Școala doctorală științe economice și demografice

CERCETĂRI PRIVIND ROLUL INFRASTRUCTURII ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL DIN DOBROGEA DE SUD

POPESCU MARIUS Universitatea Transilvania din Brașov

Introducere. Dobrogea de Sud este o unitate de podiș situată în partea sud-estică a României, între Dunăre și Marea Neagră, și constituie un sistem teritorial bine evi- dențiat. Analiza geografică a teritoriului este esențială în dezvoltarea locală și regională, având în vedere atingerea unor finalități culturale și socio-economice, precum turismul rural. Integritatea şi coeziunea sistemului teritorial pot fi evaluate prin intercondiţio- narea următoarelor componente: componenta environmentală, componenta socio-cul- turală, componenta economică şi de infrastructură [3]. Componenta de infrastructură trebuie analizată din perspectiva relaţiei cu celelalte resurse teritoriale, prin intermediul unor scenarii de dezvoltare sustenabilă pentru populație și activităţile socio-economice specifice, având un rol esenţial și în procesul de amenajare turistică a spațiului rural [2,5]. Scopul lucrării este reprezentat de analiza diagnostică a infrastructurii sistemului teritorial Dobrogea de Sud și utilizarea sa turistică, în vederea sustenabilității și eficien- tizării socio-economice a comunităților locale din mediul rural. Material și metodă. Pentru evaluarea gradului de dezvoltare a infrastructurii din unitățile administrative (UATrurale) ale sistemul teritorial Dobrogea de Sud a fost apli- cată metoda analizei multicriteriale [1], care are următoarele etape:

- Stabilirea criteriilor. Pentru evaluarea indicatorului Infrastructură (II) au fost selecționate 6 criterii: dotări edilitare (C1), infrastructura de comunicație (C2), unități de cazare (C3), unități de alimentație publică (C4), infrastructură terapeutică (C5), in- frastructură de agrement (C6); - Determinarea ponderii fiecărui criteriu, prin calcularea unor coeficienți de pondere (γi), cu formula: γi=(p+Δp+m+0,5)/(-Δp΄+Ncrt/2) [1];

- Identificarea tuturor variantelor, care sunt reprezentate de 45 UATrurale din sis- temul teritorial Dobrogea de Sud; - Acordarea unei note N. Pentru fiecare criteriu se acordă note de la 5 la 1, în funcție de gradul de dezvoltare a infrastructurii, astfel: foarte ridicat (5), ridicat (4), mediu (3), scăzut (2), nesemnificativ (1);

- Calcularea produselor dintre notele N și coeficienții de pondereγ i, pentru sta- bilirea clasamentului final [1].

În funcție de potențialul de infrastructură a rezultat ierarhizarea UATrurale, în ve- derea corelării acesteia cu resursele turistice rurale. De asemenea este reprezentată cartografic, rețeaua căilor de comunicație și a satelor cu potențial turistic din sistemul teritorial Dobrogea de Sud.

296 | | 297 Școala doctorală științe economice și demografice

Rezultatele cercetării. Infrastructura este o componentă care include bunurile și mijloacele prin care sunt puse în valoare din punct de vedere turistic, resursele atractive ale unui teritoriu. Acestea au fost create inițial cu alt scop, dar s-au dez- voltat și diversificat o dată cu inițierea activităților turistice dintr-o regiune. Funcția acesteia este de satisfacere a cererii turistice, prin dotări și servicii specifice, existând relații de dependență între cererea turistică și gradul de dezvoltare a infrastructurii, influențându-se reciproc [5]. Acest indicator include căi de comunicație și mijloace de transport, baza de cazare și alimentație publică, dotări pentru cură și agrement, dotări complementare. Caracteristicile infrastructurii din sistemul teritorial Dobrogea de Sud pot fi gru- pate pe criterii, astfel:

