al Vioricăi Dăncilă: „Se fapt, consider că media vizuale au consideră că sunt păsările înțelep- drept competitori, în acest sens, nu ciunii, știți?! Și, deci, facem o ana- doar publicațiile tabloide, dintre care logie, de ce-avem prim-ministru, de puține mai apar în format tipărit, cele ce-avem ministru de Interne, nu?! mai multe având astăzi exclusiv Suntem un oraș de oameni înțelepți”. versiuni online, ci și noile media, Reportajul continuă cu proiectarea între care includ și rețelele sociale, în evoluției carierei nominalizatei PSD primul rând Facebook. Asupra pentru funcția de premier, insistându- modului în care și acestea din urmă se atât asupra aspectelor profesionale contribuie la promovarea unui astfel (inginer la sonda de petrol, apoi de registru discursiv, dezvoltând ceea profesor la liceul din oraș), cât și ce numesc „populism multimedia”, asupra celor politice și administrative îmi orientez analiza în secțiunea care (președinte al Organizației de Femei urmează. a filialei locale a partidului, consilier local, președinte al PSD Videle, Caracteristici ale „populismului „lider al tuturor femeilor social- multimedia” democrate din județul Teleorman”, consilier județean, europarlamentar În cadrul unei serii de cursuri din 2009). Plecată „de jos”, om susținute în 1996 la Collège de obișnuit, lăudată de colegi și de France, difuzate de canalul de tele- concitadini ca „om hotărât, dar și viziune Paris Première, sociologul corect”, după cum explică reporterul, francez Pierre Bourdieu atrăgea iată tot atâtea motive ca telespec- atenția asupra efectelor periculoase tatorii să fie convinși că cel de-al determinate de invazia „câmpului treilea prim-ministru nominalizat de jurnalistic”, la finalul secolului trecut, PSD în decurs de doar un an este în detrimentul altor „sfere de alegerea perfectă, fiind, totodată, producție culturală” (precum arta,

105 POLIS literatura, știința, filosofia, dreptul)și unui nou tipar uman, pe care l-a denunța, totodată, ceea ce numea numit homovidens, incapabil, din „dominația televiziunii”. În acest cauza dependenței de lumea vi- context, el considera că „televiziunea zualului, de lumea imaginii, să periclitează, nu mai puțin, viața abstractizeze și deci să concep- politică și democrația”, argumentând tualizeze atribuții definitorii pentru că „aș putea să demonstrez foarte homosapiens, cel format de cultura ușor acest lucru analizând, de pildă, scrisului, aflată însă la apus. Tot- tratamentul pe care, în căutarea unei odată, Sartori atrăgea atenția cu cât mai largi audiențe, televiziunea, privire la ceea ce numea procesul de urmată de o bună parte a presei „sărăcire a înțelesului” derulat odată scrise, l-a rezervat autorilor de cu impactul din ce în ce mai mare al discursuri și acte xenofobe și rasiste televiziunii, dar și cu apariția tehno- sau arătând concesiile pe care ea le logiilor de comunicare multimedia, face zi de zi unei viziuni înguste și ca și relativ la efectul negativ pe care îngust-naționale, ca să nu spun de-a acest proces îl poate avea din dreptul naționaliste, asupra poli- perspectiva arhitecturii democratice a ticii”48. Desigur, deși sociologul avea societăților occidentale (o arhitectură în vedere precumpănitor ceea ce se de natură reprezentativă), în con- întâmpla în spațiul mediatic francez, dițiile în care aceasta va fi expusă preîntâmpina posibila acuzație de presiunilor tot mai mari venite particularizare a enunțurilor sale dinspre susținătorii „directismului” trimițând spre situații din alte părți democratic, puțin dispuși să admită ale lumii, care exemplificau conținu- că „fiecărei creșteri a demo-puterii ar tul discursiv al acestora. Ca atare, trebui să-i corespundă o creștere a Bourdieusublinia probabilitatea ca demo-cunoașterii”, deoarece „altmin- „esențialul noutății în ceea ce teri democrația devine un sistem de privește exploziile de xenofobie și de guvernare în care cei mai incom- naționalism care au putut fi observate petenți sunt cei care decid”50. Ceea ce în Turcia și Grecia, dar și în fosta politologul numește „video-poli- Iugoslavie, în Franța și aiurea, rezidă tica”51 a fost instaurată de televiziune, tocmai în posibilitățile de exploatare care a devenit instituția media ce la maximum a pasiunilor primare ocupă locul central în procesul de puse la dispoziție, în momentul de comunicare politică și având un față, de mijloacele moderne de impact direct asupra opiniei publice: comunicare”49. În aceeași perioadă, „Astăzi, poporul suveran«opinează» politologul Giovanni Sartori era, la mai ales în funcție de felul în care rându-i, preocupat de efectele tele- televiziunea îl influențează să viziunii asupra politicii, reflecțiile opineze. Iar prin ghidarea opiniei sale extinzându-se, însă, și asupra puterea ecranului TV se află într- noilor media, bazate pe internet, și a adevăr în centrul tuturor evoluțiilor căror viitoare putere abia se între- politicii contemporane”52. Desigur, în zărea la orizont. Avertismentul său se prezent, televiziunea nu a pierdut referea la pregnanța socio-politică a neapărat această centralitate, deși

106 Anul electoral 2019/Din nou despre populism dezvoltarea galopantă a noilor media, exemplificat și analizat în secțiunea mai cu seamă pe parcursul ultimului anterioară prin raportare la anumite deceniu, a adus cu sine o competiție emisiuni difuzate de televiziunile de acerbă pentru audiență. De la știri, „populismul multimedia” nu dezvoltarea televiziunilor online și implică, în calitate de actori, doar până la publicațiile online care au politicienii și/sau jurnaliștii, ci și propriile emisiuni transmise prin publicul. Asumpția mea, certificată internet, de la personalizarea jurna- de studii recente din domeniul lismului prin apariția blogurilor analizelor comunicării media, este profesionale sau ale celor susținute aceea că există un public specific pe platforme online importante (cum pentru discursul populist, care sunt, spre exemplu, Huff Post în SUA încurajează comunicarea directă cu și blogurile Adevărul.ro în România) reprezentanții politici și cu cei ai și până la rețele sociale precum instituțiilor publice, care se implică Facebook, noile media au recon- foarte vocal în dezbaterile publice, figurat spațiul public și au oferit, pe care este încurajat de dezvoltarea de o parte, un acces imediat al noilor tehnologii de comunicare să își politicienilor la alegători și, pe de altă facă auzită vocea și care, asemenea parte, posibilitatea unei largi parti- liderilor populiști, solicitând un cipări a acestora la dezbaterile de „surplus de democrație” în direcția natură politică. La fel ca în cazul „directismului” democratic despre media clasice, mai cu seamă al care amintea Sartori, nu face decât să televiziunilor, și în cel al noilor erodeze arhitectura proprie demo- media s-a remarcat capacitatea lor de crației reprezentative, atât din a reprezenta un mediu deosebit de perspectiva funcționalității procedu- prietenos pentru populism. Ceea ce a rilor acesteia, cât și din perspectiva rezultat, susțin unii analiști ai feno- competenței civice a cetățenilor. Ca menului, este „un sistem media atare, pe parcursul acestei secțiuni hibrid”, caracterizat de faptul că finale,vreau să evidențiez caracterul „logicile vechilor și noilor media se bidirecțional al acestui tip de popu- intersectează și sunt complementare, lism (dinspre politicieni și media iar actorii politici au posibilitatea de a înspre cetățeni și invers) prin apel la alege dintr-o largă varietate de canale punerea în discuție a iluziei demo- media, de a-și răspândi mesajele și de crației directe, motivată de faptul că a intra în contact cu votanții lor”53. ne aflăm în era multimedia, și la Din punctul meu de vedere, confi- relevarea modului în care „jurna- gurarea unui astfel de sistem media a lismul cetățenesc” tinde să impună o încurajat apariția și dezvoltarea unui hegemonie a opiniei în spațiul public, tip de populism specific perioadei din ce în ce mai „eliberat” de ceea ce contemporane, inclusiv în spațiul Sartori numește „autorități cog- public românesc, și anume „popu- nitive”. lismul multimedia”. Spre deosebire de populismul vizibil în perioada Iluzia democrației directe în era media clasice, al cărui discurs a fost multimedia

107 POLIS

Analize de dată recentă indică bazează pe noile tehnologii de comu- faptul că „anul 2004 a fost, în nicare, vor putea asigura democra- comunicarea politică din România, tizarea societății românești până anul de trecere de la web 1.0 la web acolo încât aceasta să funcționeze în 2.0, o nouă eră în care i se oferă conformitate cu principiile unei userului de internet posibilități neli- „democrații directe”, de natură să le mitate de creativitate, cooperare și ofere tuturor posibilitatea de a decide interacțiune socială”54. Intrată, ase- cu privire la res publica. În mod menea altor societăți, în era multi- evident, o astfel de pretenție, vehi- media, societatea românească a culată din ce în ce mai des în ultima marcat, la rându-i, ceea ce părea să decadă a postcomunismului, pleacă însemne o perspectivă încurajatoare de la supoziția că oricare cetățean mai ales pentru o structură socială deține suficientă cunoaștere pentru a lipsită de tradiție democratică și care, se putea exprima competent cu ieșind dintr-un regim totalitar, se privire la problemele de interes angajase, cu dificultate, pe calea general. Supoziția este întreținută și democratizării: aceea a intensificării de constatarea, încurajată inclusiv de acestui proces beneficiind (și) de anumiți lideri politici, de intelectuali virtuțile noilor tehnologii de comu- publici reprezentativi și de unele nicare. Reperele optimiste ale acestei instituții media, că o mare parte din abordări se înscriau în aria normativă elita politică românească este, de specifică teoriei democrației delibe- fapt, o oligarhie incompetentă, care rative, ale cărei provocări vizau urmărește, în mod exclusiv, propriile sporirea legitimității actorilor și interese și că, drept urmare, singura instituțiilor politice prin implicarea formă prin care cetățenii pot să se unui număr cât mai mare de cetățeni impună este aceea de a utiliza noile în dezbaterea publică, punerea în tehnologii de comunicare, ca și practică a idealului unei societăți variatele forme de protest, pentru a se transparente, în care politicienii și exprima și pentru a-și impune cetățenii conlucrează în procesul de opiniile. Polarizarea maniheistă din elaborare a politicilor publice și în cel câmpul politic, din câmpul intelectual de luare a deciziilor cu privire la și din cel media, accentuată ciclic pe acestea, capacitatea ca, urmare a parcursul celor trei decade ale acestor deliberări, să fie generată o postcomunismului românesc, se opinie publică informată și compe- regăsește, ca atare, și la nivelul tentă cu privire la politică, precum și opiniei publice, o parte fiind captivă instituirea condițiilor care să facă a mesajelor politice consolidate din posibilă democrația deliberativă partea anumitor lideri și partide însăși55. În consecință, intrarea în era politice, o altă parte manifestând ne- multimedia apărea drept o promi- încredere față de acestea – realitate siune că instituțiile media, mai cu exprimată, spre exemplu, prin slo- seamă cele a căror funcționare se ganul utilizat în contextul feluritelor

108 Anul electoral 2019/Din nou despre populism proteste desfășurate din 2013 încoace așa-numitele „autorități cognitive” pe („Toate partidele, aceeași mizerie!”) care le reprezentau, în același trecut, – și, în fine, o altă parte fiind volatilă, experții în anumite domenii, tocmai atunci când nu este de-a dreptul în ideea că nu mai este nevoie de dezinteresată de ceea ce se întâmplă instanțe intermediare, iar astfel de pe scena publică. „Sistemul media situații devin din ce în ce mai hibrid” are, desigur, rolul său în vizibile, mai cu seamă în cazul încurajarea „directismului” demo- rețelelor sociale: „Odată cu utilizarea cratic și în insinuarea de factură de masă a social media, cetățenii – populistă a acestuia din urmă în acum producători de informație –, spațiul public. Televiziunile de știri dezamăgiți de democrația reprezen- care, așa cum am văzut, fie tativă aflată în criză de legitimitate, îi funcționează ca platforme, fie ca critică pe reprezentanții lor politici și instrumente ale populismului creează solicită exercitarea directă a puterii anumite așteptări informaționale poporului, fără intermediari”57. publicului lor, orientat programatic să Dispare, cu alte cuvinte, ideea de se transforme într-un public cel puțin „distanță simbolică” specifică nu deschis mesajelor populiste, atunci doar societăților tradiționale, ci și când nu devine de-a dreptul unul democrației reprezentative de tip populist (studii empirice în această constituțional58, iar asumarea unei direcție lipsesc, din păcate, în spațiul identități care este rezultatul transfor- românesc). La rândul lor, noile mării cetățeanului în actor politic media, incluzând aici rețelele sociale, legitimat doar de exprimarea unor devin „structuri de oportunitate” opinii într-un spațiu virtual care îl pentru manifestările de tip populist, încurajează să-și manifeste puterea din moment ce „relația dintre democratică prin competiția pentru populism și social media a fost like-uri, share-uri și followers – dată descrisă drept una de «afinitate de logica „viralizării”, idolul comu- electivă», întrucât acestea reprezintă nicării în era multimedia –, nu o platformă ideală pentru popu- determină o creștere în calitate, ci lism”56. Apare, ca urmare, o tendință doar în cantitate a democratizării de personalizare a puterii demo- spațiului public. Nu este vorba aici cratice prin apel la noile media, în despre a împărtăși o concepție con- sensul în care fiecare cetățean se servatoare asupra societății, una de consideră îndreptățit să emită factură elitistă și care să militeze pretenții politice, la nivel de opinie, pentru limitarea libertății de expresie, chiar și atunci când nu deține ci despre provocarea de natură po- competențe în acest sens. Mani- pulistă la adresa democrației actuale, festările în direcția „directismului” dată de iluzia egalizării compe- democratic nu mai țin cont de filtrele tențelor politice la nivelul cetățenilor, informaționale pe care în trecutul pe care noile media o încurajează. recent la asigurau jurnaliștii și nici de Ideea egalității în fața legii a tuturor

109 POLIS cetățenilor, fără excepție, rămâne un denumirea de „jurnalism cetățenesc”. pilon fundamental al funcționării Este motivul pentru care în cele ce democrației reprezentative de tip urmează analizez această formă de liberal. Problema este, însă, din populism multimedia, precum și punctul meu de vedere, redată de efectele sale, punându-le în relație cu următoarea întrebare: în ce măsură tendința de instaurare a hegemoniei egalizarea opiniilor și pretenția de opiniei prin intermediul noilor media. competență politică a cetățenilor susținători ai „directismului” demo- „Jurnalismul cetățenesc” și cratic, ai accesului direct la luarea hegemonia opiniei deciziilor politice, ai anulării oricărei Am subliniat, în prima secțiune a ierarhii existente în spațiul social – acestui studiu, faptul că unul dintre inclusiv a celor de natură merito- aspectele principale care au marcat cratică, definitorii pentru democrația evoluția mass-media în postco- liberală și pentru competiția politică munismul românesc și, implicit, specifică acesteia – este dublată de o procesul de democratizare și de reală cunoaștere a complexității vieții conturare a unui spațiu public de sociale și politice, precum și a factură democratică a fost cel al mecanismelor care oferă garanția neimplicării cetățenilor în dezbaterile ordinii sociale (desigur, imperfecte)? care i-au avut ca actori principali pe Vorbim aici despre o problemă reală, politicieni și jurnaliști. Pe de altă evidențiată în mod clar de Giovanni parte, am accentuat asupra lipsei de Sartori: „Orice lărgire a democrației, competență civică a cetățenilor, prin orice creștere a sistemului alegerilor raportare la ceea ce am numit directe, cere ca numărul celor pretenția de obiectivitate a mass- informați să crească și, în același media și pretenția autorității invocată timp, să crească și competența, de politicieni și pe fondul deficitului cunoașterea și înțelegerea lor. Dacă democratic românesc, implicând o într-acolo se îndreaptă lucrurile, cultură politică de orientare atunci rezultatul va fi un demos paternalistă. Am constatat însă că, întărit, capabil să înfăptuiască mai odată cu dezvoltarea noilor tehnologii mult și mai bine decât înainte. Dar de comunicare, a crescut tendința de dacă, dimpotrivă, această direcție de autoimplicare a cetățenilor în spațiul înaintare se inversează, atunci se public, ceea a însemnat și crearea de ajunge la un demos debilizat. Exact 59 oportunități pentru dezvoltarea popu- lucrul care se întâmplă în prezent” . lismului multimedia, care func- Expresia reală a acestei abordări pro- ționează bidirecțional, atât dinspre blematice pe care o implică mani- politicieni și media spre public, cât și festările care susțin instituirea „direc- dinspre public spre politicieni și tismului” democratic este, inclusiv în media (prin intermediul blogurilor și România de astăzi și având un larg al comentariilor găzduite de acestea, suport media, ceea ce a primit al intervențiilor de pe forumurile

110 Anul electoral 2019/Din nou despre populism instituțiilor media prezente online și, nalistă și care erau incluși de media mai ales, al rețelelor sociale). Cetă- clasice în categoria unui public pasiv, țenii înșiși au început să utilizeze iar de politicieni în cea a electoratului structurile de oportunitate furnizate controlabil, în susținători ai unui de noile media pentru a răspunde surplus de democrație determinat de unor mesaje de orientare populistă participarea lor, fie online, fie offline, sau pentru a se manifesta, la rându-le, nu doar la dezbaterile privind într-o manieră populistă, creând ceea chestiunile de interes public, ci și la ce am descris prin sintagma „contra- identificarea soluțiilor pentru pro- spații publice” prin care au intrat în blemele ce apar în societate în ritm contact cu cei care le împărtășesc cotidian. Infrastructura dată de noile valorile. Mai mult decât atât, sistemul tehnologii de comunicare încurajează media hibrid creat la intersecția din plin această atitudine, după cum dintre media clasice (în primul rând relevă cele mai recente date făcute televiziunea, dar și publicațiile publice de Institutul Național de online) și noile media s-a dovedit a Statistică61. Astfel, în anul 2018, încuraja astfel de manifestări atât din 72,4% dintre gospodăriile românești partea politicienilor și jurnaliștilor, aveau acces la internet, 62,9% dintre cât și din cea a cetățenilor. Cu privire acestea provenind din mediul urban. la aceștia din urmă, o analiză inter- Dacă un procent mic de cetățeni, de națională din 2019 specifică faptul că numai 12,1%, au utilizat internetul, în România cetățenii manifestă pe parcursul anului trecut, pentru a atitudini populiste în proporție de contacta autoritățile sau serviciile 70%, rezultatul fiind obținut prin publice (din care 78,9% au căutat răspunsurile conturate pe o scală de informații pe site-urile autorităților la 1 la 5, între „dezacord puternic” și publice, 51,9% au solicitat descăr- „acord puternic” cu privire la urmă- carea de formulare oficiale și 42,3% toarele două afirmații: „celor mai au transmis către autorități formu- mulți dintre politicienii aleși nu le larele completate), 86,9% dintre pasă de ceea ce gândesc oamenii ca femeile și 85,1% dintre bărbații cu mine” și „oamenii ar trebui întrebați acces la internet l-au folosit pentru de fiecare dată când se iau decizii participarea la rețelele sociale. Pentru importante”60. Pe acest fond, una a completa această imagine, redăm dintre practicile populiste cele mai faptul că, potrivit Reuters Institute vizibile, inclusiv în spațiul românesc, Digital News Report 2019,49% este cea a „jurnalismului cetățenesc”, dintre români consideră că noile încurajat de televiziuni și căruia noile media îi monitorizează pe cei media îi servesc drept structuri de puternici, 86% accesează Facebook comunicare. Identificăm în acest caz, în diferite scopuri, iar 68% pentru este adevărat, un paradox ce are în știri. Totodată, 40% răspândesc știri vedere transformarea unor cetățeni cu prin social media, mesagerie și e- o cultură politică predominant pater- mail, iar 32% comentează știrile pe

111 POLIS rețelele sociale sau pe forumurile politică (deși 64% apreciau doctrina online62. Relevă, însă, aceste date o partidelor, din perspectiva deciziei modificare structurală a culturii poli- oamenilor privind votul, este „destul tice dominante în societatea româ- de importantă” și „foarte impor- nească, adică trecerea de la valorile, tantă”), 53% declarau că se gândesc atitudinile și comportamentele proprii la programul propus, iar 27% la lideri unei culturi politice dependentist- atunci când votează64. Paternalismul paternaliste la una participativă? O culturii politice românești este vizibil, raportare sociologică, pe baza unei potrivit acestei analize sociologice, investigații realizate de Institutul dacă avem în vedere că „84% dintre Român de Evaluare și Strategie români vor un stat puternic, care să (IRES), cu tema „Cultura politică în aibă grijă de cei dezavantajaţi, 65% România”, în perioada 14-17 vor un stat care să limiteze puterea februarie 2019, atestă că răspunsul la corporaţiilor și numai 45% vor un această întrebare este unul negativ: stat cu mai puţine atribuţii”65. În plus, „Clasa politică nu și-a propus nici ea chiar dacă 90% dintre români își să își educe propriul electorat și a manifestau opțiunea pentru un regim preferat manipularea emoţiei, utili- democratic și 75% dintre ei declarau zarea fricii și a urii drept vehicul că poate exista în România o atitudinal de captare a votului. Mass- democrație autentică, 55% apreciau media a reușit parţial să educe că este nevoie de un președinte care publicul despre esenţa alegerilor într- să ia decizii ignorând Parlamentul66. o democraţie, dar insuficient. Unele Pe fondul confuziv al unei culturi dintre televiziuni au cuplat la acest politice de această factură, întrebarea joc al minciunii, devenind cutii de firească este cea privitoare la com- rezonanţă ale laboratoarelor de petențele civico-politice ale cetățe- manipulare. Extinderea politicii pe nilor care își anunță intenția impli- reţele de socializare a reușit să cării sau/și sunt încurajați în a se mobilizeze oameni, să creeze noi implica direct în procesul de luare a centre de putere, dar nu a depășit deciziilor, inclusiv prin practicarea spectrul buclei informaţionale, al „jurnalismului cetățenesc”. În con- manipulării emoţiilor colective prin dițiile în care societatea românească e armate de troli specializate în structurată maniheist, manifestând fakenews și post adevăr”63. Datele ciclic excese naționaliste și exhibând sondajului arată că, deși numai 33% atitudini și credințe anti-indivi- dintre români se declarau, la înce- dualiste, anti-democratice și provi- putul acestui an, „destul de interesați” dențialiste, nu cumva acești cetățeni și „foarte interesați” de politică, 66% sunt nu numai expuși elementelor considerau că votul este foarte discursului populist, ci și devin important, 77% credeau că votul lor creatori de mesaje populiste? Să ne „poate schimba ceva în țară”, 73% nu amintim: optimiștii contribuției se identificau cu nici o doctrină noilor media și ai unei mai largi

112 Anul electoral 2019/Din nou despre populism participări a cetățenilor la dezvoltarea generat de noile media, cu principiul democrației plecau, în evaluările lor, „mai întâi publică, apoi filtrează”68. de la supoziția că solicitările pentru Apariția rețelelor sociale și posi- un surplus de democrație – în sensul bilitatea oferită de acestea – în spe- „directismului” – vor evolua pe fon- cial de Facebook – pentru generarea dul unui surplus de cunoaștere. de conținut textual, imagistic, audio Astfel, o evaluare de acest tip de la și video a stimulat predispoziția începutul primului deceniu al cetățenilor de a se implica direct în secolului nostru accentua importanța influențarea temelor din agenda „jurnalismului participativ” pentru publică, în condițiile în care celelalte dezvoltarea democrației, definindu-l media, fie acestea clasice sau noi, astfel: „actul unui cetățean sau al preiau și vehiculează acest conținut, unui grup de cetățeni care joacă un construind știri sau lansând dezbateri. rol activ în procesul de colectare, Practic, putem asuma că Facebook a analizare și diseminare a știrilor și deschis larg poarta „jurnalismului informațiilor. Intenția acestei partici- cetățenesc”, fără, însă, a oferi garanții pări este cea de a furniza informația că producătorii de conținut cu impact independentă, credibilă, precisă, largă politic pot fi surse credibile de in- și relevantă de care o democrație are formare, dar și fără a diminua inte- nevoie”67. Cu alte cuvinte, odată cu resul manifestat de celelalte media apariția acestui tip de jurnalism, pentru promovarea unor informații identificabil la nivelul grupurilor de venite dinspre cetățeni și considerate discuție (așa cum sunt forumurile a fi produse „la firul ierbii” (ceea ce televiziunilor și publicațiilor online), altădată reprezenta apanajul repor- al conținutului generat de utilizatorul terilor)69. Se conturează astfel o new-media (prin intermediul platfor- realitate descrisă în felul următor de melor de bloguri sau blogurile indivi- analiștii media: „În jurnalismul cetă- dualizate), în contextul publicării țenesc, autorii textelor și imaginilor colaborative (de tip Wikipedia) sau în sunt oamenii obișnuiți (pentru care cel al comunicării de la persoană la jurnalismul nu este o activitate persoană (prin SMS, Messenger etc.), profesională), care devin reporteri s-a considerat că nu mai este nevoie fiind martori oculari sau aplicând de funcția de „gardian” al infor- propriile cunoștințe la nivel de mațiilor care avea rolul de a le filtra amatori asupra problemei prezentate. și pe care o implica media tradi- (…) Jurnalismul generat astfel online ționale, acestea din urmă încurajând, vine cu știri de o valoare cu totul de altfel, implicarea cetățenilor în diferită de cea din mass-media procesul de elaborare a știrilor și de tradițională, scoțând în evidență producere a informațiilor. Ca atare, subiecții care în mass-media clasice principiul „mai întâi filtrează, apoi sunt tratați doar ca observatori sau publică” a fost înlocuit, odată cu comentatori marginali ai eveni- apariția sistemului media hibrid mentelor (de pildă, în interviurile

113 POLIS voxpopuli) sau care devin mai (…), realitatea produce dispariția proeminenți doar când sunt chiar ei cetățeanului pe care de bine, de rău îl actorii unei situații bizare sau bazate aveam, cu alte cuvinte degradarea lui pe un conflict”70. Această nouă în hipo-cetățean”72. În mod para- realitate, tributară imperativului doxal, deși noile media au adus, și în „viralizării” este una în care, de societatea românească, oportunitatea regulă, faptele (a căror prezentare accesului la cât mai multe informații, amănunțită, bazată pe surse credibile, aceasta din urmă nu a generat – însemna una dintre atribuțiile realitate observabilă și în alte fundamentale ale vechiului sistem societăți din lumea occidentală – atât media) își pierd din importanță, ceea o creștere a capacității cetățenilor de ce apare drept relevant fiind efectul a se clarifica în privința chestiunilor dramatic și afirmațiile de natură să de interes public, cât pericolul ca, declanșeze răspunsuri emoționale71. dată fiind relevanța din ce în ce mai Se instituie, drept urmare, un mediu mare a discursului populist, ei să favorabil populismului multimedia, devină nu doar ținte preferate ale marcat de o veritabilă hegemonie a populismului politic, ci și producători opiniilor cu privire la ceea ce ține de de populism multimedia. Probabil că, sfera publică și/sau politică. Nesu- atunci când, explicând contextul punându-se criteriilor alethice, cultural aflat în spatele exploziei opiniile configurează cadrul emo- media participative, optimiștii dez- țional pentru manifestarea noului tip voltării democrației anunțau intrarea de populism, care beneficiază, în într-o epocă a post-informației și se plus, de o susținere ce reunește în arătau încrezători în extinderea și aceeași intersecție a sistemului media puterea rețelelor sociale și în calitatea hibrid politicienii, jurnaliștii și cetă- inovativă a cetățenilor implicați73, țenii. În aceeași măsură în care avem aceștia nu își imaginau că, în mai de-a face cu o creștere cantitativă a puțin de două decenii, democrațiile democrației rezultă și o scădere a vor fi erodate de evoluția rapidă a calității acesteia, câtă vreme gradul populismului multimedia, în al cărui de cunoaștere al celor implicați este centru se află opiniile lipsite de baza susceptibil să fie caracteristic pentru competenței civice specifice post- ceea ce politologul Giovanni Sartori adevărului și principala sursă, în indica prin expresia „hipo-cetățean”, același timp, a fenomenului fake atunci când susținea că, „în timp ce news care afectează sfera publică a teoria declamă frumusețea «direc- societății contemporane. tismului» și a «democrației continue»

114 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Note România postcomunistă, în februarie 1990” (ibidem, p. 88). 1 Codruța Cuceu, Spațiu public și 5 „În România, țara în care spațiu privat. O perspectivă audiovizualul s-a privatizat cel mai românească, Editura Eikon, Cluj- rapid, posturile private de radio și Napoca, 2013, p. 300. televiziune au fost introduse aproape 2 Din acest punct de vedere, Peter imediat după înlăturarea comu- Gross subliniază că „unele sau toate nismului în decembrie 1989, chiar caracteristicile culturii politice înainte de noua lege a audio- comuniste, pentru a include și vizualului din 1992, deși posturile cultura profesională a mass-media, naționale private de televiziune au precum și elementele care le-au dat fost aprobate oficial abia în 1995. De viață și susținere, vor persista în atunci, au apărut nenumărate posturi toate națiunile postcomuniste est- de televiziune naționale, regionale și europene” (Mass media și locale (Pro TV, Antena 1, Prima TV democrația în țările Europei de Est, și altele)” (ibidem, p. 91). Editura Polirom, Iași, 2004, p. 35). 6 „Privatizarea mass-media a dat 3 „În primii trei până la cinci ani de naștere unei concurențe serioase după 1989, aproximativ o jumătate pentru posturile de «serviciu din cotidienele și săptămânalele din public»; goana guvernelor și a România erau publicații de partid. partidelor politice de a influența și Restul erau semicomerciale, manipula, dacă nu chiar de a semiindependente, majoritatea fiind controla conținutul mass-media indirect afiliate unui partid datorită private comerciale, a dus și la relației personale a patronilor, intrarea băncilor în afacerile media. editorilor sau redactorilor cu Prin beneficiile sale evidente, politicieni și partide politice. Toate privatizarea, în măsura în care mass-media erau puternic politizate implica investiții, proprietate și și partizane, alegând fațete din parteneriate străine, a împiedicat o extrem de diversificata scenă întoarcere la controlul de stat prin politică. Presa națională, imitându-și proprietatea asupra mass-media, la rudele regionale, s-a împărțit rapid în mică distanță de o întoarcere la două grupuri: 1) presa care susținea totalitarism” (ibidem, pp. 94-95). noul guvern și reprezenta, formal sau 7 Este vorba despre Legea nr. informal, partidele aflate la putere 544/2001 a liberului acces la ori care simpatizau cu acestea și 2) informațiile de interes public, despre «presa de opoziție», care reprezenta Legea nr. 52/2003 privind predominant, din nou formal sau transparența decizională în informal, diferitele partide din administrația publică și despre Legea opoziție” (ibidem, p. 61). nr. 571/2004 privind protecția 4 „Într-o perioadă foarte scurtă din personalului din autoritățile publice, decembrie 1989, cotidianul România instituțiile publice și din alte unități liberă a fost preluat de un grup de care semnalează încălcări ale legii. editori și jurnaliști din redacția sa, 8 Vezi, în acest sens, Peter Gross, op. care au format Compania R. Ei au cit., pp. 100-101. primit prima licență comercială din

115 POLIS

9 Din acest punct de vedere, poli- situaţie au început să preia şi ei tologul Sorin Bocancea arată că apucăturile OTV-ului, în încercarea mass-media din România postco- de a-şi recupera publicul pierdut” munistă au trecut prin următoarele (Mihai Voinea, Cristian Delcea, trei stadii: „presa puterii politice”, „OTV. Cei 11 ani care au murdărit „presa sub puterea politică” și „presa România”, Adevărul.ro, 23.01.2013, ca putere politică”, în cazul ultimului disponibil la dintre acestea, analizat la nivelul https://adevarul.ro/news/eveniment/o anului 2013, fiind identificate drept tv-cei-11-ani-murdarit-romania- cauze „interpretarea excesivă a 1_51002813aa73e8e04b36eeda/inde rolului presei” și „intervenția patro- x.html, accesat la 15.08.2019. nilor în politica editorială”, iar ca 11 La nivelul anului 2019, un raport forme de manifestare „politizarea realizat de Reuters atestă faptul că, demersului jurnalistic”, „crearea din perspectiva consumului de știri, unui partid politic de către un trust publicul din România optează, în media” și „crearea unui organism proporție de 87%, pentru mediul media pentru un partid” (Sorin online, incluzând rețelele sociale Bocancea, „Mass-media și puterea (dintre care Facebook se clasează pe politică în România postcomunistă. primul loc, 68% dintre cei care îl Forme ale unor relații anormale”, în accesează utilizându-l pentru știri) și Daniel Șandru, Sorin Bocancea 80% pentru televiziuni (ierarhia [coord.], Mass-media și democrația poziționând pe primul loc Știrile Pro în România postcomunistă, ediția a TV, cu 65%, urmate de Digi 24 – II-a, revăzută și adăugită, Editura 43%, Știrile Antena 1 – 39%, Institutul European, Iași, 2013, pp. Realitatea TV – 34%, Știrile TVR – 248-262). 29%, Antena 3 – 28%, România TV 10 Cu privire la acest post de – 25%, potrivit celor care au declarat televiziune, președintele Asociației că le urmăresc mai mult de trei zile de Monitorizare a Presei, Mircea pe săptămână) (cf. Nic Newman, Toma, afirma în 2013: „OTV-ul a Richard Fletcher, Antonis fost locomotiva dezastrului pentru Kalogeropoulos, Rasmus Kleis România pentru că a atras şi celelalte Nielsen, Reuters Institute Digital televiziuni pe o spirală descendentă News Report 2019, Reuters Institute a răului, a încălcării regulilor şi a for the Study of Journalism,p. 104, tabloidizării. În urmă cu câţiva ani disponibil la am organizat o dezbatere tocmai pe http://www.digitalnewsreport.org, această temă, în care am invitat accesat la 15.08.2019). editorii celor mai importante 12 În acest sens, Peter Gross arată că, în televiziuni din România. Unul dintre pofida alternanței la guvernare ei a recunoscut că se uitau încre- petrecută în 1996, când Ion Iliescu a meniţi cum OTV pătrunde cu pierdut alegerile prezidențiale în fața camera în sicriele morţilorşi încalcă lui Emil Constantinescu, iar partidul orice regulă. Au constatat că asta său, PDSR, a trecut în opoziție, face audienţăşi le fură din public şi guvernarea fiind preluată de CDR, că CNA-ul nu este foarte viguros în influența fostului partid guver- a sancţiona. Pornind de la această namental asupra TVR a durat până

116 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

în 1999: „În România, unde pozitiv sau negativ, bunăstarea Televiziunea Română a fost acuzată cetățenilor; 2. stabilirea agendei, de partizanat deschis în timpul identificarea problemelor importante regimului lui Ion Iliescu (1990- ale zilei, inclusiv forțele care le-au 1996), noului guvern care a venit la determinat sau care le pot rezolva; 3. putere în 1996 i-a venit rândul să fie platformele pentru susținerea acuzat că a angajat ca directori în deslușită și edificatoare de către TVR persoane ce simpatizau cu politicieni și purtători de cuvânt a opiniile guvernului (…). Opoziția cauzelor și grupurilor de interese; 4. parlamentară nu a fost capabilă să dialogul dintre o mare varietate de înlocuiască consiliul de conducere al abordări, precum și dintre deținătorii TVR decât în 1999” (Peter Gross, puterii (prezenți și viitori) și op. cit., p. 116). publicurile de masă; 5. mecanismele 13 Informațiile redate aici sunt preluate pentru responsabilizarea oficiali- din Ovidiu Mihăiuc, Mobilitatea și tăților față de modul în care își reconversia intelectualilor publici exercită puterea; 6. stimularea români după 1989. Contribuții de cetățenilor să învețe, să aleagă și să sociologie istorică, teză de doctorat se implice în procesul politic în loc susținută la Universitatea „Al.I. să se rezume doar la a-l comenta; 7. Cuza” din Iași în 2016, pp. 102-103. rezistența bazată pe principii ferme 14 Ibidem, p. 177. față de eforturile de a submina 15 Astfel, la nivelul analizei sale independența mass-media, integri- publicate în 2002, specialistul tatea lor și capacitatea de a-și servi american aprecia că mass-media est- publicul; 8. respectul pentru compo- europene „au contribuit la crearea nenții publicului-țintă ca potențiale precondițiilor procesului de persoane interesate și capabile să dea democratizare, chiar dacă indirect și sens mediului politic în care trăiesc” neintenționat. Au contribuit la (ibidem, p. 50). evoluția instituțiilor societății civile, 16 Ibidem, p. 210. la transformarea economică și chiar 17 Ibidem. la punerea bazelor unei noi culturi 18 Laurențiu Gheorghe, „Presa din politice. Parțial și, din nou ne- România se transformă în instrument intenționat, ele au îndeplinit șapte de propagandă politică”, articol din cele opt atribute ale mass-media publicat pe 25.04.2018, disponibil la într-o societate democratică propuse https://revista22.ro/actualitate- de Michael Gurevitch și Jay interna/raport-rsf-presa-din-romnia- Blumler. Singura excepție – și un se-transform-n-instrument-de- element principal al etosului lor ce propagand-politic, accesat la trebuie schimbat – o constituie 31.12.2018. eșecul în direcția respectării au- 19 Pentru mai multe detalii, vezi comu- dienței” (Peter Gross, op. cit., pp. nicatul RSF din 26 decembrie 2018, 210-211). Cele opt condiții invocate disponibil la https://rsf.org/fr/ de Gross sunt următoarele: „1. actualites/liberte-de-la-presse-la- supravegherea mediului sociopolitic, derive-en-roumanie-qui-sapprete- oferind informații despre prendre-les-renes-de-lue, accesat la evenimentele care influențează, 31.12.2018.

117 POLIS

20 Mai multe detalii pot fi aflate 26 Frank Esser, Agnieszka Stępińska, urmând link-ul https://newsweek.ro/ David Nicholas Hopmann, investigatii/caracatita-jurnalistilor-si- „Populism and the Media. Cross- analistilor-platiti-de-psd-cu-10- National Findings and Perspectives”, milioane-de-lei-din-bani-publici, în Toril Aalberg, Frank Esser, Carsten accesat la 31.12.2018. Reinemann, Jesper Strömbäck, 21 Deloc întâmplător, mass-media Claes H. de Vreese (ed.), Populist independente relevă că astfel de Political Communication in Europe, „jurnaliști” și „analiști” ocupă Routledge, Londra, 2016, lucrare locurile principale ale unui „top” disponibilă la https://www.uzh.ch/ elaborat de instrumentul de propa- cmsssl/ikmz/dam/jcr:bffdb399-af58- gandă media al Federației Ruse în 4d95-88f8-409dffd41e61/Chapter România 28%20%20Populism%20and%20the (https://www.g4media.ro/sputnik- %20media.pdf, accesată la oficiosul-de-propaganda-al-kremli 14.08.2019. nului-a-facut-topul-presei-din-roma 27 Ibidem. nia-vectorii-antijustitie-si-aliatii-psd- 28 Nicole Ernst, „Media opportunity domina-clasamentul-gadea-ciutacu- structures for populism”, Populism andronic-chirieac-saval.html, accesat Observer on Populism, 13.05.2019, la 03.01.2019). disponibil la 22 Mai multe detalii pot fi găsite https://populismobserver.com/2019/ urmând link-urile 05/13/interview-32-media-opportu https://www.g4media.ro/live-text- nity-structures-for-populism, accesat liviu-dragnea-in-direct-la-antena-3- la 14.08.2019. incepand-cu-ora-21-00.html și 29 Michael Hameleers, Linda Bos, https://www.g4media.ro/inca-un- Claes H. de Vreese, „The Appeal of interviu-memorabil-la-antena-3-ga Media Populism: The Media dea-si-badea-l-au-biciut-pe-dragnea- Preferences of Citizens with Populist cu-intrebari-pana-cand-liderul-psd-a- Attitudes”, Mass Communication cedat-si-le-a-multumit-in-direct-pen and Society, 20, 2017, p. 488. tru-activitatea-lor-de-propagan 30 Frank Esser, Agnieszka Stępińska, disti.html, accesate la 31.12.2018. David Nicholas Hopmann, loc. cit. 23 Mai multe detalii pot fi găsite 31 Emisiunea Dan Diaconescu în urmând link-ul direct, ediția din 02.08.2010, OTV, https://www.g4media.ro/eugen-teo disponibilă la dorovici-propune-sanctionarea-jur https://www.youtube.com/watch?v= nalistilor-care-publica-informatii-ne QCDK3lwxFDE, accesat la verificate-nu-e-corect-sa-dezinfor 15.08.2019. mezi-populatia.html, accesat la 32 Emisiunea Jocuri de putere, ediția 03.01.2019. din 22.12.2015, Realitatea TV, 24 Jürgen Habermas, Sfera publică şi disponibilă la transformarea ei structurală. Studiul https://www.youtube.com/watch?v= unei categorii a societăţii burgheze, 5Q-lpz9ZhxQ, accesat la 15.08. Editura Univers, București, 1998, 2019. Transcriptul acestei emisiuni pp. 37-38. este redat, cu titlul „Granița 25 25 Sorin Bocancea, loc. cit., pp. 243- invizibilă”, în Dan Puric, Să fii 266.

