Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

2021-

2027

Strategia de dezvoltare a

orasului Borsa-Maramures

UAT BORSA, JUD.

MARAMURES

1

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Datele de contact ale autorităţii locale: Orasul Borsa Str. Floare de Colt nr. 1A, Cod 435200, Borsa, jud. Maramureş Tel: 0262/342322 Fax: 0262/342864 Web: http://www.primariaborsamm.ro/

2

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

CUPRINS

1. CONTEXT EUROPEAN 2. SCURTA PREZENTARE A REGIUNII NORD-VEST 2.1 Localizare geografica 2.2 Cadrul natural 2.3 Structura socio-demografica a populatiei 2.4 Infrastructura de transport 2.5 Economia regiunii 2.6 Turismul 2.7 Agricultura şi dezvoltare rurală 3. SCURTA PREZENTARE A JUDETULUI MARAMURES 3.1 Localizare geografica 3.2 Cadrul natural 3.3 Structura socio-demografica a populatiei 3.4 Infrastructura 3.5 Economia judetului 3.6 Turismul 3.7 Agricultura 4. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA 4.1 Prezentarea generala a orasului 4.2 Populatia si forta de munca 4.3 Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala 4.4 Infrastructura de transport 4.5 Activitatea economica 4.6 Protectia mediului inconjurator 5. ANALIZA SWOT A ORASULUI BORSA 5.1 Delimitare conceptuala 5.2 Domenii de analiza 5.3 Concluzii 6. CONSULTAREA PUBLICA A COMUNITATII 6.1 Procesul de consultare publica 6.2 Observatii si concluzii in urma consultarii publice 7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA 7.1 Obiectiv general 7.2 Planul de actiune 7.3 Proiecte 7.4 Contribuţia la obiectivele orizontale

3

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

1. CONTEXT EUROPEAN

1.Conceptul strategic

Conceptul strategic european pentru cresterea calitatii vieti cetatenilor este smart city (orasul inteligent).Acest concept defineste orasul inteligent „ca o comunitate in care retelele si serviciile traditionale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale si de comunicatii,in beneficiul cetateniilor si mediului de afaceri”.La baza orasului inteligent stau sase paliere:mobilitate inteligenta,locuire inteligenta,economie inteligenta,cetateni inteligenti,guvernanta inteligenta si mediu inteligent.Accentul in cadrul strategiei europene in perioada 2021-2027 se pune pe componenta de smart city,alocarea fiind de 35% din FEDR.

2. SCURTA PREZENTARE A REGIUNII NORD-VEST

2.1 Localizare geografică

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României. Regiunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv pe locul 29 între cele 273 regiuni ale UE.

4

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Figura 1. Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest este formată din şase judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În 2011, regiunea cuprindea 446 unităţi administrativ-teritoriale (nivel LAU-2 conform NUTS, respectiv Nivel 2 conform SIRUTA), din care 403 comune, 15 municipii şi 28 oraşe. Se înregistrează în regiune un număr de 1911 localităţi, din care 1800 sunt sate şi 111 localităţi în componenţa municipiilor sau oraşelor. Din situaţia prezentată pe judeţe se remarcă faptul că cele mai multe oraşe şi municipii se găsesc în judeţul Maramureş, iar cele mai multe localităţi în judeţul Bihor.

2.2 Cadrul natural Din punct de vedere a reliefului suprafaţa este ocupată în proporţie de 28% de munţi, 30% de dealuri şi 42% de câmpii şi văi. Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate, cu mici diferenţe între zonele de munte, cele de câmpie şi deluroase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4oC, repartiţia precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550 mm în zonele joase şi maxime de 1.500 mm în zona montană. Persistenţa stratului de zăpadă însumează 85 de zile în zonele joase şi 170 de zile în zona montană.

2.3 Structura socio-demografică a populaţiei Populatia regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2019 este de 2.703.742 locuitori, situandu-se pe locul 3 intre regiunile Romaniei. Procentual, populatia regiunii reprezinta 12,7% din populatia Romaniei (21.267.165 de locuitori). Peste 25% din populaţia regiunii se regăseşte în judeţul Cluj, în timp ce în judeţul Sălaj se înregistrează 9% din total.

5

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Dinamica populatiei

9%

22% Bihor 13% Bistrita Nasaud

Cluj

12% Maramures

19% Satu Mare

Salaj

25%

Figura 2. Dinamica populatiei

Densitatea populaţiei la nivel regional în 2019 era de 76,1 loc/km2, judeţul cu cea mai mică densitate fiind Bistriţa-Năsăud (53,5 loc/km2), în timp ce densitatea cea mai mare se înregistra în judeţul Cluj (103,6 loc/km2). Pe medii de rezidenţă, densitatea medie a populaţiei în mediul rural este de 50,9 loc/km2, iar în mediul urban de 353,2 loc/km2. Judeţul Cluj prezintă cea mai mare densitate în mediul urban, în timp ce judeţul Maramureş are cea mai mare densitate în mediul rural.

2.4 Infrastructura de transport Pe teritoriul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu trece nici unul din culoarele iniţiale paneuropene IV (Berlin - Praga - Budapest - Arad - Constanţa - Istanbul), V (Venice - Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - Budapest - Uzhhorod - Lviv - Kiev) şi IX (Helsinki - Vyborg - St. Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Ljubashevka - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad – Alexandroupolis). Proiectul Uniunii Europene TEN-T a definit ulterior 30 de axe prioritare21, dintre care axele 7 – rutieră şi 22 – feroviară sunt cele care ar putea să racordeze regiunea în mod corespunzător la reţelele europene de transport cu menţiunea că din reţeaua centrală de transport paneuropean doar axa feroviară 22 traversează teritoriul regiunii. Accesibilitatea insuficientă este suplinită temporar prin patru aeroporturi (din care trei sunt în reţeaua globală TEN-T) care necesită investiţii semnificative pentru operare. Infrastructura rutieră

6

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea – Cluj - Brasov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca -Dej, E81 – dinspre Satu Mare – Zalău - Cluj-Napoca – Braşov - Bucureşti, E79 – Oradea - Deva, E671 – Oradea – Arad - Timişoara, E58 – Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa - Baia Mare - Vatra Dornei. Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest. O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, în anul 2019, lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.494 km, respectiv 14,9% din totalul drumurilor la nivel naţional. Regiunea Nord-Vest nu dispune de o retea de drumuri rapide si autostrazi. Doar o parte (52 km) din autostrada Transilvania (Bors-Oradea-Zalau-Cluj Napoca- Turda-Brasov) este executata si este deschisa pentru circulatie.

Infrastructura feroviară Infrastructura feroviară este în cea mai mare suferinţă, la acest capitol existând diferenţe mari chiar faţă de starea infrastructurii la nivel naţional (care este precară) în ciuda faptului ca prin regiune trece un coridor feroviar. Lungimea reţelei feroviare în anul 2019 atinge 1.668 km, din care 312 km sunt linii electrificate (18,7%), iar 244 km sunt linii duble (14,6%) ambele cifre fiind mai mici decât cele din 2005. În ce priveşte reţeaua feroviară, a fost iniţiat un program de modernizare a gărilor. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,8% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al României cu Vestul european.

Infrastructura aeriană Regiunea dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni europene însă acest lucru se datorează mobilităţii reduse intraregionale. De exemplu timpul necesar pentru parcurgerea unei distanţe de aproximativ 150 km (cum sunt distantele dintre Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrita) variaza intre 2.5 si 3 ore. În regiune există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare, dintre care primele trei sunt cuprinse în reţeaua TEN-T globală.Traficul aerian a crescut iar Aeroportul International Cluj-Napoca preia peste 90% din traficul total de pasageri.

7

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile a fost de 10.458,7 km în regiune în anul 2019, reprezentând 15,8% din reţeaua naţională. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din regiunea Nord-Vest a fost de 3.637,4 km în anul 2019, reprezentând 15,72% din reţeaua naţională. În perioada 2013-2019, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare s-a extins la nivel regional cu 41,50%, superior mediei naţionale de 27,49%. Pe plan regional cea mai mică creştere a fost în judeţul Bihor, unde lungimea totală a conductelor simple a crescut cu 26,20%, iar cea mai mare în judeţul Sălaj cu 67,22%.

Alimentarea cu gaze naturale În 2019, numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale din regiunea Nord-Vest a fost de 139 (cu 27% peste nivelul din anul 2013), din care 31 localităţi în mediul urban. Procentual, în regiunea Nord-Vest se regăsesc aproximativ 16% din totalul localităţilor alimentate cu gaze naturale la nivel naţional. La nivel regional, în mediul urban, 72% din oraşe şi municipii erau alimentate cu gaze naturale, sub media naţională de 75%. În mediul rural însă procentul de 27% este superior celui naţional de 22%. Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale a fost de 5.550 km în 2019, reprezentând 15,6% din reţeaua naţională. Volumul gazelor naturale distribuite în regiune s-a ridicat 783.176 mii m3, un consum relativ redus faţă de celelalte regiuni, reprezentând puţin peste 8% din gazele naturale distribuite la nivel naţional.

Alimentarea cu energie electrică Conform Electrica Distribuţie Transilvania Nord, operatorul principal de distribuţie energie electrică, al regiunii, în 2019, energia electrică distribuită în regiune a fost de 4.391.478 MWh (faţă de 4.238.081 MWh în anul 2013), la un număr de 1.118.940 consumatori, clienţi ai furnizorilor de energie electrică licenţiaţi de ANRE. Cel mai important furnizor de energie electrică din zona Transilvania Nord este SC FFEE Transilvania Nord SA, care acoperă toate judeţele regiunii, structura clienţilor fiind următoarea: 7% agenţi economici şi 93% consumatori casnici. Pe judeţe, datele indică judeţul Cluj cu cel mai mare număr de consumatori, cu un procent de 29% din total consumatori deserviţi. Cel mai mic număr de consumatori se înregistrează în judeţul Sălaj, reprezentând doar 9% din total consumatori deserviţi.

8

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

2.5 Economia regiunii Specific regiunii Nord-Vest sunt unităţile locale active din următoarele domenii, care plasează regiunea pe primul loc la nivel naţional: • Industria extractivă, în special cele din „extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase” şi din „extracţia pietrişului şi nisipului”, • Industria alimentară („fabricarea sucurilor de fructe şi legume”, „fabricarea pâinii”, „fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor dietetice”, „fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă” şi „distilarea, rafinarea băuturilor alcoolice”), • Industria de pielărie şi încălţăminte („fabricarea încălţămintei”), • Industria mobilei („fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine”), • Industria de produse din minerale nemetalice („fabricarea produselor din beton pentru construcţii”, „fabricarea mortarului”, „fabricarea de produse abrazive”), • Industria metalurgică, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal („fabricarea de construcţii metalice obţinute prin deformare plastică”, „fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice”, „fabricarea articolelor din fire metalice”), • Transporturi rutiere de mărfuri.

Analiza detaliată a distribuţiei firmelor pe sectoare în judeţele regiunii contribuie la identificarea discrepanţelor intra-regionale; în acest sens, sunt evidente următoarele aspecte: ✓ toate sectoarele de activitate din regiune se concentrează în proporţie de peste 50% în judeţele Cluj şi Bihor, în afară de cel agricol; astfel, în aceste judeţe se regăsesc 66,7% din firmele care activează în sectorul terţiar, peste jumătate din firmele din sectorul industrial (Cluj 30% şi Bihor 22,2%), din sectorul Hoteluri si restaurante şi din Construcţii ✓ aproape jumătate din firmele din sectorul agricol al regiunii se regăsesc în judeţele Bihor (30,35% din firmele din sector) şi Satu Mare (18,8% din firmele din sector), cele mai puţine fiind în judeţul Sălaj (8,4%) ✓ în Judeţul Cluj se remarcă o concentrare semnificativă a sectoarelor: ITC (cu 56,7% din totalul firmelor de profil din regiune şi 5% din totalul firmelor din judeţ), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (cu 48% din totalul firmelor de profil din regiune şi 13% din totalul firmelor din judeţ), Activităţi de spectacole, culturale şi recreative (cu 47%) şi Tranzacţii imobiliare (cu 47%)

9

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

2.6 Turismul Potenţialul turistic al cadrului natural Din componenta naturală al potenţialului turistic al regiunii se detaşează următoarele categorii: potenţialul turistic al reliefului, parcuri naturale şi arii protejate, respectiv potenţialul turistic al resurselor hidrografice (inclusiv hidrominerale şi termale). Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, evidenţiindu-se aici mai ales Munţii Carpaţi. În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilau-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovalistei. Posagii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi). Tot în Munţii Apuseni întâlnim gheţari fosili, precum Avenul Borţig sau gheţarul Focul Viu, în timp ce în Munţii Rodnei se găsesc cele mai vizibile urme ale gheţarilor cuaternari, care au lăsat în urmă nenumărate circuri glaciare, cum ar fi: Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor şi Puzdrele. În Munţii Apuseni (pe teritoriul Regiunii Nord-Vest), există extrem de multe de peşteri şi avene. Din punct de vedere peisagistic, cele mai importante peşteri din perimetru sunt Peştera din Valea Rea, Piatra Altarului, Micula, Pojarul Poliţei, din punct de vedere paleontologic - Peştera Urşilor şi Onceasa, iar din punct de vedere arheologic – Peştera Vârtop şi Peştera Rece. O atracţie specială din Regiunea Nord-Vest o reprezintă vulcanii noroioşi de la Monor, judeţul Bistriţa-Năsăud. Nordul Transilvaniei adăposteşte unele dintre cele mai frumoase parcuri naţionale şi rezervaţii din România. Cu o floră şi o faună variată şi structuri ale reliefului unice în România, aceste parcuri propun şi numeroase trasee turistice pentru iubitorii muntelui: Parcul Naţional Munţii Rodnei – cel mai mare parc din regiune, Parcul Naţional Apuseni – parcul peşterilor lui Emil Racoviţă, Parcul Naţional Munţii Maramureşului – parcul izvoarelor.

Potenţialul turistic antropic Potenţialul turistic antropic, ca varietate şi valoare, se leagă direct de îndelungata evoluţie a civilizaţiei umane, cât şi de interferenţele culturale ale mozaicului etnic specific Transilvaniei. Drept urmare, se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în regiune: • vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale); • obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri, cimitire); • monumente; • baraje şi lacuri de acumulare;

10

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• obiective culturale (muzee, case memoriale); • obiective şi manifestări etnografice; • regiuni cu civilizaţie şi cultură tradiţională românească, reprezentate de “ţări” şi ţinuturi: Ţara Oaşului, Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Năsăudului, Ţara Moţilor, Ţara Beiuşului, Ţara Silvaniei sau ţinuturile Codrului sau al Bârgaielor. Renumite sunt bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj; Lista monumentelor istorice pentru regiunea Nord-Vest totalizează un număr de 4.017 imobile de patrimoniu, în anul 2019, cu menţiunea că zonele centrale urbane cu valoare arhitecturală deosebită sunt definite ca „arie de rezervaţie arhitecturală” (conform Planului Urbanistic General - PUG) iar în lista respectivă, acestea au rezervate doar un număr de ordine, cu denumirea „ansamblu urban” – în care intră o serie întreagă de imobile din zona de rezervaţie. 995 dintre edificii sunt monumente recunoscute ca fiind de interes naţional. În regiunea Nord-Vest singurele obiective înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO se află în judeţul Maramureş şi sunt după după cum urmează: • Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică”, com. Bârsana, sat Bârsana • Biserica ,,Sfântul Nicolae” com. Budeşti, sat Budeşti • Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Deseşti, sat Deseşti • Biserica ,,Naşterea Maicii Domnului”, com. Ieud, sat Ieud Deal. • Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva”, com. Poienile Izei, sat Poienile Izei • Biserica ,,Sfinţii Arhangheli” com. Siseşti, sat Surdesti • Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, com. Siseşti, sat Plopiş • Biserica ,,Sfinţii Arhangheli”, oraş Târgu Lăpuş, sat Rogoz În regiune au fost identificate 163 de UAT-uri cu concentrare mare de resurse şi 36 cu concentrare foarte mare de resurse naturale şi / sau antropice

Judeţ UAT cu concentrare UAT cu concentrare mare de resurse foarte mare de resurse Bihor 28 6 Bistriţa-Năsăud 31 10 Cluj 27 2 Maramureş 48 15 Satu Mare 12 2 Sălaj 17 1

11

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Total 163 36

Tabel 1. Distribuţia UAT-urilor cu concentrare mare/foarte mare de resurse naturale/antropice

Tipuri şi forme de turism practicate În Regiunea Nord-Vest sunt 14 staţiuni turistice atestate, dintre care de interes naţional sunt Băile Felix, judeţul Bihor şi Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. Staţiuni turistice de interes local se regăsesc în judeţul Bihor (1 Mai, Stâna de Vale, Tinca), judeţul Cluj (Băile Turda, Băile Băiţa, Zona Fântânele, Zona Muntele Băişorii), judeţul Maramureş (Borşa, Ocna Şugatag, Baia Sprie, Vişeu), judeţul Satu Mare (Tăşnad). Dintre acestea, 8 pot fi considerate cu specific balnear: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag (Maramureş), Tăşnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor este declarată staţiune balneo-climaterică în Regiunea Nord-Vest. Trebuie subliniat aici că potenţialul apelor termale, sărate şi minerale din regiune este departe de a fi valorificat neexistând resurse financiare pentru explorarea şi studiul efectelor curative ale acestora în condiţiile în care specialiştii apreciază ca regiunea Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa. Mai mult există şi tradiţie şi branduri cu notorietate internaţională (ex. Gerovital sau Aslavital produse de Farmec S.A Cluj) care exploatează proprităţile curative ale apei, nămolurilor, argilei, etc dintre resursele regiunii. Staţiunile turistice atestate în regiune cu specific de agrement montan sunt: • Borşa - judeţul Maramureş • Stâna de Vale - judeţul Bihor • Fântânele - judeţul Cluj • Muntele Băişoara - judeţul Cluj. Din sfera largă a ecoturismului fac parte turismul de drumeţie, alpinismul, speoturismul, precum şi turismul extrem montan. În conformitate cu Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, editată de Ministerul Turismului în septembrie 2009, în Regiunea Nord- Vest există resurse turistice deosebit de importante în ecoturism în ariile majore protejate din Munţii Maramureşului şi din Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei. • Speoturismul: cu nenumăratele peşteri unicat, Transilvania de Nord atrage doritorii de speoturism mai ales în zona Munţilor Apuseni; una dintre cele mai cunoscute – de ex. Peştera Urşilor, are 200.000 de vizitatori pe an.

12

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• Alpinismul: traseele de alpinism sunt mai puţin spectaculoase decât în alte părţi, dar cel puţin Cheile Turzii din judeţul Cluj merită menţionate. • Rafting pe râurile Bistriţa şi Crişul Repede. • Mountainbiking.

Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turism cultural, datorită marilor oraşe şi bogăţiei de monumente istorice. Cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt: castrele romane (Castrul Roman de la Porolissum, Castru şi Vicus Militar, Castrul Bologa, Castrul Romita), cetăţile medievale (Dăbâca, Bonţida, Ardud), castelele (Wesselenyi, Jibou, Karolyi în Carei, Csaky în Almaşu), aşezările fortificate din Şimleul Silvaniei, oraşele-târguri istorice (Gherla, Crasna). O mare parte din bisericile fortificate şi castelele regiunii sunt în paragină şi le lipseşte infrastructura de acces şi funcţionalităţile necesare introducerii în circuitul turistic. Mai au potenţial centrele urbane istorice, care conservă o suită de stiluri arhitecturale (gotice, baroce). Turiştii apreciază de asemenea etnografia, folclorul, arta populară şi tradiţională care conferă specificitate regiunii: • Olăritul (Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Cristioru de Jos; ceramică roşie - Crişul Repede, Vadu Crişului; ceramică albă - Săcel, Baia Sprie) • Prelucrarea textilelor (Chişcău, Pietroasa, Remetea-Beiuş, Bratca, Borod-Crisul Repede), Săpânţa, Târgu Lăpuş) • Sculptarea lăzilor de zestre din lemn (Budureasa, Ciumarna şi judeţul Sălaj) • Prelucrarea papurii şi împletitul de nuiele (Borş, Otomani, Salonta, Crişul Repede şi Barcău- Crasna) • Încondeierea ouălor (Drăgoteni, Remetea, Beiuş). În concluzie, putem afirma că Regiunea Nord-Vest are un potenţial ridicat şi diversificat pentru turism – balnear, cultural (datorită marilor oraşe şi datorită bogăţiei de monumente istorice), montan, rural, religios (regiunea este impregnată de tradiţii religioase), sportiv şi de agrement, de afaceri etc., un număr mare de localităţi din regiune având potenţial turistic acreditat.

13

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

2.7 Agricultură şi dezvoltare rurală Structura terenurilor agricole Teritoriul Regiunii Nord-Vest este de 3.416.046 ha, iar terenul agricol acoperă 2.070.817 ha, 60,6% din suprafaţa totală a regiunii. Judeţul care deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole este Bihor (23,6%), în timp ce judeţul Sălaj deţine doar 11,5%. Ponderea teren arabil/păşune şi fâneţe în Regiunea Nord-Vest este diferită faţă de media naţională: în timp ce în media pe ţară 64,1% a suprafeţei agricole utilizate este teren arabil, în Regiunea Nord-Vest ponderea terenului arabil este de doar 49,4%. Regiunea Nord-Vest în anul 2019 deţinea 615.641 de hectare de păşune (locul II pe ţară), respectiv 387.444 de hectare de fâneţe (locul II), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic. În ceea ce priveşte producţia agricolă regională, aceasta a reprezentat, în anul 2019, 12,67% din valoarea producţiei agricole totale.

3. SCURTA PREZENTARE A JUDETULUI MARAMURES

3.1 Localizare geografica

Judetul Maramures este situat in Nord-Vestul Romaniei, in partea de nord a Transilvaniei, strajuit de muntii Oas, Gutai, Tibles si ai Maramuresului, la o distanta de aprox. 500 km de Bucuresti, capitala tarii si se incadreaza intre urmatoarele coordonate:

- Meridianele 22○52’30” si 25○07’30” longitudine estica - Paralele 47○20’00” si 48○00’15” latitudine nordica

Figura 3. Localizarea geografică a Judetului Maramures

14

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Se invecineaza la est cu județul Suceava, la sud cu judetele Bistrita Nasaud, Cluj și Sălaj, la vest cu judetul Satu-Mare, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, pe o lungime de 154 km, din care raul Tisa reprezinta aprox. 40% (62 km) si are o suprafata de 6.304 kmp fiind pe locul 15 ca suprafaţă între judeţele ţării.

3.2 Cadrul natural

Din punct de vedere a formelor de relief, 43% din suprafaţa totală o constituie zona de munte (M-ţii Rodnei, Gutâi, Ţibleş, Maramureşului), 30% dealuri, podişuri, piemonturi, 27% depresiuni cu lunci şi terase (Depresiunea Maramureş, Câmpia Someşului). Principalele trepte de relief se desfasoara intre 2303 m altitudine maxima (Vf. Pietrosu Rodnei) si 120 m altitudine minima (Lunca Somesului, in dreptul localitatii Seini).

• Regiunea montana cuprinde culmi si depresiuni ce apartin Carpatilor Orientali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidentiaza în: o Muntii Rodnei-2000m în sud-est cu înaltimi peste 2000m (Vf. Pietrosu- 2303m, Vf. Pusdrele - 2189m, Vf. Galatiu - 2048m) o Muntii Maramuresului, în nord cu înaltimi maxime în: Farcau-1957m, Pop Ivan -1937m, Toroioaga - 1930 m. • Depresiunea Maramures-cuprinde cca. 13% din suprafata judetului si are un nivel colinar general cuprins intre 750 – 800m in care vaile raurilor Mara, Iza si Viseu au taiat bazinele depresionare la nivelul unor terase: Viseu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomiresti, Borsa

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Maramures se încadreaza în sectorul de clima continental-moderat si cel cu clima de munte, având ca specific clima aspraa si umeda, Maramuresul fiind socotit ca una dintre cele mai ploioase regiuni ale tarii (aproape 1200mm precipitati anual). Temperatura lunii celei mai calde este sub 18°, iar a celei mai reci e cuprinsa între –3 si –7°. Iarna de altfel e mai lunga cu cel putin o luna decât în Sud si foarte bogata în zapada. Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii protejate, după cum urmează: ✓ 3 rezervaţii ştiinţifice;

15

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

✓ 1 parc naţional - Parcul National Munţii Rodnei, care este, de asemenea, rezervaţie a biosferei UNESCO, având suprafaţa de 47.177 ha, din care 8.020 ha sunt incluse în teritoriul administrativ al judeţului Maramureş; ✓ 17 monumente ale naturii; ✓ 13 rezervaţii naturale; ✓ 1 parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului, cu o suprafaţa de 133.354 ha; ✓ 3 arii protejate de interes local.

