Schema Cu Riscurile Teritoriale Din Zona De Competenţă a Inspectoratului Pentru Situaţii De Urgenţă „Basarab I” Al Judeţului Dâmboviţa
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ROMÂNIA NESECRET MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Exemplar unic DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ . INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Nr. 78247/OP ”BASARAB I” AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA Târgoviște, 17/12/2019 PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ URGENŢĂ „BASARAB I” AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA PREFECTUL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA INSPECTOR ŞEF Jr. JÎJÎIE ANTONEL Colonel PĂUN MIHĂIȚĂ SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I” AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA - 2019 - Pg. 1 / 60 NESECRET Târgovişte, șoseaua Găeşti nr.9, Dâmboviţa, 130087, Tel: 0245611212; 0245611218, Fax: 0245634020, Web: www.isudb.ro, E-mail: [email protected] NESECRET CUPRINS 1. SCOP ŞI OBIECTIVE 4 2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 4 2.1. Aspecte administrative 4 2.2. Aşezare geografică şi relief 5 Forme de relief, specificităţi, influenţe 5 Munţii Bucegi 5 Dealurile 6 Câmpiile 6 Caracteristicile pedologice ale solului 6 2.3. Caracteristici climatice 7 Regim climatic, specificităţi, influenţe 7 Regimul precipitaţiilor 7 Temperaturi – lunar şi anual 8 Fenomene meteorologice extreme/periculoase 8 2.4. Reţea hidrografică 8 Râul Ialomița 8 Râul Argeș 8 Debite medii multianuale 9 2.5. Populaţie 9 2.6. Căi de transport 10 Rutiere 10 Feroviare 10 Aeriene 10 Reţele de conducte/linii magistrale 11 2.7. Dezvoltare economică 11 Zone industrializate / ramuri 11 Depozite 12 Depozite deşeuri periculoase 12 Exploatări petroliere/miniere 12 Agricultura 12 Creşterea animalelor 13 Sectorul serviciilor 13 Comerțul 13 Turismul 13 Resursele naturale 14 2.8. Infrastructuri locale 15 Instituţii publice 15 Reţeaua sanitară 15 2.9. Specific regional 15 NESECRET Pg. 2 / 60 NESECRET 3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 16 3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă. 16 3.1.1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE. 20 FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE. 20 Inundaţii 20 Furtunile, tornadele, vijeliile 22 Seceta 23 Îngheţul 23 Incendii de pădure 25 Avalanşe 27 Fenomene distructive de origine geologică 28 3.1.2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 34 A. Industriale 34 B. De transport şi depozitare produse periculoase 38 C. Transporturi 39 Transportul rutier 39 Transportul feroviar 40 Transportul prin reţele magistrale 41 D. Riscuri nucleare 41 E. Riscuri de poluare a apelor 42 F. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări 42 G. Eşecul utilităţilor publice 43 I. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos 43 J. Muniţie neexplodată 43 3.1.3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE 44 3.1.4. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU 45 3.1.5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE 47 3.2. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice 48 Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specific 48 Clasificarea operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice 50 Clasificarea instituţiilor publice din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice 53 3.3. Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic, tehnologic etc.) 53 3.4. Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc 58 4. ANEXE 60 NESECRET Pg. 3 / 60 NESECRET 1. SCOP ŞI OBIECTIVE Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ teritoriale”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice, în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu. În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental, schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: . Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de risc generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; . Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; . Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; . Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; . Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; . Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; . Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; . Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; . Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. 2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative Limitele administrative ale judeţului însumează 360 km. Județul Dâmbovița se învecinează la vest cu judeţul Argeş pe o distanţă de 139 km, la est cu judeţul Prahova pe o distanţă de 120 km, la sud-est cu judeţul Ilfov pe o distanţă de 20 km, la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman pe o distanţă de 36 km, respectiv o distanţă de 30 km şi la nord cu judeţul Braşov pe o distanţă de 15 km. La 31 decembrie 2017 judeţul Dâmboviţa avea în componenţă 7 oraşe (din care 2 municipii) şi 82 comune (cu 353 sate). Reşedinţa judeţului este municipiul Târgovişte care avea 92548 de locuitori la 1 iulie 2017. Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale când, între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice. NESECRET Pg. 4 / 60 NESECRET 2.2. Aşezare geografică şi relief Cu o suprafaţă de 4056 kmp, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţele ţării. Din această suprafaţă 61,1% este reprezentată de terenurile agricole (70,7% arabil, 17,2% păşuni, 8,1% fâneţe, 3,9% livezi şi pepiniere pomicole şi 0,1% vii şi pepiniere viticole), 29,9% păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 9,0% alte terenuri. Puncte extreme Vecinii Longitudine estică Latitudine nordică (localitatea) Nord Vârful Omul Judeţul Braşov 25º 27´ 40º 27´ Sud Comuna Şelaru Judeţele Giurgiu, Ilfov şi Teleorman 25º 20´ 44º 25´ Est Comuna Crevedia Judeţul Ilfov 25º 54´ 44º 44´ Vest Comuna Cândeşti Judeţul Argeş 25º 10´ 44º 05´ Forme de relief, specificităţi, influenţe Județul Dâmbovița are o reprezentare variată a reliefului, dispus în trei mari trepte care se succed de la nord la sud. Diferenţa de nivel dintre vârful Omu, al cincilea vârf ca înălţime din ţară (altitudinea maximă 2505 m) şi câmpia joasă de divagare, Câmpia Titu, comuna Poiana (altitudinea minima 128,9 m) este de 2376,1 m. Treptele de relief sunt alcătuite din munţi (9%), dealuri (41%) şi câmpii (50%). Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fizico - geografici, care au participat activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv, fiind alcătuit din şisturi cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului este data de fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială, care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul Cândeşti constituie o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate