Laureaţi ai Medaliei de Aur a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (Republica Moldova)
Chişinău * 2011 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
CUPRINS
Introducere ...... 5 Laurea i ai Medaliei de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” BOSTAN Ion ...... 11 BURACIOVA Svetlana ...... 13 CEPOI Liliana ...... 15 CHINTEA Pavel ...... 17 CODREANU Svetlana ...... 19 COVALIOV Olga ...... 20 DANILIUC Ion ...... 22 DESEATNIC CILOCI Alexandra ...... 24 DUCA Gheorghe ...... 26 DULGHERU Valeriu ...... 29 E CO BUNDUCHI Ludmila ...... 31 GHICAVÎI Victor ...... 33
Alcătuitor: Alina FODEA GUDUMAC Valentin ...... 35 GULEA Aurelian ...... 37 Tehnoredactare computerizată: Ludmila PATRA CO LUPA CU Galina ...... 40
LUPA CU Tudor ...... 42 © AGEPI, 2011. ODAGIU tefan ...... 45 PRISĂCARU Viorel ...... 47 Adresa AGEPI: RUDIC Valeriu ...... 50 str. Andrei Doga nr. 24, bloc 1, MD 2024, Chi inău, Republica Moldova SAMUSI Nina ...... 52 SPÎNU Constantin ...... 53 Tel.: (37322) 400608, 400500, 400592 TEFÂR Ă Anastasia ...... 56 Fax: (37322) 440119 E mail: [email protected] TARAN Nicolae ...... 58 www.agepi.md TODERA Ion ...... 60
3 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
TOMA Simion ...... 63 VLAD Pavel ...... 65 INTRODUCERE Laurea i ai Medaliei de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” Inventivitatea i creativitatea contribuie la depă irea limitelor cunoa terii, lărgind orizonturile i deschizând noi perspective progresului i ingeniozită ii. BIE U Maria ...... 70 Publica ia de fa ă prezintă 31 de personalită i notorii din Republica Moldova – DOGA Eugen ...... 74 inventatori, oameni de tiin ă i de crea ie – care s au învrednicit de cea mai DRU Ă Ion ...... 77 înaltă distinc ie a Organiza iei Mondiale de Proprietate Intelectuală Medalia MATCOVSCHI Dumitru ...... 80 de Aur. VIERU Grigore ...... 85 Programul de conferire a distinc iilor OMPI include Medalia de Aur „In ventator Remarcabil” i Medalia de Aur „Pentru Creativitate”. Acestea vizează, pe de o parte, recunoa terea activită ii inventatorilor, inovatorilor, a creatorilor; pe de altă parte, ele reprezintă un mijloc efi cient pentru extinderea nivelului de cunoa tere a sistemului de proprietate intelectuală nu doar de către poten ialii utilizatori din industrie i comer , din cultură i mediul universi tar, sectorul tehnicilor informa ionale i digitale, ci i de către publicul larg din întreaga lume. La nivel interna ional, distinc iile decernate de OMPI sunt considerate printre cele mai prestigioase recompense acordate inventatorilor i creatorilor. Procedura de selectare i, în fi nal, de conferire a distinc iilor OMPI este pre rogativa i responsabilitatea organizatorilor de concursuri i de expozi ii na io nale sau interna ionale. OMPI cooperează cu organizatorii respectivi i îi ajută la stabilirea criteriilor, a regulilor i procedurilor de selectare i de participare a candida ilor, furnizându le materialul publicitar. Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil”, actualmente, reprezintă cea mai importantă distinc ie interna ională în domeniul inventicii. Înalta dis tinc ie, care este una onorifi că, a fost instituită în 1979 ca o modalitate de stimulare a activită ii inova ionale i de impulsionare a creativită ii în lumea întreagă. Prin acordarea Medaliei de Aur a OMPI sunt promova i inventatorii, fi ind apreciat aportul lor inestimabil la prosperarea na ională, dar i la progre sul mondial. În Republica Moldova candida ii la Medalia de Aur a OMPI se selectează în cadrul unui concurs special al inventatorilor, participan i la Expozi ia Inter 4 5 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI na ională Specializată „INFOINVENT”. Examinarea i aprecierea materialelor prezentate se efectuează de către Comisia pentru decernarea Medaliei de Aur a OMPI, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 933 din 12 septembrie 2000. OMPI acordă o importan ă egală atât proprietă ii industriale, cât i dreptu lui de autor i drepturilor conexe. În scopul aducerii unui omagiu bine meritat autorilor, arti tilor interpre i sau executan i, producătorilor i organismelor de radiodifuziune care îndeplinesc condi iile pentru a benefi cia de protec ia prin dreptul de autor i drepturile conexe, inclusiv creatorilor i realizatorilor ope relor i ai produc iilor utilizate în tehnicile informa ionale, pe Internet sau în lumea virtuală, OMPI a decis instituirea, în 2001, a Medaliei de Aur „Pentru Creativitate”. În rândul acestor persoane, ale căror creativitate, aptitudini ar Laurea i tistice i imagina ie au dat na tere unor opere, interpretări sau execu ii, unor produc ii originale relevante din domeniul dreptului de autor i al drepturilor conexe, fi gurează autori i titulari ai dreptului de autor, cum sunt compozitorii, ai Medaliei de Aur a OMPI scriitorii, arti tii plastici, coregrafi i, fotografi i, arhitec ii, designerii, traducătorii, realizatorii de fi lme, producătorii care utilizează tehnologia multimedia, edito „Inventator Remarcabil” rii, creatorii bazelor de date, precum i titulari ai drepturilor conexe, i anume arti ti interpre i sau executan i (actori, cântăre i, dansatori, muzicieni, arti ti de circ i de varietă i), producători de fonograme/videograme i organisme de radiodifuziune, care contribuie la progres i la modelarea mediului electronic, cultural i profesional. Medalia OMPI „Pentru Creativitate” are menirea de a face mai bine cu noscută Organiza ia Mondială de Proprietate Intelectuală i activită ile sale i a oferi autorită ilor i organiza iilor na ionale modalită i de a pune în valoare i a recompensa creativitatea i realizările relevante privind dreptul de autor i drepturile conexe. Medaliile de Aur ale OMPI „Inventator Remarcabil” i „Pentru Creativitate” pot fi decernate aceleia i persoane, societă i sau organiza ii doar o singură dată.
6 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Medalia i OMPI – 1998 2007 Medaliat OMPI 2007
Totaluri EIS „Infoinvent 2005” Premiul Guvernului „Infoinvent 2009”
8 9 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
BOSTAN Ion (născut la 31 iulie 1949, Brânza, Vulcăne ti) academician, membru titular al A M, doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, doctor honoris causa a 4 universită i din România, rector al Universită ii Tehnice a Moldovei, pre edinte al Asocia iei Inginerilor din Republica Moldova, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul tiin ei i tehnicii, Inventator Emerit al Republicii Moldova, Cavaler al Ordinului Republicii
Ion BOSTAN este absolvent al Institutului Politehnic din Chi inău, spe cialitatea „Tehnologia construc iei de ma ini” (1971). Sus ine teza de doctor (1977), apoi de doctor habilitat în tehnică cu tema „Transmisii planetare cu angrenaj multipar” (1989). Este membru titular al Academiei de tiin e a Mol dovei, rector al Universită ii Tehnice a Moldovei, profesor la Catedra teoria me canismelor i organe de ma ini, doctor honoris causa al mai multor universită i din România: al Universită ii „Petrol i Gaze” din Ploie ti (1999), Universită ii Tehnice „Gh. Asachi” din Ia i (2003), Universită ii din Bacău (2004), Universi tă ii Politehnica din Bucure ti (2005). Cercetările sale tiin ifi ce i au găsit refl ectare în peste 500 de articole de specialitate i 13 monografi i i manuale, între care: Transmisii precesionale cu angrenaj multiplu, Chi inău, Editura „ tiin a”, 1981; Transmisii planetare precesionale cu angrenaj multipar, Chi inău, Editura „ tiin a”, 1987; Angre naj pentru transmisii precesionale, Chi inău, Editura „ tiin a”, 1988; Transmisii planetare precesionale, Bucure ti Chi inău, 1998; Organe de ma ini (partea I, 1999 i partea II, 2002), Bucure ti; Proiectarea asistată de calculator în construc ia de ma ini, Chi inău, „TehnicaInfo”, 2001; Sisteme de conversie a energiilor regenerabile. Universitatea Tehnică a Moldovei, Chi inău, Editura „Tehnica Info” SRL, 2007; Antologia inven iilor (în 4 volume), Chi inău, Editura „Bons Offi ces” SRL, 2011 .a. Domeniile de cercetare în care î i desfă oară activitatea Ion BOSTAN sunt: ma inologie i fi abilitatea ma inilor; teoria fundamentală a angrenajelor; cercetarea i sinteza transmisiilor planetare precesionale cu destina ie gene
10 11 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI rală i specială, inclusiv în tehnica cosmică de zbor; robo i i mecanisme de ac ionare submersibile pentru explorarea zăcămintelor de pe fundul oceanului BURACIOVA Svetlana planetar; sisteme de conversie a energiilor regenerabile. Este autorul a peste (născută la 19 ianuarie 1952, Chi inău) 200 de inven ii înalt apreciate atât în ară, cât i peste hotare. Pentru rezultate remarcabile în cercetare dezvoltare i a fost decernat Pre doctor în tiin e medicale, conferen iar cercetător, miul de Stat al Republicii Moldova în domeniul tiin ei i tehnicii (1978, 1998), cercetător tiin ifi c coordonator i au fost conferite titlurile „Inventator Emerit al Republicii Moldova” (1989) i la Universitatea de Stat de Medicină „Inventator de Elită al României” (1994), este Cavaler al Ordinului Republicii i Farmacie „Nicolae Testemi anu” (1994) i al ordinelor „Steaua României” (2000), „Meritul european pentru ti in ă”, Bruxelles, Belgia (1999), „Mérite de l’Invention”, Geneva, Elve ia (1999, Svetlana BURACIOVA a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chi 2004), este „Inovatorul Anului” (2005). inău. Fiind repartizată la Catedra epidemiologie, a îmbinat reu it cercetările De ine peste 50 de medalii de aur ob inute la saloanele interna ionale de tiin ifi ce i activitatea didactică. inven ii de la Bruxelles, Belgia („EUREKA”); Geneva, Elve ia; Casablanca, Ma În anul 1989 sus ine teza de doctor în tiin e medicale cu tema „Elabora roc; Pittsburgh, SUA (INPEX) .a. rea i evaluarea metodei de sanare a purtătorilor de stafi lococi cu levamizol” (conducător tiin ifi c – profesorul E. leahov, savant cu renume mondial în Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” i a fost decernată în 1998. epidemiologie, Om Emerit). În anul 1990 este angajată prin concurs în calitate de colaborator tiin ifi c superior în Laboratorul infec ii intraspitalice ti (pe lângă Catedra epidemiolo gie), iar din 2005, de asemenea prin concurs, ocupă postul de cercetător tiin ifi c coordonator în acela i laborator. În anul 1999 i se conferă titlul tiin ifi c de conferen iar cercetător. Activitatea tiin ifi că a Svetlanei BURACIOVA este axată pe următoarele probleme: epidemiologia i profi laxia infec iilor septico purulente în sta ionare le chirurgicale; infec ia osteomielitică: epidemiologia, etiologia, tratamentul i profi laxia; infec iile septice: optimizarea principiilor de supraveghere epidemio logică, tratament i profi laxie; studierea remediilor antibacteriene. A efectuat numeroase studii asupra substan elor indigene de origine sinte tică i naturală. În consecin ă, au fost brevetate peste 50 de substan e autoh tone cu proprietă i antibacteriene i antifungice pronun ate, care pot constitui arsenalul de remedii antibacteriene i antifungice noi din materie primă locală. A elaborat i brevetat un mediu nutritiv selectiv. Este coautoare a remediului antibacterian nou Izofural. Svetlana BURACIOVA este autoarea i coautoarea a 155 de lucrări tiin i fi ce, care au apărut în ară i peste hotare, inclusiv 77 de publica ii, 15 inven ii, 63 de inova ii. 12 13 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Este de inătoare a Diplomei Guvernului Republicii Moldova – pentru acti vitate prodigioasă în domeniul inova ional (2006), a Premiului Autorită ii Na io CEPOI Liliana nale pentru cercetare tiin ifi că, România (2005), Premiului special al Agen iei (născută la 30 august 1967, Râ cani) pentru Dezvoltare Economică din Sevastopol, Ucraina (2007), a Diplomei Uni doctor în biologie, conferen iar cercetător, versită ii de Stat de Medicină i Farmacie „Nicolae Testemi anu” (1997, 2008), director adjunct pentru probleme tiin ifi ce a Diplomei A M pentru activitate inova ională fructuoasă (2010). al Institutului de Microbiologie i Biotehnologie A participat la saloanele interna ionale de inventică de la Geneva, Elve ia al Academiei de tiin e a Moldovei, (2000 2009), Bruxelles, Belgia („EUREKA”, 2000 2010), Bucure ti, România Inventator Emerit al Republicii Moldova („INVENTIKA”, 2009), Ia i, România („INVENTICA”, 2008 2011), Cluj Napo ca, România („PRO INVENT”, 2008 2011), Moscova, Rusia („ARHIMEDE”, 2004 2010), Chi inău, Republica Moldova („INFOINVENT”, 1999 2009), Se Liliana CEPOI a absolvit Facultatea de Biologie i Pedologie a Univer vastopol, Ucraina („Novoe vremea”, 2007 2010), Suzhou, China (2008), unde sită ii de Stat din Moldova. Doctoratul în biologie l a ob inut cu teza intitula inven iile sale au fost apreciate cu 19 medalii de aur, 10 de argint, 4 de bronz tă „Particularită ile fi ziologo biochimice ale algei ro ii Porphyridium cruentum i cu numeroase diplome de gr. I, II i III. CNM AR 01 – sursă de substan e bioactive”. Activează la Institutul de Microbiologie i Biotehnologie al A M în calitate Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” de director adjunct pentru probleme tiin ifi ce. Aria intereselor sale tiin ifi ce in i a fost decernată în 2009. clude diverse aspecte ale biotehnologiei microalgelor. Este coautoarea a două tulpini de importan ă biotehnologică: Porphyridium cruentum CNM AR 01 i Haematococcus pluvialis CNM AV 03 , precum i a unor medii de cultivare a microorganismelor i a unor procedee de ob inere a produselor valoroase din biomasa microalgelor i cianobacteriilor. Studiază sinteza dirijată a unor principii bioactive de către cianobacterii i microalge i elaborează procedee ce permit ob inerea biomasei cu con inut sporit de fi cobiline, carotenoizi, acizi gra i polinesatura i, vitamine i alte sub stan e cu activitate biologică înaltă. Este preocupată de studiul mecanismelor de evolu ie, impactul i metodologia diminuării efectelor negative în fi cobioteh nologie. Îmbină armonios activitatea de cercetare cu cea didactică. În calitate de conferen iar, ine două cursuri la Universitatea A M – cursul „Microbiologie” pentru ciclul I, licen ă i cursul „Sistematică i fi logenie” pentru ciclul II, maste rat. Este conducătoare de doctorat în domeniul biotehnologiei, având în pre zent sub tutelă 2 doctoranzi. Rezultatele cercetărilor sale s au materializat în peste 100 de lucrări tiin i fi ce publicate i 23 de inven ii brevetate în domeniul biotehnologiei microorga nismelor. Liliana CEPOI este laureată a Premiului Republican pentru Tineret
14 15 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
în domeniul tiin ei i tehnicii (1996), de ine titlurile onorifi ce „Inventator Emerit CHINTEA Pavel al Republicii Moldova” i „Inventator de Elită al României”. (născut la 9 iulie 1938, Pănă e ti, Stră eni) A participat la prestigioase saloane na ionale i interna ionale de inventi că (Chi inău, Ia i, Pittsburgh, Bruxelles, Geneva, Casablanca, Londra), unde doctor habilitat în chimie, profesor universitar, a ob inut mai multe medalii de aur i alte distinc ii înalte. Este de inătoare a ef de laborator la Institutul de Genetică Medaliei de Aur „Henry Coandă” (România). i Fiziologie a Plantelor al Academiei de tiin e a Moldovei, laureat al Premiului de Stat Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” al Republicii Moldova, i a fost decernată în 1998. Inventator Emerit al Republicii Moldova
Pavel CHINTEA a absolvit coala de Medicină din Chi inău (1956). În 1956 1957 este ef de farmacie în s. Isacova, raionul Orhei. Între anii 1961 i 1966 i a făcut studiile la Institutul de Medicină din Zaporojie, Ucraina. Urmea ză apoi doctorantura la Institutul de Chimie al A M. În 1970 sus ine teza de doctor în chimie, iar în 1985 – teza de doctor habilitat în chimie. Activează în cadrul Academiei de tiin e a Moldovei timp de 44 de ani, exercitând diverse func ii, de la colaborator tiin ifi c inferior până la ef de la borator. Este cunoscut în Republica Moldova i peste hotare ca savant cu renume în domeniul chimiei compu ilor naturali i fi ziologic activi, în special în domeniul chimiei glicozidelor steroidice. A dezvoltat cu succes investiga iile fondate în Republica Moldova de către acad. Gh. Lazurievschi, elucidând legită ile de structură i activitate biologică, perspectivele aplicării în economia na ională a glicozidelor steroidice, izolate din diferite surse vegetale naturale. A pregătit 22 de doctori i doctori habilita i în tiin e i în colaborare cu ace tia a ob inut mai mult de 400 de substan e chimice noi, a publicat 8 monografi i i circa 1000 de articole, are la activ peste 200 de inven ii brevetate. Este autorul unor preparate originale ecologic inofensive, cu proprietă i bioreglatoare, care, fi ind utilizate în agricultură, contribuie la majorarea pro ductivită ii plantelor cultivate (legumicole, spicoase, tutun, sfeclă de zahăr, culturi pomicole, vi ă de vie .a.) i sporesc rezisten a acestora la condi iile meteorologice nefavorabile i la boli. Trei preparate – moldstim, ecostim i pavstim – au fost omologate ca regulatori ai cre terii plantelor în Republica Moldova, Rusia, Belarus, fi ind în proces de omologare i în România. Unele glicozide steroidice, izolate i studiate de Pavel CHINTEA, prezintă un interes 16 17 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI deosebit pentru medicină în calitate de preparate cu efect antitumoral, antiviro tic, imunomodulator, antibacterian, antioxidant. Pe baza unuia dintre acestea a CODREANU Svetlana fost creat un remediu farmaceutic efi cient – pacovirina, care se produce la ÎM (născută la 7 iulie 1967, Hârbovă , Anenii Noi) „Farmaco” SA i se utilizează pe larg pe teritoriul Moldovei. Pe parcursul activită ii sale a participat la peste 50 de simpozioane, con doctor în biologie, conferen iar cercetător, grese i seminare organizate în Republica Moldova, Rusia, Italia, Spania, Un director al Colec iei Na ionale de Microorganisme garia, România, Fran a, Japonia, SUA, India, Suedia. Colaborează cu diverse Nepatogene, Inventator Emerit institu ii din Bulgaria, România, Ungaria, SUA, iar în cadrul proiectului „INCO al Republicii Moldova COPERNICUS” – cu savan i din 30 de ări. Lucrările sale tiin ifi ce au fost apreciate cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1987), Premiul Prezidiului A M (1982, 1998), Premiul Pre edin ilor Svetlana CODREANU i a făcut studiile la Facultatea de Biologie i Pe Academiilor de tiin e din Moldova, Ucraina i Belarus (1997). Realizările ob dologie a Universită ii de Stat din Moldova, după absolvirea căreia, în anul inute au servit ca bază pentru alegerea sa ca academician al Academiei de 1989, devine doctorandă a aceleia i institu ii. În 1995 sus ine teza de doctor în tiin e din New York i al Academiei Interna ionale de Informatizare. Este de biologie cu tema „Sinteza orientată a cianocobalaminei i porfi rinelor de către corat cu medaliile „Meritul Civic”, „Veteran al Muncii”, medalia jubiliară „60 de bacteriile propionice”. ani ai A M”, Ordinul „Gloria Muncii”, Ordinul „Meritul tiin ifi c”, este Cavaler al Din anul 1993 î i desfă oară activitatea tiin ifi că în domeniul biotehnolo Ordinului Tehnico tiin ifi c i Cultural „Leonardo da Vinci”, Cavaler al Ordinului giilor de cultivare a bacteriilor de importan ă industrială în cadrul Institutului de tiin ifi c „Gogu Constantinescu” în grad de Comandor. Microbiologie i Biotehnologie al A M. Pentru realizările înregistrate în tiin ă i în inventică i s au conferit titlurile Este autoarea a 68 de lucrări tiin ifi ce i 16 inven ii brevetate în domeniul onorifi ce „Inventator Emerit al Republicii Moldova” i „Inventator de Elită al Ro tehnologiilor de sinteză microbiană orientată a cianocobalaminei, porfi rinelor mâniei”, este de inătorul Premiului Guvernului Republicii Moldova în domeniul i altor substan e bioactive. inventicii (1999, 2004) i a peste 100 de medalii de aur i de argint ale saloa Activitatea tiin ifi că a Svetlanei CODREANU a fost înalt apreciată atât în nelor interna ionale de la Chi inău, Bruxelles, Budapesta, Sofi a, Pittsburgh, ară, cât i peste hotare. Este laureată a Premiului Republican pentru Tineret Ia i, Bucure ti, Geneva. în domeniul tiin ei i tehnicii (1996), i au fost conferite titlurile onorifi ce „Inven tator Emerit al Republicii Moldova” i „Inventator de Elită al României”. Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” A participat la prestigioase saloane na ionale i interna ionale de inventică. i a fost decernată în 2001. De ine medalii de aur ale saloanelor de inven ii de la Pittsburgh, SUA (INPEX, 1995), Bruxelles, Belgia („EUREKA”, 1995, 1996, 1998), Ia i, România („INVENTICA”, 1995, 1996), Medalia de Aur „Henry Coandă” (România).
Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” i a fost decernată în 1998.
18 19 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
pentru Tineret în domeniul tiin ei i tehnicii. A făcut stagii la Universitatea din California, Riverside, SUA i la Institutul de management din Delhi, India. COVALIOV Olga În cadrul activită ii sale ulterioare cercetează i experimentează diferite (născută la 15 septembrie 1960, Chi inău) efecte fi zice i electrochimice, cum ar fi electrohidrodinamica ac iunii electrice doctor în chimie, cercetător tiin ifi c coordonator i magnetice asupra mediului apos supus tratării .a., bazându se pe princi în ingineria mediului ambiant la Centrul de piul magnetofl uidizării particulelor feromagnetice în apă – proces studiat pe Cercetări tiin ifi ce „Chimie Aplicată i Ecologică”, parcursul mai multor ani la Institutul de Fizică Aplicată al A M. Ca urmare, lan conferen iară la Catedra chimie industrială sează o nouă tehnologie de ob inere a materialelor anodice foarte stabile, pe i ecologică a Universită ii de Stat din Moldova care o brevetează în Moldova i România, continuând cercetările în domeniul producerii energiei alternative (biogazului, hidrogenului). Conduce mai multe Olga COVALIOV i a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova proiecte tiin ifi ce interna ionale (CRDF, INTAS, A M RFFI, STCU .a.), parti (1977 1982). A început să lucreze la Institutul de Chimie, apoi la Institutul de cipă la realizarea proiectelor institu ionale i na ionale de cercetare dezvoltare. Fizică Aplicată al A M. În perioada stagiului tiin ifi c (1986 1988) la Institu În prezent studiază, în cooperare cu cercetători din SUA (Universitatea din tul de Chimie a Corpurilor Solide i Materiilor Minerale al Sec iei siberiene a Texas) i Fran a (Universitatea Clermont Ferrand), procesele de tratare com Academiei de tiin e a Rusiei din or. Novosibirsk a făcut o coală teoretică binată a sistemelor apoase poluate cu substan e chimice greu biodegradabile remarcabilă, axată pe diferite aspecte ecologice i tehnologice ale produc iei prin aplicarea metodelor fi zico chimice i biochimice. industriale. Este autoarea a 214 inven ii brevetate i a 9 căr i, a publicat peste 120 de Sub conducerea acad. Yu. Petrov de la A M a continuat direc ia tiin ifi că lucrări tiin ifi ce în periodicele de specialitate din ară i de peste hotare. în problemele de stabilizare i regenerare a solu iilor tehnologice folosite în Inven iile sale au fost men ionate cu peste 30 de medalii de aur la sa tehnologia electrochimică. Utilizarea în aceste scopuri a electrozilor volumo loanele interna ionale de inventică de la Geneva, Elve ia (1999), Bruxelles, poro i a constituit o realizare inginerească nouă, care avea nevoie de mode Belgia („EUREKA”, 1998 2008), Londra, Marea Britanie, precum i cu alte dis lare matematică i de cercetări electrochimice originale. Având gabarite mici, tinc ii i premii prestigioase la saloanele din Bulgaria (Sofi a, 1997), Ungaria (Budapesta, „GENIUS”, 1996, 1998, 2007), România (Ia i, 1996 2010; Bucu electrozii volumo poro i posedă o suprafa ă activă foarte dezvoltată, ceea ce re ti, 1997 2008; Cluj Napoca, „PRO INVENT”, 2007 2011), Rusia (Moscova, asigură indicatori tehnici înal i pentru func ionarea sistemelor de regenerare. „ARHIMEDE”, 2004 2011) i din Republica Moldova (Chi inău, „INFOINVENT”). Rezultatele lucrărilor sale tiin ifi ce s au materializat în 7 inven ii i în teza de doctor în chimie, sus inută în anul 1989 la Institutul Chimico Tehnologic din Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” or. Kazan (Rusia). i a fost decernată în 1999. Transferându se în 1993 la Catedra chimie industrială i ecologică a Uni versită ii de Stat din Moldova, se ocupă de extragerea selectivă a metalelor neferoase i pre ioase din apele reziduale i solu iile tehnologice uzate. Par ticipă la elaborarea unor noi tehnologii de rezolvare a problemelor ecologice care, fi ind obiectul mai multor brevete, sunt aplicabile în industria Moldovei i în cea a României. În 1993, gra ie ciclului de publica ii tiin ifi ce i brevetelor de inven ie ob inute, Olga COVALIOV devine laureată a Premiului Republican
20 21 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
DANILIUC Ion inclusiv primele legi privind brevetele de inven ie, protec ia mărcilor i denu (născut la 18 iulie 1943, Grimăncău i, Briceni) mirilor de origine a produselor, desenelor i modelelor industriale, soiurilor de plante, topografi ilor circuitelor integrate, precum i actele normative de mandatar autorizat în proprietatea intelectuală, cercetător tiin ifi c superior, aplicare a acestora. coautor a 6 legi na ionale privind protec ia A activat în mai multe foruri na ionale i interna ionale de specialitate: proprietă ii industriale i al Conven iei Eurasiatice Comitetul Executiv al Uniunii de la Paris pentru Protec ia Proprietă ii Indus privind Brevetele, membru al Senatului Asocia iei triale; comitetele de lucru ale OMPI pentru drepturile de brevet, pentru drep pentru Educa ie, tiin ă, Cultură i Artă din Moldova, turile mărcilor, desenelor/modelelor industriale, indica iilor geografi ce; Consi Om Emerit al Republicii Moldova liul Administrativ al Organiza iei Eurasiatice de Brevete; Consiliul Interstatal pentru problemele Protec iei Proprietă ii Industriale; Comitetul de Cooperare În anul 1966 Ion DANILIUC a absolvit Facultatea de Fizică i Matematică a Republicii Moldova cu UE; Comisia Interdepartamentală pentru Realizarea a Universită ii de Stat din Moldova, după care este angajat la Institutul de Cer Angajamentelor Republicii Moldova fa ă de OMC; Consiliul pentru decernarea cetări tiin ifi ce în domeniul Construc iei de Aparate Electrice, unde lucrează Premiului de Stat pentru realizări în domeniul calită ii. până în anul 1992, ini ial în calitate de laborant, iar mai apoi ca cercetător tiin Activitatea sa profesional tiin ifi că a fost men ionată pe parcursul anilor ifi c inferior, cercetător tiin ifi c superior, ef adjunct de laborator, ef de sector, cu titlurile: Cel mai dotat tânăr inventator din Moldova; Constructor Emerit în ef de direc ie, metrolog principal. domeniul construc iei de aparate electrice; laureat al Expozi iei Realizărilor În anii 1970 1974 urmează doctorantura la Institutul de Fizică Aplicată al Economiei Na ionale i de inător al medaliilor de aur, argint i bronz; laureat al A M. În activitatea sa de cercetător i inventator este preocupat, în special, de Organiza iei Unionale a Inventatorilor i Ra ionalizatorilor; multiplu laureat al construc ia aparatelor electrice i a instala iilor metrologice. Printre acestea – concursurilor unionale de crea ie tehnico tiin ifi că. un original procedeu i un set de dispozitive pentru controlul divizorilor de pre Pentru rezultatele ob inute Ion DANILIUC s a învrednicit de diplome i cizie de tensiune înaltă. Ulterior, participă la elaborarea pe baza inven iilor medalii la saloanele interna ionale de inventică din Belgia (Bruxelles, „EURE sale a 36 de tipuri noi de aparate de măsurat, implementate pe larg în diferite KA”), Elve ia (Geneva), Coreea (Seul), România (Bucure ti, „INVENTIKA”; ramuri ale economiei na ionale în 30 de ări. Ia i, „ECOINVENT”), Rusia (Moscova, „ARHIMEDE”), Ucraina (Sevastopol, De a lungul anilor a efectuat stagii la institu ii de cercetare dezvoltare din „Novoe vremea”), Republica Moldova (Chi inău, „INFOINVENT”). Este lau Ucraina, Rusia, Germania, Marea Britanie, a participat cu rapoarte i comuni reat al Medaliei de Aur „V.I. Blinnikov”, Cavaler al Ordinului Tehnico tiin ifi c cări la numeroase simpozioane i conferin e tiin ifi ce na ionale i interna io i Cultural „Leonardo da Vinci”, Cavaler al Ordinului Regatului Belgiei „Mérite nale. Rezultatele activită ii sale s au materializat în 32 de inven ii, brevetate în de l’Invention” – pentru succese eminente în inventică i pentru promovarea Republica Moldova, SUA, Germania, Fran a i în alte ări; este semnatarul a inven iilor. circa 85 de articole publicate în diverse domenii ale tiin ei i tehnicii, precum În anul 2005, pentru merite în dezvoltarea sistemului na ional de protec ie i în domeniul proprietă ii intelectuale. a proprietă ii intelectuale, contribu ie la implementarea în produc ie a inven iilor Din anul 1992 i până în anul 2010 Ion DANILIUC a exercitat func ia de vicedirector general al Agen iei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, fi ind i activitate organizatorică i ob tească prodigioasă, i a fost conferit titlul ono unul dintre fondatorii i promotorii sistemului na ional de protec ie a proprie rifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”. tă ii industriale. Cu participarea sa nemijlocită, în perioada 1995 1999, a fost Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” elaborată legisla ia Republicii Moldova în domeniul proprietă ii industriale, i a fost decernată în 2005. 22 23 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Cercetările fundamentale i aplicative de sinteză orientată a enzimelor mi crobiene de către fungii miceliali cu utilizarea în calitate de agen i de modifi care DESEATNIC CILOCI Alexandra a proceselor biosintetice a compu ilor coordinativi ai 3d elementelor i a radia iei (născută la 14 mai 1944, Larga, Briceni) electromagnetice de intensitate mică în diapazon milimetric, realizate de Alexan doctor în biologie, conferen iar cercetător, dra DESEATNIC CILOCI , reprezintă lucrări de pionierat în domeniu pe plan mon efa Laboratorului enzimologie al Institutului dial. În baza rezultatelor remarcabile ob inute, privind efectul metalocomplec ilor de Microbiologie i Biotehnologie al Academiei i al undelor milimetrice de intensitate mică asupra procesului de enzimogeneză la de tiin e a Moldovei fungi, s au elaborat medii de cultivare, procedee i tehnologii moderne de sinteză orientată a hidrolazelor exocelulare, au fost elaborate i caracterizate mai multe preparate enzimatice microbiene destinate aplicării în agricultură, medicină, in Alexandra DESEATNIC CILOCI a absolvit în 1968 Facultatea de Chimie a dustria alimentară i farmaceutică. În perioada 1993 2002, sub conducerea acad. Universită ii de Stat din Moldova, urmând specializarea la Catedra chimie fi zică. Valeriu Rudic, desfă oară o activitate intensă de organizare a Colec iei Na ionale Activitatea de cercetător tiin ifi c o începe în acela i an la Institutul de Chimie al de Microorganisme, a cărei lansare a constituit pentru Republica Moldova un act A M, în Laboratorul compu i coordinativi, condus de acad. Anton Ablov. de performan ă în domeniul păstrării i valorifi cării resurselor genetice naturale. Din 1972 î i desfă oară activitatea tiin ifi că la Institutul de Microbiologie A publicat peste 260 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 2 monografi i, de ine (actualmente Institutul de Microbiologie i Biotehnologie) al A M, fi ind consecu 28 de brevete de inven ie. tiv cercetător tiin ifi c (1988), cercetător tiin ifi c superior (1994). Din 1991 este La Facultatea de Biologie i Pedologie a USM ine cursul special „Enzi secretar tiin ifi c al aceluia i institut, iar din 1996 exercită concomitent i func ia mologie” (1999 2002). Este conducător tiin ifi c a 8 teze de doctorat, membră de efă a Laboratorului enzimologie, pe care îl conduce până în prezent. a Consiliului tiin ifi c al Institutului de Microbiologie i Biotehnologie al A M Titlul de doctor în biologie îl ob ine în 1994 cu teza „Noi tulpini de fungi – (1986) i a Consiliului specializat de conferire a titlurilor de doctor i doctor ha producători de enzime hidrolitice i utilizarea lor în industria eterooleaginoasă”. bilitat în biologie (1989 2004), din 2008 – secretar al acestui Consiliu, secretar Direc ia principală a cercetărilor sale o constituie sinteza microbiană a en al Seminarului tiin ifi c de profi l la specialitatea „Microbiologie” (2004 2008). zimelor hidrolitice extracelulare, prioritate acordându se fungilor miceliali în Pentru rezultatele tiin ifi ce i inova ionale ob inute este decorată cu Diplo calitate de producători, stabilirea mecanismelor de control i de dirijare a pro ma de Onoare (1999), Diploma de Merit (2004), medalia jubiliară „60 de ani ai ceselor de enzimogeneză cu aplicarea diferitor factori de infl uen ă. A selectat A M” (2007), men ionată cu Premiul A M (2004). i a introdus în cultură ca obiecte tehnologice 12 tulpini de fungi microscopici Inven iile sale au fost apreciate la saloanele interna ionale de la Geneva din diverse genuri. (1999 2001), Bruxelles (2000, 2001), Ia i (1996 2010), Cluj Napoca (2007 Concomitent cu elucidarea unor aspecte teoretice mai pu in cunoscute ale 2011), Chi inău (2001 2009) cu 13 medalii de aur, 8 de argint, 5 de bronz. În biologiei fungilor, a participat la realizarea unor elaborări aplicative, utilizând cu cadrul Salonului Interna ional al Cercetării, Inovării i Inventicii „PRO INVENT” succes enzimele la perfec ionarea tehnologiilor de extrac ie a uleiului de tran (Cluj Napoca) i se acordă în 2010 Premiul Special al Ofi ciului de Stat pentru dafi r i de iris, producerea sucurilor naturale i cristaline din fructe i legume, Inven ii i Mărci din România, iar în 2011 – Diploma i Medalia IWIS (Interna prelucrarea pieilor, fabricarea pâinii. tional Warsaw Invention Show). De ine Medalia de Aur „Henry Coandă” cl. I Primul brevet i se acordă în 1979 pentru un procedeu de ob inere a uleiului (2007), Medalia Forumului Inventatorilor din România (2007). de trandafi r, care, pe lângă efectul de sporire a randamentului i a calită ii uleiului, Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” asigură reducerea semnifi cativă a de eurilor de produc ie i a riscului ecologic. i a fost decernată în 2002. 24 25 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
DUCA Gheorghe Rezultatele cercetărilor sale i au găsit refl ectare în cele circa 600 de lu (născut la 29 februarie 1952, Copăceni, Sângerei) crări tiin ifi ce publicate, 133 de inven ii brevetate, 67 de monografi i i manua le. Este pre edinte sau membru al colegiilor de redac ie ale revistelor „Mediul academician, doctor habilitat în chimie, profesor ambiant” (Moldova), „Chemistry Journal of Moldova” (Moldova), „Akademos” universitar, doctor honoris causa a 6 universită i (Moldova), «Х » (Ucraina), „Environmental Engine din Moldova i din România, laureat al Premiului ering and Management Journal” (România), „CLEAN – Soil, Air, Water” (Ger de Stat al Republicii Moldova în domeniul tiin ei, mania), colec iilor de carte „Lumea animală a Moldovei” (4 volume), „Lumea tehnicii i produc iei, Om Emerit în tiin ă vegetală a Moldovei” (4 volume), „Academica”, „Springer”. al Republicii Moldova, Pre edinte al Academiei Printre publica iile, al căror autor sau coautor este Gheorghe DUCA, se de tiin e a Moldovei numără căr ile: Poluan i organici persisten i. Starea actuală i evaluarea ca pacită ilor de monitoring în Republica Moldova (2004); Г а În 1974 Gheorghe DUCA a absolvit cu men iune Facultatea de Chimie a Р М а (2004); Э Universită ii de Stat din Moldova. Urmează doctorantura la Catedra de chimie (2004); Chimia ecologică: realizări de ultimă oră (2005); Con fi zică, ob inând în 1979 titlul tiin ifi c de doctor în chimie (specialitatea – chimie tribu ii la societatea bazată pe cunoa tere (Knowledge Society) (2007); The fi zică). Sus ine la Universitatea din Odesa, în 1989, teza de doctor habilitat cu Role of Ecological Chemistry in Pollution Research and Sustainable Develop tema „Mecanismele proceselor ecochimice din mediul acvatic”, specializându ment („Springer”, 2009) .a. se în două domenii: „Cinetica i cataliza” i „Protec ia mediului”. În 1992 este A prezentat referate i comunicări în cadrul a peste 280 de congrese, sim ales membru corespondent, iar în 2000 – membru titular al A M. pozioane i conferin e tiin ifi ce na ionale i interna ionale. Este unul dintre Ini iază crearea mai multor structuri tiin ifi ce: Laboratorul de chimie ecolo organizatorii principali ai primei coli interna ionale în chimia ecologică, Con gică (1988), Catedra de chimie industrială i ecologică (1992), Centrul de Cer ferin elor interna ionale „Chimia ecologică” (1995, 2002, 2005, 2008) i altor cetări tiin ifi ce „Chimie Aplicată i Ecologică” (1996), Centrul „Chimie Fizică prestigioase forumuri na ionale i interna ionale. Sub conducerea academicia i Nanocompozite” (2006). nului Gheorghe DUCA au fost sus inute 16 teze de doctor i 2 teze de doctor Este fondatorul chimiei ecologice i al concep iei redox privind ac iunea habilitat în tiin e chimice. unor substan e de natură peroxidică. Aria intereselor sale tiin ifi ce ine de Meritele sale în domeniile profesate i în organizarea tiin ei sunt înalt compu ii coordinativi cu transfer par ial al sarcinii în procesele redox, transfor apreciate la nivel na ional i interna ional. Este laureat al Premiului Republican marea peroxidului de hidrogen în mediul ambiant, tehnologiile de purifi care a pentru Tineret în domeniul tiin ei i tehnicii (1983), laureat al Premiului de Stat aerului, tehnologiile fi zico chimice i bioactive de tratare a mediului ambiant, al Republicii Moldova în domeniul tiin ei (1995, 2000), de inător al titlurilor procesele de autoepurare a apelor naturale, managementul de eurilor, esti onorifi ce „Om Emerit în tiin ă al Republicii Moldova” (1996) i „Savantul Anu marea riscului chimic, auditul ecologic, educa ia ecologică. lui” (2005). În 2009 i se conferă titlul onorifi c „Profesor al Universită ii din Vie În anii 1989 1992 a desfă urat cercetări tiin ifi ce în domeniul chimiei fi zice na”, în 2010 – diploma Asocia iei Universită ilor Eurasiatice „Pentru contribu ii a mediului la Universitatea „La Sapienzza” din Roma, unde a inut i un curs în colaborarea eurasiatică”. Este membru al mai multor academii i societă i, de prelegeri. Ulterior a inut prelegeri i la universită ile din Milano i Floren a, inclusiv al Societă ii Chimice Americane (1997), al Academiei Central Euro Universitatea Central Europeană din Budapesta (Ungaria), Universitatea din pene de tiin e i Arte (1999), al Academiei Interna ionale de Informatizare Texas (Austin, SUA), Universitatea Tehnologică din Zürich (Elve ia), Universi (1999), al Academiei de tiin e Pedagogice i Sociale din Rusia (1999), al tatea din Timi oara i Universitatea Ecologică din Bucure ti (România).