118 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

român!, f.e., București, 2016, pp. https://www.antena3.ro/actualitate/pl 128-166. De altfel, Dan Puric a anul-secret-pentru-romania-cati- promovat acest tip de discurs și în refugiati-vor-sa-ne-aduca-omul- emisiunea Sinteza Zilei a televiziunii finantat-de-soros-devoaleaza- concurente Antena 3, ediția din 440324.html, accesat la 16.08.2019. 16.11.2017, disponibilă la 37 Era vorba despre Codru Vrabie, https://www.antena3.ro/actualitate/si activist civic în organizația nongu- nteza-zilei-dan-puric-tara-trebuie-sa- vernamentală FunkyCitizens la acel se-ridice-impotriva-nepasarii- moment. 442613.html, accesat la 15.08.2019. 38 Gianpietro Mazzoleni, „Populism and 33 Emisiunea Jocuri de putere, ediția the Media”, în Danielle Albertazzi, din 17.03.2016, Realitatea TV, Duncan McDonnell (ed.), Twenty- disponibilă la First Century Populism: The Spectre https://www.youtube.com/watch?v= of Western European Democracy, XFD8K1WNeSg&t=418s, accesat la Palgrave Macmillan, Basingstoke, 15.08.2019. Trebuie ținut cont de 2008, p. 50. faptul că acest subiect se află în 39 Frank Esser, AgnieszkaStępińska, directă legătură cu dezbaterile din David Nicholas Hopmann, loc. cit. spațiul public referitoare la Legea nr. 40 Nicole Ernst, „Understanding Media 217/2015 pentru modificarea și Populism: An International and Media completarea Ordonanței de Urgență Comparison”, NCCR Doctoral a Guvernului nr. 31/2002 privind Program Democracies Studies, interzicerea organizațiilor și sim- University of Zürich, Institute of bolurilor cu caracter fascist, rasist Mass Communicationand Media sau xenofob și a promovării cultului Research, Zürich,2014, pp. 10-11. persoanelor vinovate de săvârșirea 41 Transcriptul ediției din 14.05.2007 a unor infracțiuni contra păcii și emisiunii Nașul, difuzată de B1TV, omenirii. este redat în volumul Traian 34 „Protest împotriva desemnării Oanei Băsescu pe Calea Victoriei – în Stănciulescu ca membră în Consiliul dialog cu Radu Moraru –„Nașul”, de Administrație TVR”, Observator Editura Sophia Press, București, cultural, nr. 814/2016, 17.03.2016, 2008, pp. 211-259. disponibil la 42 Era vorba despre faptul că https://www.observatorcultural.ro/art președintele a aprobat transferul a icol/protest-impotriva-desemnarii- 15.000 de dosare întocmite de fosta oanei-stanciulescu-ca-membra-con Securitate din arhiva Serviciilor siliul-de-administratie-televiziunii- Secrete către Colegiul Național romane, accesat la 15.08.2019. pentru Studierea Arhivelor 35 Emisiunea Sinteza Zilei, ediția din Securității și despre condamnarea 17.10.2017, Antena 3, disponibilă la oficială a regimului comunist de către președintele României ca fiind https://www.antena3.ro/actualitate/si „ilegitim și criminal”, pe baza unui nteza-zilei-cine-este-de-fapt-george- raport al Comisiei Prezidențiale soros-imagini-si-documente- pentru Analiza Dictaturii Comuniste 438337.html, accesat la 16.08.2019. din România, pe 18 decembrie 2006. 36 Emisiunea Sinteza Zilei, ediția din 43 De exemplu, politologul Vladimir 31.10.2017, Antena 3, disponibilă la Tismăneanu face următoarele apre-

119 POLIS

cieri: „ceea ce-l face pe Băsescu Doina Pană, și de problemele de uman și interesant este tocmai sănătate făcute publice de primarul această natură de plebeu mereu general al Bucureștiului, Gabriela răzvrătit, curajul de a spune lucruri Firea, de asemenea membru PSD, incomode. Se poate exprima prea care nu excludea intervenția unei frust, știu persoane care reacționează „mâini criminale” și în cazul său vehement la ceea ce lor le apare (vezi „Dragnea vorbește de mercurul drept «lipsă de stil». Dar, fără Doinei Pană, sârma Gabrielei Firea îndoială, nu există nimic hieratic, și cei patru asasini și dă indicații pietrificat, «muzeal» la Traian procurorilor”, Ziare.com, 12.05. 2019, Băsescu” (Vladimir Tismăneanu, disponibil la http://www.ziare.com/ Cristian Pătrășconiu, Cartea liviu-dragnea/presedinte-psd/drag președinților, Editura Humanitas, nea-vorbeste-de-mercurul-doinei- București, 2013, p. 228). 44 pana-sarma-gabrielei-firea-si-cei-4- Disponibil la asasini-si-da-indicatii-procurorilor- https://www.youtube.com/watch?v= 1561310, accesat la 18.08.2019). 13GLaCROUlM, accesat la Până în prezent, niciuna dintre aceste 18.08.2019. presupuneri nu a fost demonstrată 45 Emisiunea Sinteza Zilei, ediția din prin probe. 27.12.2018, disponibilă la 47 Emisiunea Sinteza Zilei, ediția din https://www.youtube.com/watch?v= 21.01.2018, disponibilă la ssNXzIzhqVE, accesat la https://www.antena3.ro/actualitate/si 18.08.2019. nteza-zilei-acasa-la-viorica-dancila- 46 În august 2018, liderul PSD a prima-femeie-prim-ministru-din- anunțat, tot într-o emisiune moderată romania-451791.html, accesat la de Mihai Gâdea la Antena 3, o 18.08.2019. presupusă tentativă de asasinat la 48 Pierre Bourdieu, Despre televiziune, adresa sa, încercată de patru asasini urmat de Dominația jurnalismului, străini la comanda „unui om celebru traducere de Bogdan Ghiu, Editura în lume”, fără a produce însă vreo Meridiane, București, 1998, p. 5. dovadă în acest sens. Informația a 49 Ibidem, p. 6. fost însă preluată imediat și 50 Giovanni Sartori, Homo Videns. transformată în „știre” mai ales de Imbecilizarea prin televiziune și către presa tabloidă (vezi Adrian post-gândirea, traducere de Mihai Dumitru, „Exploziv! Filmul ten- Elin, EdituraHumanitas, București, tativei de asasinat asupra lui Liviu 2006, p. 100.Politologul susține că Dragnea. Detalii cutremurătoare”, una dintre cauzele primare care duc Evz.ro, 22.08.2018, disponibil la la instalarea unui astfel de „sistem de https://evz.ro/filmul-asasinat-liviu- guvernare sinucigaș” este repre- dragnea.html, accesat la 18.08 zentată de faptul că „televiziunea .2019). Ulterior, într-o declarație produce imagini și anulează con- făcută la România TV pe 12 mai ceptele; dar în felul acesta atrofiază 2019, Dragnea a legat tentativa de capacitatea noastră de abstragere și asasinat la adresasa de presupusa odată cu aceasta întreaga noastră intoxicare cu mercur a fostului capacitate de a înțelege” (p. 34). ministru PSD al Apelor și Pădurilor,

120 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

51 Cu privire la aceasta, Giovanni îi fac pe politicieni mai abordabili Sartori explică următoarele: „expresia datorită unor obstacole mai puține în video-politică (poate o expresie calea interacțiunilor și a posibilității născocită de mine) cuprinde numai de a crea legături mai puternice. 3. unul dintre multiplele aspecte ale Social media întăresc potențialul de puterii ecranului TV: impactul personalizare prin intermediul unor asupra evoluțiilor politice și, prin forme de comunicare particular aceasta, o transformare radicală a orientate și personalizate. Politi- felului de «a fi oameni politici» și de cienii pot să-și modeleze propriile «a gestiona politica». Se înțelege că mesaje, să se concentreze asupra video-politica nu caracterizează activităților profesionale, să împăr- numai democrația, puterea ecranului tășească detalii din viața personală TV se află și la îndemâna și chiar să își expună emoțiile și dictaturilor” (ibidem, pp. 49-50). sentimentele. Social media pot fi 52 Ibidem, p. 50. utilizate pentru a crea spații protejate 53 Nicole Ernst, „Media opportunity în care dovezi unilaterale și anec- structures for populism”, Populism dotice ale convingerilor populiste Observer on Populism, 13.05.2019, pot fi acumulate în cantitate mare și disponibil la împărtășite adepților. Expunerea https://populismobserver.com/2019/ selectivă repetată la aceste informații 05/13/interview-32-media-oppor unilaterale promovează o mentalitate tunity-structures-for-populism, de in-group pe care populiștii o pot accesat la 14.08.2019. utiliza pentru a-și mobiliza suporterii 54 Antonio Momoc, Comunicarea 2.0. și pentru a coordona acțiuni politice. New media, participare și populism, 6. Mulți actori populiști consideră că Editura Adenium, Iași, 2014, p. 125. jurnaliștii și mass-media tradiționale 55 Toate aceste provocări sunt discutate sunt controlate de elita conducă- de politologul Corina Barbaros în toare. Din perspectiva lor, rapoartele volumul Comunicarea politică. politice mainstream pierd din vedere Construirea spectacolului politic, a opiniile și interesele poporului, sunt opiniei publice și a agendei publice, corupte și denigrează în mod Editura Adenium, Iași, 2014, pp. 25-31. sistematic acei politicieni care 56 Nicole Ernst (op. cit.) argumentează reprezintă adevărata voință a popo- că există „șase structuri de rului. Facebook și Twitter permit oportunitate ale Facebook și Twitter actorilor populiști să critice media [care] întăresc potențialul comuni- mainstream ca fiind distorsionante și cării populiste și care le transformă, incorecte și să ofere un medium în mod particular, în canale foarte alternativ acelor cetățeni pe care sunt potrivite pentru aceasta: 1. Oferă capabili să îi alieneze în raport cu acces direct la public, fără inter- media tradiționale. Considerate îm- ferență jurnalistică sau externă. 2. preună, aceste șase structuri de oportu- Social media oferă posibilitatea nitate fac ca social media să fie un instituirii unei conexiuni directe și instrument deosebit de convenabil închise cu oamenii, ceea ce pentru comunicarea populistă”. reprezintă un element crucial pentru 57 Antonio Momoc, op. cit., p. 154. înflorirea populismului. Socialmedia

121 POLIS

58 În acest sens, Corina Barbaros (op. lahttps://www.revistasinteza.ro/cultu cit, p. 28) susține următoarele: ra-politica-la-romani-26-mai-2019, „Consecința nefastă a idealului accesat la 20.08.2019. transparenței este aceea că transmite 64 Ibidem. ideea falsă conform căreia ar putea 65 Ibidem. exista o societate fără distanțe 66 Ibidem. simbolice (…). Toate societățile de 67 ShaneBowman, Chris Willis, We până acum au fost legitimate pe baze Media. How the audiences are ierarhice. Doar societatea democ- shaping the future of news and ratică preamărește egalitatea, pe information, commisioned by The considerentul că un proces de co- Media Center at The American Press municare generalizat va augmenta Institute, 2003, p. 9. transparența și va atenua inechitățile 68 Ibidem. sociale. Totuși, toate societățile au 69 nevoie de distanțe simbolice în Cu privire la acest ultim aspect, este cadrul ordinii economice, militare, expresiv interesul televiziunilor și al politice, judiciare, religioase. Redu- site-urilor de știri patronate de cerea distanțelor simbolice prin acestea pentru a disemina conținutul omniprezența comunicării constru- produs de „jurnalismul cetățenesc”, iește o societate unde totul este plat, fenomen pe care îl încurajează. Spre fără relief. Așadar provocarea exemplificare, site-ul www.digi24.ro transparenței într-o democrație deli- conține, în meniul principal, sec- berativă constă în armonizarea țiunea „Digi Vox”, care postează cerinței transparenței sporite cu următoarele: „Vă invităm să ne menținerea unor distanțe simbolice. trimiteți știri, sesizări, fotografii și În lipsa acestor distanțe simbolice, imagini video pe adresa opinia publică este lipsită de busolă, [email protected], la numărul de de repere”. telefon 031.400.24.24, pe 59 Giovanni Sartori, op. cit., p. 103. WhatsApp, la numărul 0771.100.304 sau folosind formularul de mai jos”. 60 Nic Newman, Richard Fletcher, De altfel, îndemnul se regăsește și pe Antonis Kalogeropoulos, Rasmus pagina de Facebook a televiziunii și Kleis Nielsen, loc. cit.,p. 41. 61 este repetat și la finalul jurnalelor de Institutul Național de Statistică, știri ale acesteia: „Dacă aţi fost Accesul populației la tehnologia martorii unui eveniment care ar informațiilor și comunicațiilor în putea deveni o ştire, puteţi lua anul 2018, pp. 13-22, disponibil la legătura cu noi pe e-mail, la adresa http://www.insse.ro/cms/sites/defaul [email protected], sau pe contul t/files/field/publicatii/accesul_popula nostru de Facebook” (vezi tiei_la_tehnologia_informatiei_si_co https://www.digi24.ro/digi-vox, municatiilor_romania_2018.pdf, accesat la 20.08.2019). Situația este accesat la 20.08.2019. valabilă și pentru site-ul televiziunii 62 Nic Newman, Richard Fletcher, România TV, care conține rubrica Antonis Kalogeropoulos, Rasmus „Știrea Ta”, cu următorul îndem Kleis Nielsen, loc. cit., pp. 52, 105. adresat publicului: „Trimite-ne 63 Marius Jucan, „Cultura politică la materiale filmate sau fotografiate de români. 26 mai 2019”, tine, pentru ca știrea ta să fie văzută revistasinteza.ro, 02.08.2019, de o țară întreagă” (vezi disponibil

122 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

https://www.romaniatv.net/stirea-ta, resources/publications/ethical- accesat la 20.08.2019). journalism/rise-of-populism, accesat 70 Antonio Momoc, op. cit., pp. 163-164. la 20.08.2019. 71 Ethical Journalism Network, Media 72 Giovanni Sartori, op. cit., p. 131. Crisis and the Rise of Populism, 73 Shane Bowman, Chris Willis, op. disponibil la cit., pp. 15-19. https://ethicaljournalismnetwork.org/

Bibliografie BOWMAN, Shane; WILLIS,Chris, We Media. How the audiences are shaping ***, Accesul populației la tehnologia the future of news and information, informațiilor și comunicațiilor în anul commisioned by The Media Center at 2018, Institutul Național de Statistică, The American Press Institute, 2003. pp. 13-22, disponibil la CUCEU, Codruța, Spațiu public și spațiu http://www.insse.ro/cms/sites/default/fi privat. O perspectivă românească, les/field/publicatii/accesul_populatiei_l Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013. a_tehnologia_informatiei_si_comunica ERNST, Nicole, „Media opportunity tiilor_romania_2018.pdf, accesat la structures for populism”, Populism 20.08.2019. Observer on Populism, 13.05.2019, ***, Media Crisis and the Rise of disponibil la Populism, Ethical Journalism Network, https://populismobserver.com/2019/05/ disponibil la 13/interview-32-media-opportunity- https://ethicaljournalismnetwork.org/re structures-for-populism, accesat la sources/publications/ethical- 14.08.2019. journalism/rise-of-populism, accesat la ERNST, Nicole, „Understanding Media 20.08.2019. Populism: An International and Media ***, Traian Băsescu pe Calea Victoriei – Comparison”, paper for NCCR în dialog cu Radu Moraru – „Nașul”, Doctoral Program Democracies Editura Sophia Press, București, 2008. Studies, University of Zürich, Institute BARBAROS, Corina, Comunicarea of Mass Communicationand Media politică. Construirea spectacolului Research, 2014. politic, a opiniei publice și a agendei ESSER, Frank; STEPINSKA,Agnieszka; publice, Editura Adenium, Iași, 2014. HOPMANN, David Nicholas, BOCANCEA, Sorin,„Mass-media și „Populism andthe Media. Cross- puterea politică în România National Findings and Perspectives”, postcomunistă. Forme ale unor relații accepted manuscris of a book chapter anormale”, în Daniel Șandru, Sorin edited by Toril Aalberg, Frank Esser, Bocancea (coord.), Mass-media și Carsten Reinemann, Jesper Strömbäck, democrația în România postcomunistă, Claes H. de Vreese, Populist Political ediția a II-a, revăzută și adăugită, Parties Communication in Europe, Editura Institutul European, Iași, 2013. Routledge, 26iulie 2016, lucrare BOURDIEU, Pierre, Despre televiziune, disponibilă la urmat de Dominația jurnalismului, https://www.uzh.ch/cmsssl/ikmz/dam/j traducere de Bogdan Ghiu, Editura cr:bffdb399-af58-4d95-88f8- Meridiane, București, 1998. 409dffd41e61/Chapter28%20%20Pop

123 POLIS

ulism%20and%20the%20media.pdf, MIHĂIUC, Ovidiu, Mobilitatea și accesat la 14.08.2019. reconversia intelectualilor publici GHEORGHE, Laurențiu, „Presa din români după 1989. Contribuții de România se transformă în instrument sociologie istorică, teză de doctorat de propagandă politică”, 25.04.2018, susținută la Universitatea „Al.I. Cuza” disponibil la https://revista22.ro/ din Iași, 2016. actualitate-interna/raport-rsf-presa-din- MOMOC, Antonio, Comunicarea 2.0. romnia-se-transform-n-instrument-de- New media, participare și populism, propagand-politic, accesat la Editura Adenium, Iași, 2014. 31.12.2018. NEWMANN, Nic; FLETCHER,Richard; GROSS, Peter, Mass media și KALOGEROPOULOS, Antonis; democrația în țările Europei de Est, NIELSEN, Rasmus Kleis, Reuters Editura Polirom, Iași, 2004. Institute Digital News Report 2019, HABERMAS, Jürgen, Sfera publică şi Reuters Institute for theStudy of transformarea ei structurală. Studiul Journalism, disponibil la unei categorii a societăţii burgheze, http://www.digitalnewsreport.org, Editura Univers, București, 1998. accesat la 15.08.2019. HAMELEERS, Michael; BOS, Linda; PURIC, Dan, Să fii român!, f.e., VREESE, Claes H. de, „The Appeal of București, 2016. Media Populism: The Media SARTORI, Giovanni, HomoVidens. Preferences of Citizenswith Populist Imbecilizarea prin televiziune și post- Attitudes”, Mass Communicationand gândirea, traducere de Mihai Elin, Society, 20, 2017. EdituraHumanitas, București, 2006. JUCAN, Marius, „Cultura politică la TISMĂNEANU, Vladimir; PĂTRĂȘCONIU, români. 26 mai 2019”, revistasinteza.ro, Cristian, Cartea președinților, Editura 02.08.2019, disponibil la Humanitas, București, 2013. https://www.revistasinteza.ro/ cultura- VOINEA, Mihai, „OTV. Cei 11 ani care politica-la-romani-26-mai-2019, au murdăritRomânia”, Adevărul.ro, accesat la 20.08.2019. 23.01.2013, disponibil la MAZZOLENI, Gianpietro, „Populism https://adevarul.ro/news/eveniment/otv andthe Media”, în Danielle Albertazzi, -cei-11-ani-murdarit-romania- Duncan McDonnell (ed.), Twenty-first 1_51002813aa73e8e04b36eeda/index. century populism: the spectre of Western html, accesat la 15.08.2019. European democracy, Palgrave Macmillan, Basingstoke, 2008.

124 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Despre emoții și reconfigurarea spațiului public în România

(About emotions and the reconfiguration of public space in Romania)

Dragoș DRAGOMAN

Abstract: The change in political participation, under the impact of the communication devices, raises the question of the content and style of the new communication in democracy. The impact of new media in not only seen in the strategies of political marketers, but also in the content spread throughout society. The article points towards the use of emotions and their impact on the consolidation of the public sphere and asks whether the use of rationality is rather confined to the right hand of the political spectrum. Although this argument is evoked by right-wing intellectuals, the political marketing and electoral campaigning seem to seriously contradict it. The electoral success of the right-wing candidates in the presidential competition was recently done more on triggering emotional responses from the electorate than by appealing to their common sense. This issue raises numerous questions regarding the use of rationality in making the public space work.

Keywords: emotions, public space, political marketing, electoral analysis, Romania.

Introducere „libertarieni și ceva mai mult” pentru a depăși condiția minimală a pro- Într-un articol publicat în Idei în prietății private ca principiu sacro- dialog în 20091, Vlad Topan își sanct, așa cum apare el în ideologia exprima convingerea că ar putea liberală. Condiția acțiunii morale, de exista o alianță a conservatorilor și a orice fel, are la bază libertatea de liberalilor, alianță ce ar putea depăși acțiune. Din cele două condiții aparenta contradicție dintre mora- rezultă că înțelegerea dintre liberali și litatea obiectivă a conservatorilor și conservatori se bazează pe funcția respectul pentru libertatea individuală raționalității, și anume pe acceptarea pe care liberalii îl prețuiesc. Terenul că orice transformare socială care înțelegerii ar fi libertarianismul, vizează supremația unor valori, fie conservatorii devenind un fel de ele șitradiționale, nu poate fi realizată

125 POLIS decât printr-un consens obținut pe repara relele modernității, dar este o baze raționale. Mai mult, în aceeași sarcină dificilă în România, care revistă, Dorin Petrișor accentuează continuă să fie dominată de social- rolul raționalității ce derivă din democrație și unde vlăstarele liberale funcționarea legitimă a ierarhiei2. și conservatoare sunt încă prea Altfel spus, ierarhia nu poate fi firave4. irațională, din moment ce Analizând argumentele celor doi autoritarismul rațiunii este cel care autori, luate împreună, ar putea fundamentează principiul aristocratic rezulta că iraționalismul, cultivarea al democrației, așa cum a fost el emoțiilor, este apanajul stângii demo- enunțat de Tocqueville. Principiul cratice, în vreme ce liberalii și con- ierarhiei este cel care ar trebui să servatorii, deși în poziție de infe- domine ordinea lucrurilor omenești, rioritate publică, fac eforturi pentru în special logica argumentativă, opi- cultivarea rațiunii ca fundament al niile oamenilor aflându-se într-o autonomiei și al responsabilității indi- ierarhie dată de propria lor raționa- viduale. Altfel spus, situarea libe- litate, iar democrația funcționând ca o ralilor și a conservatorilor în poziție aristocrație ce valorizează autonomia de inferioritate electorală, căci proba- individului. bil la acest aspect public se refereau Ceea ce-i leagă pe cei doi autori autorii, este cauzată de reținerea de a este identificarea stângii moderne și folosi cultivarea emoțiilor – de altfel, post-moderne, a social-democrației profitabile din punctul de vedere al românești și a noilor curente (pre- marketingului electoral. supus) de stânga cu lipsa de ra- Sunt oare emoțiile cantonate în ționalitate. Iluzionați de principiul limita stângă a spectrului politic, dacă suveranității populare, indivizii ne- ar fi să poziționăm simplist partidele autonomi (căci resping o ierarhie pe pe o axă ideologică stânga-dreapta? baze raționale) nu au, de fapt, nimic Sunt alegătorii partidelor de dreapta de cedat, pentru că nu dețin nici o mai raționali? Se abțin strategii suveranitate. Conduși de emoții, electorali ai partidelor de dreapta de gregari, ei se refugiază într-o ficțiune, la folosirea emoțiilor în atingerea în iluzia cedării suveranității către o unor scopuri politice imediate? Sau majoritate funcțională. Expresie a publicul este mai omogen decât lasă modernității, aroganți prin respin- să se înțeleagă autorii menționați an- gerea legilor morale și a monarhiei de terior, cei care fac apologia virtuților drept divin, ei sunt în final și imorali, conservatoare și liberale? Oare nu a pentru că resping raționalitatea ca regresat întreaga opinie publică până principiu al vieții publice3. O re- la statutul de „gloată publică”, cum o organizare pe baze raționale a definește Alina Mungiu-Pippidi5, societății, în conformitate cu valorile oricând dispusă să asasineze moral specifice liberalilor și conserva- orice adversar devenit țintă a celor torilor, este teoretic posibilă pentru a care reușesc să o mobilizeze eficient,

126 Anul electoral 2019/Din nou despre populism așa cum sunt cazurile recente ale lui fizice, caracteristici momentane sau Mihail Șora și Raed Arafat? adaptate, declanșează reacții la sti- Acestea sunt câteva întrebări muli considerați exagerați. La fel, legate de rolul emoțiilor atât în teh- omul dispune de mecanisme în- nicile de mobilizare a opiniei publice născute de declanșare a unor com- sau a electoratului partizan, cât mai portamente ce răspund unor stimuli- ales în configurarea spațiului public cheie, cu caracteristici exagerate. în noul context al transformărilor Câteva exemple folosite de Lorenz tehnicilor și mediilor de comunicare, merită reluate aici, pentru o mai bună unde social-media schimbă felul înțelegere a mecanismelor înnăscute. nostru de a ne raporta la valoarea de De exemplu, păpușile imită caracte- adevăr a informației și la opiniile risticile bebelușului, și anume o celorlalți. Deși cele două probleme hipertrofie a caracteristicilor fizice cer o abordare separată, punerea în specifice vârstei fragede, ce declan- relație a tehnicilor specifice de co- șează mecanismul de protecție și municare ce vizează cultivarea emo- grijă accentuată, de unde expresia țiilor și transformarea caracteristicilor remarcată de Lorenz că un copil este opiniei publice ar putea aduce unele „frumos ca o păpușă”. În fapt, tocmai clarificări. Deși nu vom putea iden- păpușile sunt cele astfel confecționate tifica un tip pur de alegător rațional încât să declanșeze mecanismele sau predispus emoțional, cum pro- înscrise filogenetic. babil nu vom putea identifica nici o Un alt exemplu este legat de campanie electorală pur emoțională abilitatea industriei alimentare de a sau pur rațională, importanța emo- exploata astfel de mecanisme, cum ar țiilor pentru strategiile de campanie și fi cele declanșate de întâlnirea cu efectul lor asupra formării opiniei alimente ce reprezintă factori supra- publice nu pot fi neglijate. normali, „exagerați”. Acești factori supranormali ce funcționau pentru Emoțiile și marketingul politic omul preistoric la întâlnirea sa cu alimente dulci, concentrate, crocante Emoțiile sunt perfect naturale și au dus în zilele noastre la apariția umane. Această afirmație nu are unei serii interminabile de alimente nevoie de prea multe completări. cu slabă valoare nutritivă, grase și Emoțiile au fost identificate chiar în îndulcite, ieftine și omniprezente, legătură cu mecanismele naturale, cele mai multe pe bază de făină de considerate înnăscute, ce se declan- grâu.Piața este astfel invadată de șează la diferite niveluri și tipuri de otrava culturală a alimentelor de stimuli6. Etologia dezvoltată de slabă calitate, consumul lor exagerat Lorenz poate ușor identifica meca- fiindresponsabil de răspândirea tulbu- nismele înnăscute7, care potfi la rărilor digestive pe scară largă9. rândul lor abil încorporate în stra- La fel se întâmplă și în cazul tegiile de marketing8. Unele aspecte apetenței condiționate pentru stări de

127 POLIS repaus, adică evitarea configurației pentru conservarea speciei. La om, ca de stimuli „dezagreabili” ce duc la la alte specii mai mult sau mai puțin stări de neplăcere. Cum stimulii avansate, declanșarea lui duce la dezagreabili au efecte nefaste pe inhibarea tuturor celorlalte sisteme de termen lung și amenință supra- comportament înnăscut, din nefe- viețuirea individului, nu este deloc de ricire însă și funcțiile superioare ale mirare că eliminarea acestei ame- învățării. Altfel spus, frica îndobi- nințări are un efect de condiționare tocește11. Frica intens cultivată poate mai puternic decât orice derulare a reduce capacitatea de învățare, dar și unui act-recompensă. Altfel spus, discernământul, care este o funcție eliminarea condițiilor insuportabile superioară a inteligenței logice. Nu este mai importantă decât orice altă este deloc de mirare că regimurile recompensă. Este perfect normal ca totalitare ale secolului XX, dar și oamenii să încerce să se sustragă sisteme mai puțin perfecționate decât stresului cotidian, situațiilor con- cele din epoca modernă, precum flictuale, tensiunii patogene ce derivă tribunalele religioase și „vânătoarea din activitatea lor zilnică. Din de vrăjitoare” din secolul al XVII- nefericire pentru oameni, remarcă lea12, au avut efect asupra conso- Lorenz, efectul de recompensă este lidării autorității confruntate cu o același dacă ei ajung să elimine lipsă de legitimitate. Frica a perpetuat tensiunea prin folosirea unor produse sistemul constrângerii organizate farmaceutice sau prin controlul real dincolo de limite ce ne-ar putea al situației de stres10. Nu este deci de apărea drept „naturale”. mirare că marketingul farmaceutic Aceste exemple sunt suficiente este interesat de propagarea ideii pentru a exemplifica caracterul natu- eliminării situației de stres, durere, ral al emoțiilor, mai ales al celor care iritație prin eliminarea simptomelor, derivă din mecanisme înscrise nu prin determinarea și eliminarea filogenetic. Dar ele sunt suficiente, cauzelor. Acest lucru se întâmplă, în cred, și pentru a stabili clar o cone- nenumărate reclame, prin efectul xiune și o ierarhie între instinctele miraculos al pastilelor „salvatoare”, naturale, emoții, rațiune și discer- veșnic la îndemâna clienților prin nământ, cel din urmă funcționând ca grija producătorilor și distribuitorilor o capacitate supramentală, ca o de medicamente. limpezime a gândirii ce se percepe pe Nu în ultimul rând, este vorba ea însăși ca supusă unor condiționări. despre comportamentele cu motivație Nu este, de altfel, de mirare că multiplă. Lorenz insistă asupra puți- filosofia antică a clasificat regimurile nelor cazuri în care se poate observa politice în funcție de capacitatea lor efectul inhibitor complet al unui de a atinge țelul stabilit, care era sistem de comportament asupra virtutea, de unde accentul pus pe altuia. Excepția este comportamentul formarea caracterului individual13. de fugă, datorită importanței sale Dar chiar și în modernitate ideea a

128 Anul electoral 2019/Din nou despre populism persistat sub o formă atenuată, prin vieții publice, iar în sistemele menținerea dorinței de control al totalitare, chiar la cel al vieții private. pasiunilor prin intermediul rațiunii. Altfel spus, dorința de comoditate Prin controlul mecanismelor pasiu- modernă nu mai poate face distincție nilor, crede Hobbes, oamenii au între ceea ce e legitim de dorit. capacitatea de a institui o ordine Dorința de putere este, cum subli- socială care să depășească simpla niază Strauss, reversul indiferenței cu natură umană. Chiar și renunțând la privire la acțiune, adică la scopurile ascetismul de tip epicurian, care pe care puterea (fizică și legală) și le urmărea să obțină excelența umană, atribuie16. Nu este deloc de mirare că noua filosofie politică modernă teoria și practica politică modernă urmărea nu cel mai bun regim, ci pe legitimează orice scop și încurajează cel mai eficient14. Dar chiar și această orice dorință. schimbare de perspectivă, renunțarea Aici este, cred, punctul de fle- la virtute și promovarea comodității xiune dintre marketingul strict și a bunăstării, are nevoie de folosirea comercial, care adaptează, recali- capacității raționale în eliminarea brează, transformă dorințe (uneori pericolelor pe care le reprezintă folo- direct în așa-zise nevoi) și mar- sirea nelimitată a puterii. Folosirea ketingul politic, cel care inhibă meca- forței fizice și exercitarea rațională a nismele de clarificare ale discernă- drepturilor individuale se bazează la mântului, insuflând energie emoțiilor Hobbes pe prudentia15. Chiar dacă contagioase. inexact, matematic și juridic, acest Secțiunea care urmează încearcă comportament derivat din prudentia să identifice utilizarea unor astfel de își are propria raționalitate în men- emoții de către marketingul politic al ținerea ordinii politice. candidaților de dreapta, presupus cel Deși scopul guvernării moderne mai puțin dispuși la utilizarea emoț- nu mai este acela de a încuraja iilor intense în dobândirea puterii formarea unor indivizi plin de virtuți, politice, cei care, reprezentând o care să-și atingă pe deplin potențialul tradiție intelectuală liberală și con- uman, prima modernitate nu abdicase servatoare, cultivă rațiunea în spațiul încă de la capacitatea rațiunii de a politic. controla pasiunile, de a subordona emoțiile unor scopuri politice, co- Voturi „structurale” și voturi mune, mai înalte. Neutralitatea mo- „emoționale” rală a pătruns însă pe ușa moder- nității, dreptul pozitiv definind acum Studiul predispozițiilor electorale ceea ce este permis, nu ceea ce este din perioada postcomunistă a scos la onorabil, omenește, de dorit. Puterea lumină câteva recurențe semni- a devenit un scop mai înalt decât ficative. Deși este greu să le numim virtutea, cu efectele vizibile în „modele”, ele spun ceva despre felul extinderea limitelor sale la nivelul în care se distribuie preferințele

129 POLIS electorale. Incomplet omogene și teritorială a voturilor favorabile. Doar relativ volatile, aceste „modele” ale așa putem explica folosirea mitei votului indică o preponderență mai electorale pentru „fidelizarea” alegă- mare a voturilor pentru Partidul torilor și menținerea fiefurilor jude- Social Democrat (PSD) în zone țene19, dar și a decupajului teritorial rurale, uneori periurbane, mai sărace în delimitarea colegiilor electorale20. decât marile centre urbane, zone Altfel spus, delimitarea colegiilor a rurale locuite de alegători mai săraci, ținut aproape întotdeauna cont de mai puțin educați, mai izolați de căile asigurarea unor mandate „sigure”, de transport importante și mai puțin acolo unde candidații privilegiați conectați la fluxurile de comunicație. puteau candida și puteau obține un La nivel teritorial, județean, o mandat chiar și în vremuri grele, nu corelație puternică exista la începutul doar în contexte politice generale anilor 2000 între nivelul de favorabile. Nu este de mirare de ce în dezvoltare al localității sau chiar al 2012 deputații și senatorii marcanți ai județului (măsurat în indici de Partidului Democrat Liberal (PDL) dezvoltare rurală, de bogăție locală, și-au părăsit colegiile inițiale, cele precum PIB/capita, dar și în din 2008, pentru a candida cu succes indicatori de capital uman) și votul în fiefurile partidului, evitând astfel pentru PSD17. Mai mult, în aceeași un dezastru complet, ce ar fi putut perioadă, Alina Mungiu depășea avea loc dacă și-ar fi păstrat colegiile observația corelațiilor dintre con- inițiale. textul social-teritorial și vot și avansa Aceste exemple sunt, cred eu, teza unei „captivități” a electoratului suficiente pentru a înțelege voturile PSD18. Cei care-l țineau captiv erau „structurale” și strategiile politice ale chiar liderii locali ai PSD, cel mai partidelor de a-și menține fiefuri adesea primari și președinți de puternice, rezervate elitelor de partid consilii județene, interesați de în căutarea unor mandate aproape sprijinul facil acordat în schimbul „rezervate”. Asta înseamnă că unor ajutoare de stat, ajutoare sociale, schimbarea politică nu poate veni, în precum venitul minim garantat, dife- cazul partidelor de dreapta, decât rite subvenții sau ajutoare, precum dacă sunt înfrânte sau depășite cele de încălzire cu lemne pe timpul numeric aceste dependențe rurale iernii. atribuite PSD. Structural vorbind, Deși această teorie a neode- Partidul Național Liberal (PNL), cel pendenței rurale a făcut istorie prin care a fuzionat cu PDL, se află și azi transformarea ei ideologică în în situație de inferioritate electorală, argument de campanie electorală dacă luăm în calcul structura împotriva „baronilor” PSD, schim- electorală a României rurale. Deși barea sistemului electoral din 2008 a domină relativ mediul urban, mai demonstrat că și partidele de dreapta modern și mai bogat, PNL este de cunoșteau la fel de bine distribuția cele mai multe ori confruntat cu o

130 Anul electoral 2019/Din nou despre populism slăbiciune „structurală” atunci când Emoții bine cultivate, emoții este în competiție națională. În ciuda bine utilizate primarilor unor mari orașe, precum Cluj, Oradea, Târgu-Mureș, Mecanismul generării și creșterii Timișoara sau Arad, PNL nu poate intensității emoțiilor publice este cel depăși limitarea structurii electo- responsabil pentru existența unei ratului decât folosind o tactică de tensiuni ce poate fi utilizată în caz de mobilizare politică ce nu mai este nevoie. Este greu de crezut că „rațională”. Limitarea „rațională” la emoțiile utile marketingului politic caracteristicile unui electorat urban pot răsări spontan. Așa cum este minoritar încă în România ar fi o cazul anti-elitismului populist, strategie fără sorți de izbândă. Aici mediul social și politic este predispus putem identifica schimbarea re- la exacerbarea emoțională prin gistrului politic și acest fapt scoate în cultivarea emoțiilor pe lungi perioade evidență folosirea emoțiilor ca de timp. Trecând în revistă, în sens strategie de mobilizare dincolo de retrospectiv, câteva episoade în care „rațiune”. Nu este de mirare, așa cum utilizarea emoțiilor este mai ușor vom vedea mai jos, că strategiile de vizibilă, putem evalua mai bine generare și direcționare a emoțiilor modul în care așteptările, frustrările, au însoțit epoca triumfului popu- nemulțumirile au crescut până au lismului, când Traian Băsescu și PDL „rodit” sub forma mobilizării efi- condus de Emil Boc reușeau în 2008 ciente. Deși fenomenele sunt mai să mobilizeze un electorat care nu complexe decât prezentarea sche- mai fusese mobilizat de partidele de matică pe care o facem aici, ele ne dreapta. Acesta este un electorat mai ajută să înțelegem modul în care puțin educat, din medii periurbane și emoțiile „cresc” și „înfloresc”. din mici localități, frustrat de inca- Spaima legată de lipsa banilor pacitatea postcomunismului româ- publici necesari plății salariilor nesc de a distribui mai eficient angajaților din sectorul de stat și a bunăstarea pe care o produce. Anti- tuturor pensiilor din sistemul public raționalismul și anti-intelectualismul (deși sunt plăți diferite, pentru că specifice populismului, asociate anti- provin din mecanisme contributive elitismului, au fost puternic utilizate diferite), așa cum a fost ea vehiculată de discursul emoțional al PDL, partid de PNL, este o spaimă ce vine din transformat în mișcare populară ce convingerea cultivată că statul este lupta împotriva elitelor ostile invariabil și inevitabil ineficient în poporului autentic, pe care PDL asigurarea acestor plăți. Fie că este pretindea că îl reprezenta. vorba despre faptul că statul se împrumută din surse private, bănci comerciale în special, pentru plata acestora, fie că este vorba despre dispariția misterioasă a două miliarde

131 POLIS de lei din bugetul de stat, emoțiile asistență socială, precum ajutoarele sunt în legătură cu evenimente pentru creșterea copiilor, ajutoarele trecute. Tema miliardelor furate din de șomaj sau pentru persoanele cu bugetul de stat al României21 este un handicap. Motivul oferit atunci de ecou la emoția produsă la Chișinău președintele Traian Băsescu a fost de furtul unui miliard de dolari, discrepanța (structurală) dintre eveniment care a marcat puternic mediul privat, un tip „slab și subțirel” politica moldovenească începând cu ce-l ține în spate pe „omul foarte anul 201622. Pentru Republica gras” din sectorul bugetar25. Aceasta Moldova, furtul unui miliard de este discrepanța dintre economia dolari (de fapt, garantarea de guvern privată și aparatul de stat, în ciuda și de banca centrală a unui împrumut impreciziei cu care este definit acest către trei bănci comerciale, ulterior aparat. Foarte plastică, metafora s-a convertit în datorie publică și perpetuat și a crescut în intensitate în nerecuperat de la cei care au fali- retorica dreptei liberale, dispusă să mentat cele trei bănci) reprezenta critice ceea ce consideră a fi supra- 13% din PIB și a produs o emoție dimensionarea bugetelor și perso- puternică în rândul deponenților și în nalului instituțiilor de stat26. Ironia al cetățenilor, în general. Frauda a care leagă cele două exemple de fost descoperită cu ajutorul spe- emoții, legate de presupusa dispariție cialiștilor Fondului Monetar a miliardelor din bugetul public și Internațional (FMI) și al unei salariile nemeritate ale angajaților din companii private de audit, iar sectorul public, este că guvernul PDL Comisia Europeană (CE) a făcut condus de Emil Boc este cel care a presiuni asupra guvernului Republicii accesat în 2010 împrumutul de 20 de Moldova pentru recuperarea preju- miliarde de euro acordat de FMI și diciului23, presiune derivată din CE pentru capitalizarea unor bănci funcționarea Acordului de asociere a comerciale private, în scopul con- Moldovei cu Uniunea Europeană. De solidării sistemului bancar românesc. aici și cererea senatorului PNL Cîțu Împrumutul, sub formă de datorie ca pretinsul furt din banii publici să publică, continuă să fie rambursat de fie investigat de Comisia Europeană. fiecare guvern care s-a succedat din Teama incapacității de plată a 2010. pensiilor și salariilor angajaților din Dar impactul cel mai mare al sectorul public se bazează pe emoțiilor asupra scenei politice a fost precedentul legat de reducerea din reprezentat de demisia guvernului mai 2010 a salariilor cu 25% și Ponta și de desfășurarea ultimelor intenția de reducere a pensiilor cu runde ale alegerilor prezidențiale, 15% (invalidată de Curtea începând cu cea din 2004. În primul Constituțională, transformată în caz, șocul emoțional produs de impozitarea lor)24, alături de nu- tragedia morții violente a unor tineri meroase alte reduceri de cheltuieli de în clubul „Colectiv” din București în

132 Anul electoral 2019/Din nou despre populism seara de 30 octombrie 2015 s-a non-ideologică ce se opune elitelor transformat repede în indignare față corupte28. de funcționarea improprie a localului Mai târziu, recombinarea temei și apoi în ostilitate față de guvernul lustrației anticomuniste și a luptei PSD. În urma unor masive mani- împotriva corupției a dus la inițiativa festații de protest care exprimau clar USR numită „Fără penali în funcții aversiunea față de guvern, prim- publice”, o încercare de recuperare a ministrul Victor Ponta a demisionat emoțiilor produse de eșecul eliminării pe data de 4 noiembrie. Seria celor foștilor membri ai Partidului trei emoții a urmat un model de Comunist Român din viața publică în propagare în care corupția a fost primii ani ai tranziției postcomuniste. identificată ca sursă a dezastrului și În formă recombinată, inițiativa de corupția a fost asociată guvernului modificare a Constituției prin intro- PSD. În această asociere de emoții, ducerea restricțiilor dreptului de a modelul folosit era unul de alege și a fi ales se referă la cetățenii recombinare a unor vechi teme ale condamnați definitiv la pedepse politicii românești cu noile realități privative de libertate pentru infrac- ale finalului de tranziție democratică. țiuni săvârșite cu intenție, până la Acest lucru este mai vizibil dacă intervenirea unei situații care înlătură examinăm urmările politice ale consecințele condamnării29. Decla- tragediei. Nu este vorba doar despre rarea de către Curtea Constituțională demisia guvernului Ponta și înlo- a României (CCR) drept neconsti- cuirea lui cu un guvern de tehnocrați tuțională a unei alte inițiative de condus de Dacian Cioloș, un apropiat revizuire a Constituției inițiată de al președintelui Klaus Iohannis, ci și USR și PNL, cea privind interzicerea de apariția Uniunii Salvați România amnistiei și grațierii ca urmare a (USR). Încă din zilele ce au urmat referendumului consultativ convocat tragediei, repulsia față de corupția de președintele Klaus Iohannis pe 26 identificată ca provocând dezastrul a mai 2019, i-a transferat rapid pe fost instrumentalizată pentru coagu- judecătorii CCR în exponenții elitei larea unei mișcării civice, transfor- retrograde corupte, aceștia devenind mată ulterior în partid politic, a cărei „vârful de lance al penalilor din menire era să lupte împotriva co- politica românească”30. rupției. Încă din 3 noiembrie 2015, Indignarea față de orice tentativă Nicușor Dan, președinte pe atunci al de a se opune democrației directe, de ONG-ului „Salvați Bucureștiul”, con- a interfera în reprezentarea privile- sidera corupția drept sursă a catastro- giată, aproape exclusivă a poporului fei27. Dezvoltarea imediat ulterioară a autentic, această emoție a fost sloganului luptei împotriva corupției îndelung cultivată de liderul populist a luat forma anti-elitismului cultivat Traian Băsescu și de apropiații lui din încă din 2004 de Traian Băsescu și de PDL și din guvernul Emil Boc31. PDL, USR proclamându-se o mișcare Trăsătură specifică populismului32,

133 POLIS anti-elitismul derivat din pretenția acestor elite degradate și ușor de liderului populist de a monopoliza disprețuit. Cu un deficit „structural” reprezentarea autentică este foarte de voturi, populiștii nu puteau bine exprimat atât de liderul USR, cât recurge decât la un mecanism de și de Traian Băsescu. Campaniile declanșare a unor emoții puternice, electorale din 2004 și 2009, com- capabile să mobilizeze într-o parte și binate cu campania PDL din 2008, au să demobilizeze în cealaltă parte. exploatat nevoia și așteptarea de Invocând o presupusă fraudă ce reprezentare a publicului, transfor- urmează să fie comisă de către mându-se în arma predilectă de guvernul PSD în conivență cu Biroul discreditare a adversarilor politici. În Electoral Central, Traian Băsescu și atmosfera populistă din noile demo- liderii alianței DA (PNL-PD) le-au crații est-europene33, adversarii devin cerut în 2004 oamenilor să iasă la vot exponenții elitelor corupte, gata și să-și facă singuri dreptate. „Ești oricând să-și subordoneze poporul, indignat? Ieși la vot și fă-ți dreptate! să-i afecteze profund interesele și să-l Nu pot ei fura cât puteți voi vota!” deposedeze până și de reprezentare34. Acesta este sloganul ce face referință De aceea, liderul populist și echipa la o emoție de tipul indignării, din jurul său luptă în două feluri resentimentului și furiei declanșate de pentru a păstra dreptul poporului acțiunea ostilă a elitelor arogante. autentic la reprezentare. În primul Deși pornea cu un handicap rând, populiștii denunță orice ten- „structural”, Traian Băsescu avea să tativă de subordonare a poporului, recupereze cele 733.000 de voturi catalogându-i pe adversarii lor din care-l despărțeau de candidatul PSD politică, mass-media sau afaceri drept mai bine clasat în turul 1 și să câștige „baroni”, „tonomate” sau „moguli”, în turul 2 cu 245.000 de voturi mai ostili intereselor poporului. mult decât Adrian Năstase. Această În al doilea rând, populiștii fo- performanță avea loc în condițiile losesc emoțiile pentru a mobiliza scăderii numărului de voturi valabil politic și electoral chiar poporul care exprimate cu aproape 450.000 între risca să fie alienat de reprezentarea sa cele două tururi de scrutin. legitimă, populistă. Invocând situații Succesul lui Traian Băsescu din reale sau imaginare, populiștii ali- 2004 nu va rămâne fără urmări. După mentează furia, resentimentul, in- o campanie electorală pentru ale- dignarea, ostilitatea sau ura populară gerile parlamentare din 2008 centrată împotriva adversarilor politici. Folo- în jurul luptei împotriva „mogulilor” sind tema corupției, Băsescu chema și a „baronilor” corupți, alegerile în 2004 poporul „la țepe în Piața prezidențiale din 2009 vor folosi o Victoriei” din București, să asiste la nouă emoție, și anume îngrijorarea, distrugerea elitelor ostile, ca răsplată, consternarea, spaima față de posibilul ca satisfacție pentru umilințele îndu- triumf al acestor elite corupte și ostile rate de poporul autentic sub comanda poporului. Aceste elite complotau de