Dotări edilitare reprezentate la nivel de UATrurale prin drumuri asfaltate, alimen- tare cu apă și rețea de canalizare, alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaz, accesul la rețelele de telecomunicații (telefonie fixă și mobilă, televiziune, radio, in- ternet), alte servicii (bancare, medicale, poștale). Cu excepția rețelei de alimentare cu

gaz extinsă doar în câteva UATrurale (23 August, , , , Cumpăna, Costinești, Lumina, Mereni, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, , Valu

lui Traian), celelalte dotări sunt prezente în toate UATrurale, dar la care nu au acces integral toate gospodăriile din satele componente. Infrastructura de comunicație este bine dezvolată și diversificată la nivelul întregii regiuni, fiind favorizată în special de factorii naturali. Rețeaua rutieră depășește 2000 km, din care: 80 km autostrăzi (60 km - Auto- strada Soarelui A2-E81 și 20 km centura municipiului Constanța A4), 420 km dru- muri naționale (DN2A-E60 Constanța-Hârșova, DN3 Constanța--Adam- clisi-Ostrov, DN22C Murfatlar-Cernavodă, DN38-E675 Constanța-Negru Vodă, DN39-E87 Constanța - ), 1300 km drumuri județene și locale, din care circa 40% sunt modernizate, celelalte fiind îmbrăcate cu asfalturi ușoare sau pietruite. Între drumurile județene cu importanță pentru turismul rural sunt cele care fac legă- tura între DN2A--Cernavodă-Ion Corvin (DN3), -Peștera-Adamcli- si, Deleni-Șipotele-Dobromir-Băneasa-, Medgidia-Ciocârlia-Topraisar-, Cobadin-Negru Vodă, - Dumbrăveni. Există și 4 puncte de trecere a fronti- erei cu Bulgaria la Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă și Lipnița. Rețeaua feroviară însumează 180 km, din care 60 km cale ferată dublă electrifica- tă și modernizată pentru o viteză de 160 km/h (între Cernavodă și Constanța, pe ma- gistrala feroviară București-Constanța), celelalte fiind căi ferate simple neelectrificate (Constanța-, Medgidia-Nicolae Bălcescu, spre Tulcea și Medigidia-Negru Vodă, închisă traficului de călători). Transportul fluvial este practicabil pe Dunăre și Canalul Dunăre-Marea Neagră, dar nu există curse de nave regulate pentru pasageri. Există punct de traversare cu bacul la Ostrov, spre Călărași, pod rutier și feroviar la Cernavodă, și puncte locale de trecere cu bacul în Balta Ialomiței.

296 | | 297 Școala doctorală științe economice și demografice

Transportul aerian este deservit de aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu situat la 26 km nord-vest de Constanța. Există un aerodrom de unde se pot efectua și zboruri de agrement la Tuzla [4]. Unități de cazare și unități de alimentație publică sunt bine reprezentate în special

în UATrurale de pe litoral. Din cele peste 7000 de locuri de cazare ale diverselor tipuri de structuri turistice, 95% sunt situate în UATrurale de pe litoral (Costinești, , 23 August, Agigea, Tuzla), restul dispersat (Oltina, Ostrov, Saligny, Seimeni, Mihail Kogălniceanu, ) sau la mănăstiri. Unități de alimentație publică sunt prezente în toate UATrurale, cel puțin la nivel de mini-market alimentar. Cu excepția

UATrurale de pe litoral, unde sunt și restaurante cu specific pescăresc, pot fi menționate restaurante din cadrul unor complexe turistice (Limanu, Ostrov, Seimeni, Mircea Vodă, Mihail Kogălniceanu) sau crame (, , Cobadin, Cochirleni, Lipnița, Murfatlar, Ostrov, Peștera, Rasova, Topalu). Infrastructură terapeutică este mai puțin prezentă în satele dobrogene, posibilități de dezvoltare existând în sectorul litoral (Agigea, Costinești, 23 August, , Vama Veche), și mai puțin în rest, cum ar fi resurse de ape termale în sectorul dunărean Ghindărești-Topalu. Infrastructură de agrement există sau poate fi dezvoltată în sectorul litoral, în preajma arealelor lacustre dunărene sau maritime, atât pentru pescuit cât și pentru sporturi nautice, mai puțin în rest (parcuri de aventură sau centre de echitație). Prin aplicarea metodei analizei multi-criteriale, pentru evaluarea potențialului de infrastructură la nivelul UATrurale din sistemul teritorial Dobrogea de Sud, în tabelul 1 este prezentată ponderea fiecărui criteriu- component al acestui indicator și rezulta- tul coeficientului de pondere. Tabelul 1 Determinarea ponderii fiecărui criteriu-component al infrastructurii