26 27 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Academiei de tiin e i Arte din Muntenegru (2006), al Academiei Europene de tiin e i Arte (2008), membru de onoare al Academiei de tiin e Agricole DULGHERU Valeriu i Silvice „Gheorghe Ionescu” din România (2006) i al Academiei Na ionale (născut la 9 martie 1956, Cârpe ti, Cantemir) de tiin e din Ucraina (2009), pre edinte al Asocia iei Chimi tilor din Moldova doctor habilitat în tehnică, profesor (2010). La saloanele i expozi iile interna ionale de inventică de la Bruxelles universitar, ef al Catedrei teoria mecanismelor („EUREKA”), Ia i, Budapesta („GENIUS”), Londra, Chicago, Suzhou a fost i organe de ma ini a Universită ii Tehnice men ionat cu 6 medalii de aur, 9 de argint i cu alte distinc ii prestigioase, in a Moldovei, Inventator Emerit al Republicii clusiv premiul „Gusar” (Ungaria) i Medalia de Aur „Henry Coandă” (România). Moldova Este Cavaler al Ordinului pentru Inven ii al Regatului Belgiei (2003), Cavaler al „Crucii de Comandor al Ordinului de Onoare”, instituit de Guvernul Poloniei (2004), laureat al Medaliei de Aur „Pentru Eminente Servicii aduse Cauzei Valeriu DULGHERU este absolvent al Institutului Politehnic din Chi inău, Progresului” (ICEPEC, Bruxelles, 2005), al Premiului Socrate (Oxford, Anglia, Facultatea Mecanică, specialitatea „Tehnologia construc iei de ma ini” (1978). 2007), al Medaliei de Aur pentru Contribu ii în domeniul Inovării i Brevetării Devine doctor în tehnică în 1987 cu teza „Precizia cinematică a transmisiilor „V.I. Blinnikov” (2008). I au fost conferite ordinele „Meritul Cultural” al Români precesionale”. În 1995 sus ine teza „Statica i dinamica transmisiilor planetare ei (2006) i „Gloria Muncii”, Republica Moldova (2007). precesionale” i ob ine titlul de doctor habilitat în tehnică. Se consacră acti Concomitent cu activitatea tiin ifi că, Gheorghe DUCA participă activ la vită ii didactice universitare, fi ind profesor la Catedra teoria mecanismelor i via a sociopolitică a ării. În perioada 1998 2001 a fost deputat în Parlamentul organe de ma ini a Universită ii Tehnice a Moldovei, al cărei ef este din 1995, Republicii Moldova, pre edinte al Comisiei pentru Cultură, tiin ă, Învă ământ activită ii tiin ifi ce în calitate de pre edinte al Seminarului de profi l în sus ine i Mijloace de Informare în Masă. Între anii 2001 i 2004 a de inut func ia rea tezelor de doctor i doctor habilitat în tehnică. de Ministru al Ecologiei, Construc iilor i Dezvoltării Teritoriului. A fost expert Este autorul i coautorul a circa 440 de lucrări de specialitate, inclusiv la Programul European INTAS (1998 2006), copre edinte al Comisiei Mixte 27 de monografi i i manuale, între care: Transmisii planetare precesionale , Interguvernamentale Moldo Polone pentru Cooperare Comercială, Economi Chi inău, „ tiin a”, 1987; Principiile crea iei inginere ti, Chi inău, „ tiin a”, că, tiin ifi că i Tehnică (2001 2005), membru al Consiliului de Administrare al 1992; Manual de creativitate, Chi inău, „TehnicaInfo”, 2000; Inventica prac Centrului Regional de Mediu (2001 2004), coordonator al Republicii Moldova tică, Chi inău, „TehnicaInfo”, 2001; Transmisii planetare precesionale , Bucu pentru implementarea Programului de Aprovizionare cu Apă fi nan at de Ban re ti Chi inău, 1998; Organe de ma ini (partea I, 1999 i partea II, 2002), Bu ca Mondială (2003 2005), copre edinte al Conven iei Dunărene (2003 2004), cure ti; Proiectarea asistată de calculator în construc ia de ma ini, Chi inău, pre edinte al Consiliului de Administrare al Funda iei tiin ifi ce Na ionale din „TehnicaInfo”, 2001; Distrac ii plus cuno tin e, Chi inău, Editura UTM, 2004; Moldova (2005 2006), pre edinte al Consiliului Guvernamental pentru Energie Creativitate tehnică. Ghid practic, Chi inău, Editura UTM, 2005; Sisteme de Regenerabilă (2006 prezent). conversie a energiilor regenerabile . Universitatea Tehnică a Moldovei, Chi i Din anul 2004 este Pre edinte al Academiei de tiin e a Moldovei. nău, Editura „Tehnica Info” SRL, 2007; Antologia inven iilor (în 4 volume), Chi Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” inău, Editura „Bons Offi ces” SRL, 2011 .a. i a fost decernată în 1998. Rezultatele activită ii sale inova ionale s au materializat în 165 de inven ii elaborate în domeniile transmisiilor planetare precesionale, sistemelor de con versie a energiilor regenerabile i al jocurilor spa iale.
28 29 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Realizările sale în domeniul inventicii au fost apreciate cu diverse distinc ii. E CO BUNDUCHI Ludmila Valeriu DULGHERU este de inător al titlurilor „Inventator de Elită al României” (născută la 20 iunie 1945, Bu eni, Hânce ti) cl. I (1994) i „Inventator Emerit al Republicii Moldova” (1995), pentru merite doctor habilitat în medicină, profesor cercetător, deosebite în crea ia tehnică a fost distins cu Medalia de Aur „Henry Coandă” cercetător tiin ifi c principal în Laboratorul cl. I (România, 1996), este „Inovatorul anului” (2006), laureat a 45 de medalii obstetrică al Institutului de Cercetări tiin ifi ce de aur i de argint ale saloanelor interna ionale de inventică de la Bruxelles, în domeniul Ocrotirii Sănătă ii Mamei Belgia („EUREKA”, 1994 2010), Geneva, Elve ia (1999 2010), Casablanca, i Copilului, membră a Asambleei Academiei Maroc (1998), Pittsburgh, SUA (INPEX, 1996 2007) .a. de tiin e a Moldovei, pre edintă a Consiliului Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” tiin ifi c specializat pentru sus inerea tezelor i a fost decernată în 2004. de doctor i doctor habilitat în obstetrică i ginecologie
Ludmila E CO BUNDUCHI a absolvit cu men iune, în 1968, Facultatea Curativo Profi lactică a Institutului de Stat de Medicină din Chi inău. În 1969 începe activitatea profesională ca obstetrician ginecolog în Spitalul central ra ional din Nisporeni, din 1970 este medic de sector la Consulta ia nr. 2 pentru femei, apoi urmează reziden iatul la specialitatea „Obstetrică i ginecologie” la Maternitatea republicană din Chi inău. În perioada 1977 1986 activează în calitate de medic ef adjunct pe probleme curative la Maternitatea nr. 1, iar în 1986 1988 – medic ef adjunct al Spitalului Clinic Republican nr. 2 din Chi inău (Centrul Mamei i Copilului). În 1984 sus ine teza de doctor în tiin e medicale la Institutul de Obstetrică i Ginecologie „D.O. Ott” din Sankt Petersburg cu tema „Evaluarea comparati vă a opera iei cezariene intra i extraperitoneale”. Din 1988 Ludmila E CO BUNDUCHI ocupă, prin concurs, postul de efă a Departamentului tiin ifi c Obstetrică al Institutului de Cercetări tiin ifi ce în domeniul Ocrotirii Sănătă ii Mamei i Copilului, din 2003 până în 2010 este director, iar în prezent – cercetător tiin ifi c principal în Laboratorul obstetrică al institutului nominalizat. Sus ine în 1995 teza de doctor habilitat în medicină intitulată „Metode nemedicamentoase de profi laxie i tratament ale afec iunilor septico purulente în na terea prin cezariană”, devenind prima femeie obstetri cian din Republica Moldova care a ob inut titlul de doctor habilitat. Activitatea didactică o începe în 1986 la Universitatea de Stat de Medicină i Farmacie „Nicolae Testemi anu” în calitate de asistent universitar, ulterior profesor universitar la Catedra obstetrică i ginecologie. 30 31 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Rezultatele ob inute de Ludmila E CO BUNDUCHI în domeniul cercetă GHICAVÎI Victor rii dezvoltării i au găsit expresie în 272 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 14 ghiduri (născut la 11 august 1944, Mărcău i, Briceni) na ionale, 8 monografi i i 27 de inven ii brevetate i implementate în medicină. doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Face parte din colegiile de redac ie ale revistelor tiin ifi co practice „Buletin ef al Catedrei farmacologie i farmacologie clinică de perinatologie”, „Sănătatea publică i managementul în medicină”, „Curierul a Universită ii de Stat de Medicină i Farmacie medical”. Este conducător tiin ifi c a 11 teze de doctorat, dintre care 6 sus inu „Nicolae Testemi anu”, pre edinte al Societă ii te. Pentru activitatea fructuoasă în domeniul ocrotirii sănătă ii i pentru merite tiin ifi ce a Farmacologilor din Republica Moldova, deosebite în dezvoltarea tiin ei i pregătirea cadrelor de înaltă califi care i au laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, fost conferite Diploma de Recuno tin ă a A M, Diploma Guvernului Republicii Om Emerit al Republicii Moldova Moldova, medaliile „60 de ani ai A M” i „Dimitrie Cantemir”. Atât inven iile, cât i activitatea tiin ifi co practică a Ludmilei E CO În 1966 Victor GHICAVÎI a absolvit cu men iune Institutul de Stat de Me BUNDUCHI se axează pe câteva direc ii prioritare de stringentă actualitate: dicină din Chi inău, ob inând diploma de medic stomatolog. Din acela i an reorganizarea asisten ei medicale perinatale în baza modelelor occidentale înalt efi ciente, cu respectarea regionalizării i etapizării acesteia; elaborarea i î i începe secundariatul, devenind ulterior asistent la Catedra farmacologie perfectarea continuă a măsurilor nemedicamentoase, inclusiv implementarea a ISM (1966 1977). În 1971 sus ine teza de doctor în tiin e medicale, iar în tehnologiilor avansate ce in de profi laxia i tratamentul infec iilor în perioada 1978 teza de doctor habilitat în medicină cu tema „Corec ia farmacologică a perinatală; evaluarea impactului factorilor nocivi ai mediului ambiant asupra dereglărilor hemodinamice i regimului de oxigenare în hipotensiunile arteriale sănătă ii mamei i copilului; reducerea morbidită ii i mortalită ii infantile i ma acute”. În perioada 1977 1982 este conferen iar universitar la ISM, din 1989 – terne, reducerea invalidită ii mamei i copilului. profesor universitar. Participă la numeroase saloane de inventică: „AGEPI 1997”, Expozi ia In Pe parcursul anilor 1982 1988 Victor GHICAVÎI fondează, organizează i terna ională „MoldMedizin”, Expozi ia specializată „Know How Exchange ’98”, conduce Catedra farmacologie clinică a ISM. Din 1988 i până în prezent este Expozi ia femeilor inventatoare de la Geneva (Elve ia), „Expo Hanovra 2000”, ef al Catedrei farmacologie i farmacologie clinică a USMF „Nicolae Testemi (Germania), EIS „INFOINVENT” (Republica Moldova, Chi inău, 1999 2011), la anu”, exercitând concomitent, în perioada 1995 1999, func ia de ef al Labo expozi ii i forumuri din România, Rusia, Ucraina, China în cadrul cărora este ratorului de expertiză preclinică, clinică i supraveghere a medicamentelor al men ionată cu 5 medalii de aur, 2 de argint, 5 de bronz. De ine mai multe diplo Institutului Na ional de Farmacie. me de excelen ă i Ordinul Tehnico tiin ifi c i Cultural „Leonardo da Vinci”. Pentru contribu ie la dezvoltarea tiin ei i medicinei, în 1992 i se confe Este membră a Asambleei A M, pre edintă a Consiliului specializat pentru ră titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”. Devine în 1996 laureat al sus inerea tezelor DH 14.00.01; activează în mai multe foruri de specialitate Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul tiin ei i tehnicii, apoi, în i organiza ii ob te ti (Consiliul Na ional pentru coordonarea i monitorizarea 2004, al Premiului Na ional în domeniul tiin ei i tehnicii. Din 1996 este mem realizărilor Programului Na ional de promovare a modului sănătos de via ă, bru de onoare al Academiei de tiin e Medicale din România. Seminarul de profi l „Obstetrică i Ginecologie”, Consiliul tiin ifi c al IMSP Aria intereselor sale tiin ifi ce ine de cercetarea i elaborarea medica IC OSMC, Comisia de exper i i Comisia de atestare pentru obstetrică i gine mentelor noi, optimizarea tratamentului medicamentos al unor boli i stări pa cologie ale Ministerului Sănătă ii, Asocia ia Na ională a Femeilor Inventatoare tologice cu utilizarea noilor medicamente autohtone. Este specialistul principal din Republica Moldova, Funda ia „Ecoul Cernobâlului” .a.). în farmacologie al Ministerului Sănătă ii, pre edinte al Consiliului tiin ifi c spe Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” cializat „Farmacologie i farmacologie clinică”. i a fost decernată în 2000. 32 33 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Rezultatele activită ii lui Victor GHICAVÎI s au materializat în peste 400 de lucrări tiin ifi ce. Este autorul i coautorul a 64 de inven ii, 12 monografi i, 9 GUDUMAC Valentin manuale, 10 îndrumare de specialitate. A elaborat 14 preparate medicamen (născut la 4 mai 1941, Parcova, Edine ) toase originale cu ac iune antihipotensivă, adsorbantă, regeneratoare, citopro doctor habilitat în medicină, profesor universitar, tectoare, antimicrobiană, antifungică, hepatoprotectoare, imunomodulatoare. ef al Catedrei diagnostic de laborator clinic Printre monografi ile publicate se numără: Farmacologia remediilor hipertensi a Universită ii de Stat de Medicină ve (1974); Remedii hipertensive (1983); ocul traumatic. Aprecierea gravită ii i Farmacie „Nicolae Testemi anu”, i pronosticul rezultatelor (1986); Malforma iile congenitale ale cordului la copii Om Emerit al Republicii Moldova i farmacoterapia lor (1989); Traumele asociate ale toracelui i abdomenului (1990); Adaptarea, insufi cien a func iilor i ireversibilitatea referitor la proble Valentin GUDUMAC i a făcut studiile la Institutul de Stat de Medicină mele ocului (1992); Cardioreumatologia pediatrică (1998). Este semnatar din Chi inău, Facultatea Medicină Generală, încheindu le cu diplomă de merit al căr ilor: Ghid în farmacoterapie (pentru interni tii de sector, 1966); Ghid în (1964). Urmează apoi doctorantura la acela i institut i în 1969 sus ine teza farmacoterapia afec iunilor somatice la copii (1989); Ghid în farmacoterapia de doctor în tiin e medicale cu tema „Unii indici ai proceselor de oxidare i afec iunilor stomatologice (1990); Sinonimele, analogii i interac iunea medi reducere la ac iunea hexaclorbutadienei asupra organismului”. camentelor (1993); Dereglările ritmului cardiac la copii i farmacoterapia lor Activează la USMF „Nicolae Testemi anu” în calitate de asistent universitar (1993); Farmacologia medicamentelor simptomatice (1995); Ghid în farmaco la Catedra biochimie, apoi de lector superior, conferen iar i profesor univer terapia afec iunilor nespecifi ce ale organelor respiratorii la copii (1997); Farma sitar la Catedra diagnostic de laborator clinic. Din 1989 este prin cumul ef al coterapia afec iunilor stomatologice (ghid, 1997, 2002); Medica ia dereglărilor Laboratorului Central de Cercetări tiin ifi ce. În perioada 1970 1991 face mai circula iei cerebrale i periferice (1998); Manual de receptură (2000); Farma multe stagii tiin ifi ce la Institutul de Medicină „I. Secenov” i la Institutul Cen cologie (teste de autoevaluare, 2001); Farmacologie clinică (teste de autoeva tral de Perfec ionare a Medicilor din Moscova. În 1994 sus ine teza de doctor luare, 2000); Antibioterapie în ORL (2001); Îndreptar pentru medicul de profi l habilitat în medicină intitulată „Aspectele biochimice ale ac iunii biopreparate general în pediatrie (2001); Unele aspecte de utilizare ra ională a medicamen lor din microalge asupra organismului în normă i patologia experimentală”. telor (2002); Medicamentele i utilizarea lor ra ională (2004); Фа а Activitatea de cercetare s a concretizat în peste 380 de lucrări publicate а а а (2006) i al manualelor: Far în reviste de specialitate din ară i din străinătate, inclusiv 10 monografi i, 20 macologia (2009); Farmacologia clinică (2009); Medicamentul: benefi ciu sau de lucrări didactice. Este autorul a 34 i coautorul a peste 120 de inven ii, prejudiciu (2009); Farmacologia (2010). majoritatea fi ind implementate în sistemul Ministerului Sănătă ii (laboratoarele A întemeiat i implementat disciplina „Farmacologia clinică” în sistemul de de diagnostic clinic ale institu iilor curativo practice), complexul agroindustrial, învă ământ superior, serviciul „Farmacologia clinică” în sistemul de sănătate procesul didactico tiin ifi c al USMF „Nicolae Testemi anu”. din Republica Moldova. Ciclurile de lucrări prezentate de Valentin GUDUMAC la saloanele interna Este laureat al Premiilor Parlamentului (2003), Guvernului Republicii Mol ionale de inven ii de la Bruxelles, Belgia („EUREKA”, 1993 2010), Pittsburgh, dova (2007), Academiei de tiin e a Moldovei (2008, 2010) i al concursurilor SUA (INPEX, 1995 2008), Ia i, Bucure i, Cluj Napoca, România (1994 na ionale „Topul inova iilor 2009” i „Topul inova iilor 2010). 2010), Geneva, Elve ia (1998 2010), Sevastopol, Ucraina („Novoe vremea”, Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” 2006 2010) au fost men ionate cu 32 de medalii de aur i 12 medalii de argint i a fost decernată în 2005. i bronz. Este laureat al titlurilor onorifi ce „Om Emerit al Republicii Moldova”
34 35 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
(1996) i „Inventator de Elită al României” cl. I (1996), pentru merite deosebite GULEA Aurelian în crea ia tehnică este decorat cu Medalia de Aur „Henry Coandă” cl. I (Româ (născut la 28 mai 1946, Baraboi, Dondu eni) nia), Diploma i Crucea Regatului Belgiei în grad de Cavaler (2008). În 2005 i membru corespondent al A M, doctor habilitat s a conferit ordinul „Gloria Muncii”. în chimie anorganică, profesor universitar, n activitatea de cercetare este preocupat de mecanismele de ac iune a Î doctor honoris causa al Universită ii „Alexandru substan elor bioactive extrase din microalge asupra proceselor metabolice din Ioan Cuza” din Ia i, al Universită ii „George organism, de valen ele lor terapeutice i perspectivele de valorifi care a acestor Bacovia” din Bacău i al Universită ii substan e în profi laxia i, eventual, terapia afec iunilor hepatice, cardiovas din Bucure ti (România), membru al Academiei culare i patologia esutului osos. O altă direc ie a cercetărilor sale constă de tiin e din New York, laureat al Premiului în elaborarea metodelor de diagnostic precoce i supravegherea efi cacită ii Na ional în domeniul tiin ei i tehnicii al Republicii tratamentului diverselor maladii. Moldova, Om Emerit al Republicii Moldova În calitate de îndrumător al tinerelor talente a creat o echipă omogenă cu un poten ial în continuă desăvâr ire. coala profesorului Valentin GUDUMAC În 1964 1969 Aurelian GULEA este student la Facultatea de Chimie a a lansat până în prezent 15 tineri inventatori. Universită ii de Stat din Moldova. Urmează doctorantura la Institutul de Radiu „V.G. Khlopin” din Sankt Petersburg (1969 1972). În 1974 sus ine teza de doc Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” tor în chimie, specialitatea „Chimie anorganică”, la Institutul de Chimie Gene i a fost decernată în 2001. rală i Anorganică „N.S. Kurnakov” din Moscova, cu tema „Studiul proceselor de solvatare i complexare în solu iile de cobalt (II) prin metoda de rezonan ă magnetică nucleară 1H, 13 C, 14 N, 19 F, 35 Cl”, iar în 1991, în cadrul aceluia i insti tut – teza de doctor habilitat intitulată „Stereochimia complec ilor de cobalt cu liganzi chela i ce con in setul de atomi donori de azot, oxigen i sulf”. În decursul anilor 1972 1975 este lider al unui grup de cercetători de la Institutul de Chimie al A M. La Universitatea de Stat din Moldova lucrează în calitate de lector superior la Catedra chimie anorganică (1975 1986). Între anii 1979 i 1983 este invitat în calitate de profesor de chimie generală i spec troscopie atomică la Institutul Na ional de Chimie i Petrol din Algeria. În pe rioada 1986 1991 este conferen iar la USM, apoi profesor universitar (1992), ef al Catedrei chimie anorganică (din 1991) i chimie anorganică i fi zică (din 2003). Manifestă un interes deosebit fa ă de disciplinele predate (chimia anorganică, spectroscopia atomică, metode fi zice de cercetare) i fa ă de cursul special „Structura substan elor anorganice i coordinative”. Problematica cercetărilor sale tiin ifi ce o constituie spectroscopia de re zonan ă magnetică nucleară a complec ilor labili, stereochimia combina iilor coordinative i mecanisme de schimb inter i intramolecular ale elementelor 3d i p i utilizarea lor în medicină, zootehnie i biotehnologie. A publicat peste 1000 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 16 monografi i i manuale (4 în franceză i 1 36 37 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
în engleză). Este membru al colegiilor de redac ie ale unor cunoscute reviste Pentru rezultate valoroase în cercetare dezvoltare i se conferă prestigi de specialitate din ară i din străinătate: Journal of Enzyme Inhibition and Me oase distinc ii interna ionale. Este Cavaler, Ofi er, Comandor i Mare Ofi er dicinal Chemistry (Marea Britanie, Londra), Russian Journal of Coordination al Ordinului Regatului Belgiei „Mérite de l’Invention”, al Ordinului European Chemistry (Rusia, Moscova), Acta Universitatis Cibiensis (România, Sibiu), de Merit (Comunitatea Europeană, ACOEM), Ofi er al Ordinului Belgo Spa Chemistry Journal of Moldova (Republica Moldova, Chi inău) .a. niol de Merit, Cavaler i Comandor al Ordinului de Malta, de ine Medalia de Este autorul a circa 100 de inven ii brevetate privind sinteza dirijată a com Aur „Henry Coandă” (România) i Medalia de Aur „Promeritus Grand Prix” a bina iilor coordinative i a substan elor element proteice ale căror domenii de Comunită ii Europene pentru promovarea inventatorilor. La Saloanele inter implementare sunt: industria alimentară, zootehnia, medicina, farmaceutica, na ionale de inova ii, cercetări i transfer tehnologic de la Bruxelles, Geneva, biotehnologia, acvacultura, noile materiale cu proprietă i anticancer. Prin im Pittsburgh, Suzhou, Seul, Bangkok, Var ovia, Moscova, Zagreb, Casablanca, plementarea inven iilor sale în complexul zootehnic i în biotehnologie s a ob Manila, Sofi a, Bucure ti, Ia i, Budapesta, Cluj Napoca, Chi inău .a. inven iile inut un efect economic de circa 3 mln USD. prezentate de Aurelian GULEA au ob inut peste 200 medalii de aur, argint i Din 1991 i până în prezent face mai multe stagii la universită i din Fran a, El bronz. Este laureat a 3 medalii de aur ale OMPI. ve ia, România, Germania, Canada, Rusia. În 1992 devine vicepre edinte, iar din În anul 2008 este ales membru corespondent al A M. 2001 – pre edinte al Consiliului tiin ifi c specializat de conferire a titlurilor tiin ifi ce de doctor i doctor habilitat, pre edinte al Comisiei de exper i în chimie a CNAA. Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” Este participant la multiple granturi interna ionale în colaborare cu Universitatea i a fost decernată în 1996. Laval (Canada), Universitatea Lille, Universitatea „Paul Sabatier” (Fran a), Univer sitatea Lausanne (Elve ia), Universitatea Hassan II (Maroc), Universitatea „Babe Bolyai”, Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia i, Universitatea din Bucure ti (România), Universitatea Freiburg (Germania), Universitatea Rice (SUA). Cu începere din 1994, este coordonator na ional i membru al juriului inter na ional al Salonului Mondial „EUREKA” de Inova ii, Cercetări i Noi Tehnologii de la Bruxelles, iar din 1998 este delegat ofi cial i membru al juriului la Salonul Interna ional de Inven ii, Tehnici i Produse Noi de la Geneva. Este conducător de doctorat (doctor i doctor habilitat) la specialitatea „Chimia anorganică”, îndrumând până în prezent peste 20 de tineri cercetători în ob inerea acestor titluri tiin ifi ce. Activitatea laborioasă a lui Aurelian GULEA a fost apreciată cu mai multe distinc ii na ionale, inclusiv: Premiul Republican pentru Tineret în domeniul ti in ei i tehnicii (1978), ordinul „Gloria Muncii” (1995), titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova” (2001), Premiul Na ional în domeniul tiin ei i tehnicii (2004), Diploma de Onoare a Guvernului (2004), Premiile Parlamentului i Gu vernului în domeniul inventicii, Premiul Guvernului în domeniul tiin ei (2004), Premiul Academiei de tiin e a Moldovei, medalia „Dimitrie Cantemir”.