134 Anul electoral 2019/Din nou despre populism multă vreme împotriva poporului și a s-a trezit trădat de „frații” lui, cei care liderului populist. Dovada ultimă, s-au lăsat cumpărați de „dușmani” și perfect concludentă, era chiar întâl- care sunt acum gata să-l demită, să-l nirea de taină, ascunsă în anonimatul lipsească de puterea lui legitimă, nopții și al unei parcări anoste, dintre firească, naturală36. „Complotul” candidatul PSD la președinție, elitelor retrograde a fost dejucat în Mircea Geoană, și cel mai mare 2007 de eroul populist, în alianță dușman al liderului populist, indestructibilă cu poporul pe care-l „mogulul” Sorin Ovidiu Vântu. Om reprezintă, prin respingerea demiterii. de afaceri, patron de trust media, La fel, complotul petrecut la ceas de Sorin Ovidiu Vântu era, în ima- seară, într-o parcare sordidă, va fi și ginarul pe care populiștii în cultivau el spulberat în 2009 de acțiunea asiduu din 2007, exponentul elitelor exemplară a liderului și de susținerea corupte, perverse și dușmănoase. necondiționată a poporului autentic, Imaginea aceasta, a elitelor în cel de-al doilea tur de scrutin al dușmănoase, conspirând împotriva alegerilor prezidențiale. Mai târziu, în liderului populist, fusese deja mod ironic, s-a aflat că însuși Traian exploatată în campania împotriva Băsescu, liderul populist din 2009, referendumului de demitere a fusese cu câțiva ani înainte în casa președintelui Băsescu din 2007 și în altui „mogul” posesor de „tonomate”, campania pentru alegerile parla- adică a patronului de mass-media mentare din 2008. Traian Băsescu și Dan Voiculescu, cu scopul obținerii PDL au înregistrat cele mai mari pentru alianța DA (PNL-PD, ulterior succese în cele două competiții PDL) a unei susțineri majoritare în electorale prin mobilizarea electorală noul parlament ales în decembrie fără precedent a celor ce nu fuseseră 200437. anterior mobilizați, mai ales tineri Atmosfera populistă cultivată de mai puțin educați, din zone de Traian Băsescu prin exacerbarea rezidență periurbane și din urbanul emoțiilor avea să cunoască noi epi- mediu și mic. Vehiculul folosit a fost soade, începând cu salvarea ziariști- unul deosebit de propice transmiterii lor români luați ostatici în Irak în mesajelor emoționale, și anume 2005 șisfârșind cu încercarea eșuată maneaua35. Descriind o lume socială de demitere a președintelui în 2012. ostilă, plină de pericole nebănuite, de Mecanismul de declanșare a unor falși prieteni ce profită de naivitatea stimuli emoționali, dovedit eficient sau slăbiciunile eroului narator pentru anterior, a fost folosit cu succes și de a-l discredita sau chiar ruina, Klaus Iohannis în 2014. La rândul maneaua era cel mai bun mijloc de a său, Iohannis va depăși un obstacol reduce la același numitor și com- „structural”, și anume un deficit petiția politică dintre liderul populist considerabil de voturi, atunci când se și elitele ostile. La fel, Traian compară rezultatele electorale din Băsescu a devenit eroul populist care cele două tururi de scrutin ale

135 POLIS alegerilor prezidențiale. La fel ca în împiedicarea exercitării votului 2004, candidatul Alianței Creștin- echivalează cu fraudarea alegerilor, Liberale PNL-PDL (atunci alianța lucru inacceptabil pentru un stat Dreptate și Adevăr, PNL-PD) avea membru UE, și a trimis o scrisoare de de „recuperat” un deficit de aproape protest Comisiei Europene și un milion de voturi față de candidatul președintelui acesteia, Jean-Claude PSD. În al doilea tur de scrutin, Junker38. Folosirea surselor externe Klaus Iohannis îl depășea cu peste un de influență, persuasiune sau putere milion de voturi pe candidatul PSD, nu era nouă. Ea fusese deja cu succes Victor Ponta, prim-ministru în folosită în 2012, atunci când funcție la acea dată. numeroși lideri europeni, inclusiv Mecanismul emoțional era ase- președintele Comisiei Europene, au mănător celui din 2004, și anume fost alertați pe canale diplomaticedin vexarea, indignarea, exasperarea, România despre pretinsa lovitură de furia față de tentativa reală sau stat ce avusese loc prin suspendarea pretinsă de a limita sau a suprima de către Parlament a Președintelui reprezentarea populară. De această Traian Băsescu39. dată, tentativa de limitare a repre- Emoția resimțită la nivelul acelor zentării poporului nu mai avea ca lideri europeni a fost mai intensă dovadă cozile din Gara de Nord din decât cercetarea rațională a con- București, ci secțiile de votare din dițiilor și metodelor prin care străinătate. Cu un număr de secții de Parlamentul din România poate votare (sub 300) neadaptat noilor decide, prin vot cu majoritate, su- realități demografice din străinătate, spendarea președintelui și convocarea în special în Spania, Italia, Franța sau unui referendum național pentru Marea Britanie, țări în care comu- demiterea acestuia. Deși informația nitățile românești crescuseră ca că în Constituția României există număr în ultimii ani, procesul de vot bine descris un astfel de mecanism era mult îngreunat, dacă nu impo- legal le-a parvenit ulterior, contrar sesizării inițiale, emoția produsă în sibil. În fața refuzului Biroului România de indignarea liderilor euro- Electoral Central de a prelungi pro- peni își făcuse deja efectul, accen- gramul la secțiile de votare din stră- tuând starea de panică, consternare, inătate, multe persoane au protestat în nervozitate, ostilitate și furie din rân- fața secțiilor de votare din străinătate dul susținătorilor lui Traian Băsescu. și în fața sediului Ministerului Această stare emoțională i-a făcut pe Afacerilor Externe. Emoțiile au fost mulți dintre cei implicați să realizeze amplificate nu doar de manifestațiile comparații greu de susținut, precum de amploare, ci și de pozițiile expri- cea dintre suspendarea președintelui mate de politicieni străini, în special pe cale parlamentară din 2012 și depreședintele Comisiei de Afaceri mineriadele violente și ilegitime din Externe a Parlamentului Republicii primii ani ai tranziției democratice, Federale Germane. Acesta declara că ce au condus în 1991 la căderea

136 Anul electoral 2019/Din nou despre populism guvernului Petre Roman40. Aceeași prin mobilizarea pentru susținerea lui emoție avea să conducă însă și la Klaus Iohannis, care a „recuperat” elaborarea unei teorii a loviturii de decalajul din primul tur de scrutin și stat constituționale. Conform Iuliei a câștigat cu peste un milion de Motoc, profesor de drept consti- voturi față de candidatul PSD. tuțional și judecător al CCR, lovitura de stat nu mai necesită acțiunea sau Concluzii prezența armatei, lucru dovedit de deciziile Parlamentului României de Numărul limitat de exemple folo- a aduce modificări la Legea referen- sit în expunerea rolului emoțiilor în dumului, revocarea Avocatului politică ridică și alte semne de Poporului și a președinților Camerei întrebare, dincolo de deznodământul Deputaților și Senatului (deținute competiției politice și electorale. până atunci de PDL) sau de trecere a Primul se referă la disponibilitatea în publicației Monitorul Oficial în creștere a emoțiilor, pe măsura subordinea Secretariatului General al restrângerii capacității de discer- Guvernului României41. nământ. Frica, de exemplu, nu doar Revenind la alegerile prezi- inhibă capacitatea de analiză rațio- dențiale din 2014, emoția produsă de nală, dar și îndepărtează de obiectul tentativa de limitare a reprezentării care o declanșează, făcând confrun- va ajunge la cote maxime chiar în tarea cu acea realitate dificilă, dacă ziua votului pentru cel de-al doilea nu imposibilă. Or, tocmai această tur de scrutin. Între cele două tururi capacitate de a schimba argumente, de scrutin, în ciuda demisiei idei și soluții este cea capabilă să ministrului de Externe, emoția a fost genereze un spațiu public relativ ținută la cote ridicate prin diferite unificat. Interacțiunea care generează declarații, inclusiv ale președintelui acest „câmp” politic, în sens de în exercițiu la acea dată, Traian spațiu public deschis tuturor, este Băsescu, care declara că a devenit interacțiunea limitată, binevoitoare și evident faptul că membrii Guvernului decisivă a unor indivizi raționali. României încearcă să obstrucționeze Deși în dezacord, argumentele lor, pe votul românilor din străinătate. care o presă liberă le propagă, îi pune Reamintind importanța votului în contact, iar interacțiunea argu- acestora în 2009, cu ocazia propriei mentelor private generează, ca efect realegeri, Traian Băsescu îi îndemna cumulativ, un spațiu public43. să meargă la vot42. Mobilizați pe Societățile de lectură iluministe pe rețele de socializare, alertați despre care Habermas le descrie sunt cele neputința românilor din diaspora de a care polarizează „câmpul” public și-l vota în secțiile deschise în străinătate, unifică. Altfel, spațiul public ar putea alegătorii din România s-au mobilizat fi conceput ca un spațiu gol, similar în consecință, pentru a compensa unui perimetru neocupat din zona „pierderea” reprezentării din străi- urban, sau alunei pajiști luate în stă- nătate. Valul emoțional propagat din pânire de învingătorul competiției străinătate s-a manifestat în România politice sau ideologice. Această per-

137 POLIS spectivă este familiară statelor tota- avansul decisiv luat chiar din primul litare din secolul XX, unde comu- tur ar putea fi mai puțin legată de nicarea are strict funcție de propa- transformarea structurală a României, gandă, iar propaganda politică devine în ciuda proceselor de migrație spe- unul dintre pilonii statului, asigurând cifice României. Este mai probabil, conformismul cetățenilor față de așa cum crede Alina Mungiu-Pippidi, doctrina unică, adevărată și chiar sacră. ca un număr mare de votanți con- Al doilea semn de întrebare este formiști și nesofisticați să fi „migrat” legat de măsura în care restrângerea de la stânga la dreapta44. capacității de discernământ afectează Însă chiar această „migrație” generarea și stabilitatea relativă a politică, dacă se va confirma, ridică unui spațiu public, înțeles după prima problema modului în care o structură definiție. Restrângerea acestei capa- socială rigidă a fost depășită. Deși nu cități, în măsura în care ea există, ar mai este vorba despre o emoție putea fi folosită interesat chiar de puternică precum în 2014, 2009 sau marketingul politic, generând un 2004, este posibil ca mediile de spațiu public definit în al doilea mod. socializare care au alimentat și Astfel, propaganda bazată pe intensificat conflictul partizan să fi cunoștințe de piață ar putea avea alterat sau chiar să fi „generat” o efecte asemănătoare celei folosite în nouă realitate prin emoțiile pe care statele totalitare, și anume de le-au cultivat. Ura, ostilitatea, irasci- adaptare și transformare a realității. bilitatea, animozitatea, resentimentul Incapacitatea de a procesa informația și furia folosite împotriva adver- livrată, fenomen devenit evident în sarilor par să fi dat roade electorale. epoca tehnologiilor moderne ale Instabilitatea, volatilitatea și impre- comunicațiilor, se poate alia cu vizibilitatea emoțiilor, scăpate de sub sporirea, întreținerea și cultivarea minimul control al rațiunii, ar putea emoțiilor pentru stabilirea unui pregăti însă terenul unui antira- ționalism voluntarist mult mai violent „adevăr” partizan și, la limită, a unei și destructiv, mult mai coroziv pentru realități particulare. Mediile virtuale, spațiul public. Cunoașterea mai bună strict compartimentate și ostile, pot a potențialului și a mecanismului de deveni noul „spațiu” al realității declanșare a emoțiilor politice ar românești. Depășirea de către Klaus putea fi folosită pentru inhibarea și Iohannis în 2014 a unui obstacol mai severă a rațiunii, cu efecte asupra „structural”, așa cum l-am numit în restrângerii aparent voluntare a articol, era încă expresia unei autonomiei indivizilor și a libertăților structuri sociale obiective. Victoria cetățenești, asemănător conformis- cu peste două milioane de voturi în mului social descris încă imprecis, noiembrie 2019 obținută de același dar perfect intuit de Tocqueville. candidat Klaus Iohannis în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și

138 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Note Political Science Review, vol. VII, nr. 4, 2007, pp. 903-932. 1 Vlad Topan, „W.F. Buckley Jr. și 18 Alina Mungiu-Pippidi, „Reinventing capcanele pragmatismului politic”, the Peasants: Local State Capture in Idei în dialog, nr. 53 (februarie), Post-Communist Europe”, Romanian 2009, pp. 34-36. Journal of Political Science, vol. 4, 2 Dorin Petrișor, „Paralaxa libera- nr. 1, 2004, pp. 6-23. lismului”, Idei în dialog, nr. 53 19 Sergiu Gherghina, „Going for a Safe (februarie), 2009, p. 15. Vote: Electoral Bribes in Post- 3 Ibidem. Communist Romania”, Debatte: 4 Vlad Topan, art. cit., p. 36. Journal of Contemporary Central 5 Alina Mungiu-Pippidi, „Jos labele and Eastern Europe, vol. 21, nr. 2-3, de pe Șora și Arafat, măi, 2013, pp. 143-164. nemernicilor!”, România Curată, 25 20 Aurelian Giugăl, Ron Johnston, octombrie 2019, disponibil la Mihail Chiru, Ionuț Ciobanu, http://www.romaniacurata.ro/jos- Alexandru Gavriș, „Gerrymandering labele-de-pe-sora-si-arafat-mai- and Malapportionment, Romanian nemernicilor, accesat la 29 Style: The 2008 Electoral System”, octombrie 2019. East European Politics and 6 Dragoș Dragoman, „Konrad Lorenz Societies, vol. 31, nr. 4, 2017, pp. vorbind cu animalele: așa-zisul rău 683-703. și păcatele lumii civilizate”, 21 „Datele în documentele pentru Transilvania, nr. 11-12, 2017, pp. rectificarea bugetară sunt false! 140-149. Toțivinovații vor răspunde! 7 Konrad Lorenz, Cele opt păcate Angajații din MFP și cei din CNSP capitale ale omenirii civilizate, care au măsluit datele rectificării Humanitas, București, 2012. bugetare cu două miliarde lei vor 8 Idem, Les fondements de l’éthologie, răspunde personal și penal. La fel și Flammarion, Paris, 1984. cei din Curtea de Conturi care au 9 Ibidem. fost părtași la acest fals în acte și la 10 Ibidem, p. 370. furtul din banul public” – declarație 11 Ibidem, p. 301. făcută de Florin Cîțu, senator PNL. 12 Robert Muchembled, Culture Vezi „Florin Cîțu acuză că datele din populaire et culture des élites dans rectificarea bugetară sunt false: Voi la France moderne (XVe – XVIIIe cere o comisie de anchetă din partea siècle), Flammarion, Paris, 1978. CE”, Ziare.com, 13 august 2019, 13 Leo Strauss, Droit naturel et disponibil la histoire, Flammarion, Paris, 1986, p. http://www.ziare.com/economie/bug 174. et/florin-citu-acuza-ca-datele-din- 14 Ibidem, p. 172. rectificarea-bugetara-sunt-false-voi- 15 Ibidem, p. 176. cere-o-comisie-de-ancheta-din- 16 Ibidem, p. 175. partea-ce-1573397, accesat la 11 17 Dragoș Dragoman, „Factori deter- noiembrie 2019. minanți ai opțiunilor electorale din 22 Vitalie Călugăreanu, „Rețetă moldo- România în 2004. O analiză la nivel venească: Cum să furi un miliard și agregat”, Studia Politica. Romanian să-ți condamni poporul la 25 de ani

139 POLIS

de sărăcie”, Deutsche Welle, 1 la https://www.digi24.ro/stiri/actua noiembrie 2017, disponibil la litate/evenimente/cand-coruptia-uci https://www.dw.com/ro/rețetă- de-tragedia-din-colectiv-ar-fi-putut- moldovenească-cum-să-furi-un- fi-evitata-453923, accesat la 12 miliard-și-să-ți-condamni-poporul- noiembrie 2019. la-25-de-ani-de-sărăcie/a-41194488, 28 „În USR sunt și oameni de stânga și accesat la 11 noiembrie 2019. de dreapta și de centru. Este un 23 Comisia Europeană, comunicat de moment crucial în care se va alege presă, „Raport UE: Republica între vechiul mod corupt de a face Moldova a progresat în privința politică și o altfel de politică bazată reformelor, dar mai sunt încă multe pe integritate șicompetență, făcută în de făcut”, 5 aprilie 2018, disponibil interesul cetățenilor. Problemele im- la https://europa.eu/rapid/press- portante ale României sunt corupția release_IP-18-2781_ro.htm, accesat generalizată și transpartinică și la 11 noiembrie 2019. ruptura între politică și societate, iar 24 „Băsescu anunță scăderea pensiilor USR își propune să rezolve aceste cu 15%, a fondului de salarii cu 25% urgențe, obiectiv care-i unește pe și a subvențiilor”, Mediafax, 6 mai oameni indiferent de valorile ideo- 2010, disponibil la logice. Nu avem dreptul să ratăm https://www.mediafax.ro/social/base acest moment și să ne împărțim pe scu-anunta-scaderea-pensiilor-cu- criterii ideologice. (…) Cuantificată, 15-a-fondului-de-salarii-cu-25-si-a- diferența între programele partidelor subventiilor-6096508, accesat la 11 de stânga și cele de dreapta din noiembrie 2019. România este de câteva sute de 25 „Băsescu: Statul este un om foarte milioane de euro, mai puțin decât gras cocoțat în spatele unuia slab și furtul din achiziții publice de 4 subțirel, care este economia”, miliarde de euro” Mediafax, 6 mai 2010, disponibil la (https://www.usr.ro/intrebari-frecven https://www.mediafax.ro/politic/bas te/#ideologie, accesat la 12 noiem- escu-statul-este-un-om-foarte-gras- brie 2019). cocotat-in-spatele-unuia-slab-si- 29 Vezi subtirel-care-este-economia-60970 https://www.usr.ro/2019/07/18/usr- 10, accesat la 11 noiembrie 2019. va-continua-demersurile- 26 „Florin Cîțu acuză că bugetarii sunt parlamentare-pentru-transpune- privilegiații societății și ar trebui să constitutie-rezultatele- muncească fără vouchere, tichete și referendumului-din-26-mai-si- sporuri. Reacția PSD”, Ziare.com, initiativa-fara-penali-functii-publice. 21 august 2019, disponibil la 30 „Actualii judecători ai Curții http://www.ziare.com/stiri/bugetari/f Constituționale au dovedit din lorin-citu-acuza-bugetarii-ca-sunt- păcate, încă o dată, prin decizia de privilegiatii-societatii-si-ar-trebui-sa- astăzi, că sunt vârful de lance al munceasca-fara-vouchere-tichete-si- penalilor din politica românească, sporuri-reactia-psd-1574325, accesat lăsând acestora portița de a-și acorda la 11 noiembrie 2019. amnistie și grațiere pentru faptele de 27 „Când corupția ucide. Tragedia din corupție (…) sunt greu de imaginat Colectiv ar fi putut fi evitată”, argumentele pentru care nu putem Digi24, 3 noiembrie 2015, disponibil revizui Constituția astfel încât să

140 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

respectăm rezultatele referendu- Politica. Romanian Political Science mului din 26 mai și să scriem Review, vol. XIII, nr. 2, 2013, pp. explicit interdicția de amnistie și 259-271. grațiere pentru faptele de corupție. 36 Dragoș Dragoman, „Tinerii, ma- Decizia de astăzi a CCR ignoră votul nelele și spațiul public. Valori a peste 6,4 milioane de români și sociale dominante și mobilizare arată, o dată în plus, cât de vitală politică”, în Sabina-Adina Luca este, pentru funcționarea statului de (coord.), Tânăr în România. Noi drept și a democrației, o reformare a valori, noi identități, Institutul CCR și o depolitizare a acestei European, Iași, 2013, pp. 55-82. instituții” (declarația președintelui 37 Robert Agarici, „Dan Voiculescu dă USR, Dan Barna, vezi de pământ cu Traian Băsescu: Cu https://www.usr.ro/2019/07/18/usr- va-continua-demersurile- căciula în mână…”, Capital, 5 parlamentare-pentru-transpune- februarie 2019, disponibil la constitutie-rezultatele- https://www.capital.ro/dan-voicu referendumului-din-26-mai-si- lescu-da-de-pamant-cu-traian- initiativa-fara-penali-functii-publice, basescu-cu-caciula-in-man.html, accesat la 12 noiembrie 2019). accesat la 19 noiembrie 2019. 38 31 Dragoș Dragoman, „Populism după R.M., „Günther Krichbaum, populism. Erodarea democrației din președintele Comisiei pentru Afaceri România după 2007”, în Emanuel Europene din Bundestag: Împie- Copilaș (ed.). Resurgența ideilor dicarea voită a exprimării votului din nedemocratice în România con- partea Guvernului Ponta, inaccep- temporană: volum dedicat profe- tabilă pentru un stat membru al UE”, sorului Michael Shafir la împlinirea Hotnews.ro, 3 noiembrie 2014, dispo- vârstei de 75 de ani, Editura nibil la https://www.hotnews.ro/ Universității de Vest, Timișoara, stiri-esential-18452012-gunther- 2020, pp. 61-92. 32 krichbaum-presedintele-comisiei- Eric Jones, „Populism in Europe”, pentru-afaceri-europene-din-bun SAIS Review of International Affairs, destag-impiedicare-voita-exprimarii- vol. XXVII, nr. 1, 2007, pp. 37-47. 33 votului-din-partea-guvernului-ponta- Jacques Rupnik, „From democracy inacceptabil-pentru-stat-mem fatigue to populist backlash”, bru.htm?nomobile, accesat la 19 Journal of Democracy, vol. 18, nr. 4, noiembrie 2019. 2007, pp. 17-25. 39 34 Bojan Bugaric, „Populism, liberal Dragoș Dragoman, „Separația pute- democracy, and the rule of law in rilor sau alianța puterilor? Crizele Central and Eastern Europe”, politice din România și sursele Communist and Post-Communist alternative de putere”, Polis, vol. VI, Studies, vol. 41, nr. 2, 2008, pp. 191- nr. 4, 2018, pp. 113-132. 40 203. Vlad F. Dumea, „Filmul eveni- 35 Dragoș Dragoman, Sabina-Adina mentelor de ieri din Parlament. Luca, Bogdan Gheorghiţă, Lovitura de stat și suspendarea lui Annamária Kádár, „Popular music Băsescu. Cristian Preda: Eveni- and social marginality during severe mentele sunt mai grave decât economic change. Evidence from mineriadele lui Iliescu”, Bursa, 4 post-communist Romania”, Studia iulie 2012, disponibil la

141 POLIS

https://www.bursa.ro/filmul-eveni disponibil la https://www.digi24.ro/ mentelor-de-ieri-din-parlament-lovi stiri/actualitate/politica/traian- tura-de-stat-si-suspendarea-lui-ba basescu-ii-rog-pe-romani-sa- sescu-84304719, accesat la 25 no- mearga-la-vot-e-evident-ca- iembrie 2019. membrii-guvernului-incearca-sa- 41 Andreea Pora, „Interviu Iulia Motoc. obstructioneze-votul-din-stainatate- Fără sprijinul instituțiilor interna- 321877, accesat la 22 noiembrie ționale, CCR nu ar fi supraviețuit”, 2019. Juridice.ro, 1 octombrie 2012, 43 Jürgen Habermas, Sfera publică și disponibil la transformarea ei structurală. Studiu https://www.juridice.ro/220565/inter asupra unei categorii a societății viu-iulia-motoc-fara-sprijinul- burgheze, Comunicare.ro, București, institutiilor-internationale-ccr-n-ar- 2005, p. 122. fi-supravietuit.html, accesat la 25 44 Alina Mungiu-Pippidi, „Votăm, nu noiembrie 2019. gândim”, România Curată, 24 42 „Traian Băsescu: Îi rog pe români să noiembrie 2019, disponibil la meargă la vot. E evident că membrii http://www.romaniacurata.ro/votam- guvernului încearcă să obstruc- nu-gandim, accesat la 25 noiembrie ționeze votul din străinătate”, 2019. Digi24, 14 noiembrie 2014,

Bibliografie împlinirea vârstei de 75 de ani, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, BUGARIČ, Bojan, „Populism, liberal pp. 61-92. democracy, and the rule of law in DRAGOMAN, Dragoș, „Separația pute- Central and Eastern Europe”, rilor sau alianța puterilor? Crizele Communist and Post-Communist politice din România și sursele alter- Studies, vol. 41, nr. 2, 2008, pp. 191- native de putere”, Polis, vol. VI, nr. 4, 203. 2018, pp. 113-132. DRAGOMAN, Dragoș, „Factori DRAGOMAN, Dragoș, „Tinerii, determinanți ai opțiunilor electorale manelele și spațiul public. Valori din România în 2004. O analiză la sociale dominante și mobilizare poli- nivel agregat”, Studia Politica. tică”, în Sabina-Adina Luca (coord.), Romanian Political Science Review, Tânăr în România. Noi valori, noi vol. VII, nr. 4, 2007, pp. 903-932. identități, Institutul European, Iași, DRAGOMAN, Dragoș, „Konrad Lorenz 2013, pp. 55-82. vorbind cu animalele: așa-zisul rău și DRAGOMAN, Dragoș; LUCA, Sabina- păcatele lumii civilizate”, Transilvania, Adina; GHEORGHIŢĂ, Bogdan; nr. 11-12, 2017, pp. 140-149. KÁDÁR, Annamária, „Popular music DRAGOMAN, Dragoș, „Populism după and social marginality during severe populism. Erodarea democrației din economic change. Evidence from post- România după 2007”, înEmanuel communist Romania”, Studia Politica. Copilaș (ed.), Resurgența ideilor Romanian Political Science Review, nedemocratice în România vol. XIII, nr. 2, 2013, pp. 259-271. contemporană: volum dedicat GHERGHINA, Sergiu, „Going for a Safe profesorului Michael Shafir la Vote: Electoral Bribes in Post-

142 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Communist Romania”, Debatte: LORENZ, Konrad, Les fondements de Journal of Contemporary Central and l’éthologie, Flammarion, Paris, 1984. Eastern Europe, vol. 21, nr. 2-3, 2013, MUCHEMBLED, Robert, Culture pp. 143-164. populaire et culture des élites dans la GIUGĂL, France moderne (XVe – XVIIIe siècle), Aurelian;JOHNSTON,Ron;CHIRU,Mi Flammarion, Paris, 1978. hail;CIOBANU,Ionuț;GAVRIș,Alexan MUNGIU-PIPPIDI, Alina, „Reinventing dru, „Gerrymandering and the Peasants: Local State Capture in Malapportionment, Romanian Style: Post-Communist Europe”, Romanian The 2008 Electoral System”, East Journal of Political Science, vol. 4, nr. European Politics and Societies, vol. 1, 2004, pp. 6-23. 31, nr. 4, 2017, pp. 683-703. PETRIșOR, Dorin, „Paralaxa libera- HABERMAS, Jürgen,Sfera publică și lismului”, Idei în dialog, nr. 53, transformarea ei structurală. Studiu februarie, 2009, p. 15. asupra unei categorii a societății RUPNIK, Jacques, „From democracy burgheze, Comunicare.ro, București, fatigue to populist backlash”, Journal 2005. of Democracy, vol. 18, nr. 4, 2007, pp. JONES, Eric, „Populism in Europe”, 17-25. SAIS Review of International Affairs, STRAUSS, Leo, Droit naturel et vol.XXVII, nr. 1, 2007, pp. 37-47. histoire, Flammarion, Paris, 1986. LORENZ, Konrad, Cele opt păcate TOPAN, Vlad, „W.F. Buckley Jr. și capitale ale omenirii civilizate, capcanele pragmatismului politic”, Idei Humanitas, București, 2012. în dialog, nr. 53, februarie, 2009, pp. 34-36.

143

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

INTERVIU

Cristian Preda: „Europa vrea să se înnoiască prin fondatori”

Interviu realizat de Sorin BOCANCEA

Sorin Bocancea: Alegerile pentru organizat în România nu a mai fost PE din 2019 au adus modificări ale contaminat ca în 2014 de ambițiile raportului de forțe politice atât în prezidențiabililor care urmau să se România, cât și la nivelul întregii confrunte câteva luni după aceea și Uniuni Europene. La originea care au folosit europenele ca pre- acestora sunt atât fenomene politice campanie. De data aceasta, alegerile interne, cât și unele la nivel euro- pentru PE au fostcontaminate de pean. Care a fost diferența specifică prima președinție a Consiliului UE a alegerilor europene din România în asumată de România. În loc să fie o 2019 față de alegerile din 2014? ocazie de clarificare a rolurilor jucate de diversele instituții europene, primul Cristian Preda: Dacă ar fi să semestru din 2019 a oferit publicului menționez un singur lucru legat de ce din România un talmeș-balmeș. s-a petrecut la noi, aș fi obligat să zic: participarea, fiindcă aceasta a atins Care credeți că a fost cauza prin- 51%. Creșterea față de scrutinul cipală a rezultatelor la aceste alegeri european din 2014 a fost de 19 pentru PE în România? Dar la procente. Noutățile pur politice, nu nivelul UE? statistice, sunt mai numeroase. E vorba despre o fragmentare în trei La noi, tema fundamentală a fost blocuri cvasiegale a spectrului po- una strict domestică: scrutinul pentru litic: PNL, PSD și Alianța 2020 au PE a fost un test pentru guvernarea avut scoruri foarte apropiate. E, apoi, Dragnea. Cele două forțe de opoziție remarcabil faptul că, pentru prima – PNL și Alianța 2020 – au profitat dată de la intrarea în UE a țărilor de pe urma erodării încrederii în foste comuniste, șefia unui grup PSD, care a propus în doi ani și politic major din Parlament este jumătate trei guverne și care, de preluată de un deputat român: e altfel, la o zi după alegerile europene, vorba despre Dacian Cioloș. Aș nota, se va trezi cu Dragnea după gratii, iar de asemenea, că al patrulea scrutin cinci luni mai târziu avea să piardă pentru Parlamentul European (PE) fotoliul de la Palatul Victoria. Și în

145 POLIS celelalte state-membre au existat Democrații (S&D) – au estimat că teme naționale: amânarea Brexit-ului așa-numitul sistem „cu cap de listă” în Marea Britanie, revolta Vestelor (Spitzenkandidat) va funcționa, așa Galbene în Franța, statul de drept în cum s-a întâmplat în 2014. Regula Polonia etc. A existat totuși o teamă acestui sistem era simplă: fiecare difuză, și anume teama de „popu- familie politică prezintă un candidat lism”. Folosesc ghilimelele fiindcă la șefia Comisiei Europene, iar gru- sensul termenului e multiplu: sunt parea care câștigă cele mai multe numiți populiști și lideri naționaliști mandate parlamentare preia impor- precum Orbán, Farage sau Salvini, tanta funcție executivă. Partidele din dar șipesediștii români ori radicalii PPE l-au prezentat pe Manfred nemți din Die Linke, atât grecii din Weber, iar socialiștii, pe Frans Syriza, cât și francezii din Gruparea Timmermans. Numai că, după ce s- Națională, deși aceste formațiuni fac au numărat voturile, s-a constatat că parte din grupuri politice diferite. aceste două grupuri nu mai au După ce s-a alcătuit Parlamentul, împreună majoritatea în PE, instituția punând împreună rezultatele din cele care validează candidatul la preșe- 28 de state-membre, s-a constatat că dinția Comisiei Europene propus de și grupul de la extrema stângă, și cel Consiliul European. Au găsit un al de la extrema dreaptă a hemiciclului treilea partener – liberalii rebotezați de la Strasbourg s-au subțiat față de Renew Europe –,numai că acesta nu legislatura precedentă. S-a petrecut susținea sistemul „cu cap de listă”. S- ceva și mai important: majoritatea a recurs, de aceea, la negocieri com- bicoloră a devenit tricoloră. În fine, plicate, iar până la urmă președinția trebuie marcat și un fapt inedit: Comisiei a revenit PPE – dar nu lui alegerile europene din 2019 au ge- Martin Weber, ci Ursulei von de Leyen nerat și niște mandate foarte precare, –, cele trei grupuri ale noii majorități au cele ale britanicilor, fiindcă aleșii din căpătat câte un vicepreședinte executiv UK au părăsit PE după 31 ianuarie, (olandezul Frans Timmermans, letonul în condițiile în care incertitudinea Valdis Dombrovskis și daneza care plana asupra Brexit-uluiîn mai, Margrethe Vestager), președinția când s-au ținut alegerile, a fost risi- Parlamentului a revenit unui socialist pită. italian, David Sassoli, președinția Consiliului European, unui liberal Cum evaluați modificarea proce- belgian, Charles Michel, iar poziția durii desemnării președintelui de Înalt Reprezentant pentru Politică Comisiei Europene? Externă și Securitate, unui socialist spaniol, JosepBorrell. Am menționat Când au pornit în campanie, cele și țările de proveniență, nu doar două grupuri care alcătuiau majo- identitatea de partid, pentru a arăta ritatea în Parlament– Partidul Popular că, în majoritatea lor, pozițiile-cheie European (PPE) și Socialiștii și sunt ocupate de politicieni din țările

146 Anul electoral 2019/Din nou despre populism fondatoare. Europa vrea să se Cum vi se pare actuala echipă de înnoiască prin fondatori. parlamentari europeni pe care electo- ratul românesc a trimis-o la Bruxelles? Ca fost parlamentar în PE, care Care sunt provocările majore care o credeți că au fost împlinirile și neîm- așteaptă în acest mandat? plinirile eurodeputaților români în mandatul care tocmai s-a încheiat? Aș remarca faptul că 24 dintre cei 32 de deputați români care au preluat Fiecare trebuie judecat după mandatele în vara lui 2019 nu dosarele gestionate și după influența fuseseră membri ai PE în mandatul din comisiile în care a lucrat. Cum precedent: jumătate din cei zece am fost eu însumi deputat în PE între peneliști, șase din cei opt pesediști, 2009 și 2019, sunt subiectiv, ba chiar toți cei optaleși ai Alianței 2020, cei foarte subiectiv. Aș nota, totuși, două doi din PMP, cei doi din Pro elemente interesante. Primul ține de România și unul din cei doi ude- poziționarea deputaților europeni meriști făceau altceva decât activitate aleși în România în chestiunea sta- parlamentară europeană în clipa când tului de drept: cei din grupul S&D au a debutat campania. Rata de înnoire criticat Comisia și Parlamentul este mare. La nivelul PE ea este European, reproșându-le că nu cunosc mereu în jur de 50%. Complexitatea România și de aceea o critică pentru mecanismelor instituționale nu va fi derapajele din 2018-2019, în vreme un blocaj pentru un fost președinte ca ce deputații români din grupul PPE Traian Băsescu sau pentru un fost au fost parte a majorității care a votat comisar european și premier precum rezoluții împotriva regimului Dragnea. Cioloș și nici pentru cei care au lucrat Această opoziție s-a consolidat în cu sau în alte instituții europene. În momentul în care Codruța Kovesi a rest, va judeca electoratul. Provo- candidat la șefia Parchetului cările cele mai importante pe termen European: pesediștii au stigmatizat-o scurt sunt gestionarea efectelor Brexit și au căutat s-o blocheze, inclusiv și adoptarea cadrului financiar mul- folosind președinția rotativă a tianual pentru perioada 2021-2027. Consiliului UE, în vreme ce PPE a Pe agenda PE au apărut teme noi, susținut-o fără rezerve. Al doilea precum cele care privesc agenda lucru interesant referitor la deputații digitală sau chestiunile referitoare la din România privește Brexit-ul. În mediu. În fine, îmi îngădui și o mică această privință, a existat o poziție mărturisire: am hotărât să nu mai consensuală: exceptându-l pe Traian candidez în 2019 pentru un al treilea Ungureanu, care are și cetățenie bri- mandat. Nu regret decizia luată, dar tanică și a votat pentru Brexit, ceilalți mi-e tare dor de atmosfera din PE, un membri români ai PE din legislatura rar amestec de confruntare decentă, 2014-2019 au considerat că plecarea compromis rațional și diversitate britanicilor e un rău. politică extremă.

147 POLIS

Oprindu-ne asupra alegerilor pre- dintre PLUS și USR, care ajunsese la zidențiale, trebuie să pornim de la europene aproape la egalitate cu evidența că au fost unele cu rezultat PSD. Punctele nevralgice: lipsa de previzibil. Însă până la acest rezultat notorietate, dar și lipsa de experiență s-a trecut prin două campanii elec- în sensulcel mai general. Publicul torale mai dinamice decât era de așteaptă nu doar să te știe cât de cât așteptat, motivele ținând atât de atunci când îi ceri votul pentru prezența anumitor candidați, cât și de Cotroceni, dar să te și identifice cu o opțiunile pentru anumite strategii. Să experiență, chiar dacă aceasta a fost le luăm pe rând. Vă invit să realizați diferită de la un moment la altul.Într- câte o scurtă analiză SWOT pentru adevăr, Iliescu a fost ales fiindcă era fiecare dintre primii cinci candidați. identificat cu un activist blând, Constantinescu, pentru că încarna, ca Încerc să adaptez principiile unei universitar,alternanța la activiști, analize SWOT la mediul politic, nu Băsescu, pentru experiența sa de sunt sigur că reușesc. Încep cu al ministru și primar locvace și bătăios. cincilea clasat, Toader Paleologu,un Barna n-a fructificat oportunitatea de candidat care a oferit un melanj de a fi alternativa la politicienii vechi. aventură și de atitudine destinsă și Pe doi a ajunsDăncilă. Singurul avan- care a căutat să valorifice experiența taj pe care-l avea era notorietatea sa diplomatică, dar și politică. Nu l-a câștigată ca prim-ministru. În rest, ajutat nici PMP, care era interesat totul pleda împotriva candidaturii doar să nu cadă sub pragul de 5%, sale: și gafele cvasi-cotidiene, și faptul nici faptul că a pornit campania că fusese marioneta lui Dragnea, și, foarte târziu. A avut un culoar con- evident, stângăcia penibilă în materie servator, dar pe care nu l-a exploatat, de politică externă sau securitate, iar scandalurile în care a fost implicat care sunt asociate cumandatul prezi- în campanie principalul său sponsor dențial. E, totuși, demn de notat politic, președintele TraianBăsescu, l- faptul că PSD a reușit să-și mențină au pus deseori în defensivă. Pe locul scorul de la europene, într-un climat patru a fost Mircea Diaconu. Punctul complicat, mai ales că Viorica lui forte a fost notorietatea, iar cel Dăncilă a pierdut șefia guvernului slab, inabilitatea politică desăvârșită. chiar în debutul campaniei pentru Asocierea cu Călin Popescu Tăriceanu Cotroceni. În fine, primul clasat, și VictorPonta nu i-a folosit la nimic, Klaus Iohannis. Atuuri numeroase: chiar dacă scorul lui de la aceste președinte în funcție, care căuta prezidențiale a fost cu două procente precum Iliescu și Băsescu realegerea; peste ceea ce obținuse la europene, ca profil de lider european, mai ales în independent, în 2014. Pe trei s-a contrast cu Dăncilă; PNL în ascen- clasat Dan Barna. Calitatea lui cea siune. Iohannis a avut și un obstacol mai importantă a fost legată de de trecut: reproșul că nu a vrut să vehiculul electoral, oferit de Alianța dezbată cu vreun candidat. S-a văzut,

148 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

însă, că asta nu l-a împiedicat să Există vreun candidat din primul obțină o victoriezdrobitoare. tur care ar avea șanse la un viitor tur de scrutin pentru fotoliul de preșe- Cum apreciați refuzul candida- dinte al României? tului Klaus Iohannis de a participa la o dezbatere cu contracandidata sa în Nu fac profeții. Campania din turul doi?Există vreo asemănare 2024 va fi atipică, fiindcă ea va fi între turul doi din 2000 și cel din cuplată nu doar cu alegerile euro- 2019? pene, precum în 2009 și în 2014, ci și cu cele locale și legislative, cum s-au Da. Iohannis a câștigat cum a petrecut lucrurile între 1992 și 2004. câștigat Ion Iliescu împotriva lui Există o „lege” care a funcționat per- Vadim Tudor în 2000, adică adunând manent la prezidențiale: finaliștii 66% din voturi în finală. Asta e provin din primele două partide de la singura asemănare. Altfel, Dăncilă nu legislative, indiferent că acestea s-au e Vadim Tudor și nici Iohannis nu e ținut simultan ori cu un an sau chiar Iliescu. Refuzul șefului statului de a doi înainte de alegerea președintelui. participa la dezbateri a fost criticat de Cred că influența partidelor în multă lume, devenind la un moment impunerea unui președinte va fi cu dat principala temă de discuție. atât mai semnificativă într-un an în Criticii erau din mai multe categorii. care vom avea patru scrutine. Pe de o parte, e vorba despre pese- diști, care sperau că o confruntare ar Care credeți că trebuie să fie fi putut-o ajuta pe candidata lor. Mă prioritatea președintelui României îndoiesc. Klaus Iohannis i-a făcut față pentru acest mandat? în 2014 lui Victor Ponta, mult mai viclean și mai versat decât Reforma constituțională e cea mai VioricaDăncilă. Au criticat decizia importantă. Era și în mandatul trecut, președintelui în funcție și candidații numai că președintele n-a avut de pe locurile 3 și 5, fiindcă ei sperau niciodată majoritatea de partea sa. să „muște” din electoratul lui Klaus Nici măcar una simplă. Răsturnarea Iohannis. În fine, decizia de boicotare Vioricăi Dăncilă și forțarea instalării a fost dezagreabilă pentru toți cei unui guvern monocolor PNL, ca și care consideră că dezbaterea liberă e insistența cu care președintele a parte a culturii democratice. Finalul pledat pentru alegeri legislative anti- poveștii a fost kitsch: președintele a cipate arată că el e în căutarea unei invitat zece jurnaliști la un soi de prezidențializări a regimului. Din dialog pe scena de la BCU, în care el 2014 până la finele lui 2019, regimul a devenit din candidat moderator. a urmat o logică parlamentară, care a Straniu… inclus izolarea lui Klaus Iohannis. PSD & co. nu au mers atât de departe cum au mers cu Traian Băsescu,

149 POLIS suspendându-l. Pe Klaus Iohannis l- pendularea regimului pe care o au amenințat cu suspendarea și asta a îndurăm în ultimii 15 ani. Nu este fost suficient pentru a-l „domestici”. însă exclus ca această clarificare să Operațiunea a fost cu atât mai ușoară fie doar o iluzie de politolog și să nu cu cât șeful statului a ținut să se avem ceva nou în anii care vin. Dacă distanțeze cât mai mult de prede- așa va fi, poate că ar merita măcar să cesorul său. Așa că „a dat o șansă” profităm mai mult de pe urma PSD-ului și încă una și tot așa… apartenenței la Uniune. Noul cadru Acum, după realegere, deși nu are o financiar pentru 2021-2027 va majoritate stabilă de partea sa, caută acoperi trei dintre cei patru ani fără o soluție pentru a destabiliza parla- alegeri pe care i-am putea avea. Dacă mentarizarea din ultimii cinci ani. experiența acumulată din 2007 Dacă-i reușește, vom avea o nouă încoace ar fi folosită, sunt convins că oscilație spre un regim semiprezi- ar putea fi schimbate multe și n-am dențial accentuat. Spun toate acestea mai avea exil, decepție și radicalism, pentru a sublinia că doar o reformă atitudini tot mai răspândite în ultima constituțională ne poate scoate din vreme.

