PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLĂE CEAUSESCU Ambasadorul Regatului Maroc cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Președintele Republicii Socialiste Mohamed Halim, care și-a prezen­ plenipotențiar al Regatului Maroc în România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tat scrisorile de acreditare in cali­ țara noastră. (Continuare in pagina a primit, miercuri 7 decembrie, pe tate de ambasador extraordinar șl a V-a). ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Trimisul special al cotidianului australian „The Australian" Anul LVIII Nr. 14 402 Joi 8 decembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Președintele Republicii Socialiste Nicholas Rothwell, trimis special al Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un in­ România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cotidianului australian „The Austra­ terviu pentru cotidianul „The Aus­ a primit, miercuri dimineața, pe lian". tralian". IDEILE SI DBIENTABILE BIH EXPUNEBEfl TOVARĂȘULUI NICDLM CEAUSESCU, HOMILE MARELUI FORUM AL DEMOCRAȚIEI SOCIALISTE-EXEMPLAR APLICATE IN PRACTICA Structura socială - oglinda marilor transformări revoluționare în dezvoltarea societății românești „Se poate afirma că astăzi structura socială a României constituie expresia marilor schimbări în dezvoltarea generală a societății și demonstrează justețea tezei potrivit căreia, pe măsura înfăptuirii Programului partidului și a creării condițiilor de trecere spre comunism, va avea loc o continuă apropiere între toate clasele și categoriile sociale pe calea dispariției deosebirilor dintre oraș și sat, a apropierii nivelului de pregătire profesională și tehnică, a mecanizării, automatizării și robotizării proceselor de producție, a ridicării nivelului general de pregătire, a nivelului de cultură”. Din arhitectura nouă, modernă a municipiului Baia Mare Foto : S. Cristian NICOLAE CEAUȘESCU [I DIN ACTUALITATEA SOCIALISTA 4 ȚÂRII în etapele pe care le-a parcurs le. Așa cum evidenția tovarășul ritorial. In toate județele a avut loc iască mașlni.și utilaje de înaltă teh­ • reportaje • însemnări • succesiv societatea noastră în edifica­ Nicolae Ceaușescu în Expunerea la o creștere a numărului muncitorilor, nicitate și productivitate. rea socialismului au avut Ioc am­ ședința comună a Plenarei Comite­ cu precădere a celor industriali, Creșterea forțelor de producție ple procese economico-sociale care tului Central al Partidului Comunist creșteri importante realizîndu-se în în contextul revoluției tehnico-știin- Am fost șl am văzut : Inlocuiesc importul sau acum 3 000 de ani se reali­ Piesele noastre au și două au schimbat efectiv locul și rolul Român, a organismelor democratice județele rămase in urmă din punct ' țifice, dezvoltarea și perfecționarea piesele acelea din bazalt umplu „golurile" în pro­ zau roți din bazalt care principale neajunsuri. In- claselor sociale, conferindu-Ie un și organizațiilor de masă și ob­ de vedere econpmic. Pe ansamblul formelor de organizare șt conducere, avînd o rezistență la fre­ ducția pieselor de schimb erau rezistente și la șocuri tîi că nu rezistă la șocuri statut social și trăsături noi în con­ ștești, pe fundalul Industrializării economiei, numărul mediu al munci­ modernizarea Întregului complex so­ care și o duritate mult mai pentru agricultură. De aici mecanice ? Am citit tot ce mecanice mari, ceea ce 18 figurația structurii sociale. Aceste socialiste au avut loc modificări torilor a crescut, față de 1965, de 1,9 cial-economic, solicitînd intr-o mă­ mari decit ale pieselor a pornit și nevoia de a ne am găsit in legătură cu a- limitează aria de folosin­ transformări au fost puternic influ­ esențiale în structura populației ocu­ ori. In unele județe, cum sint Sălaj, sură tot mai mare o temeinică pre­ din oțel (dar o mai mică implica in rezolvarea teh­ ceastă tehnică și am por­ ță ; știu că asta se poate ențate de dezvoltarea fără precedent pate pe ramuri ale economiei națio­ Olt, Vaslui, sporul numărului de gătire profesională, un larg orizont rezistență la șocuri, ceea nologiei pieselor din bazalt, nit Ia un lung șir de în­ rezolva, dar încă nu știu a forțelor de producție, ca și de nale, ca și în rîndul fiecăreia din muncitori a fost de 3,1 ori și, res­ științific și cultural, au contribuit la ce le face apte numai pen­ o treabă' cu' bătaie lungă cercări. Pînă am ajuns la cum. A.1 doilea că. după transformările revoluționare din do­ clasele principale ale societății noas­ pectiv, de cite 2,8 ori. Practic, județe îmbogățirea și dezvoltarea experien­ tru anumite funcționali­ în viitorul construcțiilor acest atelier și la piesele modelare, in procesul sin- meniul relațiilor economice și socia- tre. care erau lipsite de orice indus­ ței social-politice, a conștiinței so­ tăți) există. Ele pot intra de mașini. Metalul e pu- pe care le vedeți... Sintem terizării, contracția este trie au devenit astăzi pu­ cialiste, la formarea profilului spi­ ta componența, unor ma­ mare și din această pri­ ternice centre industriale, eviden­ ritual nou al muncitorilor.