PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLĂE CEAUSESCU Ambasadorul Regatului Maroc cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare

Președintele Republicii Socialiste Mohamed Halim, care și-a prezen­ plenipotențiar al Regatului Maroc în România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tat scrisorile de acreditare in cali­ țara noastră. (Continuare in pagina a primit, miercuri 7 decembrie, pe tate de ambasador extraordinar șl a V-a). ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Trimisul special al cotidianului australian „The Australian"

Anul LVIII Nr. 14 402 Joi 8 decembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Președintele Republicii Socialiste Nicholas Rothwell, trimis special al Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un in­ România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cotidianului australian „The Austra­ terviu pentru cotidianul „The Aus­ a primit, miercuri dimineața, pe lian". tralian". IDEILE SI DBIENTABILE BIH EXPUNEBEfl TOVARĂȘULUI NICDLM CEAUSESCU, HOMILE MARELUI FORUM AL DEMOCRAȚIEI SOCIALISTE-EXEMPLAR APLICATE IN PRACTICA Structura socială - oglinda marilor transformări revoluționare în dezvoltarea societății românești „Se poate afirma că astăzi structura socială a României constituie expresia marilor schimbări în dezvoltarea generală a societății și demonstrează justețea tezei potrivit căreia, pe măsura înfăptuirii Programului partidului și a creării condițiilor de trecere spre comunism, va avea loc o continuă apropiere între toate clasele și categoriile sociale pe calea dispariției deosebirilor dintre oraș și sat, a apropierii nivelului de pregătire profesională și tehnică, a mecanizării, automatizării și robotizării proceselor de producție, a ridicării nivelului general de pregătire, a nivelului de cultură”. Din arhitectura nouă, modernă a municipiului Baia Mare Foto : S. Cristian

NICOLAE CEAUȘESCU [I DIN ACTUALITATEA SOCIALISTA 4 ȚÂRII în etapele pe care le-a parcurs le. Așa cum evidenția tovarășul ritorial. In toate județele a avut loc iască mașlni.și utilaje de înaltă teh­ • reportaje • însemnări • succesiv societatea noastră în edifica­ Nicolae Ceaușescu în Expunerea la o creștere a numărului muncitorilor, nicitate și productivitate. rea socialismului au avut Ioc am­ ședința comună a Plenarei Comite­ cu precădere a celor industriali, Creșterea forțelor de producție ple procese economico-sociale care tului Central al Partidului Comunist creșteri importante realizîndu-se în în contextul revoluției tehnico-știin- Am fost șl am văzut : Inlocuiesc importul sau acum 3 000 de ani se reali­ Piesele noastre au și două au schimbat efectiv locul și rolul Român, a organismelor democratice județele rămase in urmă din punct ' țifice, dezvoltarea și perfecționarea piesele acelea din bazalt umplu „golurile" în pro­ zau roți din bazalt care principale neajunsuri. In- claselor sociale, conferindu-Ie un și organizațiilor de masă și ob­ de vedere econpmic. Pe ansamblul formelor de organizare șt conducere, avînd o rezistență la fre­ ducția pieselor de schimb erau rezistente și la șocuri tîi că nu rezistă la șocuri statut social și trăsături noi în con­ ștești, pe fundalul Industrializării economiei, numărul mediu al munci­ modernizarea Întregului complex so­ care și o duritate mult mai pentru agricultură. De aici mecanice ? Am citit tot ce mecanice mari, ceea ce 18 figurația structurii sociale. Aceste socialiste au avut loc modificări torilor a crescut, față de 1965, de 1,9 cial-economic, solicitînd intr-o mă­ mari decit ale pieselor a pornit și nevoia de a ne am găsit in legătură cu a- limitează aria de folosin­ transformări au fost puternic influ­ esențiale în structura populației ocu­ ori. In unele județe, cum sint Sălaj, sură tot mai mare o temeinică pre­ din oțel (dar o mai mică implica in rezolvarea teh­ ceastă tehnică și am por­ ță ; știu că asta se poate ențate de dezvoltarea fără precedent pate pe ramuri ale economiei națio­ Olt, Vaslui, sporul numărului de gătire profesională, un larg orizont rezistență la șocuri, ceea nologiei pieselor din bazalt, nit Ia un lung șir de în­ rezolva, dar încă nu știu a forțelor de producție, ca și de nale, ca și în rîndul fiecăreia din muncitori a fost de 3,1 ori și, res­ științific și cultural, au contribuit la ce le face apte numai pen­ o treabă' cu' bătaie lungă cercări. Pînă am ajuns la cum. A.1 doilea că. după transformările revoluționare din do­ clasele principale ale societății noas­ pectiv, de cite 2,8 ori. Practic, județe îmbogățirea și dezvoltarea experien­ tru anumite funcționali­ în viitorul construcțiilor acest atelier și la piesele modelare, in procesul sin- meniul relațiilor economice și socia- tre. . care erau lipsite de orice indus­ ței social-politice, a conștiinței so­ tăți) există. Ele pot intra de mașini. Metalul e pu- pe care le vedeți... Sintem terizării, contracția este trie au devenit astăzi pu­ cialiste, la formarea profilului spi­ ta componența, unor ma­ mare și din această pri­ ternice centre industriale, eviden­ ritual nou al muncitorilor.- șini și chiar sînt folosite cină suprafețele active se Transformări în structura și fizionomia tuturor claselor ția recent, in acest sens, tovarășul Procesul construcției socialiste in ca piese de schimb. Am cer prelucrate mecanic. Nicolae Ceaușescu. Dacă în perioada țara noastră a produs, de asemenea, văzut și atelierul în care Treabă costisitoare întru- și categoriilor sociale de dinainte de 23 August 1944 și, schimbări profunde în natura de cla­ se fabrică, i-am cunoscut cît sculele de așchiere tre­ Ritmul de creștere numerică a cla­ rei obiective au fost crearea unei pu­ ulterior, pînă la mijlocul deceniului să și ta structura socială a țărănimii. și pe oamenii care, entu­ buie să fie diamantate. sei muncitoare a fost în ultimele de­ ternice industrii socialiste, pe baza al șaptelea clasa muncitoare era Configurația actuală a țărănimii ziaști, încrezători în pro­ De la „piatra seacă" Prețul s-ar acoperi prin cenii strîns legat de cel al industria­ celor mai noi cuceriri ale științei șl concentrată în cîteva mari centre in­ cooperatiste este, pe de o parte, re­ pria voință și pricepere, durata mare de funcționa­ lizării și de obiectivele fiecărei eta­ tehnicii, și dezvoltarea celorlalte ra­ dustriale, în etapele construcției so­ zultatul destructurării vechii clase a au pornit, singuri, să cu­ re a respectivelor piese. pe de dezvoltare a societății noas­ muri de activitate, rindurile clasei cialiste care s-au succedat după 1965 țărănimii și formării unei clase so­ cerească acest tărîm al Dar nu întotdeauna este tre. In decursul primelor trei planuri muncitoare au crescut mai accen­ repartizarea ei pe întregul teritoriu ciale noi. ca urmare a instaurării re­ tehnicii — anevoios, dar cu Ia termodinamică nevoie de piese cu o ase­ cincinale (1951—1965), etapa organi­ tuat, în medie, anual, cu peste 171 a devenit echilibrată. Pe acest fond, lațiilor de tip socialist în agricultură, generoase promisiuni. menea fiabilitate. Știu că iar pe de altă parte, al transferu­ și această problemă se zării pe baze socialiste a întregii de mii de persoane. într-o perioadă relativ scurtă, în rîn- lui unui număr important de per­ E o întreprindere mică, vieți economico-sociale, cum o defi­ Politica partidului și statului de abia înjghebată din te Ambiții mari într-o întreprindere mică poate rezolva, e și rezol­ dul clasei muncitoare s-au produs soane din această clasă spre ramu­ vată prin alte părți... De nește tovarășul Nicolae Ceaușescu în dezvoltare și repartizare echilibrată rile neagricole ale economiei, îndeo­ miri ce și mai nimic (un Expunerea din 28 noiembrie, clasa a forțelor de producție pe întreg te­ mutații calitative semnifioat.ive din fost atelier mecanic de la aceste două lucruri por­ punct de vedere al pregătirii profe­ sebi spre industrie. Mobilitatea de nește și necazul nostru muncitoare și-a sporit rindurile, a- ritoriul țării a determinat în același grup, care a antrenat cu precădere S.M.A.), ajunsă acum la o nual, ta medie cu peste 125 090 de timp importante mutații și în struc­ sionale, al însușirii de noi cunoș­ producție considerabilă de din clipa de față». populația tînără, și în primul rînd — E un impas 7 persoane. In etapa 1965—1980, ale că- tura clasei muncitoare în profil te- tințe tehnice, care ii permit să mînu- bărbații, a făcut ca în structura ță­ piese de schimb și repara­ țta și șcump. Bazaltul — acum pe cale de * obține ții la mașini agricole. Cu munți întregi, cantități avizarea pentru aproxima­ — Să-i zicem un impas rănimii să predomine femeile și să moral. Și care, de fapt, se manifeste in același timp o ten­ peste o mie de oameni. Se practic nelimitate. tiv 600 de repere... Ceea numește Centrul de fabri­ — Cum ați început 7 ce presupune o dezvolta­ nu e doar al nostru, e mal dință de îmbătrânire a forței de mun­ mult al altora... că din agricultură. Dezvoltarea și cație și face parte din in­ — Specialitatea mea este re corespunzătoare. modernizarea bazei tehnico-materia- dustria nouă a noului oraș termodinamica.» De aici — Ce înseamnă, mai — N-am prea înțeles... le a agriculturii, precum și pregă­ de pe valea Trotușului. preocupări pentru aplica­ exact, piesele din bazalt 7 — O să înțelegeți îndată. Cum poate spori aportul informaticii tirea și calificarea, în acest cincinal, — Am pornit — spune țiile ei practice mai ales — Sint, în primul rînd, Nu sintem deloc singurii a 590 000 de persoane pentru agri­ ing. Ion Știrbei, directorul din domeniul reducerii foarte rezistente la uzură, din România care ne ocu­ cultură vor atrage după ele noi mo­ — de la două strunguri și consumurilor energetice, De 5 pînă la de 50 de ori păm de rezolvarea fabri­ dificări în structura țărănimii coope­ o bormaștaă. Cum vedeți, Legați asta de știrea, din mai rezistente decit oțelul, cării pieselor din bazalt ratiste. O dată cu dezvoltarea ne-am dezvoltat. încă sin­ urmă cu cîțiva ani, că în Stat imune la atacul cu Ba chiar există, la Brașov, la modernizarea producției? bazei tehnice a agriculturii, introdu­ tem o întreprindere mică. Japonia s-ar fi fabricat acizi. Insensibile la tempe­ o întreprindere specializa­ cerea și extinderea mecanizării, chi­ Dar cu mari ambiții. Tre­ experimental un motor raturi de pînă la 450 de tă. Cam știm ce au reali­ mizării, activității de îmbunătățiri buie să vă spun că din din ceramică... apoi de grade C. Sint extrem de zat acolo. Știm și că noi funciare, specializării șl zonării pro­ ceea ce producem acum alte și alte știri privind dure, aproape de durita­ am dețpășlt multe faze la 80 la sută stat piese gta- folosirea, în diverse părți tea diamantului, Încercați care ei încă stau pe loc. ducției agricole, în cadrul țărănimii dite și proiectate la noi. ale lumii, a bazaltului ca și veți vedea că taie sti- Dezbatere cu specialiști din cercetare, producție și învățămînt are loc ta prezent un proces de di- Ne-am bătut capul nuimai materie primă pentru pie­ cla. Stat cu mult mai Mihai CARANF1L cu lucruri importante pen­ se sinterizate... Știați, de ușoare decit oțelul, au Dr. Ion GLODEANU tru economie : piese care exemplu, că ta China de densitatea aluminiului. (Continuare in pag. a V-a) Ca și alte ramuri și activități de vîrf ale economiei plan mai larg, datorită impactului lor profund de or­ naționale, industria de mijloace ale tehnicii de calcul șl din- tehnologic și economico-social, capacității lor de a (Continuare in pag. a lV-a) informatica au fost create și s-au dezvoltat puternic în determina o înaltă eficiență și calitate în activitățile perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidu­ umane pe care le asistă, tehnica de calcul și informati­ lui, beneficiind de atenția și îndrumarea permanentă a ca dețin un loc prioritar în strategia de dezvoltare in­ tovarășului Nicolae Ceaușescu. Recent, in Expunerea la tensivă a economiei naționale, făcind obiectul unor preo­ PE ȘANTIERUL ședința comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organisme­ cupări, exprese, distincte în programele prioritare, spe­ TERMOCENTRALEI lor democratice și organizațiilor de masă și obștești, se­ ciale elaborate de conducerea partidului. DIN SUCEAVA cretarul general al partidului sublinia că electronica și Folosind prilejul unui schimb de experiență desfășu­ automatizarea trebuie folosite ca un mijloc pentru buna rat la Botoșani, redacția ziarului „Scinteia" a invitat la Ritm intens de lucru organizare a producției, pentru a ușura munca oame­ o dezbatere cîțiva specialiști din producție, cercetare, Pe șantierul termocentralei nilor. proiectare și învățămînt, punînd în atenție — prin pris­ de la Suceava se muncește in­ Exponente ale noii revoluții științifice și tehnice con­ tens pentru terminarea lucrări­ temporane, tehnologiile bazate pe microelectronică, in­ ma cerințelor și exigențelor subliniate de conducerea partidului — posibilitățile de sporire a contribuției In­ lor de investiții și punerea în formatică și tehnică de calcul au devenit tot mai nece­ funcțiune a celui de-al doilea sare în amplul proces de perfecționare a organizării și formaticii și tehnicii de calcul la perfecționarea orga­ grup energetic de 50 MW. Se modernizare a procesului de producție. De altfel, pe un nizării si modernizarea proceselor de producție. montează circuitele provizorii la turbină pentru suflarea cu Redacția : Literatura modernă de de sub povara „travaliului fizic", cea minat atit de progresele înregistrate abur a conductelor, Totodată, se specialitate, mijloacele „mass media" informatică îl înzestrează cu o fan- în evoluția echipamentelor și tehno­ pregătește turbina pentru înce­ pun cele mai de seamă progrese ale tastică putere de calcul, operativi- logiilor informatice, cit și de cerin­ perea izolațiilor termice. In a- activității contemporane, creațiile de tate sporită, cu o capacitate de ana­ țele de informatizare formulate de celași timp, se face circulația virf ale geniului uman in legătură liză și preyiziune mult amplificate. beneficiarii din economie. De altfel, uleiului pentru spălarea circui­ cu progresele informaticii și tehnicii De altfel, recunoscîndu-se asemenea aceste două aspecte sint într-o evi­ tului de ulei și se ■ finalizează de calcul. Ce loc ocupă, de fapt, ■ avantaje, pe plan mondial se con­ dentă interdependență, condiționin- circuitele la cazan și banda aceste noi „unelte" puse in slujba stată o deplasare spectaculoasă a re­ du-se reciproc. Ceea ce poate fi ilus­ Kratzer. La generator se efec­ surselor umane spre domeniul infor­ trat prin tendințele care se mani­ tuează probele mecanioe și teh- omului ? nologice ale motoarelor Emil Horomnea, lector universitar mațional sau către sectoare adia­ festă în dezvoltarea informaticii și Și cente. Bunăoară, in țările dezvolta­ tehnicii de calcul. transformatoarelor. (Sava Be- la Facultatea de științe economice jinariu ; foto : S. Cristian). Iași : Există în istoria umanității te ponderea, forței de muncă im­ Red. : Care sint aceste tendințe 7 perioade de maximă potențare a ca­ plicate, sub diferite forme, în uti- Gabriel Neagu : In primul rînd. pacităților, de convertire a acumu­ creșterea raportului performanță/cost lărilor latente în noi valori. O ase­ pentru noile tipuri de echipamente menea perioadă — considerată a fi de calcul, concomitent cu ridicarea cea mai fecundă ta evoluția și pro­ • Cum facem față avalanșei infor­ calității și fiabilității acestora. Apoi, gresul civilizației — o reprezintă maționale î • Tendințe și opțiuni pe îmbunătățirea posibilităților de a- secolul XX, în care, sub tensiunea daptare a configurațiilor de echipa­ viitor, prin educație și știință unor Imense energii acumulate an­ plan mondial și in țara noastră • De mente și programe informatice la ce­ terior, geniul uman a realizat o se­ la activități de rutină, la informații rințele concrete de utilizare, ceea ce rie de descoperiri și invenții epoca­ decizionale - un salt firesc, necesar are implicații directe asupra nivelu­ Sintetizînd magistral prin­ ță respectată și din ce vor afirma ta primul rînd în fața iruvățămihtului ex­ ta vedere nu doar anii șco­ le. Printre acestea, omul și-a creat • Tradiții și priorități românești lui și eficienței investițiilor in in­ cipii, sarcini și îndemnuri, în ce mai activă, dez- în funcție de potențialul și primă, fără îndoială, impe­ lari viitori, ci și cincina­ un aliat de nădejde, un „multiplica­ • Cu microcalculatorul profesional — formatică. Am în vedere diversifi­ frecvent formulate cu pri­ voltîndu-și învățămîntul, vigoarea sistemelor educa- rativele viitorului națiunii lele sau deceniile urmă­ tor" al propriei inteligențe : „calcu­ carea tipurilor de sisteme de calcul, vire ia perfecționarea în- cultura și cercetarea tiv-cuiturale. Și intr-ade­ noastre și definesc căile toare. Cu gindul la ceea ce pași mărunți pentru trecerea pragu­ vățămîntului, secretarul științifică. Relația dialec­ văr, România și-a propus de acces către acest viitor. latorul electronic". Expresie a capa­ lui psihologic • Un adevăr limpe­ în special mini și microcalculatoare, ar putea face pentru spo­ cității de inovare, calculatorul a pă­ terminale și echipamente periferice, general al partidului, to­ tică și biunivocă dintre să-și dezvolte învățămin- Educatorii știu că respec­ rirea prestigiului învăță- truns discret, dar adine și ireversibil de : calculatorul nu înlocuiește dezvoltarea de soluții performante varășul Nicolae Ceaușescu, învățămtat și dezvoltarea tul și cultura, initrucît tine­ tul față de valorile cultu­ mintului și eficienței sale în viața societății. Omenirea a pășit omul, ci ii amplifică inteligența și de interconectare a acestora. In al a subliniat în Expunerea socioeconomică și cultura­ retul dorește să muncească rii și de tradițiile poporu­ primarii și planificatorii, astfel în epoca informatizării socie­ productivitatea treilea rînd, se pune problema reali­ la ședința comună a Ple­ lă este astăzi bine înțe­ și să se afirme, în.trucît lui român, atitudinea față economiștii și responsabilii tății, condiție sine qua non a progre­ zării de proceduri eficiente de dia­ narei Comitetului Central leasă și toate popoarele procentul celor talentațl ta de profesiunea didactică și diferitelor sectoare ale vie­ sului și modernizării. log cu utilizatorii „neinformati- al Partidului Comunist știu că, în competiția care diferite domenii de activi- față de aspirațiile tinere­ ții sociale, voi avansa cîte­ Dumitru Sandu, directorul Centru­ cieni", inclusiv în limbaj natural, Român, a organismelor de­ s-a deschis și se va acce­ tului în formare constituie va observații și sugestii. fapt care are consecințe nemij­ mocratice și organizațiilor lera, sistemele educative factori cu rol decisiv pen­ Plec de la faptul că invi­ lui teritorial de calcul electronic Bo­ lizarea calculatorului depășește 60 de masă și obștești nece­ vor juca un rol fundamen­ tru sporirea eficienței pro­ toșani: In lumea de azi se afirmă tot la sută. Firește, cu creșteri pro­ locite asupra nivelului de „transpa­ tarea, acest cel mai dificil rență", de accesibilitate al sitatea de a se pune în tal. în Europa de miine, OPINII ceselor instructiv-educati- și mai delicat efort pe care mai mult că acela care deține infor­ nunțate în intensitate, de la an la dialo- centrul preocupărilor în­ pacificată, unită și prospe­ ve. Acest stimulativ pro­ mația exactă, la timp, deține, de fapt, an, și cu tendința de profilare ac­ gului om-calculator. Și, în fine, îl înfăptuiește omul, pre­ subliniată descentrali- tensificarea activității de ră, va exista cooperare și gram care privește viitorul tinde, ca orice proces pro­ puterea deciziei, .atuul cîștigător în centuată spre ingineria cunoașterii. se cuvine cercetare, de ridicare a deschidere, dar și compe­ apropiat, dar și viitorul în­ aspra competiție a valorilor. Or, du­ Red. : Prin natura lucrurilor, teh­ zarea accesului la funcțiile ofe- tate este ta creștere, tatru- ductiv, anumite condiții rite de sistemele pregătirii profesionale, teh­ tiție. Națiunile vor coope­ cit majoritatea adulților depărtat, deschizînd per­ fără îndeplinirea cărora blarea informației tehnice și științi­ nica de calcul este costisitoare, iar și programele nice, culturale, de Înarma­ ra și-și vor afirma speci­ spective și creind obligații fice la fiecare cinci ani, apariția zil­ elaborarea programelor costă și mai informatice pină la nivelul locului știu că a presta o profe- performanțele așteptate ar de muncă, în secții de producție, la­ re a oamenilor muncii, a ficitatea cu mijloace cul- siune înseamnă a munci și celei mai mari și mai ren­ sta sub semnul întrebării, nică în lume a zeci de mii de ar­ mult. Ce considerente de eficiență întregului popor cu un înalt tural-spirituale. De altfel, a învăța continuu pen tru a tabile întreprinderi a țării pu'tînd Îmbrăca uneori for­ ticole științifice, pe scurt „explozia obligă societatea la acest efort inves- boratoare de cercetare, școli, spitale, nivel de cunoștințe știin­ nu de mult, cea de-a IV-a — invățămîntul —, anga­ informațională" obligă la utiliza­ tițional ? birouri, ca rezultat al tendinței da munci din ce în ce mai ma de contraperformanțe. distribuire a capacității de calcul, a țifice, ideologice. „Să de­ Conferință a miniștrilor bine șl, în fine, întrucât jează în lumina acelorași învățarea eficientă presu­ rea informaticii pentru selectarea Gabriel Neagu, șef de laborator la venim — arăta secretarul educației din Europa, pie­ poporul nostru este con­ obiective multe sectoare și pune concentrare și conti­ și acumularea datelor tehnice ne­ Institutul de cercetare științifică și prelucrărilor și a datelor pe suport general al partidului — informatic. rind de Ia „comunitatea știent că aparține spiri­ multe categorii umane ale nuitate, atmosferă tavori- cesare. Pe de altă parte, con­ inginerie tehnologică pentru tehnică o puternică forță a științei destinului istoric al po­ tualității europene, carac­ societății noastre. Sarcina ducerea proceselor de producție, a de calcul și. informatică : Asistăm in Dumitru Sandu : In general vor­ zantă și respectarea unor și culturii, un popor care poarelor acestei regiuni, terizată prin raționalitate, de a face din România o condiții de ordin ergono­ complexelor operații tehnologice din prezent, atît pe plan mondial, cit și bind, este necesar să se precizeze că, să acționeze cu întreaga fără a ignora diversitatea umanism și stil democra­ țară care să strălucească și diferite ramuri, dar in primul rînd în țara noastră, nu numai la o spo­ susținute și orientate permanent de conștiință și răspundere, lor etnică, lingvistică și tic de viață. România, prin să se impună mereu mai mie, igienic șl pedagogic. în chimie, metalurgie și construcția rire cantitativă, ci șl la o diversifi- imperativul atingerii unei eficiențe in spirit revoluționar, să spirituală", propunea o ac­ caracteristicile poporului amplu în arena internațio­ Din acest punct de vedere de mașini, este de neconceput fără care tot mai accentuată a domeni- cît mai ridicate, eforturile de infor­ asigure realizarea obiecti­ centuare a dimensiunilor nală prin calitatea rezulta­ procesele formative stat ajutorul informaticii și tehnicii de său, a constituit totdeauna ilor vieții economice și sociale în matizare nu se mai rezumă în pre­ velor dezvoltării sale și umaniste, culturale și in­ un liant, promovînd ideea telor produse de sistemul cel puțin tot atît de pre­ calcul. care informatica și tehnica de calcul zent la rezolvarea unor probleme de de cooperare și echitate, educativ este prea impor­ tențioase ca șl cele car* Emil Horomnea : Perioada de des­ sint chemate să contribuie la atin- rutină, ci abordează preponderent să-și aducă, totodată, con­ ternaționale ale învățămîn- tribuția la dezvoltarea ge­ spiritul participativ și tole­ tantă și complexă pentru conduc Ia elaborarea unor fășurare a revoluției industriale, a- gerea obiectivelor de creștere a efi­ procesele decizionale pe diverse ni­ tului, precum și înființarea ranța, mîndria națională, a fi redusă doar la ceea firmă specialiștii, a fost de circa un cienței și ridicare a calității activi­ veluri de conducere, procese a căror nerală a științei și cunoaș­ unei universități europene, dar și respectul față de ce vor obține educatorii Prof. univ. dr. secol ; pentru revoluția informatică, tăților desfășurate. Procesul respec­ terii universale". Intr-ade­ în timpul dezbaterilor se alte culturi. printr-un spor de inventi­ George VAIDEANU mai amplă și mai profundă decit cea tiv. definitoriu pentru nivelul atins Comeliu CARLAN văr, România poate și făcea observația că în Eu­ Exigențele puse de secre­ vitate, de pasiune și de industrială, timpul a fost substanțial și perspectiva dezvoltării acestui do­ Eugen BRUSCA trebuie să devină o for- ropa de mîine națiunile se tarul generai! al partidului competență. De aceea, am (Continuare in pag. a V-a) redus — aproximativ 25 de ani. Dacă meniu de vîrf al revoluției tehnico- revoluția industrială a eliberat omul științifice contemporane, este deter- (Continuare în pag. a III-a) ______z PAGINA 2 SClNTEIA — joi 8 decembrie 1988 Ideile si orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceausescu, hotârlrilemareluiforumaldeniucratieisocialiste-exeniplaraplicateinpractica