3.3 Structura socio-demografica a populatiei Din datele Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 2019 a rezultat o populatie stabila de 478.659 locuitori. Densitatea populatiei la 1 iulie 2019 era de 80,5 loc/kmp in scadere fata de anul 2013 cand se inregistra 81,0 loc/kmp.

3.4 Infrastructura

Accesul rutier: • dinspre judeţul Suceava: DN 18: Iacobeni - Cârlibaba - Borşa - Sighetu Marmaţiei - Baia Mare; • dinspre judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj: DN 17C: Salva Năsăud – Sângeorz Băi – Romuli – Moisei; • dinspre judeţele Sălaj şi Satu Mare: DN 1C (E58): Uzhhorod - Mukacheve – Livada - Baia Mare – Gildau – Dej - Beclean – Suceava.

Acces feroviar. Baia mare este conectată direct, prin intermediul căilor ferate, atât de Satu Mare şi de alte puncte feroviare ale regiunii, cât şi de regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest. Accesul aerian se realizează prin intermediul Aeroportului Internaţional Baia Mare. In 2015 drumurile publice din judetul Maramures insumau un numar de 1852 km, astfel: - drumuri europene: 67 km - drumuri nationale: 365 km - drumuri judetene: 1420 km

16

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

3.5 Economia judetului

Judetul Maramures a fost cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza fiind pentru o lunga perioada de timp, exploatarea si prelucrarea minereurilor neferoase. La 1 ianuarie 2007, toate unitatile de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase au încetat activitatea. SC Romplumb SA Baia Mare, unitate metalurgicade obtinere a plumbului decuprat a obtinut în anul 2011 autorizatia integrata de mediu, dar a sistat activitatea în luna ianuarie 2012 urmare a neîncadrarii în valorile limita la emisie pentru poluantii atmosferici caracteristici. SC Cuprom SA Bucuresti – Sucursala Baia Mare, cealalta unitate metalurgica din zona, cu profil de obtinere a cuprului din produse secundare, a încetat definitiv activitatea în octombrie 2008, din motive economice. În acest context, economia judetului este reprezentata în general de exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si de agricultura(în special zootehnie) si turism. In anul 2019,produsul intern brut, grupat pe principalele 4 sectoare ale economiei, s-a concentrat, în proportie de:

✓ 32,22% în industrie si constructii ✓ 25,68% în servicii ✓ 22,35% în transporturi ✓ 8,68% în agricultura si silvicultura.

In totalul cifrei de afaceri, ponderi mai însemnate au detinut activitatile: fabricarea de mobila 32,2%, fabricarea echipamentelor electrice 23,5%, prelucrarea lemnului 9,0%, industria alimentara 7,1%, fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 5,1%, industria constructiilor metalice si a produselor din metal 3,9%, industria metalurgica 3,6%, fabricarea de masini, utilaje si echipamente 3,2%, fabricarea produselor electronice 2,9%, fabricarea bauturilor 2,5%, fabricarea articolelor de îmbracaminte 2,3%. In anul 2019 s-au însamântat 39999 ha teren cu culturi de primavara din care, cu pondere însemnata au fost urmatoarele culturi: porumb boabe (45,2%) si cartofi (30,9%). Principalele efective de animale în anul 2019 au fost de 86840 capete bovine; 102050 capete porcine; 200480 capete ovine; 803500 capete pasari din care 70,5% pasari ouatoare.

3.6 Turismul

Maramuresul prezinta o oferta turistica complexa care se intinde pe toata durata anului si care se adreseaza tuturor tipurilor de turisti. Fie ca doriti sa descoperiti bisericile de lemn sau 17

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures muzeele din judet, fie ca sunteti interesat de viata rurala si traditiile maramuresene sau sunteti un iubitor al naturii, Maramuresul poate satisface si cele mai pretentioase dorinte. Maramuresul dispune de un numar mare si variat de unitati de cazare, de la hoteluri sau pensiuni de 4 stele pana la campinguri, putand satisface toate gusturile sau bugetele. Daca in orasele si statiunile Maramuresului predomina hotelurile si pensiunile urbane, zona rurala este celebra prin pensiunile agroturistice, unele dintre ele functionand in case traditionale de lemn, devenite la randul lor atractii turistice. Tipuri de turism practicate in Maramures: - Turismul balnear - Turism montan - Turism ecologic - Turism cultural - Turism rural si agroturismul - Turism religios si monahal - Turism de afaceri si evenimente Conform HG 867/2006 si a Legii 526/2003 in judetul Maramures sunt declarate statiuni turistice sau zone turistice urmatarele localitati: ➢ Ocna Sugatag - HG 867/2006 ➢ Borsa - HG 1022/2018 ➢ Izvoarele - Legea 526/2003 ➢ Mogosa - Legea 526/2003 ➢ Cavnic - Legea 526/2003

In total sunt declarate doar 3 staţiuni turistice şi 3 zone turistice de munte pentru practicarea sporturilor de iarna. În judeţ avem o staţiune declarată ca fiind de importanţă naţională si anume Borsa. La nivel regional şi local sunt propuneri pentru a dezvolta noi staţiuni turistice de importanţă locală sau naţională, care însă vor trebui să îndeplinească reglementările Autorităţii Naţionale de Turism referitoare la declararea de staţiuni turistice: Izvoare, Cavnic, Mogoşa - Suior, Valea Vaseului, Coştiui. Chiar dacă nu sunt declarate ca atare, multe dintre aceste propuneri de staţiuni funcţionează de fapt ca şi zone turistice, atrăgând turişti şi oferind facilităţi de cazare.

OBIECTIVELE TURISTICE 18

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

✓ Manastirea Barsana ✓ Biserica de lemn Poienile Izei – Monument UNESCO ✓ Biserica de lemn Surdesti - Monument UNESCO ✓ Biserica de lemn Plopis - Monument UNESCO ✓ Biserica de lemn din Ieud – Monument UNESCO ✓ Biserica de lemn din Budesti – Monument UNESCO ✓ Biserica de lemn monument UNESCO din Desesti ✓ Turnul Stefan - Baia Mare ✓ Stalpul Tatarilor – Cavnic ✓ Mocanita – Valea Vaserului – Viseu de Sus ✓ Muzeul Satului Maramuresan – Sighetu Marmatiei ✓ Muzeul tarancii romane - Dragomiresti ✓ Muzeul de istorie si arheologie - Sighetu Maramatiei ✓ Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei – Sighetu Marmatiei ✓ Muzeul de Mineralogie Baia Mare ✓ Muzeul de etnografie – Sighetu Marmatiei ✓ Manastirea Sapanata – Peri ✓ Cimitirul vesel – Sapanta ✓ Cimitirul saracilor – Sighetu Marmatiei ✓ Cimitirul evreiesc – Sapanta ✓ Casa memoriala STAN IOAN PATRAS – Sapanta ✓ Rezervatii naturale si stiintifice ✓ Ocna Sugatag: statiune balneo-climaterica cu lacuri de apa sarata ✓ Statiunea turistica Borsa ✓ Domenii schiabile la Borsa, Cavnic, Suior

In anul 2019, se poate observa ca in judetul Maramures numarul de structuri de primire turistica reprezinta aproximativ 25% din totalul acestora existente in Regiunea Nord-Vest, iar capacitatea de cazare reprezinta aprox. 16%.

Structurile de Capacitatea de Sosiri Innoptari primire turistică cazare turistică (numar) (numar)

19

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

(numar) (locuri) Romania 6009 305707 7.943.153 19.362.671 Regiunea Nord-Vest 1051 30.029 901.423 2.353.748 Judeţul Maramures 410 7.519 123.178 198.982 Tabel ...

Asa cum rezulta din analize, judetul Maramures prezinta un potential turistic ridicat, avand un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum si o varietate larga de vestigii si monumente istorice, obiective religioase si culturale, obiective si manifestari etnografice. Individualitatea regiunii este data in principal de resursele hidrominerale, cunoscute si apreciate de mult timp. Zona muntoasa din judetul Maramures dispune de formatiuni vulcanice interesante (Oas, Gutai, Tibles). Potentialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice, pana la cetati dn Evul Mediu, la obiectivele religioase. Zone in care se pastreaza o civilizatie rurrala cu accente arhaice, asa numitele tari sau tinuturi, veritabile insule turistice inca neexploatate: Tara Maramuresului, Tara Chioarului si Codrului sunt areale distincte, individualizate in context european.

3.7 Agricultura

Caracteristicile cadrului fizico-geografic, în special relieful cu caracteristicile sale morfologice şi morfometrice (formele majore, altitudinea, gradul de fragmentare şi expoziţia versanţilor) şi aşezarea geografică a judeţului în nordul ţării au avut consecinţe majore în dezvoltarea şi zonarea agriculturii maramureşene, în funcţie de gradul de favorabilitate. Din suprafata totala a judetului Maramures, in anul 2019, suprafata agricola reprezenta 48,5% din total, restul de 51,5% este reprezentata de terenuri neagricole.

Cea mai mare parte a terenurilor neagricole sunt acoperite de păduri, respectiv 290.041 de ha care reprezentă 46% din totalul judetului. Restul suprafetelor neagricole sunt acoperite de constructii (12.827 ha), cai de comunicatii (6.389 ha), ape si balti (5.387 ha) si terenuri neproductive (10.264 ha). In ceea ce priveste terenurile agricole din judetul Maramures, acestea insumeaza 48.5% din totalul suprafetei judetului, iar cea mai mare parte a acestei suprafete o constituie fanetele (120.937 ha, reprezentand 19.2% din suprafata judetului), urmate de pasuni 15.4% si terenuri arabile 12.9%.

20

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Producţia agricolă vegetală este folosită în special în consumul intern al gospodăriilor şi exploataţiilor agricole. Creşterea animalelor este o activitate tradiţională în judeţul Maramureş, cunoscut mai ales pentru creşterea ovinelor şi a bovinelor, având chiar o rasă autohtonă – bruna de Maramureş. La acestea se adaugă premisele naturale care sunt favorabile acestui sector agricol – suprafaţă mare a păşunilor montane şi a fâneţelor naturale. În anul 2019 erau înregistrate peste 81.000 de bovine, din care cea mai mare parte mai ales în lactaţie şi tineret. Densitatea medie de bovine/100 ha teren agricol, la nivelul judeţului in 2019 este de 28. Producţia animală este valorificată în micile fabricuţe de procesare, a laptelui, a cărnii, destul de numeroase şi plasate în apropierea producţiei, dar cu o producţie relativ redusă.

4. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA

4.1 Prezentarea generala a orasului

Oraşul Borşa este asezat in partea nord-estica a judetului Maramures, in nordul partiei noastre. Situata in acest colt de tara, localitatea Borsa are la nord hotar cu Ucraina, la est cu Suceava, la sud si sud-est, cu judetul Bistrita-Nasaud, iar la vest cu comuna Moisei.

Figura 4. Localizarea geografică a orasului Borsa

Se afla la 147 km de Baia Mare, la 80 km faţă de Sighetul Marmaţiei, la 21 km fată de Vişeul de Sus, 189 km de Cluj-Napoca, 301 km de Suceava, 342 km de Oradea, 345 km de Braşov, 436 km de Iaşi, 545 km de Timişoara, 572 km de Bucureşti si 798 km de Constanţa. In masivul muntos al Borsei isi au obarsie rauri cu ape repezi si curate in care si astazi mai traieste pastravul; Viseutul care aduna apele mai multor afluienti devine raul Viseu; Cisla, Fantana, Cercanelul, Repedea care aduna Frasinelul si Valea Tisei, Pietroasa, Sahorca, Izvorul, Valea Hotarului si Sarca.

21

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului, pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Aşezat la poalele munţilor Rodnei, reprezinta 12% din suprafata judetului Maramures si se intinde pe o distanţă de 20 km pe vaile Viseului, Pietroasei, Repezii, Tislei, pe Valea Fantanii, pe Cercanel si Negoiescu, in sesul Poienii, pe Garlea si Suhorca, pe Izvor, pe Valea Hotarului, pe Valea Caselor, pe Valea Poienii, in Bobeica, pe Valea Rea, in Rotundu sau chiar pe Valea Sarca.

Prin asezarea sa ca intr-o caldare, Borsa este inconjurata de munti, inca acoperiti cu paduri de rasinoase, iar culmile acestora, cu intinse pasuni alpine. Dintre cei mai inalti amintim: Varful Pietrosu, 2303 m ;Vartful Puzdrea-2191 m;Repedea sau Gardina – 2077 m, Galatiul – 2057 m. Muntii din partea estica si nordica au o inlatime de sub 2000 metri, cum ar fi: Toroiaga – 1939 m; Picioarele Gradului – 1807 m si Stana lui Vartic – 1838 m. Inaltimile muntilor Borsei cuprind intinse pasuni alpine pe care vareaza numeroase turme de oi si vaci, nu numai a borsenilor ci mai ales ale crescatorilor de animale din Semetia varfului Repedea sau Gradina 2077 m, a varfului Puzdrea 2191 m, a Varfului Galati 2057 m, concureaza lantul muntos din partea de nord si NE cunoscut ca Muntii Maramuresului. Varfurile acestor munti trec rar de 1900 m, cel mai inalt fiind varful Toroioaga 1939 m, Poienile Gradului 1807 m si stana lui Vartic cu inaltimea de 1838 m. Prin asezare si formele de relief atat de variate, cu paraie si rauri, cu peisaje care atat iarna cat si vara incanta privirea, Borsa poate deveni un centru turistic de mare atractie, care ar putea rivaliza cu statiuni montane din Elvetia, Austria, Italia si Franta. Acest teritoriu, prin forma sa, inconjurat de munti ca zidurile unei cetati, a construit un loc prielnic asezarilor umane, un bun adapost natural. Peisajul salbatic, elvetian, cu locuri minunate si pitoresti in plina imparatie a padurilor, confera statiunii calitati terapeutice de odihna si recreere atat de necesare turistului bulversat de inceputul unui mileniu din era supersonica a tehnicii.

22

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Scurt istoric Borşa aparţinea cnezatului Bogdăneştilor, ajunsă înainte de anul 1353 în stăpânirea lui Bogdan de Cuhea, voievodul Maramureşului. În anul 1365, printre localităţile dăruite Drăgoşeştilor după confiscarea lor de la Bogdan este şi « villa Bors », întărită ulterior acestora şi în anii 1373 şi 1384. Ulterior are loc confiscarea domeniului de la Drăgoşeşti, « possesio…Borsa » aparţine cnezilor de Vişeu (fiilor lui Hotea), « fily Hoghko de Visso » în 1450 şi « Hothko de Visso » în 1456. După împărţirea comitatului în plase sau « ieraşe », Borşa aparţine « Ieraşului de Sus ». In jurul anului 1600 populatia orasului era de 1.500 de locuitori. Primul război mondial a fost şi pentru bărbaţii Borşei, prilej de jerte inutile. Din Maramureşul românesc, la o populaţie de 75.388 de locuitori, au participat direct pe front 9645 oameni, iar ca parte sedentară, încă 753 persoane. Din Borşa au apărat fronturile Austro-Ungariei (fără să-i întrebe nimeni) 400 de români şi 20 de evrei. E util şi faptul că Şematismul din 1914 arăta că în Borşa erau 6324 greco-catolici, 259 romano-catolici, 59 de reformaţi, 14 unitarieni şi 3282 de izraeliţi. Aceasta pentru a vedea modul în care se făcea recrutarea, greco-catolicii (românii) fiind principala „materie primă”, celelalte comunităţi fiind evident protejate. Din aceeaşi perioadă datează cimitirul militar de pe V. Hotarului, unde sunt îngropaţi cca 100 de soldaţi italieni, germani, austrieci, ruşi şi maghiari, cimitir care în perioada interbelică era loc de pelerinaje. În tot timpul războiului, în toţi munţii Maramureşului, deci şi la Borşa, au fost concentrate numeroase unităţi militare şi s-au dus lupte până în anul 1917, când căderea regimului ţarist rusesc a dus la mutarea mult spre est a forţelor armate ale Puterilor Centrale. Nemulţumirea populaţiei locale izbucneşte cu mult timp înainte de descompunerea Austro-Ungariei, în 4-5 mai 1918 fiind devastată o moşie nobiliară maghiară, 3 prăvălii şi casieria comunală.Eliberarea bazinului Vişeului are loc în februarie 1919, când armata română lichidează mica „republică” bolşevică maghiară de la Vişeu de Sus, ajungând astfel şi la Borşa, unde primarul din timpul războiului al Borşei Alexandru Cuza Anderco, arborase drapelul românesc încă din noiembrie 1918. Borşa a avut un reprezentant (Vasile Timiş Filipanu) în Consiliul Naţional Român Comitatens din Maramureş, înfiinţat în 22 noiembrie 1918, acesta fiind ales în Cercul Vişeu-Iza ca delegat la Marea

23

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 Vasile Timiş Filipanu a fost şi primar în perioada interbelică, iar la vizita principelui de Alba Iulia (viitorul rege Mihai I) din iunie 1939, acesta îl întâmpină pe prinţ în faţa bisericii de lemn, în calitate de diac. Intr-o descriere a localitatii din anul 1941 se aminteste ca Borsa avea o structura rasfirata, cu o lungime de 59 km si o latime de 35 km, existand locuitori care traiaiu vara la stane sau in locuinte vremelnice asezate pe dealuri la o distanta de 5-40 km fata de centrul acesteia. Al doilea război mondial i-a dus pe borşeni din nou în armate în care erau consideraţi doar „materie primă”. Ca şi în primul război mondial, importanţa strategică a munţilor Maramureşului a dus la fortificarea acestora, realizată cu detaşamente de muncă din care făceau parte cei nesiguri, care nu puteau fi trimişi pe fronturi (români şi evrei). Spre deosebire de primul război mondial, nu au existat lupte aici. Armata 40 sovietică din Frontul II ucrainean, condusă de mareşalul Rodion Malinovschi a pătruns simultan în Maramures prin Tarniţa Bălăsinii – Borşa Handal, ocolind fortificaţiile de la Prislop şi prin Pasul Şetref, trupele sovietice ajungând în Borşa în duminica de 15 octombrie 1944. La Gura Ieudului, refugiaţii borşeni au întâmpinat cu bucurie armata eliberatoare, cu regretul că nu erau prezente şi trupe române, dar cu bucuria alungării trupelor germano-maghiare. Borşa şi Ieudul au fost principalele avantposturi ale rezistenţei faţă de anexarea Maramureşului românesc la Ucraina sovietică. În Borşa primarul, iar in Ieud preotul, au fost cei care au organizat deplasarea semi-militarizată spre Sighet, pentru a protesta şi a arăta opţiunea reală a românilor maramureşeni majoritari la sud de Tisa. Primarul Borşei Gavrilă Mihali Ştrifundă a organizat cu grijă marşul, declanşat de 2500 de voluntari borşeni, cu 1200 de cai, 500 de perechi de boi, 4 tunuri de munte, aruncătoare de mine, 6 mitraliere, 18 puşti automate, puşti şi grenade, muniţii, toate culese din fortificaţiile din Prislop, abandonate în grabă de trupele gerrmano-maghiare. Coloana a defilat în faţa colonelului comandant al Garnizoanei militare sovietice din Borşa, primul plecând călare primarul Ştrifundă. Urmat de călăreţi ce purtau drapelul românesc şi cel roşu sovietic, apoi tablourile lui Stalin, Voroşilov, Molotov şi regele Mihai. Mobilizarea românilor a fost maximă, astfel că la Vadu Izei, marea de maramureşeni a fost întâmpinată de trupe 24

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures sovietice debarcate din 10 camioane, în 5 martie 1945. În continuare relatările sunt şi acum contradictorii. Unele vorbesc despre ultimatumul depunerii armelor de către manifestanţi, care odata respins a însemnat moartea a 3 ţărani, altele zic că primarul Borşei a dezamorsat conflictul prin discuţii directe cu administraţia militară sovietică, fără nici o victimă, mai ales că a doua zi (6 martie 1945) a ajuns la conducerea României guvernul agreat de sovietici (Petru Groza). Evident că lucrurile nu s-au decis la Borşa, dar ele puteau deveni periculoase pentru apartenenenţa în continuare a Maramureşului la România „Mijlocie” de acum. Între 1945 şi 1989, au loc mai multe etape. Deceniile VI-VII sunt cele ale industrializării accentuate, care în multe locuri a determinat navetismul şi migrarea ţăranilor la oraşe. N-a fost şi cazul Borşei pentru că industrializarea s-a făcut chiar în Borşa, bazându-se în special pe minerit. În anul 1968, prin noua organizare teritorială, existentă şi acum, ceea ce arată că a fost o soluţie bună, Borşa primeşte o parte din păşunile şi pădurile pierdute, graniţa judeţului coborând din pasul Prislop la gura V. Şesuri şi pe cursul superior al V. Ţibău. Tot atunci Borşa este declarată oraş, unindu-se cu Baia Borşa. Orasul Borsa a cunoscut in deceniul 1970-1980 o mare dezvoltare. Exploatarea miniera Baia Borsa pe langa minele Toroioaga, Burloaia si Gura Baii a gasit zacaminte bogate in care a predominat cuprul. Au fost puse in exploatare noi zacaminte de minereuri neferoase precum dealul Bucatii, Magura, s-au construit noi edificii, cladirea centralei telefonice, spitalul din localitate si s- au dat in folosinta in perioada respectiva peste 1500 de apartamente obligand asezarea sa aiba o alta infatisare.

25

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Deceniul VIII este considerat „deceniul bun”, cea mai bună perioadă ca nivel de trai din timpul regimului socialist. În acea perioadă în Borşa se construiesc peste 1000 de apartamente. În această perioadă începe să se ţină Festivalul „Hora la Prislop”, iniţial desfăşurânduse în 15 august, Ziua Înălţării la Cer a Maicii Domnului, evident cu scopul contracarării procesiunilor la hramul mănăstirii de la Moisei. Deceniul următor (IX) este cel al sărăciei, raţionalizărilor, economiile făcute fără a ţine seama de suferinţele populaţiei, deceniul cozilor, lipsurilor de tot felul şi întunericului.

