O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz: orașele mici din județul

Cristina Humă* Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română

Abstract: The study aims to present the level of urbanization of small towns in , by analyzing some indicators that individualize this category of human settlements. The paper fo- cuses, in the first part, on defining and identifying the small towns within the national urban network and on presenting their characteristics. In the second part, it concentrates on an analysis of elements contained in Law 351/2001 on the approval of the National Territory Arrangement Plan – Section IV Localities Network that define the urban profile of this distinct category of human settlements. Thus, the work took account of quantitative and qualitative elements, as well as labor resources employed in non-agricultural fields, housing equipment with utilities, health, education and culture infrastructure and urban infrastructure equipment assessed at the level of small urban settlements in . For the intended purpose, the analysis relied on statistical data of the National Institute of Statistics (statistical records of population and housing censuses in 2002 and 2011, the records from the Statistical Yearbook of Romania 2003, 2007 and 2013 and the Statistical Yearbook of Suceava County 2013, as well as statistical rec- ords of Tempo-online database) and on statistical data that were extracted from Sheet village. The analysis was also based on information contained of small urban municipalities sites and strategic documents of these towns, of Suceava County and of the North-East Development Region of Romania of which they belong. Keywords: urban, small towns, quality of life, Romania. Cuvinte-cheie: urban, orașe mici, calitatea vieții, România.

Introducere privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Re- țeaua de localități, o localitate urbană im- Studiul urmărește să arate nivelul de ur- plică resursele de muncă ocupate în domenii banizare a orașelor mici din țara noastră, neagricole, dotarea locuințelor cu utilități, care reprezintă o categorie distinctă de loca- cu infrastructură de sănătate, de educație și lități în cadrul rețelei urbane naționale. de cultură, precum și dotarea cu infrastruc- Atribuirea termenului „urban” unei așe- tură edilitară. Aceste elemente conferă unei zări umane este asociată cu un complex de localități, în condițiile prevăzute de lege, elemente, respectiv de locuire, educație, să- posibilitatea de a accede la statutul de oraș nătate, cultură etc., de o calitate care să con- și de a ocupa un anumit rang în rețeaua teri- tribuie la îmbunătățirea vieții populației pro- torială națională urbană. prii și a celei din zona înconjurătoare. În acest studiu, descrierea profilului ur- În termenii legislației în vigoare din țara ban al orașelor mici s-a realizat prin inter- noastră, și ne referim la Legea 351/2001 mediul analizei unora dintre criteriile care

* Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Calea 13 Septembrie 13, sector 5, București. E-mail: [email protected].

52 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz… individualizează această categorie de așe- Caracteristici ale rețelei zări umane, prin compararea cu valorile mi- orașelor mici din România nimale, așa cum sunt acestea stabilite de lege. Pentru a ilustra profilul urban al orașelor Rețeaua de localități urbane din România, mici s-a luat în analiză cazul acestei catego- potrivit legii referitoare la organizarea admi- rii de orașe din județul Suceava. Alegerea nistrativă a teritoriului țării noastre – Legea acestui caz a fost motivată de numărul mare nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de al orașelor mici (15 dintr-un total de 16 amenajare a teritoriului național – Secțiunea a orașe), cu statut urban dobândit în condiții IV-a Rețeaua de localități, era alcătuită, la ni- istorice și social-economice diferite, precum velul anului 2011, din 320 de orașe, care sub și de disponibilitatea datelor statistice publi- raport demografic cuprindeau: un oraș foarte cate privind structura populației ocupate pe mare, cu peste 500.000 de locuitori – Bucu- ramuri ale economiei naționale la nivel de rești, 19 orașe mari având între 100.000 și localitate, județul Suceava fiind unul dintre 500.000 de locuitori, 47 de orașe mijlocii, puținele care au publicat informații în acest având între 30.000 și 100.000 de locuitori, și sens. 253 de orașe mici, având între 5.000 și 30.000 În analiză s-au utilizat date ale Institutu- de locuitori. lui Național de Statistică (înregistrări statis- Pentru definirea localităților urbane și tice din recensămintele populației și locuin- pentru delimitarea lor de cele rurale, Legea țelor din anii 2002 și 2011, înregistrări din 351/2001 stabilește 16 indicatori cantitativi Anuarele Statistice ale României din anii și calitativi minimali, menționați în anexa nr. 2003, 2007 și 2013 și din Anuarul Statistic 1 a legii, după cum urmează: al județului Suceava din 2013, precum și în- • Număr de locuitori – 5.000; registrări statistice din baza de date TEMPO-online). De asemenea s-au utilizat • Populația ocupată în activități neagricole date statistice extrase din Fișele localități- (% din totalul populației ocupate) – 75; lor disponibile pe site-ul Prefecturii județu- • Dotarea locuințelor cu instalații de ali- lui Suceava. Au fost consultate site-urile mentare cu apă (% din totalul locuințelor) primăriilor localităților urbane mici studi- – 70; ate și documentele strategice pentru aceste • Dotarea locuințelor cu baie și WC în lo- orașe, pentru județul Suceava și pentru Re- cuință (% din totalul locuințelor) – 55; giunea de Dezvoltare Nord-Est din care fac parte. • Număr de paturi în spitale la 1.000 de lo- Studiul cuprinde două părți. În prima cuitori – 7; parte se concentrează pe definirea și identi- • Număr de medici care revin la 1.000 de ficarea orașelor mici în cadrul rețelei urbane locuitori – 1,8; naționale și pe prezentarea unor caracteris- • Unități de învățământ – liceal sau altă tici urbanistice, sociodemografice, econo- formă de învățământ secundar; mice etc. ale acestora. Partea a doua anali- • Dotări culturale și sportive – săli de spec- zează elementele cuprinse în Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de tacol, biblioteci publice, spații pentru ac- amenajare a teritoriului național – Secțiu- tivități sportive; nea a IV-a Rețeaua de localități care defi- • Locuri în hoteluri – 50; nesc profilul urban al categoriei așezărilor • Străzi modernizate (% din lungimea to- urbane mici în țara noastră aplicate la această tală a străzilor) – 50; categorie de localități din județul Suceava. • Străzi cu rețele de distribuție a apei (% din lungimea totală a străzilor) – 60;

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 53

• Străzi cu conducte de canalizare (% din atât orașul are un nivel mai ridicat de dezvol- lungimea totală a străzilor) – 50; tare economică și socială, asigurând o cali- • Epurarea apelor uzate – stație de epurare tate mai bună a vieții. cu treaptă mecanică; Din perspectiva legii, orașele mici sunt • Străzi cu rețele de hidranți exteriori pen- unități administrativ-teritoriale de rangul III tru stingerea incendiilor (% din lungimea în ierarhia localităților din țara noastră, cu o totală a străzilor) – 60; populație cuprinsă între 5.000 și 30.000 de locuitori1. • Spații verzi (parcuri, grădini publice, scu- Legea stabilește înființarea de orașe în zo- aruri) – m²/locuitor – 10 (grădină pu- nele în care pe o rază de 25–30 de km nu sunt blică); așezări urbane. Noile orașe ar avea „influență • Depozit controlat de deșeuri, cu acces asi- socio-economică constantă și semnificativă gurat. asupra zonei înconjurătoare” (Legea (Extras din Legea nr. 351/2001, ANEXA Nr. I). 351/2001) și ar contribui la diminuarea dispa- Îndeplinirea indicatorilor minimali ci- rităților demografice și economice teritoriale. tați, precum și obligativitatea consultării Conform prevederilor legale, între locali- populației prin referendum și a instituțiilor tățile urbane de rangul III și localitățile rurale implicate sunt condiții stabilite prin lege de rangul IV și V există unele diferențe, care pentru trecerea unei localități din categoria constau în dotări publice mai numeroase și de rurală (comună) în categoria urbană (oraș). dimensiuni mai mari în localitățile urbane Indicatorii prevăzuți de lege pentru a fi față de cele rurale. Dotarea orașelor cu ele- îndepliniți de categoria orașelor mici se gă- mentele cantitative și calitative minime pre- sesc în literatura de specialitate între indica- văzute de lege prezintă avantaje în favoarea torii care exprimă dezvoltarea economică și unei calități a vieții populației mai bune prin: socială a orașelor. În lucrarea Introducere în locuri de muncă diversificate, dotarea locu- sociologia urbană (Abraham, 1991), spre ințelor cu utilități, infrastructură necesară ac- exemplu, indicatorii respectivi sunt structu- cesului la sănătate, educație, cultură etc., rați în trei dimensiuni: acestea atât pentru locuitorii lor, cât și pentru cei din localitățile rurale învecinate. • „dimensiunea sociodemografică” des- După cum se arată în raportul Atlasul zo- crisă de numărul de locuitori, nelor rurale marginalizate și al dezvoltării • „dimensiunea socioeconomică” în care umane locale din România, elaborat de intră structura populației ocupate pe ra- Banca Mondială, „serviciile publice (școli, muri ale economiei naționale și instituții de sănătate…) sunt factori impor- • „dimensiunea spațial urbanistică” ce cu- tanți în definirea bunăstării sau sărăciei la prinde ceilalți indicatori, ca cei privind in- nivel local, sunt indicatori privind disponi- frastructura edilitară, dotarea locuințelor bilitatea serviciilor publice și gradul de ac- etc. ces la ele…”. Cu cât indicatorii respectivi (ai urbaniză- Așa cum s-a menționat, în anul 2011, în rii) au un grad mai mare de îndeplinire, cu țara noastră erau 253 de orașe mici (tabelul 1).

