I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL Ă I.1. Descrierea general ă a jude ţului I.1.1. Amplasarea geografic ă Jude ţul Mure ş, pitoresc cadru natural al spa ţiului carpato-danubian, este situat în partea central- nordic ă a României, în Podi şul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mure ş şi bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mic ă, fiind cuprins între meridianele 23º55' şi 25º14' longitudine estic ă şi paralelele 46º09' şi 47º00' latitudine nordic ă. Suprafa ţa sa de 6.714 km², ce reprezint ă 2,8% din suprafa ţa ţă rii, coboar ă în trepte de pe crestele Carpa ţilor R ăsăriteni spre Podi şul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Dispunând de condi ţii naturale deosebit de variate şi prielnice unei ample dezvolt ări economice, jude ţul Mure ş se învecineaz ă la nord-est cu jude ţul Suceava, la est cu jude ţul Harghita, la sud-est cu jude ţul Bra şov, la sud cu jude ţul Sibiu, la sud-vest cu jude ţul Alba, la vest cu jude ţul Cluj, iar la nord cu jude ţul Bistri ţa-Năsăud. I.1.2. Organizarea administrativ-teritorial ă Jude ţul Mure ş cuprinde: - 4 municipii (Târgu-Mure ş, Sighi şoara, , Târn ăveni) - 7 ora şe (Ludu ş, , Iernut, Miercurea , S ărma şu, Sângeorgiu de P ădure, Ungheni). - 91 comune. - 487 sate. Municipiul re şedin ţă al jude ţului: Târgu-Mure ş I.1.3. Municipii şi ora şe ♦ Municipiul Târgu-Mure ş - Suprafa ţa total ă: 4.930 ha - Popula ţia stabil ă: 150.041 locuitori Re şedin ţa administrativ ă a jude ţului Mure ş şi important centru economic şi cultural al jude ţului. Prin a şezarea sa geografic ă în culoarul larg al râului Mure ş, beneficiaz ă de avantajele care le ofer ă zona de confluen ţă a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite şi complementare: regiunea cerealier ă a Câmpiei Transilvaniei, Podi şul Târnavelor şi zona forestier ă a dealurilor subcarpatice interne. Totodat ă, Târgu-Mure ş este cunoscut în ţar ă şi str ăin ătate ca un important centru medical, cu reu şite deosebite în planul medicinii cardiovasculare şi urologice. Centru universitar şi cultural cu tradi ţie, municipiul Târgu Mure ş dispune de un sistem de educa ţie solid şi flexibil, gata s ă se adapteze la cerin ţele pie ţei for ţei de munc ă. ♦ Municipiul Sighi şoara - Suprafa ţa total ă: 9.602 ha - Popula ţia stabil ă: 32.304 locuitori. Beneficiind de o avantajoas ă pozi ţie geografic ă în partea central ă a României, fiind situat în culoarul Târnavei Mari, municipiul Sighi şoara s-a afirmat de-a lungul secolelor ca un important centru comercial, me şte şug ăresc, administrativ şi cultural. Centru istoric, cu cl ădiri seculare, considerat a fi cea mai frumoas ă cetate locuit ă din Europa, Sighi şoara este şi ast ăzi un veritabil ora ş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp în atmosfera medieval ă de acum câteva sute de ani. ♦ Municipiul Reghin - Suprafa ţa total ă: 5.609 ha - Popula ţia stabil ă: 36.126 locuitori Reghinul este un nume de rezonan ţă , cunoscut în ţar ă şi str ăin ătate sub numele de „ora şul viorilor” sau mai recent „noua Cremona”, denumire legat ă de construc ţia de viori, având ca emblem ă a ora şului vioara. Firme specializate în construc ţia instrumentelor muzicale, al ături de firme specializate în prelucrarea lemnului, metalurgie, înc ălţă minte, industria alimentar ă şi de construc ţii determin ă profilul industrial al municipiului. În prezent, este considerat printre primele localităţ i în ţar ă în ceea ce prive şte num ărul societ ăţ ilor comerciale privatizate raportate la num ărul de locuitori. ♦ Municipiul Târn ăveni - Suprafa ţa total ă: 5.268 ha - Popula ţia stabil ă: 26.654 locuitori

- 1 - De şi atestat ă documentar înc ă din anul 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizat ă de începerea for ărilor pentru gaz metan, rentabil ă materie prim ă pentru industrie. Preponderent ă, industria chimic ă determin ă profilul industrial al zonei, al ături de care se dezvolt ă produc ţia de geamuri şi materiale de construc ţii, produc ţia de mobilier, articole ceramice de uz gospod ăresc şi ornamental, industria confec ţiilor. Lacurile formate de-a lungul pârâului S ărat în partea sud-estic ă a localit ăţ ii con ţin n ămol cu propriet ăţ i terapeutice atestate, constituind o resurs ă natural ă ce trebuie pus ă în valoare. ♦ Ora şul Ludu ş - Suprafa ţa total ă: 6.725 ha - Popula ţia stabil ă: 17.497 locuitori Mărturiile arheologice şi tratatele de istorie atest ă vechimea multimilenar ă a a şez ării, continuitatea în vie ţuirea comunit ăţ ii omene şti. Pozi ţia geografic ă favorabil ă, infrastructura în dezvoltare, existen ţa for ţei de munc ă reprezint ă o baz ă pentru dezvoltarea investi ţiilor în industrie, agricultur ă, construc ţii, sfera serviciilor. Situat pe culoarul european în re ţeaua de transport rutier, la distan ţă relativ mic ă de Aeroportul Târgu-Mure ş, dispune de re ţea de transport feroviar. ♦ Ora şul Sovata - Suprafa ţa total ă: 19.587 ha - Popula ţia stabil ă: 11.614 locuitori Sta ţiune balneoclimateric ă, al c ărei renume se datoreaz ă lacurilor Ursu, Aluni ş, Verde, Negru, Ro şu, Mierlei şi Şerpilor, extrem de bogate în ape minerale s ărate clorosodice, bromurate, bicarbonatate şi/sau uşor sulfuroase. Efectul heliotermic al lacului Ursu - constând în înc ălzirea apei s ărate de la soare - reprezint ă un caz unic în Europa. Salinitatea şi temperatura apei înregistreaz ă cre şteri de la suprafa ţă spre adâncimi, ajungând de la 30-40ºC (la 1 m adâncime), la 60ºC (la 2 m adâncime). Băile Sovata dispun de bazine pentru kinetoterapie, instala ţii pentru electroterapie şi hidroterapie, saune, s ăli de gimnastic ă medical ă, plaje pe malul lacului Ursu şi lacului Aluni ş, locuri de cazare în hoteluri şi vile, terenuri sportive, piscine, precum şi dot ări pentru canotaj, skilift şi pist ă modern ă pentru schi. ♦ Ora şul Iernut - Suprafa ţa total ă: 10.636 ha - Popula ţia stabil ă: 9.523 locuitori Săpăturile arheologice au descoperit dovezi ale existen ţei omene şti în aceast ă zon ă apar ţinând epocii neolitice (4.500-2.500 î.e.n.). Sectorul economic dominant este agricultura, urmat de producerea energiei electrice în cadrul sucursalei Mure ş a S.C. Electrocentrale Bucure şti S.A. şi prestarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţii agregate energetice. ♦ Ora şul - Suprafa ţa total ă: 5.588 ha - Popula ţia stabil ă: 5.824 locuitori Dispune de importante resurse naturale de suprafa ţă (terenuri agricole, p ăş uni şi fâne ţe naturale), sectoarele economice dominante fiind prelucrarea lemnului, confec ţiile textile şi produsele lactate. ♦ Ora şul S ărma şu - Suprafa ţa total ă: 7.613 ha - Popula ţia stabil ă: 7.693 locuitori Prezint ă dovezi de locuire înc ă din perioada de tranzi ţie la neolitic ( 2.500-1.800 î.e.n.). Solurile fertile permit practicarea eficient ă a agriculturii, suprafa ţa arabil ă întinzându-se pe 4.209 ha, iar viile şi livezile pe 119 ha. Păş unile şi fâne ţele întinse pe 1.644 ha, au permis practicarea cre şterii animalelor. Domurile gazeifere pe care este a şezat ă localitatea, au oferit zonei o bog ăţ ie inestimabil ă: gazul metan, o resurs ă energetic ă exploatat ă înc ă din momentul descoperirii. ♦ Ora şul Sângeorgiu de P ădure - Suprafa ţa total ă: 7.114 ha - Popula ţia stabil ă: 5.492 locuitori - 2 - Zona dispune de resurse de gaze naturale. Turismul reprezint ă un domeniu posibil în evolu ţia localit ăţ ii, pentru care va fi îns ă necesar ă elaborarea unor detalii de sistematizare în scopul dezvolt ării unei zone de agrement şi sport pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bezid. ♦ Ora şul Ungheni - Suprafa ţa total ă: 6.369 ha - Popula ţia stabil ă: 6.554 locuitori Principalele activit ăţ i economice ale locuitorilor ora şului au caracter industrial şi agricol. Cea mai important ă investi ţie industrial ă, aflat ă în prezent în curs de execu ţie o reprezint ă societatea comercial ă "Parc Industrial Mure ş" S.A., zon ă în care se vor desf ăş ura activit ăţ i economice, de produc ţie industrial ă şi servicii de înalt ă tehnologie. I.1.4. Relieful Situat în interiorul arcului Carpatic, jude ţul Mure ş este favorizat de un relief armonios, care coboar ă în trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creasta C ălimanilor, spre Câmpia Transilvaniei ( 400 m) şi Podi şul Târnavelor (500-700 m), pân ă în lunca joas ă a râului Mure ş de la ie şirea din jude ţ, unde altitudinea este de numai 280 m. • aproximativ 22 % din suprafa ţa jude ţului este dominat ă de rama mun ţilor vulcanici C ălimani şi (în nord-est şi est). - situa ţi în nordul jude ţului, Mun ţii C ălimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu în ălţimi maxime pe vârful (2.100 m), vârful R ătăti ş (2.022 m), şi vârful Bistricior (1.990 m). Ei se întind spre sudul jude ţului, pân ă în valea Mure şului, continuându-se cu Mun ţii Gurghiului. - Mun ţii Gurghiului, cuprin şi între valea Mure şului şi Târnava Mare, au în ălţimi mai mici, reprezentate prin vârful Saca (1.776 m), vârful T ătarca (1.689 m) şi vârful B ătrâna (1.634 m). • forma ţiunile deluroase apar ţinând Podi şului Transilvaniei sunt structurate în trei unit ăţ i: Subcarpa ţii Transilvaniei, Podi şul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. - Subcarpa ţii Transilvaniei sunt situa ţi în partea de est a jude ţului, având altitudini cuprinse între 600–1.000 m şi sunt reprezenta ţi prin dealurile Mure şului, Subcarpa ţii Târnavelor, ( Biche şu 1.080 m, Sântioara 756 m , L ăposu 628 m ) şi Subcarpa ţii Reghinului. - Podi şul Târnavelor, extins la sud de râul Mure ş are o înf ăţ işare cu totul deosebit ă în cadrul forma ţiunilor deluroase. Dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), iar culmile au versan ţi mai povârni ţi şi acoperi ţi cu p ăduri. Podi şul este str ăbătut de la est la vest de râurile Târnava Mare şi Târnava Mic ă, de unde îi vine şi numele. Podi şul Târnavelor include Podi şul Târgu-Mure ş (Dealul Nirajului 500 m) şi Podi şul Jacodului (Dealul Nade şului), Podi şul Dumbr ăvenilor, Podi şul Vân ătorilor (subunitate a Podi şului Hârtibaciu). - Câmpia Transilvaniei, situat ă la nord de Râul Mure ş este o regiune mai joas ă, format ă din dealuri scunde, având în medie 400 m în ălţime, fiind br ăzdat ă de v ăi largi. Datorit ă pantei line şi absen ţei pădurilor, aceast ă regiune este denumit ă câmpie. Partea din jude ţul Mure ş a Câmpiei Transilvaniei include Câmpia colinar ă a S ărma şului, Dealurile M ădăra şului, Comlodului şi Ludu şului. I.1.5. Resurse naturale Existen ţa unor resurse naturale de suprafa ţă şi a unor bog ăţ ii naturale ale solului, contribuie la ridicarea poten ţialului economic al jude ţului.  Resurse naturale de suprafa ţă (fondul forestier, terenuri agricole, p ăş uni). - Suprafa ţa fondului forestier este de 208.400 ha, reprezentând 31% din suprafa ţa jude ţului Mure ş. P ădurile sunt una din cele mai importante resurse naturale, având o valoare deosebită pentru mediu şi economie. Din totalul fondului forestier, suprafa ţa p ădurilor este de 206.000 ha (98,8%), între care cele mai extinse sunt p ădurile de foioase (62 %), în timp ce p ădurile de r ăş inoase ocup ă 36,8% din suprafa ţa acesteia.

- 3 - Fondul forestier al jude ţului

p ăduri de r ăş inoase 1% 37% p ăduri de foioase

alte terenuri cu vegeta ţie forestier ă 62%

- Suprafa ţa agricol ă a jude ţului Mure ş este de 414.764 ha, din care teren arabil 222.495 ha (53,6%), p ăş uni 119.228 ha (28,8%), fâne ţe 64.042 ha (15,4%), vii şi pepiniere viticole 3.399 ha (0,8%), livezi şi pepiniere pomicole 5.600 ha (1,4%).

Structura suprafe ţei agricole dup ă modul de folosin ţă

arabil

2,2 15,4 păş uni

fâne ţe 53,6 28,8 vii, livezi

 Resurse naturale ale subsolului Varietatea formelor de relief şi a condi ţiilor geologico-tectonice, stratigrafice şi petrografice, au determinat o diversitate a bog ăţ iilor subsolului.  Zăcămintele de gaz metan Cea mai important ă resurs ă a subsolului o constituie z ăcămintele de gaz metan , descoperite la Sărm ăş el în 1907, pentru prima oar ă în Europa, în urma unui foraj de exploatare a unor presupuse s ăruri de potasiu. Sub raport tectonic, z ăcămintele de gaz metan sunt localizate în domuri. Gazele sunt compuse în general, în propor ţie de cca 99% din metan (propor ţia metanului variaz ă, de regul ă, între 95 şi 99,7%). Al ături de metan, în propor ţii neînsemnate se g ăsesc şi alte hidrocarburi (etan, propan, butan). Pân ă în prezent, în cuprinsul jude ţului sunt cunoscute circa 30 de câmpuri (domuri) gazeifere, care, în func ţie de raporturile tectonice dintre ele, apar ţin la dou ă din cele trei zone de domuri din Depresiunea Transilvaniei, respectiv zona central ă şi cea nordic ă. În zona central ă se afl ă domuri de joas ă altitudine (între 600 şi 2.000 m) a şa cum sunt domurile , Bogata de Mure ş, Nade ş, Filitelnic, , Dumbr ăvioara, Sângeorgiu de P ădure, Miercurea Nirajului, Teleac. În zona nordic ă, situat ă la nord de Mure ş, se încadreaz ă domuri de altitudine mai mare (pân ă la 100 m), şi anume domurile din Ludu ş, Zau de Câmpie, Şă ulia, Şincai, M ădăra ş, S ărm ăş el, Criste şti, ş.a. Un procent de 62,5% din totalul produc ţiei na ţionale de gaz metan este extras pe teritoriul jude ţului Mure ş.  Zăcămintele nemetalifere Între resursele subsolului, ca importan ţă , dup ă gazul metan, sunt rocile nemetalifere utile de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice, etc.), prezente în rezerve, practic inepuizabile. Zona eruptiv ă montan ă este dominat ă de andezit (cariere industriale în defileul Mure şului la Stânceni şi lâng ă Sovata la Ilie şi) şi de piroclastite andezitice. În zona deluroas ă din Subcarpa ţii interni, Podi şul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei predomin ă depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi utilizate în fabricarea unor materiale de construc ţii, iar unele variet ăţ i cuar ţoase (în zona Sovata) la fabricarea sticlei. Nisipurile con ţin uneori intercala ţii de gresii, care, bine cimentate, constituie o excelent ă piatr ă de construc ţie de lung ă durabilitate. Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient , de şi unele variet ăţ i ar putea fi folosite la fabricarea cimentului. Argilele (inclusiv luturile de coast ă şi de teras ă), la fel de larg r ăspândite, sunt utilizate la fabricarea materialelor de construc ţii ceramice (c ărămizi, ţigle etc.), atât în unit ăţ i ale industriei locale, cât şi în cărămid ăriile rurale.

- 4 - O r ăspândire mai limitat ă, dar totu şi în rezerve considerabile, o au depozitele mobile de bolov ăni ş, pietri ş şi balast, extrase în numeroase puncte şi folosite ca materiale de construc ţie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve poten ţiale de agregate minerale se întâlnesc:  pe cursul râului Mure ş în zona localit ăţ ilor Stânceni, , R ăstoli ţa, Deda, Ru şii-Mun ţi, Brâncovene şti, Suseni, , , Gorne şti, Glodeni, , Sângeorgiu de Mure ş, Ungheni, Sânpaul, , Iernut, Che ţani.  pe cursul râului Târnava Mare în zona localit ăţ ilor Albe şti, Dane ş.  pe cursul râului Târnava Mic ă în zona localit ăţ ilor Sovata, , Sângeorgiu de P ădure, B ălăuşeri, , Mica.  pe cursul râului Gurghiu în zona localit ăţ ilor Ib ăne şti , , Gurghiu.  pe cursul râului Niraj în zona localit ăţ ilor , Miercurea Nirajului, Ungheni.  Zăcămintele de sare Sarea comun ă, sarea gem ă sau sarea de buc ătărie reprezint ă una din bog ăţ iile de seam ă ale podi şului transilvan. Masivul de sare de la Praid este cel mai bine descoperit de eroziunea v ăii Corond şi afluen ţii s ăi; apele de şiroire au s ăpat şă nţule ţe şi creste ascu ţite (custri). Reprezint ă unul dintre masivele de diapire cel mai puternic deformat. Structura salifer ă Corund-Praid-Sovata (S ăcădat) este situat ă în zona de contact a bazinului Transilvaniei cu lan ţul muntos neoeruptiv al Carpa ţilor orientali, C ălimani-Gurghiu-Harghita, la îmbinarea podi şului Târnavelor cu aliniamentul orogenic Gurghiu-Harghita. Acest z ăcământ de sare este una din cele mai mari "cute diapire" din Europa. În general, sarea din bazinul Transilvaniei, spre deosebire de sarea pericarpatic ă şi alte z ăcăminte de pe glob, se caracterizeaz ă printr-un con ţinut foarte mic în sulfat de Ca. Elementele rare, cum ar fi Br, Sr, Ba şi B substituie izomorf Na, K, Ca şi Mg din mineralele principale, intrând în constitu ţia unor minerale accesorii (cum ar fi: bora ţi, magnezit, celestina, pirita etc.) sau, concentrându-se în spa ţiile planare ale mineralelor argiloase.  Substan ţele minerale terapeutice Cuprind întreaga gam ă de substan ţe minerale utilizate în cura balnear ă, direct sau prin realizarea unor concentra ţii, precum apele îmbuteliate în scop alimentar sau curativ. Jude ţul Mure ş dispune de o diversitate de astfel de substan ţe constând în ape minerale, ape de zăcământ, lacuri s ărate, n ămoluri sapropelice, gaze mofetice, dispuse în dou ă zone:  Zona Depresiunii Transilvaniei Ansamblul de hidrostructuri cu z ăcăminte de ape minerale este caracterizat de prezen ţa stratului de sare, a hidrocarburilor şi a bioxidului de carbon. În aceast ă categorie genetic ă se încadreaz ă apele s ărate de la Sovata, Gurghiu, Jabeni ţa, Ideciu de Jos, Brâncovene şti şi Uila. Renumele european al sta ţiunii balneare Sovata se datoreaz ă coexisten ţei unei cantit ăţ i considerabile de ape s ărate cu diferite grade de concentra ţie, cu un n ămol sulfuros de culoare neagr ă, bogat în elemente chimice şi în substan ţe organice, precum şi fenomenului de heliotermie a apei din lacul Ursu. Pe valea Gurghiului, la B ăile Ideciu, se întâlnesc izvoare minerale clorosodice. Apa mineral ă este utilizat ă în exclusivitate pentru cura extern ă sub form ă de b ăi calde, fiind indicat ă în afec ţiuni ale sistemului nervos periferic. Pe dreapta râului Mure ş, la Brâncovene şti, apar izvoare s ărate generate de prezen ţa masivului de sare, iar în sudul satului Uila se întâlnesc ape clorosodice bromurate. O alt ă categorie de ape minerale s ărate sunt cele de z ăcământ, din forma ţiunile gazeifere, cum ar fi cele de la Sângeorgiu de Mure ş (la 5 km de Târgu-Mure ş). Apele clorosodice, calcice, magneziene şi iodurate, se folosesc în instala ţii balneare, la tratamentul diferitelor maladii (reumatism cronic, nevrite, afec ţiuni ginecologice, limfatism etc). Prezen ţa n ămolului amplific ă poten ţialul terapeutic al sta ţiunii.  Zona aureolei mofetice a eruptivului C ălimani-Harghita Zăcământul Stânceni, situat pe valea pârâului Mermezu, afluent de dreapta al Mure şului, este pus în exploatare pentru îmbutelierea apei minerale. Z ăcământul se caracterizeaz ă prin ape minerale biocarbonatate, calcice, magneziene şi carbogazoase.

- 5 - I.1.6. Re ţeaua hidrografic ă a jude ţului Teritoriul jude ţului Mure ş are o re ţea de ape curg ătoare, de lacuri, ele ştee şi bazine de reten ţie artificiale deosebit de bogat ă, dar un volum de ape subterane, freatice şi de adâncime mai redus. La acestea se adaug ă micile bazine de ap ă s ărat ă artificiale din sta ţiunile climaterice de interes local. Re ţeaua hidrografic ă a jude ţului apar ţine în totalitate râului Mure ş, principalul colector de ap ă în întreg bazinul Transilvaniei, care str ăbate teritoriul jude ţului pe o lungime de 187 km, de la Ciubotani, unde pătrunde în jude ţ şi pân ă în aval de Che ţani unde îl p ărăse şte. Alte cursuri de ap ă mai importante care str ăbat suprafa ţa jude ţului sunt râul Târnava Mic ă, al doilea ca lungime în jude ţ (115 km), râul Târnava Mare (43 km), râul Niraj (78 km) şi râul Gurghiu (55 km ). În ceea ce prive şte calitatea apelor de suprafa ţă în bazinul hidrografic Mure ş, 46 % din total lungime râu supravegheat apar ţine categoriei de calitate I; 44,9 % categoriei de calitate II şi 9,1 % reprezint ă apa care dep ăş eşte limitele categoriei de calitate III. Resursele de ap ă de suprafa ţă ale jude ţului sunt:1.200 milioane mc. din care: 950 milioane mc. pe cursul râului Mure ş, 200 milioane mc. pe Târnava Mic ă şi 50 milioane mc. pe Târnava Mare. Apele subterane din zona subcarpatic ă şi de podi ş au debite mici şi mineralizare ridicat ă, fiind în general nepotabile. În luncile şi terasele râurilor apar ape freatice mai bogate, dar şi acestea sunt mineralizate şi dure. Ele constituie principala surs ă de alimentare cu ap ă potabil ă a localit ăţ ilor din jude ţul Mure ş. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s. Din totalul resurselor de ap ă ale jude ţului au fost captate şi utilizate în anul 2003, un volum de 375 mii mc. de c ătre 90 de folosin ţe care au utilizat apa de suprafa ţă şi 190 folosin ţe care au utilizat apa subteran ă. În bazin sunt amplasate 4 acumul ări cu un volum total de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt volume pentru atenuarea viiturilor şi 15 milioane mc pentru suplimentarea debitelor pe râul Târnava Mic ă în perioadele deficitare, necesare în sec ţiunea Târn ăveni, atât pentru ap ă potabil ă, cât şi pentru ap ă industrial ă. În jude ţ se afl ă în construc ţie acumularea R ăstoli ţa, cu un volum de 40 milioane mc., care va asigura suplimentarea debitelor pe râul Mure ş, în perioadele deficitare. Lacurile, iazurile şi bazinele de reten ţie completeaz ă hidrografia jude ţului. Pentru Câmpia Transilvaniei sunt specifice iazurile şi lacurile de genez ă mixt ă-natural ă şi antropic ă. Pe râuri s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul râului Pârâul de Munte, iazul artificial Zau de Câmpie - 133 ha, Şă ulia - 48 ha, T ăureni – 53 ha). Lacul F ărăgău (38 ha) cu ap ă dulce, prezint ă importan ţă ştiin ţific ă pentru flora şi fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabeni ţa şi Sângeorgiu de Mure ş, cu ap ă s ărat ă, prezint ă interes balneoclimateric local. În cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare şi mai important lac s ărat din Transilvania. Are o suprafa ţă de 5 ha şi o adâncime de 18 m, prezentând fenomenul de heliotermie, adic ă, paralel cu cre şterea concentra ţiei s ărurilor de la suprafa ţă spre adâncime, pân ă la un anumit nivel (3- 3,5 m), se produce o stratificare termic ă, diferen ţiat ă dup ă straturile de ap ă. Lacul Negru, având o suprafa ţă de 0,38 ha şi o adâncime de 6,82 m este important pentru depozitele de n ămol. I.1.7. Solurile În strâns ă concordan ţă cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegeta ţia, înveli şul de sol al jude ţului este foarte variat. De pe crestele înalte ale mun ţilor şi pân ă în luncile joase ale râurilor, întâlnim o gam ă larg ă de soluri. În zona de munte sunt specifice solurile montane brune, brune g ălbui podzolice sau brune acide de paji şti alpine, brune de p ădure acide şi podzolice ferifluviale, iar pe versan ţi soluri tinere de grohoti şuri, precum şi soluri scheletice. În zona de deal şi podi ş, mai frecvente sunt solurile silvestre, brune închise de p ădure, pe alocuri argiluvionale, brune de p ădure cernoziomice, soluri erodate şi coluviale la baza versan ţilor. În regiunea Câmpiei Transilvaniei predomin ă solurile silvestre brune şi mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre de fânea ţă umed ă, b ălane de coast ă şi soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede şi izolat gleice şi humicogleice, iar în partea vestic ă a acestei unit ăţ i sunt r ăspâdite cele de cernoziom carbonatic, în timp ce în est sunt mai frecvente cele de p ădure tipice, brun închise de p ădure cernoziomice şi pseudorendzinice, favorizând dezvoltarea unei vegeta ţii forestiere, dar şi formându-se sub influen ţa acesteia.

- 6 - I.1.8. Flora şi fauna Corespunz ător diversit ăţ ii şi complexit ăţ ii elementelor cadrului natural, asocia ţiile vegetale şi biotopurile faunistice se încadreaz ă în aceea şi categorie a tr ăsăturilor variate. Distribu ţia lor în cadrul peisajului reprezint ă o reflectare a condi ţiilor fizico-geografice trecute şi actuale, oglindind condi ţiile de clim ă şi modific ările provocate de om prin înlocuirea vegeta ţiei spontane cu plante de cultur ă, pe arii din ce în ce mai întinse.  Flora Dispuse în etaje, plantele alc ătuiesc: vegeta ţia etajului alpin, ocupat de paji şti cu ierburi şi tuf ări şuri pitice; vegeta ţia etajului montan, format ă din r ăş inoase amestecate cu fag, anin alb şi negru; vegeta ţia etajului de deal şi podi ş, foarte eterogen ă (gorun amestecat cu fag, cer, carpen, tei, frasin); vegeta ţia etajului de step ă antropogen ă, în partea vestic ă a Câmpiei Transilvaniei (silvostep ă, paji şti) şi vegeta ţia intrazonal ă (reprezentat ă prin p ăduri de lunc ă, stuf, papur ă, fâne ţe de lunc ă).  Fauna Fauna cuprinde biotipuri etajate ca şi vegeta ţia : • etajul montan (format din biotopul p ădurilor de munte, biotopul apelor curg ătoare de munte şi biotopul culmilor alpine şi subalpine), este reprezentat prin ursul brun, cerbul carpatin, râsul, c ăprioara, coco şul de mesteac ăn, etc în timp ce biotopul apelor curg ătoare e reprezentat prin p ăstr ăv, lipan, lostri ţă ; • etajul faunei de deal şi podi ş în biotopurile p ădurilor şi al domeniului forestier stepizat (reprezentat prin c ăprioara, iepurele, veveri ţa, fazanul, lupul), biotopul apelor curg ătoare şi lacustre (prin crap, clean, somn, rac, iar dintre p ăsările care tr ăiesc în preajma lacurilor – ra ţele s ălbatice). I.1.9. Rezerva ţii naturale şi zone protejate Prin Legea Amenaj ării Teritoriului Na ţional nr 5/2.000 (M.Of. PI, nr. 152/12.04.2000) - Sec ţiunea III- "Zone protejate" - în jude ţul Mure ş sunt recunoscute 14 arii protejate de interes na ţional, cu o suprafa ţă total ă de 28.359 ha. Principalele arii protejate sunt: • Parcul Na ţional C ălimani Sud A fost propus pentru ocrotirea şi conservarea peisajului, a forma ţiunilor geologice, a biodiversit ăţ ii prin flora şi fauna caracteristice mun ţilor, precum şi elementelor endemice sau rare. • Rezerva ţia peisagistic ă Defileul Deda-Topli ţa Defileul Topli ţa-Deda se întinde de-a lungul râului Mure ş de la km 72 la km 114, str ăbătând o zon ă cu peisaj montan, rar populat ă, foarte pu ţin poluat ă şi având o vegeta ţie şi faun ă caracteristice, cu un procent de peste 75% p ăduri naturale. Este o important ă zon ă de pescuit sportiv: în râu se g ăsesc scobari, mrene, clean, lipan şi lostri ţă între Adroneasa şi Lunca Bradului; p ăstr ăvi la gurile de v ărsare a pâraielor ce coboar ă din înal ţimile C ălimanilor şi ale Mun ţilor Gurghiu. • Pădurea de Stejari seculari de la Mociar Prezint ă un interes ştiin ţific deosebit, datorit ă vârstei stejarilor, cuprins ă între 400-500 de ani. Pădurea de stejari se întinde pe o suprafa ţă de 48 ha, cu o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar, cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi în ălţimi de 23 m. Vitalitatea arborilor este redus ă, fructifica ţia foarte slab ă, la intervale de 10-15 ani, cu semin ţe sterile. Majoritatea arborilor sunt usca ţi. • Rezerva ţia de Bujor de Step ă de la Zau de Câmpie Este considerat ă ca unicul loc din interiorul arcului carpatic unde cre şte aceast ă plant ă. Paeonia tenuifolia, denumit ă popular "bujor de step ă", are o în ălţime de 10-30 cm şi flori de un ro şu aprins. Declarat ă monument al naturii înc ă din anul 1932 şi aflându-se în proprietatea Academiei Române, suprafa ţa rezerva ţiei botanice este de 2,5 ha. Zona este bine p ăstrat ă, men ţinându-se aspectul natural. Rezerva ţia este amenajat ă pentru vizitatori, perioada de vizitare fiind la începutul lunii mai, perioad ă ce corespunde înfloririi bujorului. • Rezerva ţia natural ă Lacul F ărăgău Iaz natural (t ău de dealuri, de origine postglaciar ă, atlantico-subboreal ă, format prin barare natural ă cu propriile aluviuni), reprezint ă ultima forma ţiune r ămas ă dintr-un mare num ăr de lacuri ce existau odinioar ă în partea estic ă a Câmpiei Transilvaniei şi care şi-a p ăstrat o parte din rarit ăţ ile originale, floristice şi faunistice. • Pădurea S ăbed, comuna Ceua şu de Câmpie Este o rezerva ţie ştiin ţific ă mixt ă ornitologico-dendrologic ă, înfiin ţat ă pe un teren degradat, cu eroziuni puternice de soluri. P ădurea plantat ă între anii 1892-1899 şi completat ă pe parcursul anilor, este un

- 7 - model de reconstruc ţie ecologic ă a terenurilor degradate. Dup ă trecerea unui secol se observ ă un exemplu de succesiune a vegeta ţiei forestiere, prin extinderea speciilor autohtone şi crearea unui ecosistem natural. • Rezerva ţia de pufos Sighi şoara A fost creat ă pentru ocrotirea speciei Quercus Pubescens, specie de stejar xerofit ă, caracteristic silvostepei. Se afl ă la altitudinea de 500-600 m pe versan ţii însori ţi cu panta mare. Rezerva ţia se men ţine în stare satisf ăcătoare şi datorit ă pantelor mari ale versan ţilor. • Rezerva ţia molid de rezonan ţă L ăpu şna Reprezint ă un ecosistem forestier montan mijlociu, cu exemplare de molid de rezonan ţă foarte rare (vârsta 150 ani, diametrul peste 60 cm şi în ălţimea 36-38 m) şi rezerva ţie de semin ţe forestiere. • Stejarii seculari de la Braite, Sighi şoara Rezerva ţia de stejari seculari de pe p ăş unea Braite (Sighi şoara) cuprinde specia Stejar peduncular (Quercus robur), cel mai b ătrân arbore viabil, cu posibilitate de reconstruc ţie ecologic ă. Arborii au vârsta de 400-500 ani, diametre 1-1,8 m şi în ălţimea medie 12-20 m. • Lacul Ursu Sovata şi arboreturile limitrofe Salba de lacuri s ărate, situate într-o forma ţiune geologic ă cu substrat de sare, st ă la baza existen ţei Complexului balnear Sovata, înconjurat de p ăduri cu aspect peisagistic deosebit şi cu rol de protec ţie a lacurilor. Lacul Ursu este helioterm, iar p ădurile înconjur ătoare de vârste mari, pe lâng ă rolul protector prezint ă şi o biodiversitate prin cele 23 specii de esen ţă lemnoas ă. • Rezerva ţia Laleaua pestri ţă V ălenii de Mure ş Este o rezerva ţie botanic ă înfiin ţat ă pentru ocrotirea plantei rare Fritillaria meleagris (laleaua pestri ţă ). Rezerva ţia este situat ă la sud de localitatea V ălenii de Mure ş, din comuna Brâncovene şti. • Poiana narciselor Gurghiu Este o rezerva ţie botanic ă pentru ocrotirea plantei Narcissus stellaris (narcisa) şi a plantei Fritillaria meleagris (laleaua pestri ţă ). Rezerva ţia este situat ă în sudul localit ăţ ii Gurghiu, lâng ă drumul comunal C9 Gurghiu-Or şova, aflându-se în proprietatea comunei Gurghiu. • Rezerva ţia peisagistic ă Seaca Amplasat ă în zona Ib ăne şti-Sovata; p ădurile de interes ştiin ţific sunt reprezentate de arboretele considerate rezerva ţii pentru producerea de semin ţe forestiere. Zona prezint ă un interes cinegetic deosebit, cu faun ă reprezentativ ă pentru zona p ădurilor din mun ţii mijlocii, cu efective de cerbi, c ăpriori, ur şi, coco şi de munte. • Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de P ădure Zona este situat ă în Câmpia Transilvaniei, pe dealurile dintre Târnava Mic ă şi Târnava Mare. Pădurea în care se g ăse şte Chiparosul de California (Chamaecyparis Lawsoniana) prezint ă interes ştiinţific, fiind şi rezerva ţie de semin ţe. Chiparosul dep ăş eşte vârsta de 75 de ani şi se g ăse şte în amestec cu fagul provenit din regener ări naturale. I.1.10. Zone expuse riscurilor naturale şi antropice  Pe o scar ă a gradelor de risc la cutremure, jude ţul Mure ş este considerat cu gradul 6 de seismicitate.  În cazul producerii unor dezastre pe raza jude ţului, acestea ar putea fi determinate de alunec ări de teren şi inunda ţii sau de incendii în mas ă şi explozii ori avarii la construc ţiile hidrotehnice: • Zonele expuse alunec ărilor de teren sunt: G ăne şti, Mica, Bezid, Sângeorgiu de P ădure, M ăgherani- Sâni şor- Şilea Nirajului, Lechin ţa, Chiheru de Sus, Solov ăstru – Jabeni ţa. • Principalele zone expuse riscului inunda ţiilor, ca urmare a ie şirilor din matc ă a râurilor şi pârâurilor care dreneaz ă teritoriul jude ţului sunt: - râul Mure ş, între comunele: Stânceni-Ru şii Mun ţi; Petelea-Sântana de Mure ş; Sânpaul - Iernut; Iernut - Bogata; Che ţani. - râul Târnava Mare, între comunele Vân ători şi Dane ş - râul Târnava Mic ă, între localit ăţ ile Sângeorgiu de P ădure şi Corne şti - râul Niraj, între localit ăţ ile Miercurea Nirajului şi Ungheni - pârâul Lu ţ, între comunele Bato ş şi - pârâul Lechin ţa, în localitatea Lechin ţa - pârâul Scroafa, în localitatea - zona lacurilor permanente Zau de Câmpie – Târn ăveni.

- 8 - În bazinul Mure ş sunt amplasate 4 acumul ări cu un volum de 86,5 milioane mc., din care 71,5 milioane mc. sunt utilizate pentru atenuarea viiturilor. Direc ţia Apelor Mure ş din cadrul Administra ţiei Na ţionale "APELE ROMÂNE" a desf ăş urat lucr ări hidrotehnice cu rol de ap ărare împotriva inunda ţiilor şi protec ţia malurilor împotriva eroziunilor, constând în: îndiguiri - 330 km în 68 sectoare, ap ărări de mal - 150 km în 380 buc, regulariz ări de albii - 240 km în 124 buc. Pentru exploatarea acestora, pe raza jude ţului î şi desf ăş oar ă activitatea 4 sisteme hidrotehnice. • Între zonele expuse riscului incendiilor de mas ă şi exploziilor men ţion ăm: Combinatul Chimic Târgu-Mure ş, întreprinderile care prelucreaz ă lemnul şi textilele, sta ţiile de benzin ă, depozitele PECO, sta ţiile (punctele) de distribu ţie a gazelor naturale, zonele împ ădurite. Exist ă şi zone în care apare riscul de avarii la construc ţiile hidrotehnice: Bezid – acumulare permanent ă, B ălăuşeri – acumulare nepermanent ă, Vânâtori – acumulare nepermanent ă. I.1.11. Spa ţii verzi, terenuri sportive şi de joac ă Spa ţiile verzi sunt amenajate pe diferite categorii: gr ădini-parc, parcuri centrale, terenuri de sport, terenuri de joac ă pentru copii, parcuri verzi, spa ţii (zone) verzi aferente cl ădirilor de locuit şi institu ţiilor. Suprafa ţa spa ţiilor verzi existente pe teritoriul jude ţului Mure ş raportat ă la num ărul total de locuitori ai jude ţului este mult sub standardele europene. Cea mai mare suprafa ţă de spa ţii verzi amenajate se reg ăse şte în municipiile şi ora şele jude ţului, acolo unde acestea se afl ă în administrarea direct ă a prim ăriilor şi sunt între ţinute în mod constant şi corespunz ător de c ătre personalul de specialitate din cadrul acestora. Astfel, o bun ă parte din spa ţiile verzi sunt ocupate de un variat fond vegetal format din peluze de gazon, gard viu, jardiniere, planta ţii de arbori şi arbu şti ornamentali, rabate de trandafiri şi alte sortimente de flori, precum şi alei care se întind pe sute de mii de mp. La nivelul jude ţului exist ă dou ă Parcuri Dendrologice: - Parcul Dendrologic din Gurghiu – care se întinde pe o suprafa ţă de 11 ha şi ad ăposte şte 100 arbori exotici; - Parcul Dendrologic din Apalina-Reghin (de dimensiuni mai mici) şi care ad ăposte şte dou ă exemplare din planta „chiparosul de balt ă”. Toate unit ăţ ile administrativ-teritoriale dispun de terenuri de sport şi de joac ă pentru copii, iar la nivelul comunelor, spa ţiile verzi amenajate sunt înlocuite de zonele verzi naturale. Terenurile de joac ă şi de sport, în general lipsite de dot ările necesare desf ăş ur ării de activit ăţ i sportive şi de agrement, se afl ă într-o stare continu ă de degradare. Şi în cadrul unit ăţ ilor de înv ăţă mânt, în multe cazuri se întâlne şte lipsa dot ărilor sportive necesare desf ăş ur ării activit ăţ ilor de acest gen. De men ţionat între ţinerea precar ă a spa ţiilor verzi şi a dot ărilor aflate în administrarea asocia ţiilor de proprietari sau locatari.

- 9 - I.2. Caracteristici generale ale economiei jude ţului Economia jude ţului Mure ş este caracterizat ă în prezent de procesul de tranzi ţie de la sistemul centralizat la economia de pia ţă , având la baz ă o puternic ă descentralizare şi promovarea liberei ini ţiative. Poten ţialul de dezvoltare a jude ţului este determinat în primul rând de a şezarea sa geografic ă central ă, cu condi ţii naturale variate şi prielnice unei ample dezvolt ări economice. Principalele ramuri economice şi ponderea lor în economia jude ţului: industrie: 41%, agricultur ă, silvicultur ă şi exploat ări forestiere: 22%, servicii: 37%

Ponderea ramurilor economice în economia judeþului Mureº

1 Industrie 37% 2 41% Agriculturã, silviculturã 3 Servicii

22%

Jude ţul Mure ş se înscrie cu o important ă pondere în produc ţia industrial ă na ţional ă (locul 8 pe ţar ă). Industria se caracterizeaz ă printr-o mare varietate a ramurilor produc ătoare, cu specializ ări de importan ţă na ţional ă: industria extractiv ă a gazului metan, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, produc ţia de mobilier şi instrumente muzicale, industria chimic ă şi produc ţia de medicamente, prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice, industria alimentar ă, industria textil ă şi a înc ălţă mintei, confec ţii din textile, piele şi blan ă, industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticl ărie, c ărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construc ţii, alte materiale de construc ţii, sticl ă decorativ ă, por ţelan, faian ţă ), metalurgie, industria de ma şini, echipamente, aparate electrice. Agricultura este a doua ramur ă în economia jude ţului şi are o tradi ţie îndelungat ă. Suprafa ţa agricol ă a jude ţului Mure ş este de 414.764 ha şi reprezint ă 61% din suprafa ţa total ă a jude ţului. Produc ţia agricol ă se repartizeaz ă relativ echilibrat pe cele dou ă componente, cultura vegetal ă şi cre şterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zah ăr, in şi cânep ă, tutun, hamei), cereale (orz, orzoaic ă, grâu, porumb, secar ă, etc.), legume, fructe, vi ţă de vie. Zootehnia este prezent ă prin cresc ătoriile de porcine, bovine, ovine şi p ăsări. Sectorul construc ţiilor este caracterizat printr-un înalt grad de privatizare şi cre şte constant în importan ţă . În afar ă de construc ţiile de cl ădiri civile şi industriale, acest sector este specializat in construc ţii şi moderniz ări de drumuri şi şosele, construc ţii de poduri, diguri, amenaj ări hidrotehnice, lucr ări de construc ţii în domeniul transportului şi distribu ţiei energiei electrice. Jude ţul Mure ş se afirm ă cu un poten ţial turistic foarte ridicat, întrucât pe întreg teritoriul său sunt concentrate obiective turistice variate şi de mare valoare. Activitatea turistic ă este sus ţinut ă de existen ţa unei infrastructuri diversificate, cu unit ăţ i de cazare corespunz ătoare, în special în centrele urbane. Rezultatele economice în jude ţul Mure ş au fost realizate de un num ăr de 8.280 unit ăţ i economice active, ale c ăror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmeaz ă: Principalii indicatori realiza ţi de unit ăţ ile active, pe activit ăţ i ale economiei na ţionale (anul 2002) Num ăr Cifra de Investi ţii brute Num ăr mediu de Cheltuieli cu Activit ăţ i de afaceri - -unit ăţ ile active salaria ţi în personalul -unit ăţ i (sec ţiuni CAEN) unit ăţ i unit ăţ i active (mld. lei) unit ăţ ile active active (mld. lei) active (mld. lei) TOTAL 8280 60052,2 7483 108781 5677,4 Agricultur ă, silvicultur ă, piscicultur ă 371 1131,7 393,1 3797 182,5 Industrie total – total 1654 32278 3974,1 65974 3637,9 • Industrie extractiv ă 19 4109,6 414,6 2382 283,2 • Industrie prelucr ătoare 1618 21590,2 2523,2 58161 2843 • Energie electric ă şi termic ă 17 6578,.2 1036,3 5431 511,7 Construc ţii 429 3325,8 295 7926 361,6 Comer ţ 3832 17477 1384,6 17201 638,6 Hoteluri şi restaurante 386 475 199,1 1877 64,8 Transport şi depozitare 557 2533,2 654 5096 324 Po ştă şi telecomunica ţii 45 1330,5 258,3 3158 285,3 Tranzac ţii imob., închirieri şi servicii 619 906,2 235,1 1896 91,9 Servicii colective, sociale, personale 163 367,8 25,7 1254 57,8 Alte activit ăţ i 224 227,1 64 602 33 - 10 -

Num ăr de unit ăţ i active, pe activit ăţ i ale economiei na ţionale Agricultur ă, silvicultur ă, 2,7% piscicultur ă Industrie total - total 2,0% 7,5% Construc ţii

0,5% 4,5% Comer ţ 6,7% 20,0% Hoteluri şi restaurante 4,7% k Transport şi depozitare

Po t i telecomunic ii 5,2% ş ă ş ăţ Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi activit i de servicii 46,3% ăţ Alte activit ăţ i de servicii colective, sociale şi personale Alte activit ăţ i

Cel mai mare num ăr de unit ăţ i active se înregistreaz ă în ramura comer ţ (3.832 unit ăţ i, reprezentând 46.3%), urmat ă de industrie (1.654 unit ăţ i, reprezentând 20%).

Cifra de afaceri şi investi ţiile brute, pe activit ăţ i ale economiei na ţionale

100.000

32.278,0 Cifra de afaceri 17.477,0 Investi ţii brute

10.000

3.974,1 3.325,8 2.533,2

1.330,5 1.131,7 1.384,6 906,2 1.000 654,0 miliarde lei 475,0 393,1 367,8 295,0 258,3 235,1 227,1 199,1

100 64,0

25,7

10

1 Agricultur ă, Industrie - total Construc ţii Come ţ Hoteluri şi Transport şi Po şta şi Tranzac ţii Alte activit ăţ i de Alte activit ăţ i silvicultur ă, restaurante depozitare telecomunica ţii imobiliare, servicii colective, piscicultur ă inchirieri şi sociale şi activit ăţ i de personale servicii

Cea mai mare cifr ă de afaceri înregistrat ă de unit ăţ ile active a fost în industrie (32.278,0 mld. lei) urmat ă de comer ţ (17.477,0 mld. lei) şi construc ţii (3.325,8 mld. lei). În cadrul industriei, ramura prelucr ătoare de ţinea 66,8% din volumul cifrei de afaceri. În celelalte ramuri ale economiei jude ţului, ponderea cifrei de afaceri era situat ă sub 4,2%. Volumul investi ţiilor brute totaliza la nivelul anului 2002 cifra de 7.483 mld. lei. Industria reprezenta 53,1% în totalul investi ţiilor efectuate de unit ăţ ile active, fiind urmat ă de comer ţ (18,5%), transport şi depozitare (8,7%) şi agricultur ă (5,3%).

- 11 - Num ărul mediu de salaria ţi în unit ăţ ile active 0,6% 1,2% Agricultur ă, silvicultur ă, 1,7% piscicultur ă Industrie total - total 2,9% 4,7% 3,5% Construc ţii

1,7% Comer ţ

15,8% Hoteluri şi restaurante

Transport şi depozitare

Po ştă şi telecomunic ăţ ii 7,3% 60,6% Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi activit ăţ i de servicii Alte activit ăţ i de servicii colective, sociale şi personale Alte activit ăţ i

În anul 2002 în economia jude ţului î şi desf ăş urau activitatea 108.781 salaria ţi, din care 65974 (60,6%) în industrie. Industria prelucr ătoare absorbea 58.161 salaria ţi, reprezentând 88% din totalul salaria ţilor ocupa ţi în industrie. În comer ţ num ărul salaria ţilor era de 17.201 (15,8%).

Cheltuieli cu personalul efectuate de unit ăţ ile active pe activit ăţ i ale economiei na ţionale Agricultur ă, silvicultur ă, (mild. lei) piscicultur ă Industrie total - total

3637,9 Construc ţii

Comer ţ

Hoteluri şi restaurante

Transport şi depozitare

Po ştă şi telecomunic ăţ ii mld. lei mld. Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi activit ăţ i de servicii 638,6 Alte activit ăţ i de servicii 361,6 324 colective, sociale şi personale 182,5 285,3 64,8 91,9 57,8 33 Alte activit ăţ i

Urmând aceea şi evolu ţie cu num ărul salaria ţilor, cheltuielile cu personalul efectuate de unit ăţ ile active au înregistrat cea mai mare pondere în industrie (3.637,9 mld. lei reprezentând 64,1%). În m ăsur ă mai mic ă s-au efectuat cheltuieli cu for ţa de munc ă în comer ţ (638,6 mld. lei reprezentând 11,2%) şi construc ţii (361,6 mld lei).

- 12 - For ţa de munc ă şi şomajul La finele anului 2002, participarea popula ţiei la for ţa de munc ă, pe zone ale jude ţului, se prezenta astfel: - mii persoane - Popula ţia activ ă Popula ţia ocupat ă Şomeri Total M F % Total M F % Total M F % Total jude ţ 208,4 122,1 86,3 100,0 185,7 106,3 79,4 100,0 22,7 15,8 6,9 100,0 Zona Iernut 8,6 5,9 2,7 4,1 6,8 4,6 2,2 3,7 1,8 1,3 0,5 7,9 Zona Ludu ş 18,9 12,4 6,5 9,1 16,0 10,4 5,6 8,6 2,9 2,1 0,8 12,8 Zona Reghin 37,1 22,7 14,4 18,0 33,3 20,2 13,3 17,9 3,8 2,7 1,1 16,7 Zona Sighi şoara 21,1 11,7 9,4 10,1 19,5 10,4 9,1 10,5 1,7 1,3 0,4 7,5 Zona Sovata 16,0 10,3 5,7 7,7 14,2 9,1 5,1 7,6 1,7 1,2 0,5 7,5 Zona 89,6 48,8 40,8 42,9 81,7 43,5 38,2 44,0 7,9 5,3 2,6 33,5 Târgu Mure ş Zona Târn ăveni 17,1 10,3 6,8 8,1 14,2 8,3 5,9 7,7 2,9 1,9 1,0 12,8 La indicatorul popula ţie activ ă înregistreaz ă ponderi sc ăzute zonele Iernut (4,1%), Ludu ş (9,1%) şi Târn ăveni (8,1%). Aceste zone au şi o rat ă mare a şomajului dep ăş ind cu mult nivelul jude ţului, care în anul 2002 era de 6,4%. Popula ţia ocupat ă pe activit ăţ i ale economiei na ţionale - mii persoane - POPULATIA OCUPATA 1999 2000 2001 2002 TOTAL, din care: 235,7 245,7 239,6 240,8 Industrie 61,8 62,2 65,2 69,8 Construc ţii 9,3 8,8 7,5 10,9 Comer ţ 19,3 21,4 20,0 26,0 Turism 3,2 2,7 2,5 2,8 Transporturi 6,9 8,6 6,4 7,2 Servicii 8,1 8,3 8,0 7,6 Agricultura 100,5 103,1 100,4 87,1 Administra ţie public ă 2,7 2,6 2,8 2,8 Inva ţă mânt 12,3 13,5 12,6 11,4 Sănătate 8,5 10,4 10,5 11,4 Alte activit ăţ i ale economiei na ţionale 3,1 4,1 3,7 3,8 Se constat ă evolu ţia ascendent ă în perioada 1999-2002 a popula ţiei ocupate în industrie şi comer ţ, în timp ce num ărul persoanelor ocupate în construc ţii, transporturi şi servicii a r ămas relativ constant. Ponderea şi locul jude ţului Mure ş în economia na ţional ă, dup ă for ţa de munc ă Ponderea în total Locul jude ţului 1997 1998 1999 2000 2001 2002 1997 1998 1999 2000 2001 2002 For ţa de munc ă Pop. ocupat ă total 2,8 2,8 2,8 2,8 2,8 2,9 13 14 13 12 12 11 Pop ocupat ă în agricultur ă 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 2,9 13 13 14 13 15 13 Pop. ocupat ă în industrie 3,1 3,0 3,0 3,1 3,2 3,3 10 13 9 11 9 9 Pop. ocupat ă la 1000 locuitori ------12 13 13 13 14 7 Nr. salaria ţi 2,7 2,6 2,7 2,8 2,7 2,9 14 14 13 11 13 11 Nr. salaria ţi în industrie 3,0 2,9 2,9 3,1 3,2 3,3 10 13 13 9 11 11 Câ ştigul mediu net pentru salaria ţi ------18 22 15 10 21 22 Jude ţul Mure ş ocup ă locul 11 pe ţar ă la indicatorul ”popula ţie ocupat ă” şi locul 7 la indicatorul privind “popula ţia ocupat ă la 1.000 locuitori” . Ace şti indicatori au înregistrat o tendin ţă de îmbun ătăţ ire în perioada 1997-2000.

