„Teodor T. Burada” Al Consiliului Județean Constanța Cuprins

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

„Teodor T. Burada” Al Consiliului Județean Constanța Cuprins DATINA Serie nouă, anul 5, nr. 65, septembrie 2019 www.cctb.ro Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța Cuprins Festivalul Concurs Național de Pe urmele lui Teodor Burada 5 Interpretare a Cântecului Popular 18 prin satele dobrogene Românesc „Dan Moisescu” ediția a XXIII-a „Oltina, vatră veche românească” Info La Sulina , se nasc şi se păstrează tradiţii 7 Sărbătoarea Tradițiilor și 21 „Parastasul Piraților Nepomeniți” Meșteșugurilor Dobrogene Cimitirul cosmopolit al Europei Info 23 8 Sărbători populare dobrogene Forme ale culturii de masă 27 prin şcolile de adulţi Frumuseţe şi spiritualitate Şezătorile populare 9 Marea în septembrie Profesorii noştri Obiceiuri de pe la noi 30 Tabăra de pictură „Kreator Art” 11 Vinițel, cel din cap de brumărel Povestea vorbelor Spic de soare, gând albastru 31 A se lua (apuca) la (de) harță; a da harță 13 Lacrima muntelui: Izvorul Sfântului Dionisie Pe urmele lui Teodor Burada 33 prin satele dobrogene Tradiţii dobrogene Tradiții și obiceiuri din comuna Vulturu 15 Borșul pescăresc al lipovenilor - irezistibila tradiție culinară a întinderilor de ape Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Judeţean Constanţa ISSN 1221-2253 D I R E C T O R G E N E R A L : P R O F . D O I N A V O I V O Z E A N U , D I R E C T O R A R T I S T I C : S I L V I A Ţ I G M E A N U REDACTOR ŞEF: CONF.UNIV. DR. AURELIA LĂPUŞAN REDACTORI: ANA MARIA ŞTEFAN, IULIA PANĂ, DAN COJOCARU, OANA ELENA POPESCU Director economic: Alina ONEL Tehnoredactor: Traian Mircea VOINEAGU Corectură: Daniela Andra COJOCEA Copyright text şi fotografii © Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” Copyright prezentare grafică © 2016 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bdul Alex.Lăpuşneanu nr.163 [email protected] Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” - Constanţa Bd. Tomis nr. 110 Bd. I.C. Bratianu nr. 68 Tel./Fax: 0241 61 92 93 Tel: 0241 61 88 42 E-mail:[email protected] E-mail:[email protected] Editorial Sub imensitatea cerului de septembrie Aurelia LĂPUŞAN Septembrie este, cu siguranță, luna rodniciei. perioada 1894-1896, Dr. N. Chernbach studiază Oricât de secetoase ne-au fost vremurile, efectele terapeutice ale resurselor naturale ale septembrie ne aduce aroma din vii, mirosul României și publică mai multe lucrări despre de gutui coapte, frunzele ruginii ale pădurii, spitalele maritime. În 1896, Dr. N. Chernbach a sunetul clopoțelului și zumzetul din preajma publicat în București, sub egida Eforiei Spitalelor școlilor. Septembrie se insinuează în sufletele Civile, una dintre primele broșuri despre „Lacul noastre prea roase de arșița verii, de năvălnicia Techir-ghiol sau Tuzla-ghiol (Dobrogea) și vacanțelor, consumate cu maximă adrenalină. Sanatoriul maritim pentru scrufuloși de la Techir- Vi-l mai amintiți pe Geo Bogza, pictorul ghiol”.3 Sublinia că „Tichir-Ghiolu este în același cuvintelor meșteșugite dedicate Dobrogei? timp o stațiune maritimă, o stațiune balneară Ce declarație de îndrăgostit etern ne-a lăsat: și o stațiune climaterică”4, o definiție lansată în ”Am iubit mult vechile drumuri de calcar ale premieră. Dobrogei, orbitoare în lumina soarelui, pline de Sanatoriul Eforiei Spitalelor a fost inaugurat vrajă sub razele lunii. Am mers și am mers pe ele, la 4 iulie 1899. A avut de la început o valoare până ce Carul Mare se dădea peste cap, până ce socială și medicală de excepție: era singurul răsărea sau apunea luna, am mers și am mers pe din țară destinat tratării copiilor bolnavi de ele printre lanuri de grâu și de ovăz, până ce le tuberculoză, o boală care se extinsese la peste o acoperea roua și păreau de argint. Am mers și treime din populația infantilă din România. am mers pe ele, până ce totul – întreg universul La 20 septembrie 1899, Ioan Movilă, avocatul – părea un vis/…/ de viță veche moldovenească, cumpără mult Nimic din ceea ce în ultimii ani a devenit teren și pune temelie unui oraș-stațiune numit frumos în Dobrogea nu este atât de frumos ca după voia sa Movilă – Techirghiol. A vrut nu doar lanurile de grâu. În partea de stepă, unde satele să valorifice calitățile terapeutice ale nămolului sunt rare și nu crește nici un copac, pământul de Techirghiol, dar și să întemeieze un oraș e liber de la un orizont la altul, liber în mod de la temelie. De atunci au trecut 120 de ani. absolut. Acolo sub cerul imens, ești copleșit de Techirghiolul a devenit brand pentru sănătate, imensitatea ogoarelor.1 prevenție, speranță de viață. Lacul răsplătește cu Şi în alt loc, tot despre Dobrogea nemurită darurile sale pe oricine crede în miraculoasele lui de el. ”După Olt și munți și război, a venit efecte. Techirghiolul. Acest lac cu ape vindecătoare m-a îndemnat să-mi petrec multe veri pe malul lui. La 14 septembrie 1895, cea mai mare Obișnuisem să-l trec zilnic înot; adeseori eram solemnitate ce s-a văzut până atunci în țară, cum întovărășit de un om care gusta și el aceleași titrau ziarele vremii, se petrecea la Cernavoda. mari voluptăți în aventura cu lacul-prietenul Erau prezenți Carol l, regina Elisabeta, principele meu drag, Sorin Vieru. Zece din aceste veri le-am Ferdinand, principesa Maria, oaspeți veniți dăruit, după ce ieșeam din apă Cărții Oltului - o special pentru eveniment, corpul diplomatic, revizuiam. În jur peisajul era arid, cu o evidentă miniștri, ziariști, oamenii locului. notă africană, complet diferit de cel descris în “Un tren format din 15 locomotive, fluierând pagina de carte. Dacă antitezele mă stimulau.2 înspăimântător, a zburat cu 80 km/oră pe Poate nu întâmplător luna septembrie este și deasupra valurilor Dunării. Trenurile bubuiau, luna marilor aniversări ale Dobrogei. sirenele vapoarelor sunau, uralele a mii de oameni nu mai conteneau. A fost cel mai grandios 120 de ani de Balneologie la Techirghiol. spectacol care s-a văzut vreodată în țara noastră: Primul care a făcut propagandă activă veșnicul Danubiu, care despărțea pământul țării Techirghiolului a fost dr. N. G. Chernbach, medicul noastre a fost învins. ”Peste 400 personalități primar al spitalelor, cu un memoriu la Congresul din țară și străinătate, peste 20.000 oameni din Internațional de igienă de la Paris din 1889. În toate părțile Dobrogei și ale Regatului admirau 1. Geo Bogza. Priveliști și sentimente. Ed. Albatros 1979 3. Chernbach, N.G., Lacul Techirghiol sau Tuzla București. Ghiol(Dobrogea) și sanatoriul maritim pentru scrofuloși 2. Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, de la Techirghiol, Buc., Tipografia Lăzăreanu, 1896, p.6. Editura Du Style, 1996,p.192 4. ibidem dantelăria de oțel și silueta sveltă a celui de-al timpului de încărcare. Toate acestea vor contribui treilea pod ca mărime din lume și cel mai mare ca să putem susține mai cu folos concurența pe din Europa acelui timp”. piețele mondiale. În ce privește industria noastră La banchet au participat circa 400 persoane. de petrol, ea nu ar fi putut lua dezvoltarea de Anghel Saligny a stat la masă în fața principesei acum fără lucrările pe care le inaugurați astăzi”, Maria, la un loc mai aproape de rege fiind plasat afirma Anghel Saligny la festivitatea inaugurării directorul general al Căilor ferate, Gheorghe portului. Duca. Regele Carol a fost primul care a apăsat pe „Masa populară, scria ziarul Constanța, la butonul ce a declanșat punerea în funcțiune a care s-au cheltuit vreo 100 berbeci, s-a profitat instalațiilor silozului. Din gurile de beton armat decât de lucrătorii străini aflați la Cernavoda. curgeau cerealele direct în magaziile motonavei Fiind zi de post, țărănimea română s-a ales “Iași,” a Serviciului Maritim Român. Primul vapor cu câte 10 bani și o oală cu vin, câți au putut încărcat cu rapiditate, după tehnica viitorului, străbate până la distribuitori./.../Ziua a fost “Iași,” devine în istoria marinei punctul de la foarte frumoasă, serbarea strălucită, fără nici care debutează exportul modern prin portul un accident, fără nici un incident de importanță, Constanța. nu însă și fără incomoditatea câte unui obraznic Piatra fundamentală a lucrărilor portului care, nechemat, vrea să mănânce la praznicul fusese pusă la 16 octombrie 1896. împărătesc”5. Dar ce mare lucru acest pod peste Dunăre, Era septembrie 1928. Cei mai importanți această capodoperă inginerească semnată de arhitecți români ai vremii își lansaseră românul de sorginte franceză Anghel Saligny! Şi grandioasele schițe pentru un Teatru național astăzi îi admirăm dantelăria și măreția dorindu-i la Constanța. Proiectul premiat reprezenta un să sclipească ca odinioară în soarele toamnei tot arhitectonic, cu perspectivă impunătoare, dobrogene. cuprinzând în mijloc teatrul, iar în cele două părți biblioteca și muzeul, legate de clădirea centrală Anul acesta, la 27 septembrie, se împlinesc prin portice. În fața monumentalului palat se 110 ani de la inaugurarea portului Constanța. Nu întindea o piață