Tabel 1: Numărul orașelor mici din România. Ponderea populației orașelor mici din mediul urban (2011)

Numărul Numărul locuitorilor Populația Ponderea populației orașelor mici orașelor mici din mediul urban orașelor mici din populația urbană a țării 253 8.975.365 2.766.918 30,8 Sursa: prelucrare date statistice INS, 2014

54 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Cele mai multe dintre acestea datează di- Concentrarea de populație urbană în ora- nainte de 1990, când, legat de procesul de in- șele mici (30,8% din populația urbană a țării) dustrializare a României, a avut loc și un este relativ modestă dacă luăm în conside- proces de urbanizare (planificată), iar princi- rare numărul mare de orașe din această cate- pala cale de dezvoltare a categoriei orașelor gorie: 253 de orașe mici dintr-un total de 320 mici a fost transformarea unor localități ru- de orașe. Situația este cauzată și de faptul că rale în localități urbane (Abraham, 1991). mai mult de jumătate dintre orașele mici, În perioada 2002–2011, numărul orașelor respectiv 134, avea o populație de sub mici a crescut, de la 191 la 253, cu o pondere 10.000 de locuitori, iar 29 dintre ele chiar de de 32,5%. Creșterea s-a datorat, în principal, sub 5.000 de locuitori. Numărul redus de lo- procesului de urbanizare administrativă din cuitori (sub 10.000) reprezintă un dezavantaj ultimii ani care a condus la declararea a 54 pentru aceste orașe, care, din acest motiv, nu de localități drept orașe. pot accesa fonduri europene pentru dezvol- Statutul urban dobândit de aceste locali- tare – ele neîndeplinind criteriul numărului tăți prezintă însă un dezavantaj pentru locui- de locuitori. torii acestor orașe, prin faptul că față de așe- Analiza evoluției numărului de locuitori zările rurale impozitele și taxele pe clădiri și din localitățile urbane mici, respectiv 253, în terenuri sunt mai mari, stabilite în funcție de perioada 2002–2011 relevă că în cele mai rangul localității, respectiv localități urbane multe dintre acestea a avut loc o scădere de- de rangul III. În condițiile Legii 351, „la baza mografică. Astfel, în 227 de localități urbane criteriilor de stabilire a impozitelor și taxe- mici, respectiv 89,7%, s-a înregistrat o dina- lor” stau „principalii indicatori elementele și mică negativă a populației și în doar 26 o di- nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru namică pozitivă (prelucrare date statistice: ierarhizarea localităților urbane și rurale” INS, 2004, 2007, 2014). Scăderea populației (Art. 3, alin. (2)). În aceste condiții, în unele înregistrată în orașele mici din țara noastră a dintre orașele mici declarate recent au fost fost determinată, după cum menționează încercări pentru a reveni la statutul anterior unele studii, de diminuarea sporului natural de comună. Este, spre exemplu, cazul orașe- și de migrația forței de muncă (Humă și lor Milișăuți și din județul Suceava, Chiriac, 2012). care, în acest scop, au organizat referendu- Scăderea demografică înregistrată de cele muri, dar care nu au fost validate din cauza mai multe orașe mici din țara noastră reflectă unui număr insuficient de alegători (Monito- dezavantajele pe care unele dintre aceste lo- rul de Suceava, 2010). calități urbane le au pentru locuitorii lor, re- În categoria orașelor mici, în perioada zultate din problemele cu care acestea se con- 2002–2011, a intrat un număr de opt locali- fruntă. Schimbarea condițiilor economice din tăți, prin scăderea populației respectivelor țara noastră după 1989 și, ulterior, criza eco- localități urbane mai mari. nomică și financiară începută în anul 2008 au Declararea unor comune drept orașe a de- determinat în orașele mici – unele dintre ele terminat creșterea populației categoriei ora- cu un profil economic monoindustrial, agrar șelor mici și, totodată, creșterea populației etc. – fenomene demografice și sociale, pre- mediului urban. Astfel, categoria orașelor cum declinul numeric al populației, migrația mici totaliza, în anul 2011, la nivelul țării, o forței de muncă, navetismul, creșterea șoma- populație de 2.766.918 persoane, fiind mai jului și a sărăciei, dependența de ajutorul so- numeroasă cu 15,9%, prin aportul de populație din orașele noi, în timp ce populația cial. Aceste fenomene, cunoscute în literatura mediului urban era, în același an, mai mare cu de specialitate și ca fenomene de declin urban 4,9%. (shrinking cities), au fost mai grave în orașele mici comparativ cu alte categorii de localități

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 55 urbane din țara noastră. „Micile localități ur- negative asupra stării de sănătate a persoa- bane… cu populație mai mică de 20.000 de nelor care le ocupă” (Stănculescu și locuitori… aflate în zona de influență a unor Berevoescu, coord., 2004). municipii importante, au fost lovite în mod Orașele mici, în special cele nou înfiin- deosebit de transformările economice și so- țate, se confruntă și cu alte probleme, cum ciale postcomuniste, prin pierderile masive sunt cele care privesc deficiențele infrastruc- de resursă umană și de declinul resurselor turii de transport, a infrastructurii tehnico- materiale, prin desființarea economiilor in- edilitare, accesul populației la serviciile pu- dustriale de care depindeau, în mare mă- blice și instituții, mai ales accesul la unități sură” (Stănculescu și Berevoescu, 2004, spitalicești și unități de învățământ liceal, după Hatos, 2010, 351). ceea ce influențează în mod negativ calitatea vieții. Un studiu privind sărăcia în România, realizat de Banca Mondială, Ministerul Muncii și Familiei și Egalității de Șanse și Unele aspecte ale urbanizării Institutul de Statistică, arată că, în anul 2006, rata acestui fenomen în orașele mici era de județului Suceva 10,0%, față de orașele medii, unde rata sără- ciei era de 8,4%, și față de orașele mari, unde În continuare, pe baza datelor statistice era de 4,0%, iar în Municipiul București de disponibile, sunt analizați 15 dintre indicato- 4,1% (2007). rii prevăzuți de lege – Legea 351/2001 – Faptul că fenomenul sărăciei comuni- pentru definirea și individualizarea orașelor tare se concentrează în mai mare măsură în mici din țara noastră. În acest sens, studiul orașele mici este cauzat în principal de in- are în vedere cazul orașelor mici din județul frastructura fizică insuficient dezvoltată, Suceava, care fac parte din Regiunea de dar și de dependența așezărilor urbane mici Dezvoltare Nord-Est. Localitățile urbane de o singură întreprindere și de subdezvol- mici din această regiune se confruntă cu nu- tarea sectorului privat (Strategia de dezvol- meroase probleme economice, sociale și de tare teritorială a României…, 2014, după mediu. Între aceste probleme, Strategia de Stănculescu, coord., 2004). Dezvoltare Regională Nord-Est 2014–2020 Orașele mici se confruntă, legat și de fe- (2013) menționează infrastructura tehnico- nomenul sărăciei, mai răspândit la nivelul lor edilitară învechită, lipsa rețelelor de utilități comparativ cu alte categorii de așezări ur- în satele componente, gradul ridicat de bane, și cu o calitate slabă a locuirii prin de- uzură a străzilor orășenești, lipsa locurilor ficiențe în alimentarea cu apă a locuințelor, de muncă atractive, nivelul ridicat al șoma- dotarea locuințelor cu baie etc. În această jului, fenomenul migratoriu, care determină privință, studiul „Cât de bine se simt orășenii un nivel scăzut de atractivitate al acestor în locuințele lor” arată că „orașele mici, sub așezări. 30.000 de locuitori, cel puțin din punctul de Alegerea orașelor mici din județul vedere al condițiilor de locuit, nu diferă prea Suceava, județul cu cele mai multe orașe din mult de mediul rural, fiind lipsite de multe această categorie (15 orașe dintr-un total de dintre mărcile unei locuiri moderne” (Voicu și Voicu, în Sandu, coord., 2006). 16), respectiv Broșteni, Cajvana, Câmpulung Despre rolul utilităților publice în spațiile Moldovenesc, , Fălticeni, , de locuit, în lucrarea Sărac lipit, caut altă vi- , , Milișăuți, Rădăuți, ață se subliniază că „prezența” lor dau , , , și Vicovu „nota specifică confortului și stilului urban de Sus, a fost motivată de posibilitatea de a de viață, în timp ce absența lor… reprezintă analiza și de a face comparații între nivelurile semne clare de locuință inadecvată cu efecte de dotare ale unor orașe dintr-o singură uni- tate teritorial-administrativă, al căror statut