- 13 - I.2.1.Industria Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia jude ţului, reprezentând 53,7% în structura cifrei de afaceri realizat ă de unit ăţ ile active (la nivelul anului 2002). Dup ă evenimentele din anul 1989, procesul de tranzi ţie caracteristic economiei jude ţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei ini ţiative. Procesul de privatizare a tuturor unit ăţ ilor de produc ţie industrial ă care s-a desf ăş urat în anii '90, a fost înso ţit de reducerea volumului produc ţiei şi a capacit ăţ ilor de produc ţie, precum şi de dispari ţia unor ramuri industriale. Totu şi, jude ţul Mure ş dispune de un poten ţial de dezvoltare ridicat, determinat de a şezarea geografic ă central ă şi de condi ţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvolt ări economice. Industria, cu o pondere de 41% în economia jude ţului, se caracterizeaz ă printr-o varietate mare a ramurilor produc ătoare, cu specializ ări de importan ţă na ţional ă, între care men ţion ăm:  industria extractiv ă a gazului metan;  industria de exploatare şi prelucrare a lemnului;  produc ţia de mobilier şi instrumente muzicale;  industria chimic ă şi produc ţia de medicamente;  prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice;  industria alimentar ă, b ăuturi;  industria textil ă, înc ălţă minte şi confec ţii din textile şi piele;  produse din minerale nemetalice (geamuri, sticl ărie, c ărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construc ţii, alte materiale de construc ţii, sticl ă decorativ ă, por ţelan, faian ţă );  metalurgie;  ma şini, echipamente, aparate electrice. • industria extractiv ă a gazului metan are o pondere de 12,7% în cifra de afaceri a ramurii industriale şi este reprezentat ă mai ales în zonele Sighi şoara şi S ărma ş. • industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate ramuri industriale, în special datorit ă faptului c ă în aceast ă zon ă a ţă rii materia prim ă se g ăse şte din abunden ţă . Industria de prelucrare a lemnului este reprezentat ă în ora şele Reghin, Târn ăveni, Ludu ş. Jude ţul Mure ş, cu o pondere de 8,9% în valoarea produc ţiei de mobilier, ocup ă locul 1 pe ţar ă la acest indicator şi locul 10 în ce prive şte produc ţia de cherestea, cu o pondere de 2,7%. La Reghin exist ă o societate comercial ă de producere a instrumentelor muzicale “Gliga Companies”. • industria chimic ă este reprezentat ă în municipiile Târgu Mure ş şi Târn ăveni, unde se produc îngr ăşă minte chimice, carbid, produse chimice anorganice de baz ă, anti-dăun ători (locul 1 pe ţar ă în ceea ce prive şte produc ţia de anti-dăun ători). • produc ţia de medicamente a cunoscut o evolu ţie ascendent ă în ultimii ani, devenind o ramur ă de baz ă în industria jude ţului, reprezentativ în acest domeniu fiind municipiul Târgu Mure ş. • ramura prelucrarea cauciucului şi masele plastice cuprinde produc ţia de anvelope din ora şul Ludu ş. • în ce prive şte industria alimentar ă, jude ţul Mure ş ocup ă locul 2 pe ţar ă la produc ţia de lapte de consum cu o pondere de 14,8% în total; locul 8 în produc ţia de brânzeturi, cu o pondere de 3,1%. Caracteristic ă pentru industria alimentar ă a jude ţului este prelucrarea c ărnii, jude ţul ocupând locul 20 pe ţar ă în produc ţia de carne şi locul 16 în produc ţia de preparate din carne; iar la produc ţia de zah ăr rafinat, jude ţul Mure ş ocup ă locul 20 pe ţar ă. Reprezentative pentru industria alimentar ă sunt municipiile Târgu Mure ş, Reghin, Sighi şoara şi ora şul Sovata. • industria textil ă, înc ălţă minte şi confec ţii din textile şi piele este reprezentat ă prin produc ţia de ţes ături din bumbac şi tip bumbac, confec ţii textile, piel ărie şi înc ălţă minte în municipiile Târgu Mure ş şi Sighi şoara. • produc ţia din minerale nemetalifere cuprinde produc ţia de geamuri trase (2 mm grosime), sticl ărie, cărămizi, blocuri ceramice, ţigle, poame şi olane din argil ă, var (locul 8 pe ţar ă) şi prefabricate din beton armat (locul 25 pe ţar ă). Tot în ramura produselor din minerale nemetalice este cuprins ă şi produc ţia ceramic ă (faian ţă menaj, sticl ă şi por ţelan fosfatic) de la Sighi şoara, care cunoa şte o dezvoltare tot mai mare în ultimii ani.

- 14 - • construc ţia de ma şini, echipamente şi aparate electrice se reg ăse şte în municipiul Târgu Mure ş şi în m ăsur ă mai mic ă în Sighi şoara, Reghin, Ludu ş. • un factor în dezvoltarea industrial ă a jude ţului îl constituie realizarea pe platforma Vidras ău (ora şul Ungheni), la 18 Km de municipiul Târgu Mure ş, a Parcului industrial Mure ş – Platforma Vidras ău. • începând cu anii '90, în urma privatiz ării, reorganiz ării sau desfiin ţă rii unor capacit ăţ i de produc ţie, fiecare zon ă a jude ţului s-a confruntat cu probleme specifice în ce prive şte evolu ţia sectorului industrial. Caracteristicile sectorului industrial în diferite zone ale jude ţului:  Zona Târgu Mure ş Ramura industrial ă este prezent ă în principal în municipiul Târgu Mure ş, unde î şi desf ăş oar ă activitatea peste 8.500 de agen ţi economici. Structura industrial ă este diversificat ă, fiind dominat ă de 4 sectoare mai importante şi anume: industria prelucr ării lemnului, industria chimic ă, construc ţia de ma şini, industria textil ă şi de piel ărie. Industria de prelucrare a lemnului este prezent ă prin produc ţia de mobilier realizat ă de S.C. Mobex S.A., care produce şi mobilier sculptat. Industria chimic ă este reprezentat ă de Combinatul chimic S.C. Azomure ş S.A., produc ător de îngr ăşă minte chimice, iar industria farmaceutic ă de S.C. Armedica S.A. şi Lek Pharmatech – unit ăţ i produc ătoare de medicamente. Industria constructoare de ma şini este reprezentat ă de S.C. Electromure ş S.A. (produc ător de articole electrocasnice), S.C. Imatex S.A. (produc ător de ma şini de ţesut conven ţionale şi neconven ţionale), S.C. Matricon S.A. (produc ător de ma şini de cusut) şi de c ătre “Prodcomplex” (produc ător de utilaje pentru prelucrarea maselor plastice). Industria textil ă este reprezentat ă de S.C. Textor S.A. (produc ător de fibre sintetice şi din m ătase), S.C. Textila Mure şul (confec ţii textile), iar industria piel ăriei de S.C. Manpel S.A. (reprezentativ pentru produc ţia de confec ţii şi m ănu şi din piele). Industria alimentar ă este prezent ă prin societ ăţ i comerciale pentru produse din carne, prelucrarea laptelui (S.C. Friesland S.A.) şi zah ăr. • Zona Sighi şoara Sectoarele economice dominante, în ordinea ponderii lor sunt: confec ţii, materiale de construc ţii şi alte produse din minerale nemetalice (faian ţă menaj, vase emailate, por ţelan fosfatic), prelucrarea laptelui şi construc ţii metalice. La sfâr şitul anilor '80, municipiul Sighi şoara era beneficiarul unui profil industrial complex, în care ponderea era de ţinut ă de ramurile textil ă şi confec ţii textile, construc ţii de ma şini şi prelucrarea metalelor, sticl ă şi faian ţă , articole pentru menaj, produse alimentare, materiale de construc ţii, exploatarea şi prelucrarea lemnului, piel ărie, bl ănărie, înc ălţă minte, etc. Marea majoritate a unit ăţ ilor erau profilate pe industria u şoar ă, mai ales textil ă (65% pondere valoric ă din produsele sighi şorene), orientare fixat ă de o anumit ă tradi ţie local ă (vezi vechile bresle ale ţes ătorilor şi croitorilor), precum şi de materia prim ă abundent ă pentru produsele ceramice. Agen ţi economici prezen ţi în industrie: S.C. “VES” S.A. (vase emailate), S.C. “Stimet” S.A. (ambalaj sticl ă), S.C. “Siceram” S.A. (materiale pentru construc ţii), S.C. “Târnava” S.A. (confec ţii), S.C. “Nicovala” S.A. (construc ţii metalice), S.C. “Parat – ro” S.A. (confec ţii industriale), S.C. “Transtex” S.A. (confec ţii), S.C. “CESIRO” S.A. (faian ţă menaj), S.C. “Hochland ” S.R.L. (prelucrarea laptelui).  Zona Reghin Profilul economic preponderent al zonei este exploatarea, transportul şi industrializarea materialului lemnos. Industria metalurgic ă a avut de suferit în urma desfiin ţă rii S.C. Metalurgica S.A., fiind disponibiliza ţi un num ăr de 4.500 de angaja ţi. Ulterior, societatea a fost privatizat ă şi în prezent se fac din nou angaj ări. În industria zonei î şi desf ăş oar ă activitatea un num ăr de 274 agen ţi economici, între care cei mai importan ţi sunt: S.C. Prolemn S.A., S.C. Alpina S.A., S.C. Amis S.A., S.C. Irum S.A., S.C. Hora S.A., S.C. Remex S.A., S.C. Lazar S.R.L., Geosef Levicom S.R.L., S.C. Larix Forest S.R.L., Emivas Cons S.R.L., RAGCL S.A., S.C. Gliga Companies S.A., S.C. Metalurgica Reghin S.A., S.C. Turlemn Prodcom S.R.L., Distileriile Regun S.R.L., Vivarius Impex S.R.L., Grafis Art S.R.L., Bewami Pan Expert S.R.L., Lemn Metal Reghin S.A..

- 15 - Profilul lor de activitate: industria alimentar ă şi a b ăuturilor, confec ţiile din textile şi piel ărie, produc ţia de înc ălţă minte, prelucrarea lemnului, produse din minerale nemetalice, metalurgie, construc ţii metalice şi produse din metal, produc ţia de ma şini şi echipamente, produc ţia de ma şini şi aparate electrice, de aparatur ă şi instrumente medicale, de precizie optic ă şi ceasornic ărie, produc ţia de mobilier şi alte activit ăţ i industriale. Num ărul total al angaja ţilor este de 8.836.  Zona Târn ăveni Sectoarele industriale dominante în zon ă sunt industria chimic ă şi produc ţia din minerale nemetalice (prelucrarea sticlei, ţigle şi materiale de construc ţii, articole de ceramic ă). Profilul industrial al zonei este dat de municipiul Târn ăveni, în care industria chimic ă (succesoare a ramurii reprezentative din perioada comunist ă) este preponderent ă (carbid, acid sulfuric, etc.). Aceast ă ramur ă este reprezentat ă de Grupul de firme CARBID (Carbid – Fox, Carbid – Gaz, Carbid – Conmet) restructurate din fostul Combinat Chimic şi care au ca profil fabricarea de produse chimice anorganice de baz ă, gaze industriale şi turnarea fontei. Societatea comercial ă BICAPA S.A. Târn ăveni, desprins ă din fostul Combinat Chimic, a trecut printr-un proces de privatizare dup ă anul 1989, iar în prezent se afl ă în proces de reorganizare în vederea începerii unor activit ăţ i noi. Regresul economic de dup ă anul 1990 înregistrat de marile unit ăţ i economice de pe platforma industrial ă a municipiului (S.C. Bicapa S.A. , S.C. Carbid Fox S.A.) a avut drept consecin ţă disponibilizarea unui num ăr impresionant de angaja ţi, atât din ora ş cât şi din localit ăţ ile învecinate. Printre al ţi agen ţi economici care încep s ă se dezvolte în cadrul industriei din Târn ăveni men ţion ăm: Gecsat (geamuri, prelucrarea si fasonarea sticlei plate, fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmpl ărie din metal); S.C. Cars S.A. (fabricarea c ărămizilor, ţiglelor, şi altor produse pentru construc ţii din argil ă ars ă); S.C. Com Ardeleana (produc ţia de mobilier); S.C. Cotton Textil SRL (confec ţii articole de îmbr ăcăminte); S.C. Vitron (fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospod ăresc şi ornamental); S.C. Omega Prodcom (recuperarea de şeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile); S.C. Holland Tehnolemn Reedflex International (produc ţia de mobilier); S.C. Delrom (produc ţia si conservarea c ărnii).  Zonele situate pe valea inferioar ă a Mure şului reprezentate de ora şele Ludu ş şi Iernut Aceste zone au ca specific profilul agroindustrial. Ca urmare a schimb ărilor intervenite dup ă anul 1989, dezechilibrele economice din aceste zone au fost provocate de închiderea unor unit ăţ i industriale care înglobau un num ăr apreciabil al locuitorilor celor dou ă ora şe. Caracteristic pentru ora şele Ludu ş şi Iernut este num ărul mare de locuitori ap ţi de munc ă, dar f ără nici un venit. Ora şele sunt str ăbătute de DN 15 Turda – Târgu Mure ş – Topli ţa şi drumul european E 60 Bra şov – Târgu Mure ş – Cluj Napoca. Obiectivul principal al acestor zone este crearea de noi locuri de munc ă prin sus ţinerea unor proiecte de investi ţii în domeniul serviciilor, industria u şoar ă, industria alimentar ă, de prelucrare a legumelor şi cea a produselor din lapte şi carne. Zona Ludu ş Caracteristic pentru zona Ludu ş este faptul c ă industria se desf ăş oar ă doar în perimetrul ora şului Ludu ş, profilul industrial fiind determinat de industria alimentar ă, prelucrarea lemnului, confec ţii-textile, prelucrarea cauciucului. Industria de prelucrare a cauciucului este reprezentat ă de S.C. Romvelo S.A. Ludu ş, iar industria alimentar ă (prelucrarea sfeclei de zah ăr) de S.C. Zah ărul Ludu ş S.A. Industria mai este reprezentat ă în aceast ă zon ă de prelucrarea sârmei şi sticlei la Ludu ş; industria extractiv ă (gaze naturale) la S ărma şu; prelucrarea lemnului la Ludu ş, S ărma şu, Che ţani, T ăureni; prelucrarea cânepei, industria u şoar ă (confec ţii) şi materiale de construc ţii la Ludu ş. Neutilizarea în totalitate a unor capacit ăţ i de produc ţie existente şi desfiin ţarea altora, migra ţia for ţei de munc ă spre alte zone din ţar ă şi str ăin ătate sau lipsa resurselor financiare necesare înlocuirii echipamentelor şi tehnologiilor învechite, reprezint ă factori de regres pentru dezvoltarea industrial ă a zonei. Redistribuirea spa ţiilor industriale dezafectate ar putea revigora activitatea acestui sector, prin orientarea lor spre activit ăţ i economice profitabile.

- 16 - Disponibilit ăţ ile în ce prive şte suprafe ţele agricole ar putea oferi posibilitatea dezvolt ării industriei alimentare prin investi ţii în acest domeniu. În aceast ă zon ă, cu bogat ă experien ţă în domeniul zootehniei (complexe de cre şterea şi îngr ăş area animalelor, aflate în conservare), cu existen ţa marilor suprafe ţe piscicole, este favorizat ă dezvoltarea industriei alimentare. Zona Iernut Ramuri industriale preponderente: producerea energiei electrice prin S.C. Electrocentrale Bucure şti S.A. - Sucursala Mure ş şi lucr ări de între ţine şi repara ţii agregate energetice, lucr ări PRAM, AMC, control nedistructiv prin S.C. Termoserv S.A. ce atrag circa 700 salariati. Potential de dezvoltare: S.C. Complex ZOOIND ARDEALUL S.A. Iernut (22 ha) şi S.C. PROTAN SA. (profil agro-industrial).  Zona Sovata Ramuri industriale preponderente: exploatarea şi prelucrarea lemnului (exploat ări forestiere, produc ţia de mobil ă, artizanat din lemn) în cadrul a 7 agen ţi economici între care se remarc ă S.C: Mobila S.A. component ă a grupului francez Jaques Parisot, S.C. Rowo S.A. şi industria alimentar ă (produc ţia de brânzeturi) reprezentat ă de S.C. Hochland S.A. I.2.2.Sectorul ter ţiar I.2.2.1.Turismul Înzestrat cu un bogat poten ţial turistic, definit de marea varietate a elementelor cadrului natural, jude ţul Mure ş se înscrie între zonele de mare atractivitate pe plan intern şi interna ţional. Poten ţialul turistic privit ca activitate economic ă, constituie oferta primar ă a turismului şi grupeaz ă resursele şi obiectivele turistice naturale şi antropice. Poten ţialul turistic natural Poten ţialul morfoturistic este reprezentat de cele dou ă lan ţuri montane din partea estic ă a jude ţului: Călimani şi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu poten ţial de mare atractivitate sunt craterele vulcanice , bine p ăstrate şi de dimensiuni mari: C ăliman în Mun ţii C ălimani, Fâncel-Lăpu şna şi Saca-Tătarca din Mun ţii Gurghiu. Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m în aceste zone, con ţine dou ă circuri glaciare . Mun ţii de sare de la Sovata con ţin un substrat în care sarea este foarte aproape de suprafa ţă (relief salin ). Defileul Deda-Topli ţa, desf ăş urat în cea mai mare parte pe teritoriul jude ţului Mure ş, are o lungime total ă de 34 km, desp ărţind masivele vulcanice C ălimani şi Gurghiu.  Poten ţialul climato-turistic permite practicarea activit ăţ ilor turistice în toate sezoanele, cu varia ţii în func ţie de specificul formelor de turism. Exceptând altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul mun ţilor mijlocii (1.200-1.800 m) este foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato-terapiei.  Poten ţialul turistic hidromineral, lacustru şi al re ţelei hidrografice Apele minerale au importan ţă turistic ă, întrucât au efecte terapeutice dintre cele mai diverse. Predomin ă apele minerale bicarbonatat-carbogazoase , aflate în aureola mofetic ă C ălimani-Gurghiu, urmate de cele feruginoase . Apele minerale s ărate apar la Ideciu de Jos, Jabeni ţa, Brâncovene şti, Uila, Gurghiu şi Sovata. La Sângeorgiu de Mure ş acestea provin din z ăcămintele gazeifere ale domului Ernei. Nămolurile sapropelice , utilizate în afec ţiuni locomotorii, apar la Sovata. Lacurile constituie o resurs ă important ă din mai multe motive: posibilit ăţ i de agrement, de terapie, valoarea peisagistic ă. În Mun ţii C ălimani este prezent lacul glaciar Iezerul de sub R ăţ iţiş. Lacurile s ărate , mai numeroase, sunt concentrate în Ideciu de Jos, Jabeni ţa şi mai ales la Sovata. Aici exist ă circa 10 lacuri s ărate, între care Lacul Ursu. Importante sunt, terapeutic şi lacurile Negru şi Aluni ş care, al ături de Lacul Ursu, au asigurat dezvoltarea sta ţiunii Sovata. Păstr ăvăriile , între care cele mai renumite sunt situate la L ăpu şna, pe valea Gurghiului şi Câmpul Cet ăţ ii, pe valea Târnavei Mici. Iazurile , prezente în Câmpia Transilvaniei, având aceea şi func ţie ca şi p ăstr ăvăriile, se concentreaz ă pe valea Ludu şului, în perimetrul comunelor Sânger, T ăureni, Zau de Câmpie, Şă ulia şi Mihe şu de Câmpie. Re ţeaua hidrografic ă constituie o resurs ă turistic ă mai ales în perimetrul ora şelor mari, unde luncile râurilor mai importante şi p ădurile ce m ărginesc aceste lunci sunt amenajate pentru turismul de agrement.

- 17 - Importan ţă deosebit ă prezint ă în acest sens valea Mure şului în perimetrul localit ăţ ilor Târgu Mure ş, Reghin, Iernut şi Ludu ş; valea Târnavei Mici la Târn ăveni, precum şi valea Târnavei Mari la Sighi şoara.  Poten ţialul turistic biogeografic este alc ătuit din p ăduri şi fondul zoogeografic. Pădurile cele mai extinse apar în regiunile montane şi în cele subcarpatice, constituind un alt factor de atrac ţie turistic ă. Câteva dintre ele au o valoare turistic ă ridicat ă datorit ă declar ării lor ca rezerva ţie natural ă. În scopul conserv ării resurselor cu valoare de unicat sau pe cale de dispari ţie, la nivelul jude ţului Mure ş au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional, o serie de arii protejate: Parcul Na ţional C ălimani Sud; Rezerva ţia peisagistic ă Defileul Deda- Topli ţa; P ădurea de Stejari seculari de la Mociar; Rezerva ţia de Bujor de Step ă de la Zau de Câmpie; Rezerva ţia natural ă Lacul F ărăgău; P ădurea S ăbed, comuna Ceua şu de Câmpie; Rezerva ţia de stejar pufos Sighi şoara; Rezerva ţia molid de rezonan ţă L ăpu şna; Stejarii seculari de la Braite, Sighi şoara; Lacul Ursu Sovata şi arboreturile limitrofe; Rezerva ţia Laleaua pestri ţă V ălenii de Mure ş; Poiana narciselor Gurghiu; Rezerva ţia peisagistic ă Seaca; Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de Pădure. În jude ţul Mure ş au fost recunoscute 14 arii protejate de interes na ţional, având suprafa ţa total ă de 28.359 ha. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Ursu, rezerva ţia peisagistic ă Defileul Deda-Topli ţa, Defileul Mure şului şi numeroase rezerva ţii botanice. În plus , Parcul Na ţional C ălimani Sud care se afl ă par ţial pe teritoriul jude ţului Mure ş. Fondul zoogeografic se concentraz ă în acest ă zon ă, turismul cinegetic fiind prezent în Mun ţii Gurghiu şi C ălimani (cervidee, ur şi), precum şi în zona subcarpatic ă (mistre ţi). Propice pentru turismul piscicol sunt valea Mure şului prin defileul Deda-Topli ţa, v ăile superioare ale Gurghiului şi Târnavei Mici, precum şi pesc ăria de crapi de la Zau de Câmpie.  În ce prive şte distribuirea teritorial ă a poten ţialului natural , cel mai ridicat este înregistrat de comunele montane şi subcarpatice Lunca Bradului, R ăstoli ţa, urmate de Sovata, Stânceni, Deda şi Ib ăne şti. Un poten ţial relativ însemnat au şi comunele V ătava, Hodac, Gurghiu şi Chiherul de Jos. Aceste unit ăţ i administrative se caracterizeaz ă prin: bioclimat de munte cu efect stimulativ, fond zoogeografic, ape minerale, lacuri s ărate şi piscicole şi prezen ţa defileului Deda-Topli ţa. Cu un poten ţial turistic natural mijlociu apar comunele Eremitu, Ru şii Mun ţi, Aluni ş, Brâncovene şti şi Solov ăstru, datorit ă prezen ţei reliefului salifer, a apelor minerale s ărate, a lacurilor s ărate, precum şi a pădurilor relativ extinse. În categoria unit ăţ ilor administrative cu poten ţial turistic natural sc ăzut se încadreaz ă comunele din zona subcarpatic ă Bato ş, Suseni, de Jos, precum şi cele din Câmpia Transilvaniei (Sârma şu, Mihe şu de Câmpie, Şă ulia, Zau de Câmpie, T ăureni şi Sânger). Poten ţialul turistic antropic Poten ţialul turistic antropic este complementar celui natural, în aceast ă categorie a resurselor şi obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural-antropice (biserici, biserici-fortificate, cet ăţ i, castele, complexe arhitectonice urbane) precum şi cele care se leag ă de cultura material ă şi spiritual ă din mediul rural (obiceiuri, tradi ţii, etc.).  Complexele arhitectonice urbane de ţin un loc important între obiectivele cultural-antropice, între care se remarc ă municipiile Târgu Mure ş şi Sighi şoara. Municipiul re şedin ţă de jude ţ Târgu Mure ş - concentreaz ă o serie de obiective turistice importante. În centrul istoric se remarc ă cea mai veche cas ă din ora ş, datând din 1554, reconstruit ă în 1763; Palatul Tholdalagi , construit în stil rococo; Palatul Culturii ; Palatul Prefecturii , ambele datând de la începutul secolului XX; Catedrala Ortodox ă, Biserica Catolic ă, construit ă în stil baroc între anii 1728-1764; Biblioteca Teleki , cu 40.000 de volume; Biserica din Lemn (ortodox ă), construit ă în 1793; Tabla Regeasc ă în stil baroc, etc. La toate acestea se adaug ă Cetatea Medieval ă, construit ă în prima jum ătate a secolului al XVII-lea, care cuprinde şi o Biseric ă Reformat ă, monument arhitectonic de la sfâr şitul secolului XIV. Municipiul Sighi şoara concentreaz ă 11 obiective cultural-istorice, dintre care cel mai impresionant este Cetatea Medieval ă, din secolul XIV, care mai p ăstreaz ă 9 turnuri (din 14). În incinta cet ăţ ii se afl ă şi alte obiective, între care Biserica M ănăstirii (sec. XIII), Biserica din Deal (sec. XIV-XV) şi Galeria de Lemn (1642). Sighi şoara este cel mai important obiectiv turistic antropic din jude ţ, fiind inclus pe lista monumentelor UNESCO.

- 18 -  Poten ţialul turistic al vestigiilor istorice şi arhitecturale În a şez ările din jude ţul Mure ş se afl ă monumente istorice şi de arhitectur ă foarte variate stilistic, datând din perioade istorice diferite şi reflectând cultura autohton ă, pe cea maghiar ă şi german ă, culturi care s-au influenţat reciproc în aceast ă zon ă. Acest mozaic cultural se constituie într-o atrac ţie turistic ă important ă, care d ă o not ă specific ă. O serie de a şez ări s ăte şti cu biserici fortificate se afl ă pe lista Patrimoniului Universal UNESCO, exemplificând localit ăţile colonizate de sa şii din Transilvania, care formeaz ă un tot unitar cu valoare istoric ă, cuprinzând moduri de organizare a spa ţiului, cl ădiri şi urme de activit ăţ i umane care î şi pun pecetea asupra împrejurimilor. Bisericile fortificate se reg ăsesc în num ăr mare într-un perimetru restrâns. Ele constituie o realizare arhitectural ă deosebit ă datorit ă diversit ăţ ii şi folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a evului mediu european. Între cet ăţ ile medievale din sudul Transilvaniei se remarc ă Cetatea s ăseasc ă cu biseric ă din Comuna Vân ători, satul Archita. Punctele arheologice sunt prezente la Cuci, Cip ău, Criste şti, More şti unde s-au p ăstrat dovezi ale existen ţei umane din perioada fierului, a bronzului, ale civiliza ţiei antice şi feudalismului timpuriu.  În categoria altor obiective antropice se includ Muzeul şi Monumentul Petöfi de la Albe şti, precum şi Monumentul Osta şilor Români de la Oarba de Mure ş (comuna Ogra).  Poten ţialul cultural este reprezentat de institu ţiile şi evenimentele cultural-artistice, monumentele de art ă, monumentele tehnice, parcuri şi gr ădini, foarte numeroase şi variate în aceast ă zon ă. Dintre muzeele mai importante men ţion ăm: Muzeul Jude ţean Mure ş, Muzeul de Istorie din municipiul Sighi şoara, Muzeul Etnografic din Reghin, Muzeul de Ştiin ţe Naturale în cadrul Grupului Şcolar “Lucian Blaga” din Reghin, Muzeul Or ăş enesc din Târn ăveni. Între evenimentele culturale men ţion ăm: Festivalul de art ă medieval ă Sighi şoara, Festivalul minorit ăţ ilor etnice – Proetnica Sighi şoara, Zilele Târgu Mure şene.  Poten ţialul turistic al artei şi tradi ţiei populare este reprezentat de cultura material ă şi spiritual ă creat ă în mediul rural care se manifest ă, din punct de vedere turistic prin folclor, festivaluri, colec ţii de obiecte vechi, arhitectur ă rural ă specific ă. Datorit ă izol ării unor localit ăţ i s-a p ăstrat înc ă vie cultura tradi ţional ă cu arhitectura şi tehnica popular ă (construc ţiile de case, por ţi, edificii religioase), materialele folosite, instala ţii tehnice (mori, pive) cu tehnicile utilizate în prelucrarea lemnului, în realizarea de împletituri, ţes ături, pictur ă pe sticl ă, ceramic ă, fier ărit. Pe teritoriul jude ţului Mure ş s-au identificat zone etnografice care prezint ă elemente arhitecturale distincte, me şte şuguri specifice, tipuri diferite de a şez ări, diversitate de obiceiuri, tradi ţii şi gastronomie. Datorit ă suprafe ţelor mari de p ădure, lemnul a servit ca material de construc ţie pentru case şi unelte, existând zone care pot fi considerate prin valoarea construc ţiilor (biserici de lemn, case, por ţi, şuri), rezerva ţii de arhitectur ă popular ă. În cadrul arhitecturii ţă răne şti mure şene, se eviden ţiaz ă peste 40 de biserici de lemn de pe Valea Mure şului, a Gurghiului şi a Nirajului. Între me şte şugurile practicate se num ără împletitul paielor, al papurei, p ănu şilor şi nuielelor în satele Chendu, Viforoasa. Pentru valoarea lor documentar ă pot fi men ţionate centrul de olari de la Deda şi centrul de ceramic ă săseasc ă de la Saschiz. Specificul artei populare maghiare se reg ăse şte în ţes ăturile lucrate la Aluni ş, în zona Sovatei şi a Reghinului, iar decora ţiunile interioare cu motive populare se realizeaz ă pe Valea Gurghiului şi Valea Mure şului. 3.2.1.3. Baza material ă a turismului Constituie oferta secundar ă din turism, având drept componente baza de cazare şi c ăile de comunica ţie.  Baza de cazare a jude ţului Mure ş este divers ă, cuprinzând hoteluri, hanuri şi moteluri, cabane turistice, campinguri, vile, tabere şi pensiuni. Capacit ăţ ile de cazare turistic ă pe teritoriul jude ţului la nivelul anului 2002 cuprindeau 91 unit ăţ i cu 7.820 locuri din care: 21 hoteluri cu 3.142 locuri, 8 hanuri şi moteluri cu 281 locuri, 7 campinguri, unit ăţ i tip c ăsu ţă şi cabane cu 946 locuri, 40 vile turistice cu 2.081 locuri, 4 tabere de elevi şi pre şcolari cu 1.060 locuri, 11 pensiuni cu 310 locuri.

- 19 - Locuri în unit ăţ ile de cazare turistic ă hoteluri

hanuri şi moteluri

39% 4% campinguri, unit ăţ i 12% tip c ăsu ţă şi cabane vile turistice

tabere de elevi şi 4% pre şcolari 14% 27% pensiuni

Principalii indicatori realiza ţi de capacit ăţ ile turistice la nivelul anului 2002:  Capacitatea de cazare: - num ăr de locuri existente la 31 iulie 2002: 7.820 unit ăţ i - num ăr de locuri în func ţiune la 31 iulie 2002: 1.120 mii locuri zile  Num ăr turi şti caza ţi: 115.000  Num ăr înnopt ări: 371.000  Indicele de utilizare a capacit ăţ ii în func ţiune: 33,1%. (Sursa: Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Mure ş)  Al ături de celelalte componente ale bazei materiale, căile de comunica ţie au o contribu ţie important ă, orientând şi canalizând fluxurile turistice. Luând în considerare infrastructura de transport care str ăbate jude ţul Mure ş, caracterizat ă prin diversitate (transport rutier, aerian, cale ferat ă şi drumuri forestiere) se remarc ă pozi ţia avantajoas ă care determin ă un grad ridicat de accesibilitate pentru municipiile Sighi şoara, Târgu Mure ş, Reghin a ora şelor Ludu ş şi Iernut. Pe de alt ă parte, în mediul rural, accesibilitatea prezint ă un grad ridicat în comunele B ălăuşeri, S ărma şu, Ungheni şi Vân ători. 3.2.1.4. Forme de turism în jude ţul Mure ş Diversitatea poten ţialului turistic natural şi antropic permite desf ăş urarea unor forme variate de turism în judeţul Mure ş: • turismul sta ţionar (de sejur) - este concentrat în ariile subcarpatice sau premontane, în zonele din culoarul Mure şului şi în sta ţiunile balneoclimaterice, între care cea mai important ă este Sovata; • turismul balneoclimateric - este prezent în sta ţiunea Sovata (de importan ţă interna ţional ă) la care se adaug ă sta ţiunile de importan ţă na ţional ă şi local ă Sângeorgiu de Mure ş, Ideciu de Jos şi Jabeni ţa; • turismul pentru sporturi de iarn ă - posibilit ăţ i de practicare a schiului exist ă în sta ţiunea Sovata în perioada noiembrie-martie. În sta ţiune este amenajat ă o pârtie de schi cu o lungime de 1 km, aflat ă la o altitudine de 600-900 m; • turismul itinerant - este favorizat de diversitatea capacit ăţ ilor de cazare existente pe raza jude ţului; • turismul cinegetic - este favorizat de men ţinerea unei faune cinegetice valoroase de cervidee, urside şi suide, dintre care, f ără a se afecta echilibrul ecologic la nivelul speciilor, se pot recolta, într-un cadru perfect controlat şi organizat, exemplare de excep ţie. Un interes deosebit chiar şi pentru turismul interna ţional, prezint ă Mun ţii C ălimani şi Gurghiu; • turismul piscicol - este concentrat nu numai în ariile montane, dar şi în zona iazurilor din Câmpia Transilvaniei; • turismul cultural - are ca motiva ţie existen ţa unui valoros patrimoniu cultural-istoric şi etnografic-folcloric cu un caracter original, chiar de unicat (complexe arhitectonice urbane între care Târgu Mure ş şi Sighi şoara sau arii cuprinse în zonele de podi ş şi subcarpatice cu un fond cultural-istoric cu dispersie mare); • turismul de sfâr şit de s ăpt ămân ă - cele mai tipice areale de concentrare a amenaj ărilor turistice pentru aceast ă form ă de turism sunt cele de pe valea Gurghiului, Defileul Deda-Topli ţa şi Sovata; • turismul de afaceri - se dezvolt ă pe m ăsura implement ării în România a standardelor interna ţionale şi a introducerii aquis-lui comunitar european. Loca ţii pentru desf ăş urarea acestui gen de turism exist ă în ora şele Târgu Mure ş, Sighi şoara şi Sovata; • turismul rural/agroturismul – în anul 2002 existau 40 de pensiuni cu un num ăr de 639 locuri. Poten ţialul turistic natural se concentreaz ă în partea nord-estic ă a jude ţului, în comunele montane şi - 20 - subcarpatice. În jude ţul Mure ş au fost declarate sate turistice urm ătoarele localit ăţ i: Gorne şti, Bezid (com. Sângeorgiu de P ădure), Lunca Bradului, Stânceni, Neagra (com. Lunca Bradului), R ăstoli ţa, G ălăoaia (com. Răstoli ţa), Borzia (com. R ăstoli ţa). Poten ţiale sate turistice sunt Gurghiu, L ăpu şna (com. Ib ăne şti). Din punctul de vedere al efectelor pe care le are asupra gospod ăriilor ţă răne şti, agroturismul apare ca o variant ă a dezvolt ării mediului rural, mai ales în zonele cu condi ţii grele de via ţă cum sunt cele din zona montan ă. Satul din aceast ă parte a ţă rii reprezint ă o zon ă în care de multe ori spiritualitatea româneasc ă a interferat cu cea a na ţionalit ăţ ilor conlocuitoare, realizând o simbioz ă plin ă de originalitate. În jude ţul Mure ş se afl ă sate deosebit de interesante prin valorile etno-folclorice, meşte şuguri, gastronomia tradi ţional ă, produsele de crea ţie artistic ă şi prin de ţinerea unor valori recunoscute istorice sau culturale, a şa cum sunt satele pe teritoriul c ărora se afl ă biserici fortificate s ăse şti, sate turistice vitipomicole, pastorale, sate care sunt adiacente unor rezerva ţii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. Începuturi ale acestei forme de turism se reg ăsesc pe valea Mure şului, la Câmpul Cet ăţ ii şi în zona Sighi şoarei. Adres ă util ă: Asocia ţia Na ţional ă de turism rural, ecologic şi cultural – Filiala Mure ş Târgu Mure ş, Bvd. 1848 nr. 23, Bl. C4, Apt. 14 Tel./fax +40-0265-269343 ; E-mail: [email protected] I.2.2.2.Comer ţul Comer ţul este domeniul de activitate care a cunoscut o adev ărat ă explozie în perioada de dup ă revolu ţia anticomunist ă, astfel c ă la finele anului 2002 acest sector reprezenta dup ă industrie, o pondere de 29,1 % în totalul structurii cifrei de afaceri, pe activit ăţ i ale economiei jude ţului. De asemenea, în ceea ce prive şte nivelul investi ţiilor brute efectuate în economie, comer ţul ocup ă locul al doilea, dup ă industrie, cu o cifr ă de afaceri de 1.385 miliarde lei şi o pondere de 18,5% în totalul investi ţiilor. Din totalul de 8.280 unit ăţ i active la nivelul jude ţean în anul 2002, un num ăr de 3.832 unit ăţ i î şi desf ăş urau activitatea în sectorul comercial, reprezentând un procent de 46,3%. Ponderea ridicat ă se men ţine şi în cazul num ărului mediu de persoane ocupate în unit ăţ ile active unde comer ţul reprezint ă 16,5% cu un num ăr de 18.647 persoane ocupate. Cea mai mare concentrare a unit ăţ ilor comerciale şi a num ărului de salaria ţi în acest sector se reg ăse şte în zona municipiului re şedin ţă de jude ţ Târgu Mure ş pe raza c ăruia î şi desf ăş oar ă activitatea 2.148 unit ăţ i comerciale cu un num ăr de 9.701 salaria ţi, urmat ă de zona Reghin (care cunoa şte o evolu ţie economic ă ascendent ă) cu un num ăr de 1.227 unit ăţ i şi 1.958 salaria ţi. Structura activit ăţ ii comerciale, pe zone ale jude ţului, în anul 2003 (nr. unit ăţ i comerciale şi nr.salaria ţi) Nr. Zonare TOTAL Nr.agen ţi economici cu Ponderea Nr. salaria ţi Ponderea num ărului de salaria ţi crt. Localit ăţ i unit ăţ i activ.în domeniul unit ăţ ilor în total comerciale comer ţului pe sectoare comerciale în % comerciale total Alim. Nealim. Alim. % publ. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Iernut 186 92 64 30 3,3 172 1,0 2 Ludu ş 417 194 91 132 7,4 1.667 9,3 3 Reghin 1.227 466 481 280 21,8 1.958 10,9 4 Sighi şoara 699 449 209 41 12,4 2.644 14,8 5 Sovata 491 151 260 80 8,7 856 4,8 6 Târgu Mure ş 2.148 198 1.684 266 38,2 9.701 54,2 7 Tîrn ăveni 459 185 191 83 8,2 886 5,0 TOTAL 5.627 1.735 2.980 912 100,0 17.884 100,0

- 21 - Structura unit ăţ ilor comerciale, pe zone ale jude ţului în anul 2003

8% 3% 7% Zona Iernut Zona Ludu ş 22%o Zona Reghin Zona Sighi şoara 39% Zona Sovata Zona Tg.Mure ş 12% Zona Târnaveni 9%

Începând cu anul 2002, s-au construit mari magazine şi în jude ţul Mure ş: pe drumul na ţional DN 15 Târgu Mure ş – Reghin, în localitatea Ernei, func ţioneaz ă unitatea comercial ă SELGROS Cash&Carry, iar în municipiul Târgu Mure ş, pe drumul european E 60 la intrarea dinspre Cluj-Napoca func ţioneaz ă unitatea comercial ă METRO Cash&Carry şi la ie şirea din ora ş spre Sighi şoara, magazinul UNIVERS-ALL; tot în municipiul Târgu Mure ş, pe drumul european E 60 (por ţiunea Str. Gheorghe Doja) func ţioneaz ă de asemenea o mare unitate comercial ă pentru desfacerea materialelor de construc ţii şi accesorii (SURTEC). Serviciile financiar-bancare Economia jude ţului este sus ţinut ă de sectorul bancar reprezentat de filiale ale societ ăţ ilor bancare şi de asigur ări, precum Banca Comercial ă Român ă (sediul cu central ă şi filial ă), Raiffeisen Bank, Banca Român ă de Dezvoltare – Groupe Societé Generale, Banca Româneasc ă, Banca Comercial ă Carpatica, ING Bank, Banc Post, Piraeus Bank, Unicredit, Banca Ion Ţiriac, Eurom Banc, ABN AMRO Bank, Banca de Credit şi Dezvoltare Romexterra, Banca Transilvania, C.E.C. precum şi o serie de Cooperative de credit sau Bănci Populare. Opera ţiunile institu ţiilor publice se deruleaz ă prin Banca Na ţional ă a României şi Trezorerie. Majoritatea b ăncilor au sucursale şi filiale atât în municipiul de re şedin ţă , cât şi în principalele ora şe. Serviciile oferite sunt diverse şi în general de bun ă calitate, singura dificultate pe care o întâmpin ă agen ţii economici şi persoanele private fiind accesul la credite, pentru acordarea c ărora se solicit ă garan ţii mari. Serviciile financiar-bancare de promovare comercial ă se realizeaz ă prin activit ăţ ile curente de rela ţii cu membrii, sprijinirea procesului investi ţional, prezentarea noilor oferte de produse şi servicii şi prin dezvoltarea celor existente. Puternic reprezentat în jude ţul Mure ş, sectorul IMM-urilor se afl ă într-o strâns ă dependen ţă de sectorul bancar, deoarece principala surs ă de finan ţare a acestui grup de întreprinderi r ămân în continuare băncile comerciale, atât prin creditele pe care acestea le acord ă din fonduri proprii, cât şi prin programele de creditare provenite din alte surse pe care acestea le derulează. O tr ăsătur ă comun ă a creditelor acordate sau derulate de b ănci este aceea c ă, indiferent de utilizarea creditului (investi ţie, desf ăş urarea activit ăţ ii curente, etc.), banca solicit ă şi din partea debitorului o contribu ţie financiar ă. Având în vedere c ă sectorul IMM-urilor cunoa şte o dinamic ă accentuat ă şi înregistreaz ă o importan ţă deosebit ă în ansamblul economiei zonale, analiza pie ţei creditelor acordate trebuie s ă ia în considerare atât evolu ţia, cât şi participarea acestui sector la formarea indicatorilor macroeconomici. Din informa ţiile b ăncilor referitoare la ratele dobânzilor practicate şi creditele acordate IMM-urilor, se constat ă c ă acestea se afl ă pe trendul general descendent al ratei dobânzilor înregistrate în sistem. În ceea ce prive şte destina ţia creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, se remarc ă o pondere mai mare a creditelor destinate finan ţă rii capitalului de lucru, în raport cu cele pentru investi ţii. În plus nu toate b ăncile includ în portofoliu lor de creditare sectorul IMM-urilor. I.2.2.3.Transporturile Transportul public Lungimea total ă a drumurilor publice pe teritoriul jude ţului Mure ş este de 1.944,1 km, densitatea lor fiind de 29,9 km la 100 km² de teritoriu, indicator situat sub media pe ţar ă de 32,9 km/100 km² teritoriu. Starea drumurilor nu se ridic ă la nivelul standardelor europene.

- 22 - Reducerea constant ă în perioada de dup ă anul 1989 a volumului de investi ţii alocate pentru construirea, modernizarea şi între ţinerea drumurilor publice, la care se adaug ă cre şterea de pân ă la 10 ori a traficului greu pe unele tronsoane, au dus la deprecierea continu ă şi progresiv ă a st ării drumurilor publice din jude ţ. • Drumurile na ţionale de pe raza jude ţului, cu o lungime de 402,9 km din care modernizate 375,3 km, reprezint ă 20,7% din totalul drumurilor publice. Din totalul drumurilor na ţionale, doar DN E60 se afl ă în stare foarte bun ă, întrucât a fost reabilitat pe o lungime de 120 km în perioada 1998-2002 (pe întreaga distan ţă de la intrare şi pân ă la ie şirea din jude ţ). Restul drumurilor na ţionale sunt în stare mediocr ă, rea şi foarte rea, având durata de exploatare expirat ă de 1-3 ori. • Drumurile jude ţene şi comunale ale jude ţului (1.541,2 km) au o pondere de 79,3% în totalul re ţelei de drumuri publice. Starea drumurilor jude ţene şi comunale are o influen ţă deosebit ă asupra dezvolt ării locale. Lungimea drumurilor jude ţene este 781,6 km din care modernizate 638,7 km, iar cea a drumurilor comunale este de 759,6 km din care modernizate 98,3 km, reprezentând 40,3% şi respectiv 41,3% din totalul drumurilor publice. Re ţeaua de drumuri publice

Total Din care modernizate: Drumuri na ţionale 402,959 375,275 Drumuri jude ţene 781,602 638,722 Drumuri comunale 759,649 98,291

Densitatea drumurilor publice la 100 km 2 teritoriu

34 32 30 România 28 Jude ţul Mure ş 26 24 1990 2003

• În cadrul jude ţului se pot men ţiona 1.140,4 km de drumuri forestiere , din care cea mai mare parte sunt consolidate, cu îmbr ăcăminte de balast sau macadam. • La 1 iulie 2005 vor începe lucr ările de construc ţie pe sec ţiunea Târgu Mure ş (Ogra) - Câmpia Turzii a autostr ăzii Bra şov - Bor ş, proiect cu termen de finalizare iunie 2008. La 1 ianuarie 2007 vor demara lucr ările pe distan ţa Sighi şoara - Târgu Mure ş (56 km), lucr ări ce se vor încheia în luna decembrie. Ultimul tronson al autostr ăzii pe teritoriul jude ţului, pe distan ţa Sighi şoara – F ăgăra ş, va fi lansat în execu ţie la 1 ianuarie 2009 şi se va încheia în luna decembrie 2012. • O caracteristic ă a jude ţului o constituie dezvoltarea transportului public specific asigur ării de servicii pentru distan ţe scurte şi cu o capacitate medie de transport. Astfel, principalul mijloc de transport îl reprezint ă microbuzul, cu o tendin ţă continu ă de cre ştere în defavoarea autobuzelor, al c ăror num ăr este în scădere datorit ă gradului de uzur ă fizic ă avansat. Transportul c ălătorilor în jude ţ este asigurat de 77.943 vehicule, din care 649 autobuze, 756 microbuze şi 76.538 autoturisme, din care 64.486 proprietate privat ă. Transportul public interurban este asigurat de 15 operatori societ ăţ i comerciale şi asocia ţi, de ţin ători de licen ţă de transport public, existând şi numeroase firme de transport interna ţional. Serviciile de taximetrie s-au dezvoltat mult în ultimii ani. De asemenea exist ă firme care ofer ă posibilitatea închirierii de autovehicule. Transportul public de persoane prin servicii regulate este structurat astfel: - transportul public local – organizat în municipii şi ora şe (excep ţie ora şele nou înfiin ţate Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de P ădure, Sărma ş) deserve şte 281.212 locuitori. - 23 - - transportul public interurban jude ţean - este organizat în 35 grupe şi un num ăr de 185 trasee, cu o lungime pe sens de 5.215 km. Se execut ă 1.346 de curse cu un total de 206 mijloace de transport din care 86 autobuze şi 120 microbuze. - transportul public interjude ţean în jude ţe limitrofe este organizat în 6 grupe şi un num ăr de 31 trasee, cu o lungime pe sens de 3.678 km. Se execut ă 46 de curse cu un total de 28 mijloace de transport din care 25 autobuze şi 3 microbuze ; Re ţeaua de c ăi ferate Cu 48,4 km de cale ferat ă la 1.000 km 2, jude ţul Mure ş se situeaz ă peste media pe ţar ă a acestui indicator de 46,2 km/1.000 km². Jude ţul Mure ş este str ăbătut de 325 km de cale ferat ă din care doar 26,5% (86 km) este electrificat ă, ponderea fiind sub cea a c ăilor ferate electrificate la nivel na ţional (35,8%). Densitatea liniilor de cale ferat ă pe 1.000 km 2 Densitatea liniilor de cale ferat ă 1990 2003 România 47,8 46,2 Jude ţul Mure ş 71,2 48,4 Lipsa resurselor financiare a condus la reduceri drastice în între ţinerea infrastructurii şi refacerea materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ). Acest fapt a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, astfel c ă infrastructura feroviar ă se situeaz ă în prezent sub standardele UE. Transportul aerian Aeroportul Târgu Mure ş, situat pe raza noului ora ş Ungheni, la 12 km distan ţă de re şedin ţa jude ţului, pe drumul european E 60 ce leag ă Târgu-Mure ş de Cluj-Napoca, are o pozi ţie geografic ă deosebit de favorabil ă, întrucât cu excep ţia jude ţului Cluj, jude ţele învecinate nu dispun de aeroporturi. Ca urmare, aeroportul Târgu Mure ş deserve şte un areal geografic de 24.000 km 2, cu o popula ţie aproximativ ă de 1,5 milioane de locuitori, cuprinzând 4 jude ţe: Mure ş, Bistri ţa, Harghita, Covasna. Finalizarea proiectului de construc ţie a PARCULUI INDUSTRIAL în zona aeroportului va avea efecte benefice asupra dezvolt ării economice a jude ţului prin intensificarea traficului aerian şi absorb ţia for ţei de munc ă disponibil ă în zon ă. Lucr ările de construc ţie sunt în curs, urmând a se finaliza în anul 2005. Aeroportul Târgu Mure ş este primul din România care în anul 1994 a devenit membru al Consiliului Interna ţional al Aeroporturilor (ACI). La Târgu Mure ş mai func ţioneaz ă şi un aeroport utilitar – sportiv. I.2.2.4.Telecomunica ţiile Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, a condus la cre şterea num ărului de abona ţi în re ţeaua de telefonie fix ă, astfel încât la 1.000 de locuitori revin 213 abona ţi telefonici. Jude ţul Mure ş se situeaz ă peste media na ţional ă care este 179,8 de abona ţi la 1.000 de locuitori. Dintre ace ştia, 70,3% sunt în mediul urban şi numai 29,7% în mediul rural. • Oferta comercial ă în domeniul telecomunica ţiilor este dominat ă de Compania na ţional ă de telefonie fix ă RomTelecom şi de companiile na ţionale de telefonie mobil ă Orange, Connex şi Zapp.