150 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Sergiu Mișcoiu: „Valul contestatar, tradus uneori în vot pentru mișcări populiste, este un semnal de alarmă care evidențiază hiatusul dintre cetățeni și elitele conducătoare”

Interviu realizat de Daniel ȘANDRU

Daniel Șandru: Domnule profe- titudinea populismului, numeroși cer- sor, sunteți un pionier al cercetării cetători, începând cu Pierre-André fenomenului populist în comunitatea Taguieff, au considerat că, în loc să românească de științe politice și, nu definim populismul, este mai nimerit mai puțin, un analist al acestuia să îi repertoriem empiric ipostazele, recunoscut în spațiul internațional. altfel spus, să studiem cazuistica ce Tocmai din acest motiv, vă propun ca ne va permite să dăm conținut cate- dialogul nostru să plece de la goriei semantice populiste2. Ceilalți următoarea întrebare: cum poate fi cercetători au încercat să definească abordat, din punct de vedere meto- populismul în trei maniere distincte. dologic, populismul? Unii, prin enumerarea și genera- lizarea înțelesurilor sale comune, așa Sergiu Mișcoiu: Mai întâi, cred cum o face Margaret Canovan, într-o că ar fi necesar să ne aplecăm asupra lucrare de pionierat din 1981. Ea modului în care a fost definit popu- identifică numeroase sensuri ale con- lismul și aceasta mai ales fiindcă au ceptului de populism, de la cel de existat dispute legate nu doar de ce „ideologie a micilor țărani amenințați este populismul, ci și de necesitatea, de abuzurile capitalismului financiar oportunitatea sau chiar posibilitatea și industrial” la cel de „mișcare poli- de a defini acest concept. Până într- tică ce se bucură de susținerea clasei acolo încât Benjamin Arditi a folosit muncitoare urbane, dar care nu este noțiunea de termen anexact pentru a rezultatul puterii organizate auto- caracteriza populismul. Această no- nome a acestui sector”3. Alții, prin țiune a fost inițial propusă de Deleuze identificarea și repertorierea caracte- și Guattari pentru a surprinde terme- risticilor populismului, așa cum pro- nii „inexacți în mod esențial, și nu în cedează Paul Taggart: de la „ostili- mod accidental” și care scapă opozi- tatea față de democrația reprezen- țiilor binare exact/inexact. Caracterul tativă” până la „cameleonismul său „obscur” al populismului ar consta în extrem, populismul având tendința de această capacitate a sa de a se a lua forma cadrului în care se dez- sustrage oricărei definiții1. Dată fiind voltă”4. În fine, o serie de politologi, această premisă privitoare la anexac- printre care mă număr și eu, con-

151 POLIS sideră că, pentru înțelegerea popu- Explicația cred că ține de bul- lismului, este necesară definirea pre- versarea (în unele cazuri, chiar pulve- alabilă a acestuia și explorarea sa în rizarea) partidelor tradiționale (main- conformitate cu notele de conținut ale stream), sub efectul conjugat a trei definiției propuse. Alegând această procese care au afectat substanțial ultimă cale, putem remarca o dife- percepția cetățenilor în legătură cu rențiere între două opțiuni: definirea sfera politică: 1. acutizarea dispari- populismului prin prisma conținu- tăților între câștigătorii și perdanții tului său ideatic (populismul ca globalizării economice; 2. creșterea ideologie, opțiune căreia știu că îi exponențială a temerilor legate de subscrieți) sau definirea populismului fenomene precum terorismul și mi- prin prisma modului său de func- grațiile; 3. delegitimarea instituțiilor ționare (populismul ca registru- și structurilor reprezentative, tot mai discurs, opțiune pe care o îmbrățișez puțin capabile să articuleze interesele eu). Astfel, eu definesc populismul ca indivizilor și colectivităților. Parti- pe un registru discursiv cu vocație dele clasice au avut două opțiuni: fie hegemonică, bazat pe exaltarea iden- să încerce să se mențină, glisând ele tificării populare operate pe baza arti- însele înspre populism (așa cum s-a culării unor presupuse caracteristici întâmplat în cele patru cazuri enu- ale unei colectivități („Poporul”) și merate de dumneavoastră mai sus și excluderea „Celorlalți”, denunțați ca în câteva altele), fie să își asume fiind vinovați pentru neîmplinirea renunțarea la un rol central, criticând identitară a „Poporului”. Conform formațiunile populiste care au început acestui ultim sens, populismul este să le ia locul (așa cum se întâmplă în un discurs-cadru de reprezentare, Franța sau în Italia, spre exemplu). flexibil și transideologic, al cărui Putem conchide că, dată fiind coro- avantaj strategic major constă tocmai borarea inconvenientelor democrației în capacitatea sa de a se adapta me- reprezentative cu un context mondial diului și contextului în care evo- marcat de acutizarea conflictelor și luează, amalgamând elemente speci- amenințărilor identitare și de secu- fice unei palete ideologice vaste, care ritate, ascensiunea populismului a acoperă întregul spectru politic. fost inevitabilă.

Care este explicația faptului că Cu privire la situația din spațiul populismul a reușit, în anii din urmă, politic românesc, care sunt și cum ați să aibă succes nu doar în sfera caracteriza manifestările populismu- democrațiilor neconsolidate (precum lui? Există, pe termen scurt și mediu, Polonia sau Ungaria), ci și în cea a posibilitatea ca și România să intre democrațiilor cu tradiție (SUA sau în zodia „iliberalismului”? Marea Britanie)? În acest condiții, se poate spune că populismul și-a În România, populismul naționa- depășit statutul de „provocare la list și extremist, asumat de partide adresa democrației reprezentative”?

152 Anul electoral 2019/Din nou despre populism precum PUNR și PRM, a făcut loc, Există, în acest moment, proce- după aderarea la Uniunea Europeană, duri și instrumente de combatere a unui populism difuz, răspândit atât în tendințelor populiste din statele rândul partidelor considerate de membre la nivelul instituțiilor dreapta/centru-dreapta (PD-L, PNL, Uniunii Europene? apoi și USR), cât și în rândul celor pretinse de stânga/centru-stânga În ceea ce privește combaterea (PSD, UNPR, apoi și ALDE), având populismului și extremismului, putem două tendințe principale: pentru nota o dezbatere între două curente „dreapta”, un anti-elitism anti-co- opuse. Pe de o parte, adepții unei rupție, îmbinat cu stigmatizarea neo- viziuni culturale libertariene susțin că comunismului și asistanatului, de- toate formele de manifestare a ideilor nunțând favorizarea angajaților din politice ar trebui tolerate, fiindcă nu sectorul public și reificând în manieră există nici un principiu în virtutea neoliberală antreprenoriatul și a ini- căruia anumite grupuri ar putea fi țiativei private; pentru „stânga”, un private de libertatea de expresie și de anti-modernism identitar social-con- asociere. În conformitate cu această servator, asociat cu elemente de euro- poziție, grupurile extremiste vor scepticism și ortodoxism, orientat progresa în condițiile în care vor fi împotriva corporatismului și ultra- împiedicate să se exprime, victimi- individualismului. Dată fiind această zându-se și câștigând astfel audiență5. integrare a elementelor retorice po- Pe de altă parte, majoritatea liderilor puliste în cele două blocuri politice politici și de opinie europeni au principale, marja de manevră a considerat că interzicerea mani- mișcărilor populiste radicale s-a festărilor populiste cu caracter extre- redus simțitor. Ultima tentativă de mist, xenofob și/sau rasist reprezintă îmbrățișare cvasi-oficială a ilibera- o măsură necesară pentru edificarea lismului din partea unui mare partid a unor societăți democratice și tole- avut loc în cadrul PSD, sub condu- rante, singurele care ar putea permite cerea lui Liviu Dragnea, dar s-a dezvoltarea proiectului european. împotmolit odată cu eșecul Referen- Măsurile prin intermediul cărora ar dumului pentru Familia Tradițională trebui aplicate aceste interdicții au din octombrie 2018. Este greu de variat de la țară la țară, atât în pri- crezut că în perioada următoare vom vința severității lor, cât și în privința asista la o revenire în forță a efectivității și eficienței acestora. iliberalismului și aceasta dintr-un Țările nordice au fost printre primele motiv foarte simplu: românii consi- care au aplicat măsuri represive îm- deră că țara lor este atât de depen- potriva extremismului și xenofobiei, dentă de Uniunea Europeană, încât chiar înainte de aderarea la orice formă de îndepărtare față de Comunitățile Europene, bilanțul „Europa” ar pune în pericol bruma de acestora fiind unul mai degrabă bunăstare de care ne bucurăm astăzi. neconvingător (de exemplu, cazul

153 POLIS

Danemarcei6). În general, măsurile soluționării pașnice a conflictelor, a punitive au antrenat strategii adap- toleranței, a multiculturalismului. tative ale „adversarilor”, care și-au Aceste campanii au avut ca numitor cosmetizat identitățile, evitând astfel comun sloganul „Unitate în diver- cu succes aplicarea unor noi inter- sitate”, prin care se dorea inducerea dicții. Cazul cel mai cunoscut este cel ideii că procesul de integrare nu este al partidului belgian de extremă de natură să pericliteze manifestarea dreaptă Vlaams Blok, care și-a identităților naționale, dar că această schimbat denumirea în Vlaams manifestare ar trebui să aibă loc cu Belang în 2004, continuând să respectarea și acceptarea identităților prezinte atitudini xenofobe similare celorlalți. În ciuda faptului că aceste cu cele pentru care a fost inițial in- campanii au beneficiat de bugete terzis. În plus, măsurile de interdicție importante și s-au bucurat de con- au putut fi aplicate acelor grupuri ce cursul larg al autorităților publice și a au un statut propriu-zis (partide, numeroase entități private, Uniunea asociații, instituții media etc.) și mai Europeană nu a reușit să obțină puțin grupărilor informale. Acest rezultate satisfăcătoare. Cea mai bună inconvenient este cu atât mai greu de dovadă în sprijinul acestei constatări surmontat cu cât dezvoltarea mij- este gradul de intoleranță manifestat loacelor de comunicare în mediile de către cetățenii europeni și rezul- virtuale le-a permis grupurilor po- tatele electorale ale partidelor popu- puliste radicale, xenofobe și extre- liste radicale, xenofobe și extremiste, miste să fie prezente în viețile publice care, cu ocazia a cel puțin patru naționale din țările europene, chiar și „valuri” ale crizelor recente (mijlocul în condițiile în care erau izolate prin anilor ’80, mijlocul anilor ’90, înce- „cordoane sanitare”. Pe lângă măsu- puturile anilor 2000, respectiv 2010), rile punitive, instituțiile europene și au progresat, atingând, aproape de guvernele statelor membre au per- fiecare dată, cote „istorice”7. fectat și aplicat măsuri de combatere a populismului și extremismului, în Care ar fi diferențele și asemă- general, și, în mod particular, a nările între modul de manifestare a ideilor xenofobe prin intermediul populismului în lumea occidentală, în unor campanii publice de sensibili- America Latină și în Orient? zare și prin intermediul educației civice. Campaniile publice s-au Ca fenomen politic manifestat la desfășurat, în general, prin programe scară continentală, populismul a fost cu finanțare europeană accesabile de asociat cu America Latină și acest către actori publici și privați care se lucru din cel puțin două motive: unul angajau să informeze, să impul- structural, altul mai degrabă intelec- sioneze, să motiveze și să convingă tual-academic. Mai întâi, fiindcă cetățenii europeni în implicarea lor în modernizarea tardivă a structurilor favoarea conviețuirii armonioase, a sociale ale Americii Latine, urmată

154 Anul electoral 2019/Din nou despre populism de o industrializare și de o urbanizare radical-refondator sau vădit sece- accelerate, a determinat apariția pola- sionist, deși nu putem să nu remar- rizărilor sociale bazate pe excluderea căm în ultima vreme puseuri tot mai totală pe care Europa și America de evidente în direcția depășirii acestor Nord nu le cunoscuseră. Or, cvasi- (poate ultime) tabuuri, așa cum am unanimitatea liderilor populiști din observat în cazul conflictului legat de regiune au reușit să obțină sprijinul proclamata independență a Cataloniei, claselor populare tocmai marșând pe dar și în cazul dezbaterilor legate de specularea politică a unor asemenea Brexit. Sintetizând, nu putem avea polarizări. Apoi, fiindcă o bună parte populism fără o minimă democrație a cercetătorilor din America Latină, electorală și fără (măcar o relativă) care s-au simțit inferiori față de cer- libertate de exprimare. De aceea, cred cetarea „adevărată”, organizată că nu putem califica drept populiste o exclusiv în Europa și în SUA, au bună parte dintre regimurile autori- găsit în populism o specificitate tariste care se bazează pe mobilizare regională și s-au considerat cel mai populară pentru a se legitima, dar bine plasați pentru a studia profund care nu sunt supuse în mod real acest fenomen. De aceea, am asistat condiționărilor impuse de competiția la dezvoltarea a două mari școli de pluralistă pentru putere. gândire a populismului (cea argenti- niană și cea braziliană) și mai multe Există vreun exemplu din care să centre de cercetare (în Mexic, în Peru rezulte că o guvernare populistă a sau în Columbia) care au tratat acest generat politici de succes pe termen fenomen într-un mod consistent și mediu și lung? interdisciplinar. Absența democrației, de multe ori fie ea și doar electorală, Nu cred că putem extinde ter- a făcut ca populismul din lumea menul de populism pentru a califica arabă, Orientul Apropiat și Mijlociu modul de exercitare a mandatului sau Asia Centrală să fie dificil de guvernamental. Guvernarea obligă, abordat sub alte aspecte decât cel al prin natura sa, la administrarea sta- mobilizării de către regimuri (semi)- tului prin politici publice, care pot cel autoritare a diferitelor grupuri etnice, mult să reflecte viziuni diferite tribale sau religioase împotriva altora asupra lumii și a societății (și aceasta și, deseori, împotriva unor structuri într-o tot mai mică măsură). Odată elitare incomode, așa cum se întâm- ajunși la guvernare, politicienii popu- plă în mod curent în Iran, Pakistan, liști trebuie să devină gestionari ai Siria, Egipt, Turkmenistan sau bugetului public și deci marja lor de Kazahstan. Este evident că în lumea manevră în ceea ce privește politicile occidentală, în virtutea existenței socio-economice se reduce simțitor. unor mecanisme democratice conso- Drept consecință, dimensiunile asupra lidate, tipul de discurs populist nu cărora mai pot acționa în raport cu poate fi unul anti-constituțional, promisiunile electorale care i-au adus

155 POLIS la putere sunt cea identitară și cea Adunarea Cetățenească a Scoției, culturală. De aceea, Viktor Orbán, probabil cea mai amplă formă orga- Jarosław Kaczyński, Donald Trump, nizată de democrație participativă, Jair Bolsonaro ș.a.m.d. hipertrofiază prin intermediul căreia cetățenii sunt dimensiunea cultural-identitară a împuterniciți să dezbată și să decidă acțiunii guvernamentale tocmai pentru asupra viitorului acestei provincii a masca mai bine incapacitatea reală britanice. Apoi, este necesară respon- de a determina politicile din sferele sabilizarea parlamentarilor și asigu- socială și economică, marcate de rarea unor mecanisme de feedback hazardul piețelor financiare globale. activ al cetățenilor față de activitatea reprezentanților lor. Valul contesta- Considerați că, în fața avansului tar, tradus uneori în vot pentru populismului, democrația reprezen- mișcări populiste, este un semnal de tativă va fi obligată să se reinven- alarmă care evidențiază hiatusul teze? Ce anume ar presupune un dintre cetățeni și elitele conducătoare. astfel de proces? Acolo unde au fost aplicate, meca- nismele remediale, precum forumu- Evoluția spectaculoasă a popu- rile consultative organizate în cir- lismului din ultimii ani impune cumscripții electorale de către parla- schimbări substanțiale ale formulei mentari, invitarea constantă a cetă- de articulare a relației dintre cetățeni țenilor la lucrările comisiilor parla- și guvernanți. Se impune diversi- mentare sau instituționalizarea sesiu- ficarea și generalizarea formelor de nilor intense de dialog online între democrație participativă, dincolo de cetățeni și aleși, și-au dovedit cu experimentele legate de bugetarea prisosință utilitatea, reconstruind un locală: cele mai însemnate decizii micro-climat de încredere și coe- privind politicile publice ar trebui ziune. Sunt convins că de consoli- supuse unor dezbateri reale, cu o darea și generalizarea unor asemenea largă participare nu doar a actorilor practici civic-participative depinde teoretic vizați de subiect, ci și a viitorul democrației. Altfel, ascen- cetățenilor ordinari, selectați în mod siunea populismului iliberal va aleatoriu și stimulați să reflecteze antrena o schimbare radicală a siste- critic asupra respectivelor propuneri. melor politice, îndepărtându-le și mai Un model recent în acest sens este mult de idealul democratic.

Note Thousand Plateaus, Verso, Londra, 1988, mai ales pp. 362-371. 1 B. Arditi, „Populism as an Internal 2 P.-A. Taguieff, L’illusion populiste. Periphery of Democratic Politics”, în Essai sur les démagogies à l’ère F. Panizza (ed.), Populism and the démocratique, Champs. Flammarion, Mirror of Democracy, Verso, Paris, 2007. Londra, 2005, pp. 72-99, p. 75. Vezi 3 M. Canovan, Populism, Junction și G. Deleuze, F. Guattari, A Books, Londra, 1981, p. 4.

156 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

4 P. Taggart, Populism, Open Century, Aarhus Universitetsforlag, University Press, Buckingham, Aarhus, 2006. 2000. 7 A. Zick, B. Küpper, A., Hövermann, 5 B. Baumgartl, A. Favell (ed.), New Intolerance, Prejudice and Xenophobia in Europe, Kluwer Law Discrimination. A European Report, International, Londra, 1995. Friedrich-Ebert-Stiftung, Berlin, 6 R.E., Larsen, The Renaissance and 2011. Humanism in the Twenty-first

157

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

VARIA

La problematica relativa ad una Costituzione del politico

(The question between Constitution and political Constitution)

Gianfranco LONGO

Abstract:The efficacy of rule and law is founded on a political decision-making whenthe State is devoid by its unity and its sovereignty in a state of emergency.In this moment the Constitution can bring the opportunity toward a custody of human rights and foundamental freedoms, just when the crisis might put out.

Keywords:Constitution, political Constitution, state of emergency, crisis of law and justice, human rights, foundamental freedoms.

Ipotesi 1: L’efficacia politico- Osservazioni 1 della Tesi a): costituzionale si rafforza nella deci- L’efficacia politica che si sviluppa in sione giuridico-sovrana sullo stato un’attività normativa di attuazione dei d’eccezione per una Costituzione che principi fondamentali della Costituzione, sia fondamento giuridico di unità ed e dunque in un’emanazione di regole unicità politiche. che salvaguardino, oltre che realiz- zare, diritti individuali e libertà fon- Tesi dossico-ermeneutiche I damentali riconosciuti nella Costituzione, dell’Ipotesi 1 si determina nel controllo di una razionalizzazione di tendenze poli- Tesi a): La Costituzione, secondo tiche polimorfe, che esprimono nel tali linee ermeneutiche ed episte- loro complesso una maggioranza mologico-giuridiche, contempla in sé legittimata proprio nel principio di l’essere unità fondamentale a priori in sovranità popolare. Pertanto la grado di offrire un’incontrovertibile decisione politica schmittiana, quella condizione assiologica per quelle che avrebbe dovuto risolvere lo stato forze e per quei fini che si confrontano d’eccezione (der Ausnahmezustand), ideologicamente e che, da questo loro si trasfonde nella concreta condizione opporsi, possono riconoscersi nella generale dell’unità dell’ordinamento reciproca uguaglianza politica come giuridico di un determinato Stato2; cardine della democrazia1. però solo se l’elemento ermeneutico

159 POLIS giurisdizionale, che si configura diversi ed eterogenei: la Costituzione proprio in quel controllo di legittimità realizzandosi come unità, salda infatti operato dalla giustizia costituzionale, elementi giuridici e politici alla base preceda la funzione del politico, del conflitto precedente alla sua diviene possibile, posteriormente, con- emanazione; la Costituzione in questo figurare il principio di sovranità costi- caso pacifica la lotta e raccoglie in sé tuzionale quale cardine dell’ordine gli elementi stessi del conflitto, la cui politico democratico e dell’ordinamento soluzione, tuttavia, si riconduce ad un giuridico. a-priori giuridico rispetto al definirsi Tale contenuto sovrano della delle forze politiche: queste ultime Costituzione diviene impulso, proprio ritrovano, quindi, un loro spazio di attraverso l’opera di giurisdizione legittimazione, cioè di riconoscimento costituzionale, nei confronti del potere e di approvazione, soltanto se funzioni politico, specialmente con le spinte di ed attribuzioni loro spettanti vengano nuovi diritti imposti dalla globa- svolte all’interno dell’unità del lizzazione e dalla crescente emersione sistema giuridico. In tale prospettiva si di fattispecie economiche, affinché può considerare il fatto che proprio possa realisticamente consolidarsi Kant3 parlava del momento dell’unità l’attività di normazione ordinaria volta come una condizione trascendentale ad essere stimolo verso il contem- del riconoscimento che si risolveva in perare interessi diversi e necessità una dimensione (in questo caso sociali, cioè un adeguamento che deve giuridica), nella quale tutto il risolversi nella realizzazione di molteplice veniva ad essere unificato obiettivi civili e politici immediata- nel contenuto dell’oggetto. L’approdo mente coincidenti con quei contenuti kantiano che disegna e formula assiologici affermati dalla Costituzione. nuovamente il concetto di dignità della persona (die Menschenwürde) si Osservazioni 2 della Tesi a): A rivela successivamente, quale germe, tal proposito è opportuno, distin- nella concezione di tolleranza legata tamente, riferirsi al fatto che l’eser- non tanto al politico, quanto piuttosto cizio della sovranità si pone come all’idea di Stato che si connatura e che unico: a detenerlo è il popolo e si erge attraverso l’ordinamento soltanto la Costituzione assicura la sua giuridico-costituzionale. integrità e la sua legittimità. La Costituzione mostra, infatti, il segno Osservazioni 3 della Tesi a): di un’unità nella codificazione dei Roman Schnur4, ad esempio, ha principi fondamentali, destinati a evidenziato come dal manierismo, agli durare e a perfezionarsi, a causa delle inizi del XVII secolo, sia stato poi trasformazioni delle necessità poli- possibile afferrare ed inquadrare un tiche, civili e sociali, nel tempo atteggiamento politico-sociale “anti- politico e giuridico dello Stato. conformista”: il manierismo, come L’unità, però, si trasmette anche in dimensione culturale nella quale si un collegamento di elementi tra loro

160 Anul electoral 2019/Din nou despre populism venne a definire quella problematica nel suo complesso: la tradizione si che si sviluppò storicamente nel completa nella trasformazione, per concetto di tolleranza, proponeva un divenire quest’ultima ancora, a sua rifiuto del sovrano “absolutus” per una volta, tradizione.Proprio in quel se- ricerca della valorizzazione e della colo XVII, vero laboratorio ideologico dignità della persona umana. Al dei rivolgimenti che sorgeranno tempo stesso proprio l’instabilità durante la seconda metà del XVIII diveniva, però, il concetto chiave secolo, emerge a chiare lettere come attraverso cui leggere, questa prima l’irrazionale, il fantastico scompaiano: metà del XVII secolo, come un tratto il politico si traduce in politica, cioè in addirittura dominante. sapere scientifico, che costruisce le Proprio Gassendi, invero, si rivol- sue leggi teoretiche e pratiche, ma geva contro tutti gli indirizzi filosofici soprattutto, grazie all’opera di questi di quel tempo che riteneva stretta- precursori dell’illuminismo, diverrà mente dogmatici: in ciò traspare già possibile delineare le regole di costru- un larvato spirito illuministico nel zione di un modello solo inizialmente momento in cui Gassendi riprese, politico: lo Stato. rivalutandole, le obiezioni sollevate Tale modello, appunto, nacque da dai nominalisti, come Guglielmo di uno sviluppo scettico del pensiero Ockham, a proposito degli universali: filosofico, da un rifiuto – che potrebbe non sarebbe stato infatti possibile apparire addirittura paradossale – esatta- riferirsi a questi ultimi per dar valida mente del concetto di universale, pretesa alla conoscenza. Gassendi pervaso da un nominalismo di fondo cominciò, in sostanza, anche con la che renderà lo Stato categoria della sua polemica contro Descartes, a filosofia politica. In ciò è conseguibile rimuovere l’origine delle certezze se evidenziare una contraddizione: non suffragate da una constatazione l’illuminismo sconvolgerà tale assetto, empirica assiomatica e, dunque, riducendo il suo più puro e perfetto fondata: è insomma quel sonno del razionalismo ad un irrazionalismo di fondo, attraverso cui limitare la dogmatismo che iniziava a sgretolarsi; franchezza della stessa esperienza, al dogmatismo fece però seguito lo così cara a Hume, finendo consegu- scetticismo non meno del precedente entemente per giungere ad uno pervaso da fallacia. Sarà dunque la sconvolgimento dei postulati politici e qualità critica a poter delineare un restaurando proprio quel modello, che profilo epistemologico di ricerca certo progressivamente si delineerà come nella strada della ragion pura come 5 modello giuridico, contro cui lo stesso riterrà Kant . illuminismo si era mosso nell’uti- Da tutto ciò si denota come alle lizzare le buone arti della tolleranza trasformazioni sociali si ricolleghino politica: cioè la sovranità. mutamenti di ordinamenti giuridici positivi e progressive rivoluzioni come Tesi b): Neppure è plausibile ed pure evoluzioni del sistema politico ipotizzabile, sulla base di quanto

161 POLIS rilevato, pervenire alla comprensione Lo stesso Stato, propriamente secondo la quale appare e risulta dell’individualismo e dell’assolu- evidente come il concetto di tolleranza tismo, che sorge ad opera di pensatori muti nel suo senso semantico-storico: quali Gassendi, e prima di lui dello ciò che la tolleranza politica espri- stesso Guglielmo di Ockham, è meva, era in realtà il rovesciamento travolto dalla guerra civile. La stabilità del suo stesso significato: la tolle- è soltanto chimerica e diviene segno ranza politica si trasforma, pertanto, dell’invenzione e dell’immagine: allo in quel preciso momento storico, in Stato deve essere conferito il principio un’intolleranza diffusa, consegui- dell’ordine e della stabilità, una mento per determinare la condizione struttura insomma di cui possa di una sospensione di diritti soggettivi rivestirsi il sovrano; si raggiunge così nella pretesa, tutta politica, di doverli il concepimento e la riflessione di un proteggere. ordine che si basi sul meccanicismo e Osservazioni 1della Tesi b): In sul materialismo hobbesiani. D’al- questo modo, così interpretata l’evo- tronde Hobbes riprese le concezioni luzione ideologica e semantico-storica meccanicistiche e nominalistiche del di un concetto che da politico si suo tempo per riorganizzarle in cate- edulcorerà divenendo giuridico, gorie asservite alle necessità politiche l’instabilità percorre l’uomo nella sua ed alla strumentalizzazione del diritto dimensione sociale e civile: l’in- finalizzato alla legittimazione del so- dividuo risulta, infatti, essere immerso vrano, una riflessione che poi avrebbe in una dispersione dello spazio ed in trovato il suo massimo culmine pro- una disgregazione del tempo: proprio prio in Hegel. Hobbes, dopo tutto, e la legge della gravitazione universale precedentemente Machiavelli, aveva ed i fondamenti della moderna cercato di relazionare e di fondare la meccanica razionale giungeranno di lì politica su basi strettamente scien- a poco, si direbbe quasi a riassicurare tifiche, tanto da comprendevi anche la le sorti dell’individuo all’interno del condotta umana, sia nel suo ambito mondo. In quel momento però il nesso particolare che in quello universale. con la realtà sembra svuotarsi perché, Egli in sostanza aveva intuito la paradossalmente, il disordine acqui- tendenza della nuova scienza della sisca stabilità politica: il sovrano natura: il mondo fisico diveniva spie- inserisce ancora la qualità di uno gabile meccanicamente e dimostrabile scambio: intolleranza nel disordine; geometricamente. Probabilmente è l’ordine scompare dalla politica e la parola si disgrega in una concezione doveroso considerare l’ipotesi se- discorsiva pervasa da una persistenza condo cui al centro del discorso che sconvolge l’assetto geometrico politico hobbesiano si venisse a porre della realtà: ecco che il concetto della parallasse: il cam- l’Ausnahmezustand diviene concep- biamento di un movimento del corpo tibile quale strumento di sicurezza è dato dalla diversa posizione con cui dello Stato. si osserva questo corpo. Hobbes di

162 Anul electoral 2019/Din nou despre populism fatto spostò il punto di osservazione nità costituzionale quale risoluzione della materia politica, fino a quel della polemologia tra integrità di un tempo accentrato paradossalmente in ordine politico precedente e legalità una separazione tra nome e concetto, delle funzioni giuridiche sovrane. realizzando un ossimoro gnoseologico e politico: riportò i nomi ai concetti; lo Ipotesi 2: Si rivela quale problema Stato entrò nella storia; l’uomo, però, aporetico il passaggio dal cogito ergo venne ridotto a meccanismo. sum al protego ergo obligo.

Osservazioni 2 della Tesi b): In Tesi dossico-ermeneutiche I questo modo Hobbes giunse a ipo- dell’Ipotesi 2 tizzare che ogni evento non avrebbe potuto che iscriversi all’interno di un Tesi d): Da quanto sostenuto movimento di corpi, dai più semplici precedentemente si può pervenire ad sino ai più complessi. Non si deve osservare che la sovranità del diritto però pensare che le sue fossero venga dedotta da una lex naturalis per induzioni, piuttosto si serviva di affermarsi e consolidarsi attraverso un’osservazione sistematica dei fatti una lex positiva: in effetti Hobbes per poi illustrare la meccanica di ogni evento e la proporzione che ogni fondò la sovranità dello Stato su una evento assume rispetto alla realtà premessa giusnaturalistica, legitti- generale in cui si produce tale evento; mandola però su un postulato a la storia, appunto, diveniva in fondo carattere giuspositivistico. per Hobbes un insieme di eventi che andavano opportunamente interpretati Osservazioni 1 della Tesi d): In dal sovrano, con il solo fine, realistico tale evidenza formale e sostanziale si ed opportunistico, di trovarvi van- ravvisa in questa sede una prima taggio al suo potere e stabilizzazione esperienza di quanto si può definire: all’ordine di un controllo sociale ossimoro gnoseologico-politico hob- diffuso, legittimato e legittimo; legit- besiano. Pertanto quello specifico timo, proprio perché sovrano. concetto di Stato e di ordinamento È quindi da un punto di vista poli- giuridico che da allora ebbe inizio a tico, in un’epoca dominata dalla geo- porsi7, poté stabilizzarsi secondo metria e dalle sue incantevoli profili e specificità aporetici: dimostrazioni, che Hobbes non poté che essere deduttivo allo stesso modo I aporia. Lex naturae stati/Lex di come lo era stato Keplero6. Ragion naturalis/Lex positiva per cui si perviene a considerare il: Il fondamento di ogni ordine poli- Fondamento sintetico giuridico- tico e di un conseguente ordina- epistemologico 1: mento giuridico trova il suo presupposto in un passaggio dalla La dimensione gnoseologica del forza di un potere (die Kraft einer politico è contenuta nell’assetto dell’u-

163 POLIS

Macht) e dal suo dominio (die moderna11. In ciò l’ordinamento Herrschaft) ad una legittimazione giuridico costituzionale, qualora del sovrano attraverso una lex dovesse presupporre il politico al naturalis che consente di con- fondamento giuridico, raggrup- solidare il comando della lex perebbe al suo interno la forza del positiva ed il ritorno di obbe- potere, istituendone il segno del dienza. Dice Hobbes: È stato comando ed il simbolo dell’ob- obbiettato che gli uomini sono bedienza. tanto distanti dal volersi riunire in una società civile per timore, che Schema riassuntivo della prima anzi, se si temessero l’un l’altro, aporia: non potrebbero neppur sopportare di guardarsi in faccia. I miei Forza/Segno contraddittori, io penso, scambiano Forza della legge – Segno del il timore con il terrore. Io, invece, comando intendo significare, con questa Dominio ε Obbedienza parola, una specie di previsione di un male futuro. E credo che sia II aporia proprio di chi teme non solo il Unità/Unicità/Assolutezza fuggire l’oggetto che ispira timore, ma anche il diffidare, il sospettare, L’ordine politico permette che si il guardarsi, il provvedere ad formi l’ordinamento giuridico costi- eliminare le ragioni del timore tuzionale, connaturandosi la sua in- stesso8; in tal modo Carl Schmitt trinseca unità all’unicità della deci- potrà concludere, secondo noi sione sovrana e politica per rendere drammaticamente, che il passag- una dimensione che riconosca al gio dalla conoscenza razionale politico la sua assolutezza spaziale- alla scienza politica razionale territoriale e la sua illimitatezza nel risuoni proprio nel mutamento del tempo, concretizzandosi una trasfor- paradigma relazionale e di os- mazione semantica rilevante: la rimo- servazione del mondo: dal cogito zione politica (la freudiana Verdrängung, ergo sum si raggiunge e ci si cioè repressione) dell’orda barbarica congiunge al protego ergo obligo9, con la società civile, il passaggio cioè alla mutua relazione fra giuridico dalla moltitudo al populus, protezione ed obbedienza10. Si dallo Stato alla nazione, trasfor- sostanzia l’ingresso – con tale mazioni tradottesi, ad esempio, nell’e- osservazione/descrizione aporetica nunciato giuridico-positivo della del mondo e dell’uomo –, nella Costituzione francese del 1791, nella guerra civile, nella guerra di quale al Titolo terzo, art. 1, si religione, nel conflitto etnico ed et- sosteneva che la sovranità spettasse nicizzato, quindi in quelle dimen- alla nazione, comportano che in tal sioni con le quali si apre l’epoca modo dall’unità dello Stato e delle

164 Anul electoral 2019/Din nou despre populism forze politiche nel politico si concreti rinnovare e riformare, restaurando; di una decisione sovrana assoluta sullo democratizzare, dominando; di costi- stato di natura. In realtà, seguendo e tuzionalizzare e tutelare diritti e tenendo conto di una tale prospettiva, libertà, sospendendoli per doverli non si consoliderebbe affatto un garantire, proteggere e custodire, in coordinamento e bilanciamento dei quella particolare dimensione poteri costituiti, quanto piuttosto si schmittiana di Hüters der Verfassung. evidenzierebbe l’effetto della riduzione e del ridimensionamento Schema riassuntivo della dell’ordinamento giuridico in un seconda aporia: contesto di razionalità politica assoluta: cioè si attuerebbe quel Limitatezza/Illimitatezza peculiare processo estensivo della Unità ed unicità dell’ordinamento ragion di Stato comprimente la norma politico-costituzionale – Politico giuridica costituzionale. Come si assoluto. valuterà più avanti, diritti individuali e Éthos ε Éthnos libertà fondamentali valgono, aporeti- camente appunto, nella misura in cui Osservazioni 2 della Tesi d): In la loro sospensione renda sicuro tal modo il futuro impianto costi- l’ordine civile, sociale e giuridico. tuzionale ed i mutamenti costitu- Quando poi Hegel potrà definire lo zionali che racchiudono l’ordine civile Stato quale organismo etico assoluto, e sociale nell’ordine del tempo, che in effetti non farà altro che trasformare non presuppongono la Costituzione l’idea di Stato in una nazione in grado come nesso di investitura giuridico- di colonizzare ed esportare quel positiva rispetto al sistema politico, modello politico “etico” che troverà le ma piuttosto fondano lo stesso sue peculiari e specifiche forze ordinamento giuridico-costituzionale nell’etnia, cioè in elementi religiosi, su premesse di prassi ed esigenze linguistici, razziali, esautorando l’idea politiche e di equilibri fra forze di stessa di démos. In ciò si affronta potere, invece che divisione costitu- un’ulteriore passaggio semantico- zionalizzata di poteri costituiti, non storico e giuridico, che si risolve nella possono prescindere da un’ineluttabile vera e caratteristica presunzione di ed ineludibile fragilità della demo- una centralità occidentale dell’ordine crazia: è imprescindibile, in buona civile e sociale democratico, in realtà sostanza, che l’equilibrio democratico contributo ad una tribalizzazione debba prima di tutto fare in modo che dell’ordinamento politico- alla supercostrizione del potere poli- costituzionale per la giustificazione tico corrisponda esattamente l’obbligo della diffusione del conflitto della reciprocità12. Ma nello schema nell’evidente “rassicurazione”, delineato sopra ciò appare impen- appunto aporetica e paradossale, di sabile. intervenire per riappacificare; di

165 POLIS

Se, dunque, si contemperano un finisce con l’essere la constatazione di passaggio ed una trasformazione un’altrui presenza, arcana, indefinita, politica dall’éthos all’elemento etnico insostenibile. Proprio seguendo questa in cui è il démos ad essere sottratto linea d’ombra, l’imperialismo, succes- alla sua storia giuridico-democratica, sivamente, trasse la sua sopravvivenza non si può trascurare un’osservazione esattamente da un atto politico in cui sul concetto di territorio, descritto descrivere la terra come territorio e quale formulazione ambigua appa- possesso, infine proprietà. rente13, poiché la suddivisione è poli- tica: in effetti il territorio geograficato Osservazioni 1 della Tesi 3): I e colonizzato dalla sovranità politica popoli colonizzati non avevano nulla dello Stato, in un momento in cui il di cui lamentarsi: furono identificati, politico si ponga prioritariamente mitologizzati, infine intrappolati rispetto al mandato giuridico- all’interno della logofobia. La loro costituzionale, si costituisce per cultura increspò l’acquitrino impe- connettere e congiungere individui, rialista: quelli erano uomini, non non più popoli. Il territorio, mai soltanto natura. Così anche la perfetta infinito, è un concetto sul quale impresa coloniale poté esclamare che esercitare la presenza di un possesso l’unica sua passione fosse stata la politico. In questa visione la sovranità paura. La tolleranza infatti forte della controlla le fasce di territorio: è il sovranità giuridica che l’emette e la limite estremo, però, l’obiettivo del promulga, annullò la cultura e controllo giacché questo limite, sorta regolarizzò i cicli produttivi della di cordone politico, delinea il margine natura: il modello produttivo venne di una differenza, una differenza quindi ostentato dalla sovranità dello all’interno della quale esercitare il Stato-nazione come quel proficuo possesso della sovranità. margine di contenimento e di espan- È la cultura che tragicamente sione del concetto di modernizza- controlla la natura: cioè la res cogitans zione: se infatti le strutture di pro- sulla res extensa. duzione sono dirette ad evidenziare È il potere che tristemente osserva una loro costante modernizzazione, la memoria: cioè la libertà giacobina apparve facile poter individuare una che tutela propagandando vacuamente crescita rapida dell’economia. Ma ciò ombre di diritti e di libertà, non corrispose certamente ad uno imprigionando in realtà per asservire sviluppo che avesse penetrato la la persona umana. società, piuttosto accadde il contrario. Gran parte della realtà sociale Tesi e): Il desiderio di fondo (die venne ridotta a marginalizzare il Begierde) soggiace all’espressione di soddisfacimento dei propri bisogni, e una paura intesa quale “passione” ciò non poté che concretarsi soprat- quella che delinea la perdita del limite tutto per quanto ha riguardato le estremo, quando poi il territorio cosiddette economie in via di

166 Anul electoral 2019/Din nou despre populism sviluppo. L’espediente è sempre stato forza lavoro escluso anche da quello di rappresentare una moderniz- qualsiasi “benessere” della società zazione di superficie a cui poi però industriale. non ha corrisposto uno sviluppo Il modello così ha potuto sociale reale: tale diacronia ha finito riprodursi con specifiche peculiarità, con il rivestire aspetti rilevanti quando viralmente, senza che sia stato si pensa al fatto che il concetto stesso possibile arrestarne l’avanzata: è un di tolleranza è esautorato di un qual- dato di fatto, vissuto continuamente, il siasi profilo assiologico, per divenire desiderio di imitare qualcosa che piuttosto il sociale sotto il diretto appare divulgata attraverso una mil- controllo del politico che lo filtra lantata modernizzazione. Il manie- attraverso i meccanismi e le procedure rismo seicentesco non è ancora finito: del diritto. Tale modello etnocentrico l’orrore di una modernizzazione ha spazzato ogni remora, perseguendo globalizzata non agisce e non fun- soltanto l’opportunità del momento ziona senza un potere politico che ne utile alla ragion di Stato. Ma il modello stabilisca ruoli e strategie; ugualmente etnocentrico non è tale se non è non si raggiungeà mai una tolleranza imitato: così l’Europa per le Americhe radicata nel nesso della speranza di un e l’Africa, o il Giappone per l’Asia14. equilibrio assiologico, ma si radica- lizzerà invero soltanto una tolleranza Osservazioni 2 della Tesi e): Ciò politica filtrata dalla sovranità giuri- che risalterebbe all’attenzione in dica, cioè una capillare intolleranza questo caso, sarebbe una vera e pro- economica e sociale finalizzata pria “trasfigurazione” a carattere all’esercizio di un controllo costante etnico, il cui fine è stato quello di del politico sul diritto e sull’uomo. privare radicalmente d’ogni forma Osservazioni 3 della Tesi e): La culturale e sociale coloro su cui il natura rimase, dunque, compressa modello giuridico-costituzionale è nelle definizioni e nei concetti, stato applicato, ma che pure in un metamorfosi del mito e ritualizzazione certo modo, vuoi per ricatti economici di una Costituzione non giuridica, ma o politici, vuoi per aspirazioni di politica. Da quanto esaminato, inoltre, presunto benessere, sono stati costretti si trae la constatazione di come la ad imitare. In sostanza il colonialismo cultura assurse a descrizione di un (da economico a giuridico-costitu- etnocentrismo che rivelò la presenza zionale) ha preso forma, e da esterno – definita ed immutabile del territorio come hanno mostrato le ricerche di conquistato e depredato. La terra Darcy Ribeiro15 – ha finito con lo divenne e si venne a costituire come il solo margine estremo dell’imma- svilupparsi quale fenomeno endogeno, ginazione emotiva della memoria diffuso nello sterminio e stabilito dell’uomo: il territorio si risolse, politicamente nel deterritorializzare quindi, nel luogo di una categoria l’indigeno, perché egli non avesse mai politica della sovranità, definizione di più identità, perché fosse soltanto una legittimità specifica e culturale

167 POLIS che potesse farsi memoria della stessa della tolleranza naturale che non storia. Anche in questo caso la storia è poteva oggettivamente ricostituire i uno strumento di legittimazione della passi perduti. La comprensione del sovranità. Secondo una tale erme- tentativo psicologistico di Leo neutica la terra che diviene concetto, Frobenius, quella appunto di inter- cioè territorio, segue l’identico pretare la storia come un alterno destino di una tolleranza strumentale, impeto emotivo e come il frutto di una non più utopica o nazionalistica, ma commozione, dà voce alle più semplicemente politica: la tolleranza nascoste e recondite rivelazioni umane, così descritta, quella tolleranza cioè basti pensare all’arte ed alla poesia che che si avvale del suo territorio narrano l’inconscio collettivo; dà sovrano, è già in sé esercizio diretto spazio ai più intricati e magici pas- dell’intolleranza:in questa prospettiva saggi del destino umano sulla terra: la definizione del territorio che rispetta l’idea della commozione svela tutto l’assetto politico dello Stato è il segno con un atto di grazia, con una parola evidente di una delimitazione forte di che riempie l’immaginazione di possesso. Il conflitto è spesso, invero, un’eco che non si vorrebbe mai che senso del mantenimento del limite finisse. Ma tale eco è giustamente estremo, proprio dal conflitto soste- quella dell’imperialista che divide il nuto ed esportato sorge per la suo territorio, che differenzia il suo sovranità il fattore della sua sicurezza: possesso e lo riconosce in quanto tale. dunque, conseguimento dei suoi È l’eco di una sola possibile cultura: si obiettivi politico-economici, come comprende attraverso questo psico- anche militari, e infine di potere16. Se logismo storico, efficace per intendere la catastrofe segna un punto di non- la sovrapposizione della cultura sulla ritorno proprio perché discontinuità e natura, il lungo percorso che la rottura di un ordine, la presenza sovranità etnocentrica ed eurocentrica dell’uomo tornerà a rivangare la sua (la sovranità che sorge dall’illumi- terra e a ricostruire dalle ceneri la sua nismo contrapposta all’assolutismo cultura, senza l’oltraggio alla natura. hobbesiano ma soltanto in termini di La catastrofe semantico-storica, il puro potere, poiché poi in realtà passaggio della parola in concetto rinnova e restaura la sovranità classica politico e giuridico, testimonia il – su quest’ultimo concetto si rinvia peccato della memoria: lo Stato che si all’Analisi teoretico-generale XVI) ha pone come nuovo ordine non permette compiuto come protagonista di un il privilegio del ricordo. Così il lungo racconto, cioè unicamente territorio che circonda l’imperialista lo quello di sé. vede sempre all’esterno, pronto ad Accanto al conflitto, peraltro, è insediarsi in una natura diversa da opportuno riflettere e considerare la assoggettare alla sua cultura. ritualizzazione come uno strumento che evita apparentemente la lotta, Osservazioni 4 della Tesi e): contrassegnando al tempo stesso il L’imperialismo in fondo non ha rac- limite del territorio. La tolleranza contato altro che l’esercizio esasperato ritualizzata, fenomeno imperialistico