- Date despre istoria turismului Localitatea Borşa, prin amplasarea ei la poalele vârfului Pietrosul Mare (2303 m) – cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali şi cel mai înalt vârf carpatic între Bucegi şi Tatra- a atras de timpuriu paşii unei anumite categorii de vizitatori: cercetătorii naturii. Între aceştia, cei mai timpurii sunt botaniştii, care cercetează flora depresiunii Borşa şi cea montană, încă de la sfârşitul sec. XVIII-lea. Primul botanist străin care a vizitat şi Pietrosul Mare este francezul Balthazar Hacquet, care între anii 1788-1795 a cercetat flora din Galiţia şi Bucovina. În aceeaşi perioadă, Kitaibel P. face cercetări floristice în Toroiaga, apoi în munţii Rodnei, urcând şi Pietrosul Mare. Acesta poate fi considerat şi primul turist ce a beneficiat de ospitalitatea borşenilor, pentru că în deplasările sale pe munţi, a fost acceptat pentru înnoptare la colibele stânelor de pe munte. Se zice pe drept că turismul este o cucerire a secolului ce s-a terminat nu demult, primul care a permis unei părţi mai substanţiale a populaţiei, suficientă siguranţă economică, permiţându-i astfel să se ocupe şi de plăceri, nu doar de subzistenţă. Cu toate acestea Borşa este menţionată într-o carte scrisă în anul 1906 de notarul Vasile Man din Vişeu de Sus ca fiind situată în „Elveţia maghiară” (bazinul Vişeului). De la Vişeu de Sus se ajungea la Borşa cu trăsura în 2 ore de mers. Obiectivul turistic principal era considerat izvorul mineral ce izvora din galeria Alexandru, situat pe valea Ţâşla, amonte de Vinişoru, la 14 km de Borşa. Apa acestuia era recomandată pentru bolnavii de stomac, rinichi şi boli intestinale. Această apă minerală era considerată una dintre apele acidulate cele mai valoroase din Ungaria (de atunci), cunosându-se cazuri de vindecare totală a unor oameni de gastrită cronică puternică. Mai este amintit vărful Pietrosul „cel mai înalt din Maramureş şi chiar din Carpaţii nord-estici, pe care trăiesc capre negre”. La Fântâna este menţionată „priveliştea spre Piatra Arsă (denumită acum Piatra Rea), (Fiul Pietrosului)”. De aici spre pasul Prislop drumul „este atât de splendid, oferă atâta distracţie şi plăcere, încât omul abia îşi dă seama că merge tot timpul în

26

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures urcuş”. Este menţionată Preluca Tătarilor şi pasul Prislop. Autorul zice că „în acest ţinut, inima ne este atât de cuprinsă de măreţie, încât am vrea să ne stabilim pe veci”. Localitatea Borşa în lipsa unui acces corespunzător (drumul peste Prislop dintre Maramureş şi Bucovina era multă vreme inaccesibil iarna, iar calea ferată a ajuns aici târziu, doar la începutul sec. XX şi a fost desfiinţată practic prea devreme), a devenit obiectiv turistic (iniţial doar local) doar în deceniul IV al sec. XX, odată cu înfiinţarea în 2.7.1934 a Secţiei „Maramureş” a Turing Clubului României, cu sediul la Sighet, preşedinte fiind pictorul Traian Bilţiu-Dăncuş, iar secretar Francisc Nistor. Anterior au exista în Maramureş secţii ale Societăţii Carpatine Maghiare încă din anul 1880 (Beschid Maramureş sau Carpaţii Orientali), dar ele nu figurează cu amenajări turistice în zona Borşei, fiind menţionată doar excursia organizată în anul 1880 în Maramureş, care a cuprins şi obiective turistice pe teritoriul Borşei (vârful Pietrosul şi valea de la Fântâna (Borsafűred). Această secţie din capitala judeţului de atunci, ridică în anul 1936 o casă de adăpost în pasul Prislop, înlocuită în anul 1939 de casa de adăpost (aşa erau denumite cabanele în perioada interbelică) „Bogdan Vodă”, ridicată după planul lui Traian Bilţiu-Dăncuş. Pe atunci, pasul Prislop era traversat anual de 6-8.000 de butinari, în pendularea lor la muncă pe tărâmurile bucovinene, năsăudene sau mai depărtate. Casa de adăpost era construită în stil maramureşan şi avea 8 camere şi o mansardă, asigurând cazare pentru 40 persoane. Cabana a găzduit pe regele Mihai (atunci Mare Voevod de Alba Iulia) încă înainte de inaugurarea ce a avut loc la 20 august 1939. Soarta cabanei a fost tristă pentru că în timpul războiului a devenit cantonamentul unei unităţi militare maghiare, iar la retragerea din octombrie 1944 a fost distrusă de incendiu. În anul 1946, aceeaşi secţie a Turing Clubului României din Sighet preconiza refacerea ei, dar naţionalizarea din 1948 a dus la desfiinţarea asociaţiilor turistice şi preluarea de către stat a patrimoniului acestora.astfel că proiectul a fost uitat. O altă realizare importantă a TCR din Sighet este realizarea în anul 1937 a unui marcaj turistic din pasul Prislop prin Ştiol-vf. Galaţi-Pietrosul Mare-Borşa. Primăria Borşa ridică în aceeaşi perioadă, un refugiu de piatră pe malul Iezerului de sub Pietrosul Mare. Construcţia, realizată după planul TCR avea o cameră de 4 x 4 m şi o bucătărie (fundaţie ei este vizibilă şi acum pe o mică înălţime din partea SV a iezerului). În anul 1945 refugiul încă exista, dar fără uşi şi ferestre (jefuite în perioada de tranziţie dintre cele două ocupaţii: maghiară şi sovietică). În 1946 se preconiza refacerea refugiului, dar aceleaşi condiţii politice 27

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures nefavorabile menţionate la casa de adăpost „Bogdan Vodă”, au făcut ca refugiul să rămână o amintire. În perioada interbelică, după anul 1930, au loc unele proceduri pentru declararea localităţilor Borşa şi Vişeu de Sus drept comună climaterică, respectiv comună balneară şi climaterică. Dacă la Vişeu de Sus, consilierii locali resping propunerea primarului, la Borşa aceasta este acceptată, astfel că Borşa în anul 1939 era „comună climaterică”. Staţiunea climaterică şi de schi Borşa este situată în cartierul Gura Fântânii al oraşului Borşa. Data înfiintării este relativ recentă –1942, când aici a fost fixat sediul Asociaţiei Naţionale Maghiare de Sporturi de Iarnă, construindu-se o cabană turistică (acum clădirea este utilizată ca şcoală), începându-se construcţia unui un hotel turistic (pe locul actualului hotel Stibina), rămas neterminat datorită războiului, pârtia de schi de pe Buza Dealului (lungime 3000 m, diferenţă de nivel 800 m), trambulina de 90 m, cabana Puzdra şi o altă cabană (Anna) pe Muntele Cailor. După război, Asociaţia Turismul Popular a reuşit ca până în anul 1949 să termine hotelul turistic, dându-se în folosinţă Complexul turistic Borşa, denumit complex pentru că era constituit din două unităţi de cazare: o cabană turistică (având 130 locuri de cazare) şi o unitate de cazare unde se putea veni cu bilete sindicale de odihnă (cu 120 locuri de cazare). În anul 1951 în România s-au desfăşurat Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă, un fel de Olimpiadă universitară. În anul 1950 s-au ales două locaţii pentru acest eveniment: Poiana Braşov şi Borşa, ambele beneficiind de bază de cazare, amenajările referindu-se la pârţiile de schi. Alegerea a două locaţii s-a făcut cu scopul de a avea o rezervă (Borşa) în cazul lipsei zăpezii la Poiana Braşov, dar şi pentru desfăşurarea în siguranţă a concursurilor, având în vedere faptul că rezistenţa din munţi era activă atât în apropiere de Poiana Braşov (în munţii Făgăraş), cât şi de Borşa. Pentru proba de coborâre s-a lărgit şi prelungit pârtia din Buza Dealului, denumită de atunci „olimpică”. Până la urmă, Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă s-au desfăşurat la Poiana Braşov, la ele au participat reprezentanţi a doar 12 ţări, majoritatea „prietene” (URSS, România, etc), dar şi din Italia sau Franţa. Majoritatea titlurilor au fost câştigate de „studenţii” din URSS. Până în anii 70 nu s-au mai făcut investiţii serioase în turismul din Borşa, cabana a fost transformata in şcoală, dar hotelul a continuat sa functioneze, la fel şi cabana Puzdra, utilizându-se pârtia de schi din Buza Dealului şi trambulina naturală de schi – cea mai mare din România. Recordul trambulinei mari este de 121 m şi a fost realizat în anul 1986 de către polonezul Zawiech Bogdan (din Zakopane). În anii 70 a inceput o altă etapă de dezvoltare a staţiunii. S-au construit hotelurile Cascada şi Brădet, s-a reamenajat hotelul Stibina. În anul 1973 s-a retrasat (lărgindu-se pârtia realozată în timpul războiului) pârtia Runc (lungime 1920 m, diferenţă de nivel 500 m), în 1976 s-a construit telescaunul de pe această pârtie. S-a amenajat şi pârtia Ştiol (în continuarea pârtiei Runc), cu o 28

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures lungime de 700 m, diferenţă de nivel 180 m, dotată cu schilift. În aceeaşi perioadă se amenajează o trambulină intermediară de 70 m, iar în anul 1980, o trambulină-şcoală de 35 m. Ultima etapă de dezvoltare a staţiunii începe după anul 1989, când se construieşte hotelul Cerbu (privat), începe construcţia unui cartier de case de vacanţă, multe dintre ele devenite pensiuni turistice din anul 1995, ca urmare a posibilităţilor oferite de Ordinul Ministerului Turismului nr. 70. Se construiesc noi hoteluri, alte pensiuni şi moteluri în tot cuprinsul localităţii, începe reamenajarea pârtiei de la Buza Dealului si se reamenajează hotelul Cascada. Este drept că în aceeaşi perioadă dispar cele două cabane de la Puzdre (cea turistică şi cea a IPEG Maramureş), hotelul Brădet - privatizat, rămâne garanţie bancara pentru un credit şi nu este utilizat, iar hotelul Stibina este abandonat, având o situaţie incertă în momentul de faţă. Date oficiale menţionează existenţa a 800 de locuri de cazare clasificate la Borşa, numărul real fiind însă cel puţin dublu, ceea ce arată că Borşa a devenit cel mai important centru turistic al judeţului Maramureş. Structura administrativa Odată cu declararea Borşei ca oraş, respectiv 1968, teritoriul administrativ a cuprins următoarele cartiere: ➢ Gara Borsa ➢ Centru ➢ Repedea ➢ Poiana ➢ Fântâna ➢ Baia Borşa In prezent accesul în zona Borşa se face în special auto, axele principale de aflux turistic fiind DN 18 (Baia Mare-Sighetu Marmaţiei- Viseu de Sus -Moisei - Borsa - Prislop -Sesuri) ce aduce vizitatorii dinspre cele 2 municipiului ale judeţului Maramureş şi asigură continuarea traseului pentru vizitarea Bucovinei, DN 19 Oradea - Satu Mare - Negreşti Oaş - Sighetu Marmaţiei, care face legătura între Borşa şi vama Petea (la graniţa României cu Ungaria), DN 17 C (Bistriţa, Năsăud si Dej), care este utilizat pentru accesul la Borşa de către clujeni şi bistriţeni, pe V. Sălăuţei. Transportul în comun cu autobuze şi microbuze este corespunzător între Borşa şi municipiile judeţului Maramureş, dar absolut insuficient pentru legăturile cu judeţele învecinate (câte 1-2 curse pe zi spre Vatra Dornei, Suceava, Bistriţa, Cluj Napoca, unele doar sezoniere), mai ales dacă ţinem seama că în perioada interbelică, atunci când drumul era doar pietruit, existau curse regulate de autobuz între Vatra Dornei şi Borşa.

29

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Deasemenea regiunea Borşei este accesibilă printr-o cale ferată linia: Salva – Vişeul de Sus – Sighetu Marmaţiei cu legatură la Borşa. Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de acces pentru turişti, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise). Pentru turiştii din Europa Centrală şi din Vestică, punctele de intrare auto în România sunt Borş şi Petea, iar pe calea ferată –Episcopia Bihorului şi Valea lui Mihai (toate la graniţa cu Ungaria). Distanţele pe calea ferată între Borşa şi principalele capitale europene sunt următoarele: Budapesta - 591 km, Belgrad -704 km, Viena – 863 km, Sofia - 1115 km, Praga - 1207 km, - Varşovia - 1325 km, Berlin - 1590 km, Roma - 1744 km, Istambul – 1787 km, Atena -1970 km, Paris –2253 km. Dintre capitalele regionale europene vom menţiona doar 2: Milano – 1171 km şi Műnchen –1333 km. Legatura aeriana a orasului Borsa este asigurata prin Aeroportul International Baia-Mare aflat la o distanta de 147 km si Aeroportul International Cluj-Napoca aflat la o distanta de 180 km.

Rangul localitatii Orasul Borsa face parte din categoria celor 172 localitati urbane de rangul III din Romania, avand populatia sub 30.000 de locuitori. Borsa este unul din cele 11 orase din judetul Maramures si unul din cele 3 orase din Maramuresul Istoric si al doilea ca marime. Ocupa locul 3 din judet, dupa cele doua municipii, fiind cea mai mare localitate urbana cu statut de oras.

Elemente şi nivel de dotare a localitatii Borsa Populaţie - între 5.000 şi 30.000 de locuitori 2 - zona de influenţă între 5 şi 40.000 de locuitori Raza de deservire - circa 10-20 km 2

Accesibilitate - acces direct la cale ferată, drum naţional, drum 2 judeţean şi acces facil la centrul de rang superior şi cu localităţile din zona sa de influenţă Funcţiuni economice - capacităţi de producţie din sectorul secundar, 2 terţiar şi primar Nivel de dotare / echipare: - instituţii de decizie politică, - sedii ale administraţiei publice locale, 2

30

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures juridică şi economică de judecătorie, parchet, notariat, tribunal, importanţă judeţeană sedii ale unor organizaţii neguvernamentale etc.; - dotări/echipamente pentru - învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal; 2 educaţie-cercetare ştiinţifică - dotări/echipamente pentru - spital general sau secţie de spital, maternitate, 2 sănătate dispensar policlinic, staţie de salvare, farmacie, cămin de bătrâni, creşe, etc. - dotări/echipamente pentru - case de cultură, cinematograf, biblioteci 1 cultură publice, muzee, săli de expoziţie, club, etc.

- dotări/echipamente pentru - magazine universale şi specializate, 2 comerţ, servicii comerciale supermarket-uri, pieţe groalimentare; prestate populaţiei şi agenţilor economici - dotări/echipamente pentru - hoteluri de 2 stele de minim 50 de locuri; 2 turism - dotări/echipamente pentru - sucursale sau filiale ale unităţilor financiar- 2 finanţe-bănci-asigurări bancare şi de asigurări;

- dotări/echipamente pentru - stadioane, terenuri şi săli de sport (competiţii de 2 sport-agrement nivel local), grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber - dotări/echipamente pentru - servicii de protecţie a mediului; 2 protecţia mediului - dotări/echipamente pentru - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de 2 alimentare cu apă şi canalizare, staţie de epurare; canalizare - dotări/echipamente pentru - lăcaşuri de cult; 2 culte - dotări/echipamente pentru - gări, autogări, centrale telefonice automate, fax, 2 transport-telecomunicaţii poştă, etc.

- dotări/echipamente pentru - poliţie, obiective specifice 2 ordine şi securitate *Indicativul: 0 – nu îndeplineşte criteriul; 1 – îndeplineşte parţial criteriul; 2 – îndeplineşte în întregime criteriul

Repere urbanistice Configuraţia spaţială, tipologia şi densitatea infrastructurii teritoriale constituie suportul şi orientează modul de dezvoltare şi valorificare economică teritoriului. Rangul infrastructurii

31

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures teritoriale şi gradul de modernizare a acestuia constituie un factor de orientare, stimulare sau inhibare a dezvoltării spaţiale. Din punct de vedere al ţesutului urban, oraşul este alcătuit dintr-un nucleu central, care concentrează toate funcţiunile importante ale localităţii şi cartierele: Gara Borsa, Centru, Repedea, Poiana, Fântâna si Baia Borşa. Zona centrală a orașului cuprinde majoritatea funcțiunilor de interes public (instituții publice: Primăria, Poliția, Scoli, Liceu și Grădinițe, Bănci, Unități Comerciale, Biblioteca, Biserici, Spital, etc.), complementată cu zone de locuit, de alimentație publică, spații verzi, etc. Practic această zonă cuprinde toate cartierele. Zona de parcuri, odihna si recreere, turism si protectie cuprinde: Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţia ştiinţifică Piatra Rea, Rezervaţia ştiiinţifică Pietrosul Mare, etc; Parcul Natural Munţii Maramureşului: Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii- Ciungii Bălăsânii, etc; Turismul de recreere - trasee montane; Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna - statiunea turistica Borsa (Complex Borsa); Turismul rural- agroturismul - zona Muntilor Rodnei; Turismul de aventura - speoturism, alpinism, mountain-bike, parapanta, etc; Turismul ecvestru - parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune: Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, etc; Turismul cultural-religios - bisericile din lemn, tezaurul etnografic şi folcloric, etc; Ecoturismul - areale protejate, parcuri naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, etc; Turismul balnear - resursele de ape minerale; mofete, etc. Zona industriala care este reprezentata de activitatile economice din Borsa: Agricultura - creșterea animalelor, pomicultura, silvicultura, piscicultura; Industria și comerțul - exploatarea si prelucrarea lemnului, confectii textile, prelucrarea carnii, panificatie, prelucrarea materialelor plastice, constructii, transporturi, alte servicii. Zona de gospodărie cuprinde echiparea edilitara a orasului, spațiile verzi cu caracter de zonă de protecție, cimitirele, accesele carosabile, pietonale și parcajele.

Cadru natural Relief si alcatuire geologica In ceea ce priveste relieful, despre orasul Borsa se poate spune ca acesta este inconjurat de un lant muntos, munti ce creeaza o depresiune, fiind asezati ca adevarate ziduri naturale de cetate.

32

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

La sud, limita teritoriului Borsei este pe culmile Muntilor Rodnei pe Varful Pietrosul, pe Varful Negoiescu Mare, si pe Varful Repezii. Astfel relieful zonei Borsa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi si diferente mari de nivel. Inaltimile care se intalnesc in zona tin de trei formatiuni muntoase: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Muntii Tibau. Acesti munti inconjoara Depresiunea Maramuresului. Teritoriul localităţii include şi cursul superior al Bistriţei Aurii, precum şi versantul drept al V. Ţibăului. În cuprinsul ei, pe teritoriul oraşului Borşa apar mai multe subunităţi.

Depresiunea Borşa – este situată pe cursul superior al Vişeului, la poalele Pietrosului, fiind o depresiune de tipul culoarelor de vale, cu o lăţime redusă. Ea desparte munţii Rodnei de munţii Maramureşului şi se întinde între defileul Vişeului dintre Moisei şi Vişeu de Sus, şi Poiana Borşei, micul defileu Birţu-Cercănel delimitând la est bazinetul Fântâna. Este constituită din formaţiuni ologocen-miocene (argile, marne, gresii), defileul de la Birţu-Cercănel fiind săpat în gresii paleogene.

Bazinetul Baia Borşa este situat pe V. Ţâşla, la poalele munţilor Toroiaga şi Piciorul Caprei, fiind modelat în roci sedimentare paleogene (marne şi gresii), străpunse de intruziuni de andezite de Arşiţa, cele mai noi roci magmatice ale masivului Toroiaga-Ţiganul. Bazinetul Baia Borşa se leagă printr-un culoar depresionar în lungul V. Ţâşla, de depresiunea Borşa.

Culoarul depresionar al V. Bistriţa Aurie – Cursul superior al V. Bistriţa Aurie, este urmat de un culoar depresionar pe teritoriul oraşului Borşa, ce se dezvoltă între confluenţa cu V. Putredu şi cea cu V. Şesuri. Ca şi depresiunea Borşa, şi acest culoar desparte munţii Rodnei de munţii Maramureşului. Este format atât pe roci metamorfice (partea vestică), dar mai ales pe roci sedimentare paleogene (gresiile şi conglomerazele de Prislop).

33

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Bistriţa Aurie şi afluenţii săi au format mai multe terase: Terasa de luncă (T0) – are înălţimea de 1-2 m şi este continuă pe V. Bistriţei aval de confluenţa cu V. Putredul. Apare şi pe V. Şesuri la confluenţa cu V. Moştina, pe V. Ţibăului aval de confluenţa cu Izv. Ursului.

Terasa 1 (T1) – are înălţimea de 2-3 m, fiind dezvoltată pe Bistriţa Aurie la Şesuri şi pe V. Ţibăului la Prestânci. Terasa 2 (T2) – are înălţimea de 10-17 m şi apare pe Bistriţa Aurie la confluenţa cu V. Tomnatecu Mare. Piemontul Borşei mărgineşte la sud depresiunea Borşa, urcând până la altitudinea de 900- 100 m. Este constituit din culmi deluroase, trepte de eroziune, acumulări restrânse de pietrişuri, cu un relief destul de monoton, grefat în exclusivitate pe formaţiuni sedimentare oligo-miocene. Glacisul Vişeului delimitează spre nord depresiunea Borşa. Este constituit din roci sedimentare oligo-miocene, străpunse în mai multe locuri de intruziuni andezitice şi dioritice, care formează vârfuri conice caracteristice: Piatra Arşiţei (1224 m) la Baia Borşa, Fruntea lui Birţu (1139 m) între V. Birţu şi V. Cercănel, Corha Dulii (1094 m) între V. Poienii şi V. Birţu, vf. Custurilor între Vişeu şi V. Rea, Faţa Strâmtorii (1102 m) între V. Cercănel şi V. Furului. Unităţile montane sunt reprezentate de munţii Rodnei şi munţii Maramureşului.

34

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Munţii Rodnei. Sunt prezenţi pe teritoriul oraşului cu versantul lor nordic, cel mai spectaculos, încluzând şi cel mai înalt vârf al masivului şi al Carpaţilor Orientali, în acelaşi timp cel mai înalt vârf carpatic între munţii Tatra şi Bucegi: vârful Pietrosul (2303 m - denumit muntele Pietros de localnici în sec. XIX şi Pietrosul Mare sau Pietrosul Rodnei de către geografi, pentru a-l individualiza de lista lungă a vârfurilor cu acelaşi nume din Carpaţii Româneşti. Dacă Pietrosul se impune prin masivitate, vărful Puzdrele (2189 m) este însă « emblema » alpină a masivului prin silueta sa aerian-gotică. Privit dinspre pasul Prislop (1416 m) aminteşte tulburător de mult de « acoperişul » României, vârfurile Viştea (2527 m) şi Moldoveanu (2544 m) din munţii Făgăraş. Sunt constituiţi din şisturi cristaline (micaşisturi, paragnaise, cuarţite, etc), grupate în mai multe serii cu poziţie anormală, cu intercalaţii de calcare metamorfice (Piatra Rea, Turnu Roşu, Ştiol, Muntele Cailor). Limita nordică a masivului este trasată de un important accident tectonic –falia Dragoş Vodă, cu extindere regională (de la Cârlibaba prin Borşa-Botiza-Baia Mare, până la Carei.

35

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Relieful munţilor Rodnei este pregnant glaciar în zona înaltă, cu căldări glaciare remarcabile (Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare şi Zănoaga Mică în Pietrosul, Buhăiescu (sub vf. Buhăiescu Mare), Negoiescu Mare şi Negoiescu Mic, Izv. Păltinişului şi Izv. Rău (sub vf. Galaţi), Izv. Cailor, Izv. Bistricioarei (sub vf. Gărgălău). Profilul morfologic al principalelor văi (Repedea, Pietroasa, Cimpoiasa, Negoiescu) au rupturi de pantă caracteristice, sculptate de gheţarii de vale, cu morene. Lacurile glaciare (Iezeru Pietrosului, Iezerele Buhăiescu, Iezerele Negoiescu, tăul Ştiol, punctează principalele circuri alpine. Se acceptă prezenţa a 3 etape glaciare succesive, la fel ca în Tatra Înaltă. Relieful carstic este extins în Piatra Rea – Muntele Cailor, şaua ştiol-izv. Bistricioarei, unde se cunosc doline, lapiezuri, ponoare şi izbucuri (cel mai impozant izbuc carstic este izvorul din aval de cariera de marmură ,captat pentru alimentarea cu apă, ale cărui ape provin parţial din bazinul Bistricioarei şi care au dat numele cartierului Fântâna). Sunt prezente peşteri şi avene, care sunt inventariate într-un capitol distinct. Munţii Maramureşului delimitează la nord depresiunea Borşei. Pe teritoriul oraşului Borşa se situează parţial mai multe subunităţi ale acestui masiv: Culmea Prislop – Ciungii Bălăsinei – delimitează bazinele hidrografice ale Vişeului, Ţibăului, Ţâşlei şi Ceremuşului Alb. În lungul acestei culmi se situează vârfurile Cornu Nedeii (1778 m) şi Ciungii Bălăsinei (1827 m). Este constituită în special din formaţiuni metamorfice, pe alocuri şi sedimentare (gresii şi calcare paleogene). În zona Strungi-Fântâna Stanchii apare un relief

36

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures carstic reprezentativ (ponoare, doline, izvoare carstice: chiar Fântâna Stanchii este un izbuc carstic). Tarniţa Bălăsinii (1471 m) taie destul de adânc această culme. Culmea Toroiaga – Jupania delimitează bazinul Ţâşlei de cel al Vaserului. Depăşeşte 1800 m în vârfurile Toroiaga (1930 m), Piciorul Caprei (1804 m), Jupania (1853 m), Ciungii Bălăsinei (1827). Este constituită dintrun mozaic petrografic: diorite şi andezite în partea vestică, roci sedimentare în zona centrală (Lucăciasa-Gâliu) şi roci metamorfice în partea estică (Jupania). Şaua Gâliu (1406 m) taie destul de accentuat această culme. Culmea Măgura – Cearcănul – Cornu Nedeii desparte V. Vişeului de V. Vişeului. Depăşeşte 1800 m doar în vf. Cearcănul (1846 m), alte vârfuri importante fiind Măgura (1601 m), Podul Cearcănului (1533 m) şi vf. Hăjmarul (1771 m). Munţii Zimbroslavei (denumiţi şi Zimbroslaviile) sunt un masiv situat în versantul stâng al V. Ţibăului, constituit predominant din roci sedimentare, subordonat fiind întâlnite şi roci metamorfice. Calcarele eocene imprimă individualitatea masivului prin abrupturile stâncoase din

Zimbroslava, Sâlhoi, Prestânci, Geamănu. Cel mai înalt vârf este Zimbroslava (1602 m), alt vârf important fiind Sâlhoiul Mare (1563 m). Prezenţa extinsă a calcarelor eocene determină existenţa unui relief endocarstic important (peşteri şi avene în Geamănu, Sâlhoi şi pârâul Bănăriei), fiind prezent şi relieful exocarstic (doline pe platoul Geamănu, izbucurile de pe V. Moştina).

Munceii Novăţului – despart V. Vişeului de V. Novăţului, cea mai mare parte a lor fiind situată pe teritoriul Vişeului de Sus şi al Moiseiului. Pe teritoriul Borşei este prezentă doar extremitatea sa estică, mai importante fiind vf. Betigi (1289 m), dl. Obcina (1287 m), vârful Între Măguri (1222 m). Este constituit din roci sedimentare, în zona Arşiţa-V. Florilor (Baia Borşa) fiind prezente şi intruziuni andezitice.