Nr. abona ţi RomTelecom în jude ţul Mure ş Mediul rural Mediul urban Total Persoane fizice Persoane juridice Total Persoane fizice Persoane juridice 36.612 34.550 2.062 86.860 77.345 9.515

Ponderea de distribu ţie a abonamentelor Romtelecom în mediul urban şi rural

29,65% Mediul rural Mediul urban 70,35%

- 24 - Ponderea de distribu ţie a abonamentelor Romtelecom (pers. fizice şi juridice)

9% Persoane fizice Persoane juridice 91%

În telecomunica ţii se remarc ă un proces alert de modernizare datorit ă expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a cre şterii gradului de acoperire prin telefonia mobil ă. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin ac ţiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea re ţelelor digitale şi prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a comunica ţiilor prin po şta electronic ă. • Pe teritoriul jude ţului se recep ţioneaz ă programele 1 şi 2 ale Televiziunii Române, precum şi programele televiziunilor particulare ANTENA 1 şi PRO TV care au înfiin ţat şi posturi locale. În ultima perioad ă s-a dezvoltat re ţeaua de televiziune prin cablu, care permite recep ţionarea a numeroase alte posturi de televiziune din România şi din str ăin ătate. • În Târgu Mure ş, func ţioneaz ă un post public de radio, pe unde medii, cu emisiuni în limba român ă, maghiar ă şi german ă, c ăruia i se adaug ă numeroase alte posturi private pe unde ultrascurte. I.2.2.5. Re ţeaua Internet Pia ţa serviciilor Internet este reprezentat ă în jude ţ de marii furnizori na ţionali, ca de exemplu:  RDS - Romania Data Systems -(http://www.rdsnet.ro/);  ARtelecom S.A. - operatorul Internet al Romtelecom, dispunând de reţeaua na ţional ă şi de 155+34 Mbps conectivitate Internet extern ă ( http://www.artelecom.ro/ );  Connex-Xnet, Orange - furnizori Internet în special pentru abona ţii serviciilor de telefonie mobil ă (http://www.xnet.ro/). Tarifele serviciilor Internet sunt înc ă foarte mari pentru utilizatorii din România. În general, valorile medii ale tarifelor sunt de 1,6-2 ori mai mari decât valorile medii pentru ţă rile membre UE. Activit ăţ ile de comunica ţii şi re ţele de date sunt coordonate de ANRC - Autoritatea Na ţional ă de Reglementare în Comunica ţii: IGCTI – Inspectoratul General pentru Comunica ţii şi Tehnologia Informa ţiei din cadrul Ministerului Comunica ţiilor şi Tehnologiei Informa ţiei . I.2.2.6. Infrastructura tehnico-edilitar ă Un procent de 99% din sursele ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu ap ă, inclusiv a zonei rurale din jude ţ provin din surse de suprafa ţă şi numai 1% din surse subterane. Capacitatea disponibil ă a surselor utilizate nu este repartizat ă uniform la nivelul jude ţului. Din debitul total captat, ponderea principal ă îi revine v ăii Mure şului, dup ă care urmeaz ă Valea Târnavei Mari. Sursele subterane de ap ă nu joac ă un rol important din cauza debitului foarte redus şi a calit ăţ ii necorespunz ătoare a apelor freatice. În ora şele şi municipiile jude ţului, alimentarea cu ap ă ridic ă probleme de extindere a capacit ăţ ilor de stocare, tratare şi distribu ţie, 60% din re ţele fiind uzate, cele mai multe din metal având durata de serviciu expirat ă. Majoritatea comunelor au proiecte de alimentare cu ap ă curent ă pentru care caut ă finan ţă ri. • Re ţeaua de distribu ţie a apei , în lungime total ă de 1.100 km (2,81% din lungimea pe ţar ă), este repartizat ă în 86 de localit ăţ i ale jude ţului, din care 76 în mediul rural. Volumul total de ap ă potabil ă distribuit ă este 33.650 mii mc/an, din care pentru uz casnic 21.872 mii mc/an. Consumul mediu de ap ă potabil ă/locuitor este de 89,8 mc/an/pers. mult peste media pe ţar ă de 68,3 mc/an/pers.

Volumul de ap ă Consumul mediu de Lungimea reţelei de potabil ă distribuit ă ap ă potabil ă/locuitor ap ă potabil ă km mii mc/an mc/an/pers

România 39.104 1.530.000 89,8 Jude ţul Mure ş 1.100 33.650 68,3

- 25 - Consumul mediu de ap ă potabil ă/locuitor

100,0 Consumul mediu de ap ă 50,0 potabil ă/locuitor mc/an/pers 0,0 România Jude ţul Mure ş

Se constat ă absen ţa în unele localit ăţ i a sta ţiilor de epurare a apelor uzate sau existen ţa unor sta ţii de epurare necorespunz ătoare din punct de vedere al standardelor de calitate. • Re ţeaua de canalizare însumeaz ă cca. 564 km, din care peste 90% revin mediului urban. Starea re ţelei de canalizare este medie spre rea, observându-se sc ăpări importante de ape uzate ce infecteaz ă pânza freatic ă (ex. din fosele septice, decantoare în mediul rural şi din sistemele de canalizare comunale - Sângeorgiu de Mure ş, Ungheni, Sângeorgiu de P ădure). În municipii şi ora şe evacuarea apelor se realizeaz ă în sistem unitar şi numai în mic ă parte în sistem divizor, iar în localit ăţ ile rurale prin fose septice. Doar în mediul urban exist ă canale de scurgere. Vechimea re ţelei de canalizare pân ă la 10 ani 10% 10-20 ani 30% 20-30 ani 40% 30-40 ani 12% peste 40 ani 8%

Vechimea re ţelei de canalizare

pân ă la 10 ani 8% 10% 12% 10-20 ani

30% 20-30 ani 40% 30-40 ani peste 40 ani

Raportat la re ţeaua total ă de distribu ţie a apei, lungimea re ţelei de canalizare acoper ă doar 51,27%. Exist ă numeroase str ăzi, care de şi au re ţele de distribu ţie a apei, nu au re ţele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafa ţa solului, producând fenomene de poluare. I.2.2.7. Fondul imobiliar construit cu destina ţia de locuin ţe Din cele 921 apartamente propuse a se realiza în perioada 2002-2004, pân ă în prezent au fost construite 534 apartamente. Num ărul mediu de camere pe o locuin ţă în jude ţul Mure ş este de 2,29 fiind inferior mediei pe ţar ă (2,6); de asemenea num ărul mediu de persoane/locuin ţă este de 2,63 mai mic fa ţa media pe ţar ă (2,64). În schimb, indicatorii privind suprafa ţa medie pe o persoan ă şi pe o locuin ţă sunt la nivelul mediei pe ţar ă (14,2 şi respectiv 37,9, fa ţă de 14,2 şi 37,5 la nivel na ţional). Un alt grup de indicatori prezint ă dotarea locuin ţelor cu principalele instala ţii edilitare (ap ă curent ă, canalizare, energie electric ă, mod de înc ălzire). Ponderea locuin ţelor care beneficiaz ă de instala ţii edilitare corespunz ătoare la nivel regional, respectiv na ţional, este urm ătoarea: ap ă curent ă 55,5% fa ţă de 53 % nivel na ţional; canalizare 53,6 % fa ţă de 52,51% nivel na ţional; energie electric ă 96,2% fa ţă 97,1% nivel na ţional; înc ălzire prin termoficare sau central ă termic ă 34% fa ţă de 36,4% nivel na ţional. Ponderea gospod ăriilor neelectrificate este de 0,25%. În jude ţul Mure ş exist ă 52 de gospod ării neelectrificate în 6 localit ăţ i, dup ă cum urmeaz ă: 11 gospod ării în satul Ştefaneanca - comuna Zau de Câmpie; 7 gospod ării în Cihargau - comuna Mihe ş; 8 gospod ării în Lotu - Sângeorgiu de P ădure; 7 gospod ării în Nima Mil ăş el - comuna Cr ăie şti; 7 gospod ării în Curete - comuna ; 12 gospod ării în Gurghi ş – comuna Che ţani.

- 26 - Comparând structura fondului de locuin ţe pe forme de proprietate, se remarc ă cre şterea ponderii locuin ţelor din fonduri private de la 90% în anul 1995 la 96,8% în anul 2002, în detrimentul celor din fonduri publice, care scad de la 9,3% în anul 1995 la 2,8% în anul 2002. Fondul de locuin ţe pe forme de proprietate *) - la sfârşitul anului -

9 0 ,0 % 9 0 ,6 % 9 1 ,8 % 9 2 ,1 % 9 2 ,1 % 9 2 ,1 % 9 2 ,1 % 9 6 ,8 %

9 , 3 % 8 , 7 % 7 , 5 % 7 , 2 % 7 , 1 % 7 , 1 % 7 , 1 % 2 , 8 % 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2

Proprietate public ă P roprietate privat ă

*) Diferen ţele până la 100 % reprezint ă alte forme de proprietate. Locuin ţe terminate, dup ă sursa de finan ţare

1 0 0 0 9 0 0 8 0 0 7 0 0 6 0 0 5 0 0 7 8 5 7 9 0 4 0 0 6 9 2 nr. locuinte nr. 3 0 0 5 1 0 5 4 0 5 0 7 4 2 6 4 8 2 2 0 0 1 0 0 1 3 0 1 0 1 5 2 7 7 6 0 0 0 2 9 3 6 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Din fonduri publice Din fondurile popula ţ i e i

Structura fondului imobiliar locativ, pe zone ale jude ţului şi forme de proprietate în anul 2003 Nr. ZONA Num ăr de locuin ţe Suprafa ţa locuibil ă crt. Total din care: Total din care: privat privat 1 Zona Iernut 10.465 10.158 371.994 362.504 2 Zona Ludu ş 26.193 25.720 825.383 809.514 3 Zona Reghin 18.072 17.655 559.973 476.435 4 Zona Sighi şoara 20.496 18.963 787.061 735.631 5 Zona Sovata 21.013 20.663 772.125 760.792 6 Zona Târgu Mure ş 88.108 80.351 971.278 958.305 7 Zona Târn ăveni 20.848 20.086 799.490 774.404 TOTAL 205.195 193.596 5.087.304 4.878.585

I.2.2.8. Energia Energia electric ă Produc ţia, transportul şi distribu ţia energiei electrice au constituit activit ăţ i cu tradi ţie în jude ţul Mure ş, utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public, ca for ţă motrice pentru antrenarea ma şinilor şi utilajelor industriale sau în activit ăţ i casnice fiind cunoscut ă de aproape 100 de ani. • Unitatea reprezentativ ă pentru producerea energiei electrice este Centrala Termoelectric ă de la Iernut cu o putere instalat ă de 800 MW, care face parte din ˝S.C. Termoelectrica S.A. – Filiala Electrocentrale Bucure şti˝ şi care utilizeaz ă drept combustibil gazul metan, fiind conectat ă la S.E.N. prin liniile electrice de înalt ă tensiune care traverseaz ă jude ţul Mure ş. Distribuirea energiei electrice se realizeaz ă de c ătre unitatea teritorial ă a S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A. – SDFEE Târgu Mure ş, ce deserve şte 231.718 beneficiari grupa ţi în mari consumatori, mici consumatori şi consumatori casnici.

- 27 - • Ponderea clien ţilor pe succursale:

Total clien ţi pe sucursale- 2003

86482 158626 SDFEE Alba 181036 SDFEE Miercurea Ciuc 138271 SDFEE Bra şov SDFEE Târgu Mure ş SDFEE Sibiu 231718 237637 SDFEE Sfântu Gheorghe

• Cantitatea de energie electric ă vândut ă în anul 2003 a fost de 3.910.418 MWh, iar repartizarea pe sucursale este prezentat ă în graficul al ăturat:

Vânzare energie electric ă- 2003

SDFEE Alba 6% 14% 18% SDFEE Miercurea Ciuc 11% SDFEE Bra şov SDFEE Târgu Mure ş 21% SDFEE Sibiu 30% SDFEE Sfântu Gheorghe

• Volumul de instala ţii al SDFEE Târgu Mure ş este urm ătorul: 526 km LEA 110 KV; 2612 km LEA m.t.; 3235 km LEA j.t.; 482 km LES m.t.; 969 km LES j.t; 17 Statii 110 KV; 2134 PA si PT. 3.2.9.1 Alimentarea cu gaze naturale Jude ţul Mure ş este principalul produc ător de gaze naturale din România, furnizând peste 60% din totalul extras pe ţar ă. Principalele localit ăţ i, în zona c ărora exist ă capt ări de gaze naturale, sunt: S ărma ş, S ărm ăş el, Ulie ş, Sânm ărtin, Cr ăie şti-Ercea, Zau de Câmpie, Ludu ş, Lunca, etc., acestea fiind în exploatarea Regionalei Gaz Metan (ROMGAZ) Media ş, Schela Târgu Mure ş. • Re ţeaua de distribu ţie a gazului metan are o lungime de 2.738,6 km, iar num ărul localit ăţ ilor în care se distribuie gazul este de 260. Volumul total de gaz distribuit în jude ţ constituie 11,4% din consumul na ţional. Structura consumatorilor de gaze naturale (num ăr consumatori) Sector reziden ţial Sector economic a

ă ia ia ă ial ial ii) ţ ţ ţ ii ii de i i ţ ţ ţ Al Al Total Total Total sectorul chimic locatari) (casnici) colectivi industria (institu distribu industriali reziden comerciali individuali (asocia consumatori districtual Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori Consumatori pt. consumatori din agentului agentului termic 35 120064 117.473 1.085 1.506 10 9 186 3.301 06

Structura consumatorilor de gaze naturale pe sectoare

2,8% Sector reziden ţial Sector economic 97,2%

- 28 -

Structura consumatorilor din sectorul reziden ţial

1,25%

0,90% Consumatori individuali (casnici)

Consumatori colectivi (asocia ţii de locatari)

Al ţi consumatori din sectorul reziden ţial (institu ţii) 97,84%

Structura consumatorilor din Consumatorisectorul economic industria chimic ă

0,29% 0,03% Consumatori pt. producerea de 0,26% energie electric ă 5,30% Consumatori pt. distribu ţia districtual ă a agentului termic Al ţi consumatori industriali

94,13% Consumatori comerciali

• Volumul de gaze naturale furnizat pentru consumatorii din jude ţul Mure ş în anul 2003 a fost de 476,7 mil. mc. şi a avut urm ătoarele destina ţii: Consumul de gaze naturale (mil. mc.) Sector reziden ţial Sector economic

ă ial ţ a ă ia ia ii) ţ ţ Total Total ii ii locatari) de ţ (institu industriali comerciali distribu i consumatorii ţ Consumatori Consumatori Consumatori districtual i consumatorii din ţ Consumatori pt. agentului agentului termic Al industria chimic sectorul sectorul reziden individuali(casnici) Al (asocia Consumatori colectivi 228 248,2 206,5 15,0 26,7 20,5 59,9 106,0 42,1 ,5

Consumul de gaze naturale

48% Sector reziden ţial 52% Sector economic

Consumul de gaze naturale în sectorul reziden ţial

10,76% Consumatori individuali (casnici) 6,04% Consumatori colectivi (asocia ţii de locatari) Al ţi consumatori din sectorul reziden ţial 83,20% (institu ţii)

- 29 - Consumul de gaze naturale în sectorul economic Consumatori industria chimic ă

18,42% 8,97% Consumatori pt. distribu ţia 26,21% districtual ă a agentului termic

46,39% Al ţi consumatori industriali

• Combinatul chimic AZOMURES Târgu Mure ş şi C.T.E. Iernut, caracterizate ca mari consumatoare de gaze naturale, au utilizat 848,5 mil. mc. respectiv 780,5 mil. mc. în baza unor contracte directe cu al ţi furnizori decât S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Târgu Mure ş. 3.2.9.2 Energia termic ă Energia termic ă produs ă în jude ţ este utilizat ă pentru desf ăş urarea unor procese de produc ţie industriale, pentru înc ălzire şi pentru prepararea apei calde menajere. Combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice în marea majoritate a cazurilor este gazul metan. Pân ă la evenimentele din anul 1989, localit ăţ ile urbane se caracterizau prin existen ţa unui sistem centralizat de producere şi distribu ţie a energiei termice organizat pe centrale termice de cartier, sau pe centralele termice de întreprindere. În majoritatea localităţ ilor rurale înc ălzirea s-a realizat şi se realizeaz ă local, fiind utilizat drept combustibil gazul metan sau lemnul. În prezent, producerea energiei termice se realizeaz ă tot mai mult în centrale individuale de apartament, în timp ce sistemul centralizat pierde teren ca urmare a cre şterii tarifelor şi a g ăsirii unor solu ţii alternative din partea consumatorilor. Energia termic ă este distribuit ă în 6 localit ăţ i, din care 4 sunt urbane. Puterea termic ă instalat ă necesar ă este de 366,3 Gcal/h care reprezint ă 68,9% din totalul capacit ăţ ii instalate ini ţial, iar num ărul apartamentelor r ămase racordate la sistemul centralizat este de 41.337, respectiv 63,9%. Sistemul centralizat de producere a energiei termice este activ în municipiile Târgu Mure ş (operator S.C. Energomur S.A. Târgu Mure ş), Sighi şoara (operator S.C. Apa Termic Transport S.A. Sighi şoara), Reghin (operator R.A.G.C.L. Reghin). Situa ţia apartamentelor debran şate în anul 2003 era urm ătoarea: Târgu Mure ş 17,0 %, Sighi şoara 46,2 %, Reghin 77,5 %, Târn ăveni 97,0 %, Ludu ş 99,1 %, Sovata 100 %. Pentru reabilitarea tehnic ă a infrastructurii sistemelor centralizate de înc ălzire urban ă r ămase în func ţiune sunt necesare aproximativ 3.000 mld. lei (la nivelul anului 2003), din care: 29,9 % modernizare centrale termice, 62,2 % modernizare re ţele, 1,7 % modernizare puncte termice, 3,5 % contorizare complet ă, 2,7 % repara ţii in subsoluri tehnice.

Evolu ţia sectorului privat şi a mediului de afaceri  Sectorul privat Sectorul privat a cunoscut o evolu ţie ascendent ă mai ales dup ă anul 1995, având o pondere semnificativ ă în totalul cre şterii economice şi o contribu ţie important ă la formarea produsului intern brut. Dac ă în anul 1991 sectorul privat contribuia la formarea P.I.B.–ului cu o pondere de 16,4%, în anul 1995 ponderea sa a crescut la 45,3%, ajungând la 66,8% în anul 2001 şi la 67,9% în anul 2002. Privatizarea accentuat ă a sectorului de stat, mai ales în industrie, a avut drept consecin ţă disponibiliz ări masive de personal care a fost absorbit de sectorul privat, sector care nu a compensat totu şi dispari ţia locurilor de munc ă pe ansamblul economiei. Transferul de active din sectorul de stat în cel privat fiind un fenomen caracteristic perioadei de tranzi ţie, nu a dus neap ărat la formarea de noi locuri de munc ă. Privatizarea întreprinderilor de stat a fost înso ţit ă, în multe cazuri, de dezintegrarea pe vertical ă a unor ramuri economice şi ca o consecin ţă , de concedierea angaja ţilor. Pe de alt ă parte, au luat fiin ţă noi societ ăţ i comerciale creatoare de noi locuri de munc ă, ele constituind noua structur ă a economiei private. Ritmul de dezvoltare al întreprinderilor mici şi mijlocii este dovada faptului c ă noua politic ă economic ă a redirec ţionat alocarea resurselor financiare la noile cerin ţe ale pie ţei. Exist ă totu şi mai mul ţi factori care concur ă la frânarea înfiin ţă rii de noi întreprinderi: - de şi creditele acordate sectorului privat au crescut în ultimii doi ani, ponderea lor în volumul total al creditelor pe întreaga economie este înc ă mic ă; - 30 - - infrastructura institu ţional ă a intermediarilor financiari este înc ă slab ă; - accesul greoi la finan ţă ri r ămâne unul din principalele obstacole în calea înfiin ţă rii de noi întreprinderi, mai ales din categoria celor mici şi mijlocii; - cadrul legislativ incomplet şi instabil este un alt factor care inspir ă nesiguran ţă , o bun ă parte din m ăsurile legislative cu privire la încurajarea IMM - urilor fiind înc ă în studiu în vederea cre ării unui nou cadru fiscal mai încurajator. A fost adoptat ă Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinz ătorilor priva ţi pentru înfiin ţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Mediul de afaceri Potrivit Registrului Comer ţului, în jude ţul Mure ş exist ă un num ăr de 24.084 firme din care: 8.286 persoane fizice (4.042 asocia ţii familiare şi 4.244 persoane fizice autorizate) şi 15.798 persoane juridice (122 organiza ţii cooperatiste, 3 regii autonome, 423 societ ăţ i pe ac ţiuni, 31 societ ăţ i în comandit ă simpl ă, 26 societ ăţ i pe nume colectiv şi 15193 societ ăţ i cu r ăspundere limitat ă). Dintre acestea 77,3% sunt în func ţiune, 17,7% au fost dizolvate în conformitate cu prevederile Legii 314/2001, un procent de 1,7% au fost radiate şi doar 0,24% se afl ă în lichidare sau faliment. Din totalul firmelor înregistrate, 1.681 firme sunt cu participare str ăin ă de capital, în sum ă de 2.076.483.954 mii lei, din care 84.325.176 USD. În prezent mediul de afaceri se caracterizeaz ă prin:  costul for ţei de munc ă este mai mare în servicii, care sunt concentrate în ora şe, unde ponderea societ ăţ ilor comerciale mari este mai ridicat ă;  cea mai mare profitabilitate raportat ă la cifra de afaceri s-a ob ţinut la categoria societ ăţ ilor mijlocii;  în sectorul de stat s-a înregistrat o profitabilitate mai scăzut ă decât în sectorul privat, firmele mari fiind mai pu ţin rentabile decât IMM – urile;  în cursul anului 2003 în jude ţul Mure ş au fost înregistrate 825 firme noi;  între investitori, dup ă ţara de provenien ţă a capitalului social investit, pe primul loc se situeaz ă Ungaria cu 446 societ ăţ i şi o participare la capitalul social de 600.117.233 mii lei, din care 28.201.161 USD; urmat ă de Germania cu 397 societ ăţ i şi o participare la capitalul social de 239.436.771 mii lei, din care 18.265.951 USD; Turcia cu 79 societ ăţ i şi 353.472.388 mii lei, din care 16.119.586 USD şi Italia cu 241 societ ăţ i şi 160.623.327 mii lei din care 8.913.350 USD (clasamentul primelor 30 societ ăţ i cu participare str ăin ă din jude ţul Mure ş este prezentat în tabelul de la sfâr şitul acestui subcapitol);  investi ţiile str ăine majore au fost realizate în sectoare ca: industria lemnului, industria farmaceutic ă, industria alimentar ă, industria chimic ă, industria tutunului şi cea a b ăuturilor alcoolice;  cea mai mare productivitate a muncii se înregistreaz ă în sectorul comer ţului cu ridicata şi în sectorul turismului. În viitor se contureaz ă urm ătoarele tendin ţe în mediul de afaceri din jude ţul Mure ş: - cre şterea activit ăţ ii din industrie, construc ţii, comer ţ şi servicii; - în sectorul industrial se urm ăre şte înfiin ţarea unor activit ăţ i industriale performante, nepoluante, retehnologizarea proceselor de fabrica ţie, recuperarea tradi ţiei micii industrii; - dezvoltarea serviciilor financiare şi de consultan ţă , cre şterea nivelului de ocupare a for ţei de munc ă, realizarea parcului industrial/tehnologic, aplicarea principiului prevenirii polu ării, dezvoltarea sectoarelor IMM cu activitate în domeniul produc ţiei şi solu ţionarea problemei privind eliminarea controlat ă a de şeurilor industriale toxice şi periculoase; - acordarea de facilit ăţ i fiscale, în sectorul privat ; - vitalizarea mediului economic local prin implementarea de tehnologii de produc ţie moderne cu sprijinul capitalului str ăin. În ce prive şte ini ţierea şi dezvoltarea de afaceri, cele mai importante institu ţii implicate sunt: Camera de Comer ţ şi Industrie, Şcoala Român ă de Afaceri, Evaluator Târgu-Mure ş, Consiliul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Târgu Mure ş, Uniunea General ă a Industria şilor şi Patronilor din jude ţul Mure ş şi Asocia ţia Jude ţean ă de dezvoltare Montan ă Mure ş. Aceste organiza ţii au avut o activitate intens ă în ultimii ani privind asigurarea de consultan ţă şi promovare în afaceri pe întreg teritoriul jude ţului.  Oficiul Registrului Comer ţului şi Biroul unic În sprijinul celor interesa ţi în organizarea unor afaceri se afl ă Oficiul Registrului Comer ţului cu sediul în municipiul Târgu Mure ş strada Gheorghe Doja nr.9, tel.: +40-0265-264183; fax +40-0265-268121.

- 31 - În vederea ob ţinerii înregistr ării şi autoriz ării func ţion ării comercian ţilor, în cadrul Oficiului Registrului Comer ţului func ţioneaz ă Biroul unic, având aceea şi loca ţie, în municipiul Târgu Mure ş strada Gheorghe Doja nr.9, tel.: +40-0265-264183; fax +40-0265-268121  Infrastructura pentru afaceri În scopul îmbun ătăţ iri mediului de afaceri în România prin determinarea deciziei de a investi în îmbun ătăţ irea infrastructurii economice regionale din parcurile industriale, a fost adoptat ă Ordonan ţa 65/2001 privind constituirea şi func ţionarea parcurilor industriale. De asemenea, Programul Phare - Componenta de Coeziune Economic ă şi Social ă, subcomponenta de Infrastructur ă Regional ă are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de afaceri, în special dezvoltarea de parcuri industriale. În acest sens, la nivelul jude ţului Mure ş a fost aprobat pentru finan ţare prin Programul Phare 2001, proiectul Parcul Industrial Mure ş - platforma Vidras ău, Ungheni . Parcul Industrial Mure ş va fi realizat pe platforma Vidras ău (ora şul Ungheni), la 18 km sud-est de municipiul Târgu Mure ş. Ini ţiatorul proiectului este Consiliul Jude ţean Mure ş, în colaborare cu Prim ăriile comunelor Ungheni şi Sânpaul. Parcul va avea o suprafa ţă total ă de 40,9 ha şi se va situa în vecin ătatea principalelor re ţele de comunica ţii, incluzând drumul european E 60, calea ferat ă Târgu Mure ş - R ăzboieni şi aeroportul interna ţional Târgu Mure ş. Obiectivul vizat este acela de a atrage industrii u şoare şi de înalt ă tehnologie. Capacitatea proiectat ă este de circa 50 de loturi, având în medie 5.000 metri p ătra ţi. De asemenea, este prev ăzută realizarea unei infrastructuri complete pentru partea industrial ă, precum şi o zon ă administrativ ă şi de servicii publice. Materializarea acestui proiect va conduce la crearea a 1.800 de locuri de munc ă, dintre care 300 în perioada de construc ţie şi 1.500 în faza opera ţional ă. Proiectul a ţinut seama de condi ţiile de protec ţie a mediului şi se anticipeaz ă ca, prin relocarea unor industrii din zonele de aglomerare urban ă şi modernizarea tehnologic ă a acestora, s ă se ob ţin ă o reducere a polu ării în întreaga regiune. Proiectul va fi finan ţat de Uniunea European ă (3.815.041,71 €) şi de Guvernul României, (1.271.680,57 €), prin Programul Phare 2000. Lucr ările de construc ţie vor fi finalizate în octombrie 2004.

- 32 - I.3. Capitalul social I.3.1. Structura şi dinamica popula ţiei Popula ţia, ca principal element al societ ăţ ii, ocup ă un loc deosebit în evaluarea economico-social ă a jude ţului, fiind atât factor, cât şi ca scop al dezvolt ării. La 1 iulie 2002, popula ţia jude ţului Mure ş însuma 588.359 locuitori, ocupând locul 14 între jude ţele României, cu o pondere de 2,7 % din totalul popula ţiei ţă rii. Evolu ţia num ărului popula ţiei jude ţului din ultimii 25 ani relev ă o cre ştere între 977 şi 1991, urmat ă de o sc ădere continu ă între 1991 şi 2003.

Evoluþia numãrului populaþiei din judeþul Mureº în perioada 1977 - 2003

630000 620000 610000 600000 590000 580000

nr.locuitori 570000 560000 1I 1VII.19801V 1V 1VII.19911V 1VII.19951V 1VII.20021V . 1977 II II.1990 II II II .1985 .1992 .2000 .2003

Structura popula ţiei pe sexe înregistreaz ă în ultimii 25 ani o u şoar ă sc ădere a ponderii b ărba ţilor (de la 49,5% la 49%), concomitent cu cre şterea ponderii femeilor (de la 50,5% la 51%). Tendin ţa este aceea şi cu cea de la nivel na ţional. La 1 ianuarie 2004, în jude ţul Mure ş erau 286.709 b ărba ţi - 49 % şi 298.552 femei – 51%. Distribu ţia popula ţiei pe medii, relev ă o evolu ţie interesant ă, care reflect ă muta ţiile intervenite în structura economiei jude ţului şi a organiz ării administrativ-teritoriale. Ca urmare a procesului de industrializare din perioada socialist ă, ponderea popula ţiei din mediul urban a crescut continuu, de la 33,9 % la 1 iulie 1970, pân ă la 51,8 % la 1 iulie 1995. A urmat o perioad ă de 3 ani de stagnare, dup ă care, datorit ă disponibiliz ărilor masive din perioada tranzi ţiei, ponderea popula ţiei urbane a sc ăzut an de an, ajungând la 1 iulie 2002 s ă reprezinte 49,3 % din totalul popula ţiei, iar popula ţia din mediul rural 50,7 %. Aceast ă evolu ţie urmeaz ă dinamica înregistrat ă la nivelul întregii ţă ri, fiind o consecin ţă direct ă a transform ărilor survenite în economia na ţional ă. În anul 2003, datorit ă trecerii unor comune la statutul de ora şe, structura popula ţiei pe medii a suferit modific ări în sensul cre şterii din nou a ponderii popula ţiei urbane. Totu şi, aceast ă modificare nu este înso ţit ă de o îmbun ătăţ ire a situa ţiei economice şi sociale a acestor localit ăţ i, locuitorii acestora confruntându-se cu probleme sociale generate în principal de lipsa locurilor de munc ă. STRUCTURA POPULA ŢIEI PE MEDII ŞI SEXE, LA 1 IANUARIE 2004

47,7% 52,3% 51,0% 49,0%

urban rural masculin feminin

Densitatea popula ţiei jude ţului este în sc ădere, ajungând la 1 iulie 2002 la 87,6 locuitori/km 2, sub densitatea înregistrat ă pe ţar ă la aceea şi dat ă (91,4 locuitori/ km 2). În mediul urban, densitatea popula ţiei era la 1 ianuarie 2004 de 370,4 locuitori/ km 2 , iar în mediul rural 47,4 locuitori/ km 2. Principalele aglomer ări urbane sunt municipiul Târgu Mure ş, re şedin ţa de jude ţ cu 3.023,3 loc/km 2, precum şi municipiile Reghin cu 660,4 loc/km 2, Târn ăveni cu 522,1 loc./km 2 şi Sighi şoara cu 347 loc/km 2. În mediul rural, cele mai populate zone sunt comunele limitrofe municipiului Târgu Mure ş : Sîncraiu de Mure ş (313,2 loc./km 2), Sîngeorgiu de Mure ş (284,8 loc./km 2), Criste şti (426,2 loc./km 2), P ănet (233,7 loc./km 2) şi Sântana de Mure ş (166,8 loc./km 2). Dintre localit ăţ ile cu cea mai redus ă densitate a popula ţiei men ţion ăm: • în mediul urban – ora şele Iernut cu 91,3 loc./km 2, Sângeorgiu de Pădure cu 78,8 loc./km 2, Sovata cu 61,1 loc./km 2 ; • în mediul rural – comunele Lunca Bradului cu 7 loc./km 2, R ăstoli ţa cu 8,2 loc./km 2, Stânceni cu 12,3 loc./km 2, V ătava cu 12,6 loc./km 2. - 33 -

I.3.1.1. Caracteristici demografice Rata natalit ăţ ii în jude ţul Mure ş în perioada 1995 – 2003 s-a situat peste nivelul pe ţar ă (10,8 0 /00 în 2003), având o evolu ţie favorabil ă fa ţă de tendin ţa de sc ădere care se înregistreaz ă la nivel na ţional.

RATA NATALIT ĂŢ II ÎN JUD. MURE Ş ŞI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995 - 2003

11,5 11 10,5 MURE Ş 10 ROMÂNIA 9,5 9 i vii la 1000 locuitori 1000 la vii i ţ 8,5 scu

ă 5 6 8 9 0 1 2 3

n 0 199 199 199 199 200 200 200 l l l l l u u u u u An An Anul 1997Anul An An An Anul 20 Anul Analiza natalit ăţ ii pe medii eviden ţiaz ă faptul c ă în mediul rural aceasta este mai mare decât în mediul urban.

RATA NATALIT ĂŢII PE MEDII ÎN JUD.MURE Ş ÎN ANUL 2003

Rural 12,2 Rural Urban 9,4 Urban

0 3 6 9 12 15

Rata mortalit ăţ ii generale în jude ţul Mure ş în perioada 1995 – 2003 s-a situat peste nivelul 0 înregistrat pe ţar ă (12,5 /00 în 2003), fiind influen ţat direct atât de factori de ordin biologic, cât şi economico-sociali.

RATA MORTALIT ĂŢ II GENERALE ÎN PERIOADA 1995 - 2003, ÎN JUDE ŢUL MURE Ş ŞI ÎN ROMÂNIA

13,5 13 12,5 MURE Ş 12 ROMÂNIA 11,5 11 10,5 decese la 1000 lalocuitori decese 1000 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Analiza ratei generale a mortalit ăţ ii pe medii eviden ţiaz ă faptul c ă în mediul rural, de şi natalitatea este mai crescut ă, ea nu compenseaz ă nivelul mortalit ăţ ii care atinge un nivel destul de ridicat, peste media jude ţului.

- 34 - RATA MORTALIT ĂŢ II GENERALE PE MEDII ÎN JUDE ŢUL MURE Ş, ÎN ANUL 2003

Rural 14,8

Urban 10,2

0 3 6 9 12 15

Evolu ţia principalilor indicatori demografici din perioada 1990 – 2003 eviden ţiaz ă tendin ţa de îmb ătrânire a popula ţiei jude ţului Mure ş, sporul natural fiind negativ în ultimii 10 ani şi având un trend 0 descendent (-2,5 /00 în 2002). Aceast ă tendin ţă este confirmat ă şi de sc ăderea continu ă a fertilit ăţ ii feminine 0 0 (41,6 /00 în 2002 fa ţă de 66,6 /00 în 1989), precum şi de structura popula ţiei pe grupe de vârste înregistrat ă în anul 2002 . 0 • Sporul natural /00 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MURE Ş - 2,2 -2,7 -1,8 -1,6 -1,6 -0,2 -1,7 -2,5 -1,7 ROMÂNIA -1,6 -2,5 -1,9 -1,5 -1,4 -0,9 -1,8 -2,7

Grupa de TOTAL Mediul urban Mediul rural vârst ă Nr. pers. % Nr. pers. % Nr. pers. % 0 – 19 ani 145.538 25,1 67.459 23,8 78.079 26,3 20 – 39 ani 174.050 30 90.827 32 83.223 28 40 – 59 ani 145.619 25,1 79.126 14,7 66.493 20,7 60 – 79 ani 103.118 17,7 41.654 1,6 61.464 2,6 peste 79 ani 12.526 2,1 4.693 27,9 7.833 22,4 Se observ ă c ă îmb ătrânirea popula ţiei este mai acentuat ă în mediul rural, ceea ce reflect ă situa ţia economic ă din satele şi comunele jude ţului, unde în general nu exist ă agen ţi economici care s ă absoarb ă for ţa de munc ă disponibil ă, singura ocupa ţie fiind agricultura realizat ă prin mijloace neperformante. Aceast ă situa ţie impune luarea de m ăsuri active de stimulare a natalit ăţ ii, protec ţia social ă a vârstnicilor, concomitent cu impulsionarea activit ăţ ilor economice. Durata medie a vie ţii locuitorilor jude ţului Mure ş înregistreaz ă o tendin ţă de u şoar ă cre ştere, fiind de 70,90 ani pentru perioada 2000 – 2002, valoare situat ă îns ă sub media pe ţar ă (71,18 ani), ceea ce impune aplicarea unor m ăsuri la nivel jude ţean care s ă duc ă la îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate şi a condi ţiilor de via ţă . În ceea ce prive şte migra ţia popula ţiei, statisticile eviden ţiaz ă faptul c ă în ultimii 10 ani soldul balan ţei interjude ţene a schimb ărilor de domiciliu a fost pozitiv, num ărul sosirilor în jude ţ fiind superior num ărului plec ărilor din jude ţ (în 2002 soldul a fost de +926 persoane). Structura popula ţiei pe na ţionalit ăţ i relev ă anumite modific ări survenite în ultimii 25 ani, semnificative fiind dublarea num ărului de rromi şi reducerea drastic ă a num ărului de locuitori de na ţionalitate german ă. Recens ământul din 5 ianuarie 1977 Recens ământul din 18 martie 2002 Na ţionalitatea Num ărul popula ţiei Structura (%) Num ărul popula ţiei Structura (%) Români 299.380 49,4 309.375 53,26 Maghiari 265.785 43,9 228.275 39,30 Rromi ( ţigani) 19.574 3,2 40.425 6,96 Germani 19.741 3,3 2.045 0,35 Evrei 660 0,1 150 0,03 Alte na ţionalit ăţ i 408 0,1 493 0,08 Na ţionalitate nedeclarat ă 88 0,02 TOTAL 605.380 100 580.851 100,0

- 35 - I.3.2. S ănătatea I.3.2.1. Starea de s ănătate Starea de s ănătate a popula ţiei jude ţului Mure ş este influen ţat ă de o multitudine de factori, atât de ordin biologic, cât şi socio-economic, ea fiind în acela şi timp şi un indicator al condi ţiilor de via ţă ale locuitorilor acestui jude ţ. În anul 2002, grupele popula ţionale expuse la risc, mari consumatoare de servicii medicale, reprezentau aproximativ 20% din totalul popula ţiei jude ţului, fiind repartizate pe grupe de vârst ă, medii şi sexe dup ă cum urmeaz ă : Mediu urban Mediu rural Grupa expus ă la risc Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin 0 – 1 an 2.533 1.309 1.224 3.535 1.797 1.738 1 – 4 ani 10.069 5.190 4.879 15.090 7.687 7.403 65 ani şi peste 32.261 13.276 18.985 52.134 21.808 30.326 TOTAL 44.863 19.775 25.088 70.759 31.292 39.467 Se constat ă c ă peste 60 % din num ărul persoanelor aflate în grupele expuse la risc se afl ă în mediul rural, ceea ce impune dezvoltarea serviciilor de s ănătate din zona rural ă. Pe fondul unui spor natural negativ, mortalitatea infantil ă şi mortalitatea matern ă sunt indicatori extrem de importan ţi în stabilirea st ării de s ănătate a popula ţiei jude ţului. S ănătatea copilului şi a mamei reprezint ă una din problemele prioritare de s ănătate public ă. Protec ţia materno-infantil ă rezult ă din caracteristicile proprii ale acestor grupuri popula ţionale, fiind grupurile cele mai expuse la boal ă/deces, datorit ă reactivit ăţ ii sc ăzute fa ţă de agresivitatea factorilor de mediu şi o receptivitate crescut ă la boal ă. Prin urmare, determin ă nevoi specifice, necesit ă îngrijiri particulare şi asisten ţă preferen ţial ă. 0 Rata mortalit ăţ ii infantile înregistreaz ă în ultimii ani o u şoar ă tendin ţă de sc ădere (15,6 /00 în 2003), evolu ţia fenomenului fiind favorabil ă fa ţă de evolu ţia lui la nivel na ţional.

EVOLUÞIA RATEI MORTALITÃÞII INFANTILE ÎN JUD.MUREª ªI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995-2003

25 20 15 10 5 nãscuþi vii nãscuþi

decese decese la 1000 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MUREª ROMÂNIA

În mediul rural, rata mortalit ăţ ii infantile a fost în 2003 mai crescut ă decât în mediul urban, ca o consecin ţă direct ă a nivelului de trai mai redus din aceast ă zon ă. Cele mai ridicate rate ale mortalit ăţ ii infantile s-au înregistrat în zonele Sângeorgiu de P ădure şi Târn ăveni, iar cea mai sc ăzut ă în Târgu Mure ş.

MORTALITATEA INFANTILÃ ÎN JUD.MUREª ÎN ÎN ANUL 2003 ÎN PROFIL TERITORIAL

22 23,26 11,95 17,48 15,13 12,85 Reghin Sp.Mun. Sp.Mun. Padure Tarnaveni Sighisoara Sp.Mun. Sp.Mun. Sp.Mun. Sp.Mun. .Tg.Mures CS Sang. Sang. CS Sp.Or. Ludus Sp.Or. Sp.CL.Jud.Urg

Rata mortalit ăţ ii materne înregistreaz ă o tendin ţă de cre ştere, în anul 2003 atingând o valoare (0,63 0 0 /00 ), cu mult peste nivelul atins în anii anteriori (0,22 /00 ). Se constat ă c ă multe din decese apar în rândul popula ţiei rrome neaflate în eviden ţa medicilor de familie.

- 36 - EVOLU ŢIA RATEI MORTALIT ĂŢ II MATERNE ÎN JUD. MURE Ş ŞI ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1995 - 2003

0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Mures România În cursul anului 2003 au fost raportate un num ăr de 85.469 cazuri, fa ţă de 97.058 în anul 2002, 0 înregistrându-se o sc ădere u şoar ă a morbidit ăţ ii prin boli transmisibile, de la 16.709,62 /0000 locuitori în 0 anul 2002, la 14.585,41 /0000 locuitori în anul 2003. Principalele boli care au dus la decese în perioada 1996 – 2002 au fost : • Boli ale aparatului circulator – principala cauz ă a deceselor (peste 60 % din decese în 2002, evolu ţia fiind în cre ştere) ; • Tumori – a doua cauz ă a deceselor (17,4 % din decese în 2002, în u şoar ă sc ădere fa ţă de 2001) ; • Boli ale aparatului respirator – reprezint ă 5,2 % din decesele înregistrate în anul 2002. În ceea ce prive şte infec ţia HIV/SIDA, în jude ţul Mure ş exist ă în eviden ţă 426 cazuri, depistate şi confirmate în perioada 1990 - 2003. Pân ă la sfâr şitul anului 2003 au decedat 212 bolnavi, din care 13 bolnavi în cursul anului 2003. I.3.2.2. Furnizorii de servicii de s ănătate Sistemul sanitar cuprinde atât baza material ă, cât şi personalul medico-sanitar. Prin dotarea existent ă, jude ţul Mure ş ocupa în anul 2002 locul 8 pe ţar ă, de ţinând o pondere de 3 % din totalul paturilor din unit ăţ ile sanitare la nivel na ţional. Unit ăţ ile sanitare existente în 2002, pe forme de proprietate sunt : Denumirea unit ăţ ii Proprietate public ă Proprietate privat ă - num ăr unit ăţ i - - num ăr unit ăţ i - 4Spitale 7 - 4Policlinici 2 12 4Dispensare medicale 10 - 4Centre de s ănătate 4 - 4Preventorii 1 - 4Cabinete medicale şcolare 18 - 4Cabinete medicale individuale 271 234 4Cabinete stomatologice 71 145 4Farmacii 12 142 4Ambulatorii de spital 6 - 4Ambulatorii de specialitate 3 - 4Cabinete medicale de special.individuale 53 - 4Laboratoare medicale - 3 4Laboratoare de tehnic ă dentar ă - 50 4Centre medicale - 1 4Depozite farmaceutice - 14 Evolu ţia sistemului sanitar din ultimii ani s-a încadrat în tendin ţa general ă de pe plan na ţional în sensul dezvolt ării continue a unit ăţ ilor sanitare din sistemul privat şi sc ăderii num ărului de unit ăţ i publice (în special cabinete stomatologice şi farmacii). În anul 2002, num ărul de paturi în spitale a fost de 4.903, la 1.000 locuitori revenind un num ăr de 8,3 paturi. În anul 2003, num ărul de paturi în unit ăţ ile sanitare a sc ăzut la 4.340, ele fiind repartizate în spitalele pentru îngrijiri acute (3.578 paturi) şi spitale pentru îngrijiri de lung ă durat ă (762 paturi). În mediul urban se concentreaz ă cea mai mare parte a unit ăţ ilor sanitare, existând şi unit ăţ i de elit ă în municipiul Târgu Mure ş, dotate cu aparatur ă performant ă, şi cadre medicale cu înalt ă specializare: · Spitalul Clinic Jude ţean de Urgen ţă Tg. Mure ş, unitate de interes regional (2.333 paturi); · Serviciul Mobil de Urgen ţă , Reanimare şi Descarcerare ( SMURD) Tg. Mure ş, unitate de asisten ţă medical ă de urgen ţă prespitaliceasc ă recunoscut ă pe plan na ţional; · Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Tg. Mure ş, unitate de excelen ţă aflat ă în directa subordonare a Ministerului S ănătăţ ii (200 paturi).

- 37 - În mediul rural şi în localit ăţ ile recent devenite ora şe, exist ă urm ătoarele tipuri de servicii de s ănătate: 4 Centre de S ănătate (112 paturi în total) – în localit ăţ ile Sângeorgiu de P ădure, S ărma şu, Sovata, Miercurea Nirajului; 20 Centre de Permanen ţă Rurale; Preventoriul TBC Gorne şti (105 paturi); 2 Unit ăţ i de asisten ţă medico – social ă (30 paturi). În jude ţul Mure ş exist ă 2 unit ăţ i de îngrijire la domiciliu în sistem privat, în municipiile Tg. Mure ş şi Sighi şoara.

Personalul medico-sanitar existent a înregistrat o cre ştere continu ă a num ărului de cadre la toate categoriile, jude ţul Mure ş ocupând în 2002 locul 6 pe ţar ă la num ărul de medici şi locul 5 la num ărul personalului medical mediu. De şi num ărul medicilor stomatologi a crescut, fa ţă de anii anteriori se înregistreaz ă totu şi o sc ădere a ponderii num ărului de stomatologi, jude ţul Mure ş ocupând în anul 2002 locul 14 pe ţar ă. Num ărul cadrelor medicale din sectorul privat a crescut an de an, în special la medicii stomatologi (53,7 % în 2002) şi farmaci şti (81,9 % în 2002). 1997 *) 1998 *) 1999 *) 2000 *) 2001 *) 2002 *) Denumire personal medical MEDICI 1.439 1.463 1.596 1.575 1.580 1.690 Locuitori la un medic 419 412 377 382 381 348 Medici la 10.000 locuitori 23,9 24,3 26,5 26,2 26,2 28,7 STOMATOLOGI 190 195 207 197 226 268 Locuitori la un stomatolog 3.172 3.091 2.906 3.054 2.665 2.195 Stomatologi la 10.000 locuitori 3,2 3,2 3,4 3,3 3,8 4,6 FARMACI ŞTI 289 308 361 372 393 392 Locuitori la un farmacist 2.085 1.957 1.666 1.617 1.533 1.501 Farmaci şti la 10.000 locuitori 4,8 5,1 6,0 6,2 6,5 6,7 PERSONAL SANITAR MEDIU 3.689 3.785 3.874 3.680 3.831 4.135 Locuitori la un cadru sanitar mediu 163 159 155 163 157 142 Personal sanitar mediu la 10.000 locuitori 61,2 62,8 64,4 61,2 63,6 70,3 Personal sanitar mediu la un medic 2,6 2,6 2,4 2,3 2,4 2 ,4 PERSONAL AUXILIAR 2.148 2.183 2.085 2.190 2.176 2.648 *) Inclusiv sector particular şi mixt. Cu toate c ă num ărul cadrelor medicale este mare la nivelul jude ţului, analiza distribu ţiei acestora pe medii eviden ţiaz ă faptul c ă, de şi în mediul rural tr ăiesc mai mult de jum ătate din locuitorii jude ţului, ace ştia sunt deservi ţi de numai 11 % din totalul medicilor şi numai 15,7 % din totalul stomatologilor. Datorit ă st ării precare a infrastructurii din mediul rural, a cheltuielilor suplimentare pentru deplasare, accesul popula ţiei din mediul rural la serviciile de s ănătate este îngreunat. Aceasta constituie o problem ă extrem de important ă care necesit ă m ăsuri de îmbun ătăţ ire a situa ţiei.

- 38 -

I.3.3. Educa ţia Prin demersurile educa ţionale promovate de Inspectoratul Şcolar Jude ţean Mure ş s-a îmbun ătăţ it actul educa ţional în şcolile din jude ţ – s ăli de clase, laboratoare, ateliere şcolare, s ăli de sport, etc. Pe ansamblu, jude ţul Mure ş dispune de un num ăr mare de unit ăţ i şcolare, ocupând locul 4 pe ţar ă în anul şcolar 2002/2003. De şi popula ţia şcolar ă este în u şoar ă sc ădere, num ărul copiilor cuprin şi în înv ăţă mântul pre şcolar este în cre ştere, situând jude ţul Mure ş pe locul 5 pe ţar ă la num ărul de copii în gr ădini ţe. Se constat ă o cre ştere a num ărului de elevi care urmeaz ă liceul şi diverse şcoli profesionale sau de ucenici. Profilurile din înv ăţă mântul liceal şi profesional au fost men ţinute, dar au ap ărut şi unele noi, solicitate pe pia ţa muncii. Totodat ă s-a redimensionat configura ţia unor profiluri deja existente, ca: informatic ă, filologie – limbi moderne, servicii, sau apari ţia de noi specializ ări la profilurile: mecanic ă, agricultur ă, industria lemnului, robotronic ă, tehnic ă de calcul, turism, etc. O dezvoltare remarcabil ă s-a înregistrat în înv ăţă mântul superior, prin cre şterea continu ă a num ărului de studen ţi, înfiin ţarea de noi universit ăţ i, în special particulare, precum şi diversificarea specializ ărilor la facult ăţ ile existente. În prezent, municipiul Târgu Mure ş a devenit un important centru universitar în care func ţioneaz ă atât universit ăţ i de tradi ţie (Universitatea de Medicin ă şi Farmacie Tg.Mure ş, Universitatea Petru Maior Tg.Mure ş, Universitatea de Art ă Teatral ă Tg. Mure ş), cât şi unit ăţ i noi, particulare (Universitatea Dimitrie Cantemir Tg.Mure ş, Universitatea Sapien ţia). În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele caracteristici ale sistemului de înv ăţă mânt din jude ţul Mure ş şi evolu ţia acestuia din ultimii ani. 1997 / 1998 / 1999 / 2000 / 2001 / 2002 / 1998 1999 2000 2001 2002 2003 INV ĂŢĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE Num ăr unit ăţi 950 956 902 899 899 892 Popula ţia şcolar ă 115.848 115.957 113.722 115.158 115.607 114.346 Copii în gr ădini ţe 20.652 20.382 19.674 20.038 20.213 20.671 Elevi - total 89.893 89.286 87.313 86.742 85.929 84.043 - Înv ăţământ de zi 86.613 86.008 84.641 83.721 82.681 81.855 - Înv ăţământ seral 3.258 3.259 2.515 3.021 3.248 2.188 - Înv ăţământ f ără frecven ţă 22 19 157 - - - Studen ţi - total 5.303 6.289 6.735 8.378 9.465 9.632 - Înv ăţământ de zi 5.303 5.843 6.168 6.763 7.362 7.468 - Înv ăţământ seral - - - 41 50 53 - Înv ăţământ f ără frecven ţă - 446 522 741 2.053 2.111 - Înv ăţământ deschis la distan ţă - - 45 833 - - Personal didactic 8.561 8.595 8.788 8.573 8.646 8.468 ÎNV ĂŢĂMÂNT PRE ŞCOLAR Gr ădini ţe 412 420 421 422 421 421 Copii înscri şi 20.652 20.382 19.674 20.038 20.213 20.671 Personal didactic 1.348 1.344 1.325 1.260 1.278 1.283 ÎNV ĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL 1) Şcoli 457 455 439 433 434 428 Elevi înscri şi 63.004 63.631 62.992 61.737 59.762 57.197 Personal didactic 5.265 5.100 5.213 4.933 5.055 4.804 ÎNV ĂŢĂMÂNT LICEAL Licee 36 35 36 36 37 36 Elevi înscri şi 18.560 17.136 16.460 16.584 17.482 17.871 Personal didactic 1.194 1.401 1.594 1.578 1.625 1.596 ÎNV ĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI COMPLEMENTAR SAU DE UCENICI Şcoli 26 26 3 3 2 2 Elevi înscri şi 6.239 5.485 5.040 5.121 5.490 5.928 Personal didactic 214 182 91 91 69 74 ÎNV ĂŢĂMÂNT POSTLICEAL DE SPECIALITATE ŞI TEHNIC DE MAI ŞTRI Şcoli 16 17 - 2 2 2 Elevi înscri şi 2.090 3.034 2.821 3.300 3.195 3.047 Personal didactic 50 31 - 111 67 87 ÎNV ĂŢĂMÂNT SUPERIOR - 39 - Institute 3 3 3 3 3 3 Facult ăţi 14 14 13 14 16 17 Studen ţi înscri şi 5.303 6.289 6.735 8.378 9.465 9.632 Personal didactic 490 537 565 600 552 624 REVIN LA 1000 LOCUITORI Elevi - total 148 149 145 144 143 143 1) Inclusiv şcoli pentru copii cu deficien ţe; Înv ăţă mântul particular şi formele alternative de înv ăţă mânt s-au dezvoltat an de an, existând în prezent 18 unit ăţ i de înv ăţă mânt particular preuniversitar în care sunt cuprin şi 1.168 de elevi şi 22 unit ăţ i şcolare de nivel pre şcolar şi primar care au implementat diverse profile de înv ăţă mânt alternativ (Waldorf, Step by step, Freinet). În anul şcolar 2003/2004, în înv ăţă mântul particular, re ţeaua şcolar ă era format ă din: - înv ăţă mânt pre şcolar - 5 unit ăţ i - înv ăţă mânt primar - 3 unit ăţ i - înv ăţă mânt liceal - 2 unit ăţ i - înv ăţă mânt postliceal - 8 unit ăţ i Rata brut ă general ă de cuprindere a copiilor în sistemul de înv ăţă mânt în anul şcolar 2002/2003, în jude ţul Mure ş a fost de 73,35 %, valoare situat ă sub cea înregistrat ă la nivel na ţional (78,34 %). Structura personalului didactic din sistemul de înv ăţă mânt din jude ţ în anul şcolar 2002/2003 este urm ătoarea :

PERSONALUL DIDACTIC DIN ÎNV ĂŢĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE ÎN ANUL ŞCOLAR (UNIVERSITAR) 2002/2003

Inv ăţă mânt gimnazial 56,7%

Inv ăţă mânt liceal 18,8%

Inv ăţă mânt pre şcolar 15,2% Inv ăţă mânt profesional şi de ucenici 0,9% Inv ăţă mânt superior Inv ăţă mânt postliceal şi 7,4% tehnic de maistri 1,0%

În jude ţul Mure ş func ţioneaz ă Casa Corpului Didactic, cu sprijinul a şase filiale: Sighi şoara, Reghin, Tîrn ăveni, Sovata, Ludu ş, S ărma şu. Activitatea desf ăş urat ă de Casa Corpului Didactic s-a derulat prin: - activit ăţ i de educare a adul ţilor, tinerilor, rromilor în zonele defavorizate; - ac ţiuni în domeniul inform ării, document ării, consultan ţei; - elaborarea, editarea şi difuzarea de carte şi publica ţii; - organizarea activit ăţ ilor de petrecere a timpului liber; - marketing educa ţional; - parteneriate externe. În ultimii ani au fost depuse cereri de finan ţare pentru micro-proiecte Phare, programul Leonardo da Vinci şi Socrates, precum şi parteneriate bilaterale. Multe şcoli din jude ţ desf ăş oar ă activit ăţ i de colaborare cu diferite unit ăţ i de înv ăţă mânt din str ăin ătate. Prin derularea unor proiecte şi programe de finan ţare, a fost îmbun ătăţ it ă dotarea unit ăţ ilor de înv ăţă mât cu calculatoare şi mobilier. Unit ăţ ile şcolare sunt dotate cu 2.719 calculatoare (2.130 urban şi 589 rural), din care 2.415 sunt utilizate în procesul de înv ăţă mânt (1.292 în mediul urban şi 423 în mediul rural). Accesul la Internet este asigurat în 65 unit ăţ i şcolare cu 976 calculatoare.

