Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA SEPTEMBRIE 2015
PARAMETRII FIZICO-GEOGRAFICI AI JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
Situat pe paralela 45° lat. nordică şi deci în plină zonă temperată, teritoriul jud. Dâmboviţa resimte influenţa pe care o exercită succesiv fiecare din cele patru anotimpuri caracteristice acestei zone. Judeţul Dâmboviţa ocupă în teritoriul României o poziţie central sudică, fiind situat pe direcţia Nord-Sud (115 km.) între 45° 27' lat. nordică (Vf. Omul) şi 44° 25' lat. sudică (com. Şelaru); iar pe direcţia Est-Vest (63 km.) între 25° 54' long. estică (com. Corneşti) şi 25° 10' long. vestică (com. Cândeşti). Cu o suprafaţă de 4054 km², jud. Dâmboviţa este unul dintre judeţele mici ale ţării, ocupând aproximativ 1,6%. Cadrul natural al judeţului este caracterizat îndeosebi de zonalitatea altitudinilor (străjuit de masivele Bucegi şi Leaota, brăzdat de văile Dâmboviţei, Ialomiţei şi Argeşului), înscriindu-se ca o unitate armonios alcătuită ce cuprinde toate treptele reliefului (munţi, unităţi de tranziţie de la munte la deal, dealuri şi câmpie), sugerând forma unui triunghi dreptunghic – unul dintre vârfurile sale pare aninat în Bucegi, altul sprijinit pe Câmpia Găvanu-Burdea, iar ultimul conturat de confluenţa Cricovului Dulce cu Ialomiţa. Altitudinea maximă este de 2505 m (Vf. Omul), iar cea minimă de doar 128,9 m în Câmpia joasă de divagare (com. Poiana). În ampla curbă altimetrică a reliefului predomină câmpia, care reprezintă 68% din suprafaţă, zonele colinare reprezentând 23%, iar zona montană 9%. Varietatea factorilor componenţi ai peisajului geografic, căreia i se adaugă varietatea geologică şi genetică a reliefului, constituie, sub raport economic, un potenţial pentru o tot atât de variată gamă de resurse naturale. Astfel, în cuprinsul judeţului întâlnim zăcăminte variate şi bogate de hidrocarburi, cărbuni, sare, materiale de construcţie, ape minerale, gaze naturale etc. Petrolul constituie principala bogăţie a subsolului dâmboviţean întâlnit în special în Subcarpaţi, piemontul Cândeşti şi în câmpie. Cărbunele (lignitul) este exploatat în bazinul Şotânga-Mărgineanca încă din anul 1880.
pagina 1 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Sarea exploatată încă de pe vremea lui Matei Basarab (la Ocniţa) se găseşte practic în cantităţi inepuizabile, dar de slabă calitate, însoţind cel mai adesea structurile petrolifere. În unele zone se află chiar la mică adâncime (Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri etc.). Dintre materialele de construcţie evidenţiem prezenţa calcarelor (mai ales în Bucegi, pe valea Ialomiţei, de la Cheile Tătarului până la Zănoaga, pe un aliniament de 12 km), precum şi marne senoniene în subcarpaţii Ialomiţei, de la Pietroşiţa la Pucheni. Totodată, întâlnim pe cursul râurilor gresii, gips, argile şi nisipuri necesare în lucrările de construcţie. O altă bogăţie naturală o constituie izvoarele minerale, îndeosebi cele de la Pucioasa (ape sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate), sau de la Vulcana Băi (iodurate, bromurate). Ape minerale de diferite compoziţii (mai ales saline) s-au mai descoperit la Urseiu, Vârfuri, Bezdead, Glodeni sau cele folosite la Gura Ocniţei încă din 1959.
