I. Strategia De Dezvoltare Durabilă
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL Ă I.1. Descrierea general ă a jude ţului I.1.1. Amplasarea geografic ă Jude ţul Mure ş, pitoresc cadru natural al spa ţiului carpato-danubian, este situat în partea central- nordic ă a României, în Podi şul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mure ş şi bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mic ă, fiind cuprins între meridianele 23º55' şi 25º14' longitudine estic ă şi paralelele 46º09' şi 47º00' latitudine nordic ă. Suprafa ţa sa de 6.714 km², ce reprezint ă 2,8% din suprafa ţa ţă rii, coboar ă în trepte de pe crestele Carpa ţilor R ăsăriteni spre Podi şul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Dispunând de condi ţii naturale deosebit de variate şi prielnice unei ample dezvolt ări economice, jude ţul Mure ş se învecineaz ă la nord-est cu jude ţul Suceava, la est cu jude ţul Harghita, la sud-est cu jude ţul Bra şov, la sud cu jude ţul Sibiu, la sud-vest cu jude ţul Alba, la vest cu jude ţul Cluj, iar la nord cu jude ţul Bistri ţa-Năsăud. I.1.2. Organizarea administrativ-teritorial ă Jude ţul Mure ş cuprinde: - 4 municipii (Târgu-Mure ş, Sighi şoara, Reghin, Târn ăveni) - 7 ora şe (Ludu ş, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, S ărma şu, Sângeorgiu de P ădure, Ungheni). - 91 comune. - 487 sate. Municipiul re şedin ţă al jude ţului: Târgu-Mure ş I.1.3. Municipii şi ora şe ♦ Municipiul Târgu-Mure ş - Suprafa ţa total ă: 4.930 ha - Popula ţia stabil ă: 150.041 locuitori Re şedin ţa administrativ ă a jude ţului Mure ş şi important centru economic şi cultural al jude ţului. Prin a şezarea sa geografic ă în culoarul larg al râului Mure ş, beneficiaz ă de avantajele care le ofer ă zona de confluen ţă a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite şi complementare: regiunea cerealier ă a Câmpiei Transilvaniei, Podi şul Târnavelor şi zona forestier ă a dealurilor subcarpatice interne. Totodat ă, Târgu-Mure ş este cunoscut în ţar ă şi str ăin ătate ca un important centru medical, cu reu şite deosebite în planul medicinii cardiovasculare şi urologice. Centru universitar şi cultural cu tradi ţie, municipiul Târgu Mure ş dispune de un sistem de educa ţie solid şi flexibil, gata s ă se adapteze la cerin ţele pie ţei for ţei de munc ă. ♦ Municipiul Sighi şoara - Suprafa ţa total ă: 9.602 ha - Popula ţia stabil ă: 32.304 locuitori. Beneficiind de o avantajoas ă pozi ţie geografic ă în partea central ă a României, fiind situat în culoarul Târnavei Mari, municipiul Sighi şoara s-a afirmat de-a lungul secolelor ca un important centru comercial, me şte şug ăresc, administrativ şi cultural. Centru istoric, cu cl ădiri seculare, considerat a fi cea mai frumoas ă cetate locuit ă din Europa, Sighi şoara este şi ast ăzi un veritabil ora ş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp în atmosfera medieval ă de acum câteva sute de ani. ♦ Municipiul Reghin - Suprafa ţa total ă: 5.609 ha - Popula ţia stabil ă: 36.126 locuitori Reghinul este un nume de rezonan ţă , cunoscut în ţar ă şi str ăin ătate sub numele de „ora şul viorilor” sau mai recent „noua Cremona”, denumire legat ă de construc ţia de viori, având ca emblem ă a ora şului vioara. Firme specializate în construc ţia instrumentelor muzicale, al ături de firme specializate în prelucrarea lemnului, metalurgie, înc ălţă minte, industria alimentar ă şi de construc ţii determin ă profilul industrial al municipiului. În prezent, este considerat printre primele localităţ i în ţar ă în ceea ce prive şte num ărul societ ăţ ilor comerciale privatizate raportate la num ărul de locuitori. ♦ Municipiul Târn ăveni - Suprafa ţa total ă: 5.268 ha - Popula ţia stabil ă: 26.654 locuitori - 1 - De şi atestat ă documentar înc ă din anul 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizat ă de începerea for ărilor pentru gaz metan, rentabil ă materie prim ă pentru industrie. Preponderent ă, industria chimic ă determin ă profilul industrial al zonei, al ături de care se dezvolt ă produc ţia de geamuri şi materiale de construc ţii, produc ţia de mobilier, articole ceramice de uz gospod ăresc şi ornamental, industria confec ţiilor. Lacurile formate de-a lungul pârâului S ărat în partea sud-estic ă a localit ăţ ii con ţin n ămol cu propriet ăţ i terapeutice atestate, constituind o resurs ă natural ă ce trebuie pus ă în valoare. ♦ Ora şul Ludu ş - Suprafa ţa total ă: 6.725 ha - Popula ţia stabil ă: 17.497 locuitori Mărturiile arheologice şi tratatele de istorie atest ă vechimea multimilenar ă a a şez ării, continuitatea