56 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz… urban a fost dobândit în condiții diferite. comune –, majoritatea orașelor noi, conform Opțiunea pentru acest studiu de caz a fost situației localităților județului Suceava, fiind facilitată de disponibilitatea datelor statis- alcătuite dintr-unul sau mai multe sate. Spre tice publicate privind structura populației pe exemplu, în componența orașului Dolhasca ramuri ale economiei naționale, județul intră un număr de 7 sate, în cea a orașului Suceava fiind unul dintre puținele, dacă nu Broșteni intră 6 sate, iar din componența singurul, din țară care a publicat date în orașului Liteni fac parte 5 sate (Parlamentul acest sens. României, 2004). „Urbanizarea” acestor așezări umane, În ceea ce privește nivelul de urbanizare respectiv transformarea lor în localități ur- a acestor orașe, vom analiza în cele ce ur- bane, are o vechime diferită. Dintre aceste mează, din perspectiva legii, unele dintre localități, Câmpulung Moldovenesc, Fălti- elementele care caracterizează conceptul de ceni, Gura Humorului, Rădăuți, Solca, Siret „urban” în țara noastră. și Vatra Dornei sunt localități urbane mai vechi, unele, ca de exemplu, Siret și Fălticeni, fiind atestate documentar ca târguri Analiza unor indicatori încă din epoca medievală. de urbanizare a orașelor mici După anul 1950, aceste orașe au evoluat din județul Suceava în cadrul economiei planificate de industri- alizare a țării dezvoltându-se sub raport economic și social. După anul 1990, tran- Număr de locuitori sformările economice și sociale au afectat în mod negativ și aceste localități, care au Numărul de locuitori reprezintă criteriul cunoscut fenomene de dezindustrializare și prin care așezările urbane mici sunt delimi- de involuție demografică. Un exemplu tate și identificate drept o categorie distinctă elocvent în sensul celor de mai sus îl oferă de localități în cadrul rețelei urbane din țara orașul Câmpulung Moldovenesc, din regiu- noastră. Prin lege, numărul de locuitori pen- nea minieră Bucovina, declarată prin H.G. tru orașele mici este de minim 5.000, mer- nr. 208/25.03.1999 zonă defavorizată, unde gând până la 30.000 de locuitori. majoritatea activităților sunt legate de co- Analiza privind populația orașelor mici merț (60%) și prestări de servicii (Primăria din județul Suceava, în anul 2011, ne arată Municipiului Câmpulung Moldovenesc, pentru acestea următoarea structură: f.a.). • un oraș avea sub 5.000 de locuitori: Solca Celelalte localități, și anume: Broșteni, – 2.188 de locuitori; Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, • 7 orașe aveau între 5.000 și 10.000 de lo- Salcea și , sunt orașe de dată cuitori; șase dintre ele fiind localități ur- recentă, care au dobândit statut urban în anul bane declarate recent; 2004, în conformitate cu prevederile Legii • 5 orașe aveau între 10.000 și 20.000 de lo- 351/2001. Procesul de urbanizare adminis- cuitori; două dintre ele fiind așezări ur- trativă din ultimii ani din țara noastră prin bane de dată recentă; declararea de comune drept orașe este speci- fic și acestor localități – prin Legea nr. • două orașe aveau între 20.000 și 30.000 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor de locuitori (figura 1).

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 57

Figura 1: Numărul de locuitori din orașele mici din județul Suceava, 2011

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

0

i ti t e ni* na* lu a* e ca e a esc eni eni* leg n c oru it dau ce Sir Sus* L a al Sol Dornei n Frasin* m ilis auti* R S de Brost Cajv ove Falti M pri ld Dolhasca* Hu la Vatra ovu Mo ra ic g ma Gu V in i lun m u a mp â are C lo Va

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: INS, 2014 Analiza evoluției numărului de locuitori Aceasta era cuprinsă între 5,3% (în Liteni) și din orașele mici luate în studiu indică o des- 54% (în Solca) (tabelul 2). creștere demografică în perioada 2002–2011. Tabel 2: Orașele mici din județul Suceava: an de declarare ca oraș a localității; dinamica numărului de locuitori: 2002–2011

Dinamică Dinamică An Nr. locuitori Nr. locuitori număr locuitori număr declarare Orașe (1.07.2002) (20.10.2011) (2002–2011) locuitori % oraș 1 Broșteni*1 6.535 5.506 −1.029 −15,7 2004 2 Cajvana*2 8.290 6.901 −1.389 −16,8 2004 3 Câmpulung Moldovenesc 20.674 16.722 −3.952 −19,1 1968 4 Dolhasca*3 11.304 10.298 −1.006 −8,9 2004 5 Fălticeni 31.204 25.723 −5.481 −17,6 1968 6 Frasin*4 6.616 5.876 −740 −11,2 2004 7 Gura Humorului 16.066 13.667 −2.399 −14,9 1968 8 Liteni*5 10.131 9.596 −535 −5,3 2004 9 Milișăuți*6 5.395 5.005 −390 −7,2 2004 10 Rădăuți 29.809 23.822 −5.987 −20,1 1968 11 Salcea*7 9.638 9.015 −623 −6,5 2004 12 Siret 9.415 7.976 −1.439 −15,3 1968 13 Solca 4.755 2.188 −2.567 −54 1968 14 Vatra Dornei 17.117 14.429 −2.688 −15,7 1968 15 Vicovu de Sus*8 14.600 13.308 −1.292 −8,8 2004 Note: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pentru anul 2002 au fost utilizate date de la 1 iulie 2006. * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: prelucrare date statistice INS, 2004, 2007, 2014

58 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Descreșterea demografică de 54% înre- lei ocupate, se referă la populația ce-și desfă- gistrată de orașul Solca face ca acesta să se șoară activitatea în sectorul economic secun- situeze între primele localități urbane mici dar și în sectorul economic terțiar. din țara noastră în privința dinamicii negative Prin analiza structurii populației ocupate a numărului de locuitori. Diminuarea accen- pe sectoare ale economiei naționale – primar tuată a populației orașului Solca în perioada (agricultură, silvicultură), secundar (indus- 2002–2011 a avut și o cauză particulară, și trie și construcții) și terțiar (servicii) – se rea- anume desprinderea de oraș în anul 2005 a lizează și o definire a profilului economic al satului Poieni-Solca, localitate care a devenit localităților urbane mici luate în studiu. ulterior reședința noii comune omonime. Ca În anul 2011, structura populației ocu- urmare, se constată că, sub raportul număru- pate pe sectoare de activitate în orașele mici lui de locuitori, orașul Solca a înregistrat mai din județul Suceava indică o concentrare puțin de 5.000 de locuitori, adică sub pragul mai mare a forței de muncă în sectorul pri- minim prevăzut de lege pentru această cate- mar (între 37,5 și 76,3%) (figura 2) în nouă gorie de localități. din cele 15 localități (Broșteni, Cajvana, Din cele prezentate rezultă că scăderea Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, populației constituie un factor care conduce Solca, Vicovu de Sus), ca urmare a păstrării la scăderea rolului și funcțiilor orașelor mici. ocupațiilor agricole de către populația din aceste așezări urbane recent declarate. În ca- Populația ocupată în activități zul orașului Solca însă, este vorba de o con- neagricole (% din totalul populației centrare anterioară a forței de muncă în agri- ocupate) cultură (în 1992 era 30,7%) și de o reluare a activităților agricole ca urmare a restructu- Indicatorul populația ocupată în activități rării industriei. neagricole, măsurat ca pondere din totalul ce- Figura 2: Structura populației ocupate pe sectoare de activitate în orașele mici din județul Suceava, 2011 (%)