Promovarea eticii șl echității so­ 80 la sută în ultimii 23 de ani, pro­ rea unor principii avansate de retri­ baza unor importante decizii de ac­ cialiste, a normelor și principiilor ce ducția agricolă a crescut de peste 9 buire fără asigurarea suportului ma­ țiune socială — privind edificarea definesc relațiile interumane in o- ori, iar venitul național de peste terial, prin producția și productivi­ socialismului cu poporul și pentru rînduirea noastră constituie, înce- 36 de ori ilustrează pregnant con­ tatea muncii mereu sporite, prin efi­ popor generează grija pentru condi­ pînd cu istoricul Congres al IX-lea secventa acestei politici de dez­ ciența economică tot mai ridi­ țiile de existență și manifestare a — adevărată piatră de hotar în de­ voltare economică a patriei. în­ cată, poate aduce prejudicii so­ fiecărei clase și categorii sociale, a ÎNDEPLINIREA sarcinilor de plan venirea socialistă a țării —, o preo­ țelegerea profundă a rolului pro­ cietății ; s-au aplicat consecvent poporului în ansamblu și a fiecărui cupare constantă a partidului, a se­ prietății socialiste ca temelie și ge­ măsuri de perfecționare a retribui­ individ in parte, pentru o mobilizare cretarului său general, tovarășul neză a tuturor celorlalte componen­ rii muncii In funcție de cantitatea generală a eforturilor, pentru cana­ Nicolae Ceaușescu. Așa cum s-a sub­ te ale vieții sociale socialiste deter­ și calitatea ei, s-a introdus sistemul lizarea lor într-o direcție unică a liniat și în recenta Expunere a secre­ mină consecvența atitudinii de res­ retribuirii în acord global, legarea edificării societății socialiste multi­ tarului general al partidului la înal­ pingere a oricăror teorii șl practici cîștigurilor oamenilor muncii de re­ lateral dezvoltate și a comunismu­ - unitatea de măsură a eficienței activității de partid tul forum democratic, fundamentînd ce ar fi putut să aducă atingeri pro­ zultatele și succesele generale ale în­ lui. o nouă strategie de dezvoltare eco- prietății socialiste, diminuării rolu­ treprinderii, de eficiența economică Promovarea normelor de etică șl nomico-socială a pattiei — prin inten­ lui ei social sau a altoirii pe tere­ a întregii ei activități. In spiritul e- echitate în întreg universul social Ce releva un sondaj pe această temă în județul Sibiu sificarea ritmului de industrializare nul proprietății socialiste a unor for­ chității socialiste, au sporit fondu­ presupune formarea conștiinței so­ a țării și modernizare a agriculturii, me depășite din punct de vedere is­ rile sociale de consum, pentru dez­ cialiste înaintate, a respectului pen­ prin sporirea ponderii venitului na­ toric. „Consider că trebuie să avem voltarea invățămîntului, a ocrotirii tru egalitate și dreptate, a compor­ țional alocate acumulării, prin așe­ permanent în vedere — arăta tova­ sănătății, a culturii, se acordă aju­ tamentului etic al fiecărui individ. zarea la temelia tuturor programe­ rășul Nicolae Ceaușescu în magis­ toare substanțiale familiilor cu mulți Tovarășul Nicolae Ceaușescu core­ lor noastre a spiritului creator, ști­ trala Expunere din 29 aprilie — copil, iar cu prilejul acțiunilor de Elena Fickl, secretar al co­ lează, in magistrala Expunere la Am organizat recent, !n Județul Sibiu, un sondaj in rlndul unor ințific, revoluționar — Congresul al recentul forum democratic, statorni­ secretari de partid pentru a pune in evidență, in spiritul ideilor ți cerin­ mitetului de partid din întreprinde­ IX-lea a deschis cimp liber de afir­ cirea acestor principii cu dezvolta­ țelor exprimate în magistrala Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu rea de geamuri Mediaș : Insușin- mare eticii și echității socialiste ca rea conștiinței revoluționare, cu. lup­ la ședința comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice du-ne pe deplin teza tovarășului trăsături fundamentale, definitorii ta împotriva a tot ceea ce este pe­ și organizațiilor de masă și obștești, atit experiența activității politico- Nicolae Ceaușescu potrivit căreia ale relațiilor interumane din socie­ rimat, cu formarea la tineret și toți organizatorice acumulate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, cit și dezvoltarea exportului contribuie tatea noastră. In 1974, forumul su­ oamenii muncii a unui nivel înain­ concluziile desprinse pentru Îmbunătățirea, In continuare, a activității nemijlocit la însăși dezvoltarea țării, prem al comuniștilor români, o dată ETICA Șl ECHITATEA SOCIALISTĂ tat de cultură. „Dezvoltarea spiritu­ economice, în spiritul acestui important document programatic. la progresul nostru, al tuturor, în a- cu Programul Partidului Comunist lui de cinste, de omenie, de apăra­ cest an ne-am concentrat eforturile Român de edificare a societății socia­ re a avutului general — arată secre­ spre acest domeniu prioritar. In con­ liste multilateral dezvoltate și înain­ tarul general al partidului — trebuie această certitudine In primul rlnd secință, în 20 octombrie am și reali­ tare a României spre comunism, a bilanțul bun al celor unsprezece luni să constituie unul din obiectivele zat planul fizic de export la geam adoptat și „Codul principiilor și nor­ - principii fundamentale permanente ale activității politico- care au trecut și, in același timp, a- tras pe întregul an ; în general, pe melor muncii și vieții comuniștilor, vîntul cu care comuniștii, oamenii educative, de formare a conștiinței Capacitatea politică primele unsprezece luni am îndepli­ ale eticii și echității socialiste". revoluționare a omului nou." muncii din Cisnădie — însuflețiți, ca nit întocmai planul la export — rea­ Demersurile teoretice și practice întregul popor, de' mobilizatoarele și lizare importantă pentru întreprin­ de statornicire și adîncire a eticii șl Etica și echitatea nu sînt numai și organizatorică înflăcăratele chemări adresate de derea noastră, care în anii prece- echității în toate structurile și arti­ lozinci pe care le arborăm în zile tovarășul Nicolae Ceaușescu la ma­ ale societății noastre de sărbătoare, ele sînt chemări la denți a avut probleme în acest sens. culațiile vieții noastre sociale au se exprimă rele forum democratic din 28—30 Și aceasta în condițiile în care rea­ avut în permanență în atenție două munca noastră de zi cu zi, se regă­ noiembrie — acționează și in aceas­ lizările la export sint cu 30 la sută planuri fundamentale : pe de o par­ sesc în tot ceea ce gîndim, în atitu­ tă ultimă, dar decisivă, lună a superioare celor de anul trecut. te — consolidarea, amplificarea, spo­ că proprietatea socialistă de stat și mărire a retribuțiilor s-au asigurat dinea și comportamentul social, dar în realizarea anului. și în existența de zi cu zi în fami­ In continuare, interlocutoarea a rirea eficienței a înseși bazei teh- cooperatistă reprezintă singura bază creșteri mai importante a retribuții­ nico-materiale a socialismului, uni­ trainică pentru progresul economico- lor mici, reducîndu-se constant dis­ lie, Intre cei apropiați, în tot ceea Se înțelege că organizațiile de trecut în revistă cîteva preocupări și ce facem sau nu facem. obiectivelor economice partid au avut și au un rol tot mai acțiuni ale organizației de partid cul suport material viabil al stator­ social și făurirea cu succes a socia­ tanța dintre venituri. Trebuie subli­ activ in viața colectivelor noastre pentru sprijinirea producției, după nicirii normelor de echitate și eti­ lismului și comunismului". Proprie­ niat însă, împotriva unor concepții Valoare generală a societății so­ muncitorești, altfel spus in însăși care a precizat : Dezbaterile Tezelor că în relațiile sociale ; pe de altă tatea socialistă, unică în esența ei, înguste, rămășițe ale vechilor men­ cialiste în ansamblul ei, etica și e- parte — activitatea sistematică, con­ potențează și lichidarea treptată a talități, că în țara noastră este asi­ chitatea se regăsesc, trebuie să se Nicolae Stanciu, prim-secretar al îndeplinirea planurilor de producție. din aprilie cu întregul activ de Din acest punct de vedere, în acest partid au constituit momente de structivă de formare a conștiinței deosebirilor esențiale dintre sat șl gurat tuturor un loc de muncă, dar regăsească în primul rind în munca Comitetului municipal de partid revoluționare înaintate a oamenilor oraș, dintre munca fizică și intelec­ nu sint asigurate automat și veni­ organelor șl organizațiilor de partid, Sibiu : Ascultînd, și ulterior stu­ an am acumulat experiență mai ales analiză critică și autocritică a acti­ vității desfășurate de organele și or­ muncii, a personalității umane ar­ tuală, a inegalităților din dezvolta­ turi, ci acestea sint condiționate de a comuniștilor. Dat fiind rolul de diind, lnsuflețitoarea Expunere a in finalizarea controalelor complexe monios dezvoltate, a purtătorilor rea diferitelor zone ale țării. Ampla muncă. Acest fapt trebuie înțeles centru vital al națiunii noastre so­ secretarului general al partidului — prin discutarea concluziilor in șe­ ganizațiile de partid și, în același principiilor de etică și echitate care, acțiune de modernizare a satelor, temeinic de fiecare om al muncii și cialiste, de forță politică conducă­ devenită, prin opțiunea unanimă a dințe ale biroului orășenesc de timp, un cadru de stabilire a celor prin acțiunea lor socială și relațiile în deplină consonanță cu interesele fiecare colectiv de muncă. Principiul toare a partidului, el reprezintă marelui forum democratic, program mai eficiente măsuri menite să con­ partid ce se desfășoară in organiza­ ducă la implicarea cu mai multă interumane pe care le prompvează, fundamentale ale poporului român, „nici muncă fără piine, nici pîine modelul social înaintat de construi­ de muncă și acțiune revoluționară al țiile respective. dau efectiv expresie noului uma­ este, în conținutul ei, o acțiune de fără muncă" își are deplina valabi­ re și traducere în viață a normelor partidului, al întregului popor — și responsabilitate a comuniștilor pen­ nism, umanismului socialist, supe­ promovare la nivel social global a litate nu numai în socialism, dar și superioare de muncă și viață pro­ noi, sibienil, ne-am regăsit în apre­ Expunerea secretarului general al tru rezolvarea mai operativă a tu­ rior prin grijă, conținut și perspecti­ eticii și echității socialiste ca su­ In perspectivă. prii socialismului. în acest sens, răs­ cierile făcute. partidului ne-a determinat însă să turor problemelor cu care ne con­ vă de manifestare și amplificare în port teoretic și practic al unor valori Etica și echitatea socialistă se Îm­ punderea comuniștilor — a tuturor Bilanțul pe unsprezece luni al In­ glndlm mai profund șl mal respon­ fruntăm. timp. Promovarea principiilor de e- materiale și spirituale de care tre­ pletesc, in implicarea și dezvoltarea și a fiecăruia în parte — se dove­ dustriei din municipiul Sibiu este sabil la drumul străbătut șl, Îndeo­ Raportîndu-ne activitatea la exi­ tică și echitate s-a derulat treptat buie, așa cum este firesc, să bene­ lor, cu alte valori fundamentale ale dește imensă. Comunistul este și pozitiv. Pot fi edificatoare în acest sebi, la ceea ce mai avem de făcut. gențele subliniate recent de secre­ într-un amplu proces social ce a ur­ ficieze întreaga societate. socialismului — calitatea de proprie­ trebuie să fie promotorul neabătut sens chiar și numai cîteva exemple. tarul general al partidului, tovarășul mat îndeaproape pe cel de moderni­ Dreptatea și echitatea socială cer tari, producători și beneficiari a tu­ In viață al normelor moralei comu­ Ne dăm seama că activitatea noas­ Nicolae Ceaușescu, se impune ca în Municipiul nostru a obținut impor­ tră de partid poate fi, trebuie să fie, zare și sporire a eficienței pro­ ca la baza existenței fiecărui individ turor categoriilor de oameni ai mun­ niste, al modului de gindire și ac­ tante depășiri la producția fizică j continuare să ne concentrăm efortu­ ducției. să stea munca — fie că e vorba de cii, omogenizarea socială treptată, țiune superior, socialist. Poporul, su­ producția-marfă s-a realizat In pro­ mai direct orientată șl mai eficientă rile în direcția perfecționării stilului Temelia cea mal solidă a eticii șl munca fizică sau intelectuală, de o dezvoltarea democrației muncito- premul judecător, dovedind încrede­ porție de 101,7 la sută, înregistrind In sprijinirea Îndeplinirii sarcinilor și metodelor de muncă, sporirii ca­ echității socialiste o reprezintă pro­ calificare mal înaltă sau mai puțin rești-revoluțlonare, respectul și grija re șl stimă pentru partid și membrii un ritm de creștere față de aceeași economice. Dar ceea ce simțim noi pacității de implicare în rezolvarea prietatea socialistă asupra mijloace­ specializată — munca simplă, ome­ față de om, eforturile constante pen­ săi, vede In comuniști pe purtătorii lor de producție, sporirea perma­ perioadă a anului trecut de 4,2 la că ne revine ca sarcină prioritară problemelor, să milităm pentru in­ nească, făcută cu dăruire și devota­ tru a oferi șanse egale de afirmare valorilor eticii și echității socialiste. sută, ca și productivitatea muncii — troducerea unui spirit nou de muncă nentă a avutului național, singura ment, dintr-un înalt sentiment al socială fiecăruia, accesul nelimitat, din Expunere (in funcție de realita­ de care poate fi legată egalitatea e- Aceasta adaugă un spor de răspun­ de 3,8 la sută ; beneficiile au fost tea de la Cisnădie, de necesitățile în întreaga sferă de activitate a or­ datoriei patriotice, munca ce gene­ In funcție de muncă și capacitate, la depășite cu 26 la sută. Toate con­ ganizațiilor noastre de partid. fectivă și dreptatea ca normă de rează integrarea socială, dezvoltarea cele mai înalte valori ale științei și dere pentru respectarea riguroasă a tractele la export (sporite față de concrete ale muncii noastre) este viață, conjugată permanent și stă­ personalității individului, respectul culturii, creare» cadrului organiza­ statutului de către fiecare comunist, aceeași perioadă a anului precedent) cerința exprimată de tovarășul ruitor cu perfecționarea metodelor și grija pentru avuția națională, toric și a cllrtatulul social de sti­ a legilor țării, ca și la o atitudine ac­ au fost onorate la timp sau Înainta Nicolae Ceaușescu de a face astfel de conducere și gestionare a ei, a pentru munca generațiilor anterioa­ mulare a activității tuturor oameni­ tivă, militantă pentru promovarea de termen. Aceste rezultate s-au ob­ incit cadrele noastre de bază să se relațiilor de producție. Faptul că re și prezente, pentru viitorul na­ lor muncii. Este relevant în acest — așa cum se arată In recenta țiunii. Partidul nostru a urmărit ca normelor de etică și echitate la ni­ ținut in condițiile reducerii consu­ afle mereu in primele rînduri ale sens modul în care Festivalul na­ velul fiecărui colectiv de muncă, în murilor specifice. Fondul de experiență Expunere a secretarului general retribuirea muncii, sporirea cantită­ țional „Cintarea României" a scos luptei pentru promovarea noului, să al partidului la înaltul forum ții șl valorii bunurilor materiale și la suprafață din adîncurile istoriei existența cotidiană a fiecărui om al Vorbind despre modul In care a se Angajeze direct șl cu mai mult democratic — In comparație cu anul spirituale de care dispune fiecare și ale ființei poporului român muncii, a fiecărui cetățean. fost exercitat rolul conducător al folos In conducerea diferitelor sec- înaintată — bază 1945 avuția națională a crescut membru al societății să avanseze in Inestimabile valori da spiritualitate. partidului în domeniul activității din toare de activitate. înțelegem că a- In ritm accelerat, producția indus­ ritmul accelerării avuției naționale, Teza elaborată de tovarășul ■!i’ ' "Prof. unlv. dr. industrie, trebuie arătat că, la Sibiu, trială a sporit de 128 de ori, din care cunoscut fiind faptul că lntroduce- comitetul municipal, biroul și secre­ ceasta înseamnă datoria fiecărui de plecare pentru Nicolae Ceaușescu — și care stă la Olivia CLAT1C1 tariatul acestuia acordă o atenție membru al comitetului orășenesc (și, permanentă cunoașterii temeinice a respectiv, al comitetelor de partid ridicarea în continuare problematicii cu care se confruntă din Întreprinderi) de a acționa per­ fiecare unitate economică și, pe a- manent In colectivul pe lingă care e ceastă bază — pe lîngă acțiunile spe­ a calității muncii cifice muncii de partid — asigurăm repartizat, de a se implica nemijlo­ Editarea cărții -act de mare răspundere in opera de educație patriotică un sprijin permanent organelor și cit in rezolvarea tuturor problemelor In ansamblul mijloacelor stare să comunice un sen­ ce se ivesc (de aprovizionare mate­ și In sfera beletristicii. Aș cațională a unei edituri nu nimea" este deschisă crea­ organizațiilor de partid, organelor de Cum menționam la începutul aces­ de cultură, o editură nu timent constructiv, dens și dori să menționez albumul poate să nu se sprijine de­ ției tinerilor scriitori. O conducere colectivă în depășirea rială, de disciplină, de îndeplinire a tor rînduri, în general județul Sibiu poate fi concepută în afa­ adevărat, în relație cu com­ de poezie și artă plastică finitoriu pe acest fond de probează faptul că mulți unor dificultăți. In acest scop, au planului), contribuind astfel direct, înregistrează succese însemnate în ra dimensiunii sale educa­ plexitatea spirituală a o- „Baladă pentru eroul pa­ valori. Editura „Junimea" dintre tinerii începători din fost șt sint organizata analize Ia fața ca membri de partid, și exercitlnd, domeniul economic — ceea ce oglin­ tive, patriotice. Activitatea mului de azi, aprecierea în triei", expresie a prețuirii este una din instituțiile de Iași sau din zonă au pu­ locului, in prezența secretariatului, In același timp, rolul conducător al dește și atestă totodată îmbunătăți­ ei înseamnă vitalizarea ne­ modul cel mal exact a ca­ pe care toți creatorii o nu­ carte care au susținut în blicat aici volume sau in sau la comitetul municipal de organizațiilor de partid. rile calitative produse, cu deosebire contenită a cărții, iar car­ pacității cititorului nostru, tresc față de cel care con­ decursul anilor un adevă­ volume colective, o probea­ partid, analize orientate Îndeosebi în ultimul an, în însăși acti­ tea este un organ vital al inteligent, evoluat și exi­ duce destinele patriei și rat program în privința a- ză de asemenea faptul că spre a se găsi soluțiile cele mai vitatea de partid — organizatorică, ființei noastre naționale. gent, el însuși o ilustrare partidului, această lucrare bordării moștenirii literare. unii dintre ei au fost dis­ potrivite. politică, educativă —■ în ancorarea ei Cartea datorată marilor a formării unei noi conștiin­ constituindu-se într-un a- Colecția „Eminesciana", nu tinși cu premii literare. Ne Organul municipal de partid a asi­ eficientă în problematica economică. noștri înaintași, cartea in­ țe. In prelungirea firească devărat eveniment edito­ puține ediții critice, seria propunem noi, cei de la gurat repartizarea judicioasă a mem­ Planul producției globale a județu­ spirată de realitățile epocii a acestor criterii se așa- rial. Multe dintre cărțile de proză interbelică vin editura „Junimea", să asi­ brilor comitetului, biroului, secreta­ Știința de a adapta lui pe unsprezece luni a fost înde­ socialiste, de oamenii de ză principialitatea muncii privind istoria patriei, ră­ să întărească afirmația că gurăm o relație permanen­ riatului și aparatului propriu pe uni­ plinit în proporție de 102,2 la sută la azi și problematica lor — cu autorii, rezistența la dăcinile adînci ale poporului aducerea permanentă In tă cu acești tineri scriitori tăți economice și obiective concrete. producția-marfă industrială, produc­ iată gîndul dinții al fiecărui grafomani, păstrarea unei nostru în spațiul carpato- actualitate a scrisului cla­ și cu alții, să-i confirmăm S-a deplasat centrul de greutate al sarcinile generale ția suplimentară fiind realizată inte­ editor conștient de răspun­ poziții mult mai ferme dunărean, devenirea noas­ sic nu este o operațiune pe cei care îndreptățesc muncii de partid la nivelul organiza­ gral pe seama creșterii productivită­ derile sale. A te implica in in fața mediocrității și ne- tră națională și revoluțio­ Intîmplătoare, ci, dimpotri­ reapariția editorială, să țiilor de bază, pentru a se asigura la condițiile concrete ții muncii (care este cu 11 131 lei/ apariția unei cărți este, în chemării insistente. In nară au avut ecoul cu­ vă, un act de chibzuită se­ fim atenți cu dezvoltarea creșterea forței de acțiune a aces­ persoană mai mare decît prevede­ egală măsură, o șansă, dar vederea unei depline mo­ venit și au fost distinse cu lecție. Alăturată puterii e- talentului lor în spiritul u- tora în transpunerea în practică a rile de plan). De asemenea, au fost și o evidentă răspundere. ralități a calității, tre­ importante premii. Au ^pă­ ducaționale a literaturii de nei colegiale exigențe, care, hotărîrilor de partid și a sarcinilor ale locului de muncă îndeplinite integral contractele la Șansa poate fi sprijinită de buie să comunicăm unei rut, recent chiar, cîteva azi, literatura clasică de de fapt, poate fi exigen­ specifice. Așa cum ne învață secre­ export, iar planul la investiții a vocație. Răspunderea, însă, anume categorii de conde­ cărți realizate in urma co­ mare calibru Își dovedește, ța întregii societăți. Există tarul general al partidului, avem în fost realizat în proporție de 109,5 nu este de conceput in afa­ ieri, mult mai convingător menzii sociale a editurii, mereu proaspătă, magnifi­ încredințarea ca, elimlnîn- vedere în permanență faptul că ac­ Ștefan Vasiu, secretar al co­ la sută la total și de 123,3 la sută la ra contopirii absolute cu decît am făcut-o pînă a- romane avînd In centrul ca ei capacitate de Influen­ du-se anumite slăbiciuni tivitatea noastră, a cadrelor cu mitetului de partid din întreprinde­ construcții-monta j. epoca, cu imperativele a- cum, că editurile nu pot dezvoltării lor epice chipuri țare. Cea mai recentă Ini­ editoriale, scriitorii tineri munci de răspundere, a comuniști­ rea „Independența" Sibiu — a pre­ ■Pentru a se putea ajunge la ase­ cestei epoci, în înțelegerea care vor apărea sub egida lor, poate fi eficientă numai in mă­ zentat măi Intîi, ca șl ceilalți interlo­ menea rezultate, comitetul județean exactă a sensului pe care editurii „Junimea" să-și sura în care reușim o implicare cutori, bilanțul economic al acestei de partid, organizațiile de partid din trebuie să-l aibă cuvîntul reprezinte într-o măsură directă și concretă, in cunoștință de cunoscute unități productive pe un­ teritoriu au acționat cu consecvență, cuprins între coperțile unei mai pronunțată