în vie ţuirea comunit ăţ ii omene şti. Pozi ţia geografic ă favorabil ă, infrastructura în dezvoltare, existen ţa for ţei de munc ă reprezint ă o baz ă pentru dezvoltarea investi ţiilor în industrie, agricultur ă, construc ţii, sfera serviciilor. Situat pe culoarul european în re ţeaua de transport rutier, la distan ţă relativ mic ă de Aeroportul Târgu-Mure ş, dispune de re ţea de transport feroviar. ♦ Ora şul Sovata - Suprafa ţa total ă: 19.587 ha - Popula ţia stabil ă: 11.614 locuitori Sta ţiune balneoclimateric ă, al c ărei renume se datoreaz ă lacurilor Ursu, Aluni ş, Verde, Negru, Ro şu, Mierlei şi Şerpilor, extrem de bogate în ape minerale s ărate clorosodice, bromurate, bicarbonatate şi/sau uşor sulfuroase. Efectul heliotermic al lacului Ursu - constând în înc ălzirea apei s ărate de la soare - reprezint ă un caz unic în Europa. Salinitatea şi temperatura apei înregistreaz ă cre şteri de la suprafa ţă spre adâncimi, ajungând de la 30-40ºC (la 1 m adâncime), la 60ºC (la 2 m adâncime). Băile Sovata dispun de bazine pentru kinetoterapie, instala ţii pentru electroterapie şi hidroterapie, saune, s ăli de gimnastic ă medical ă, plaje pe malul lacului Ursu şi lacului Aluni ş, locuri de cazare în hoteluri şi vile, terenuri sportive, piscine, precum şi dot ări pentru canotaj, skilift şi pist ă modern ă pentru schi. ♦ Ora şul Iernut - Suprafa ţa total ă: 10.636 ha - Popula ţia stabil ă: 9.523 locuitori Săpăturile arheologice au descoperit dovezi ale existen ţei omene şti în aceast ă zon ă apar ţinând epocii neolitice (4.500-2.500 î.e.n.). Sectorul economic dominant este agricultura, urmat de producerea energiei electrice în cadrul sucursalei Mure ş a S.C. Electrocentrale Bucure şti S.A. şi prestarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţii agregate energetice. ♦ Ora şul Miercurea Nirajului - Suprafa ţa total ă: 5.588 ha - Popula ţia stabil ă: 5.824 locuitori Dispune de importante resurse naturale de suprafa ţă (terenuri agricole, p ăş uni şi fâne ţe naturale), sectoarele economice dominante fiind prelucrarea lemnului, confec ţiile textile şi produsele lactate. ♦ Ora şul S ărma şu - Suprafa ţa total ă: 7.613 ha - Popula ţia stabil ă: 7.693 locuitori Prezint ă dovezi de locuire înc ă din perioada de tranzi ţie la neolitic ( 2.500-1.800 î.e.n.). Solurile fertile permit practicarea eficient ă a agriculturii, suprafa ţa arabil ă întinzându-se pe 4.209 ha, iar viile şi livezile pe 119 ha. Păş unile şi fâne ţele întinse pe 1.644 ha, au permis practicarea cre şterii animalelor. Domurile gazeifere pe care este a şezat ă localitatea, au oferit zonei o bog ăţ ie inestimabil ă: gazul metan, o resurs ă energetic ă exploatat ă înc ă din momentul descoperirii. ♦ Ora şul Sângeorgiu de P ădure - Suprafa ţa total ă: 7.114 ha - Popula ţia stabil ă: 5.492 locuitori - 2 - Zona dispune de resurse de gaze naturale. Turismul reprezint ă un domeniu posibil în evolu ţia localit ăţ ii, pentru care va fi îns ă necesar ă elaborarea unor detalii de sistematizare în scopul dezvolt ării unei zone de agrement şi sport pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bezid. ♦ Ora şul Ungheni - Suprafa ţa total ă: 6.369 ha - Popula ţia stabil ă: 6.554 locuitori Principalele activit ăţ i economice ale locuitorilor ora şului au caracter industrial şi agricol. Cea mai important ă investi ţie industrial ă, aflat ă în prezent în curs de execu ţie o reprezint ă societatea comercial ă "Parc Industrial Mure ş" S.A., zon ă în care se vor desf ăş ura activit ăţ i economice, de produc ţie industrial ă şi servicii de înalt ă tehnologie. I.1.4. Relieful Situat în interiorul arcului Carpatic, jude ţul Mure ş este favorizat de un relief armonios, care coboar ă în trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creasta C ălimanilor, spre Câmpia Transilvaniei ( 400 m) şi Podi şul Târnavelor (500-700 m), pân ă în lunca joas ă a râului Mure ş de la ie şirea din jude ţ, unde altitudinea este de numai 280 m. • aproximativ 22 % din suprafa ţa jude ţului este dominat ă de rama mun ţilor vulcanici C ălimani şi Gurghiu (în nord-est şi est). - situa ţi în nordul jude ţului, Mun ţii C ălimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu în ălţimi maxime pe vârful Pietrosul (2.100 m), vârful R ătăti ş (2.022 m), şi vârful Bistricior (1.990 m). Ei se întind spre sudul jude ţului, pân ă în valea Mure şului, continuându-se cu Mun ţii Gurghiului. - Mun ţii Gurghiului, cuprin şi între valea Mure şului şi Târnava Mare, au în ălţimi mai mici, reprezentate prin vârful Saca (1.776 m), vârful T ătarca (1.689 m) şi vârful B ătrâna (1.634 m).