37

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Resursele naturale Bogatiile naturale ale zonei sunt zacaminte de minereuri cuprifere-aurifere, complexe, eruptiv-filioniana, hidrotermal sedimentare si metamorfozate, zacaminte de roci ornamentale si de constructii precum si importante zacaminte de ape minerale cu compozitii chimice foarte diferite: carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene, clorurosodice etc. Fenomenele carstice intalnite in Muntii Rodnei sunt pesteri, goluri carstice in zona Piatra Rea si crevase falii. Pestera Izvorul Tausoarelor lui Maglei, jgheabul lui Zalion, de sub Paltin, de la Izvorul Albastru al Izei, Poiana Zanelor, de la Piatra Busuiocului, baia lui Schneider. Fenomene carstice intalnite in Muntii Maramuresului – pesteri, Fantana Stanchii, Valea Zambroslava, Valea Salhoi, Piatra Arsa; goluri agitate in peretii abrupti pe valea Vaserului de natura tectonica, speleotemele.

- Date climatice

Borşa are un climat continental moderat, cu uşoare influenţe nord - atlantice. Mediile anuale ale temperaturii aerului variază în funcţie de altitudine şi expunere (sudică sau nordică): -1,5˚ C la altitudini mai mari de 2200 m, 0˚ C la altitudini de 2000 m, 1,2˚ C, 5,4 ˚ C la Poiana Borşa, cu temperaturi medii mai mari cu 1˚ C pe versanţii sudici faţă de cei nordici.

Temperaturile medii cele mai scăzute au fost înregistrate în luna ianuarie, având valori de - 9˚ C la altitudini mai mari de 2200 m, -7,4˚ C la 1800 m, -3,5˚ C…- 4˚ C în depresiunea Borşa. Temperaturile maxime s-au înregistrat în luna iulie, având valori medii de 3,5˚ C la altitudini mai mari de 2000 m, 9,4˚ C la 1800 m, 14-16˚ C în depresiunea Borşa.

38

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Numărul mediu al zilelor de vară (în care temperaturile depăşesc 30˚ C) este de 25-30 în zonele înalte şi de 50-70 în depresiunea Borşei, iar a celor de iarnă (cu temperaturi mai mici de 0˚ C) creşte de la 90 în depresiunea Borşa, la 130 în zonele montane înalte. Precipitaţiile atmosferice se repartizează neuniform, funcţie de altitudine. In Muntii Rodnei precipitatiile sunt neuniforme in functie de expozitie si altitudine. La altitudini de peste 2200 m, datorită proceselor frontale şi advective, cantităţile de precipitaţii care cad anual depăşesc 1400 mm/mp/an în zona vârfului Pietrosul, iar la staţiunea meteorologică Iezer (1780 m) au o medie anuală de 1312 mm/mp/an. În Borşa, precipitaţiile atmosferice medii sunt de 1142 mm/mp/an în zona centrală, 1246 mm/mp/an la Poiana Borşei şi 1204 mm/mp/an la Baia Borşa. Precipitaţiile sub formă de zăpadă, cad de regulă din luna octombrie, dar în mulţi ani, zăpada împodobeşte temporar culmea înaltă a Pietrosului încă din septembrie. Prima zi cu strat continuu de zăpadă se înregistrează din prima decadă a lunii noiembrie, în zonele cu altitudine mai mare de 1800 m, precum şi în a doua decadă a lunii noiembrie în zonele cu altitudine mai mică de 1500 m. Numărul mediu de zile cu ninsoare creşte de la est la vest, de la 40 la 70, grosimea medie anuală a stratului de zăpadă depăşind 90 cm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitaţii este de 130. In Muntii Maramuresului precipitatiile sunt foarte bogate, avand valori de 1000-1400 mm annual. Durata medie a intervalului cu ninsori este de 100-150 zile, iar stratul de zapada este de 1-3 m grosime. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada variaza de la 120 la 200 zile. In depresiunea Maramuresului precipitatiile medii anuale se incadreaza in valorile 800- 1000 mm, iar din acestea 40% cad in sezonul cald.

Vanturile Pe culmi şi vârfurile de munte, direcţia dominantă a vânturilor corespunde circulaţiei aerului pe axa vest-est. În zona Borşei, cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre NE (dinspre Bucovina peste munţii Maramureşului) –15,9 %, urmată de cele estice (15,3 %). Influenţa vânturilor vestice este estimată la 11,3 %. Valorile medii ale vitezei vântului variază între 3,5 şi 4,5 m/s, cele maxime

39

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures depăşind local 35 m/s. În sezonul cu vegetaţie (mai-septembrie) sunt frecvente brizele de munte şi de vale, care bat dimineaţa spre vârfurile înalte, iar seara spre regiunile joase. Umiditatea relativă a aerului are o medie anuală de 77,7 %, cu valori minime în luna ianuarie (73,2 %) şi valori maxime în luna iulie (79,7 %). Radiaţia solară totală descreşte pe măsură ce creşte altitudinea, de la 114,3 kcal/cmp/an la 1000 m, la 112,6 kcal/cmp/an şi la cca 107,5 kcal/cmp/an la 2000 m. Această diminuare a radiaţiei se resimte pregnant în productivitatea florei din etajele alpin şi subalpin. Vegetatia si Fauna Vegetatia Vegetatia este influentata de inaltimea relativ mare a muntilor Rodnei si Maramuresului, fiind asigurate conditii optime pentru padurile de conifere si pajisti alpine. Varietatea formelor de relief, particularitatile climei si natura diferita a rocilor au determinat o vegetatie bogata si variata, cu unele particularitati proprii, intervenind astfel o diferentiere pe etaje si subetaje de vegetatie: Etajul alpin este bine conturat in Muntii Rodnei si Maramuresului. Acest etaj incepe la 1900 m, insa coboara adesea si sub aceasta limits, in functie de gradul de fragmentare al masivelor si de expozitia versantilor. Principalele componente ale asociatiilor alpine sunt ierbaceele si arbustii taratori. Flora de aici este deosebit de bogata. Etajul subalpin incepe sa se contureze la altitudinea de 1500-1550 m odata cu aparitia molidisurilor de limita si este definitivat fizionomic de catre tufarisuri de jneapan care urca pana pe culmi. Este caracterizat de intinse asociatii de tufarisuri singure sau in alternants cu pajistile etajului superior. Specia dominanta o constituie jneapanul raspandit pe versantii nordici in Muntii Maramuresului. In Muntii Rodnei apare compact doar in rezervatia Pietrosul Mare, palcuri de jnepenisuri s-au pastrat insa pe toti versanti abrupti ai vailor intramontane, in caldarile glaciare. Etajul boreal ocupa suprafete intinse in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, molidisurile ocupand toata suprafata impadurita a muntilor. Etajul nemoral este format din trei subetaje: Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag, ocupa suprafete intinse in Muntii Rodnei. Subetajul fagului acopera un areal de altitudine intre 600 m si 1600 m. Subetajul gorunului, este un subetaj montan inferior ce apare in zona vestica a Muntilor Rodnei. 40

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Flora este semnificativa datorita prezentei endemitelor locale si carpatice, impreuna cu o gama larga de relicte glaciare. In interiorul parcului, pe teritoriul administrativ al orasului Borsa se afla rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - categoria I -a IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii), Ponorul, Pestera si Izbucul Izei - monumente ale naturii categoria a III -a IUCN si o rezervatie naturala - Piatra Rea, categoria a IV- a IUCN.

Fauna

In ceea ce priveste fauna, putem spune ca aceasta este foare bogata ca numar si specii datorita varietatii reliefului.

Fauna golurilor alpine este saraca in specii, caracteristic avand mamifere precum capra neagra, pe langa aceasta mai exista si marmota de munte.

Avifauna alpina si subalpina totalizeaza 34 de specii. In zonele calcaroase se intalneste vipera comuna. Pentru zona forestiera fauna este mai variata, fiind formata din specii de interes cinegetic, in care sunt cuprinse cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvilele, cat si carnivore mari: ursul brun, rasul, lupul s.a. Alte animale: vulpea, mistretul, caprioara. Raurile contin o mare varietate de pesti: clean, mreana, scobar, stiuca, biban si pastrav. Zavoaiele si luncile raurilor adapostesc pasari ce incanta auzul si vazul: cucul, ciocarlia, mierla, pupaza, cotofana, barza, randunica, vrabia. Vegetatia §i fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic Muntilor Rodnei.

Se poate mentiona ca in Borsa exista specii rare sau foarte rare care, care sunt ocrotite prin lege.

- Hidrografia Pe raza orasului Borsa cursurile de apa cuprinse in Atlasul Cadastrului Apelor din Romania editia 1992 sunt: - Viseu – 22 km pe raza orasului Borsa - Fantana – 5 km - Cercanel – 5 km

41

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

- Negoescu – 6 km - Repedea – 11 km - Buhaescu – 5 km - Paraul Pietros – 7 km - Tisla (Cisla) – 20 km - Izvorul cailor – 6 km

Cel mai important rau din aceasta zona este Raul Viseu ce izvoraste din Prelucile Cerbului, sub pasul Prislop 409 m, bazinul hidrografic al acestui rau este strajuit in est si sud de Muntii Maramuresului si respectiv Muntii Rodnei si se varsa in Tisla langa localitatea Valea Viseului. Acesta dreneaza un bazin hidrografic cu o suprafata de peste 1600 km. Afluientii raului Viseu sunt: Fantanelor, Negoiescu, Repedea, Pietroasa, Hotarelor, Izvorul Dragos, Izvorul Negru la care se mai adauga Cercanelul si Cisla. Cisla strabate zona miniera Baia Borsa si primeste ca afluenti Catarama, Arinies, Colbu, Secu, Vonisorul si Netedu. De-a lungul Cislei si a afluentilor sai se gasesc o serie de izvoare minerale in numar de peste 21. Dintre aceste izvoare, izvorul Alexandru a fost valorificat in trecut intre anii 1870 -1940, sub forma de bai. Un puternic afluent al raului Viseu este raul Repedea care isi are izvoarele in cele trei lacuri glaciare de la poalele Varfului Buhaiescu Mare.

Lacurile sunt o prezenţă atractivă a peisajului montan al Borşei. Cele mai multe lacuri se situează în munţii Rodnei (denumirea masivului este o prescurtare a numelui de „Alpii Rodnei” dat de geografii austrieci, care denumeau şi munţii Făgăraş „Alpii Transilvaniei”, pentru că Alpii erau modelul faţă de care apreciau masivele montane mai mărunte). Cascadele cele mai reprezentative sunt: cascada Izvorul Cailor – inaltime cca. 90 m formata in trepte, cu treapta cea mai mare de 16 m, cascada Dracului – formata pe cursul Izvorului Bailor, cascadele de paraul Cormaia.

42

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Cele mai multe lacuri apar în munţii Rodnei, în depresiunile căldărilor glaciare, bazate de morene (pietriş transportat de foştii gheţari).

Apele minerale din localitatea Borşa Studiile apelor minerale din judeţul Maramureş, efectuate în anii 1977 şi 2006 arată că pe teritoriul Borşei se cunoşteau (şi au fost cercetate şi analizate) 64 de surse de ape minerale. Dintre acestea unele au dispărut între timp, datorită viiturilor (232-Valea Rea şi 238-V. Ţâşla), unor construcţii industriale – iazurile de stocare a sterilului de flotaţie -236 -V. Colbulu sau prin extinderea construcţiilor (la gura V. Rele), sau prin tractarea lemnelor peste izvor (cel de pe afluentul drept al V. Vâlcănescu. Nu toate sursele de ape minerale de pe teritoriul Borşei sunt studiate (izvorul mineral din Bobeica de exemplu). De asemenea nu există date despre forajele executate la Fântăna de alte intreprinderi decât cea abilitată pentru aceasta. Este important de ştiut că peste 21 % dintre apele minerale din judeţul Maramureş se dispun în UAT Borşa, acestea fiind o importantă resursă naturală, valorificată de altfel de trei firme. Valorificarea apelor minerale se poate face nu doar prin înbutelierea lor, ci şi prin promovarea lor ca atracţii turistice, mai ales în zona staţiunii Borşa, sau în apropierea principalelor căi de acces de pe teritoriul Borşei. Cel puţin sursele subliniate ar merita să fie reabilitate tradiţional (recaptate în ştiubeie de lemn, cu acoperiş de şindrilă) şi semnalizate corespunzător pe drumurile principale de acces.

43

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Pe teritoriul orasului Borsa apare o linie aproape continua de aproximativ 20 de izvoare, de regula la contactul dintre cristalin si eruptiv. Un alt zacamant important al orasului Borsa este reprezentat de izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu, magneziu in jurul carora au fost amenajate importante statiuni balneo-climaterice, care sunt recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii. Gazele terapeutice mofetice sunt o alta sursa de ape minerale importanta pentru Borsa. Acestea se afla in Complexul turistic Borsa, situat la o altitudine de aprox. 800 m si la distanta de aproximativ 3 km din DN 18, într-o zonă linistită. Accesul principal se face pe strada Fantana.

Acestea sunt gaze cu conţinut ridicat de CO2 şi reprezintă o resursă naturală balneară deosebită şi destul de rară, pentru că în România se utilizează în tratamente balneare doar în câteva staţiuni (Covasna – cea mai renumită, Malnaş). Tratamentul mofetic înseamnă utilizarea unor amenajări constructive cu rol terapeutic, în care se utilizează ca agent fizic CO2. Mofetele sunt utilizate în special în bolile cardiovasculare, aceasta pentru că gazul bicarbonatat are efecte vasodilatoare, foarte utile pentru cord şi circulaţia periferică, cu efecte care se păstrează mai mult timp. Băile cu gaz carbonic sunt mai utile pentru cei cu hipertensiune arterială decât cele cu ape minerale, pentru că dispar efectele termice şi cele ale presiunii hidrostatice, prezente la băile cu apă minerală. Cercetările efectuate au arătat că după un singur tratament mofetic de 20-30 minute, tensiunea sistolică scade în medie cu 30 mm Hg, iar tensiunea diastolică cu 25 mm Hg. După o cură de 3-4 săptămâni, tensiunea sistolică scade cu 30-70 mm Hg, iar cea diastolică cu 25 mm Hg. Important este că ameliorările tensiunii persistă până la 6 luni de la terminarea tratamentului.

44

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

În afară de efectele benefice cardio-vasculare, tratamentul mofetic este util şi în alte afecţiuni: reumatism, inflamaţii cronice, reglarea activităţii respiratorii, echilibrarea sistemului nervos central, reactivarea tiroidei hipofuncţionale, tulburări metabolice. În încheiere trebuie subliniat faptul că cercetările efectuate, au arătat că gazul carbonic de la Fântâna-Borşa are un debit considerabil şi că acesta are o calitate superioară celui de la Covasna.

- Arii naturale protejate Printre acţiunile de protejare a mediului inconjurător in zona Borşa, remarcăm delimitarea şi stabilirea unui regim de protecţie pentru această regiune datorită unicităţii, autenticiăţii şi specificul valorilor naturale aflate aici. Pe teritoriul oraşului Borşa, ariile naturale protejate au o extindere remarcabilă, atingând 37.221 ha, din totalul de ha al UAT., reprezentând un procent de 75,3 %. 1. Parcul Naţional Munţii Rodnei - este situat în nordul Carpaţilor Orientali, suprapunându- se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe raza judeţelor Bistriţa Năsăud (BN) si Maramures (MM). În interiorul parcului există o singură localitate (satul Valea Vinului – județul Bistrița - Năsăud) si intravilanul de 7,0 ha din localitatea Borsa - județul Maramureș (strada Fântâna). Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25’54” - 47o37’28” latitudine nordică si 24o31’30” - 25o01’30” longitudine estică Legea nr. 5/2000 prevede suprafața Parcului Național Munții Rodnei de 46.399 ha. În urma actualizărilor operate de către APNMR în Sistemul Informațional Geografic (GIS) suprafața actual a Parcului Național Munții Rodnei este de 47.177 ha. În ceea ce priveste accesul în parc, linia ferată transmontană Salva - Viseu (situată în vestul masivului), respectiv linia ferată Salva - Rodna (situată în sudul masivului) înlesnesc accesul în Munţii Rodnei din localităţile pe care le străbat: Telciu, Romuli, respectiv Năsăud, Rebrisoara, Ilva Mică, Sîngeorz-Băi, Maieru, Anies, Rodna. Căile ferate sunt dublate de drumuri care leagă Transilvania de Maramures (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul în masiv dinspre nord se face prin localitatea Borsa, județul Maramureș, iar din nord-est prin localitatea Cârlibaba, județul Suceava. Total suprafaţă de fond forestier deţinută pe raza parcului de catre Primaria Borsa este de 150,8 ha.

45

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Scopul principal al PNMR-Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. Se urmăreşte de asemenea excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale, desfăşurate de proprietarii terenurilor din PNMR.

PNMR are cod 1G, fiind considerată Rezervaţie a Biosferei cu caracter mixt. Sectorul de pe teritoriul localităţii Borşa este limitat la sud de creasta principală a masivului, între Tarniţa la Cruce -şaua Puzdrele -şaua Galaţului -şaua Gărgălău -vf. Gărgălău.Limita nordică traversează V. Hotarului, V. Hutile, V. Pietroasa, V. Tisei, trecând prin bornele silvice 83, 82, 36, 12, aparţinând UP VI Borşa, până în V. Repedea, la sud de confluenţa cu v. Tisei. Limita parcului urcă pe V. Repedea până la borna silvică 197, apoi spre est pe o culme secundară până în vârful cu cota 1302,8 m, de unde coboară spre sud în V. Vinişoru pe o culme secundară. Limita PNMR urcă pe V. Vinişoru până la intrarea în fond forestier (borna silvică 189), urmând apoi limita pădurii până la confluenţa V. Negoiescu Mare şi V. Negoiescu Mic (borna silvică 148). De aici limita merge spre est pe culmi secundare, traversează interfluviul dintre Negoiescu şi Fântâna trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în V. Fântâna la confluenţa V. Păltinişului cu V. Cimpoiasa (borna silvică 93). De aici limita coboară pe V. Fântâna până la confluenţa cu Izv. Cailor, pe care urcă până în şaua Ştiol. Aria parcului naţional munţii Rodnei de pe teritoriul oraşului Borşa cuprinde două rezervaţii ştiinţifice, încadrate la categoria I IUGS (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".

46

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Acestea sunt: Pietrosu Mare 3547,6 ha - (indicativ conform Legii Nr. 5/2000-2.563); Piatra Rea 291ha - (indicativ conform Legii Nr. 5/2000- 2.589) În rezervaţiile ştiinţifice se permit activităţi ecoturistice doar pe traseele turistice marcate. - Rezervaţia ştiiinţifică Pietrosul Mare – Rezervaţia Pietrosu Mare a fost constituită prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr.1149/1932, având o suprafaţă de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosu Mare. În anul 1962 se extinde suprafaţa rezervaţiei, ajungând la 2700 ha. În baza Deciziei nr. 204/1977 a Comitetului Executiv al Consiliului Maramures, suprafaţa sa a fost extinsă la 3300 ha. Această ultimă extindere s-a realizat prin includerea zonei dintre culmile Jirezii, Bătrâna si Râpilor. Din suprafaţa totală, 1770 ha (53%) este pădure si 1430 ha (47%) este gol de munte. In urma cartarii prin metode mai precise pe ortofotoplanuri si cu ajutorul software-ului specializat, s- au corectat suprafetele de teren din Rezervatia Stiintifica Pietrosu Mare, ajungandu-se la suprafata de 3547,6 ha. Limitele actuale ale rezervaţiei stiinţifice Pietrosu Mare sunt: La nord: limita porneste de la iesirea pârâului Izvorul Dragos din fondul forestier, urmează liziera pădurii, pe direcţia E-V paralel cu creasta principală a Munţilor Rodnei, trecând perpendicular peste valea Hotarului si pârâului Izvor si ajunge în locul denumit Sarampina. De aici limita traversează pârâul Pietroasa trecând perpendicular pe pârâul valea Tisei, urmărind limita pădurii până la prelungirea culmii Pietrei Albe, de unde coboară spre pârâul Repedea până atinge firul văii. La est: din acest punct limita urcă amonte pe pârâul Repedea până la confluenţa pâraielor Izvorul Mare cu valea Buhăiescu (Gura Noaselor), apoi se continuă pe firul văii Buhaiescu ajungând în golul de munte la lacul Rebra, iar apoi în vârful Rebra (2119 m). La sud: de aici limita urmează creasta principală a Munţilor Rodnei, atingând vârful Gropilor (2063 m) si continuându-se până la Tarniţa Bătrânei (1735 m). La vest: aceasta coboară prin golul de munte pe o culme puţin evidentă până atinge limita superioară a fondului forestier, continuându-se în aval prin pădure, pe culmea evidentă dintre pârâul Râpilor si pârâul Sterpu până la confluenţa pârâului Sterpu cu pârâul Dragoș. Limita urmează în continuare firul văii Izvorul Dragos până la iesirea acestuia din fondul forestier. Lacurile din interiorul rezervaţiei, în număr de 6 sunt de origine glaciară, de o frumuseţe deosebită, fiind localizate în trei circuri glaciare: Buhăescu (4 lacuri), Iezer si Gropi. Din cele 4

47

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures lacuri cunoscute sub denumirea de Buhăescu, unul este izolat, celelalte 3 formând o salbă în trepte la 1900 m, 1880 m si 1810 m. În rezervaţie se găsesc mai multe tipuri de vegetatie: montan de molidisuri, montan de amestecuri, premontan de făgete, presubalpin de molidisuri de limită, subalpin de jnepenisuri și altele. Flora rezervaţiei stiinţifice însumează peste 650 de specii si 46 asociaţii vegetale, unele specii endemice carpatice sau rare: Silene nivalis, Heracleum carpaticum, Silene nutans ssp dubia, Silene zawadzkii, Ranunculus carpaticus, Thlaspi dacicum, Viola declinata, Heracleum transylvanicum, Melampirum saxosum, Thymus comosus, Phyteuma vagneri, Doronicum carpaticum, Festuca porcii. Dintre asociaţiile vegetale amintim: Carici dacicae – Drepanocladetum, Eriophoretum scheuchzeri, Saxifrago carpathicae – Oxyrietum, Festucetum pictae, Cardaminetum opizii, Rhododendro myrthifoliae – Vaccinietum și altele (Gh. Coldea, F. Tauber si Gh. Pânzariu, 1981). În această arie au fost descrise 130 specii macromicete (M. Bereș, 1995). Unele specii de briofite rare (Bucegia romanica, Aulacomnium turgidum si Racomitrium lanuginosum ridică valoarea stiinţifică a rezervaţiei (Tr. Stefureac). Fauna este bine reprezentată în zonă, prin specii rare sau importante. Dintre mamifere amintim: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus) marmota (Marmota marmota) – introdusă în Pietrosu Mare, râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis sylvestris) jderul de copac (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), soarecele de zăpadă (Microtus nivalis), iar dintre păsări acvila de munte (Aquila chrysaetos), cocosul de mesteacăn (Tetrao tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus), Bubo bubo. În interiorul rezervaţiei stiinţifice există drum de acces dinspre localitatea Borsa spre Staţia Meteo, pe valea Pietroasa. Pe raza rezervației științifice Pietrosu Mare, conform legislației în vigoare, sunt interzise desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație ecologică, activități de ecoturism. Având în vedere faptul că în interiorul Rezervației Științifice Pietrosu Mare există Stația Meteo-IEZER, construită în anul 1960, unde se desfășoară activitatea de monitorizare și raportare permanentă a parametrilor specifici, prin prezentul plan de management se aprobă desfășurarea activităților, fiind un obiectiv de interes național. 48

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

- Rezervaţia ştiinţifică Piatra Rea Masivul muntos Piatra Rea, cu abrupturile sale ce depăsesc pe alocuri 800 m este constituit din calcar cristalin, care aici ajunge la dezvoltarea cea mai mare din Munţii Rodnei. Datorită acestui substrat, masivul prezintă unul din obiectivele botanice importante ale Munţilor Rodnei. Prin Legea nr. 5/2000, abruptul calcaros a fost declarat ca arie protejată de interes botanic cu suprafaţa de 50 ha. Ulterior, prin hotărârea Consiliului Stiinţific al PNMR, a fost propusă ca rezervaţie stiinţifică cu suprafaţa mărită la 291 ha, în baza unui Studiu de fundamentare științifică, aprobat de către Academia Română. La nord - est limita porneste de la borna amenajistică 82 din UB II Prislop (Asociația Composesoratului Cisla), urmăreste amonte limita inferioară a fondului forestier, ajungând până la limita inferioară a golului alpin Izvorul Cailor, respectiv până în dreptul bornei amenajistice 75 din UB II (Primăria Orașului Borșa). La est de la borna amenajistică 75 limita rezervaţiei urmăreste conturul căldării glaciare Izvorul Cailor până deasupra abrupturilor care delimitează circul glaciar Izvorul Cailor (borna silvopastorală numărul 85). La sud limita se continuă pe deasupra abruptului de stâncării și coboară în pârâul Cimpoiaș. La vest limita se continuă pe pârâul Cimpoiaș până când acesta întâlnește pârâul Păltiniș și coboară pe firul văii Fântâna până în borna amenajistică 82 din UB II Prislop (Asociația Composesoratului Cisla). Fundalul abruptului stâncos pe care se desfăsoară diversitatea aspectelor geomorfologice ale peisajului carstic este întregit la limita nord-estică de înălţimea de peste 80 m a Cascadei Cailor. În ansamblul său, flora abruptului Piatra Rea se remarcă printr-un accentuat caracter conservativ, evidenţiat prin populaţii vegetale cu caracter relict, în care se întâlnesc elemente floristice provenite din diverse obârsii fitogeografice: Salix bicolor, Clematis alpina, Juniperus communis, Arabis alpina, Saxifraga aizoon, S. stellaris, S. adscendens, Dryas octopetala, Gentiana nivalis, Bartsia alpina, Euphrasia salisburgensis, Hieracium aurantiacum, Poa alpina, Polygonum viviparum, Myosotis alpestris, Leontopodium alpinum, Aster alpinus, Carex capillaris, Salix retusa, Genatiana lutea și altele Dintre asociaţiile descrise în zonă amintim: Lino extraaxillaris – Silenetum zawadzkii, Saxifragetum aizoidis (Olos).