în stil venețian. Din păcate s-au ne trebuie multă imaginație să vedem dincolo bătut doar țărușii fundației și nici până astăzi de cuvinte cum se desfășura marea sărbătoare a nu s-a reușit construirea unui lăcaș de cultură tuturor românilor. adecvat orașului. „La ora 11, a zilei de 27 septembrie 1909, suveranii urmați de suita lor pornesc spre Tot într-un septembrie, anul 1933, jurnalistul- intrarea portului. În dreapta se găsesc aliniate romancier Emanuel Bucuța își mărturisea în vasele de război, crucișătorul Elisabeta, bricul Dobrogea Jună impresiile de la inaugurarea „Mircea” și canonierele „Grivița” și „Oltul”. La statuii lui I.N. Roman: ”Era într-o zi de toamnă cu toate soldații erau pe bord și catarge aplaudând soare rar pe mare, când am coborât în Constanța la trecerea bărcii regale.
Recommended publications
  • Școala Doctorală Științe Economice Și Demografice
    Școala doctorală științe economice și demografice CERCETĂRI PRIVIND ROLUL INFRASTRUCTURII ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL DIN DOBROGEA DE SUD POPESCU MARIUS Universitatea Transilvania din Brașov Introducere. Dobrogea de Sud este o unitate de podiș situată în partea sud-estică a României, între Dunăre și Marea Neagră, și constituie un sistem teritorial bine evi- dențiat. Analiza geografică a teritoriului este esențială în dezvoltarea locală și regională, având în vedere atingerea unor finalități culturale și socio-economice, precum turismul rural. Integritatea și coeziunea sistemului teritorial pot fi evaluate prin intercondiţio- narea următoarelor componente: componenta environmentală, componenta socio-cul- turală, componenta economică și de infrastructură [3]. Componenta de infrastructură trebuie analizată din perspectiva relaţiei cu celelalte resurse teritoriale, prin intermediul unor scenarii de dezvoltare sustenabilă pentru populație și activităţile socio-economice specifice, având un rol esenţial și în procesul de amenajare turistică a spațiului rural [2,5]. Scopul lucrării este reprezentat de analiza diagnostică a infrastructurii sistemului teritorial Dobrogea de Sud și utilizarea sa turistică, în vederea sustenabilității și eficien- tizării socio-economice a comunităților locale din mediul rural. Material și metodă. Pentru evaluarea gradului de dezvoltare a infrastructurii din unitățile administrative (UATrurale) ale sistemul teritorial Dobrogea de Sud a fost apli- cată metoda analizei multicriteriale [1], care are următoarele
    [Show full text]
  • Zbwleibniz-Informationszentrum
    A Service of Leibniz-Informationszentrum econstor Wirtschaft Leibniz Information Centre Make Your Publications Visible. zbw for Economics Sima, Elena Conference Paper Aspects of the tourism market development in the Dobrudgean rural area Provided in Cooperation with: The Research Institute for Agriculture Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest Suggested Citation: Sima, Elena (2018) : Aspects of the tourism market development in the Dobrudgean rural area, In: Agrarian Economy and Rural Development - Realities and Perspectives for Romania. 9th Edition of the International Symposium, November 2018, Bucharest, The Research Institute for Agricultural Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest, pp. 208-215 This Version is available at: http://hdl.handle.net/10419/205110 Standard-Nutzungsbedingungen: Terms of use: Die Dokumente auf EconStor dürfen zu eigenen wissenschaftlichen Documents in EconStor may be saved and copied for your Zwecken und zum Privatgebrauch gespeichert und kopiert werden. personal and scholarly purposes. Sie dürfen die Dokumente nicht für öffentliche oder kommerzielle You are not to copy documents for public or commercial Zwecke vervielfältigen, öffentlich ausstellen, öffentlich zugänglich purposes, to exhibit the documents publicly, to make them machen, vertreiben oder anderweitig nutzen. publicly available on the internet, or to distribute or otherwise use the documents in public. Sofern die Verfasser die Dokumente unter Open-Content-Lizenzen (insbesondere CC-Lizenzen) zur Verfügung gestellt haben sollten, If the documents have been made available under an Open gelten abweichend von diesen Nutzungsbedingungen die in der dort Content Licence (especially Creative Commons Licences), you genannten Lizenz gewährten Nutzungsrechte. may exercise further usage rights as specified in the indicated licence. www.econstor.eu ASPECTS OF THE TOURISM MARKET DEVELOPMENT IN THE DOBRUDGEAN RURAL AREA ELENA SIMA1 Abstract.
    [Show full text]
  • Download Capitolul II.1 Si II.2 APA.Pdf
    RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI, ANUL 2016 II. APA II.1. Resursele de apă, Cantităţi şi debite II.1.1.Stare, presiuni şi consecinţe II.1.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile În judeţul Constanţa, SC RAJA SA exploatează un număr de 86 de surse de apă subterană, având o capacitate totală instalata de 34671 mc/h şi 2 surse de apă de suprafaţă, respectiv sursa Galeşu cu o capacitate totală instalată de 4,47 mc/s şi Dealul Vifor a cărei capacitate totală instalată este de 0,1 mc/s. Modul de aprovizionare cu apa potabila si tipul sursei de apa potabila 2016: Sistem centralizat A. Sursă de suprafaţă – fluviul Dunarea: localitatea Cernavoda – Cartier Columbia B. Sursa apa amestec (profunzime+suprafata) –puturi Cismea IA, IB, IC, II, Caragea Dermeni, Constanta Nord + apa suprafata Canal Galesu: localitatile Constanta-zona I, Lumina, Năvodari, Corbu de Jos, Eforie Nord, Agigea, Lazu, Cumpana. C. Sursa de profunzime (foraje de adancimi variate): celelalte localitati urbane ale judetului precum si marea majoritate a localitatilor rurale (exceptie localitatile aprovizionate cu apa potabila pe baza de fantani) Sistem local: fantani publice sau individuale, izvoare si cismele II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă Stocarea apei de catre SC RAJA SA Constanta se realizează în cele 171 rezervoare de apă, având un volum total de înmagazinare de aprox. 306.614 mc. Apa brută este tratată în cele două staţii de tratare apă: Staţia de tratare Palas - Constanţa şi staţia de tratare Dealul Vifor – Cernavodă, pompată prin intermediul celor 66 staţii de pompare apă potabilă, cu o capacitate totală de 157.818 mc/h.
    [Show full text]
  • Agenţia Judeţeană Pentru Plăţi Şi Inspecţie Socială CONSTANTA RAPORT PRIVIND ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII Luna De
    Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială CONSTANTA RAPORT PRIVIND ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII Luna de raportare: 11/2020 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) 23 AUGUST 884 182860 ADAMCLISI 483 97635 AGIGEA 1386 285114 ALBESTI 749 154573 ALIMAN 594 119642 AMZACEA 551 112055 BANEASA 1367 276815 BARAGANU 453 91717 CASTELU 1280 264400 CERCHEZU 281 56401 CERNAVODA 3146 647330 CHIRNOGENI 618 123898 CIOBANU 670 134070 CIOCARLIA 578 116498 COBADIN 1970 397754 COGEALAC 1048 213016 COMANA 452 91716 CONSTANTA 47307 9654867 CORBU 1140 229300 COSTINESTI 544 113520 CRUCEA 540 107812 CUMPANA 2867 587619 CUZA VODA 1325 269413 DELENI 490 97090 DOBROMIR 1242 249458 DUMBRAVENI 101 21077 EFORIE 1493 299573 FANTANELE 292 58804 GARLICIU 298 61386 GHINDARESTI 354 72666 GRADINA 210 42530 HARSOVA 2217 450257 1 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) HORIA 174 36054 INDEPENDENTA 607 122415 ION CORVIN 461 93381 ISTRIA 524 106140 LIMANU 1053 210445 LIPNITA 523 103563 LUMINA 2011 408099 MANGALIA 5957 1202877 MEDGIDIA 7223 1472047 MERENI 531 106331 MIHAI VITEAZU 966 192878 MIHAIL KOGALNICEANU 1626 326938 MIRCEA VODA 1280 261456 MURFATLAR 1956 399028 NAVODARI 6712 1373464 NEGRU VODA 1108 224300 NICOLAE BALCESCU 1112 224304 OLTINA 467 95227 OSTROV 870 174198 OVIDIU 2819 574507 PANTELIMON 453 92269 PECINEAGA 675 136467 PESTERA 688 138872 POARTA ALBA 1384 280144 RASOVA 782 159206 SACELE 471 93943 SALIGNY 382 78582 SARAIU 229 45493 SEIMENI 401 79705 SILISTEA 316 63428 TARGUSOR
    [Show full text]
  • Județul CONSTANȚA
    Constanta ASISTENTA SOCIALA Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului CONSTANTA http://www.dgaspc-ct.ro Adresa: Str.Decebal; nr. 22 Constanta – 900 665 Telefon: 0241 480 851 Fax: 0241 694 137 E-mail: [email protected] Servicii pentru victime DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI CONSTANTA Telefon: 0241.480851 Servicii pentru victimele violentei în familie: Asistenta sociala Consiliere psihologica Consiliere juridica Informarea si orientarea victimelor violentei în familie SECTII de POLITIE POLITIA MURFATLAR STR. ELIADE MIRCEA nr. 1 MURFATLAR, CONSTANTA 0241-234 020 POLITIA MIHAIL KOGALNICEANU COM. MIHAIL KOGALNICEANU, CONSTANTA 0241-258 024 POLITIA OSTROV STR. 1 MAI nr. 73 COM. OSTROV, CONSTANTA 0241-857 007 POLITIA AGIGEA COM. AGIGEA, CONSTANTA 0241-738 525 POLITIA OLTINA STR. POLITIEI nr. 713B COM. OLTINA, CONSTANTA 0241-851 713 POLITIA SARAIU STR. TULCEI nr. 26 COM. SARAIU, CONSTANTA 0241-873 359 POLITIA NEPTUN STR. PLOPILOR nr. 1 NEPTUN, CONSTANTA 0241-731 549 POLITIA CONSTANTA-SECTIA 3 STR. STEFAN CEL MARE nr. 103 CONSTANTA, CONSTANTA 0241-664 262 POLITIA NICOLAE BALCESCU COM. NICOLAE BALCESCU, CONSTANTA 0241-257 008 POLITIA CONSTANTA-SECTIA 1 STR. CHILIEI CONSTANTA, CONSTANTA 0241-559 868 POLITIA TOPRAISAR SOS. NATIONALA nr. 59 COM. TOPRAISAR, CONSTANTA 0241-785 007 POLITIA CIOCÂRLIA STR. 1 DECEMBRIE COM. CIOCÂRLIA, CONSTANTA 0241-875 557 POLITIA DELENI STR. MILITARI nr. 73 COM. DELENI, CONSTANTA 0241-854 700 POLITIA CIOBANU STR. EROILOR nr. 76 COM. CIOBANU, CONSTANTA 0241-874 839 POLITIA COMANA COM. COMANA, CONSTANTA 0241-859 445 POLITIA CONSTANTA-SECTIA 2 STR. TULCEA nr. 9 CONSTANTA, CONSTANTA 0241-543 232 POLITIA PANTELIMON ULMETTUM 99 COM.