generația, cauză, pentru realizarea fiecărei sprezece luni, bilanț de asemenea în sistematic, în orientarea activității cărți. Deoarece rareori un Problematica epocii să opteze pentru o expri­ sarcini, a fiecărui obiectiv. general pozitiv. Apoi, referindu-se la organizatorice și politice, pe de o om seamănă cu altul, de­ mare artistică netributară oarece nici un autor nu gratuității și absconsului Există, bineînțeles, posibilități activitatea de partid din întreprinde­ parte spre cuprinderea tuturor pro­ re, a spus : Și la noi s-au dezbătut este aidoma altuia, e nor­ epigonic, să cîștige cititorul reale pentru ca bilanțul pe întregul blemelor, iar, pe de altă parte, spre mal ca fiecare editor să prin profunzime și adevăr sarcinile ce ne revin din ma­ desprinderea și rezolvarea priorită­ în literatura de actualitate an să fie bun, pentru ca in noul gistrala Expunere a tovarășului aibă structura și autorita­ de viață, prin tonică dez­ an să pornim bine. In aceste zile, Nicolae Ceaușescu. Fiecare din ților fiecărei perioade. Stilul de tea unei personalități in- batere a trăirilor și stărilor. cînd în toate organizațiile de partid Ideile, tezele, orientările și sarcinile muncă al cadrelor cu munci de răs­ confundabile, nerepetate. O și nu trebuie să publice șl destine ale unor per țiativă, In acest sens, a e- După cum se vede, noțiu­ dezbatem sarcinile ce ne revin din subliniate în acest document de mare pundere, al tuturor activiștilor și co­ editură poate fi, deci, o tot ceea ce li se oferă. sonaje inspirate din actua­ diturii „Junimea" este se­ nea de cititor revine foar­ sumă de astfel de persona­ In ceea ce ne privește, litatea noastră, precum și ria Scrieri românești esen­ te des atunci cînd discutăm Expunerea prezentată de tovarășul valoare teoretică și practică a fost muniștilor a fost îmbunătățit, deve­ lități capabile să intuiască vom reflecta cu răspunde­ confruntată cu concretul de la locul nind mai mobil, mai eficient. De la volume de remarcabilă ți­ țiale — SCRIRES, serie despre edituri, despre Nicolae Ceaușescu in 28 noiembrie, valoarea, s-o cîntărească, re la cerința formulată In nută științifică dedicate u- care s-a bucurat de o a- scriitori, despre cărți. Este de muncă, unde activează organiza­ nivelul comitetului județean de examinîndu-na cu exigență activita­ ția respectivă de partid, prin stabi­ s-o asambleze, s-o corecte­ Expunerea secretarului ge­ nor aniversări istorice. Cu tentă primire din partea firesc să se intîmple așa, tea constatăm că avem încă multa lirea de soluții, măsuri și moduri de partid -■* care, practic, în fiecare ze dacă este necesar și, în neral al partidului de a toate acestea, nu ne pu­ criticii. cititorul fiind, in ultimă de făcut și de îmbunătățit. Din capi­ acțiune, cu termene și responsabili­ plenară și ședință de birou abor­ sfîrșit, s-o lanseze. Gustul determina și înlesni apa­ tem declara mulțumiți, con- Incursiunea În domeniul instanță, posibilitatea de tolul Expunerii privind creșterea tot tăți care să conducă la realizarea dează cel puțin cîte o problemă de personal și formația cultu­ riția de noi opere, de noi siderînd că mai avem mult literaturii clasice este tot­ cîntărire a actului nostru rală ale editorului nu pot romane, noi piese de tea­ de făcut spre a realiza rîv- deauna bine venită, fie șl cultural. Practicăm intîlni- mai puternică a rolului conducător exemplară, la toți indicatorii, a producție actuală — și pînă la orga­ fi imputabile atît timp cit tru, noi poezii în care e- obiectivelor stabilite pe acest an și nizațiile de bază din întreprinderi se nitul imperativ al cărții de pentru simplul motiv că rile cu acești cititori, une­ al partidului in toate sectoarele de formulează, în avans, luci­ roii principali să fie mun­ actualitate, publicarea ace­ viitoarea valoare clasică se ori axate pe apariția unor pregătirea temeinică a producției pe face simțit suflul nou, revoluționar citorii, țăranii, intelectua­ activitate înțelegem că — fără a în­ anul 1989. da judecată ulterioară a o- lor lucrări de pilduitoare naște sub ochii noștri, că cărți noi, alteori pe o pro­ locui munca altor organe și organis­ de muncă și autoexigență. piniei publice și atît timp lii, cu preocupările lor, cu realizare artistică și cu un dintre autorii pe care edi­ blematică editorială mai Din experiența noastră de ptnă a- cît datorită lor, într-un dorințele lor de progres. fond de idei impresionant vastă. întotdeauna, astfel me democratice — trebuie să ne im­ cum putem și trebuie să preluăm, în lumina Expunerii secretarului turile ii tipăresc astăzi sint general al partidului se acționează mod neexclusivist, sînt pro­ Pentru acoperirea cores­ și convingător, pe măsura unii care, desigur, vor că­ de manifestări sînt folosi­ plicăm mai hotărtt, să acționăm cu ca validate de practică, o seamă de puse spre tipar și apoi „la punzătoare a acestor se­ mai multă eficiență și, pornind de In vederea acordării unui ajutor și în­ realităților inspiratoare. păta însemnele durabilită­ toare, unele dintre apari­ metode dovedite eficiente. Spre lume iarăși date" opere de rioase responsabilități edi­ Construcția socialistă a ții. Iată cît de lungă poate țiile noastre sau din pro­ la experiența acumulată, trebuie să exemplu, prin organizațiile de partid drumării permanente, exercitării interes și poate chiar de torul trebuie să posede o României de azi, oamenii, fi bătaia pașnicelor arme iectele noastre rezultînd cu dăm un conținut nou tuturor acțiu­ din atelierele de proiectare și din unui control susținut șl exigent în referință durabilă. Gustul impecabilă pregătire, un in primul rind oamenii a- ale scrisului I Și iată cum deosebire din sugestiile nilor pe care le desfășurăm, elimi- serviciile economice și funcționale, organizațiile de partid; toate acestea editorului, spre deosebire sistem de gîndire bine for­ cestui demers istoric care ne răspunderea editorului este rostite cu astfel de prile­ nind cu hotărîre manifestările de am mobilizat cei mal buni comuniști, în scopul sprijinirii soluționării tu­ de alte gusturi cultural-ar- mat, o informație bogată șl marchează atit de puternic încă o dată reliefată la di­ juri. După cum este știut, cadre tehnico-inginerești, care să în­ la zi. Intîlnirile profesiona­ rutină, formalism, justificare și al­ turor problemelor și realizării sarci­ tistice, trebuie să aibă in­ existența, frumusețea mo­ mensiunea ei reală. E cert și în edituri, datorită sis­ tărească asistența tehnică de specia­ comparabil mai multe dis­ le periodice pot avea un rală a acestor oameni care că această răspundere ca­ temului de organizare, e- tele, care uneori au condus la nepu- litate in secțiile de bază, precum și nilor de plan pe această lună și pe efect pozitiv în această di­ întregul an, pregătirii corespunzătoa­ ponibilități de apreciere. definesc și susțin prin ei pătă un accent deosebit xistă un climat democra­ nerea in valoare la întreaga capaci­ pentru rezolvarea cu promptitudine Dacă se operează numai recție, ca și schirtburile de înșiși vocația românească cind e vorba de literatura tic de muncă, ceea ce pre­ tate a potențialului organizatoric și și competență a tuturor problemelor re, sub toate aspectele, a producției în virtutea preferinței, dacă experiență între colective­ a idealului înalt — iată di­ celor tineri. Nu trebuie să supune răspundere, matu­ politic al organelor și organizațiilor ivite in realizarea produselor în anului viitor. Punindu-se un accent nu se ține cont (cu un le redacționale din edituri. recții asupra cărora edi­ uităm că tînărul scriitor de ritate politică. Din acest noastre de partid. strictă conformitate cu documentația deosebit pe cultivarea răspunderii stringent simț de prospec­ întreaga noastră activi­ tura „Junimea" și autorii azi este produsul unei ge­ punct de vedere, experi­ tehnică elaborată. politice cu care cadrele de partid tare ideatică) de desfășu­ tate trebuie să se înteme­ care îi sînt apropiați au nerații dinamice, racordată ența acumulată pînă acum Nu obișnuim să așteptăm analizele participă nemijlocit la îndeplinirea rarea amplă, majoră, sem­ ieze pe criteriile valorii, datoria să mediteze. La la înaltele cuceriri ale știin­ de consiliul editorial arată prevăzute in planurile de muncă, ci nificativă a culturii româ­ ale discernerii calității, Iași trăiesc și creează ței, învestită de societatea că, în continuare, la baza hotărîrilor și a programelor adoptate, nești, atunci editorul este întregii activități trebuie să săptămînai — și ori de cîte ori se în prezent atenția organelor și orga­ conținutului ideologic ale scriitori importanți. Em­ noastră cu trăsături res­ simte nevoia — organizăm analize un ins, și nu un for. Este lucrărilor ce ni se propun blema editurii „Junimea" ponsabile în procesul isto­ așezăm înalta răspundere Cadrele de bază concrete, la obiect, cu factorii impli­ nizațiilor de partid este concentrată limpede că editura nu poa­ spre publicare. Avînd în le va atesta în con­ riei noastre contemporane. ce ne revine pentru asigu­ cați în ducerea la îndeplinire a unei spre realizarea ritmică a producției te fi o feudă a nimănui, vedere însă că meni­ tinuare opera, înțr-o coe­ Tinerii de azi, beneficiarii rarea unui nivel superior - în primele rînduri acțiuni. fizice în sortimentele planificate, la nici a celor din interior, rea fundamentală a aces­ ziune programatică, deschi­ unor deosebite condiții de întregii producții editoriale, Desigur, perfecționarea In conti­ un înalt nivel de calitate și compe­ nici a autorilor. Valorile tei producții este abor­ să marilor adevăruri ale dezvoltare morală și profe­ astfel încît lucrările editu­ nuare a activității de partid — titivitate. actuale, cele cărora editu­ darea și tratarea temeinică omului de azi. Iar ceea ce sională, inteligenți și dă- rii noastre să figureze cu ale luptei pentru In direcțiile arătate și recent, cu rile le acordă girul, trebuie a unei problematici cu o numim literatură de ac­ ruiți marilor elanuri, sînt demnitate în marea biblio­ în felul acesta, fondul de expe­ să se afle clipă de clipă în adîncă semnificație patrio­ tualitate nu va fi cu ade­ tecă a culturii române prin atîta clarviziune, de tovarășul riență acumulat pînă acum în jude­ capabili de problematizări promovarea noului Nicolae Ceaușescu — vizează și la atenția alcătuitorilor de tică și cu valențe educațio­ vărat ceea ce își propune majore, respingînd desue­ cărți ale acestui timp, rea­ noi, pe lingă multe altele, preocupă­ țul Sibiu constituie o bună bază de carte. Cei de la editura nale active, așa cum ne cer decît atunci cînd însăși ac­ tudinea în favoarea rostirii lizări spirituale ale acestei plecare pentru ridicarea în conti­ „Junimea" își concentrează documentele de partid. Ex­ tualitatea o va asimila îndrăznețe. Pornind de la epoci, inspirate de viața și rile pe linia perfecționării neconte­ activitatea muncitorilor, ță­ nite a pregătirii politice și profesio­ nuare a calității muncii de partid toată atenția asupra aces­ punerea secretarului ge­ drept valoare a el. acestea, literatura tînără se tui imperativ, perfecționin- neral al partidului — sa Ideea de actualitate cu­ ranilor, intelectualilor, a Silvia Ciobotaru, secretar al nale a tuturor comuniștilor, a între­ și, In consecință, pentru îndeplinirea află în continua atenție a constructorilor socialismu­ gului personal muncitor. în sensul du-și criteriile profesionale poate observa constan­ prinde și ceea ce cultura editurilor. E tulburător Comitetului orășenesc de partid In cît mai bune condiții a sarcinilor de aprecieri și editare. Iar ța editurii ieșene în ce lui. Cisnădie : Cele trei mari întreprin­ acestei cerințe, comitetul de partid de plan. noastră a tezaurizat din ge­ gîndul că între autorii și consiliul oamenilor muncii au aceste criterii sînt pe cît privește publicarea unor nerație în generație, pen­ aflațl acum la începutul deri din orașul nostru — Filatura de stabilit un sistem propriu de activi­ de simple, pe atît de clare: asemenea lucrări, Înde­ tru totdeauna. Importanța drumului lor se găsesc unii Andi ANDRIEȘ bumbac „11 Iunie", „Textila" și tate, pornind de la specificul muncii Gheorqhe M1TROI acordarea unei atenții pri­ osebi în domeniul istoriei elementului clasic este de dintre scriitorii de seamă directorul editurii „Mătasea roșie" — vor încheia anul de ansamblu a întreprinderii și al Ion Onuc NEMEȘ oritare acelor lucrări îrt și științelor sociale, dar netăgăduit, structura edu­ ai viitorului. Editura .Ju­ „Junimea", lași su rezultatei? așteptate, Conferă fiecărui compartiment, corespondentul „Scînteii" SClNTEIA — joi 8 decembrie 1988 PAGINA PLANUL PE ACEST AN ÎNDEPLINIT EXEMPLAR PRODUCȚIA ANULUI VIITOR TEMEINIC PREGĂTIT/

în județul Brăila, cu fiecare lună pentru sezonul rece este și ea bine furajelor Înseamnă aici șl folosi ce trece în«ep să se materializeze depozitată. „Avem asigurate însem­ în hrana animalelor a tuturor măsuri de o importanță deose­ nate cantități de grosiere și sucu­ surselor de nutrețuri, inclusiv a UN ROL SPORIT, DE MARE RĂSPUNDERE, bită pentru îmbunătățirea radi­ lente peste plan, deficitul de fin lor cu o valoare nutritivă sau p cală a întregii .activități din zooteh­ fiind „acoperit" — ne spune teică mai scăzută. nie. „Depunem «forturi pentru în­ șefa fermei, Didina Lazăr. Ne con­ In raidul întreprins am trecut lăturarea tuturor deficiențelor ce se vingem de acest lucru la fața locu­ pe la alte unități și ferme zoot mai manifestă încă, pentru reali­ lui. „Cu producția de lapte, cum nice și am constatat că au fost 1 ACTIVITĂȚII DE CONCEPȚIE Șl PROIECTARE zarea unei cotituri radicale in acest stați?" —întrebăm. „La nivel de ju­ te toate măsurile pentru o bună i domeniu deosebit de important, a- deț nu ne-am situat niciodată în eșa­ nare a animalelor, ca, de exemi vînd la bază indicațiile și orientă­ lonul al doilea. Sîntem în creștere în cooperativele agricole TichiR Modernizarea produselor ți proce­ tora li se solicită o înțelegere su­ miei naționale și ale pieței externe, de control al calității va deveni, ea rile date de secretarul general al vizibilă. Experiența unor îngrijitori Tudor Vladimirescu, Mircea Vt selor tehnologice implică și o trans­ perioară a organizării industriale și rezultatele urmăririi comportării în însăși, o problemă de o importanță partidului nostru ne preciza to­ și, mai cu seamă, măsurile luate în­ Asociația de creșterea taurinelor formare profundă a rolului, meto­ a proiectării generale a proceselor exploatare și încercărilor de fiabili­ și o răspundere deosebite. varășul Mihalache Mărgean, direc­ cep să-și spună cuvîntul". O bună Silistraru. Se poate afirma că In u delor de muncă și structurii atribu­ de producție, concomitent cu o spe­ tate realizate asupra produselor an­ Fabricația produselor complexe și torul general al direcției agri­ organizare pentru perioada de sta­ tățile respective zootehniștii știu țiilor tuturor categoriilor de oameni cializare aprofundată în metodele terior proiectate. De aici și grija cu condiții severe de calitate adu­ cole. Avem forțele necesare uma­ bulație constatăm și la ferma nr. 3 înseamnă normele zootehnice șl p ai muncii din întreprindere. în pro­ de asigurare și control al calității. deosebită ce trebuie manifestată, in ce și o schimbare și în înțelegerea ne și tehnico-ma­ cedează ca at blemele asigurării și controlului ca­ Avem insă în țară experiența reu­ etapa următoare, pentru perfecțio­ răspunderilor proiectantului tehno­ teriale pentru a Dar nu peste lității produselor. In numărul din șită a introducerii sistemului de asi­ narea acestei baze de Informații, logiei ; a proiecta astăzi un proces înregistra o îm­ Spunem act 7 decembrie al ziarului „Scînteia" gurare a calității în fabricația echi­ strict necesare unui proces modern tehnologic înseamnă nu numai a bunătățire radi­ am început o analiză a sarcinilor ca pamentului pentru industria nuclea­ de proiectare. / furniza un set de documentații teh­ cală in vederea ta lntrucît revin in acest domeniu conducerii ră, industria aeronautică și alte cî- Cerințele aparent contradictorii ala nice complete, ci și a conduce direct realizării efecti­ raidul nostru colective a întreprinderilor și cadre­ teva categorii de produse, ceea ce realizării, pe de o parte, a unui ritm procesul de producție pe perioada velor stabilite și văzut și unele lor de conducere, pe care o conti­ va ușura transferul în alte domenii, rapid de înnoire și modernizare a experimentării și omologării seriei a unor producții Un adevărat examen dăposturl (la nuăm astăzi referlndu-ne Ia activi­ desigur, cu adaptările corespunză­ produselor și, pe de altă parte, ale zero, a controla realizarea pregăti­ animaliere supe­ operativele a: tatea de proiectare a laboratoarelor toare. proiectării și încercării minuțioase a rii tehnico-materiale Inițiale a fa­ rioare". cole din Col de încercare și a comisiilor de omo­ Sarcini mobilizatoare de a realiza, soluțiilor constructive cer mai multă bricației, a instrui personalul impli­ Pornind de la Vădeni, Surd logare a produselor și tehnologiilor în cincinalul următor, produse situa­ inițiativă și abordare prospectivă din cat și a demonstra realizarea ca- aceste precizări, noi și modernizate. Această reunire te la nivelul cel mai inalt de com­ partea proiectanților, care nu trebuie pabilității fabricației curente și a împreună cu me­ al muncii în zootehnie Greci, Victoria a unor categorii diferite de lucrători petitivitate necesită și o perfecțio­ să aștepte formularea pe linie ierar­ performanțelor produselor realizate dicul veterinar care mai erau nu este întîmplătoare, căci ea cores­ In conformitate cu documentația de Alexandru Zam­ înlocuit och punde unui „flux tehnologic" al pro­ proiectare. Altfel spus, răspunderea fir. directorul ad­ de geamuri li movării progresului tehnic in activi­ proiectantului tehnologiei încetează junct al direcției sau sparte. „C< tatea industrială. numai atunci cind a efectuat „pre­ agricole, am ur­ pletarea sau Mai mult, experiența mondială st darea la cheie" către conducătorii Cum se asigură iemarea animalelor în cîteva unități a unor întreprinderi românești re­ direcți și executanți a unui proces mărit, pe par­ blarea acestor cunoscute pentru o calitate înaltă proiectat, experimentat și omologat. cursul mai mul­ agricole din județul Brăila ne spunea dii a produselor demonstrează rolul In legătură cu aceasta trebuie sub­ tor zile, modul torul cu prod prioritar al acestor categorii de lu­ liniate răspunderea și rolul sporit cum sînt depo­ ția zootehnică crători in obținerea unor succese de care revin lucrătorilor din labora­ zitate și gospodă­ este ingreur durată in domeniul calității produ­ nare a activității proiectanților de hică a programului de proiectare șl toarele de încercare a produselor și rite furajele, cum de nelivrarea selor, importanța formulării unor o- produse din institutele de cercetare asimilare a produselor. Pentru a op-, a membrilor comisiilor tehnice de au fost pregătite adăposturile pen­ de bovine, ca și la ferma nr. 2 de timp a geamurilor de către fabi blective de perspectivă ale calității științifică și inginerie tehnologică și timiza această relație între termenul omologare. A accepta produse și producătoare din Buzău". ți integrării problemelor asigurării tehnologii incomplet sau neexigent tru perioada de «fabulație Intr-o porcine și ovine. Pe traseu, pre­ din compartimentele de specialitate de asimilare în fabricație și durata serie de unități agricole. Pentru ședintele cooperativei agricole din Șeful depozitului de la calității in sistemul de conducere al ale întreprinderilor. Pe plan mon­ ciclului de proiectare-incercare a probate înseamnă a genera creș­ za de aprovizionare tehnico-i întreprinderii, necesitatea proiectă­ dial, ca și în unele unități de spe­ produselor, pe plan mondial se ex­ teri ale cheltuielilor de fabrica­ perioada de stabulație au fost de­ Rîmnicelu, Ionică Harabagiu, ne terială nr. 8 Brăila, Constantin C rii, experimentării și aplicării unor cialitate de la noi din țară, această tinde „metoda de proiectare a celor ție, dificultăți și cheltuieli la be­ pozitate 87 000 tone fin, 545 000 mai precizează ! „La anul, nu vom roiu, ne confirmă greutățile în p sisteme de asigurare a calității pro­ perfecționare a activității de proiec­ trei generații de produse". în cadrul neficiari, pierderea unor piețe de tone suculente și 260 900 tone mai avea probleme cu asigurarea curarea geamurilor. In plus ; , duselor noi și modernizate. tare vizează trei direcții principale. acestei metode, „generația produse­ desfacere. grosiere. Cantitățile de furaje asi­ finului din lucernă. Ne-am pro­ numai pentru grajduri, ci și per Iată de ce una din primele ac­ Semnificative, In acest sens, sînt în primul rînd, extinde tendința lor aflate in fabricație curentă", care gurate sînt cu mult peste rea­ dus întreaga cantitate de sămință sere avem contractată în acest an si ștudiile efectuate in mai multe ca, înainte de a trece la proiectarea satisfac cerințele actuale ale benefi­ tivități care trebuie realizate in sis­ fabrica din Buzău o cantitate e< țări asupra cauzelor, unor defecte de temul de asigurare a calității este lizările anului trecut. „Furajele pentru o suprafață de 170 hec­ unor produse complexe, realizate in ciarilor, este supusă numai unor mici depozitate, exprimate In unități valență cu 117 900 metri pătrați g calitate : 80 la sută din totalul de­ regim complet de asigurare a cali­ perfecționări tehnologice, in timp ce însăși activitatea de încercare și o- tare lucernă". Trecem și pe la alte muri, din care ni s-au livrat, p fectelor s-au dovedit, la o analiză tății, mai întii să se „facă ordine in „generația produselor de înlocuire", mologare a produselor și tehnologii­ nutritive, se ridică la nivelul unități aparținătoare consiliului agro­ pe 8 noiembrie. 