49

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Coloritul local al florei îi conferă însă prezenţa elementului stenocor dacic, reprezentat aici prin specii endemice ale Carpaţilor românesti: Aconitum moldavicum, Silene nutans ssp. dubia, Silene zawadzkii, Viola dacica, Achillea schurii, Saxifraga luteo-viridis, Saxifraga cymosa, Geranium sylvaticum alpestre, Campanula abietina, Carduus kerneri și altele. Zona reprezintă un sistem carstic încă puţin cunoscut. Dintre pesterile descrise amintim: peștera cu Cristale, peștera cu Sală, peștera din Peretele Cailor, peștera Sura Cailor, peștera cu Mondmilch, peștera cu Două Puţuri, Avenul Podu Cailor și altele. Pe raza rezervației științifice Piatra Rea conform legislației în vigoare, sunt interzise desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație ecologică, activități de ecoturism.

Zone de dezvoltare durabilă - permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Aceasta zona include pe langa Zona de dezvoltare durabilă Valea Vinului, Fânaţ Rebra, Zona Iza Izvor si intravilanul din localitatea Borşa, jud. MM, strada Fantana - 7,0 ha. - Zona de dezvoltare durabilă Fântâna Limitele zonei de dezvoltare durabilă Fântâna sunt: La vest limita porneste de la confluenţa pârâului Zănoaga cu pârâul Fântâna urmărind în amonte firul pârâului Fântâna, ajungand la borna amenajistică 82 (UP V Prislop). La sud-est De aici se continuă spre est urmărind limita inferioară a fondului forestier, până întâlnește suprafața carierei Piatra Rea, apoi limita coboară în drumul industrial ajungand în pârâul Zănoaga. La nord limita coboară din acest punct urmărind firul văii Zănoaga până la confluenţa cu pârâul Fântâna.

2. Parcul Natural Munţii Maramureşului - are o suprafaţă totală de 144.850 ha, fiind cel mai mare parc natural din România. A fost instituit prin HG 2151/2004. Pe teritoriul oraşului Borşa se situează 27.499 ha, 55 % din suprafaţa totală a UAT. Limita estica urca pe pârâul Şesuri până în 50

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Pasul Măgura, coboară pe valea Bănăriei până în Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi şi micro-rezervaţia botanică de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 şi coboară la borna silvică 196 din Izvorul Ursului, de unde urcă pe drumul forestier până la borna silvica 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărata la borna silvica 236. Limita sudica este dată de partea de la nord de Valea Viseului, de la Valea Hotarului până în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 până la Şesuri, borna silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita nordică trece pe culmea Toroiaga-Lucăceasa-Prislopul cataramei- Jupania-Ciungii Bălăsinei.

Parcul natural este de categoria V IUCN şi are ca scop menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. Parcul natural oferă publicului posibilităţi de recreiere şi turism încurajând activităţile ştiiinţifice şi educaţională. Legea 5/2000 menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului, dintre care 2 pe teritoriul oraşului Borşa, respectiv: ❖ Stancariile Salhoi Zambroslavele - este situat în localitatea Borşa, are suprafaţă de 1 ha. ❖ Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsânii - este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de 800 ha

- Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele - monument al naturii categoria III IUCN, are statutul de rezervaţie, geologică şi botanică, mixtă. Este situat în localitatea Borşa, în versantul drept al V. Măguriţa (afluent drept al V. Sâlhoi) caracterizata prin bolovănişuri de calcare eocene provenite din stâncile din amonte cu o suprafaţă de 1 ha. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict glaciar şi specie foarte rară pentru ţara noastră, legată de existenţa condiţiilor de

51

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures mlastină eutrofă. De un interes ştiinţific deosebit se bucură şi stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsânii -rezervaţie naturală categoria IV IUCN, înfiinţată în anul 1971 pe o suprafaşă de 800 ha. Rezervaţia este situată în localitatea Borşa si se află

în administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului. Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr- un substrat geologic variat (roci cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania). Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o formează apele curgătoare Ţâşla, Bălăsâna, Şesuri, Vâlcănescu, Haşmar. Vegetaţia rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de conifere şi jnepenişuri (Jupania, cel mai extins din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul Mestecăniş). Are ca scop protejarea populaţiilor de cocoş de mesteacân (Lyrurus tetrix) si a mediului sau favorit, jnepenisul. Ea cuprinde - intre Varful Ciungii Balasinii (1803 m) in nord si Varful Barjabei (1558 m) in sud - golurile de munte, jnepenisurile si o fasie din zona limitrofa a padurii de molid. Din cele zece puncte populate cu cocosi de mesteacan, cunoscute in tara noastra, patru se afla in Muntii Rodnei si patru in Muntii Maramuresului. Aceasta rezervatie pare a constitui biotopul optim pentru cocosul de mesteacan (populatia cea mai numeroasa se afla aici).

Actiunea de protectie se extinde si asupra vegetatiei, a jnepenisului in special. Rezultatul actiunii de defrisare masiva a jneapanului a fost - in afara de scaderea efectivului a cocosilor de mesteacan - eroziunea torentiala si inlaturarea solului pe versantul nordic al culmii Cornu Nedeii-Cearcanu. Rezervatia Salhoi-Zambroslaviile.

52

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Plante ocrotite - sunt (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardar (Rhododendron kotshyi), zambru (Pinus cembra),

floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) etc.

Animate ocrotite - capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx)acvila de stanca (Aquila chrysaetos), acvila mica (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza alba (Ciconia ciconia), starcul cenusju (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix).

53

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

4.2 Populatia si forta de munca

Evolutia numarului total al populatiei In anul 2019 orasul Borsa avea 28.389 locuitori Evolutia in ultimii 10 a populatiei in orasul Borsa se poate urmari in urmatorul grafic:

Evolutia populatiei

28600 28400 28200 28000 Evolutia populatiei 27800 27600 27400 27200 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Populaţia, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă şi anume: ✓ populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă între 0–14 ani ✓ populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani ✓ populaţia bătrână – între 65 ani şi peste.

Populatia orasului Borsa se caracterizeaza prin populatia matura (intre 15 – 64 ani), care detine o pondere de 72,8%. Populatia tanara, sub varsta de 14 ani reprezinta 18,2%, in timp ce populatia batrana (65 ani si peste) are cea mai mica pondere de 9,1%.

Populatia activa, somajul Populaţia activa civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale fiind încadrate într-o activitate economică sau socială (cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora, a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor) în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu), în scopul obţinerii unor venituri sub forma de salarii, plată în natură, etc.

54

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Profilul ocupational din orasul Borsa, pe sectoare de activitate este redat in urmatorul tabel: Nr.crt FORTA DE MUNCA 2015 2016 2017 2018 2019

Salariati – TOTAL 2030 2378 1852 2524 2229

1 Numar mediu de salariati in agricultura, 22 20 25 105 104 silvicultura si pescuit

2 Numar mediu salariati in industria 48 21 50 29 extractiva

3 Numar mediu salariati in industria 168 635 150 249 124 prelucratoare

4 Numar mediu salariati in productia si 12 2 42 24 11 furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

5 Numar mediu salariati in distributia apei, 50 40 40 58 42 salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

6 Numar mediu salariati in constructii 64 121 173 141 602

7 Numar mediu salariati in comert cu 225 205 150 423 153 ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor

8 Numar mediu salariati in transport si 75 137 86 114 74 depozitare

9 Numar mediu salariati hoteluri si 65 25 30 183 96 restaurante

10 Numar mediu salariati in informatii si 30 11 8 16 7 comunicatii

55

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

11 Numar mediu salariati in intermediari 52 35 30 34 financiari si asigurari

12 Numar mediu salariati in tranzactii 15 3 - - 2 imobiliare

13 Numar mediu salariati in activitati 60 11 10 44 profesionale, stiintifice si tehnice

14 Numar mediu salariati in activitati de 15 12 6 85 27 servicii administrative si activitati de servicii suport

15 Numar mediu salariati in administratie 90 80 70 47 57 publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public

16 Numar mediu salariati in invatamant 368 368 353 322 318

17 Numar mediu salariati in sanatate si 630 610 540 560 543 asistenta sociala

18 Numar mediu salariati in activitati de 10 12 37 36 18 spectacole cultural si recreative

19 Numar mediu salariati in alte activitati 31 30 52 54 51 ale economiei nationale

56

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

800

700

600

500

400

300 2015

200 2016 2017 100 2018 0 2019

Evolutia somajului Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile şi care s-au înscris la Agenţia Teritorial pentru Ocuparea Forţei de Muncă. La finele anului 2019 erau înscrişi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş un număr de 8.118 şomeri, dintre care 3507 sunt femei, rata şomajului fiind de 3,9%. Cei mai mulţi şomeri sunt înregistraţi la Baia Mare (4198 şomeri), după care urmează Sighetu Marmaţiei (1206 şomeri), Vişeu de Sus (1105 şomeri), Tg. Lăpuş (810 şomeri) şi Borşa, cu 782 şomeri înregistraţi. Inchiderea activitatii miniere la Borsa, a dus la scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel naţional. În această situaţie a început fenomenul de migraţie temporara in cautarea de locuri de munca. Societăţile comerciale de pe raza orasului Borsa, în mare majoritate, se încadrează în categoria microintreprinedrilor având angajate până la 9 persoane. Societăţile mijlocii, cu până la 250 de persoane angajate, sunt foarte puţine şi desfăşoară activităţi în industria prelucratoare.

57

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Rata somajului

În rândul femeilor, șomajul a scăzut din anul 2015 până în 2019, cu 71,4%, în timp ce, în rândul bărbaților, numărul de șomeri a scăzut, în aceeași perioadă, doar cu 46%.

4.3 Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala

Infrastructura educationala Orasul Borsa nu dispune de dotari aferente invatamantului universitar. In ceea ce priveste invatamantul preuniversitar, datele furnizate de INS –Directia Judeteana de Statistica arata ca, in anul 2019, erau acoperite toate etapele acestuia (gradinita, invatamant primar, invatamant secundar), astfel: • Gradinite – 4 in reteaua scolara publica, din care 1 gradinita are personalitate juridica, respectiv Cresa de Copii Borsa, iar celelalte sint arondate la alte unitati scolare cu personalitate juridica. • Scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9. Constant ramane in timp un singur liceu. Unitatea de invatamant liceal are si clase pentru invatamantul primar si gimnazial.

Infrastructura pentru servicii medicale şi de sănătate Oraşul Borşa este centru cu tradiţie, în ceea ce priveşte domeniul medical, întrucât serveşte nu doar populaţia oraşului, ci absoarbe şi fluxurile venite dinspre alte oraşe apropiate, atât prin prin baza materială existentă, cât şi prin specialişti. Spitalul de Recuperare Este o investiţie dată în funcţiune din anul 1985, structurat pe 6 corpuri de clădire şi anume A, B,C, D, E, E’ la care se adaugă Baza de recuperare dată în funcţiune în anul 1988, cu 3 corpuri A, B, C, legată printr-o pasarelă de clădirea spitalului şi secţia de Recuperare cardiovasculară D3 (un bloc cu P + 4 nivele) situată la aproximativ 300 m de clădire centrală. Este unul dintre cele mai mari spitale de recuperare din nordul României şi este specializat pe tratamente şi proceduri naturale de recuperare neuromotorie a functiilor, având în dotare o Bază de Recuperare cu dotări moderne operate de personal înalt specializat.

58

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Baza de tratament poate deveni nucleul unui veritabil centru de recunoaştere în condiţiile valorificării numeroaselor mofete şi izvoare minerale aflate în apropierea oraşului. Misiunea Spitalului de Recuperare Borşa este aceea de a îmbunătăţii sănătatea comunităţii din arealul pe care-l deserveşte şi de a excela la capitolul calitatea serviciilor prestate bolnavilor şi pacienţilor. - serviciile de asistenta si ingrijire la domiciliu pentru persoanele cu handicap au scazut, in anul 2019 inregistrand o usoara crestere de 1%. Bugetul minim alocat salariatilor a fost in 2018 de 609400 lei si cel mai ridicat in 2019 de 831600 lei - beneficiarii de alocatie pentru sustinerea familiei a scazut de la 2000 in anul 2015 cu pana la 130 in 2018, iar din 2019 au inceput sa creasca cu pana la 640 de beneficiari - beneficiarii de produse alimentare sunt in contiuna crestere din 2016 pana in 2019, inregistrand o crestere constanta de aproximativ 4% de la un an la altul

4.4 Infrastructura de transport

Infrastructura de transport 1.1Transport rutier. Transport in comun

Oraşul Borşa este situat în nordul României, în capătul SE al Depresiunii Maramureşului, pe cursul superior al raului Vişeu, într-un culoar depresionar mărginit la sud de munţii Rodnei şi la nord de munţii Maramureşului. Oraşul se situează la intersecţia paralelei 47º39΄ cu meridianul estic 24º40΄. Accesul în zona Borşa se poate face auto si feroviar. Accesul auto se face pe DN 18 pe traseul Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Borşa – Iacobeni şi asigură continuarea traseului spre Bucovina, pe DN 19 Oradea – Satu Mare – Negreşti Oaş – Sighetu Marmaţiei, care face legătura între Borşa şi vama Petea (la graniţa României cu Ungaria), DN 17 C (Bistriţa-Năsăud – Salva - Pasul Şetref – Săcel – Moisei), care este utilizat pentru accesul la Borşa de către clujeni şi bistriţeni, pe Valea Sălăuţei, DJ 186 Vadu Izei – Săcel, utilizat de cei ce doresc să cunoască Valea Izei, în drum spre Borşa. Transportul în comun cu autobuze şi microbuze este corespunzător între Borşa şi municipiile judeţului Maramureş, dar absolut insuficient pentru legăturile cu judeţele învecinate (câte 1-2 curse pe zi spre Vatra Dornei, Suceava, Bistriţa, Cluj Napoca, unele doar sezoniere), mai ales dacă ţinem seama că în perioada interbelică, atunci când drumul era doar pietruit, existau curse regulate de autobuz între Vatra Dornei şi Borşa.

59

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Pentru vizitatorii din Europa Centrală şi Vestică, punctele de intrare auto în România sunt vamele Borş şi Petea, iar pe calea ferată, Episcopia Bihorului şi Valea lui Mihai (toate la graniţa cu Ungaria). Lungimile drumurilor In prezent reteaua de strazi a orasului Borsa insumeaza un numar de 296,077 km, fiind strazi de categoria a III-a si a IV-a. De asemenea orasul Borsa are 110,776 km de drumuri agricole. Suprastructura strazilor are imbracaminte din: - Pamant – 52,557 km - Piatra sparta - 17,934 km - Balast – 153,949 km - Mixturi asfaltice – 29,933 km - Beton – 59,099 km - Pavaj – 2,605 km

Serviciul de transport public

Serviciul de transport public din orasul Borsa a fost delegat de către Primaria orasului Borsa companiilor SC DRACARD SRL, SC AUTOVENTEL SRL, SC FANTANA STANCHII SRL, SC DAIONA TRANS SERVICE SRL pentru o perioadă de 4 ani (2011-2015).

SC DRACARD SA efectueaza transport local, judetean si interjudetean pe urmatoarele trasee: • Borsa Centru – Borsa Complex – 32 curse/zi • Borsa Complex – Baia Mare – 5 curse/zi • Baia Borsa – Bistrita Nasaud – 1 curse/zi Aceasta deține un număr de 12 microbuze (Mercedes), cu 17 si 20 de locuri, 3 autobuze (Opalin si BMC) cu 32, respectiv 35 locuri.

60

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

SC AUTOVENTEL SRL efectueaza transport local si intrajudetean pe traseele: Borsa Centru – Moisei si Borsa Centru – Baia Borsa. SC FANTANA STANCHII SRL efectueaza transport local pe traseul Borsa Centru – Repedea, efectuand 31 de curse/zi si avand in dotare 4 microbuze Mercedes Benz. SC DAIONA TRANS SERVICE SRL efectueaza transport interjudetean pe traseul Borsa – Cluj Napoca si transport international.

1.2. Transportul feroviar Calea ferata Valea Viseului – Borsa este o cale ferata de legatura in Romania. Aceasta traverseaza judetul Maramures, pe valea raului Viseu. Calea ferată Valea Vișeului–Borșa este cu linie simplă și neelectrificată. În martie 1997, tronsonul feroviar între Vișeu de Jos și Borșa a fost închis pentru traficul de persoane. El a fost achiziționat de compania SC RG Holz Company SRL și servește doar pentru transportul de marfă.

1.3. Transportul aerian

Accesul se poate realiza prin unul dintre cele doua aeroporturi de la Baia Mare sau de la Cluj. Aeroportul Baia Mare se afla la o distanta de 160 km de orasul Borsa si are zboruri directe pe ruta Bucuresti, respectiv curse charter. Aeroportul Cluj-Napoca este situat la 200 km de Borsa, acesta fiind deservit de mai multe companii aeriene dinspre si catre o larga varietate de destinatii nationale si internationale. Din cele doua orase exista mai multe curse zilnice cu microbuze si autocare.

2.2. Dotari tehnico-edilitare

2.2.1. Infrastructura de alimentare cu apa potabila, evacuare si tratare a apei uzate

Infrastructura de alimentare cu apa potabila

In localitatea Borşa retelele de distributie a apei potabile sunt limitate, vechi cu perioadă de exploatare depăsită de mult si deservesc doar populaţia din zona blocurilor şi din zona conductei principale de aducţiune a apei, iar restul populatiei, exploateaza fantani, puturi forate sau izvoare aflate in limita proprietatii, pentru satisfacerea necesarului de apa. Din cauza vechimii conductelor sunt frecvente accidentele pe retea ceea ce conduce la intreruperi in furnizarea apei potabile catre consumatori si la un procent foarte mare de pierderi. Totodata Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures exista pericolul infestarii apei livrate cu diverse substante chimice sau agenti patogeni, datorate infiltratiilor din mediu. De asemenea nu exista suficienti hidranti de incendiu care sa poata fi folositi in cazul unor incendii majore, iar gradul de contorizare al consumului de apa este destul de redus. Totodata sistemul actual de distributie a apei nu permite sectionarea unor anumite zone, in caz de avarie, din cauza vanelor vechi care nu mai pot fi folosite. În prezent, aglomerarea Borşa dispune de 3 zone individuale de captari de alimentare cu apă bruta individuale: Captare Fantana care alimenteaza cartierele:Complex turistic Borsa, Poiana, Centrul Borsa si Cartier Gara; Captarea Balasana care alimenteaza cartierele: Baia Borsa si Rotundu; Captarea Repedea care alimenteaza carteirul Repedea exclusiv. Zona de captare Fântână este situată în apropierea Complexului Turistic Borsa. Pentru apa din izvoarele montane subterane, există trei puţuri de captare. Calitatea apei este buna, fiind necesara doar o tratare minimala inainte de distributie.

Infrastructura de evacuare si tratare a apei uzate In localitatea Borşa exista un sistem centralizat de colectare a apelor uzate, care deserveste un procent de aproximativ 35% din populaţia oraşului, restul de aproximativ 65% din populaţie deversează apa uzată haotic, lucru care atentează la sănătatea publică si la deteriorarea mediului inconjurator. Rețeaua de canalizare nu acoperă toată suprafața locuită a orasului și este uzată fizic și moral, ceea ce face ca multe conducte să fie înfundate sau sparte, iar subsolurile blocurilor să fie inundate. Cele mai mari problemele se înregistrează la periferia orasului, unde lipsa rețelei de canalizare conduce la apariția de focare de infecție și de infestare a pânzei freatice. 2.2.2.Reteaua de distributie a energiei electrice

Reţeaua de distribuţie a energiei electrice din oras deservește întreaga suprafață a localității, fiind operată de compania privată SC F.F.E.E. Electrica Furnizare Tranilvania Nord S.A. Conform datelor furnizate de compania electrica, numarul persoanelor fizice si juridice racordate la reteaua electrica in anul 2019 este de 9.926 locuri de consum (persoane fizice) si 433 persoane juridice (inclusiv iluminat public).

2.2.3. Reteaua de comunicatii

Infrastructura de telecomunicaţii de la nivelul localităţii este bine dezvoltată, în zonă fiind disponibile toate reţelele de telefonie mobilă funcţionale în România (ORANGE, 62

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

VODAFONE, RCS&RDS,TELEKOM). Serviciile de telefonie fixă digitală sunt, de asemenea, disponibile, prin operatorii TELEKOM, UPC, RCS&RDS, însă numărul de posturi telefonice fixe a scăzut în ultimii ani, în favoarea telefoniei mobile. În ceea ce priveşte internetul, operatorii privaţi (TELEKOM, UPC, RCS&RDS, etc.) asigură internet în bandă largă, inclusiv pe terminale mobile, în sistemul 3G.

2.2.4. Unitati bancare Sectorul serviciilor de intermedieri financiare şi asigurări este foarte bine dezvoltat, prin prisma numărului ridicat de unităţi bancare existente în oraş: BCR – Banca Comerciala Romana, BRD – Banca Romana de Dezvoltare, Patria Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania, Banca Cooperatista Tisa etc.

2.2.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieri

În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracţiunilor, a pazei bunurilor aparţinând domeniul public şi privat, la nivelul orasului Borsa funcţionează următoarele instituţii publice: - Poliţia orasului Borsa - Poliţia Locala Borsa -SMURD - Detaşamentul de Jandarmi Borsa.

În ceea ce privește situația serviciilor publice pentru situații de urgență, la nivelul orașului funcționează din anul 2013 Garda de interventie Nr. 2, in care isi desfasoara activitatea pompierii, precum si paramedicii din cadrul S.M.U.R.D. De asemenea, in apropierea Spitalului Orasanesc Borsa s-a amenajat o platforma, pentru aterizarea elicopterelor S.M.U.R.D., in vederea reducerii timpilor de raspuns, in cazul urgentelor medicale.

4.5 Activitatea economica Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Borsa Avand in vedere ca orasul Borsa era o zona cu activitate preponderent miniera si asa cum s-a intamplat in majoritatea zonelor monoindustriale, dezvoltarea economico-sociala a

63

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures fost afectata prin sistarea activitatii de baza, determinand probleme sociale precum cresterea somajului, migratia populatiei de varsta tanara. La ora actuala activitatea intreprinderilor este axata in principal pe comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si a motocicletelor. De asemenea despre prelucrarea lemnului se poate spune ca exista o traditie a acestor locuri cu toate ca activitatea a stat in umbra mineritului. Zona ofera oportunitati in aceasta privinta, insa cu toate acestea societatile comerciale din acest domeniu se ocupa de o prelucrare primara a lemnului si nu se produc bunuri finite cu o mare valoare adaugata. Radiografia intreprinderilor active in orasul Borsa Pe parcursul perioadei 2015 – 2019 numarul agentilor economici activi in orasul Borsa a inregistrat o evolutie variata. Tabel ....: Structura numarului de intreprinderi active pe domenii de activitate, categorii de firme NUMAR TOTAL DE INTREPRINDERI ACTIVE An 2015 2016 2017 2018 2019 Domenii de activitate: 571 566 594 552 704 ▪ Agricultura 29 34 34 27 31 ▪ Industrie 234 228 258 264 295 ▪ Servicii 179 176 174 201 227 ▪ Comert 129 128 128 132 151 Categorii de firme 571 566 594 552 704 ▪ Microintreprinderi 524 526 532 490 631 ▪ Intreprinderi mici 46 39 61 60 68 ▪ Intreprinderi 1 0 1 2 5 mijlocii ▪ Intreprinderi mari 0 0 0 0 0

In dinamica 2016/2019 numarul total al angajatilor a crescut cu aprox. 24.34%, cea mai mare crestere a numarului de angajati fiind in domeniul agriculturii, crescand numarul de aproape 5 ori, iar in anul 2019 a scazut numarul angajatilor cu 27.28%.De evidentiat ca populatia ocupata reprezinta aproximativ 10% din total.