CALITATEA AERULUI ȘI A PRECIPITAȚIILOR
Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Dâmbovița Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa dispune de o reţea de supraveghere a calităţii aerului formată din două staţii automate de monitorizare şi puncte fixe de prelevare manuală a probelor , dispuse în zone reprezentative din punct de vedere al poluării, astfel: • Staţia automată DB-1 din municipiul Târgovişte, situată pe strada General Ion Emanoil Florescu FN (în incinta fostei Școli generale nr. 12, lângă Politia mun. Târgoviște), coordonate : 25 027’59,34’’; 44 054’54,51’’ • Staţia automată DB-2, amplasată în Fieni, Str. Teilor nr. 20 (în parcul central al oraşului), coordonate: 25 025’18,30’’; 45 007’52,98’’ . Metodele de analiză folosite in cadrul staţiilor automate sunt conforme cu standardele europene:
- SR EN 14211 / 2005 – NO 2, NO X şi NO prin chemiluminiscenţă
- SR EN 14212 / 2005 – măsurarea SO 2 prin fluorescenţă în UV
- SR EN 14625 / 2005 – măsurarea O 3 prin fotometrie în UV - SR EN 14626 / 2005 – măsurarea CO prin spectroscopie în IR - SR EN 12341/2002 – măsurarea PM10 gravimetric (metoda de referinţă) + măsurătoare optică continuă. Valorile măsurate optic vor fi referenţiate la metoda de referinţă. - SR EN 14902/2006 – măsurarea As, Cd, Ni, Pb în fracţia PM10 a particulelor în suspensie • Prin punctele fixe de prelevare manuală a probelor au fost supravegheate pulberile sedimentabile în următoarele puncte de monitorizare: - Târgovişte 2 puncte de recoltare – sediul APM şi Micro XI (pe amplasamentul stației DB-1) ;
pagina 2 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
- Fieni 1 punct de recoltare –pe amplasamentul stației DB-2. Funcţie de categoria staţiei care generează datele (automată/punct de prelevare manual), de tipul de indicator şi de metodele de analiză folosite, interpretarea datelor, valorile limită admise, pragul de alertă şi concentraţiile maxim admise ale indicatorilor monitorizaţi se realizează comparativ cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător sau STAS 12574/1987. Rezultatele Monitorizării calității aerului în luna septembrie 2015
Staţiile automate DB-1 Târgovişte şi DB-2 Fieni monitorizează continuu parametrii meteo (temperatură, viteza vântului, direcţia vântului, intensitatea radiaţiei solare, cantitatea de precipitaţii, presiunea atmosferică), poluanţi gazoşi (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, ozon troposferic) şi pulberile în suspensie (respirabile - fracţia PM 10 ). Indicele general de calitate a aerului la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din reţeaua locală
Indicele general şi indicii specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău, foarte rău şi unui cod de culori.
Indicele specific de calitate a aerului, reprezintă un sistem de codificare a concentrațiilor înregistrate pentru fiecare dintre poluanții monitorizați: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid de carbon (CO), pulberi in suspensie (PM10). Indicele general de calitate a aerului, reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea periodică sub o formă simplă a informațiilor privind starea globală a calității aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei stații automate de monitorizare a calității aerului. Calculul indicelui general presupune existenta a cel puțin 3 indici specifici poluanților monitorizaţi. Indicele general se stabilește pentru fiecare dintre stațiile automate din cadrul rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați. Începând cu luna august 2015, cele două stații de monitorizare de pe teritoriul județului au intrat în proces de revizie generală.
pagina 3 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Maxima/1h a indicatorului dioxid de azot
450 400 350 300 250 200 µg/m3 150 100 50 0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Val. max/1h DB1 VL/1h PA/1h
Maxima/8h a indicatorului ozon
140
120
100
80
µg/m3 60
40
20
0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Max/8h - DB1 Max/8h - DB2 VȚ/8h
pagina 4 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Maxima/1h a indicatorului ozon
300
250
200
150 µg/mc
100
50
0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Max/1h - DB1 Max/1h - DB2 PI PA
Maxima/1h a indicatorului dioxid de sulf
600
500
400
300 µg/mc
200
100
0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Max/1h - DB2 VL/1h PA/1h
pagina 5 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Maxima/8h a indicatorului monoxid de carbon 12
10
8
6 mg/m3 4
2
0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Max/8h - DB1 Max/8h - DB2 VL/8h
Maxima/24h a indicatorului PM10 60
50
40
30 µg/m3 20
10
0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Max/24h - DB1 Max/24h - DB2 VL/24h
Suplimentar, prin staţii manuale de monitorizare se supraveghează pulberile sedimentabile în localităţile Târgovişte şi Fieni.
Evoluţia concentraţiilor medii lunare de pulberi sedimentabile în zona Târgovişte, Fieni - an 2015
20,00 15,00 10,00 5,00
g/m2/luna) 0,00 CMA ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec Târgovişte 17,00 4,33 3,58 3,83 4,93 4,78 5,21 5,37 5,07 5,17 Fieni 17,00 5,04 4,55 4,15 5,44 4,69 5,74 5,7 5,25 5,75
pagina 6 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Calitatea precipitațiilor În judeţul Dâmboviţa, calitatea precipitaţiilor este supravegheată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa prin trei puncte de prelevare, respectiv staţia meteorologică Târgovişte, sediul APM Dâmbovița și stația hidrologică Fieni. Monitorizarea precipitaţiilor se realizează prin următoarele determinări: pH, conductivitate, Cl-, sulfați. Rezultatele analizelor efectuate în luna septembrie 2015 nu au evidenţiat un caracter acid al precipitaţiilor recoltate, având în vedere faptul că ploaia este considerată acidă dacă nivelul pH-ului în apa de ploaie scade sub 5,5 unităţi.