% 120

100

80

60 Sector terţiar 40 Sector s ecundar 20 Sector primar

0

i* c ui * t a n na* ni in* lc nei a e o r us* lege nes sca* orul lcea Sire S ste e ltic Liteni* isauti* adauti S Do ro ha Fras R Sa de rin B Cajv dov ol Fa Mil p l D Hum ra Vatra Mo u icovu ng G V lu minimala pu a re a Câm Valo

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: prelucrare date statistice Direcția Județeană de Statistică Suceava, INS, 2013

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 59

Sectorul terțiar a concentrat de asemenea • tipul agrar și industrial: Frasin și Vicovu o pondere importantă (între 45,0 și 65,7%) a de Sus. populației ocupate în mai multe localități ur- Profilul economic predominant agrar ce bane mici, datorită, în parte, și proporției for- caracterizează unele dintre orașele mici ale ței de muncă din comerț, hoteluri și restau- județului Suceava (Broșteni, Cajvana, rante. Unele orașe, ca de exemplu Vatra Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Dornei, Câmpulung Moldovenesc etc., se re- Vicovu de Sus) este legat de faptul că aceste marcă prin importante activități turistice. așezări aveau o pondere mare a populației Sectorul secundar, comparativ cu cele- ocupate în agricultură atunci când au dobân- lalte două sectoare economice (terțiar și pri- dit statut urban. Localitățile respective au de- mar), a înregistrat valori mai reduse ale pon- venit orașe în anul 2004, prin decizie admi- derii populației ocupate, în sensul că în nistrativă, în conformitate cu prevederile niciunul dintre orașe nu s-a situat pe primul Legii 351/2001. loc în privința concentrării forței de muncă. Structura populației ocupate pe sectoare Cea mai mare valoare a ponderii populației de activitate în orașele mici din județul ocupate în industrie și construcții a fost de Suceava, în anul 2011, a înregistrat modifi- 35,3%, fiind consemnată în orașul Vicovu de cări față de anul 1992. Analiza vizează șapte Sus. localități urbane mici, care, în anul 1992, de- Analiza structurii populației ocupate pe țineau statutul legal de oraș (Câmpulung sectoare de activitate în anul 2011, în orașele Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți, Vatra mici din județul Suceava, indică înscrierea Dornei, Gura Humorului, Siret și Solca). acestora, sub raport economic, în mai multe În 1992, cea mai mare parte a forței de tipuri funcționale: muncă ocupată din aceste orașe era concen- • tipul de servicii și industrial: Câmpulung trată în sectorul secundar, acesta fiind urmat Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți, Vatra de sectorul terțiar (tabelul 3). Cele mai re- Dornei, Gura Humorului și Siret; duse ponderi ale populației ocupate erau în- • tipul de servicii și agrar: Solca; registrate de sectorul primar, exceptând loca- litatea Solca, ce prezenta o pondere • tipul agrar și de servicii: Broșteni, importantă – de 34,7% – a populației ocu- Cajvana, Dolhasca, Liteni, Milișăuți și pate în agricultură. Salcea;

Tabel 3: Structura populației ocupate pe sectoare de activitate în orașele mici din județul Suceava, 1992 Populație ocupată Sector primar Sector secundar Sector terțiar Oraș Nr. Nr. % Nr. % Nr. % 1 Câmpulung Moldovenesc 9.469 288 3,0 4.862 51,3 4.319 45,6 2 Fălticeni 15.023 514 3,4 10.620 70,7 3.889 25,9 3 Gura Humorului 6.579 169 2,6 3.729 56,7 2.681 40,8 4 Rădăuți 13.524 501 3,7 8.259 61,1 4.764 35,2 5 Siret 4.225 289 6,8 2.640 62,5 1.296 30,7 6 Solca 1.712 594 34,7 703 41,1 415 24,2 7 Vatra Dornei 8.050 329 4,1 3.941 49,0 3.780 47,0 Sursa: prelucrare date statistice Comisia Națională pentru Statistică, 1994

60 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

O altă analiză, mai amănunțită, vizează În 1992, în toate orașele mici din județul populația ocupată în industria extractivă și Suceava, cea mai mare parte a populației cea prelucrătoare în cele 7 orașe mici din ju- ocupate se concentra în industria prelucră- dețul Suceava și modificarea ce s-a produs în toare, dovadă ponderea ei cuprinsă între perioada 1992–2011 în privința nivelului de 31,2% (Vatra Dornei) și 64,9% (Fălticeni) ocupare din aceste ramuri economice. (tabelul 4). Tabel 4: Dinamica ponderii populației ocupate în industria extractivă și prelucrătoare în orașele mici din județul Suceava, 1992–2011 (%) Industria extractivă Industria prelucrătoare 1992 2011 1992–2011 1992 2011 1992–2011 1 Câmpulung Moldovenesc 5,1 1,4 −3,7 39,0 14,5 −24,5 2 Fălticeni 0,3 0,1 −0,2 64,9 21,0 −43,9 3 Gura Humorului 13,8 0,9 −12,9 35,9 15,7 −20,2 4 Rădăuți 0,1 0,2 −0,1 55,8 22,4 −33,4 5 Siret 0,2 0,1 −0,1 55,4 20,6 −34,8 6 Solca 0,9 0,0 −0,9 32,3 5,5 −26,8 7 Vatra Dornei 10,9 1,4 −9,5 31,2 19,6 −11,6 Sursa: prelucrare de date statistice Comisia Națională pentru Statistică, 1994, Direcția Județeană de Statistică Suceava, 2013 În ceea ce privește populația ocupată în În paralel cu diminuarea ponderii popu- industria extractivă, ea a înregistrat ponderi lației ocupate în industrie, în perioada 1992– mai semnificative în trei dintre orașele mici, 2011, a crescut cea a populației ocupate în și anume: Câmpulung Moldovenesc (5,1%), administrația publică și asigurările sociale, Vatra Dornei (10,9%) și Gura Humorului în învățământ și în sănătate și asistență soci- (13,8%), în celelalte orașe populația ocupată ală. Așa, spre exemplu, populația ocupată în fiind de sub 1%. administrația publică și asigurările sociale și În 2011, populația ocupată în industria în învățământ a consemnat o dinamică pozi- prelucrătoare avea în continuare cele mai tivă în toate cele 7 orașe mici analizate, mari ponderi în cinci din cele șapte orașe mici prima cu procente cuprinse între 3,0 și 8,1%, (excepție făceau Solca și Gura Humorului), iar a doua cu valori între 0,9 și 3,8%, în timp însă ponderea ei era mult mai redusă, fiind ce în sănătate și asistență socială creșterea a cuprinsă între 5,5 (Solca) și 22,4% (Rădăuți), fost între 1,9 și 3,4% în cinci din cele șapte comparativ cu 1992 în oricare dintre orașe. localități urbane (tabelul 5). Referitor la industria extractivă, ponderea Evoluția concentrării populației ocupate populației ocupate consemna valori mici – în industria prelucrătoare a influențat distri- între 0,9 și 1,4% – în cele trei orașe analizate buția acesteia pe sectoare ale economiei na- (Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc ționale și profilul economic al orașelor. și Vatra Dornei). Astfel, din punct de vedere a dinamicii În perioada 1992–2011, în orașele mici din structurii populației ocupate pe sectoare de județul Suceava, populația ocupată în indus- activitate, se constată că, în perioada 1992– tria prelucrătoare a înregistrat o scădere sem- 2011, în cele 7 orașe mici din județul nificativă, cuprinsă între 11,6% în orașul Vatra Suceava, a avut loc o creștere a sectorului Dornei și 43,9% în orașul Fălticeni, în timp ce terțiar și a celui primar, concomitent cu scă- în industria extractivă diminuarea a fost de derea sectorului secundar. 3,7% (Câmpulung Moldovenesc), 9,5% (Va- tra Dornei) și 12,9% (Gura Humorului).