64

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Tabel ...: Repartiția numărului total de angajați în întreprinderi active, pe domenii de activitate REPARTITIA NUMARULUI TOTAL DE ANGAJATI IN INTREPRINDERI ACTIVE An 2015 2016 2017 2018 2019 Domenii de activitate: 2030 2378 1852 2524 3112 ▪ Agricultura 22 20 25 105 118 ▪ Industrie 278 698 282 662 669 ▪ Constructii 64 121 173 141 602 ▪ Servicii 1441 1334 1222 1553 1291 ▪ Comert 225 205 150 423 432

Agricultura

Agricultura, ramura de traditie este practicata doar de subzistenta. In momentul de fata suprafata agricola a orasului Borsa este de 14.181 ha.

Suprafata arabila cultivata este de 970 ha, iar principalele culturi sunt:

- Cultura de cartofi - Legume (in principal ceapa, usturoi, radacinoase) - Plante de nutret (lucerna pentru fan si iarba verde, trifoi pentru fan si iarba verde) - Productia de fructe de la pomii fructiferi razleti care se afla pe raza localitatii

Cresterea animalelor, în orasul Borsa acopera nevoile proprii ale gospodariilor. În aceasta zona cresterea animalelor este bine reprezentata datorita conditiilor prielnice pentru aceasta activitate. Astfel sectorul animalier pe ultimii cinci ani este desfasurat astfel:

2015 2016 2017 2018 2019 Bovine 4150 4200 4180 4118 4502 Ovine 4100 4200 4035 4050 6500 Caprine 420 435 450 550 600

65

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Cabaline 690 650 600 513 485 Suine 2550 2450 2300 2500 1985

De asemenea numarul de angajati in agricultura a inregistrat o crestere semnificativa in ultimii ani: An 2015 2016 2017 2018 2019 ▪ Agricultura 22 20 25 105 104

Agricultura este practicata preponderent de gospodarii individuale aproximativ 10.580, existand doar 22 unitati cu personalitate juridica in anul 2015. Produsele vegetale si animale sunt utilizate in scop intern gospodariilor, iar surplusul prin vanzare directa, ceea ce face necesara promovarea unei agriculturi organizate, care sa beneficieze de tehnologii moderne pentru cultura vegetala si cresterea animalelor si care sa valorifice potentialul local.

Industria

Orasul Borsa era o zona cu activitate preponderent miniera si asa cum s-a intamplat in majoritatea zonelor monoindustriale, dezvoltarea economico-sociala a fost afectata prin sistarea activitatii de baza. In prezent sectorul industriei este foarte slab reprezentat, activitatea de baza in zona fiind comertul si serviciile. Activitatile industriale care se desfasoara in prezent sunt cele legate de: • Industria extractiva (miniera) – avand in vedere ca in anul 2006 se opreste exploatarea de minereuri se trece la conservarea zonei si oprirea activitatii, astfel ca activitatile ramase se refera la paza si protectia perimetrelor aferente exploatarii miniere • Industria prelucratoare o Prelucrarea lemnului o Fabricarea fibrelor din sticla o Imbutelierea apelor minerale - aceasta resursa este localizata în zonele laterale a localitatii Borsa cum ar fi Vinisorul, Sehelbea, Birt, Prislop, nu sunt exploatate decât în proportie de 2% tocmai pe fondul unei infrastructuri precare la care accesul este foarte greoi.

66

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

o Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie Produsele de panificatie realizate acopera atat nevoile locuitorilor orasului Borsa, cat si a localitatilor invecinate.

Servicii

Serviciile reprezinta o activitate semnificativa in oras. Astfel in acest sector activeaza firme de transport, telecomunicaţii, reparaţii electrocasnice, servicii de telefonie, televiziune prin cablu şi internet, salubritate, cursuri de schi, închiriere echipament sportiv, croitorie, frizerie, coafor, diverse. Sectorul serviciilor este important pentru ocuparea forţei de muncă. Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, arhitectural, etnografic şi istoric), existenţa Staţiunii Turistice conferă orasului Borsa un potenţial turistic remarcabil cu servicii de cazare şi alte servicii turistice.

Comert

În Borsa se desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul (produse alimentare, nealimentare, farmaceutice, diverse), printre cele mai importante unitati comerciale de alimentatie publica prezente in oras se numara UNICARM, PENNYMARKET, PROFI.

Turismul si obiectivele turistice ale zonei

Zona care formeaza obiectul studiului este unitatea administrativ-teritoriala a orasului Borsa, declarata prin H.G. nr. 107 din 2018 si a HG nr 1022 din 2018, drept Stațiune Turistică de interes national facand parte din zonele identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnã, cuprinse în cadrul Programului național de dezvoltare a turismului "Schi în România". De asemenea, orașul Borșa este o zonă cu potențial turistic, fiind cuprinsă în OUG nr. 142/2008, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului, secțiunea VIII-a „Zone și resurse turistice”, în Anexa 1 ca unitate administrativ teritorială cu resurse naturale foarte mari.

67

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Localitatea Borşa, prin amplasarea ei la poalele vârfului Pietrosul Mare (2303 m), ofera un bogat patrimoniu natural, cultural, istoric si etnografic, precum si resurse balneare cu importante virtuti curative. Din analiza potentialului natural si cultural, etnografic si istoric, reiese profilul turistic complex al orasului Borsa: ✓ Odihna si recreere ✓ Sporturi de iarna ✓ Trasee turistice ✓ Tratamente balneare ✓ Educatie ecologica ✓ Vanatoare si pescuit ✓ Traditii, datini si obiceiuri ✓ Monumente istorice

Orasul Borsa prezintă un potențial de dezvoltare a activităților turistice, datorat existentei a Parcului National Muntii Rodnei si Parcul Natural Muntii Maramuresului, precum si a specificului montan care deține resurse turistice naturale și antropice. Turismul reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului Borsa și constituie o prioritate pentru administrația publică locală.

Resurse turistice naturale si antropice Resursele naturale sunt sau pot să devină atracţii puternice din punct de vedere turistic, regiunea dispunând de un potenţial natural bogat, de exemplu mofetele, care sunt emanaţii naturale de dioxid de carbon, însoţite întotdeauna de izvoare de apă minerală, folosite în general în terapia băilor reumatice şi cardiace, care în combinaţie cu alte elemente de tratament dau efecte pozitive şi în cazul altor afecţiuni. Factorii tarapeutici reprezentativi ai zonei sunt daţi de apele minerale şi gazele terapeutice mofetice. Valorificarea acestora este necesară datorită facilităţiilor pe care le asigură, respectiv:

➢ Gaze cu conţinut ridicat de CO2, mofetele - resursă naturală balneară deosebită şi rară, utilizată în tratamente balneare doar în câteva staţiuni (Covasna – cea mai renumită, Malnaş). Tratamentul mofetic înseamnă utilizarea unor amenajări constructive cu rol

terapeutic, în care se utilizează ca agent fizic CO2. Efectele terapeutice ale tratamentului mofetic sunt cunoscute de mai multe secole.

68

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

➢ Un alt factor terapeutic care poate fi valorificat este reprezentat de apele minerale, care sunt extrem de utilizate în staţiunile balneare din ţară, atât în cura internă, cât şi în cea externă. Pe teritoriul oraşului Borşa apare o linie aproape continuă de aproximativ 20 de izvoare, de regulă la contactul dintre cristalin şi eruptiv. Un alt zăcământ important al oraşului Borşa este reprezentat de izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau conţinând fier, calciu, magneziu şi care sunt recomandate în tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv şi în tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice şi a tulburărilor respiratorii. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă puternic structura geologică. Supranumiţi şi "Făgăraşul nordului", Munţii Rodnei prezintă o configuraţie asimetrică cu văi abrupte şi scurte spre nord, lungi şi sălbatice spre sud, o creastă principală lungă şi continuă orientată nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri și vârfuri abrupte, semeţe. Toate aceste caracteristici conferă frumuseţe şi originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism şi drumeţii montane. Parcul National Muntii Rodnei - este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 47.177 ha din care 1287,5 ha pe teritoriul orasului Borsa. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafata actuala este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit: Rezervațiile științifice din parc sunt:

• Pietrosu Mare (3.547,6 ha); • Piatra Rea (291 ha); • Bila-Lala (1.318,27 ha); • Corongiș (614,9 ha).

Zona de protecție integrală mai include o serie de arii declarate

69

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

rezervații naturale:

• Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100 ha); • Rezervația speologică „Peștera Cobasel" (1 ha); • Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei" (61 ha); • Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha); • Rezervația Valea Cormaia (50 ha); • Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (7,84 ha).

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse. Conform clasificării Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), fondată în anul 1948, Parcul Naţional Munţii Rodnei este încadrat în categoria a II-a, parc naţional - arie pentru conservarea ecosistemelor şi pentru recreere. In anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI - sit de importanţă comunitară şi SPA - sit de importanţă avifaunistică) pe o suprafaţa de 47 975 ha (la suprafaţa sitului s-a adăugat pe lângă cele 47177 ha şi căldarea glaciară Gagi din partea Estică, în suprafaţă de 1576 ha). PNMR este o arie protejată importantă, contribuind la conservarea biodiversităţii lanţului Carpatic, bogaţie inestimabilă la nivel European şi global, fapt subliniat şi de către Convenţia Carpatica a cărei stat membru este şi România. Această convenţie semnată în 2007 reprezintă un parteneriat între 7 ţări carpatice: Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria şi promovează colaborarea între organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, institute de specialitate, factori de decizie, organizaţii de specialitate, experţi şi finanţatori internaţionali cu scopul de a proteja biodiversitatea unică a Carpaţilor şi de a facilita dezvoltarea durabilă în zonă. Reprezentantul Romaniei este presedintele acestei Conventii Carpatice, ales pentru o perioada de 4 ani. In interiorul Parcului Natural Muntii Maramuresului exista, de asemenea, patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind: • Stancariile Salhoi-Zambroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV; • Cornu Nedeii - Ciungii Balasanii – 800 ha – categoria IV IUCV; • Varful Farcau - Lacul Vinderel – Varful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV;

70

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV. Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protectie integrala. Zonarea interna a Parcului Natural Muntii Maramuresului este realizata tinand cont de nevoia de conservare a biodiversitatii si peisajului dar si de dezvoltarea economica a zonei prin activitati cu impact redus asupra mediului. Zona de protectie integrala - 18.769 ha La delimitarea zonelor de protectie integrala s-a avut in vedere necesitatea conservarii unor esantioane reprezentative ale ecosistemelor din aceasta regiune biogeografica, reprezentativitate data in principal de criteriul valorii diversitatii biologice a ecosistemelor. Zona de management durabil - 79.585 ha Face trecerea intre zonele de protectie integrala si zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane. Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane - 35.000 ha Cuprinde intravilanul localitatilor din parc, suprafetele ocupate de caile de comunicatii permanente (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere, cai ferate, cai ferate forestiere cu terasamentele aferente), pasunile montane din afara zonei de protectie integrala, precum si suprafetele din extravilanul localitatilor care au suferit modificari antropice prin desfasurarea de activitati traditionale sau prin exploatarea resurselor naturale neregenerabile, indiferent daca sunt sau nu incluse in circuitul agricol sau silvic.

Obiective turistice in Parcul Natural Muntii Maramuresului: ✓ Stancariile Salhoi Zambroslavele Localizare Obiectivul este situat în localitatea Borşa, are suprafaţă de 1 ha. Categorie Rezervaţie naturală, categoria a III-a UICN Scop Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a

71

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures diversităţii biologice. Descriere Rezervatia cuprinde stâncăriile Sâlhoi si două staţiuni cu populatie de lingurea -Cochlearia pyrenaica var. borzaeana, situate pe malul drept al Văii Măguriţei caracterizata prin bolovănişuri de calcare eocene provenite din stâncile din amonte.

✓ Cornu Nedeii Ciungii Balasinei Localizare Rezervaţia este situată în localitatea Borşa şi are suprafaţa de 800 ha. Categorie Rezervaţie naturală, categoria a IV-a UICN Scop Rezervaţia faunistică Cornu Nedeii Ciungii Bălăsinei are ca scop protejarea populaţiilor de cocoş de mesteacăn - Lyrurus tetrix. Descriere A fost înfiinţată în anul 1971 şi se află în administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului. Culmea montană a rezervaţiei este reprezentată printr-un substrat geologic variat (roci cristaline, sedimentare şi eruptive), cu sectoare cu exocarst - ponoare, izvoare carstice - zona Fântâna Stanchii, abrupturi calcaroase (Cearcănul, Stâna Sasului, Podul Cearcănului), căldări glaciare (versantul nordic al Vf. Jupania). Reţeaua hidrografică este tributară celor trei bazine hidrografice Tisa, Someş, Prut şi o formează apele curgătoare Ţâşla, Bălăsâna, Şesuri, Vâlcănescu, Haşmar. Vegetaţia rezervaţiei este constituită 60% din păşuni de munte şi 40% păduri de conifere şi jnepenişuri (Jupania, cel mai extins din Carpaţi, Cornul Nedeii şi Cearcănul Mestecăniş). Jnepenişurile constituie habitatul cocoşului de mesteacăn. Fauna reprezintă un motiv important pentru această arie naturală protejată. Fauna corespunzătoare este constituită din: cocoş de munte - Tetrao urogallus, cocoş de mesteacăn Lyrurus tetrix. Bazinetul Baia Borşa este situat pe Valea Cisla, la poalele munţilor Toroiaga şi Piciorul Caprei, fiind modelat în roci sedimentare paleogene (marne şi gresii), străpunse de intruziuni de andezite de Arşiţa, cele mai noi roci magmatice ale masivului Toroiaga-Ţiganul. 72

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Bazinetul Baia Borşa se leagă printr-un culoar depresionar în lungul V. Cisla, de depresiunea Borşa. Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a vacanţelor atât vara (se pot practica drumeţiile existând în acest sens poteci marcate) cât şi iarna stratul de zapadă menţinându-se până primăvara. Există cateva pârtii de schii de diferite grade de dificultate precum şi o trambulină naturală (90 m) pe care se puteau efectua sărituri cu schiurile, dar din lipsa intretinerii corespunzatoare trambulinele sunt momentan inpracticabile. Instalațiile de transport pe cablu includ linii de teleferic şi teleschii ce leagă staţiunea cu Vf. Runcu Știolului (1611 m). În afara pârtiilor pentru schiori de nivel avansat şi mediu în staţiunea Borşa găsim pârtie halfpipe, ideală pentru practicarea snowboardului. În staţiune se află prima trambulină, natural amenajată, de sărituri cu skiurile (90 m înălţime), unică în Europa. Sunt disponibile pentru închiriere clăpari, schiuri şi schibob-uri pe tot parcursului sezonului. Informaţii despre principalele pârtii din zonă:

Pârtia Grad de Lungime Transport Nocturnă dificultate cablu Poiana Stiol mediu 1.980 m telescaun nu Varful Stiol mediu 730 m teleski nu Telegondola avansat 2.420 m telegondola - în lucru în lucru Lângă stațiunea Borșa se află cartierul Baia Borșa unde se află o pârtie de nivel mediu, cu o lungime de 400 m, dotată cu instalaţie nocturnă şi instalaţie de teleski.

Relief glaciar: Valea Lala cu circul glaciar Lala; Lacul Stiol; Valea Negoiescului cu circul glaciar Negoiescu; Valea Putredu; Valea Bistricioarei; circul glaciar Buhăescu (cel mai

73

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures mare din Munții Rodnei care adăpostește Taurile Buhaescului); circul glaciar Izvorul Cailor; circul glaciar Puzdrele; Valea Bila; Valea Bistricioarei. Lacul Iezer este un lac glaciar. Este localizat în munţii Rodnei, sub vârful Pietrosul, la o altitudine de 1.825 m. Are suprafaţa de 3450 mp, adâncimea maximă de 2,5 m şi lungimea de 84 m. Face parte din rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝. Lângă lac se găseşte staţia meteorologică „Pietrosu”. Trasee turistice. Zona Borșa le oferă oaspeților dornici de drumeții, trasee montane deosebit de pitorești către lacul Știol, Cascada Cailor sau diverse alte locații în masivul Rodnei și în Munții Maramureșului.

Lista trasee in Muntii Rodnei, cu punct de plecare din Borsa:

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Saua Gărgălău, în judeţul Maramures Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex Marcaj: Banda albastră Timp de mers: 5 ore.

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Valea Fântânii – Saua Stiol – Pasul Prislop (1416 m), în judeţul Maramures. Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex – Valea Fântâna Marcaj: Triunghi rosu Timp de mers: 4 ore

TRASEUL: Complexul turistic Borsa – Saua Buza Muntelui – Puzdrele – Saua Paltinului (racord la traseul 1), în judeţul Maramures. Acces la traseu: DN 18 oras Borsa - Staţiunea turistică Borsa Complex – Valea Fântâna Marcaj: Punct albastru Timp de mers: 6 ore

TRASEUL: Poiana Borsa – Valea Negoiescu – Puzdrele – Saua Galaţului (racord la traseul 1), în judeţul Maramures. Acces la traseu: DN 18 oras Borsa ( cartierul Poiana) Valea Negoescu Marcaj: Triunghi albastru Timp de mers: 6 ore

TRASEUL: Borsa-Pietroasa - Lacul Iezer -Vf. Pietrosu - Tarniţa la Cruce

74

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Acces la traseu: DN 18 oras Borsa, Valea Pietroasa Marcaj: Banda albastră Timp de mers: 8 ore

TRASEUL: Complex turistic Borșa – Gura Fântânii – Buza Muntelui – Puzdre - Șaua Laptelui Acces la traseu: DN 18, oraş Borşa Marcaj: Punct albastru Timp de mers: 4-5 ore

Lista trasee turistice in Muntii Maramuresului:

TRASEUL: Sesuri (Bistriţa Aurie) - V. Fântânele - Cabana Fântâna Stanchii - Dl. Bucăţii - V. Ţâşlei Baia Borşa); Semn de marcaj şi culoarea: punct roşu; Accesul la traseu: Şesuri se află pe DN 18 la 25 km de Complexul turistic Borşa şi 16 km de Cârlibaba. Mina Burloaia se află la cca 9 km de Baia Borşa, pe V. Ţâşlei; Durata de parcurgere: 6-7 ore;

TRASEUL: Pasul Prislop - Cabana Fântâna Stanchii - Tarniţa Bălăsinii - Măgura Cataramei - Şaua Gâliu; Semn de marcaj şi culoarea: bandă roşie; Accesul la traseu: Pasul Prislop se află la 13 km de Complexul turistic Borşa şi la 28 km de Cârlibaba; Durata de parcurgere: 7-8 ore

TRASEUL: Baia Borşa- V. Secu - Mina Gura Băii - Refugiul Lucăceasa - Mâcârlău (V. Vaserului); Semn de marcaj şi culoarea: triunghi roşu; Accesul la traseu: Traseul începe din Baia Borşa, de la ramificaţia drumului spre Burloaia; Durata de parcurgere: 7-8 ore;

Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, fiind cascada naturală cea mai lungă din Europa, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, în

75

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures apropierea stațiunii turistice Borşa. Este situată în partea de NE a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei. Accesul spre cascadă este facil, fie pe jos de la baza carierei de piatra, pe o potecă, fie cu telescaunul din Complexul Turistic Borşa. De la capătul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute. Biserica din lemn ce poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită în anul 1700 și este decorată cu sculpturi în lemn și picturi pe lemn realizate în 1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A- 04527. Interiorul a fost pictat de către un artist necunoscut în 1775. Programul iconografic nu este tipic pentru decorațiile murale descoperite de obicei în ținutul istoric al Maramureșului, având în vedere că scenele descoperite acolo sunt izolate din punct de vedere tematic și nu există nici o ordine logică între ele. Monumentul de la "Preluca Tatarilor". Obeliscul este amplasat pe locul în care,

localnicii, în anul 1717 au obținut o importantă victorie asupra tătarilor invadatori. Muzee. Din păcate pe teritoriul Borşei există un singur muzeu, şi acela situat excentric (pe Bistriţa Aurie la confluenţa cu V. Vâlcănescu). Muzeul Rădăcinilor - este situat în locuinţa permanentă a lui Ştefan Grec-Iepure, ce expune nu doar rădăcini cu forme ciudate (papagali, vulturi, scorpioni, şerpi sau Fata Pădurii), ci şi alte ciudăţenii: lămpi de mină, bani vechi, ouă de păsări, flori de mină, obiecte militare din cele două războaie mondiale. Pesteri. Peşterile de pe teritoriul oraşului Borşa sunt cunoscute în mare parte prin rezultatele cercetărilor efectuate în ultimii 40 de ani de câteva cluburi de speologie: Flacăra Iaşi, Clubul de Speologie « Emil Racoviţă » Bucureşti, Bucovina Suceava, Politehnica Cluj Napoca şi Montana Baia Mare. Ele se dezvoltă în roci variate (calcare eocene, calcare metamorfice, şisturi cristaline, cuarţite metamorfice), cele formate în roci necarstificabile având o geneză tectonică. Sunt în general cavităţi de mici dimensiuni, cu excepţia avenului din Podul Cailor cu o adâncime explorată de -106,3 m (cel mai adânc din

76

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures judeţul Maramureş, singurul care depăşeşte denivelarea de 100 m). Dintre peşteri, cea mai lungă este peştera Vasile Bologa din Geamănu (120 m). Unele peşteri prezintă importanţă ştiinţifică. Astfel peştera Cristalelor din Piatra Rea are monocristale de calcit decimetrice, peştera din Piatra Băiţei (Baia Borşa) deşi e dezvoltată în cuarţite metamorfice, are coralite carbonatice. Unele dintre peşterile dezvoltate în roci metamorfice se află în « topul » peşterilor de acest gen din România. Astfel Avenul nr. 1 din Streji este cel mai adânc aven în şisturi cristaline din România (-17 m) şi pe locul 5 la dezvoltare (44,5 m). Avenul nr. 2 din Streji este pe locul II la denivelare (-13,7 m), tot în şisturi cristaline, iar peştera din Piatra Băiţei (Baia Borşa) pe locul 1 la dezvoltare între peşterile dezvoltate în cuarţite metamorfice (32 m). În ceea ce priveşte vizitabilitatea, cea mai interesantă este peştera Vasile Bologa din Geamănu, deşi accesul la peşteră e relativ dificil prin distanţa necesară de parcurs. Uşor vizitabilă este peştera din Piatra Băiţei de la Baia Borşa. Ar merita de amenajat pentru vizitare peştera Şura Cailor, situată în apropiere de Cascada Cailor. Amenajarea ar însemna doar amenajarea unei scări cu balustrade (din lemn căci metalul se recuperează) la săritoarea de 4 m ce dă acces la etajul inferior. În zona s-a pastrat o reţea de sărbători, de datini folclorice, de târguri ale meseriilor evidenţiindu-se festivalurile datinilor de iarnă. În Borşa există multe astfel de festivaluri, în luna iunie festivalul aşa numit “Sânzienele”, în luna iulie “Festivalul internațional de muzică tradițională Titiana Mihali”, în luna august “Hora la Prislop”, în luna februarie “Sărbătorile Zăpezii”. La toate acestea se adaugă şi moştenirea etnofolclorică, istoricul acestor meleaguri, tradiţiile, portul popular, acestea oferind multiple posibilităţi de atragere a vizitatorilor. Dezvoltarea sectorului turistic presupune în primul rând inventarierea corectă a resurselor deţinute, a elementelor definitorii pentru localitatea ori regiunea ce se doreşte a fi promovată. În acest sens, importantă este şi opinia comunităţii locale vizavi de elementele reprezentative pentru orasul Borsa ce pot constitui atracţii pentru potenţialii turişti. Chestionând comunitatea locală – mediul de afaceri, instituţiile publice – cu privire la elementele reprezentative ale orasului Borsa s-au remarcat, în primul rând, elemente ce ţin de patrimoniul natural al localităţii. Astfel, primul obiectiv reprezentativ este considerat Cascada cailor, urmat indeaproape de Muntii Rodnei si Lacurile glaciare.

77

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Elemente reprezentative - opinia comunitatii - 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Cascada cailor Muntii Rodnei Lacurile glaciare Partii de schi Complexul Traditii si turistic obiceiuri

Elemente reprezentative

În ciuda obiectivelor turistice existente în orasul Borsa, analizând datele statistice cu privire la cererea şi oferta turistică din ultimii ani, putem afirma că sectorul turistic este subdezvoltat. Desi numarul sosirilor şi înnoptărilor turistice stagneaza, in opinia comunitatii, principala directie de dezvoltare este in turism.