STATIA METEO TARGOVISTE INTERVAL Cantitate precipitații pH Cond. Cl- NO2- Sulfati l/m.p. unități us/cm mg/l mg/l mg/l 01 - 07.09.15 0,000 LP LP LP LP LP 08- 14.09.15 24,000 7,140 90,000 1,247 0,169 0,083 15 - 22.09.15 0,000 LP LP LP LP LP 23 - 30.09.15 131,700 7,210 60,000 0,485 0,025 1,316
SEDIUL APM DAMBOVITA INTERVAL Cantitate precipitații pH Cond. Cl- NO2- Sulfati l/m.p. unități us/cm mg/l mg/l mg/l 29.09.2015 66,5 7,09 60 0,876 0,041 0,095
STATIA HIDRO FIENI INTERVAL Cantitate precipitații pH Cond. Cl- NO2- Sulfati l/m.p. unități us/cm mg/l mg/l mg/l 1 - 7.09.15 0,000 LP LP LP LP LP 8- 14.09.15 17,100 7,220 80,000 1,488 0,187 0,095 15 - 22.09.15 0,000 LP LP LP LP LP 23 - 30.09.15 103,000 7,020 50,000 0,685 0,038 0,083 LP = lipsă precipitații CI = cantitate insuficientă CALITATEA APELOR
Starea calităţii râurilor, lacurilor şi apelor subterane din jud. Dâmboviţa Potrivit legislaţiei în vigoare, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţa și subterane se realizează de către Administraţiile Bazinale de Apa, aflate în subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Romane”. Supravegherea calităţii apelor în judeţul Dâmboviţa se realizează de către Laboratorul Administraţiei Bazinale de Apa Argeş Vedea situat în Piteşti, jud. Argeş (pentru bazinul hidrografic Argeş – Vedea) și de către Laboratorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa din Târgovişte, din structura Administraţiei Bazinale de Apa Buzău – Ialomiţa (pentru bazinul hidrografic Buzău – Ialomiţa).
pagina 7 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Bazinul hidrografic Argeş – Vedea Analizele fizico-chimice si biologice pentru urmărirea stării calităţii corpurilor de apa de suprafaţa si subterane se efectuează respectând frecventele si indicatorii stabiliţi in « Manualul de Operare » al Sistemului de Monitoring al Laboratoarelor Administraţiei Bazinale de Apa Argeş Vedea, pentru anul 2015. I. Stare ecologica/potenţial ecologic a/al corpurilor de apa tip râu: Starea ecologica/potenţialul ecologic caracterizate pe baza principiului celei mai defavorabile situaţii au fost evaluate prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa (Metodologiei preliminare de evaluare globală a stării/potențialului ecologic al apelor de suprafață), luând în considerare: • Elementele biologice: o fitoplancton o fitobentos o macronevertebrate bentice o fauna piscicolă • Elementele fizico-chimice generale suport: o Condiții termice (temperatura apei) o Condiții de oxigenare (oxigen dizolvat) o Starea acidifierii (pH)
o Condițiile nutrienților (N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO4, P total ) • Poluanții specifici - alte substanțe identificate ca fiind evacuate in cantități importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen , acenaften, xilen, fenoli, PCB). Până la sfârșitul lunii septembrie 2015 pentru ape de suprafață (râuri), s-au efectuat următoarele analize fizico-chimice:
Nr. Corp Apa Secțiune de Stare Stare Stare Stare crt. monitorizare ecologica ecologica/ ecologica/ finala /potențial potențial potențial ecologic a ecologic a ecologic elementelor elementelor poluanți biologice fizico- chimice specifici generale 1. COLENTINA : izvor- Colentina- Foarte buna Buna - Buna intrare ac GHIMPATI Colacu (COLACU) 2. CREVEDIA : IZVOR - Crevedia_am. Foarte buna Moderata Buna Moderata DERIVATIA Derivatie BILCIURESTI/CREVEDI Bilciuresti- A Ghimpati
3. ARGES:av.ac.Golesti- Arges-pod Buna Buna Buna Buna intr.ac. Zavoiu Orbului Ionesti 4. TINOASA Tinoasa_am cf Foarte buna Moderata Buna Moderata Sabar 5. ILFOV: amonte derivatie Ilfov-Amonte Potential Ecologic Potential Ecologic - Potential Mircea Voda-confl. confl. Maxim Moderat Ecologic Dambovita Dambovita Moderat 6. POTOP: AM. DERIV. Potop_am cf Buna Moderata Buna Moderata POTOP-SABAR - CONFL. Sabar SABAR
pagina 8 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
7. DERIVATIE Derivatie Potential Ecologic Potential Ecologic - Potential POTOPU/ARGES Potopu/Arges- Bun Bun Ecologic Bun amonte desc. Arges (com.Petresti,sat Ionesti,1km, st.DJ 702G Ionesti- Potlogeni)
