Curtea De Conturi
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Republica Moldova CURTEA DE CONTURI HOTĂRÎRE Nr. HCC26/2013 din 20.05.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anii 2011-2012 Publicat : 12.07.2013 în MONITORUL OFICIAL Nr. 146-151 art. 23 Data intrării în vigoare Curtea de Conturi, în prezenţa vicepreşedintelui raionului Soroca dl V. Nicuţa, reprezentantului Guvernului în teritoriu dl I. Grosu, şefului Direcţiei privatizare a Agenţiei Proprietăţii Publice a Ministerului Economiei dl M. Doruc, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Soroca dna L. Lisnic, şefului Direcţiei Generale Învăţămînt dl Gh. Donos, şefului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru dl R. Coşeru, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat Soroca dl I. Morari şi primarilor: or. Soroca dna E. Bodnarenco, c. Regina Maria dl O. Nastas, c. Tătărăuca Veche dl L. Raischi, c. Stoicani dl S. Bric, c. Parcani dl S. Cetulean, c. Ocolina dna V. Ceban, călăuzindu-se de art. 2 alin.(1) şi art. 4 alin.(1) lit. a) din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Soroca pe anul 2011-2012. ___________________________________________ 1 M.O., 2008, nr. 237-240, art. 864. Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art. 28 şi art. 31 din Legea Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din raion a prevederilor regulamentare în procesul bugetar; corespunderii cadrului normativ şi analitic a procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi2. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul I. ___________________________________________ 2 Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 58 din 28.12.2009 „Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”. Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat: Măsurile realizate de autorităţile publice locale din raionul Soroca în materie de management instituţional economico-financiar şi fiscal nu au întrunit în măsură deplină rigorile de regularitate şi eficienţă, fiind depistate unele abateri şi nereguli. Se atestă o gestionare inadecvată şi a patrimoniului administrat de către autorităţile de toate nivelurile. Aceste deficienţe, în consecinţă, influenţează atingerea unui impact cu plusvaloare în realizarea priorităţilor economice şi sociale de importanţă locală. Sintetizînd factorii generatori de iregularităţi şi neconformităţi în administrarea fondurilor publice, expuse în Raportul de audit, Curtea de Conturi evidenţiază următoarele: • Autorităţile de profil nu au asigurat o monitorizare concludentă întru evaluarea autentică şi fundamentată a materiei de impozitare aferentă veniturilor bugetare formate pe teritoriul din subordine. Astfel, indicii fiscal-bugetari, evaluaţi şi aprobaţi de către autorităţile publice, sînt diminuaţi (cu circa 8,8 mil.lei), ceea ce nu contribuie la soluţionarea unor probleme de dezvoltare social-economică şi influenţează fundamentarea transferurilor de la bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului. Verificările selective ale auditului denotă că neidentificarea bazei generatoare de venituri pentru calcularea impozitului funciar; plăţilor din arenda terenurilor agricole şi terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate; taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; taxei de piaţă; altor plăţi a determinat neîncasarea veniturilor în bugetele locale estimate în sumă totală de la 2,3 mil.lei pînă la circa 5,4 mil.lei. Neidentificarea şi neatragerea în circuitul fiscal-bugetar a resurselor disponibile constituie o slăbiciune instituţională a autorităţilor de resort şi necesită o remediere neîntîrziată. • Atît consiliile locale, cît şi autoritatea subordonată Consiliului raional (Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru) nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul respectiv, fapt care a permis unor primării din raion să nu respecte cadrul legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar. În rezultat, neregulile admise au generat neachitarea la bugetul de stat şi la cel local a unor plăţi în sumă totală de 14,8 mil. lei. • Managementul cheltuielilor bugetelor locale nu