38 39 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
cerealiere păioase. Este de inătoare a Premiului Prezidiului A M (1998), a Di LUPA CU Galina plomei de Merit a Consiliului Suprem pentru tiin ă i Dezvoltare Tehnologică (născută la 6 aprilie 1951, Scoreni, Stră eni) (2006), a medaliei „Dimitrie Cantemir” (2011). A participat la saloanele na ionale i interna ionale de inventică de la Ge doctor habilitat în biologie, neva (1999), Bucure ti (1999), Chi inău (1999 2005), Ia i (2003 2010), Cluj efă a Laboratorului genetică aplicată Napoca (2008), Suzhou (2008), la care a ob inut mai multe medalii de aur, al Institutului de Genetică i Fiziologie bronz i diplome de men iune, inclusiv Diploma „Cea mai bună inventatoare” a Plantelor al Academiei de tiin e a Moldovei în cadrul EIS „INFOINVENT 2003” (Chi inău).
Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” În 1974 Galina LUPA CU a absolvit Facultatea de Biologie i Pedologie a i a fost decernată în 2001. Universită ii de Stat din Moldova cu diplomă de men iune. În 1987 sus ine teza de doctor în biologie cu tema „Elucidarea specime nelor de soia rezistente la fuzarioză i factori abiotici de mediu” (în or. Minsk, Belarus). Teza de doctor habilitat în biologie cu genericul „Bazele imunogene tice ale rezisten ei culturii triticale la fuzarioză” o sus ine în 1999 la Moscova. Cercetările sale sunt axate pe elucidarea mecanismelor genetice de inter ac iune plantă patogen la diverse niveluri de organizare biologică i pe studiul corelativ al rezisten ei genetice la factori biotici i abiotici, elaborarea bazei genetice a selec iei epistatice i sistemului tehnologico informa ional de proce sare a datelor experimentale. În realizarea acestor cercetări Galina LUPA CU acordă o aten ie deosebită elaborării noilor metode i procedee de determi nare i sporire a rezisten ei plantelor la diferite boli, în special la cele fungice. Participă la elaborarea unor inven ii perspicace din punctul de vedere al modernizării proceselor de ameliorare, dintre care se remarcă: metoda de apreciere a rezisten ei triticalelor la fuzarioză radiculară în baza marcherilor ADN; metodele in vitro de testare a reac iei embrionilor imaturi de culturi păioa se la metaboli ii ciupercilor Fusarium; procedeele de sporire a rezisten ei grâu lui i porumbului la fuzarioză, a căror aplicare diminuează de 3 4 ori consumul de fungicide. Inven iile elaborate se utilizează atât la sporirea productivită ii i rezisten ei culturilor triticale, grâului, secarei la fuzarioză, cât i la accelerarea proceselor ameliorative. Este autoarea i coautoarea a 320 de publica ii tiin ifi ce care au apărut în ară i peste hotare, printre care 5 monografi i, 1 catalog, 2 recomandări metodice, 38 de inven ii brevetate, posedă 3 adeverin e pentru soiuri de culturi
40 41 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
elaborate, brevetate i implementate noi compozi ii pentru tencuirea suprafe LUPA CU Tudor elor interioare i exterioare ale clădirilor. În anul 2009 la S.A. „Monolit” i SRL (născut la 2 martie 1950, Flămânzeni, Sângerei) ODGON au fost construite i date în exploatare linii tehnologice de producere doctor habilitat în chimie, profesor cercetător, a noilor materiale de construc ie, mai ieftine i mai efi ciente, în baza brevetelor director al Institutului de Chimie al A M, de inven ie elaborate de Tudor LUPA CU . laureat al Premiului de Stat în domeniul tiin ei, A fost elaborată concep ia de scindare oxidativă a polimerilor naturali i de tehnicii i produc iei, formare a compu ilor biologic activi, eviden iate grupele func ionale i princi Om Emerit al Republicii Moldova piile active ale substan ei biologic active Enoxil. S au elaborat i brevetat noi produse farmaceutice în baza substan ei biologic active Enoxil. Preparatele Tudor LUPA CU a absolvit Facultatea de Chimie a Universită ii de Stat medicamentoase produse la ÎM „Farmaco” SA au fost testate în 4 clinici repu din Moldova în 1972. În perioada anilor 1974 1977 a făcut doctorantura în blicane din mun. Chi inău. Rezultatele ob inute au demonstrat că preparatele cadrul Institutului de Chimie Coloidală i Chimie a Apei al Academiei de ti medicamentoase ob inute în baza substan ei biologic active Enoxil manifestă in e a Ucrainei, unde, în anul 1981, sus ine teza de doctor în chimie intitulată efecte curative de înaltă efi cien ă în cazul bacteriozelor i micozelor umane „Elaborarea teoriei i practicii purifi cării apelor reziduale de coloran i” . După în procesul de regenerare a plăgilor termice, fi zice i chimice, în tratamentul fi nalizarea doctoranturii este reangajat la Institutul de Chimie al A M în cali plăgilor postoperatorii i leziunilor postradiante la pacientele cu afec iuni on tate de inginer coordonator, apoi devine cercetător tiin ifi c inferior, superior, cologice, precum i în tratamentul leziunilor traumatice ale esuturilor moi i coordonator. În anul 1991 este ales în func ia de ef al Laboratorului de chimie afec iunilor infl amatorii ale regiunii maxilo faciale la copii. ecologică, iar în anul 1995 în cea de director tiin ifi c al Institutului de Chimie al Munca sa de cercetare s a materializat în peste 550 de lucrări tiin ifi ce A M. Din anul 2001 de ine func ia de director al Institutului de Chimie al A M. publicate, inclusiv 5 monografi i, 54 de inven ii i rapoarte la 75 de forumuri Teza de doctor habilitat cu titlul „Studii fi zico chimice ale cărbunilor activi tiin ifi ce din ară i de peste hotare, profesorul Tudor LUPA CU fi ind cunos ob inu i din materie primă vegetală i utilizarea lor” o sus ine în anul 2000 la cut ca specialist de certă valoare în mediul tiin ifi c na ional i interna ional. Consiliul tiin ifi c Specializat de pe lângă Universitatea de Stat din Moldova. A activat în diverse foruri tiin ifi ce: membru al Comisiei de exper i în chimie a Prin activitatea sa tiin ifi că Tudor LUPA CU se impune ca un savant cu renume în domeniul chimiei fi zice, protec iei mediului înconjurător i folosi CNAA (2001 2005) i al Comisiei de Atestare a CNAA (2006 2008); din 2000 rii ra ionale a resurselor naturale. A elaborat concep ia de sinteză dirijată a este membru al Consiliului tiin ifi c pe probleme de adsorb ie i cromatografi e adsorban ilor carbonici cu proprietă i programate prin dirijarea tehnologiei de al Academiei de tiin e din Rusia, iar din 2004 – al Asambleei A M. A fost activare i a agen ilor chimici de tratare a materiei lemnoase. În baza acesteia copre edinte i membru al comitetelor de organizare ale mai multor conferin au fost elaborate i brevetate noi sortimente de adsorban i carbonici i ca e tiin ifi ce interna ionale de la Chi inău, Bucure ti, Moscova, Kiev, Odesa, talizatori pentru detoxifi carea organismului uman i protec ia mediului. A fost Lvov, Riga etc. A ob inut prin concurs 21 de proiecte interna ionale i 10 pro stabilită chimia suprafe ei noilor adsorban i carbonici i a mecanismelor de iecte na ionale, în calitate de conducător de echipă, care au fost realizate în interac iune imobilizare transformare ale poluan ilor organici i anorganici pe colaborare cu savan i din România, SUA, Fran a, Germania, Elve ia, Spania, suporturi catalitice. Ca rezultat, au fost elaborate tehnologii de potabilizare a Norvegia, Austria, Rusia, Ucraina. apelor naturale i de purifi care a apelor reziduale. Profesorul Tudor LUPA CU participă activ la pregătirea cadrelor de înaltă Pe parcursul anilor studiază proprietă ile fi zico chimice i mecanice ale califi care. Cu începere din anul 1997, ine cursuri speciale la Facultatea de noilor materiale de construc ie, ob inute în baza materiei prime locale. Sunt Chimie i Tehnologie Chimică a USM. Sub conducerea sa au fost sus inute
42 43 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
3 teze de doctor habilitat i 3 teze de doctor în chimie. Este conducător tiin ifi c a 3 doctoranzi. Meritele sale în domeniile profesate au fost înalt apreciate: este laureat al ODAGIU tefan (născut la 20 octombrie 1965, Zâmbreni, Ialoveni) Premiului de Stat în domeniul tiin ei, tehnicii i produc iei (1996), al Premiului Pre edin ilor Academiilor de tiin e din Ucraina, Belarus i Moldova (2000), doctor în tehnică, de două ori laureat al Premiului A M (2000, 2009), Om Emerit al Republicii pre edinte al Companiei „Vinex Victoria”, Moldova (2000), de inător al medaliilor „60 de ani ai A M” (2006), „În slujba Om Emerit al Republicii Moldova, Patriei” (2006), „Dimitrie Cantemir” (2010), Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii” (2010). În cadrul concursului na ional „Topul inova iilor” ob ine locul I în 2009 i locul trei în 2010. În anul 1990 tefan ODAGIU a absolvit cu men iune Institutul Politehnic Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” din Chi inău, fi ind de inător al Bursei de Merit. Imediat după absolvire î i în i a fost decernată în 2009. cepe activitatea profesională la Fabrica Experimentală de Vinuri din Bardar, actualmente SA „Vinăria Bardar”, în calitate de inginer tehnolog, în 1991 este ales în func ia de inginer ef, iar în perioada 1998 2001 este director general al SA „Vinăria Bardar”. Concomitent, în 1990, sus ine examenele de admitere i este înmatriculat la doctorantura UTM, specialitatea „Tehnologia produselor fermentării băuturi lor alcoolice i analcoolice”, pe care o absolvă în 1994, sus inând ulterior teza de doctor în tehnică. În decursul anilor 1997 2000 face studii suplimentare de instruire în do meniul managementului, marketingului i managementului fi nanciar în cadrul programului de stagiu al managerilor întreprinderilor din Republica Moldova peste hotare „Planul Marshall” i urmează cursurile de management fi nanciar la „Business Center” din Republica Moldova. Rezultatele în domeniul cercetării dezvoltării s au materializat în elabora rea i implementarea unor noi produse i tehnologii inova ionale în produc ie, precum i în cele peste 70 de lucrări tiin ifi ce publicate i în brevetele de inven ie ob inute. Este autorul tehnologiilor noi i al documenta iei normativ tehnice i tehnologice de producere a renumitelor produse alcoolice: brandy „Botna”, divinuri „Cezar”, „Marshall”, vin cu denumire de origine „Aligote de Bardar” .a., men ionate la concursurile na ionale i interna ionale de vinuri cu 27 de medalii de aur, argint i bronz, cu „Trofeul interna ional pentru cali tate” (1997, Fran a), „Trofeul pentru activitate inovatoare în oenologie” (2000, Rusia). tefan ODAGIU a contribuit substan ial la organizarea renovării teh
44 45 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI nico tehnologice i implementarea planului strategic de dezvoltare a SA „Vi PRISĂCARU Viorel năria Bardar”. Ca urmare, întreprinderea a înregistrat o cre tere a vânzărilor, (născut la 26 martie 1946, Ga par, Edine ) rentabilită ii economice i productivită ii muncii de 3 4 ori, devenind lider al doctor habilitat în medicină, profesor universitar, industriei vinicole. prorector pentru activitatea tiin ifi că Meritele sale în domeniile profesate, în cercetare i în inventică au fost al Universită ii de Stat de Medicină i Farmacie înalt apreciate. De ine titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova” (1995), „Nicolae Testemi anu”, epidemiolog principal a fost desemnat „Businessmanul anului 2000”, este Cavaler al Ordinului al Republicii Moldova, pre edinte al Societă ii „Gloria Muncii” (2001) i Comandor al Ordinului Regatului Belgiei „Mérite de tiin ifi ce a Epidemiologilor i Microbiologilor, l’Invention” (2003), laureat al Medaliei de Aur a Comunită ii Europene pentru Om Emerit al Republicii Moldova promovarea inven iilor (2005). La saloanele interna ionale de inventică de la Bruxelles (Belgia), Geneva (Elve ia), Pittsburgh (SUA), Sofi a (Bulgaria), Bucu Viorel PRISĂCARU a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chi inău. re ti (România) inven iile sale au fost men ionate cu 12 medalii de aur, 3 de S a consacrat tiin ei din timpul studen iei, efectuând mai multe cercetări, in argint i 2 de bronz. clusiv „Studiul asupra rolului savan ilor în dezvăluirea esen ei epidemiilor ca În perioada 2002 2003 a fost viceprim ministru, ministru al economiei al fenomene naturale”. Republicii Moldova, iar în prezent este pre edinte al Companiei „Vinex Vic După absolvirea institutului a fost înmatriculat la doctorantură, Catedra toria” i continuă activitatea tiin ifi că în cadrul A M (Institutul de Microbiolo epidemiologie, îndrumat de prof. E. leahov, savant cu renume mondial în gie i Biotehnologie), UTM i INVV, orientată spre elaborarea unor tehnologii epidemiologie, în special în studierea antraxului. În 1973 Viorel PRISĂCARU avansate, inova ionale de ob inere a produselor noi analcoolice i alcoolice sus ine teza de doctor în tiin e medicale cu tema „Epidemiologia i perspec sanogene. tiva eradicării antraxului în Moldova”. În acela i an ocupă prin concurs postul Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” de asistent la Catedra epidemiologie, iar în scurt timp devine lector superior, i a fost decernată în 2005. conferen iar la aceea i catedră. În perioada 1987 1989 a urmat postdoctora tul, iar în 1990 sus ine teza de doctor habilitat în medicină cu tema „Optimiza rea supravegherii epidemiologice în zooantroponoze”. În acela i an este ales prin concurs la USMF „Nicolae Testemi anu” ef al Catedrei epidemiologie i al Laboratorului infec ii intraspitalice ti. În 1991 i se conferă gradul didactic de profesor universitar. Efectuează mai multe studii valoroase în epidemiologia antraxului, rabiei, leptospirozelor, salmonelozelor, HIV/SIDA, infec iilor nosocomiale etc. – pa tologii frecvente în Republica Moldova. Cercetările sale au condi ionat elabo rarea unui sistem de supraveghere epidemiologică la nivel na ional, materi alizându se în peste 350 de lucrări tiin ifi ce publicate, inclusiv 5 monografi i. Pentru ciclul de lucrări: „Epidemiologia, modelarea, pronosticarea i suprave gherea epidemiologică la leptospiroze în Republica Moldova” este distins cu Premiul Academiei de tiin e a Moldovei (1996).