II. Stare ecologica/potenţial ecologic a/al corpurilor de apa tip lac Conform Metodologiei preliminare de evaluare globala a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă, evaluarea calităţii corpurilor de apa tip lac se realizează pe baza analizelor fizico-chimice, biologice, poluanţi specifici. Starea ecologica/potenţial ecologic a/al corpurilor de apa tip lac, stabilite pe baza analizelor efectuate in perioada ianuarie - septembrie 2015: Nr. Denumire corp Apa Denumire Potențial Potențial Potențial Potențial crt. lac de ecologic ecologic al ecologic ecologic acumulare al elementelor poluanți elementelor fizico - specifici biologice chimice generale 1. AC. VACARESTI Ac. Vacaresti Potential Potential Ecologic Potential Potential Ecologic Moderat Ecologic Bun Ecologic Moderat Moderat 2. AC. Zavoiu Orbului Ac. Zavoiu Potential Potential Ecologic - Potential Orbului Ecologic Bun Moderat Ecologic Moderat 3. CONTINUA : ILFOV : Bunget I - Potential Ecologic - Potential SALBA ACUMULARI Maxim Ecologic Maxim UDRESTI - ILFOVENI 4. CONTINUA:COLENTIN Buftea Potential Potential Ecologic - Potential A- INTRARE AC. Buciumeni Ecologic Moderat Ecologic GHIMPATI (COLACU) - Moderat Moderat CONFL. DAMBOVITA
III. Evaluarea stării chimice a apelor subterane: Evaluarea stării chimice a apelor subterane se realizează conform Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a apelor subterane, elaborata de INHGA, elaborata de INHGA, luând in considerare prevederile H.G. 53/2009 si Ord.621/2014. Pana la finele lunii septembrie 2015, pentru corpurile de apa subterana de pe raza judetului Dambovita,s-au efectuat analize la 1 foraj: Fierbinți -corpul de apa GWAG 08, la care nu s-au inregistrat depasiri (conform Ordinului 621/2014 si a Legii 53/2009).
Bazinul hidrografic Buzău – Ialomița: Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a furnizat următoarele date cu privire la calitatea apei în județul Dâmbovița (cele mai recente – anul 2014):
pagina 9 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Evaluarea stării ecologice râuri, județul Dâmbovița, 2014 Stare Poluanti ecologica/Potential specifici Tip ecologic Sistem Lungime Elemente Fizico Bazin Curs Apa Corp Apa Corp Tipologie chimice Poluanti Monitorizare Corp biologice Apa generale specifici pentru starea Evaluare integrata /potential ecologic IALOMITA Ialomita IALOMITA_IZV._AC. BOLBOCI Rauri Natural RO01 9 Buna Buna Foarte buna Buna IALOMITA_AC. BOLBOCI_CF. Foarte IALOMITA Ialomita Rauri Natural RO01 18 Buna Buna Buna IALOMICIOARA I buna IALOMITA_CF. IALOMICIOARA I_AC. IALOMITA Ialomita Rauri Natural RO01 17 Buna Buna Buna Buna PUCIOASA IALOMITA Ialomita IALOMITA_AC. PUCIOASA_PRIBOIU Rauri Natural RO05 8 Buna Buna Foarte buna Buna IALOMITA Ialomita IALOMITA_PRIBOIU_CF. IZVORU Rauri Natural RO05 42 Buna Moderata Foarte buna Buna IALOMITA Ialomita IALOMITA_CF. IZVORU_AC. DRIDU Rauri Natural RO10 115 Buna Buna Foarte buna Buna Foarte IALOMITA VULCANA VULCANA_SI_AFLUENTII Rauri Natural RO19 20 Buna Buna Buna buna SLANIC (Rogoz, IALOMITA SLANIC_OCNITA Rauri Natural RO19 30 Buna Moderata Foarte buna Moderata Resca) Foarte IALOMITA PROVITA PROVITA_SI_AFLUENTII Rauri Natural RO19 48 Buna Buna buna CRICOV_SULTAN_STRAMBUL_VALEA IALOMITA CRICOV Rauri Natural RO04 80 Buna Moderata Foarte buna Moderata URSULUI Puternic IALOMITA Snagov SNAGOV_CIAUR Rauri RO06 30 Bun Moderat Moderat modificat Puternic IALOMITA STICLARIE STICLARIE Rauri RO20 17 Moderat Moderat modificat DERIVATIE IALOMITA BILCIURESTI- DERIVATIE BILCIURESTI-GHIMPATI Rauri Artificial RO10 9,6 Bun Moderat - Moderat GHIMPATI IAZUL MORILOR IALOMITA IAZUL MORILOR TARGOVISTE Rauri Artificial RO05 5 - Bun - Bun TARGOVISTE
pagina 10 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Evaluarea stării ecologice lacuri de acumulare, județul Dambovita, 2014
Poluanti specifici Fizico Curs Sistem Tip Corp Lungime Elemente pentru Evaluare Bazin Corp Apa Tipologie chimice Apa Monitorizare Apa Corp biologice starea integrata generale potential ecologic ACUMULAREA Puternic IALOMITA Ialomita Lacuri ROLA14 2,0 Bun Bun Maxim Bun BOLBOCI modificat
ACUMULAREA Puternic IALOMITA Ialomita Lacuri ROLA10 2,0 Bun Bun Bun Bun PUCIOASA modificat
Starea chimica a corpurilor de apa subterane, județul Dâmbovița, 2014
Cod Număr foraje monitorizate Stare chimica Stare chimica Corp apa Număr total de foraje corp în județ finala inițiala Muntii Bucegi ROIL03 1 1 Buna Campia Gherghitei ROIL12 66 19 Buna Slaba Campia Vlasiei ROIL16 21 8 Buna Slaba
pagina 11 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
CALITATEA SOLULUI