- 40 - În modul de asigurare a utilit ăţ ilor necesare în unit ăţ ile şcolare (ap ă curent ă, instala ţii sanitare, instala ţii de înc ălzire), exist ă probleme în special cu unit ăţ ile din mediul rural care nu dispun de utilit ăţ ile necesare. Astfel, din totalul de 888 şcoli şi gr ădini ţe existente în jude ţ în anul 2004, 595 nu dispun de ap ă curent ă şi instala ţii sanitare (67 % din total). Din punct de vedere logistic, jude ţul Mure ş dispune de un num ăr suficient de unit ăţ i de înv ăţă mânt şi de cadre didactice care pot acoperi toate disciplinele impuse de programa şcolar ă sau op ţionale. Fondurile alocate pentru între ţinerea şi exploatarea unit ăţ ilor de înv ăţă mânt nu au fost îns ă suficiente la toate unit ăţ ile şcolare din jude ţ, ceea ce a determinat degradarea din punct de vedere: - al construc ţiilor - degradarea tencuielilor exterioare – interioare, lucrări de hidroizola ţii; - al utilit ăţ ilor - grupuri sanitare, distribuire agent termic, iluminat; - al dot ărilor cu material didactic – dotarea cu tehnic ă de calcul şi mijloace moderne de predare. Pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei s-a realizat: - dezvoltarea şi îmbun ătăţ irea rela ţiilor cu administra ţiile locale din jude ţ, prin depistarea în comun a necesit ăţ ilor vie ţii economice şi sociale locale; - constituirea Consiliului consultativ al şcolii din care fac parte şi reprezentan ţii comunit ăţ ilor locale; - a fost elaborat în şcoli Regulamentul de ordine interioar ă. - au fost identificate resurse financiare extrabugetare; - au fost derulate programe de formare continu ă a cadrelor didactice; Structura absolven ţilor din înv ăţă mântul de toate gradele în anul şcolar 2001/2002 a fost urm ătoarea : ABSOLVEN ŢII DIN ÎNV ĂŢĂMÂNTUL DE TOATE GRADELE ÎN ANUL ŞCOLAR (UNIVERSITAR) 2001/2002

Inv ăţă mânt gimnazial 48,7%

Inv ăţă mânt liceal 22,9%

Inv ăţă mânt profesional şi de ucenici 10,3%

Inv ăţă mânt postliceal şi Inv ăţă mânt superior mai ştri 9,1% 9,0%

Problemele cu care se confrunt ă înv ăţă mântul în majoritatea localit ăţ ilor din jude ţ sunt acelea şi cu cele din sistemul educa ţional pe plan na ţional: - Lipsa de continuitate în predarea materiilor, prin desele schimb ări de manuale şi cadre didactice (suplinitori) ; - Practicarea de c ătre anumite cadre didactice a unor metode învechite de predare, austere, rigide şi lipsite de interac ţionarea elevului; - Lipsa de preocupare a unor categorii de dasc ăli de a preda con ştiincios materia în cadrul orelor din programa şcolar ă, pentru a-i determina pe elevi s ă apeleze la medita ţii în particular; - Perpetuarea înv ăţă turii „automate”, prin reînc ărcarea memoriei elevilor cu lucruri mai pu ţin aplicabile în practic ă, în defavoarea no ţiunilor de baz ă, importante. - Lipsa func ţion ării concrete şi practice a comitetelor elevilor în şcoli, în paralel cu Consiliul profesoral şi comitetele de p ărin ţi; - Lipsa consult ării elevilor în stabilirea prevederilor Regulamentului de ordine interioar ă în cadrul institu ţiilor de înv ăţă mânt; - Prezen ţa restrâns ă şi ineficient ă a cabinetelor psihologice în şcoli şi dezbaterea ineficient ă la clase a temelor de actualitate : consumul de droguri, alcool, educa ţie sexual ă, etc. de c ătre consilierii psihologi; - Implicarea insuficient ă a factorilor abilita ţi pentru asigurarea protec ţiei şi ordinii publice în raza institu ţiilor de înv ăţă mânt, având în vedere cre şterea comportamentelor deviante; - Necesitatea moderniz ării infrastructurii şi dot ărilor institu ţiilor de înv ăţă mânt. - 41 -

I.3.4. Tineret Tineretul reprezint ă un segment al popula ţiei extrem de important pentru dezvoltarea durabil ă a jude ţului, fiind principala for ţă dinamizatoare a dezvolt ării sociale şi economice. În prezent, popula ţia tân ără din jude ţ se confrunt ă cu multiple probleme sociale, printre care : • Transformarea tinerilor în principala surs ă a şomajului ; • Nemul ţumirea tinerilor fa ţă de lipsa competen ţei reale şi a oportunit ăţ ilor de afirmare corecte ; • Afectarea prioritar ă a tinerilor de actuala criz ă de locuin ţe ; • Insatisfac ţia pe care o au tinerii fa ţă de calitatea vie ţii ; • Participarea social ă sc ăzut ă a tinerilor, generat ă de percep ţia unui mediu social nefavorabil afirm ării profesionale, marcat de corup ţie, nereceptiv la problemele specifice ; • Proliferarea unei vulnerabilit ăţ i m ărite a tinerilor, ace ştia fiind una din categoriile puternic afectate de procesul de tranzi ţie la economia de pia ţă ; • Cre ştera riscului de marginalizare şi excludere a tinerilor din societate ; • Lipsa valorific ării creative a tineretului pe plan local, de c ătre autorit ăţ ile locale ; • Num ărul redus al ofertelor cultural-sportive, în special în mediul rural. Datorit ă acestor probleme, mul ţi tineri prefer ă s ă p ărăseasc ă locurile natale, încercând s ă g ăseasc ă condi ţii mai bune de afirmare în alte zone din ţar ă sau în str ăin ătate. Ţinând cont de greut ăţ ile cu care se confrunt ă tineretul, se cere mai mult ă în ţelegere din partea autorit ăţ ilor. De asemenea, se impune sprijinul financiar al administra ţiei publice locale, atât pentru mediatizarea ac ţiunilor structurilor asociative de tineret, cât şi pentru derularea unor ac ţiuni. I.3.5. For ţa de munc ă şi şomajul I.3.5.1. For ţa de munc ă a jude ţului Mure ş Popula ţia activ ă a jude ţului era, în conformitate cu datele înregistrate la Recens ământul din 2002, de 255.100 persoane, iar câ ştigul salarial mediu net lunar era de 3.497.464 lei . La sfâr şitul anului 2002 , popula ţia ocupat ă a jude ţului Mure ş era urm ătoarea : Popula ţia ocupat ă , pe sexe - mii persoane -

1997 1998 1999 2000 2001 2002

POPULA ŢIA OCUPAT Ă 250,6 243,4 235,7 245,7 239,6 240,8 TOTAL, din care: - B ĂRBA ŢI 136,3 127,2 123,1 127,7 123,1 125,6 - FEMEI 114,3 116,2 112,6 118,0 116,5 115,2 Se observ ă din tabel c ă ponderea femeilor în câmpul muncii este mai redus ă decât cea a b ărba ţilor. De asemenea, comparativ cu anul 1997, procentul popula ţiei ocupate este în prezent mai mic, datorit ă schimb ărilor intervenite în economia na ţional ă . Num ărul de salaria ţi din jude ţul Mure ş în perioada 1997 – 2003 a cunoscut o evolu ţie sinuoas ă, în anul 2003 fiind în u şoar ă sc ădere fa ţă de anul 2002. Evolu ţia num ărului de salaria ţi în perioada 1997 - 2003 Salaria ţi 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 145.468 138.415 127.242 129.990 125.873 133.129 130.363 TOTAL JUDE Ţ Principalele aglomer ări urbane sunt în municipiul Tg.Mure ş, Reghin, Sighi şoara, Târn ăveni, unde sunt şi principalele centre pentru for ţa de munc ă. Faptul c ă o mare parte a popula ţiei tr ăie şte în mediul rural are implica ţii în furnizarea de servicii sociale, din punct de vedere al disip ării resurselor , al dificult ăţ ilor în comunicare şi deplasare, mai ales în timpul iernii. Cei 133.129 salaria ţi din anul 2002 desf ăş urau activit ăţ i în diferite domenii, structura salaria ţilor pe forme de proprietate fiind urm ătoarea: 13.529 salaria ţi în proprietatea public ă; 17.862 salaria ţi în proprietate mixt ă; 62.762 salaria ţi în proprietate privat ă; 4.950 salaria ţi în proprietate cooperatist ă; 287 salaria ţi în proprietate ob şteasc ă; 7.031 salaria ţi în proprietate integral str ăin ă; 26.708 salaria ţi în proprietate de interes na ţional. - 42 - Din num ărul total de salaria ţi înregistra ţi la sfâr şitul anului 2003, 70.341 salaria ţi lucrau în industrie şi construc ţii (54 %), 56.292 salaria ţi în domeniul serviciilor (43,2 %) şi 3.730 salaria ţi în domeniul agriculturii (2,8 %). În ceea ce prive şte nr. societ ăţ ilor comerciale cu capital privat înregistrate la I.T.M. Mure ş cu contracte individuale de munc ă, la data de 31.12.2003 , situa ţia se prezenta astfel :

Localitatea 1050 Total Nr. angaja ţi <10 Tg. Mure ş 2.901 325 70 3.296 Sighi şoara 713 120 33 866 Reghin 1.202 159 34 1.395 Târn ăveni 319 65 9 393 Ludu ş 160 50 12 222 Sovata 130 42 18 190 Se observ ă c ă, în totalul societ ăţ ilor comerciale cu capital privat, ponderea cea mai ridicat ă o au societ ăţ ile comerciale cu mai pu ţin de 10 angaja ţi. Acest context economico-social, instabilitatea locului de munc ă, sc ăderea nivelului de trai în anumite zone ale jude ţului, în special din mediul rural, fac ca numeroase persoane s ă solicite din ce în ce mai mult sprijin atât din partea serviciilor specializate de asisten ţă social ă, cât şi din partea autorit ăţ ilor locale. De asemenea, în cele 214.227 locuin ţe existente în jude ţ se observ ă diferen ţe considerabile în ceea ce prive şte dispersia persoanelor pe gospod ărie. Chiar dac ă valoarea normal ă ar fi de 2,7 persoane pe gospod ărie, în unele localit ăţ i din jude ţ exist ă o mul ţime de cazuri în care în locuin ţe de 1-2 camere locuiesc familii cu 6-10 membri. Acest lucru sugereaz ă necesitatea implement ării unui program de construire de locuin ţe sociale, care s ă duc ă la îmbun ătăţ irea condi ţiilor sociale şi la u şurarea presiunii exercitate asupra familiei şi comunit ăţ ii . I.3.5.2. Prezentarea situa ţiei şomerilor în jude ţul Mure ş La sfâr şitul anului 2003, cu o rat ă a şomajului de 6,72 %, jude ţul Mure ş a ocupat locul 11 pe ţar ă, în ordinea cresc ătoare a ratei şomajului din toate jude ţele. Zonele Târn ăveni şi Ludu ş au ratele cele mai ridicate ale şomajului din jude ţ. Situa ţia şomerilor pe agen ţii locale ale A.J.O.F.M. şi puncte de lucru, la sfâr şitul anului 2003 : Total Târn ăveni Sovata Sighi şoara Ludu ş Jude ţ Tg.Mure ş Reghin Nr. şomeri 6.484 3.015 837 861 285 392 1.049 indemniza ţi Absolven ţi şi 900 417 101 135 22 31 194 militari Nr. şomeri 10.876 5.028 1.624 1.935 333 731 1.225 neindemniza ţi TOTAL ŞOMERI 17.360 8.043 2.461 2.796 618 1.123 2.319 Rata şomajului 6,72 5,56 6,96 11,15 5,52 3,98 12,72 La sfâr şitul lunii august 2004, rata şomajului în jude ţul Mure ş a fost de 4,17 %. Din totalul de 10.059 şomeri, 4.527 erau indemniza ţi, iar femeile reprezentau 44,11 %. Categoriile de vârst ă cele mai afectate de şomaj au fost : 30 – 39 ani cu 29,25 % din totalul şomerilor şi 40 – 49 ani cu 26, 11 % din total. Din totalul şomerilor, 52,2 % sunt muncitori, 44,25 % persoane cu studii medii şi 3,55 % persoane cu studii superioare. Cauze ale şomajului ridicat din unele zone ale jude ţului : • num ărul mic de societ ăţ i comerciale care şi-au dezvoltat afaceri în zonele men ţionate; • specificul localit ăţ ilor – monoindustrial . Rata mare a şomajului din unele zone din jude ţ reflect ă muta ţiile economiei na ţionale, dar şi incapacitatea economiei locale de a absorbi şi utiliza întreaga resurs ă uman ă de care dispune. Punctele de lucru Sighi şoara şi Sovata au înregistrat cele mai sc ăzute rate, ca urmare a p ătrunderii investitorilor str ăini şi a cre ării de noi locuri de munc ă.

- 43 - STRUCTURA ŞOMERILOR LA SFÂRŞITUL ANULUI 2002

Beneficiari de aloca ţie de sprijin Nu beneficiaz ă de 17,5% drepturi b ăne şti 57,9%

Beneficiari de ajutor de şomaj şi ajutor de integrare profesional ă 24,6%

Cauzele care stau la baza cre şterii num ărului disponibiliza ţilor, precum şi dificultatea întâmpinat ă de ace ştia în g ăsirea unui loc de munc ă, sunt : - disponibiliz ările colective datorate închiderii unor agen ţi economici importan ţi ; - neconcordan ţa dintre structura cererii şi cea a ofertei de munc ă, marcat ă de imobilitatea profesional ă, îndeosebi pentru şomerii de la categoriile de vârst ă 30-40 ani ; - evolu ţia nefavorabil ă a ac ţiunilor social-economice, solicit ările suplimentare de munc ă ale noilor genera ţii şi ale unor persoane de vârsta a doua . Datorit ă faptului c ă şomajul este un fenomen multidimensional (economic, psiho-social, cultural, politic) care acoper ă o mare diversitate de situa ţii, grani ţa dintre ocupare, şomaj şi inactivitate este nedeterminat ă. În no ţiunea de popula ţie inactiv ă se ascund forme deghizate de şomaj, ca pensionarea anticipat ă, şomerii de lung ă durat ă, persoane cuprinse în diferite forme de reconversie profesional ă. Num ărul persoanelor care sunt trecute în eviden ţa agen ţiilor de şomaj şi care nu beneficiaz ă de ajutor de şomaj este foarte mare, fapt care conduce la concluzia c ă s-a creat un num ăr relativ redus de noi locuri de munc ă. I.3.5.3. Men ţiuni privind situa ţia material ă a locuitorilor jude ţului Mure ş În urma unor studii realizate de Prefectura Mure ş privind starea social ă, economic ă, material ă a popula ţiei, s-a constatat c ă :  În majoritatea localit ăţ ilor din mediul rural lipse şte canalizarea, iar alimentarea cu ap ă se face în general din surse individuale;  Veniturile ob ţinute de locuitorii din mediul rural constau în principal în valorificarea produc ţiei agricole, a produselor animaliere şi vegetale;  Drumurile de acces spre sate, în special spre cele izolate se afl ă într-o stare precar ă. I.3.6. Pensii Problemele specifice ale segmentului de popula ţie pensionat ă, cu pondere important ă în total (în anul 2000 ponderea persoanelor trecute de 60 ani era de 18%) au fost şi sunt abordate cu referire la sistemul de securitate social ă, dar cu accent principal asupra sistemului de pensii. În jude ţul Mure ş, conform datelor transmise de I.N.S.S.E., popula ţia vârstnic ă stabil ă pe grupe de vârst ă la 1 ianuarie 2004 se prezenta astfel :

Grupe de vârst ă Total Femei Bărba ţi 60-64 31.249 16.934 14.315 65-69 28.483 15.814 12.669 70-74 25.436 14.568 10.868 75-79 17.950 10.840 7.110 80-84 8.136 5.175 2.961 85-peste 4.390 2.914 1.476

La sfâr şitul lunii decembrie 2003 au fost în plat ă un nr. total de 194.942 persoane cu pensii şi indemniza ţii. Situa ţia se prezint ă astfel : Categorie Num ăr Pensionari din sistemul public de pensii al asigur ărilor sociale de stat 131.798 Persoane cu indemniza ţii în baza unor legi speciale suportate din bugetul de stat 14.296 Pensionari din sistemul public proveni ţi din sistemul de asigur ări sociale al agricultorilor 48.848 Total pensionari în sistemul public în plat ă 194.942 - 44 - Distribu ţia pensionarilor şi beneficiarilor de ajutor social dup ă sistemul de pensionare, eviden ţiaz ă c ă pensionarii de asigur ări sociale de stat de ţin o pondere de peste 75%, iar diferen ţa de 25% o reprezint ă pensionarii agricoli. La nivelul lunii decembrie 2003 pensia medie pentru pensionarii din sistemul asigur ărilor sociale de stat cu vechime complet ă de munc ă a fost de 2.650.764 lei, iar pentru cei cu vechime incomplet ă de munc ă de 1.297.770 lei. Se poate constata situarea acesteia pe jude ţ sub nivelul salariului minim pe economie (2.800.000 ). Conform datelor transmise de prim ăriile localit ăţ ilor din jude ţ, pe parcursul lunilor mai, iunie, iulie 2004, 3% din totalul persoanelor vârstnice, care datorit ă st ării lor fizice sau materiale nu se pot gospod ări sau între ţine singure, au solicitat ajutor din partea prim ăriilor din jude ţ şi nu a existat posibilitatea de a fi ajuta ţi. În realitate, nr. persoanelor vârstnice care nu se pot întreţine sau gospod ări singure este mult mai mare, cei 3% reprezentând doar ponderea celor care au f ăcut cereri pentru a fi ajuta ţi în acest sens . Protec ţia social ă a pensionarilor - având în vedere diferen ţele mari existente între diferitele categorii de pensii în plat ă, în func ţie de anul pension ării şi legisla ţia existent ă la momentul respectiv - s-a axat pe aducerea pensiilor la un nivel asem ănător, indiferent de anul pensionării şi legisla ţia existent ă şi ţinând cont şi de rata infla ţiei. În acest scop s-a implementat o cre ştere a pensiilor stabilite în anii anteriori, prin programul de recorelare a pensiilor . Pentru protejarea tuturor categoriilor de pensionari din sistemul public şi a veniturilor persoanelor care beneficiaz ă de indemniza ţii, trimestrial au loc index ări ale tuturor categoriilor de pensii aflate în plat ă, în baza unor hot ărâri de Guvern. I.3.7. Asisten ţa social ă I.3.7.1. Situa ţia asisten ţei sociale Situaţia asisten ţei sociale trebuie analizat ă pe dou ă planuri principale : Presta ţiile de asisten ţă social ă şi Serviciile de asisten ţă social ă . Analiza sectorului presta ţiilor de asisten ţă social ă duce la concluzia c ă nivelul la care au evoluat presta ţiile este unul suficient de ridicat, avându-se în vedere sumele importante care au fost angajate. În acest an nivelul angajamentelor bugetare a crescut, ca urmare a înfiin ţă rii de noi presta ţii a c ăror reglement ări au intrat în vigoare la începutul acestui an, respectiv aloca ţiile complementare şi de sus ţinere pentru familiile monoparentale. În momentul de fa ţă , presta ţiile au o preponderen ţă covâr şitoare în asisten ţa social ă şi se pune problema dezvolt ării serviciilor sociale care s ă aprofundeze ac ţiunile de asisten ţă social ă. Serviciile sociale sunt ac ţiuni directe de asisten ţă care sunt total insuficient dezvoltate. Înainte de 1989, serviciile erau aproape inexistente. Aceste servicii, de şi au evoluat, sunt înc ă incapabile s ă absoarb ă mare parte dintre cazurile de marginalizare sau excludere social ă. Ele sunt destinate cu preponderen ţă persoanelor cu handicap sau copiiilor, fie de servicii acordate în centre specializate, fie c ă e vorba de asisten ţă personalizat ă. În afara acestor dou ă categorii de beneficiari (copiii şi persoanele cu handicap), r ămân insuficient deservi ţi vârstnicii cu probleme de inser ţie social ă, familiile instabile din cauza violen ţei, tinerii care provin din institu ţiile pentru protec ţia copilului . Pentru toate aceste categorii, solu ţia aloc ării de bani pentru ajutor social sau aloca ţiile existente este insuficient ă şi foarte costisitoare. Solu ţia principal ă este dezvoltarea serviciilor şi programelor sociale. Serviciile sociale sunt ac ţiuni de asisten ţă pe care trebuie s ă le dezvolte autorit ăţ ile locale direct, la nivelul comunit ăţ ilor, în parteneriat cu ONG-uri. O problem ă important ă este aceea a rromilor. Aceast ă popula ţie, destul de numeroas ă, se afl ă într-o situa ţie de marginalizare, determinat ă nu numai de factori socio-culturali, dar şi de cei psiho-sociali. 7.2. Indicatori de performan ţă privind activitatea desf ăş urat ă de Direc ţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Social ă Mure ş în anul 2004 La începutul anului 2004, nr. mediu lunar de beneficiari ai aloca ţiei de stat pentru copiii sub 7 ani era de 46.294 , nr. mediu lunar de familii beneficiare de aloca ţii suplimentare era de 208 , nr. mediu lunar de beneficiari de aloca ţii de plasament şi încredin ţare era de 1.915, nr. mediu lunar de beneficiari de aloca ţii pentru copiii nou-născu ţi era de 451, nr. mediu lunar de beneficiari ai aloca ţiei complementare era de 3.816, nr. mediu lunar de beneficiari ai aloca ţiei de sprijin familii monoparentale era de 1.884 , nr. mediu lunar de beneficiari ai aloca ţiei persoanelor cu handicap vizual era de 3.178 , iar nr. mediu lunar de beneficiari ai indemniza ţiei pentru hran ă era de 138 .

- 45 - Tot în anul 2004, 43 de familii au beneficiat de ajutoare financiare în valoare de 0,08 miliarde lei, şi 5.734 de persoane au beneficiat de ajutoare sociale prin bugetele locale în valoare de aproximativ 28 miliarde lei . La începutul anului 2004 au beneficiat de ajutoare pentru înc ălzirea locuin ţei pe timp de iarn ă 50.436 persoane, iar suma pl ătit ă a fost în cuantum de 110,1 miliarde lei . I.3.7.2. Rezultatele activit ăţ ii de asisten ţă social ă în anul 2003

Masa la cantina de ajutor social Unit ăţ i Nr. unit ăţ ilor Nr. locuri la Nr. mediu zilnic al Total cheltuieli în existente la sfâr şitul sfâr şitul anului persoanelor care au 2003 – mii lei anului servit masa Cantine 3 145 118 1.517.212 Sec ţii 3 109 129 1.279.482

Servicii de îngrijire la domiciliu Sursa de finan ţare Nr. mediu lunar de Nr. mediu lunar de Nr. mediu lunar de Total cheltuieli pe copii vârstnici persoane cu handicap anul 2003 – mii lei Bugetul de stat - - - - Bugetul local 1 38 399 19.833.679

Cereri de ajutor social Categoria de Nr. cereri Nr. cereri existente în Nr. cereri Nr. cereri ie şite din beneficiari înregistrate în anul plat ă la începutul anului suspendate din plat ă 2003 2003 plat ă Persoane singure 778 2.331 1.031 812 Familii cu 2 persoane 573 2.318 859 570 Familii cu 3 persoane 470 2.419 856 533 Familii cu 4 persoane 382 2.346 871 516 Familii cu 5 persoane 177 1.644 579 335

Ajutorul de urgen ţă Sursa de finan ţare Nr. de ajutoare Total sume pl ătite în 2003 – mii lei Bugetul local 99 450.171 Bugetul de stat 6 285.000

Aloca ţii familiale Tipul aloca ţiei familiale Nr. mediu lunar de beneficiari Total sume pl ătite în 2003 – mii lei Aloca ţia de stat pentru copii pl ătit ă de 44.950 114.136.671 DDFSS Aloca ţia suplimentar ă pentru familiile 31.010 23.193.745 cu copii pl ătit ă pentru : - Familii cu 2 copii 24.312 14.710.045 - Familii cu 3 copii 5.211 6.253.200 - Familii cu 4 şi mai mul ţi copii 1.487 2.230.500 Aloca ţia de între ţinere pentru 2.215 12.863.965 plasament familial Aloca ţia pentru copii nou-născu ţi 505 7.463.400

I.3.7.3. Asisten ţa social ă a copilului Adop ţia copiilor Adop ţia T Nr. cazurilor analizate în 2003 Nr. cazurilor analizate în 2003 – nr. otal – nr. hot ărâri luate hot ărâri puse în executare - intern ă 19 19 19 - interna ţional ă 3 3 3

- 46 - Servicii de îngrijire a copiilor în institu ţii Unitatea Nr. unit ăţ i Nr. total al Nr. total de zile Total cheltuieli în existente Nr. locuri copiilor plasament 2003 –mii lei găzdui ţi Centre de primire 1 20 130 42.250 952.466 Centre de plasament 7 1.696 1.376 412.800 51.607.478 Servicii de îngrijire prin 204 - 448 - - plasamentul copilului unei familii sau persoane

I.3.7.4. Asisten ţa social ă a persoanelor cu disabilit ăţ i Situa ţia persoanelor cu disabilit ăţ i Conform eviden ţelor oficiale, în jude ţul Mure ş sunt 15.188 persoane cu disabilit ăţ i, adic ă 2,52 % din popula ţie sufer ă de o form ă de handicap anume. Din num ărul total de persoane cu disabilit ăţ i, 85 % sunt adul ţi, respectiv 15 % copii. Divizarea mai detailat ă pe categorii de vârst ă:

Vârsta % din total handicapa ţi 0-4 ani 1,35 5-17 ani 13,61 18-59 ani 51,64 60-84 ani 31,26 Peste 84 ani 2,14

În func ţie de natura handicapului respectiv severitatea acestuia, cifrele statistice sunt :

Natura handicap Severitate handicap % din total Grav (% din Accentuat (% din Mediu ( % din handicapa ţi categoria proprie) categoria proprie) categoria proprie) Somatic 42,15 21,59 65,84 12,57 Mintal 27,16 25,53 54,35 20,12 Vizual 19,35 44,57 54,07 1,36 Fizic 4,35 23,15 54,92 21,93 Neuropsihic 3,24 48,58 46,95 4,47 Auditiv 1,78 0,74 42,07 57,19 Asociat 1,44 51,82 38,52 9,66 Social 0,29 41 29,5 29,5 SIDA 0,24 100 - -

Din totalul persoanelor handicapate, 1.102 persoane (7,25 %) sunt institu ţionalizate în centrele de îngrijire şi asisten ţă , recuperare şi reabilitare, restul de 92,74 % fiind neinstitu ţionalizate. Institu ţiona- Neinstitu - lizat % ţionalizat % Natura handicapului

Somatic 2,44 97,56 Mintal 4,87 95,13 Vizual 0,65 99,35 Fizic 13,92 86,08 Neuropsihic 100 - Auditiv 2,95 97,05 Asociat 50,46 49,54 Social 54,5 45,5 SIDA - 100 Categorii vârst ă Instit. % Neinstit.% 0-4 ani - 100 5-17 ani 3,58 96,42 18-59 ani 6,73 93,27 60-84 ani 9,45 90,55 Peste 84 ani 15,70 84,30 - 47 -

Persoane cu handicap asistate pe tipuri de deficien ţe Tipuri de deficien ţe Nr. mediu lunar de persoane asistate Nr . mediu lunar de persoane în centre de recuperare şi reabilitare asistate în centre de îngrijire şi asisten ţă Fizice 52 2 Mintale 69 - Auditive 8 132 Vizuale 19 - Neuropsihice - - Somatice 156 430 Delincven ţi - - Handicap sever 110 - Bătrâni - - Altele 24 -

Institu ţionalizarea are loc în 8 unit ăţ i publice de protec ţie special ă a persoanelor cu handicap, cu o capacitate total ă de 1.168 locuri. Tipuri de unit ăţ i şi serviciile acordate Nr. unit ăţ i la Nr. mediu lunar Nr. locuri Nr. cereri în Total cheltuieli în Unitatea sfâr şitul anului de beneficiari aşteptare anul 2003-mii lei 2003 Centre de îngrijire – cămine pentru b ătrâni, 6 90 598 10 36.232.289 cămine pentru bolnavi cronici Centre de recuperare şi 2 281 570 26 56.146.875 reabilitare

Ca o alternativ ă la solu ţiile oferite persoanelor cu handicap de c ătre autorit ăţ i, peste 15 de funda ţii şi asocia ţii apar ţinând sectorului civil, ofer ă servicii şi asisten ţă acestei categorii defavorizate a popula ţiei. Accesibilitatea mediului public pentru persoanele cu disabilit ăţ i este urm ătoarea : Amenajat % Clădiri publice urbane 50 Cl ădiri publice rurale 19,82 Cl ădiri publice-global pe jude ţ 27,45 Str ăzi urbane 6,68 Str ăzi rurale 2,12 Str ăzi-global pe jude ţ 5,32 Parc ări urbane 75,86 Parc ări rurale 20,75 Parc ări-global pe jude ţ 55 Telefoane publice-urban 2,22 Telefoane publice- rural 17,19 Telefoane publice-global jude ţ 2,92

- 48 - I.3.8. Protec ţia drepturilor copilului I.3.8.1. Copii abandona ţi / institu ţionaliza ţi În sistemul de protec ţie a copilului din jude ţul Mure ş se aflau înscri şi la 31 martie 2004, 2.845 copii, adic ă 2,86 % din totalul popula ţiei cuprinse între 0-18 ani ai jude ţului. Repartizarea cazurilor este urm ătoarea :

În centre de plasament 25,37 % Încredin ţaţi la familii 48,32 % Încredin ţaţi în vederea adop ţiei 0,11 % Încredin ţaţi la asisten ţi maternali profesioni şti 10,15 % Plasa ţi în case de tip familial 6,14 % Plasa ţi la Centrul Materna 0,25 % Încredin ţaţi la case familiale sus ţinute de 8,12 % organiza ţii neguvernamentale Încredin ţaţi la centre de tranzit 0,98 % Plasa ţi în regim de urgen ţă , în medie/lun ă 0,56 %

La finele trimestrului I 2004, existau 7 centre de plasament în jude ţul Mure ş. Conform noii strategii na ţionale în domeniul protec ţiei copilului, se preconizeaz ă reducerea drastic ă a num ărului de centre de plasament de tip reziden ţial şi înlocuirea lor cu alternative de tip familial, respectiv dezvoltarea unei categorii de asisten ţi maternali profesioni şti. Primele rezultate ale restructur ării s-au materializat în achizi ţionarea de case sau construirea de cl ădiri noi unde se vor amenaja centre de plasament de tip familial pentru copiii abandona ţi (3 imobile în Ceau şu de Cîmpie, un imobil în Tîrgu Mure ş strada Trebely, 10 c ăsu ţe în viitorul centrul de plasament familial Sîncraiu de Mure ş, centrul de tip familial Reghin) concomitent cu desfiin ţarea centrelor de plasament tradi ţionale. Indicele de dezinstitu ţionalizare pe trimestrul I 2004 în jude ţul Mure ş a fost de 4,11 %. I.3.8.2. Copii defavoriza ţi, copii cu nevoi speciale În aceast ă categorie se includ copiii provenind din medii s ărace, copiii rromi, sau copiii cu disabilit ăţ i. Centrele de zi (speciale) sunt menite s ă asiste copiii în cauz ă pentru dep ăş irea, ameliorarea sau cel pu ţin nedegradarea în continuare a st ării lor defavorizante. Pentru ambele categorii, în afar ă de autorit ăţ ile guvernamentale acreditate, sectorul civil - prin peste 20 de ONG-uri specializate - ofer ă servicii alternative de asisten ţă şi tratament. Începând cu 1999, în cadrul D.G.P.D.C.Mure ş func ţioneaz ă linia telefonic ă ALO OBLIO, pentru sesizarea cazurilor de abuz s ăvâr şite asupra copiilor – în trimestrul I 2004, s-au raportat telefonic 31 de cazuri. I.3.9. Societatea civil ă Societatea civil ă mure şean ă include: sindicate şi organiza ţii patronale, organiza ţii neguvernamentale (asocia ţii profesionale, organiza ţii civile, asocia ţii de caritate, organiza ţii care implic ă cet ăţ enii în via ţa local ă şi municipal ă) inclusiv institu ţiile bisericii şi ale comunit ăţ ilor religioase. Se remarc ă o evolu ţie permanent ă, prin concentrarea activit ăţ ilor, în rândul c ărora se înscriu oferirea de servicii alternative pe pia ţă , monitorizarea ac ţiunilor sociale, transferul de know-how, abordarea de metode şi tehnici inedite, încheierea de parteneriate public-private. La acestea se adaug ă o colaboare bun ă cu alte organiza ţii neguvernamentale na ţionale, administra ţia public ă, organiza ţii interna ţionale, mass- media, mediu de afaceri, fapt ce denot ă o schimbare de mentalitate. O dovad ă a acestei colabor ări multidimensionale este organizarea diverselor manifest ări, cum ar fi Forumul Organiza ţiilor Neguvernamentale, organizat anual, între 1990-1997 şi Tîrgul Organiza ţiilor Neguvernamentale în anul 2003, eveniment la care au participat peste 40 de organiza ţii neguvernamentale din jude ţ. Sectorul neguvernamental al jude ţului Mure ş este format din asocia ţii, funda ţii, precum şi alte forme juridice: ligi, uniuni, cluburi, sindicate . Dintre acestea 57 % sunt afiliate interna ţional, 25 % de ţin filiale locale şi 29 % sunt partenere in re ţele nationale. Mi şcarea sindical ă este grupat ă în jurul a 5 dintre cele mai importante sindicate na ţionale care au filiale în jude ţ : C.N.S.R.L.- Fr ăţ ia, C.N.S.- Cartel Alfa, C.N.S.Meridian, C.S.D.R., Blocul Na ţional - 49 - Sindical. Reprezentan ţii acestor sindicate sunt membri ai Comisiei de Dialog Social constituit ă la nivelul jude ţului. Aria de activitate a organiza ţiilor neguvernamentale din jude ţ este prezentat ă în graficul de mai jos:

18% Locala 29% Judeteana 11% Regionala Nationala 43%

În acest peisaj se reg ăsesc ONG-uri cu tradi ţie, din 1990, al ături de actori sociali noi, din 2002 care ofer ă un întreg set de servicii: social-medicale, cultur ă, art ă, religie, tineret, sport, recreere, înv ăţă mînt, educa ţie, cercetare, protec ţia mediului, dezvoltare economico-profesional ă, ap ărarea drepturilor omului, etc. Nivelul de activitate al acestora este redat de num ărul de proiecte derulate şi preconizate. Astfel avem de-a face cu ONG-uri care deruleaz ă simultan pîn ă la 6 proiecte şi au preconizate pentru anul 2005 3 proiecte. Valoarea proiectelor derulate se încadreaz ă într-o plaj ă de 250 euro/an – 179.000 euro/an. Cea mai mare parte a resursei umane a ONG-urilor este format ă din membrii 54%, urmat ă de voluntari 19%,colaboratori 16% şi salaria ţi 11%. Veniturile ONG-urilor au ca surs ă de provenien ţă dona ţiile externe 27%, dona ţiile interne şi sponsoriz ările 22%, împrumuturi nerambursabile 20%, subven ţiile de la bugetul de stat 9%, activitatea economic ă 4%. Din datele statistice prelucrate reiese faptul c ă majoritatea ONG-urilor consider ă propria lor baz ă material ă insuficient ă. Astfel, imaginea conturat ă este cea a unei societ ăţ ii civile ample, active şi inteligente, caracterizat ă prin idei practice de modernizare, valori absolute de integrare a con ştiin ţei umane în via ţa noastr ă de zi cu zi. În acest mecanism este important ă contribu ţia la nivel na ţional prin mecanisme legislative, pârghii financiar-economice, la nivel local prin facilit ăţ i finaciare, la nivel de fiecare persoan ă prin aportul individual, contribu ţie care s ă deschid ă noi oportunit ăţ i pentru ob ţinerea fondurilor necesare continu ării activit ăţ ii. I.3.10. Activitatea sportiv ă Evolu ţia mi şcării sportive din jude ţ în ultimii ani relev ă o sc ădere continu ă a num ărului de sec ţii sportive (de la 330 în 1997, la 171 în 2002), sportivi legitima ţi (de la 9.230 în 1997, la 5.651 în 2002), antrenori şi instructori (de la 278 în 1997, la 199 în 2002). Totu şi, având în vedere situa ţia general ă de la nivelul întregii ţă ri, jude ţul Mure ş ocup ă locul 5 pe jude ţe dup ă num ărul de sec ţii sportive şi num ărul de sportivi legitima ţi. Sportul de performan ţă se remarc ă prin dezvoltarea unor ramuri sportive care nu necesit ă sprijin financiar deosebit. În pofida greut ăţ ilor existente, jude ţul Mure ş a ob ţinut rezultate deosebite în anul 2003. Astfel, în competi ţiile interna ţionale oficiale, sportivii mure şeni au ob ţinut 9 medalii la Campionatele Mondiale, din care 7 titluri de campioni mondiali, 4 medalii la Campionatele Europene şi 4 titluri la Jocurile Balcanice. În competi ţiile interne, respectiv la Campionatele Na ţionale, s-au ob ţinut peste 170 de medalii, din care 37 titluri de campioni na ţionali. Ramurile sportive cu rezultate deosebite au fost artele mar ţiale, popice, atletism, canotaj, dans sportiv, scrim ă, ciclism, nata ţie, lupte libere, patinaj vitez ă. În anul 2003, în urma rezultatelor notabile ob ţinute de sportivii mure şeni, un num ăr de 41 de sportivi au fost selec ţiona ţi în loturile na ţionale la diferite ramuri de sport. Sportul de mas ă şi de agrement este mult mai slab reprezentat, practicarea activit ăţ ilor fizice şi sportive la nivelul popula ţiei fiind destul de redus ă în ciuda eforturilor realizate de autorit ăţ ile locale şi a programelor şi manifest ărilor organizate la nivel na ţional. Cauzele acestei particip ări reduse sunt multiple şi ţin atât de baza material ă, cât şi de modul de via ţă şi mentalitate. Bazele sportive existente în jude ţ sunt departe de a satisface cerin ţele şi necesit ăţ ile actuale, în special în mediul rural. În anul 2003 s-au aflat în diverse stadii de execu ţie 11 s ăli de sport atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în prezent fiind date în folosin ţă 8 dintre acestea.

- 50 - Complexul Mure şul din Târgu Mure ş g ăzduie şte în cea mai mare parte a anului activit ăţ i sportive de agrement, dot ările fiind în continu ă modernizare. Pentru sezonul de iarn ă îns ă, fa ţă de condi ţiile de relief pe care le ofer ă jude ţul, ac ţiunile sunt mai pu ţine, concentrându-se în zona sta ţiunii Sovata. În domeniul s ălilor de fitness, aerobic, body-building sau culturism se remarcă ini ţiativa privat ă, în special în mediul urban. Totu şi aceast ă form ă de activitate sportiv ă de între ţinere este slab reprezentat ă, num ărul de persoane participante fiind mic raportat la totalul popula ţiei jude ţului. I.3.11. Cultura şi arta Jude ţul Mure ş dispune de un climat cultural specific, determinat pe de o parte de valorile culturale acumulate de-a lungul istoriei, iar pe de alt ă parte de caracterul compozit al popula ţiei, generator de diversitate cultural ă. I.3.11.1.Re ţeaua institu ţiilor culturale din jude ţ este foarte divers ă şi cuprinde : • 407 biblioteci cu 4,5 milioane volume, din care 316 biblioteci şcolare cu peste 8 milioane volume şi 87 biblioteci publice cu peste 2 milioane de volume. Num ărul de cititori este în cre ştere, în anul 2002 fiind înregistra ţi 169.000. • 7 teatre şi institu ţii muzicale, din care 2 teatre dramatice , 2 teatre de p ăpu şi şi marionete , 2 ansambluri artistice şi o filarmonic ă. • 22 muzee şi case memoriale , vizitate anual de peste 240.000 persoane, 6 cinematografe, 10 case de cultur ă, 333 c ămine culturale. În domeniul cultural-artistic activeaz ă 82 asocia ţii culturale, 85 forma ţii cultural-artistice şi 9 asocia ţii cu caracter interetnic. Dintre cele mai semnificative institu ţii culturale men ţion ăm urm ătoarele :  BIBLIOTECI:  Biblioteca Jude ţean ă Mure ş, cu o colec ţie de 40.000 de volume, un fond enciclopedic de aprox. 900.000 de publica ţii, c ărţi periodice, h ărţi, albume, documente olografe, înregistr ări pe suport magnetic etc., în limbile român ă, maghiar ă, precum şi în alte limbi de circula ţie interna ţional ă este prev ăzut ă cu trei s ăli de lectur ă unde se înscriu peste 25.000 de cititori activi, media zilnic ă a num ărului de utilizatori fiind de 800 de persoane;  Biblioteca municipal ă ,,Zaharia Boiu” Sighi şoara, cu un fond de carte de peste 159.275 de volume este prev ăzut ă cu patru sec ţii distincte (adul ţi, copii, sala de lectur ă, documentar ă) unde exist ă exemplare de carte vechi de peste 400 de ani;  Biblioteca municipal ă ,,Petru Maior” Reghin dispune de un fond de carte de 122.000 volume, albume, dic ţionare, enciclopedii şi c ărţi periodice utilizate de c ătre un num ăr mediu de 125.991 cititori annual, media zilnic ă fiind de 4.957 persoane;  Biblioteca municipal ă Târn ăveni însumeaz ă cca. 74.000 de documente, dispune de o sec ţie pentru adul ţi cu peste 56.000 volume şi o sec ţie pentru copii cu peste 17.000 c ărţi, iar num ărul mediu anual al cititorilor este de aprox. 4.000;  Biblioteca or ăş eneasc ă Ludu ş dispune de peste 61.000 de c ărţi şi înregistreaz ă o frecven ţă anual ă de peste 14.000 de cititori;  Biblioteca or ăş eneasc ă Iernut de ţine 27.000 volume şi un num ăr de 1.000 de utilizatori;  TEATRE:  Teatrul Na ţional Târgu Mure ş este un teatru de repertoriu de interes na ţional şi cuprinde dou ă sec ţii, român ă şi maghiar ă, o sal ă principal ă cu 600 de locuri, o sal ă studio cu 100 de locuri, 7 ateliere, cabine pentru actori, spa ţii de repeti ţii;  Teatrul Studio din Târgu Mure ş;  Teatrul pentru Copii şi Tineret ,,Ariel ” este unul din cele trei teatre din România cu sec ţii în limba român ă şi maghiar ă şi este prev ăzut cu dou ă s ăli de spectacol (una de 160 locuri, iar cealalt ă de 40 de locuri) şi ateliere de crea ţie.  FILARMONICA DE STAT TÎRGU MURE Ş înfiin ţat ă în anul 1950, unde activeaz ă o orchestr ă simfonic ă existent ă din acela şi an şi un cor mixt.  ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST ,,MURE ŞUL” promoveaz ă valorificarea scenic ă a folclorului românesc, maghiar şi a altor etnii din zonele etno-folclorice ale jude ţului.  MUZEE:  Muzeul Jude ţean Mure ş cuprinde Muzeul de arheologie-istorie, Muzeul de art ă, Galeriile Ion Vlasiu şi Nagy Imre şi Sec ţia de conservare-restaurare; - 51 -  Muzeul de istorie Sighi şoara se afl ă în Turnul cu ceas, devenit un veritabil simbol al ora şului şi cuprinde expozi ţii de arheologie, farmacie, unelte şi produse, mobilier, orologerie;  Muzeul Etnografic Reghin unde se conserv ă şi se valorific ă expozi ţional monumente de arhitectur ă, instala ţii tehnice şi obiecte de art ă popular ă;  Muzeul municipal Târn ăveni cuprinde în colec ţiile sale bunuri de paleontologie, arheologie, documente istorice, ştiin ţă -tehnic ă, carte veche, numismatic ă, etnografie şi ştiin ţele naturii.  CENTRUL JUDE ŢEAN AL CREA ŢIEI POPULARE MURE Ş func ţioneaz ă drept for metodologic şi ştiin ţific al activit ăţ ii de stimulare şi valorificare a crea ţiei artistice în toate domeniile artei neprofesioniste din jude ţ.  PALATE ŞI CASE DE CULTUR Ă:  Palatul Culturii este una din cele mai reprezentative cl ădiri ale secesionismului ardelean, impunându-se atât prin decora ţia interioar ă, cât şi prin cea exterioar ă şi g ăzduieste mai multe institu ţii de cultur ă: Filarmonica de Stat, Biblioteca Jude ţean ă, Muzeul de Art ă, Galeriile Uniunii Arti ştilor Plastici, Expozi ţia permanent ă a Muzeului de Istorie;  Palatul Apollo din Târgu Mure ş este ridicat în stil eclectic, iar acolo aveau loc reprezenta ţiile teatrale ale trupelor care vizitau orasul;  Casa municipal ă de cultur ă ,,Mihai Eminescu” Târn ăveni este dotat ă cu o sal ă de spectacole de 450 de locuri, 3 s ăli de repeti ţii, o sal ă de cursuri tehnico-aplicative, o sal ă mic ă de festivit ăţ i cu 60 de locuri, 3 birouri, 3 cabine pentru actori, anexe, o galerie de art ă contemporan ă şi diverse expozi ţii;  Casa municipal ă de cultur ă ,,Eugen Nicoar ă” Reghin unde î şi desf ăş oar ă activitatea membrii Teatrului Popular, Teatrul de P ăpu şi, corul mixt şi dou ă ansambluri folclorice;  Casa municipal ă de cultur ă Sighi şoara dispune de dou ă cl ădiri prev ăzute cu s ăli de spectacole (una are capacitatea de 474 de locuri şi cealalt ă de 200 de locuri) unde activeaz ă un ansamblu folcloric, un cor de camer ă, o orchestr ă de muzic ă popular ă, o forma ţie de muzic ă u şoar ă;  Casa or ăş eneasc ă de cultur ă Ludu ş are un sediu prev ăzut cu o sal ă de spectacole cu 450 de locuri şi dou ă s ăli mici a câte 30 de locuri, unde î şi desf ăş oar ă activitatea trei ansambluri folclorice şi func ţioneaz ă o Universitate Popular ă;  Casa or ăş eneasc ă de cultur ă Iernut are în componen ţă o sal ă de spectacole de 400 de locuri, o sal ă mic ă de 60 de locuri şi o bibliotec ă cu sal ă de lectur ă unde î şi desf ăş oar ă activitatea un ansamblu artistic;  Casa de cultur ă a tineretului ,,George Enescu” Reghin dispune de o sal ă de spectacole de 400 de locuri, dou ă s ăli de cursuri, o sal ă de discotec ă şi repeti ţii şi o sal ă de expozi ţii;  Casa de cultur ă a studen ţilor Târgu Mure ş asigur ă condi ţii de organizare şi desf ăş urare a activit ăţ ilor culturale, educative, artistice, distractive, turistice, agrement şi alte manifest ări specifice pentru studen ţi;  Şcoala de Arte Târgu Mure ş are misiunea de preg ătire a interpre ţilor, creatorilor şi instructorilor de forma ţii artistice prin sec ţiile de muzic ă, arte plastice, coregrafie, actorie, regie şi gr ădini ţă de specialitate;  Funda ţia cultural ă ,,Cezara Codru ţa Marica” sprijin ă adolescen ţii performeri, prin bursele şi premiile ,,Cezara” sau prin editarea crea ţiilor acestora în seria ,,Prima verba” a Editurii ,,Cezara”;  Funda ţia cultural ă ,,Scena” organizeaz ă o tab ără de var ă ce promoveaz ă arta teatral ă. Art ă plastic ă şi galerii: În municipiul Târgu Mure ş sunt organizate diverse expozi ţii ale arti ştilor plastici la Galeria Palatului Culturii, Galeria ,,Nagy Imre” şi Galeria ,,Kulcsar Bela”. În jude ţul Mure ş exist ă o galerie de art ă în localitatea . I.3.11.2. Arta popular ă, conservarea şi manifest ările acesteia În jude ţul Mure ş se organizeaz ă anual o serie de manifest ări folclorice în diferite localit ăţ i şi anume:  ,,Nestemate Mure şene”, dedicat obiceiurilor populare de peste an – Ru şii Mun ţi;  ,,Tiszta Forrasbol”, festivalul portului, cântecului şi dansului popular – Sîncraiu de Mure ş;  Spectacolul folcloric şi târgul de art ă popular ă, artizanat şi produse me şte şug ăre şti – Lunca;  ,,Festivalul Etniilor” – Reghin;  Festivalul ,,ProEtnica”, festival al comunit ăţ ilor etnice din România – Sighi şoara;  ,,Târgul de udatul nevestelor”, spectacol folcloric şi târgul de art ă popular ă, artizanat şi produse me şte şug ăre şti – Hodac;  ,,La cur ţile dorului”, festival de dansuri populare pentru copii – Ludu ş;  ,,Flori de pe Mure ş”, festival na ţional de muzic ă popular ă – Reghin; - 52 -  Târgul fetelor, spectacol folcloric şi târgul de art ă popular ă, artizanat şi produse me şte şug ăre şti – Gurghiu;  ,,Târgul Cire şelor”, spectacol folcloric şi târgul de art ă popular ă, artizanat şi produse me şte şug ăre şti – Brâncovene şti;  ,,La hold ă de aur”, jocuri şi datini populare – Sat;  ,,Jocul din b ătrâni”, festival folcloric – Târgu Mure ş;  ,,Florile dalbe, flori de m ăr”, festival jude ţean de colinde şi obiceiuri tradi ţionale – S ărma şu;  ,,Datini str ăbune”, sărb ătoarea colindelor, cântecelor şi obiceiurilor de iarn ă – Reghin;  ,,Scula ţi, gazde, nu dormi ţi”, festival de colinde şi obiceiuri de Anul Nou – Idicel P ădure. Au loc şi alte manifest ări folclorice prilejuite de anumite s ărbători sau de s ărb ătorile religioase importante, dar care nu au un caracter repetativ. Se organizeaz ă târguri tradi ţionale anuale în Sîngeorgiu de P ădure, Lunca, Hodac, Gurghiu, Brâncovene şti, Rînciu, Ideciu de Jos, Zau de Cîmpie. În câteva localit ăţ i se găsesc muzee ţă răne şti de art ă popular ă: Idicel P ădure, Şerbeni, . Festivaluri cu un alt caracter decât popular sunt organizate în municipiile şi ora şele din jude ţul Mure ş, cum sunt: • Festivalul Interna ţional ,,Teatru–Imagine”, Festivalul FACE-A-FACE, Festival Na ţional de Crea ţie Literar ă Religioas ă ,,Credo”, Festival-Concurs de poezie ,,Romulus Guga", Festivalul ,,Zilele Muzicale Târgumure şene, Festivalul Na ţional-concurs de epigrame ,,Cobra”, Festivalul Interna ţional de Film de Scurt Metraj ,,Alternative” - Târgu Mure ş; • Festivalul Na ţional de Muzic ă Folk ,, Chitara de Argint” – Regin; • Festivalul de Art ă Medieval ă, Festivalul Interna ţional de Muzic ă Academic ă şi Cursurile muzicale de var ă, Festivalul de fanfar ă ,,Paul Schuller ”, Festivalul de de poezie şi critic ă ,,Agora” – Sighi şoara; • Zilele ora şului Iernut – Iernut; • Zilele municipiului Târn ăveni – Târn ăveni. I.3.11.3. Cultele În jude ţul Mure ş au convie ţuit secole de-a rândul români, maghiari, sa şi, evrei, rromi şi alte minorit ăţ i, ceea ce a determinat o dezvoltare a variet ăţ ii cultural religioase. Conform datelor Recens ământului Popula ţiei din 2002, num ărul persoanelor din jude ţul Mure ş care s-au declarat la recens ământ de religie ortodox ă este de 309.337, reprezentând 53,2 % din totalul popula ţiei, reformat ă 157.046 (27 %), romano – catolic ă 55.287 (9,5%), unitarian ă 14.308 (2,5%), greco – catolic ă 13.187 (2,3%), alte religii, atei, persoane f ără religie şi cu religie nedeclarat ă 31.686 (5,5%). Din totalul popula ţiei, 95,5% şi-a declarat apartenen ţa la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s-au declarat f ără religie şi atei (2.097) reprezint ă 0,4 % din total. În prezent exist ă în jude ţ peste 850 de biserici şi l ăca şuri de cult apar ţinând religiilor cre ştine (cea mai mare parte din acestea), mozaice şi mahomedane. Dintre acestea, 136 unit ăţ i de cult au fost construite în perioada 1990 – 2004, cele mai multe (peste 40%) apar ţinând religiei ortodoxe. I.3.11.4 Mass-media În municipiul Tg-Mures exist ă patru cotidiene: Cuvântul Liber, Nepujsag, 24 de ore mure şene şi Zi de Zi şi s ăptamânale: Ziarul de Mure ş, Recurs, Jurnalul de Mure ş, Flash, Látó, Vatra, Vocea Mure şului şi Harghitei, posturile de radio: Radio Star, Radio Mix Fm, Radio GA-GA, Radio Pro FM, Studioul teritorial de radio Tîrgu-Mures, radio Kiss FM, radio SON şi sta ţiile locale ale televiziunilor PRO TV şi Antena 1. Mass-media este reprezentat ă în municipiul Reghin prin televiziunea local ă T.V.– Reghin, RADIOSON, 6 ziare locale şi Gazeta Reghinului, care apare periodic. În municipiul Sighi şoara se afl ă un post de televiziune prin cablu “TELESON”, dou ă posturi de radio, RADIOSON şi Radio MIX FM, iar presa scris ă este reprezentat ă de Jurnalul Sighi şoara Reporter şi Buletinul Informativ al Prim ăriei Sighi şoara. În municipiul Târn ăveni şi ora şul Sovata exist ă câte o televiziune local ă, iar mijloacele de informare scris ă sunt asigurate de câte un ziar local. Mijloacele de informare video, audio şi presa scris ă în celelalte localit ăţ i din jude ţ sunt reprezentate de 4 televiziuni locale prin cablu, 2 posturi de radio, 2 ziare locale şi 155 de publica ţii periodice.