    [Show full text]
  • Memoriu General Nicolae Bălcescu Judeţ Constanţa
    MEMORIU GENERAL NICOLAE BĂLCESCU JUDEŢ CONSTANŢA DATA ELABORARE Februarie 2015 BENEFICIAR PRIMARIA COMUNEI NICOLAE BĂLCESCU, JUDEŢUL CONSTANŢA PROIECTANT GENERAL S.C. ARIA URBANA S.R.L.-D. • specialişti • Urb. Roxana Turcu urbanism • Urb. Radu Andreescu SPECIALITATE PROIECTANŢI DE REAMBULARE S.C. ARIA URBANA S.R.L.-D. • Ing. Alin Florian Chiţoiu- specialist topograf TOPOGRAFICĂ• specialişti RAPORT DE MEDIU S.C. ECONOVA S.R.L. • specialişti • Ing. Fanel Apostu STUDIU ISTORIC Arheolog Dr. Alexandru Popa Îndrepindere Individuală • specialişti • Arhe. Alexandru Popa STUDIU GEOTEHNIC S.C GHT GeoHidroTopo S.R.L. • specialişti • Ing. Diana Tanislav STUDIU DE GOSPODARIREA S.C. VIREO ENVIROCONSULT S.R.L. APELOR • Ing. Marina Petre • specialişti I. INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 4 I.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI ............................................................... 4 I.2. OBIECTIVUL LUCRARII ................................................................................................................ 4 I.3. SURSE DE DOCUMENTARE ........................................................................................................ 4 I.3.1. SURSE DE DOCUMENTARE PROPRIU-ZISE ...................................................................... 5 I.3.2. ELEMENTE LEGISLATIVE ........................................................................................................ 5 II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
    [Show full text]
  • Archaeometric Characterization of Byzantine Pottery from Păcuiul Lui Soare Roxana Bugoi1* , Cristina Talmaţchi2, Constantin Haitaˇ3 and Daniele Ceccato4,5
    Bugoi et al. Herit Sci (2019) 7:55 https://doi.org/10.1186/s40494-019-0298-2 RESEARCH ARTICLE Open Access Archaeometric characterization of Byzantine pottery from Păcuiul lui Soare Roxana Bugoi1* , Cristina Talmaţchi2, Constantin Haitaˇ3 and Daniele Ceccato4,5 Abstract Archaeometric investigations using OM (optical microscopy) and micro-PIXE (particle induced X-ray emission) were performed on 45 ceramic shards unearthed in archaeological excavations at Păcuiul lui Soare (southeastern Romania) and dated to the eleventh century AD. This study aimed to get clues about the raw materials and manufacturing techniques used by the potters from the Lower Danube area during the Byzantine period. The analyzed ceramic frag- ments were selected according to stylistic and archaeological criteria, trying to cover the entire palette of potteries discovered at this site. OM detailed the characteristics of the fabric (texture, microstructure and porosity), mineralogy, surface treatments and fring of the shards. Principal component analysis (PCA) of the PIXE data highlighted two main categories of shards with distinct compositional signatures, separated mainly by their aluminum and calcium content. Micro-PIXE maps of the interfaces between the glaze and the ceramic body showed that the green glaze is rich in lead oxide compared to the underlying ceramic body. The results of these investigations were compared to the ones previously obtained on coeval potteries from other Byzantine archaeological sites, i.e. Hârşova and Oltina, trying to get some hints about the consumption and circulation of pottery in the Lower Danube region at the beginning of the second millennium AD. Keywords: Byzantine, Ceramic, Păcuiul lui Soare, Micro-PIXE, Optical microscopy, Lead glaze Introduction secure archaeological contexts; all of them were dated to Archaeometric investigations of Byzantine ceramics the eleventh century AD according to stratigraphic and are relatively scant, only the recent years witnessing an typological criteria.
    [Show full text]
  • Lucrări De Apărare Împotriva Inundaţiilor Existente Pe Raza Localităţilor
    NESECRET Anexa nr. II.3.d. LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR EXISTENTE PE RAZA LOCALITĂŢILOR Nr Localitatea Sursa de inundaţii Lucrări de apărare existente pe raza localităţii crt Corespund Grad de Starea Scurgeri de Lucrarea de e clasei de Proprieterul/ asig Revărsări tehnică şi Anul PIF pe versanţi apărare importanţă deţinătorul Normat/Re funcţională al 1. Ostrov Fluviul Dunăre - Dig Bugeac bună 1975 da DADL C-ţa 10%/10% Pârâu Almalău Dig Băneasa bună 1962 da DADL C-ţa 10%/10% Pârâu Ceair Vale neprmanentă 2. Lipniţa Fluviul Dunăre - - - - - - - 3. Oltina Fluviul Dunăre - Dig Oltina bună 1962 da SC Pestom SA 10%/10% Dig Oltina bună 1959 da DADL C-ţa 10%/10% 4. Ion Corvin Fluviul Dunăre - Dig Viile- bună 1962;RK da DADL C-ţa 10%/10% Valea Mare Dunăreni - 2002 - - - - 5. Aliman Fluviul Dunăre torenţi Dig Viile- bună 1962;RK da DADL C-ţa 10%/10% Dunăreni 2002 6. Rasova Fluviul Dunăre torenţi Dig Rasova bună 1970 da DADL C-ţa 10%/10% Fluviul Dunăre Dig Cochirleni bună 1975;RK da DADL C-ţa 5%/5% Torent Rasova bună 1997 da - 7. Cernavodă Fluviul Dunăre torenţi C.D.M.N. bună 1982 da Adm.Can.Navig 1%/1% 8. Seimeni Fluviul Dunăre - Dig Seimeni Mici bună 1962 da DADL C-ţa 10%/10% Pârâu Tibrin Baraj Tibrin bună 1962 da DADL C-ţa - Fluviul Dunăre Dig Seimeni Mari necoresp 1975 da Cons.loc.Seimeni 10%/20% Pârâu Dunăre Dig Pârâu bună 1975;RK da DADL C-ţa - Fluviul Dunăre Dunărea bună 2002 da DADL C-ţa 10%/10% Dig Zavalu I şi II 1976 9.