168 Anul electoral 2019/Din nou despre populism degli Stati colonizzatori che parados- necessità della sua natura di affer- salmente decidono, a partire dal marsi su un’altra per assoggettarla, per secondo dopoguerra, la decoloniz- renderla simile, per confessare ad un zazione, pone in fondo il disegno di ignoto universo che la propria natura un territorio deciso dall’esterno. Il ancora esiste, che non è disfatta: conflitto prodotto può scaturire questa tragedia cognitiva ed impli- soltanto all’interno del nuovo Stato citamente giuridico-politica, cioè l’im- sorto dal nulla, cioè sorto dal post- perialismo, non fa altro che mostrare a imperialismo. In questo caso il Kurtz come la propria natura sia conflitto viene appunto relegato come davvero morta e che nessun’altra faccenda interna: tribale. Un modo, in potrà sostituirla o su di essa sovrap- sostanza, di trasformazione della porsi. Il piacere dunque della distru- cultura eurocentrica in liberazione da zione e del dominio diviene un un giogo che pone ed incatena uno processo eminentemente culturale: se successivo: le costituzioni giuridiche non è più possibile opporre la propria che nascono durante gli anni Sessanta natura perché ormai annichilita e persa del XX secolo nei nuovi Stati per sempre, vuol dire che si opporrà la indipendenti e decolonizzati, risentono propria cultura, quella della guerra, fortemente dei modelli giuridico- quella della volontà di potenza costituzionali dei paesi che erano stati economicamente efficace e politica- precedentemente colonizzatori. La mente utile; con ciò diverrà concretiz- tolleranza ritualizzata diviene così uno zabile appropriarsi sia della natura che strumento di controllo che, evitando il della cultura dell’altro. Ritornano alla conflitto aperto, lo scarica all’interno mente i principi cardine della filosofia del territorio decolonizzato, classifi- lockiana: libertà, sicurezza, proprietà. cando il conflitto, dunque, quale L’opposizione avrà così reso lo tribale. svolgimento di una repressione ed il processo di un’intolleranza. Eppure Osservazioni 5 della Tesi e): In questo tentativo dialettico mostra poi tale tribalizzazione emerge un cuore in fondo un terror vacui: chi così di tenebre della tolleranza all’interno afferma è uno spettro, e tale sempre del quale riposa il germe dell’impe- rimarrà; come spettri dell’imma- rialismo della cultura sulla natura. Nel ginazione di James Ensor, un belga racconto di Joseph Conrad il perso- come Leopoldo II in fondo, re del naggio tenebroso, invisibile di Kurtz Belgio, del Congo etc., sono le demo- rappresenta il limite estremo dello crazie che imperializzarono il mondo: sfacelo della natura di quello Stato la cultura del colonizzatore è l’auto- assoluto che esportava se stesso, e che ritratto superbo e dignitoso circondato ritrovò la natura-cultura di una da maschere, centinaia di maschere, differenza. tutti i possibili travestimenti di Kurtz si accorge dell’alterazione e quell’autoritratto17. Completamenti degenerazione di una natura e della sicuri che quell’autoritratto così “colo-

169 POLIS niale” e dignitoso non sia anch’esso primordi del mondo, quando la vege- una maschera? tazione invadeva la terra e i grandi Quel piacere, quella passione, la alberi ne erano sovrani. Un corso paura hobbesiana, passione sola e d’acqua deserto, un silenzio profondo, solitaria, come solitaria è di solito ogni una foresta impenetrabile. L’aria era passione, diviene con il conse- spessa, grave, ferma. Nella luce del guimento imperialistico, angoscia. La sole non brillava gioia alcuna. Lunghi democrazia della tolleranza è priva di tratti d’acqua correvano, deserti, nel identità, è una natura spogliata, un buio di lontananze ombrose”18. cadavere rivestito di cultura. Così Quel sospetto rode la mente del Marlow, l’antagonista del racconto di tempo occidentale, consuma la pa- Conrad, insegue, cerca, fruga come zienza del cosmo assoluto del sovrano, ogni buon dialettico occidentale forte disfa le sorti dello spazio e dell’a- della sua cultura. Ma Kurtz, la zione: il brivido del soggetto (il rango vergogna dello Stato coloniale e di signore) proviene direttamente colonizzatore, la coscienza sporca, dall’oggetto (il rango del servo) che nascosta, lontana, mortificata, appare ha di fronte ed in cui il soggetto si avvolto nel sudario dell’invisibilità. riconosce, quale pensiero dell’umanità Sarà visibile, ma fino a che punto è così diversa, così opprimente per chi è visibile la storia? E Kurtz è la storia tollerante. La tolleranza politica, però, non-detta, rifiutata eppure necessaria, non accetta; piuttosto divide e separa. insostituibile: si può forse sostituire la Per questo nell’attimo della consa- tolleranza? La tolleranza è un concetto pevolezza l’etnocentrismo svolge la ed in quanto tale insostituibile, perché sua ultima identità, rivela la nostalgia possesso del discorso storico e di un’origine, l’affermazione di un politico, poi ragione del diritto. mondo che c’era e che non è stato. Kurtz dona al suo antagonista Osservazioni 6 della Tesi e): La l’immagine del suo passato e quella natura è ricerca verso l’abisso, e orribile del presente che non offre Marlow fruga nella sua natura quella l’aspettativa futura. Ciò che l’impe- che anche a Kurtz è stata tolta con rialismo ha divorato con la sua ferrea violenza. L’ineluttabilità del reale logica economica è stata la speranza mostra la sua evidenza formale: a ciò della natura europea: la tolleranza è ridotta la democrazia dell’illumi- divenuta concetto e dunque incar- nismo, ad una cupa messa in scena di natasi nell’orda primitiva della storia, una natura inesistente che cerca dispe- ha consumato ogni possibile speranza. ratamente di aggrapparsi e soprav- È un concetto della teoria politica, un vivere attraverso la cultura del fondamento giuridico-costituzionale, dominio e dello sfruttamento econo- una parola senza predicato. Appunto mico: la natura potrà così esclamare: sola ed utilizzabile a seconda delle “Risalire quel fiume era come esigenze dello Stato. Una solitaria viaggiare a ritroso verso i più remoti passione politica. La sola qualità valu-

170 Anul electoral 2019/Din nou despre populism tabile, all’interno del circuito seman- L’imperialismo non è però soltanto tico imperialistico e nazional-colo- la ratifica storica di una conquista. È niale, è il fronte dell’opposizione di germinato, ed incubato, nella storia una forza “vittoriana” unitaria: ciò della nazione; partorisce la forza; ma causa il fatto che l’impresa terato- soprattutto scaturisce come un’idea. logica dell’imperialismo possa strut- Se infatti l’imperialismo è rappre- turarsi di una certa conoscenza, e sentato come un’idea ha la possibilità, possa farsi anche buona di fronte al all’interno della storia della nazione, vile selvaggio. di riscattarsi. In fondo la rapina e l’omicidio si trasformano, a secondo Osservazioni 7 della Tesi e): La del punto di osservazione, in con- forza dell’impero si esprime così nella quista e in legittima difesa: la nazione debolezza del popolo conquistato e si difende e al tempo stesso conquista. rieducato secondo i canoni del vin- Il selvaggio uccide, depreda... è un citore. La storia come mero accidente selvaggio. Anche in questo caso, della realtà, è un canone cognitivo, e come appunto nei confronti della la conoscenza a questo punto ridiventa tolleranza, l’acquisizione della parola semplice “convenzione”. L’impresa come concetto all’interno della storia coloniale, l’impresa giuridico-costi- del pensiero e delle idee, viene ad tuzionale e politico-istituzionale di essere legittimata da un potere supe- quei popoli che avevano fatto la riore che è quello della conoscenza; a rivoluzione e posto i principi dei diritti tal proposito potrà ribadire ancora la fondamentali e della tolleranza, è cultura: “La conquista della terra, che giunta all’abbruttimento finale della più che altro significa toglierla a chi criminalità dello Stato, il quale ha un diverso colore di pelle o il naso calunnia la storia e fa di sé nazione un po’ più schiacciato del nostro, non europea. Dice la cultura: “Non erano è una bella cosa a guardarla bene”, in colonizzatori: sospetto che la loro sostanza la cultura riconosce la sua amministrazione si limitasse a spre- violenza e se ne scusa, però le è mere e nient’altro. Erano dei con- necessario, e soprattutto utile, l’uso e quistatori, e per quello basta la forza la diffusione come sanzione di questa bruta – niente di cui vantarsi ad averla, violenza. Ma è possibile venir fuori da dato che la forza dell’uno è solo un questo imbarazzo storico: “C’è solo accidente che nasce dalla debolezza l’idea che la può riscattare. L’idea che degli altri. Arraffavano tutto quello le sta dietro: non una finzione che potevano solo per amore del sentimentale, ma un’idea; e una fede possesso. Pura e semplice rapina a disinteressata nell’idea – qualcosa che mano armata, omicidio aggravato su possa innalzare, davanti a cui ci si vasta scala, e uomini che ci si possa inchinare e offrire sacrifici...”20. buttavano alla cieca – come conviene La storia appunto non calunnia, a chi affronta le tenebre”19. racconta ciò che ha visto colui che ha opposto l’accidente della forza. Anche

171 POLIS la storia piace al principe ed ac- contemporanei serbano del passato, quisisce consistenza temporale, sol- per poterli controllare e per poter tanto quando si tratta della sua storia: quindi esercitare nel presente la il tempo ha concesso il suo inchino, il riformulazione della storia. La storia corpo-del-Re entra nel palazzo dello del concetto rientra così nella fortuna spazio, occupa il luogo della memoria. di un diritto fondamentale, che assur- Scomparso Kurtz anche la memoria ge a base della Costituzione e del della coscienza non lascerà più alcuna potere costituente, ma che viene lieve traccia di sé. La speranza opportunamente dimenticato quando europea nell’impresa coloniale di- la ragione politica e dello Stato viene rappresentazione di una dispe- esporta il suo modello giuridico verso razione21. L’antagonista della storia l’esterno, quando insomma questo racconta il protagonista, e di quest’ul- diritto fondamentale deve poter ren- timo l’orma perde irrimediabilmente i dere legittima e necessaria la stabiliz- suoi contorni, la definizione si fa zazione di un argine: l’etnocentrismo. incerta all’osservazione esterna. È Il modello politico dell’etnocen- necessario nascondere la coscienza trismo, che è in-sé un accentramento a della verità: il carnefice-colonizzatore carattere culturale, sarà l’impe- ha raccolto tutta la testimonianza della rialismo. Questo imperialismo evoca sua vittima colonizzata, l’ha riscritta il vuoto prodotto dalla ragione di Stato per offrirla alla pena capitale. Nessuno e dalla politica: la natura. Si ribadisce potrà mai più udire ciò che ancora ha qui un concetto emerso sopra: l’im- da dire la vittima, nessuno mai potrà presa coloniale europea ricercava la ridare spazio alla divaricazione tra sua natura dispersa, fu il punto più alto quanto detto e quanto supposto, nes- di un’osservazione del suo passato suno potrà più opporsi alla tolleranza attraverso la contemporaneità di del modello politico. La vittima è un’altra natura. In sostanza l’europeo colpevole; quindi è il reo che calunnia mostrò la perdita di ogni sua identità: il sovrano: melius est bonus rex quam d’un tratto si guarda e vede sul suo bona lex, in sostanza un totale capo- volto la raffigurazione pietrificata volgimento di quanto invece aveva della storia, la solitudine del suo io. sostenuto Aristotele22. Accade così che una cultura priva di natura sia sola. L’imperialismo si Osservazioni 8 della Tesi e): La rivelò allora come ricerca di una rappresentazione è divenuta neces- natura, di una “pelle” che potesse saria: il principio della tolleranza, rivestire e far rinascere un volto prima utopico e riferito alla contesa depredato dalla storia, un volto religiosa, ha successivamente acqui- lacerato. Ciò che poi venne a con- sito dignità politica e giuridica cretizzarsi, trasformò questo tentativo assumendo le sorti di un avamposto nel suo opposto: l’imperialismo non della sovranità, un luogo dal quale occupò uno spazio lasciato da altri, poter osservare la memoria che i non ricolmò la natura perduta, non

172 Anul electoral 2019/Din nou despre populism ritrovò la sua Utopia. Piuttosto quella digeno. A Kurtz non resta null’altro natura contro la quale l’imperialismo che il riconoscimento della sua lottò per occuparla e depredarla, era maschera, la constatazione della sua pervasa da una profonda cultura che condizione afflitta di europeo senza l’europeo non accettò e che, questione più natura. Ma la sua cultura ancor più fondamentale per colui che disumanizzata acquisisce una nuova aveva posto il principio della tolle- significanza: diviene realtà politica e ranza quale fondamento del suo potere costituente23. ordine politico e del suo ordinamento Il pensiero greco aveva già giuridico, gli divenne intollerabile. La mostrato come non potesse esistere sua tolleranza, il suo diritto, si roves- una materia priva di mente ed una ciarono in intolleranza, in saccheggio, mente priva di materialità. Tale pe- facendo della schiavitù un vero e renne mutamento fu in seguito proprio affare economico. Il bottino bloccato durante il XVI e XVII se- offerto dal binomio natura/cultura. colo, quando la natura cominciò ad Invidia della storia? essere intesa immutabile. L’amara Molto più probabilmente ricono- considerazione di Kurtz di fronte agli scimento dell’assenza di un luogo esiti opachi della sua esistenza e di immaginato: Utopia; ma anche fronte al suo ruolo senza scrupoli di disfacimento di quella ragione che impresario europeo del crimine, aveva inaugurato troppo enfatica- dimostrano la perdita di un luogo: mente un nuovo mondo. Il mondo non l’imperialismo non è etnocentrico, sarà mai nuovo per colui che cerca un piuttosto agisce con forza centrifuga, altrove in cui stabilirsi ed in cui più che centripeta. L’imperialismo ritrovare i margini di una natura disperde infatti il margine della distrutta. Vi ritroverà invece sempre e cultura che non riuscirà mai più a soltanto una dissecata cultura, la ritrovare la sua natura. All’europeo disperazione del portarsi dietro se resta soltanto la sua cultura. In questo stesso. La soluzione del problema è al Kurtz non può far altro che stabilire di fuori del contesto descritto dal l’accidente della storia ed aggrapparsi problema: con tale paradosso l’euro- ad esso come ultima speranza di peo ha ipostatizzato la sua cultura e sopravvivenza: la forza fisica. La non ha potuto far altro che cercare tolleranza avrà così ritrovato il suo appunto un alibi alla sua conoscenza, spazio di azione politica: reprime la ritrovare una natura che si adattasse cultura differente senza acquisirne la alla sua cultura. L’imperialismo natura. La coscienza di Kurtz provoca mostrò invece proprio il segno di una in questo modo un effetto retroattivo mancanza incolmabile: Kurtz si ristabilendo arbitrariamente quanto trascina dietro soltanto la sua cultura perduto. Ma tale azione si vanifica e scarna, desolata, secca; cultura alla perdura piuttosto il suo esatto quale si oppone un binomio ancora contrario. La tolleranza della ragione è forte: natura/cultura, quella dell’in- l’intolleranza etnocentrica sostenuta

173 POLIS dalla sovranità del diritto dello Stato- volezza dell’amore disvela il destino nazione: così racconta infine Marlow, tragico cui è condannato ogni etno- l’antagonista della storia, voce centrismo, il suo stesso oblio. E non narrante, ma anche narrata: „Gli offrii esiste più difesa: come potersi il rapporto sulla Soppressione dei difendere, in fondo, da ciò che più si Costumi Selvaggi, a cui avevo ama o che si è amato? Ed in effetti un strappato il poscritto. Se ne impos- paradosso di Wilde direbbe che si può sessò avidamente, ma finì per arric- far di tutto per una persona che si è ciare il naso con aria sprezzante”24. amata, tranne che amarla ancora. Kurtz ricorda quel „genio” D’accordo, ma come difendersi dalla hegeliano in cui gli elementi della nostalgia dell’amore? come difendersi cultura si influenzano reciprocamente, dalla consapevolezza dell’oblio e dal sì da formare una inclassificabile disperato tentativo di voler fare di poltiglia di aggregati. Ed allora, l’o- tutto...? come difendersi da questa nore concesso a Kurtz aborre improv- donna che si è amata, e per la quale si visamente un intero universo avvolto farebbe di tutto e forse, a dispetto di dal silenzio della sfida e dell’orgoglio. qualsiasi paradosso, ancora amarla? In questa ultima visione il rullo Come difendersi dal suo ricordo? selvaggio del tamburo riappare in una Come sconfiggere l’oblio che lei serba forma nuova: come lento e smorzato di colui che lei ha amato un tempo e battito del cuore etnocentrico che si che non ama più? Come rispettare la accascia su una natura forte della sua propria inquietudine e riservarle cultura. A Kurtz, pur con tutte le sue pazienza? straordinarie passioni e rappresen- L’imperialismo ha dovuto difen- tazioni, resta solo la parola della dersi proprio da quanto più amava e cultura; così racconta Marlow: difendeva: l’idea di Europa, la sua “Rimaneva soltanto la sua memoria e cultura senza più natura, il suo volto la sua promessa sposa – e in un certo senza pelle, la sua tolleranza. Kurtz è senso volevo affidare anche quello al consapevole di negare ogni valore e di passato – consegnare personalmente svolgerlo nel suo contrario: ciò che tutto ciò che mi restava di lui all’oblio Kurtz ama, accusa Kurtz costante- che è l’ultima parola del nostro fato mente; e per amarlo Kurtz ha bisogno comune. Non mi difendo. Non avevo di difenderlo, ma difendendolo Kurtz alcuna chiara percezione di cosa si condanna. In ciò si consuma il suo davvero volessi. Forse fu un impulso stesso oblio. La tolleranza è divenuta di inconscia fedeltà, o l’adempimento realisticamente l’ultimo avamposto di una di quelle ironiche necessità che della sovranità. Questo orrore: è si celano nei fatti dell’umana esistenza. necessario difendersi da quanto più si Non so. Non saprei dire. Ma ci ama andai”25. Marlow si avvia verso la donna Osservazioni 9 della Tesi e): La amata da Kurtz. Questa consape- contrapposizione ha dunque generato

174 Anul electoral 2019/Din nou despre populism il saccheggio: la tolleranza divenuta relazione Stato/società, sovrano/sud- concetto ha scatenato con forza dito, soggetto/oggetto. Proprio come centrifuga il conflitto peculiare dello un impercettibile sussurro, il sussurro Stato. Lo Stato rivestito del suo del morente Kurtz del racconto di strumento giuridico e politico, la Conrad, il concetto è stato tutto quanto Costituzione, ha dovuto esportare il scompone l’ordine di un mutamento, conflitto che aveva caratterizzato la tutto quanto potesse risolvere la sua storia. Questo Stato evolutosi in dimensione di una diacronia: la modello nazionale ed imperialistico ha persistenza di una cultura senza più ritrovato l’alibi dove ancora poter natura. Attorno al mondo etnocentrico scaricare la sua forza, per opporla hanno ruotato i concetti della teoria come vincente, ancora per diffondere politica e giuridica; attorno ai concetti come vincolo la sua cultura giuridica e i fatti e le relazioni stabilite da questi politica. Il concetto di tolleranza fatti; la finzione e l’artificio: i fatti diviene dunque, in questa veste, un hanno sospeso la presenza del sog- problema politico ed epistemologico: getto etnocentrico, lo hanno rinviato la tolleranza ha descritto le sorti alla ricerca di una traccia, quella di un evolutivi dello Stato nell’utopia, nella senso arcano ed ineluttabile. Il ragione, per essere infine lo strumento soggetto etnocentrico, forte della sua di un sapere di dominio, infine pro- speranza tollerante, ha ritrovato lo gressivamente ars dominandi, ordo et spazio sordo e vuoto del conflitto, ratio dominandi, modus dominandi. l’altrove alla sua origine. La sostanza In questo la storia del concetto ha e la forma di ogni potere fanno rivi- potuto rivestirsi di una sua legittimità vere le orme di una memoria per etica: il soggetto dipendente ribadisce riprodurla all’infinito, senza che sia il sapere ed il grado di verità che il suo possibile l’acquisizione di nuova interlocutore gli ha trasmesso, mu- conoscenza: l’immutabilità del luogo tuando infine il comportamento psico- e dello spazio è divenuta la cir- logico, il modello sociale, il sistema costanza più concreta della condanna giuridico-politico. Insomma la sua del tragico Kurtz. cultura. La parola dell’imperialismo, la tolleranza divenuta concetto, è stata Osservazioni 10 della Tesi e): utile nell’immaginare e nel rappre- L’assoluta instabilità segna, pertanto, sentare come fondata e possibile la il passaggio di un mondo: quell’insta- storia dello Stato-nazione. La sua bilità che così fortemente aveva parola è stata fatale per risolvere caratterizzato il XVII secolo, torna a l’enigma di una natura dispersa, per rimarcare i contorni della modernità. comprendere il segreto della veglia Il possesso della memoria da parte dell’uomo sulla sua origine. Il della storia del sovrano si rileva sulla concetto ha così posto soluzione al linea del tempo di ogni concetto, quesito scoprendo un luogo dove concetto che distingue come presente svolgere la tensione polare della quanto scompare nel passato e quanto

175 POLIS riappare nel futuro come contingenza rende efficacemente il quadro con- di questo presente. La cultura diviene sunto di un’epoca. Proprio Dilthey evento contingente che l’imperialismo aveva già analizzato, attraverso la ha cercato di rendere assoluto appro- concezione del mondo, l’espe- priandosi di un’altra natura ed rienza e l’affetto, intesi quali innestando su questa natura la sua percezioni e sensazioni interiori, cultura. La natura flagellata mostra nel come qualcosa di molto simile al suo recondito luogo di rifugio che concetto antropologico di commo- ogni distruzione può essere possibile zione espresso da Frobenius, scindendo l’unità del binomio secondo il quale27 la stessa origine natura/cultura. L’imperialismo ha dello Stato è avvolta da un ele- esercitato così il suo dominio in forza mento psicologico profondissimo di un principio che ha classificato la che trova eco in una potenza storia attraverso la narrazione di un descrittiva mitica che, ad esempio, mito. Il concetto di tolleranza ha il Kurtz del racconto di Conrad dovuto politicamente e giuridicamente rievoca in forma magistrale. In giustificare questo mito. questa prospettiva l’epoca, il In ciò si nota come la storia mistero, la versione mitica della dell’umanità non sia sostenuta da storia legano indissolubilmente elementi razionali, e l’illuminismo, ogni mutamento della civiltà e rendendo la ragione mito, ha esatta- della società come un evento mente rovesciato nel suo opposto ogni scaturito da un impeto emotivo: la pretesa nazionalistica. Piuttosto la tolleranza si infuoca e diviene storia dell’umanità descritta dalla intolleranza verso coloro che teoria della sovranità è il frutto di una avevano a loro volta esercitato in- “commozione”, una commozione che tolleranza nei confronti dei sorge da un fenomeno posto all’es- parvenus tolleranti; la razza parla terno di ogni relazione culturale la sua lingua; l’economia assog- possibile. Non si tratta più di ragione, getta i cicli produttivi e li capita- ma di ineluttabili ed ineludibili tra- lizza per sé; la Costituzione nelle giche forze che operano sullo stimolo sue metamorfosi, nelle sue trasfor- di un desiderio, che hanno reso tattico 26 mazioni politiche e revisioni il ruolo del mito . L’imperialismo ha così potuto mitizzare la cultura giuridiche riproduce l’antica idea europea distruggendo il valore della di un’imprescindibile presenza del sua stessa natura: una cultura senza corpo mistico della sovranità; la più natura scatena passioni politiche cultura divora la natura; la parola è spregiudicate, coinvolge la capitaliz- la consolazione che riduce la zazione di ogni profitto, scinde irrime- speranza alla irrisolvibile contin- diabilmente razionalità e metafisica: genza del presente. La catastrofe allora preannunciata da Frobenius, la voce poetica si innalza al di manifesta in realtà proprio il segno sopra del discorso filosofico e di una discontinuità, una discon-

176 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

tinuità che avvolge per intero effetto d’un alterno accentuarsi delle un’epoca ed i concetti che carat- polarità”29. terizzano una società all’interno di Frobenius, tuttavia, non ristabilisce un percorso temporale. l’unità di un rapporto, quello di natura e di cultura, ma fonda in realtà una La ricerca di Kurtz, la cultura sovrapposizione: la cultura recupera la senza più natura, assurge quindi a sua natura assoggettandola. Lo squi- catastrofe vissuta quotidianamente. librio resta e la visione della civiltà Soltanto quando l’apparenza della descritta è soltanto organicistica. realtà ha evidenziato le sue fauci, Insomma il vecchio riemerge con tutta Kurtz si accorge che la catastrofe del la sua forza. Quelle descrizioni ed mondo da lui rappresentato si era osservazioni di una civiltà rappresen- incarnata ed incuneata come viva tano ancora l’analisi, però coloniale ed presenza di se stesso. Il gioco che ingannevolmente sovvertitrice e aveva entusiasmato lo spirito è finito e critica, dell’imperialismo europeo in con esso ogni possibile tolleranza. Africa. La storia non è soltanto il Ormai essa è già un concetto della risultato di una commozione o di teoria politico-giuridica. Segna sostan- un’intuizione psicologica. Il mondo zialmente l’inizio di un’altra discon- attraversa un interstizio temporale, tinuità: quella semantico-storica. Il sospinto da una forza inerte che segna concetto dunque: prima utopia, poi significativamente il passaggio delle ragione, infine mezzo di espressione discontinuità di una civiltà e dei di una necessità politica. In questo concetti che rivelano il mutamento senso il passaggio da un’epoca ad giuridico, politico, civile. un’altra accade quando il tempo dei concetti abbia attraversato uno spazio Osservazioni 11 della Tesi e): Lo buio e privo di parole, uno spazio in Stato, infatti, si costituisce su un cui si oda solo il sordo urlo dell’utopia territorio che è già indivisibile, con- morente. È questo il senso di “com- nette e congiunge gli individui. Il mozione” espresso da Frobenius e da territorio non è mai infinito, non lo è coloro che in qualità di sovvertitori di neppure geograficamente: un ordine vecchio per uno nuovo, di una Costituzione e di uno Stato su di il territorio è un concetto sul quale quella fondata per un nuovo ordine esercitare la presenza di un politico ed ordinamento giuridico,non possesso, infine una categoria del fanno altro che fungere da prolunga- discorso giuridico-politico. In mento di quanto, ipoteticamete, ro- questa visione la tolleranza es- vesciato28. Si ristabilisce così il pressa dal sovrano esercita una conflitto come qualità primaria di ogni significanza politico-geografica divenire: „Designiamo come realtà perché controlla le fasce di terri- l’unità della tensione polare, il torio: non vi è popolazione, ma processo generatore del mondo come territorio; è il limite estremo che

177 POLIS

deve essere controllato poiché Così proprio nella tribalizzazione questo limite si profila quale del conflitto la legge esprime la sua margine di una differenza, una forza ed il suo potere. Il territorio differenza all’interno della quale colonizzato è condannato quale un esercitare il possesso della corpo che patisce la parola e che si sovranità. La tolleranza territoriale adegua ad un obbligo della salvezza. è l’esercizio diretto dell’avamposto La trasgressione di colui che appare sovrano, è la cultura che controlla pervaso dal tempo della redenzione è la natura, il potere che osserva la tollerata. Forse sublimata. Quella memoria. La natura rimase dunque trasgressione non è più un atto; è compressa nelle definizioni e nei piuttosto l’illecito per la legge che concetti, metamorfosi del mito e l’analizza: la parola perseguita ma è ritualizzazione di una Costituzione anche perseguitata. Subisce la sua giuridica; la cultura poté in questo pena. modo efficacemente assurgere a Ma chi ha istituito la pena? descrizione di un etnocentrismo che rivelò, e che tuttora continua a Osservazioni 12 della Tesi e): rivelare, la presenza definita ed Durante la confessione la vittima- immutabile del territorio con- colonizzata ha raccontato al carnefice- quistato e depredato. La terra venne colonizzatore la colpa; il carnefice ad essere e a costituirsi come il solo paziente ha annotato ogni parola della margine estremo dell’immagina- vittima. In lui si formava il desiderio zione emotiva della propria me- della redenzione. Ma la verità espressa moria, il sorso di una cultura che rivela in realtà un contenuto formale: naufraga nel pensiero e che non il carnefice-colonizzatore desidera la occupa in realtà spazio. Il territorio verità più opportuna, quella che possa è il luogo di una categoria politica legittimarlo nell’infliggere un castigo della sovranità, definizione di una esemplare, giacché il suo desiderio di legittimità specifica e culturale che fondo, la libido legis, è la rappre- possa farsi memoria della stessa sentazione, nel senso di Darstellung, storia. Anche in questo caso la della condanna. La tolleranza della storia è uno strumento di legitti- verità dipende dall’abilità del carne- mazione della sovranità. La terra fice che rivela la sua sentenza: la che diviene concetto, cioè terri- verità che emerge attraverso la sen- torio, segue l’identico destino di tenza è un processo di sublimazione una tolleranza strumentale, non più della violenza del potere. Infatti il utopica o nazionalistica, ma sem- potere politico non agisce diretta- plicemente politica: la tolleranza mente, piuttosto cerca la creazione del così descritta, quella tolleranza consenso: se il potere politico eser- cioè che si avvale del suo territorio citasse la sua forza direttamente pro- sovrano, è già in sé esercizio vocherebbe una connessione intol- diretto dell’intolleranza. lerante. Così adatta il diritto alle sue

178 Anul electoral 2019/Din nou despre populism esigenze di dominio democratico at- Il sovrano odierno è una spregiu- traverso il rito demagogico di parole, dicata democrazia partitica dei profitti. di immagini, di rappresentazioni: la Ciò che, invero, riesce a capita- tolleranza in questo modo si seco- lizzare gli interessi, serve. larizza, e lo fa proprio, in un’ultima Il resto è asservito. fase, nell’esercizio economico del potere che riesce ad asservire e ad Osservazioni 13 della Tesi e): La accomunare servo e signore. parola esprime infine, così istituzio- La parola assecondata dall’imma- nalizzata, il potere, e lo svolge in gine diviene dunque atto linguistico politico, giuridico, civile. L’esautora- del comando che cerca l’esautorazi- zione del potere, possibile intolleranza one politica della democrazia. Già illuministica nei confronti del corpo l’illuminismo, in fondo, aveva es- del re, si strutturerebbe come intol- presso la ragione geometrica dell’or- leranza verso il testo giuridico e dine, ma rendendo anche la verità politico. L’odierno e regolare assetto come gioco di mediazioni e relazioni sociale, delle moderne ed occidentali al di sopra delle quali avrebbe poi democrazie, è intollerante proprio nei governato poderoso il controllo dello confronti delle costituzioni che lo Stato: la giustizia si disperde nello promulgano e lo fondano, ma pervaso stesso diritto, il suo strumento sarà da una torbida e sordida tolleranza l’uguaglianza attraverso cui diverrà verso i poteri economici. Il codice possibile regolare la pena ed il merito: rappresenta dunque la raccolta di proprio per assolvere a questa quella verità rivelata dalla legge, il missione l’illuminismo ha riproposto 30 potere del sovrano si afferma come l’ineluttabilità del dominio . Quanto una guida, divenendo anello di si rinsalda è soltanto il dominio congiunzione dal senso di connaturata dell’illuminismo: la libido dominandi derealizzazione umana al senso della è il nuovo assetto del sovrano, non più tolleranza innocente, quella che ars, né gioco delle forme, ma soltanto prevede il diritto e lo codifica. In ciò desiderio „nascosto tra le pieghe del sempre più appaiono collegate tolle- discorso”31. Il discorso così compiuto ranza politica e sovranità giuridica, in rende la consistenza di una tolleranza uno scambio reciproco che fa del caso nei confronti del potere che recupera una necessità storica, e dell’evento quella manieristica, ma la recupera una dimensione di opportunità poli- rivestendola di una nuova sembianza: tica. Proprio secondo Roland Barthes questa tolleranza innocentizza il momento eidetico del potere del il linguaggio si traduce e si risolve in politico. Vi saranno coloro che lo pos- una sorta di legislazione di cui la siedono economicamente e che lo lingua ne è il codice. Difficile è esercitano industrialmente; e vi sa- scorgere nella lingua una rivelazione ranno coloro che dovranno sempre del potere poiché si dimentica che essa è una classificazione ed in quanto lottare per acquisirlo. E non è detto 32 che riescano a conseguirlo. classificazione diviene repressiva .

179 POLIS

Nel testo costituzionalizzante il potere questo il senso del discorso del del politico, il principio di realtà, ha politico offre ripetizioni che non disfatto il logos e costituito un nuovo segnano alcuna reazione o progresso, assetto giuridico-politico: l’individuo ma stabilizzano unicamente il modello è stato represso. La verità rivelata del potere. All’interno del discorso della vittima-colonizzata al carnefice- non si ritrova alcun margine utopico colonizzatore ha espresso il senso di stabile, l’illuminismo ha in realtà un castigo universale, l’idea di un esautorato l’utopia. La tolleranza ha dominio concreto ed invisibile che così esteso l’ambito dei propri confini, abbarbica le sue radici negli attimi inglobando il diritto soggettivo: della quotidianità: la civiltà della l’illuminismo è il comando euclideo nascente nazione, forte della sua nella riduzione della società civile ad civilizzazione, costituisce il medium un sapere assoggettato. Proprio la di una repressione e restaura il tolleranza politica inserisce, surretti- dominio. L’individuo, soggetto di ziamente legittimato, il conflitto all’in- diritti, assume il valore segnico della terno della società; tale conflitto lingua, cioè del codice, quando colui- introdotto dalla tolleranza politica è che-guida pronunciando il suo di- codificato, nel senso che ha compiuto scorso riunisce gli opposti per annul- un passaggio semantico: si tratta di un larli. Colui-che-conduce-il-popolo non conflitto giuridico che risolve si accontenta di ripetere quanto già politicamente una la differenza. detto, non si sistema nella „schiavitù Da quanto evidenziato ed analiz- dei segni”, piuttosto – dice ancora zato si può dunque enucleare il: Roland Barthes – afferma, dice, „ribadisce ciò che ripete”33. Fondamento sintetico giuridico- La ratio illuministica è così epistemologico 2: pervenuta ad ordo, classificazione, ripartizione, infine sanzione che il La tolleranza politica produce il diritto assicura se violato. Ed allora perseguimento di obiettivi etnocentrici attraverso il diritto lo Stato rafforza i ed imperialistici nella misura in cui margini della sua sicurezza, ma pure si l’éthnos caratterizza il conseguimento appropria necessariamente del diritto: di un conflitto sulla base di un’eticità quello costituzionale; il diritto del dell’elemento politico. sovrano è ora il diritto della Costituzione. Tesi dossico-ermeneutiche II Quello di tutti? Chi sono tutti? dell’Ipotesi 2 La tolleranza ha invero rotto il velo di un sentimento utopico della parola, Tesi f): È proprio dunque grazie a ha sconvolto la mimesis, concentrando questo terrore così manifesto ed la sua energia nel testo giuridico, evidente, a lungo interiorizzato, che la rivisto e modificato secondo un ordine sovranità ha avuto ed avrebbe ancora propter Stati rationes positum. In possibilità di affermarsi e di rendere

180 Anul electoral 2019/Din nou despre populism la storia di un corpo politico come e della politica, i quali affondano le simbolo di una necessità ineluttabile, loro radici nella possibilità di autorap- senza della quale si rimetterebbero presentarsi come sovrani. subito in gioco gli equilibri dei Il requisito dell’assolutezza non rapporti di potere che il testo diviene, pertanto, un efficace modello costituzionale realizza. che segnò il XVII secolo, ma è proprio nell’assolutezza che si descri- Osservazioni 1 della Tesi f): vono i reali confini di questo concetto, L’accentramento della sovranità si il quale non deve rispondere a stabilizza inizialmente nella metafora nient’altro che a se medesimo: è di un corpo che assume su di sé il infatti come espressione di autorefe- destino storico della lotta dell’uomo renzialità che il diritto decide, decide contro il suo simile, lotta causata dal su se stesso, sulle sue procedure, sino mantenimento degli equilibri del alla proceduralizzazione delle stesse. potere. L’integrità del corpo fisico non La sovranità ha inciso descrive il reale gioco di forze al di là totalmente con violenza all’interno di quel corpo fisico, ma ne realizza della storia divenendo origine di un una mera rappresentazione che segna conflitto permanente e collettivo in cui il corso della storia, che ne rende si riscopre una sua espressione tauto- un’immagine in cui la società possa logica ed insieme paradossale: essa si intravedersi. Si tratta infatti pur afferma attraverso il conflitto, sempre di un momento in cui la conflitto che in realtà la genera, ma società legalizza la funzionalità dei diviene poi l’unica scelta possibile alla rapporti di potere, rendendoli stabili e quale rimettersi affinché lo stesso riconoscendoli come sovraordinati a conflitto possa aver termine. In ciò la se stessa. In questa delega che man- sovranità dispone di quella particolare tiene e rinsalda una pace, che è in caratteristica, che la antepone come realtà soltanto un armistizio lungo, si categoria fondamentale del discorso rilevano, ma si ri-velano anche, le giuridico-politico, al di là della quale tracce di quel riconoscimento senza sussiste il silenzio delle incertezze e del quale la stessa sovranità non prima della quale non vi è altro se non avrebbe ragion d’essere: il passaggio il momento di una violenza collettiva, che intercorre tra un regno ed un altro, che pone il declino delle speranze. tra una dittatura ed una democrazia, è Come sarà possibile evidenziare, un passaggio in cui si manifesta il quanto potrà emergere epistemolo- tramonto morfologico della sovranità. gicamente rilevante risulteranno i Si tratta di una rappresentazione che rinvii semantici ulteriori che l’analisi scompare con l’uomo stesso o con gli del concetto di sovranità inevita- uomini stessi che l’avevano mante- bilmente determinerà in una fonda- nuta, ma che – e sta proprio qui quella mentale caratterizzazione del suo specifica forza del mutamento – rivive mito: un mito che ruota attorno a se nuovamente come necessità del diritto stesso apparendo, proprio in questo

181 POLIS ruotare, logos; ma anche topos della tario responsabile di ogni evento della decisione: razionalizzazione del con- colonia: in questo modo il coman- flitto; ristabilizzazione del diritto. dante morto può ritrovare nell’uffi- ciale la speranza della violenza. Osservazioni 2 della Tesi f): La La questione più ardua per tolleranza divenuta concetto politico l’ufficiale è rappresentata, però, ha perso ogni speranza che l’aveva proprio dal fatto che nessuno teme più resa margine di salvezza e di uscita da la macchina che scrive sul corpo del un conflitto all’inizio religioso, ma poi reo la norma violata: l’ordigno sempre più civile e politico. Il sogno infernale è arrugginito, arranca da un così infranto dell’imperialismo, quello punto di vista strutturale35. L’ufficiale di aver pensato di sostituire il binomio nella sua enfasi confonde l’esploratore perfetto di natura/cultura di altre e lo fa suo camerata d’altri tempi. Ed è civiltà con la sola cultura della propria questo il discorso tipico imperialistico civilizzazione, si manifesta nel corpo e militare, quello appunto di ricordare, anonimo del condannato e in una quello di osservare la memoria che il macchina, quella del diritto positivo, presente ha con il solo fine di che recita la sua forza in maniera controllarla. Ma soprattutto il discorso artificiosa ed attorno alla cui forza si politico-militare si fonda sulla nostal- viene a svolgere e ad esaurire, quasi gia di un ordine che non corrisponde surrealisticamente, la vita dell’intera mai al desiderio reale, è sempre qual- colonia immaginata da Franz Kafka34. cosa di perduto, nascosto, introvabile Ma lo strumento, la macchina che ormai. Questa sorta di coito interrotto incide con l’aiuto di un erpice la sfoga tutta la sua amarezza in una norma violata sul corpo del reo, difesa estrema: l’impotenza genera il appare ormai come effigie di un sadismo, la sollevazione del proprio glorioso ed antico passato: un ordigno tormento è prodotta dallo scatena- che ricompare, quasi come in un mento della violenza sul corpo altrui, museo, nella visita dell’esploratore dunque dalla sofferenza manifestata e alla misteriosa colonia. L’ufficiale che rappresentata dell’altro: la cultura accoglie l’esploratore descrive in senza più natura fa strage di coloro maniera minuziosa l’intero apparato che ancora possiedono inalterato il scenico normativo, celebrandone i binomio natura/cultura: l’europeo ha fasti ed il tempo che fu. Infatti dopo la selvaggiamente distrutto ed impe- morte del vecchio comandante, che rializzato proprio perché cosciente di sembra essere sempre stato all’interno una mancanza: quella della natura della colonia come sorta di principio barbarica e primitiva. Il suo processo fondatore ed archetipo universale, di civilizzazione ha finito poi col l’usanza dell’ordigno e la sua stessa renderlo realmente „barbaro”: non importanza caddero nel disinteresse potendo infatti più essere descritto generale. L’ufficiale è l’unico ad nella storia dell’uomo, l’europeo ha opporsi al nuovo costume come soli- dovuto distruggere la storia delle

182 Anul electoral 2019/Din nou despre populism civiltà e soppiantare tale storia con sartriana contingenza pura della quella sua: la storia della civiliz- presenza, cioè natura e cultura che si zazione. integrano a vicenda, che scompaiono In questo ambito la struttura perché avvinte ed assolute. Il desi- differenziata del desiderio generale derio sadico dell’imperialismo è pro- della natura, e dunque la struttura prio quello di svestire la cultura particolare di fondarla sulla cultura, primitiva e dell’altro di ogni sua appartiene al dominio di una con- natura: la sofferenza prodotta ridurrà tingenza assoluta36, in cui si avverte la però soltanto marginalmente la dispe- dilatazione tra civiltà e civilizzazione. razione dell’europeo che dovrebbe L’imperialismo, allo stesso modo del poter reprimere e distruggere tutto per povero ufficiale del racconto di Kafka, sentire poi in sé risolta ed esaurita la è sadico perché impotente, ed è vergogna della sua civilizzazione. Ma impotente perché affida ad un feticcio l’europeo sa bene e riconosce che la (la macchina della legge) la funzione civiltà, in ogni sua forma, riappare di un ordine sociale. In questo ordine comunque dalla memoria e dalle sociale artificialmente mantenuto, egli ceneri, e che non vi è mai sovranità in vi inserisce l’oggetto amato ed odiato: grado di sopprimerla del tutto. il corpo (ovvero la natura). Il corpo A proposito dice in maniera del reo è anche il corpo della vittima: mirabile Sartre: „Per questo il sadico ma il reo è soprattutto colui che non è vorrà delle prove manifeste dell’asser- riuscito a raggiungere la dignità di vimento alla carne della libertà rango (di padrone), colui che dell’altro: tenderà a far chiedere consapevolmente si è ribellato all’or- perdono, lo obbligherà con la tortura e dine sociale costituito e rappresentato; le minacce ad umiliarsi, a rinnegare è l’oggetto del piacere che si vorrebbe ciò che ha di più caro. Si dice che ciò poter amare solo per ridurre alla avviene per gusto di dominio, per propria volontà. volontà di potenza. Ma questa spiegazione è vaga ed assurda. È il Osservazioni 3 della Tesi f): La gusto di dominare, che bisognerebbe mostruosità di un siffatto tentativo, spiegare prima di tutto”37. che viola la natura e l’istinto, fonda Ragion per cui il gusto di un’analitica trascendentale il cui dominare sbigottisce la civiltà, mentre obiettivo è proprio quello di rendere il al contrario persuade la coscienza particolare universale, perché il primo della civilizzazione. In fondo la civiltà ne sia fondamento: si distrugge per segue il cammino di un rapporto di riottenere quanto distrutto. In ciò si intendimento e di mantenimento del consuma il sadismo che diviene frutto binomio natura/cultura; la civiliz- della disperazione provocata dall’at- zazione invece spezza ogni legame, si tesa: il limite infranto non può più abbevera allo zampillo di vita che il essere ricostituito. L’imperialismo bottino ed il saccheggio della storia ammette già da sé che l’altro è la dell’uomo le rendono. La macchina

183 POLIS del racconto di Kafka, quella che coscienza sadica dell’ufficiale. In scrive per intero la norma violata sulla questo caso non possono essere pelle del reo, esplora le coscienze tollerati imprevisti, la macchina non individuali, pone sostanzialmente un può incepparsi: l’osservazione, lo rito che rinnova ogni giorno: il sguardo, l’ammirazione non tollerano tentativo in realtà è quello di rendere interruzioni, si gusta la disfatta mitico il ritorno all’ordine come unica dell’altro. Però nel momento più alto sponda di salvezza. Il discorso del di avvicinamento al desiderio, la potere, come al solito, tende dunque a macchina si autodistrugge. I tentativi rassicurare attraverso il ricatto. Ma la infatti di spiegare all’esploratore il struttura politico-giuridica non si funzionamento e la necessità della discosta poi di molto poiché, spo- macchina falliscono in gran parte e stando ad un livello più alto il risultano completamente sterili ed discorso, quello appunto della sovra- incomprensibili. L’ufficiale disperato nità e della regolazione dei rapporti di preferisce autopunirsi morendo nella forze tra un centro politico ed una distruzione dell’ordigno, ormai suo periferia economica e sociale, deve oggetto privilegiato di piacere. La sua ugualmente legittimare la coscienza coscienza trova effettiva apertura al della stessa sovranità, in ultima analisi suo essere: straziato ed ucciso da ciò rendere efficace l’obbedienza e che più gli è caro al mondo, l’ufficiale reprimere ogni possibile tentativo di non sa difendersi da ciò che ama e vi ribellione. si dona pienamente. Il sadismo rovescia il suo rapporto, ha soltanto e Osservazioni 4 della Tesi f): Così sempre amato l’altro senza poter la macchina, l’ordigno che esegue la essere a sua volta amato: se non ci si Legge, viene ad essere costruita in ma- può difendere da ciò che si ama, niera complessa perché il suo funzio- l’amante (il reo) distrugge l’amato (la namento sia altrettanto incomprensibile Legge rimossa), facendo sì però che e/o riservato: esoterico. Se infatti la anch’egli rimanga distrutto. Ciò che in macchina, la Legge, fosse essoterica, realtà ha generato la conquista della altererebbe qualunque equilibrio di cultura spoglia di carne, priva di potere e di forza: il simbolo può essere natura, era un’invidia generalizzata assoluto e potente soltanto se il segno che trova ragione al suo essere in che lo fonda rimane irrivelabile. un’autodistruzione. L’amante non sarà E Kafka precisa attraverso le mai amato; lo sa e lo riconosce, per parole dell’ufficiale che il condannato tale ragione trova soluzione al con- poi non sa quale norma abbia violato, flitto distruggendo proprio se stesso. la imparerà a riconoscere sul proprio La civilizzazione diviene uno corpo38. Martirizzando il corpo, il rito smantellamento erotico della civiltà: erotico, che aveva preceduto l’effet- amante che non può più essere amato. tiva esposizione della condanna, D’altronde la ritualizzazione del ritrova il suo spazio perduto nella territorio circoscritto e descritto giuri-