- 53 - I.3.11.5. Edituri În jude ţul Mure ş func ţioneaz ă 9 edituri: Corar Media, Minos, Epistem, Lyra, Mentor, S.C. Ediprestipo S.R.L., Sportrom – Târgu Mure ş, Lapidarium – Ludu ş, Star Edcom – Iernut. I.3.11.6 Monumente istorice Patrimoniul cultural al jude ţului Mure ş cuprinde 1.015 obiective declarate monumente istorice, reprezentând situri arheologice, cet ăţ i şi fortifica ţii, castele, biserici, biblioteci, cl ădiri etc. Dintre vestigiile istorice , se remarc ă Cetatea Sighi şoarei, considerat ă a fi "cea mai frumoas ă cetate locuit ă din Europa" şi "cel mai complet ansamblu de arhitectur ă medieval ă din România". Întemeiat ă în anul 1191, dar men ţionat ă documentar în 1280 sub numele de CASTRUM SEX şi mai apoi cu termenul german SCHESPURCH (1298), Sighi şoara este opera constructiv ă a coloni ştilor germani (sa şii) adu şi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar în secolele XII-XIII dup ă Christos. De men ţionat este faptul că din anul 1999 aceasta se afl ă sub patronajul UNESCO. Alte vestigii istorice cunoscute sunt Cetatea medieval ă-Tg. Mures, ridicat ă în sec. XV, extins ă şi înt ărit ă în sec. XVII cu şapte bastioane; Ruinele castelului Bethlen-Cri ş, (la 19 km de Sighisoara), ridicat în stilul Rena şterii transilv ănene, între 1559-1589; Castelul Gorne şti (la 17 km de Tg. Mure ş), construit în stil baroc, între 1770 şi 1778, situat într-un frumos parc dendrologic; Castelul de la Brâncovene şti (1557-1558), cl ădire impun ătoare cu 4 turnuri. Printre edificiile religioase se afl ă Biserica din deal-Sighi şoara, una dintre cele mai vechi din România, men ţionat ă documentar în 1345, care p ăstreaz ă frumoase sculpturi decorative în stil gotic şi valoroase picturi murale (sec. XV), dominând ora şul prin masivitatea zidurilor sale; Biserica Mân ăstirii Dominicane – Sighi şoara, men ţionat ă documentar în 1298, care a suferit numeroase modific ări ulterioare şi de ţine piese de mare valoare artistic ă (covoare orientale); Biserica reformat ă-Tg. Mure ş, monument de arhitectur ă în stil gotic, construit ă între anii 1316 - 1442, cu sprijinul voievodului Iancu de Hunedoara; Biserica fortificat ă-Daia, datând din anul 1457; Biserica fortificat ă-Saschiz; Biserica evanghelic ă-Reghin, construit ă între anii1300-1330; Biserica lepro şilor-Sighi şoara, construit ă în stil gotic în sec. XV, care a servit ca azil lepro şilor în secolele urm ătoare; Biserica romano catolic ă - Tg. Mure ş, ridicat ă între 1728- 1750 de c ălug ării iezui ţi, Biserica ortodox ă de lemn – Tg. Mure ş. Dintre edificiile culturale reprezentative, amintim Biblioteca Teleki-Tg. Mure ş, de ţinând una dintre cele mai bogate colec ţii de carte veche din Transilvania, l ăca ş al culturii europene din secolele trecute. A fost întemeiat ă de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei (la sfâr şitul sec. XVIII). În 1802 a fost prima bibliotec ă public ă din ţara noastr ă. De ţine un fond de peste 200.000 volume (dup ă asocierea cu Biblioteca Bolyai), numeroase lucr ări având o valoare excep ţional ă. În aceea şi cl ădire (monument istoric, 1799-1803) este g ăzduit şi Muzeul memorial Bolyai, care împreun ă cu expozi ţiile bibliotecii sunt vizitate anual de numero şi turi şti din ţar ă şi str ăin ătate; Palatul Culturii-Tg. Mure ş, unul dintre cele mai impozante edificii ale municipiului ridicat între 1911-1913. Fa ţada este împodobit ă artistic cu remarcabile statui şi basoreliefuri. Celebra "Sal ă a oglinzilor" re ţine aten ţia prin num ărul mare de vitralii, prin oglinzile vene ţiene şi mobilierul elegant. I.3.12. Comunitatea rromilor Conform datelor rezultate în urma Recens ământului Popula ţiei din 2002, comunitatea rromilor din jude ţul Mure ş num ăra 40.425 persoane, reprezentând 7 % din totalul popula ţiei. Se constat ă c ă în ultimii 25 ani popula ţia de etnie rrom ă din jude ţ s-a dublat, având tendin ţa de cre ştere în continuare. Cele mai numeroase comunit ăţ i se g ăsesc în comunele , Band, Cr ăciune şti, F ărăgău, Mica, Petelea, Sînpaul. Popula ţia de etnie rrom ă se confrunt ă cu numeroase probleme generate în principal de nivelul sc ăzut al veniturilor, lipsa de locuin ţe, nivel de educa ţie redus, condi ţii igienico-sanitare precare. Aceast ă situa ţie a dus la o marginalizare social ă deosebit de complicat ă, care este cu atât mai delicat ă cu cât rromii în şişi au tendin ţa de a se autoizola formând grupuri sau chiar comunit ăţ i situate în jurul sau la marginea localit ăţ ilor. Ele au un stil de via ţă lipsit de valorile îndeob şte recunoscute de societate, generând probleme sociale grave, cum sunt reproducerea şi educa ţia nes ănătoase, faptele antisociale, abandonul de familii şi copii etc. În ultimii ani, s-au f ăcut eforturi deosebite pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei rromilor. În urma constituirii Biroului Jude ţean pentru Rromi, s-au stabilit m ăsurile prioritare pentru perioada 2001 – 2004, realizându-se progrese semnificative în atragerea de fonduri externe necesare pentru derularea de proiecte în domeniul construc ţiei de locuin ţe sociale, reabilit ării de drumuri comunale, înfiin ţarea unor ateliere de lucru pentru rromi, gr ădini ţe şi cabinete medicale în comunit ăţ ile de rromi. I.3.13. Ordine public ă - 54 - Statisticile consemneaz ă o sc ădere anual ă a num ărului de infrac ţiuni jude ţul Mure ş, precum şi o sc ădere considerabil ă a delictelor grave împotriva propriet ăţ ii, vie ţii şi integrit ăţ ii persoanelor şi normelor de convie ţuire social ă. La finele anului 2003, rata criminalit ăţ ii a fost de 1.093,72 fapte penale la suta de mii de locuitori, jude ţul situându-se sub rata medie pe ţar ă în special la infrac ţiunile grave , de mare violen ţă . Au fost săvâr şite infrac ţiuni contra vie ţii, integrit ăţ ii corporale şi s ănătăţ ii, infrac ţiuni contra libert ăţ ii persoanei, privitoare la via ţa sexual ă, contra demnit ăţ ii, în total 695. La infrac ţiunile economico-financiare solu ţionate – 1.175 , jude ţul Mure ş se situeaz ă pe locul 16 pe ţar ă, la cele juridice – 1.744- pe locul 33, mult sub rata medie pe ţar ă. Au fost comise 1.673 infrac ţiuni de alt ă natur ă. Cele mai multe infrac ţiuni au fost comise în mediul urban - 4.171 – peste 60% şi 2.329 în mediul rural. Situa ţia infractorilor pe categorii de vârst ă este urm ătoarea : - minori – 255, din care :  - sub 14 ani - 17  - între 14 şi 18 ani - 238 - tineri - între 18 şi 30 ani - 1.599 - persoane între 30 şi 50 ani - 2.218 - peste 50 de ani - 520 Situa ţia pe ocupa ţii a persoanelor care au comis infrac ţiuni : muncitori – 451, agricultori - 341, func ţionari – 21, directori de SC – 45, contabili – 24, patroni – 617, gestionari – 19, lucr ători în comer ţ – 29, şomeri – 33, f ără loc de munc ă - 1.963. Cauzele ce au favorizat evolu ţia criminalit ăţ ii : Analiza etiologiei criminalit ăţ ii în cursul anului 2003 scoate în eviden ţă cauzele şi condi ţiile de ordin _obiectiv , cum ar fi : - condi ţiile socio-economice existente; - lipsa de implicare a altor institu ţii în activitatea de prevenire ( şcoal ă, organiza ţii guvernamentale şi neguvernamentale, unit ăţ i sanitare); - lipsa de control şi supraveghere din partea familiei; - consumul excesiv de alcool; - existen ţa unor st ări conflictuale latente intra - familiale; - modific ările Codului de procedur ă penal ă, în sensul c ă unele activit ăţ i procedurale se execut ă cu întârziere fa ţă de momentul comiterii faptei; - prelungirea în timp a solu ţion ării unor st ări litigioase aflate pe rolul instan ţelor de judecat ă, care pot genera violen ţa; - num ărul redus de efective de ordine public ă care desf ăş oar ă activit ăţ i specifice în vederea prevenirii şi combaterii infrac ţionalit ăţ ii stradale; - lipsa mijloacelor logistice necesare, aflate în num ăr mic şi uzur ă avansat ă. Cauzele de ordin subiectiv: - caren ţe în preg ătirea de specialitate a unor poli ţişti; - neimplicarea suficient ă a tuturor poli ţiştilor în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; - caren ţe în activitatea unor factori de conducere de la toate nivelurile în analiza realist ă a evolu ţiei st ării infrac ţionale, a eficien ţei muncii; - lipsa de solicitudine fa ţă de cet ăţ eni şi a operativit ăţ ii în interven ţie la solicit ările legale ale acestora. Climatul de încredere şi siguran ţă în care trebuie s ă tr ăiasc ă şi s ă locuiasc ă cet ăţ enii comunit ăţ ilor este asigurat de c ătre agen ţii de ordine public ă, în colaborare cu cadrele din jandarmerie şi gardienii publici.

- 55 - I.4. Starea mediului în jude ţul Mure ş I.4.1. Calitatea aerului În jude ţul Mure ş aerul atmosferic este influen ţat într-o m ăsur ă moderat ă de emisiile din activit ăţ ile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosfer ă cu poten ţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mure ş şi Târn ăveni, în timp ce în zone precum Reghin, Sovata, Ludu ş sursele de emisie antropice nu produc o poluare semnificativ ă. A.) Surse industriale: - industria chimic ă, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construc ţie; - industria energetic ă şi termoficare; - stocarea şi distribu ţia carburan ţilor; - utilizarea solven ţilor; Sursele de emisie în atmosfer ă din agricultur ă sunt reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de de şeuri reprezint ă surse moderate de emisie în atmosfer ă, fiind amplasate la distan ţe mari de localit ăţ i. B). Surse mobile: - traficul rutier care se desf ăş oar ă în principal pe DN13 (E60) şi DN15 (Târgu Mure ş - Topli ţa) care traverseaz ă localit ăţ ile urbane şi rurale ale jude ţului Mure ş; - traficul feroviar este slab reprezentat. Căile rutiere traverseaz ă localit ăţ ile prin zonele reziden ţiale cu densitate mare a locuitorilor în Târgu Mure ş, Sighi şoara, Reghin. Datorit ă lipsei unor c ăi ocolitoare a localit ăţ ilor, c ăile rutiere sunt folosite şi pentru traficul mijloacelor de transport de mare capacitate. Municipiile Târgu Mure ş, Sighi şoara, Reghin sunt traversate de liniile de cale ferat ă: R ăzboieni - Deda; Bra şov - Teiu ş. Transportul urban în localit ăţ ile jude ţului Mure ş se realizeaz ă cu mijloace de transport echipate cu motoare termice. Infrastructura rutier ă este dimensionat ă în general la o sarcin ă de 4 - 6 t/osie, fa ţă de 11 t/osie, cât este normativul pentru traficul greu. Din lipsa fondurilor pentru între ţinerea infrastructurii rutiere din localit ăţ ile urbane, calitatea c ăilor de rulare este necorespunz ătoare. Principalele aspecte generate de traficul urban sunt urm ătoarele: - Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NO x, SO x, hidrocarburi, plumb. Poluarea atmosferei este cuantificat ă prin m ăsur ători sistematice efectuate de A.P.M. Mure ş şi D.S.P. Mure ş şi confirm ă c ă traficul rutier contribuie în mod semnificativ la cre şterea concentra ţiilor de poluan ţi în aerul atmosferic al aglomer ărilor urbane. - Traficul greu genereaz ă valori ridicate ale zgomotului stradal şi vibra ţiilor în municipiile Târgu Mure ş, Reghin Sighi şoara. - De şi nu au fost f ăcute m ăsur ători ale concentra ţiei O 3 în zonele reziden ţiale traversate de traficul intens, se poate aprecia c ă acesta are valori semnificative în perioadele când se înregistreaz ă valori ridicate ale traficului rutier, ţinând cont de starea tehnic ă precar ă a unor mijloace de transport, de la care emisiile de NO x, hidrocarburi (radicali liberi) sunt ridicate. I.4.2. Calitatea apelor La nivelul jude ţului Mure ş, zona cea mai critic ă din punct de vedere al polu ării apelor de suprafa ţă este tronsonul de râu (Târnava Mic ă) aval de Târn ăveni, unde calitatea apei s-a situat în afara categoriilor de calitate, din cauza concentra ţiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Unitatea vinovat ă, SC BICAPA SA, şi-a încetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanent ă se datoreaz ă depozitelor de de şeuri situate de-a lungul râului, care şi la ora actual ă polueaz ă prin intermediul freaticului. Pe râul Târnava Mic ă, la debite sc ăzute cre şte mult salinitatea apei din cauza apelor s ărate din zona Praid – Sovata. Un alt tronson de râu afectat fizico – chimic şi mai ales bacteriologic este râul Mure ş, aval de municipiul Târgu Mure ş, din cauza polu ării produse de SC AZOMURE Ş SA şi RA AQUASERV (Sta ţia de epurare din Criste şti). În cursul anului 2003 pe acest tonson categoria de calitate a fost determinat ă de indicatorii regimului de oxigen şi cei toxici şi speciali (fenoli şi zinc). Probleme deosebite la indicatorii amoniu, azotat, substan ţe organice şi fosfor apar în lunile cu debite sc ăzute (decembrie, ianuarie, februarie, iulie, august). Acest tronson de râu este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentra ţiilor de nutrien ţi), de la Târgu Mure ş pân ă la limit ă de jude ţ. Un alt tronson critic şi care s-a încadrat în categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost Târnava Mare, aferent jude ţului Mure ş (cca 33 km), din cauza devers ărilor de ape uzate fecaloid menajere insuficient epurate din localit ăţ ile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi Sighi şoara. Pe acest tronson de râu, în

- 56 - fiecare an în perioada iunie – august, din cauza condi ţiilor hidro-meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrien ţi într-un raport N/P optim, se constat ă o înflorire algal ă accentuat ă (20 – 30 milioane alge/litru), cu consecin ţe grave asupra prepar ării apei potabile la Sighi şoara şi Media ş şi prin apari ţia mortalit ăţ ii piscicole (în zona aval Media ş – jude ţul Sibiu). Cursul de ap ă P ărăul de Câmpie este considerat de asemenea critic, dar în cazul lui concentra ţiile ridicate ale nutrien ţilor şi mai ales a salinit ăţ ii se datoreaz ă condi ţiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase). Concentra ţiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen şi ai nutrien ţilor au ca surs ă mai ales poluarea difuz ă. Starea lacurilor în 2003 a fost bun ă. Apele subterane monitorizate de Direc ţia Apelor Mure ş nu îndeplinesc condi ţiile de calitate pentru apa potabil ă. În majoritatea cazurilor, indicatorii dep ăş iţi sunt cei care intr ă în categoria „grad de mineralizare” şi „substan ţe organice”. Principalele surse antropice poluatoare ale apelor subterane din jude ţul Mure ş sunt: 1. Platforma S.C. AZOMURE Ş S.A. Târgu Mure ş – zona iazului batal cu ape fosfo – amoniacale, cu o suprafa ţă de 32 ha, amplasat pe malul drept al râului Mure ş. Poluarea se produce prin umplerea peste limita maxim ă a iazului batal, ceea ce permite exfiltra ţii. Substan ţele poluante sunt ioni amoniu, azota ţi, azoti ţi şi fluor. 2. S.C. BICAPA S.A. Târn ăveni – sursa de poluare o constituie batalele de reziduuri provenite de la fabricile de bicromat de sodiu, s ăruri de bariu şi n ămol din sta ţia de epurare. Pânza freatic ă în jurul haldei este puternic impurificat ă cu crom hexavalent. 3. Activitatea agricol ă şi zootehnic ă 4. Depozitele de de şeuri necorespunz ător amenajate 5. Scurgerile din re ţelele de canalizare I.4.3. Calitatea solului Principalele restric ţii ale calit ăţ ii solurilor din jude ţul Mure ş prezint ă urm ătoarele fenomene: - terenuri cu exces de umiditate 21.100 ha - soluri acide 22.331 ha - soluri s ărăturate 224 ha - soluri erodate total 57.810 ha din care: de suprafa ţă 55.480 ha în adâncime 2.330 ha - soluri afectate de alunec ări 20.100 ha - soluri poluate 2.205 ha Solurile degradate ca urmare a depozit ărilor neorganizate de de şeuri sunt în suprafa ţă de cca. 20 ha. O suprafa ţă de aproximativ 6 ha, situat ă amonte de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3 de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Târn ăveni este afectat ă de exfiltra ţiile produse în perioada 1992-1994 din acest batal. Terenurile afectate de eroziunea de suprafa ţă sunt în suprafa ţă de 55.480 ha. Alunec ări de teren pe cca. 30 ha sunt prezente în zona Şardul Nirajului, în bazinul pârâului Niraj şi în zona aval B ălăuşeri, în bazinul râului Tîrnava Mic ă. Restrângerea utiliz ării îngr ăşă mintelor chimice şi a pesticidelor din grupa I şi II-a de toxicitate pentru fertilizare şi combaterea bolilor şi a d ăun ătorilor a redus impactul acestor substan ţe asupra solului. Carierele de suprafa ţă pentru extragerea de nisip şi balast ocup ă în total 32 ha; sunt amplasate pe terenuri slab productive. Lucr ările de redare în produc ţia agricol ă vegetal ă a acestor amplasamente sunt în întârziere. I.4.4. Calitatea habitatelor şi starea ariilor protejate Lipsa informa ţiilor privind starea actuala a majorit ăţ ii speciilor de animale s ălbatice nu permite aprecierea sigur ă a gradului in care sunt amenin ţate, sau sunt pe cale de dispari ţie. Ecosistemele alpine au fost afectate de turmele de oi, majoritatea coborând din p ăş unile din mun ţii Călimani doar la sfâr şitul lunii septembrie. Habitatul coco şului de munte din mun ţii C ălimani este afectat în mod continuu de p ăş unatul clandestin la limita fondului forestier şi în zona subalpin ă, distrugându-se pontele anuale.

- 57 - În apele de munte din zona p ăstr ăvului, pe cursul superior al râului Mure ş, se constat ă c ă p ăstr ăvul indigen ( Salmo trutta fario ) nu mai este specie dominant ă, fiind înlocuit, pe cale natural ă, cu specii secundare ca boi ştean ( Phoxinus phoxinus ) şi grindel ( Noemacheilus barbatus ). Efectivele naturale de lipan ( Thymallus thymallus ) de pe cursul superior al râului Mure ş au sc ăzut sub densitatea optim ă, specia fiind capturat ă rar de c ătre pescari. Este necesar ă instaurarea regimului de protec ţie pentru aceast ă specie. Starea ariilor naturale protejate este în general bun ă, fiind necesar ă darea în administrare sau custodie a acestora şi elaborarea planurilor de management. Starea de s ănătate a p ădurilor evaluat ă prin sistemul de monitoring forestier este bun ă: 86,5% reprezint ă arboreturi s ănătoase şi 13,5% arboreturi afectate de diver şi factori. Pădurile din zona colinar ă au fost afectate în perioada de var ă şi de toamn ă de p ăş unat cu oi, deranjând vânatul. În urma p ăş unatului în pădure, vânatul dislocat a provocat daune în culturile agricole, limitrofe cu p ădurile. I.4.5. Calitatea mediului urban Calitatea necorespunz ătoare a aerului ca urmare a polu ării este o problem ă serioas ă de mediu în majoritatea zonelor urbane. Cre şterea num ărului de vehicule cu motor şi dezvoltarea economic ă rapid ă contribuie la crearea unei probleme crescânde de poluare în majoritatea centrelor urbane în dezvoltare. În zona municipiului Târgu Mure ş în cursul anului 2003 s-au înregistrat dep ăş iri ale concentra ţiei admise la poluan ţi din grupa „poluan ţilor iritan ţi”, respectiv la amoniac (frecventa dep ăş irilor înregistrate este de 4 %) şi pulberi în suspensie (frecven ţa dep ăş irilor înregistrate este de 42 %) . Poluarea fonic ă este o problem ă major ă pentru aglomera ţiile urbane, dar în ultimul timp a ap ărut chiar şi în mediul rural. Poluarea fonic ă poate fi atribuit ă în mare parte traficului rutier, dar şi unor activit ăţ i ce se desf ăş oar ă în zone reziden ţiale în spa ţii necorespunz ătoare. Nivelul de zgomot echivalent m ăsurat dep ăş eşte limitele admise în toate punctele unde au fost efectuate m ăsur ătorile. Aceste dep ăş iri se datoreaz ă faptului c ă localit ăţ ile jude ţului Mure ş nu au drumuri ocolitoare, care ar descongestiona arterele de circula ţie care tranziteaz ă ora şul, iar str ăzile nu au fost dimensionate pentru un trafic rutier atât de intens. Dintre activit ăţ ile care creeaz ă disconfort popula ţiei din zonele urbane putem aminti centrale termice amplasate foarte aproape de locuin ţe sau chiar la subsolul blocurilor, ateliere de tâmpl ărie, croitorii, unit ăţ i de alimenta ţie public ă. Apa furnizat ă prin sistem public în mediul urban s-a încadrat în general în parametrii de calitate conform Legii Nr. 458/2002. În mediul rural, aprovizionarea cu ap ă potabil ă este deficitar ă, popula ţia alimentându-se cu ap ă din pu ţuri de mic ă adâncime, situate în zone lenticulare care sunt influen ţate de condi ţiile meteorologice, iar prin geologia specific ă Câmpiei Transilvaniei, straturile de ap ă sunt puternic s ărăturate, cu con ţinut crescut de NO 3. La nivelul jude ţului exist ă proiecte de alimentare cu ap ă potabil ă pentru comune şi satele apar ţin ătoare, prin racordarea la conductele de distribu ţie a uzinelor de ap ă din zon ă, existând deja localit ăţ i racordate prin sistemul ci şmelelor stradale. Conform bilan ţurilor teritoriale, suprafa ţa specific ă medie, reprezentat ă de zonele de agrement (recrea ţie, joac ă pentru copii, campinguri, ştranduri, etc.) şi zonele verzi este de 5 - 8 m 2/locuitor în ora şele Reghin şi Sovata şi de 2 - 5 m 2/locuitor pentru municipiile Târgu Mure ş, Sighi şoara şi Târn ăveni. Gradul de ocupare al intravilanului municipiilor Târgu Mure ş, Sighi şoara şi Târn ăveni cu construc ţii având diverse func ţiuni (reziden ţiale, industriale, comerciale, institu ţii publice) este mare. În unele cartiere de locuin ţe spa ţiile verzi şi zonele de agrement sunt aproape inexistente. Datorit ă densit ăţ ii ridicate a popula ţiei, unele zone din cartierele noi construite în deceniile opt şi nou ă ale secolului XX au indici de suprafe ţe pe diferite func ţiuni cu mult inferioare valorilor medii. Din punct de vedere al condi ţiilor de locuit, cele mai frecvente nemul ţumiri sunt legate de aerul poluat, mirosuri dezagreabile şi de şeuri. I.4.6. Gospod ărirea de şeurilor Impactul depozit ării de şeurilor urbane (municipale, or ăş ene şti, comunale) sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresa ţi fiind solul, aerul, apele (de suprafa ţã şi subterane). Aceste probleme sunt create datorit ă unei gestion ări neigienice şi ilicite a de şeurilor. Principalele aspecte de neconformare cu privire la gestiunea de şeurilor sunt: - 58 -  depozitarea final ă în amestec a de şeurilor menajere şi industriale, provenite de la agen ţii economici care nu au amenajate spa ţii de depozitare proprii.  depozitele de de şeuri nu sunt împrejmuite decât par ţial, fapt ce determin ă împr ăş tierea de şeurilor u şoare de c ătre vânt pe terenurile limitrofe.  autoapriderea frecvent ă a depozitelor, datorit ă lipsei sistemului de colectare şi evacuare a gazelor de fermenta ţie.  formarea levigatelor puternic înc ărcate cu substan ţe organice, compu şi ai azotului, fosforului, etc. care afecteaz ă apele de suprafa ţă din zon ă.  operarea defectuoas ă a depozitelor de de şeuri, întrucât nu se face decât par ţial acoperirea acestora cu pământ.  depozitele de de şeuri fiind supravegheate într-un singur schimb, unii agen ţi economici care î şi transport ă singuri de şeurile nu respect ă amplasamentele stabilite.  eviden ţa cantit ăţ ilor de de şeuri se face prin apreciere, neexistând dot ări adecvate pentru cânt ărirea de şeurilor . De şeurile periculoase sunt o categorie aparte de de şeuri de producţie. Principalele activit ăţ i generatoare de de şeuri periculoase din jude ţ sunt: industria chimic ă anorganic ă, transporturi (uleiuri uzate, anvelope uzate, emulsii, solven ţi), activit ăţ i agricole (pesticide şi ambalaje de pesticide, uleiuri uzate, reziduuri petroliere, baterii şi acumulatori uza ţi, etc.), industria lemnului (lacuri, vopsele) şi acoperiri metalice - galvaniz ări (n ămoluri cu metale grele şi cianuri), activit ăţ i medicale. Pe teritoriul jude ţului Mure ş nu exist ă un depozit de de şeuri periculoase, practicile actuale utilizate prezentând un risc mare pentru poluarea solului, a apelor de suprafa ţă şi a celor subterane. De şeurile rezultate din activit ăţ ile de ocrotire a s ănătăţ ii sau din activit ăţ ile veterinare (de şeuri considerate periculoase pentru s ănătatea popula ţiei) nu sunt neutralizate corespunz ător cerin ţelor legale în vigoare. Aceste de şeuri sunt arse în instala ţii neomologate, care nu asigur ă eliminarea riscului pentru sănătatea popula ţiei. De şeurile periculoase rezultate din gospod ăriile locuitorilor jude ţului nu sunt colectate separat (vopsele, lacuri, le şii, substan ţe fitosanitare expirate, tuburi fluorescente, etc.), aceste de şeuri eliminându-se împreun ă cu de şeul menajer. De şeurile de pesticide sunt depozitate temporar în magaziile Direc ţiei Fitosanitare Mure ş şi în magazia unei societ ăţ i comerciale, pân ă la g ăsirea unor solu ţii de eliminare final ă a acestor de şeuri, dat fiind pericolul grav pe care îl reprezint ă pentru mediu şi s ănătatea uman ă. I.4.7. Zone critice care necesit ă reconstruc ţie ecologic ă I. Batalele de reziduuri administrate de S.C. BICAPA S.A. Târn ăveni Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent şi trivalent este determinat ă de exfiltra ţiile din batalele de reziduuri şi poluarea istoric ă, difuz ă, datorat ă sp ălării amplasamentului poluat anterior de c ătre apele pluviale. Apa din precipita ţii ce se înfiltreaz ă în masa de şeurilor depuse în interiorul batalelor nu este drenat ă prin radierul şi digurile batalelor; se alimenteaz ă astfel solul, subsolul şi stratul freatic cu ape impurificate; aceste ape ţin sub presiune întreaga construc ţie, contribuind la reducerea coeficientului de siguran ţă , în special al digurilor. Taluzul actual al digurilor nu mai corespunde sec ţiunilor tip de proiectare; de asemenea se observ ă în unele profile pr ăbu şirea acestor diguri. Ansamblul celor trei batale nu este dotat cu aparatura necesar ă urm ăririi comport ării lor. Practic, întreaga fâ şie de teren dintre batale şi râul Târnava Mic ă este poluat ă cu crom hexavalent datorit ă exfiltra ţiilor din batale, anterioare şi prezente. Frontul de poluare se deplaseaz ă c ătre aval, urmând direc ţia de curgere a râului Târnava Mic ă, fiind influen ţat şi de vechiul curs al râului. Situa ţiile de risc care pot afecta siguran ţa acestor batale, şi factorii de mediu sunt: acumularea unor volume importante de ap ă în batale, deversarea coronamentelor digurilor, alunecarea taluzurilor, exfiltra ţii din interiorul batalelor prin diguri şi radierul acestora. Râul Târnava Mic ă pe sectorul de curs intrare jude ţ - amonte evacuare S.C. BICAPA S.A. Târn ăveni se încadreaz ă în categoria V de calitate datorit ă indicatorilor cloruri şi zinc, iar aval de evacuarea apelor

- 59 - uzate provenite de la S.C. BICAPA S.A. Târn ăveni, este de categoria V din cauza indicatorilor cloruri, zinc şi crom hexavalent. II. Iazul batal al S.C. AZOMURE Ş S.A. Târgu Mure ş Iazul batal are o suprafa ţă de 32 ha, V = 1.250 mii m 3 şi este amplasat în imediata vecin ătate a platformei industriale, pe malul drept al râului Mure ş. Are rol de bazin de r ăcire pentru apele calde provenite din procesul tehnologic de fabrica ţie a îngr ăşă mintelor complexe (NPK) cât şi de stocare a suspensiilor transportate şi a s ărurilor care se insolubilizeaz ă ca urmare a r ăcirii apei ( şlam cu con ţinut de carbonat de calciu şi fosfa ţi de calciu cu con ţinut ridicat de amoniu, azota ţi şi fosfa ţi). Iazul batal este integrat în fluxul liniilor de produc ţie, apa vehiculat ă prin acesta fiind reutilizat ă în fluxul din care provine. Stratul de impermeabilizare a batalului este deteriorat, determinând exfiltra ţii semnificative. Aportul iazului batal la poluarea apelor râului Mure ş, în sec ţiunea aval Târgu Mure ş este evaluat ă la 0,6 - 0,8 mg/l amoniu, 4,33 mg/l azota ţi şi 0,1 mg/l uree, rezultat exclusiv al exfiltra ţiilor. Poluan ţii proveni ţi din iazul batal avanseaz ă c ătre albia minor ă a râului Mure ş, care constituie drenorul natural al zonei. În timp, frontul de poluare se deplaseaz ă spre aval, urm ărind direc ţia de curgere a râului. Configura ţia natural ă a cursului râului în aceast ă zon ă face posibil ă interceptarea şi drenarea frontului poluant existent în pânz ă freatic ă. Frontul de poluare nu avanseaz ă mai mult de 1 km spre teras ă. Pentru a permite executarea lucr ărilor necesare pentru limitarea şi eliminarea exfiltra ţiilor din iazul batal de 32 ha, S.C. AZOMURE Ş S.A. a executat un iaz batal nou, impermeabilizat corespunz ător, cu o capacitate de 2,5 ha. III. Fermele zootehnice care au fost supuse procedurii de emitere a Avizului de mediu pentru privatizare cu Program de Conformare şi care nu au fost înc ă privatizate sau a c ăror obliga ţii de mediu nu au fost transmise noului proprietar prin Contractul de vânzare-cump ărare. I.4.8. Problemele de mediu prioritare, ierarhizate dup ă importan ţa acestora, sunt: I. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunz ătoare a de şeurilor menajere I.1 Rata redus ă de colectare selectiv ă a de şeurilor de la popula ţie; I.2 Rata redus ă de colectare a de şeurilor valorificabile în rampele de de şeuri; I.3 Rata redus ă de valorificare a de şeurilor biodegradabile, prin compostare; I.4 Existen ţa unor depozite neecologice de de şeuri menajere în zona urban ă, exploatate la limita capacit ăţ ii de închidere (Ludu ş, Târn ăveni, Reghin, Sovata); I.5 Existen ţa unor depozite de de şeuri menajere în zona rural ă, amenajate sau amplasate necorespunz ător. II. Calitatea şi cantitatea apei potabile III. Evacu ări de ape uzate insuficient epurate III.1 Poluare istoric ă SC BICAPA SA; III.2 Evacu ări de ape uzate insuficient epurate de la Complexul zootehnic Gorneşti; III.3 Evacu ări de ape uzate insuficient epurate de la Combinatul de Îngr ăşă minte Chimice SC AZOMURE Ş SA Tg.Mure ş; III.4 Evacu ări de ape uzate insuficient epurate de la Sta ţiile de epurare or ăş ene şti Tg.Mure ş, Sighi şoara, reghin, Sovata,. Ludu ş, Târn ăveni; III.5. Evacu ări de ape uzate insuficient epurate de la sta ţiile de epurare din zona rural ă. IV. Fenomene naturale şi antropice extreme (alunec ări de teren, inunda ţii, degrad ări de albii şi maluri, degradarea solului, risc de accidente tehnice majore la instala ţii tehnologice, bataluri de reziduuri IV.1 Risc de accident la batalurile de reziduuri de la SC BICAPA SA în caz de fenomene meteorologice nefavorabile; IV.2 Risc de accident la iazul batal al SC AZOMURE Ş SA în caz de fenomene meteorologice nefavorabile; IV.3 Zone posibil a fi afectate de inunda ţii; IV.4 Zone afectate de degrad ări de albii şi maluri; IV.5 Zone afectate de degradarea solului; IV.6 Zone afectate de alunec ări de teren. V. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunz ătoare a de şeurilor periculoase V.1 Rata redus ă de colectare a de şeurilor periculoase de la popula ţie; V.2 Inexisten ţa unor facilit ăţ i de eliminare a de şeurilor periculoase (în concordan ţă cu cerin ţele legisla ţiei de mediu în vigoare) în jude ţul Mure ş sau în zona imediat apropiat ă. VI. Informare şi educare deficitar ă în ceea ce prive şte protec ţia mediului

- 60 - VI.1. Lipsa unui sistem coerent de implicare a tuturor factorilor interesa ţi /înv ăţă mânt, administra ţie, ONG-uri) în educarea şi informarea tinerei genera ţii în domeniul protec ţiei mediului; VI.1. Eficien ţa redus ă a ac ţiunilor promovate pân ă în prezent, la nivel local, în domeniul sensibiliz ării popula ţiei la problemele de mediu. VII. Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunz ătoare a de şeurilor spitalice şti VII.1. Eficien ţa redus ă a crematoriilor existente în ceea ce prive şte neutralizarea corespunz ătoare a de şeurilor spitalice şti. VIII. Fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor de mediu (capacitatea redus ă de accesare a fondurilor de preaderare) VIII.1 Inexisten ţa fondurilor necesare pentru adresarea polu ării istorice; VIII.2 Capacitatea redus ă de accesare a fondurilor de preaderare de c ătre administra ţia local ă; VIII.3 Capacitatea redus ă de accesare a fondurilor de preaderare de c ătre agen ţii economici. IX. Capacitatea institu ţional ă şi administrativ ă nesatisf ăcătoare a autorit ăţ ilor descentralizate şi autorit ăţ ilor publice locale în adresarea problemelor de mediu şi impunerea legisla ţiei de mediu X. Lipsa unui management corespunz ător al ariilor protejate din jude ţul Mure ş X.1.Lipsa administra ţiei şi a planului de management al Parcului Na ţional C ălimani; X.2. Lipsa administra ţiei şi a planului de management al Rezerva ţiei peisagistice Defileul Mure şului (Deda- Topli ţa). XI. Emisii de poluan ţi în atmosfer ă de la unit ăţ i industriale XI.1 Eficien ţa redus ă şi/sau exploatarea necorespunz ătoare a echipamentelor de re ţinere a poluan ţilor în cadrul proceselor tehnologice industriale administrate de c ătre SC AZOMURE Ş SA, SC CARBID FOX SA, SC MOBEX SA, SC ILEFOR SA, SC MOBILA SOVATA SRL; XI.2 Inexisten ţa echipamentelor necesare de re ţinere a poluan ţilor în cadrul unit ăţ ilor de prest ări servicii (vopsitorii auto) amplasate în imediata apropiere a zonelor de locuit ; XI.3 Inexisten ţa echipamentelor necesare de re ţinere a poluan ţilor la sta ţiile de distribu ţie carburan ţi. XII. Suprafa ţa deficitar ă a zonelor verzi în mediul urban XII.1 Deficien ţe în elaborarea corespunz ătoare şi impunerea respect ării Regulamentelor de urbanism; XII.2 Administrarea deficitar ă a spa ţiilor verzi existente; XII.3 Educa ţia deficitar ă a cet ăţ enilor, ceea ce determin ă transformarea spa ţiilor verzi existente în parc ări neautorizate; XIII. Emisii de poluan ţi în atmosfer ă din traficul rutier XIII.1 Lipsa drumurilor ocolitoare pentru traficul rutier ce tranziteaz ă municipiile jude ţului Mure ş; XIII.2 Traficul rutier urban nu este structurat eficient pentru a satisface necesit ăţ ile de deplasare, concomitent cu necesitatea asigur ării confortului cet ăţ enilor şi protej ării s ănătăţ ii acestora, precum şi a protec ţiei atmosferei. XIV. Zgomotul XIV.1 Zgomot datorat traficului rutier; XIV.2 Zgomot datorat activit ăţ ilor industriale desf ăş urate în imediata vecin ătate a zonelor de locuit. I.4.9. Ac ţiuni strategice în abordarea problemelor de mediu GOSPOD ĂRIREA DURABIL Ă A RESURSELOR DE AP Ă Concep ţia de gospod ărire integrat ă a apelor îmbin ă aspectele de utilizare a acestora, cu cele de protec ţie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au în vedere urm ătoarele obiective: a) Asigurarea aliment ării continue cu ap ă a folosin ţelor şi, în special, a popula ţiei • realizarea de noi surse de ap ă; • realizarea de re ţele de distribu ţie separate de alimentare cu ap ă pentru popula ţie şi pentru industrie; • economisirea apei şi reducerea pierderilor din re ţelele de distribu ţie a apei; b) Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii resurselor de ap ă • retehnologizarea proceselor de produc ţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante; • realizarea de sta ţii de epurare noi şi modernizarea celor existente; • implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor polu ării accidentale; c) Reconstruc ţia ecologic ă a râurilor • îmbun ătăţ irea şi realizarea de habitate corespunz ătoare conserv ării biodiversit ăţ ii; • asigurarea de debite corespunz ătoare pe cursurile de ap ă, în scopul protec ţiei ecosistemelor acvatice; • asigurarea continuit ăţ ii debitului pe cursurile de ap ă, pentru facilitarea migra ţiei speciilor piscicole; - 61 - d) Reducerea riscului producerii de inunda ţii • realizarea de acumul ări cu folosin ţe complexe, prev ăzute cu volum de protec ţie contra inunda ţiilor; • realizarea de îndiguiri, concomitent cu protejarea zonelor umede; • interzicerea amplas ării construc ţiilor în zonele inundabile; AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND ATMOSFERA ŞI SCHIMB ĂRILE CLIMATICE Evaluarea impactului activit ăţ ilor antropice asupra atmosferei trebuie f ăcut ă în condi ţiile realiz ării urm ătoarelor: • definitivarea elabor ării sistemului de monitoring integrat al mediului; • crearea unei baze de date, ata şat ă sistemului informa ţional de mediu; • sc ăderea principalelor emisii de poluan ţi (amoniac, oxizi de azot, substan ţe organice volatile, pulberi); • reducerea sub normele de emisie a evacu ărilor de poluan ţi în atmosfer ă, pe baza principiului “poluatorul pl ăte şte”; • stabilizarea concentra ţiilor emisiilor de gaze cu efect de ser ă, la nivelul care s ă permit ă prevenirea interferen ţelor antropice periculoase cu sistemul climatic. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND CONSERVAREA NATURII Luându-se în considerare starea actual ă a diversit ăţ ii biologice în jude ţul Mure ş, au fost stabilite urm ătoarele obiective prioritare: • asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conserv ării diversit ăţ ii biologice; • conservarea in-situ şi ex-situ a speciilor amenin ţate, endemice şi/sau rare, precum şi a celor cu valoare economic ă ridicat ă; • protec ţia, conservarea şi refacerea diversit ăţ ii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor protejate; reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de via ţă şi reconstruc ţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate; • protec ţia, conservarea şi refacerea diversit ăţ ii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; • dezvoltarea programelor speciale de cercetare şi monitorizare pentru cunoa şterea st ării diversit ăţ ii biologice. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND CALITATEA SOLULUI Pentru protec ţia, ameliorarea şi utilizarea durabil ă a solurilor din jude ţul Mure ş se stabile şte urm ătoarea strategie: • utilizarea durabil ă a resurselor; • inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea ac ţiunilor; • aplicarea stimulentelor economice, dac ă acestea contribuie la rezolvarea problemelor; • aplicarea principiului „poluatorul pl ăte şte”; • cunoa şterea poten ţialelor naturale şi stabilirea modalit ăţ ilor eficiente de utilizare a terenurilor, în concordan ţă cu cerin ţele dezvolt ării economice şi ale protec ţiei mediului; • reabilitarea şi reconstruc ţia ecologic ă a solurilor. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND CALITATEA P ĂDURILOR Gestionarea durabil ă a p ădurilor necesit ă promovarea unor ac ţiuni specifice orientate pe urm ătoarele direc ţii: • asigurarea integrit ăţ ii fondului forestier na ţional, în condi ţiile şi cu respectarea situa ţiei rezultate în urma schimb ării formei de proprietate a acestuia; • întregirea fondului forestier na ţional pân ă la nivelul optim de 35% din teritoriul ţă rii; • reconstruc ţia ecologic ă a p ădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; • men ţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilit ăţ ilor p ădurilor; • conservarea biodiversit ăţ ii şi asigurarea stabilit ăţ ii, s ănătăţ ii şi polifunc ţionalit ăţ ii p ădurilor. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND TRANSPORTURILE Pentru realizarea unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la re ţelele de transport na ţionale şi europene, trebuie avute în vedere urm ătoarele ac ţiuni generale: • reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor; • asigurarea interconect ării şi interoperabilit ăţ ii între re ţelele şi modurile de transport; • realizarea re ţelelor pan-europene de transport; • uitlizarea modurilor de transport ecologic; - 62 - • utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi opera ţionale pentru toate tipurile de transport; • implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; • aplicarea m ăsurilor preventive pentru limitarea efectelor polu ării; • extinderea transporturilor combinate şi intermodale. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND GESTIUNEA DE ŞEURILOR Impactul de şeurilor asupra mediului a crescut în mod alarmant în jude ţul Mure ş, administrarea necorespunz ătoare a acestora generând contamin ări ale solului şi ale pânzei freatice, precum şi emisii de gaze toxice, cu efecte directe asupra s ănătăţ ii popula ţiei. În elaborarea unei strategii pentru îmbun ătăţ irea managementului de şeurilor, trebuie s ă se ţin ă cont de urm ătoarele direc ţii de ac ţiune: • optimizarea rela ţiilor de parteneriat între firmele de reciclare şi administra ţiile publice locale; • crearea re ţelelor de colectare selectiv ă şi valorificare a de şeurilor reciclabile şi implicarea responsabil ă a administra ţiilor publice locale; • identificarea unor solu ţii de stimulare material ă care s ă determine atât popula ţia cât şi industria s ă practice o colectare selectiv ă a de şeurilor în paralel cu modernizarea unit ăţ ilor economice specializate în salubrizare urban ă; • stimularea produc ţiei care genereaz ă cantit ăţ i reduse de de şeuri; • crearea re ţelei de monitorizare a de şeurilor toxice; • aplicarea principiului „poluatorul pl ăte şte”; • sporirea con ştientiz ării popula ţiei şi agen ţilor economici referitor la impactul gestiunii necorespunz ătoare a de şeurilor şi schimbarea comportamentului popula ţiei fa ţă de problema colect ării de şeurilor; • găsirea posibilit ăţ ii de creare a situa ţiei „câ ştig-câ ştig”. AC ŢIUNI STRATEGICE PRIVIND CENTRELE POPULATE Sensul dezvolt ării durabile al a şez ărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu s ănătos şi coerent sub raport func ţional şi cultural, la nivelul localit ăţ ilor urbane şi rurale, precum şi al re ţelei de localit ăţ i din teritoriu, în condi ţiile p ăstr ării echilibrului fa ţă de complexul de resurse ale capitalului natural. Obiectivele strategice pentru centrele populate sunt urm ătoarele: • dezvoltarea echilibrat ă a regiunilor, prin repartizarea uniform ă a activit ăţ ilor social-economice în teritoriu; • îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă , a transportului urban şi valorificarea eficient ă a patrimoniului natural şi a celui construibil; • dezvoltarea a şez ărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agen ţilor poluan ţi; • ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural; • reducerea pierderilor energetice datorate izol ării termice ineficiente; • păstrarea identit ăţ ii culturale a ora şelor şi crearea unei re ţele de spa ţii verzi în conexiune cu ecosistemele din teritoriu; • inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu na ţional a zonelor cu risc de dezastre antropice şi neantropice, în paralel cu elaborarea planific ării pre-dezastru.