    [Show full text]
  • DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA a ARHIVELOR NAŢIONALE Lista Fondurilor Şi Colecţiilor Care Se Dau În Cercetare Deţinute De
    DIRECŢIA JUDEŢEANĂ CONSTANŢA A ARHIVELOR NAŢIONALE Lista fondurilor şi colecţiilor care se dau în cercetare deţinute de Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale Nr. Denumirea fondului sau colecţiei Anii extremi Nr. U.A. crt. Nr. inventar 1. 13 Administraţia Vamală Constanţa 1924 - 1948 253 2. 352 Ansamblul Artistic “Brâuleţul” Constanţa 1963 – 1970 16 3. 539 Asociaţia Română pentru Legături cu Uniunea Sovietică 1956 – 1963 8 4. 220 Atelierele “Secera şi Ciocanul” Constanţa 1945 – 1951 56 5. 191 Banca Agricolă – Sucursala Constanţa 1955 - 1960 153 6. 196 Banca Comercială Română – Sucursala Constanţa 1946 – 1947 2 7. 181 Banca “Creditului Dobrogei” - Constanţa 1921 - 1944 11 8. 52 Banca Creditului Naţional Agricol 1938 – 1948 63 9. 219 Banca Naţională a României – Sucursala jud. Constanţa 1929 – 1966 161 10. 192 Banca Naţională a RSR – Direcţia Orăşenească Constanţa 1952 - 1966 109 11. 194 Banca Naţională Filiala Mangalia 1949 – 1955 19 12. 193 Banca Naţională Filiala Negru Vodă 1956 - 1966 11 13. 51 Banca Românească Constanţa 1915 – 1951 471 14. 195 Banca Sovieto – Română, Constanţa 1953 – 1954 22 15. 87 Camera Agricolă a jud. Constanţa 1939 – 1949 167 16. 88; 228 Camera de Comerţ – jud. Constanţa 1920 – 1950 8099 17. 11; 36; Camera de Muncă Constanta 1933 - 1948 12481 37 18. 499 CAP Anadalchioi 1958 – 1986 95 19. 494 CAP Valea Seacă 1952 – 1989 64 20. 493 CAP Valul lui Traian 1952 – 1990 69 21. 498 CAP Viile Noi 1952 – 1980 164 22. 111 Căpitănia Portului Constanţa 1892 – 1950 307 23. 171 Căpitănia Portului Mangalia 1919 – 1952 53 24. 497 Căpitănia Portului Ostrov 1936 – 1982 199 25.
    [Show full text]
  • Torrential Rainfall in South Dobrudja in Period 1965-2005 – Economic Implications
    Water resources and wetlands, Editors: Petre Gâştescu, William Lewis Jr., Petre Breţcan Conference Proceedings, 14-16 September 2012, Tulcea - Romania ISBN: 978-606-605-038-8 TORRENTIAL RAINFALL IN SOUTH DOBRUDJA IN PERIOD 1965-2005 – ECONOMIC IMPLICATIONS Marius Lungu, Daniela Plesoianu Ovidius University of Constanţa, [email protected] Abstract Maximum daily rainfall amounts recorded in the South Dobrogea in 1965-2000 exceeded or equaled the average amount of seasonal rainfall. Thus determine the causes are either due to rain or strong local convection passage of atmospheric fronts. Unlike the showers of rain, torrential rainfall type can sometimes give large amounts of water in short intervals, but may continue longer with a higher intensity and their duration increases. This type of precipitation occurring during summer (especially july and august), are likely front and usually occur the day. Fundamental processes that lead to the development of cloud formations, capable of producing large amounts of precipitation are convection and turbulent exchange of air masses inside. To illustrate these these maximum amounts of rainfall (floods generators) were analyzed records from thirteen precipitation stations and the seven weather stations in South Dobrogea, during 1965-2000. Keywords: South Dobrogea, torrential rainfall, climatic risk, Mediterranean cyclone INTRODUCTION The torrential rains fall in the warm period of the year as a result of the increasing activity of the Azore Anticyclone, as well as of the oceanic and Mediterranean one. They generate huge quantities of water that fall in a very short period of time, so they have very high intensity and cause great floods/freshets with severe consequences not only on human settlements and constructions, but also on the erosion processes which they accelerate on the more or less deforested slopes.