Tipologia turismului desfasurat Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei, dar si pe teritoriul orasului Borsa se desfasoara o serie de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot numara: a) Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite. Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane, fiind practicat de toate categoriile de varsta, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului oferă turistilor informaţii inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Munţii Rodnei, se întâlneste o străveche ocupaţie românească - păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de 78

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om si natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simţurilor umane. b) Drumetia montana reprezinta una dintre formele de turism cele mai importante care se desfasoara in Muntii Rodnei. Drumetia montana se desfasoara in special in zona inalta (creasta principala sau cele secundare) sau pe traseele de acces catre aceasta. In prezent in masiv exista mai multe trasee turistice marcate. c) Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa (Complex Borsa) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste partii. De asemnenea exista cea mai mare trambulina naturala din Romania, care necesita amenajari pentru a fi repusa in functiune. d) Tranzitul turistic este de asemenea generat de existenta caiilor de comunicatie, care face legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii DN 18 intre Maramures si Bucovina. e) Turismul rural-agroturismul a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Zona Muntilor Rodnei intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. Parfumul vechilor tradiţii din satele de munte transilvănene, conferă întregii zone un aer si o poezie aparte. În pensiunile turistice existente se pot petrece vacanţe de neuitat, deoarece aici meniurile tradiţionale si ospitalitatea gazdelor încântă totdeauna sufletul călătorului de pretutindeni f) Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum parapanta etc. Pesterile existente pot deveni atractii turistice pentru practicantii speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac disponibile numai turistilor bine antrenati. Alpinismul este mai putin dezvoltat si se desfasoara in special in zona varfului Pietrosu. Cicloturismul montan gaseste conditii bune de desfasurare in aceasta zona. Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri Vf. Pietrosul, Piatra Rea, Vf. Gargalau, Vf. Cormaia, Vf. Batrana si saua Gajei. g)Turismul ecvestru - Programele se pot desfasuara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea, Lacului Stiol Cascada Cailor, Pasul Prislop de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si 79

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti vor fii insotite de ghizi autorizati de Agentia Nationala pentru Turism, iar perioada optima de desfasurare este lunile iulie-august. h)Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, in special, biodiversitatii deosebite a Parcului National Muntii Rodnei, cu precadere in rezervatia stiintifica Pietrosul Mare si Piatra Rea. i)Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita lipsei dotarilor specifice pentru acesta. j) Turismul cultural-religios. Zona Borșei are un patrimoniu cultural-istoric şi etno-folcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. Există un număr mare de valori de patrimoniu cultural de interes internaţional şi naţional care s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile din lemn din Maramureș). Tezaurul etnografic şi folcloric este de asemenea de mare originalitate şi viu - încă mai sunt comunităţi umane care trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti Transilvania – Maramureș; prelucrarea lemnului, portul popular, arta decorării obiectelor de utilitate cotidiană; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; comunităţi cu viaţă rurală tradiţională. Aceste forme de turism trebuie susţinute de o capacitate de cazare corespunzătoare, se impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice, infrastructură care este învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în punctele pentru biserici, monumente istorice şi mănăstiri. k) Ecoturismul. Avantajul competitiv al zonei Borșa în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, zona Borșa încă mai păstrează mediul natural virgin, exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi văzute decât în captivitate. Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută de existenţa unui cadru legal adecvat care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilor naturale protejate, cât şi condiţiile necesare instituirii administraţiei pentru zonele protejate, în vederea iniţierii managementului acestora. Principalele atracţii ecoturistice ale zonei Borșa sunt areale protejate, cu statut de parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale.

80

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a acestei forme de turism în zona Borșa, cu potenţial natural preponderent ecoturistic, precum şi poziţionarea central europeană a României, s-a realizat o premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului şi de impunere ca o destinaţie turistică competitivă pe această formă de turism. l) Turismul balnear. Zona Borșa dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de calitate, în ce priveşte tratamentul balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi pentru întreţinere: resursele de ape minerale; mofete; climat temperat continental, adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimat tonic, sedativ; factori naturali cu valoare terapeutică şi calitate fizico-chimică de cură similari sau superiori faţă de staţiuni balneare consacrate pe plan mondial. Zona Borșa are o tradiţie istorică în turismul balnear. Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până în 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui turism de masă de tip social, pe plan intern, cât şi pentru turismul internaţional. Lipsa investiţiilor în ultimii ani a făcut ca multe dintre amenajările/bazele de tratament să fie într-o stare avansata de degradare. Promovarea unor capacități balneare adecvate necesită investiţii semnificative pe termen lung care să aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice balneare. Dezvoltarea turismului prin valorificarea potențialului natural – montan, a ecoturismului, inclusiv a turismului balnear și cultural, este o prioritate de primă importanță pentru valorificarea potențialului turistic al zonei Borșa. Luând în considerare acest context, Borșa reprezintă un caz special, motiv pentru care se impune a se derula programe viabile și a se găsi surse de finanțare interne și externe.

Structurile de primire turistica Prin poziţia sa geografică, orasul Borșa dispune de potenţial turistic cu resurse naturale de o mare diversitate şi armonios repartizate, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism, de la cele clasice (montan, balnear, cultural) până la noutăţile de ultimă cerere în oferta turismului rural, ecoturismului, turismului de aventură. Turismul reprezintă un deziderat pentru dezvoltarea sustenabilă viitoare a orașului Borsa și constituie o prioritate pentru administrația publică locală. Pentru dezvoltarea sectorului turism, orașul Borșa are avantaje competitive care îi oferă în acelaşi timp şi unicitate: - varietatea formelor de relief şi dispunerea acestuia simetric şi în trepte;

81

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

- bogăţia resurselor de ape minerale si mofete - climatul temperat continental cu faună şi floră unică; - zone rurale care păstrează tradiţiile culturale locale în viaţa cotidiană. - zona de tranzit intre Bucovina si Maramuresul istoric -rezervatii naturale de mare interes In tabelul urmator este prezentata situatia indicatorilor care caractezizeaza acest sector in perioada 2015-2019. Tabel: ... Situatia indicatorilor care caracterizeaza industria hoteliera din orasul Borsa: Denumire 2015 2016 2017 2018 2019 Unitati de cazare – (total) 13 15 19 15 20 numar Hoteluri – numar 4 4 5 4 6 Moteluri – numar - - 1 1 1 Pensiuni turistice urbane – 9 11 13 15 27 numar Locuri in unitati de cazare – 471 393 502 522 774 (total) numar Locuri in hoteluri – numar 355 235 279 194 244 Locuri in moteluri – numar - - 41 41 41 Locuri in pensiuni turistice 116 158 182 287 489 urbane – numar Total – locuri-zile 118261 147276 148624 190530 264260 Hoteluri – locuri-zile 73138 90740 84538 70810 70810 Moteluri – locuri-zile - - 8774 14965 14965 Pensiuni turistice urbane – 45123 55451 55312 104755 178485 locuri-zile Sosiri – total - numar 6768 4400 5599 66685 92810 Sosiri in hoteluri – numar 5444 3261 3998 26307 28308 Sosiri in moteluri – numar - - 247 3270 5227 Sosiri in pensiuni turistice 1324 1134 1354 37108 57275 urbane-numar

82

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Innoptari - total - numar 10358 6637 8902 100027 139215 Innoptari in hoteluri – 8298 4443 6068 39460 45463 numar Innoptari in moteluri – - - 357 5241 7840 numar Innoptari in pensiuni 2060 2189 2477 55326 85912 turistice urbane - numar

Se poate observa că în intervalul 2011 – 2015 capacitatea de cazare a orasului Borsa a înregistrat un trend crescător. 100000

10000

1000 Unitati de cazare

Locuri in unitati de 100 cazare Sosiri

10 Innoptari

1 2015 2016 2017 2018 2019

14000 12000 10000 8000 Sosiri 6000 Innoptari 4000 2000 0 2015 2016 2017 2018 2019

In orasul Borsa, functioneaza o singura agentie de turism specializata pe turism intern si extern, precum si pe bilete de avion cu o experienta de peste 10 ani.

83

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Analiza circulatiei turistice Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile si obiectivele turistice, dar înseamnă si timp petrecut si parcurs în teritorii, spații si peisaje, pe jos sau cu mijloace de locomoție. De aceea, deplasarea poate deveni o componentă importantă, de agrement, a unui produs turistic, sau chiar o atracție turistică în sine, prin mijloacele cu care se realizează transportul si prin frumusețea si atractivitatea teritoriului parcurs. Ȋn acest scop, organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto, aerian, feroviar si pe apa), îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, etc). Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăsurarea traficului turistic. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc, în principal, autocarele si microbuzele. Ȋn Borsa, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente si de calitate medie. Cresterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Volumul si calitatea transportului rutier depind de densitatea, conectivitatea, structura, dimensionarea, calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare, stații de benzină, stații service, locuri de campare) si estetică a sistemului rutier, în teritoriul vizat. Orasul Borsa are unele disfuncționalități ale acestuia, semnalate anterior. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism si un mod de transport agreat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri, începând cu impactul redus asupra mediului. Din anul 1910 până după anul 2000, Borşa era accesibilă pe calea ferată Vişeu de Jos-Borşa, ce făcea legătura cu magistrala feroviară Salva-Vişeu de Jos-Sighetu Marmaţiei. Acum se execută transport cu maxi-taxi din centrul localităţii Borşa la gara Vişeu de Jos, aproximatix la fiecare plecare şi sosire feroviară. Argumente in favoarea dezvoltării turismului: ✓ resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul dintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; ✓ turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

84

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

✓ pe plan social, turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei; Sustinerea dezvoltarii economico-sociale directe si continue a comunitatii orasului Borsa poate fi realizata concret prin punerea in valoare a enormului potential turistic al zonei, prin implementarea unor proiecte majore de investitii vizand promovarea inovatoare a ecoturismului, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile, a protectiei mediului ambiant, a principiilor dezvoltarii spatiale, si cu respectarea specificitatii traditiilor istorice, culturale si etnografice.

4.6 Protectia mediului inconjurator

Factorii de mediu Calitatea aerului Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante implicaţii asupra sănătăţii omului. Consecinţele aerului poluat asupra condiţiilor de viaţă sunt multiple, de cele mai multe ori cu impact pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei. Dintre acestea enumerăm o parte din cele care vizează activităţile cotidiene: atmosfera poluată crează disconfort prin imposibilitatea deschiderii ferestrelor şi aerisirii încăperilor, a uscării rufelor în curte sau balcon, servirii mesei în curte, plimbărilor în aer liber, a jocului copiilor etc. Supravegherea calitatii aerului în ansamblu, în judetul Maramures, se realizeaza sistematic prin masurari automate si indicative, efectuându-se determinari ale concentratiilor poluantilor în aer si ale parametrilor meteo. În reteaua judeteana (care nu include zona Baia Mare) se efectueaza analize ale calitatii precipitatiilor si pulberilor sedimentabile în 6 puncte.

Calitatea apelor In cadrul retelei hidrografice din arealul administrativ de interes, locul cel mai importanta este ocupat de raul Viseu. Afluentii acestuia in ordine cadastrala sunt: Fantanelelor, Negoiescu, Repedea, Pietroasa, Hotarelor, la care se mai adauga Cercanelul si Cisla. Evolutia cantitativa si calitativa a apelor Resursa de apa de suprafata in zona orasului Borsa are un stoc mediu anual, pe raul Viseu in sectiunea statiei hidrometica Poiana Borsa de 117,18 milioane mc/an.

85

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Gestionarea integrata a resurselor de apa se realizeaza prin activitatile cuprinse in „Programul unitar de activitati de gospodarire a apelor” : monitoring, reglementare, indrumare si control, inspectie, precum si prin alte activitati specifice consacrate metodologic. Evolutia starii ecologice a corpului de apa “Viseu – Izvoare - cf. Vaser si afluenti” , reflecta impactul apelor uzate deversate ca urmare a activitatilor desfasurate in orasul Borsa/Baia Borsa, oglindita in sectiunea din aval de oras (sectiunea Moisei) ce determina starea intregului corp de apa. Din punct de vedere al starii chimice, corpul de apa se incadreaza in stare buna. Obiectivele social-economice din zona genereaza un impact semnificativ asupra calitatii corpului de ap, impact cu caracter permanent, direct si/sau difuz, sunt constituite, in principal, de infrastructura miniera din zona Baia Borsa, prin aflentii raului Cisla si de evacuarile de ape uzate provenite din sistemul hidroedilitar al localitatii Borsa. Starea ecologica a corpului de apa Cisla: Cisla si afluentii este determinata de elementele biologice care sunt puternic influentate de fondul natural specific zonei miniere (Baia Borsa). Acest specific este reflectat si de starea chimica a corpului de apa, fiind incadrat in starea proasta, determinate fiind valorile analizate/masurate la indicatorii cadmiu si plumb. Impactul semnificativ asupra corpului de apa este realizat de obiectivele de infrastructura miniera din zona Baia Borsa.

Calitatea solului Probele de sol sunt prelevate într-o retea proprie, în care dispunerea în teren a punctelor de prelevare a probelor este realizata astfel încât si permita obtinerea de informatii asupra calitatii solului pe o suprafata cât mai întinsa din teritoriul judetului. Rezultatele obtinute anterior releva concentratii semnificativ mai ridicate ale unor metale grele în sol în zonele aflate, în timp, sub impactul direct al surselor de poluare, comparativ cu alte zone monitorizate.

86

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

5. ANALIZA SWOT A ORASULUI BORSA

5.1 Delimitare conceptuala

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările ce caracterizează şi influenţează anumiţi factori din cadrul unui proiect sau organizaţii. Această planificare implică precizarea obiectivului proiectului, precum şi identificarea aspectelor cheie interne şi externe, care sunt favorabile şi nefavorabile pentru atingerea acestui obiectiv. Primul pas în elaborarea Strategiei de dezvoltare a turismului orasului Borsa a fost evaluarea situaţiei curente a orasului din perspectiva domeniilor cheie care a a permis analiza în detaliu a tuturor aspectelor pozitive şi negative ale evoluţiei sale. Orice comunitate trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

5.2 Domenii de analiza

Educatie,sanatate,servicii sociale si resurse umane PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Exista un spital si un numar de 7 • Dotare necorespunzatoare pentru a furniza cabinete medicale; servicii de sanatate de calitate; • Speranta de viata a populatiei este in • Deficit de personal medical; continua crestere; • Mortalitatea infantila a atins cote • Rezilienta scazuta a sistemului sanitar; minime: • Deficit de centre si servicii sociale • Retea extinsa pentru invatamantul destinate varstniciilor,copiiilor proveniti primar,gimnazial si liceal; • Existenta centrlor de informare si din familii defavorizate cu dezabilitati etc; documentare in unitatiile de • Numarul de crese si gradinite insuficient; invatamant; • Baza tehnica insuficienta pentru o • Numarul desemnificativ de elevi Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

admisi in invatamantul superior; pregatire temeinica in scoala profesionala; • Implementarea de proiecte educatice • Slaba dezvoltare a voluntariatului in randul finantate prin programe europene; elevilor; • Populatia inregistreaza o usoara crestere in anii 2009-2019 • Oferta deficitara in anumite • Echilibru constant intre numarul de domenii(IT,limbi straine) femei si de barbati • Forţa de muncă calificată în activităţile • Rată redusă a şomajului în rândul localnicilor economiei locale părăsesc oraşul, la fel ca • Reducerea numărului de șomeri din şi tinerii cu o educaţie superioară. În 2016 până în 2019 majoritatea cazurilor, absolvenţii de • Deschiderea autoritatilor locale fata de facultăţi nu se mai întorc în Borsa. stimularea stabilirii tinerilor si cresterea calitatii vietii • Pentru a completa lipsa de forţă de muncă • Personal calificat în prelucrarea din industria productivă, se apelează la lemnului persoane din mediul rural, adiacent • Personal calificat în agricultura si zootehnie oraşului – fluctuații în forţa de muncă ce • Cadre didactice calificate face naveta; • Cadre medicale calificate în domeniul • Nivelul salarial este scăzut în comparaţie medico - sanitar: medicina umana cu alte zone mai dezvoltate ale ţării; • Cadre medicale calificate în domeniul medico - sanitar: domeniul veterinar • Emigrarea sezonieră în ţări din UE; • Oameni ospitalieri, muncitori, deschisi, • Emigrările interne în oraşe mari, şi centre cu spirit de concurenta regionale a persoanelor cu studii superioare. • Slaba încadrare pe piaţa muncii a persoanelor cu pregătire superioară. • Insuficienta locurilor de munca OPORTUNITATI AMENINTARI • Pregatirea personalului in vederea • Slaba dotare cu echipamente TIC atat in digitalizarii activitatiilor atat la domeniul public cat si in cel privat institutiile de stat cat si la cele private • Persistenţa trendului de migrare. • Crearea de centre de formare • Migrarea populaţiei calificate şi profesională pentru adulţi şi tineret specializate către alte zone mai dezvoltate; • Infiinţarea de Centre de Orientare • Lipsa persoanelor specializate în domeniul Şcolară şi Profesională atragerii şi administrării de fonduri • Gestionarea eficientă a pieţei muncii europene; • Reîntoarcerea emigranţilor de lungă • Lipsa motivării salariale a populaţiei durată cu mai multă experienţă şi calificate şi specializate;

88

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

cunoştinţe de limbă străină • Creşterea infracţionalităţii din cauza • Training operaţional al funcţionarilor necalificării şi slabei utilizări a resurselor publici, în gândire strategică. umane în câmpul muncii. • Antreprenoriate noi bazate pe competenţe locale tradiţionale • Formare profesională pentru angajaţii în sectorul turismului.

Infrastructura de transport si dotarile tehnico-edilitare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Retea densa de drumuri publice • DN 18 se află într-o stare tehnică • Orasul Borsa este străbătut de DN 18, un mediocră şi necesită lucrări de reabilitare. drum naţional care leagă Maramuresul • Doar 8% dintre străzile oraşului sunt asfaltate, restul fiind pietruite sau de de judetul Suceava pământ. • Cresterea numarului de constructii in • Starea fizică a străzilor din oraş este oras nesatisfăcătoare şi generează numeroase • Existenţa unei infrastructuri de probleme locuitorilor. telecomunicaţii bine dezvoltată, • Zona centrală are un trafic congestionat, mai ales în perioada de vară, când operatorii privaţi punând la dispoziţia traficulînregistrează valori ridicate. cetăţenilor servicii de telefonie fixă, • Traficul rutier greu străbate centru mobilă şi de internet la cele mai înalte orasului standarde de calitate. • Infrastructura feroviară este foarte uzată, • În perioada 2008-2015, s-au derulat iar traficul de călători a fost sistat. lucrări de modernizare a străzilor din • Reţeaua de distribuţie a apei potabile și de zona centrală și a drumului comunal DC canalizare este uzată fizic și moral fiind deficitară mai ales în zonele periferice. 8, care leaga centrul orasului de cartierul • Reţeaua de iluminat public necesită lucrări Baia Borsa, inclusiv a traseelor pietonale de înlocuire a corpurilor de iluminat cu și pentru biciclete. unele ecologice, care să reducă consumul • Infrastructura pentru serviciile de de energie. situaţii de urgenţă care cuprinde • Vechimea şi uzura sistemului de pompierii SMURD a fost reabilitata si alimentare cu apă.

este dotata corespunzator.

OPORTUNITATI AMENINTARI • Modernizarea retelei stradale prin • Posibile dificultăţi în asigurarea PNDL; cofinanţării unor proiecte majore de • Modernizarea infrastructuri de reabilitare a infrastructurii şi reţelelor transport public local prin realizarea edilitare; unor sosele de centura,a statiilor de • Deprecierea infrastructurii din lipsa pasageri,a pistelor de biciclete,a aleiilor resurselor financiare pentru întreţinere.

89

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

pietonale si a mijloacelor de transport ecologice

Economie,locuire,mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• UAT are suprafetev extinse ocupate cu • Disparitia mineritului; pasuni,fanete,paduri; • Societati industriale putine care • Scaderea numarului de locuitori realizeaza produse cu valoare adaugata dependenti de agrocultura; redusa; • Construirea unui numar important de • Sector IT&C fara relevanta; capacitati turistice; • Numar redus de start-upuri inovative; • Spirit ateprenorial situat peste media • Rate de activitate si ocupare sub media nationala; regionala; • Volum de invistitii publice si private • Cladiri cu un redus randament constant la nivelul mediei nationale; energetic; • Destinatie turistica consacrata atat • Procentul de reabilitate energetica a national cat si international; cladiriilor este de cca 20%; • Subfinantare a serviciilor de sanatate; • Sisteme de alimentare cu apa,canalizare • Cresterea accentuata a fondului si epurare a apelor uzate care acopera locativ; partial teritoriul; • Scaderea populatiei a fost mai putin • Migratie externa a fortei de munca; accentuata decat in alte localitati; • Tendinta de inbatranire a populatiei; • Cresterea continua a gradului de • Nivelul de instruire mai redus decat urbanizare meia regionala; • Servicii de telecomunicatii de foarte • Orasul mnu beneficiaza de o retea de buna calitate; distribuire a gazului metan; • Numarul de utilizatori ai • Mai sunt halde de steril calculatorului si internetului este in necorespunzatoare ecologic; continua crestere; • Multe locuinte nu asigura epurarea • Resurse materiale bogate si apelor menajere; diverse:minereuri,apa • Colectarea selectiva este realizata intru- minerala,andezit,mofete etc.; un procent mic; • Colectarea deseurilormenajere in • Defrisari necontrolate si administrare sistem centralizat; greoaie a padurilorretrocedate; • Exista doua parcuri nationale si situri • Lipsa locurilor de muncă Natura 2000; • Cultura antreprenorială slab dezvoltată • S-a omologat un numar de 9 trasee • Dezvoltarea slabă a sectorului de turistice; servicii şi agricultură • Numărul mare de microîntreprinderi • Slaba valorificare a parteneriatului şi IMM-uri la nivel local public – privat

90

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• Numărul mare de firme ce activează în • Competitivitatea firmelor pe plan extern sectorul comerţ şi turism este redusă • Resurse naturale care pot genera noi • Lipsa unor centre mari de afaceri şi a activităţi economice: lemn, fructe de infrastructurii aferente pădure • Migraţia forţei de muncă • Potenţial turistic exploatabil pe • Slabă dezvoltare economică întreaga perioadă a anului • Declinul industriei miniere • Facilităţi fiscale pentru investitori prin • Slabă promovare a zonei hotărâri ale consiliilor locale • Venituri scăzute ale populaţiei • Număr redus de IMM-uri active şi profitabile

• Lipsa de încredere a agenţilor economici locali în capacitatea tinerilor OPORTUNITATI AMENINTARI

• Trecerea spre o economie digitalizata • Schimbari ale legislatiei in domeniul care foloseste energie regenerabila si economic foloseste resurse nepoluante • Declin economic la nivel national, • Potențialul de dezvoltare al unor european si mondial structuri de sprijinire a afacerilor de tip • Migrarea persoanelor cu nivel de cluster (de exemplu în domeniul educatie si competenta ridicat in zone turismului) mai bine dezvoltate economic • Potențial turistic extrem de valoros • Slaba comunicare intre institutiile • Utilizarea finanțărilor nerambursabile publice si mediul de afaceri prezente în România prin intermediul • Grad redus de asociere a IMM-urilor la diferitelor programe; nivel local • Dezvoltarea infrastructurii de afaceri • Lipsa de interes a investitorilor străini • Atragerea de investitori straini prin pentru mediul economic al orasului imbunatatirea imaginii orasului • Insuficienta folosire a oportunităţilor • Dezvoltarea de parteneriate publice- acordate turismului private • Ofertele de produse turistice ale • Cresterea veniturilor populatiei din microregiunii nu sunt competitive şi nici agricultura cunoscute la nivel internaţional • Scăderea nivelului de trai • Concurenţă din partea altor zone industriale • Migrarea spre alte zone a tinerilor • Imbătrânirea forţei de muncă; • Slaba corelare dintre planurile de dezvoltare din agricultură; • Imposibilitatea absorbţiei fondurilor europene

91

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• Necorelarea politicilor macro- economice cu realităţile şi nevoile existente • Percepţia negativă, pesimistă asupra zonei