184 Anul electoral 2019/Din nou despre populism dicamente e politicamente, senza che anche dallo strumento: il territorio vi sia una base storica e naturale, crea descritto, infatti, è un concetto sul la dipendenza culturale imperialistica: quale esercitare la presenza di un il territorialismo si sviluppa come possesso con la diretta conseguenza, un’intolleranza legata al proprio rilevata precedentemente, di acquisire spazio39, per cui una volta ceduto e infine la dignità di una categoria del decolonizzato il territorio, la con- discorso giuridico-politico. In questa seguenza più immediata è il sorgere di visione la tolleranza espressa dal quanto si evidenzia come „conflitto sovrano esercita una significanza interno”40, ed il territorialismo è politico-geografica poiché controlla le proprio questo: un conflitto interno e fasce di territorio: non vi è popola- post-coloniale. Meriterebbe certa- zione, ma unicamente territorio. mente considerazione riflettere sul fatto che l’imperialismo non riconosca Osservazioni 5 della Tesi f): In alcuna civiltà al di fuori della propria. realtà l’esercizio politico della Ma una civiltà che ingloba un’altra è tolleranza ha prodotto il fraziona- un atto politico che risponde al mento dei conflitti ed una sorta di concetto di civilizzazione: civilizzare aspirazione al rango di legittimità da significa proprio umanizzare-a-sé, parte degli Stati decolonizzati: proprio rendere l’altro che-è-altro, parte di i modelli giuridici occidentali, mutuati me. Infatti, all’origine del problema e riprodotti, servono a riflettere su dell’esistenza d’altri, si pone una quell’antica dialettica hegeliana tra questione fondamentale: l’altro – dice Herrschaft e Knechtschaft, dialettica J.-P. Sartre41 – è proprio l’io che non- che si afferma grazie a quanto in è-me. Soltanto attraverso una nega- questa sede si è voluto definire ed zione è possibile porre in evidenza ciò analizzare quale ossimoro gnoseo- che è altro; per affermare l’altro logico-politico hobbesiano:è necessa- l’imperialismo deve negarlo, altri- rio, pertanto, comprovare come il menti negherebbe se stesso. E la servo sia ora in grado d’essere negazione non può che essere quella padrone nel suo luogo e del suo luogo che oppone il servo al signore: cioè la decolonizzato che gli è stato concesso, morte. Per questo l’imperialismo, per divenire ed evolversi a rango di come attualmente avviene per la padrone; il servo, a sua volta, crederà globalizzazione quale trasformazione all’imperialismo come opportuna e „modernizzazione” delllo stesso macchina per il consolidamento del imperialismo, è un cannibalismo so- suo territorio: il processo di mimesis ciale evidente e civilizzato, che rinun- segue parallelamente la ritualizzazione cia a tutto quanto gli viene dall’es- politica della tolleranza, tra il simbo- terno, per determinare la certezza di sé lico politico-giuridico e l’immaginario medesimo. rinascimentale. Si è, quindi, ben lontani dall’uto- Ecco perché, si prospetta degno di pia, dalla ragione e probabilmente attenzione, la formazione della so-

185 POLIS vranità ricalca uno schema produttivo logia politica: il servo ha represso tra utilità ed interesse, ma per perse- l’immagine del suo luogo d’azione (la guire tale progetto deve necessa- natura) ed ha rimosso la sua libertà (la riamente basarsi sul colonizzato, cultura): così soltanto ha acquisito, significante politico di quanto erotizzandolo lacaniamente, il rango divenuto territoriale, poiché se così di padrone. non fosse, non si constaterebbe quella Da ciò si può, in effetti, com- pulsione emotiva verso il dominio, prendere tristemente l’affermazione di non ci sarebbe dunque “produzione Friedrich Engels secondo il quale, di dell’inconscio”42. In fondo il sistema Hegel, e, si aggiunge qui, anche di coloniale, l’impresa, non è che parte Hobbes come di Schmitt, si doveva della struttura, quella dell’accentra- conservare il metodo, evitandone il mento territoriale e naturale-culturale: sistema43. l’imperialismo è politicamente costi- Si può in effetti sulla base di tali tuito da produzioni che affannano la valutazioni evincere il: differenza. In questo caso il sistema coloniale sostiene unilateralmente che Fondamento sintetico giuridico- esiste la storia, storicizza se stesso e si epistemologico 3: pone al centro dell’osservazione. Ecco perché il Leviatano di Thomas Necessitas politica non habet legem, Hobbes si traduce in struttura della sed politici rationem ius constituit. libido statuendi, per divenire psico- proccio di E. Bettinelli, „Corte Note Costituzionale ed opinione pubblica (in un sistema politico debole)”,in R. 1 Sul problema di una Costituzione Romboli (ed.), La giustizia valida da un punto di vista costituzionale ad una svolta, assiologico e non soltanto Giappichelli, Torino, 1991, pp. 39 normativo, si considera l’analisi di passim. A. Baldassarre, „Costituzione e 3 I. Kant, Critica della ragion pura, teoria dei valori”, in Pol. Dir., 3, Adelphi, Milano, 1976, 2004, p. 150. 1991, pp. 639 passim. 4 R. Schnur, Individualismo ed 2 C. Schmitt, Dottrina della assolutismo, Giuffrè, Milano, 1979, Costituzione, Giuffrè, Milano, 1984, pp. 81 passim. p. 16. Ma si permetta anche il rinvio 5 A tal proposito sosterrà Immanuel a G. F. Longo, „Il concetto di Kant: „Il primo passo, nel campo mutamento costituzionale in Hans della ragion pura – passo che Kelsen e Carl Schmitt”, in Rivista caratterizza la fanciullezza della Internazionale di Filosofia del ragion pura – è dogmatico. Il se- Diritto, 2, LXXIII, 1996, pp. 256- condo passo è scettico, e testimonia 262. Sulla razionalizzazione del la circospezione di una capacità di sistema giuridico in un sistema giudizio resa scaltra dall’esperienza. politico che risente delle debolezze Si richiede però ancora un terzo legislative, si fa riferimento all’ap- passo, che si addice ad una capacità

186 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

di giudizio matura e virile, la quale 7 Non si può trascurare come, in si fondi su salde massime, di effetti, già Machiavelli avesse documentata universalità: bisogna indicato il „cammino” della nuova cioè sottoporre ad una valutazione. politica basato proprio sul presup- Non già i facta della ragione, bensì posto di una „verità effettuale” e non la ragione stessa, in tutta la sua piuttosto su una sua „immagina- capacità e nella sua attitudine a zione”; tale problematica soppiantò conoscenze pure a priori. Ciò letteralmente la natura umana, ren- costituisce non già la censura, bensì dendola pura ragione ed incrinando la critica della ragione: mediante lo stesso rapporto tra individuo e questa non si congetturano soltanto, cosmo. Su questo N. Machiavelli, Il ma si dimostrano, in base a principi, Principe (1513), Einaudi, Torino non già semplicemente le barriere, 1977, p. 75. Da evidenziare in tale bensì i precisi confini della ragione, contesto quanto sostenuto da M. e non già semplicemente l’ignoranza Dogliani, Indirizzo politico. su questo o su quel punto, bensì Riflessioni su regole e regolarità nel l’ignoranza riguardo a tutte le diritto costituzionale, Jovene, Napoli questioni possibili di una certa 1985, p. 180, quando rileva: „La specie. Lo scetticismo è così il luogo contrapposizione tra amico-nemico di riposo della ragione umana, dove riguarda scelte che vanno al di là di essa può riflettere sul suo quella del soggetto governante, e vagabondaggio dogmatico, e può coinvolge immediatamente la fare uno schizzo della regione in cui identità collettiva di coloro che si si trova, per essere in grado di affrontano – anche – attorno a tale scegliere in seguito con maggiore scelta. La definizione della natura e sicurezza la sua strada. Lo scet- degli scopi dello stato cessa di essere ticismo, tuttavia, non è un luogo di un problema di filosofia della abitazione, destinato ad un sog- politica e diventa problema politico giorno stabile. Tale luogo, in effetti, tout court, da risolvere con può essere ritrovato soltanto in una un’opzione pratica. Da questo deriva perfetta certezza, non importa se un’inusitata dilatazione dei confini della conoscenza degli oggetti stessi, della politica (il corsivo è nostro), oppure della conoscenza dei limiti, fino a ricomprendervi (cioè a entro i quali è racchiusa ogni nostra politicizzare) scelte relative non solo conoscenza degli oggetti”, così I. ad obiettivi esterni, a fini collettivi, Kant, op. cit., pp. 751-752. relativi ad interessi da soddisfare, ma 6 Così converge anche la trattazione di anche, innanzitutto, ad elementi L. Strauss, The Political Philosophy interni, etico culturali (di éthos of Thomas Hobbes,Clarendon Press, privato e pubblico), degli individui. Oxford, 1936; per quanto riguarda la Questa estrema dilatazione dei geometria come descrizione di un confini della politica, che la confi- metodo inoppugnabile ed assoluto, gura come luogo di scontro tra che certamente aveva a quel tempo sistemi di valori opposti ed irridu- affascinato Hobbes, ma non solo lui, cibili, si esprime in teorie politiche si rinvia a B. Pascal, Oeuvres che segnano la fine della possibilità complètes, Seuil, Paris, 1963, p. 358. di ogni razionalità rispetto a valori”.

187 POLIS

8 Th. Hobbes, „Elementorum riferimento alla grandiosa opera di Philosophiae, Sectiotertia. De Cive” L. Frobenius, Storia delle civilità (1642), in Opere politiche, Utet, africane, Boringhieri, Torino, 1950, Torino 1959, pp. 82-83. 1991. 9 C. Schmitt, Le categorie del 17 Ci si riferisce al dipinto del pittore ‘politico’, il Mulino, Bologna, 1982, belga James Ensor, Autoritratto p. 136. circondato da maschere,del 1899 10 Th. Hobbes, Leviatano (1651), La (Anversa, collezione privata). Allo Nuova Italia, Firenze, 1976, p. 700. stesso modo di Munch, Ensor 11 R. Koselleck, Kritik und Krise. Ein esprime appunto attraverso una Beitrag zur Pathogenese der scelta cromatica densa, folgorante, bürgerlichen Welt, Alber, Freiburg- l’insoddisfazione che promana dalla München 1959 (trad. it. ilMulino, visione naturalistica, la sua potenza Bologna, 1972). espressiva anticipò i fauves e pose le 12 Così ritiene J. Gil, „Potere”, in basi dell’Espressionismo, anche se Enciclopedia Einaudi, Torino, 1980, con una carica meno fisicamente vol. X, p. 1009. abbruttita rispetto all’Espressio- 13 G. Deleuze e F. Guattari, L’anti- nismo tedesco. L’esperienza di Edipo, Einaudi, Torino, 1975, p. Ensor si basa su sensazioni forti e 161: „La nozione di territorialità è violente che danno simbolico vigore ambigua solo in apparenza. Se si all’assurdità della presunta onni- intende infatti un principio di potenza umana. Questa presunzione residenza o di ripartizione geo- di imperialismo è infatti circondata grafica, è evidente che la macchina dalla morte, o da vuote e terrificanti sociale primitiva non è territoriale. maschere. Per tale ragione nelle sue Lo sarà solo l’apparato di Stato che, opere vi è assenza di prospettiva, secondo la formula di Engels, tutto si rivolge ad una visione ‘suddivide non il popolo, bensì il interiore in cui disgusto, sarcasmo, territorio’ e sostituisce all’organiz- violenza, crudeltà emergono solitarie zazione gentilizia una organizza- e fisse nello spazio: la tragedia di zione geografica”. una passione è quella di dissolvere 14 Su tali peculiari aspetti si rinvia ad un ogni prospettiva; la realtà che cir- fondamentale contributo alla com- conda la passione per questo prensione dell’etnocentrismo e della scompare. Si veda anche Lo stupore sua evoluzione tirannica interna ed dellamaschera Wouse del 1890 esterna, quale offertoci da B. Moore (Anversa, Museo Reale di Belle jr., Le origini sociali della dittatura Arti). e della democrazia, Einaudi, Torino, 18 J. Conrad, Cuore di tenebre, 1969, pp. 254 passim. Mondadori, Milano, 1990, p. 117. 15 D. Ribeiro, Os Indios e a civilização La cultura a sua volta potrà ribadire: brasileira,Editora Cìvilização “La terra non aveva nulla di terre- Brasileira, Rio de Janeiro, 1970. stre. Siamo abituati a guardare il 16 Sulla connotazione di un riflusso mostro vinto e in catene, ma lì - lì emotivo storico-popolare e sulle quel che si vedeva era il mostruoso imprescindibili conseguenze anche in piena libertà. Non aveva nulla di politiche e giuridiche, si vuol far terrestre, e gli uomini erano – No,

188 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

non erano disumani. E, sapete, tazione dottorale del grande teologo proprio questo era il peggio – il p. A. Trapé, Il concorso divino nel sospetto che non fossero disumani. pensiero di Egidio Romano, Era qualcosa che saliva dentro lenta- Tipografia S. Nicola, Tolentino, mente. Quelli urlavano e saltavano, e 1942, pp. 66 passim. 23 giravano, e facevano smorfie or- Così R. G. Collingwood, The Idea of rende; ma quel che dava i brividi era Nature, Clarendon Press, Oxford, il pensiero della loro umanità – pari 1945, p. 93. 24 alla nostra – il pensiero di una Cfr. J. Conrad, op. cit., p. 172. 25 remota parentela con quel grido Ibidem, p. 178. 26 selvaggio e sfrenato. Brutt’affare. Cfr. Ranuccio Bianchi-Bandinelli, Brutt’affare davvero!”, Ibidem, p. „Prefazione”,in L. Frobenius, Storia 120. delle civiltà africane, Boringhieri, 19 Ibidem, p. 76. Torino, 1950 e 1991, p. 15. 27 20 Ibidem. Dice Frobenius: „Le grandi 21 Lo si ama Kurtz, perché svela creazioni sono un dono della com- l’interiorità di un intero processo mozione. Sulla via della commo- storico e ne pronuncia i nomi. Ma è zione, attraverso i principi il pai- finita: „Non avevo mai visto, e spero deuma percorse la linea di sviluppo di non vedere mai più, nulla di fino al culmine della curva simile al cambiamento che avvenne metafisica”, così L. Frobenius, op. nei suoi lineamenti. Oh, non ero cit., p. 339, Nella sua analisi sulle commosso. Ero affascinato. Era civiltà africane, da cui appaiono come se si fosse lacerato un velo. come repertorio bibliografico la Vidi su quel volto d’avorio l’es- memoria di viaggi, o le descrizioni pressione dell’orgoglio cupo, del ed interpretazioni europee, potere spietato, del terrore vile – di Frobenius poggia fortemente una disperazione intensa e l’accento sul fatto che ogni grande irreparabile”, Ibidem, p. 172. creazione, e lo Stato è una grande 22 Questa posizione che si condivide creazione, spesso artificiale, sia pienamente viene espressa da Ernst frutto di una commozione: „Qui Kantorowicz ne I due copri del Re, sorse lo Stato, come rappresentante Einaudi, Torino, 1989, p. 116, il della realtà, ispirata dall’evento quale non manca di soffermarsi cosmico”, così ibidem; ed è proprio opportunamente sul De ecclesiastica in tale evento che trova spazio di sive de Summi Pontificis potestate, risonanza e di rievocazione mitica la III, 8, di Egidio Romano, filosofo e stessa sovranità giuridica. vescovo di Bourges, che sul punto 28 Ibidem, p. 15. sostenne: „Il re o principe è una 29 Ibidem,p. 71. sorta di legge, e la legge è una sorta 30 M. Horckheimer e T. W. Adorno, di re o principe. La legge infatti è op. cit.,pp. 24, 39. una specie di principe inanimato, 31 Cosi R. Barthes, Lezione,Einaudi, mentre il principe è una specie di Torino, 1981, p. 5. legge animata. E nella misura in cui 32 Ibidem,p. 7. l’animato supera l’inanimato, il re o 33 Ibidem, pp. 9-10. il principe supera la legge”. Sulla 34 Si fa riferimento al racconto dello questione si veda anche la disser- scrittore praghese Nella colonia

189 POLIS

penale, straordinariamente efficace Théorie du partisan, Seuil, Paris da un punto di vista metaforico per 1972; Idem, „Topique de la comprendere il divenire stesso del polemologie”, in Respublica, XIX, diritto positivo. 1, (1974); ma anche non si 35 L’ufficiale si lascia così andare, con puòtrascurare un rinvio a J.-P. Faye, uno sfogo improvviso, alla nostalgia Théorie du rècit. Introduction aux di un ordine vecchio soppiantato «Langages totalitaires», Hermann, semplicemente dal caos: „Era im- Paris, 1972. possibile esaudire tutte le preghiere 41 Idem, L’essere e il nulla, il di poter guardare da vicino. Il Saggiatore, Milano, 1984, p. 296. comandante saggiamente disponeva 42 G. Deleuze e F. Guattari, L’anti- che bisognava soprattutto pensare ai Edipo, op. cit., p. 201. bambini; ( ... ) spesso mi 43 Friedrich Engels non mancherà di accovacciavo qui, due bambini a stigmatizzare quel processo di destra e due a sinistra fra le mie trasformazione politico-costituzio- braccia. Come prendemmo tutti, dal nale che avrebbe dovuto condurre volto del martoriato, l’espressione all’uscita dallo stato di natura hob- della trasfigurazione, come ten- besiano per mezzo di un incremento demmo la guancia verso lo splen- del prodotto senza la schiavitù dore di questa giustizia finalmente capitalistica: eliminando il mercato raggiunta e che già passava! Che lo stesso processo storico di evolu- tempi, camerata!”, così F. Kafka, zione costituente sarebbe passata Nella colonia penale, in Idem, “aus dem Reiche der Notwendigkeit Racconti, Edipem, Novara, 1982, p. in das Reiche der Freiheit” (così F. 190. Engels, Herrn Eug. Dühring’s 36 J.-P. Sartre, L’essere e il nulla,Il Umwälzung der Wissenschaft. Saggiatore, Milano, 1984, p. 468. Politische Ökonomie. Sozialismus, 37 Ibidem, p. 491. Genossenschaft-Buchdruckerei, 38 F. Kafka, op. cit., p. 180. Leipzig 1878, pp. 346 e ss.; ed. 39 Così I. Eibl-Eibesfeldt, Etologia Dietz, Berlin, 1960); in realtà della guerra, Boringhieri, Torino quell’esatta dimensione di annichi- 1983 e 1990, pp. 49-50. limento del mercato avrebbe avuto 40 Su questo concetto si vedano le come conseguenza non un rinnovato analisi ancora di grande interesse di ciclo costituzionale, quanto piuttosto Julien Freund, come idem, L’essence l’estinzione di ogni forma di tutela de la politique, Sirey, Paris 1965; giuridica soggettiva dinanzi al potere idem, La notion de politique. statuale del politico.

Bibliography BETTINELLI, E., „Corte Costituzionale ed opinione pubblica (in un sistema BALDASSARRE, A., „Costituzione e politico debole)”, in R. Romboli (ed.), teoria dei valori”, in Pol. Dir., 3, 1991, La giustizia costituzionale ad una svolta, p. 639. Giappichelli, Torino, 1991, pp. 39. BARTHES, R., Lezione, Einaudi, Torino, COLLINGWOOD, R. G., The Idea of 1981. Nature, Clarendon Press, Oxford, 1945.

190 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

CONRAD, J., Cuore di tenebre, KOSELLECK, R., Kritik und Krise. Ein Mondadori, Milano, 1990. Beitrag zur Pathogenese der DELEUZE G. e GUATTARI, F., L’anti- bürgerlichen Welt, Alber, Freiburg- Edipo, Einaudi, Torino 1975. München 1959 (trad. it. il Mulino, DOGLIANI, M., Indirizzo politico. Rifles- Bologna, 1972). sioni su regole e regolarità nel diritto LONGO, F.G., „Il concetto di costituzionale, Jovene, Napoli, 1985. mutamento costituzionale in Hans EIBL-Eibesfeldt, I., Etologia della guerra, Kelsen e Carl Schmitt”, in Rivista Boringhieri, Torino 1983 e 1990. Internazionale di Filosofia del Diritto, Engels, F., Herrn Eug. Dühring’s 2, LXXIII, 1996, pp. 256-262. Umwälzung der Wissenschaft. MACHIAVELLI, N., Il Principe (1513), Politische Ökonomie. Sozialismus, Einaudi, Torino, 1977. Genossenschaft-Buchdruckerei, MOORE jr. B., Le origini sociali della Leipzig 1878, pp. 346. dittatura e della democrazia, Einaudi, FAYE, J.-P., Théorie du rècit. Torino, 1969. Introduction aux «Langages totali- PASCAL, B., Oeuvres complètes, Seuil, taires», Hermann, Paris, 1972. Paris, 1963. FROBENIUS, L., Storia delle civilità RANUCCIO, Bianchi-Bandinelli, africane, Boringhieri, Torino, 1950 e 1991. „Prefazione”,in L. Frobenius, Storia GIL, J. , „Potere”, in Enciclopedia delle civiltà africane, Boringhieri, Einaudi, Torino 1980, vol. X, p. 1009. Torino, 1950 e 1991. HOBBES, Th., „Elementorum RIBEIRO, D., Os Indios e a civilização Philosophiae, Sectio tertia. De brasileira, Editora Cìvilização Cive”(1642), in Opere politiche, Utet, Brasileira, Rio de Janeiro, 1970. Torino, 1959, pp. 82-83. SARTRE, J.-P., L’essere e il nulla, Il IDEM, L’essere e il nulla, il Saggiatore, Saggiatore, Milano, 1984. Milano, 1984. SCHMITT, C., Dottrina della IDEM, Le categorie del ‘politico’, il Costituzione, Giuffrè, Milano, 1984. Mulino, Bologna, 1982. STRAUSS, L., The Political Philosophy IDEM, Leviatano (1651), La Nuova of Thomas Hobbes, Clarendon Press, Italia, Firenze, 1976. Oxford, 1936. KAFKA, F., Nella colonia penale,in TRAPÉ, A., Il concorso divino nel Idem, Racconti,Edipem, Novara 1982, pensiero di Egidio Romano, Tipografia p. 190. S. Nicola, Tolentino, 1942. KANT, I., Critica della ragion pura (ed.), Adelphi, Milano, 1976 e 2004.

191

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Impredictibilitatea în domeniul climatic și în științele sociale

(Unpredictability in the climate domain and in the social sciences)

Petre ROMAN

Abstract: In this essay, I will present how modern and contemporary scientists havet hought of unpredictability and the ways in which it has been and can be addressed in the empirical and social sciences. For science, nature consists of dynamic dissipative systems, which know the transitions to nonlinear states, to temporary chaos. In the political reality, the predictability windowis short, and the most important quality of a political leader is to proposes hort-term projects and adjust them quickly according to circumstances.

Keywords:chaos, empirical sciences, social sciences, unpredictability.

Introducere ticieni a avut intuiția genială a ceea ce va fi demonstrat abia în 1963. E În cunoscuta sa lucrare, Un sezon vorba despre Henri Poincaré2: „O în infern, Rimbaud scria: „Un om 1 cauză foarte mică ce scapă atenției trebuie să fie absolut modern” . A fi noastre este capabilă să determine un modern astăzi înseamnă, cred, să efect considerabil, pe care este impo- combați imprecizia și să înțelegi im- sibil să nu-l vedem și atunci spunem predictibilitatea. Europa avea o iden- că efectul se datorează întâmplării… titate imprimată în știință: căutarea Un fenomen este prezis atunci când cauzelor. O credință era ferm înrădă- este guvernat de legi. Însă nu e cinată: există o convergență în evo- întotdeauna așa; se poate întâmpla ca luția lucrurilor, în felul lor de a mici diferențe în condițiile inițiale să exista. Știința clasică a Europei este producă foarte mari diferențe în feno- construită cu această credință în menul final. O mică eroare în primele aproximare și convergență. Această credință era justificată de faptul că produce o enormă eroare în cele predicțiile se dovedeau corecte. Mo- finale. Predicția devine imposibilă”. delele utilizate și rezultatele obținute Pornind de la aceste premise, în cu ele dădeau dreptate acestei științe. cele ce urmează voi prezenta modul Totuși, la cotitura între secolele al în care savanții moderni și contem- XIX-leași XX, în 1900, unul dintre porani au gândit impredictibilitatea și cei mai mari fizicieni și matema- modurile în care aceasta poate fi

193 POLIS abordată în domeniul climatic și în roata hidraulică. Apa cade regulat din științele sociale. partea de sus către roată; dacă vâna de apă este lentă, cupa superioară nu Meditații asupra impredicti- se umple suficient pentru a învinge bilității frecarea și roata nu se învârte; când vâna este mai rapidă, greutatea cupei Meditațiile asupra impredictibi- pune roata într-o mișcare ce continuă lității iau o turnură complet neaștep- permanent și regulat;însă, dacă vâna tată prin lucrarea lui Edward Lorenz se accelerează, rotația devine haotică din 1963, în care impredictibilitatea din cauza efectelornelineare din sistem. și teoria haosului care o explică sunt Lorenz a descoperit că într-o pentru prima dată puse în evidență. perioadă mai lungă mișcarea de Lorenz studia cu un sistem de ecuații rotație sepoate inversa și apoi să nu foarte simplificat încălzirea la bază a mai revină deloc la o mișcare unui strat de aer și mișcarea rezul- permanentă. Nu există deci un mod, tantă. Această experiență simula într- un pattern predictibil. Descoperirea a o manieră esențială ceea ce se fost o adevărată revoluție în aproxi- întâmplă cu mișcarea aerului în marea teoretică a fenomenelor din atmosferă. Utilizând un calculator – natură. foarte primitiv față de nivelul de Rezumând cele arătate, noua teorie astăzi –, el constata că mici erori, propune pericolul pe post de soluție. considerate neglijabile, în datele de Paradoxullui Benjamin Fondane4, intrare se dovedeau catastrofice. El „Să întemeiem societatea pe reali- trage concluzia, neacceptată de tatea carteziană a îndoielii”, este comunitatea științifică timp de peste astfel confirmat. Aspirația noastră de zece ani, că predicția stării timpului a găsi liniștea așezați pe malul râului pe termen lung este condamnată sau almării unde curg sau alunecă pentru că este imposibilă. Este ceea valurile vieții este o iluzie; suntem ce cunoaștem azi sub denumirea de întotdeauna duși către vâltoare,către „efect al fluturelui”3: erorile și incer- impredictibilitate. titudinile se multiplică în cascadă și Pentru a înțelege impredictibi- ating în final turbulența deplin litatea, vă propun să utilizăm ideea dezvoltată. filosofiei dualiste care guvernează Prima etapă a teoriei haosului este astăzi fizica modernă. Cunoașterea chiar această dependență senzitivă de naturii se împarte în două categorii: condițiile inițiale. „Demonul” se află fapte șiprobabilități. Putem înregistra în nelinearitatea ecuațiilor mișcării faptele trecutului; ele sunt observa- fluidelor, care produce haosul mate- țiile asupra lumii reale, ale matic ce simulează realitatea naturală. stărilor naturii pe care le putem Același Lorenz demonstrează cum măsura,însă aceste înregistrări nu ne un model fizic bine cunoscut de noi permit să facem prognozesigure. Ele toți este un model de nelinearitate: ne indică probabilități privitoare la

194 Anul electoral 2019/Din nou despre populism ceea ce se poate produce, însă viito- logică, această deprindere analitică, rul estenesigur, pentru că procesele cere intuiție. Cum spunea Einstein,„o din intimitatea naturii nu sunt pre- intuiție bazată pe înțelegerea plină de dictibile. Natura este în același timp simpatie față de experiență”. celestă, în perfectă armonie, dar și În lucrarea Filosofia lui inexplicabil de fragilă în stabilitatea Dostoievski6, Nikolai Berdiaev spune: sa. Tomad’Aquino afirma și insista „Omul nu este aritmetică, este o că un univers perfect trebuie să ființă problematică și enigmatică” și conțină în el întâmplarea, hazardul, îl citează pe Dostoievski: „Dacă îmi pentru ale permite oamenilor să aibă veți spune că putem calcula haosul și propria autonomie. Noi ocupăm o tenebrele, că însăși posibilitatea cal- realitate care, în conformitate cuști- culului preliminar va opri nebunia, eu ința clasică a formalităților bine înte- vă răspund că omul se va preface că e meiate logic și matematic, avansează nebun pentru aface totuși ceea ce are subo cauzalitate presupusă perfectă. chef să facă”. Toate cuvintele nece- În intimitatea sa, natura nu este așa. sare sunt aici: haos, predicție, ine- Viitorul nu poate fi unduplicat al vitabila impredictibilitate, adică experienței trecutului. Elementul su- nebunia. Și nu e totul. Într-un alt text, prem în natură este schimbarea. Dostoievski spune: „Înprofunzimea Pentru știință, natura este constituită naturii umane nu este nici odihnă, din sisteme dinamice disipative. nici unitate, ci un turbion dinamic”. Orice sistem dinamiccunoaște o Berdiaev spunea: „Dostoievski vrea tranziție spre o stare neperiodică sau să aducă lumina din întuneric”. nelineară, spre starea de haos tem- porară. Traiectoriile pe care evo- Impredictibilitatea climatică luează sistemul nu sunt stabile; la un moment dat, ele suferă bifurcații și Clima este o temă ce a căpătat o predicția evoluției nu mai este posi- uriașă amploare în prezent, existând bilă. Apare și se instalează turbu- campanii ce ocupă primele locuri pe lența, pierdereacoerenței spațiale și, agenda societății globale. În legătură uneori, temporale. Este haosul. cu acest subiect, apare următoarea Din punct de vedere matematic, întrebare: ce produce schimbarea cli- comportamentul este stohastic. Fizi- matică, un factor extern sau o cauză cienii spun că modurile stabile sunt internă? Exemplul bine-cunoscut de sclavii modurilor instabile. Pentru a factor extern este acumularea de gaz sublinia această antinomie în însăși carbonic în atmosferă. Efectul acestei abordarea științifică, să-l urmăm pe acumulări, conform celor mai recente marelesavant Nicolae Georgescu- rezultate, este o alunecare a climei – Roegen5: „Spiritul Occidentului pare față de ceea ce părea permanent în contaminat de un fel de virus incu- trecut – spre încălzirea înregistrată rabil care produce o sete irezistibilă mai recent. Cauzele interne sunt fluc- de ordine logică”. Însă gândirea tuațiile mici inițiale care generează

195 POLIS apoi fenomene haotice, precum Mandelbrot7 a observat căevoluția la furtunile, valurile de căldură, ploile bursă cunoaște schimbări în general torențiale și topirea bruscă a ghe- foarte mici de la o zi la alta, dar din țurilor. Aceste cauze interne de natură când în cândse schimbă substanțial și haotică sunt impredictibile, mai puțin foarte brusc: „valorile medii nu ne într-un număr de cazuri critice, când spun nimic despre aceste mari și pot apărea anumite tendințe. rareschimbări. […] Pericolul este că Este de acum sigur că schimbările nu se ține seama suficient de expe- climatice impredictibile pot provoca riențele terminate în eșec”. un salt climatic de la o stare la alta. Economia în echilibru există Pot apărea praguri critice, numite în numai în rezultatele simulărilor mate- literatura americană tipping points. matice, plecând de la modele eco- Este cauza marii temeri pe care nomice concepute pentru a prevedea oîmpărtășește comunitatea științifică cursul de stabilitate a prețurilor. Este de astăzi. ceea ce Whitehead8 numea „iluzia Am descris un asemenea prag concreteții prost înțelese”. În reali- critic – rezultat științific empiric – tate, apare un fenomen crucial: indi- într-un raport de cercetare științifică vidul pus într-o nouă situație econo- privind calitatea apelor Dunării pe mică își poate modifica preferințele. întregul parcursce-l străbate de-a Este efectul Oedip. Anunțarea unei lungul frontierei și apoi pe teritoriul viitoare acțiuni modifică datele pe României, pe lungimea de 1.071 km, care individul și-a construit planurile pe care l-am folosit înoctombrie 2019 sale și atunci și le revizuiește. la Conferința „Dialogue of Continents Poincaré afirma net: „nu există logică – New Challenges in a Global și epistemologie independente de World”, desfășurată la Hamburg. Am psihologie”. Efectele deciziilor indi- indicat acolo gravitatea încălzirii vizilor sunt imposibil de prevăzut în globale, care poate fi o acumulare calcul economic. lentă, în aparență suportabilă, până la Tabloul poate fi reconstituit declanșarea pragului critic, după care numai prin tatonări. Unde ne aflăm Dumnezeu cu mila, în sensul în care astăzi, la 40 de ani de la apariția schimbarea este radicală și irever- teoriei haosului? Teoria haosului este sibilă, iar nu doar lent ireversibilă, azi un stâlp al cercetării științifice, caz în care ar permite dezvoltarea utilizată nu doar pentru a descoperi, unui ansamblu de măsuri de adaptare ci și pentru a explica. Evenimentele la schimbare. impredictibile pot conduce spre apli- cații în lumea fizică. Geometria Impredictibilitatea în științele complexă a impredictibilității,pe care sociale o numim „stranie”, ia forma atrac- torilor: tablouri extrem de complexe În 1968, cercetând variația în timp ale traiectoriilor rezultate din simu- a prețului bumbacului, Benoît larea pe calculator. Există deciun

196 Anul electoral 2019/Din nou despre populism mod de comportament care, după o Cum putem ști dacă rezultatele perturbație,face ca sistemul să revină sunt diferite de acelea ce s-ar fi la echilibru. Altfel spus, poate exista obținut cu alte politici? Cum să aflăm o anumită ordine – în haosul ce dacă efectele sunt mai bune sau mai înseamnă impredictibilitate – care se rele, comparate cu cele la care s-ar angajează peo altă cale, aceea a ajunge pe alte căi? Dacă suntem calității, iar nu a cantității. Această incapabili să prezicem evenimentele, alunecare de la cantitate către calitate putem totuși ca, plecând de la fapte, este un factor al gândirii sistemice să imaginăm consecințele. Impredic- moderne. Lorenz anunțase deja tibilitatea în ceea ce privește viitorul această nouă atitudine princonceptul Europei este, din păcate, evidentă „curgerii neperiodice deterministe”. astăzi. Ea este deordin politic, desi- Există o fereastră de predictibilitate gur, dar în esență se regăsește în de lungimediferită în funcție de economie. Atât timp cât performanța evenimentul studiat. De exemplu, în economică a euro-zonei este slabă, meteorologie, fereastra este de trei este aproape imposibil să se mențină zile și orice predicție pentru mai un spirit european, un esprit de departe este fără valoare. Suntem finésse, cum spunea Blaise Pascal9, obligați să trecem la probabilități. adică un spirit optimist. Politica, la fel ca economia, este Dialectica de cea mai bună cali- criticată pentru interesul excesiv tate pălește în fața răcelii stării eco- acordat termenului scurt. Conducă- nomice. Egoismele naționale se întă- torii politici sunt cel mai adesea resc, iar „blocul european” nu este o obligați să dea socoteală pentru lipsa unitate. Recentul schimb de active de rezultate față de promisiunile între gigantul german BASF și cel făcute. Ei, ca și managerii din eco- rus GAZPROM, care face din com- nomie, au învățat că evenimentele nu pania rusă un mare jucător pe piața suntpredictibile și e mult mai bine să germană de distribuire agazului, dar le explici decât să le înfrunți. Astfel, și pe piețele belgiană, olandeză, relațiile publice au devenit extrem de austriacă, cehă și britanică, vorbește importante în exercițiul de putere. clar despre prioritatea economicului Fereastra de predictibilitate în poli- în fața politicului. Criza recentă a tică estescurtă și cea mai importantă refugiaților demonstrează lipsa de calitate a unui lider politic este să pregătire a Uniunii Europene. Voiam propună proiecte pe termen scurt și să să credem că instituțiile europene le ajusteze rapid după circumstanțe. erau capabile să facă față asaltuluidat Mi-e teamă că marea politică nu mai de imprevizibil.Nu este așa. Cred că e este posibilă, fiindcă, pentru a o face, momentul să punem noi întrebări ar trebui ținută cârma și continuată unor răspunsuri deja cunoscute. La strategia pe termen lung chiar și fel ca în teoria haosului, trebuie să atunci când opinia publică nu mai trecem de la analiza cantitativă la este favorabilă. predictibilitatea calitativă. De exem-

197 POLIS plu, ar trebui să inițiem un vast studiu fim ipocriți! Există o reală soli- sociologic cu refugiații ce se află daritate, dar poate fi șiun interes eco- dejaîn Germania, Ungaria și Franța. nomic. Este un mijloc sigur de a cunoaște În concluzie, pentru a nu trăi într- realitatea stării psihologice din o permanentă stare de îndoială, Orientul Mijlociu sau cel puțin din pentru a face vizibil invizibilul, e Siria, Liban și Libia. Trebuie să fim nevoie de cultură. E nevoie de multă imaginativi atunci și mai ales atunci cultură pentru a construi o nouă când vrem să arătăm generozitatea cultură. noastră. Căci generozitatea este mai eficientă când este și interesată. Să nu

Note știința economică”, în Epistemologia roegeniană, vol. VII, 1 Arthur Rimbaud, Une saison en Editura Expert, București, 2009, pp. enfer, Poetes.com/textes/rbd_enf. 22-23. pdf, p. 29. 6 Nikolai Berdiaev, Fiolosofia lui 2 Henri Poincaré, Science et Dostoievski, Editura Institutul Méthode, cap. 4, „Le Hasard”, European, Iași, 1992, pp. 28-33. Flammarion, Paris, 1908, p. 68. 7 Benoît Mandelbrot, „Sur 3 Edward Lorenz, „Predictability; l’épistémologie du hasard dans les DoestheFlap of a Butterfly’sWings sciences sociales”, în Logique et in Brazil Set Off a Tornado in connaissance scientifique, Pléiade, Texas?”, American Association for Paris, 1967, pp. 1109-1111. the Advancement of Science, 139th 8 Alfred North Whitehead, Modes of Meeting, 1972, pp. 3-5. Thought, Macmillan, New York, 4 Benjamin Fondane, Petre Răileanu, 1938, p. 235. Michel Carassou, Fondane et 9 Blaise Pascal, Pensées, J. l’Avant-Garde, Fundation Culturelle Chevalier, Paris, 1954, p. 1091. Roumaine, Bucharest, 1999, p. 40. 5 Nicholas Georgescu Roegen, „Unele elemente de orientare în

Bibliografie roegeniană, vol. VII, Editura Expert, București, 2009. BERDIAEV, Nikolai, Filosofia lui LORENZ, Edward, „Predictability; Dostoievski, Editura Institutul Doesthe Flap of a Butterfly’s Wings European, Iași, 1992. in Brazil Set Off a Tornado in FONDANE, Benjamin; RĂILEANU, Texas?”, American Association for Petre; CARASSOU, Michel, Fondane the Advancement of Science, 139th et l’Avant-Garde, Fundation Culturelle Meeting, 1972. Roumaine, Bucharest, 1999. MANDELBROT, Benoît, „Sur l’episté- GEORGESCU ROEGEN, Nicholas, mologie du hasard dans les sciences „Unele elemente de orientare în sociales”, în Logique et connaissance știința economică”, în Epistemologia scientifique, Pleiade, Paris, 1967.

198 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

PASCAL, Blaise, Pensées, J. Chevalier, RIMBAUD, Arthur, Une saison en Paris, 1954. enfer, Poetes.com/textes/rbd_enf.pdf. POINCARÉ, Henri, Science et WHITEHEAD, Alfred North, Modes of Méthode, Flammarion, Paris, 1908. Thought, Macmillan, New York, 1938.cademy of Management Review, 1986, 11 (3), pp. 601-617.

199

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

O radiografie a sistemului de sănătate din România

(A radiography of the health system in Romania)

Oana MIRON

Abstract: After the 1989 events, Romanian society has known a vast modernizing process based on reforms. The Public Health System’s reformation has been one of the areas to have generated some of the strongest debates. Almost every change in the Government’s composition has reopened the public heal thre formation necessity. In order to better understand the current situation and possible medium and long-term solutions to the matter, I am therefore proposing analyzing some of the European public health systems, that would enable us putting things in perspective and properly evaluate the current state in Romania and high ligh tpotential perspectives and possible course of actions.

Keywords: Beveridge, Bismarck, European Union, health system.

Introducere necesară realizarea unei radiografii a sistemului de sănătate din România. În prezent, în spațiul public din Un asemenea demers presupune România se dezbate aprins despre prezentarea mai întâi a sistemelor de posibilitatea „privatizării” sistemului sănătate din Europa. Apoi, trebuie de sănătate. Bineînțeles, nu este văzut ce fel de sistem de sănătate era vorba despreprimii pași în privati- în România la Revoluție și momen- zare, în sensul arhicunoscut al con- tele pe care le-a parcurs acesta în ceptului, pentru că sistemul privat în evoluția sa din ultimii 30 de ani. sănătate a apărut de ceva timp, ci Pornind de la astfel de date, se pot despre accesul neîngrădit al siste- formula propuneri pentru eficienti- mului privat la banii publici. Din zarea lui. păcate, din necunoaștere sau din interese de grup, discuțiile se abat Sistemele de sănătate din Europa adesea de la temă, pentru că puține persoane din spațiul public ce cunosc În prezent, în țările europene sistemul sunt și dispuse să prezinte există trei sisteme de sănătate1 defi- evoluția sistemului nostru de sănătate nite prin modul lor de finanța- pentru a putea formula în cunoștință re: Semashko, Bismarck și Beveridge. de cauză propuneri de ameliorare a Sistemul Semashko este caracte- acestuia. Din această cauză consider rizat de următoarele linii directoare:

201 POLIS

– finanțare de la bugetul de stat; Sistemul de asigurări sociale de – este controlat de stat prin siste- sănătate, cunoscut și sub denumirea mul de planificare centralizată; de modelul Bismarck, este un sistem – statul are monopolul serviciilor inspirat de legislația germană. Carac- de sănătate, care sunt proprietatea sa; teristicile acestui model sunt: – personalul sanitar este salariat – resursele financiare sunt, în (funcționari); principal, reprezentate de contribu- – accesul populației la serviciile țiile obligatorii plătite de angajați și de sănătate este egal. angajatori; Modelul Beveridge, ale cărui – orice cetățean trebuie să fie elemente pot fi regăsite în cadrul protejat în mod obligatoriu în caz de reformelor implementate în țările din îmbolnăvire de o casă de asigurări spațiul est-european, a fost imaginat (principiul acoperirii universale); de britanici. Principalele caracteristici – cetățenii trebuie să contribuie la legate de aspectul financiar al acestui plata asistenței lor medicale în funcție model sunt: de capacitatea lor financiară cu o cotă – populația are acces liber la procentuală, aceeași pentru întreaga serviciile de sănătate bazate pe taxele populație, dar care poate varia de la o obligatorii din venituri, deci există un țară la alta; grad ridicat de echitate socială; – există resurse care provin din – resursele financiare provin din subvenții de la bugetul de stat (local sau colectarea de taxe pe venituri, iar național) sau alte tipuri de subvenții; sistemul este gestionat de stat; – există posibilitatea de liberă – cei care oferă servicii medicale opțiune pentru medicul de familie în în ambulatoriu sunt angajați ai statului; cazul oricărui asigurat; – plățile către prestatori sunt – instituțiile care administrează făcute fie prin salarii (pentru salariații fondurile de asigurări sunt nonprofit; din spitale), fie în funcție de numărul – gestionarea și folosirea fondu- pacienților înscriși pe listă (pentru rilor de asigurări sunt făcute la nivel medicii de familie); național și prin direcții locale. – prestatorii de servicii medicale Iată care este distribuția celor trei secundare au la dispoziție un buget sisteme în țările din Europa: general.