86 514 metri păți aprofundată, determinate de defi­ propria casă", prin introducerea re­ care a depășit stadiul prototipu­ lor noi și modernizate, în special planului — precizează directorul industrial Șuțești, respectiv pe la In aceste zile, in urma deplas ciențe ale sistemului de conducere gimului de asigurare a calității pen­ rilor experimentate și omologate, pentru produsele de importantă deo­ adjunct. Grajdurile au fost pregă­ Asociația economică intercooperatis- personale la furnizor, urmează și organizare a problemelor calității tru însăși activitatea de proiectare. este in faza de proiectare tehnolo­ sebită pentru economia națională și tite. Atît în cele 659 adăposturi din mai primim încă circa 20 000 m sau de carențe ale proiectării produ­ pentru cele destinate exportului. A- tă de creștere a vacilor cu lapte și Aceasta presupune elaborarea unor gică și urmează a fi introdusă in sectorul bovin, cit și în cele 191 sai­ la cooperativa. agricolă din Șuțești. pătrați. In majoritatea cazurilor selor și proceselor tehnologice și nu­ manuale și proceduri de asigurare a fabricație curentă peste cîțiva ani, ceasta presupune procedurarea com­ mim însă geamuri groase de 4 r mai 20 la sută din totalul defecte­ calității specifice proiectării produ­ iar „generația produselor viitoare" pletă (in scris) a tuturor activități­ vane reparațiile s-au Încheiat la Ambele pot fi socotite uni­ vreme. Cele 116 bucătării furajere în loc de 2—3 mm". lor au avut drept cauză nerespecta- selor (a nu se confunda cu sistemele se află în stadiul modelelor experi­ lor și răspunderilor implicate, creș­ tăți model In ceea ce priveș­ tn concluzie, se poate spune rea disciplinei tehnologice. aplicate de producători î), care con­ mentale și al verificării celor mai terea rolului laboratoarelor de în­ sînt In stare de funcțiune, iar ad­ te organizarea activității și gos­ în județul Brăila sectorul zooi Dintre sarcinile care revin lucră­ stituie o reglementare minuțioasă a moderne soluții constructive. cercare in elaborarea standardelor ministrarea nutrețurilor se face con­ podărirea furajelor. Nutrețurile sînt nic este bine pregătit pentru torilor din activitatea de proiectare unor etape ale conducerii și desfă­ A dispune concomitent de trei ca­ de produs, desfășurarea încercărilor form rețetelor stabilite, astfel incit pe bază de program de încercare și asigurate In /cantitățile și structura rioada de stabulație, măsurile h în etapa următoare, cea mal dificilă șurării procesului de proiectare a tegorii de produse care satisfac una acestea să fie distribuite uniform pe sortimentală stabilite prin balanță. fiind concretizate. Intre altele este, probabil, cea referitoare la pro­ produselor noi și modernizate, por­ și aceeași cerință a beneficiarilor, în omologare, un sistem de autorizare printr-o creștere substanțială a j iectarea, experimentarea și imple­ nind de la elaborarea contractelor și diferite etape de evoluție dinamică al laboratoarelor și personalului de Întreaga durată a perioadei de «fa­ Iar ambele unități au bucătării fura­ specialitate, precum și un control bulație". jere. De asemenea, sînt puse la ducției de lapte și aceasta nu nu mentarea unor sisteme de asigurare temelor de proiectare, elaborarea a calității, permite producătorului să datorită unei optime furajări, ca a calității produselor, cu deosebire standardelor de pțodus, repartizarea desfășoare un ciclu lung de proiec­ permanent al activității de Încerca­ Ne deplasăm la ferma nr. 1 a co­ punct instalația de muls mecanic, în cazul produselor complexe, cu responsabilităților in realizarea pro­ tare și încercare, de 5—10 ani, ceea re, efectuat de conducerea întreprin­ operativei agricole Rîmnicelu. Graj­ sistemele de administrare a hranei tative și calitative, ci și unei b condiții severe de calitate șl a celor iectelor complexe, expertizarea teh­ ce sporește garanțiile de calitate ale derii și de către organele de in­ Îngrijiri a animalelor. specție specializate. durile, nouă la număr, care adăpos­ și adăpare, cel de evacuare a de­ destinate exportului. Deoarece aceas­ nică și avizarea documentațiilor teh­ viitoarelor produse, concomitent cu tesc cele 872 bovine, sint reparate și jecțiilor. Mai notăm, de asemenea, tă problemă-cheie a realizării pro­ nice, controlul calității proiectelor un ritm inalt de înnoire a produse­ Candfano PRICEPUTE gramelor de perfecționare a calității realizate prin colaborare, codificarea, lor, la 3—5 ani. Paul JOITA Întreținute in condiții bune. Hrana și faptul că o bună gospodărire a corespondentul „Scînteii" a fost dezbătută amănunțit in pagi­ evidența și arhivarea proiectelor, in­ Este de la sine înțeles că efi­ nile „Scînteii", vom sublinia numai troducerea modificărilor constructi­ ciența muncii proiectanților de teh­ faptul că promovarea sistemului ve în documentațiile omologate, ela­ nologii va depinde, in mare mă­ constituie direcția prioritară a pro-' borarea tehnologiei de control a pro­ sură, de nivelul de informare ști­ greșului tehnic în domeniul calității totipurilor și a programelor de În­ ințifică a! acestora, de competența Județul Suceava a acumulat o ex­ de la întreprinderile de profil, iar binaj electric, dărăcit, croitorie ete. ne lei. Unitatea «re o cărămidă și — în același timp — o condiție ne­ cercare și omologare a acestora etc. profesională cu care sînt rezolvate periență bună și chiar foarte bună pentru atelierul de cizmărie, coope­ Iar la cooperativa agricolă de pro­ dar care nu mal funcționează, cu t cesară fabricării unor produse de Devine, de asemenea, din ce în ce problemele proiectării, experimentă­ in domeniul micit industrii. Sînt rativa agricolă are încheiat contract ducție Zamostea, activitatea ce deți­ te că a raportat la direcția agricoli înalt nivel tehnic și calitativ. Difi­ mai evidentă dependența asigurării rii, omologării și aplicării unor teh­ multe unitățile agricole cooperatiste de cooperare cu întreprinderea „Par­ ne ponderea este prelucrarea lem­ a realizat aici, In 10 luni, o prod cultatea sarcinii constă iți' necesita­ calității proiectelbr de baza de in­ nologii cu caracter de noutate. Or, care au gindit și au organizat foarte tizanul" Bacău. Mențiunea că toate nului, unitatea avlnd și contracte-, de ție‘de... 5 000 lei. Motivul ace: tea realizării unei noi „diviziuni a formații de care dispune proiectan­ o caracteristică importantă a aces­ bine această activitate. Pentru că aceste activități au o deosebită cău­ cooperare cu mari întreprinderi in­ dezinformări ? „Nu avem combu muncii" in activitatea de proiectare : tul de produs : informarea științifică tor tehnologii moderne o constițuie pămîntul nu este la fel de roditor tare aproape nu-și mal are rostul, dustriale din municipiul Suceava bîl". se lamentează oamenii din c concret, pe lingă clasica specializare asupra progresului înregistrat pe creșterea importanței modului în peste tot, oamenii au căutat și alte deoarece rațiunea pentru care au pentru confecționarea de ambalaje, ducere. Și cit de simplu s-ar pu proiectant de investiții — proiectant plan mondial în categoria de pro­ care se rezolvă problemele asigură­ surse de venituri, mai ales prin uti­ fost inființate este tocmai dorința de precum și Împletiturile din răchită rezolva această problemă dacă de produs — proiectant de tehnolo­ duse pentru care este specializat, re­ rii calității, in condițiile în care lizarea resurselor locale. Intr-o ase­ a satisface nevoia de astfel de pro­ pentru export. Șl la cooperativa a- urma exemplul cooperatorilor gii, apare o nouă meserie, cea de zultatele încercărilor și studiilor regimurile de lucru sint foarte sever menea situație se află cooperativa duse. De la aceleași cerințe s-a por­ gricolă de producție Fintinele, pe Calafindești, vecinii lor. Adică, ț proiectant de sisteme și tehnologii comparative asupra propriilor pro­ reglementate, iar preciziile de exe­ agricolă de producție Calafindești, nit și cînd s-au înființat sectoarele lingă alte activități, a fost construită, încheierea unor contracte de coo de control — domeniu in care există, duse și a unor produse similare rea­ cuție sint foarte ridicate. în aces­ care deține terenuri frămîntate, ar- de industrie alimentară și de mate­ de exemplu, o stație pentru prepa­ rare, pentru Igienizarea păduri deocamdată, puțini specialiști. Aces­ lizate in alte țări, cerințele econo- te condiții, proiectarea tehnologiilor giloase, ceea ce determină, atunci riale de construcții. Astfel, s-au rarea Iactosilului, un element deose­ cu inspectoratul silvic ar avea cind plouă, menținerea, timp înde­ creat numeroase locuri de muncă, bit de valoros folosit la înnobilarea lemn bun pentru prelucrare, și lungat, a apei la suprafață și în- mulți oameni calificați întorcîndu-se furajelor, dar care aduce și ciștiguri șeuri pe care le-ar putea folosi greunarea lucrărilor agricole sau în sat. La această dată, numai în substanțiale pentru unitate. arderea cărămizilor. De asemer uscarea excesivă a solului, în peri­ domeniul industriei mici lucrează 548 Ce se desprinde din cele relatate T pentru că unitatea are suprafețe Aportul informaticii la modernizarea producției oadele de secetă. Deși vorbim de de oameni. Lor li se adaugă 246 me­ Faptul că oamenii cu inițiativă, preo­ teren pentru legumicultură irig, dezvoltarea micii industrii, mențiu­ seriași din domeniul prestărilor de cupați de sporirea averii obștii, gă­ ar putea coopera cu I.P.I.L.F. p nea nu este întîmplătoare. Pentru servicii. Și toți aceștia participă, în sesc soluții eficiente în acest scop, tru semilndustrializarea legume (Urmare din pag. I) nica de calcul din Timișoara. Aces­ plicare a informaticii. Cu alte cu­ că, în strînsă legătură cu mica in­ vîrfurile de campanii, la muncă în îmbucurător este că numărul coope­ Dar cînd nu Întreprinzi nimic ș! tea au de acum o tradiție și se vinte, logica gindirii informatice s-a dustrie și concomitent cu dezvol­ cîmp. Față de un plan anual, la pro- rativelor agricole de producție care iei pe „nu se poate" In brațe nu complexitate sporește continuu, in bucură de un binemeritat renume pe dovedit a fi utilă nu numai calcula­ tarea acesteia, s-au putut executa, ducția-marfă, de 19 milioane lei, în au dezvoltat mult mica industrie cum să scapi de greutăți. în situ raport cu dinamismul și exigențele plan internațional. Plecînd inițial de torului, ci și celor puși să-l minuias- prin forțe proprii, importante lucrări 10 luni din 1988 în industria mică este în creștere. Se poate spune deci asemănătoare, cu sector de mică actualei etape de dezvoltare. în a- la cîteva licențe de fabricație. îndeo­ că, pentru propria lor perfecționare de îmbunătățiri funciare. S-a plecat, s-au realizat 26,775 milioane lei, iar că în județul Suceava s-a acumulat" dustrie ca și inexistent, dar cu ir cest fel, crește gradul de inteligență sebi cu aportul Institutului de cer­ profesională. așadar, chiar de la importantele re­ la prestări servicii s-au obținut 14,8 o experiență bună care trebuie pre­ datorii se află cooperativele agrlc incorporat in produsele informatice cetare științifică și inginerie tehno­ Red. : Se poate, așadar, trage con­ surse de argilă bună pentru con­ de producție Poieni-Solca, Dome sub forma algoritmilor matematici, logică pentru tehnică de calcul și in­ cluzia că adaptarea la utilizarea in­ fecționarea cărămizii. După studiile Udești, Chilișeni, Liteni-Moara a cunoștințelor de tip expert, a ex­ formatică, această industrie s-a ba­ formaticii a fost un proces liniar, geotehnîce de rigoare făcute de spe­ Iată de ce, pentru sfîrșitul ace! perienței de mare utilitate care poa­ zat din ce in ce mai mult pe cer­ ascendent 1 cialiști, în zona cu rezervele cele articol, am solicitat tovarășului 1 te fi generalizată pe suport infor­ cetarea științifică proprie. în pre­ Constantin Vasiliu : Ascendent da, mai mari a fost construită o cărămi- lerian Trîmbaci, director general . matic. zent, toate produsele de tehnică de liniar însă nu, pentru că s-a dat o dărie, unde, în 10 luni din acest an, junct cu probleme de plan econoi calcul aflate în fabricație, cu excep­ bătălie crîncenă între vechi și nou, bunăoară, s-au realizat 2 milioane la direcția agricolă județeană, r Gabriel Neagu : Și ceea ce se cu­ cărămizi și 1,65 milioane bucăți tu­ MICA INDUSTRIE vine remarcat, sub influența unor ția celor din profilul întreprinderii între rutină și progres. Pe cei care puns la întrebările : „Ce se face ac asemenea mutații calitative, proce­ mixte Rom Control Data, sînt de s-au lăsat mai greu convinși i-am buri ceramice pentru drenaje. Coo­ șl ce se va întreprinde in perloi sul de diversificare enunțat inițial concepție românească. dus la alții să vadă cum aplică, i-am peratorii din Calafindești au ajuns imediat următoare pentru ca ex vizează nu numai latura extensivă, Red. : Cum este utilizată această mobilizat la simpozioane, schimburi astfel să dețină două priorități pe riența bună din județ să se extii de penetrare in noi domenii, dar și tehnică de calcul 1 Ce experiențe su­ de experiență. Unii au înțeles și ni județ : sînt singurii care au cuptor la toate unitățile agricole? Conc cea intensivă, de perfecționare in puneți atenției ? s-au alăturat, alții s-au pierdut pe Hofman pentru ars cărămida și tu­ - un sector aducător de mari venituri ce se va face In cîteva cooperat timp a soluțiilor specifice unui anu­ Marin Ene, cercetător la Institu­ drum. burile ceramice și, de asemenea, sin­ agricole slabe ?" Emil Hălciug, șeful oficiului de gurii care sînt autorizați de minis­ mit domeniu, sub aspectul eficienței tul de cercetări științifice și ingine­ terele de resort să execute lucrări Rezultate foarte bune și inerții de neînțeles — Ne preocupă în mod foarte și calității acestora. Domeniul mo­ rie tehnologică pentru tehnică de calcul de la întreprinderea de con­ de îmbunătățiri funciare și redarea rios rentabilizarea tuturor coope dernizării proceselor de producție, calcul și informatică : Institutul fecții Botoșani : Pină la urmă, spe­ de terenuri în circuitul agricol pen­ în cooperative agricole din județul Suceava tivelor agricole din județ prin d unul din domeniile abordate priori­ nostru, împreună cu organele de cialistul din producție sau concepție, tru alte unități, alături de întreprin­ voltarea mal puternică a industi tar de informatică, reprezintă un resort, a acționat perseverent in dacă este specialist cu adevărat, nu derea de execuție și exploatare a lu­ mici. în acest scop vom extinde o exemplu edificator In acest sens. ultimii 10—12 ani pentru implemen­ se poate să nu recunoască avanta­ crărilor de îmbunătățiri funciare. perarea unităților noastre cu înt Proiectarea constructivă și tehnolo­ tarea pe scară largă a informaticii jele informaticii. Mai greu a fost cu Evident, aceasta deoarece veniturile prinderile industriale in rțializa gică asistată de calculator, asigura­ și tehnicii de calcul în toate dome­ unele cadre de conducere de forma­ obținute și din mica industrie le-au milioane lei, față de 4,2 milioane lei luată de multe unități din țară, dar ambalajelor și a unor produse i rea și controlul calității asistate de niile vieții economico-sociale. De a- ție mai veche. In întreprinderea permis să cumpere utilajele nece­ cit era prevăzut pe întregul an. mai ales din județ, pentru că există resurse locale și din resturile rez calculator, fabricația flexibilă, siste­ semenea, România se înscrie printre noastră, bunăoară, informatica a luat sare (excavatoare, dragline, buldo­ Concomitent cu dezvoltarea micii cooperative agricole care au rezultate tate din procesul de producție. Ac mele integrate de fabricație repre­ primele țări din lume care și-au pus avint abia după schimbarea condu­ zere. autobasculante etc.), dar și industrii a sporit și potențialul pro­ slabe, nu au bani tn bancă pentru ne-am îndreptat atenția spre o se zintă concepte moderne dezvoltate problema și au acționat pentru crea­ cerii Întreprinderii, Eu cred că tea­ pentru că au acumulat o bogată ex­ ductiv al pămintulul prin efectuarea, desfășurarea lucrărilor agricole și de cooperative agricole de produc pe suportul asigurat de microelec­ rea unui sistem informatic național. ma de informatică este nefondată și periență în efectuarea unor aseme­ cu forțe proprii, a unor ample lu­ trebuie să aștepte pină valorifică slab dezvoltate. Astfel, C.A.P. Bil tronică, informatică și automatică și Constantin Vasiliu, analist la în­ se explică numai prin necunoaștere. nea lucrări pe terenurile proprii. crări de îmbunătățiri funciare. Au producția pentru a obține banii ne­ unde condițiile pedoclimatice s care revoluționează ingineria aces­ treprinderea de sticlărie și porțelan La noi, cu excepția vechii condu­ „Noi avem oameni harnici și pn- crescut în acest fel și producțiile a- cesari. Ele se zbat, de ani de zile, în vitrege, a fost ajutată cu fond tui domeniu în ultimul deceniu. Dorohoi: Considerăm că mai impor­ ceri, căreia i se imputau și alte nea­ cepuți — ne spunea Constantin gricole, ceea ce a determinat spo­ greutăți și nu numai că bat pasul pe pentru construirea unei hale de p Red. : In ce măsuri economia tant decît Înșiruirea echipamentelor junsuri in organizarea activității Alexei, președinte al cooperativei a- rirea contului bancar al unității. loc, dar unele dau chiar înapoi, mă- ducție destinate realizării împleti cu care ne-am dotat șl a aplicațiilor Îiroductive, nimeni nu și-a pierdut rilor din nuiele și prelucrării le noastră este racordată la aceste ten­ gricole de producție chiar de la în­ De avantajele dezvoltării micii in­ rindu-li-se datoriile la stat. De ce se nulul, precum și pentru execu dințe și exigențe pe plan mondial ? informatice la care am ajuns este ocul de muncă sau lucrează mai ființarea acesteia. De aceea, am fo­ dustrii, pe baza folosirii resurselor întîmplă așa ceva ? Investigația fă­ Care este nivelul actual de dezvol­ să ne referim la strategia adoptată. greu din cauza introducerii informa­ losit toate posibilitățile de dezvolta­ cută în cîteva cooperative agricole unei mlcrohidrocentrale, astfel Ir Ia problemele cu care ne-am con­ ticii. Dimpotrivă, munca a devenit materiale, a forței de muncă exis­ sectorul de mică industrie să dev: tare și aplicare a tehnicii de calcul re a industriei mici. Iată, in județul tente pe plan local s-au convins și care au realizat, în sectorul micii In­ independent din punct de vedi fi informaticii in țara noastră ? fruntat și la modul în care am ac­ mai productivă, a crescut nivelul Suceava peste jumătate din supra­ alte unități agricole din județ. Pen­ dustrii, in 10 luni din acest ționat pentru rezolvarea lor. Am în­ tehnic și calitativ al produselor fa­ față este ocupată cu păduri. Plecind an, o producție mai mică de energetic. în pragul punerii în fui Gavril Gavrilescn, inginer specia­ ceput cu pași mărunți, dar deosebit bricate, ceea ce explică și faptul că tru că o dată cu stabilizarea forței țiune se află atelierele de dără list In Centrala industrială de elec­ de la aceasta și de la faptul că avem de muncă la sate și satisfacerea ne­ I milion lei pune în evidență lină, morile pentru furaje, gater de eficienți, respectiv cu utiliza­ 85 Ia sută din producție o destinăm destui cooperatori calificați, am creat dezinteresul conducerilor respective­ tronică și tehnică de calcul : în con­ rea microcalculatoarelor profesionale. exportului. cesităților cetățenilor cu numeroase și microhidrocentralele de Ia coo; sens cu evoluția informaticii și teh­ un puternic sector de exploatare și produse, ele obțin însemnate veni­ lor unități pentru dezvoltarea aces­ Acest tip de calculator nu este un Emil Horomnea : în acest sens, în prelucrare a lemnului. Avem două tui domeniu de activitate. Coopera­ nativele agricole de producție B; nicii de calcul pe plan mondial, con­ lux, așa cum se mai crede, ci este un Expunerea la recenta ședință comu­ turi. ceea ce le permite ca în orice Volovăț și Satu Mare. Asemenea ducerea partidului a acordat o deo­ echipe" specializate, care exploatează zi să aibă bani disponibili in bancă tiva agricolă de producție Pătrăuți, teliere de producție și o microhidi instrument de lucru foarte bun, cu care nă a Plenarei C.C. al P.C.R., lemnul „cu firul" (cu bucata) din pentru diverse cumpărări, pentru spre exemplu, a realizat numai 0,5 sebită atenție acestui domeniu, co­ am încercat să dotăm specialiștii din a organismelor democratice și or­ centrală vor fi realizate tn 1989, locuri greu și foarte greu accesibile, cheltuielile necesare producției agri­ milioane Iei In mica industrie, adică sprijinul întreprinderii de execu respunzător cerințelor izvorite din sectoarele tehnologice. Apoi am tre­ ganizațiilor de masă și obștești, acolo unde întreprinderea forestie­ un sfert din planul anual. Cu toata strategia de dezvoltare a economiei cut la proiectare asistată de calcula­ tovarășul Nicolae Ceaușescu a sub­ cole. Așa că la fel s-a procedat și la și exploatare a lucrărilor de îmi naționale. Astfel, la Congresul al ră nu poate exploata mecanizat. Ast­ cooperativa agricolă de producție că oameni calificați în diferite me­ nătățiri funciare, și la cooperat: tor. Acum ne punem problema, care liniat in mod deosebit că electronica, fel am reușit să ne creăm un mare Marginea, situată în zona submon- serii, care fac naveta la Suceava, au XIII-lea al partidului s-a stabilit de fapt este în curs de a fi rezolva­ automatizarea trebuie folosite ca un agricolă de producție Frătăuții N creșterea in ritm rapid a producției sector de prelucrare a lemnului, care tană a județului. Cooperatorii de solicitat unității să-i angajeze pen­ De asemenea, începem, în acea tă, de a realiza un sisteni de supra­ mijloc pentru mai buna organizare include atelier de debitare, secții de aici au dezvoltat, spre exemplu, un tru a înființa diverse secții de pro­ mijloacelor de calcul care, în 1990, veghere și control al procesului de a producției și a muncii, care să Iarnă, o nouă activitate. Este voi va fi cu 62—67 la sută mai mare de- confecții și ambalaje de diferite ti­ puternic sector de împletituri din ducție, conducerea acesteia i-a tri­ de prelucrarea manuală a tulpini preparare a sticlăriei. După care, ușureze munca oamenilor, nu să-i puri pentru conserve și produse in­ nuiele. Unitatea are o răchitărle tn mis la direcția județeană pentru a- cit in 1985, urmind să se diversifice Imediat, trecem la coordonarea și elimine din activitatea productivă, de in și cinepă. în acest scop i in special prin asimilarea unor noi dustriale (necesare I.P.I.L.F. șl suprafață de 10 hectare. Dar pen­ gricultură să le rezolve cererile. organizat, astă-vară, topirea a I gestiunea producției întreprinderii. nu să-i împingă la marginea socie­ I.U.P.S. Suceava, I.A.S. Panciu), sec­ tru a-și completa necesarul de ma­ Unitatea nu are nici măcar un ate­ tipuri evoluate de minicalculatoare, Cum se vede, am mers dinspre pro­ tății. Este deci necesar — accentua tone tulpini de in la C.A.P. Zami ție de tîmplărie și mobilă, atelier de terie primă cooperează cu Inspecto­ lier de rotărie, care-1 strict necesar tea, în mici amenajări de apă loca microcalculatoare și echipamente pe­ iectare și producție spre conducere, secretarul general al partidului — rotărie pentru întreținerea și repa­ ratele silvice din 4 județe. Iar forță pentru buna desfășurare a activită­ riferice. Tot cu acel prilej, pentru organizare și control. ca introducerea automatizării și elec- După terminarea tuturor lucrări rarea atelajelor, precum și o secție de muncă bine calificată există, pen­ ții de transport, iar atelierul de fie­ în cîmp, aceste tulpini de in top perioada 1990—2000 s-au stabilit sar­ Red. : De ce ați recurs intii la tronizării să fie astfel organizată nu de împletituri din nuiele, care lu­ tru că această activitate are tradiție rărie funcționează simbolic, pentru cini de generalizare a acțiunilor de microcalculatoare profesionale ? pentru a spori profiturile, lipsind oa­ vor fi prelucrate de membrii c< crează numai pentru export". in zonă. Meritul cooperatorilor din că în 10 luni a realizat o pro­ peratori. Iar fuiorul va fi livrat ! electronizare și robotizare a produc­ Constantin Vasiliu : Din motive menii de dreptul suprem la muncă, Avînd in vedere forța de muncă Marginea este cu atit mai mare cu ducție în valoare de 9 000 lei. Pe lin­ ției, precum și perfecționarea siste­ psihologice, pentru a genera efec­ treprinderilor industriale. Experlei așa cum se intimplă in capitalism, existentă, au mai fost inființate un cit, datorită iscusinței lor, cele peste gă dezvoltarea celor două activități, de aici va fi extinsă în toate ct mului informatic național, întemeiat tul de antrenare al utilizatoru­ ci pentru a asigura condiții tot mai sector de prelucrare a metalelor, in- 40 sortimente de Împletituri pe care fiind situată în apropierea munici­ pe o rețea judicios dimensionată lui în introducerea informaticii. peratlvele agricole de producție bune de muncă și viață pentru toți cluzind ateliere de fierărie, de con­ le realizează sînt destinate în exclu­ piului Suceava, cooperativa ar pu­ excedent de forță de muncă t de calculatoare electronice. De Interesant este că, o dată ce s-au cetățenii. Se înțelege deci că deși in­ fecționat faetoane și de reparații sivitate exportului, pe relația devize tea să confecționeze ambalaje din altfel, cercetarea științifică româ­ obișnuit cu calculatorul, specialiștii formatica reprezintă, evident, unul auto, un sector de industrie ușoară, lemn și carton în cooperare cu in­ consiliile unice agroindustriale F nească deține priorități în dome­ convertibile. Cererea mare de astfel dăuți, Gălănești, Todirești, Cipri au început să gîndească altfel, mai din instrumentele modernizării pro­ care cuprinde ateliere de dărăcit, de produse a făcut ca planul anual spectoratul silvic județean și combi­ niul informaticii și tehnicii de cal­ profund asupra procesului tehnolo­ ducției, utilizarea tehnicii de calcul tricotat, tăbăcărie, cojocărie, blănă­ natul de fibre, celuloză și hîrtie. Rea­ Porumbescu șl Vadu Moldovei. A cul, țara noastră fiind printre pri­ gic. Mai mult decit atît, au depășit nu trebuie fetișizată. în fond, calcu­ rie, de confecționat chingă de cau­ de 7,33 milioane lei să fie deja de­ litatea este că oamenii din condu­ măsuri prevăd înființarea și dezvi mele țări din lume care au con­ postura de simpli utilizatori ai pro­ latorul este o creație a omului, o ciuc pentru fabricile de mobilă, de pășit cu mai bine de 3 milioane lei. cerea unității nu vor să aibă bătaie struit calculatoare electronice. După tarea, în fiecare unitate, a unor dusului informatic și au început să unealtă performantă, aptă să ampli­ Cizmărie, boiangerie etc. Simpla În­ O varietate mare de activități în de cap, neglijind, totodată, veniturile teliere de producție strict necest anul 1968, au fost create mai multe vină cu idei pentru perfecționarea fice inteligența umană, să-1 ajute să șiruire a acestor activități nu spune domeniul industriei mici, pe care pe care le-ar putea obține pentru unități de profil, intre care între­ programelor și lărgirea sferei de a- ia operativ o decizie corectă. mare lucru. Mai important de aflat pentru bunul mers al activității prinderea de calculatoare electroni­ bază obțin venituri mari, au dezvol­ redresarea economică. Și astfel coo­ agricultură. Vrem ca în clțiva arțl este pe ce bază au fost ele dezvol­ perativa se înscrie cu datorii de pes­ ce. întreprinderea de echipamente tn practică, nu numai probleme de mentalitate, de psihologie umană tate. Atelierul de confecționat chin­ tat și cooperatorii din Dumbrăveni. redresăm toate cooperativele agrit periferice și întreprinderea mixtă trebuie depășite pentru a pune pe deplin in valoare toate valențele infor­ gă de cauciuc pentru fabricile de Cel peste 150 de oameni din acest te 4 milioane lei. le din județ. Rom Control Data din București, maticii și tehnicii de calcul. Deosebit de importante sint aspectele de mobilă, de exemplu, folosește cau­ sector lucrează la debitarea lemnu­ O situație și mai grea are coope­ precum și Fabrica de memorii elec­ ordin tehnic, organizatoric și normativ la care s-au referit participanții ciucurile nereșapabile cu inserție de lui, tîmplărie, fierărie, strungărie, rativa agricolă de producție Grăni- Sava BEJ1NABIU tronice și echipamente pentru teh­ la dezbatere și pe care le vom prezenta intr-un număr viitor al ziarului. pinză primite pe bază de repartiție confecții metalice și de faetoane, bo- cești, care are datorii de 48 milioa­ corespondentul „Scinte \GINA 4 SCINTEIA — joi 8 decembrie 1988