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 61

Tabel 5: Dinamica ponderii populației ocupate în administrația publică și asigurările sociale, în învă- țământ și sănătate și asistență socială în orașele mici din județul Suceava, 1992–2011

Administrație publică Sănătate și asigurări sociale Învățământ și asistență socială Oraș 1992 2011 1992–2011 1992 2011 1992–2011 1992 2011 1992–2011 1 Câmpulung Moldovenesc 3,2 6,2 +3,0 6,7 9,0 +2,3 5,1 7,1 +2,0 2 Fălticeni 1,9 7,3 +5,4 5,3 9,1 +3,8 4,2 7,6 +3,4 3 Gura Humorului 2,1 6,3 +4,2 7,2 10,9 +3,7 6,9 6,9 0,0 4 Rădăuți 3,2 9,0 +5,8 6,0 8,9 +2,9 5,3 7,6 +2,3 5 Siret 3,2 11,3 +8,1 5,8 8,1 +2,3 9,1 12,0 +2,9 6 Solca 2,5 7,1 +4,6 5,3 8,4 +3,1 6,0 8,1 +1,9 7 Vatra Dornei 2,8 8,5 +5,7 4,9 5,8 +0,9 6,3 6,0 −0,3

Sursa: prelucrare de date statistice Comisia Națională pentru Statistică, 1994, Direcția Județeană de Statistică Suceava, 2013

Analiza datelor statistice privind struc- care definesc profilul urban al localităților. Po- tura populației ocupate pe sectoare de activi- trivit Legii 351/2001, cel puțin 70% dintre lo- tate în anul 2011 arată că: cuințe ar trebui să dispună de instalații de ali- • unele dintre orașe – Rădăuți, Vatra Dor- mentare cu apă curentă. nei, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpu- Alimentarea cu apă a locuințelor asigură lung Moldovenesc și Siret – s-au încadrat creșterea calității acestora, precum și a con- într-un tip funcțional economic specific fortului pentru locuitori. urban (cel puțin 75% din populația ocu- Conform datelor Recensământului pată desfășura activități în industrie, con- populației și locuințelor din anul 2011, dota- strucții și servicii); rea locuințelor cu instalații de apă în orașele mici luate în studiu a variat în limite foarte • alte orașe – Broșteni, Cajvana, Dolhasca, largi, de la 18,3% în orașul Liteni la 92,4% Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Solca și în orașul Fălticeni (figura 3). Vicovu de Sus – au avut o funcție predo- Valoarea de 18,3% reprezintă nu numai minant agricolă, caracteristică localități- minima în orașele studiate, ci reprezintă și lor rurale. cea mai coborâtă dintre valorile înregistrate la nivelul orașelor mici din țara noastră. Dotarea locuințelor cu instalații În orașele mici, cum sunt Cajvana, Dol- de alimentare cu apă (% din totalul hasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Sol- locuințelor) ca, Vicovu de Sus, mai puțin de 70% dintre locuințe dispuneau de alimentare cu apă, Locuințele din mediul urban într-o propor- adică sub valoarea minimă stipulată de lege ție însemnată trebuie să confere locuitorilor pentru această categorie de localități. Cele anumite facilități de bază, cum sunt dotarea cu mai multe dintre orașele menționate – șapte apă în locuință și dotarea cu baie și WC. din opt – sunt orașe declarate recent, care au Dotarea locuințelor cu instalații de alimen- păstrat un caracter rural în privința dotării lo- tare cu apă reprezintă unul dintre indicatorii cuințelor cu instalații de apă.

62 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Figura 3: Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă în locuință în orașele mici din județul Suceava, 2011 (%)

F alticeni 92,4 Radauți 85,9 Gura Humorului 85,6 Vatra Dornei 85,2 C âmpulung Moldovenesc 80,9 Brosteni* 74,2 Siret 71,5 Vicovu de Sus* 60,2 Solca 57,6 Cajvana* 50,3 Frasin* 48 Salcea* 38,4 Milis auți* 38,2 Dolhasca* 24,4 Liteni* 18,3

Valoarea minimală prin lege 70,0

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0 %

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: INS, 2011

Dotarea locuințelor cu baie de valori, respectiv între 15,8% în orașul Li- (% din totalul locuințelor) teni și 87,7% în orașul Fălticeni (figura 4). În orașele Cajvana, Dolhasca, Frasin, Li- Dotarea locuințelor cu baie reprezintă de teni, Milișăuți, Salcea, Solca, Vicovu de Sus, asemenea un indicator de definire a caracte- dotarea locuințelor cu baie a înregistrat pon- rului urban al localităților; dotarea cu această deri mai reduse ca valoarea minimă – de facilitate a locuințelor contribuie la asigura- 55% din totalul locuințelor – prevăzută de rea confortului acestora, precum și a locuito- lege pentru categoria orașelor mici. rilor. Cele mai multe dintre localitățile enume- Analiza întreprinsă privește dotarea lo- rate – șapte din opt – sunt orașe noi, decla- cuințelor cu baie nu și cu WC, așa cum este rate după anul 2001 (în conformitate cu Le- acest indicator specificat în lege, întrucât da- gea 351/2001). Ele au păstrat condițiile de tele statistice disponibile se referă în mod locuit atât în ceea ce privește dotarea cu baie precis la această utilitate. a locuințelor, cât și alimentarea cu apă a În anul 2011, potrivit datelor de recensă- acestora, specifice așezărilor rurale. mânt, în orașele mici studiate dotarea locu- ințelor cu baie a variat într-un interval mare

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 63

Figura 4: Dotarea locuințelor cu baie în locuință în orașele mici din județul Suceava, 2011 (%)

F alticeni 87,7 Radauţi 83,4 Gura Humorului 79,5 Vatra Dornei 76,8 C âmpulung Moldovenes c 75,4 Siret 69,3 Broş teni* 64,5 Cajvana* 47,4 Solca 46,8 Vicovu de Sus* 42,4 Frasin* 41,6 Miliş auţi* 39,4 Salcea* 34,1 Dolhasca* 18,4 Liteni* 15,8

Valoarea minimală prin lege 55,0

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0 %

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: INS, 2011 Acest indicator exprimă accesul Numărul de paturi în spitale la 1.000 populației la spitale orășenești. de locuitori Datele de recensământ în 2011 referi- toare la numărul de paturi în spitale indică Numărul de paturi în spitale la 1.000 de dotarea cu spital sau centru de sănătate a ora- locuitori se află printre indicatorii care defi- șelor Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, nesc localitățile urbane. Rădăuți, Vatra Dornei, Gura Humorului și Siret (figura 5). Figura 5: Numărul de paturi în spitale* la 1.000 de locuitori în orașele mici din județul Suceava, 2011

Siret 36

C âmpulung Moldovenesc 20

Radauţi 19

Vatra Dornei 13

Falticeni 12

Gura Humorului 8

Valoarea minimală prin lege 7

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Notă: * inclusiv centre de sănătate. Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS

64 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Numărul de paturi la 1.000 de locuitori în cămin pentru persoane vârstnice în baza Ho- spitalele din orașele enumerate este egal sau tărârii de Guvern 212/2011 (Guvernul mai mare ca 7, valoare ce reprezintă limita României, 2011). minimă prevăzută de lege pentru acest indi- cator. Numărul de medici care revin la 1.000 Pe lângă cele menționate anterior, există de locuitori și orașe care nu dispun de unitate spitali- cească sau centru de sănătate. Aceste orașe Reprezintă un indicator prin care este ex- sunt: Solca, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, primat accesul populației la medic (respectiv Frasin, Liteni, Salcea și Vicovu de Sus. medicul de familie și medicul specialist). Cu excepția orașului Solca, localitățile Din analiza datelor de recensământ, în urbane din județul Suceava care nu au în cu- 2011, rezultă că într-un mare număr de orașe prinsul lor spital sau centru de sănătate sunt – 10 din cele 15 pentru care există date – s-a orașe declarate recent, care nu au dezvoltat înregistrat un număr redus de medici care au încă o rețea publică de ocrotire a sănătății revenit la 1.000 de locuitori. Așa sunt orașele specifică așezărilor urbane. Broșteni (0,5), Cajvana (0,4), Dolhasca Solca din județul Suceava nu mai dis- (0,4), Frasin (0,5), Gura Humorului (1,6), pune de nicio unitate sanitară de tip centru Liteni (0,3), Milișăuți (0,4), Salcea (0,4), de sănătate sau spital din anul 2011. Spitalul Solca (0,9) și Vicovu de Sus (0,3) (figura 6). de Boli Cronice Solca a fost transformat în Figura 6: Numărul de medici care revin la 1.000 de locuitori în orașele mici din județul Suceava, 2011

