DATINA Serie nouă, anul 5, nr. 65, septembrie 2019 www.cctb.ro Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța Cuprins Festivalul Concurs Național de Pe urmele lui Teodor Burada 5 Interpretare a Cântecului Popular 18 prin satele dobrogene Românesc „Dan Moisescu” ediția a XXIII-a „Oltina, vatră veche românească” Info La Sulina , se nasc şi se păstrează tradiţii 7 Sărbătoarea Tradițiilor și 21 „Parastasul Piraților Nepomeniți” Meșteșugurilor Dobrogene Cimitirul cosmopolit al Europei Info 23 8 Sărbători populare dobrogene Forme ale culturii de masă 27 prin şcolile de adulţi Frumuseţe şi spiritualitate Şezătorile populare 9 Marea în septembrie Profesorii noştri Obiceiuri de pe la noi 30 Tabăra de pictură „Kreator Art” 11 Vinițel, cel din cap de brumărel Povestea vorbelor Spic de soare, gând albastru 31 A se lua (apuca) la (de) harță; a da harță 13 Lacrima muntelui: Izvorul Sfântului Dionisie Pe urmele lui Teodor Burada 33 prin satele dobrogene Tradiţii dobrogene Tradiții și obiceiuri din comuna Vulturu 15 Borșul pescăresc al lipovenilor - irezistibila tradiție culinară a întinderilor de ape Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Judeţean Constanţa ISSN 1221-2253 D I R E C T O R G E N E R A L : P R O F . D O I N A V O I V O Z E A N U , D I R E C T O R A R T I S T I C : S I L V I A Ţ I G M E A N U REDACTOR ŞEF: CONF.UNIV. DR. AURELIA LĂPUŞAN REDACTORI: ANA MARIA ŞTEFAN, IULIA PANĂ, DAN COJOCARU, OANA ELENA POPESCU Director economic: Alina ONEL Tehnoredactor: Traian Mircea VOINEAGU Corectură: Daniela Andra COJOCEA Copyright text şi fotografii © Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” Copyright prezentare grafică © 2016 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bdul Alex.Lăpuşneanu nr.163 [email protected] Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” - Constanţa Bd. Tomis nr. 110 Bd. I.C. Bratianu nr. 68 Tel./Fax: 0241 61 92 93 Tel: 0241 61 88 42 E-mail:[email protected] E-mail:[email protected] Editorial Sub imensitatea cerului de septembrie Aurelia LĂPUŞAN Septembrie este, cu siguranță, luna rodniciei. perioada 1894-1896, Dr. N. Chernbach studiază Oricât de secetoase ne-au fost vremurile, efectele terapeutice ale resurselor naturale ale septembrie ne aduce aroma din vii, mirosul României și publică mai multe lucrări despre de gutui coapte, frunzele ruginii ale pădurii, spitalele maritime. În 1896, Dr. N. Chernbach a sunetul clopoțelului și zumzetul din preajma publicat în București, sub egida Eforiei Spitalelor școlilor. Septembrie se insinuează în sufletele Civile, una dintre primele broșuri despre „Lacul noastre prea roase de arșița verii, de năvălnicia Techir-ghiol sau Tuzla-ghiol (Dobrogea) și vacanțelor, consumate cu maximă adrenalină. Sanatoriul maritim pentru scrufuloși de la Techir- Vi-l mai amintiți pe Geo Bogza, pictorul ghiol”.3 Sublinia că „Tichir-Ghiolu este în același cuvintelor meșteșugite dedicate Dobrogei? timp o stațiune maritimă, o stațiune balneară Ce declarație de îndrăgostit etern ne-a lăsat: și o stațiune climaterică”4, o definiție lansată în ”Am iubit mult vechile drumuri de calcar ale premieră. Dobrogei, orbitoare în lumina soarelui, pline de Sanatoriul Eforiei Spitalelor a fost inaugurat vrajă sub razele lunii. Am mers și am mers pe ele, la 4 iulie 1899. A avut de la început o valoare până ce Carul Mare se dădea peste cap, până ce socială și medicală de excepție: era singurul răsărea sau apunea luna, am mers și am mers pe din țară destinat tratării copiilor bolnavi de ele printre lanuri de grâu și de ovăz, până ce le tuberculoză, o boală care se extinsese la peste o acoperea roua și păreau de argint. Am mers și treime din populația infantilă din România. am mers pe ele, până ce totul – întreg universul La 20 septembrie 1899, Ioan Movilă, avocatul – părea un vis/…/ de viță veche moldovenească, cumpără mult Nimic din ceea ce în ultimii ani a devenit teren și pune temelie unui oraș-stațiune numit frumos în Dobrogea nu este atât de frumos ca după voia sa Movilă – Techirghiol. A vrut nu doar lanurile de grâu. În partea de stepă, unde satele să valorifice calitățile terapeutice ale nămolului sunt rare și nu crește nici un copac, pământul de Techirghiol, dar și să întemeieze un oraș e liber de la un orizont la altul, liber în mod de la temelie. De atunci au trecut 120 de ani. absolut. Acolo sub cerul imens, ești copleșit de Techirghiolul a devenit brand pentru sănătate, imensitatea ogoarelor.1 prevenție, speranță de viață. Lacul răsplătește cu Şi în alt loc, tot despre Dobrogea nemurită darurile sale pe oricine crede în miraculoasele lui de el. ”După Olt și munți și război, a venit efecte. Techirghiolul. Acest lac cu ape vindecătoare m-a îndemnat să-mi petrec multe veri pe malul lui. La 14 septembrie 1895, cea mai mare Obișnuisem să-l trec zilnic înot; adeseori eram