- șini și chiar sînt folosite cină suprafețele active se Transformări în structura și fizionomia tuturor claselor ția recent, in acest sens, tovarășul Procesul construcției socialiste in ca piese de schimb. Am cer prelucrate mecanic. Nicolae Ceaușescu. Dacă în perioada țara noastră a produs, de asemenea, văzut și atelierul în care Treabă costisitoare întru- și categoriilor sociale de dinainte de 23 August 1944 și, schimbări profunde în natura de cla­ se fabrică, i-am cunoscut cît sculele de așchiere tre­ Ritmul de creștere numerică a cla­ rei obiective au fost crearea unei pu­ ulterior, pînă la mijlocul deceniului să și ta structura socială a țărănimii. și pe oamenii care, entu­ buie să fie diamantate. sei muncitoare a fost în ultimele de­ ternice industrii socialiste, pe baza al șaptelea clasa muncitoare era Configurația actuală a țărănimii ziaști, încrezători în pro­ De la „piatra seacă" Prețul s-ar acoperi prin cenii strîns legat de cel al industria­ celor mai noi cuceriri ale științei șl concentrată în cîteva mari centre in­ cooperatiste este, pe de o parte, re­ pria voință și pricepere, durata mare de funcționa­ lizării și de obiectivele fiecărei eta­ tehnicii, și dezvoltarea celorlalte ra­ dustriale, în etapele construcției so­ zultatul destructurării vechii clase a au pornit, singuri, să cu­ re a respectivelor piese. pe de dezvoltare a societății noas­ muri de activitate, rindurile clasei cialiste care s-au succedat după 1965 țărănimii și formării unei clase so­ cerească acest tărîm al Dar nu întotdeauna este tre. In decursul primelor trei planuri muncitoare au crescut mai accen­ repartizarea ei pe întregul teritoriu ciale noi. ca urmare a instaurării re­ tehnicii — anevoios, dar cu Ia termodinamică nevoie de piese cu o ase­ cincinale (1951—1965), etapa organi­ tuat, în medie, anual, cu peste 171 a devenit echilibrată. Pe acest fond, lațiilor de tip socialist în agricultură, generoase promisiuni. menea fiabilitate. Știu că iar pe de altă parte, al transferu­ și această problemă se zării pe baze socialiste a întregii de mii de persoane. într-o perioadă relativ scurtă, în rîn- lui unui număr important de per­ E o întreprindere mică, vieți economico-sociale, cum o defi­ Politica partidului și statului de abia înjghebată din te Ambiții mari într-o întreprindere mică poate rezolva, e și rezol­ dul clasei muncitoare s-au produs soane din această clasă spre ramu­ vată prin alte părți... De nește tovarășul Nicolae Ceaușescu în dezvoltare și repartizare echilibrată rile neagricole ale economiei, îndeo­ miri ce și mai nimic (un Expunerea din 28 noiembrie, clasa a forțelor de producție pe întreg te­ mutații calitative semnifioat.ive din fost atelier mecanic de la aceste două lucruri por­ punct de vedere al pregătirii profe­ sebi spre industrie. Mobilitatea de nește și necazul nostru muncitoare și-a sporit rindurile, a- ritoriul țării a determinat în același grup, care a antrenat cu precădere S.M.A.), ajunsă acum la o nual, ta medie cu peste 125 090 de timp importante mutații și în struc­ sionale, al însușirii de noi cunoș­ producție considerabilă de din clipa de față». populația tînără, și în primul rînd — E un impas 7 persoane. In etapa 1965—1980, ale că- tura clasei muncitoare în profil te- tințe tehnice, care ii permit să mînu- bărbații, a făcut ca în structura ță­ piese de schimb și repara­ țta și șcump. Bazaltul — acum pe cale de * obține ții la mașini agricole. Cu munți întregi, cantități avizarea pentru aproxima­ — Să-i zicem un impas rănimii să predomine femeile și să moral. Și care, de fapt, se manifeste in același timp o ten­ peste o mie de oameni. Se practic nelimitate. tiv 600 de repere... Ceea numește Centrul de fabri­ — Cum ați început 7 ce presupune o dezvolta­ nu e doar al nostru, e mal dință de îmbătrânire a forței de mun­ mult al altora... că din agricultură. Dezvoltarea și cație și face parte din in­ — Specialitatea mea este re corespunzătoare. modernizarea bazei tehnico-materia- dustria nouă a noului oraș termodinamica.» De aici — Ce înseamnă, mai — N-am prea înțeles... le a agriculturii, precum și pregă­ de pe valea Trotușului. preocupări pentru aplica­ exact, piesele din bazalt 7 — O să înțelegeți îndată. Cum poate spori aportul informaticii tirea și calificarea, în acest cincinal, — Am pornit — spune țiile ei practice mai ales — Sint, în primul rînd, Nu sintem deloc singurii a 590 000 de persoane pentru agri­ ing. Ion Știrbei, directorul din domeniul reducerii foarte rezistente la uzură, din România care ne ocu­ cultură vor atrage după ele noi mo­ — de la două strunguri și consumurilor energetice, De 5 pînă la de 50 de ori păm de rezolvarea fabri­ dificări în structura țărănimii coope­ o bormaștaă. Cum vedeți, Legați asta de știrea, din mai rezistente decit oțelul, cării pieselor din bazalt ratiste. O dată cu dezvoltarea ne-am dezvoltat. încă sin­ urmă cu cîțiva ani, că în Stat imune la atacul cu Ba chiar există, la Brașov, la modernizarea producției? bazei tehnice a agriculturii, introdu­ tem o întreprindere mică. Japonia s-ar fi fabricat acizi. Insensibile la tempe­ o întreprindere specializa­ cerea și extinderea mecanizării, chi­ Dar cu mari ambiții.