Siret 3,6 Câmpulung Moldovenesc 3,5 Radauţi 2,6 Vatra Dornei 2,5 F alticeni 2,4 Gura Humorului 1,6 Solca 0,9 Frasin* 0,5 Broş teni* 0,5 Salcea* 0,4 Miliş auţi* 0,4 Dolhasca* 0,4 Cajvana* 0,4 Vicovu de Sus* 0,3 Liteni* 0,3

Valoarea minimă prin lege 1,8

00,511,522,533,54

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS. În așezările urbane enumerate s-au înre- după anul 2001, care nu au ajuns la nivelul gistrat mai puțin de 1,8 medici la 1.000 de urban conturat de lege, dar și orașe declarate locuitori, adică sub limita minimă prevăzută anterior anului menționat. Solca nu mai dis- de lege pentru acest indicator. pune de unitățile sanitare necesare asigurării Între orașele aflate în această situație sunt serviciilor de sănătate de către un număr cele cu statutul dobândit recent, respectiv adecvat de medici, ca urmare a transformării

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 65

în anul 2008 a spitalului în cămin pentru per- Moldovenesc, există cel puțin un spațiu, că- soane vârstnice. min cultural sau casă de cultură, destinat ma- În unele dintre orașe, cum sunt Broșteni, nifestărilor cultural-artistice (Prefectura ju- Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, dețului Suceava, f.a.). Salcea, Solca, Vicovu de Sus, atât numărul Datele statistice relevă de asemenea că, de paturi din unitățile medicale, spital sau în anul 2011, în fiecare din orașele luate în centru de sănătate, cât și numărul de medici studiu din județul Suceava se afla câte o bi- au înregistrat valori sub cele prevăzute de bliotecă publică (TEMPO-Online, INS). lege. Cât privește dotările sportive, din Fișa Din cele prezentate rezultă că în orașele localității rezultă că, exceptând orașul mici din județul Suceava rețeaua de ocrotire Rădăuți, pentru care nu este specificată in- a sănătății este deficitară atât sub aspectul formația, orașele mici studiate dispun de in- dotării cu unitate spitalicească, cât și sub as- frastructură, teren de sport, sală de sport, pectul personalului sanitar, ceea ce afectează bază sportivă, necesară pentru desfășurarea accesul populației lor la îngrijirea sănătății. activităților sportive, respectiv de cel puțin un spațiu din acestea în fiecare localitate Unități de învățământ (Prefectura județului Suceava, f.a.).

Privitor la unitățile de învățământ de tip Locuri în hoteluri liceal sau altă formă de învățământ secundar, ca indicator al urbanizării localităților, datele Numărul de locuri în hoteluri reprezintă statistice arată că, în anul 2011, orașele mici un indicator ce descrie capacitatea de cazare din județul Suceava, cu excepția localităților turistică în hoteluri de pe teritoriul așezărilor Frasin, Milișăuți și Salcea, prezentau cel pu- urbane mici. țin câte o unitate de învățământ liceal Datele statistice din anul 2011 privind (TEMPO-Online, INS). Orașele menționate numărul de locuri de cazare în hoteluri in- nu dispun de unitate de învățământ liceal, dică faptul că multe dintre orașele luate în după cum reiese din baza de date TEMPO- studiu nu dispuneau de unități de cazare de Online, din Fișa localității, precum și din tip hotel. Astfel, din cele 15 orașe mici aflate baza de date a Inspectoratului Școlar Jude- în analiză 10 nu aveau în cuprinsul lor un ho- țean Suceava, ceea ce însemnă că nu îndepli- tel. Aceste orașe erau următoarele: Broșteni, nesc acest criteriu de urbanizare. Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Siret, Solca și Vicovu de Sus. Dotări culturale și sportive Celelalte orașe aveau între 71 și 1.284 de locuri de cazare în hoteluri, respectiv Câm- Dotările culturale și sportive, un alt indi- pulung Moldovenesc – 315, Fălticeni – 71, cator de definire a orașelor mici, se referă la Rădăuți – 198, Vatra Dornei – 1.284 și Gura sălile de spectacol, bibliotecile publice și Humorului – 459 (TEMPO-Online, INS). spațiile pentru activitățile sportive de pe te- Acestea dispuneau de unități de cazare de tip ritoriul acestor localități urbane. hotel și înregistrau și numărul minim de lo- Dintre structurile destinate activităților curi prevăzut de lege. culturale, analiza datelor statistice indică în Este vorba despre orașe cu dezvoltare tu- orașele mici studiate prezența atât a sălilor de ristică, dintre care Vatra Dornei este o stați- spectacol, cât și a bibliotecilor publice. Ast- une turistică renumită. fel, din Fișa localității rezultă că în aceste orașe, cu excepția localității Câmpulung

66 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Străzi modernizate (% din lungimea ponderi: Câmpulung Moldovenesc – 27%, totală a străzilor) Rădăuți – 48%, Broșteni – 38%, Dolhasca – 31%, Frasin – 23%, Liteni – 29%, Salcea – Proporția kilometrilor de străzi moderni- 40%, Siret – 39%, Solca – 43%, Vicovu de zate din lungimea totală a străzilor descrie Sus – 33% înregistrând valori sub limita mi- nivelul infrastructurii de acces din cuprinsul nimală prevăzută de lege (figura 7). așezărilor urbane (mici). Între orașele enumerate se află orașe noi Analiza datelor statistice referitoare la declarate după anul 2001, cum sunt Broșteni, infrastructura de transport arată că mai Dolhasca, Frasin, Liteni și Salcea, dar și multe orașe mici din județul Suceava au ni- orașe al căror statut urban a fost dobândit an- veluri coborâte de modernizare din acest terior anului menționat, precum Câmpulung punct de vedere. Moldovenesc, Rădăuți și Solca. Astfel, în anul 2011, orașele mici dețineau din lungimea totală a străzilor următoarele Figura 7: Străzi modernizate1 în orașele mici din județul Suceava, 2011 (%)

Cajvana* 69 Gura Humorului 67 Vatra Dornei 66 F alticeni 61 Miliş auţi* 58 Radauţi 48 Solca 43 Salcea* 40 Siret 39 Broş teni* 38 Vicovu de Sus* 33 Dolhasca* 31 Liteni* 29 C âmpulung Moldovenesc 27 Frasin* 23

Valoarea minimă prin lege 50

0 1020304050607080 %

Note: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. 1 Străzile modernizate sunt cele cu îmbrăcăminți din piatră fasonată, asfalt sau beton (TEMPO-Online, INS). Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS. legal, de 60%, în câteva dintre orașele anali- Străzi cu rețele de distribuție a apei zate, după cum urmează: Câmpulung Moldo- (% din lungimea totală a străzilor) venesc (31%), Rădăuți (59%), Broșteni (50%), Siret (34%), Solca (43%) și Vicovu de Proporția kilometrilor de străzi cu rețele Sus (21%) (figura 8). de distribuție a apei potabile din lungimea Prin valorile înregistrate, infrastructura totală a străzilor caracterizează nivelul in- tehnico-edilitară este deficitară în privința frastructurii tehnico-edilitare din cadrul așe- dotării cu echipamente pentru alimentarea cu zărilor urbane mici. apă potabilă. Aceasta afectează calitatea lo- Străzile cu rețele de distribuție a apei, ca cuirii și calitatea vieții populației, în sensul pondere din lungimea totală a străzilor orășe- că multe locuințe nu pot fi racordate la re- nești, au consemnat valori sub pragul minim țeaua publică de apă potabilă.