La nivelul ţării există un Sistem Integrat de Monitoring al Solurilor din România (S.I.M.S.R), format din două subsisteme, respectiv Sistemul de Monitoring al Solurilor Agricole şi Sistemul de Monitoring al Solurilor Forestiere. Studiile în teren sunt realizate de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, în colaborare cu Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice teritoriale, cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Bucureşti și cu unitățile silvice teritoriale. Potrivit Articolului 13 din Ordinul 238/2011, ,, Studiile pedologice şi agrochimice şi informaţiile din Baza de date a sistemelor judeţene de monitorizare sol-teren, aflate la OSPA, reprezintă bun proprietate publică şi sunt accesibile contra cost persoanelor fizice şi juridice interesate, cu excepţia cazurilor reglementate potrivit prevederilor legale ”. A.P.M. Dâmboviţa realizează expertize chimice asupra calităţii solului funcţie de apariţia unor episoade de poluare accidentala, potrivit dotării tehnice a laboratorului propriu. De asemenea, în urma completării de către operatorii economici și autoritățile administrației publice locale, a chestionarelor din HG 1408/2007, în anul 2008 au fost identificate siturile contaminate din județ, care au fost incluse într-o bază de date. Astfel, au fost identificate 84 de situri contaminate, 77 aparținând S.C. OMV Petrom S.A. şi 7 autorităţilor administraţiei publice locale. Acest inventar a fost reactualizat în luna noiembrie 2013, fiind identificate: 79 situri contaminate/potențial contaminate din activităţi industriale și 1 sit remediat prin proiectul ”Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Amplasament fosta fabrică chimică (comuna Crângurile)”, proiect finanțat prin POS Mediu și recepționat în data de 12.11.2013. Conform H.G. nr.1408/2007, după identificarea preliminară şi aprobarea listei naţionale a siturilor contaminate, operatorii economici sau deţinătorii de terenuri vor fi notificaţi asupra necesităţii investigării şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate. Lucrările de investigare se vor executa de persoane fizice sau juridice care au competenţa în domeniul ştiinţelor geologice şi pedologice. Remedierea terenurilor contaminate se va face conform prevederilor HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.
GESTIUNE DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE
Situaţia lunară a cantităţilor de deşeuri generate colectate/valorificate/eliminate – septembrie 2015:
Cantitate ( tone) Stoc Denumire material (tone) stoc colectata valorificata eliminata
1. Deșeuri municipale 0.020 12409.796 0.000 12409.796 0.020 2. Sticla 31.204 0.000 0.000 0.000 31.204 PET 16.965 7.000 8.280 0.000 15.685 PE 529.486 639.032 562.299 0.000 606.219
pagina 12 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Cantitate ( tone) Stoc Denumire material (tone) stoc colectata valorificata eliminata
3. Materiale plastice (total) 570.501 646.032 570.579 0.000 645.954 4. Hârtie/carton 467.704 894.424 795.762 0.000 566.366 5. Acumulatori auto 15.873 9.902 19.438 0.000 6.337 6. Anvelope uzate 606.994 162.810 421.750 0.000 348.054 7. Deșeuri medicale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
EVOLUŢIA COLECTĂRII/VALORIFICĂRII DEŞEURILOR
Evoluţia lunară a colectării/valorificării deşeuri materiale plastice (tone), an 2015
1200
Total mat. Plastice (colectat) 1000
800 Total mat. Plastice (valorificat) tone 600
400
200
0 ian febr mar apr mai iunie iulie aug sept. oct. nov dec
Evoluţia lunară a colectării/valorificării deşeuri hârtie-carton (tone), an 2015
pagina 13 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
1000 900 800 700 600 tone 500 Hartie/carton (colectat)
400 Hartie/carton (valorificat) 300 200 100 0 ian febr mar apr mai iunie iulie aug sept. oct. nov dec
Evoluţia lunară a colectării/valorificării deşeuri acumulatori auto (tone), an 2015
30
tone 20 Acumulatori auto (colectat)
10 Acumulatori auto (valorificat)
0 ian febr mar apr mai iunie iulie aug sept. oct. nov dec
Evoluţia lunară a colectării/valorificării anvelopelor uzate (tone), an 2015
pagina 14 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
500
400
300 tone Total anvelope uzate (colectat) 200 Total anvelope uzate(valorificat)
100
0 ian febr mar apr mai iunie iulie aug sept. oct. nov dec
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII STAREA HABITATELOR NATURALE. ARII PROTEJATE