    [Show full text]
  • Alocaţia Pentru Susţinerea Familiei – 2019.10
    Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială CONSTANTA RAPORT PRIVIND ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII Luna de raportare: 10/2019 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) 23 AUGUST 863 145200 ADAMCLISI 479 78900 AGIGEA 1336 224850 ALBESTI 735 122550 ALIMAN 601 99450 AMZACEA 542 89700 BANEASA 1343 221100 BARAGANU 438 72000 CASTELU 1211 201300 CERCHEZU 278 45900 CERNAVODA 3080 516000 CHIRNOGENI 626 103500 CIOBANU 658 109050 CIOCARLIA 590 96000 COBADIN 1967 323250 COGEALAC 1027 171750 COMANA 455 76950 CONSTANTA 45976 7675050 CORBU 1128 185850 COSTINESTI 516 87150 CRUCEA 535 86700 CUMPANA 2754 464850 CUZA VODA 1284 212100 DELENI 501 81300 DOBROMIR 1232 201600 DUMBRAVENI 100 16950 EFORIE 1455 238050 FANTANELE 281 46800 GARLICIU 305 51000 GHINDARESTI 347 56400 GRADINA 216 35700 HARSOVA 2181 362100 1 Suma totală platită pentru drepturile Localitate Beneficiari plătiţi curente (lei) HORIA 170 28650 INDEPENDENTA 608 99750 ION CORVIN 444 72750 ISTRIA 516 85050 LIMANU 1036 172800 LIPNITA 539 85650 LUMINA 1920 316800 MANGALIA 5864 964500 MEDGIDIA 7015 1173300 MERENI 526 85950 MIHAI VITEAZU 974 157800 MIHAIL KOGALNICEANU 1584 260400 MIRCEA VODA 1290 214350 MURFATLAR 1906 312600 NAVODARI 6485 1090650 NEGRU VODA 1110 181200 NICOLAE BALCESCU 1067 174600 OLTINA 454 74250 OSTROV 871 143250 OVIDIU 2724 451950 PANTELIMON 440 72300 PECINEAGA 653 106800 PESTERA 685 114000 POARTA ALBA 1373 224250 RASOVA 794 132450 SACELE 466 77400 SALIGNY 378 61650 SARAIU 223 37050 SEIMENI 415 68100 SILISTEA 315 51750 TARGUSOR 281
    [Show full text]
  • Spatial Statistics Detect Clustering Patterns of Kidney Diseases in South-Eastern Romania
    ARS Medica Tomitana - 2016; 1(22): 10 - 14 10.1515/arsm-2016-0002 Ruben I.1, Preda Cristina1, Tuta Liliana Ana2,3 Spatial statistics detect clustering patterns of kidney diseases in south-eastern Romania 1 Faculty of Natural and Agricultural Sciences, Ovidius University of Constanţa, Romania 2 “Sf. Apostol Andrei” Clinical Emergency Hospital of Constanţa, Romania 3 Faculty of Medicine, ”Ovidius” University of Constanţa, Romania ABSTRACT Introduction Medical geography was conceptualized almost ten years ago due to its obvious usefulness in epidemiological research. Still, numerous diseases in many regions were neglected in these aspects of research, and the prevalence of kidney diseases in Eastern Europe is such an example. Medical geography was conceptualized We evaluated the spatial patterns of main kidney almost ten years ago due to its obvious usefulness diseases in south-eastern Romania, and highlighted the in epidemiological research[1]. Since then, many importance of spatial modeling in medical management spatial statistics and tests were applied on public in Romania. We found two statistically significant health data in order to evaluate research questions hotspots of kidney diseases prevalence. We also found such as space clusters of diseases, relation of these differences in the spatial patterns between categories of clusters with possible factors as waste and pollution diseases. We propose to speed up the process of creating sites, management of medical services, etc.[2]. The a national database of records on kidney diseases. Offering the researchers access to a national database majority of the medical systems already evaluated will allow further epidemiology studies in Romania and the long term spatial patterns of different epidemics finally lead to a better management of medical services.
    [Show full text]