46 47 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Sub conducerea sa, în Laboratorul infec ii intraspitalice ti al USMF „Ni membru al Consiliului de Exper i al Ministerului Sănătă ii i al Sec iei tiin e ale colae Testemi anu” au fost efectuate numeroase studii asupra proprietă ilor naturii i ale vie ii a A M. antimicrobiene i antifungice ale substan elor indigene de origine sintetică i Pentru merite deosebite în dezvoltarea tiin ei autohtone, în anul 1999 i se naturală. În consecin ă, au fost depistate i brevetate peste 30 de substan e conferă titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”. Este decorat cu me autohtone cu proprietă i antibacteriene, antifungice i tuberculostatice foarte dalia „Meritul Civic” (1995), cu medalia „Dimitrie Cantemir” (2006) i cu ordinul pronun ate i inofensive, care pot constitui baza extinderii arsenalului de re „Gloria Muncii” (2010). medii antibacteriene, antifungice i antituberculoase, precum i a producerii În perioada 2001 2003 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, lor la scară na ională din materie primă locală. Este autorul i coautorul reme membru al Comisiei pentru tiin ă, Învă ământ, Cultură, Tineret i Mijloace de diilor medicamentoase Izofural în solu ie i unguent, Unguent antibacterian i Informare în Masă. antifungic, Cimpelsept. Pentru realizări performante în domeniul inova ional i elaborarea preparatelor antibacteriene este distins cu Premiul A M (2006), Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” Diploma Guvernului Republicii Moldova (2007); în 2009 este desemnat „Sa i a fost decernată în 2002. vantul anului”, cu acordarea Premiului A M. A participat la saloanele interna ionale de inventică de la Budapesta, Unga ria („GENIUS”, 1999), Geneva, Elve ia (1999 2009), Bruxelles, Belgia („EURE KA”, 2000 2010), Bucure ti, România („INVENTIKA”, 1999 2009), Ia i, Româ nia („INVENTICA”, 2002 2010), Moscova, Rusia („ARHIMEDE”, 2004 2010), Chi inău, Republica Moldova („INFOINVENT”, 1999 2009), Cluj Napoca, Ro mânia („PRO INVENT”, 2008 2011), Sevastopol, Ucraina („Novoe vremea”, 2007 2010), Suzhou, China (2008), unde inven iile sale au fost apreciate cu 30 de medalii de aur, 13 de argint, 12 de bronz i cu peste 40 de diplome de gr. I, II i III. Este de inător al Premiului Mare al AGEPI („INFOINVENT”, Chi inău, 2004), al Marelui Premiu „Pentru contribu ii de excep ie în dezvoltarea i promovarea inventicii” („PRO INVENT”, Cluj Napoca, 2009), al Premiului Guvernului Republicii Moldova („INFOINVENT”, Chi inău, 2009), al ordinului Regatului Belgiei „Mérite de l’Invention” („INVENTICA”, Ia i, 2010). Din 1991 i până în prezent, Viorel PRISĂCARU de ine postul de pro rector pentru activitatea tiin ifi că al USMF „Nicolae Testemi anu”, perioadă în care universitatea a înregistrat cei mai înal i indicatori în domeniul cercetărilor tiin ifi ce i al inven iilor. În anul 2005, pentru activitate inova ională productivă, USMF „Nicolae Testemi anu” a fost distinsă cu Trofeul Organiza iei Mondiale de Proprietate Intelectuală (Geneva), iar în anul 2007 – cu Trofeul AGEPI pen tru inovare i creativitate. Pe parcursul anilor 1991 2001 a fost membru al Con siliului Suprem pentru Cercetare i Dezvoltare Tehnologică. Actualmente este membru al Senatului i al Consiliului tiin ifi c al USMF „Nicolae Testemi anu”,
48 49 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
RUDIC Valeriu Bangkok, Thailanda (2008) au fost men ionate cu 176 de medalii de aur, 74 de (născut la 18 februarie 1947, Talmaza, tefan argint, 24 de bronz, precum i cu 26 de premii speciale. Vodă) Este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul tiin ei, tehnicii i produc iei, al Premiului Parlamentului Republicii Moldova (1999) i academician, membru titular al A M, al Premiului Guvernului Republicii Moldova (2002), de inător al titlurilor ono profesor universitar, director al Institutului rifi ce „Om Emerit al Republicii Moldova” (2000) i „Inovatorul anului” (2004), de Microbiologie i Biotehnologie al Academiei al Medaliei de Aur „Henry Coandă” (România), al medaliilor „Pentru merite de tiin e a Moldovei, laureat al Premiului deosebite în inventică” (Rusia) i „Dimitrie Cantemir” (A M), Cavaler al Ordi de Stat al Republicii Moldova în domeniul nului „Gloria Muncii”. Pentru merite în domeniile profesate i pentru rezultate tiin ei, tehnicii i produc iei, valoroase în cercetare dezvoltare i au fost conferite înalte distinc ii europene Om Emerit al Republicii Moldova i interna ionale. De ine Medalia de Aur a Comunită ii Europene „Promeritus Valeriu RUDIC a absolvit Facultatea de Medicină Generală a Institutului Grand Prix”, Medalia „Courtoisie Européenne”, Ordinul pentru tiin ă „Meritul de Stat de Medicină din Chi inău. Doctoratul în medicină l a sus inut în 1974 european”, este Comandor i Mare Ofi er al Ordinului „Mérite de l’Innovation”, cu teza intitulată „Elaborarea expres metodelor de diagnostic de laborator al Comandor i Mare Ofi er al Ordinului „Mérite de l’Invention” (Belgia), Coman holerei”. În 1990 sus ine teza de doctor habilitat în biologie „Bazele biotehnolo dor al Ordinului de Malta, Cavaler al Marii Cruci a Ordinului „Sf. Andrei”, Cava gice de ob inere a biomasei de microalge i perspectivele utilizării ei”. ler al Marii Cruci a Ordinului „Sf. Ioan de Ierusalim”, laureat a două premii ale Este fondatorul Laboratorului Interdepartamental de Cercetări tiin ifi ce Organiza iei Mondiale de Proprietate Intelectuală. „Fotomicrobiologie” i al colii tiin ifi ce „Ficobiotehnologie”. A pregătit 38 de Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” doctori în tiin e, inclusiv 8 doctori habilita i. i a fost decernată în 1996. Membru titular al A M, al Academiei Româno Americane de Arte i tiin e, al Academiei de tiin e din New York, Valeriu RUDIC a marcat prin cercetările sale o nouă direc ie în biotehnologia modernă: sinteza orientată a substan e lor bioactive i ob inerea unor produse microbiene pre ioase pentru medicină, agricultură i alte domenii ale economiei. A publicat peste 900 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 24 de monografi i i lucrări didactice, este autorul a circa 250 de inven ii brevetate. Multe dintre inven iile sale se aplică în Republica Moldova, Federa ia Rusă, Ucraina i România în domeniul ocrotirii sănătă ii, în agricultură i alimenta ie. Ciclurile de lucrări prezentate de Valeriu RUDIC la saloanele interna ionale de inventică de la Bruxelles, Belgia („EUREKA”, 1993 2010), Geneva, Elve ia (PALEXPO, 1996 2011), Pittsburgh, SUA (INPEX, 1996 2005), Casablanca, Maroc (1996 1998), Sofi a, Bulgaria (1996 1997), Ia i, România (1994 2010), Bucure ti, România (1997 2010), Manila, Filipine (1998), Moscova, Rusia („ARHIMEDE”, 2001 2011), Suzhou, China (2008), Seul, Coreea (2009 2010),
50 51 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
SPÎNU Constantin SAMUSI Nina (născut la 19 martie 1950, Nicoreni, Râ cani) (născută la 1 mai 1927, Nemirov, reg. Vini a, Ucraina) doctor habilitat în medicină, profesor universitar, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, virusolog principal al Ministerului Sănătă ii, laureată a Premiului de Stat al Republicii vicedirector pentru probleme de tiin ă i inovare Moldova în domeniul tiin ei, Om Emerit al Centrului Na ional de Sănătate Publică, al Republicii Moldova membru al Asambleei A M, membru activ al Academiei de tiin e din New York, Om Emerit al Republicii Moldova Nina SAMUSI i a făcut studiile la Facultatea de Chimie a Universită ii de Stat din Moldova, activând din anul 1952 în cadrul aceleia i universită i – ini Constantin SPÎNU a absolvit cu eminen ă Institutul de Stat de Medicină ial în func ia de laborantă, apoi de conferen iară, profesor universitar, efă a din Chi inău. Pe parcursul doctoranturii sus ine teza de doctor în tiin e me Catedrei chimie anorganică. Pe parcursul activită ii predă disciplinele „Chimia dicale (1977) la Institutul de Virusologie „D.I. Ivanovski” din Moscova cu tema generală”, „Chimia anorganică” i cursul special „Structura electronică i reac „Studierea infec iei herpetice cronice in vitro i in vivo”. Concomitent cu eva tivitatea combina iilor complexe”. luarea particularită ilor de formare i dezvoltare a infec iei herpetice cronice, În 1959 sus ine teza de doctor în chimie cu tema „Dioximinele cobaltului modalită ilor de diagnostic i tratament modern, autorul demonstrează i ar trivalent” (Chi inău), iar în 1976 – pe cea de doctor habilitat intitulată „Reac ii de substitu ie în dioximinele de cobalt” (Sankt Petersburg). În 1979 i se conferă gumentează în premieră prezen a însu irilor oncogene la acest virus, rela iile gradul didactic de profesor universitar. de sinergism cu alte virusuri oncogene, semnifi ca ia statusului interferonic la Concomitent cu activitatea didactică, Nina SAMUSI efectuează multiple cer bolnavi i rolul lui în declan area, dezvoltarea i stoparea infec iei herpetice cetări tiin ifi ce. A publicat pe parcurs circa 400 de lucrări tiin ifi ce, este autoarea primare, cronice i recidivante. a 50 de inven ii i a manualului Reac ii de substitu ie ale compu ilor coordinativi ai Î i continuă activitatea tiin ifi co didactică la Institutul de Cercetări în Igie cobaltului (1979), în care sunt expuse bazele teoretice ale compu ilor coordinativi. nă i Epidemiologie (1977 1995), participând la elaborarea unor noi procedee Investiga iile sale se axează pe două direc ii principale. Prima se referă la de diagnostic paraclinic al infec iilor virale i de supraveghere epidemiologică sinteza i proprietă ile medico biologice ale compu ilor coordinativi cu ac iune a enterovirozelor, hepatitelor virale, poliomielitei, gastroenteritelor de origine antimicotică i antitifi că. Cercetările respective le a efectuat în colaborare cu virală, gripei, paragripei etc. În 1991, la Institutul de Cercetări tiin ifi ce în Epi prof. V. Prisăcaru (Laboratorul de epidemiologie i imunologie al USMF „Nico demiologie i Boli Infec ioase „L. Groma evski” din Kiev, sus ine teza de doc lae Testemi anu”), iar rezultatele ob inute s au materializat în 20 de brevete de tor habilitat în medicină intitulată „Enterovirusurile în mediul ambiant i sem inven ie. Cea de a doua direc ie o constituie sinteza compu ilor coordinativi nifi ca ia lor epidemiologică ”, consacrată elaborării unor modele matematice heterometalici care pot servi ca reagen i ini iali în procesul de piroliză, efectuat pentru pronosticarea situa iei epidemiologice în baza nivelului de impurifi care la temperaturi joase cu ob inerea ceramicilor oxidice. a obiectelor hidrologice din mediul ambiant cu virusuri intestinale. În cadrul Pentru merite deosebite în dezvoltarea tiin ei i s a conferit titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”, este laureată a Premiului de Stat al Repu acestor cercetări Constantin SPÎNU, împreună cu V. Ghidirim, P. Scofer ă, blicii Moldova în domeniul tiin ei. A participat la mai multe saloane na ionale i P. Iarovoi .a. descoperă un nou marcher al virusului poliomielitic, nesemnalat interna ionale de inventică în cadrul cărora i au fost acordate diverse distinc ii. în literatura de specialitate. Descoperirea a condus la elaborarea unei metode originale de diferen iere a tulpinilor de virus poliomielitic în virusuri sălbatice, Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” intermediare i vaccinale. 52 i a fost decernată în 2000. 53 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Realizările ob inute în baza activită ilor de cercetare dezvoltare, inclusiv a Paris, Sevastopol, Beijing, Seul, Novi Sad, Zagreb, unde ob ine: Premiul Gu brevetelor de inven ie, au fost valorifi cate în economia na ională (practica me vernului i Parlamentului Republicii Moldova; Grand Prix, Ia i, România, 2002; dicală) prin elaborarea i implementarea Programelor na ionale de combatere Marele Premiu, Bucure ti, Ia i, Cluj Napoca (România), 2005 2011; zeci de i lichidare a poliomielitei, hepatitelor virale B, C, D, HIV/SIDA, enterovirozelor, medalii de aur, argint i bronz; Cupe de apreciere; Crucea Regatului Belgiei în Programului na ional de imunizări, Planului na ional de interven ie în probleme grad de Cavaler i Ofi er. de gripă aviară etc. Aceste realizări au fost înalt apreciate de Organiza ia Mon Sub egida prof. univ. Constantin SPÎNU, în calitate de conducător i con dială a Sănătă ii. Datorită lor, Republica Moldova este una din primele ări din sultant, au fost realizate 14 teze de doctor i doctor habilitat în tiin e medicale Europa de Est declarată în anul 2002 ară liberă de poliomielită. Pentru merite (biologice) privind optimizarea diagnosticului, supravegherii epidemiologice, în domeniul dat, Constantin SPÎNU este men ionat cu Certifi catul de Aprecie tratamentului i profi laxiei infec iilor preponderent de geneză virală. Aces re i Insigna de Aur ale Organiza iei Mondiale a Sănătă ii. te activită i de cercetare dezvoltare, focusate asupra infec iilor emergente i În colaborare cu savan i de la Institutul de Genetică i Fiziologie a Plan reemergente, sunt prioritare pentru Republica Moldova i au un impact socio telor al A M, Institutul Na ional de Farmacie i USMF „Nicolae Testemi anu” economic extrem de valoros. (prof. dr. hab. P. Chintea, prof. dr. hab. P. Iarovoi, prof. dr. hab. V. Valica, prof. Pentru muncă fructuoasă i rezultate remarcabile în activitatea de cerce dr. V. Pântea, prof. dr. hab. T. Holban, conf. univ. dr. L. Bîrca, ef de labora tare dezvoltare i inovare este decorat cu medalia „Meritul Civic”, i se conferă tor dr. Ig. Spînu) a elaborat un ciclu de inven ii al căror obiectiv îl constituie titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”, devine laureat al Premiului produsele medicamentoase terapeutice (pacovirina, capsicozida, pavstimul) A M „Savantul Anului” (2008). de origine vegetală cu ac iune antivirală, imunomodulatoare, interferonogenă, antioxidantă etc. Utilizarea acestora, în special a pacovirinei, în tratamentul Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” hepatitelor virale acute i cronice B, C i D, al gripei, paragripei i al infec iei i a fost decernată în 1999. cu herpes s a soldat cu rezultate remarcabile, confi rmate atât pe plan na ional, cât i interna ional. Actualmente, preparatul medicamentos autohton pacoviri na este fabricat în serie la ÎM „Farmaco” SA i este inclus în Protocoalele cli nice na ionale de diagnostic, tratament i profi laxie a hepatitelor i altor infec ii de geneză virală, impactul economic al implementării acestuia în tratamentul i profi laxia infec iilor virale estimându se în milioane de lei. Profesorul universitar Constantin SPÎNU participă activ, în calitate de co ordonator, consultant i executor, la diferite programe na ionale i interna io nale în valoare de milioane de dolari privind fortifi carea sănătă ii publice prin elaborarea i implementarea măsurilor de prevenire pentru hepatitele virale B, C i D, gripa aviară (pandemică), HIV/SIDA etc., ob inute prin concurs. Este autorul a 620 de lucrări tiin ifi ce, printre care 16 monografi i, manuale i ghiduri, 80 de articole publicate în reviste de prestigiu de peste hotare, a numeroase brevete de inven ie. Participă activ, inclusiv în calitate de coor donator interna ional, la Saloanele interna ionale de inventică de la Chi inău, Bucure ti, Ia i, Cluj Napoca, Bruxelles, Moscova, Geneva, Casablanca, Sofi a,
54 55 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Activitatea Anastasiei TEFÂR Ă s a materializat în circa 240 de lucrări TEFÂR Ă Anastasia tiin ifi ce, inclusiv o monografi e, 120 de articole în reviste de prestigiu i 90 de (născută la 23 decembrie 1943, Fântâna Albă, Edine ) rapoarte la diferite forumuri de specialitate din ară i de peste hotare. Este doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, coautoarea a 5 monografi i, a 4 bro uri i a unei culegeri de lucrări de laborator efă a Laboratorului nutri ia minerală i regimul la fi ziologia plantelor pentru institu iile de învă ământ superior. Este membră hidric al plantelor al Institutului de Genetică a Consiliului director al Societă ii „Fiziologia i Biochimia Plantelor”, secretar i Fiziologie a Plantelor al Academiei tiin ifi c al Consiliilor tiin ifi ce specializate DH 08.03.00.12, participă activ la de tiin e a Moldovei pregătirea cadrelor tiin ifi ce prin doctorantură. De ine 22 de brevete de inven ie în domeniul fi ziologiei plantelor. A par ticipat la realizarea conven iilor de colaborare tiin ifi că (Bulgaria, Ungaria), Anastasia TEFÂR Ă a absolvit în 1965 Institutul Pedagogic din Tiras contractelor economice (Rusia), la implementarea noilor procese tehnologice pol, după care, în anii 1965 1972, este asistentă la Catedra fi ziologia plantelor i utilaje. Lucrările Anastasiei TEFÂR Ă sunt citate de cercetători din dife în cadrul aceluia i institut. În 1975 face doctorantura la Institutul de Fiziologie rite ări. Elaborările sale tiin ifi co aplicative au fost men ionate la saloanele a Plantelor al A M i ob ine titlul tiin ifi c de doctor în biologie la specialitatea interna ionale de inven ii cu 5 medalii de aur, 5 de argint, 5 de bronz, Marele „Fiziologia plantelor”, iar din 1992 este doctor habilitat în biologie. Premiu al AGEPI i cu alte distinc ii. Pe parcursul a 38 de ani activează la Institutul de Fiziologie a Plantelor Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” (actualmente Institutul de Genetică i Fiziologie a Plantelor) al A M în ca i a fost decernată în 2004. litate de cercetător tiin ifi c coordonator, cercetător tiin ifi c principal, efa grupului de crea ie „Adaptogeneza”, efa Laboratorului nutri ia minerală i regimul hidric al plantelor. Cercetările sale au fost orientate spre evaluarea sistemelor de autoreglare a homeostazei hidrice la plantele de cultură, adap tării i rezisten ei acestora la secetă, exces de umezeală în sol, la fl uctua ia extremă a umidită ii i temperaturii. Investiga iile tiin ifi ce curente se referă la elucidarea sistemelor de reglare a func iilor organismului vegetal integral (trofi că, hormonală, electrică), a rolului centrelor dominante i gradien ilor fi ziologici în adaptarea plantelor la condi iile nefavorabile de umiditate, re ac iilor primare de răspuns i declan ării stării de stres (reorganizarea sis temelor membranare, modifi carea sintezei proteinelor, metaboli ilor de stres i compu ilor protectori); a demonstrat func ia impulsului hidraulic în activi zarea enzimelor de protec ie antioxidantă în condi ii de secetă i dependen a afectărilor oxidative de capacitatea plantei de autoreglare a homeostazei apei; efectuează cercetări subordonate prospec iunii căilor de atenuare a impactului situa iilor de limită asupra plantelor, a elaborării metodelor de di agnosticare expeditivă a rezisten ei lor ecologice.