202 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Sistemele de asistență medicală din Europa

Sisteme vechi Sisteme din al Doilea Război Sisteme noi Mondial până în prezent Sistemul Sisteme Semashko – Bismarck Sistemul de finanțat prin reformate asigurări sociale impozite cecumulează (Bismarck) (Beveridge) elemente din Germania, 1893 Anglia, 1944 Bismarck și Beveridge Austria Danemarca Grecia Albania Belgia Islanda Italia Bulgaria Israel Norvegia Spania Letonia Luxemburg Finlanda Portugalia Lituania Turcia Suedia Polonia Franța Rusia Olanda Slovacia Elveția Slovenia România Ungaria Croația Republica Cehă

Propun să ne oprim mai mult nirea bolilor de nutriție și meta- asupra sistemului Bismarck, fiindcăel bolism, programe pentru prevenția va fi cel spre care va tinde sistemul bolilor cardiovasculare, programe de de sănătate din România după că- screening cancer, programe de promo- derea comunismului. În cadrul acestui vare a activității fizice și sport3. sistem, performanțele medicale sunt Acest sistem de sănătate conține relativ înalte, dar cheltuielile pe care două tipuri principale de asigurări: le implică sunt cele mai mari din publică și privată. În prezent, apro- Europa, pentru că și costurile admi- ximativ 85% din populația Germaniei nistrării sale sunt mai mari. De contribuie la sistemul asigurărilor exemplu, Germania are cheltuieli de publice de sănătate, care oferă un 356 de miliarde de europe an, adică nivel standard de acoperire. Restul 11,5% din PIB, ceea ce înseamnă cetățenilor pot opta pentru asigurările aproximativ 4.544 de euro per private, care includ beneficii supli- asigurat2. De altfel, tocmai din cauza mentare. De altfel, Studiul de caz resurselor mari cheltuite, în țările privind livrarea integrată de îngrijire care au implementat acest sistem în de lungă durată în Germania, acest moment sunt gândite strategii și realizat de Biroului Regional pentru programe concentrate pe prevenția Europa al Organizației Mondiale a bolilor, care s-au dovedit mai puțin Sănătății privind livrarea integrată de costisitoare: programe pentru preve- îngrijire de lungă durată, arată că

203 POLIS

„există o asigurare obligatorie legală tății poate dura timp, planificarea sau privată de îngrijire de lungă du- resurselor umane necesită acțiuni rată pentru întreaga populație; eligi- urgente, împreună cu atenția la poli- bilitatea pentru îngrijire de lungă ticile de recrutare și de retenție. În durată este deschisă persoanelor cu special, deficiențele de medici gene- competențe restrânse în viața de zi cu raliști vor continua să reprezinte o zi. Îngrijirea pe termen lung cuprinde provocare majoră pentru furnizarea beneficii în numerar, beneficii în eficientă a asistenței primare”. natură sau îngrijire rezidențială. Dar trebuie ținut cont de faptul că Cheltuielile de sănătate sunt mari, iar nu doar fostele țări comuniste se coordonarea asistenței în ambu- confruntă cu astfel de probleme. De latoriu, spital, reabilitare și îngrijire exemplu, în Germania, care are cel pe termen lung rămâne o provo- mai performant sistem de sănătate care. Deși sistemul funcționează bine din Europa, rata mare a populației în prin mai multe măsuri, consolidarea vârstă pune o presiune importantă pe rolului medicilor generaliști și a serviciile spitalicești atât în ceea ce asistenței primare ar putea duce la privește internările, cât și ambulato- reducerea mortalității amenajabile și riul de specialitate, iar dacă în orașele a spitalizării prevenibile, încurajând mari nu sunt probleme, în cele mici, în același timp integrarea îngrijirii și spitalele sunt insuficient dotate cu aparatură medicală și cu personal de gestionarea cazurilor în îngrijirile de specialitate: „Utilizarea îngrijirilor lungă durată”4. atât în regim intern, cât și în ambu- Căderea regimului comunist în latoriu în Germania este substanțială țările din Estul Europei a dus la de- și duce la aprovizionare excesivă, în mararea unor reforme ale sistemelor special în unele zone urbane. Nu- de sănătate. Toate țările din spațiul mărul mare de servicii furnizate într- est-european s-au confruntat și se un spațiu internat ridică anumite îndo- confruntă cu dificultăți în reformarea ieli cu privire la adecvarea acestor propriilor sisteme de sănătate din modele de utilizare. Germania are cauza fondurilor insuficiente și a unei încă cel mai mare raport de paturi de legislații deficitare. Aceasta se poate spital pe populație din UE, iar ratele observa și din raportul Euro Health de externare spitalicească au crescut Consumer Index 20185. De asemenea, semnificativ în ultimii ani (parțial State of Health in the EU. Poland. reflectând îmbătrânirea populației). Country Health Profile 20196 arată Serviciile sunt furnizate în multe că Polonia continuă să se confrunte spitale mici și deseori slab echipate, cu o lipsă acută de personal medical, ceea ce duce la o calitate mai mică a în ciuda faptului că în ultimele serviciului medical. Factorii de decenii a crescut semnificativ numă- decizie sunt conștienți de această rul de absolvenți ai instituțiilor aca- problemă și reformele sunt în discuție demice de profil. „Întrucât formarea pentru a promova centralizarea și 7 profesioniștilor din domeniul sănă- specializarea spitalelor” .

204 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Putem constata faptul că pro- utilizarea fondurilor, precum și a bleme există în toate sistemele de dreptului alegerii libere de către sănătate din Europa, acestea fiind asigurați a medicului, a unității generate nu doar de lipsa de coerență sanitare și a casei de asigurări de în managementul lor, ci de proble- sănătate”. Prin această lege s-au mele țărilor europene în ansamblu: introdus cotele obligatorii de asigu- criza demografică, migrație ș.a. Pe rare achitate de contribuitori, fixate în acest fundal european, sistemul de funcție de veniturile acestora. Potrivit sănătate românesc încă trăiește criza principiului solidarității sociale, toți schimbării de model. cetățenii, indiferent de venituri, au dreptul, prevăzut și în Constituția Sistemul românesc: de la României la art. 34, la ocrotirea sănă- Semashko la Bismarck tății. Principiul solidarității în baza căruia funcționează asigurările so- România a intrat în perioada post- ciale de sănătate din România este comunistă cu un sistem de sănătate similar unui sistem larg răspândit în bazat în totalitate pe principiile lume: asigurările sociale prin transfe- Semashko, asemenea tuturor țărilor ruri în flux, numite și „redistri- din spațiul est-european. Odată cu butive”, funcționând pe principiul căderea regimului comunist, s-a pus „plătești pe măsură ce câștigi”. problema aplicării unuia din celelalte Trebuie menționat faptul că asigu- două sisteme ce funcționau în rările redistributive se bazează pe Europa. Descentralizarea institu- solidaritatea atât între generații,cât și țională coroborată cu multiplele posi- între persoanele din aceeași generație bilități tehnologice și de afaceri și (generația activă susține prin con- liberalizarea serviciilor au deschis tribuții asigurările beneficiarilor ac- calea către tranziția la un sistem de tuali, urmând ca și ea, la rândul ei, să sănătate mixt. Ministerul Sănătății fie susținută de generațiile active ce îi din primii ani de după căderea regi- urmează). mului comunist a optat pentru imple- Sistemul de sănătate românesc din mentarea, cu o serie de amenda- ultimii 30 de ani a fost vitregit din mente, a sistemului german de cauza unei alocări de fonduri insu- sănătate, considerat a fi unul dintre ficiente, a unei slabe modernizări a cele mai performante din Europa. infrastructurii existente și a lipsei Prima lege votată de Parlamentul unor investiții semnificative în noi României privind reforma în sănătate elemente de infrastructură. Potrivit a fost Legea nr. 145 din 24 iulie Raportului ECHI al Comisiei 19978, care, la art. 1 alin.( 2), preve- Europene din 2019, „Cheltuielile dea: „Asigurările sociale de sănătate pentru sănătate în România sunt cele sunt obligatorii și funcționează descen- mai scăzute din UE atât pe cap de tralizat, pe baza principiului solida- locuitor (1 029 EUR, media UE fiind rității și subsidiarității în colectarea și de 2 884 EUR), cât și ca procent din

205 POLIS

PIB (5% față de 9,8% în UE). Potrivit Strategiei Naționale de Ponderea cheltuielilor pentru sănătate Sănătate11, „România este una din finanțate din bani publici (79,5%) țările europene cu cele mai înalte este în concordanță cu media UE niveluri ale sărăciei. Circa 42% din (79,3%) și, deși plățile directe sunt în populația României este la risc de general scăzute, cu excepția cheltu- sărăcie și excluziune socială, nivel ielilor pentru medicamentele pre- depășit în UE-27 doar de Bulgaria scrise în cadrul asistenței medicale (Eurostat, AROPE, 2013). Rata ambulatorii, plățile informale sunt sărăciei relative a atins 17,9% în deopotrivă substanțiale și răspândite. 2011, după o evoluție relativ stabilă În termeni absoluți, cheltuielile din în 2009-2010 (MMFPSPV, 2011). În toate sectoarele sunt scăzute, iar perioada de criză a crescut rata sistemul de sănătate este subfinanțat sărăciei absolute de la 4,4% în 2009 într-o măsură semnificativă”9. la 5% din populație în 2011. În anul Dacă ne oprim asupra investi- 2011, 3,81 milioane de români se țiilor, observăm că subfinanțarea nu aflau sub pragul de sărăcie relativă 14 este cauzată doar de nivelul coborât și 1,08 milioane erau afectați de al performanței economice a socie- sărăcie severă. Rata sărăciei extreme tății. De exemplu, proiectul constru- a scăzut de la 0,9% la 0,6% în inter- irii unor spitale regionale s-a dovedit valul 2010-2011”. După cum putem în practică extrem de greu de con- observa, Strategia aflată pe masa cretizat atât din cauza sistemelor guvernanților operează pe baza unor birocratice național și european, cât și cifre depășite, valabile în urmă cu 9 din cauza unei stări de confuzie ani. Se impune o reactualizare a întreținute de instituțiile abilitate ale acesteia, întrucât noile date ar putea României privind sursele de finanțare arăta dacă mai există un argument aleacestor proiecte: este cunoscut pentru păstrarea unor elemente din doar faptul că se vor realiza parțial cu sistemul sanitar de factură socialistă. fonduri europene, iar restul va fi România are al doilea cel mai slab realizat printr-un parteneriat public- sistem de sănătate din Europa după privat al Ministerului Sănătății cu Albania, din cauza problemelor grave Banca Europeană de Investiții10. de management al sistemului public, Deși reformele succesive ale a infrastructurii medicale învechite și sistemului de sănătate din România a discriminării grupurilor minoritare au făcut trecerea spre arondarea la la îngrijirea medicală, arată raportul sistemul de sănătate de tip german, Euro Health Consumer Index 201812. unele dintre vechile linii directoare Acesta este realizat pe baza a șase au fost păstrate din considerentul că indicatori principali: drepturile pa- sistemul de tip Semashko este unul cienților și informarea lor, accesibi- care, chiar dacă este bazat pe plani- litatea sistemului de sănătate pentru ficarea centralizată, oferă accesul la populație, rezultatele sistemului de îngrijire al tuturor cetățenilor. sănătate, diversitatea și disponibi-

206 Anul electoral 2019/Din nou despre populism litatea serviciilor de sănătate, pre- spitalicească drept principală metodă venire și accesul la produse farma- de intervenție, după cum precizează ceutice. Astfel, dintre cele 35 de state și Comisia Europeană în comunicatul europene monitorizate în cadrul Starea sănătății în UE – trecerea la raportului pe 2018, România se află prevenție șila asistența medicală pri- pe locul al 34-lea după calitatea mară – tendința cea mai importantă sistemului de sănătate, la fel ca în în țările comunității europene13. raportul pe 2017. Sistemul de sănă- În prezent, în România, în con- tate din România a primit 549 de formitate cu art. 230 al Legii nr. puncte, puțin peste scorul Albaniei 95/200614, „asigurații beneficiază de (544 de puncte), dar sub scorul primit pachetul de servicii de bază în caz de de Ungaria (565 de puncte) sau boală sau de accident, din prima zi de Polonia (585 de puncte). România a îmbolnăvire sau de la data acciden- primit scoruri mai mari la accesi- tului și până la vindecare”. Asigurații bilitate (175 de puncte) și rezultate au următoarele drepturi: să aleagă (133 de puncte), dar scoruri foarte furnizorul de servicii medicale, mici la produse farmaceutice (39 de precum și casa de asigurări de sănă- puncte), disponibilitatea serviciilor tate la care se asigură; să fie înscriși (52 de puncte) și prevenire (54 de pe lista unui medic de familie pe care puncte). Statele europene cu cele mai îl solicită, suportând cheltuielile de bune sisteme de sănătate sunt con- transport dacă opțiunea este pentru siderate a fi Elveția (893 de puncte), un medic din altă localitate;să își Olanda (883 de puncte) și Norvegia schimbe medicul de familie ales (857 de puncte). Autorii raportului numai după expirarea a cel puțin 6 consideră că, cu cât este mai mare luni de la data înscrierii pe listele rata internărilor în spital, cu atât este acestuia, să beneficieze de pachetul mai învechită structura îngrijirii de servicii de bază în mod nediscri- medicale. Dacă olandezii, elvețienii minatoriu; să beneficieze de rambur- și italienii preferă internări de lungă sarea tuturor cheltuielilor efectuate pe durată în spital, o fac pentru că își perioada spitalizării, la care ar fi fost permit acest lucru. Bulgarii, românii îndreptățiți fără contribuție perso- și albanezii nu pot suporta astfel de nală; să efectueze controale profilac- costuri, spune raportul, care consi- tice; să beneficieze de servicii de deră că aceste trei state au nevoie de asistență medicală preventivă și de asistență profesionistă pentru a-și promovare a sănătății; să beneficieze restructura sistemul de sănătate. de servicii medicale în ambulatorii și Dacăîn țările din Vest observăm în spitale aflate în relație contractuală că sistemele de sănătate sunt centrate cu casele de asigurări de sănătate;să pe reducerea cheltuielilor prin pro- beneficieze de servicii medicale de grame de prevenție a bolilor, remar- urgență; să beneficieze de unele căm că sistemul de sănătate românesc servicii de asistență stomatologică și continuă să se bazeze pe asistență de tratament fizioterapeutic și de

207 POLIS recuperare; să beneficieze de dispo- Reglementările existente au zitive medicale ș.a. Cât privește asi- permis înființarea și prestarea de gurații care optează să beneficieze de servicii medicale și furnizorilor pri- unele servicii medicale ale furnizo- vați pe anumite segmente, care pot fi rilor privați care încheie contracte cu decontate din bugetul Programelor casele de asigurări de sănătate, în Naționale de Sănătate (așa cum se regim de spitalizare continuă, ambu- întâmplă în cazul Programului Național latoriu clinic de specialitate și ambu- de Supleere a Funcției Renale la latoriu paraclinic, art. 230, alin. 2-1 Bolnavii cu Insuficiență Renală). arată că „aceștia pot plăti o contri- Accesul la serviciile medicale oferite buție personală pentru a acoperi în sistem privat nu este îngrădit sub diferența dintre tarifele serviciilor nicio formă pacienților,aceștia putând medicale acordate de furnizorii pri- să-și aleagă atât medicul, cât și vați și tarifele suportate din bugetul instituția prestatoare. Totuși, cea mai Fondului național unic de asigurări parte a opțiunilor pacienților se va sociale de sănătate decontate de ca- îndrepta, logic, spre sistemul de sănă- sele de asigurări de sănătate”. Ser- tate public, dat fiind faptul căîn acest viciile medicale pentru care asigurații moment instituțiile spitalicești sunt plătesc contribuțiile personale se mai numeroase decât cele private, stabilesc prin contractul-cadru, apro- care reprezintă mai puțin de un sfert bat prin Hotărâre de Guvern. din totalul celor de stat. Sistemul medical din România Recenta propunere legislativă pri- îndeplinește o parte dintre standar- vind accesul instituțiilor spitalicești dele și valorile comunității interna- private la fondurile sistemului de ționale stabilite în actul de constituire asigurări de sănătate în mod similar a Organizației Mondiale a Sănătății15, instituțiilor de stat a creat o uriașă însă pe unele paliere încă este controversă la nivelul societății ci- necesară creionarea unor programe și vile, nu puține fiind vocile care au măsuri de îmbunătățire și aliniere la contestat impactul benefic al unei acestea. Și mă refer în principal la astfel de măsuriși criteriile cu privire responsabilitatea statului față de la stabilirea unor norme echitabile de sănătatea publică, context în care ar fi finanțare, care să nu afecteze asi- de dorit ca puterea legislativă și exe- gurarea dreptului pacienților de a cutivă să ia în considerare la modul beneficia de servicii medicale. Echi- prioritar alocarea unui procent mai tatea presupune corectarea inegali- mare din PIB destinat sănătății – în tăților din sănătate astfel încât majoritatea țărilor central-europene oamenii să fie tratați corect, în funcție acesta se încadrează la niveluri de nevoi. Spre exemplu, în prezent, uneori chiar duble față de cel de 5% unitățile private pot să refuze acor- din România (ca să dăm doar două darea de servicii medicale pacienților exemple: Slovacia – 9% și Germania la care riscul de complicații potențial – 11% din PIB)16. ridicat poate previziona o depășire a

208 Anul electoral 2019/Din nou despre populism unui plafon prestabilit al cheltuielilor. de rezultatul unor numeroase interac- Același lucru nu poate fi luat în țiuni. Un rezultat performant al considerare în cazul unităților pu- acestor interacțiuni depinde la rândul blice, care trebuie să acorde asistență său de modelele de politici, meca- de specialitate tuturor solicitanților, nisme de furnizare a serviciilor medi- fără să ia în considerare aspectele cale și mecanismele de control. legate de costurile potențiale ulterioare. Având un sistem mixt de sănătate, Un aspect care a contribuit siste- consider de bun augur dezvoltarea matic la „autosabotarea” sistemului palierului de îngrijiri de sănătate în medical de stat este desfășurarea în privat, deoarece o societate demo- paralel a activității personalului cratică, cu o economie funcțională medico-sanitar, atât în instituțiile aflată în parametrii competitivi în publice, cât și în cele private. Se cadrul economiilor europene, presu- impune clarificarea din punct de pune și o stratificare socială, iar vedere legislativ a acestui aspect cetățenii cu venituri peste medie au pentru a nu mai permite apariția astfel posibilitatea să opteze pentru situațiilor în care un serviciu este servicii medicale ultraperformante plătit încă o dată de pacient, la sau de mai bună calitate din sistemul cabinetul privat, deși el este efectuat privat. În același timp, având o practic în unitatea publică. În plus, economie de piață liberă, este normal pacientul trebuie să beneficieze de ca unii investitori să poată opta posibilitatea de a opta benevol în care pentru deschiderea de afaceri în dintre sisteme solicită îngrijirile domeniul sănătății. Însă în acest medicale. În acest sens, sistemele context se impune o scurtă obser- sociale și de sănătate trebuie să fie vație: cu certitudine o afacere, fie ea capabile să asimileze opțiunile dife- șiîn domeniul sănătății, rămâne o rite ale pacienților și să se implice afacere care în ultimă instanță – nu-i doar la nivel de recomandări medi- așa? – trebuie să se dovedească adu- cale în procesul de luare în comun a cătoare de profit. De aceea, în con- deciziilor. De aceea, consider esen- dițiile în care marea parte a populației țială reglementarea strictă a condi- României nu dispune de resurse țiilor în care personalul medical își financiare îndestulătoare, sistemul poate desfășura activitatea în sectorul public de sănătate trebuie să rămână privat și în cel public, pentru a evita principala componentă a sistemului competiția inechitabilă și conflictul național, cel privat fiind o alternativă de interese potențial al angajaților din benefică și de preferat a fi gândit și cele două sisteme, care se desfășoară structurat în complementaritate cu de cele mai multe ori în detrimentul sistemul public. sistemului publicși, implicit, al pa- cienților. Sistemele de sănătate sunt entități dinamice a căror funcționare depinde

209 POLIS

Concluzii roși (de exemplu, alimentația defi- citară și lipsa activității fizice, fuma- O prioritate a sistemului de să- tul și consumul de alcool) și repre- nătate din România este rapida elabo- zintă o amenințare serioasă la adresa rare a pachetului de servicii de bază sănătății populației, amenințare ce de sănătate acordate în sistemul poate deveni pe termen lung chiar o publicși în sistemul privat (pentru problemă de securitate națională. furnizorii de servicii medicale care Pe agenda de priorități trebuie să solicită contractarea din fondurile pu- se găsească regândirea strategiei de blice ale CNAS) și stabilirea procen- modernizare și retehnologizare a in- tului din costul serviciilor medicale frastructurii medicale publice și o ce va fi suportat de stat în cadrul eficientizare a costurilor privind asi- contractelor de tip public-privat. Un gurarea logisticii și livrarea servici- lucru este cert: serviciile medicale ilor medicale. Modernizarea siste- performante costă mult, caz în care e mului de sănătate din România este de înțeles dorința investitorilor din de maximă urgență și nu poate avea sistemul privat de a-și recupera loc decât prin modificări legislative costurile, dar, în același timp, ținând de substanță, care privesc pe de o cont de profilul de țară și de situația parte sănătatea publică, iar pe de altă financiarăprecară a unei mari părți a parte finanțarea acțiunilor de sănă- societății, nici statul nu își poate tate. Prin consultarea și implicarea permite să facă din boală o sursă de tuturor actorilor din sistemul de sănă- profitpentru sistemul privat. tate – Ministerul Sănătății, autorități De asemenea, cred că se impune o locale, furnizori publici și privați de alocare substanțială de fonduri guver- servicii medicale, ONG-uri etc. – se namentale în programe destinate edu- vor putea identifica soluțiile cele mai cației pentru sănătatea populației și în bune, care în final nu pot duce decât implementarea măsurilor de medicină la creșterea calității serviciilor medi- preventivă. În același timp, auto- cale și la îmbunătățirea stării de sănă- ritățile competente ar trebui să acorde tate a populației. o mai mare atenție faptului că factorii de risc comportamentali sunt nume-

Note https://www.destatis.de/EN/Themes /Society-Environment/Health/ 1 H-Care, Sistemele de sănătate din Health-Expenditure/_node.html, UE și sursele lor de finanțare, accesat la data de 13.02.2020. disponibil la 3 European Commission – EU http://www.healthcaresales.eu/elearn SCIENCE HUB, Health Promotion ing/page.php?id=293, accesat la and Disease Prevention, 2017, 13.02.2020. https://ec.europa.eu/jrc/en/health-know 2 Statistisches Bundesamt, Berlin 2019, ledge-gateway/promotion-preven disponibil la tion, accesat la datade13.02.2020.

210 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

4 Hector Pardo-Hernandez, Juan spitalele regionale continuă, postat Tello, GERMANY. Country case pe 15 octombrie 2019, disponibil la study on the integrated delivery of http://mfe.gov.ro/finantarea-euro long-term care, World Health peana-pentru-spitalele-regionale-con Organisation – Regional Office for tinua, accesat la data de13.02.2020. Europe, 2020, disponibil la 11 Guvernul României, „Strategia http://www.euro.who.int/__data/asse Națională de Sănătate 2014-2020”, ts/pdf_file/0011/426386/05_DEU- publicată în MonitorulOficial al LTC_web.pdf?ua=1, accesat la data României nr. 891/8 decembrie 2014, de 18.02.2020. disponibilă la 5 ArneBjörnberg, Euro Health http://legislatie.just.ro/Public/Detalii Consumer Index 2018, Health DocumentAfis/173679, accesat la Consumer Powerhouse Ltd., 2019, 13.02.2020. postat pe 25.02.2019, disponibil la 12 Euro Health Consumer Index 2018, https://healthpowerhouse.com/media p. 19, ed. cit. /EHCI-2018/EHCI-2018-report.pdf, 13 Comisia Europeană, Starea sănătății accesat la data de 13.02.2020 în UE - trecerea la prevenție și la 6 European Commission, State of asistența medical primară - tendința Health in the EU. Poland. Country cea mai importantă în țările Health Profile 2019, disponibil la Comunității Europene, 28.11.2019, https://ec.europa.eu/health/sites/healt disponibil la h/files/state/docs/2019_chp_poland_ https://ec.europa.eu/commission/pre english.pdf, accesat la data de sscorner/detail/ro/IP_19_6336, 13.02.2020. accesat la 16.02.2020. 7 European Commission, State of 14 „Legea nr. 95/2006”, republicată în Health in the EU. Germany. Country Monitorul Oficial al României,nr. Health Profile 2019, disponibil la 652 din 28 august 2015, disponibilă https://ec.europa.eu/health/sites/healt la http://legislatie.just.ro/Public/ h/files/state/docs/2019_chp_de_engl DetaliiDocument/71139, accesat la ish.pdf, accesat la 13.02.2020. 16.02.2020. 8 Legea nr. 145 din 24 iulie 1997, 15 World Health Organisation, World Monitorul Oficial al României nr. Health Organisation Constitution, 178/31 iulie 1997,disponibilă la disponibil la http://apps.who.int/ http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_p gb/bd/PDF/bd47/EN/constitution-en. ck.htp_act_text?idt=2557, accesat la pdf?ua=1, accesat la data de 17.02. 12.02.2020. 2020. 9 European Commission, State of 16 European Commission, State of Health in the EU. România. Profilul Health in the EU. Companion de țară din 2019, p. 9, accesibil la Report 2019, disponibil la https://ec.europa.eu/health/sites/healt https://ec.europa.eu/health/state/coun h/files/state/docs/2019_chp_romania try_profiles_ro, accesat la data de _romanian.pdf, accesat la 13.02. 2020. 17.02.2020. 10 Ministerul Fondurilor Europene, Finanțarea europeană pentru

211 POLIS

Bibliografie PARDO-HERNANDEZ, Hector; TELLO, Juan, GERMANY. Country Rapoarte oficiale case study on theintegrateddelivery of BJÖRNBERG, Arne, Euro Health long-term care, World Health Consumer Index 2018, Health Organisation – Regional Office for Consumer Powerhouse Ltd., 2019, Europe, 2020, disponibil la disponibil la http://www.euro.who.int. https://healthpowerhouse.com. COMISIA EUROPEANĂ, Starea Documente sănătății în UE – trecerea la prevenție ***, Statistisches Bundesamt, Berlin, și la asistența medical primară – 2019, disponibil la tendința cea mai importantă în țările https://www.destatis.de. Comunității Europene, 28.11.2019, European Commission, State of Health in disponibil la https://ec.europa.eu. the EU. Companion Report 2019. EUROPEAN COMMISSION – EU Guvernul României, „Strategia Națională SCIENCE HUB, Health Promotion de Sănătate 2014-2020”, publicată în and Disease Prevention, 2017, MonitorulOficial al României, nr.

disponibil la https://ec.europa. 891/8 decembrie 2014. EUROPEAN COMMISSION, State of Ministerul Fondurilor Europene, Health in the EU. Germany. Country Finanțarea europeană pentru spitalele Health Profile 2019, disponibil la regionale continuă, postat pe 15 https://ec.europa.eu. octombrie 2019, disponibil la EUROPEAN COMMISSION, State of http://mfe.gov.ro. Health in the EU. Poland. Country World Health Organization, World Health Profile 2019, disponibil la Health Organisation Constitution, https://ec.europa.eu. disponibil la http://apps.who.int. EUROPEAN COMMISSION, State of Health in the EU. România. Profilul de Legislație țară din 2019, disponibil la Legea nr. 145/24 iulie 1997, în Monitorul https://ec.europa.eu. Oficial al României, nr. 178/31 iulie H-Care, Sistemele de sănătate din UE și 1997. sursele lor de finanțare, 2015, dispo- Legea nr. 95/2006, republicată în nibil la http://www.healthcaresales.eu. Monitorul Oficial al României, nr. 652 din 28 august 2015.

212 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Republica Arabă Siriană de la moștenire otomană la partid unic

(Syrian Arab Republic from Ottoman heritage to single party state)

Andreea Nicoleta SAVA

Abstract: The aim of the present article is to analyze the evolution of the Syrian state after World War I and the series of consequences that impeded the formation of a stable and powerful democracy, despite the fact that there was a French model in the area for an extended period. This paper starts with the following premise: Did the Sykes-Picot pact that was signed in 1916 by France and Great Britain represent the source of political instabilities in the Middle East?

Keywords: Sykes-Picot Agreement, World War I, The Middle East.

Introducere conflictuale din Europa și nu numai, care vor deveni în multe privințe mai În urma Primului Război Mondial, tensionate și mai înverșunate2. au fost înregistrate schimbări de În studiul de față, voi analiza natură geopolitică atât în Europa, cât evoluția statului sirian de după și în Orientul Mijlociu după desfi- Primul Război Mondial și seriile de ințarea imperiilor multinaționale. consecințe care au împiedicat for- Spre finalul războiului, președintele marea unei democrații stabile și american Woodrow Wilson dorea puternice acolo, cu toate că a existat înființarea unui program cunoscut un model francez în regiune pentru o sub numele de Cele 14 puncte, cu lungă perioadă de timp, și cauzele scopul de a menține pacea și care au contribuit la declanșarea unui securitatea în lume1, program care război civil, poate cel mai grav din făcea referiri și la regiunea Orientului ultimii 50 de ani. Astfel, articolul va Mijlociu. În Europa, situația dificilă cuprinde aspecte explicative cu de după Primul Război Mondial privire la istoria Orientului Mijlociu putea fi redresată numai la nivelul din perioada Primului Război relațiilor internaționale. Conferințele Mondial, când teritoriul Siriei de de la Paris din 1919 și 1920, dar și astăzi forma Imperiul Otoman, după tratatele de pace nu vor reglementa care mă voi concentra atenția asupra situația popoarelor și a zonelor etapei instituirii mandatului francez și

213 POLIS totodată voi analiza cum a apărut a statelor occidentale care au inter- partidul unic în Siria și cum a fost venit în această zonă. preluată puterea de Hafez al-Assad În cele ce urmează, voi realiza o până la procesul de desfășurare a prezentare a etapelor prin care a tranziției, după anul 2000, când fiul trecut acest stat, de la statutul său de său, Bashar, a ajuns la guvernarea parte a Imperiului Otoman până în statului. Având în vedere situația contemporaneitate. descrisă, pornesc de la ipoteza Una dintre cele mai importante conform căreia Acordul Sykes-Picot, consecințe generate de încheierea semnat în anul 1916 de Franța și primei conflagrații mondiale a fost Marea Britanie, reprezintă sursa reprezentată de dispariția imperiilor instabilității politice din Orientul și, în același timp, de începutul unei Mijlociu. perioade benefice pentru relațiile internaționale. O definiție a construc- Siria, parte a Imperiului Otoman ției de imperiu o regăsim în cartea lui James Barr, A line in the sand. În prezent, sirienii reprezintă cea Britain, France and the Struggle for mai mare populație refugiată din the Mastery of the Middle East, care lume3: peste 5,6 milioane de oameni notează: „Imperiul multinațional și care au fugit din calea războiului în multilingvistic era un mozaic format statele vecine (Turcia, Liban, din oameni care, din punct de vedere Iordania, Irak și Egipt sau pe istoric, nu împărtășeau un trecut. teritoriul Uniunii Europene), 6,3 Religia a avut un efect unificator, milioane au fost strămutate și 13,5 imperiul era o teocrație – o moschee milioane sunt în situația în care au mai degrabă decât un stat turc și cei nevoie de ajutor umanitar de urgență. mai mulți subiecți erau musulmani”5. Potrivit Human Rights Watch4, din La sfârșitul războiului, Imperiul anul 2011 până în 2019, un număr de Otoman a fost dezmembrat și puterile 511.000 de oameni și-au pierdut imperialiste europene au divizat țările viața, majoritatea dintre aceștia fiind arabe în baza acordului Sykes-Picot, civili. o înțelegere secretă între Marea Regiunea Orientului Mijlociu a Britanie și Franța. Încă de atunci au reprezentat un subiect controversat, fost trasate granițe noi, formându-se asupra căruia s-au concentrat mulți astfel state noi. Prin urmare, britanicii autori care au încercat să găsească primeau teritoriul Irakului de astăzi și răspunsuri relevante prin explicarea Iordania, iar francezii revendicau mai multor factori, de la accentul pe Siria și Libanul, dar fără să se pună resursele naturale și până la accent pe diversitatea populației și pe războaiele civile care au fost prezente conflictele istorice, pe fond etnic și în toată această perioadă. De ase- religios dintre sunniți și șiiți. Trebuie menea, unii autori s-au concentrat pe menționat că noile state formate nu analiza organismelor internaționale și reprezentau state suverane și erau

214 Anul electoral 2019/Din nou despre populism administrate de Franța și Marea Populația Imperiului Otoman era Britanie. Abia după cel de-al Doilea estimată între 30 și 50 de milioane și Război Mondial forțele coloniale s-au era alcătuită din peste 20 de națio- retras, dar din păcate granițele au nalități, în timp ce populația Angliei rămas neschimbate, fapt care a ali- era aproximativ de 4 milioane8. mentat conflictele dintre populații și Înainte de începerea războiului, care a condus spre războaie civile cu Imperiul Otoman pierdea teritorii din pierderi umane semnificative. Orientul Mijlociu, pierdea și zona Un autor care a scris despre Europei de sud-est și Ungaria, colo- această problemă este David niile din Africa, Algeria și Tunisia Fromkin, care, în lucrarea A peace to revenind Franței, iar Egiptul era end all peace. The fall of the administrat de Marea Britanie. Astfel, Ottoman Empire and the creation of imperiul a devenit mai slab și era the modern Middle East, descrie cum format doar din zona Orientului o parte dintre țările Orientului Mijlociu, mai ales după pierderea Mijlociu, printre care Liban, Siria, Libiei, care era controlată de Italia. În Iordania, Irak, Israel și Palestina, au acest sens, a apărut ideea conform fost transformate în sfere de influență căreia într-o zi se va produce un pentru Anglia și Franța6. Aceste cinci colaps al Imperiului Otoman în state și Palestina, care nu e recu- Orientul Mijlociu și atunci una sau noscută în totalitate de comunitatea mai multe puteri europene vor putea internațională, s-au confruntat în timp să-și aleagă orice teritoriu. Această cu lovituri de stat, războaie civile, presupunere a reprezentat o ipoteză conflicte militare și, mai aproape de validă, care a accentuat parcursul prezent, au fost locul apariției unor istoric9. vizibile grupări teroriste. În același timp, doi oficiali cu Unul dintre cele mai expan- viziune, Sir Mark Sykes și François sioniste și longevive imperii din lume Georges-Picot, discutau despre îm- a fost Imperiul Otoman, care făcuse părțirea provinciilor arabe aflate încă numeroase cuceriri, în nord spre sub dominație otomană, împărțire Crimeea, în est până spre Bagdad și prin care Marea Britanie ar fi primit Basra, la sud până la Coastele regiunea din sud, iar Franța – regiu- Peninsulei Arabice și Golful Persic, nea din nord. Mai târziu, această la vest includea Egiptul și Nordul discuție va fi cunoscută ca Acordul Africii până în Europa. El includea în Sykes-Picot, acord care era vulne- secolul al XVI-lea cea mai mare rabil deoarece era ipotetic și secret10, parte din Orientul Mijlociu, nordul până în 1917, când a avut loc Africii și țările europene din Balcanii Revoluția Bolșevică din Rusia, după de astăzi (Grecia, Iugoslavia, care a devenit public. Englezii însă Albania, România, Bulgaria și o parte au adoptat o strategie dublă și au mai din Ungaria), armatele otomane semnat un acord secret cu Federația oprindu-se doar la Porțile Vienei7. Sionistă din Marea Britanie, prin

215 POLIS persoana Ministrului de Externe Mandatul francez și procesul de Arthur James Balfour, în toamna independență anului 1917. Prin noul document11 se acorda dreptul la autodeterminare a La sfârșitul Primului Război poporului evreu și oferirea unui Mondial, cele două puteri europene teritoriu din Imperiul Otoman: au administrat teritoriile din Orientul „Guvernul Majestății Sale privește Mijlociu sub mandate instituite de favorabil stabilirea în Palestina a unui Liga Națiunilor, iar Siria revenea din cămin național pentru poporul evreu anul 1920 sub controlul Franței. Nu- și își va folosi bunele oficii pentru a mele de „Siria” este folosit exclusiv facilita îndeplinirea acestui obiectiv; pentru statul modern sirian și pre- este clar înțeles că nimic nu va fi cedat de Mandatul Francez. Terme- făcut care ar putea prejudicia drep- nul de „Marea Siriei” descria o zonă turile civile și religioase ale comu- mult mai extinsă în Orientul Mijlociu. nităților non-evreiești existente în Dar ce era mandatul și în ce Palestina sau drepturile și statutul condiții se acorda? Mandatul14, con- politic obținut de evrei în alte țări”12. cept inedit în dreptul internațional Moștenirea lăsată Orientului stabilit de Articolul 22 din Convenția Mijlociu în timpul Primului Război Ligii Națiunilor în anul 1919, era Mondial are repercusiuni în prezent, acordat unei națiuni avansate pentru a mai ales în două state, Siria și Irak, asigura tutelă statelor considerate că care s-au confruntat cu numeroase nu se pot administra singure sub conflicte interne. Dacă în Europa condițiile intense ale lumii moderne. situația a fost redresată după Marele Intenția era ca mandatarul să poată Război, în Orientul Mijlociu nu s-a pregăti popoarele care sunt sub tutelă întâmplat la fel, tensiunile existând la la independență deplină. Principiul mai bine de un secol distanță bunăstării și dezvoltării oamenilor deoarece majoritatea statelor arabe aflați sub mandat era considerat a fi o construite după anul 1914 nu au „încredere sacră a civilizației”. Siria recunoscut granițele. Există însă și și Libanul erau plasate sub mandat excepții de la această regulă: fon- francez, în timp ce Marea Britanie darea statului turc în anul 1923 de obținuse mandat asupra Palestinei și Mustafa Kemal Atatürk13, importantă Irakului15. figură politică, alături de Regatul Prezența francezilor în Siria a avut Arabiei Saudite, care în timp au un efect pozitiv în ceea ce privește demonstrat o bună stabilitate politică infrastructura, deoarece aceștia au și unitate. construit drumurile principale, au modernizat orașele importante, au încurajat educația prin introducerea limbii franceze în școli etc. Pe parcursul perioadei 1920-1946, Siria a fost supusă normei franceze și se

216 Anul electoral 2019/Din nou despre populism considera că va putea atinge un nivel După cucerirea Franței de către de dezvoltare în existența ei ca Hitler, în iunie 1940, autoritățile națiune separată, prin asistența man- franceze din Liban și Siria și-au datului. Dar dezvoltarea economică declarat supunerea Regimului de la promisă de francezi nu a adus nici un Vichy18. În acea perioadă, cel care a beneficiu, deoarece investitorii fran- conturat ideea independenței Siriei și cezi nu au dorit să mai finanțeze Libanului a fost generalul Charles de proiectele, în timp ce politicile Gaulle19, fapt care se va împlini în introduse de autoritățile franceze au anul 1944, când guvernul sirian cauzat un declin economic16. Mai obținea 14 departamente administra- mult decât atât, economia Franței era tive pe care le putea controla (până în fragilă după Marele Război și acel moment erau sub mandat). Acest moneda varia. În timpul mandatului, fapt simboliza un început de inde- Franța a investit în Siria cinci mi- pendență, întrucât cele mai impor- liarde de franci, dintre care patru tante probleme de natură socială, miliarde au fost investiți doar în militară și educațională erau admi- apărare, iar ce a mai rămas din nistrate tot de francezi. În acest con- fonduri au fost investite în educație, text, Franța intenționa să păstreze lucrări publice, agricultură și au fost poziții privilegiate în Siria și Liban, încurajate industriile locale. inclusiv dreptul de a staționa al Din punct de vedere admi- forțelor militare20. În luna septembrie nistrativ, mandatul a reluat vechile 1944, cele două mari blocuri repre- politici și a exclus notabilii care afișau zentate de SUA și URSS recunoșteau sentimente naționaliste17. În mai 1924 independența Siriei și Libanului; un socialiștii au preluat puterea în an mai târziu, și Marea Britanie a Guvernul de la Paris și astfel era urmat modelul celor două state, conturată o nouă relație între Franța și Franța fiind singurul stat care se Siria. La fel ca toate guvernele so- opunea. cialiste din Franța, și acesta era anticlerical; prin urmare, nu exista Instalarea partidului unic și același interes pentru privilegierea și preluarea puterii de către protecția minorităților creștine. familia Assad Anul 1936 consemna sfârșitul negocierilor franco-siriene, prin care Independența din 17 septembrie era semnat un acord între Franța și 1994 nu era tocmai cea mai bună Siria cu privire la independență. metodă prin care o națiune se putea Franța ar fi acordat independența naște, deoarece, în urma mandatului Siriei, dar avea pretenția ca cele două francez, Siria nu era pregătită din baze militare franceze să fie păstrate punct de vedere politic și admi- în zonă și să ofere asistență ori de nistrativ pentru a face față provo- câte ori va fi necesar. cărilor și nu avea nici un aliat pe care să conteze, moment oportun pentru a

217 POLIS putea fi descrisă drept un „orfan Siria dorea să recapete provincia politic”21. Poporul sirian avea acum Alexandretta, teritoriu pe care Franța propriul stat și o democrație, dar, l-a transferat Turciei încă de la după cum istoria ne-a arătat, demo- începutul celui de-al Doilea Război crația era fragilă și ușor de înlăturat. Mondial. Anul 1958 aducea un ele- Era posibil să se vorbească despre ment de noutate pentru Siria, o națiune autentică siriană în anul deoarece a fost propus un proiect de 1946? Trebuie să luăm în considerare unire cu Egiptul, noua entitate mai mulți factori. De pildă, mozaicul politică fiind cunoscută sub numele etnic, curentele politice, liderii de Uniunea Arabă Unită24. militari care doreau să conducă noul Istoria politică a Siriei din mo- stat, conflictele cu Palestina și apro- mentul independenței și până în anul pierea de Uniunea Sovietică. În anul 1958 poate fi analizată din trei puncte 1948, Siria a intervenit în războiul de vedere: primul se referă la elita arabo-israelian, care a început în luna ideologică ce a reușit după mai bine noiembrie a anului 1947 și a durat de două decenii să se desprindă de până în luna iunie a anului 1949. Franța; al doilea este reprezentat de Inițial, acest război a fost un conflict noi mișcări care aveau scopul de a civil de câteva luni între comunitatea transforma societatea prin interme- arabă și evreii din Palestina, după diul valorilor promovate de Partidul retragerea forțelor britanice din re- Ba’ath; al treilea îl reprezintă armata. giune și după decizia împărțirii La fel ca în toate statele care suferă Palestinei între cele două naționa- tranziții, au loc și schimbări: în Siria lități: evreii și arabii, conform au fost înlocuiți treptat toți func- Rezoluției 181 din anul 194722. În ționarii vechi și au fost recrutați timpul în care Siria era implicată în ofițeri din armată care își foloseau războiul alături de statele arabe, pozițiile de putere în încercarea de a situația internă nu prezenta semne de transforma națiunea. Pe 28 sep- îmbunătățire, ci a cunoscut o insta- tembrie 1961, ofițerii sirieni din bilitate politică marcată de numeroși Damasc au vrut să discute cu pre- lideri care nu și-au putut crea un ședintele Egiptului, Gamal Abdel program de guvernare și au fost Nasser, despre punerea în practică a schimbate mai multe constituții. unor reforme, moment în care acesta Aceste semne au condus spre o a refuzat să negocieze și uniunea a amplificare a mișcărilor naționaliste luat sfârșit25. Timpul scurt, de numai și socialiste. Prin urmare, în anul trei ani, a demonstrat că uniunea a 1956 Siria semnează o convenție cu fost fragilă și, în urma unei lovituri Uniunea Sovietică prin care urma să militare, cele două s-au separat, fiind primească echipamente militare și să constituită Republica Arabă Siria. accentueze o influență comunistă în Anul 1963 este marcat de ieșirea zonă23. Această apropiere dintre cele dintr-un con de umbră a unui partid două state îngrijora Turcia, deoarece politic prezent în Siria încă din anii