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 67

Străzi cu conducte de canalizare zilor cu canalizare publică din lungimea to- (% din lungimea totală a străzilor) tală a străzilor a consemnat, în anul 2011, va- lori sub limita minimă prevăzută de lege – de Proporția kilometrilor de străzi cu con- 50% – în multe orașe dintre cele analizate. ducte de canalizare din lungimea totală a Acestea sunt: Câmpulung Moldovenesc străzilor constituie de asemenea un indicator (19%), Fălticeni (43%), Rădăuți (47%), ce descrie nivelul infrastructurii tehnico-edi- Broșteni (35%), Cajvana (3%), Dolhasca litare de pe teritoriul așezărilor urbane mici. (6%), Frasin (10%), Gura Humorului (49%), Datele disponibile pentru 13 orașe mici Liteni (27%), Salcea (22%) și Solca (16%) (din cele 15) arată că ponderea lungimii stră- (figura 9). Figura 8: Străzi cu rețele de distribuție a apei potabile în orașele mici din județul Suceava, 2011 (%)

Salcea* 123 Liteni* 91 F alticeni 82 Vatra Dornei 81 Gura Humorului 61 Frasin* 60 Radauţi 59 Broş teni* 50 Solca 43 Siret 34 Câmpulung Moldovenes c 31 Vicovu de Sus* 21

Valoarea minimală prin lege 60

0 20406080100120140 %

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS.

Figura 9: Lungimea conductelor de canalizare în orașele mici din județul Suceava, %, 2011

Vatra Dornei 54 Gura Humorului 49 Radauţi 47 Falticeni 43 Broş teni* 35 Siret 28 Liteni* 27 Salcea* 22 C âmpulung Moldovenes c 19 Solca 16 Frasin* 10 Dolhasca* 6 Cajvana* 3

Valoarea minimală prin lege 50

0 102030405060 %

Notă: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001. Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS.

68 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz…

Din datele prezentate rezultă că dotarea Vicovu de Sus arată că aceasta are un proiect orașelor mici cu echipamente de canalizare care urmărește înființarea în localitate a unui publică prezintă deficiențe mari. Acestea in- sistem de canalizare cu stație de epurare (Pri- fluențează calitatea locuirii și calitatea vieții măria Vicovu de Sus, f. a.). populației localităților respective, ale cărei locuințe nu pot fi dotate cu instalații și racor- Spații verzi (parcuri, grădini publice, date la canalizarea publică. scuaruri)

Epurarea apelor uzate – stație de Un indicator important care caracteri- epurare cu treaptă mecanică zează infrastructura de agrement a așezărilor urbane, îl reprezintă suprafața de spații verzi Dotarea cu stație de epurare a apelor (m²) care revine la 1.000 de locuitori. uzate reprezintă un alt indicator din lege Indicatorul suprafața spațiilor verzi (ha) care descrie profilul urban al orașelor mici. cuprinde suprafața spațiilor verzi amenajate Îndeplinirea acestui criteriu legal asigură ca- sub formă de parcuri, grădini publice și scu- litatea mediului înconjurător și, implicit, să- aruri. nătatea umană și, prin aceasta, calitatea vie- Datele privind suprafața zonelor verzi in- ții populației. dicau în anul 2011 valori reduse ale acesteia Analiza datelor statistice din fișa localită- în unele dintre orașele luate în studiu. Avem ților din județul Suceava privind dotarea cu în vedere orașele: Broșteni (2 m²/1.000 de stație de epurare a apelor uzate arată că 10 locuitori), Cajvana (3 m²/1.000 de locuitori), orașe din cele 15, Broșteni, Câmpulung Frasin (2 m²/1.000 de locuitori), Liteni (4 Moldovenesc, Dolhasca, Fălticeni, Gura Hu- m²/1.000 de locuitori), Milișăuți (2 m²/1.000 morului, Liteni, Rădăuți, Solca, Siret și Vatra de locuitori), Salcea (7 m²/1.000 de locui- Dornei, dispun de stație de tratare (Prefectura tori) și Vicovu de Sus (5 m²/1.000 de locui- județului Suceava, f. a.). Pentru celelalte cinci tori) (figura 10). orașe, Cajvana, Frasin, Milișăuți, Solca și Vicovu de Sus, lipsesc datele care să ateste prezența acestui tip de dotare în localitate. In- formații de pe site-ul primăriei orașului

Figura 10: Suprafața spațiilor verzi1 în orașele mici din județul Suceava, m²/locuitor, 2011

Solca 82 Vatra Dornei 26 Gura Humorului 21 Siret 15 F alticeni 11 C âmpulung Moldovenesc 10 Dolhasca* 10 Radauţi 10 Salcea* 7 Vicovu de Sus* 5 Liteni* 4 Cajvana* 3 Broş teni* 2 Frasin* 2 Miliş auţi* 2

Valoarea minimală prin lege 10

0 102030405060708090

Note: * Oraș declarat în anul 2004, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351 din 6 iulie 2001.

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 69

1 În cadrul spațiilor verzi, potrivit definiției INS, se includ și terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților (TEMPO-Online, INS). Sursa: prelucrare de date statistice: TEMPO-Online, INS.

Valorile prezentate ale suprafețelor de spații verzi se situează sub pragul minim sta- bilit de lege – de 10 m²/1.000 de locuitori – Concluzii pentru categoria așezărilor urbane mici. Între orașele caracterizate de suprafețe Studiul a prezentat nivelul de urbanizare restrânse de spații verzi se numără așezările a orașelor mici din țara noastră, prin prisma declarate orașe anterior anului 2001. analizei mai multor indicatori de individua- lizare și de definire a acestei categorii de lo- Depozit controlat de deșeuri, cu acces calități, respectiv a 15 dintre cei 16 indicatori asigurat prevăzuți de lege. Analiza întreprinsă la nivelul a 15 așezări Un depozit controlat de deșeuri, cu acces urbane mici din județul Suceava a permis asigurat, care funcționează în condiții ecolo- distingerea nivelului actual de urbanizare, gice, reprezintă un element important în asi- faptul că mai multe comune au fost declarate gurarea unui mediu înconjurător curat care administrativ orașe fără să îndeplinească contribuie la menținerea sănătății populației unele condiții minimale pe care le reclamă o și, prin aceasta, la o bună calitate a vieții. așezare urbană. În același timp, unele orașe Conform hărții Agenției de Protecția Me- mici mai vechi, cu tradiție urbană, au fost su- diului Suceava privind situația depozitelor puse transformărilor economico-sociale pro- de deșeuri și a gropilor de gunoi din localită- duse după 1990 și ale crizei economico-fi- țile județului Suceava, în anul 2007, unele nanciare din 2008. dintre orașele luate în studiu, respectiv Au fost analizați următorii indicatori: nu- Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura mărul de locuitori, structura populației ocu- Humorului, Rădăuți, Siret și Vatra Dornei, pate pe sectoare ale economiei naționale, do- dispuneau de depozit de deșeuri, în timp ce tarea locuințelor cu instalații de alimentare celelalte orașe, Broșteni, Cajvana, Dolhasca, cu apă (% din totalul locuințelor), dotarea lo- Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Solca și cuințelor cu baie (% din totalul locuințelor), Vicovu de Sus, aveau groapă de gunoi (Mas- numărul de paturi în spitale la 1.000 de locu- ter Plan de Gestionare a Deșeurilor pentru itori, numărul de medici care revin la 1.000 județul Suceava pentru anul 2007–2037). de locuitori, unitățile de învățământ de tip li- Nici depozitele de deșeuri și nici gropile de ceal sau altă formă de învățământ secundar, gunoi nu îndeplineau însă condițiile legale structurile destinate activităților culturale și de mediu, ele constituind surse de poluare sportive, numărul de locuri de cazare în ho- pentru mediul înconjurător și risc pentru să- teluri, proporția kilometrilor de străzi mo- nătatea populației. dernizate din lungimea totală a străzilor, pro- Situația neconformă a depozitelor de de- porția kilometrilor de străzi cu rețele de șeuri și a gropilor de gunoi arată că orașele distribuție a apei potabile din lungimea to- mici studiate nu îndeplinesc criteriul de ac- tală a străzilor, proporția kilometrilor de ces asigurat la depozit controlat de deșeuri. străzi cu conducte de canalizare din lungi- mea totală a străzilor, epurarea apelor uzate – stație de epurare cu treaptă mecanică, su-