56 57 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
TARAN Nicolae În 2004 devine laureat al Premiului Na ional în domeniul tiin ei i tehnicii (născut la 9 mai 1960, Roghi, Dubăsari) pentru ciclul de lucrări „Fundamentarea ampeloecologică a dezvoltării durabile a viticulturii în Republica Moldova”. doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, Inven iile sale au fost men ionate cu medalii de aur, de argint i de bronz la director adjunct tiin ifi c al Institutului saloanele interna ionale de la Budapesta, Ungaria („GENIUS”, 1998), Geneva, tiin ifi co Practic de Horticultură i Tehnologii Elve ia (1996 2007), Sofi a, Bulgaria (1997), Pittsburgh, SUA (INPEX, 1998 Alimentare, laureat al Premiului Na ional 2005), Ia i, România („INVENTICA”, 2001 2004), Bruxelles, Belgia („EURE în domeniul tiin ei i tehnicii, KA”, 2002 2004), Chi inău, Republica Moldova („INFOINVENT”, 1996 2009). Om Emerit al Republicii Moldova Activează în mai multe foruri na ionale i interna ionale de specialitate, fi ind pre edinte al Uniunii Vinifi catorilor din Republica Moldova, pre edinte al Comisiei de Exper i a CNAA, pre edinte al Comisiei Centrale de Degusta ie a Nicolae TARAN a absolvit cu men iune Institutul Politehnic din Chi inău, Facultatea Tehnologie, specialitatea „Tehnologia vinifi ca iei” în 1982. În anii Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare, membru al Consiliului speciali de studen ie a manifestat un interes deosebit fa ă de cercetările tiin ifi ce i zat pentru sus inerea tezelor de doctor pe lângă Institutul Na ional pentru Viti crea ia tehnică, fapt ce a condus la recomandarea sa pentru doctorantură ime cultură i Vinifi ca ie, reprezentant al Republicii Moldova în Ofi ciul Interna ional diat după absolvirea facultă ii. Pe parcursul anilor 1982 1985 este doctorand al Viei i Vinului (Paris, Fran a), pre edinte de onoare al Forumului Inventato la Institutul Viei i Vinului „Magaraci” din Ialta, Ucraina. În 1985 sus ine teza rilor din România (2004). de doctor în tehnică intitulată „Elaborarea tehnologiei de stabilizare a vinului În perioada 2002 2004 este director general al Agen iei de Stat pentru Pro împotriva tulburărilor cristalice de calciu”. În 1986 1989 este angajat în calitate tec ia Proprietă ii Industriale (AGEPI), exercitând în anii 2002 2003 i func ia de inginer superior, inginer coordonator i ef al Sectorului vinuri spumante la de pre edinte al Consiliului Interstatal pentru Problemele Protec iei Proprietă ii Institutul de Tehnologii i Proiectări al Asocia iei tiin ifi ce i de Produc ie „Ia Industriale, reprezentant plenipoten iar al Republicii Moldova în Consiliul Ad loveni”. În 1989 1992 urmează postdoctoratul la Institutul Viei i Vinului „Ma ministrativ al Organiza iei Eurasiatice de Brevete. garaci”, lucrând timp de un an în calitate de colaborator tiin ifi c superior la În 2004 este inclus în lista celor 2000 de intelectuali ai sec. XXI de către institutul nominalizat. Din 1994 i până în 2002 activează la Institutul Na ional Centrul Interna ional Bibliografi c din Cambridge (Marea Britanie), în domeniul de Viticultură i Vinifi ca ie din Republica Moldova în calitate de ef de labora Viticultură i Vinifi ca ie. De asemenea este de inător al Medaliei de Aur a Insti tor, vicedirector general pentru tiin ă, director al Centrului Cercetare. tutului Comunitar European (ICEPEC) din Bruxelles, pentru promovarea pro prietă ii industriale. În 1995 Nicolae TARAN sus ine teza de doctor habilitat în tehnică, iar în anul 2000 i se conferă gradul didactic de profesor universitar, ca urmare a ac În anii 2004 2008 activează în calitate de ef de laborator, vicedirector ge tivită ii îndelungate la Catedra chimie industrială i ecologică a Universită ii de neral pentru tiin ă, oenologie al Institutului Na ional pentru Viticultură i Vinifi Stat din Moldova. Sub conducerea tiin ifi că a savantului au sus inut tezele de ca ie, iar mai apoi (până în 2010) – vicedirector general al Agen iei agroindus doctor în tiin e 9 tineri cercetători, iar al i 5 doctoranzi continuă investiga iile triale „Moldova Vin”; actualmente este director adjunct tiin ifi c al Institutului asupra temelor tezelor de doctor. tiin ifi co Practic de Horticultură i Tehnologii Alimentare. Este autorul a 460 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 60 de inven ii brevetate, Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” implementate în Republica Moldova, Federa ia Rusă i Ucraina. Pentru merite i a fost decernată în 1996. deosebite în elaborarea i implementarea inven iilor în industria vinicolă este distins în 1998 cu titlul onorifi c „Om Emerit al Republicii Moldova”. 58 59 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
chiloterme; revizuirea concep iei „adaptării metabolice” la diferite temperaturi, TODERA Ion elaborarea bazei metodologice de estimare a travaliului geochimic al popu (născut la 17 august 1948, Logăne ti, Hânce ti) la iilor de nevertebrate în ecosistemele terestre i acvatice; identifi carea unor principii noi în determinarea legită ilor ontogenetice ale varia iei echivalentu academician, membru titular al A M, doctor lui energetic, a metabolismului activ, a coefi cientului convertibilită ii energiei habilitat în biologie, profesor universitar, asimilate i a productivită ii nevertebratelor cu tipul de cre tere exponen ial, director al Institutului de Zoologie parabolic i asimptotic. al Academiei de tiin e a Moldovei A elaborat o nouă concep ie tiin ifi că ce vizează existen a unor legită i unice ale fl uxului de materie, energie i formare a productivită ii secundare, care a permis fundamentarea unor principii noi în evaluarea i pronosticarea cantitativă a func ionării popula iilor de animale nevertebrate atât în ecosiste Ion TODERA a absolvit Facultatea de Biologie i Pedologie a Univer mele acvatice, cât i în cele terestre. Rezultatele cercetărilor au fundamentat sită ii de Stat din Moldova i doctorantura la Institutul de Zoologie al A M. Concep ia programelor „Monitoringul ecologic în Republica Moldova”, „Planul În anul 1979, în cadrul Universită ii „I.I. Mečnikov” din Odesa, sus ine teza strategic de ac iune în domeniul conservării biodiversită ii Republicii Moldova”, de doctor în biologie cu tema „Rolul hironomidelor în procesele biologice ale „Primul Raport Na ional despre Biodiversitate” i elaborarea „Căr ii Ro ii a Re bazinelor acvatice din Moldova”. Urmează o serie de specializări în Rusia, publicii Moldova” (ed. a II a). Belarus, România, Fran a, SUA i postdoctoratul la Institutul de Zoologie al A elaborat i implementat în plan ramural, în colaborare cu cercetătorii Academiei de tiin e din Rusia (Sankt Petersburg, 1986 1987). În anul 1991, Institutului de Microbiologie i Biotehnologie, preparatul de uz veterinar apispir în cadrul institutului nominalizat, sus ine teza de doctor habilitat în biologie cu ca remediu biostimulator al prolifi cită ii i productivită ii familiilor de albine. A tema „Fundamente generale în estimarea rolului func ional al hidrobion ilor în publicat 460 de lucrări tiin ifi ce i tiin ifi co metodice, inclusiv 62 de artico ecosisteme acvatice continentale”. le tiin ifi ce în reviste i culegeri recenzate, 18 monografi i i manuale, căr i Activează în calitate de cercetător tiin ifi c de diferite niveluri la Institutul i elaborări metodice, între care: Biodiversity of the aquatic ecosystems from de Zoologie al A M (1971 1988), ef de catedră la USM (1988 2006), direc the Republic of Moldova (problems, realizations and perspectives) (2002, în tor al Institutului de Zoologie al A M (1993 2006, 2009 prezent), fondator i colab.); New Achievements in the Estimation of Functional Ecology and Biodi coordonator al Centrului tiin ifi c de Biologie Generală i Moleculară (2007 versity in Poikilothermic Organism//Limnological Reports (2002, în colab.); ma prezent). Este membru al Consiliului Suprem pentru tiin ă i Dezvoltare nualul Ecologia microorganismelor acvatice (2005, în colab., tradus în engleză Tehnologică al A M (2004 2008), membru al Colegiului Ministerului Ecologi pentru universită ile din SUA) etc. ei i Resurselor Naturale, membru al Comisiei pentru securitatea ecologică, De ine 30 de brevete de inven ie, realizările fi ind men ionate cu medalii de vicepre edinte al Comisiei Na ionale pentru inerea Căr ii Ro ii a R. Moldova. aur, argint i bronz la cele mai prestigioase expozi ii i târguri interna ionale, in În perioada anilor 2004 2008 a de inut func ia de academician coordonator clusiv din Anglia, Belgia, Elve ia, România, SUA. Este pre edinte al Consiliului al Sec iei tiin e biologice, chimice i ecologice a A M. A fondat colectivul de tiin ifi c specializat al Institutului de Zoologie pentru sus inerea tezelor de doc crea ie „Argonaut” în cadrul Facultă ii de Biologie i Pedologie a USM. tor i doctor habilitat la specialită ile „Hidrobiologie”, „Ihtiologie”, „Zoologie i Cercetările efectuate de Ion TODERA în domeniile zoologie, hidrobiolo entomologie” (1995 2005), iar din 2005 – la specialitatea „Zoologie”. A pregătit gie, ecologie func ională refl ectă următoarele aspecte: nivelul de organizare 24 de doctori i 7 doctori habilita i în tiin e. Este doctor magna cum laudae al i integrare func ională a organismelor unicelulare clonale i pluricelulare poi Universită ii Libere Interna ionale din Moldova. Exercită func ia de pre edinte
60 61 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI al Comitetului Na ional UNESCO „Omul i Biosfera” al Republicii Moldova, TOMA Simion activează în foruri de prestigiu din domeniu. (născut la 30 august 1936, Orhei) Participă la realizarea mai multor programe/proiecte na ionale i interna academician, membru titular al A M, ionale, între care: Parteneriatul dintre USM i Universitatea Riverside (Ca doctor habilitat în agricultură, lifornia) „Dezvoltarea educa iei ecologice în Moldova” 1999 2003 (codirector profesor universitar, doctor honoris causa de proiect); INCO COPERNICUS (1999 2002) „Quality monitoring & quality al Universită ii Agrare de Stat din Moldova, assurance of freshwater and seawater aquaculture fi sh” (director executiv); vicepre edinte al Consiliului Na ional pentru Proiectul „Diversitatea nematodelor în Moldova” fi nan at de către Academia Acreditare i Atestare al Republicii Moldova, Na ională SUA, 2005; CRDF Award MOB1 2651 CS 05 (director de proiect). cavaler al Ordinului Republicii Este responsabil pentru programul de cercetare al Institutului de Zoologie în Organiza ia Interna ională IWRB (suportul TACIS pentru Moldova); codirector al Proiectului Educa ie Ecologică la distan ă; conducător de proiect interna io nal pentru procurarea echipamentului etc. Simion TOMA a absolvit cu men iune Institutul Agricol „M. Frunze” din Ion TODERA a inut o serie de prelegeri i cursuri practice la colile se Chi inău, azi Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Sus ine în 1967 teza minar de standardizare a metodelor produc ioniste, ecofi ziologice i ecotoxi de doctor în agricultură. În perioada 1970 1972 face postdoctoratul în cadrul cologice din URSS (Toliatti, 1979; Baikalsk, 1981; Moscova, Sankt Petersburg, Facultă ii de Biologie i Pedologie a Universită ii „M. Lomonosov” (or. Mos 1979 1992), iar în perioada anilor 1997 2005 la universită i din California, Pa cova), iar în 1973 devine primul doctor habilitat din Moldova la specialitatea ris, Bucure ti, Cluj Napoca, Ia i .a. „Agrochimie”. Este laureat al Premiului I al A a URSS, al Premiului Prezidiului A M, al Activitatea didactică o începe ca asistent (1959) la Catedra agrochimie a Premiului OMPI pentru fondarea unei noi direc ii tiin ifi ce „Biogeochimia ecofi Institutului Agricol „M. Frunze” din Chi inău, apoi este avansat în calitate de ziologică a animalelor”. De ine Medalia de Aur „Pentru Eminente Servicii aduse lector superior (1964), conferen iar (1967) i profesor interimar (1973). Cauzei Progresului”, ICEPEC (Bruxelles); medalia „Dimitrie Cantemir”. În ca Din 1960 Simion TOMA studiază problema „Microelementele în sistemul drul Concursului na ional pentru sus inerea tiin ei i inovării „Econom 2007” a biogeochimic sol plantă surse acvatice produc ie alimentară”. În 1978 este fost distins cu titlul „Inventatorul anului”, este Comandor al Ordinului Regatului ales membru corespondent, iar în 1981 – membru titular, academician al A M Belgiei „Mérite de l’Invention”. la specialitatea „Agrochimie”. În 1985 i se conferă gradul didactic de profesor Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” universitar la specialitatea „Agrochimie”. i a fost decernată în 2007. Este fondatorul colii tiin ifi ce în domeniul microelementelor ca vectori ai proceselor biologice. A pregătit 38 de doctori i doctori habilita i în agricultură i biologie. Este autorul i coautorul a circa 780 de lucrări tiin ifi ce i a 54 de inven ii brevetate. Inova iile sale sunt direc ionate la eviden ierea legită ilor distribuirii micro elementelor în obiectele biosferei, elaborarea metodelor i procedeelor de diagnosticare, administrarea microîngră ămintelor i regulatorilor de cre tere cu scopul de a elucida mecanismele fi ziologice i biochimice de formare a re
62 63 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI zisten ei plantelor la ac iunea nefastă a stresurilor ecologice (secetă, înghe uri VLAD Pavel etc.) i de sporire a productivită ii i calită ii produc iei vegetale. (născut la 6 iunie 1936, Lipnic, Ocni a) În cadrul A M Simion TOMA activează din 1978 în calitate de director al academician, membru titular al A M, Institutului de Fiziologie a Plantelor. Concomitent, a fost ales academician co doctor habilitat în chimie, profesor universitar, ordonator al Sec iei de tiin e biologice i chimice (1980 1986) i vicepre edin ef al Laboratorului chimie a terpenoidelor te al A M (1986 1990). În perioada 2005 2009 este academician coordonator al Institutului de Chimie al A M, fondator al Sec iei de tiin e agricole a A M. Din 2009 este vicepre edinte al Consiliului al colii tiin ifi ce în domeniul chimiei Na ional pentru Acreditare i Atestare al Republicii Moldova. În 2006 este ales bioorganice, chimiei compu ilor naturali membru de onoare al Academiei de tiin e Agricole i Silvice „Gheorghe Io i fi ziologic activi din Republica Moldova nescu” din Bucure ti, România. Pe parcursul activită ii ine prelegeri i cursuri specializate la disciplinele Pavel VLAD i a făcut studiile la Facultatea de Chimie a Universită ii de „Agrochimie”, „Deservirea agrochimică” i „Fiziologia plantelor” la Universita Stat din Moldova, pe care a absolvit o cu eminen ă în 1958, fi ind recomandat tea Agrară de Stat i la Universitatea de Stat din Moldova. la doctorantură la Sectorul chimie organică al Filialei Moldovene ti a A a Pentru merite deosebite în tiin ă i aplicarea elaborărilor în produc ie este URSS. După absolvirea doctoranturii activează în calitate de cercetător tiin decorat cu trei ordine i două medalii guvernamentale, inclusiv Ordinul Repu ifi c inferior (1961), cercetător tiin ifi c superior (1965), director adjunct (1974) blicii. Este posesorul mai multor distinc ii prestigioase din mediul academic: i director (1975) al Institutului de Chimie al A M, vicepre edinte al A M (din Premiul academicianului D. Priani nikov, Premiul Academiei Române, Premiul 1995). Concomitent, este ef al Laboratorului chimie a plantelor eterooleagi Academiei de tiin e a Moldovei, Premiul Pre edin ilor Academiilor de tiin e noase (1977), reprofi lat în Laboratorul chimie a terpenoidelor (1991). din Moldova, Ucraina i Belarus, medalia „S.I. Vavilov”, medalia „Dimitrie Can În 1964 a sus inut teza de doctor, iar în 1984 – teza de doctor habilitat în temir” .a. În anul 2007 i se conferă titlul doctor honoris causa al Universită ii chimie. Este membru corespondent (1989) i membru titular al A M (1992), Agrare de Stat din Moldova. Tot în acel an este decorat cu medalia Academiei profesor universitar (1990), fondator al colii tiin ifi ce în domeniul chimiei bio Regale de tiin e Agricole i Silvice din Suedia. organice, chimiei compu ilor naturali i fi ziologic activi din Republica Moldova. La saloanele na ionale i interna ionale de inventică a fost men ionat cu A trasat noi direc ii prioritare în studiul compu ilor terpenici: sinteza, stereo medalii de aur (Moscova, Geneva, Bucure ti, Ia i, Chi inău), argint i bronz chimia i transformările diterpenoidelor i sesquiterpenoidelor, ciclizarea su (Moscova, Geneva, Bruxelles, Bucure ti, Suzhou, Pittsburgh, Chi inău .a.). peracidă, scindarea ozonolitică a compu ilor organici, elaborarea metodelor de evaluare a dependen ei mirosului de structura compu ilor organici. coala Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” i a fost decernată în 2003. tiin ifi că, fondată de Pavel VLAD, ocupă pozi ia de lider în studiul reac iei de ciclizare superacidă a terpenoidelor alifatice i par ial ciclizate C 10 C 25 în com pu i complet cicliza i. Pe parcursul activită ii, Pavel VLAD a publicat peste 380 de lucrări tiin ifi ce, inclusiv 2 monografi i, 2 manuale universitare de chimie organică. Este autorul a 57 de inven ii brevetate, de inător al titlului onorifi c „Inventa tor al URSS”.
64 65 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Activitatea inventivă a început o în 1970. A participat la elaborarea, bre vetarea i implementarea în economia na ională a metodelor originale de pre parare a compu ilor odoriferi pentru parfumerie i cosmetică. Printr un ciclu de 15 brevete ale Republicii Moldova i ale Federa iei Ruse a fost brevetată o metodă nouă de izolare a sclareolului din de euri vegetale, în baza căruia au fost elaborate 14 compozi ii odorante pentru tutun, 9 dintre care au fost imple mentate la Combinatul de Tutun din Chi inău pentru producerea igaretelor de tipul „Zimbru” i „MT”, cu un efect economic de circa 3 mln lei. Inven iile sale au fost men ionate cu diplome i medalii ale EREN a RSSM (1978, 1984), cu 2 medalii de bronz (1981) i de argint (1984) ale EREN a URSS, cu diplome de men iune ale AGEPI (1996 2001). La saloanele inter na ionale de inventică de la Geneva, Elve ia (1999, 2001), Bruxelles, Belgia („EUREKA”, 1995, 1996, 2001) ciclul de inven ii „Compu i odoriferi pentru par fumerie, cosmetică i industria tutunului pe baza materiei prime renovabile Laurea i locale – de euri de produc ie” a ob inut 4 medalii de aur i o medalie de argint.