Turismul

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Pozitia geografica favorabila, Borsa • Promovarea insuficientă a potenţialului este situata intre cele doua parcuri: turistic a Orașului Borșa Parcul National Muntii Rodnei si • Inexistenţa unor plăcuţe explicative la Parcul Natural Maramuresului monumente, a unor ghiduri audio în mai • Relief variat care determina prezenta multe limbi numeroaselor obiective turistice • Inexistenta structurilor de cazare de 4 si 5 naturale stele • Existenta unei vegetatii variate si a unei • Pregătire insuficientă privind faune bogate si diverse care are ca efect antreprenoriatul şi managementul turistic a dezvoltarea turismului profesional si unor proprietari de pensiuni stiintific • Probleme legate de personalul din turism • Rezervații naturale si stiintifice (grad scăzut de instruire a personalului din • Existența diferitelor trasee turistice turism / lipsa personalului calificat) • Numeroase puncte de interes: Cascada • Inexistenţa unei instituţii specializate Cailor, cariera de piatră în zona pentru formarea personalului în turism Complexului Turistic, vf. Pietrosul • Infrastructură turistica deficitară Rodnei, Lacul Iezer, Lacul Știol, • Inexistenţa informaţiilor complete cabana meteorologică și Puzdrele. integrate asupra obiectivelor / traseelor • Posibilitatea de a practica sporturi de turistice din oras în format digital / on-line iarnă • Măsurile pentru creşterea siguranţei • Pârtii de schii și instalații de transport produsului turistic montan sunt încă în pe cablu faze incipiente (între direcţiile unde ar fi • Posibilitatea de zbor cu parapanta nevoie de îmbunătăţiri menţionăm • Potențial balnear și de tratament, amenajarea refugiilor montane, creşterea avand in vedere existenta mofetelor si a eficienţei serviciilor Salvamont, instruirea apei minerale unui număr mai mare de de ghizi montani, • Promovarea datinilor, obiceiurilor, semnalizarea şi marcarea corespunzătoare produselor specifice a tuturor traseelor montane) • Posibilități de pescuit și vânătoare 92

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

• Spații de cazare • Zona de frontieră cu Ucraina • Acces înspre Bucovina și Bistrița

OPORTUNITATI AMENINTARI

• Fructificarea superioară a unor nişe în • Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect turism (sporturi extreme, ecoturism) al crizei economice • Extinderea domeniului schiabil în zona • Instabilitate legislativă Priseci,Stiol,Prislop,Muscheta • Nepromovarea suficienta a zonei pentru • Diversificarea serviciilor turistice / atragerea turistilor dezvoltarea serviciilor de divertisment şi • Pierderea obiceiurilor și tradițiilor locale agrement • Nerespectarea reglementărilor legale care • Valorificarea gastronomiei locale are ca rezultat afectarea mediului, a • Fructificarea istoriei bogate a zonei zonelor protejate, a fondului silvic, • Promovarea legendelor şi a obiceiurilor poluarea apelor populare • Lipsa unei strategii de dezvoltare turistica • Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale • Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului • Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului • Promovarea turismului utilizand mijloacele informatice moderne,interconectarea agentiilor de turism si realizarea de harti electronice cu continut GPS

93

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

5.3 Concluzii

6. CONSULTAREA PUBLICA A COMUNITATII

6.1 Procesul de consultare publica

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale orasului și ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a orasului Borsa pentru orizontul 2020-2027. Datele primare utilizate au fost obţinute în baza sondajelor de opinie, a dezbaterilor publice şi a studiilor efectuate în rândul comunităţii locale. Grupurile ţintă abordate de aceste

94

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures studii au fost formate din reprezentanţi administraţiei publice locale, mediul de afaceri, agenti de turism,instituţiile publice, elevii şi tinerii, organizaţiile nonguvernamentale precum si cetatenii. Principalele obiective ale acestor studii au fost identificarea principalelor probleme cu care se confruntă comunitatea locală, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea orasului Borsa şi principalele direcţii de dezvoltare si prioritizarea acţiunilor şi proiectelor incluse pentru perioada la care face referire strategia. De asemenea, a fost evaluată situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de idee de la nivelul administraţiilor publice locale. În cuprinsul documentului au fost redate o parte din rezultatele acestor studii, fie făcându-se referire la acestea în text fie fiind prezentate grafic, într-o formă distinctă. Opiniile comunităţii au fost evaluate în funcţie de frecvenţa de apariţie şi de importanţa pe care respondenţii au asociat-o aspectelor analizate. În acest fel, a rezultat o ierarhizare a problemelor, a necesităţilor de intervenţie, a resurselor etc. Acolo unde informaţiile au fost suficiente şi concludente, a fost evaluată şi prioritizarea intervenţiilor sectoriale, în baza necesităţii de intervenţie şi a importanţei problemelor, aşa cum a reieşit din consultările publice.

95

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

6.2 Observatii si concluzii in urma consultarii publice

Procesul de consultare publica din orasul Borsa a constat in distribuirea unui numar de 500 chestionare urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor probleme cu care se confruntă locuitorii, precum si avantaje şi oportunităţi pentru o viitoare dezvoltare economică, socială, culturală, dar şi in domeniile sănatăţii, al educaţiei şi turismului.De asemenea au fost organizate doua consultari publice pe domeniul dezvoltariI turismului.La aceste consultari au participat entitati care desfasoara activitati turistice,asociatii si fundatii locale respectiv cetateni interesati.In unanimitate acestia considera dezvoltatea turismului ca directia principala de dezvoltare locala prin punerea in valoare apatrimoniului natural din cele doua parcuri nationale.Totodata ca proiecte prioritare se considera a fi punerea in functiune a telegondolei respectiv amenajarea unor terase de observare,fotografiere,filmare,aunui punct salvamont si refugiu montan in zona punctului sosire telegondola. Astfel prima intrebare a chestionarului se refera la principalele probleme existente in oras. Astfel principala problema este reprezentata de starea drumurilor din oras, respectiv lipsa asfaltului, urmata de starea tehnica a retelei de apa si insuficienta promovare si dezvoltare a turismului. Intr-o proportie mai mica au fost identificate si alte lipsuri, care se pot vedea in graficul urmator:

Principalele probleme din oras

Lipsa educatiei Lipsa reglementarilor urbanistice Absenta spiritului civic Lipsa curateniei Nefinalizarea telegondolei Lipsa unei sosele de centura Lipsa locurilor de munca Insuficienta dezvoltare a turismului Echiparea tehnico-edilitara Starea infrastructurii rutiere

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Principalele probleme din oras

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

In ceea ce priveste modalitatile/actiunile majore de diminuare a acestora, respondentii au declarat urmatoarele:

Modalitati de rezolvare a problemelor

Atragerea de fonduri europene

Implicarea administratiei locale

Atragerea de investitori

Promovarea turismului

0 200 400 600 800 1000 1200

Modalitati de rezolvare a problemelor

La intrebarea numarul 3, respectiv care ar fi principalele proiecte/actiuni pe care le-ati intreprinde in sensul imbunatatirii contextului socio-economic al orasului, majoritatea au raspuns urmatoarele:

Proiecte/actiuni

Bazin de inot

Extindere domeniu schiabil

Extinderea/modernizarea retelei de apa si apa uzata

Amenajarea Complexului Turistic

Finalizarea telegondola si punct salvamont,puncte de observare, filmare, fotografiere si refugiu montan

Lucrari de modernizarea a infrastructurii rutiere

0 100 200 300 400 500 600 700

Proiecte/actiuni

97

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Resursele existente in vederea dezvoltarii socio-economice in opinia comunitatii, sunt:

Resurse existente

Turismul

Exploatare miniera

Cresterea animalelor si colectarea fructelor de padure

Prelucrarea lemnului

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

Resurse existente

Conform respondentilor la sondaj, domeniile majore pentru dezvoltarea comunitatii pe o scara de la 1 la 10 se prezinta astfel:

1 – prioritate minima 10 – prioritate maxima

Domenii majore pentru dezvoltarea comunitatii

Infrastructura si echipare edilitara Dezvoltarea turismului Invatamant si cultura Asistenta sociala Mediu natural Dezvoltare economica Dezvoltare urbana (spatii verzi si parcuri, piete,… Dezvoltarea capacitatii administrative Infrastructura si servicii de sanatate Servicii publice (transport, iluminat, salubrizare,…

0 2 4 6 8 10

Domenii majore pentru dezvoltarea comunitatii

98

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Starea infrastructurii rutiere este una dintre problemele majore ale orasului Borsa, afectând atât mediul de afaceri, cât şi populaţia per ansamblu. Nivelul ridicat de nemulţumire al actorilor locali vis-à-vis de acest aspect este explicat prin gradul scăzut de modernizare a străzilor asociate DN 18 pe teritoriul orasului. Astfel, studiile realizate în rândul cetăţenilor au relevat faptul că reabilitarea drumurilor publice este una dintre priorităţile orasului. Mai mult decât atât, este absolut necesară şi extinderea reţelei stradale prin construirea unei şosele ocolitoare a oraşului.

Agenţii economici din orasul Borsa au fost consultaţi prin intermediul unui sondaj de opinie care a vizat identificarea principalelor probleme cu care se confruntă mediul de afaceri local, a principalelor obstacole ale dezvoltării economice locale şi a direcţiilor de dezvoltare a orasului.

Principalele probleme ale mediului de afaceri

16%

35% Fiscalitate ridicata

Birocratia

21% Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei Lipsa personal calificat

28%

99

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Principalele directii de dezvoltare

70 60 50 40 30 20 10 0 Dezvoltarea Prelucrarea masei Valorificarea Agricultura turismului lemnoase produselor naturale

Principalele directii de dezvoltare

Referitor la activităţile economice, din prisma mediului de afaceri local, cel mai mare potenţial de dezvoltare în perioada următoare îl are comerţul. Afirmaţia este considerată pertinentă având în vedere profitabilitatea mare raportată de firmele locale active în acest domeniu şi faptul că în oras nu au pătruns încă marii retail-eri internaţionali.

Potential de dezvoltare

Turism

Constructii

Servicii

Comert

Industrie

0 20 40 60 80 100

Potential de dezvoltare

*potential maxim = 100 puncte

100

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Cele mai importante actiuni pentru stimularea dezvoltarii mediului socio-economic, identificate de responenti sunt:

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Consultarea Dezvoltarea Finalizarea Atragerea de Promovarea Modernizarea populatiei in domeniului telegondolei fonduri si dezvoltarea strazilor realizarea schiabil europene turismului investitiilor Puzdrele

Actiuni

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI BORSA

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate să-şi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor. Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a situaţiei socio-economice şi demografice existente. Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea relevă punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Elementele strategiei de dezvoltare locală se fundamentează ținând cont de orientările strategice privind politica de coeziune la nivel european și național, de prioritățile determinate de Strategia Europa 2030, de prioritățile stabilite în Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2021 – 2030, precum și de planificarea strategică națională și regională Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Context european

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa

Context Context national regional

7.1 Obiectiv general

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa are ca obiectiv general imbunatatirea continua a calitatii vietii prin asimilarea conceptului de smart city care se bazeaza pe sase piloni:

7.1.a) Mobilitate inteligenta

Odata cu aparitia ghidului PMUD orasele pot dezvolta o noua conceptie de mobilitate,prin achizitia de vehicule mai putin poluante,amenajarea parcarilor,realizarea unei centuri de legatura pentru cresterea sigurantei in trafic,sistem informatic de informare in trafic,treceri de pietoni sigure si incurajarea mersului pe bicicleta.

7.1.b) Locuire inteligenta

Accentul se pune pe dezvoltarea infrastructurii verzi si o predominanta a locuirii individuale care sa ofere o suprafata locuibila/locuitor de peste media europeanade 34mp.Pentru cresterea sigurantei cetatenilor se impune dezvoltarea unui sistem de supraveghere video in statiile de transport,trecerile de pieton,pietele publice,intrarile si iesirile din oras etc.Imbunatatirea ofertei culturale presupune modernizarea,dotarea si activarea caselor sau centrelor de cultura,a biblioteciilor,a evenimentelor culturale etc.Un loc central Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures trebuie sa fie preocuparea pentru punerea in valoare a patrimoniului turistic natural si antropic prin cresterea notorietatii orasului.

7.1.c) Economia inteligenta

Mediul economic al orasului este dominat de microinteprinderi ,fapt ce denota un grad mare de flexibilitate.Domeniile de activitate sunt adaptate potentialului local constand in valorificarea resurselor locului.

7.1.d) Cetateni inteligenti

Implicarea cetateniilor in luarea deciziilor care vizeaza comunitatea,integrarea comunitatiilor,cresterea calitatii invatamantului prin cresterea numarului de absolventi de liceu si scoala profesionala respectiv reducerea abandonului scolar,activarea unor centre de inovare a centrelor de voluntariat si grupuri de initiativa civica sunt dezideratele unei comunitati smart.

7.1.e) Guvernanta inteligenta

Aceasta este asociata unui proces decizional transparent,disponibilitatea unor servicii online usor de accesat si utilizat(e-guvernanta),promovarea partenieratelor si colaborarilor,precum si promovarea guvernantei participative.Cresterea competentelor digitale ale personalului angajat,solutia Ghiseul.ro pentru plata taxelor si impozitelor,pagini web care sa reflecte activitatea administratiei locale,o pondere crescuta a investitiilor in buget,constitue directiile de urmat.

7.1.f) Mediu inteligent

Ricul de mediu este reprezentat de vulnerabilitatea medie la efectele schimbarilor climatice ,riscul la inundatii,scaderea precipitatiilor.Se impune o crestere a sistemului in reabilitarea termica a cladiriilor si o directionare spre sistemul de colectare selectiva a deseurilor pentru serviciile de salubrizare.Ariile protejate naturale trebuie protejate la presiune antropica crescanda dar si valorificare respectand normele de protectie ecologice.

103

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Viziune-orizont 2027

Progresul orasului presupune un teritoriu inteligent sustinut de inovare care foloseste tehnologia pentru facilitarea dezvoltarii durabile.Directiile de dezvoltare ale orasului sunt:

.a) Serviciile publice Orasul confera o gama variata de servicii publice digitale,actiunea cu cetatenii fiind cat mai eficienta. b) Centre de inovare digitala Centrele urbane concentreaza baza de date comune cu mediul de afaceri care ajuta la optimizarea oraselor dar si la imbunatatirea continua a produselor si serviciilor oferita de mediu privat.

.c) Invatamant de calitate Reteaua scolara asigura pregatirea profesinala si civica pentru viitoarea forta de munca.Digitalizarea si crearea unor bune conditii de studiu permite o interactiune mult mai eficienta intre cadrele didactice si elevi precum si dezvoltarea unor tehnici de predare mai creative si inovatoare. d) Sistemul de transport dezvoltat Modernizarea retelelor stradale,aleilor pietonale,a pistelor pentru biciclisti,relizarea unor centuri ocolitoare a centrului orasului trebuie acompaniata de optimicarea mijloacelor de transport cu emisi reduse si incurajarea cetateniilor la deplasarea pe jos si cu bicicleta.

.e) Locuire si dezvoltare urbana Calitatea locuirii si accesibilitatea reprezinta un atuu pentru orasele mici ,aceasta presupunand un mediu de viata linistit si sanatos cu acces la locuri de munca atractive.Orasul este o destinatie turistica atractiva cu obiective si servicii turistice cautate.Aplicatiil locale si regionale ofera informatii utile si acces la destinatii,fapt ce trebuie dezvoltat.Incurajarea asocierii celor imlicati in turism pentru o promovare mai buna respectiv unui parteneriat cu autoritatea publica locala sunt vectorii deceniului urmator.

104

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures f) Mediu Incurajarea economiei circulare care presupune cresterea cantitatii de deseuri colectate selectiv si orientarea spre reducerea risipei de resurse si reducerea spre zero a deseurilor din procesul de productie.Cetatenii constientizeaza tot mai mult principiile dezvoltarii durabile fiind implicati activ in protectia cadrului natural si reducerea consumului de resurse.

7.2 Plan de actiune

Obiectivele si planul de actiune evidentiaza principalele nevoi si provocari pe care diversele proiecte de tip smart city si de mobilitate urbana ar trebui sa le rezolve sau amelioreze.Obiectivele si directiile de actiune sunt cuprinzatoare ingloband si proiecte traditionale care sa asigure o baza solida de dezvoltare.

Obiectiv strategic 1 Oras inteligent ce utilizeaza TIC pentru o dezvoltare durabila ce raspunde prevederilor si tendintelor actuale.

Obiectiv strategic 1 Cetateni inteligenti implicati in dezvoltarea orasului si pregatiti pentru societatea digitala DA1 Dezvoltarea competentelor transversale ale populatiei pentru a raspunde noilor tendinte de dezvoltare economica; DA2 Cultivarea spiritului civic si a implicarii cetatenilor in procesele de dezvoltare locala DA3 Asigurarea accesului la infrastructura si servicii de educare si formare de calitate (inclusiv digitalizarea invatamantului)

Obiectiv strategic 2 Economie locala bazata pe inovare, digitalizare si creativitate DA1 Sprijinirea cercetarii-dezvoltarii-inovarii si adoptarii tehnologiilor avansate,in mediile public si privat DA2 Cresterea competivitatii economice a orasului prin utilizarea TIC si digitalizare.

Obiectiv strategic 3 Oras rezilient cu un consum redus de energie DA1 Reducerea consumului de resurse; 105

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

DA2 Valorificarea resurselor de energie regenerabila; DA3 Reducerea poluarii,ameliorarea si monitorizarea calitatii factorilor de mediu; DA4 Protejarea mediului si valorificarea patrimoniului natural,a biodiversitatii si dezvoltarea infrastructurii verzi.

Obiectiv strategic 4 Orase atractive pentru locuitori si vizitatori DA1 Asigurarea accesului la servicii de sanatate de calitate si sprijinirea tranzitiei catre un sistem bazat pe preventie;

DA2 Dezvoltarea infrastructurii si evenimentelor culturale,facilitatilor sportive si a zonelor de agrement; DA3 Dezvoltarea si valorificarea sustenabila a potentialului turistic; DA4 Cresterea atractivitatii si sigurantei spatiilor publice; DA5 Dezvoltarea urbana durabila bazata pe date complexe si actuale.

Obiectiv strategic 5 Administratie eficiente si deschisa care ia decizii cu sprijinul unei baze de date complexe si actualizate in timp real DA1 Digitalizarea serviciilor publice dedicate comunitatii,vizitatoriilor si actorilor economici; DA2 Sprijinirea proceselor de elaborare a politicilor si luarea deciziilor bazate pe date; DA3 Optimizarea procesului de guvernanta si administrare.

Obiectivul strategic 2 Acces facil la oportunitati si servicii,sustinut de o infrastructura de comunicatii si transport performanta si rezilienta.

Obiectiv strategic 6 Sistem de transport optimizat continuu,care sustine deplasarile cu emisii reduse DA1 Dezvoltarea sistemelor de management al mobilitatii; DA2 Devoltarea infrastructurii pentru deplasari nemonitorizate; DA3 Cresterea atractivitatii si dezvoltarea serviciilor de transport public; DA4 Sustinerea mijloacelor de transport cu combustibili alternativi (inclusivi electrici)

Obiectiv strategic 7 Conectivitatea digitala ridicata DA1 Cresterea nivelului de conectivitate digitala

106

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

7.3 Proiecte

1.Telegondola si partie olimpica Stadiu:in executie Finantare:fonduri buget de stat si local

2.Punct Salvamont, puncte de observare/filmare/fotografiere si refuigiu montan in zona M-tii Rodnei Buza Dealului Stadiu: Proiect tehnic Finantare: POR

3.Dezvoltare domeniu schiabil Stadiu: Nota conceptuala pentru zona Complex,Stiol,Muscheta,Cimpoies,Pasul Prislop,etc. Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

4. Construire parc de distractie si tiroliana Stadiu: Nota conceptuala pentru zona tranbulinei Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

5. Construire aqua parc Stadiu: Nota conceptuala pentru zona centru spital Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

6.Restaurarea bisericii monument Sf.Ilie Stadiu: Nota conceptuala pentru biserica din zona centru Borsa Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private

107

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

7.Amenajarea si omologarea de trasee pentru moutain-bike Stadiu: Nota conceptuala pentru zona Centru-Bobeici-Birt-Cearcan-Prislop;Prislop-Fantana stanchi-Baia Borsa. Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

8. Amenajarea unei zone de relaxare si agrement Stadiu: Nota conceptuala pentru zona Lazuci Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

9.Reabilitarea,modernizarea si extinderea Scolii gimniaziale nr.9 corp B Stadiu: Proiectare tehnica si executie Finantare: POR

10.Reabilitarea si modernizarea Scolii gimnaziale nr.9 corp.A, in vederea cresterii eficientei energetice si gestionarea inteligenta a energiei Stadiu:Pregatire documentatie,predare amplasament Finantare:fonduri nationale si locale

11. Modernizarea si extinderea cresei de copii Stadiu: Studiu de fezabilitate pentru cladirea fostului internat situat pe strada Libertatii nr.52 Finantare: POR, ,buget local

12. Modernizarea si extinderea cladiri Liceului Borsa corp B Stadiu: Studiu de fezabilitate pentru cladirea Liceului corp B situata pe strada Libertatii nr.54 Finantare: POR, ,buget local

13. Cresterea performantei energetice la cladirea Scolii nr.4 Poiana in vederea cresterii eficientei energetice si gestionarea inteligenta a energiei Stadiu: Studiu de fezabilitate pentru cladirea Scolii nr.4 Poiana Finantare: POR, ,buget local si national

14. Cresterea performantei energetice la cladirea Scolii nr.7 Baia Borsa in vederea cresterii eficientei energetice si gestionarea inteligenta a energiei 108

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Stadiu: Studiu de fezabilitate pentru cladirea Scolii nr.7 Baia Borsa Finantare: POR, ,buget local si national

15.Dezvoltarea infrastructurii TIC in domeniul educatiei Stadiu: Cerere de finantare depusa Finantare: POC 2

16.Construirea unei sosele ocolitoare Stadiu:Contractare de realizare a Studiului de fezabilitate pentru straziile:Izvor,Lunca Bradului,Sanzienelor,Avram Iancu,Vasile Alecsandri,Gruiu lui Dan. Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

17. Modernizarea strazilor in zona centrala si cartier Raturi Stadiu: Nota conceptuala pentru straziile:Viseului,Ion Creanga,Pacii,Trandafiirilor,Popa Lupu Sandru,Floare de Colt,Aleea Tineretului,Zoriilor,Nordului. Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

18.Amenajare zona pietonala str.Decebal Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

19.Modernizare strazi in zona Complex turistic- str.Priseci,Bradet,Faget,Stibina,Fantana,Viseut,Cascada,Haiducilor Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private.

20.Cresterea eficientei energetice,digitalizarea si dotarea cu aparatura performanta a spitalului de recuperare Borsa Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private

21.Construirea de locuinte sociale pentru persoane defavorizate si pentru tineri. Stadiu: Nota conceptuala 109

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private

22.Modernizarea pietelor agroalimentare. Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local,fonduri europene si private

23.Construire sala de sport cu tribuna de 180 locuri Stadiu: Nota conceptuala Finantare: CNI

24.Extinderea retelei de canalizare si racordarea gospodariilor Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local

25.Pozare subterana a cablurilor in zona centrala Stadiu: Nota conceptuala Finantare: Bugetul de stat,buget local, SC ELECTRICA SA,fonduri private.

Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate la nivel local, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naţional, regional și corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. În urma analizelor, consultărilor publice organizate la nivelul orasului Borsa a fost creionat profilul de actiune al orasului Borsa – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea. În cadrul fiecărui domeniu prioritar au fost identificate o serie de măsuri și acțiuni a fi luate în vederea rezolvării problemelor identificate, care ulterior au generat intervenții / proiecte de dezvoltare.

7.4 Contribuţia la obiectivele orizontale

Egalitatea de şanse. Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nicio deosebire, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,

110

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, etc. Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2021-2027 respectă, prin intervenţiile propuse, egalitatea de şanse a locuitorilor orasului. Prin implementarea strategiei se va asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi în toate instituţiile publice, va creşte coeziunea socială şi se vor îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia defavorizată. Unul dintre proiectele strategiei se referă la înfiinţarea de piste pentru biciclete, facilitându-se astfel utilizarea şi a altor mijloace de transport în afara autoturismelor. De asemenea, prin extinderea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare se asigură accesul întregii populaţii din Borsa la servicii de calitate. Mai mult decât atât, prin introducerea unor noi rute de transport în comun acolo unde nu există în prezent se previne izolarea unor grupuri de locuitori.

Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea europeană, având trei dimensiuni principale – ecologică, economică şi socială. Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2021-2027respectă în planul de acţiune principiile dezvoltării durabile. În primul rând strategia de dezvoltare propune extinderea şi dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor, modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate şi susţinerea reducerii consumului de energie, toate acestea ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din oras. Reducerea nivelului de poluare din Borsa se va produce şi ca urmare a unor acţiuni din cadrul altor secţiuni ale strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a managementului traficului rutier din Borsa se vor reduce noxele cauzate de transport şi impactul acestora asupra mediului înconjurător. De asemenea, un impact pozitiv asupra dezvoltării durabile a orasului Borsa o va avea şi achiziţionarea unor mijloace de transport public în comun ecologice. Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, ca urmare a acestui proiect urmând a se diminua pierderile din sistem. Contribuţia Strategiei de dezvoltare durabila a orasului în perioada 2021-2027 la dezvoltarea durabilă se realizează şi prin proiecte ce ţin de domeniul socio-economic: stimularea inovaţiilor tehnologice, atragerea investitorilor, conservarea patrimoniului cultural existent, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiile de furnizare a serviciilor medicale, perfecţionarea cadrelor medico-sanitare, etc.

111

Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Borsa pentru perioada 2021-2027 va contribui şi la trecerea la societatea informaţională, existând mai multe proiecte ce vor avea impact în acest domeniu.

112