Criteriu C1 C2 C3 C4 C5 C6 Puncte Nivel γi

C1 ½ ½ ½ 0 ½ 0 2 5 0,82

C2 ½ ½ ½ ½ 1 0 3 4 1,67

C3 ½ ½ ½ ½ 1 ½ 3,5 3 2,38

C4 1 ½ ½ ½ 1 ½ 4 2 3,29

C5 ½ 0 0 0 ½ 0 1 6 0,23

C6 1 1 ½ ½ 1 ½ 4,5 1 4,50

Prin înmulțirea valorii coeficientului de pondere pentru fiecare criteriu, cu nota acordată fiecărui criteriu la nivel de UATrurale, au rezultat valori care încadrează fiecare

UATrurală într-un rang. Valorile cele mai mari corespund unui grad ridicat de dez-

298 | | 299 Școala doctorală științe economice și demografice

voltare a infrastructurii (rangul I), iar cele mai mici corespund unui grad scăzut de

dezvoltare a (rangul V). Cele mai mari valori corespund unor UATrurale de pe litoral

(Costinești, Limanu, 23 August, Tuzla), urmate de câteva UATrurale din sectorul du-

nărean (Ostrov, Seimeni, Oltina, Topalu, Lipnița). Se ramarcă și câteva UATrurale din rangul III cu potențial turistic (Rasova, Cumpăna, Ion Corvin, Aliman, Ghindărești,

Peștera, Adamclisi, Cobadin). Din totalul de 45 UATrurale, un număr de 24 (peste 50%) dispun de resurse turistice naturale sau culturale, și sunt încadrate astfel: 2 în rangul I, 8 în rangul II, 11 în rangul III, 3 în rangul IV. Tabelul 2

Ierarhizarea UATrurale după potențialul de infrastructură (II)

Rang Valori (II) UATrurale I (2) ≥60,00 Costinești, Limanu II (8) 50,00-59,99 Tuzla, 23 August, Ostrov, Valu lui Traian, Seimeni, Oltina, Topalu, Lipnița III (13) 40,00-49,99 Agigea, Rasova, Cumpăna, Ion Corvin, Lumina, Aliman, M. Kogălniceanu, Ghindărești, Albești, Peștera, Adamclisi, Cobadin, Saligny IV (4) 30,00-39,99 Poarta Albă, Mircea Vodă, Dumbrăveni, Crucea V (18) <30,00 N. Bălcescu, Ciocârlia, Amzacea, Castelu, , Comana, Deleni, Horia, Bărăganu, , Cuza Vodă, Dobromir, Independența, Mereni, , Siliștea, Topraisar, Tortomanu

Potențialul turistic din sistemul teritorial Dobrogea de Sud este diversificat [6] și reprezentat de: Resurse ale mediului natural - relieful litoral cu plaje și faleză, zona umedă a Du- nării, bioclimatul însorit litoral, bioclimatul dunărean, lacuri fluviale Bugeac,( Oltina, Dunăreni, Vederoasa), lacuri maritime (Siutghiol, , Tatlageac, Mangalia), lacul în cretă (Murfatlar), arii naturale protejate (Acvatoriul marin 2 Mai - Vama Veche, Dunele litorale de la Agigea, Dealul Alah-Bair, pădurile Fântânița-Murfatlar, Hagieni, Valu lui Traian, Dumbrăveni, Canaraua Fetii, Esechioi, punctele fosilifere Topalu, Movila Banului, Aliman, Credința, Petroșani), peșteri (Obanul Mare, La Mo- vile), areale forestiere dispersate, peisaje diverse. Resurse ale patrimoniul cultural - Situri arheologice (Durustorum, Păcuiul lui Soa- re-Ostrov, Altinum-Oltina, Sacidava-Dunăreni, Capidava-Topalu, Mormântul pictat de pe Dealul Hinog-Cochirleni, Ansamblul rupestru în cretă-Murfatlar); Monumen- te și situri istorice (Monumentul Tropaem Traiani Adamclisi, Cimitirul Internațional