Medalia de Aur a OMPI „Inventator Remarcabil” ai Medaliei de Aur a OMPI i a fost decernată în 2001. „Pentru Creativitate”
66 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
68 69 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
BIE U Maria este nevoită, la „sfatul” potenta ilor vremii, să refuze invita ia. În 1973, la Tokio, (născută la 3 august 1935, Volintiri, tefan Vodă) fi ind deja membră a juriului Concursului Interna ional „Miura Tamaki”, face cu no tin ă cu idolul său – Maria Callas, împreună cu care, alături de alte vedete cântărea ă de operă (soprană dramatică) ale operei mondiale, organizează mai multe ateliere de crea ie în domeniul i de lied, artistă a poporului din Republica muzicii de operă pentru auditoriul interna ional. Moldova, academiciană, membră de onoare mbinarea calită ilor excep ionale înnăscute cu cea mai reu ită manieră a A M, profesor universitar, doctor honoris Î de interpretare au deschis în fa a artei vocale a uria e posibi causa al Academiei de Muzică, Teatru Mariei BIE U lită i. Repertoriul său scenic i concertistic cuprinde circa 30 de parti iuni de i Arte Plastice din Moldova, laureată operă i 20 de programe concertistice: Tosca, Madame Butterfl y, Turandot, a Premiului de Stat al Republicii Moldova, Boema (G. Puccini); Aida, Trubadurul, Othello, For a destinului, Don Carlos, Cavaler al Ordinului Republicii, Bal mascat, Nabucco (G. Verdi); Norma (V. Bellini); Paia e (R. Leoncavallo); cetă ean de onoare al municipiului Chi inău Cavaleria rusticană (P. Mascagni); Adrienne Lecouvreur (F. Cilèa); Vivat, Ma estro! (G. Donizetti); Didona i Enea (H. Purcell); Evgheni Oneghin, Dama Maria BIE U a absolvit Conservatorul de Stat din Chi inău în 1961, avân de pică, Vrăjitoarea, Iolanta (P. Ceaikovski); Aleko (S. Rahmaninov); În furtu du i în calitate de profesori de canto pe Susana Zarifi an i Polina Botezat, iar nă (T. Hrennikov); Aici e lini te în zori (K. Molceanov); Aurelia, Serghei Lazo pe Boris Miliutin i Timofei Gurtovoi – profesori de artă scenică. Studentă fi ind, (D. Gher feld); Balada eroică (A. Stârcea); Glira (Gh. Neaga); Alexandru Lă cântă în Orchestra de muzică populară Fluiera a Filarmonicii de Stat din Mol pu neanu (Gh. Mustea) .a. dova, alături de Tamara Ciobanu, cu care sus ine concerte în satele Moldovei, A realizat mai multe programe camerale, selectându le după principiul sti în toată Uniunea Sovietică i chiar peste hotare. După absolvire este angajată listic muzical al epocii, sus inând numeroase reci taluri de lieduri: muzică ve la Opera Na ională din Chi inău. Debutează, în 1962, în rolul Floriei din Tosca che occidentală (Bach, Händel, Gluck, Purcell, Cimarosa, Stradella, Caccini, de G. Puccini i produce senza ie, impunându se ca primadonă de la prima Carissimi, Monteverdi); muzică romantică ger mană (Brahms, Schumann, apari ie scenică. În 1965 1967, la teatrul La Scala din Milano, Italia, face un Schubert, Mendelssohn Bartholdy); muzică france ză (Grétry, Bizet, Delibes, stagiu sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată al ma Saint Saëns, Chausson, Debussy); muzică rusă (Glinka, Dargomîjski, Rim relui Toscanini. Participă, în 1967, alături de interprete din 20 de ări, la prima ski Korsakov, Rubinstein, Ceaikovski, Rahmaninov, Ippolitov Ivanov, Vasilen edi ie a Concursului Interna ional „Miura Tamaki” (Tokio), unde ob ine Premiul I ko, Prokofi ev, aporin, Glier, Sviridov, ostakovici, Hrennikov); muzică voca i Cupa de Aur pentru Madame Butterfl y , fi ind apreciată ca Cea mai bună Cio lă moldovenească (V. Zagorschi, E. Doga, Gh. Mustea, C. Rusnac, Z. Tkaci, Cio san din lume. După marele succes de la Tokio desfă oară o fructuoasă S. Buzilă, D. Gheorghi ă); roman e i concerte vocal simfonice (Missa în si mi activitate artistică. Se eviden iază prin autenticul intona iei, patosul interpretării nor) de J. S. Bach, Recviem de G. Verdi, Stabat Mater de G. Rossini, Recviem i tehnica vocală strălucită. Vocea ei cucere te prin frumuse ea plastică a liniei de J. Brahms. melodice, cu o bogată gamă de nuan e i culori timbrale. Începând cu anii ’70, De a lungul carierei artistice, Maria BIE U a avut turnee în Fran a, Ita numele Mariei BIE U devine unul de referin ă în domeniul muzicii de operă lia, Israel, Spania, Austria, Belgia, SUA, Cehoslovacia, Germania, Ungaria, i al muzicii de cameră contemporane. În 1971, în toiul războiului rece, printre Polonia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, Cuba, Brazilia, Japonia, Finlanda, Ro primii arti ti sovietici, cântă pe scena The Metropolitan Opera din New York. mânia, Islanda, Olanda, Australia. A evoluat în spectacolele Teatrului Bol oi După ce interpretează cu brio rolul Neddei din Paia e de R. Leoncavallo este din Moscova, The Metropolitan Opera din New York, Teatrului Mariinsk din invitată în trupa teatrului pentru interpretarea repertoriului liric de soprano, dar Sankt Petersburg, a cântat la Grand Opera din Paris, Real din Roma, Staath
70 71 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
Opera din Berlin, teatrele din Kiev, Riga, Minsk, Vilnius, Erevan, Tbilisi, Baku, de ine Ordinul „Drapelul Ro u de Muncă” (1976); Premiul „Lenin” (1982); Ordi Sofi a, Bucure ti, Belgrad, Budapesta, Helsinki, Praga, Var ovia, Bruxelles. nul „Lenin” (1984, 1990); Ordinul Republicii (1992); Ordinul „Steaua României” Concomitent, este invitată în calitate de membră sau de pre edintă în juriile a în grad de Comandor (Bucure ti, 2000); Premiul i Medalia de Aur ale Fon numeroase concursuri interna ionale de canto, cum ar fi cele de la Tokio, Bar dului Irina Arhipova (Moscova, 2002); Medalia „Mihai Eminescu” (Chi inău, celona, Rio de Janeiro, Marseille, Budapesta, Batumi, Baku .a., este membră 2001); Medalia „Mi hai Eminescu” (Bucure ti, 2001); este membră de onoare a permanentă a juriului la concursurile interna ionale P. Ceaikovski, M. Glinka A M (din 1999); cetă ean de onoare al municipiului Chi inău (1987). i Gh. Sviridov (Moscova). Pe parcurs, desfă oară i o vastă activitate didac Pentru realizările impresionante i contribu ia deosebită la propă irea artei tică: din 1980 este profesoară de canto la Conservatorul Gavriil Musicescu muzicale na ionale, în 2005 i s a oferit diadema Regina Operei Na ionale. din Chi inău, ulterior i se conferă gradele didactice de conferen iar universitar Poe ii i au dedicat versuri, compozitorii – crea ii muzicale, arti tii plastici (1983) i profesor universitar (1987). Sus ine cursuri de master class de canto i au pictat chipul. pentru studen ii Universită ii de Arte din ora ul Nagoya, Japonia, la conser În arta vocală mondială numele ei este un punct de reper. vatorul din Beijing (China), la conservatorul din Viena (Austria), la teatrele de operă din Turcia (Ankara, Mersin) .a. Timp de 26 de ani este deputată în Medalia de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” Sovietul Suprem al URSS, din 1987 până în prezent exercită func ia de Pre e i a fost decernată în 2010. dintă a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, din 1992 – vicepre edintă a Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova. Este fondatoa rea Festivalului Interna ional de Operă i Balet Invită Maria Bie u, care, începând din 1990, se desfă oară anual la Chi inău. Imensul aport al Mariei BIE U în dezvoltarea artei operistice i a artei interpretative camerale din Republica Moldova este refl ectat în numeroase surse – documentare, tiin ifi ce, de popularizare. Este protagonista fi lmelor Vocea mea e pentru tine (1971); Cu dragoste pentru voi (1972); Cântă Maria Bie u (1975); Cântecele dragostei (1980); O, Maria (1984); Ave Maria! (2001); O via ă în scenă (2005) .a., a mai multor căr i i albume, inclusiv Maria Bie u (edi ie bilingvă, Editura „Literatura artistică”, 1984), Maria Bie u: Scena, Ope ra – dragostea mea (Editura „Cartea Moldovei”, 2005), Via a mea e un turneu (Editura „Cartea Moldovei”, 2009), Maria Bie u – voca ie i destin artistic (mo nografi e colectivă, Colec ia „Academica”, Centrul Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural, A M, 2010); îi sunt consacrate sute de articole, eseuri i portrete de crea ie apărute în presa timpului în ară i peste hotare, în litera tura de specialitate, în dic ionare i enciclopedii. În semn de înaltă apreciere, îi sunt conferite diverse distinc ii i titluri: Artis tă Emerită a Republicii Moldova (1964); Artistă a Poporului din Repu blica Mol dova (1967); laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova (1968); Artistă a Poporului din URSS (1970); laureată a Premiului de Stat al URSS (1974);
72 73 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
un paznic, după care urmează Singur în fa a dragostei, Nunta la palat, Zece DOGA Eugen ierni pentru o vară, Explozie cu efect întârziat, Casă pentru Serafi m, Lăutarii, (născut la 1 martie 1937, Mocra, Râbni a) atra, Dulcea i tandra mea fi ară, Anna Pavlova, Patul lui Procust etc. Este semnifi cativă contribu ia sa la dezvoltarea fi lmului de anima ie din compozitor, academician, membru titular Moldova, realizând coloana sonoră a peliculelor Capra cu trei iezi, Maria Mira al A M, artist al poporului, laureat al Premiului bela, Pungu a cu doi bani, serialul Gugu ă .a. de Stat al Republicii Moldova, A scris muzica pentru spectacolele: Radu tefan, întâiul i ultimul, Ia ii în cavaler al Ordinului Republicii carnaval, Pe un picior de plai, Ce frumoasă este via a, Păsările tinere ii noas tre, Sfânta sfi ntelor etc., baletele Luceafărul, Venancia. Are la activ o simfonie, poemul simfonic Mama, poemul vocal simfonic Eugen DOGA a studiat la coala de muzică (liceu) din Chi inău, clasa Lie lie ciocârlie (Trăiască soarele ), două uverturi pentru orchestră simfonică, de violoncel, profesor Pablo Giovanni Baccini (1951 1955), la Conservatorul 5 cvartete de coarde pentru orchestră de cameră, 6 cantate vocal simfonice, de Stat din Chi inău, clasa de violoncel a lui Grigore Hohlov (1955 1960). În 12 coruri a cappella, circa 40 de piese instrumentale i 60 de roman e, 6 lieduri perioada anilor 1960 1965 face studii la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, pe versurile lui Mihai Eminescu, pentru voce, cor i orchestră simfonică, cân clasa compozi ie i teorie a muzicii a profesorului Solomon Lobel. tece de estradă devenite lagăre, cum sunt Codrii mei frumo i, Ora ul meu, Cariera de muzician o începe ca violoncelist în orchestra Teleradiodifuziu Cred în ochii tăi, Florile dragostei, Copilărie, luncă de argint, cântece pentru nii RSSM încă în timpul studen iei (1957 1962), continuă ca profesor la coala copii .a. medie specială de muzică (azi Liceul „Ciprian Porumbescu”) (1962 1963) i la A practicat toate genurile muzicale clasice, cu excep ia muzicii de operă. coala de muzică „ tefan Neaga” (1963 1967), ca redactor muzical la Editura Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului „Cartea Moldovenească”. În anii 1967 1971 este membru al colegiului redac pentru cele mai diverse modalită i de exprimare sonoră, pentru zone tematice ional i de repertoriu al Ministerului Culturii al Moldovei. Din 1971 până în i stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă i prezent este liber profesionist, colaborează cu cele mai prestigioase studiouri sinceră, ea cucere te ascultătorul prin generozitatea melodică i autenticitatea de fi lm de la Moscova, Kiev, Minsk, Bucure ti, Ta kent, Baku, Vilnius. emo iei pe care o comunică. Domeniul în care se afi rmă plenar i care îi aduce notorietate interna i Multe din crea iile compozitorului au fost înalt apreciate de juriile unor pres onală este arta componistică. Debutează în calitate de compozitor în 1957, tigioase festivaluri interna ionale. Astfel, fi lmul Lăutarii (regizor Emil Loteanu) cu Orchestra Radiodifuziunii, cu cântecul Floare dalbă de livadă, interpretat este premiat cu „Scoica de argint” la Festivalul Interna ional de Film de la San de Maria Bie u, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesio Sebastian (1972), iar pelicula atra (regizor Emil Loteanu) – cu „Scoica de aur” nale, prin multiple voca ii. Are în palmares lucrări valoroase, care fac parte la acela i festival (1976); ob ine premiile: „Pungu a cu doi bani” pentru muzica din patrimoniul cultural universal: a scris muzica pentru peste 200 de fi lme i Maria Mirabela 13 spectacole de teatru, a abordat diverse genuri – de la cântece pentru copii, din fi lmul de anima ie (regizor Ion Popescu Gopo) – Premiul muzică u oară i roman e până la cantate, piese instrumentale de cameră, Na ional al României acordat în cadrul Festivalului Filmului pentru Copii, Pia poeme simfonice i vocal simfonice, coruri, balete. tra Neam (1982); „Music Party BRNO”, Grand Prix (trofeu de cristal) al Fes În domeniul muzicii de fi lm Eugen DOGA debutează la studioul cinemato tivalului Interna ional al Muzicii de Film, Cehia (1991); Premiul pentru muzica grafi c „Moldova fi lm” în anul 1967, semnând muzica pentru comedia Se caută de fi lm la Gala fi lmului moldovenesc sec. XX, Chi inău (2001); „Ova ia”, Pre miul Na ional al Federa iei Ruse pentru întreaga activitate (2001); „Excellency
74 75 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI award”, Premiul de Excelen ă al Festivalului Producătorilor de Film Indepen DRU Ă Ion dent, Constan a (2006) etc. (născut la 3 septembrie 1928, Horodi te, Eugen DOGA este academician, membru titular al Academiei de tiin e jud. Soroca, azi r nul Dondu eni) a Moldovei (1991), membru al Academiei Interna ionale de Crea ie, Mos scriitor al poporului din Republica Moldova, cova (1997), membru titular al Academiei de tiin e i Arte „Petru cel Mare” academician, membru titular al A M, membru de la Sankt Petersburg („Petrovskaia Akademia”) (2006), doctor honoris de onoare al Academiei Române, doctor honoris causa al Academiei Interna ionale de Drept Economic i Arte Audiovizuale, causa al Universită ii de Stat din Moldova, Chi inău (2000). laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, Meritele sale în domeniul componisticii au fost apreciate cu înalte distinc ii cavaler al Ordinului Republicii de stat ale Republicii Moldova, ale fostei URSS, inclusiv fi indu i conferite titlu rile de Maestru Emerit în Artă (1974) i de Artist al Poporului din RSSM (1984), Ion DRU Ă a absolvit Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Lite Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului de Stat al RSSM ratură „M. Gorki” din Moscova. (1980) i al Premiului de Stat al URSS (1984). A fost decorat cu Ordinul Re Debutul literar al scriitorului are loc în anul 1951 cu povestirea Problema publicii (1997), medalia „S.I. Vavilov”, Federa ia Rusă (1998), Medalia de Aur vie ii publicată în revista „Octombrie”. Începe să colaboreze la ziarele „ ăranul „Omul mileniului”, SUA (1998), Ordinul „Steaua României” în grad de Coman sovietic”, „Moldova socialistă” i la revista „Femeia Moldovei”. Debutează edi dor (2004), Ordinul „Pentru merite în fa a Patriei”, Federa ia Rusă (2008), me torial cu placheta de nuvele La noi în sat. În 1954 apare cea de a doua carte dalia „Mihai Eminescu”, medalia „Dimitrie Cantemir” .a. de nuvele, Poveste de dragoste. Critica relevă în cele două volume laconis Parlamentul i Guvernul Republicii Moldova au declarat anul 2007 Anul mul, arta detaliului, lirismul i umorul. În 1957, la Editura de Stat a Moldovei Eugen Doga. apare romanul Frunze de dor, care în anul următor este publicat i în limba Pentru contribu ie de excep ie la dezvoltarea artei muzicale na ionale i rusă, la Editura «С а » din Moscova. Volumul de nuvele Dor universale, compozitorului Eugen DOGA îi este decernat Premiul de Stat i de oameni apare în 1959, an în care scrie i drama Casa mare, ce va fi monta conferit titlul de laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova pe anul 2008. tă în 1961 la Teatrul Central al Armatei Sovietice, Teatrul Na ional din Chi inău Medalia de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” va monta, în 1962, această operă dramatică, ce a avut un succes răsunător i a fost decernată în 2007. în URSS i în unele ări din Europa. În 1963 Editura „Cartea Moldovenească” tipăre te Balade din câmpie, prima parte a dilogiei Povara bunătă ii noastre. Urmează volumul de povestiri i nuvele Piept la piept. După scenariul lui Ion DRU Ă, în 1965, la studioul „Moldova fi lm” se tur nează pelicula Ultima lună de toamnă, distinsă cu Crucea de Sud în cadrul Festivalului interna ional de fi lm de la Mar del Plata (Argentina) i cu Grand Prix la Festivalul de fi lme pentru tineret de la Cannes (1967). În 1967 scriitorului Ion DRU Ă i se decernează Premiul de Stat al RSSM pentru Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă i câteva nuvele. Din 1969 se stabile te la Moscova. Scriind în limbile română i rusă, continuă se creeze opere care vor intra în patrimoniul literar na ional i universal: apare partea a doua a dilogiei Povara bunătă ii noastre, scrie drama Doina, eseul Eminescu, 76 77 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI poet na ional, drama Păsările tinere ii noastre, montată la Teatrul „Luceafărul”, edi ii, inclusiv de colec ie, este tradusă în numeroase limbi, pusă în scenă de apoi în zeci de teatre din URSS i de peste hotare. În 1974 publică în volum, renumite teatre din lume. Critici i istorici literari de mare prestigiu îi consacră în limba rusă, nuvela despre Tolstoi Întoarcerea ărânei în pământ, după care studii i monografi i fundamentale, portrete literare ale scriitorului sunt incluse Teatrul Mic din Moscova va monta un spectacol de succes. O înaltă apreciere în dic ionare, între care în Dic ionarul Esen ial al Scriitorilor Români, în care a publicului va cunoa te i drama Frumos i sfânt (Tot ce avem mai sfânt) , ju este apreciat drept „unul dintre cei mai mari scriitori români din a doua jumă cată la Teatrul Central al Armatei Sovietice din Moscova, iar ulterior – la Teatrul tate a sec. XX” (Editura „Albatros”, Bucure ti); Dic ionarul General al Literaturii „Luceafărul” din Chi inău, la Teatrul Na ional „Vasile Alecsandri” din Ia i, la Române (Editura „Univers Enciclopedic”, Bucure ti); Dic ionarul Membrii Aca Teatrul Na ional din Craiova, Teatrul Quartier d’Ivry din Paris .a. demiei Române, apărut la Bucure ti; volumul din colec ia „Academica” Mem În 1982, la Chi inău, apare volumul antologic De la verde pân’la verde. brii Academiei de tiin e a Moldovei. Dic ionar (1961 2006); Dic ionarul scriito Romanul Biserica albă este tipărit la Moscova, după care va apărea la Berlin, rilor români din Basarabia 1812 2006, elaborat de Muzeul Literaturii Române Paris i Chi inău (1988), este tradus în limbile cehă i bulgară. Piesa Biserica „M. Kogălniceanu” i editat la „Prut Interna ional” etc. În colec ia prestigioasă albă este jucată în premieră la Teatrul Academic Central al Armatei Sovietice, „Academica” vede lumina tiparului monografi a colectivă interna ională Feno în 1984, an în care la Chi inău apare Clopotni a, iar la Moscova 2 volume de menul artistic Ion Dru ă (coautor i responsabil de edi ie acad. Mihail Dolgan). Scrieri i un volum de piese Frumos i sfânt (С а ) . Doi ani mai La ini iativa lui Ion DRU Ă este înăl at, la Soroca, monumentul „Lumâna târziu, la Editura „Literatura artistică” din Chi inău apar primele două volume rea Recuno tin ei” (2004). ale Scrierilor lui Ion DRU Ă, proiectate în 4 volume, edi ie care reproduce În semn de înaltă apreciere a contribu iei sale de excep ie la dezvoltarea pentru prima oară variantele defi nitive i necenzurate ale operelor sale ( Scri culturii i literaturii na ionale i universale, Parlamentul Republicii Moldova a erile vor fi reluate cu grafi e latină, în 1989, apărând în 4 volume). Comedia declarat anul 2008 Anul Ion Dru ă. De asemenea, i a fost decernat Premiul de tragică Cervus divinus este reprezentată în premieră pe scena Teatrului de Stat i conferit titlul de laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova pentru Satiră din Moscova. La Editura „Cartea românească” din Bucure ti apare vo anul 2008. lumul Clopotni a, care include romanul titular, nuvelele Horodi te, Ultima lună de toamnă i povestiri. Medalia de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” Ion DRU Ă este ales pre edinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Mol i a fost decernată în 2008. dova (1987), i se conferă titlul de Scriitor al poporului din RSSM (1988), este ales deputat al poporului din URSS (1989). În 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1992 devine membru titular al Academiei de tiin e a Moldovei. Este decorat cu Ordinul Republicii (1993). Editura „Cartea Moldovei” scoate de sub tipar volumul de proză, publi cistică i scrisori inedite Ora jertfi rii (1998), o edi ie bilingvă, care însumează cele mai antrenante i incitante articole i luări de pozi ie ale lui Ion DRU Ă, articole care au provocat numeroase polemici i discu ii în contradictoriu. Pu blică epopeea cre tină Apostolul Pavel , la Asocia ia „Cartea” din Chi inău. În 2001 la Firma „Ba tina Radog” SRL apare epopeea teatrală Harul Domnului, care cuprinde, până la acea dată, întreaga operă dramaturgică a scriitorului. Crea ia sa continuă să fi e tipărită (adesea revăzută i completată) în multiple