- 63 - I.5. Evaluarea condi ţiilor agrogeografice, agroeconomice şi sociale I.5.1. A şezarea geografic ă Jude ţul este situat în partea central-nordic ă a României, avînd suprafa ţa teritoriului de 6714 kmp (2,82 % din suprafa ţa ţă rii). Jude ţul Mure ş se învecineaz ă cu jude ţele Bistri ţa-Năsăud (N-NV), Suceava (NE), Harghita (E-NE), Bra şov (SE), Sibiu (S), Alba (SV) şi Cluj (V). I.5.2.Clima şi condi ţii agrometeorologice Jude ţul Mure ş este caracterizat printr-un climat temperat - continental moderat, drept consecin ţă a pozi ţiei sale în centrul Transilvaniei. Factorii climatogeni specifici sunt: - altitudinea – a c ărei consecin ţă principal ă o constituie zonalitatea vertical ă a climei. Aceasta se exprim ă prin reducerea treptat ă, în raport cu altitudinea, a bilan ţului radiativ. În zona joas ă – câmpie, v ăi largi şi depresiuni – temperaturile sunt mai ridicate, dar noaptea, prin stratificarea maselor de aer, inversiunile de temperatur ă sunt frecvente şi duc la diferen ţe mari între zi şi noapte; - orientarea, înclinarea şi expunerea versan ţilor creeaz ă modific ări în dezvoltarea proceselor atmosferice, diferen ţe în distribu ţia precipita ţiilor şi influen ţeaz ă direct regimul radiativ al suprafeţei terestre; - formele de relief – influen ţeaz ă pregnant regimul temperaturii aerului. Se creeaz ă diferen ţieri mari între formele concave (v ăi) cele plane (câmpii) şi convexe (dealuri şi podi şuri) prin r ăcirea radiativ ă local ă, cât şi prin scurgerea aerului rece de pe culmile şi pantele înconjur ătoare şi acumularea lui pe fundul v ăilor şi depresiunilor. Resurse termice Temperatura medie în jude ţul Mure ş oscileaz ă între 8,0 – 9,4 0C în zonele agricole, sc ăzând pe măsura cre şterii altitudinii. Amplitudinea medie termic ă este de 23 – 24 0C, maximele absolute putând urca pân ă la 38 – 39 0C (temperatura record 40,5 0C, S ăbed, 15 – 16 aug. 1952) iar cele minime absolute putând coborî sub – 32 0C (- 32,8 0C, Tg.Mure ş 25.ian.1942 şi 23 ian. 1963). Temperaturile medii lunare şi anuale în retrospectiva ultimilor 10 ani sunt redate în tabelul urm ător: Tabel nr.1.: Temperaturi medii lunare şi anuale: Anii Lunile Media I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual ă 1994 -0,4 2,0 6,2 11,4 15,0 17,9 21,3 19,9 18,6 8,7 3,9 -0,7 10,3 1995 -3,4 2,9 4,8 9,3 14,3 18,7 21,7 18,5 13,8 9,0 0,0 -2,0 9,0 1996 -2,5 -3,8 -0,4 10,0 17,2 19,5 18,5 19,5 12,3 9,8 5,7 -0,4 8,8 1997 -1,4 -1,5 2,6 5,7 15,7 18,4 18,7 18,4 12,9 6,4 4,3 1,1 8,4 1998 0,1 0,9 1,8 11,7 14,4 18,8 20,1 19,3 14,1 10,4 1,6 -6,4 8,9 1999 -1,8 -1,3 4,6 10,8 14,2 20,0 21,8 19,8 16,8 9,8 2,6 -1,5 9,6 2000 -6,7 -1,1 3,9 12,9 16,8 19,4 19,9 20,8 14,0 9,6 6,7 0,4 9,7 2001 -0,4 0,4 7,1 10,5 15,5 17,3 21,0 21,2 14,6 11,2 2,3 -7,5 9,4 2002 -3,6 2,6 6,1 10,3 17,7 19,6 22,3 19,3 14,6 9,9 5,2 -2,8 10,1 2003 -1,8 -7,0 2,0 8,6 19,3 20,6 20,1 20,8 14,1 7,6 4,7 -2,3 8,9

Temperaturi extreme înregistrate: ANUL Temperaturi maxime ziua - luna Temperaturi minime ziua - luna 1994 +36,5 - 11 August -13,4 - 16 Februarie 1995 + 33,0 – 23 Iulie -21,9 - 19 Ianuarie 1996 + 33,7 - 22 Iunie -18,9 - 02 Februarie 1997 + 32,2 - 23 Iunie -18,2 - 18 Februarie 1998 + 34,2 – 03 August -23,4 - 25 Decembrie 1999 + 34,0 - 10 August -19,3 - 23 Decembrie 2000 + 36,8 - 22 August -23,5 - 26 Ianuarie 2001 + 35,0 - 10 August -24,5 - 25 Decembrie 2002 + 34,7 - 16 Iulie -23,5 - 27 Decembrie 2003 + 35,1 – 02 Iulie -21,5 - 13 Ianuarie

- 64 - Temperaturile medii anuale sunt reprezentate pe harta nr.1 şi se observ ă c ă zonele agricole importante ale jude ţului se situeaz ă în clasele de temperaturi ridicate şi mijlocii.

Al ături de factorul termic, durata de str ălucire a soarelui are o importan ţă deosebit ă în asimila ţia clorofilian ă, acumularea zah ărului, precum şi în cuantumul produc ţiei agricole. În sezonul de vegeta ţie se înregistreaz ă în medie 1.440 – 1.550 ore de str ălucirea soarelui, reprezentând 48 – 52 % din durata astronomic ă posibil ă. Valori mai ridicate se realizeaz ă pe Câmpia Transilvaniei şi în jum ătatea estic ă a Podi şului Târnavelor. Resurse pluviometrice Precipita ţiile atmosferice în jude ţ nu sunt foarte consistente, situându-se în jurul a 600 mm anual, cu valori sc ăzute în vestul jude ţului (Ludu ş, Râciu, S ărma ş), cu valori mai ridicate în centrul jude ţului (Reghin, Tg.Mure ş, Târn ăveni, Sighi şoara) şi cu clase de precipita ţii ridicate şi foarte ridicate în zona submontan ă şi montan ă. Precipita ţiile medii lunare din ultimii 10 ani înregistrate la sta ţia meteo Tg.Mure ş sunt redate în tabelul urm ător: Tabel nr.2 Precipita ţii medii lunare şi anuale Anii Lunile Suma I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anual ă 1994 14,1 3,4 22,1 59,6 102,8 42,1 35,9 95,8 28,3 62,1 22,3 20,1 508,6 1995 27,7 18,1 12,5 16,5 75,8 94,4 65,6 82,9 53,5 1,9 40,5 63,3 552,7 1996 20,6 31,5 18,6 20,5 59,8 83,0 24,7 36,2 118,3 36,3 19,3 55,3 524,1 1997 11,4 32,3 22,2 87,3 61,6 110,3 79,0 98,5 63,4 43,9 34,3 40,9 685,1 1998 20,8 10,9 34,2 45,7 82,0 197,9 119,0 50,7 62,6 83,3 45,7 9,9 762,7 1999 18,2 58,4 14,1 84,7 87,4 89,2 99,1 30,1 25,1 45,4 24,0 86,1 661,8 2000 14,7 12,4 37,6 22,1 49,4 40,6 128,4 15,2 47,2 3,9 4,8 32,4 408,7 2001 32,2 20,7 37,7 84,4 55,0 102,2 79,6 57,7 127,3 35,9 72,2 19,2 727,1 2002 8,1 12,1 17,0 14,6 39,9 143,4 53,0 118,2 81,3 38,6 46,1 22,8 595,1 2003 55,7 18,5 15,5 32,5 26,0 30,8 105,0 27,2 42,2 74,0 29,5 24,2 481,1

Precipita ţiile medii anuale sunt reprezentate pe harta nr.2, iar din analiza h ărţii nr.3 rezult ă c ă în jude ţul Mure ş se disting patru zone în privin ţa balan ţei – precipita ţiilor şi – evapotranspira ţiei. Se înregistreaz ă un deficit slab de umiditate (- 100 mm) în vestul Câmpiei Transilvane, slab şi moderat excedentar în centrul şi estul jude ţului şi o zon ă puternic excedentar ă în zona montan ă. Din analiza factorilor climatigeni şi din resurse agrometeorologice rezult ă c ă în jude ţ sunt condi ţii optime pentru majoritatea culturilor, de la cereale, plante tehnice şi pân ă la planta ţii horticole.

- 65 -

I.5.3. Solurile jude ţului şi condi ţiile pedo-geoclimatice. 1.5.3.1. Zonele pedo-geoclimatice. - Zonarea solurilor este strâns legat ă de relief şi de condi ţiile climaterice, factori care au determinat delimitarea unor zone pedogeoclimatice distincte: - Nord-estul jude ţului – se caracterizeaz ă prin prezen ţa unor forme de relief puternic accidentate, soluri scheletice, cu aciditate pronun ţat ă, slab aprovizionate cu elemente nutritive. Aceste soluri nu sunt favorabile culturilor agricole, dar se preteaz ă pentru p ăş uni şi fâne ţe, precum şi pentru silvicultur ă. - Zona central ă şi central sudic ă, cu clim ă r ăcoroas ă umed ă, cu un relief moderat accidentat şi luncile văilor principale, constituie suprafe ţele agricole cele mai mari din cadrul jude ţului. În cadrul acestor zone se separ ă patru microzone pedogeoclimatice: III D-BP, III D-BD, III D-PR, III L-SA - Microzona III D-BO se întinde pe unit ăţ ile geomorfologice Dealurile Bistri ţei, Dealurile Mure şului, Subcarpa ţii Târnavelor, Dealurile Nirajului şi partea sudic ă a podi şului Târnavelor, zone acoperite predominant cu luvosoluri, preluvosoluri, planosoluri. Caracteristica acestor soluri este prezen ţa orizontului argilofluvial în profil cu textura grea argiloas ă şi cu o textur ă mai u şoar ă lut argiloas ă sau lutoas ă în orizontul superior. Aceste soluri sunt de la slab la foarte puternic acide. Aprovizionarea lor cu elemente fertilizante este medie, în afar ă de con ţinutul de fosfor cu care sunt slab aprovizionate.

- 66 - Datorit ă orizontului argilofluvial, în unele cazuri apar fenomene de pseudogleizare a solului cu un regim aerohidric defectuos. Fenomenul de eroziune a solului este prezent cu diferite grade de eroziune, ajungând la unele zone chiar şi la apari ţia erodosolurilor. Microzona III D-BD se dezvolt ă în partea estic ă a Câmpiei Transilvaniei, în unitatea geomorfologic ă „Colinele M ădăra şului”. Predomin ă pleuvosolurile şi faeziomurile argice şi clinogleice, cât şi eutricambosoluri şi regosoluri. Sunt soluri cu reac ţie slab moderat acid ă sau neutre, cu o textur ă lut argiloas ă. Aprovizionarea cu elemente nutritive este medie, în afar ă de fosfor, cu care sunt slab aprovizionate. Microzona III D-PR se întinde în vestul podi şurilor Târn ăveni şi Podi şul Dumbr ăveni, pe un relief moderat accidentat. Înveli şul de sol a acestei zone se caracterizeaz ă prin apari ţia faeziomurilor calcarice erodosoluri, preluvosoluri şi eutricambosoluri. Fenomenul de eroziune este prezent prin diferite grade de eroziune, ajungând foarte frecvent la erodosoluri. Textura solurilor este în general lut argiloas ă sau lutoas ă, iar aprovizionarea cu elemente nutritive este medie. Relieful zonei este caracterizat prin pante nordice şi nord vestice uniforme şi pu ţin înclinate, iar cele sudice cu pante mai pronun ţate. Terenurile cu expozi ţii sudice sunt pretabile culturii vi ţei de vie. Microzona III L-SA este prezent ă de-a lungul v ăilor principale Valea Mure şului şi celor dou ă Târnave. Sunt terenurile din lunca şi terasele inferioare ale râurilor mai sus amintite. Se remarc ă aici dezvoltarea aluvosolurilor şi gleisolurilor. Sunt soluri cu o textur ă în general argilo- lutoas ă sau lutoas ă, cu o reac ţie neutr ă slab alcalin ă, având o aprovizionare cu elemente nutritive medie spre bun ă. În func ţie de adâncimea apelor freatice, în unele zone sunt gleizate, ajungând uneori şi la gleizare excesiv ă. Datorit ă atât texturii, cât şi orizontalit ăţ ii terenurilor sunt mai u şor cultivate şi pretabile pentru culturile cerealiere şi de legume. Zona vestic ă a jude ţului Mure ş, cu clim ă moderat c ălduroas ă semiumed ă, este caracterizat ă prin microzonele pedogeoclimatice II C-CI şi II D-PR şi II L-SA. Microzona II C-CI este prezent ă pe Câmpia Transilvaniei, pe unit ăţ ile geomorfologice Colinele Ludu şului, Colinele Comlodului (Câmpia S ărma şului). Microzona este caracterizat ă prin prezen ţa cernoziomurilor tipice, argice şi cambice. Sunt soluri de la slab acide neutre la slab alcaline. Aprovizionarea cu principalele elemente fertilizante este bun ă şi foarte bun ă. Textura este în general argilo lutoas ă sau lut argiloas ă. Sunt cele mai bune soluri din punct de vedere a produc ţiei agricole, pretabile pentru toate culturile agricole. Problema principal ă o constituie regimul precipita ţiilor mult mai sc ăzute fa ţă de restul jude ţului. Microzona II D-PR ocup ă suprafe ţele restrânse, în extremitatea vestic ă a jude ţului şi se caracterizeaz ă atât prin prezen ţa cernoziomurilor tipice, cât şi a regosolurilor şi erodosolurilor calcarice. Datorit ă solului predominant, temperaturilor medii anuale (în jur de 9 0C) şi a expozi ţiei sunt pretabile pentru viticultur ă şi pentru cultura plantelor termofile. Microzona II L-SA se situeaz ă de-a lungul v ăii Mure şului, aval de comuna Sânpaul, în lunca şi terasele Mure şului. Se caracterizeaz ă prin aluvosoluri cu diferite grade de gleizare, bine aprovizionate în elemente fertilizante cu reac ţie neutr ă slab alcalin ă şi textur ă lutoas ă sau lut argilos. Sunt pretabile pentru toate culturile agricole.

- 67 -

I.5.3.2. Calitatea solurilor. În baza analizelor riguroase, terenurile agricole ale jude ţului Mure ş la toate categoriile de folosin ţă se încadreaz ă la clasa IV de calitate (Tabel nr.3).

ÎNCADRAREA TERENURILOR ÎN CLASE DE CALITATE PE CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ ŞI TOTAL JUDE Ţ MURE Ş

Nr. SUPRAFA ŢĂ CLASA DE CALITATE CLASA crt. FOLOSIN ŢĂ Real ă Cartat ă I II III IV V MED NP Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 Arabil 222.495 219.748 5.538 84 26.193 70 57.916 50 69.684 31 63.164 8 IV 35 2 Păş uni, fâne ţe 183.315 143.066 2.605 85 22.244 68 55.775 49 52.769 32 49.922 7 IV 35 3 Vie 3.399 3.341 1 84 362 69 465 47 883 28 1.688 9 IV 26 4 Livad ă 5.637 5.424 68 87 150 70 594 51 1.579 31 3.246 8 IV 22 5 TOTAL AGRICOL 414.846 371.579 8.212 84 48.949 69 114.750 50 124.915 31 118.020 8 IV 35 6 NEPRODUCTIV 10.998 TOTAL 425.844 371.579 8.212 48.949 114.750 124.915 118.020 Peste 38 % din suprafa ţa agricol ă face parte din clasa I şi II-a, oferind condi ţii foarte bune culturilor. Situa ţia încadr ării terenurilor agricole în clase de calitate pe comune este redat ă în tabelul nr.4 şi fundamenteaz ă obiectivele strategice pentru asigurarea unei dezvolt ări durabile în agricultura jude ţului. Arabil Tabel nr.4 SUPRAFA ŢA CLASA DE CALITATE CLASA ANUL Nr. TERITORIUL Real ă Cartat ă I II III IV V ME NP EXECU ŢIEI crt. COMUNAL D Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP Sup NP TERE BONIT N 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 Tg. Mure ş 1.171 1.171 320 86 308 72 189 51 176 29 178 14 III 57 2000 2000 2 Criste şti 755 755 25 85 165 70 355 55 161 26 49 6 III 50 1996 1975 3 Sîncraiu 1.053 1.053 225 85 325 69 213 43 162 29 128 13 III 54 1998 2000 4 Sâng. de Mure ş 1.530 1.530 233 76 654 47 338 31 305 10 III 41 2000 2000 5 Sîntana 1.599 1.599 6 82 268 71 485 52 400 27 440 9 IV 37 1998 1975 6 Sighi şoara 1.311 1.311 34 82 407 72 279 56 195 29 396 3 III 42 1968 1975 7 Albe şti 2.401 2.401 38 88 946 71 623 51 489 33 305 17 III 51 2001 2002 - 68 - 8 Ludu ş 3.957 3.957 667 84 641 68 745 51 908 31 996 7 III 44 1988 1975 9 Reghin 2.208 2.208 320 85 368 63 567 51 469 29 484 4 III 43 1992 1975 10 Sovata 1.562 1.562 5 68 92 52 672 28 793 8 V 19 1971 1975 11 Târn ăveni 2.398 2.123 51 71 467 48 1.1 31 683 8 IV 29 1972 1975 97 12 Ac ăţ ari 3.560 3.560 8 81 590 67 540 50 874 31 1.548 10 IV 31 1998 2001 13 Ad ămu ş 3.864 3.691 123 83 495 70 759 49 1.3 31 1.095 5 IV 34 1974 1975 92 14 Aluni ş 788 788 86 68 148 55 374 39 180 6 IV 38 1993 1975 15 Apold 2.239 2.239 12 82 287 75 855 48 519 35 566 4 IV 38 1993 1975 16 Aţintis 2.591 2.591 233 69 777 56 1.1 32 469 16 IV 40 1987 1975 12 17 4.048 4.048 392 68 426 54 1.5 34 1.635 5 IV 28 1976 1975 95 18 Band 7.381 7.381 335 85 1.3 69 1.40 50 3.2 33 1.042 12 III 42 1999 2000 64 7 33 19 Bato ş 3.078 3.078 302 77 1.65 52 679 31 440 10 III 44 1994 1975 7 20 Băgaciu 1.723 1.723 7 82 108 70 390 49 726 32 492 7 IV 31 1976 1975 21 Băla 1.427 1.427 161 71 470 46 225 30 571 12 IV 33 1991 1975 22 Bălăuşeri 3.233 3.134 51 81 481 72 561 57 728 31 1.412 3 IV 30 1972 1975 23 1.800 1.800 38 75 238 52 913 28 611 9 IV 26 1992 1975 24 Bichi ş 2.087 2.087 106 65 383 50 1.1 30 449 8 IV 31 1988 1975 49 25 Bogata 1.650 1.650 204 75 607 53 372 34 467 10 IV 39 1989 1975 26 Breaza 1.863 1.863 155 72 1.04 49 267 35 400 12 III 41 1993 1975 1 27 Brâncovene şti 1.862 1.862 47 68 137 47 951 29 727 12 IV 25 1984 1975 28 Ceua şu de 3.832 3.832 106 70 885 50 1.2 29 1.554 8 IV 26 1990 1975 Câmpie 87 29 Che ţani 3.073 3.073 573 83 270 66 1.13 49 503 33 596 4 III 45 1989 1975 1 30 1.798 1.798 37 52 603 27 1.158 7 V 15 1991 1975 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 31 Coroisânm ărtin 1.479 1.478 14 81 145 73 533 51 375 30 412 4 IV 35 1973 1975 32 Cozma 1.695 1.695 53 71 237 46 339 27 1.066 12 IV 22 1993 1975 33 Cr ăciune şti 2.556 2.556 145 84 875 74 602 51 904 34 30 16 III 54 2003 2003 34 Cr ăie şti 1.366 1.366 153 68 117 52 535 31 561 9 IV 28 1991 1975 35 Cucerdea 2.178 2.178 211 68 647 53 877 26 443 7 IV 34 1983 1975 36 Cuci 2.294 2.294 139 87 391 76 668 51 624 37 472 7 III 45 1982 1975 37 Dane ş 2.502 2.502 735 71 872 51 864 30 31 13 III 49 2000 2001 38 Deda 738 738 21 52 216 36 501 8 V 17 1995 1975 39 Eremitu 2.283 2.283 313 46 664 29 1.306 11 IV 21 1996 1975 40 Ernei 3.577 3.577 93 85 257 78 970 53 1.3 32 948 6 IV 35 1993 1975 09 41 Fărăgau 1.950 1.950 36 79 550 47 397 31 967 10 IV 26 1992 1975 42 Fântânele 1.981 1.981 27 81 199 73 754 56 453 38 548 4 IV 40 1992 1975 43 Găle şti 2.776 2.776 106 81 132 77 712 55 691 29 1.135 5 IV 30 1997 1975 44 Găne şti 3.554 2.873 48 82 339 70 732 52 1.7 32 659 7 IV 36 1973 1975 76 45 Gh. Doja 2.164 2.164 464 69 783 48 864 32 53 19 III 45 2000 2000 46 Ghindari 3.103 3.103 20 84 245 65 329 53 506 29 2.003 5 V 19 1972 1975 47 Glodeni 2.703 2.703 3 85 348 71 875 47 583 32 894 7 IV 34 1987 1975 48 Gorne şti 3.631 3.631 377 85 550 77 504 48 609 29 1.591 6 IV 35 1988 1975 49 Grebeni ş 1.923 1.923 106 65 664 53 717 33 436 7 IV 36 1987 1975 50 Gurghiu 1.322 1.322 28 72 102 52 1.1 21 10 0 IV 24 1994 1975 82 51 Hodac 1.021 1.021 540 21 481 7 V 14 1961 52 Hodo şa 1.950 1.950 26 79 101 49 930 32 893 7 IV 22 1995 1975

- 69 - 53 Ib ăne şti 662 662 362 21 300 7 V 15 1961 54 Icl ănzel 3.162 3.162 145 84 271 71 1.20 48 897 30 645 7 IV 38 1985 1975 4 55 Ideciu de Jos 898 898 304 64 24 49 181 30 389 9 IV 33 1993 1975 56 Iernut 6.063 6.063 671 85 1.2 68 2.04 49 1.5 33 562 17 III 50 2000 2000 67 5 18 57 1.701 1.701 45 83 201 72 230 49 447 32 778 5 IV 28 1998 1975 58 Lunca 3.742 3.742 238 69 969 49 1.3 32 1.167 10 IV 32 1994 1975 68 59 Lunca Bradului 80 80 40 31 40 7 V 19 60 Măgherani 3.497 3.497 214 65 544 47 1.3 31 1.412 10 IV 27 1994 1975 27 61 Mica 3.259 3.193 446 71 599 50 1.0 32 1.154 8 IV 32 1974 1975 60 62 Miercurea 3.204 3.204 183 76 604 51 1.2 27 1.177 10 IV 28 1987 1975 Nirajului 40 63 Mihe şu de 3.400 3.400 3 82 927 66 1.73 51 592 31 144 16 III 50 2003 2003 Câmpie 4 64 Nade ş 1.680 1.680 82 78 217 58 460 30 921 4 IV 22 1976 1975 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 65 1.029 1.029 90 75 70 45 300 30 569 2 V 19 1972 1975 66 Ogra 2.985 2.985 119 85 333 69 581 48 850 30 1.102 6 IV 31 1983 1975 67 1.495 1.495 350 65 356 42 294 33 495 7 IV 34 1989 68 Pănet 4.334 4.334 58 86 858 67 1.95 50 1.3 32 118 14 III 47 2002 2003 3 47 69 Păsăreni 1.707 1.707 62 62 959 50 501 31 185 12 III 41 2002 2003 70 Petelea 1.740 1.740 124 85 326 75 464 43 388 32 438 7 IV 40 1993 1975 71 Pog ăceaua 2.441 2.441 94 69 804 48 1.0 28 448 7 IV 32 1998 1975 95 72 Răstoli ţa 50 50 50 7 V 7 73 Râciu 4.493 4.493 271 71 1.43 53 1.6 30 1.092 10 IV 35 1993 1975 8 92 74 Ru şii Mun ţi 847 847 43 68 102 50 546 31 156 10 IV 31 1993 1975 75 Saschiz 1.621 1.621 174 77 374 49 432 31 641 7 IV 31 1968 1975 76 Sărma şu 4.649 4.129 115 84 576 66 1.49 53 1.3 30 1.075 4 IV 37 1974 1975 0 93 77 Sâng. de P ădure 1.849 1.849 232 76 260 52 582 30 775 4 IV 28 1973 1975 78 Sânger 3.259 3.259 275 66 1.89 49 833 33 261 15 III 44 2001 2002 0 79 Sânpaul 2.988 2.988 180 84 431 68 942 53 491 32 944 5 IV 38 1983 1975 80 Sânpetru 3.759 3.759 129 67 1.11 49 1.7 27 809 4 IV 30 1997 1975 6 05 81 Solov ăstru 754 754 9 68 305 54 214 26 226 2 IV 31 1992 1975 82 Stânceni 138 138 7 V 7 83 Suplac 2.752 2.168 47 84 182 70 561 54 1.1 32 801 7 IV 33 1972 1975 61 84 Suseni 1.363 1.363 84 68 168 47 880 29 231 3 IV 29 1993 1975 85 Şă ulia 1.850 1.850 865 71 711 55 106 30 168 14 III 57 1996 2001 86 Şincai 2.258 2.258 250 69 875 49 653 29 480 12 IV 38 1998 1975 87 Tăureni 981 981 87 65 212 48 356 33 326 8 IV 31 1991 1975 88 Ungheni 3.711 3.711 156 85 448 68 846 53 977 29 1.284 5 IV 33 1983 1975 89 Valea Larga 2.308 2.308 114 66 749 53 1.1 31 340 9 IV 37 1988 1975 05 90 Vărgata 2.256 2.256 26 82 381 73 448 52 639 28 762 10 IV 35 1985 1975 91 Vătava 1.369 1.369 220 48 131 29 1.018 7 V 16 1994 1975 92 Ve ţca 820 820 79 72 124 48 101 31 516 2 V 19 1972 1975 93 Vii şoara 1.946 1.946 46 82 53 74 261 52 503 36 1.083 9 IV 25 1976 1975 94 Vân ători 2.401 2.401 8 65 896 50 878 31 619 9 IV 33 1963 1975 95 Voivodeni 2.069 2.069 87 85 308 78 1.01 47 256 34 403 7 III 44 1987 1975 5 - 70 - 96 Zag ăr 1.443 1.233 38 67 214 50 335 31 856 4 V 19 1975 1975 97 Zau de Câmpie 2.894 2.894 475 66 1.13 48 824 30 457 8 IV 40 1989 1975 8 TOTAL 222.4 219.7 5.5 84 26. 70 57.9 50 69. 31 63.164 8 IV 35 95 48 38 193 16 684

I.5.3.3. Gradul de contaminare şi degradarea solurilor. Arealele agricole sunt supuse presiunii unor factori poluan ţi, cum ar fi: activit ăţ ile industriale, activit ăţ i de produc ţie din agricultur ă, depozitarea de şeurilor industriale, menajere, reziduri organice, vegetale şi forestiere etc. Degradarea şi contaminarea solurilor apare şi sub influen ţa unor factori naturali. Cele mai mari suprafe ţe agricole sunt degradate datorit ă: eroziunii şi alunec ărilor, prin acidificare, poluare prin exces de ap ă, s ărăturoase şi exces sau caren ţe de elemente nutritive. Inventarul terenurilor contaminate şi degradate este redat în tabelul nr.5 şi localizat geografic pe hărţile nr. 5, 6, 7. Tabel nr.5 TERENURI CONTAMINATE ŞI DEGRADATE Gradul de afectare Nr. Suprafa ţa Denumire Localizare areal Cod crt. afectat ă 1. Poluare prin lucr ări de excavare la Balastierele din lunca şi terasele zi Mure şului şi Târnavelor 159 ha 88 excesiv 2. Poluare cu deponii halde, iazuri de a. depozite de gunoaie din localit ăţ ile decantare, depozite de steril, urbane şi rurale 12 ha 88 excesiv depozite de gunoaie b. depozite de de şeuri industriale: Târn ăveni, Tg.Mure ş, Ludu ş, 46,5 ha 88 excesiv Sighi şoara 120 ha 08 slab 3. Poluare cu substan ţe purtate de aer a. Combinatul chimic Tg.Mure ş 1.500 ha 18 moderat b. Combinatul chimic Târn ăveni 500 ha 08 slab 4. Poluare cu de şeuri şi reziduri Complexe zootehnice: Iernut, Gorne şti vegetale agricole, n ămoluri din 30 ha 18 moderat complexe zootehnice 5. Eroziune de suprafa ţă de diferite 55.480 ha 08 slab – 88 excesiv grade. 2.330 ha 08 slab – 88 excesiv Eroziune în adâncime 6. Sărăturare În zona diapirelor de sare, comuna 530 ha 08 slab Ideciu, Sângeorgiu de Mure ş, Gurghiu, 72 ha 18 moderat Sovata 98 ha 88 puternic 7. Acidifiere În zona estic ă a jude ţului, în 23.800 ha 18 moderat microzonele pedoclimatice IV M-80 III puternic acid 08 slab D-BP 68.523 moderat acid 8. Exces de ap ă În microzonele pedoclimatice III-L-SA 21.100 18 moderat 88 excesiv şi III D-BD 08 slab 35.522 9. Caren ţe de elemente nutritive -azot Microzonele IV MBO şi III D – BP 55.837 slab aproviz. -potasiu solubil 61% din teritoriile agricole a jude ţului 3.353 slab aprovizionat -fosfor solubil 247.737 slab aprovizionat 10. Compactare secundar ă Microzona preluvosolurilor 15.000 ha 08 slab – 18 moderat

- 71 -

I

- 72 - I.5.4. Forme organizatorice în agricultur ă I.5.4.1. Organizarea produc ţiei agricole în exploata ţii. Dup ă aplicarea legilor fondului funciar, terenurile arabile au fost f ărămi ţate în parcele mici, excep ţii făcând câteva asocia ţii şi societ ăţ i agricole. În ultima perioad ă a început un proces lent de coagulare a terenurilor şi înfiin ţarea unor exploata ţii comerciale şi familiale. La jum ătatea anului 2004 în jude ţ existau 803 exploata ţii comerciale, cu o suprafa ţă medie de 51 ha/exploata ţie, dar cele 41.356 ha suprafa ţă total ă reprezint ă doar 18 % din arabilul jude ţului. Num ărul exploata ţiilor familiale este de 13.876 cu 35.297 ha (2,7 ha/exploata ţie) – exploata ţii care în realitate nu au terenuri comasate şi ca atare nu difer ă foarte mult de gospod ării ţă răne şti clasice. Gradul de organizare a agriculturii este deci foarte slab şi necompetitiv într-o economie de pia ţă concuren ţial ă. (Situa ţia pe comune apare în tabelul nr.6).

Tabel nr.6 EXPLOATA ŢII AGRICOLE – TOTAL JUDE Ţ –

Terenuri în exploata ţii agricole % din Nr. Localitate Sup. Total din care sup. crt agricol ă Familiale Comerciale arabil ă -ha- Nr.expl. Sup ha Nr.expl. Sup ha Nr.expl. Sup ha 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Bahnea 6.674 103 710,79 97 261,9 6 448,89 11 2 Coroi Sînmartin 2.143 54 228,4 52 140,4 2 88 11 3 Suplac 3.830 143 551 140 378 3 173 14 4 Vii şoara 4.014 25 62,1 23 62,1 2 2 5 Zag ăr 2.751 23 59,4 22 59,4 1 2 6 Band 9.769 425 2.204,6 397 1.071,9 28 1.132,7 23 7 Grebeni ş 2.455 73 506,32 65 175,5 8 330,82 21 8 Icl ănzel 5.252 73 923,9 67 180,9 6 743 18 9 Ernei 5.168 272 773 270 729 2 44 15 10 Glodeni 3.719 234 779 230 621 4 158 21 11 Gorne şti 6.354 298 1.042,1 293 791,1 5 251 16 12 Voivodeni 2.674 75 850,8 60 162 15 688,8 32 13 Fărăgău 3.287 241 639,9 237 639,9 4 19 14 Băla 2.441 185 499,5 185 499,5 20 15 Cr ăie şti 2.041 156 475,7 153 413,1 3 62,6 23 16 Iernut 8.459 167 4.416,9 139 375,3 28 4.041,6 52 17 Cucerdea 3.179 148 466,9 147 396,9 1 70 15 18 Cuci 3.353 184 713,7 181 488,7 3 225 21 19 Ogra 4.366 106 286,2 106 286,2 7 20 Ludu ş 5.550 564 2.019,17 511 1.379,7 53 639,47 36 21 Aţinti ş 3.988 150 622,34 136 367,2 14 255,14 16 22 Bichi ş 3.509 62 224,21 60 162 2 62,21 6 23 Bogata 2.547 112 343,2 106 286,2 6 57 13 24 Che ţani 4.756 202 2.125,5 189 510,3 13 1.615,2 45 25 Miercurea N. 4.285 178 832,64 166 448,2 12 384,44 19 26 Găle şti 4.180 139 527,6 138 372,6 1 155 13 27 Hodo şa 3.068 115 325,09 113 305,1 2 19,99 11 28 Măgherani 6.756 233 646,92 231 623,7 2 23,22 10 29 Păsăreni 2.324 146 1.418,8 144 388,8 2 1.030 61 30 Vărgata 2.996 79 205,2 76 205,2 3 7 31 Ru şii Mun ţi 2.498 82 344,7 81 218,7 1 126 14 32 Aluni ş 2.540 25 65,65 21 56,7 4 8,95 3 33 Brâncovene şti 6.184 109 502,75 106 286,2 3 216,55 8 34 Deda 5.192 329 888,3 329 888,3 17 35 Lunca Bradului 5.913 1 2,7 1 2,7 0 36 Răstoli ţa 5.652 22 59,4 22 59,4 1 37 Stinceni 3.573 2 5,4 2 5,4 0 - 73 - 38 Vătava 7.260 492 1.328,4 492 1.328,4 18 39 Reghin 4.031 224 2.314 204 550,8 20 1.763,2 57 40 Bato ş 6.881 80 1.686,57 63 170,1 17 1.516,5 25 41 Beica de Jos 3.416 507 1.767,7 501 1.352,7 6 415 52 42 Chiheru 5.087 121 326,7 121 326,7 6 43 Gurghiu 6.676 126 340,2 126 340,2 5 44 Ideciu de Jos 2.706 82 345,3 79 213,3 3 132 13 45 Petelea 2.879 82 1.389,4 75 202,5 7 1.186,9 48 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 46 Solov ăstru 1.893 58 156,6 58 156,6 8 47 Suseni 2.265 2 910,7 1 2,7 1 908 40 48 Hodac 4.322 132 356,4 132 356,4 8 49 Ib ăne şti 4.742 219 688,01 219 591,3 15 50 Breaza 3.108 268 760,62 257 693,9 11 96,71 24 51 Cozma 2.642 25 752,63 22 59,4 3 66,72 28 52 Lunca 6.755 103 888,87 90 243 13 693,23 13 53 Rîciu 6.061 225 1.689,7 200 540 25 645,87 28 54 Ceua şu de C. 5.965 204 1.541,2 186 502,2 18 1149,7 26 55 Pog ăceaua 3.329 164 497,8 146 394,2 18 1039 15 56 Şincai 2.957 87 1.065,13 84 226,8 3 103,6 36 57 Sărma ş 6.658 465 1.766,25 440 1.188 25 838,33 27 58 Mihe şu de C. 4.622 156 1.328,8 144 388,8 12 578,25 29 59 Sînpetru 5.593 117 551 110 297 7 940 10 60 Săulia 2.290 268 925,1 263 710,1 5 254 40 61 Sighi şoara 4.754 95 167,7 41 110,7 54 215 4 62 Albe şti 5.160 98 810,58 81 218,7 17 57 16 63 Apold 7.261 30 552,83 13 35,1 17 591,88 8 64 Dane ş 6.187 25 193,2 16 43,2 9 517,73 3 65 Nade ş 4.266 28 209,4 22 59,4 6 150 5 66 Saschiz 5.720 70 621,08 41 110,7 29 510,38 11 67 Vîn ători 6.412 24 322,1 13 35,1 11 287 5 68 Sg. de P ădure 4.360 33 370,08 24 64,8 9 305,28 8 69 Bălăuşeri 5.495 160 1.020 150 405 10 615 19 70 Fîntînele 4.144 36 605,8 24 64,8 12 541 15 71 Neaua 2.658 30 81 30 81 3 72 Ve ţca 2.650 16 43,2 16 43,2 2 73 Sovata 6.602 81 207,9 77 207,9 4 3 74 Eremitu 5.185 33 148 30 81 3 67 3 75 Ghindari 4.512 39 123,84 20 54 19 69,84 3 76 Chibed 2.500 16 21,6 8 21,6 8 1 77 Tg. Mure ş 1.722 135 685,85 127 342,9 8 342,95 40 78 Ac ăţ ari 5.340 272 890,9 267 720,9 5 170 17 79 Criste şti 1.014 94 320,4 92 248,4 2 72 32 80 Livezeni 2.892 46 251,1 43 116,1 3 135 9 81 Pănet 5.749 164 502,7 161 434,7 3 68 9 82 Sîncrai 1.457 123 809,1 113 305,1 10 504 56 83 Sg.de Mure ş 2.124 139 1.342,8 134 361,8 5 981 63 84 Sîntana 2.041 81 1.522,3 79 213,3 2 1.309 75 85 Tîrn ăveni 4.605 80 806,7 51 137,7 29 669 18 86 Ad ămu ş 6.302 129 2.521,7 121 326,7 8 2.195 40 87 Băgaciu 2.743 71 189 70 189 1 7 88 Găne şti 4.211 222 1.264,67 213 575,1 9 689,57 30 89 Mica 4.918 209 850,16 203 548,1 6 302,06 17 90 Ungheni 5.552 288 2.447,1 275 742,5 13 1.704,6 44 91 Cr ăciune şti 3.440 244 1.108,7 231 623,7 13 485 32 92 Ghe.Doja 3.044 165 600,4 162 437,4 3 163 20

- 74 - 93 Sînpaul 4.356 50 868,13 44 118,8 6 749,33 20 94 Zau de C. 4.286 294 1.724,6 288 777,6 6 947 40 95 Papiu Ilarian 2.326 181 509,3 179 483,3 2 26 22 96 Sînger 4.494 142 725,94 120 324 22 401,94 16 97 Tăureni 1.722 48 232,01 44 118,8 4 113,21 13 98 Valea Larg ă 2.982 143 404,7 141 380,7 2 24 14 Total 414.766 13888 76.674,9 13.078 35.311 810 41.364 18 1.5.4.2. Organiza ţii profesionale. Odat ă cu formarea exploata ţiilor au ap ărut şi organiza ţiile profesionale care sunt parteneri în rela ţii cu procesatorii şi cu administra ţia agricol ă. Lista organiza ţiilor profesionale este redat ă în tabelul nr.7. Tabel nr.7 ORGANIZA ŢII PROFESIONALE Nr. Denumirea asocia ţiei Nr.filiale Nr.membri Capacitatea de crt. locale asocia ţi produc ţie aferent ă membrilor asocia ţi 1. Asocia ţia cresc ătorilor de taurine Mure ş 68 8.440 14.400 cap.bovine

2. Asocia ţia agricultorilor maghiari din România 28 1.259 3.196 cap.bovine

3. Federa ţia cresc ătorilor de bovine BR 9 2.290 3.590 cap.bovine

4. Federa ţia cresc ătorilor de taurine Mure ş 38 6.338 19.268 cap.bovine

5. Asocia ţii locale independente 20 3.640 6.739 cap.bovine

6. Asocia ţia de producere, condi ţionare şi depozitare a 1 240 380 cap.bovine cerealelor şi cre şterea animalelor

7 Asocia ţia cresc ătorilor de albine Mure ş 1 630 26.000 familii

8. Asocia ţia cresc ătorilor de porcine Mure ş 1 208 10.250 cap.porci

9. Asocia ţia general ă a cresc ătorilor de ovine Mure ş 1 140 15.000 cap.oi

10. Asocia ţia jude ţean ă a cultivatorilor de sfecl ă de zah ăr 1 4.200 00 ha sf.zah ăr I.5.5. Baza energetic ă şi dotarea agriculturii Tabel nr.8 Nr. Denumirea utilajului Utilaje Supraf. de cultur ă Înc ărc ătura Înc ărc ătura Utilaje necesare pt. crt. existente deservit ă -ha/utilaj- optim ă înc ărc ătura optim ă -buc- -ha- -ha/utilaj- Total Supliment 1. Tractoare agricole - U 650 M 3.347 222.495 66 40 5.562 2.215 - U 445 DT 219 4.665 21 20 - - - V 445 11 250 23 20 - - - L 445 88 880 10 10 - - 2. Pluguri 4.142 222.495 54 40 5.562 1.420 3. Grape cu disc 2.489 222.495 89 80 - - 4. Sem ănători p ăioase 975 62.000 64 50 1.240 266 5. Sem ănători pr ăş itoare 890 90.000 101 70 1.285 395 6. Ma şini adm. Amendam. Şi îngr.chimice 295 152.000 515 450 338 43 7. Cultivatoare 530 50.000 94 90 - - 8. Ma şini de erbicidat 644 113.000 175 170 - - 9. Combine recoltat cereale 933 62.000 66 50 1.240 307 10. Prese de balotat 164 62.000 378 200 310 146 11. Combine recoltat furaje 21 2.200 105 50 44 23 12. Cositori mec. 449 31.430 70 50 629 180 - 75 - I.5.6. Capacit ăţ i şi nivele de produc ţie

1.5.6.1. Sectorul primar (produc ţie)

1.5.6.1.1. Produc ţia vegetal ă. În perioada analizat ă (1991 – 1993) s-au înregistrat rezultate modeste. Acest lucru se datoreaz ă agrotehnicii aplicate şi crizei de mijloace circulante la nivelul exploata ţiilor şi gospod ăriilor ţă răne şti. Evolu ţia suprafe ţelor şi ale produc ţiilor medii sunt cuprinse în tabelul nr.9. Nr. Cultura Suprafe ţe în cultur ă Produc ţia medie realizat ă crt - ha - - kg/ha - 2001 2002 2003 Media 2001 2002 2003 Media 1 Grâu - total 40.957 29.858 33.398 34.738 3.050 2.754 2.448 2.751 2 Orz t-nă 8.404 5.473 5.730 6.536 2.424 2.836 2.232 2.497 3 Orzoaic ă p-var ă 8.533 10.879 9.680 9.697 2.304 2.107 1.886 2.099 4 Ov ăz 9.247 11.319 10.756 10.441 1.927 1.717 1.794 1.813 5 Porumb b.- total 78.272 78.133 79.349 78.585 4.841 3.567 3.726 4.045 6 Sfecl ă zah ăr 3.245 2.866 2.158 2.756 34.202 30.282 35.426 33.303 7 Cartofi 6.891 7.578 7.914 7.461 16.057 14.699 16.855 15.870 8 Floarea soarelui 1.305 1.948 2.492 1.915 1.353 1.443 1.553 1.450 9 Soia 111 512 1.155 593 1.486 1.754 1.424 1.555 10 Tutun 657 547 470 558 1.781 1.567 1.243 1.530

1.5.6.1.2. Produc ţia zootehnic ă. Din datele prezentate în tabelul nr.10 se observ ă o tendin ţă de cre ştere a efectivelor de animale şi a nivelelor de produc ţii realizate. Specia Efective de animale – cap. Produsul U/M Produc ţii medii realizate 2001 2002 2003 Media 2001 2002 2003 Media Taurine 75.023 77.943 85.325 79.430 Lapte l/c 3.667 3.499 3.487 3.551 Tineret Gr.de 20.764 19.527 22.195 20.829 kg/c 274 318 388 327 pt.carne sacrif. Ovine 283.527 300.149 317.594 300.423 Lapte l/c 97 97 102 98

Porcine 158.850 171.536 174.582 168.323 Carne kg/c 99 108 111 106

Păsări 1.395.015 1.111.700 1.470.650 1.325.775 Ou ă buc/c 112 129 117 119 Sectorul de cre ştere a animalelor şi în mod deosebit al rumeg ătoarelor a fost întotdeauna punctul forte al zootehnicii mure şene. Punctele slabe ale sectorului zootehnic sunt: gradul de specializare a fermelor, nivelul de dotare tehnic ă, igiena laptelui şi tehnica furaj ării. 1.5.6.1.3. Produc ţia horticol ă Sectorul horticol g ăse şte condi ţii optime în jude ţul Mure ş. Cele mai mari suprafe ţe cultivate cu pomi fructiferi sunt în zona: Reghin, Bato ş, Zag ăr şi Ceua şu de Câmpie. Patrimoniul pomicol cuprinde 4.665 ha şi un num ăr de 876.630 pomi r ăzle ţi. Anual se produc 40 – 70 mii tone fructe, cantit ăţ i care dep ăş esc cu mult necesarul jude ţului. Se industrializeaz ă 13 – 15 mii tone pentru ob ţinerea de sucuri şi cca 15 mii tone se depoziteaz ă ca fond de marf ă în depozite frigorifice. Viticultura este o ramur ă cu tradi ţii şi de perspectiv ă având în vedere condi ţiile bune din zona Târnavelor, Nirajului şi Culpiului. Din suprafa ţa total ă de 1.117 ha, sunt eviden ţiate 1.053 în registrul planta ţiilor de vii întocmit în baza declara ţiilor de sortiment. Legumicultura se limiteaz ă la ferme mici, familiale, situate în zone cu condi ţii şi tradi ţii în domeniu. 1.5.6.2. Sectorul secundar (procesare) Procesarea produselor agricole se desf ăş oar ă în şapte domenii, cu un num ăr de 930 agen ţi economici repartiza ţi pe toat ă suprafa ţa jude ţului. Aceste domenii sunt: - industria laptelui şi a produselor lactate: 24 - industria c ărnii şi a produselor din carne: 30 - industria de mor ărit şi panifica ţie: 280

- 76 - - industria conservelor din fructe şi b ăuturilor r ăcoritoare: 4 - industria zah ărului: 1 - industria vinului, berii şi a b ăuturilor alcoolice: 8 - fabricarea altor produse alimentare, alimenta ţie public ă: 583 Sectorul de activitate U/M Capacitatea instalat ă Produc ţia realizat ă în 2003 Mor ărit to 78.000 25.000 Panifica ţie to 94000 72.000 Lapte şi produse lactate hl 490.000 295.000 Brânzeturi to 7.000 6.500 Carne to 16.300 10.700 Zah ăr to 20.000 15.700 1.5.6.3. Sectorul ter ţiar (servicii) Serviciile în agricultur ă se prezint ă heterogen şi dispropor ţional. Mecanizarea – În acest domeniu au disp ărut sta ţiunile de mecanizare cu filialele lor comunale şi au ap ărut agen ţi economici care au preluat parcul de ma şini şi patrimoniul fostelor unit ăţ i SMA. Din cauza decapitaliz ării şi a capacit ăţ ilor de plat ă foarte limitate ale beneficiarilor, nu a fost posibil ă dotarea şi retehnologizarea agromecurilor şi un num ăr însemnat au disp ărut, altele şi-au redus activitatea, limitând paleta serviciilor. Serviciile prestate de c ătre agen ţii economici de profil, precum şi de c ătre de ţin ătorii priva ţi de tractoare şi ma şini agricole au un caracter aleatoriu, dezorganizat şi haotic, în multe cazuri lipsit de temei legal (contracte, forme de plat ă legale etc) şi f ără nici o garan ţie pentru calitate, atât în unit ăţ i proprii cât şi la ter ţi. Chimizare – Calitatea lucr ărilor de chimizare las ă foarte mult de dorit. De ţin ătorii de utilaje nu acord ă aten ţie suficient ă reglajelor, respect ării riguroase a dozelor, motiv pentru care rezultatele nu sunt întotdeauna în corela ţie cu costurile investite. Nu exist ă nici o unitate specializat ă în domeniul presta ţiilor la lucr ări de chimizare. Transporturi – Cu dispari ţia unit ăţ ilor specializate în transporturi agricole, to ţi produc ătorii î şi rezolv ă aceast ă activitate în limita capacit ăţ ii fizice şi financiare proprii. Servicii zooveterinare – Este un sector care, prin circumscrip ţiile veterinare şi prin re ţeaua de îns ămân ţă tori artificiali, în linii mari face fa ţă solicit ărilor. Se constat ă o cerere suplimentar ă în domeniul controlului oficial de produc ţie. Servicii pentru aprovizionarea agriculturii – Privatizarea serviciilor din acest domeniu a avut un efect stimulativ. Oferta de imputuri necesare în procesul de produc ţie în agricultur ă este bogat ă în toate domeniile. Magazine şi re ţele pun la dispozi ţia agricultorului pesticide, îngr ăşă minte chimice, semin ţe, utilaje şi piese, într-un sistem concuren ţial. Servicii pentru desfacerea produselor agricole. Este sectorul cel mai deficitar, neavând practic nici integratori, nici unit ăţ i de desfacere şi valorificarea produselor agricole. Rela ţiile între produc ători şi procesatori nu se bazeaz ă pe contracte ferme (excep ţie industria zah ărului) – valorificarea realizându-se în mod neorganizat şi conjunctural. 1.5.7. Resurse umane Aproximativ 50 % din popula ţia jude ţului tr ăie şte în mediul rural şi este legat ă de agricultur ă. În comunele şi satele jude ţului exist ă 87.614 bra ţe munc ă activ ă d.c. for ţa de munc ă ocupat ă (exclusiv şomerii) se cifreaz ă la 76.832 d.c. 26.321 lucreaz ă exclusiv în agricultur ă, reprezentând 34 % din for ţa de munc ă ocupat ă, respectiv 30 % raportat la totalul popula ţiei active agrare. For ţa de munc ă din agricultur ă se caracterizeaz ă prin urm ătoarele: - prezint ă o tendin ţă de îmb ătrânire; - nu are cuno ştin ţe profesionale temeinice; - mult conservatorism fa ţă de tehnica nou ă; - tendin ţă permanent ă de migra ţiune c ătre alte sectoare, mai bine pl ătite; - prea pu ţini tineri se integreaz ă în agricultur ă.