a STRUCTURA SOCIAIĂ-OGIINDA MĂRITOR TRANSFORMĂRI REVOLUȚIONARE

Indiferent de domeniul întreprinderi care cuprinde tregii întreprinderi la Bala diferite domenii ale științei pe acest înzestrat sculptor (Urmare din pag. I) unor subgrupuri ale Intelectualității neralizăril Învățămintului de 12 anî. concret în care se manifes­ în activitatea ei productivă in care s-a desfășurat, contribuie la dobîndirea u- amator la crearea unui în­ in procesul direct al producerii bunu­ a ridicării nivelului său de cunoș­ tă, calitatea oricărei activi­ mii de oameni ai muncii, recent, ultima șezătoare. nui nivel din ce in ce mai treg ciclu de lucrări. versificare profesională. După mo­ rilor materiale ; rolul ei în promo­ tințe generale, profesionale și teh­ tăți trebuie să presupună o clubului ii revine un rol Pentru a da o imagine ridicat de instruire. Locul A descifra eficiența ac­ dul de organizare a activității in varea progresului tehnic, în intro­ nice, apropiindu-se tot mai mult de profundă conștiință profe­ formativ deosebit de im­ mai exactă va trebui să artistului amator este, de­ tivității cultural-artistice agricultură și după profilul unități­ ducerea în producție a cuceririlor cerințele pentru o clasă muncitoare sională. In industrie sau portant, căci activitatea des­ precizăm însă că aproxi­ sigur, bine precizat în com­ înseamnă, din punctul da lor. au apărut noi profesii în agri­ științei și tehnicii ; rolul ei in crea­ intelectuală". Așa cum este cunos­ știință, in tehnică sau în fășurată aici implică o ati­ mativ 300 de artiști amatori plexul activităților cultural- vedere al activității con­ cultură, care, exercitate în con­ rea valorilor spirituale sint trăsături cut. noile generații de muncitori au activitatea cultural-artisti- tudine militantă in sensul participă efectiv la activi­ artistice contemporane, crete a unui club muncito­ dițiile producției moderne, solici­ ce caracterizează pregnant dezvol­ un nivel de pregătire generală și că, rezultatele se întemeiază cel mai generos și complex tatea diferitelor formații „îmi place foarte mult să resc, a descifra felul in tă un cuantum sporit de cunoștințe, tarea sa actuală. Creșterea gradului tehnică superior generațiilor anteri­ pe această competență pro­ al termenului". „întreaga de muzică populară, dan­ pictez, ne mărturisea mais- care activități și programe ceea ce implică sporirea continuă a de pregătire profesională și tehnico- oare, ceea ce le conferă un grad fesională fără de care pro­ activitate cultural-educati- suri, muzică ușoară, la ex­ trdl Florea Cepan, dețină­ artistice dintre cele mai nivelului de pregătire profesională. științifică a tuturor categoriilor de ridicat de adaptabilitate la rapidele gresul nu ar fi de conceput, vă desfășurată atit la sediul poziții de artă plastică și tor al locului I la faza ju­ diferite sint orientate spre Diversificarea activității de valori­ oameni ai muncii are de altfel, in schimbări tehnologice, au aspirații înalta tehnicitate a produ­ întreprinderii noastre, cit și fotografică. Formații cum dețeană a Festivalului na­ cerințele producției mo­ ficare superioară a producției agrico­ etapa actuală, importante consecințe sociale și profesionale sporite. Pro­ selor industriale care pre­ la club, spectacolele date sint „Cununa din Petrești", țional „Cintarea României". derne, corespund între­ le a condus, pe de altă parte, la asupra dinamicii întregii structuri bleme noi și complexe se pun, de supune stăpinirea deplină de formațiile noastre artis­ cu un variat repertoriu, de Merg adeseori cu colegii bărilor și aspirațiilor de apariția unor profesii de tip Indus­ sociale. In condițiile revoluției teh- altfel, în legătură cu tipul de pre­ a profesiunii își află din ce tice nu numai în oraș, ci și la „Călușul" tradițional la mei la Muzeul de artă al nou și frumos ale unui nu­ trial la sate (mecanic, electrician, nico-științifice contemporane, ale gătire necesar pentru generațiile vi­ în ce mai mult un corolar în țară, adăuga inginera jocuri din toate regiunile Republicii. Pictura pe care măr cît mai mare de oa­ zidar, dulgher), care au dat naștere introducerii pe scară largă in pro­ itoare, in toate domeniile de acti­ necesar și într-un sporit e- Doina Drumea, secretar al țării, activitatea unui ta­ o privesc acolo mă intimi­ meni. In ce măsură răs­ unui nou tip de țăran cooperator. ducție a cuceririlor științei și tehni­ vitate economică, în industrie, ca șl fort de modelare a cadru­ comitetului de partid, sînt lentat dansator ca Radu dează la început, pe urmă punde clubul muncitoresc Procesul de profesionalizare și spe­ cii, au apărut și apar continuu, pe în agricultură. Revoluția tehnico- lui vieții cotidiene și, nu in destinate să dezvolte gustul Vasile, activitatea tarafu­ parcă mă îndeamnă să lu­ al întreprinderii acestor cializare a forței de muncă se va ac­ de-o parte, noi profesii muncito­ științifică contemporană impune alte ultimul rînd, de modelare pentru creația de calitate, lui de muzică populară, a crez cu și mai mult avînt. cerințe ? Ne-am oprit, așa­ centua in continuare, pe măsura a- rești, legate de automatizarea și ro­ cerințe pregătirii noilor generații, mai activă a conștiințe­ pentru frumos, pentru înal- solistelor Daniela Niță — Pictez așa cum simt, dar dar, in fața spațioasei, dincirii, profilării și concentrării botizarea proceselor de producție, împrejurare ce implică noi exigen­ lor — așa cum a ce­ multifuncționalei por, iar acel ce și-a nica românilor", scria : voltaic al faptelor de Nichita Stănescu. Recital extraordi­ (71 30 85) — 9; 12: 15; 18 erdut limba dulce „M-am sîrguit cît am neam pentru zidirea nar Leopoldina Bălănuță — 18,30 • Capcana mercenarilor t COSMOS irintească și-a pier­ putut ca de la cuvin­ în ceea ce este nepie­ • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) i (27 54 95) — 9; 11: 13: 15; 17; 19 it și conștiința de tele și vorbele cele ritor cu acea conștiin­ Anonimul venețian — 19 • Dacii : SCALA (11 03 72) — 9; 11; • Teatrul „Nottara** (59 31 03, sala 13; 15; 17; 19 ne ; e ca o pasăre tocma românești nici­ ță că ei sint încorpo­ Magheru) : Taifun — 18; (sala Stu­ ră cuib, n-are unde cum să nu me abat și rați, clipă de clipă, în dio) : Craii de Curtea Veche — 18,30 • Sora 13 : SALA MICA A PALA­ i se așeze și nici nu depărtez, ci să le aleg, „trebuința poporului", • Teatrul Giulești (14 72 34, sala Ma­ TULUI — 17.15: 19.30 late privi in urmă, și după cum pre unele în iubirea de țară, în jestic): Regina balului — 18; (foaier): • Și asta va trece : TIMPURI NOI i atit mai mult îna­ locuri mai bine vor­ numele căreia se ridi­ Pasărea măiastră — Maria Tănase — (15 61 10) — 9; 11; 13: 15; 17; 19 besc românește decit ca George Coșbuc îm­ 18,30; (sala Giulești) : Cursa de Viena • Patrula de noapte : MELODIA lte. — 18 Limba română e pre altele". Ienăchiță potriva celor ce în­ • Teatrul satlric-muzical ,,C. Tăna­ (11 13 49) — 9; II; 13; 151 17; 19 aica noastră bună și Văcărescu lăsa drept cercau să ne întunece *se 4 (sala Savoy, 15 56 78) : Savoy, • Gheața verde: FEROVIAR (50 51 40) umoasă, dragostea moștenire „Creșterea identitatea, spirituali­ Savoy — 18 — 9: II; 13: ÎS; 17; 19 iră de care n-am pu- limbii românești / Și-a tatea, pe care o sus­ • Ansamblul artistic „Rapsodia • Transport secret : UNION (13 49 04) a trăi, ea a fost și patriei cinstire", iar ține limba în origina­ **Română (13 13 00) : Baltagul — 18 — 9: 11; 13; 15: 17; 19 :te cu noi, ocrotin- urmașul său, Iancu, litatea caracterului • Teatrul „Ion **Creangă (50 26 55) : • Locuri in Inimă : PATRIA (11 86 25) Nota zero la purtare — 9; Pinocchio — 9; 11,15: 13,30; 15.45: 18. GLORIA 1-ne, adunîndu-și cu vorbea, la deschiderea nostru ; noi am avut, — 18 >r fiii într-o singură teatrului în București, avem și vom avea o • Teatrul **„Țăndărică (15 23 77, sala (47 46 75) — 9; 11; 13: 15; 17; 1» Înstelată casă, pa- despre rolul limbii și limbă vie, mijloc de Victoria) : Vitejii cetății Bade-Bade • Vraciul : MIORIȚA (14 27 14) — 9; ia. cultivarea acesteia apărare, izvor de ge­ — 15; (sala Cosmonauților, 11 12 04) î 11.30: 14; 16.30; 19 Dintotdeauna, păs­ prin teatru : „In el niu, forță a destinului O fetiță mai cu moț — 10; Cartea cu • Nu e ușor cu bărbații : POPULAR area graiului a fost năravuri îndreptați / și a frumuseții noas­ Elevi ai liceului industrial din Tâșnad, județul Satu Mare, în cabinetul de istorie jucării •— 15 (35 15 17) — 15; 17; 19 nonimă cu apărarea Dați ascuțiri la min­ tre de români, avuție Foto : S. Cristian ’Stinului nostru, ma- te : / Podoabe limbii nepieritoare : „Limba i cărturari au militat noastre dați / Cu ro­ noastră-i o comoară... entru respectul față mânești cuvinte". Limba noastră-i foc > limba poporului ti- Istoria devenirii ce arde... Limba noas­ ÎMPLINIRILE LOCALITĂȚII căci le pot cumpăra". Unul din ad­ cat amenajarea unei crescătorii de menilor se află între una pînă la din 21 septembrie a c., despre care ărind cărți cu nestră- noastre este istoria tră-i numai cîntec... PORNESC DE LA FIECARE GOS­ versarii acestui mod de gindire e giște in aer liber. încercarea s-a cinci oi. Iar 29 din gospodăriile ni s-a vorbit, consacrată stadiului de utata convingere „că Limba noastră-i graiul PODAR AL EI. Despre comuna Ma- Ion Girlă, deopotrivă bun crescător soldat cu... livrarea la fondul de stat comunei închiriază... pămintul la înfăptuire a programului comunal de îți afla întru iale pîinii... Limba noas- teești din județul Vilcea. se spune de animale și șeful secției comunale a 2 500 kilograme carne de giscă alții. „Proprietarii" locuiesc in apar­ autoconducere și autoaprovizionare. ărgăritariu scump ÎNSEMNĂRI tră-s vechi izvoare... că este frumoasă. Și este. Argumen­ de zidari-dulgheri care a lucrat la anul trecut. Anul acesta — la fel. tamente la Rimnicu Vilcea sau în Și totuși spicuim din informarea cara vistieriu nesfîrșit" Limba noastră-i limbă tele nu lipsesc. In ultimii ani zes­ toate edificiile ce fac azi frumusețea Dar de ce să nu se poată amenaja alte orașe și vin numai toamna să-și a stat la baza „analizei", care ilus­ ’alia de la Orăștie). limbii și ea exprimă sfîntă, / Limba vechi­ trea ei edilitară s-a întregit cu comunei. „Se intîmpla adesea ca și un mic eleșteu pentru pește pe ia produsele. trează formalismul cu care tra­ î limba neamului se nu numai progresul lor cazanii, / care-o edificii ce nu sînt cu nimic mai pachetul cu mîncarea de prînz al malul apei ? Și asta s-a putut. Re­ Ce face consiliul popular pentru a tează consiliul popular și ceilalți fac­ tlă lumea sa și ne-o culturii, dar întîi iu­ plîng și care-o cintă / prejos decit cele din orașe : școală unor flăcăi să fie cam -subțirel-, zultatul — 2 000 kilograme de pește pune capăt acestei situații ? Deocam­ tori responsabili din comună activi­ șscoperim nu ca pe birea pină la jertfă Pe la vatra lor ță­ nouă cu trei niveluri, centrul de cul­ căci nevestele nu avuseseră timp să anual. Pentru oamenii comunei și dată, în ziua documentării noastre, tatea în domeniul atit de important n miracol, ci ca pe o pentru năzuințele și ranii". (Al. Mateevici). tură și creație „Cintarea României", dea o fugă pin’ la oraș după niscai pentru unitățile de alimentație pu­ tovarășii Viorica Găman, primarul al autoaprovizionării. Intii, așa-zisa ilară matrice, unde certitudinile de a ne Ea este calea spre două complexe comerciale noi*, cofe­ ouă sau salamuri. Și nu o dată blică ale C.P.A.D.M. comunei, Dumitru Miritoiu, secretar autocritică : „...organele locale (adică ivintele aprind flă- făuri un „teritoriu" rostirea și împlinirea tării, baie comunală, librărie... Toate veneau la mine, că nea Ionică, vin­ Momente ale unul asemenea stil cu propaganda, președintele comite­ și consiliul popular) n-au acționat iri pe comorile înțe- propriu. Vrednici sîn- adevărului : „Mult e ridicate exclusiv prin forțe proprii. de-mi și mie o găină, sau ceva slă- de muncă ce antrenează, deopotrivă, tului comunal al F.D.U.S., și Nicolae cu tot spiritul de răspundere pentru surilQr umane. „Lim- tem de limba în care dulce și frumoasă / Toate — rezultat concret al aplicării ninuță. Uite, plătesc, am bani. Pină toți factorii de răspundere comu­ Nica. secretarul consiliului popular, Îndeplinirea planului de autoaprovi­ a română la sine gindim și-n care sîn- Limba ce-o vorbim, / principiilor autoconducerii și auto- Ia urmă, i-am luat la zor. Auzi nali și pe toți cetățenii există de­ asudau din greu să caute in registre zionare". Moment al adevărului, al casă. scria Mihai tem cu marii voievozi Altă limbă-armonioa- aprovizionării. Al folosirii forțelor vorbă : plînge ograda pustie, iar el sigur mult mai multe. Important s-a situația onorării contractelor de li­ înțelegerii că acest stil de muncă minescu, e o împă- ai neamului. Ne a- să / Ca ea nu găsim". proprii. îmi vine cu banii". Fapt este că azi dovedit a fi faptul ca toate ideile vrare la fondul de stat pe cele zece trebuie schimbat radical, că auto- iteasă bogată, căreia mintim mereu de îna­ (George Sion). Iubire — Ce-nseamnă „forțe proprii" în aprovizionarea nu se realizează în mite popoare i-au intași cu acel respect și statornicie expri­ comuna dumneavoastră ? — l-am mijlocul dosarelor și nici în ședințe ? lătit bani în metal cuvenit apărătorilor mate în numele mul­ întrebat pe tovarășul Ion Catrina, Din păcate, nu. Ba, dimpotrivă, e aur, pe cînd ea graiului pregătiți „a tor generații, căci primarul comunei. simplă încercare de a escamota ade­ are a nu fi dat ni- turna în formă nouă „limba este Intîiul — Pe scurt, folosirea cît mai chib­ văratele cauze ale situației. încer­ îănui nimica. A o limba veche și-nțe- mare poem al unui zuită a acelei comori existente în care invalidată chiar in amintita „in­ ezbrăca de averile leaptă". Pentru He­ popor". (Lucian Bla- fiecare localitate : inițiativa și hăr­ Programele de autoconducere și autoaprovizionare formare", din care cităm : „Rezulta­ e care ea... le-a adu- liade Rădulescu, „lim­ ga). nicia oamenilor, precum și resursele tele cele mal slabe de la unii indi­ at, în mai bine de o ba este o icoană a Au trecut ani, mulți materiale locale. In interesul oameni­ catori arată că planul este irealiza­ lie de ani, însemnea- ideilor și sentimente­ la număr, pină s-a lor și al obștii. -obiectiv permanent pe agenda de lucru a consiliilor populare bil" ( 1 ?) Ce vor fi gîndit gospoda­ ă a o face din îm- lor unui om sau a unui strîns comoara de grai Aici, la Mateești, „comoara" da rii din Dăești despre activitatea con­ ărăteasă cerșetoare... norod". Bălcescu era (și se va continua șl care ne vorbea interlocutorul începe siliului popular auzind asemenea >ar ceea ce voiesc încredințat că limba mai departe pe măsu­ și din... ograda casei fiecăruia. în „concluzie" este lesne de înțeles. imânii să aibă e li- vorbită în cele trei ra crezului păstrători­ care locuințele înzestrate cu confort Față în față activitatea din două comune vîlcene Unii și-or fi spus cite ceva despra ertatea spiritului șl țări române îndreptă­ lor ei) care ne expri­ aproape de cel orășenesc fac „casă sistemul „închirierii" pămîntului, onștiinței lor în de­ țește aspirația la Uni­ mă pe de-a-ntregul bună" cu acareturile pentru vite șl alții despre paragina care va nă­ ținui înțeles al cu- tate Națională, iar trăsăturile de carac­ păsări. „Este o parte însemnată a toți cel care lucrează în secția Iul gospodărești să fie captate In șu­ luni ale anului. Dar dosarele nu spun pădi pășunile și fînețele, alții des­ întului. Și fiindcă pentru Vasile Alec­ ter. Marele adevăr bazei materiale pe care se clădește Ion Girlă au în curți animale și pă­ voiul unic al mersului înainte al nimic îmbucurător : livrări de bovi­ pre Incapacitatea celor puși să sa pirit și limbă sînt a- sandri „Limba este este susținut de acest frumusețea" — insistă interlocutorul. sări. Cit despre el, a rămas tot in obștii, in folosul oamenilor ei. Falsa ne — doar 49 la sută fată de plan, ocupe de treburile obștii. Cert este roape identice, iar tezaurul cel mai pre­ nebiruit popor unit Bază materială care, la data docu­ frunte : și-a onorat contractele pe idee că „e mai ușor să cumperi decît lapte de vacă — 11 la sută, lină — insă un lucru : la asemenea „activi­ mba și naționalitatea țios pe care-1 moște­ prin grai și simțire : mentării noastre, se concretiza in acest an, livrînd un porc și un să produci" a rămas o amintire la 54 la sută, miere — 21 la sută... Asta, tate" — asemenea rezultate. Iar da­ semenea, se vede nesc copiii de la pă­ „Un rol primordial 1 237 bovine, 2 638 ovine, 1 720 porci, tăuraș, iar pe cele de ouă, păsări, Mateești. La care, auzind-o, unii in condițiile abundenței de pășuni torită acestui mod de a munci, comu­ :șor că Românul se rinți, depozitul cel în supraviețuirea și aproape 20 000 păsări ș.a. Efective fasole, fructe le-a depășit de mult. clatină din cap : „Cam așa a fost, dar și finețe I In locul adevăratelor na reprezintă o povară pentru bilan­ rea pe sine, își vrea mai sacru lăsat de ge­ dezvoltarea poporului care, acoperind necesarul de consum Iar la adunările cetățenești el și nu era bine". Cit despre planurile cauze ale acestei situații auzim insă țul (de altfel pozitiv) al județului în aționalitatea, dar a- nerațiile trecute și nostru pe multiple al celor 1 094 gospodării, asigură un „ortacii" lui vorbesc cu fruntea sus : de viitor ale gospodarilor comunei, numeroase justificări. Incepind cu domeniul autoconducerii și auto­ easta o vrea pe de­ care merită a fi păs­ planuri — arăta secre­ volum sporit livrărilor de produse „De ce să dau bani pe alimenta ele sint numeroase. In primul rind aceea pe care o foloseau probabil și aprovizionării. lii n“. trat cu sfințenie de tarul general al parti­ agroalimentare la fondul de stat, cind pot să-i primesc" ? — „intrarea in plan" la producția de cei din Mateești, dar care n-a rămas ...In încheierea acestui periplu In De la Coresi la cro- generațiile ce-1 pri­ dului. tovarășul deci și importante venituri pentru • Multiplicarea exemplului perso­ lapte, sporirea numărului de bovine acolo decît o neplăcută amintire : care am pus față-n față munca a ilcari și mai departe, mesc" ; ca și pentru Nicolae Ceaușescu — producători. Iată citeva imagini, re­ nal al deputaților care au un „motiv in gospodării : cultura a doua pentru „Oamenii preferă să cumpere". două consilii populare comunale se a Cantemir, la repre- Hasdeu : „Limba unui au avut conservarea date „din memorie" de „omul primă­ în plus" să-și viziteze alegătorii, furaje ; folosirea albiei riului pentru Urmează apoi un adevărat „trio" al ridică o justificată întrebare : ce entanții Școlii Ar- popor se confundă și și îmbogățirea limbii, riei" (cu precizarea că „situația la zi discutînd despre starea animalelor pășunat ; procurarea de purcei pen­ justificărilor. „Le-am vorbit cetățe­ anume trebuie să întreprindă consi­ elene, la Alecsandri, se identifică cu națio­ precum și creația ar­ s-a modificat între timp in și mai din curte, despre amplasarea cultu­ tru cel care contractează la fondul nilor și in cadrul «Tribunei demo­ liul popular comunal, factorii jude­ lasdeu, Heliade Ră- nalitatea lui, cu me­ tistică populară, care bine") : in perioada care a trecut rilor pe loturile în folosință. „Vizite" dc Stat •• crației» despre obligațiile ce le revin. țeni, cetățenii comunei Dăești pen­ lulescu, Odobescu, moria părinților, cu a cizelat continuu gra­ din anul acesta, din gospodăriile care s-au soldat cu formarea altor E UȘOR DE GĂSIT JUSTIFI­ Am întocmit și un program de mă­ tru ca ei să își recapete faima de laiorescu, Eminescu, leagănul, cu mama...". iul strămoșesc, a cul­ populației s-au predat : 7 600 kg car­ „propagandiști cu fapta" în comună : CĂRI, DAR E MAI BINE DE VA­ suri..." (Dumitru Mirițoiu). Dar după buni gospodari, iar localitatea lor să llavlci, Coșbuc, Goga, Mai tirziu cîțiva ani, tivat virtuțile poporu­ ne de porc (cu 1 600 kilograme mai un Vasile Mihăilă, un Simion Mi- LORIFICAT RESURSELE COMU­ ce „le-am vorbit oamenilor" a urmat devină un punct de referință în tebreanu, Arghezi, Delavrancea arăta că : lui, tradițiile înaintate mult față de prevederi), 4 700 kg tran, un Valerian Alexe, un... Deve­ NEI. Despre comuna vilceană vreo acțiune concretă ? Nu 1 Pro­ bilanțul pozitiv al realizărilor județu­ ladoveanu, Câlinescu, „Aceeași origine, ace­ și obiceiurile sale, carne de pasăre (plan realizat), nind ei înșiși fruntași in creșterea Dăești se poate vorbi, deocamdată, gramul de măsuri întocmit are vreun lui ? Să imite exemplul celor din lină la scriitorii de eași limbă, același ge­ i-au lărgit permanent aproape 3 000 kg carne de iepure animalelor și păsărilor, in livrarea numai in ce privește marile posibili­ punct înfăptuit sau in curs de în­ comuna Mateești ? Poate, dar nu istăzi, toți au fost și niu, o identitate de orizontul de cultură". (conform planului), aproape 125 000 de produse la fondul de stat, for­ tăți oferite de natura pentru creșterea făptuire ? Nu ! Primarul comunei numai atit. Pentru că acea „comoa­ ilnt „ostași“ în slujba funcțiune în omenire, Locul nostru sub ouă (cu 40 la sută peste plan) etc. mează la rindul lor alți fruntași. animalelor și păsărilor : pășuni mult ne comunică insă o „măsură", ținînd ră". hărnicia și spiritul gospodăresc imbii române, păst.ră- in trecut ca și in pre­ soare e unic, un izvor Acceptăm desigur remarca inter­ • Analizarea, în fiecare ședință a mai întinse și mai bune decit la să ne demonstreze că „nu am stat, al oamenilor, nu se limitează la oare a specificului zent, fac din noi toți se aude cum se-mpre- locutorului că „frumusețea se ține cu biroului executiv al consiliului popu­ Mateești ; pămint în folosință — la tovarăși, cu brațele încrucișate". O anumite rețete. A lucra cu oamenii îațional, a dăinuirii românii o singură ună cu cerul semă- muncă" (el zicea „cu trudă"). Cum lar, nu numai a. stadiului de înfăp­ fel (zonă necooperativizată) ; oame­ cităm : „I-am obligat pe cetățenii concret, zi de zi, a le stimula iniția­ loastre pe acest teri- ființă, animată de un nind dimineți în cu­ muncește deci consiliul popular pen­ tuire a programului de autoconducere nii de aici erau cindva (nu chiar de care nu au livrat să plătească va­ tivele în folosul lor și al obștii — :oriu. O stea nepieri- suflet care crește ne­ vinte. Limba conservă tru dezvoltarea acestei frumuseți ? și autoaprovizionare, ci și a unor mult) vestiți prin creșterea animale­ loarea produselor" ( ! ?) Cu alte iată una din condițiile fundamentale oare, însoțindu-ne is- contenit. reflectînd in expresia tuturor mari­ Redăm pe scurt doar citeva din mo­ posibilități de îmbogățire a resurse­ lor. Și totuși... In cele aproximativ cuvinte, satul să livreze orașului nu ale bunului mers și în importantul :oria. Miron Costin aceeași conștiință du­ lor idealuri istorice : mentele acestei activități : lor locale. Astfel, la una din ședințe 900 gospodării ale comunei se află produse alimentare, ci... bani. Stra­ domeniu al autoconducerii și auto­ zorbea despre latini- rerile trecutului și graiul ne este o Cim- • Combaterea falsei concepții, ce în care se discuta problema regu­ numai 306 vaci și juninci, 652 oi și nie, cel puțin, o asemenea concepție aprovizionării. ;atea limbii și aria ei speranțele viitorului". pie a Libertății. începuse a-și face loc și in mentali­ larizării riului Tăriia, s-a ridicat și capre, 4 scrofițe și... cam atit. Regis­ despre aplicarea principiilor autocon­ argă de vorbire, Di- Istoria, marile ei tatea unora din comună, că „dacă am cea a folosirii terenului care va fi trul agricol e neiertător : în 33 gos­ ducerii și autoaprovizionării. In aces­ Laurentlu DUȚA mitrie Cantemir o de­ evenimente au fost Pavel PEREȘ o meserie și cîștig bine, nu-mi mai ocrotit de capriciile apei. Pentru podării — nici măcar un pui de te condiții este lesne de presupus in Ion STANC1U trebuie în curte animale și păsări, agricultură nu mergea. Și s-a încer­ găină, in 83 la sută din curțile oa­ ce spirit s-a desfășurat și analiza corespondentul *„Scinteii SCÎNTEIA — joi 8 decembrie 1988 PAGINA 5