solemnitate ce s-a văzut până atunci în țară, cum întovărășit de un om care gusta și el aceleași titrau ziarele vremii, se petrecea la Cernavoda. mari voluptăți în aventura cu lacul-prietenul Erau prezenți Carol l, regina Elisabeta, principele meu drag, Sorin Vieru. Zece din aceste veri le-am Ferdinand, principesa Maria, oaspeți veniți dăruit, după ce ieșeam din apă Cărții Oltului - o special pentru eveniment, corpul diplomatic, revizuiam. În jur peisajul era arid, cu o evidentă miniștri, ziariști, oamenii locului. notă africană, complet diferit de cel descris în “Un tren format din 15 locomotive, fluierând pagina de carte. Dacă antitezele mă stimulau.2 înspăimântător, a zburat cu 80 km/oră pe Poate nu întâmplător luna septembrie este și deasupra valurilor Dunării. Trenurile bubuiau, luna marilor aniversări ale Dobrogei. sirenele vapoarelor sunau, uralele a mii de oameni nu mai conteneau. A fost cel mai grandios 120 de ani de Balneologie la Techirghiol. spectacol care s-a văzut vreodată în țara noastră: Primul care a făcut propagandă activă veșnicul Danubiu, care despărțea pământul țării Techirghiolului a fost dr. N. G. Chernbach, medicul noastre a fost învins. ”Peste 400 personalități primar al spitalelor, cu un memoriu la Congresul din țară și străinătate, peste 20.000 oameni din Internațional de igienă de la Paris din 1889. În toate părțile Dobrogei și ale Regatului admirau 1. Geo Bogza. Priveliști și sentimente. Ed. Albatros 1979 3. Chernbach, N.G., Lacul Techirghiol sau Tuzla București. Ghiol(Dobrogea) și sanatoriul maritim pentru scrofuloși 2. Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, de la Techirghiol, Buc., Tipografia Lăzăreanu, 1896, p.6. Editura Du Style, 1996,p.192 4. ibidem dantelăria de oțel și silueta sveltă a celui de-al timpului de încărcare. Toate acestea vor contribui treilea pod ca mărime din lume și cel mai mare ca să putem susține mai cu folos concurența pe din Europa acelui timp”. piețele mondiale. În ce privește industria noastră La banchet au participat circa 400 persoane. de petrol, ea nu ar fi putut lua dezvoltarea de Anghel Saligny a stat la masă în fața principesei acum fără lucrările pe care le inaugurați astăzi”, Maria, la un loc mai aproape de rege fiind plasat afirma Anghel Saligny la festivitatea inaugurării directorul general al Căilor ferate, Gheorghe portului. Duca. Regele Carol a fost primul care a apăsat pe „Masa populară, scria ziarul Constanța, la butonul ce a declanșat punerea în funcțiune a care s-au cheltuit vreo 100 berbeci, s-a profitat instalațiilor silozului. Din gurile de beton armat decât de lucrătorii străini aflați la Cernavoda. curgeau cerealele direct în magaziile motonavei Fiind zi de post, țărănimea română s-a ales “Iași,” a Serviciului Maritim Român. Primul vapor cu câte 10 bani și o oală cu vin, câți au putut încărcat cu rapiditate, după tehnica viitorului, străbate până la distribuitori./.../Ziua a fost “Iași,” devine în istoria marinei punctul de la foarte frumoasă, serbarea strălucită, fără nici care debutează exportul modern prin portul un accident, fără nici un incident de importanță, Constanța. nu însă și fără incomoditatea câte unui obraznic Piatra fundamentală a lucrărilor portului care, nechemat, vrea să mănânce la praznicul fusese pusă la 16 octombrie 1896. împărătesc”5. Dar ce mare lucru acest pod peste Dunăre, Era septembrie 1928. Cei mai importanți această capodoperă inginerească semnată de arhitecți români ai vremii își lansaseră românul de sorginte franceză Anghel Saligny! Şi grandioasele schițe pentru un Teatru național astăzi îi admirăm dantelăria și măreția dorindu-i la Constanța. Proiectul premiat reprezenta un să sclipească ca odinioară în soarele toamnei tot arhitectonic, cu perspectivă impunătoare, dobrogene. cuprinzând în mijloc teatrul, iar în cele două părți biblioteca și muzeul, legate de clădirea centrală Anul acesta, la 27 septembrie, se împlinesc prin portice. În fața monumentalului palat se 110 ani de la inaugurarea portului Constanța. Nu întindea o piață în stil venețian. Din păcate s-au ne trebuie multă imaginație să vedem dincolo bătut doar țărușii fundației și nici până astăzi de cuvinte cum se desfășura marea sărbătoare a nu s-a reușit construirea unui lăcaș de cultură tuturor românilor. adecvat orașului. „La ora 11, a zilei de 27 septembrie 1909, suveranii urmați de suita lor pornesc spre Tot într-un septembrie, anul 1933, jurnalistul- intrarea portului. În dreapta se găsesc aliniate romancier Emanuel Bucuța își mărturisea în vasele de război, crucișătorul Elisabeta, bricul Dobrogea Jună impresiile de la inaugurarea „Mircea” și canonierele „Grivița” și „Oltul”. La statuii lui I.N. Roman: ”Era într-o zi de toamnă cu toate soldații erau pe bord și catarge aplaudând soare rar pe mare, când am coborât în Constanța la trecerea bărcii regale.