- 77 - I.B. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe Oportunit ăţ i Riscuri Descrierea general ă a jude ţului • aşezarea central ă, prin care se realizeaz ă • municipiul re şedin ţă de jude ţ • pozi ţia avantajoas ă a jude ţului în • zone inundabile şi conexiuni rutiere cu celelalte jude ţe şi este situat în afara principalelor raport cu proiectele europene care expuse riscului alunec ărilor feroviare cu importante noduri de cale trasee de transport feroviar. vizeaz ă infrastructura industrial ă de teren. ferat ă, prin intermediul c ărora România diversificat ă; se conexeaz ă cu Europa Central ă şi de • poten ţialul turistic ridicat al Vest şi cu regiunile limitrofe; jude ţului datorat variet ăţ ii reliefului, • varietatea formelor de relief cu înalt diversit ăţ ii resurselor naturale de poten ţial turistic: 22% din suprafa ţa suprafa ţă şi substan ţelor minerale jude ţului este dominat ă de mun ţii terapeutice în raport cu fondurile vulcanici C ălimani şi Gurghiu; europene care vizeaz ă dezvoltarea forma ţiuni deluroase apar ţinând unei infrastructurii turistice. regiuni mai joase (Câmpia Transilvaniei); • numeroase resurse naturale ale subsolului: gaze naturale, z ăcăminte nemetalifere, z ăcăminte de sare, substan ţe minerale terapeutice şi ape minerale; • ponderea ridicat ă a unor resurse naturale de suprafa ţă constând în: terenuri agricole (61,8% din suprafa ţa jude ţului) păduri şi alte terenuri cu vegeta ţie forestier ă (31,0% din suprafa ţa jude ţului); • re ţea deosebit de bogat ă de ape curg ătoare, iazuri şi ele ştee piscicole, de lacuri şi bazine de reten ţie artificiale, unit ăţ i acvatice care prezint ă importan ţă pentru alimentarea cu ap ă potabil ă şi industrial ă, pentru piscicultur ă şi tratamente în sta ţiunile climaterice şi balneare; bazinele de reten ţie au rol important în reglarea debitului râurilor în timpul marilor viituri; • prezen ţa complexului lacustru la

78 Sovata, în cadrul c ăruia lacul Ursu este cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa şi cel mai important pentru cura de ape s ărate, având valori termice de peste 40°C la adâncimea de 2-3 m; • varietatea asocia ţiilor vegetale şi a biotopurilor faunistice, corespunzând diversit ăţ ii şi complexit ăţ ii elementelor cadrului natural; • prezen ţa rezerva ţiilor naturale şi a zonelor prin care sunt protejate asocia ţii vegetale, specii de plante şi animale, pâlcuri de p ădure-parc. Economia - aşezare central ă a jude ţului prin care se - starea actual ă modest ă a - îmbun ătăţ irea infrastructurii în - emigrarea accentuat ă a realizeaz ă conexiuni rutiere şi feroviare dot ării infrastructurale care unele zone va facilita transportul şi va speciali ştilor; cu importante noduri de cale ferat ă prin frâneaz ă dezvoltarea duce la cre şterea atractivit ăţ ii unor - instabilitate legislativ ă; intermediul c ărora România se conexeaz ă economic ă. ora şe/zone. - fiscalitate ridicat ă. cu Europa Central ă şi de Vest şi cu jude ţele limitrofe; - colabor ări, înfr ăţ iri între localit ăţ i din jude ţul Mure ş şi localit ăţ i din str ăin ătate; - prezen ţa unor resurselor naturale variate de suprafa ţă şi ale subsolului, precum şi existen ţa unei bogate oferte turistice. Industria - a şezare central ă prin care se realizeaz ă - existen ţa unor zone relativ - migra ţia popula ţiei din conexiuni rutiere şi feroviare; întinse unde infrastructura de - pozi ţia avantajoas ă în raport cu fostele zone industrializate, - numeroase resurse naturale ale transport este slab dezvoltat ă; proiectele europene care vizeaz ă care în prezent au un grad subsolului: gaze naturale; z ăcăminte - existenta unor poli de atrac ţie infrastructura, structura industrial ă ridicat al şomajului sau din nemetalifere utilizabile ca materiale de urban ă (Târgu Mure ş, Reghin, diversificat ă, popula ţia; unele zone rurale; construc ţie brute sau prelucrate Sighi şoara, Ludu ş, Iernut, - oportunit ăţ i de afaceri şi investi ţii în - posibilitatea apari ţiei industrial; z ăcăminte de sare; substan ţe Sovata), datorit ă c ărora sectorul industrie; unor fenomene naturale minerale terapeutice utilizate în cura industrial nu s-a dezvoltat în - restructurarea industriilor imprevizibile: inunda ţii, balnear ă direct sau prin realizarea unor zonele rurale învecinate; nerentabile; alunec ări de teren, c ăderi concentra ţii; ape minerale; - în unele zone izolate apar - promovarea cooper ării economice. masive de z ăpada, etc.; - resurse naturale de suprafa ţă : terenuri fenomene de îmb ătrânire a - restructurarea centrelor 79 agricole, p ăduri şi alte terenuri cu popula ţiei rurale şi pericol de monoindustriale, f ără a vegeta ţie forestier ă; depopulare ; oferi o alternativ ă clar ă - industrie diversificat ă; - spor natural negativ al celor disponibiliza ţi, poate - tendin ţa de afirmare a sectorului popula ţiei; să conduc ă la amplificarea economic privat şi a IMM-urilor; - probleme majore legate de problemelor sociale; - re ţea hidrografic ă foarte bogat ă, cu restructurarea industriei - emigrarea accentuat ă a mare poten ţial energetic; constructoare de ma şini, speciali ştilor. - grad ridicat de urbanizare, cu metalurgice şi chimice; repartizarea centrelor urbane relativ - existen ţa unor centre cu uniform ă în teritoriu şi cu numeroase caracter monoindustrial care au facilit ăţ i urbane, aliment ări cu gaze determinat un nivel ridicat al naturale, servicii bancare, etc. şomajului în urma închiderii - na ţionalit ăţ i conlocuitoare diverse, care unor capacit ăţ i de produc ţie asigur ă interferen ţe culturale cu o mare (Iernut, Ludu ş, Târn ăveni); varietate de tradi ţii şi obiceiuri; - existen ţa unor echipamente şi - poten ţial de resurse umane cu calificare tehnologii învechite; variat ă şi cu tradi ţie în activitatea - pierderea unor pie ţe industrial ă; forţă de munc ă relativ ieftin ă; tradi ţionale; - sistem de înv ăţă mânt divers ca profil şi - capacitate lent ă de adaptare a domenii de preg ătire; întreprinderilor la modific ările - vechi tradi ţii me şte şug ăre şti în intervenite în structura pie ţelor; prelucrarea unor resurse locale; - existen ţa unor întreprinderi - existen ţa unei infrastructuri de produc ţie puternic poluante şi energo- uniform distribuite şi în diverse domenii intensive; de activitate; - diferen ţe între num ărul de - apari ţia a numeroase IMM-uri, multe IMM-uri înfiin ţate în zonele dintre ele cu capital str ăin; mai dezvoltate şi cele mai putin - existen ţa unei re ţele de transport dezvoltate, în urban şi rural; diversificate (drumul european E 60, - acces limitat la capital pentru drumuri na ţionale, jude ţene şi comunale, investi ţii; re ţea de c ăi ferate, transport aerian); - num ăr mic al IMM-urilor - prezen ţa aeroportului Târgu Mure ş care active, bazate pe producerea de deserve şte un areal geografic cu popula ţie bunuri şi servicii; aproximativ ă de 1,5 mil. locuitori, - alimentare cu ap ă din re ţeaua cuprinzând 4 jude ţe: Mure ş, Bistri ţa, public ă a localit ăţ ilor rurale este Harghita, Covasna; sc ăzut ă; - demararea lucr ărilor de construc ţie pe - instala ţii de captare şi 80 sec ţiunea Târgu Mure ş (Ogra) - Câmpia distribu ţie a apei cu capacitate Turzii a autostr ăzii Bucure şti-Bra şov- redus ă, care determin ă Târgu Mure ş-Bor ş, proiect cu termen de discontinuit ăţ i în finalizare iunie 2008; aprovizionarea unor localit ăţ i; - economia jude ţului este sus ţinut ă de - existen ţa unor zone cu nivel sectorul bancar, reprezentat de filiale ale ridicat al polu ării aerului; societ ăţ ilor bancare şi de asigur ări; - ora şul re şedin ţă de jude ţ nu se - energia electric ă este distribuit ă pe afl ă pe traseul c ăilor ferate întreaga suprafa ţă a jude ţului; pricipale. - jude ţul Mure ş este principalul produc ător de gaze naturale din România, furnizând peste 60% din totalul extras pe ţar ă; - realizarea Parcului Industial Mure ş- Platforma Vidras ău (ora şul Ungheni) la 18 km de municipiul Târgu Mure ş fiind situat în apropierea Aeroportului. Sectorul ter ţiar Turismul - diversitatea poten ţialului turistic natural - lipsa unui concept de turism - punerea în valoare a siturilor istorice - promovarea unei legisla ţii şi antropic, care permite practicarea unor care s ă fac ă posibil ă şi a monumentelor de patrimoniu care nu încurajeaz ă forme variate de turism ; promovarea unui produs unitar na ţional investi ţiile in turism; - sta ţiuni balneoclimaterice care ofer ă în ţar ă şi în afara ţă rii; - posibilitatea de a exploata zonele - sprijin insuficient pentru tratament pentru toate tipurile de - calitatea scazut ă a serviciilor montane pentru drume ţie, cicloturism, dezvoltarea turismului, în afec ţiuni; şi a informatiilor turistice; schi; special în zonele rurale; - prezen ţa parcurilor naturale, - infrastructura de transport, - cre şterea interesului pentru turism pe - slaba implicare şi monumente ale naturii şi rezerva ţii; telecomunicatiile şi dotarea plan interna ţional; în ţelegere de c ătre - bogata faun ă cinegetic ă şi piscicol ă şi o tehnic ă necorespunzatoare în - dezvoltarea unor produse turistice autorit ăţ ile publice pentru mare varietate botanic ă; anumite zone; complexe; exploatarea - monumente istorice şi arhitecturale - accesul dificil spre zonele - for ţa de munc ă disponibil ă care corespunzatoare a mediului medievale (cet ăţ i medievale fortificate, protejate, parcuri naturale sau poate fi atras ă în sistemul serviciilor şi a teritoriului, în folosul biserici, turnuri cu por ţi de intrare sau rezerva ţii prin excursii turistice şi unit ăţ i de cazare neutilizate dezvolt ării turismului; ziduri de cetate); recreative sau educationale; la întreaga capacitate; - insuficien ţa capitalului de - poten ţial turistic ridicat datorit ă - interes şi spirit antreprenorial - patrimoniul natural şi urbanistic investi ţii capabil s ă peisajului, datinilor, obiceiurilor şi a sc ăzut al populatiei rurale fa ţă reprezint ă o baz ă de plecare pentru mentin ă şi s ă creasc ă monumentelor naturale şi arhitecturale de activit ăţ ile din turism; diversificarea turismului interna ţional. activit ăţ ile de afaceri în care permit o activitate complex ă pe tot - lipsa de interes pentru turism turism; 81 parcursul anului; ca potential pentru afaceri şi - cre şterea presiunii - tradi ţii, obiceiuri folclorice, port popular pentru crearea de noi locuri de factorului antropic asupra şi arhitectur ă traditional ă bine conservate munc ă; obiectivelor turistice de şi diversificate; - lipsa unei infrastructuri mare valoare, ceea ce poate - diversitate etnic ă, diversitate cultural ă; turistice de informare, centre de duce la deteriorarea lor. - obiceiuri culinare diverse (buc ătărie marketing şi consultan ţă în româneasc ă, maghiar ă, s ăseasc ă); turism, materiale de promovare - suprafa ţa mare acoperit ă de p ăduri, cu turistic ă, servicii de ghizi, valen ţe recreative şi curative. structura de facilitare a vizitelor în zon ă; - personal insuficient calificat pentru a asigura servicii turistice de calitate; - lipsa unor itinerarii turistice tematice, care s ă valorifice poten ţialul naturalantropic; - condi ţii neatractive de creditare pentru proiectele în turism; - slaba diversificare a ofertei turistice;

Comer ţul - în cadrul economiei jude ţului, comer ţul - slaba capitalizare a societ ăţ ilor - dezvoltarea unei re ţele comerciale - nivelul sc ăzut al ocup ă primul loc în ceea ce prive şte comerciale; moderne şi diversificate, cu servicii şi veniturilor majorit ăţ ii num ărul de unit ăţ i active; - nivelul redus al investi ţiilor mărfuri la nivelul standardelor popula ţiei. - ramura comer ţ ocup ă locul 2 în cadrul de capital extern în economia europene. economiei jude ţului în ceea ce prive şte local ă; nivelul investi ţiilor brute, al cifrei de - nivelul redus al câ ştigului afaceri şi al num ărului mediu de mediu net pe salariat, jude ţul persoane ocupate; Mure ş ocupând locul 22 pe ţar ă. - construirea autostr ăzii Bra şov-Târgu Mure ş-Bor ş; - existen ţa resurselor naturale propice dezvolt ării de noi activit ăţ i, cu implica ţii directe asupra dezvolt ării sectorului comercial. 82

Serviciile financiar-bancare - infrastructur ă relativ bine dezvoltat ă; - perioade de timp prea mari - sprijinirea procesului investi ţional; - tendin ţa de cre ştere a - oferta serviciilor diversificat ă, în pentru opera ţiunile bancare; - finan ţarea de c ătre sistemul bancar perioadei de rambursare a general de bun ă calitate; - transfer greoi al banilor de la o european a programelor de dezvoltare creditelor şi a pl ăţ ii - for ţă de munc ă calificat ă; banc ă la alta; regional ă; dobânzilor; - competitivitate în cadrul serviciilor - pentru accesul la credite se - o prezentare a noilor oferte de - prognozarea pe termen bancare (dotare cu tehnologii la nivelul solicit ă garan ţii mari şi produse şi servicii şi dezvoltarea celor mediu şi lung a evolu ţiei standardelor europene); documenta ţie complex ă; existente; cursurilor valutare. - pozi ţie central ă de amplasare a - timp îndelungat pân ă la - dezvoltarea sectorului privat, în băncilor; acordarea creditelor; special privind stimularea - bun ă afirmare a sectorului financiar - costuri ridicate pentru întreprinz ătorilor priva ţi pentru privat. opera ţiunile bancare; înfiin ţarea şi dezvoltarea - diferen ţe mari la dobânzile întreprinderilor mici şi mijlocii; acordate creditelor bancare, în - tendin ţă general ă de sc ădere a ratei raport cu dobânzile acordate la dobânzilor. depozitele bancare. Transporturile - existen ţa Aeroportului interna ţional - ora şul re şedin ţă de jude ţ nu se - intensificarea traficului aerian dup ă - neadoptarea unor decizii Târgu Mure ş; afl ă pe traseul c ăilor ferate finalizarea parcului industrial din în leg ătur ă cu - re ţeaua de baz ă a infrastructurii principale; zona aeroportului; modernizarea, extinderea şi feroviare satisf ăcătoare; - 73,54% din lungimea c ăilor - reabilitarea liniei de cale ferat ă cu dezvoltarea aeroportului; - re ţea de drumuri publice bine ferate nu sunt electrificate; ecartament îngust Târgu Mure ş – - sc ăderea ponderii reprezentat ă. exist ă nevoi de modernizare şi Sovata; transportului c ăilor de extindere în unele zone; - dezvoltarea şi modernizarea transport existente. - neincluderea serviciilor de infrastructurii rutiere de leg ătur ă cu trafic aerian în uzul operatorilor autostrada Bucure şti-Bra şov-Târgu aerieni români şi str ăini; Mure ş-Bor ş-Ungaria. - echipamentul rulant este învechit; - infrastructura de transport necorespunz ătoare; lipsa centurilor ocolitoare produce gâtuiri ale traficului în ora şe; - deficite în asigurarea leg ăturilor cu zonele isolate; - necesitatea moderniz ării 83 mijloacelor de transport în comun; - lipsa resurselor financiare pentru asigurarea transportului în comun în zonele periurbane. Telecomunica ţiile - re ţea de telecomunica ţii extins ă, - mari discrepan ţe în - dezvoltarea infrastructurii de modernizat ă; dezvoltarea re ţelelor de comunica ţii în marile ora şe. - acoperire bun ă cu re ţea de telefonie comunica ţii între mediul urban mobil ă – alternativ ă pentru telefonia fix ă. şi rural; - RomTelecom este prestator unic în România, de servicii de telefonie fix ă; - costul relativ ridicat al aparatelor şi al serviciilor de telefonie mobil ă. Re ţeaua internet - existen ţa pe pia ţă a mai multor - costuri destul de ridicate la - cererea mare şi în cre ştere pentru prestatori de servicii internet; abonamentele pentru internet. servicii internet. - o gam ă larg ă de servicii oferite de c ătre prestatori. Infrastructura tehnico-edilitar ă - existen ţa unei re ţele hidrografice de - starea re ţelei de transport a - sus ţinerea de c ătre autorit ăţ i a - sc ăpări importante de ape suprafa ţă bogat ă; apei potabile nu este investi ţiilor în domeniul sistemelor de uzate din re ţea, ce - re ţeaua de gaze naturale extins ă. corespunz ătoare, generând alimentare cu ap ă, canalizare, epurare afecteaz ă pânza freatic ă. pierderi pe traseu; şi de management al de şeurilor; - alimentarea cu ap ă din re ţeaua - majoritatea comunelor de ţin proiecte public ă a localit ăţ ilor rurale este de alimentare cu ap ă curent ă în deficitar ă; diferite stadii, pentru care se caut ă - re ţea de canalizare deficitar ă finan ţă ri. şi învechit ă în mediul urban şi slab dezvoltat ă în mediul rural; - lungimea re ţelelor de canalizare acoper ă doar 51,27% din lungimea total ă a re ţelelor de distribu ţie a apei; - lipsa în unele ora şe a sta ţiilor 84 de epurare a apelor uzate sau existen ţa unor sta ţii de epurare necorespunz ătoare; - lipsa unor rampe ecologice pentru de şeurile menajere şi industriale; colectarea f ără separarea pe sortimente a acestora. Fondul imobiliar construit cu destina ţia de locuin ţe - existen ţa pe suprafa ţa jude ţului a unor - tendin ţa de diminuare a - interesul autorit ăţ ilor locale în resurse considerabile de nisipuri, marne, fondului de locuit prin rezolvarea problemei locuin ţelor argile, pietri ş şi balast utilizabile ca reconversia func ţional ă a pentru diferite categorii sociale, care materiale de construc ţie brute sau spa ţiilor; se manifest ă prin sprijinirea sub prelucrate industrial; - posibilit ăţ i reduse de diferite forme a construc ţiilor în acest - existen ţa în jude ţ a unor întreprinderi satisfacere a cererii de locuin ţe domeniu. produc ătoare de materiale de construc ţii. pentru familiile tinere şi pentru familiile cu venituri foarte mici. Energia Energia electric ă - infrastructura de producere, transport si - pozi ţia de monopol natural cu - sectorul de producere şi distribu ţie - capacitatea de plat ă a distribu ţie energie electric ă bine influen ţa asupra calit ăţ ii energie electric ă prezint ă atrac ţie consumatorilor pentru dezvoltat ă; serviciilor oferite; pentru privatizare; serviciile oferite; - serviciile de producere, transport şi - capacitate redus ă de decizie la - introducerea noilor tehnologii. - cheltuieli suplimentare distribu ţie energie electric ă sunt asigurate nivel local; pentru combaterea prin filialele unor societ ăţ i na ţionalE; - neacoperire 100 % a efectelor calamit ăţ ilor - tendin ţa cresc ătoare a consumului de localit ăţ ilor jude ţului. naturale. energie electric ă. Energia termic ă - popula ţie urban ă concentrat ă în - calitatea sc ăzut ă a serviciilor - realizarea parteneriatului public- ansambluri de blocuri; oferite consumatorilor în privat; - capacitatea redus ă de - re ţea termic ă extins ă; absen ţa unei contoriz ări - resurse financiare disponibile pe plat ă a serviciilor oferite de - surse de producere de energie termic ă adecvate; plan interna ţional pentru reducerea operatori; disponibile. - capacit ăţ i de producere şi efectelor gazelor cu efect de ser ă (ex. - debran şare masiv ă a re ţele termice uzate fizic şi Fondul de Mediu al PNUD-GEF). consumatorilor. moral; - segmentul de pia ţă tinde s ă scad ă ca urmare a cre şterii 85 mărului debran şă rilor. Evolu ţia sectorului privat şi a mediului de afaceri - industrie diversificat ă, cu pu ţine zone - birocra ţie ridicat ă, num ăr - dezvoltarea sectorului privat în monoindustriale care s ă creeze probleme mare de autoriza ţii şi avize economie (în special a întreprinderilor - instabilitate legislativ ă; sociale grave prin restructurare; necesare pentru func ţionarea mici şi mijlocii) şi stabilirea unui - fiscalitate ridicat ă; - poten ţial agricol ridicat; societ ăţ ilor comerciale; climat favorabil pentru investitori - infla ţie ridicat ă, sc ăderea - poten ţial turistic; - lipsa competitivit ăţ ii în multe (facilit ăţ i acordate prin Legea continu ă a nivelului de trai; - tendin ţe de afirmare a sectorului sectoare economice (dotare nr.133/1999 privind stimularea - neimplicarea tinerei economic privat şi a întreprinderilor mici slab ă, tehnologie consumatoare întreprinz ătorilor priva ţi pentru genera ţii în problemele şi mijlocii; de energie, calitatea produselor înfiin ţarea şi dezvoltarea comunit ăţ ilor; - for ţă de munc ă calificat ă şi relativ şi serviciilor nu este aliniat ă la întreprinderilor mici şi mijlocii); - insuficienta con ştientizare ieftin ă (rata şomajului, de şi ridicat ă, este nivelul standardelor europene); - oportunit ăţ i de afaceri şi investi ţii în a nevoilor de îmbun ătăţ ire sub media pe ţar ă); - acces limitat la capitalul industrie, agricultur ă şi turism a calit ăţ ii actului - sistem de educa ţie şi înv ăţă mânt pentru investi ţii; (dezvoltarea, diversificarea şi managerial în sectoarele universitar solid şi flexibil, gata s ă se - f ărâmi ţarea terenurilor promovarea ofertei turismului rural), economice şi adapteze la cerin ţele pie ţei for ţei de agricole şi agricultur ă practicat ă alte servicii, infrastructur ă; administrative. munc ă; cu mijloace rudimentare; - restructurarea industriilor - finan ţarea prin Programul Phare 2001 a - calific ări neadecvate cerin ţelor nerentabile; Proiectului Parcul Industrial Mure ş actuale ale pie ţei for ţei de - dezvoltarea industriei u şoare şi de platforma Vidras ău, Ungheni. munc ă; înalt ă tehnologie; - migra ţia for ţei de munc ă; - dezvoltarea pie ţei muncii şi - afectarea calit ăţ ii aerului şi a îmbun ătăţ irea mobilit ăţ ii for ţei de apei în unele zone, datorit ă munc ă prin cursuri de calificare, combinatelor chimice de la perfec ţionare sau reconversie Târgu Mure ş şi de Târn ăveni; profesional ă; - lipsa de experien ţă în rela ţiile - crearea de noi locuri de munc ă prin cu institu ţiile interna ţionale. realizarea proiectului zonei economice libere adiacente Aeroportului Târgu Mure ş şi a unor parcuri industriale; - existen ţa sprijinului financiar interna ţional în anumite domenii; - promovarea cooper ării economice; - promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe pia ţa intern ă şi extern ă - colabor ări, înfr ăţ iri între localit ăţ i din jude ţul Mure ş şi localit ăţ i din 86 str ăin ătate. Popula ţia şi for ţa de munc ă - Popula ţie cu nivel ridicat al - Amplificarea migra ţiei care - Existen ţa unor leg ături - Amplificarea procesului de civiliza ţiei, de diverse na ţionalit ăţ i; cuprinde în special popula ţia strânse între popula ţia îmb ătrânirea a popula ţiei; tân ără; jude ţului şi persoanele - Men ţinerea emigr ării emigrate în ţă rile Uniunii accentuate a speciali ştilor şi a Europene contribuie la popula ţiei calificate; schimburile economice şi culturale; - For ţă de munc ă cu un bun nivel de - Sporul natural negativ şi - Existen ţa unor institu ţii - Gradul de s ărăcie şi izolare a preg ătire în diverse domenii; îmb ătrânirea popula ţiei; guvernamentale şi ONG-uri unor zone din jude ţ (ora şele care se ocup ă de preg ătirea monoindustriale şi unele zone - Migrarea în ambele direc ţii profesional ă şi reconversia rurale) genereaz ă fenomene de urban/rural şi rural/urban poate for ţei de munc ă; depopulare, care dublate de determina instabilitate îmb ătrânirea popula ţiei creaz ă demografic ă; premisele dispari ţiei unor localit ăţ i; - Colaborare foarte bun ă între - Existen ţa unor zone din jude ţ cu - Poten ţial de calificare ridicat - Mentalitatea gre şit ă a autorit ăţ i şi institu ţiile specializate în un nivel ridicat al şomajului; la cadrele specializate; şomerilor privind c ăutarea orientarea şi plasarea for ţei de munc ă. activ ă a unui loc de munc ă; - Incapacitatea economiei locale - Existen ţa unei legisla ţii şi a - Perpetuarea formelor de a absorbi şi de a utiliza resursa unor programe care deghizate de şomaj, care se uman ă de care dispune; încurajeaz ă reconversia ascund în no ţiunea de profesional ă şi reintegrarea popula ţie inactiv ă; social ă a şomerilor; - Neconcordan ţa între structura - Posibilitatea personalului de - Rezisten ţa la schimbare a cererii şi cea a ofertei de munc ă, a participa la cursuri de unei p ărţi a personalului, în marcat ă de imobilitatea formare profesional ă şi special a celui necalificat sau profesional ă. perfec ţionare. înaintat în vârst ă. Educa ţie - Re ţea educa ţional ă de toate gradele - Sc ăderea interesului familiei - Dezvoltarea de parteneriate - Sc ăderea num ărului şi diversificat ă; pentru problemele şcolare; în cadrul comunit ăţ ilor locale popula ţiei şcolare datorit ă între autorit ăţ i ale îmb ătrânirii popula ţiei; administra ţiei publice, ONG- uri, institu ţii de înv ăţă mânt; - Dotarea logistic ă adecvat ă a unor - Slaba finan ţare a unor unit ăţ i de - Realizarea de proiecte şi - Cre şterea influen ţei negative unit ăţ i de înv ăţă mânt din jude ţ; înv ăţă mânt (în special din mediul programe de finan ţare pentru exercitat ă de media vizual ă 87 rural). unit ăţ ile şcolare asupra tinerei genera ţii; - Ob ţinerea unor rezultate bune ale - Num ăr insuficient de tehnic ă de - Dezvoltarea înv ăţă mântului - Lipsa de informare a elevilor la Olimpiadele zonale, calcul şi mijloace de transmitere a particular de toate nivelele, ca popula ţiei privind reforma na ţionale şi interna ţionale; informa ţiei (Internet, fax etc.); o alternativ ă viabil ă la sistemul curricular ă; de stat; - Dotarea unor licee şi şcoli generale - Lipsa cabinetelor medicale din - Intensificarea activit ăţ ii de - Cre şterea gradului de s ărăcie, cu calculatoare şi conectarea la unele şcoli din jude ţ; cooperare cu alte unit ăţ i din în special în rândul popula ţiei Internet; diverse ţă ri, încheierea de cu nivel de instruire sc ăzut; parteneriate de colaborare şi ob ţinerea de burse de studii pentru elevi şi studen ţi; - Existen ţa unei bune colabor ări între - Gradul înaintat de uzur ă al - Posibilit ăţ i de adaptare a - Legisla ţie în domeniu unit ăţ ile de înv ăţă mânt şi celelalte construc ţiilor, în special în mediul profilurilor şi specializ ărilor instabil ă şi incoerent ă; institu ţii locale; rural; conform cerin ţelor de pe pia ţa muncii; - Implicarea mass-media în - Lipsa fondurilor necesare pentru - Cre şterea num ărului de - Sc ăderea num ărului de cadre popularizarea experien ţelor pozitive dotarea unit ăţ ilor şcolare; posibilit ăţ i de accesare de didactice specializate şi ale şcolilor; fonduri prin diverse programe cre şterea num ărului de de finan ţare extern ă. suplinitori. - Existen ţa cabinetelor psiho- - Lipsa fondurilor necesare pentru pedagogice în cadrul liceelor; dotarea unit ăţ ilor şcolare; - Profesionalismul cadrelor didactice. - Lipsa mijloacelor de transport pentru elevi în unele zone rurale din jude ţ Sănătate - Existen ţa unei infrastructuri sanitare - Slaba dezvoltare şi dotare a - Legisla ţia în domeniul - Cre şterea disparit ăţ ilor în dezvoltate, în special în mediul urban; unit ăţ ilor sanitare din mediul rural; medical şi existen ţa unei asigurarea infrastructurii şi strategii la nivel jude ţean; serviciilor medicale corespunz ătoare între mediul urban şi cel rural; - Existen ţa unor centre medicale de - Repartizare neuniform ă a - Facilit ăţ ile acordate cadrelor - Migrarea cadrelor medicale interes regional şi na ţional; cadrelor medicale, în special în medicale care doresc s ă cu înalt ă specializare spre alte mediul rural; lucreze în mediul rural; zone din ţar ă sau în alte ţă ri. - Dotarea unor unit ăţ i medicale cu - Num ăr sc ăzut de medici - Num ărul mare de absolven ţi Neutilizarea posibilit ăţ ilor de aparatur ă performant ă; stomatologi raportat la num ărul ai facult ăţ ii de medicin ă din finan ţare existente pentru popula ţie; Tg. Mure ş care doresc s ă îmbun ătăţ irea sistemului lucreze în jude ţ; sanitar. 88 - Existen ţa unei tradi ţii în domeniul - Slaba dezvoltare a serviciilor - Existen ţa unor posibilit ăţ i de medical, ceea ce atrage pacien ţi din medicale de îngrjire la domiciliu; atragere de fonduri externe întreaga ţar ă şi din str ăin ătate; pentru finan ţarea unor programe în domeniul medical. - Personal medical cu înalt ă - Distribu ţia neuniform ă a - Posibilit ăţ i de colaborare şi specializare şi în num ăr mare, în farmaciilor, care se concentreaz ă de creare de parteneriate cu special în ora şe; în mediul urban. diverse ONG-uri. - Dezvoltarea unor servicii medicale intregrate în scopul cre şterii calit ăţ ii îngrijirii s ănătăţ ii. Protec ţie social ă - Preocuparea autorit ăţ ilor locale şi a - Num ăr insuficient de centre de - Legisla ţia român ă în vigoare - Cre şterea num ărului de institu ţiilor acreditate pentru consiliere în domeniul social şi a şi orientarea spre dezvoltarea persoane defavorizate (copii implementarea unei reforme complexe spa ţiilor care s ă fie utilizate ca serviciilor sociale; abandona ţi în domeniul serviciilor sociale şi a centre comunitare sociale /delicven ţi/neglija ţi din cauza protec ţiei copilului; (ad ăposturi, centre de zi); greut ăţ ilor financiare crescânde ale familiilor, persoane în vârst ă, persoane cu disabilit ăţ i); - Înfiin ţarea unor centre sau cantine - Lipsa unei baze de date - Posibilit ăţ i de finan ţare - Reticen ţa unor sociale pentru asistarea persoanelor cu centralizate privind situa ţia intern ă şi extern ă prin diferite func ţionari/angaja ţi ai venituri foarte mici; persoanelor cu dificult ăţ i (copii programe şi proiecte în diferitelor institu ţii fa ţă de defavoriza ţi, persoane cu domeniul social; implementarea reformei în disabilit ăţ i, persoane vârstnice), domeniul serviciilor sociale; pentru stabilirea nevoilor specifice fiec ărui caz; - Existen ţa unor parteneriate - Solicitarea din partea unui num ăr - Disponibilitatea unui - Modificarea la intervale mici func ţionale între autorit ăţ i şi ONG-uri tot mai mare de persoane, de num ăr destul de mare de de timp a legisla ţiei în în domeniul serviciilor sociale; sprijin din partea serviciilor ONG-uri care posed ă domeniul protec ţiei specializate de asisten ţă social ă; personal calificat şi sunt persoanelor defavorizate; interesate de parteneriate;

- Experien ţa acumulat ă prin - Nivel sc ăzut de instruire a - Promovarea voluntariatului - Neadaptarea copiilor implementarea cu succes a unor popula ţiei din anumite zone şi – ca form ă de participare proveni ţi din institu ţii programe PHARE privind asistarea neasumarea responsabilit ăţ ilor fa ţă activ ă a individului la tradi ţionale, la condi ţiile copiilor defavoriza ţi; de proprii copii; rezolvarea problemelor unui mediu reziden ţial comunit ăţ ii; familial; 89

- Prin apari ţia facult ăţ ilor de profil, - Inexisten ţa unor servicii la - Posibilit ăţ i de realizare a unor Din dorin ţa de a realiza formarea unui num ăr mare de domiciliu pentru persoanele cu parteneriate public-private reforma cu orice pre ţ, speciali şti (psihopedagogi, terapeu ţi, disabilit ăţ i sau a serviciilor pentru crearea unor centre de destabilizarea sistemului de psihologi) precum şi asisten ţi sociali alternative; îngrijire pentru persoanele protec ţie a copilului, care pot oferi servicii de calitate defavorizate distrugând ceea ce este persoanelor defavorizate; func ţional din vechiul sistem înainte de a pune ceva în loc; - Proiecte pilot/programe gestionate cu - Num ăr insuficient de personal - Disponibilitatea pentru - Lipsa fondurilor necesare fonduri nerambursabile, de c ătre implicat în domeniul asisten ţei implicare a unor comunit ăţ i pentru gestionarea în bune ONG-uri în protec ţia şi asisten ţa persoanelor cu disabilit ăţ i, adulte. locale în ajutorarea persoanelor condi ţii de c ătre consiliile persoanelor cu disabilit ăţ i; defavorizate; locale a problemelor sociale din unele localit ăţ i. Cultur ă şi sport - Patrimoniu cultural de mare valoare - Sc ăderea interesului unei p ărţi a - Existen ţa unor organiza ţii - Închiderea unor institu ţii şi diversitate cu elemente unice în ţar ă; popula ţiei pentru evenimentele neguvernamentale interesate în culturale din cauza lipsei de culturale şi tradi ţiile populare; organizarea de ac ţiuni finan ţare; culturale; - Institu ţii culturale de prestigiu cu o - Slaba finan ţare a unor institu ţii - Interesul manifestat de turi şti - Nerezolvarea prin dialog şi bogat ă activitate; culturale, ceea ce duce la pentru cunoa şterea valorilor negociere a disputelor legate restrângerea activit ăţ ii acestora. culturale din jude ţ; de proprietatea asupra lăca şurilor de cult poate genera conflicte religioase; - Tradi ţii culturale şi populare bine - Sc ăderea num ărului de - Posibilitatea de accesare a - Degradarea unor monumente păstrate şi perpetuate; cinematografe şi a altor spa ţii fondurilor externe pentru istorice din cauza lipsei destinate ac ţiunilor culturale (s ăli derularea de programe fondurilor necesare protej ării şi de expozi ţii, cluburi); culturale; restaur ării acestora; - Mare varietate de manifest ări - Promovarea insuficient ă a unor - Posibilitatea realiz ării de - Desfiin ţarea unor sec ţii cultural-artistice recunoscute pe plan obiective culturale, monumente schimburi culturale prin sportive şi asocia ţii din cauza na ţional şi interna ţional; istorice şi tradi ţii populare din acordurile de înfr ăţ ire existente lipsei de fonduri necesare jude ţ; între localit ăţ i din jude ţ şi activit ăţ ii. localit ăţ i din alte ţă ri; - Poten ţial deosebit de valorificare a - Sc ăderea num ărului de persoane - Promovarea unor programe la monumentelor istorice existente; care activeaz ă în diverse asocia ţii nivel na ţional şi construirea de culturale; noi s ăli de sport. - Num ăr mare de sec ţii sportive şi - Sc ăderea num ărului de baze sportivi legitima ţi la diverse ramuri de sportive şi dotarea slab ă a 90 sport. acestora, din cauza fondurilor insuficiente alocate. Resurse naturale - Datorit ă multitudinii de factori - Acces dificil la zonele protejate - Contribu ţia la p ăstrarea Posibilitatea apari ţiei unor naturali care influen ţeaz ă distribu ţia datorit ă infrastructurii slab biodiversit ăţ ii şi diversificarea fenomene naturale speciilor de flor ă şi faun ă în zona dezvoltate; florei, faunei şi habitatului imprevizibile, inunda ţii, montan ă şi colinar ă, întâlnim o mare - Capacitatea inadecvat ă de a European reprezint ă un alunec ări de teren, c ăderi varietate de habitate naturale. folosi oportunit ăţ ile de finan ţare poten ţial ridicat pentru masive de z ăpad ă; -Peste 30% din suprafa ţa jude ţului este existente; dezvoltarea turismului; acoperit ă cu p ăduri, o parte însemnat ă - Degradarea mediului ca urmare - Implementarea re ţelei de arii fiind p ăduri naturale; a exploata ţiilor forestiere speciale de conservare -Pe teritoriul jude ţului Mure ş sunt 11 neautorizate; NATURA 2000; rezerva ţii naturale de interes local sau - Legea 426/2001 care impune naţional şi Parcul na ţional C ălimani; instituirea administra ţiilor - Demararea procesului de instituire a ariilor protejate; administra ţiilor ariilor protejate;

- Jude ţul Mure ş se caracterizeaz ă - Aportul la poluarea apei de - Prevederile HGR 118/2002 Apele de suprafa ţă sunt printr-o re ţea hidrografic ă cu densitate suprafa ţă şi a apelor subterane a privind aprobarea programului utilizate pentru asigurarea medie; lungimea cursurilor de ap ă unor agen ţi economici din jude ţul de ac ţiune pentru reducerea necesarului de ap ă potabil ă şi codificat ă este de 2.940 km; Mure ş; polu ării mediului acvatic şi a industrial ă în propor ţie de cca. În cursul anului 2002 calitatea râurilor - Aportul surselor difuze la apelor subterane, cauzat ă de 97 % , în timp ce apele freatice a fost urm ătoarea: categoria I-a de poluarea apelor de suprafa ţă şi evacuarea unor substan ţe asigur ă cca. 3 % din necesarul calitate, 204 km; categoria II-a, 408 subterane; periculoase; de ap ă a folosin ţelor; km; categoria III-a de calitate, 0 km; - Aportul exploat ărilor de balast - Prevederile HGR 472/2000 Aportul cauzelor naturale în afara categoriilor de calitate , din albie la poluarea apei de privind unele m ăsuri de la poluarea unor cursuri de ap ă 21 km. suprafa ţă ; protec ţie a calit ăţ ii resurselor precum Pârâul de Câmpie şi - capacitatea inadecvat ă de a de ap ă şi Ordinul MAPM Pârâul Lechin ţa; folosi oportunit ăţ ile de finan ţare 325/2001 pentru aprobarea Râul Târnava Mare intr ă în existente. Instruc ţiunilor tehnice pentru jude ţul Mure ş cu categoria a aplicarea prevederilor HGR doua de calitate; 472/2000; Poluarea natural ă afecteaz ă - Prevederile HGR 964/2000 calitatea Pârâului de Câmpie şi privind aprobarea Planului de a p ărăului Lechin ţa; ac ţiune pentru protec ţia apelor Existen ţa unei polu ări împotriva polu ării cu nitra ţi istorice în zona Platformei proveni ţi din surse agricole; industriale Târn ăveni care 91 - Direc ţia Apelor Mure ş este afecteaz ă grav calitatea apelor beneficiarul proiectului râului Târnava Mic ă. “Managementul calit ăţ ii apei în bazinul hidrografic Mure şul Superior” proiect finan ţat de Guvernul Olandei. -Existen ţa unor z ăcăminte importante - Degradarea mediului ca urmare - Existen ţa strategiilor na ţionale - Grad ridicat de epuizare a de gaz metan, argil ă, piatr ă andezit; a exploat ării resurselor minerale. şi regionale şi locale de resurselor. dezvoltare durabil ă ce stabilesc - Existen ţa strategiilor locale de obiective şi ac ţiuni pentru dezvoltare durabil ă ce stabilesc exploatarea ra ţional ă a obiective şi ac ţiuni pentru exploatarea resurselor; ra ţional ă a resurselor. - Cerin ţele ce decurg din aproximarea legisla ţiei na ţionale la legisla ţia CE in vederea ader ării la CE. Capacitatea de solu ţionare a problemelor de mediulegate de infrastructur ă - Re ţea de transport rutier care - Lipsa centurilor rutiere ocolitoare; - Pozi ţie avantajoas ă a jude ţului - Pozi ţia central ă poate duce la asigur ă racordul la regiune E60 în raport cu proiectele europene dezvoltarea tranzitului spre al i - Peste 50 % din c ăile ferate nu sunt ţ i DN 13, DN 15; ş electrificate; care vizeaz ă infrastructura; poli de dezvoltare externi, f ără - Re ţea de drumuri publice -Îmbun ătăţ irea leg ăturilor a avea vreun efect economic bine reprezentat ă; - Infrastructura de transport rutiere în spa ţiul sud-vestic al major asupra jude ţului; - Existen ţa aeroportului necorespunz ătoare; regiunii, prin construirea - Mo ştenirea “arhitectural ă” Tg.Mure ş; - Inexisten ţa c ăii ferate directe pe autostr ăzii Bucure şti-Ungaria; dezavantajoas ă în unele zone; - Re ţea de distribu ţie a gazelor leg ătura Sighi şoara-Tg.Mure ş; - Posibilitatea acces ării unor - Longevitatea sistemelor – naturale c ătre consumatori, finan ţă ri externe pentru multe infrastructuri urbane bine dezvoltat ă; - Producerea şi distribu ţia energiei modernizarea şi extinderea (publice precum drumuri, c ăi - Modernizarea echipamentelor termice cu echipamente neperformante; infrastructurii; ferate, re ţele sau prevate de telecomunica ţii şi - Spa ţiu verde redus în zonele urbane - Includerea în circuitul aerian precum fabrici, ş.a.) sunt extinderea telefoniei fixe şi interna ţional a Aeroportului durabile din punct de vedere mobile; - Lipsa unui sistem viabil de alimentare Tg.Mure ş; fizic şi nu este tocmai lesne de - Implementarea proiectului cu ap ă potabil ă în unele localit ăţ i rurale; - Demararea proiectului pentru modificat modul de utilizare a ISPA de c ătre RA Aquaserv - Re ţea de canalizare ape uzate deficitar ă autostrada ce va traversa acestora; tg.Mure ş privind jude ţul Mure ş; - Acumularea şi interac ţiunea - Existen ţa unor echipamente şi sta ţii de moderinizarea reţelei de efectelor polu ării. epurare ape uzate or ăş ene şti alimentare cu ap ă potabil ă, necorespunz ătoare; canalizarea apelor uzate şi 92 reabilitarea Sta ţiei de epurare - Lipsa unor rampe ecologice pentru Criste şti; eliminarea de şeurilor or ăş ene şti; -Demararea proiectelor de - Lipsa unor posibilit ăţ i de eliminare a investi ţii pentru drumurile de de şeurilor periculoase în jude ţul Mure ş şi centur ă ale municipiului în jude ţele învecinate; Tg.Mure ş pe rela ţiile Sighi şoara – Cluj şi - Surse financiare insuficiente pentru Sighi şoara-Reghin; adresarea tuturor problemelor legate de - Demararea proiectelor de impactul infrastructurii asupra calit ăţ ii investi ţii pentru drumurile de mediului; centur ă ale municipiului - Capacitatea inadecvat ă de a folosi Reghin pe rela ţia oportunit ăţ ile de finan ţare existente; Bistri ţa – Topli ţa ; - Implementarea Programului - Iner ţia administra ţiei locale care de alimentare cu ap ă Sholel împiedic ă ob ţinerea unor rezultate Bonen; semnificative în colectarea selectiv ă a - Implementarea Programului de şeurilor industriale reciclabile din SAMTID pentru de şeurile menajere. retehnologizarea re ţelelor de distribu ţie a apei potabile în ora şele mici şi mijlocii ; - Demararea proiectului de investi ţii pentru realizarea rampei ecologice zonale pentru de şeuri menajere Ungheni, cu sta ţiile de transfer aferente; - Starea avansat ă a lucr ărilor de realizare a celei de-a doua celule ecologice pentru depozitarea de şeurilor menajere Sighi şoara; - Demararea procesului de colectarea selectiv ă a de şeurilor industriale reciclabile din de şeurile menajere.

93 Managementul de mediu al administra ţiilor locale - Diversitatea partenerilor şi a - Comunicarea segmentar ă între - Existen ţa Planului de - Neimplicarea comunit ăţ ii in punctelor de vedere referitoare parteneri: administra ţie, agen ţi Regional de Dezvoltare elaborarea şi implementarea la abordarea problemelor de economici, comunitatea civil ă, cet ăţ eni, Durabil ă; strategiilor şi planurilor de mediu în cadrul dezvolt ării ONG-uri; - Existen ţa unui Plan Regional dezvoltare local ă; durabile; - Instabilitatea financiar ă a ONG-urilor; de Protec ţia Mediului; - Insatisfac ţia comunit ăţ ii - Existen ţa unor organiza ţii - Lipsa de fonduri la administra ţiile; - Existen ţa Strategiei Na ţionale legat ă de ambietul urban, neguvernamentele cu profil de locale de Dezvoltare Durabil ă; calitatea vie ţii, starea mediului; protec ţia mediului cu - Rigiditatea institu ţiilor; - Existen ţa unui Plan Na ţional - Presiunea exercitat ă asupra experien ţă recunoscut ă; - Abordarea fragmentar ă a de Ac ţiune pentru Protec ţia institu ţiilor care sunt în - Existen ţa unor experien ţe managementului de mediu; Mediului; parteneriat, ceea ce poate reu şite legate de parteneriate -Migrarea popula ţiei în ambele direc ţii - Cerin ţele ce decurg din reduce posibilitatea implic ării; stabilite între autorit ăţ i, ONG- urban/rural, rural/urban poate determina aproximarea legisla ţiei - Gradul de izolare şi s ărăcie uri şi cet ăţ eni pentru adresarea instabilitate demografic ă; oamenii nu au na ţionale la legisla ţia CE in a unor zone genereaz ă unor probleme de dezvoltare sentimental apartenen ţei la comunitate şi vederea ader ării la CE; fenomene de depopulare, care local ă; se comport ă în consecin ţă , f ără a-şi - Existen ţa unui Plan Na ţional dublate de îmb ătrânirea - Existen ţa unui Plan Local de asuma responsabilit ăţ i în dezvoltarea şi Local de Implementare la popula ţiei creaz ă premizele Ac ţiune pentru Protec ţia acesteia; nivel local a legislatiei dispari ţiei unor localit ăţ i; Mediului în jude ţul Mure ş ; - ONG-urile nu sunt sprijinite sufficient armonizate cu acquis-ul - Amplificarea îmb ătrânirii - Existen ţa Agendei 21 în ac ţiunile lor de autorit ăţ i şi cet ăţ eni; comunitar; popula ţiei face dificil procesul Tg.Mure ş - Planurile de urbanism pentru municipii - Existen ţa oportunit ăţ ii de educa ţie ecologic ă şi - Existen ţa Agendei 21 trebuiesc revizuite. acces ării unor fonduri externe implicare a cet ăţ enilor în via ţa Sighi şoara; nerambursabile pentru comunit ăţ ii; - Existen ţa unui Program de informarea, con ştientizarea şi - Cre şterea ratei şomajului, dezvoltare economic ă şi stimularea implic ării cet ăţ enilor urmare a restructur ărilor social ă a jude ţului Mure ş; în adresarea problemelor de economice în unele municipii - Existen ţa unui Plan de mediu; ca Târn ăveni, Ludu ş, determin ă Amenajare a Teritoriului - Existen ţa oportunit ăţ ii un slab interes al cet ăţ enilor Jude ţului Mure ş, aprobat; acces ării unor fonduri externe pentru problemele comunit ăţ ii, - Existen ţa Planurilor de nerambursabile pentru înt ărirea ei fiind mult mai absorbi ţi de Urbanism ale localit ăţ ilor capacit ăţ ii ONG-urilor de a problemele zilnice personale. aprobate pentru cca. 80% din manageria proiecte de mediu. localit ăţ ile jude ţului Mure ş; - Consecven ţa în men ţinerea leg ăturii dintre parteneri pentru a adresa problemele comunit ăţ ii în mod integrat. 94 Capacitatea de a îmbun ătăţ i calitatea mediului - Existen ţa unor echipamente şi - Existen ţa Planului de - Existen ţa unor polu ări istorice tehnologii dep ăş ite, intreprinderi Regional de Dezvoltare care î şi fac înc ă resim ţit poluante; Durabil ă; impactul; - Servicii de consultan ţă în domeniul - Existen ţa unui Plan Regional - Pericolul degrad ării florei şi afacerilor slab dezvoltate; de Protec ţia Mediului; faunei în zonele protejate ca - Problemele financiare şi de adaptare la - Existen ţa Strategiei Na ţionale urmare a turismului cerin ţele pie ţii Comunit ăţ ii Europene de Dezvoltare Durabil ă; necontrolat; face ca agen ţii economici s ă fie mai pu ţin - Existen ţa unui Plan Na ţional - Pericolul degrad ării unor dispu şi s ă participe financiar la de Ac ţiune pentru Protec ţia cl ădiri valoroase în cazul în rezolvarea unor probleme de mediu ale Mediului; care protejarea şi între ţinerea comunit ăţ ii (încheiarea parteneriatelor - Cerin ţele ce decurg din acestora nu este asigurat ă; public-private); aproximarea legisla ţiei - Restructurarea marilor - Capacitatea inadecvat ă de a folosi na ţionale la legisla ţia CE in intreprinderi de stat f ără a oferi oportunit ăţ ile de finan ţare existente; vederea ader ării la CE; o alternativ ă pentru - Capacitatea lent ă de adaptare a agen ţilor - Existen ţa unui Plan Na ţional disponibiliza ţi, ace ştia economici la modific ările intervenite în şi Local de Implementare la devenind interesa ţi doar de structura pie ţelor; nivel local a legislatiei propriul bine f ără a se mai - Capacitatea redus ă de a identifica şi armonizate cu acquis-ul implica îm problemele accesa fondurile necesare solu ţion ării comunitar. comunit ăţ ii. problemelor legate de protec ţia mediului.

Aşezare geografic ă – condi ţii agro-pedoclimatice 1.1. A şezat central în bazinul Transilv ănean, - Infrastructura rutier ă şi feroviar ă - Îmbun ătăţ irea interesului - Inunda ţii pe arii limitate. ofer ă conexiuni cu toate zonele ţă rii şi cu neperformant ă. pentru produsele agricole principalele coridoare de transport europene. prin construirea autostr ăzii. 1.2. Clima jude ţului confer ă condi ţii - Cu o frecven ţă medie apar - Extinderea culturilor - Dep ăş irea cererii pie ţii la prielnice pentru cultivarea cerealelor, fenomene meteo nedorite horticole cu profitabilitate anumite produse, în lipsa oleaginoaselor, culturilor horticole şi furaje (înghe ţuri târzii de prim ăvar ă, maxim ă. unor studii complexe. pentru cre şterea principalelor specii de grindin ă, furtuni etc.) animale. 1.3. Peste 40 % din suprafa ţa arabil ă se - 60 % din suprafa ţa agricol ă slab - Resurse de îngr ăşă minte - Sc ăderea permanent ă a încadreaz ă în primele trei clase de aprovizionat ă cu fosfor şi 13 % chimice şi amendamente în fezabilit ăţ ii naturale a calitate,oferind condi ţii pentru realizarea caren ţat în azot; jude ţ. solului; unor producţii bune. - Terenuri contaminate şi - Diminuarea cantitativ ă a degradate. suprafe ţelor productive

95 prin extinderea polu ării şi degrad ării. Organizarea produc ţiei agricole 2.1. - Existen ţa a peste 800 exploata ţii - Peste 70.000 gospod ării mici, - Sus ţinerea îmbun ătăţ irii - Perpetuarea st ării de agricole de diferite profile. neperformante, cu terenuri gradului de organizarea sărăcie şi subdezvoltare în - Programe de modernizarea fărmi ţate în parcele mici. produc ţiei agricole din cadrul gospod ăriilor de exploata ţiilor şi proiecte de înfiin ţare de fonduri na ţionale şi subzisten ţă . capacit ăţ i noi. interna ţionale. 2.2. Func ţioneaz ă în jude ţ un num ăr de 10 - Competen ţa conducerilor şi - Stimularea form ării O.P şi - Degradarea profesiunii de organiza ţii profesionale de diferite profile, cu calitatea activit ăţ ii organiza ţiilor interprofesionale prin crearea agricultor. 168 filiale locale şi cu peste 27.000 membrii. profesionale las ă de dorit. cadrului juridic. Dotarea tehnic ă şi capacit ăţ i de produc ţie 3.1. Existen ţa unor unit ăţ i de referin ţă în - Parc de tractoare deficitar, cu - Posibilit ăţ i de dotare cu - Permanentizarea privin ţa dot ării tehnice şi a nivelelor de uzur ă moral ă şi fizic ă avansat ă. sus ţinere de la bugetul subdot ării. produc ţii realizate. - Înc ărc ătur ă mare pe tractoare. na ţional sau în baza unor - Nivele de produc ţii proiecte finan ţate din fonduri ncompetitive. E.U. 3.2. Condi ţii bune pentru cultivarea - Suprafe ţe exagerat cultivate cu - Capacit ăţ i de prelucrare. - Monocultur ă cu efecte cerealelor p ăioase şi a plantelor tehnice. porumb în monocultur ă. - Pia ţă de desfacere. negative. - Pia ţa plantelor tehnice - Eficien ţă economic ă neacoperit ă. limitat ă. 3.3. – Efective de taurine cu poten ţial - C.O.P limitat. - Îns ăm. artificiale > 80 %. - Reducerea efectivelor, biologic ridicat şi spa ţii de cazare - Tehnica de producere şi - Pia ţă şi capacit ăţ i de - Lips ă de materie prim ă la excedentare. valorificarea furajelor la un nivel prelucrare. procesatori. - Tradi ţie şi profesionalism. nesatisf ăcător. - Sus ţinere din partea - Tehnica recolt ării laptelui la un bugetului na ţional. nivel nesatisf ăcător. - Paji şti şi alte resurse furajere. Resurse umane 4.1. Existen ţa unui corp de speciali şti - For ţă de munc ă cu vârst ă - Cursuri de calificare prin - Depopularea zonelor agricoli cu experien ţă . înaintat ă. CJCA şi al ţi furnizori de izolate. - Num ărul for ţei de munc ă formare profesional ă. - Abandonarea unor areale ocupat ă în agricultur ă prea - Legisla ţie pentru stimularea agricole. ridicat. tinerilor fermieri. - Productivitatea pe persoan ă - Fonduri pentru dezvoltarea sc ăzut ă. agriculturii şi a mediului - Preg ătirea profesional ă a rural. 96 gospodarilor deficitar ă. 4.2. Existen ţa unei infrastructuri şi tradi ţii în - Programa de înv ăţă mânt agricol - Fonduri pentru formare - Şomeri în mediul rural. domeniul form ării profesionale a viitorilor actual ă manifest ă caren ţe în profesional ă în programul - For ţă de munc ă fermieri. preg ătirea practic ă a cursan ţilor. SAPARD şi alte surse necompetitiv ă. - Oferta de meserii agricole externe şi interne. neadecvat ă cerin ţelor actuale şi de perspectiv ă. - Criterii de şcolarizare anacronice.

97 I.C. OBIECTIVE

I.1. Obiectivul general strategic de dezvoltare durabil ă: - dezvoltarea unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corela ţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care s ă conduc ă la cre şterea nivelului de via ţă al locuitorilor jude ţului, în condi ţiile conserv ării mediului şi a patrimoniului.Prin „dezvoltarea durabil ă” a comunit ăţ ii mure şene se în ţelege atingerea simultan ă a obiectivelor de dezvoltare economic ă, social ă şi de protec ţie a mediului.

I.2. Obiective în domeniul economic I.2.1. Industria Obiectiv general: cre şterea competitivit ăţ ii industriei române şti.