218 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

’40, Partidul Ba’ath, care împărtășea când cele două state care în urmă cu o viziune socialistă și care l-a zece ani au format o uniune au atacat propulsat pe Hafez al-Assad în Israelul. Atacul a fost o surpriză fruntea țării câțiva ani mai târziu. pentru armata israeliană și a avut După aproape opt ani, timp în care a nevoie de câteva zile pentru a se trecut prin mai multe grade militare, mobiliza, timp în care forțele aliate, de la locotenent la funcția ministru al formate din Egipt și Siria, înaintau și Apărării, Hafez al-Assad a condus o cucereau Platoul Golan30. Obiectivele lovitură de stat prin care a înlăturat Siriei erau clare. Aceasta dorea recu- vechea guvernare și a preluat toată perarea Înălțimilor Golan. Și Egiptul puterea. Acesta va conduce țara într- avea stabilit un obiectiv, acela de a un mod autoritar și va contribui la deține zone din imediata apropiere a dezvoltarea infrastructurii cu ajutor Canalului de Suez. Cele două țări sovietic. erau ajutate cu tehnică militară de În anul 1966, republica se con- Uniunea Sovietică, dar armatele isra- frunta cu o nouă lovitură militară, eliene erau mult mai bine antrenate și prin care Partidul Ba’ath își reînnoia determinate. Nu e de mirare că la o parte dintre principii. Lucrurile nu finalul războiului Siria a numărat s-au încheiat aici. Israelul a declanșat 3.100 de morți și 6.000 de răniți, un al doilea conflict militar în anul comparativ cu pierderile suferite de 1967 (Războiul de Șase Zile)26 Israel: 772 de morți și 2.453 de asupra Siriei și Egiptului. Comparativ răniți31. cu primul război arabo-israelian, în Cum a fost posibil ca în anul 1970 care Siria nu a avut pierderi semni- Hafez al-Assad să preia puterea în ficative, acum, lucrurile s-au schim- Siria? Acest fapt a putut fi mate- bat decisiv, prin faptul că Israelul a rializat deoarece el controla forțele câștigat războiul și a confiscat Siriei armate și primul obiectiv a fost acela cea mai importantă zonă strategică, de a remodela partidul ca să fie sigur Înălțimile Golan27. Astfel, exista un că nu vor exista figuri politice care să conflict deschis între Siria și Israel, constituie un pericol mai târziu. În care nu a fost încheiat în anul 196728, anul 1971 a avut loc un referendum armata israeliană așteptându-se în în care al-Assad era sigurul candidat, orice moment la o contraofensivă devenind președinte și adăugând un siriană. Din anul 1967 până la sfâr- articol nou în constituția din 1973 șitul anului 2010, când a izbucnit prin care transforma Partidul Ba’ath războiul civil, singurul obiectiv în singurul partid de conducere în urmărit de Siria a fost recuperarea societate și în stat32. În ceea ce Platoului Golan. privește alauiții, aceștia aveau deja o Acea contraofensivă (al treilea tradiție spre o carieră militară sau în război arabo-israelian sau Războiul serviciile secrete, pentru a deține de Yom Kippur)29 va avea loc șase funcții-cheie în societate. Astfel, din ani mai târziu, în octombrie 1973, totalul de 31 de ofițeri din cadrul

219 POLIS serviciilor de intelligence sau din religioasă. Într-o țară în care comu- armată, 19 făceau parte din mino- nitatea sunnită reprezintă 80%, Siria ritatea șiită. Mai mult decât atât, opt a fost și este condusă de o minoritate, dintre aceștia 19 proveneau din tribul șiiții alauiți (12%), care sunt priviți ca său și patru din partea soției. În anul eretici de comunitatea majoritară. Și 1973, două divizii armate din patru această problemă va constitui o sursă erau comandate de alauiți, în timp ce de izbucnire a unor conflicte. Chiar în anul 1992 șapte din nouă divizii în anul 1982, sunniții care formau armate erau sub comandă alauită. Frăția Musulmană au protestat Perioada lui Hafez al-Assad a împotriva Partidului Unic și mișcările început pozitiv, fiind apreciat de lor au fost înăbușite de forțele popor. Drept urmare, în data de 13 armate, existând numeroase victime, noiembrie 1971, a fost ales președinte de ordinul miilor. și va guverna țara până la moartea sa La sfârșitul anilor ’70, Siria in- (10 iunie 2000). Printre politicile sale tervine în Liban cu mandat din partea se numără refacerea alianțelor cu Ligii Arabe pentru a pacifica forțele țările arabe și construirea instituțiilor care au declanșat un război civil. civile și militare cu ajutor sovietic. Această intervenție a necesitat un Sub conducerea sa, Siria cunoaște o buget consistent, care a fost cheltuit perioadă de stabilitate politică și pe tehnică militară importată din economică, dar într-un mod ne- Uniunea Sovietică și care a lăsat țara așteptat este instituit un sistem dicta- într-o datorie uriașă, mai ales că un torial care îi supune la represiune pe număr de 40.000 de soldați sirieni au toți adversarii politici. Astfel, regimul staționat în Liban până în anul 2005. era perfect pregătit pentru a răspunde În perioada în care Hafez al- cu violență, atât pe plan intern, cât și Assad s-a aflat la conducerea Siriei, a extern. Această perioadă a inclus acordat numeroase drepturi minori- numeroase asasinări și acte teroriste. tăților religioase (e posibil să fi luat Regimul Hafez al-Assad a fost acuzat această decizie deoarece chiar el de aceste crime, de care mai sunt făcea parte dintr-o confesiune reli- acuzați cofondatorul partidului unic, gioasă) și a susținut țara prin proiecte Salah al-Din Bitar, Generalul de modernizare. În acest sens, Siria a Muhammad Umran (care a fost fost una dintre puținele state arabe colegul lui Hafez al-Assad în care au prezentat o toleranță crescută Comitetul Militar Secret și astfel a asupra celorlalte minorități, ceea ce devenit ministrul Apărării înainte de este un merit important, dacă e să ne anul 1966), președintele libanez ales, gândim la Siria ca fiind singura țară Bashir Gemayel și liderul socialist de pe glob cu o diversitate etnică atât Kamal Jumblatt, dar și notabili de de amplă. origine druză33. Ultimul eveniment important din În perioada guvernării lui Hafez cariera politică a lui Hafez al-Assad a al-Assad a fost adâncită și problema avut loc în anul 199034, când Saddam

220 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Hussein a ocupat Kuweitul și Siria a Primăvara de la Damasc37. Au existat făcut parte din coaliția condusă de numeroase grupuri care se gândeau la SUA pentru capturarea dictatorului reforme politice și sociale, dar au fost irakian. Timp de un deceniu, Hafez luate prin surprindere când forțele al-Assad a încercat să poarte nego- armate au arestat principalii formatori cieri cu Israelul și să semneze un de opinie care susțineau alegerile tratat de pace. Ultimul efort pe care democratice. președintele l-a făcut înainte de a În anul 2000, când Bashar al- muri a fost o negociere cu Israelul Assad a preluat puterea, era cel mai pentru a recăpăta Înălțimile Golan. tânăr și posibil neexperimentat lider Negocierile au eșuat de fiecare dată, politic dintr-o țară arabă la acel iar în martie 2000 președintele sirian moment, fiind în vârstă de 34 de ani. s-a deplasat la Geneva să se întâl- Pe 17 iulie, la 37 de zile după ce tatăl nească cu președintele Bill Clinton și său a murit, noul președinte susținea Ehud Barak, prim-ministrul Israelului. discursul inaugural în Parlamentul Chiar dacă premierul era nou în funcție, acesta nu era pregătit să sirian. Discursul era bine structurat și urmeze concesiile pe care Hafez al- cuvintele erau alese cu mare atenție, în Assad se aștepta să le audă, așa că același timp făcând referire la ultima acesta a decis să se întoarcă acasă. dorință a tatălui său, aceea de a Murea după trei luni, iar pacea cu recupera într-o bună zi Platoul Golan Israelul părea mai îndepărtată ca de la Israel în schimbul păcii. În niciodată35. discursul său a mai vorbit despre o Diferența dintre Siria și alte state gândire democratică, fapt care sugera arabe consta în faptul că președintele că înțelege care erau valorile unei sirian era un om simplu, nu se afișa democrații și aprecia construirea unei public și se dedica mai mult poli- societăți democratice în Siria, fapt care ticilor interne după numeroasele nu a fost îndeplinit nici până astăzi. eșecuri cu Israelul. La fel ca în orice Moștenirea lăsată Orientului altă dictatură, drepturile civile erau Mijlociu în timpul Primului Război limitate, iar cele politice aproape Mondial are repercusiuni mai ales în inexistente. În vara anului 200036, două state, Siria și Irak, care s-au Hafez al-Assad a murit, iar puterea a confruntat cu numeroase conflicte fost transferată în familie către cel interne. Dacă în Europa situația a fost de-al doilea fiu, Bashar al-Assad, de redresată după Marele Război, în profesie medic, după ce primul său Orientul Mijlociu nu s-a întâmplat la fiu a murit într-un accident de mașină fel, tensiunile existând de mai bine de câțiva ani mai devreme. Bashar își un secol. făcuse studiile în Europa și a fost Concluzii văzut de popor ca un salvator care putea iniția o serie de reforme Moștenirea lăsată Orientului necesare pentru a democratiza statul. Mijlociu în timpul Primului Război Acest moment este cunoscut drept Mondial are repercusiuni mai ales

221 POLIS asupra Siriei, care s-a confruntat cu de astăzi și Iordania, iar francezii numeroase conflicte interne. Dacă în revendicau Siria și Libanul, dar fără Europa situația a fost redresată după să se pună accent pe diversitatea Marele Război, în Orientul Mijlociu populației și pe conflictele istorice, nu s-a întâmplat la fel, tensiunile pe fond etnic și religios, dintre existând la mai bine de un secol sunniți și șiiți. Trebuie menționat că distanță. noile state formate nu reprezentau Instabilitatea politică din Siria state suverane și erau administrate de este cauzată de modul în care Franța și Marea Britanie. Orientul Mijlociu a fost divizat de După al Doilea Război Mondial, puterile imperialiste europene în baza forțele coloniale se vor retrage, dar, acordului Sykes-Picot, o înțelegere din păcate, granițele vor rămâne secretă între Marea Britanie și Franța. neschimbate, fapt care va alimenta Încă de atunci au fost trasate granițe conflictele dintre populații, care vor noi, formându-se astfel state noi, conduce la războaie civile cu pierderi britanicii primeau teritoriul Irakului umane semnificative.

Note 6 David Fromkin, A peace to end all peace. The fall of the Ottoman 1 Kerim Yildiz, The kurds in Syria. Empire and the creation of the The forgotten people, Pluto Press, modern Middle East, Henry Londra, 2005, p. 12. Holtand Company, New York, 2 Barbara Jelavich, Istoria 1989, p. 193. Balcanilor. Secolul al XX-lea, vol. 7 Ibidem, p. 29. 2, Editura Institutul European, Iași, 8 Ibidem, p. 30. 2000, p. 127. 9 Ibidem, p. 28. 3 Regional Strategic Overview. 10 James Barr, op. cit., p. 33. Regional Refugee & Resillience 11 David Fromkin, op. cit., p. 229. Plan (3RP) 2019-2020, disponibil 12 James Barrt, op. cit., p. 40. la http://www.3rpsyriacrisis.org/ 13 John Mchugo, Syria. A recent wp-content/uploads/2018/12/Stra history, The New Press, New York, tegic_Overview_23_12_2018.pdf, Londra, 2014, p. 70. consultat la data de 11.01.2020, p. 14 Ibidem, p. 18. 104. 15 Ann Malaspina, Creation of the 4 Human Rights Watch, Syria, Events Modern Middle East Lebanon, of 2018, disponibil la Chelsea House Publishers, New https://www.hrw.org/world- York, 2009, pp. 45-47. report/2019/country-chapters/syria, 16 Ibidem, pp. 75-76. consultat la data de 10.10.2019. 17 Ibidem, p. 77. 5 James Barr, A line in the sand. 18 Ibidem, p. 49. Britain, France and the Struggle for 19 Ibidem, p. 50. the Mastery of the Middle East, 20 John Mchugo, op. cit., p. 113. Simon & Schuster, Londra, New 21 Ibidem, pp. 117-130. York, Sydney, Toronto, New Delhi, 22 United Nations, Archivesand 2011, p. 35. Records Management Section,

222 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

disponbil la https://archives.un.org/ Berkley, Los Angeles, Londra, sites/archives.un.org/files/files/Find 2000, pp. 115-118. ing%20Aids/2015_Finding_Aids/A 29 John Mchugo, op. cit., p. 167. G-057.pdf, consultat la data de 30 Mehran Kamrava, op. cit., p. 128. 25.10.2019. 31 John Mchugo, op. cit., p. 167. 23 John Mchugo, op. cit., pp. 144-145. 32 Ibidem, p. 198. 24 Ibidem, p. 140. 33 Ibidem, pp. 164-166. 25 Ann Malaspina, op. cit., p. 65. 34 Mehran Kamrava, op. cit., p. 182. 26 John Mchugo, op. cit., p. 162. 35 John Mchugo, op. cit., p. 187. 27 Ann Malaspina, op. cit., p. 67. 36 Robert R. Rabil, Syria, the United 28 Mehran Kamrava, The Modern States, and the War on Terror in the Middle East: A Political History Middle East, Praeger Security since the First World War, International, Westport, University of California Press, Connecticut, Londra, 2006, p. 126. 37 Ibidem, pp. 223-224.

BIBLIOGRAFIE RABIL, Robert R., Syria, the United States, and the War on Terror in the Lucrări științifice Middle East, Praeger Security BARR, James, A line in the sand. International, Westport, Connecticut, Britain, France and the Struggle for Londra, 2006. the Mastery of the Middle East, Simon & Schuster, Londra, New York, Documente Sydney, Toronto, New Delhi, 2011. FROMKIN, David, A peace to end all Human Rights Watch, Syria, Events of peace. The fall of the Ottoman Empire 2018, disponibil la and the creation of the modern Middle https://www.hrw.org/world- East, Henry Holtand Company, New report/2019/country-chapters/syria. York, 1989. Regional Strategic Overview. Regional YILDIZ, Kerim, The kurds in Syria. The Refugee & Resillience Plan (3RP) forgotten people, Pluto Press, Londra, 2019-2020, disponibil la 2005. http://www.3rpsyriacrisis.org/wp- JELAVICH, Barbara, Istoria Balcanilor. content/uploads/2018/12/Strategic_Ov Secolul al XX-lea, vol. 2, Editura erview_23_12_2018.pdf. Institutul European, Iași, 2000. United Nations, Archives and Records KAMRAVA, Mehran, The Modern Management Section, disponibil la Middle East, A Political History since https://archives.un.org/sites/archives.u the First World War, University of n.org/files/files/Finding%20Aids/2015 California Press, Berkley, Los _Finding_Aids/AG-057.pdf. Angeles, Londra, 2000. MALASPINA, Ann, Creation of the Modern Middle East Lebanon, Chelsea House Publishers, New York, 2009.

223

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

RECENZII

1989 – Șansă ratată sau doar începutul revoluției moderne în România

democrație constituțională, stat de drept, domnie a legii, egalitate în fața legii, control procedural al puterii, se- parație a puterilor în stat, mecanismul de control reciproc și contrabalansare a puterilor în stat. Dacă Ion Iliescu ar fi fost educat în acest sens, ar fi avut clar în minte și ar fi voit toate acestea am fi putut vorbi acum despre cele petrecute în decembrie 1989 și după ca despre o revoluție modernă. Din nefericire, Iliescu a vrut, dar și aceasta doar ca Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, aliniere la politica hegemonică a Andrei Muraru și Daniel Șandru (coord.), patronului sovietic, doar să-l elimine Revoluția din 1989. Învinși și învingători, pe Ceaușescu și să instaureze un nou Editura Polirom, 2019, 500 p. comunism, al perestroikăi și glasnosti- ului, păstrând rolul central al parti- Modernizarea politică este proce- dului unic, comunist, drept forță con- sul, început odată cu gândirea politică ducătoare a întregii societăți și al a lui Machiavelli, de conștientizare, întregului popor. Ne putem acum interiorizare și de întrupare la nivel întreba retrospectiv: a fost altceva individual, social, politic și institu- FSN, urmașii și sateliții lui politici țional al ideii că în ceea ce privește (PDSR, PSD, PUNR, PRM, PSM, treburile publice regula și norma inclusiv USL) decât un PCR cu față rezultă din consensul public și politic umană în care aparatcik-ii și nomen- și este cea mai importantă, contând clatura de partid și-au menținut pri- mai mult decât voința individului. vilegiile și impunitatea în fața legii Acest aspect este numit în multiple pentru a-și însuși avuția națională, ca feluri: constituționalism, parlamen- să zicem așa, pe persoană fizică? tarism, pluralism politic, democrație,

225 POLIS

De altfel, așa cum argumentează 1989 a fost ghidată de el în pofida convingător și lucid Ioan Stanomir în presiunilor modernizatoare ale opozi- capitolul final al cărții Revoluția din ției partidelor istorice. De aceea și 1989. Învinși și învingători, coor- credem că momentul 1989 a fost, așa donată de Anneli Ute Gabanyi, cum afirma dăunăzi și ambasadorul Alexandru Muraru, Andrei Muraru și Statelor Unite ale Americii, Adrian Daniel Șandru, apărută la Editura Zuckerman1, doar începutul ratat al Polirom, a cărei apariție vrem doar s-o unei Revoluții în direcția moderni- semnalăm aici, istoria politică a zării, chiar dacă această direcție a României, începând cu 1918, a fost nu devenit cu adevărat clară abia odată cu doar jalonată de accente și practici au- integrarea euroatlantică a României. tocratice „mascate inabil de practicile Nu am adus în atenție întâmplător constituționale parlamentare”, ci înce- capitolul semnat de Ioan Stanomir. pând cu 1938 a fost guvernată doar Acest capitol ar fi putut sta de sine prin dictaturi. S-a crezut poate, dacă stătător drept concluzie a întregului suntem relativ îngăduitori, că s-ar volum, după cum credem că lectura putea obține o accelerare a moder- volumului colectiv amintit trebuie să nizării economice, tehnice și sociale înceapă cu acest capitol și trebuind să prin suspendarea modernizării politice se facă avându-l prezent constant în și printr-o ardere a etapelor realizată minte. Noi am făcut acest lucru și de guvernări autocratice, dictatoriale pentru exemplificare o să parcurgem din care legitimitatea rezultată din succint și sintetic doar titlurile cuprinse consensul public și politic este eli- în volum pentru a arăta că poate reieși minată ca factor de corupție, împot- o imagine de ansamblu unitară a molire, tergiversare, stagnare. Rezul- tuturor contribuțiilor și a volumului. tatul, după cum se vede, a fost tocmai Ca atare, partea întâi subliniază pe dos: în loc de eliminare a factorului apartenența României la blocul so- politic s-a produs o politizare și vietic hegemonic în regiune și că doar ideologizare excesivă a statului și destrămarea sau slăbirea URSS prin societății, iar controlul totalitar al perestroika și glasnosti a făcut posibile societății de către un partid unic a cele petrecute în 1989 la noi dar și în produs până în 1989, prin contra- Europa de Est. Simion Gheorghiu, selecție, o elită politică incompetentă Vasile Buga și Valentin Naumescu dar, în schimb, obedientă. Acesta este vorbesc despre acestea, iar Igor Cașu motivul pentru care aparent ne de- aduce în atenție cazul mișcării de plângem lipsa de educație și de voință eliberare românească în Moldova politică în direcția modernizării poli- sovietică. tice a lui Ion Iliescu: de facto, după Partea a doua se concentrează pe execuția cuplului Ceaușescu, întreaga situația politică a ultimilor ani ai putere și pârghiile ei s-au aflat în dictaturii lui Ceaușescu, începând de mâinile unui singur om, iar direcția la politica externă și presiunile la care politică a celor petrecute în decembrie era supus dinspre perestroika dar și

226 Anul electoral 2019/Din nou despre populism dinspre drepturile omului pentru care documentează neexhaustiv imaginea insistau statele occidentale, despre pe care și-a format-o și a documentat- care vorbește Mioara Anton. Lavinia o Securitatea despre „Grupul de la Betea se concentrează în schimb pe Iași”. felul în care Ceaușescu a condus În partea a IV-a, intitulată diplomatic, militar și social-politic „Revoluția din 1989”, cea mai con- România la vremea perestroikăi, iar sistentă cantitativ, Anneli Gabanyi Cosmin Popa aduce în atenție im- inventariază ipotezele cu privire la posibilitatea de a se reforma fără să cele petrecute în decembrie 1989 și facă implozie a sistemului totalitar care au condus la prăbușirea regimului comunist din România. Alexandra dictaturii lui Ceaușescu, după care Toader are în atenție acribia cu care Cătălin Rolea pune în joc conceptele supravegherea poliției politice a popu- de revoluție, lovitură de stat și de lației a făcut imposibilă existența și război civil prin intermediul cărora se coagularea unei opoziții la guvernarea raportează apoi la schimbarea din stalinist-naționalistă a lui Ceaușescu. iarna lui 1989. Călin Hentea anali- De asemenea, pentru că se credea ase- zează felul în care a fost modelată diat din toate părțile, Ceaușescu vedea propaganda în trecerea sa de la regi- peste tot doar trădători și dușmani de mul comunist la cel fesenist precum și unde și condamnarea la moarte a lui temele de predilecție ale propagandei. Mircea Răceanu, caz depre care scrie Sorin Bocancea abordează felul în Ana-Maria Cătănuș. care Armata a fost manipulată pentru În condițiile supravegherii panop- a intra în jocul de legitimare a celor tice de către Securitate și de către care au preluat puterea, Iliescu și Partid precum și a controlului tuturor acoliții săi KGB-iști reșapați ca re- resurselor economice și simbolice ce formatori și revoluționari. Cosmin puteau face intelectualii români în re- Corneanu prezintă faptul că gimul comunist? Aspecte ale activi- Ceaușescu prevăzuse, anticipase și a și tății acestora în vremurile regimului creat structuri de forță care să comunist sunt aduse rând pe rând în reacționeze în cazul în care s-ar fi atenție de către Radu Ioanid, Gabriel încercat răsturnarea lui. Aceeași temă Andreescu, Doru Tompea și Andrei este abordată și de Mădălin Hodor și Muraru în partea a treia a volumului. Andrei Ursu. Lucian-Vasile Szabo Radu Ioanid diferențiază disidența rememorează momentele esențiale ale autentică de cea produsă de KGB în evenimentelor de la Timișoara, iar România, Gabriel Andreescu urmă- Marius Oprea aduce în atenție cinci rește felul în care erau urmăriți oa- interviuri realizate în perioada 2-10 menii de cultură în anul 1989, Doru noiembrie 1994 de către BBC cu Tompea diferențiază și exemplifică Nicolae Militaru, Virgil Măgureanu, formele de rezistență, disidență, opo- Victor Atanasie Stănculescu, Silviu ziție și revoltă în Iașul universitar din Brucan și Petre Roman, actori prin- anii 80, după cum Andrei Muraru cipali ai evenimentelor din decembrie

227 POLIS

1989. În aceeași parte, Matei Gheboianu comuniste pe care a generat-o. face un studiu de caz pe organizațiile Cristian Pârvulescu vorbește despre studențești pentru a exemplifica for- resurecția partidului unic după eveni- mele incipiente de organizare civică mentele din 1989 precum și despre liberă. apariția sistemului de partide de la noi, Dennis Deletant, Roland O. iar Daniel Șandru face o analiză Thomasson și Alin Ciupală își amin- comparativă cu Bulgaria a felului în tesc și fac reflecții personale despre care au apărut și au evoluat elitele anul 1989 în partea a V-a a volumului. postcomuniste. În fine, Antonio Ultima parte aduce în atenție conse- Momoc prezintă un mic studiu al cințele imediate ale celor petrecute în reminescențelor despre Ceaușescu și 1989. Marius Bălan oferă o perspec- regimul comunist în imaginarul stu- tivă juridică a Consiliului Frontului denților de la Facultatea de Jurnalism. Salvării Naționale, evidențiind fomele Menționăm că aceste succinte pre- juridice ale deciziilor politice luate zentări au luat în calcul doar titlurile și atunci: comunicate către țară, decrete, autorii volumului prezentat având în decrete-lege. Alexandru Muraru ana- minte drept grilă de lectură și de lizează reacțiile puterii noi constituite interpretare capitolul final, scris de la București la perspectiva reîntoar- Ioan Stanomir. Rămâne ca fiecare cerii regelui Mihai I și a reinstaurării cititor să constate dacă această grilă monarhiei constituționale, iar este adecvată. Emanuel Copilaș tratează Revoluția din ’89 din perspectiva semnificațiilor și a sensurilor noii ideologii post- Constantin ILAŞ

Notă le-noulului-ambasador-sua-la-bucu re sti-adrian-zuckerman-baronii-oli gar 1 „Comunismul creează şi susţine un hii-companiile-de-stat-coruptia-ende sistem endemic al corupţiei. Acum, mica-si-huawei-in-colimator-pledoa revoluţia care a început în urmă cu 30 rie-puternica-pentru-stat-de-drept-si- de ani trebuie încheiată cu success” - guvern.html, accesat la 23.02 .2020. https://www.g4media.ro/avertismente

228 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Resurgența ideologiilor nedemocratice în România contemporană: volum dedicat profesorului Michael Shafir la împlinirea vârstei de 75 de ani

îngrijorător pe care l-a atins în Ungaria, Polonia, Austria sau Statele Unite. Miza prezentului volum este să evidențieze faptul că, dacă am pune problema în acești termeni, ne- am înșela. Un populism difuz, dar care se poate coagula oricând în direcții mai pregnante, un naționa- lism prozaic, dar la fel de articulabil din punct de vedere politic, un anticomunism steril, strident și total opac relativ la imperativele sociale (și nu numai) ale prezentului – toate acestea asezonate, după gust (și partizanat), cu protocronism, xeno- Emanuel Copilaș (coord.), Editura fobie, antisemitism, șovinism, auste- Universității de Vest, Timișoara, 2019. ritate tehnocratică – oferă politolo- gului, în particular, și specialistului în Începutul anului 2020 a înregistrat științe sociale, în general, o sumă de apariția unui volum consistent, atât rețete ideologice, unele aparent sub aspectul cantității, cât și sub cel neîncercate și tocmai din acest motiv al nivelului contribuțiilor, realizat de îmbietoare” (p. 8). Emanuel Copilaș în onoarea ma- Contribuțiile celor 25 de autori pe estrului său, profesorul Michael care Emanuel Copilaș a reușit să-i Shafir. În demersul său, realizatorul atragă în proiect au fost grupate în volumului a plecat de la constatarea șase secțiuni, ce acoperă un întreg că resurgența ideologiilor nedemo- evantai de teme, de la ideologii la cratice în România contemporană practici întâlnite în societatea româ- este un fenomen destul de serios, nească contemporană. Prima sec- chiar dacă la o primă vedere nu ar țiune, care este și cea mai volumi- părea astfel: „Am putea afirma chiar noasă, întitulată „Spectrul popu- că în România recrudescența demo- lismului. Un concept proteic și crației nu a atins deocamdată nivelul formele sale diverse”, reunește studii

229 POLIS semnate de Maria Cernat, Andrei depășită și pe care autorii o readuc în Panțu, Dragoș Dragoman, Sorin discuție: „Dreapta și stânga. Mai Bocancea și Daniel Șandru. Cei relevante ca niciodată”. Robert D. interesați de acest fenomen vor putea Reisz analizează discursul noii drepte lectura studii care îl abordează din românești, iar Adrian Hatos, Lucian diferite perspective și orientări ideo- Despoiu și Diana Dragomir propun o logice, surprinzându-i multitudinea modalitate de măsurare a valorilor formelor de manifestare, de la cea politice centrale prezente pe eși- mediatică la cea a acțiunii politice. chierul politic românesc. A doua secțiune, intitulată A cincea secțiune conține două „Naționalism și anticomunism în post- contribuții ce analizează un eveni- comunism. Diferențieri și intersectări ment politic petrecut și intens discutat discursive”, cuprinde doar două texte, în 2019: „Referendumul pentru rede- fiind cea mai redusă ca volum. Primul finirea familiei. Implicații ideologice text, ce îl are ca autor pe Liviu și consecințe politice”. În contribuția Rotman, abordează persistențele unor sa, Ovidiu Gherasim-Proca se oprește teme naționaliste în cultura româ- asupra revirimentului militantismului nească; al doilea text, al cărui autor politic conservator pe care l-a iden- este Vlad Botgros, analizează mișcă- tificat în desfășurarea acestei acțiuni rile studențești din anii ’90. politice, iar coordonatorul volumului, Secțiunea a treia, „Democrație, Emanuel Copilaș, ne propune o ana- liberalism, totalitarism. O relație liză în cheie neomarxistă a evenimen- dialectică?”, conține cele mai diverse tului. contribuții a șapte autori: Daniel A șasea secțiune conține șase con- Barbu, Vasile Pleșca, Andrei Miroiu, tribuții subsumate unei teme intens Ionuț Tudor, Mihai Ghițulescu, Dan dezbătute în societatea românească: Chiță și Claude Karnoouh. Multitu- „Minoritățile naționale. O perspectivă dinea termenilor tari prezenți în diacronică”. Primele trei texte, apar- titlurile contribuțiilor ne avertizează ținând lui William Totok, Ladislau asupra pluralismului abordărilor: Gyémánt și Paul Kun, abordează depolitizare, oligocrație, anticorupție, soarta evreilor din România post- iliberalism, antiliberalism, stat de belică. Urmează două texte despre drept, stat social, alegeri, unitate, ega- soarta minorității rome din România, litate, dereglementare, capitalism, semnate de Ciprian Necula și Gelu totalitarism. Perspectivele asupra Duminică, iar ultimul text, al cărei democrației românești contemporane autoare este Dalia Báthory, abor- din această secțiune se înscriu în di- dează ultraconservatorismul maghiar. verse registre, de la cel al unui opti- Volumul se încheie cu un text mism moderat la cel sumbru. semnat de Liviu Antonesei, „Bon- A patra secțiune reunește două juriști și tombatere la începutul contribuții ce se concentrează asupra mileniului al treilea. Profesorului unei teme pe care mulți o consideră Michael Shafir cu dragoste, recu-

230 Anul electoral 2019/Din nou despre populism noștință și cele mai calde urări”, în asupra realității românești și este o care cunoscutul intelectual public excelentă sursă de documentare pentru face o reverență către cel omagiat în cei preocupați de ceea ce se întâmplă volum, „pentru că Michael Shafir astăzi în România. este o excelentă călăuză în analiza și Pentru cititorii acestor rânduri demistificarea populismului, a popu- sunt două vești: una rea și una bună. lismelor de orice nuanță și pentru că Prima, este aceea că volumul nu va fenomenul mi se pare a fi cea mai putea fi găsit pe rafturile librăriilor, periculoasă evoluție – în fapt, invo- spre întristarea cititorilor clasici, luție! – din politica vremurilor dependenți de plăcerea de a răsfoi o noastre, de la Est la Vest și de la carte. Situația a fost generată, după Nord la Sud, pretutindeni. E cumva cum a arătat coordonatorul pro- reconfortant să fii contemporan cu un iectului, de Editura Corint, cea care a apărător al societății deschise, care ți- primit inițial volumul spre editare și l aduce proaspăt în minte pe Karl care, după câteva amânări, a refuzat Popper” (p. 579). să-l mai publice, din înalte motive Parcurgând volumul, cu multi- pecuniare. Aici se termină vestea rea. tudinea lui de tematici atât de actuale Salvarea a venit din partea Editurii astăzi, putem constata faptul că el a Universității de Vest din Timișoara, atins scopul propus de coordonatorul care a acceptat să editeze volumul și său, acela de a fi „un tribut adus să-l pună la dispoziție în varianta ideilor și atitudinilor civice ale lui electronică, cu titlu gratuit, de por- Michael, idei și atitudini care se cer talul www.academia.edu. reactivate de urgență într-un prezent politic tot mai autoritar și mai populist” (p. 7). Dar, în afară de asta, Silvia BOCANCEA el oferă un serios pachet de studii

231

Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Note despre autori

Robert ADAM este doctor al Universității Libere din Bruxelles (ULB), cu o teză despre național-populism. A fost bursier în Franța la Școala Normală Superioară, Sorbona şi Sciences Po. Este colaborator științific al ULB. Domeniile sale de cercetare cuprind populismul și naționalismul în Europa, sociologia și istoria sportului, relațiile culturale externe ale UE. Are o vastă experiență în diplomația culturală la Paris și Bruxelles. A fost inițiatorul unor mari proiecte de dialog intercultural (Europalia România), curator al unor expoziții internaționale, membru în juriul unor festivaluri, coordonator de proiecte culturale în Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, România și Republica Moldova. A contribuit la volumele colective Politique et société dans la Roumanie contemporaine (coord. Odette Tomescu-Hatto și Alexandra Ionescu, 2004) și Revoluția din depărtare (coord. Cristina Hermeziu, 2011). Conferențiază pe tema populismului european în Franța (Paris, Strasbourg). Cea mai recentă lucrare a sa este Două veacuri de populism românesc (Humanitas, 2019).

Silvia BOCANCEA este lector doctor la Facultatea de Ştiințe Politice şi Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iaşi. Domenii de interes: istorie politică, naționalisme şi minorități. A coordonat (împreună cu Mihai Baciu) volumul colectiv Basarabia după 200 de ani (2012). A publicat studii în Sfera Politicii (2010-2011), în revista Transilvania (2011), în Jurnalul de Studii Juridice (2011), în Anuarul Universității„Petre Andrei” din Iaşi (2006-2011) și Polis (2011-2016). De asemenea, a publicat în volumele colective: Doru Tompea, Daniel Şandru (coord.), Dimensiuni social-politice ale operei lui Petre Andrei (Editura Academiei Române, 2012); Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Editura Institutul European, 2013) și în volumele colective LUMEN (2011, 2012).

Sorin BOCANCEA este profesor doctor și Rector al Universității „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (Institutul European, 2010) și Noi și postcomunismul (Institutul European, 2012). A coordonat: Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Institutul European, 2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (Institutul European, 2014); Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (Adenium, 2015);Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni (Institutul European, 2015) și Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației (Adenium, 2016). A coordonat împreună cu Daniel Șandrul volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă (Institutul European, ediția I în 2011 și ediția a II-a revăzută și adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (Institutul European, 2011) și Zece exerciții de inginerie constituțională

233 POLIS

(Institutul European, 2013), iar împreună cu Radu Carp, volumul Calea europeană a Republicii Moldova (Adenium, 2016). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (Institutul European, 2014) și, împreună cu Doru Tompea, lucrările Două decenii de comunism în Iașul universitar (Institutul European, 2015) și Două decenii de comunism în Iașul universitar. Presa studențească (Institutul European, 2019).

Radu CARP este profesor la Facultatea de Ştiințe Politice, Universitatea din Bucureşti, Director al Şcolii Doctorale de Ştiințe Politice. Doctor în drept al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene şi relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). A ocupat funcțiile de director general al Institutului Diplomatic Român (2010-2012), prodecan (2008-2010) şi secretar ştiințific (2010-2012) la Facultatea de Ştiințe Politice, Universitatea din Bucureşti. A avut colaborări şi stagii de predare la universități de prestigiu din Europa și a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituții naționale și internaționale. A publicat peste 20 de cărți în calitate de autor şicoautor. Ultima lucrare este realizată împreună cu Daniel Șandru, în 2019, și se intitulează Cine suntem și ce ne ține împreună?

Alexis CHAPELAN este doctorand al Facultății de Științe Politice, în cadrul Universității București. A absolvit în 2017 Facultatea de Științe Politice a Universității București, cu o teză pe tema extremei drepte interbelice. Este absolvent al unui master la Ecole des Hautes Etudes de Sciences Sociales la Paris, lucrând pe subiectul conservatismului religios în România și Franța. Ariile sale de interes acoperă extrema dreaptă, populismul și conservatorismul în perspectivă comparatistă în Europa și Statele Unite. Teza doctorală, coordonată de prof. univ. dr. Florin Turcanu, are ca subiect conceptul de războaie culturale, interogând pertinența noțiunii în context european.

Vladimir-Adrian COSTEA este doctorand la Şcoala Doctorală din cadrul Facultății de Ştiințe Politice a Universității din Bucureşti. A publicat articole despre acordarea măsurilor de clemență și dinamica nivelului de ocupare a penitenciarelor în spațiul românesc, dintre care amintim: „Instituționalizarea, dezinstituționalizarea şi reinstituționalizarea Grațierii individuale în România în perioada 2000- 2009”(Studia,Romanian Political Science Review, vol. XVIII, nr. 2, 2018); „Evoluția profilului socio-profesional al prefectului în județul Gorj 1990-2015” (Polis, nr. 3, 21, iunie-august 2018 și nr. 4, 22, septembrie-noiembrie 2018); „Aplicarea monitorizării electronice în România: Cum şi în ce condiții supravegherea la distanță facilitează reintegrarea persoanei condamnate în societate?” (Revista de drept constituțional, nr. 1/2018); „Dinamica suprapopulării şi a condițiilor de detenție în penitenciarele din România în perioada 1990-2017” (Revista Română de Sociologie, nr. 3-4, 2018).

Dragoş DRAGOMAN is PhD in Sociology and Lecturer in Political Science. His research interests focus on ethnic relations, social capital, political participation and political geography. Recent publications: Capital social şi valori democratice în România, Iaşi, Institutul European, 2010.

234 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Sabin DRĂGULIN este prof. univ. dr. la Facultatea de Ştiințe Politice şi Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iaşi. Este absolvent al programului de pregătire postdoctorală şi burse postdoctorale de cercetare în domeniul ştiințelor socio-umane şi politice al Universității din Bucureşti (2013), a absolvit Facultatea de Ştiințe Politice din cadrul Universității din Bucureşti (2002) şi Facultatea de Istorie din cadrul Universității din Bucureşti (1997). A efectuat stagii de cercetare şi documentare în domeniul fenomenului migrațiilor în Italia (2012) în cadrul „La Sapienza”, Università di Roma şiUniversitàdegliStudi „Aldo Moro” di Bari. În anul universitar 2001-2002 a fost student Erasmus la Facoltà di ScienzePolitiche, din cadrul Università degli Studi di Perugia. A îngrijit împreună cu Florin Mitrea volumul Modelul mediteraneanşi regiunea extinsă a Mării Negre. Confluențe politice, economice şi culturale (2013), a publicat în calitate de unic autor cartea Istoria gândirii politice româneşti. 1848-1948 (2010) şi, în calitate de prim autor, alături de Dan Carbarău, Istorie politică modernă universală(2010). Între anii 2009-2013 a îndeplinit funcția de secretar general de redacție în cadrul revistei indexate BDI Sfera Politicii, 2012-2013, Executiv Editor în cadrul revistei indexate BDI, South-East European Journal of Political Science şi redactor în cadrul revistei indexate BDI, Cogito, 2013. Actualmente, este director executiv al revistei Polis și redactor-şefal revistei Timpul.

Constantin ILAŞ is a PhD lecturer at Politics and Administrative Sciences of „Petre Andrei” University of Iasi. Being a BA in philosophy at University „Al. I. Cuza” of Iasi in 1996 he obtained a Master Diploma for Paradigmes of Modern European Philosophy in 2000 at University „Al.I. Cuza” of Iasi and the PhD Diploma with the thesis Friedrich Nietzsche and Modern Metaphysics (2009). He coordinated, in 2015, Exile in your own country, Publisher Institutul European, Iasi; he wrote the folowing articles: „About several signification of a symbolic crime” in Je suis Charlie? Retinking of freedom in a multicultural Europe, coord. Sorin Bocancea, Publisher ADENIUM, Iasi, 2015; „From the great politcs to Nazism. The ideological exploitation of Friedrich Nietzsche’s philosophy”, in vol. Totalitarianism. From beginnings to consequences, coord. Sorin Bocancea & Daniel Şandru, Publisher Institutul European, Iasi, 2011; „Essay for the Configuration of the Concept of Power according to Niccolo Machiavelli”, in vol. Bestiary of Power, coord. Diana Mărgărit & Ioan-Alexandru Tofan, Publisher University „Alexandru Ioan Cuza”, 2014.

Gianfranco LONGO studied at the Westfälische Wilhelms-Universitaet Muenster. He is researcher of Philosophy of Law and Professor of Legal Philosophy, human rights and religions of the Middle and Far East in the Department of Political Science, University of Bari.

Oana MIRON este licențiată în științe politice (2005) și în științe juridice (2015), iar din 2018 este doctorand în domeniul managementului.

Sergiu MIȘCOIU este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Studii Europene (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca)și a condus Departamentul de Relații Internaționale al acestei facultăți (2012-2016). Este doctor și abilitat în științe politice al Université Paris-Est, doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai”

235 POLIS

și conducător de doctorate la aceste două universități. Domenii de interes: teoriile constructiviste și discursive aplicate formării și funcționării comunităților politice și mai ales emergenței grupurilor radicale, populiste și extremiste; tranziția și democratizarea în lumea francofonă (în special în Franța și Africa Centrală și de Vest). Este autorul cărților Le Front National et ses répercussions sur l’échiquier politique français (2005), Formarea națiunii. O teorie socio-constructivistă (2006), Naissance de la nation en Europe. Théories classiques et théorisations constructivistes (2010) și Au pouvoir par le Peuple! Le populisme saisi par la théorie du discours (2012), coautor și coeditor a douăzeci și cinci de volume internaționale, autorul a cincizeci de articole științifice publicate în România, Franța, SUA, Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Belgia, Moldova și Ungaria.

Dana Gabriela PLEȘA este diplomat de carieră, iar în perioada 2014-2019 a deținut funcția de adjunct șef de misiune în cadrul Ambasadei României în Statul Qatar. Anterior, din anul 2012, și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Este doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București, anul III, cu tema Democratizare, Secularism și Islamism în Orientul Mijlociu, în coordonarea prof. univ. dr. Ioan Stanomir. A absolvit cursurile de masterat la Universitatea Warwick din Marea Britanie, specializarea Relații Internaționale în Orientul Mijlociu (2004), precum șila Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative Bucureşti, specializarea Relații Internaționale şi Integrare Europeană (2003). A urmat studiile de licență și de masterat din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, specializarea Management (2001, respectiv 2003).A publicat, în colaborare cu Dan Stoenescu, International Relations and Globalisation in the Middle East, Editura Semne, Bucureşti, 2005.

Cristian PREDA este profesor de științe politice la Universitatea din București și, din toamna anului 2019, a redevenit decan, după ce a mai ocupat această poziție între 2004 și 2010. În cariera sa publică a fost consilier al Președintelui Emil Constantinescu (1999-2000), secretar de stat la MAE (2005-2007), consilier prezidențial în primul mandat al fostului Președinte Traian Băsescu (2007-2009) și deputat european, între 2009 și 2019. Publicațiile sale includ volume de istoria gândirii liberale și evoluția politicii românești din secolul al XIX-lea până în prezent. De asemenea, a tradus în limba română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. Ultimele publicații: Însemnări din vremuri tulburi și ținuturi exotice (Polirom, 2018), Un vazaha printre malgași (Baroque Books&Arts, 2019) și Introducere în știința politică (ediția a treia, Polirom, 2019).

Petre ROMAN a absolvit Universitatea Politehnică București, Facultatea Energetică- Hidroenergetică în 1968 (șef de promoție). A obținut Diplôme d’Études Approfondies, Universitatea „Paul Sabatier”, Toulouse, Franța, în 1971, și titlul de Doctor în Științe, la aceeași universitate, în 1974. A fost Asistent universitar (1968), Șef de lucrări (1978), Conf.univ.dr. (1985) și Șef de catedră (1986) la Facultatea de Energetică, la Catedra Hidraulică, Mașini Hidraulice și Ingineria Mediului. A fost Profesor UNESCO, cursul Hidrologie Experimentală, Valdai, URSS, 1987, Profesor-mentor, cursul internațional Managementul Bazinelor

236 Anul electoral 2019/Din nou despre populism

Hidrografice, AgroParisTech și Universitatea Montpellier, Franța (2013-2014). A elaborat raportul de expertiză Stabilirea cazurilor de forță majoră în litigiile Hidroelectrica privind incapacitatea de livrare de energie electrică în situațiile de secetă cu frecvență de apariție foarte redusă(2016).

Silvia ROTARU este cercetător independent în domeniul științelor politice, a absolvit cursurile Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București, în anul 2013. A urmat apoi programul masteral „Relații Internaționale și Comunicare” în cadrul aceleiași universități. A publicat analize electorale și politice de amploare în română și engleză, în reviste de specialitate precum: Polis, SferaPoliticii, Cogito și Revista Română de Studii Eurasiatice. De asemenea, în ceea ce privește activitatea profesională, a participat ca redactor în cadrul unor proiecte culturale cu finanțare națională și europeană ce aveau ca scop principal promovarea drepturilor cetățenești, precum și a valorilor și principiilor democrației.

Andreea-Nicoleta SAVA este doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, cu teza de doctorat intitulată Intervenția marilor puteri în Orientul Mijlociu: Republica Arabă Siriană între război civil și extremism musulman.

Daniel ȘANDRU este politolog, prof.univ.dr. la Universitatea „Petre Andrei” din Iași. A publicat Reinventarea ideologiei (Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, 2011) și Ipostaze ale ideologiei în teoria politică (Premiul Revistei Transilvania pentru Teorie Politică, 2014) și a coordonat 9 volume pe teme de teorie și știință politică sau cu statut interdisciplinar. În calitate de director al revistei Timpul (2014-2017) a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2016). Între 9 august 2016 și 1 februarie 2017 a fost Secretar de Stat, coordonator al Departamentului Centenar din cadrul Cancelariei Prim-ministrului României. În prezent, este coordonatorul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași pentru perioada 2017-2020.

237

POLIS

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.

Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

POLIS

Bun de tipar: 2020 • Apărut: 2020 • Format 16 × 24 cm

Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Tel. Difuzare: 0788.359716 • Fax: 0232/230197 [email protected] • www.euroinst.ro

240