Principalele tipuri de habitate din judeţul Dâmboviţa sunt: Habitate de pajişti şi tufărişuri : ‹ în zona montană – pajişti alpine (la peste 2000 m); tufărişuri de jneapăn, ienupăr, smirdar şi pajişti subalpine;
Habitate de pădure : ‹ în zona montană: păduri de molid (în etajul superior); păduri amestecate de molid, brad şi fag; păduri montane de fag (în etajul inferior, la peste 1000 m); păşuni împădurite; ‹ în zona de deal: păduri de fag în alternanţă cu păduri de gorun; păduri gorun în amestec cu alte specii de foioase; ‹ în zona de câmpie: păduri de cer şi garniţă, păduri de stejar pedunculat; ‹ în luncile principalelor cursuri de apă Dâmboviţa, Ialomiţa, Argeş: păduri de esenţe moi (zăvoaie din anin alb, anin negru, plop şi salcie). Habitate de stâncării şi peşteri concentrate mai ales în masivele Bucegi şi Leaota: ‹ peşteri şi grote (Peştera Ialomiţei, Peştera Pusnicul, Peştera Urşilor, Peştera Rătei, Peştera Onicăi, etc.) ‹ pante stâncoase calcaroase, chei, lespezi calcaroase. Habitate de ape dulci : pâraie şi râuri de munte (Ialomiţa, Brătei, Rătei, Cocora, Horoaba, Laptici, Coteanu, Ialomicioara, alţi afluenţi ai Ialomiţei din zona muntoasă); pâraie şi râuri colinare (Ialomiţa şi afluenţii săi din zona colinară Valea Lupului, Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce, Slanic, etc; Dâmboviţa şi afluenţii săi: Râul Alb, Aninoasa; pâraie şi râuri de câmpie: Dâmboviţa, Argeş, Şuţa, Sabar, Potopu, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic, Colentina, Crevedia, Ialomiţa, Ilfov etc.; lacuri de baraj: Scropoasa, Bolboci, Pucioasa – în zona de deal şi de munte; acumulări pentru
pagina 15 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015 piscicultură: Bungetu, Priseaca, Butimanu, Crevedia, Colacu; heleştee şi păstrăvării: Nucet, Pucioasa. Habitate de mlaştini şi turbării: mlaştini eutrofe; mlaştini oligotrofe (turbării, în zona montană, ex. Tinovul Lăptici, care cantonează numeroase specii relicte, care s-au menţinut în aceste habitate încă din timpul glaciaţiunii). La habitatele menţionate mai sus se pot adăuga şi cele agricole . Situaţia ariilor naturale protejate şi a monumentelor naturii În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, în judeţul Dâmboviţa , zonele naturale protejate de interes naţional sunt: Parcul Natural Bucegi (sectorul dâmboviţean), situat în zona centrală şi sudică a Munţilor Bucegi şi 11 rezervaţii naturale, din care 10 sunt constituite în fond forestier, aflându-se pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni şi una (Izvoarele de la Corbii Ciungi) situată pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari . Pe teritoriul administrativ al comunelor Vişina şi Petreşti, în lunca Neajlovului se află Rezervaţia naturală de narcise, de interes naţional, inclusă în H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Dintre cele 12 rezervaţii naturale de interes naţional, ce ocupă o suprafaţă de 1595,53 ha, 9 sunt situate în perimetrul Parcului Natural Bucegi, având o suprafaţă de 1575,03 ha. Parcul Natural Bucegi figurează în Legea nr. 5/2000 cu o suprafaţă de 32.662 ha, pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova, Braşov. În anul 2007 a fost actualizat Planul de Management al Parcului Natural Bucegi în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care a fost aprobat HG 187 din 23 feb. 2011. În perioada de elaborare a Planului de Management, ca urmare a utilizării hărţilor amenajistice în format GIS, s-au înregistrat modificări ale suprafeţelor înregistrate anterior. Astfel, suprafaţa totală a Parcului Natural Bucegi este de 32.496,8 ha, din care în sectorul dâmboviţean de 16.634,5 ha. Din punct de vedere al categoriei de folosinţă 11.125 ha sunt în fond forestier şi 5.509,5 ha reprezintă pajişti, gol de munte şi alte categorii de folosinţă. Evidenţa suprafeţelor din punct de vedere al categoriei de folosinţă şi al formei de proprietate înregistrează modificări, pe măsura punerii în aplicare a legilor funciare. Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Bucegi sunt: 1. rezervaţia naturală mixtă Peştera – Cocora (Valea Horoabei – Cocora) 2. rezervaţia naturala botanica Poiana Crucii 3. rezervaţia naturala Valea Horoaba (Poiana Horoaba) 4. rezervaţia naturala mixta Orzea-Zănoaga 5. rezervaţia naturala mixta Zănoaga – Lucăcilă 6. rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului 7. rezervaţia naturală mixtă (speologică, geomorfologică) Peştera Rătei 8. rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici 9. rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoţilor
pagina 16 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Având în vedere marea diversitate geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanţă deosebită prin frumuseţea peisajului şi prin interesul ştiinţific (Peştera Ialomiţei, Peştera Ratei, Cheile Zănoagei, Cheile Urşilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline, etc.), precum şi prin marea diversitate biologică, masivul Bucegi merită statutul de zonă naturală protejată (parc natural) de interes naţional. Alte rezervaţii din judeţul Dâmboviţa: - rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Domnesc - rezervaţia naturală mixtă (floristică, faunistică) Izvoarele de la Corbii Ciungi - rezervaţia naturală de narcise din Valea Neajlovului Natura 2000 Natura 2000 reprezintă o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate formată din: Arii Speciale de Conservare pentru conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice, incluse în Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE) şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică pentru conservarea păsărilor sălbatice incluse în Directiva Păsări (Directiva 79/409/CEE). În judeţul Dâmboviţa a fost instituit regimul de arie naturală protejată pentru cinci situri de importanţă comunitară (SCI): Bucegi, Bucşani, Leaota, Lunca Mijlocie a Argeşului şi Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti şi o arie de protecţie specială avifaunistică (SPA), Lacurile de pe Valea Ilfovului. Formularele standard Natura 2000 au fost actualizate în octombrie 2011 şi sunt afișate pe site-ul MMAP (www.mmediu.ro), domeniul Protecția Naturii/Arii Naturale Protejate. Nr. Nume sit Judeţe Autor Suprafaţă crt. sit (ha) 1. ROSCI0013 Dâmboviţa I.N.C.D.D. 38.787 Bucegi Braşov Tulcea Prahova 2. ROSCI0014 Dâmboviţa Grupul de lucru 513 Bucşani Natura 2000 3. ROSCI0102 Dâmboviţa W.W.F. 1.393 Leaota Braşov Argeş 4. ROSCI0106 Dâmboviţa M.N.I.N.G.A. 3.614 Lunca Mijlocie a Argeşului Giurgiu Bucureşti 5. ROSCI0344 Dâmboviţa ICAS 4.313 Pădurile din Sudul Piemontului Cândeşti 6. ROSPA0124 Dâmboviţa SOR 597 Lacurile de pe Valea Ilfovului Managementul ariilor naturale protejate are ca scop menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin: conservarea biodiversităţii, utilizarea durabilă a componentelor ei, împărţirea echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor naturale. Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa sunt 13 arii naturale protejate de interes naţional dintre care 10 sunt atribuite în administrare/custodie şi 6 arii naturale protejate de interes comunitar dintre care 4 sunt atribuite în administrare/custodie. Situaţia acestora este următoarea:
pagina 17 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Contract/convenţie Aria naturală protejată Administrator/custode de administrare/custodie - Parcul Natura Bucegi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Contract de administrare intre - 9 rezervaţii naturale din prin Structura de Administrare a Regia Națională a Pădurilor PN Bucegi Parcului Natural Bucegi, Moroieni, str. (R.N.P.) și Administrația Parcului Principală nr. 71, Dâmboviţa Natural Bucegi (A.P.N.B.) nr.134 (R.N.P.) și 10542 (A.P.N.B.) din data de 19.11.2014 ROSCI0013 Administrator: Regia Naţională a Se suprapune Parcului Natural Bucegi Pădurilor - Romsilva prin Structura de Bucegi. Administrare a Parcului Natural Bucegi Contract de administrare intre Regia Națională a Pădurilor (R.N.P.) și Administrația Parcului Natural Bucegi (A.P.N.B.) nr.134 (R.N.P.) și 10542 (A.P.N.B.) din data de 19.11.2014 ROSCI0102 Fundaţia Conservation Carpathia Convenţia de custodie nr.247/ Leaota Şinca Nouă, nr.67B, jud.Braşov 14.04.2011 ROSCI0106 Agenţia Română de Consultanţă Convenţia de custodie Lunca Mijlocie a Argeşului Bucureşti Nr.289/28.11.2011 ROSCI0014 Agenţia Română de Consultanţă Convenţia de custodie Bucşani Bucureşti Nr. 355/08.07.2014 Pentru ariile naturale protejate de interes naţional sau comunitar care nu sunt atribuite în administrare/custodie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa a elaborat seturi de măsuri minime de conservare care urmează a fi aprobate de minister.