78 79 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
MATCOVSCHI Dumitru maturgie a Popoarelor. Începe colaborarea dramaturgului cu Na ionalul din (născut la 20 octombrie 1939, Vadul Ra cov, Chi inău (pe atunci Teatrul „A.S. Pu kin”). Din 1975, ani în ir, Dumitru MAT jud. Soroca, azi r nul oldăne ti) COVSCHI va ine capul de afi al acestui teatru; regizorii Veniamin Apostol, Pre edintele Tata Pomul poet, prozator, dramaturg, publicist, Ilarion Stihi, Ion Bordeianu, Vitalie Rusu montează , , scriitor al poporului din Republica Moldova, vie ii , Abecedarul, Destinul , Bastarzii , care se bucură de un succes enorm, academician, membru titular al A M, fi ind jucate i în alte săli din ară i de peste hotare, iar colaborarea sa cu laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, regizorul Veniamin Apostol face epocă în teatrul basarabean. laureat al Marelui Premiu pentru poezie Anii ‛80, de avânt al mi cării de eliberare na ională, au fost pentru Dumi „Nichita Stănescu”, cavaler al Ordinului Republicii, tru MATCOVSCHI ani de grele încercări, dar i de rodnică activitate literară. cetă ean de onoare al municipiului Chi inău În 1986 scrie poemul Basarabia (cu celebrul fi nal Trecută prin foc i prin sabie, / furată, trădată mereu, / e ti fl oare de dor Basarabie, / e ti lacrima Dumitru MATCOVSCHI a absolvit Facultatea de Istorie i Filologie a neamului meu) , care, pus pe note de compozitorul Mihai Dolgan, devine Universită ii de Stat din Moldova în anul 1961. După absolvire este angajat la în scurt timp unul din cele mai înăl ătoare i mai cântate imnuri neofi cia cotidianul „Moldova Socialistă” în calitate de redactor. În perioada 1966 1970 le, în pofi da interdic iei de către regimul sovietic. În decembrie 1987 este este redactor ef adjunct al săptămânalului „Cultura”, de unde, din motive ales în func ia de redactor ef al revistei „Nistru” (ulterior „Basarabia”), pe ideologice, este for at să plece. care o conduce până în 1997. Ca redactor ef, desfă oară o vie activitate A debutat editorial în anul 1963 cu placheta de versuri Maci în rouă, de restructurare a mentalită ii oamenilor în spiritul de teptării na ionale i urmată de volumele Univers intim (1966) i Casă părintească (1968), care de integrare a literaturii din Basarabia în contextul general românesc. Are îl încadrează în poetica timpului, anun ând un liric de o acută sensibilitate i curajul să semneze pentru publicare în numărul din aprilie 1988 al revistei de o imagina ie bogată. În anul 1969 apare volumul de versuri intitulat Des eseul Ve mântul fi in ei noastre de Valentin Mândâcanu, eseu epocal ce a cântece de alb i negru, care, imediat după apari ie, este interzis de cenzura aprins fl acăra con tiin ei na ionale în lupta pentru alfabetul latin i limba sovietică, fi ind considerat subversiv. română. De asemenea, în revistă, pentru prima dată în spa iul basarabean, Căr ile de poezie, semnate de Dumitru MATCOVSCHI în anii ‛70, Melodi se publică Doina eminesciană, proza lui Constantin Stere, dar i opere ale ca (1971), Grâul (1974), Axă (1977) se impun printr o formulă poetică aparte, colegilor de breaslă, anterior cenzurate sau interzise de regimul sovietic. cu infl exiuni de baladă i doină, în care predomină dorul – dorul de natură, Concomitent, profesează o publicistică luptătoare, curajoasă, profund ce neam, ba tină, casă, părin i, pace, lumină, femeie, adevăr, grai, omenie, fru tă enească. Semnează, în presa timpului, numeroase articole cu mesaj in mos. Tot în anii ‛70, scriitorul se afi rmă ca prozator prin romanele de factură cendiar, care constituie veritabile pietre de hotar în publicistica anilor ‛80. poetică Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), conti intuie te la stâlpul infamiei vânzătorii de neam i răufăcătorii Moldovei, nuând ulterior cu Focul din vatră (1982) i Roman teatral (1984). Proza sa se demască genocidul stalinist, oferind date, nume, evenimente concrete care remarcă prin radiografi a psihologică a vie ii satului semimodernizat, a vie ii au marcat dureros istoria noastră. Foametea organizată, dezna ionalizarea, intelectualilor la ora , cu problemele lor spinoase de ordin moral i spiritual. umilirea limbii române la ea acasă i alte teme tabuizate de regimul totalitar În anul 1974, prima piesă a lui Dumitru MATCOVSCHI Cântec de lea sunt subiectele sale frecvente ( Povara istoriei , Ho în rezerva ie etc.). Prin găn pentru bunici este men ionată cu premiul I la Concursul Unional de Dra adevărurile spuse răspicat, prin for a energizantă i explozivă a cuvântului,
80 81 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI publicistica lui Dumitru MATCOVSCHI a contribuit decisiv la de teptarea pârgului , versuri, 2004, Teatru, piese, 2004 .a. În anul 2008, la Editura „ ti societă ii din colapsul sovietic, la scoaterea maselor în stradă pentru a i in a”, vede lumina tiparului volumul antologic Neamul Cain. Este o carte me cere drepturile istorice. moriu a poetului luptător, constituită din selec ii de poezii i poeme despre În 1989, la 15 mai, Dumitru MATCOVSCHI este ales deputat în ultimul rădăcinile noastre, despre iubire, trădare, uitare. La Salonul Interna ional de Soviet Suprem al URSS, avându l drept contracandidat pe eful KGB ului Carte de la Chi inău intră în topul celor mai citite 10 căr i ale anului 2008, iar de la Chi inău, iar la 17 mai devine victima unui „accident”, fi ind lovit de un în anul următor va sta la baza spectacolului Neamul Cain , pus în scenă la autobuz chiar în preajma blocului în care locuia. Urmează o lungă perioadă Teatrul „Alexei Mateevici” din Chi inău. Între timp, la Teatrul Na ional „Vasile de recuperare fi zică i morală, poetul renăscând ca pasărea Phoenix. La Alecsandri” din Băl i îi este montată în premieră absolută piesa Vine apa Chi inău, Moscova, Bucure ti va suporta peste douăzeci de interven ii chi (regie Ion Marcoci, 2009). rurgicale. În scurtele pauze dintre opera ii va continua să scrie. La Editura În anul 2010, dramaturgia lui Dumitru MATCOVSCHI revine pe sce „Literatura artistică”, în 1989, vede lumina tiparului ampla antologie de autor na Teatrului Na ional „Mihai Eminescu” cu premiera spectacolului Cântec de Soarele cel Mare. De construc ie sobră, având peste 400 de pagini, cartea leagăn pentru bunici, regizor Alexandru Cozub. În acela i an i în aceea i este alcătuită din 12 cicluri ce simbolizează principalele trepte din evolu ia regie, aici este montată o a doua piesă a sa, Pomul vie ii , care, la fel ca acum scriitorului. Cuprinde texte scrise i publicate pe parcursul unui sfert de veac 31 de ani când fusese montată întâia oară de Veniamin Apostol, are un puter (până la volumul din 1987 Tu, dragostea mea) , dar i scrieri noi, cum ar fi nic impact asupra publicului. La Gala Premiilor Uniunii Teatrale din Moldova Timp probabil , Ion Vodă cel Viteaz .a. Antologia este distinsă cu Premiul de (2011), Pomul vie ii adună cele mai multe premii i este apreciat ca cel mai Stat al Republicii Moldova. În anii următori publică volumele Imne i bles bun spectacol dramatic al anului 2010. În 2011, la Editura „Magna Princeps”, teme (1991), Floare Basarabie (1992), Măria sa Poetul (1992), Părinte al vede lumina tiparului antologia de autor intitulată Amarele confesiuni (prefa ă limbii noastre (1992), Al ării fi u (1993), Of (1993), Capul i sabia (1993), Aici Theodor Codreanu). Cuprinde poezii din anii debutului, 1962 1963, până în departe (1997), Vad (1998), Terra incognita (1999). 2008, care sunt aranjate nu în tradi ionala ordine cronologică, ci conform Un compartiment bogat al poeziei lui Dumitru MATCOVSCHI îl consti unei arhitectonici speciale a vârstelor poetice. tuie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, sonoritatea imaginilor, pu Dumitru MATCOVSCHI este recunoscut pe plan interna ional de critica ritatea i valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor o literară drept unul din marii scriitori prodigio i i multiaspectuali ai Basarabi originalitate excep ională, care nu a putut să nu se bucure de aten ia com ei. Opera sa este tradusă în mai multe limbi: rusă, franceză, ucraineană, be pozitorilor. Peste 200 din poeziile sale au fost puse pe note de compozitorii lorusă, lituaniană, letonă, polonă, bulgară, kirghiză etc. De a lungul anilor, îi Eugen Doga, Ion Aldea Teodorovici, Petre Teodorovici, Mihai Dolgan, Dumi sunt consacrate numeroase studii, eseuri, articole sub semnătura unor nume tru Gheorghi ă, Mircea O el, Constantin Rusnac, Anatol Chiriac, Daria Radu, cu rezonan ă în literatura contemporană, precum i căr ile „Dumitru Matcov Ion Enache. Multe din cântecele pe versuri de Dumitru MATCOVSCHI au schi. Poet i om al cetă ii” i „Academicianul Dumitru Matcovschi” (volum devenit lagăre de la prima audi ie ( Sărut, femeie, mâna ta, Cu numele tău, biobibliografi c), ambele apărute sub egida Academiei de tiin e a Moldovei, Inimă de mamă, Bucura i vă, Seara albastră, Doar femeia, Chi inăul meu în anul 2009, la Editura „ tiin a”. Reputatul critic Constantin Ciopraga spu cel mic, Dragostea poetului, Apără mă, frunză de tei, Nunta de argint etc.), nea că „Matcovschi este o prezen ă verticală, un arbore ale cărui frunze nu intrând în patrimoniul muzical na ional. îngălbenesc niciodată. Este deopotrivă infl exiv i refl exiv – sensibilitatea sa După anul 2000 semnează volumele Ve nica teamă, versuri, 2001, Pa este poten ată de ra iune. A vorbi despre el înseamnă a vorbi despre o etapă sărea nop ii pe casă , versuri, 2003, Să mă iube ti , versuri, 2003, Vremea importantă a poeziei române ti din Basarabia”.
82 83 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI
În semn de înaltă apreciere a operei i personalită ii, îi sunt conferite VIERU Grigore numeroase distinc ii i titluri: Scriitor al poporului din Republica Moldova, (născut la 14 februarie 1935, Pererita, jud. Hotin Premiul de Stat al Republicii Moldova, Ordinul Republicii, Ordinul „Steaua decedat la 18 ianuarie 2009, Chi inău) României” în grad de Comandor, medaliile „Mihai Eminescu” i „Pentru dis scriitor al poporului din Republica Moldova, tinc ie în muncă”. Este laureat al mai multor festivaluri interna ionale de po membru corespondent al Academiei Române, ezie, dramaturgie i cântece, precum i al unui ir de publica ii periodice, doctor honoris causa al A M, laureat academician al A M, cetă ean de onoare al municipiului Chi inău, liceul din al Premiului de Stat al Republicii Moldova, Vadul Ra cov îi poartă numele. cavaler al Ordinului Republicii
Medalia de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” Grigore VIERU a absolvit Facultatea de Filologie i Istorie a Institutului i a fost decernată în 2010. Pedagogic „Ion Creangă” din Chi inău în 1958. În 1959 se angajează ca re dactor la revista pentru copii „Scânteia leninistă”, apoi (1960) este redactor la revista „Nistru”, publica ie a Uniunii Scriitorilor din Moldova, la Editura „Cartea Moldovenească”, iar în 1963 devine consultant la Uniunea Scriitorilor. A debutat editorial în anul 1957 (fi ind student) cu o plachetă de versuri pentru copii Alarma, apreciată de critica literară drept un început de bun augur, după care au urmat alte câteva căr i de versuri pentru cei mici. În 1965 apare volumul Versuri (pentru cititorii de toate vârstele), pentru care va primi Premiul Republican pentru tineret (1967). Volumul Numele tău, editat în 1968, consti tuie un veritabil reviriment în lirica basarabeană i este apreciat de critica lite rară drept cea mai originală apari ie poetică postbelică, devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură na ională contemporană. În anii următori Grigore VIERU publică volumele: Duminica cuvintelor, Trei iezi, Codrule, codru ule i Abecedar, în colaborare cu Spiridon Vangheli (1970), Cântece de dragoste, antologia Versuri (1971), Aproape (1974), Un verde ne vede (1976), volum pentru care poetului i s a decernat Premiul de Stat al RSSM (1978). În acela i an, la Editura „Junimea” din Ia i apare volumul Steaua de vineri, pe al cărui frontispiciu poetul Nichita Stănescu scria: „Grigore Vieru este un mare i adevărat poet. El ne transfi gurează natura gândirii în natura naturii. Ne împrimăvărează cu o toamnă de aur. Cartea lui de inimă pulsează i îmi infl uen ează versul plin de dor, de curata i pura lui poezie”. În 1979, la Editura „Literatura artistică” din Chi inău apar volumele Mama i Albinu a. De atunci Albinu a se editează aproape anual, devenind cartea de căpătâi a pre colarilor. În 1980, la aceea i editură, se tipăre te volumul Fi indcă iubesc, iar în 1981, la Editura „Albatros” din Bucure ti, în colec ia „Cele 84 85 Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI Laureaţi ai Medaliei de Aur a OMPI mai frumoase poezii” apare o selec ie din lirica poetului sub numele Izvorul i dus la redescoperirea valen elor cântecului patriotic în Basarabia; discul Maria clipa, cu o prefa ă a scriitorului Marin Sorescu. Volumul Taina care mă apără Mirabela, de asemenea apărut la „Electrecord”; un CD cu cântece pentru copii, este tipărit la Editura „Literatura artistică” în 1983, iar în anul următor poetul î i muzica fi ind semnată de N. Caragia; CD ul intitulat Fuego îl cântă pe Grigore adună cele mai frumoase poezii i cântece, medalioane, secven e publicistice Vieru , CD ul Adevăr vă spunem .a.); au fost montate spectacole ( Strigat am în volumul Scrieri alese. Aceea i editură scoate ulterior de sub tipar volumele către Tine , regizor Anatol Codru; Planeta de rouă, sub conducerea regizorului Poezii de seama voastră (1986), Cel care sunt. Versuri, creionări, interviuri, Titus Jucov etc.); a fost realizat fi lmul Maria Mirabela (regizor Ion Popescu note (1987). Gopo). Anul 1988 marchează câteva evenimente importante în biografi a de cre În semn de înaltă apreciere a operei i personalită ii lui Grigore VIERU, a ie a poetului. I se acordă cea mai prestigioasă distinc ie interna ională în devenit o fi gură emblematică a poeziei române contemporane i un promotor domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare ANDERSEN. La Editura al valorilor spirituale na ionale i universale, poetului îi sunt conferite nume „Universul” din Bucure ti apare cartea de versuri Rădăcina de foc, edi ie ilus roase distinc ii i titluri. În 1989 este ales deputat al poporului. În anul următor trată de pictorul Sabin Băla a i prefa ată de poetul Ioan Alexandru, care îl poetul este ales membru de onoare al Academiei Române, care îl propune, apreciază drept poetul „cel mai cunoscut i iubit de toate vârstele”. Cu acest în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace. Tot în acel an i se conferă titlul volum, Grigore VIERU intră defi nitiv în con tiin a cititorului român. Mai mul onorifi c „Scriitor al poporului din Republica Moldova”, iar în anul 1993 este ales te edituri continuă să i publice opera, cuprinsă în volumele: Hristos nu are membru corespondent al Academiei Române. În 2007 Academia de tiin e a nici o vină , Editura „Orient/Occident”, Bucure ti, 1991; antologia de versuri Moldovei îi conferă titlul de doctor honoris causa. Cu această ocazie, poetul dă Cură irea fântânii, Editura „Porto Franco”, Gala i, 1993; antologia Rugăciune citire unui Testament intitulat Limba Română – oastea noastră na ională, care pentru mama, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1994; volumul selectiv de a avut un larg răsunet. Este doctor honoris causa i al altor universită i, laureat versuri, aforisme i confesiuni Văd i mărturisesc, scos de Editura „Minerva” al unor prestigioase premii na ionale i interna ionale, al multor publica ii. în prestigioasa colec ie „Biblioteca pentru to i” (1996); Acum i în veac, volum Poetul na ional Grigore VIERU a fost decorat cu Ordinul Republicii, cu Me antologic, editat la „Litera” din Chi inău într o inută grafi că deosebită (1997); dalia guvernamentală a României „Eminescu – 150 de ani de la na tere”. Post Strigat am către Tine , Editura „Litera Interna ional”, Chi inău Bucure ti, 1999; mortem, este decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, volumul de confesiuni i aforisme Lucrare în cuvânt, Funda ia „Scrisul Româ îi este conferit titlul de academician al A M. nesc”, Craiova, 2001; Întregul cer, Chi inău, 2002 .a. Volumul Taina care mă apără, apărut în colec ia „Edi ii Critice” a Editurii „Princeps Edit” (prefa ă acad. Medalia de Aur a OMPI „Pentru Creativitate” Mihai Cimpoi, postfa ă Theodor Codreanu) este desemnat, în 2008, drept i a fost decernată în 2007. „Cartea Anului” la Salonul Interna ional de Carte de la Chi inău i premiat la Salonul Interna ional de Carte românească de la Ia i. Grigore VIERU a semnat sute de articole de critică de artă i literatură, articole politice i sociale. Crea ia sa lirică s a bucurat de studii critice i mono grafi i, semnate de istorici literari de mare prestigiu. Operele i au fost traduse în limbi de circula ie universală i îndrăgite de milioane de cititori. Pe versurile sale au fost compuse zeci de cântece, intrate în patrimoniul muzical (discul de mare succes Răsai, apărut la Casa de Discuri „Electrecord”, cu Doina i Ion Aldea Teodorovici, întâlnirea providen ială a poetului cu care, în 1980, a con
86 87 PUBLICA IILE AGEPI
Pentru a vă ini ia asupra tuturor aspectelor i noută ilor din sistemele na ional i interna ional de protec ie a proprietă ii intelectuale, abona i vă la publica iile AGEPI:
• Buletinul Ofi cial de Proprietate Industrială (BOPI) apare din anul 1993, având o periodicitate lunară include informa ia ofi cială referitoare la cererile de brevetare/înregistrare a obiec telor de proprietate industrială (OPI) în Republica Moldova i titlurile de protec ie acordate, la modifi cările intervenite în statutul juridic al OPI, precum i la rezultatele examinării contesta iilor în Comisia de contesta ii a AGEPI, deciziile instan elor jude cătore ti privind litigiile legate de OPI, informa ii de ordin general;
• revista de proprietate intelectuală „Intellectus” apare din anul 1995, având o periodicitate trimestrială abordează multilateral diverse aspecte ale proprietă ii intelectuale, prevederile legisla iei na ionale i interna ionale în domeniu, publică studii semnate de cercetă tori i inventatori din diferite domenii ale tiin ei, economiei i tehnicii face parte din Lista revistelor tiin ifi ce de profi l, fi ind acreditată în categoria de clasifi care B la profi lurile: drept, tehnică, biologie, chimie, economie; în calitate de coeditor al revistei este Consiliul Na ional pentru Acreditare i Atestare (CNAA);
• digestul „AGEPI INFO”, supliment la revista „Intellectus” tratează diverse aspecte ale protec iei proprietă ii intelectuale, relevă mecanismul ob inerii i realizării drepturilor i exploatării obiectelor de proprietate intelectuală, pune la dispozi ia publicului informa ia privind tezaurul intelectual al ării, reprodu ce unele materiale din presa scrisă i cea electronică cu referin ă la proprietatea intelectuală cuprinde rubrica „ Bursa inven iilor”.
Abonarea la publica iile AGEPI pe suport de hârtie i pe CD ROM este nelimitată i poate fi efectuată direct la AGEPI (inclusiv prin fax, e mail sau on line).
Pentru informa ii detaliate privind condi iile de abonare, accesa i: http://www.agepi.md/md/cid_pi/
Telefoane de contact: 40 05 96; 40 05 97