în Editura politica a apârut: Domnului NICOLAE CEAUȘESCU TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România Am fost mișcat de amabilul mesaj pe care ați binevoit să mi-1 adresați NICOLAE CEAUSESCU eu ocazia „Sărbătorii regelui", pentru care vă mulțumesc în modul cel mal călduros. a primit pe ambasadorul Regatului Maroc cu prilejul Expunere la ședința comună a Plenarei La rindul meu, vă adresez cele mai bune urări de fericire personală ți de prosperitate pentru poporul român. prezentării scrisorilor de acreditare Comitetului Central al Partidului Comunist BAUDOUIN Român, a organismelor democratice Regele belgienilor (Urmare din pag. I) Primind scrisorile de acreditare, niile, în interesul reciproc, al cauzei președintele NICOLAE CEAUȘESCU prieteniei, înțelegerii și păcii in și organizațiilor de masă și obștești Inmînînd scrisorile de acredi­ a mulțumit pentru mesajul ce i-a fost lume. tare, ambasadorul Mohamed Ha­ adresat și a transmis, la rindul său, Președintele Nicolae Ceaușescu a lim a transmis președintelui regelui Marocului un cald salut, îm­ urat succes ambasadorului marocan — 28 noiembrie 1988 — Oamenii muncii de la Șantierul naval Oltenița Nicolae Ceaușescu, din partea Maies­ preună cu cele mai bune urări de în îndeplinirea misiunii încredințate tății Sale Hassan al. IÎ-lea, regele sănătate și fericire personală, de Marocului, urări de sănătate și feri­ pace și prosperitate poporului maro­ și l-a asigurat de întregul sprijin al Cuvîntare la încheierea ședinței comune au realizat planul anual la producția-marfă cire, iar poporului român — de can prieten. Consiliului de Stat, al guvernului și progres și prosperitate. în cuvintarea de răspuns a pre­ al său personal. — 30 noiembrie 1988 — într-o telegramă adresată tovară­ nave față de 7 in aceeași perioadă în cuvintarea prezentată de am­ ședintelui Nicolae Ceaușescu este La solemnitate și convorbirea care șului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­ a anului trecut. Prin valorificarea basadorul marocan este exprimată exprimată convingerea că relațiile neral al Partidului Comunist Român, superioară a materiilor prime — se dorința țării sale de a dezvolta și a avut loc cu acest prilej au partici­ de prietenie și cooperare dintre ță­ pat loan Totu, ministrul afacerilor președintele Republicii Socialiste precizează in telegramă — s-a ob­ Întări relațiile de prietenie și cola­ rile și popoarele noastre, statornici­ România, colectivul de oameni ai ținut o creștere a indicelui de valo­ borare cu România, atit pe plan te pe baza înțelegerilor și hotăririlor externe, și Dumitru Apostoiu, secre­ muncii de la Șantierul naval Oltenița rificare a metalului feros de 11,40 la bilateral, cit și în sfera vieții inter­ convenite la nivel înalt, se vor dez­ tar prezidențial și al Consiliului de Cronica zilei raportează realizarea planului anual sută față de 1987 și s-au economisit naționale. volta in continuare, în toate dome­ Stat. Ia producția-marfă la data de 6 de­ însemnate cantități de materiale. Miercuri, delegația parlamentară române de prietenie cu popoarele cembrie, cu 24 de zile mai devreme, în telegramă se exprimă angaja­ a Republicii Populare Democrate din Asia și Africa, oameni de cul­ inregistrînd un ritnl mediu de creș­ mentul comuniștilor, al tuturor oa­ Coreene, condusă de Iang Niang tură și artă. tere, comparativ cu anul trecut, de menilor muncii de la această mare Săp, președintele Comitetului Per­ Au participat Ismail Ahmad Mo­ 19,7 la sută. Totodată, a fost înde­ unitate de a nu precupeți nici un manent al Adunării Populare Su­ hammad, vicereprezentant perma­ plinit și depășit planul la export, efort pentru îndeplinirea exemplară preme. a vizitat unități industriale, nent al Organizației pentru Elibe­ livrîndu-se beneficiarilor externi 13 a sarcinilor ce le revin. Spre viitor, prin educație și știință agricole și social-culturale din ju­ rarea Palestinei In țara noastră, șefi dețul Dîmbovița și municipiul Tîr- de misiuni diplomatice acreditați la (Urmare din pag. I) practicii ar conduce, după opinia și cred că este necesară maî buna goviște. De asemenea, oaspeții co­ București. noastră, la o mai bună distribuire a organizare și dezvoltare a potențialu­ reeni au avut o întrevedere la con­ ★ La întreprinderea de utilaj greu din Craiova șarje de antibiotice sau de oțeluri orelor între diferitele tipuri de disci­ lui existent. S-ar putea elabora și siliul popular județean, în cadrul Miercuri, ambasadorul Uniunii So­ superioare. Prețuind cum se cu­ pline și la descongestionarea progra­ verifica astfel mai temeinic noile pro­ căreia le-au fost prezentate realiză­ vietice la București, E.M. Tiajelni- vine munca și plaslnd-o în mod melor și manualelor școlare. Or, spo­ grame șl manuale școlare, programe­ rile oamenilor muncii dimbovițenl kov, a organizat, la sediul ambasa­ adecvat, școala trebuie să-și Înceapă rirea relevanței, a echilibrului și a le necesare introducerii . învățării în îndeplinirea obiectivelor actualu­ dei, o conferință de presă, în ca­ activitatea potrivit unui orar, cu în­ armoniei conținuturilor constituie asistate de ordinator (calculator), noi lui cincinal, sarcinilor ce le revin drul căreia a fost subliniată impor­ Produse noi, vățarea de tip școlar, punîndu-i pe premisa fundamentală a sporirii va­ metode și tehnici de evaluare etc. din hotăririle Congresului al XIII- tanța hotăririlor recentei plenare a elevi in contact cu limba română lorii formative. în acest context, in lea și Conferinței Naționale ale C.C. al P.C.U.S. și sesiunii extraor­ O ultimă sugestie privește spri­ partidului. și cu matematica, cu experiențele de deceniul viitor s-ar cuveni regîndite jinul necesar elevilor ai căror pă­ dinare a Sovietului Suprem al laborator și cu artele. Iar învățarea și redimensionate și obligațiile săp- ★ U.R.S.S. pentru dezvoltarea In con­ de înaltă performanță rinți se află angajați, ambii, timp In zilele de 6—7 decembrie 1988 trebuie să se constituie intr-o curbă tăminale ale personalului didactic, de 8—10 ore în cîmpul muncii. Fo­ tinuare a societății sovietice. In numai zece ani de la înfiin­ ascendentă, într-o spLrală continuă, astfel incit proiectarea și desfășu­ a avut loc la București o întîlnire a Au participat reprezentanți ai pre­ faptă cutezătoare a specialiștilor rurile de resort ar putea studia grupului de experți din cadrul Tra­ țare, colectivul modernei între­ români. Este vorba de liniile de i care înseamnă formare, progres și, rarea lecțiilor sau a cursurilor uni­ dacă nu este cazul să se procedeze sei centrale, corespondenți ai presei prinderi de utilaj greu din Craiova finalmente, un om competent, in­ versitare să beneficieze de timpul tatului de la Varșovia . în probleme străine și atașați de presă acredi­ turnare continuă a oțelului în blu­ la reînființarea școlilor cu orar pre­ legate de reducerea cheltuielilor mi­ și-a ciștigat un bine meritat presti­ muri și țagle, destinate Combina­ ventiv și responsabil. în această optim cerut de astfel de activități lungit. Mă gîndesc la beneficiile ob­ tați la București. giu, în țară și peste hotare, prin privință, exemplele bune sînt nu­ pretențioase. litare. ★ tului de oțeluri speciale Tîrgo- ținute prin mai buna supraveghe­ S-a efectuat un schimb de păreri calitatea și complexitatea produse­ viște. meroase și ele demonstrează de ce în țara noastră, ca si în alte țări re a copiilor și prin formarea lor ca Miercuri s-au deschis In Capitală lor realizate : mașini-unelte grele resurse latente bogate dispun elevii In legătură cu unele aspecte ale La sectoarele de concepție se lu­ s-au întreprins și se întreprind absolvenți temeinic pregătiți, ca­ acestei probleme. „Zilele filmului suedez". (familiile strungurilor grele, ale țării noastre și ce performanțe înalte cercetări privitoare la învățămîntul La spectacolul de gală au luat par­ mașinilor de frezat cu portal, ma­ crează cu sporită răspundere — pe pot ei atinge. Or, aceste performanțe pabili să se înscrie în mod activ ★ baza unor programe întocmite în deceniilor 2000—2020. Astfel de și responsabil în viața socială. Fără te reprezentanți ai Consiliului Cul­ șinilor de danturat. mașinilor- moral-intelectuale și culturale sint studii au beneficiat de sprijinul La sala „Studio" a Asociației ar­ turii și Educației Socialiste, Ministe­ unelte speciale) ; utilaj tehnologic urma unei largi consultări a spe­ cea mai bună garanție a progresului Academiei de științe sociale și po­ îndoială, regîndirea unor conținuturi tiștilor fotografi din Capitală a fost rului Afacerilor Externe, Asociației complex pentru industriile siderur­ cialiștilor și muncitorilor din ca­ țării și a înscrierii ei, cu succes și litice sau al Ministerului Educației și tehnologii didactice specifice di­ deschisă, miercuri, o expoziție de cineaștilor, un numeros public. gică, metalurgică, celulozei și hîr- drul întreprinderii craiovene, dar fără complexe în inferioritate, în și învățămîntului, dar ele au fost feritelor niveluri ale învățămîntului fotografii palestiniene, organizată cu tiei ; construcții mecano-sudate ; și de la unități beneficiare — pen­ toate competițiile viitorului. în al Au participat reprezentanți ai Am­ tru proiectarea și asimilarea în realizate de grupuri mici de specia­ nostru conduce in linie dreaptă la prilejul Zilei internaționale de so­ basadei Suediei la București, alți echipamente pentru centrala nu- doilea rînd, s-ar cuveni regîndite și liști sau de către unii autori pre­ lidaritate cu poporul palestinian. Au clearoelectrică. întrebarea e : cum fabricație a unor componente de modernizate modalitățile de aplicare problema aflată deja în dezbatere luat parte reprezentanți ai Consi­ membri ai corpului diplomatic. bază din alcătuirea complexelor ocupați de școala de mîine. Pentru — cea a modernizării subsistemului s-a acționat și se acționează in a- a excelentului principiu aflat la baza elaborarea unui model care să se ridi­ liului Culturii și Educației Socia-, Zile ale filmului suedez vor fi or­ ceastă direcție 7 mașini-unelte asimilate cu puțină sistemului nostru educativ, cel al ce la înălțimea trebuințelor societății destinat formării personalului di­ liste, Ministerului Afacerilor Exter­ ganizate, de asemenea, la Tirgoviște vreme în urmă în vederea perfec­ unității dintre învățămînt, cercetare, dactic șl, îndeosebi, a pregătirii pe­ și Cluj-Napoca. — Se poate aprecia că întreaga ționării performanțelor tehnice, re­ noastre socialiste și a așteptărilor ne, Institutului român pentru rela­ noastră activitate, începînd cu sec­ producție. Nu cantitatea sau durata generațiilor de astăzi și de mîine sint dagogice a acestuia. țiile culturale cu străinătatea, Ligii (Agerpres) ducerii consumului de materii pri­ practicii se cere să treacă pe pri­ torul de concepție și pină Ia com­ me. de energie și combustibil in necesare cercetări teoretice și expe­ partimentul de control al calității exploatare. mul loc, ci calitatea ei formativă, rimentale corelate, desfășurate pe gradul de integrare în învățarea de produselor și de livrare a acestora, — Intr-adevăr, pentru a fi com­ tip școlar și măsura in care elevii durate mari și potrivit metodologii- se află sub semnul permanentei petitivi nu e suficient doar să asi­ tint introduși in problematica știin­ lor consacrate. Ca în toate dome­ modernizări — ne spune inginerul milezi produse noi, ci și să inno- ței și tehnologiei contemporane. O niile, cercetarea este indispensabilă Constantin Popeci, directorul între­ De la „piatra seacă'' la termodinamică prinderii. Avind în vedere faptul că iești permanent pe cele asimilate regindire a proporțiilor și a duratei pentru obținerea progreselor dorite mașinile și utilajele , pe care le — este de părere inginerul Virgil (Urmare din pag. I) teresat și secretele noas­ are, desigur, rosturile lut, Instrumente legale adec­ realizăm trebuie să răspundă unor Popescu, șeful atelierului asimilări tre 7 Am fi făcut un... cu deosebire acolo unde vate. Oricum, dacă cineva exigențe din ce în ce mai mari produse noi al întreprinderii. Noi De exemplu, tratamentul troc. Profitabil, în mod si­ este vorba despre firme și ar calcula cită posibilă din partea beneficiarilof interni și așa gîndim, așa acționăm. Astfel, termic. Și altele. După gur, pentru ambele părți. întreprinderi concurente. economie de metal nu se partenerilor de peste hotare, ne-am prin realizarea unui grup hidraulic cum s-ar putea ca unele Și, desigur, mult mai pro­ Poate fi insă vorba despre realizează din cauza im­ sporit eforturile pentru asimilarea destinat echilibrării în avans de lucruri ei să le fi rezol­ fitabil pentru economia concurentă în cazul celor perfecțiunilor tehnologice în fabricație — de regulă cu ca­ lucru a traversei mobile de la ma­ tv vremea vat mal bine decît noi... țării, care așteaptă de mult două întreprinderi, în con­ în fabricarea pieselor din racter de unicat sau de serie mică șina de frezat longitudinal cu por­ Mă gîndesc, spre exemplu, rezolvarea producerii în dițiile in care nici una, nici bazalt, argumentele între­ — numai a acelor produse ce cores­ tal 3 100X10 000 mm, am eliminat la lianții folosiți... In serie mare a unor piese alta și nici amindouă la un prinderii brașovene ar a- pund întru totul parametrilor mon­ importul de elemente hidraulice și 19,00 Telejurnal Institutul de meteorologie șl hidro­ părea cel puțin meschine. am sporit fiabilitatea mașinii-unel- 19,25 Pe drumul înfăptuirii noii revolu­ logie comunică timpul probabil pentru ideea unui schimb de ex­ din bazalt pentru con­ loc n-ar face fată cerin­ diali de calitate, adică de cea mal te respective. De asemenea, am ții agrare. Documentele Înaltului intervalul cuprins Intre 8 decembrie, periență am trimis acolo strucțiile de jnașini. Piese țelor economiei naționale Colaborarea celor două în­ modernă concepție. Pe de altă par­ modernizat mașina de frezat cu forum democratic — direcții ale (ora 20) — 11 decembrie (ora 20). In cîțiva oameni. Dar, pur și care ar degreva economia chiar și în situația in care treprinderi, ca și a altora, te, acționăm pentru continua mo­ două portale mobile prin perfec­ dezvoltării agriculturii țară : Vremea se va râcl. Cerul va fi simplu, n-au fost primiți de un mare consum de tehnologia pieselor din ba­ (am aflat, de exemplu, că dernizare a mașinilor-unelte pe 19,45 File de glorioasă Istorie (color) variabil, mal mult noros. Vor cădea decît în expoziție, că au oțeluri speciale și de alte zalt ar fi pe deplin pusă o întreprindere din Tîrgo- care le-am asimilat cu foarte pu­ ționarea părții de sincronizare a • Tezaure ale continuității șl uni­ precipitații locale, mal ales sub formă o expoziție de piese. Si­ metale deficitare sau foar­ la punct 7 Zeci și sute de viște a rezolvat tehnic țină vreme in urmă. Ilustrativ din batiurilor, inclusiv prin introduce­ tății românești de lapovlță șl ninsoare, îndeosebi In problema prelucrării eco­ rea calculatorului CORAL In sche­ 20,05 Laureațl al Festivalului național ultimele zile șl cu precădere In sud șl gur că nu asta ne intere­ te scumpe... Sigur, secretul mii de tone dacă s-ar pro­ acest punct de vedere este faptul ma de funcționare. In anul 1990, ..Cîntarea României- (color) sud-estul țării. Vtntul va prezenta une­ sa... El ne-au luat drept de fabricație este Tin lu­ duce și tot n-ar fi de nomicoase a pieselor din că. în acest an, ponderea produse­ lor noi și modernizate, in totalul ponderea produselor noi șl moder­ *0,35 Tinerețe — educație — spirit re­ le intensiflcârl trecătoare în ultimele niște eventuali cumpără­ cru cu.care .nu ne putem ajuns. Poate că cel de la bazalt sinterizate, dar că nizate la întreprinderea de utilaj voluționar (color). Concepția to­ zile în sud-estul țării. Temperaturile tori de piese. A doua oară juca. îl protejează și le­ Brașov se gîndesc la avan­ nu este dispusă să împăr­ producției-marfă a întreprinderii, greu Craiova va reprezenta 96 la varășului Nicolae Ceaușescu pri­ minime vor fl cuprinse între minus 7 am vorbit eu la telefon cu gea. Totuși, in cazul de tajul intîietății în cazul tășească și altora metoda este de 92 la sută, față de 84.6 la vind datoria școlii de a forma sută, cit s-a prevăzut în plan. sută din totalul producției. tlnăra generație In spiritul celor șl plus 2 grade în sudul țării și Intre directorul, l-am explicat față, ar fi fost o colabora­ unor rezolvări tehnice ori­ pină ce ea nu va fi pro­ mal noi cuceriri ale științei șl minus 12 șl minus 4 In rest, Iar cele ce vrem și că o să merg re, realizată cu grija ne­ ginale și de mare valoare. tejată printr-un brevet de Spusele directorului Întreprinde­ Afirmația interlocutorului nostru tehnicii maxime vor oscila în general între mi­ personal acolo. „Da, sigur, cesară, astfel Incit să fie Este șii acesta un raționa­ invenție), colaborarea a- rii au deplină acoperire în fapte. nu este doar un deziderat, ci o 20,55 Film serial (color). „Ciuleandra- nus 4 și 6 grade. Dimineața se va pro­ cu dragă inimă 1“ mi-a și echitabilă, și de natură ment cu oarecari îndreptă­ ceasta, deci, ar apropia, Străbatem spațiile de producție ale certitudine, ce prinde viață tncă da — după Llvlu Rebreanu. Producție duce ceață în nordul, vestul și cen­ spus. M-am dus, dar pe să folosească unui mare țiri. Șl, totuși, qred cei de fără îndoială, clipa în care întreprinderii. Pretutindeni — or­ pe acum. Dovadă este și faptul că, a Casei de filme trei. Premieră trul țării. La București : Vremea se va director nu l-am mai găsit, interes general. In fond, la „Liantul" Brașov că industria constructoare de an de an, lună de lună, se aplică TV. Cu: Ștefan lordache, Gheorghe dine și disciplină. Atmosferă de în mod consecvent în viață măsu­ Cozorici, Ion Rițlu, Gllda Mari­ răci. Cerul va fl variabil, mai mult iar ceilalți mi-au zis că nu e vorba de concurență, dreptul întâietății le-ar fi mașini di.n România ar muncă spornică, angajantă, speci­ nescu, Cornel Girbea, Alexandru noros. Vor cădea precipitații tempo­ nu primiseră nici o dispo­ ci de relația între două în­ amenințat In cazul In care avea la dispoziție un In­ fică sfirșitului de trimestru și de rile din programul de perfecționare Dobrescu. Romeo Pop, Viorel Co- ziție în sensul celor con­ treprinderi socialiste. strument tehnologic cu a organizării muncii și moderniza­ rare, mal ales sub formă de lapovlță formulele tehnice originale an. cînd, așa cum o atestă datele re a proceselor de producție — con­ mănlci, Vaslle Pupeza, Ion An­ șl ninsoare, îndeosebi In ultimele zile. venite la telefon. Si că, Are sau nu are dreptate la care au ajuns ar fi folo­ incalculabile avantaje. In statistice preliminare, puternicul gliei. Scenariul : A. Salamanian, Vîntul va sufla moderat. Temperaturile dacă doresc, pot să-mi ara­ directorul de la Centrul de fața acestui imens interes diție sine qua non a realizării unor Sergiu Nlcolaescu. Regla : Serglu site și de către întreprin­ colectiv muncitoresc de aici va ra­ minime vor fl cuprinse Intre minus 4 te expoziția... fabricație din Onești ? general, oricare altele ră- porta îndeplinirea exemplară a produse complexe și competitive ce Nicolaescu. Episodul I derea din Onești 7 Există țin pasul cu noutățile pe piața 21,50 Telejurnal și zero grade, Iar cele maxime Intre — Țin la secretele lor... După opinia noastră, are. rni.n minore și aproape de contractelor încheiate cu partenerii zero șl plus 4 grade. — Și de ce nu i-ar fi in­ Secretul de fabricație își și pentru astfel de temeri neînțeles. de peste hotare. La secția de utilaj mondială. Numai în acest an s-au 22.00 închiderea programului aplicat 33 de măsuri de moderni­ tehnologic, condusă de tînărul ingi­ zare, cu o eficiență economică an- ner Dănuț Dumltriu, ca și la alte tecalculată pe 12 luni de peste 350 sectoare de producție, se află în milioane de lei și o reducere a suri festive, de paradă, care prea gătirii și eficienței muncii antreno­ faze avansate de execuție — in costurilor totale cu peste 53 mili­ ANALIZE ȘI PERSPECTIVE ÎN SPORT rareori mai scot la iveală cite o va­ rilor nu se poate rezolva în folosul premieră — un adevărat colos in­ oane de lei. loare potențial necunoscută pină atletismului de azi și de mîine de­ dustrial, o mîndrie a tehnicii de Nicolae BABAlAU atunci. Or, pentru revitalizarea atle­ cît printr-o strînsă coroborare a vîrf, ce poartă pecetea de gînd și corespondentul „Scinteii* Ramură sportivă de bază, discipli­ Doina Melinte — fiecare din ele cu manifestă cit de cit o preocupare tismului trebuie organizate sistema­ eforturilor federației și C.N.E.F.S. nă olimpică nr. 1, atletismul se bucu­ o carieră sportivă prestigioasă — ar pentru creșterea și asigurarea bazei tic — în școli și facultăți, în între­ cu cele ale Ministerului Educației și ră în toată lumea de largă popu­ fi trebuit scutite de neplăcerea în­ de masă a atletismului, in Giurgiu, prinderi, la orașe și sate — cit mai învățămîntului. laritate. De aceea și la Jocurile cheierii probelor lor favorite cu Mureș, Botoșani, Maramureș, Har­ numeroase șl mai diverse competiții Cauze, care fac ca atletismul nos­ Olimpice interesul pentru atletism capul plecat". ghita, Mehedinți, Satu Mare și în — pe grupe de virstă, pe probe — tru să cantoneze de cîțiva ani de atinge cote maxime. In același timp însă, este de vă­ alte județe asemenea preocupări sînt care să trezească interesul tot mai zile pe pista... anonimatului, ar INFORMAȚII SPORTIVE Din anul 1952 (cînd a fost repre­ zut dacă numărul celor trimiși la rare, sporadice ori chiar lipsesc cu multor copii și tineri, pentru a se mai