corespunde întocmai exigenţelor şi, implicit, cadrului regulator, în consecinţă fiind admise derogări, şi anume: √ pe parcursul anilor 2011-2012, la redistribuirea transferurilor din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a UAT, sursele destinate domeniului învăţămîntului în sumă de 10,5 mil.lei şi, respectiv, de 4,4 mil.lei au fost utilizate în alte scopuri, inclusiv la formarea fondului de susţinere a proiectelor investiţionale, cheltuielilor în domeniul sportului şi tineretului; √ la stabilirea numărului de unităţi de personal şi, respectiv, a cheltuielilor de personal în sectorul bugetar pentru anul 2012 nu s-a ţinut cont de recomandările stipulate în cadrul regulator, în rezultat, pentru structurile Consiliului raional, fiind aprobate cu 195 unităţi de personal mai mult, cheltuielile de întreţinere a acestora constituind peste 2,7 mil. lei; √ la execuţia unor tipuri de cheltuieli nu s-au respectat limitele aprobate, fiind admise unele depăşiri, care au însumat peste 2,4 mil.lei, ceea ce, în unele cazuri, a determinat formarea unor datorii creditoare în lipsa suportului financiar; √ la efectuarea unor cheltuieli din contul bugetului de nivelul II nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanţate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele cadrului regulamentar; √ managementul neconform privind gestiunea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu au generat nereguli şi erori, exprimate prin: executarea lucrărilor în lipsa proiectului elaborat şi verificat regulamentar, precum şi fără respectarea procedurilor de achiziţie publică; majorarea neîntemeiată a valorii lucrărilor executate, precum şi modificarea neargumentată a elementelor din contractele încheiate; neasigurarea garanţiei de bună execuţie a lucrărilor etc. Iregularităţile în legătură cu situaţiile menţionate au însumat peste 11,9 mil.lei; √ unele subdiviziuni ale Consiliului raional, precum şi unele autorităţi ale administraţiei publice locale (AAPL) de nivelul I din raion au admis încălcări la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care au ca impact diminuarea eficienţei utilizării mijloacelor publice. Prin urmare, numai la procurarea mărfurilor şi serviciilor prin divizarea achiziţiei publice iregularităţile au însumat 3,7 mil.lei; √ managementul subperformant în materie de resurse umane, exprimat prin efectuarea plăţilor salariale neregulamentare în sumă totală de 0,3 mil.lei, precum şi prin admiterea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 0,7 mil.lei. • Există deficienţe şi la gestionarea patrimoniului public local, unele din ele nefiind soluţionate pe parcursul a mai mulţi ani. În context, se exemplifică următoarele: √ AAPL nu deţin o evidenţă exhaustivă a patrimoniului care le aparţine cu drept de proprietate. Astfel, primăria or. Soroca nu avea înregistrat în evidenţa contabilă patrimoniu în valoare de 39,5 mil.lei, transmis în capitalul social al întreprinderilor fondate, ceea ce a dus la denaturarea raportărilor de rigoare. AAPL nu dispun de politici privind reglementarea modului de gestionare a patrimoniului public local, fapt ce constituie un impediment în asigurarea unui management eficient, astfel lipsind bugetele locale de o sursă suplimentară de venituri. În context, se relevă că timp îndelungat unele întreprinderi municipale fondate de AAPL înregistrează pierderi din activitatea economico-financiară. Există unele deficienţe şi la contabilizarea patrimoniului transmis în gestiune instituţiilor medico- sanitare publice (IMSP). Lipsa monitorizării eficiente din partea Consiliului raional a modului de gestionare a patrimoniului public transmis la IMSP a condiţionat o diferenţă a valorii mijloacelor fixe gestionate de ambele părţi în sumă totală de 15,7 mil.lei, precum şi denaturarea semnificativă a datelor din rapoartele financiare, prin reflectarea neveridică a situaţiei economice. Unele întreprinderi municipale au reflectat în evidenţa contabilă în mod nejustificat valoarea patrimoniului transmis în capitalul social în sumă de 19,9 mil.lei ca datorii ale fondatorului aferente aportului acestuia în capitalul statutar. √ O problemă nesoluţionată