298 | | 299 Școala doctorală științe economice și demografice de Onoare Mircea cel Bătrân și Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial de la Mircea Vodă, monumentul Straja pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu o înălțime de 50 m); Colecții muzeale (Muzeul de istorie Adamclisi, Muzeul de artă Dinu și Sevasta Vintilă Topalu, Muzeul comunității aromâne Gh. Celea - Mihail Ko- gălniceanu, Muzeul Tătarilor Cobadin, Colecția muzeală Ing. Anghel Saligny, Muzeul viticol Murfatlar, Muzeul vinului Domeniile Ostrov, Muzeul Sătesc Limanu); Lăcaşuri de cult aparţinând mai multor confesiuni religioase ce constituie elemente de atracti- vitate prin semnificaţia sărbătorilor, vechimea şa ezămintelor şi stilul arhitectural sau amplasament (mănăstirile Peștera Sf. Apostol Andrei-Ion Corvin, Dervent-Ostrov, Sf. Ioan Botezătorul-Lipnița, Izvorul Tămăduirii-Crucea, Înălțarea Domnului-Mircea Vodă, Sf. Teotim-Murfatlar, Sf. Epictet și Astion-Capidava, bisericile catolice Adormirea Mai- cii Domnului-Oituz, Sf. Anton-Mihail Kogălniceanu, bisericile lipovenești-Ghindărești, Limanu, 2 Mai, geamiile și moscheile din localitățile cu comunități turco-tătare - Mur- fatlar, Valu lui Traian, Castelu, Peștera, Cumpăna, Lumina, Comana, Cobadin, Indepen- dența, Dobromir); Centre etnografice pentru meșteșuguri, țesături, port popular (Ostrov, Cochirleni, Rasova, Topalu, Ciocârlia, Limanu, Cumpăna, Dumbrăveni, Independența); Evenimente tradiționale locale din timpul anului (Festivalul interetinc de Artă Culinară Cumpăna, Sărbătoarea Florii de salcâm Peștera, Ieșirea oilor la pășunat Valu lui Traian, lupte tătărești Kureș Murfatlar, Sărbătoarea recoltei și vinului dobrogean, sărbători ale co- munităților aromâne, turco-tătare și a rușilor-lipoveni, alte evenimente).

Figura 1. Căi de comunicație și potențialul turistic rural din Dobrogea de Sud

300 | | 301 Școala doctorală științe economice și demografice

În figura 1 sunt reprezentateUAT rurale care dispun de resurse naturale și culturale, în conexiune cu căile de comunicație din sistemul teritorial Dobrogea de Sud, care pot sta la baza elaborării și promovării unor trasee turistice tematice în spațiul rural. Concluzii. Sistemul teritorial Dobrogea de Sud dispune de o infrastructură di- versificată, dezvoltată parțial, dar care poate pune în valoare potențialul turistic din spațiul rural. Cel mai bine reprezentate sunt căile de comunicație, datorită factorilor naturali

care au favorizat dezvoltarea lor, precum și infrastructura de cazare în UATrurale de pe litoral. Pentru suținerea unor activități complementare, infrastructura de cazare, agre- ment și alimentație publică trebuie dezvoltată și în alte areale cu potențial turistic, cum ar fi sectorul dunărean. Managementul eficient al infrastructurii va contribui la dezvoltarea socio-eco- nomică sustenabilă a comunităților rurale, turismul fiind o componentă majoră a sistemului teritorial Dobrogea de Sud.

Referințe bibliografice:

1. Bobancu, Ș. (2014). Creativitate și inventică. Note de curs, Universitatea Tran- silvania din Brașov 2. Gruia, R. (2017). Management și dezvoltare în industria turismului. Editura ExLibris, Brașov 3. Ianoș, I. (2000). Sisteme teritoriale. Editura Tehnică, București 4. Iordan, I., Dobre, Silvia (2005). Podișul Dobrogei de Sud. În: Geografia Româ- niei, V, p. 758-790, Editura Academiei, București. 5. Nistoreanu, P. (2006). Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București. 6. Popescu, M., Urdea, M. C., Prefac, Z., Cracu, G. M. (2012). Aspects concer- ning for sustainable tourism development in rural area from Dobrogea. În: Studii şi cercetări Geology-Geography, 17, p. 109-116, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca

300 | | 301