fi : desăvirșire" (Alexandru Paraschi- zentat pentru prima dată într-o com­ concursul olimpic 1988 putea fi mai putea alege, apoi, talente și viitori • Producția nesatisfăcătoare a petiție olimpică, la Helsinki), atle­ mare decît cinci. La început au fost vescu — secretar responsabil al Fe­ performeri. celor 10 secții de nivel olimpic șl a tismul nostru a onorat in general nominalizați .34 de atleți, ulterior derației de atletism). Analiza stadiului actual al atle­ celor 35 secții de nivel internațional. „Victoria” București - în sferturile de finală acest interes public major, dovadă rămăseseră 19, iar pină la urmă au Nu ne propunem să teoretizăm, tismului nostru conduce, in același Chiar cluburi mari, cu posibilități fiind cele 37 prezențe ale sale în nlecat numai cei care au Yeușit să dar se pare că de mai multă vre­ timp, și la deficiențele din pregăti­ ale „Cupei U.E.F.A.” finalele olimpice, Încheiate cu 9 realizeze performanțele intermedia­ me se fac simțite efectele unei vi­ rea și munca antrenorilor speciali­ mari, cum sînt Dinamo și Steaua locuri I, 8 locuri II, 7 — III, 2 — re planificate : cinci. Toată lumea ziuni limitate asupra rolului mișcării zați. Redăm, șl in această privință, din București (care au la dispoziție, Echipa bucureșteană de fotbal Vic­ iar Dinamo, de asemenea, in sfertu­ IV, 5 — V și 6 — VI. Se crease la atletismului nostru este de acord că de masă intr-o disciplină sportivă cîteva opinii : „In Capitală — care in perioada stagiului militar, pe cei toria a susținut aseară in orașul fin­ rile de finală ale „Cupei cupelor". un moment dat impresia că rezulta­ ar mai fi putut merge, pe lingă cei care prin excelență trebuie să se ar putea și ar trebui să constituie un mai talentați dintre tinerii atleți) nu landez Turku meciul său retur din tele atletice românești la Jocurile cinci, poate doar Tudorița Chidu și sprijine pe o foarte largă bază de mare centru atletic de cea mai înal­ acordă atenția și sprijinul cuvenite optimile de finală ale „Cupei Alte rezultate Olimpice pot urma o curbă ascen­ Mitica Junghiatu-Constantin, dar și tineri practicanți. Și nu se va pu­ tă performanță — funcționează 100 propriilor secții de atletism. U.E.F.A." cu formația locală Turun dentă, dar au intervenit intre timp ele sînt tot semifondiste. Iar în afa­ tea schimba in bine situația pină de antrenori retribuiți, pentru nu­ • Preocuparea insuficientă a or­ Palloseura. Deși învinși (cu 2—3, Alte rezultate de ieri, din me­ nedorite „sincope" care au întrerupt ra lotului inițial de 34 nu se crede cînd nu se va produce revirimentul mai 1 000 de atleți legitimați. Care ganelor sportive locale și a celor­ după ce conduseseră cu 2—0 !), fot­ ciurile retur ale optimilor de finală acest curs ce părea normal. Una lalte organizații de masă și organe baliștii bucureșteni s-au calificat ale „Cupei U.E.F.A." : la Stuttgart, din aceste „sincope" s-a produs în cu atribuții in sport față de popu­ pentru sferturile de finală ale com­ echipa V.F.B. Stuttgart a întrecut cu acest an, Ia Olimpiada 1988, unde larizarea și sprijinirea (organizato­ petiției, datorită succesului realizat 2— 0 (1—0) formația F.C. Groningen, s-a participat numai cu patru atlete rică, materială) a disciplinei spor­ pe teren propriu (1—0) cu două săp- (învingătoare și in primul joc. cu șl un atlet, rezultatele lor fiind — tive nr. 1. tămîni în urmă și celor două goluri 3— 1, echipa vest-germană s-a califi­ cu o excepție — total nemulțumi- • Aportul redus al cercetării șl înscrise în deplasare. Calificarea cat pentru sferturile de finală ale toare. Se știe, tinăra Paula Ivan a medicinei sportive la pregătirea și echipei Victoria constituie pentru competiției) ; echipa Dynamo Dresda concurat în două curse (3 000 șl 1 500 Atletismul — spre pista... anonimatului? obținerea performanțelor la nivel aceasta o frumoasă perfsrmanță și a învins în deplasare cu 2—0 (0—0) m) și a obținut două medalii, sin­ mondial. mărește la trei numărul formațiilor formația A.S. Roma. (învingători și gurele ale atletismului nostru la • Preocuparea minimă pentru asi­ în prima partidă, tot cu 2—0, fotba­ această ediție : argint și, respectiv, românești ajunse in sferturile de fi­ liștii din Dresda s-au calificat in gurarea celor mai bune condiții nală ale competițiilor europene de aur. Celelalte atlete însă : Alina (posibile) de pregătire. sferturile de finală ; la Torino, Ju­ Astafei — locul V la Înălțime (pen­ să mai fi rămas vreo valoare olim­ necesar și așteptat pentru popu­ este eficiența muncii lor 7 Minimă, club. După cum se știe. Steaua s-a ventus — F.C. Liege 1—0 (la fel ca tru ea, ca junioară, loc normal) ; pică. larizarea și practicarea largă a alte- nesatisfăcătoare 1“ (Nicolae Stancu • Deficiențele existente in munca calificat și ea în sferturile de finală și în primul joc. S-a calificat Ju­ Doina Melinte — IX la 1 500 m ; de educație cu atleții și — ceea ce Așadar, analiza situației conduce, tismului în rîndurile copiilor și ju­ — președintele C.M.E.F.S. Bucu­ este mai grav — chiar cu antrenorii. ale „Cupei campionilor europeni", ventus). Maricica Puică — abandon la 3 000 logic și realist, la numărul celor ce niorilor. rești). „La noi, la Craiova, din 14 m, iar Sorin Matei nici măcar nu a practică atletismul în mod organizat în momentul de față, școala face antrenori de atletism cu normă în­ • Lipsa unor acțiuni sistematice obținut standardul de Intrare în fi­ și sistematic, altfel spus, la baza de foarte puțin pentru atragerea și ini­ treagă, doar trei-patru au adus o de îndrumare, a controlului și ana­ nala olimpică la săritura în înălțime. masă a atletismului de performanță țierea elevilor in disciplina sportivă anumită contribuție la obținerea lizei din partea colegiului de antre­ Desigur, în primul rînd este de — menită să depisteze, să pregă­ nr. 1, spre sănătatea și fortificarea unor performanțe. In general, an­ nori și a federației de specialitate. Ieri, in divizia A la fotbal văzut pentru ce nu au reușit re­ tească și să lanseze talentele de lor, spre asigurarea izvorului de ta­ trenorii de atletism sint comozi, re­ în mare măsură, asemenea cauze zultatele așteptate toți (fie și atit mare perspectivă care să împrospă­ lente pentru eșalonul de performan­ fractari, foarte pretențioși cind e (și altele la care nu ne-am referit Cele opt meciuri disputate Ieri, Craiova 6—0 (3—0), F.C. Bihor — de puțini !) cei aleși să facă depla­ teze mereu primul eșalon valoric. tă. Cineva ne atrăgea atenția că era vorba să ceară condiții și foarte aici) sînt cunoscute de către toți contînd pentru etapa a 16-a a cam­ Sportul studențesc 1—0 (0—0), F.C.M. sarea la olimpiadă. Recunoscînd că Este corespunzătoare, sau nu, aceas­ inevitabil să se ajungă aici, atîta abili in căutarea justificărilor pen­ factorii din atletism, ele fiind dez­ pionatului diviziei A la fotbal, s-au Brașov — A.S.A. Tg. Mureș 4—1 rezultatele atletice la J.O. sînt ne­ tă bază de masă 7 Iată, in acest vreme cit din curțile școlilor au tru activitatea lor nesatisfăcătoare". bătute pe larg și într-o recentă ple­ încheiat cu următoarele rezultate : (1—1). Partida Victoria București — corespunzătoare, tovarășul Septimiu sens, opiniile unor oameni cu com­ dispărut, in cele mai multe cazuri, (Ion Rinderiu — președintele nară cu activul a Federației de atle­ Steaua — Corvinul Hunedoara 11—0 Universitatea Cluj-Napoca se va Todea — secretar al C.N.E.F.S. — petențe și răspunderi in acest do­ pistele de zgură și sectoarele cu ni­ C.J.E.F.S. Dolj). tism. (5—0), F.C. Inter — Rapid 3—2 disputa în ziua de miercuri 14 de­ aprecia că : „Nu s-a aplicat o me­ meniu : „Izvorul de selecție pentru sip pentru sărituri sau aruncări, Pentru cei 4 200 atleți legitimați Faptul că la Olimpiada 1988 au (1—1), F.C. Argeș — Flacăra Mo- cembrie. In clasament conduc echi­ todologie clară, unitară, pentru in­ atletism, vreau să spun activitatea acestea fiind înlocuite, de regulă, sînt retribuiți cu normă întreagă 514 fost înregistrate rezultate negative reni 2—1 (1—0), Oțelul — F.C. Olt pele Dinamo și Steaua (cu cite 31 struirea tuturor atleților. In perioa­ la nivelul copiilor șl juniorilor, este cu binecunoscutul teren acoperit cu antrenori, la care se mai adaugă va putea avea pină la urmă conse­ 0—0, F.C. Farul — Dinamo 0—7 puncte), urmate de formația Victo­ da de pregătire au fost incluse prea aproape inexistent, ceea ce împie­ bitum (bun, e drept, pentru hand­ mulți cu jumătate de normă sau cințe pozitive, intrucît a declanșat (0—2), S.C. Bacău — Universitatea ria București (20 puncte). multe concursuri internaționale, cu dică creșterea numărului elemente­ bal, minifotbal sau chiar baschet, colaboratori, numărul total trecînd analize colective (în organismele fe­ tot felul de scopuri (altele decît lor cu adevărat valoroase, de reală dar impracticabil pentru atletism). de 670 — toți absolvenți ai derației, la cluburi și secții, la ★ ★ competiția olimpică, mai mult sco­ perspectivă" (Ion Vintilă — antre­ Iar altcineva ne semnala, spre exem­ I.E.F.S. (cu specializare în atletism) C.N.E.F.S., in alte organisme) care, puri... particulare). Iar în verificarea nor). „Pregătirea -de seră», practi­ plu, că la o mare școală din Capi­ ori ai școlii de antrenori organizate formei sportive dinaintea plecării la spunind lucrurilor pe nume, scot la GIMNASTICA. In clasamentul țlonal sătesc de popice dotat cu că mai veche in atletismul nostru, tală (Liceul economic nr. 1), care de Centrul de perfecționare a ca­ iveală o serie de neajunsuri cronice celor mai bune gimnaste din lume J.O. nu s-a operat cu nici un sis­ nu poate asigura constant perfor­ beneficiază de o nouă, și elegantă drelor împreună cu I.E.F.S. Sînt „Cupa U.N.C.A.P.". în finala com­ tem de norme de control". în pri­ sau mai recente. Și, o dată cunos­ pe anul 1988, clasament dat publi­ petiției, ce se dispută sub genericul manțe reale, de înalt nivel. Numă­ clădire, sala de sport a fost trans­ mulți, sînt puțini ? E greu de apre­ cute, cauzele pot fi, in continuare. cității de federația internațională de vința evoluțiilor necorespunzătoare rul atleților și, bineînțeles, al antre­ formată în tîmplărie, orele de edu­ ciat, atita vreme cit, așa cum a reie­ „Daciadei", vor fi prezente 41 de ale Maricicăi Puică șl Doinei Melin­ Înlăturate. Federația a și alcătuit — specialitate, pe locul întii este si­ echipe mixte, ciștigătoare ale eta­ norilor, ca șl condițiile necesare cație fizică făcindu-se. înghesuit, pe șit din discuțiile noastre cu mai in acest sens constructiv — un plan tuată sportiva româncă Daniela Si- te, un punct de vedere (însușit și unei activități de calitate, ar trebui un coridor — în curent, în condiții, mulți interlocutori avizați, prea puțini de măsuri concrete și eficiente, cu pei județene recent încheiate. de persoane din conducerea federa­ lărgite considerabil, îmbunătățite" evident, improprii. Și exemple de antrenori (cu excepția celor 4—5 de livaș, ciștigătoare a trei medalii de ției și a C.N.E.F.S.) am aflat de la aplicare imediată șl în perspectivă. aur Ia Jocurile Olimpice din acest (Nicolae Mărășescu — antrenor), acest fel mai sint, din păcate. Iar la lotul național) au o competență Transpunerea in practică a acestui an. urmată de gimnastele sovietice dr. loan Drăgan, reprezentant al „în întreaga țară există numai 4 200 profesorii de educație fizică, la rin­ profesională de nivel actual și... mai plan poate constitui un bun punct de centrului de medicină sportivă : „Pe atleți legitimați (ceea ce înseamnă dul lor, fac tot mai puțin în favoarea Elena Sușunova și Svetlana ’Bo- Administrația de Stat fondul unei uzuri prealabile firești, puțini își fac cum trebuie datoria. In plecare în scoaterea atletismului ghinskaia. La masculin primul loc un atlet la peste cinci mii de locui­ atletismului, mulțumindu-se, dese­ schimb, printre antrenorii de atletism nostru de pe pista anonimatului și este ocupat de Vladimir Artemov Loto-Pronosport cele două reputate atlete și-au de­ tori — medie mică față de posibi­ ori, să dea elevilor „să bată" o și-au făcut loc unele fenomene noci­ teriorat starea de sănătate la înce­ lități și față de alte țării : n.n.), ca minge. ve, cum ar fi: delăsarea; dezinteresul; Înscrierea hotărîtă și definitivă a (U.R.S.S.), urmat de coechipierii săi informează : putul anului olimpic, participînd la să nu mai vorbim că și aceștia prac­ folosirea metodelor de instruire atle­ acestuia pe pista marilor performan­ Dmitri BilOzercev și Valeri Liukin. prea numeroase concursuri interna­ în vreme ce în alte discipline țe. Cu o condiție : să nu fie uitat La gimnastică ritmică modernă, pe NUMERELE EXTRASE tică, în covîrșltoare majoritate, aler­ sportive se mai inițiază unele com­ tică vechi, depășite ; ținerea sub ționale peste hotare. S-a riscat prea prin sertare, împărtășind soarta al­ primul loc este clasată Adriana Du- LA TRAGEREA PRONOEXPRES, gările — de fond și semifond — și petiții de masă (cu caracter de per­ obroc a informației metodologice navska (Bulgaria). DIN 7 DECEMBRIE 1988 mult selecția lor, după ce fuseseră în foarte redus număr probele teh­ tor planuri de bune intenții dinain­ serios accidentate și incomplet re­ formanță) la diverse date, cu prile­ noi ; disensiuni neprincipiale, deve­ Extragerea I : 24 7 44 35 14 18. făcute, știindu-se că forma lor spor­ nice : săriturile, aruncările. Dacă juri aniversative („Cupa X", „Cupa nite cronice ; tendință de căpătuia­ tea sa I POPICE. Intre 9 și 11 decembrie Extragerea a H-a : 22 10 33 17 tivă era precară la ora olimpiadei. in Capitală sau in județe cum sînt Y“ etc.), in atletism factorii respon­ lă ; goană după deplasări cu orice G. M1TRO1 se vor desfășura la Poiana Brașov 19 3. Păcat, fiindcă Maricica Puică și Dolj, Hunedoara, Timiș, Argeș se sabili se mulțumesc cu veșnicele cro­ preț. Este limpede că problema pre­ I. DUM1TRIU Întrecerile finale ale concursului na- Fond de cîștiguri : 518 415 lei. Manifestări consacrate împlinirii a 70 de ani Lucrările reuniunii ministeriale G.A.T.T. de la Montreal NAȚIUNILE UNITE de la făurirea statului național unitar român ROMÂNIA SE PRONUNȚĂ FERM PENTRU CREAREA Cuvîntare a secretarului general al C.C. al P.C.U.S. « NAȚIUNILE UNITE 7 (Agerpres). Sovietului Suprem al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, aflat la New York In numeroase țâri ale lumii continuă să fie marcată împlinirea a lej semnificația actului Marii Uniri — Miercuri, la sediul Organizației Națiunilor Unite a avut loc o con­ pentru a lua cuvîntul in plenara A- 70 de ani de la făurirea statului național unitar român, in cadrul ma­ în viața poporului român, subli- UNEI NOI ORDINI IN COMERȚUL INTERNATIONAL dunării Generale a O.N.U. nifestărilor omagiale fiind subliniate profundele semnificații ale actului niindu-se, totodată, relațiile de vorbire între secretarul general al In cuvîntarea rostită, Mihail Gor­ prietenie șl conlucrare dintre Româ­ O. N.U., Javier Perez de Cuellar, și baciov a prezentat poziția Uniunii de la 1 Decembrie 1918 pentru Istoria poporului român. nia și Mozambic. OTTAWA 7 (Agerpres). — In ca­ multilaterale din cadrul G.A.T.T., Totodată, sint evidențiate succesele obținute de Româniți pe calea drul dezbaterilor generale din ple­ prevăzută să se încheie în 1990, să secretarul general al C.C. al Sovietice în problemele majore ale Au luat parte reprezentanți ai nara reuniunii ministeriale G.A.T.T., conducă la adoptarea și punerea în P. C.U.S., președintele Prezidiului lumii contemporane. dezvoltării sale libere și independente, îndeosebi în anii care au urmat conducerii FRELIMO, ai Ministeru­ Istoricului Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român. de la Montreal, șeful delegației ro­ practică de măsuri concrete pentru lui de Externe al Mozambicului, mâne a reliefat că, in cei doi ani crearea unei noi ordini, în comerțul membri ai corpului diplomatic care au trecut de la lansarea „run­ internațional, care să asigure libe­ Rezoluții adoptate de Adunarea Generală a O.N.U. HANOI 7 (Agerpres). — In aula ANKARA 7 (Agerpres). — La Aca­ acreditați la Maputo, oameni ai dei Uruguay", climatul economic și ralizarea cît mai largă a schimbu­ Institutului vietnamez pentru pace, demia militară din Istanbul a fost muncii. , comercial internațional a continuat rilor comerciale, desfășurarea aces­ NAȚIUNILE UNITE 7 (Agerpres). O.N.U. referitoare la Palestina șl la solidaritate și prietenie din Hanoi a organizată o expoziție de carte De asemenea, a avut Ioc o confe­ să se deterioreze, înregistrîndu-se tora pe baze echitabile, stabile și de — Adunarea Generală a O.N.U. a situația din Orientul Mijlociu. fost organizată o adunare în cadrul social-politică, istorică și militară. rință de presă dedicată evenimen­ introducerea de noi măsuri protec- perspectivă, în vederea promovării adoptat cu 103 voturi pentru, 18 îm­ A fost adoptată, de asemenea, o căreia s-a prezentat o expunere pri­ La loc de frunte se află opere ale tului. ționiste, apariția de noi tensiuni și progresului economic al tuturor ță­ potrivă și 30 de abțineri o rezoluție rezoluție în care se cere Israelului vind semnificația evenimentului. Au tovarășului Nicolae Ceaușescu, pre­ accentuarea tendinței de a se re­ rilor, îndeosebi al celor în curs de în care reînnoiește apelul la organi­ să înceteze acțiunile represive îm­ participat reprezentanți ai C.C. al ședintele Republicii Socialiste Româ­ BONN 7 (Agerpres). — In orașul curge la măsuri unilaterale cu ca­ dezvoltare. zarea unei conferințe internaționale potriva populației din teritoriile a- P.C. din Vietnam, ai Ministerului nia, comandantul suprem al forțe­ Arnsberg din Republica Federală racter discriminatoriu. De asemenea, Este obiectiv necesar să fie luate de pace în Orientul Mijlociu sub rabe ocupate. Afacerilor Externe al R. S. Vietnam, lor armate, conținînd doctrina de Germania — localitate înfrățită cu s-au manifestat fenomene de criză pe deplin în considerare cerințele egida Națiunilor Unite și cu parti­ Pe de altă parte, Adunarea Gene­ ai conducerii uniunii organizațiilor apărare a României, concepțiile și municipiul Alba Iulia — a avut loc monetar-financiară și s-a agravat si­ aplicării principiilor de bâză ale ciparea tuturor părților implicate in rală a aprobat o rezoluție în care vietnameze de pace, solidaritate și tezele secretarului general al Parti­ o masă rotundă consacrată Marii tuația datoriei externe a țărilor in G.A.T.T., îndeosebi nediscriminarea conflict, inclusiv a Organizației pen­ cheamă toate statele să contribuie prietenie. dului Comunist Român privind con­ Uniri. Cu acest prilej a fost relevată curs de dezvoltare, ceea ce a afec­ și acordarea, pe o bază stabilă și tru Eliberarea Palestinei (O.E.P.), activ la oprirea militarizării Cosmo­ La Institutul de arhitectură din strucția socialismului, precum și semnificația deosebită a evenimen­ tat negativ posibilitățile de dezvol­ necondiționată, a clauzei națiunii singurul reprezentant legitim al po­ sului, la cucerirea și utilizarea spa­ Hanoi, in cadrul unui stand de carte, propunerile României în problemele tului în istoria poporului român. tare și de participare la comerțul porului palestinian, precum și a ce­ țiului extraatmosferic în interesul la loc de frunte sint prezentate vo­ dezarmării și păcii. internațional al acestor state. Aceste celei mai favorizate, respectării in­ Au fost, de asemenea, înfățișate tereselor comerciale legitime ale tu­ lor cinci membri permanent! ai Con­ progresului întregii omeniri. Aduna­ lume din opera tovarășului Cu același prilej a fost organizată realizările obținute de poporul ro­ evoluții contrastează puternic cu an­ siliului de Securitate. In document rea Generală a hotărît ca anual, in- Nicolae Ceaușescu, secretar general o expoziție de fotografii ce înfăți­ mân pe calea dezvoltării sale libere, gajamentele asumate în momentul turor statelor participante. se subliniază că o asemenea confe­ cepînd cu data de 11 noiembrie, să al Partidului Comunist Român, pre­ șează aspecte din viața și activi­ independente, îndeosebi în anii de lansării „Rundei Uruguay", în 1986, în acest context, o atenție spe­ rință trebuie să ducă la realizarea fie marcată Săptămîna internațională ședintele Republicii Socialiste Româ­ tatea armatei române, contribuția cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu a privind neintroducerea de noi măsuri cială trebuie să fie acordată trans­ unei păci juste și durabile în regiu­ a științei și păcii. nia. Sint expuse, de asemenea, lu­ ei, alături de întregul popor, la edi­ fost ales în fruntea partidului și a restrictive și eliminarea progresivă a punerii efective în viață a princi­ ne, bazată pe retragerea Israelului Printr-un alt document adoptat, crări ale tovarășei academician doc­ ficarea socialismului în țara noastră.- țării. celor incompatibile cu prevederile piului asigurării unui tratament în din toate teritoriile arabe ocupate în tor Inginer Elena Ceaușescu. 