70 Cristina Humă, O analiză a profilului urban al orașelor mici din România. Studiu de caz… prafața de spații verzi (m²) la 1.000 de locu- lege, – orașele Frasin și Salcea nu îndepli- itori și depozit controlat de deșeuri, cu acces neau nouă dintre criterii, orașele Liteni, și asigurat. Vicovu de Sus nu îndeplineau opt dintre cri- Analiza a scos în evidență faptul că din terii, orașele Broșteni, Cajvana, Dolhasca și cele 15 orașe mici din județul Suceava luate Milișăuți nu îndeplineau șapte dintre criterii în studiu, un singur oraș îndeplinea cele 14 –, prezintă și ele un nivel mai redus de urba- criterii de urbanizare analizate din cele 16 nizare. stabilite prin lege și din cele 15 pentru care Lipsa datelor statistice pentru unul din- s-a dispus de date, și anume orașul Vatra tre indicatorii de definire a localităților ur- Dornei, care prezintă cel mai înalt grad de bane mici, respectiv ponderea străzilor cu urbanizare. rețele de hidranți exteriori pentru stingerea Mai rezultă că celelalte 14 orașe au un incendiilor, precum și lipsa datelor privind grad de urbanizare mai scăzut, ca urmare a dotarea cu stație de epurare cu treaptă me- faptului că nu îndeplineau unele dintre crite- canică pentru cinci dintre localități limi- riile de urbanizare prevăzute de lege. Dintre tează o evaluare mai completă a nivelului de acestea, prin cel mai coborât nivel de urba- urbanizare a orașelor mici studiate. De ase- nizare se caracterizează orașul Solca, în timp menea, faptul că unii indicatori sunt de or- ce orașele cu statut urban recent dobândit, din cantitativ nu permit aprecieri privind ca- care nu depășesc limitele minime ale mai litatea și limitează analiza și interpretarea în multor indicatori de urbanizare stabiliți de acest sens a datelor.

Notă

1 Referitor la prevederea legală prin care ora- 29 de orașe nu ajungeau la valoarea minimă a pri- șele mici ar trebui să aibă între 5.000 și 30.000 de mului indicator din lege privind numărul de locu- locuitori, există și orașe care nu ating pragul de- itori, ele fiind declarate orașe din punct de vedere mografic necesar statutului de oraș. În anul 2011, administrativ.

Bibliografie

Abraham, D. (1991) Introducere în sociologia ur- Consiliul Județean Suceava (f. a.) Strategia de bană. București: Științifică. dezvoltare economică și socială a județului Su- Banca Mondială, Ministerul Muncii și Familiei ceava, perioada 2011–2020. Disponibil la și Egalității de Șanse și Institutul de Statistică www.cjsuceava.ro/documente-nou/strate- (2007) România: Raport de evaluare a sără- gie/Strategie%20interior.pdf. ciei. Program de asistență analitică și consili- Ghinea, E. și Ghinea, D. (2000) Localitățile din ere. Raport Nr. 40120-RO. Disponibil la site- România. Dicționar. Editura Enciclopedică, resources:worldbank.org/INTROMANIAIN București. ROMANIAN/Poverty/AssessmentRepor- Guvernul României (2011) HG 212 – Dezvolta- tRom.pdf. rea rețelei naționale pentru persoane vârstnice, Comisia Națională pentru Statistică, 1994, Recen- Monitorul Oficial al României 175/2011. sământul populației și locuințelor din 7 ianua- Direcția Județeană de Statistică Suceava, Institu- rie 1992, vol. II, Populație – Structură social- tul Național de Statistică (2013) Anuarul statis- economică, București. tic al județului Suceava 2013, Suceava.

Sociologie Românească, volumul XIV, Nr. 2–3, 2016, pp. 51–71 71

Hatos, A. (2010) Ce nu merge la mașinăriile de Rink, D. (2011) Urban Shrinkage as a Problem of creștere urbană din România? Cazul orașelor Post-Socialist Transformation. The Case of mici din nord-vestul Transilvaniei, în Revista Eastern Germany. Sociologie Românească, IX, Calitatea Vieții, XXI, 3–4, pp. 351–364. 3, 20–34. Humă, C. și Chiriac, D. (2012) Efecte ale crizei Stănculescu, M.S. și Berevoescu, I. (coord.) economice și financiare în unele localități ur- (2004) Sărac lipit, caut altă viață. București: bane mici din România, Revista Calitatea Vie- Nemira. ții, XXIII, nr. 1, pp.3–24. Strategia de dezvoltare regională Nord-Est 2014– Neacșu, M.C. (2010) Orașul sub lupă. Concepte 2020 (2013) Disponibil la http:www.adr- urbane. Abordare geografică. București: ProU- nordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20 niversitaria. RNE%202014-2020%20aprilie%202013.pdf. Institutul Național de Statistică (2004, 2007, Strategia de dezvoltare teritorială a României. 2014) Anuarul statistic al României 2003, 2007, 2013, București. România policentrică 2035. Coeziune și com- Institutul Național de Statistică (2011) Recensă- petitivitate teritorială, dezvoltare și șanse mântul Populației și al Locuințelor – Populația egale pentru oameni (2014) Disponibil la rezidentă (stabilă) a județelor, municipiilor și www.sdtr.ro. orașelor, la 20 octombrie 2011. Teșliuc, E., Grigoraș, V. și Stănculescu, S.M. (co- Master Plan de Gestionare a Deșeurilor pentru ju- ord.) (2016) Atlasul zonelor rurale marginali- dețul Suceava pentru perioada 2007–2037 (f. zate și al dezvoltării umane locale din Româ- a.). Disponibil la http://suceava-recicleaza.ro/ nia. Disponibil la http//documents.worldbank. uploads/suceava/documente/MasterPlan%20 org/curated/en/237481467118655863/pdf/ deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf. 106653-ROMANIAN-WP-P159257-PU- Measnicov, I., Hristache, I. și Trebici, Vl. (1977) BLIC.pdf. București: Banca Mondială. Demografia orașelor României. București: Șt. Voicu, M. și Voicu, B. (2006) Cât de bine se simt și Enciclopedică. orășenii în locuințele lor, în D. Sandu (coord.), Monitorul de Suceava (2010) Locuitorii din Mili- Viața socială în România urbană, București: șăuți, dezinteresați de referendumul pentru re- Polirom. venirea la statutul de comună. 30 august. Dis- Zamfir, C. și Vlăsceanu, L. (1993) Dicționar de ponibil la https://www.monitorulsv.ro/Ultima- sociologie. București: Babel. ora-local/2010-08-30/Locuitorii-din-Milisauti- *** (f. a.) Fișa localităților județului Suceava. dezinteresati-de-referendumul-pentru-reveni- Prefectura Județului Suceava. Disponibil la rea-la-statutul-de-comună. http://www.prefecturasu- Parlamentul României (2001) Legea nr. 351/2001 ceava.ro/prez_gen/001-114.pdf. privind aprobarea Planului de amenajare a te- *** (f. a.) Inspectoratul Școlar Județean Suceava. ritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua www.isj.sv.edu.ro/index.php/retea-scolara/pu- de localități, Monitorul Oficial al României, blica Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001. *** (f. a.) Primăria Municipiului Câmpulung Parlamentul României (2004) Legea nr. 83/2004 Moldovenesc. http://www.campulung pentru declararea ca orașe a unor comune, moldovenesc.ro Monitorul Oficial nr. 310 din 7 aprilie 2004. *** (f. a.) Primăria Vicovu de Sus. Parlamentul României (2007) Legea nr. 63 din 22 http://www.ghidulprimariilor.ro/list/ci- martie 2007 privind înființarea comunei Po- tyHallDetails/http://www.ghidulprimarii- ieni-Solca, județul Suceava, prin reorganizarea lor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-VI- orașului Solca, Monitorul Oficial al României, COVU-DE-SUS/190874. Partea I, nr. 223 din 2 aprilie 2007. *** TEMPO-Online. Institutul Național de Sta- Popp, N., Iosep, I. și Paulencu, D. (1973) Județul tistică. Disponibil online la https://statistici.in- Suceava. București: Academiei. sse.ro/shop.