MEDIUL URBAN Evaluarea nivelului de intensitate al zgomotului Zgomotul constituie unul dintre factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: mijloace de transport, utilaje, oameni etc. Determinările de zgomot în diverse puncte din judeţ (străzi, scoli, parcuri, pieţe, parcări auto, spaţii comerciale, autogară, zona feroviară, incinte industriale etc.) evidenţiază expuneri ale populaţiei la zgomot în timpul zilei, generat în special de traficul pe şoselele aglomerate din interiorul localităţilor. Din motive tehnice, în luna septembrie nu s-au efectuat măsurători de zgomot.
pagina 18 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
Poluări accidentale Conform legislaţiei în vigoare, accidentul ecologic se defineşte ca fiind evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice. Instituția noastră a fost notificată pe parcursul lunii septembrie 2015, cu privire la următoarele incidente de mediu:
Agentul Factorii Modul de Suprafaţă Nr Localizarea poluator / Data/ora de mediu manifestarea al Măsuri luate afectată crt fenomenului cauza afectaţi fenomenului m.p./m.l. poluării Septembrie 2015 1. 14.09.2015/ traseu conductă țiței brut, cca Sol scurgere și oprit pompare țiței, 50 m.p., 09.20 pompare țiței Parc 400 l (350 l infiltrare țiței și scurs conductă, teren agricol, 1 Răscăieți - Parc 1 apă sărată și apă sărată izolat zonă pentru proprietate Fierbinți, la cca 50 l țiței)/ evitarea extinderii privată 1000m de Parc1 fisură poluării, executare Răscăieți, localitate accidentală a groapă de captare Răscăieți, jud. conductei fluid scurs și Dâmbovița vidanjarea acestuia; remediere conductă 2. 21.09.2015 Raul Neajlov, punct apă uzată/ apă poluare pârâu La SC Avicola Puntea de Greci, deversare de Neajlov Găești : oprirea localitate Petrești, apă uzata descărcării de ape jud. Dâmbovița insuficient uzate în rețeaua de epurata de la canalizare a orașului stația de Găești; prelevare epurare a SC probe de apă de către Avicola Laboratorul APM Gaesti in Dâmbovița; Analiza rețeaua de probelor recoltate de canalizare a APM a evidențiat orașului următoarele: pentru Găești, ceea apele uzate evacuate ce a de SC Compania de determinat Apă Târgoviște – depășirea Dâmbovița SA: capacității de depășirea valorilor epurare a limită pentru formele stației de azot și consumul orașului chimic de oxigen, Găești, explicabile prin administrată încărcarea în materie de către SC organică ridicată; Compania de pentru râul Neajlov: apă depășirea, în aval, a Dâmbovița – valorii limită pentru Târgoviște clasa a V-a de SA. calitate la
pagina 19 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Agentul Factorii Modul de Suprafaţă Nr Localizarea poluator / Data/ora de mediu manifestarea al Măsuri luate afectată crt fenomenului cauza afectaţi fenomenului m.p./m.l. poluării Depășirile indicatorii: amoniu, concentrațiil azotiți, fosfor total, or maxime oxidabilitate admise în (consum chimic de apa uzată oxigen), în evacuată s- corespondență cu au înregistrat poluanții la care se la indicatorii: înregistrează depășiri consum sau valori ridicate în chimic de cazul apei uzate oxigen, azot evacuate de la sursa amoniacal investigată (Stația de epurare a orașului Găești); rezultatele au fost comunicate Comisariatul Dâmbovița al GNM 3. 28.09.2015/ conductă Cartojani- Țiței/ Sol irizații de petrol aplicare materiale 500 m.p., 09.45 Ploiești , la cca 300 coroziune la suprafața bioabsorbante; teren agricol, m de DN71 solului prelevare probe de proprietate Târgoviște – apă de la reclamant privată București, sat (apă potabilă, sursă Bâldana, comuna proprie) de către Tărtășești, jud. Laboratorul APM Dâmbovița Dâmbovița; rezultatele nu au evidențiat contaminarea acesteia cu produs petrolier 4. 28.09.2015 sat Brosteni, Apă uzată apă, faună Mortalitate prelevare probe de comuna Vișina, jud. piscicolă apă de către Dâmbovița Laboratorul APM Dâmbovița; Analiza de laborator a probelor prelevate de către APM a evidențiat următoarele: pentru apele uzate evacuate de SC Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița SA: o scădere a valorilor obținute în această sesiune de recoltare, comparativ cu rezultatele din sesiunea anterioară (recoltare în data de 23.09.2015), dar menținându-se ridicate la amoniu; pentru râul Neajlov: depășirea, în aval, a valorii limită pentru clasa a V-a de calitate la indicatorii: amoniu, fosfor total; încadrare în clasa a
pagina 20 / 21 Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa în luna septembrie 2015
Agentul Factorii Modul de Suprafaţă Nr Localizarea poluator / Data/ora de mediu manifestarea al Măsuri luate afectată crt fenomenului cauza afectaţi fenomenului m.p./m.l. poluării IV-a de calitate pentru indicatorul oxidabilitate (consum chimic de oxigen). Rezultatele au fost comunicate Comisariatului Județean al GNM.
pagina 21 / 21