1967 și pe înfăptuirea drepturilor participanții au chemat la edificarea Au participat deputațl din parla­ G.A.T.T. favoarea țărilor in curs de dezvol­ unei noi ordini internaționale în do­ TUNIS 7 (Agerpres). — In cadrul mentul federal și din parlamentul inalienabile ale poporului palesti­ LONDRA 7 (Agerpres). — La Lon­ unei conferințe de presă organizate Vorbitorul a arătat că România, tare, ținîndu-se seama de nevoile lor nian, în conformitate cu rezoluțiile meniul informațiilor și comunicării. dra a avut Ioc o manifestare în ca­ landului Renanta de Nord-Westfa- ca și celelalte țări în curs de dez­ specifice șl de interdependențele la Tunis s-a relevat că Marea Unire lia, oficialități locale. drul căreia s-a sublipiat importanța de la 1 Decembrie 1918 s-a înscris voltare, este vital interesată ca ac­ crescînde intre comerț, problemele deosebită a actului istoric de la 1 în șirul luptelor purtate de poporul tuala rundă de negocieri comerciale financiar-monetare și dezvoltare. Decembrie 1918. LUSAKA 7 (Agerpres). — Ani­ român în îndelungata sa istorie pen­ versarea creării statului național ORIENTUL MIJLOCIU A fost prezentată o expoziție de tru realizarea aspirațiilor de liber­ unitar român a fost marcată la Lu­ carte, avînd la loc de frunte opere tate, independență și unitate. Pentru eliminarea barierelor protecționiste ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, saka in cadrul unei întîiniri cu re­ • Convorbiri ale președintelui Comitetului Executiv al O.E.P., Au participat reprezentanți al par­ prezentanții presei zambiene. Cu la Stockholm, cu reprezentanți ai comunității evreiești din președintele Republicii Socialiste tidului Adunarea Constituțională De­ acest prilej au fost puse în evidență Apel al secretarului generai al O.N.U. România. De asemenea, a fost inau­ mocratică, de guvernămînt, ai De­ momentele premergătoare și semni­ S.U.A. • Grevă qenerală în Cisiordania și Gaza pentru mar­ gurată o expoziție documentară de partamentului Politic al Organizației ficația actului istoric de la 1 Decem­ NEW YORK 7 (Agerpres). — festat îngrijorarea profundă față de carea împlinirii unui an de la declanșarea revoltei populației fotografii. pentru Eliberarea Palestinei, precum brie 1918. Intr-un mesaj adresat reuniunii anumite aspecte ale situației econo­ palestiniene împotriva ocupației • Confruntări puternice cu Au participat reprezentanți al Mi­ și ai principalelor cotidiane tuni­ Totodată, au fost reliefate reali­ G.A.T.T. , secretarul general al mice internaționale, care amenință forțele israeliene de represiune nisterului Afacerilor Externe, ai O.N.U., Javier Perez de Cuellar, a să destabilizeze un mare număr de Consiliului Britanic șî ai Ministe­ siene și ai agenției de presă T.A.P. zările obținute în construcția socia­ STOCKHOLM 7 (Agerpres). — O prezent un puternic val de acțiuni listă de poporul român, îndeosebi cerut să se depună eforturi în vede­ țări în curs de dezvoltare. El s-a delegație a Organizației pentru Eli­ de masă pentru marcarea unui an rului Comerțului, membri ai parla­ BRUXELLES 7 (Agerpres). — In pronunțat pentru un sistem comer­ mentului și alte personalități ale după cel de-al IX-lea Congres al rea sprijinirii țărilor în curs de dez­ berarea Palestinei, condusă de de la începerea manifestațiilor. cadrul unei seri românești organi­ P.C.R., perspectivele dezvoltării vi­ voltare, împovărate de datorii, pen­ cial mai deschis, în vederea promo­ După cum transmite agenția vieții social-politice, economice și vării creșterii și dezvoltării și a Yasser Arafat, președintele Comite­ cultural-ștlințifice britanice, membri zate Ia Bruxelles în cinstea ani­ itoare a societății românești, anga­ tru ca resursele lor naturale și tului Executiv al O.E.P., a avut, în MEN A, o grevă generală a popu­ jarea plenară a întregului popor în cerut eliminarea barierelor protec- capitala Suediei, convorbiri cu un lației palestiniene a paralizat în în­ ai corpului diplomatic. versării actului istoric de la 1 De­ vederea înfăptuirii hotărîrilor Con­ umane să fie mobilizate într-un pro­ ționiste — informează Departamen­ cembrie a fost inaugurată o expo­ ces de creștere și dezvoltare. Secre­ tul pentru informații al Națiunilor grup de reprezentanți ai comunită­ tregime activitatea în Cisiordania și SAN JOSE 7 (Agerpres). — La Bi­ gresului al XlII-lea și Conferinței ții evreiești din S.U.A., sub condu­ Gaza. In toate orașele din cele două ziție de carte istorică și social-poli­ Naționale ale Partidului Comunist tarul general al O.N.U. și-a mani­ Unite. cerea Ritei Hauser, președinta Cen­ teritorii au avut loc manifestații, de­ blioteca publică din Liberia, capita­ tică, în cadrul căreia au fost expuse la provinciei costaricane Guanacaste, Român, politica, externă de pace și trului internațional pentru pace cu monstrații, mitinguri. Puternice con­ a fost vernisată o expoziție de volume din gîndirea social-politică a colaborare cu toate statele lumii Orientul Mijlociu. fruntări cu forțele israeliene de re­ carte românească, în cadrul căreia președintelui Republicii Socialiste promovată de România. „Dezarmare pentru dezvoltare** Au fost discutate, relevă agenția presiune au avut loc în Ierusalimul au fost expuse opere din gindi- România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. A.D.N., aspecte privind situația din de est, Nablus, Ramallah, Tulkarm, rea social-politică a tovarășului Sînt prezentate, totodată, lucrări ale PARIS 7 (Agerpres). — O expo­ Reuniunea sindicală internațională de la Limassol Orientul Mijlociu și recentele decizii Gaza. Trupele de ocupație au des­ Nicolap Ceaușescu. De asemenea, a tovarășei academician doctor inginer ziție de carte istorică și social-poli­ ale Consiliului Național Palestinian. chis în mod repetat focul, au utili­ fost inaugurată expoziția de foto­ tică, prezentînd volume din gîndirea NICOSIA 7 (Agerpres). — La Li­ rate prin dezarmare in scopul reali­ Delegația O.E.P. a conferit, de a- zat grenade cu gaze lacrimogene, Elena Ceaușescu, editate în limbi massol s-au desfășurat lucrările unei zării unor programe in domeniul semenea, cu ministrul afacerilor ex­ bastoane de cauciuc. Zeci de per­ grafii „România ’88“. de circulație internațională. președintelui Nicolae Ceaușescu, a In expunerile prezentate a fost reuniuni sindicale internaționale cu ocrotirii sănătății, educației și inves­ terne al Suediei, Sten Andersson. soane au fost rănite. Totodată au O expoziție de fotografii ilustrează fost inaugurată la Paris. Cu același tema „Dezarmare pentru dezvoltare" tițiilor productive. De asemenea, a fost, operate arestări, s-au instituit evidențiată importanța actului de la prilej, prin imagini filmate șl foto­ 1 Decembrie 1918, care a încununat realizările obținute de poporul ro­ Au luat parte delegați din 30 de țări, fost exprimată îngrijorarea în legă­ La un an de la declanșarea ei, re­ interdicții de circulație în mai multe aspirațiile de unitate ale națiunii mân în dezvoltarea economico-socia- grafii, au fost Înfățișate momente între care și reprezentanți ai Uniu­ tură cu prezența unor baze militare volta populației palestiniene împo­ tabere de refugiați palestinieni. In importante din istoria poporului nii Generale a Sindicatelor din străine pe teritoriile unor țări în triva ocupației continuă cu forță, in același timp, continuă blocada asu­ noastre. Au fost , subliniate, tot­ lă a patriei. România. curs de dezvoltare, ceea ce contra­ ciuda măsurilor severe de represiu­ pra localităților din apropierea ora­ odată, succesele remarcabile obținu­ La manifestare au participat perso­ român, precum șl realizările obținute te în toate domeniile de poporul de poporul nostru în dezvoltarea Participanții au subliniat necesita­ vine intereselor popoarelor, păcii, ne la care recurg trupele israeliene. șelor Nablus, Tulkarm, Qalqiliya. român, îndeosebi după Congresul al nalități ale vieții politice, științifice tea unei cooperări internaționale in securității și stabilității internațio­ La chemarea conducerii unificate a și economice belgiene, membri al economico-soclală a țărîl în anii so­ vederea orientării resurselor elibe­ nale. revoltei, teritoriile ocupate cunosc în (Agerpres) IX-lea al P.C.R., de cînd in fruntea cialismului. Sartidului și a țării se află tovarășul Asociației de prietenie belgo-româ- ficolae Ceaușescu. S-a relevat, tot­ ne, ziariști. Au participat reprezentanți ai Mi­ odată, că pe arena internațională nisterului Afacerilor Externe, depu- România militează consecvent pen­ MAPUTO 7 (Agerpres). — Expo­ tați în Adunarea Națională, senatori, rilor vizfnd reducerea trupelor și fruntă în prezent Franța. In con­ tru respectarea suveranității și in­ ziția „Lupta poporului român pentru alți oameni politici, reprezentanți ai armelor convenționale de la Atlan­ formitate cu legislația in vigoare, dependenței națiunilor, pentru dezar­ independență și unitate națională" a vieții culturale și științifice, mem­ ILE DE PRESA tic la Ural. guvernul trebuie să supună la vot mare și cooperare internațională. fost prezentată în capitala Mozam- bri ai corpului diplomatic, oameni moțiunea într-un interval de patru NUMIRI. Președintele ales al zile. BRAZZAVILLE 7 (Agerpres). — bicului. A fost relevată cu acest pri- de afaceri, ziariști. e scurt S.U.A., George Bush, a anunțat nu­ Pentru a marca împlinirea a 70 de mirea in viitorul cabinet american SPRE FORMAREA UNEI A- ani de la crearea statului național a lui Robert Mosbacher, in frun­ LIANȚE DE STÎNGA ÎN GRECIA. unitar român, la Brazzaville a avut tea Ministerului Comerțului, și a Partidul Comunist din Grecia și loc o conferință de presă. Cu acest In favoarea unei conferințe internaționale lui Carla Hills ca reprezentant spe­ Noul Partid al Stîngii Elene au prilej, s-a subliniat importanța ma­ ALEGERE. Consiliul Național șl DEZVOLTAREA RELAȚIILOR cial pentru negocieri comerciale. realizat un acord pentru formarea relui eveniment din istoria po­ Consiliul Statelor l-au ales într-o CHINO-NEPALEZE. Premierul Totodată, precizează buletinul de unei alianțe de stingă în vederea porului român. consacrate datoriilor externe ședință comună pe Jean-Pascal De- Consiliului de Stat al R.P. Chineze, presă al Casei Albe, Thomas Pic­ alegerilor parlamentare din iunie A fost organizată o expoziție de lamuraz președinte al Confedera­ Li Peng, l-a primit, la Beijing, pe kering va fi reprezentantul S.U.A. anul viitor, au anunțat surse ale PARIS 7 (Agerpres). — In cuvln- MONROVIA 7 (Agerpres). — Pro­ ției Elvețiene pe anul 1989. ministrul nepalez de externe, Shai- la O.N.U. celor două formațiuni. carte cu volume din opera tovară­ tarea rostită la sesiunea Consiliului blema datoriei externe a țărilor în șului Nicolae Ceaușescu, secretar Internaționalei Socialiste. care se curs de dezvoltare nu-și găsește so­ lendra Kumar Upadhyaya, aflat în general al Partidului Comunist PRIMIRE. Președintele Italiei, vizită oficială. De ambele părți s-a MOȚIUNE DE CENZURĂ ÎM­ ACCIDENT AVIATIC. General desfășoară la Paris, Willy Brandt, luționarea din cauza opoziției state­ Francesco Cossiga, l-a primit pe exprimat dorința dezvoltării în con­ POTRIVA GUVERNULUI ÎN PAR­ W. S. Harpe, comandant al forțe­ Român, președintele Republicii So­ președintele I.S., s-a pronunțat în lor dezvoltate — se arată in comu­ cialiste România. Sînt prezentate, ministrul bulgar al afacerilor ex­ tinuare a raporturilor chino-nepale- LAMENTUL FRANCEZ. Partidul lor aeriene ale Statelor Unite din favoarea organizării unei conferințe nicatul comun liberiano-nigerian, ze. totodată, lucrări ale tovarășei aca­ Internaționale în problema dato­ dat publicității la încheierea vizitei terne, Petăr Mladenov. Cu acest Adunarea pentru Republică, de Mediterana, și-a pierdut viața în- demician doctor inginer Elena riilor externe, la care să participe prilej a fost evidențiată dorința opoziție, din Franța a depus în tr-un accident de avion. Aparatul Ceaușescu. în Liberia a președintelui Nigeriei, LA HANOI a avut loc o nouă reprezentanți din țările în curs de Ibrahim Babangida, Documentul se ambelor părți de a extinde rapor­ rundă de convorbiri între specia­ parlament o moțiune de cenzură „Phantom-16“, pe care-I pilota ge­ Au participat reprezentanți ai Mi­ dezvoltare și din cele industrializate, turile bilaterale. împotriva guvernului. Acțiunea a neralul, s-a prăbușit în timpul nisterului Afacerilor Externe și Co­ transmite agenția D.P.A. El a apre­ pronunță pentru convocarea unei liști vietnamezi și americani în conferințe internaționale în proble­ probleme vizînd colaborarea în pro­ fost motivată prin amplificarea unei misiuni de antrenament în operării, Agenției congoleze de in­ ciat că a sosit momentul pentru a ÎNTREVEDERE. Cancelarul fe­ filaxia și tratarea unor boli Ia problemelor sociale cu care se con­ spațiul aerian al Spaniei. formații și ai principalelor organe se întreprinde noi acțiuni în vederea ma datoriei externe a țărilor afri­ deral al Austriei, Franz Vranitzky, de presă din Congo. întăririi colaborării Nord-Sud. copii. Convorbirile se desfășoară cane. a avut Ia Viena o întrevedere cu in baza unei înțelegeri intervenite UN PUTERNIC CUTREMUR S-A PRODUS MIERCURI ÎN R.S.S. AR­ ministrul afacerilor externe al R.S. anterior intre cele două țări. MEANA, provocind, intr-o serie de zone, distrugeri considerabile și victi­ Cehoslovace, Jaromir Johanes, care me omenești, anunță agenția T.A.S.S, Au avut de suferit mai ales ora­ LA VIENA a avut loc, miercuri, șele Leninakan și Klrovakan. Cutremurul, care a atins la epicentru 9 -----—— (din actualitatea politică) ——— a efectuat o vizită oficială in ca­ o nouă întîlnjre în cadrul consultă­ grade pe scara de 12 grade, a fost cel mai puternic înregistrat în Caucaz pitala austriacă. Au fost abordate rilor dintre reprezentanții statelor în ultimii 80 de ani. A fost creată o comisie guvernamentală, care, îm­ probleme referitoare la relațiile bi­ participante la Tratatul de la Var­ preună cu organele republicane, adoptă toate măsurile necesare în ve­ laterale, precum șl unele proble­ șovia și cei ai N.A.T.O. cu privire derea organizării lucrărilor de salvare și ajutorării celor care au avut de ÎN PROBLEMA BAZELOR MILITARE STRĂINE DIN GRECIA suferit de pe urma seismului. me actuale ale vieții internaționale. la elaborarea mandatului negocie­ J Maratonul negocierilor în faza finală Rezultatele alegerilor din Venezuela CARACAS 7 (Agerpres). — Con­ funcția supremă în stat, căruia i-au „Datoria externă-o rană deschisă Au mal rămas doar cîteva săptă- acordului să fi expirat, guvernul încercări de compromitere a unor siliul electoral suprem din Venezue­ revenit 54,56 lâ sută din sufragiile mîni pină cînd expiră acordul pe grec a anunțat că în nici un caz nu personalități politice grecești, în la (C.S.E.) a dat publicității rezul­ exprimate. El a fost urmat de Edu­ cinci ani (semnat in 1983) cu privire se pune problema menținerii bazei urma cărora s-a declanșat o criză tatele finale ale alegerilor preziden­ ardo Fernandez (Partidul Soclal- Ia prezenta bazelor militare ameri­ aeriene de la Hellenikon, care va guvernamentală, ceea ce l-a deter­ țiale și parlamentare desfășurate Creștin Copei), cu 41,74 la sută. pentru democrațiile Americii Latine" cane in Grecia și, in ciuda celor 11 trebui desființată. Ca și baza ae­ minat pe primul-ministru Papan- duminică, 4 decembrie, în această In alegerile legislative, partidul runde de negocieri desfășurate pînă riană similară de la Torrejon, din dreu să avertizeze împotriva orică­ țară. Acestea confirmă victoria can­ Acțiunea Democratică a întrunit Sub acest titlu semnificativ, agenția spaniolă Efe prezintă, în rela­ acum, nu s-a putut ajunge la vreo Spania, aflată în imediata proximi­ ror încercări de „destabilizare poli­ didatului partidului Acțiunea De­ 43,76 la sută din voturi, Copei — tarea de mai jos, situația dezastruoasă a societății latino-americane, înțelegere asupra încheierii unui tate a Madridului, baza de la Helle­ tică a țării". Premierul grec a reafir­ generată de criza datoriilor externe. nou acord. Viitoarea rundă, a 12-a, nikon este situată la mai puțin de mat, în același timp, că, dacă nu se mocratică (de guvernămînt), Carlos 31,439 la sută, iar Mișcarea, pentru considerată „cea a ultimei șanse", 20 km de Atena, cu toate primejdiile va ajunge la o înțelegere in cursul Andres Perez, în scrutinul pentru Socialism (M.A.S.) — 10,27 la sută. Datoria externă este ca o rană lat" contractele de credit, modifi- urmează să se desfășoare în cel mai ce pot decurge de aci. în fața actualelor negocieri, bazele militare mortală pentru democrațiile lati­ cind, unilateral, procentul dobinzi­ scurt răstimp și, dacă ea se va acestei baze, pe care opinia publică străine vor fi închise. no-americane, care, in numai doi lor (de la 6 la 20 la sută), ceea ce solda fără rezultate, atunci, potrivit greacă a denumit-o „bază a morții", Asemenea evoluții au loc pe fun­ ani, vor trebui să aloce, doar a dus la creșterea astronomică a prevederilor acordului existent, in au avut loc, cu o frecvență tot mai dalul general al unei opoziții cres- pentru plătirea dobinzilor, totalul sumei datoriilor. Szmukler propune decurs de 17 luni, cu începere de la mare, impresionante manifestații de cinde in întreaga lume împotriva ORIENTĂRI ALE POLITICII EXTERNE A AUSTRALIEI veniturilor obținute din export — dezbaterea acestei probleme în fața 1 ianuarie, cele patru mari baze protest ale organizațiilor antirăzboi­ prezenței bazelor străine, aceste re­ s-a arătat Iacei de-al II-lea Con­ unui auditoriu internațional, unde americane (situate la Hellenikon și nice și pacifiste din întreaga Gre­ ziduuri ale „războiului rece", aceste CANBERRA 7 (Agerpres). — Mi­ Australiei — a arătat el — este con­ gres iberoamerican al drepturilor să se demonstreze că, de fapt, Nea Makri, pe teritoriul Greciei con­ cie, care au cerut închiderea ei veritabile enclave ale tensiunii, ani­ tribuția la pacea și stabilitatea re­ omului, care a avut loc la Badajoz „majoritatea debitorilor pot fi con­ tinentale, și la Heraklion și Golful imediată, revendicarea, însușită de nistrul australian al afacerilor ex­ mozităților și neîncrederii. Stau măr­ terne și comerțului exterior, Gareth gională în Asia de sud și de sud- (in Spania). siderați ca fiind creditori" — in Suda, în insula Creta) și cele circa guvern, devenind tot mai insisten­ turie, în acest sens, greutățile se­ est, prin contacte periodice și coope­ Datoria externă latino-america- sensul că ei „creditează", prin do­ 20 de instalații auxiliare, care adă­ tă, o dată cu anunțul că, sub pre­ rioase, inclusiv cele privind regle­ Evans, a prezentat în cadrul unei rare. De asemenea, Australia doreș­ nă, estimată in prezent la peste binzile majorate ilegal, țările dez­ postesc 6 300 de militari și 1 300 an­ siunea cercurilor sociale și poli­ mentările financiare, pe care le-au declarații făcute la Canberra cîteva te relații de bună vecinătate cu sta­ 417 miliarde dolari, a fost calificată voltate — si că 90 sau 95 la sută gajați civili, vor trebui să-și închidă tice spaniole, autoritățile militare întîmpinat S.U.A. în realizarea noi­ dintre orientările de bază ale țării tele din zonă, eliminarea protecțio- drept „cea mai rafinată" dintre din datoria Americii Latine „este porțile. americane s-au văzut în situația de lor acorduri cu Spania și Filipine, în domeniul politicii externe. Una nismului și liberalizarea comerțului „modalitățile de violare" a dreptu­ ilegală sau a și fost achitată". Aso­ Perspectivă care nu poate, desi­ a accepta retragerea bazei de la ca și cele ce se profilează în legă­ dintre opțiunile fundamentale ale internațional. rilor omului. ciația americană a juriștilor inten­ gur, surîde Pentagonului, dat fiind Torrejdn. tură cu acordul cu Portugalia, care Juan Vlves Suria (Venezuela) a ționează, de altfel, „să sancțione­ poziția strategică-cheie a acestor Este știut că autoritățile america­ expiră în 1990. „Pe termen lung, arătat că datoria externă reprezin­ ze juridic actele infracționale la baze, la încrucișarea unor impor­ ne s-au declarat surprinse și și-au S.U.A. vor trebui să ia in conside­ tă „o nouă formă de colonialism ce adresa drepturilor popoarelor". tante căi maritime ale Mediteranei, manifestat profundul regret față de rare faptul că dreptul de a construi amenință și împiedică procesele In general, cei peste 100 de de­ permanent patrulate de flota a Vi-a decizia autorităților guvernamentale baze militare in străinătate se ob­ democratice" din țările debitoare, legați la congres au apreciat că americană, și in imediata apropiere de la Atena, mergînd chiar pînă la ține tot mai greu... Solicitările fi­ Creșterea șomajului în R.F. Germania printre care se numără toate sta­ datoria externă violează adevăra­ a frămintatei zone a Orientului suspendarea temporară a negocieri­ nanciare tot mai ridicate, rezistența tele latino-americane. Totodată, a tele drepturi ale omului : dreptul Mijlociu, cu imensele sale zăcămin­ lor, in timp ce noul secretar gene­ politică internă tot mai pronunțată BONN 7 (Agerpres). — Conform soane. In același timp, menționează subliniat că „unica ieșire" din a- la o muncă just remunerată, la te petroliere și conflictele care per­ ral al N.A.T.O., Manfred Woerner, împotriva staționării de arme nu­ datelor oficiale, numărul șomerilor sursele guvernamentale vest-germa- ceastă situație o reprezintă instau­ servicii sociale adecvate, la siste­ sistă aci de atîta vreme ; pe de altă nu a pregetat să aprecieze decizia cleare, care ar putea determina a crescut în luna noiembrie în ne, a crescut numărul angajaților rarea unei noi ordini economice me democratice stabile șl garanții parte, nu trebuie omisă nici vecină­ privind închiderea bazei de la Helle­ conflicte cu vecinii, ii pun pe ame­ cu „program redus", de fapt al ce­ internaționale, care să pornească individuale. ricani intr-o poziție deloc de invi­ R.F.G. cu alte 16 885 de persoane. lor ce sint nevoiți să lucreze numai tatea geografică a unor țări mem­ nikon drept „o provocare". Incercind Astfel, în momentul de față, în de la realitatea că datoria externă Ultimele estimări ale Comisiei bre ale Tratatului de la Varșovia. o ieșire din situația creată, negocia­ diat" — comenta nu de mult agenția cîteva zile pe săptămînă, primind, în nu poate fi plătită, deoarece aceas­ Economice a Națiunilor Unite pen­ Autoritățile elene au declarat insă, torii americani au sugerat mutarea vest-germană de presă D.P.A., care această țară în căutarea unul loc de mod corespunzător, un salariu dras­ ta ar insemna continuarea actua­ tru America Latină (C.E.P.A.L.), categoric, în repetate rînduri, că bazei respective intr-un alt Ioc din cita, în continuare, cuvintele semni­ muncă se află peste 2 091 000 per­ tic diminuat. lului „curs financiar nedrept", po­ date publicității cu această ocazie, „nu există nici o amenințare față Grecia, eventual în insula Creta, ficative ale unei oficialități guver­ trivit căruia Sudul exportă devize relevă că în anul 1990 datoria ex­ de Grecia din partea Tratatului de făcîndu-se chiar aluzia (așa cum a namentale de peste Ocean : „In ceea Nordului. ternă a Americii Latine va atinge la Varșovia", precizînd că eventua­ procedat senatorul James Stasser) ce privește accesul nostru (militar) Vives Suria, delegat al Federației suma de 450 miliarde dolari. Ame­ litatea încheierii unui nou acord m că partea greacă va trebui să fie in lume, avem de-a face cu un uni­ latino-americane pentru drepturile rica Latină va trebui să achite ță­ ceea ce privește bazele va putea fi cea care să suporte cheltuielile pe vers tot mai restrins". Șoc în cercurile financiare britanice omului si dezvoltare socială, a rilor creditoare 65 miliarde dolari luată în considerare numai în con­ care le implică o asemenea opera­ Cuvinte ce reflectă, indiscutabil, adăugat că, in ultimii ani, cursa ca dobîndă la datoria sa. Deja, in­ dițiile respectării riguroase a „inte­ țiune I Aidoma „precedentului spa­ realitatea unei opoziții tot mai largi Una dintre principalele bănci comerciale din Londra înarmărilor a fost, practic, finan­ tre anii 1986 și 1987 au achitat reselor naționale supreme ale Gre­ niol", guvernul grec a respins cate­ față de prezențele militare străine, țată din dobinzile percepute la da­ dobinzi in valoare de 27 miliarde ciei", legate de posibilitățile de re­ goric, printr-o declarație oficială a ca o stare de spirit ce tinde să de­ va închide operațiunile de vînzare a acțiunilor toria externă, guvernele țărilor de­ dolari. glementare a problemelor pendinte ministrului de externe, posibilitatea vină generală. Recunoașterea acestei la filialele sale din capitala Anqllel bitoare fiind obligate, din această Dezastrul economic provocat de din regiune (situația din Cipru și transferării bazei de la Hellenikon realități și adoptarea concluziilor cauză, să neglijeze necesitățile de această masivă „hemoragie a resur­ din Marea Egee și, în general, an­ într-o altă parte a teritoriului elen, ce se impun s-ar înscrie, neîndoios, LONDRA 7 (Agerpres). — Anun­ în lumea financiară britanică. Mă­ bază ale popoarelor lor. selor" se traduce printr-o redu­ samblul contenciosului greco-turc). opunindu-se, totodată, strămutării pe linia cerințelor noii gîndiri poli­ Asociația americană a juriști­ cere evidentă a nivelului de trai al țarea de către una dintre băncile co­ sura respectivă luată de firma „Mor­ popoarelor latino-americane, care, Mai mult, s-a adus precizarea su­ într-o altă țară a N.A.T.O. din zonă tice, contribuind la statornicirea merciale principale din Londra că gan Grenfell Group" ar putea să lor, reprezentată prin Beinusz plimentară, la fel de fermă, că orice (respectiv Turcia). Presiunile pentru acelui climat de securitate, încre­ Szmukler, a apreciat, in mod ca­ in aceste condiții, muncesc 'tot mai viitor acord „va fi supus unui refe­ a determina adoptarea unei poziții dere șî destindere dorit atit de mult va concedia circa 450 de funcționari antreneze acțiuni asemănătoare și tegoric, că „datoria s-a autoanu- mult pentru a obține tot mal puțin rendum al poporului grec, care va mai maleabile din partea Atenei au de popoare. și de a închide operațiunile de vîn­ din partea altor grupuri financiare lat", din moment ce organismele — se arată in încheierea relatării avea ultimul cuvînt". continuat insă, anumlți observatori zare a acțiunilor la filialele sale din — relevă presa britanică, citată de internaționale creditoare „au vio­ agenției Efe. Dar chiar înainte ca termenul făcind chiar o legătură cu recentele Romulus CAPLESCU capitala britanică a provocat un șoc agenția China Nouă.

REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA : Cod 71 341. București Piața Sctnteil nr 1. Tel. 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se fao la oficiile poștale și dlfuzorll din întreprinderi și instituții. Cititorii din străinătate se pot abona prin „ROMPRESFILATELIA" — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201. telex 10376 prsflr București. Calea Grlvlțel nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCINTEII 40 360