Obiective specifice: • restructurarea ramurilor industriale nerentabile; • stimularea activit ăţ ilor economice performante; • alinierea calit ăţ ii produselor la standardele europene şi interna ţionale, în vederea cre şterii exporturilor; • modernizarea şi diversificarea activit ăţ ilor industriale; • crearea de noi locuri de munc ă în industria de prelucrarea a lemnului, industria alimentar ă şi industria uşoar ă; • crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv; • promovarea produselor industriale pe pia ţa intern ă şi extern ă; • asigurarea serviciilor de consultan ţă în sectorul productiv; • promovarea serviciilor destinate sus ţinerii activit ăţ ilor economice; • reducerea consumurilor energetice prin utilizarea mai eficientă a energiei; • cre şterea performan ţelor for ţei de munc ă; • stimularea spiritului antreprenorial; • îmbun ătăţ irea managementului; • dezvoltarea infrastructurii de sus ţinere a activit ăţ ilor economice (centre de inovare şi transfer de tehnologie, parcuri industriale, centre de consultan ţă , etc.); • sprijinirea cercet ării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea re ţelelor informa ţionale pentru afaceri; • încurajarea practic ării meseriilor tradi ţionale; • stimularea dezvolt ării în mediul rural a activit ăţ ilor care valorific ă resursele locale. I.2.2. Turism Obiectiv general: crearea unei identit ăţ i turistice regionale. Obiective specifice: • valorificarea poten ţialului turistic al regiunii, prin îmbun ătăţ irea şi dezvoltarea activit ăţ ilor de marketing şi promovare; • investi ţii financiare durabile în turism, care s ă asigure un venit sigur locuitorilor şi s ă prefigureze o dezvoltare viitoare a localit ăţ ilor; • dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice; • facilitarea accesului la zonele turistice prin modernizarea căilor de transport; • modernizarea capacit ăţ ilor şi a dot ărilor de turism existente; • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor în turism; • cre şterea gradului de calificare a for ţei de munc ă în turism; • cre şterea capacit ăţ ii informa ţionale şi de promovare a turismului. I.2.3. Comer ţ • extinderea unit ăţ ilor comerciale existente şi ridicarea nivelului calitativ al presta ţiei comerciale, odat ă cu cre şterea gradului de ocupare al for ţei de munc ă în aceast ă ramur ă a economiei jude ţului Mure ş; • dezvoltarea re ţelei comerciale, prin cuprinderea unor localit ăţ i în programe ce au drept obiectiv dezvoltarea infrastructurii de comer ţ:

98 - înfiin ţarea unor noi unit ăţ i de tip supermarket la Târn ăveni, Ludu ş, S ărma şu şi Sântana de Mure ş; - înfiin ţarea de mari magazine universale la Sovata, Sângeorgiu de P ădure, Miercurea Nirajului; - înfiin ţarea de unit ăţ i pentru desfacerea m ărfurilor nealimentare în 20 de localit ăţ i ale jude ţului; - înfiin ţarea a dou ă cofet ării în localit ăţ ile Breaza şi Sâncraiu de Mure ş; - înfiin ţarea unor pie ţe agro-alimentare în localitatea Breaza şi în alte localit ăţ i din jude ţ; - înfiin ţarea a dou ă restaurante în localit ăţ ile M ăgherani şi Sâncraiu de Mure ş. I.2.4. Transporturi Obiective pe termen mediu: • realizarea urm ătoarelor lucr ări pe termen mediu la re ţeaua de drumuri: 1. drumuri na ţionale:  Varianta de ocolire a municipiului Tîrgu Mure ş: - varianta sud - pe tronsonul Tîrgu Mure ş- Ac ăţ ari-Reghin (DN13-DN 15) - varianta est – pe tronsonul Tîrgu Mure ş-Livezeni-Ernei (DN 13-DN 15)  Varianta de ocolire a municipiului Reghin din DN 15 la km 99+200, ocole şte localitatea Apalina, intersecteaz ă DN 16 la km 89+200, ocole şte municipiul la nord-vest şi revine în DN 15 la km 110+500  reabilitare primar ă a DN 15 Târgu Mure ş - Topli ţa (100 km) 2. drumuri jude ţene: modernizare, între ţinere, administrare 205,57 km; consolid ări, reabilit ări 14,43 km. 3. drumuri comunale: modernizare, reabilitare în localit ăţ ile: Nade ş, Frunzeni-Băiţa, Gurghiu, B ălăuşeri, Păsăreni, Ac ăţ ari, Mica, Mihe şu de Câmpie, Bato ş, Chiheru de Jos, A ţinti ş, G ăle şti, Gheorghe Doja, Vii şoara, Ideciu de Jos, V ătava, Sânpaul, Cr ăciune şti, Sînpetru de Cîmpie, Brâncovene şti,Cuci, Sânger, Vărgata, Ghindari, Aluni ş, Bichi ş. • realizarea urm ătoarelor lucr ări pe termen mediu la re ţeaua de c ăi ferate: reabilitarea terasamentelor şi suprastructurii de cale ferat ă la linia cu ecartament îngust Târgu Mure ş - Sovata şi redarea în circula ţie în scop turistic. • realizarea urm ătoarelor lucr ări pe termen mediu în transportul aerian: modernizare Aeroport Târgu Mure ş prin : - redimensionarea suprafe ţelor de mi şcare, prin extinderea pistei; - modernizarea echipamentelor de iluminat suprafe ţe de mi şcare – balizaj; - extinderea aerog ării cu pavilion flux interna ţional; - construire zon ă cargo. Obiective pe termen lung: • realizarea urm ătoarelor lucr ări pe termen lung:  re ţeaua de drumuri : reabilitare, modernizare drumuri jude ţene 420,88 km.  re ţeaua de c ăi ferate: electrificarea c ăii ferate pe traseul R ăzboieni-Târgu Mure ş-Deda. • dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier, feroviar şi aerian; • reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investi ţii, promov ării cre şterii economice şi cre ării de locuri de munc ă sustenabile; • îmbun ătăţ irea infrastructurii regionale de transport între polii economici şi coridoarele paneuropene; • facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din jude ţ; • încurajarea utiliz ării în transportul în comun a mijloacelor de transport alternative, pentru a reduce impactul pe care îl au automobilele asupra mediului; crearea unor piste pentru biciclete la nivelul localit ăţ ilor. I.2.5. Comunica ţii • dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de comunica ţii; • dezvoltarea re ţelelor de comunica ţii în corela ţie cu politica de dezvoltare a serviciilor din judeţ; • dezvoltarea re ţelei de comunica ţii în zonele izolate şi la obiectivele turistice care nu sunt cuprinse în zonele de acoperire actuale; • sprijinirea sectorului de servicii regionale, care asigur ă crearea şi dezvoltarea de re ţele de comunica ţii;

99 • înfiin ţarea de telecentre în localit ăţ ile care nu beneficiaz ă de servicii de acces la re ţeaua public ă de telefonie, la un punct fix, sau de un mijloc rezonabil de acces la serviciul de telefonie destinat publicului. I.2.6. Apa • armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăţ ii apei potabile şi a trat ării apelor menajere în scopul asigur ării locuitorilor unui standard de via ţă ridicat. I.2.7. Infrastructura tehnico-edilitar ă • îmbun ătăţ irea re ţelelor de alimentare cu ap ă potabil ă, gaze naturale, canalizare; • îmbun ătăţ irea re ţelelor electrice, epurarea apei; • dezvoltarea în mediul rural a infrastructurii de utilit ăţ i edilitare, transport şi comunica ţii. • extinderea şi modernizarea re ţelelor de alimentare cu ap ă potabil ă, canalizare şi a sta ţiilor de epurare a apei; • alimentare cu ap ă, canalizare în zona rural ă: - dezvoltarea, extinderea sistemelor de canalizare în localităţ ile: Sântana de Mure ş, Criste şti. - extinderea şi modernizarea re ţelelor de alimentare cu ap ă în localit ăţ ile: Rîciu, Che ţani, Apold, Band, M ărăş eşti,Valea Rece, Beica de Jos, Grebeni şu de Câmpie, Icl ănzel, M ădărăş eni, Iclandu Mare, Căpu şu de Cîmpie, Breaza, Stânceni. • alimentare cu ap ă, canalizare în zona urban ă: - reabilitarea re ţelelor de alimentare cu ap ă în municipiile Reghin, Sighi şoara, Târn ăveni şi ora şele Ludu ş, Sovata, Iernut. I.2.8. Fondul imobiliar • solu ţionarea problemei locuin ţelor pentru unele categorii ale popula ţiei (tineri, persoane cu venituri modeste, rromi) prin construirea unor blocuri sau locuin ţe sociale, scop în care primăriile vor concesiona loturi de teren în municipiile Sighi şoara, Reghin, Târn ăveni şi ora şele Ludu ş (48 apartamente), Miercurea Nirajului; - construc ţia de locuin ţe în localit ăţ ile Iernut, şi realizarea de locuin ţe sociale pentru 50 de familii de rromi în Petrilaca şi Orosia. • realizarea unui cartier de locuin ţe în zona P ăş unii a municipiului Târgu Mure ş; ini ţierea unor proiecte pentru comunitatea rrom ă la Ac ăţ ari; construirea unui bloc cu 40 apartamente la Criste şti, Sâncraiu de Mure ş şi Sântana de Mure ş; • ini ţierea de programe de reabilitare şi construirea de locuin ţe pentru grupurile sociale vulnerabile din municipiul Târn ăveni. I.2.9. Energia Energia electric ă: • construirea unei centrale electrice la Iernut; • moderniz ări de re ţele electrice; • moderniz ări de sta ţii electrice; • electrificarea localit ăţ ilor neelectrificate. Energia termic ă: • reabilitare centrale termice de cartier şi re ţele de distribu ţie, prin interconectarea acestora şi realizarea de investi ţii de sisteme de cogenerare; • realizare contorizare energie termic ă; • modernizare alimentare cu energie termic ă în cl ădiri publice. Alimentare cu gaze naturale: • alimentarea cu gaze naturale a localit ăţ ilor din jude ţ care în prezent nu sunt racordate; • moderniz ări de re ţele gaze naturale; • exploatarea de noi z ăcăminte de gaze naturale; • cre şterea capacit ăţ ii de înmagazinare a gazelor naturale. I.2.10. Spa ţii verzi • extinderea şi reabilitarea spa ţiilor verzi din zonele centrale ale municipiilor, ora şelor şi din– cartierele acestora; • crearea unor parcuri de agrement în zonele versan ţilor cu pericol de alunec ări, prin stabilizare şi amenajare; 100 • personalizarea zonelor verzi din ora şe, a celor adiacente blocurilor de locuin ţe şi organizarea unor parcuri cu tematic ă specific ă (parcul vârstnicilor, parcul îndr ăgosti ţilor); • crearea unor baze sportive înconjurate cu spa ţii verzi în cartierele ora şelor; • continuarea plant ărilor anuale de copaci ornamentali şi crearea unor perdele verzi; • amenajarea parc ărilor auto cu dale înnierbate; • reamenajarea horticol ă a Cet ăţ ii Medievale din municipiul Târgu Mure ş şi a parcului din incinta Şcolii Profesionale Apalina din municipiul Reghin; • asigurarea condi ţiilor pentru exploatarea maxim ă a poten ţialului zonelor de agrement şi de recreere din perimetrul periurban al municipiului Târgu Mure ş, strategia constând în exploatarea judicioas ă a pădurilor ce înconjoar ă municipiul, prin amenajarea lor sub form ă de “p ăduri-parc“ sau “p ăduri de agrement”: trupurile Corne şti, Budiu şi Remetea; • reamenajarea „ Ştrandului Tineretului”, fost ştrand olimpic în municipiul Reghin. I.2.11. Mediul de afaceri • promovarea unor proiecte care vor avea ca scop dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri şi a celor care contribuie la o cre ştere a eficien ţei în general a vie ţii economice a zonelor şi localit ăţ ilor jude ţului; • regenerarea şi dezvoltarea urban ă – instrument esen ţial pentru cre şterea atractivit ăţ ii turistice, conservarea şi revitalizarea ora şelor şi comunelor; • finalizarea şi dezvoltarea Parcului Industrial Mure ş – platforma Vidras ău, Ungheni; • înfiinţarea Centrului de Cercetare, Inovare şi Transfer de Tehnologie; • cre şterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activit ăţ ilor economice.

101 I.3. Obiective în domeniul social • Ridicarea standardului de via ţă al locuitorilor, prin utilizarea eficient ă a for ţei de munc ă din jude ţ • Îmbun ătăţ irea sistemului de monitorizare a pie ţei locurilor de munc ă şi asigurarea accesului la informa ţie pentru to ţi factorii implica ţi. • Îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă ale locuitorilor, prin dezvoltarea echilibrat ă a infrastructurii educativ- sanitare şi a serviciilor sociale • Dezvoltarea durabil ă a localit ăţ ilor jude ţului, prin conservarea şi promovarea patrimoniului natural, cultural şi istoric şi p ăstrarea identit ăţ ii comunit ăţ ilor. • Combaterea marginaliz ării sociale, prin cre şterea particip ării persoanelor defavorizate la via ţa economico-social ă a localit ăţ ilor. I.3.1. Educa ţia Datorit ă restructur ării industriale şi muta ţiilor majore care au avut loc în economia jude ţului în ultimii ani, au ap ărut neconcordan ţe în domeniul resurselor de munc ă, între cerin ţele de pe pia ţa muncii şi domeniile de preg ătire educa ţional ă. Principalul obiectiv urm ărit în domeniul educa ţiei este modernizarea sistemului educa ţional în vederea adapt ării cât mai rapide la nevoile de dezvoltare integrat ă, economic ă şi social ă, pe termen mediu şi lung a localit ăţ ilor jude ţului. Obiective pe termen mediu: • Dezvoltarea unui sistem care s ă asigure tuturor cet ăţ enilor accesul egal la educa ţie şi care s ă fie corelat cu dezvoltare economic ă-social ă a localit ăţ ilor. • Reabilitarea infrastructurii şcolilor şi procurarea de echipamente necesare în procesul de înv ăţă mânt (tehnic ă de calcul, echipamente de birotic ă). • Îmbun ătăţ irea accesului la unit ăţ ile de înv ăţă mânt din mediul rural, prin crearea unui sistem de transport al copiilor din zonele rurale izolate. • Modernizarea şi actualizarea programelor de educa ţie, în acord cu cerin ţele de preg ătire şi calificare impuse de pia ţa muncii. • Dezvoltarea institu ţiilor de înv ăţă mânt superior din jude ţ, prin diversificarea ofertei educa ţionale şi îmbun ătăţ irea infrastructurii universitare. • Diversificarea şi adecvarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, în special cele care încurajeaz ă creativitatea; promovarea particip ării active a elevilor atât la evaluarea curent ă, cât şi la examenele na ţionale. • Redefinirea activit ăţ ilor extracurriculare ca o component ă complementar ă a procesului de înv ăţă mânt. • Stimularea înfiin ţă rii de unit ăţ i şcolare private, ca o alternativ ă la înv ăţă mântul de stat. • Dezvoltarea managementului şcolar şi a actului decizional la nivelul unit ăţ ilor de înv ăţă mât. • Identificarea unor noi surse de finan ţare a unit ăţ ilor de înv ăţă mât, prin accesarea de fonduri derulate prin programe de finan ţare externe. • Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii procesului educa ţional, prin perfec ţionarea continu ă a cadrelor didactice şi identificarea unor noi modalit ăţ i de recompensare şi motivare a celor cu rezultate deosebite. • Identificarea şi promovarea unor direc ţii de educa ţie insuficient acoperite pân ă în prezent, necesare în perspectiva ader ării României la Uniunea European ă. • Îmbun ătăţ irea parteneriatelor dintre sistemul de educa ţie oferit de stat şi ONG-uri, în vederea derul ării unor programe destinate educa ţiei persoanelor defavorizate (copii din famiile de rromi şi familii dezorganizate, persoane cu disabilit ăţ i). • Încurajarea cadrelor didactice tinere care doresc s ă lucreze în şcolile din mediul rural, prin acordarea unor facilit ăţ i suplimentare. Obiective pe termen lung: • Realizarea unui program de introducere a utilit ăţ ilor în toate unit ăţ ile şcolare din mediul rural. • Sus ţinerea activit ăţ ii de cercetare şi inovare prin diverse programe de finan ţare.

102 • Îmbun ătăţ irea rela ţiilor comunitare şi umane pentru realizarea înv ăţă mântului de calitate şi g ăsirea celor mai bune solu ţii pentru finan ţarea unit ăţ ilor de înv ăţă mânt. • Organizarea unui centru jude ţean de formare profesional ă prin conversie şi reconversie profesional ă, în cadrul unei unit ăţ i de înv ăţă mânt specializat ă şi acreditat ă în acest sens. • Reducerea ratei analfabetismului şi a abandonului şcolar în rândul popula ţiei rrome din jude ţ. • Perfec ţionarea sistemului de autoevaluare a unit ăţ ilor de înv ăţă mânt. I.3.2. Sistemul sanitar Principala problem ă din domeniul sanitar este dezechilibrul existent între serviciile de s ănătate oferite locuitorilor din mediul urban fa ţă de cele oferite celor din mediul rural, cu consecin ţe negative directe asupra st ării de s ănătate a popula ţiei. Multe unit ăţ i sanitare din mediul rural prezint ă necesit ăţ i de reabilitare a cl ădirilor, precum şi de înnoire a echipamentelor existente necesare derul ării activit ăţ ilor specifice. La acestea se adaug ă instabilitatea cadrelor sanitare şi educa ţia igienico-sanitar ă necorespunz ătoare. Având în vedere aceste discrepan ţe, principalul obiectiv de dezvoltare durabilă în domeniul s ănătăţ ii este dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sanitare, cu preponderen ţă în spa ţiul rural, în paralel cu optimizarea şi diversificarea serviciilor sanitare oferite popula ţiei. Obiective pe termen mediu: • Optimizarea activit ăţ ii unit ăţ ilor spitalice şti pentru îngrijiri acute, prin reducerea num ărului de paturi în unele sec ţii, cre şterea num ărului de cazuri tratate în ambulatoriu şi men ţinerea duratei medii de spitalizare la 8 zile • Planificarea serviciilor spitalice şti de lung ă durată (spitalele de cronici) prin cre şterea num ărului de paturi şi reducerea duratei medii de spitalizare de la 21 la 14 zile • Înfiin ţarea de centre de s ănătate multifunc ţionale pe structura unor centre de s ănătate existente în localit ăţ ile devenite ora şe (S ărma ş, Sângeorgiu de P ădure, Miercurea Niraj) şi în unele localit ăţ i rurale (Ib ăne şti) • Extinderea actualei re ţele sanitare din mediul rural şi dezvoltarea unei baze materiale corespunz ătoare • Dezvoltarea managementului unit ăţ ilor sanitare şi îmbun ătăţ irea actului decisional, în vederea gestion ării optime a fondurilor necesare desf ăş ur ării activit ăţ ii specifice • Îmbun ătăţ irea parteneriatelor dintre sistemul sanitar oferit de stat şi ONG-uri, în vederea derul ării unor programe destinate ajutor ării persoanelor defavorizate (copii din famiile de rromi, persoane cu disabilit ăţ i, persoane în vârst ă) • Men ţinerea unit ăţ ilor medicale şi sec ţiilor de elit ă din jude ţ la un înalt nivel de competitivitate, prin dotarea cu aparatur ă de performan ţă . • Stimularea cadrelor sanitare care doresc s ă se instaleze în spa ţiul rural şi s ă ini ţieze o practic ă privat ă.

Obiective pe termen lung: • Îmbun ătăţ irea asisten ţei medicale în rândul comunit ăţ ilor de rromi prin înfiin ţarea de cabinete medicale şi derularea unor programe sanitare speciale. • Cre şterea calit ăţ ii serviciilor sanitare, prin dezvoltarea sectorului medical privat (dispensare, cabinete medicale, policlinici, farmacii). • Înfiin ţarea unor centre pentru îngrijiri la domiciliu în Târgu Mure ş, Reghin, Sighi şoara, Târn ăveni şi Ludu ş, la care s ă fie arondate toate comunele din jude ţ. • Cre şterea eficien ţei derul ării programelor ini ţiate la nivel na ţional (campanii de vaccinare, campanii de prevenire şi control al unor boli). • Îmbun ătăţ irea sistemului de monitorizare a calit ăţ ii şi salubrit ăţ ii factorilor de mediu, pentru protejarea sănătăţ ii popula ţiei şi reducerea num ărului de îmboln ăviri asociate polu ării.

I.3.3 Servicii sociale Principala problem ă identificat ă la nivelul jude ţului o reprezint ă slaba dezvoltare a acestora, în condi ţiile cre şterii continue şi diversific ării presta ţiilor de asisten ţă social ă. Institu ţiile care ofer ă servicii sociale locuitorilor jude ţului, de şi au evoluat, sunt şi în prezent incapabile s ă r ăspund ă solicit ărilor în cre ştere şi nu acoper ă toate categoriile de persoane care necesit ă asisten ţă social ă. 103 În aceste condi ţii, obiectivul general de dezvoltare durabil ă în domeniul serviciilor sociale este dezvoltarea cât mai accelerat ă a re ţelei de servicii sociale şi diversificarea acestora în concordan ţă cu necesit ăţ ile. Obiective pe termen mediu: • Cre şterea implic ării autorit ăţ ilor locale în organizarea şi sus ţinerea de servicii sociale, prin dezvoltarea de parteneriate public-private cu ONG- uri care desf ăş oar ă activit ăţ i de asisten ţă social ă • Perfec ţionarea personalului implicat în activit ăţ i de asisten ţă social ă, în special de la nivelul autorit ăţ ilor locale • Cre şterea rolului Consiliului Jude ţean în coordonarea ac ţiunilor de asisten ţă social ă şi acordarea de suport tehnic şi financiar consiliilor locale pentru dezvoltarea de servicii sociale la nivel local • Reorganizarea unor institu ţii jude ţene cu atribu ţii în domeniul asisten ţei sociale (Direc ţia de Asisten ţă Social ă Mure ş, Direc ţia General ă pentru Protec ţia Drepturilor Copilului Mure ş) • Înfiin ţarea de servicii alternative în cadrul comunit ăţ ilor: centre de zi, ad ăposturi protejate, serviciul de tip „masa la domiciliu” • Restructurarea pân ă la desfiin ţare a institu ţiilor de ocrotire a copiilor defavoriza ţi, respectiv a centrelor de plasament de tip tradi ţional şi oferirea de alternative de tip familial Obiective pe termen lung: • Crearea unei baze de date care s ă cuprind ă toate persoanele din jude ţ ce necesit ă asisten ţă social ă, în vederea stabilirii nevoilor specifice. • Restructurarea centrelor clasice reziden ţiale. Înfiin ţarea, sprijinirea şi dezvoltarea de servicii comunitare alternative de tip reziden ţial (case de tip familial, locuin ţe protejate, ad ăposturi temporale) respectiv de tip nereziden ţial (centre de zi, centre de consiliere, centre de terapie şi recuperare, cluburi). • Dezvoltarea unui sistem de îngrijire medico-social ă la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente şi persoanele cu disabilit ăţ i care necesit ă îngrijire de durat ă. I.3.4. Cultur ă, art ă, spiritualitate Obiective pe termen mediu: • Impulsionarea activit ăţ ii culturale prin organizarea de manifest ări culturale diverse, care s ă atrag ă cât mai mul ţi participan ţi • Valorificarea patrimoniului cultural existent, prin organizarea de ac ţiuni de promovare a unor obiective culturale, monumente istorice, festivaluri şi prin includerea acestora în traseele turistice • Realizarea de lucr ări de repara ţii şi reabilit ări ale c ăminelor culturale şi caselor de cultur ă şi dotarea acestora cu utilit ăţ ile necesare • Colaborarea cu institu ţii culturale din ţar ă şi din str ăin ătate, organizarea de ac ţiuni comune. • Îmbun ătăţ irea colabor ării dintre institu ţiile culturale, autorit ăţ ile locale şi diverse organiza ţii neguvernamentale, în vederea identific ării surselor de finan ţare necesare desf ăş ur ării de ac ţiuni culturale. • Sprijinirea desf ăş ur ării festivalurilor anuale şi promovarea manifest ărilor folclorice tradi ţionale din localit ăţ i. • Colaborarea şi sprijinirea cultelor religioase, prin realizarea unor proiecte comune între autorit ăţ i şi acestea în folosul comunit ăţ ilor locale. • Elaborarea anual ă a unui ghid cultural al jude ţului. Obiective pe termen lung : • Efectuarea de lucr ări de modernizare la Teatrul Na ţional Târgu Mure ş şi Muzeul Jude ţean Mure ş. • Continuarea şi finalizarea proiectului de reamenajare a Cet ăţ ii Medievale din Târgu Mure ş, în vederea transform ării acesteia într-un centru cultural reprezentativ. • Elaborarea unei monografii a jude ţului Mure ş, care s ă cuprind ă toate transform ările intervenite în ultimii ani în jude ţ. • Sus ţinerea manifest ărilor culturale care promoveaz ă multiculturalitatea. • Organizarea de festivaluri, manifest ări culturale speciale destinate tinerilor şi implicarea lor în schimburile culturale interna ţionale ( fiecare localitate cu ora şele cu care este înfr ăţ it ă).

104 I.3.5. Sport şi agrement • Realizarea de lucr ări de repara ţii şi moderniz ări la unele baze sportive din jude ţ (Sala Sporturilor, Stadionul Municipal Târgu Mure ş, Patinoar). • Organizarea de ac ţiuni sportive de mas ă în s ălile de sport nou construite în localit ăţ i din jude ţ. • Impulsionarea şi promovarea sportului de performan ţă , prin identificarea unor posibilit ăţ i de finan ţare a cluburilor şi asocia ţiilor sportive. • Amenajarea de noi baze de agrement în zone care ofer ă condi ţii de desf ăş urare a unor activit ăţ i complexe cultural-sportive I.3.6. Tineretul • Crearea condi ţiilor care s ă asigure sporirea particip ării tinerilor la via ţa economic ă, prin promovarea unui sistem formativ de natur ă a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de înv ăţă mânt şi pia ţa for ţei de munc ă. • Ini ţierea şi sus ţinerea de programe de informare, consiliere şi orientare profesional ă a tinerilor, precum şi sus ţinerea de ini ţiative în domeniul consilierii de carier ă, reconversiei profesionale şi medierii muncii. • Consilierea şi reintegrarea social ă a tinerilor sub 18 ani proveni ţi din familii dezorganizate, cu grave probleme sociale. • Stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor, prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite şi facilit ăţ i fiscale. • Ini ţierea de m ăsuri care s ă faciliteze difuzarea informa ţiei necesare tinerilor, prin crearea şi consolidarea unei re ţele de centre de informare şi documentare pentru tineret, precum şi editarea unor studii şi lucr ări pentru tineret. • Reducerea delicven ţei în rândul tineretului prin sus ţinerea unor ac ţiuni de educa ţie moral-religioas ă, civic ă, igienico-sanitar ă. • Asigurarea integr ării tinerilor care p ărăsesc institu ţiile pentru ocrotire a copiilor la 18 ani; • Stimularea asociativit ăţ ii tineretului şi sus ţinerea prioritar ă a parteneriatului cu structurile de şi pentru tineret reprezentative ale societ ăţ ii civile. • Încurajarea schimburilor interna ţionale de tineri şi promovarea mobilit ăţ ii tinerilor în spa ţiul european şi interna ţional. • Crearea şi promovarea unor structuri educa ţionale de natur ă s ă contribuie la facilitarea şi optimizarea integr ării socioprofesionale a tinerilor defavoriza ţi, marginaliza ţi, a celor cu nevoi speciale. • Dezvoltarea unor programe de construire de locuin ţe sociale destinate tinerilor. • Consultarea reprezentan ţilor noii genera ţii de tineri de c ătre autorit ăţ ile administra ţiei publice locale şi jude ţene în vederea stabilirii priorit ăţ ilor dorite de ace ştia în privin ţa vizionare de spectacole, festivaluri, etc. I.3.7. Persoane cu disabilit ăţ i • Actualizarea, completarea bazei de date privind persoanele cu handicap. • Reevaluarea de c ătre Comisia de Expertiz ă Medical ă a Persoanelor cu Handicap Mure ş a tuturor cazurilor. • Elaborarea şi dezvoltarea unui plan de interven ţie personalizat în vederea reabilit ării şi reintegr ării sociale. • Finalizarea, implementarea, adoptarea şi monitorizarea standardelor de calitate în serviciile deservite de către institu ţii ce activeaz ă în domeniul protec ţiei persoanelor cu disabilit ăţ i. • Antrenarea în activitatea de protec ţie special ă a persoanelor cu disabilit ăţ i de personal specializat sau formarea şi perfec ţionarea continu ă a celui existent. • Cre şterea gradului de accesibilitate a mediului fizic şi informa ţional pentru persoanele cu deficien ţe, adulte, conform reglement ărilor în vigoare. • Dezvoltarea şi crearea cadrului de favorizare a parteneriatelor public – privat în domeniul protec ţiei speciale a persoanelor cu disabilit ăţ i. • Sensibilizarea şi informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor cu disabilit ăţ i, în vederea îmbunătăţ irii atitudinii şi comportamentului general privind problematica specific ă persoanei cu disabilit ăţ i şi a familiei acesteia.

105 I.3.8. Persoane în vârst ă • Cre şterea num ărului de structuri intermediare de asisten ţă social ă destinate persoanelor vârstnice, pentru prevenirea marginaliz ării şi excluziunii lor sociale. • Dezvoltarea de forme specializate de supraveghere şi îngrijire prin intermediul ONG-urilor. • Acordarea de îngrijire la domiciliu, servicii medicale primare şi comunitare organizate la nivel local. • Dezvoltarea infrastructurii sociale apte s ă sus ţin ă re ţeaua de servicii comunitare acordate, în strâns ă rela ţie cu celelalte structuri medicale şi sociale. • Elaborarea şi aprobarea de standarde de calitate privind serviciile acordate persoanelor vârstnice. • Cre şterea calit ăţ ii locurilor în unit ăţ ile de tip reziden ţial. • Acordarea de facilit ăţ i fiscale persoanelor vârstnice cu venituri mici. I.3.9. Comunit ăţ ile de rromi • Promovarea de m ăsuri active pentru participarea rromilor la activit ăţ ile economice ale localit ăţ ilor (în special cele tradi ţionale comunit ăţ ilor de rromi). • Organizarea de cursuri de calificare şi a burselor locurilor de munc ă pentru romi. • Cre şterea ratei de cuprindere a copiilor de rromi în sistemul de înv ăţă mânt. • Consilierea familiilor de rromi pentru evitarea abandonului şcolar. • Efectuarea unor campanii de vaccinare în comunit ăţ ile s ărace de rromi din jude ţ şi derularea de programe de educa ţie igienico-sanitar ă. • Intensificarea colabor ării între organele de ordine public ă şi organiza ţiile de rromi în vederea prevenirii şi rezolv ării operative a conflictelor comunitare. • Consilierea şi reintegrarea social ă a tinerilor proveni ţi din familii de rromi care au suportat pedepse privative de libertate. • Sprijinirea realiz ării de proiecte care vizeaz ă construc ţia sau reabilitarea de locuin ţe sociale pentru comunit ăţ ile de rromi. • Întocmirea de acte de identitate şi de stare civil ă pentru to ţi cet ăţ enii de etnie rrom ă din jude ţ, pentru a putea beneficia de toate drepturile legale. • Organizarea de festivaluri interetnice cu participarea ansamblurilor de etnie rrom ă, înfiin ţarea unor sec ţii de dansuri şi muzic ă popular ă pentru rromi în cadrul unor institu ţii culturale din jude ţ.

1.3.10. Societatea civil ă • Accentuarea vizibilit ăţ ii sectorului neguvernamental în percep ţia cet ăţ eanului şi cre şterea autorit ăţ ii societ ăţ ii civile în raport cu autorit ăţ ile locale şi guvernamentale. • Dezvoltarea parteneriatelor privat-privat şi privat-public în toate domeniile vie ţii sociale. • Profesionalizarea şi îmbun ătăţ irea serviciilor oferite de organiza ţiile neguvernamentale din jude ţ. 1.3.11. Siguran ţa şi ordinea public ă • Îmbun ătăţ irea colabor ării autorit ăţ ilor locale cu organele de ordine public ă şi ONG-uri, în vederea coordon ării ac ţiunilor de prevenire a faptelor antisociale. • Promovarea Poli ţiei de proximitate ca serviciu în folosul comunit ăţ ii şi cre şterea rolului acesteia în asigurarea ordinii şi lini ştii publice. • Intensificarea controalelor organelor de poli ţie, jandarmi, gardieni în cartierele r ău famate din mediul urban. • Intensificarea ac ţiunilor de diminuare a fenomenelor de cer şetorie, prostitu ţie, furt. • Prezen ţa autorit ăţ ilor în şcoli, pentru a se preveni consumul de alcool, droguri; men ţinerea ordinii şi lini ştii publice; • Supravegherea a parc ărilor amenajate sau a celor din cartierele de locuit, pe timp de zi şi noapte, în vederea prevenirii furturilor de/din autovehicule; introducerea de sisteme de supraveghere electronic ă a intersec ţiilor şi zonelor aglomerate. • Îmbun ătăţ irea şi reabilitarea sistemelor de iluminat public din localit ăţ i.

106

I.4. Obiective în domeniul mediului Obiectivele generale în domeniul protec ţiei calit ăţ ii mediului au fost clasificate în : - Obiective pe termen mediu (pân ă la 1 ian 2007) şi - Obiective pe termen lung (pân ă în 2015).

I.4.1. Problema de mediu: calitatea necorespunz ătoare a aerului Obiective pe termen mediu: • Reducerea polu ării atmosferice generate de unit ăţ ile industriale ce intr ă sub inciden ţa directivelor europene privind prevenirea polu ării şi managementul riscului, precum SC AZOMURE Ş SA , SC CARBID FOX SA ; SC BICAPA SA, SC MOBEX SA, SC ILEFOR SA , SC MOBILA SOVATA SA , SNGN ROMGAZ SA ş.a. • Reducerea polu ării atmosferice produse de depozitarea benzinei la sta ţiile de distribu ţie şi la terminale • Eliminarea din trama stradal ă a mijloacelor de transport apar ţinând agen ţilor economici din jude ţul Mure ş ce nu corespund din punct de vedere al emisiilor de noxe. • Reabilitarea c ăilor rutiere intraurbane. • Promovarea sistemelor alternative de transport. Obiective pe termen lung: • Reducerea polu ării aerului la un nivel acceptabil din punct de vedere al standardelor comunit ăţ ii Europene. • Alinierea la prevederile Conven ţiilor intena ţionale de mediu, prin programe speciale pentru : schimb ări climatice, protec ţia stratului de ozon, alarmare în caz de accidente. • Dezvoltarea sistemului de monitoring a calit ăţ ii aerului. I.4.2. Problema de mediu : calitatea necorespunz ătoare a apei potabile şi cantitatea insuficient ă de ap ă potabil ă în unele zone Obiective pe termen mediu: • Modernizarea uzinelor de potabilizare a apei. • Extinderea re ţelelor de alimentare centralizat ă cu ap ă potabil ă a popula ţiei simultan cu extinderea re ţelelor de canalizare. Obiective pe termen lung: • Finalizarea lucr ărilor la Barajul R ăstoli ţa. • Finalizarea lucr ărilor de alimentare cu ap ă din sursa Zetea. I.4.3. Problema de mediu: calitatea necorespunz ătoare a apei Obiective pe termen mediu: • Reducerea polu ării datorate evacu ărilor în emisari a apelor uzate insuficient epurate de la agen ţii economici şi sta ţiile de epurare or ăş ene şti. • Închiderea depozitelor neecologice de de şeuri, care prin activitatea lor contribuie la poluarea apei. • Eliminarea exfiltra ţiilor din batalurile de reziduuri ale SC BICAPA SA Târn ăveni şi din iazul batal de 32 ha, apar ţinând SC AZOMURE Ş SA. Obiective pe termen lung: • Eliminarea polu ării datorate evacu ărilor în emisari a apelor uzate insuficient epurate de la agen ţii economici şi sta ţiile de epurare or ăş ene şti. • Reducerea polu ării apei la un nivel acceptabil din punct de vedere al standardelor comunit ăţ ii Europene. • Finalizarea şi punerea în func ţiune a lucr ărilor şi amenaj ărilor pentru folosirea complex ă a apelor (ex. barajul de la R ăstoli ţa). • Dezvoltarea sistemului de monitoring a calit ăţ ii apei. • Folosirea apei la poten ţialul ei de regenerare calitativ ă. • Asigurarea aliment ării cu ap ă, canaliz ării şi epur ării apelor uzate pentru toate centrele populate cu mai mult de 2.000 locuitori. I.4.4. Problema de mediu: calitatea necorespunz ătoare a solului şi impactul fenomenelor naturale şi antropice extreme Obiective pe termen mediu: • Reducerea suprafe ţelor de teren afectate de polu ări istorice cu 50%. 107 • Reducerea surselor de poluare a solului de provenien ţă agricol ă. • Ameliorarea calit ăţ ii solului, pentru cre şterea capacit ăţ ii de produc ţie şi redarea în circuit agricol sau forestier. • Reducerea suprafe ţelor afectate de alunec ări de teren. • Reducerea pierderilor ce pot apare în caz de inunda ţii. • Diminuarea eroziunii solului prin amenajarea bazinelor hidrografice. • 7.Valorificarea produselor secundare din agricultur ă prin compostare. • Reducerea riscurilor de accidente în caz de fenomene meteorologice nefavorabile la batalurile de reziduuri ale SC BICAPA SA şi la iazul batal de 32 ha a SC AZOMURE Ş SA. Obiective pe termen lung: • Decontaminarea solului afectat de poluare în zona batalurilor de reziduuri ale SC BICAPA SA şi la iazul batal de 32 ha a SC AZOMURE Ş SA. • Amenajarea eficient ă a teritoriului in concordan ţă cu principiile protec ţiei mediului. • Dezvoltarea sistemului de monitoring a calit ăţ ii solului. I.4.5. Problema de mediu: degradarea naturii Obiective pe termen mediu: • Mărirea suprafe ţei ariilor protejate • Construirea re ţelei Natura 2000 • Îmbun ătăţ irea managementului ariilor protejate • Reconstruc ţie ecologic ă a unor suprafe ţe degradate Obiective pe termen lung: • Alinierea la prevederile Conven ţiilor intena ţionale de mediu, prin programe speciale pentru conservarea biodiversit ăţ ii şi protec ţia naturii. • Folosirea resurselor naturale regenerabile la capacitatea lor de refacere (faun ă, flor ă, p ăduri).1 I.4.6. Problema de mediu: gospod ărirea de şeurilor Obiective pe termen mediu: • Extinderea sistemului de colectare selectiv ă a de şeurilor de la popula ţie. • Reciclarea a 25% din greutatea total ă a de şeurilor din ambalaje generate pân ă în 2007. • Reducerea cu 25% fa ţă de 1995 a cantit ăţ ii de de şeuri biodegrabile menajere şi asimilabile, depozitate în rampele de de şeuri pân ă în 2007. • Realizarea depozitelor de de şeuri zonale şi a sta ţiilor de transfer aferente. • Asigurarea unor facilit ăţ i pentru eliminarea de şeurilor periculoase şi spitalice şti. Obiective pe termen lung: • Abordarea aspectelor legate de cantit ătile mari de de şeuri într-o manier ă care s ă conduc ă la ruperea rela ţiei de propor ţionalitate existente între cre şterea economic ă şi generarea de de şeuri. • Recuperarea, în m ăsura posibilit ăţ ilor, a materialelor şi energiei con ţinute în de şeurile a c ăror generare nu se poate evita. • Stabilirea unui sistem de gestionare a de şeurilor, integrat geografic şi tehnologic care s ă includ ă cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli excesive; • Crearea condi ţiilor pentru ca de şeurile s ă fie reciclate / recuperate sau eliminate f ără a pune în pericol sănătatea uman ă şi f ără a utiliza procedee sau metode care ar putea d ăuna mediului. I.4.7. Problema de mediu: capacitatea institu ţional ă redus ă în adresarea problemelor de mediu Obiective pe termen mediu: • Crearea unui cadru organizatoric favorabil pentru integrarea aspectelor de mediu în planificarea dezvolt ării economico-sociale a comunit ăţ ilor. • Revizuirea PUG-urilor şi PAT-urilor. • Îmbun ătăţ irea sistemului de monitoring a factorilor de mediu în jude ţul Mure ş. Obiective pe termen lung: • Integrarea aspectelor de mediu în toate deciziile de planificare a teritoriului, urbanism şi dezvoltare economico-social ă. I.4.8. Problema de mediu: fonduri insuficiente pentru adresarea problemelor mediului Obiective pe termen mediu:

108 • Îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii de absorb ţie a fondurilor de preaderare pentru solu ţionarea problemelor de mediu. • Implicarea mai activ ă a sectorului privat în solu ţionarea problemelor de mediu. Obiective pe termen lung: • Crearea unor structuri permanente, func ţionale care s ă asigure asisten ţă celor interesa ţi în identificarea şi accesarea fondurilor necesare abord ării problemelor de mediu. I.4.9. Problema de mediu: informare deficitar ă în ceea ce prive şte protec ţia mediului Obiective pe termen mediu: • Stabilirea unor strategii şi ac ţiuni comune administra ţie, ONG-uri, autorit ăţ i, agen ţi economici pentru sensibilizarea comunit ăţ ii la problemele de mediu în scopul responsabiliz ării şi stimul ării unor ac ţiuni voluntare. • Crearea unor structuri pentru diseminarea strategiilor şi planurilor locale de dezvoltare durabil ă şi protec ţie a mediului. • Dezvoltarea unui grup de voluntari de mediu, care s ă se implice în informarea şi educarea comunit ăţ ii referitor la protec ţia mediului. Obiective pe termen lung: • Cre şterea gradului de implicare voluntar ă a membrilor comunit ăţ ii în abordarea problemelor de mediu

109

I.5. Obiective în domeniul agriculturii Obiectivele dezvolt ării durabile ale agriculturii jude ţului Mure ş ţin cont de schimb ările majore care au avut loc în ultimii ani. Programul de dezvoltare durabil ă a mediului rural trebuie s ă asigure formarea şi integrarea în agricultur ă a tinerilor de la sate, care au voca ţie pentru aceast ă ramur ă. Urbanizarea satelor prin realizarea infrastructurii adecvate, drumuri de acces, ap ă, canalizare, condi ţii de locuit, acces la internet, posibilit ăţ i de agrement, comer ţ civilizat şi altele constituie condi ţii obligatorii în vederea stabiliz ării genera ţiilor tinere şi refacerea intelectualit ăţ ii satelor. Pe lâng ă o activitate agricol ă foarte eficient ă, se impune cre şterea poten ţialului economic al localit ăţ ilor rurale prin crearea unor condi ţii favorabile în vederea realiz ării unor venituri alternative, din activit ăţ i neagricole, cum ar fi: agroturismul, activit ăţ i de artizanat şi meserii tradi ţionale, diverse servicii legate de agrement şi alte domenii. Obiectivul general strategic de dezvoltare durabil ă pentru agricultur ă este realizarea unui nivel tehnologic care asigur ă atingerea unor parametrii cantitativi şi calitativi, în m ăsur ă s ă garanteze în mediul rural condi ţii pentru un trai decent, comparabil cu cel din mediul urban, conservarea şi regenerarea mediului ambiant, contribuind la stoparea depopul ării zonelor defavorizate. Obiectivele dezvolt ării rurale vor fi realizate cu respectarea urm ătoarelor principii: - să produc ă schimb ări majore în privin ţa nivelului de cultur ă şi de atitudine în rândul popula ţiei rurale, fa ţă de utilizarea resurselor naturale (sol, animale, resurse de ap ă, flor ă şi faun ă); - înt ărirea capacit ăţ ii institu ţionale la nivel de jude ţ (DADR, Agen ţia de pl ăţ i, birouri SAPARD, institu ţii de profil agricol) şi în teritoriu (centre agricole, centre de consultan ţă , servicii publice de cadastru, circumscrip ţii veterinare, forma ţiuni de prest ări servicii etc.) cu scopul satisfacerii cerin ţelor formulate de comunit ăţ ile locale; - crearea unei re ţele de comunica ţii interurbane, asigurând fluxul de informa ţii c ătre mediul rural şi în direc ţia organelor jude ţene; - îmbun ătăţ irea managementului resurselor agricole în scopul eficientiz ării activit ăţ ii din agricultur ă; - utilizarea mecanismelor de pia ţă pentru o mai bun ă integrare a mediului rural în schimbul de valori materiale; - dezvoltarea activit ăţ ilor neagricole, generatoare de venituri în mediul rural şi l ărgirea sferei serviciilor cu scopul absorbirii for ţei de munc ă disponibilizat ă, ca urmare a cre şterii productivit ăţ ii muncii în agricultur ă; - analiza gradului şi eficienţei utiliz ării terenurilor agricole, în strict ă corela ţie cu mijloacele şi capacit ăţ ile tehnice avute la dispozi ţie; - identificarea nevoilor şi posibilit ăţ ilor comunit ăţ ilor locale, stabilirea pretabilit ăţ ii culturilor şi a speciilor de animale în fiecare zon ă, sincronizarea posibilit ăţ ilor de produc ţie cu cerin ţele pie ţii; - practicarea unor forme noi de agricultur ă în zonele cu risc ecologic major, cu scopul conserv ării biodiversit ăţ ilor existente, asigurând protec ţie maxim ă mediului ambiant; - promovarea tehnologiilor agricole, care contribuie la stoparea fenomenelor de poluare şi degradare a solurilor; - asigurarea transparen ţei şi accesul nelimitat la informa ţii de interes local şi general.

I.5.1. Dezvoltarea infrastructurii în agricultur ă şi în mediul rural: c ăi de comunica ţie • Re ţea de drumuri jude ţene reabilitate şi modernizate, cu acces la toate centrele comunale (conform Programului Consiliului Jude ţean Mure ş); • Re ţea de drumuri comunale, asfaltate sau pietruite care asigur ă leg ături bune între satele componente; • Sistematizarea localit ăţ ilor rurale, dezvoltarea re ţelei stradale prev ăzut ă cu trotuare şi şan ţuri pentru dirijarea apelor pluviale; • Sistematizarea terenurilor agricole, tarlalizare, comasare, re ţea de drumuri de exploata ţie. I.5.2. Solul • Men ţinerea şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii solurilor de folosin ţă agricol ă; • Programe concrete pentru corectarea acidit ăţ ii solurilor pe o suprafa ţă de 23.800 ha, soluri puternic acide (microzone pedoclimatice IV.M – 80, III D-BP) şi 68.523 ha terenuri moderat acide;

110 • Corectarea caren ţei de elemente nutritive din terenurile agricole, prin aplicarea unor fertiliz ări bazate pe analize agrochimice dup ă cum urmeaz ă: - caren ţă de azot pe 55.837 ha; - caren ţă de fosfor solubil pe 247.737 ha, 61% din suprafe ţele agricole. • Combaterea compact ării secundare ale terenurilor pe o suprafa ţă de 15.000 ha, a şezat ă în microzona preluvosolurilor; • Aplicarea unor m ăsuri agrotehnice de protejarea terenurilor în pant ă şi combaterea eroziunii de suprafa ţă pe cele 55.480 ha afectate. M ăsuri de împ ădurire a suprafe ţelor afectate de eroziune de adâncime pe o întindere de 2.330 ha; • Programe locale pentru limitarea contamin ării solurilor şi restrângerea terenurilor afectate prin: - lucr ări de excava ţie – balastiere: 159 ha - deponii halde, steril şi gunoaie: 178 ha - poluarea terenurilor cu substan ţe purtate de aer: 2.000 ha • Valorificarea superioar ă a poten ţialului agropedologic, prin m ăsuri de comasare a terenurilor şi tarlaliz ări. Cele 810 exploata ţii agricole de m ărime comercial ă însumeaz ă doar 41.400 ha teren, ceea ce reprezint ă numai 19% din suprafa ţa arabil ă a jude ţului. I.5.3. Apa • Finalizarea construirii şi punerea în valoare a marilor acumul ări de interes na ţional de pe teritoriul jude ţului (Bezid, Miercurea Nirajului, Stânceni); • Regulariz ări de cursuri de ap ă, îndiguiri şi lucr ări de prevenire a inunda ţiilor; • Lucr ări de desecare şi eliminare a excesului temporar de ap ă de pe terenurile agricole; • Dezvoltarea şi extinderea sistemelor mari de alimentare cu ap ă a zonelor rurale; • Aliment ări locale de ap ă; • Canalizarea localit ăţ ilor din mediul rural – sta ţii de epurare a apelor uzate; • Protejarea apelor de suprafa ţă şi subterane de poluare datorit ă activit ăţ ilor adverse bunelor practici agricole. I.5.4. Activitatea de produc ţie în agricultur ă • Men ţinerea suprafe ţelor arabile mecanizabile, pentru cultivarea speciilor şi soiurilor de plante, care asigur ă eficien ţă economic ă maxim ă în fiecare zon ă şi schimbarea destina ţiei terenurilor conform pretabilit ăţ ii (paji şti, planta ţii, culturi silvice); • Formarea de exploata ţii agricole familiale de dimensiuni variabile între 50 – 100 ha, pe terenuri organizate, comasate – condi ţii sinegvanon pentru eficientizarea activit ăţ ii în agricultur ă; • Ferme zootehnice familiale, deservite de un num ăr mic de personal (1 – 2 familii) cu condi ţii de munc ă foarte bune şi cu eficien ţă economic ă atractiv ă; • Promovarea produselor cu specific local, cu denumire de origine geografic ă şi la unele produse cu origine controlat ă; • Extinderea ariei geografice şi paletei produselor ecologice ob ţinute, în perspectiva valorific ării pe pie ţele Uniunii Europene; • Introducerea în zonele defavorizate ale jude ţului a unor activit ăţ i alternative, generatoare de venituri (cultivarea ciupercilor, acvacultur ă, sericicultur ă etc.); • Dezvoltarea serviciilor specializate pentru agricultur ă, fie pe varianta cercurilor de ma şini, fie pe varianta agen ţilor economici specializa ţi pe diverse domenii (lucr ări de mecanizare, chimizare, recoltare, depozitare, etc.). I.5.5. Turismul rural • Dezvoltarea unor unit ăţ i agroturistice în zonele cele mai atractive ale jude ţului (zona montan ă şi submontan ă, v ăile râurilor, satele depopulate etc.) bazate pe oferte de servicii specifice locului; • Atragerea unui num ăr cât mai mare de turi şti în sfera turismului rural, prin servicii de calitate şi prin îmbun ătăţ irea activit ăţ ii de marketing; • Revitalizarea activit ăţ ilor de artizanat şi meserii tradi ţionale în scopul promov ării produselor locale şi prin agroturism; • Punerea în valoare a construc ţiilor cu arhitectur ă istoric ă din mediul rural şi includerea lor în oferta de servicii turistice ( cet ăţ i, schituri, biserici, m ănăstiri, castele etc.).

111 I.5.6. Protec ţia mediului • Protejarea mediului înconjur ător, prin aplicarea unor tehnologii agricole compatibile, respectând prevederile „bunelor practici în agricultur ă”; • Împiedicarea polu ării solurilor cu nitra ţi şi nitri ţi ca urmare a cre ării marilor aglomera ţii de animale (îngr ăşă torii industriale de porci şi bovine, complexe avicole); • Recircuitarea de şeurilor organice din agricultur ă, folosind metoda compost ării; • Elaborare de strategii unitare cu privire la gestionarea de şeurilor, introducând şi în mediul rural metoda colect ării selective pe sortimente (sticl ă, materiale plastice, metale etc.); • Lichidarea depozitelor clandestine de de şeuri şi conectarea sistemului de colectare la groapa ecologic ă zonal ă Ungheni; • Promovarea diverselor forme de educa ţie şi informare în rândul elevilor şi adul ţilor din mediul rural, în scopul realiz ării unor atitudini şi norme morale pentru mediul nepoluat. I.5.7. Resurse umane • Reducerea numeric ă a for ţei de munc ă ocupat ă în agricultur ă, ca urmare a ridic ării gradului de dotare tehnic ă şi cre şterea productivit ăţ ii muncii; • Extinderea paletei de oferte pentru calificare şi recalificare a for ţei de munc ă disponibilizate; • Cursuri de calificare pentru activit ăţ i neagricole şi pentru sfera serviciilor prin antrenarea tuturor furnizorilor de formare profesional ă (OJCA, AGROM-RO, AAMR, institu ţii de înv ăţă mânt de specialitate).

112