Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures 2021- 2027 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures UAT BORSA, JUD. MARAMURES 1 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures Datele de contact ale autorităţii locale: Orasul Borsa Str. Floare de Colt nr. 1A, Cod 435200, Borsa, jud. Maramureş Tel: 0262/342322 Fax: 0262/342864 Web: http://www.primariaborsamm.ro/ 2 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures CUPRINS 1. CONTEXT EUROPEAN 2. SCURTA PREZENTARE A REGIUNII NORD-VEST 2.1 Localizare geografica 2.2 Cadrul natural 2.3 Structura socio-demografica a populatiei 2.4 Infrastructura de transport 2.5 Economia regiunii 2.6 Turismul 2.7 Agricultura şi dezvoltare rurală 3. SCURTA PREZENTARE A JUDETULUI MARAMURES 3.1 Localizare geografica 3.2 Cadrul natural 3.3 Structura socio-demografica a populatiei 3.4 Infrastructura 3.5 Economia judetului 3.6 Turismul 3.7 Agricultura 4. ANALIZA SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA 4.1 Prezentarea generala a orasului 4.2 Populatia si forta de munca 4.3 Infrastructura serviciilor sociale si cea educationala 4.4 Infrastructura de transport 4.5 Activitatea economica 4.6 Protectia mediului inconjurator 5. ANALIZA SWOT A ORASULUI BORSA 5.1 Delimitare conceptuala 5.2 Domenii de analiza 5.3 Concluzii 6. CONSULTAREA PUBLICA A COMUNITATII 6.1 Procesul de consultare publica 6.2 Observatii si concluzii in urma consultarii publice 7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A ORASULUI BORSA 7.1 Obiectiv general 7.2 Planul de actiune 7.3 Proiecte 7.4 Contribuţia la obiectivele orizontale 3 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures 1. CONTEXT EUROPEAN 1.Conceptul strategic Conceptul strategic european pentru cresterea calitatii vieti cetatenilor este smart city (orasul inteligent).Acest concept defineste orasul inteligent „ca o comunitate in care retelele si serviciile traditionale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale si de comunicatii,in beneficiul cetateniilor si mediului de afaceri”.La baza orasului inteligent stau sase paliere:mobilitate inteligenta,locuire inteligenta,economie inteligenta,cetateni inteligenti,guvernanta inteligenta si mediu inteligent.Accentul in cadrul strategiei europene in perioada 2021-2027 se pune pe componenta de smart city,alocarea fiind de 35% din FEDR. 2. SCURTA PREZENTARE A REGIUNII NORD-VEST 2.1 Localizare geografică Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a autorităţilor locale şi judeţene din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României. Regiunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv pe locul 29 între cele 273 regiuni ale UE. 4 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures Figura 1. Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest Regiunea Nord-Vest este formată din şase judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. În 2011, regiunea cuprindea 446 unităţi administrativ-teritoriale (nivel LAU-2 conform NUTS, respectiv Nivel 2 conform SIRUTA), din care 403 comune, 15 municipii şi 28 oraşe. Se înregistrează în regiune un număr de 1911 localităţi, din care 1800 sunt sate şi 111 localităţi în componenţa municipiilor sau oraşelor. Din situaţia prezentată pe judeţe se remarcă faptul că cele mai multe oraşe şi municipii se găsesc în judeţul Maramureş, iar cele mai multe localităţi în judeţul Bihor. 2.2 Cadrul natural Din punct de vedere a reliefului suprafaţa este ocupată în proporţie de 28% de munţi, 30% de dealuri şi 42% de câmpii şi văi. Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate, cu mici diferenţe între zonele de munte, cele de câmpie şi deluroase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4oC, repartiţia precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550 mm în zonele joase şi maxime de 1.500 mm în zona montană. Persistenţa stratului de zăpadă însumează 85 de zile în zonele joase şi 170 de zile în zona montană. 2.3 Structura socio-demografică a populaţiei Populatia regiunii Nord-Vest la 1 iulie 2019 este de 2.703.742 locuitori, situandu-se pe locul 3 intre regiunile Romaniei. Procentual, populatia regiunii reprezinta 12,7% din populatia Romaniei (21.267.165 de locuitori). Peste 25% din populaţia regiunii se regăseşte în judeţul Cluj, în timp ce în judeţul Sălaj se înregistrează 9% din total. 5 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures Dinamica populatiei 9% 22% Bihor 13% Bistrita Nasaud Cluj 12% Maramures 19% Satu Mare Salaj 25% Figura 2. Dinamica populatiei Densitatea populaţiei la nivel regional în 2019 era de 76,1 loc/km2, judeţul cu cea mai mică densitate fiind Bistriţa-Năsăud (53,5 loc/km2), în timp ce densitatea cea mai mare se înregistra în judeţul Cluj (103,6 loc/km2). Pe medii de rezidenţă, densitatea medie a populaţiei în mediul rural este de 50,9 loc/km2, iar în mediul urban de 353,2 loc/km2. Judeţul Cluj prezintă cea mai mare densitate în mediul urban, în timp ce judeţul Maramureş are cea mai mare densitate în mediul rural. 2.4 Infrastructura de transport Pe teritoriul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu trece nici unul din culoarele iniţiale paneuropene IV (Berlin - Praga - Budapest - Arad - Constanţa - Istanbul), V (Venice - Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - Budapest - Uzhhorod - Lviv - Kiev) şi IX (Helsinki - Vyborg - St. Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Ljubashevka - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad – Alexandroupolis). Proiectul Uniunii Europene TEN-T a definit ulterior 30 de axe prioritare21, dintre care axele 7 – rutieră şi 22 – feroviară sunt cele care ar putea să racordeze regiunea în mod corespunzător la reţelele europene de transport cu menţiunea că din reţeaua centrală de transport paneuropean doar axa feroviară 22 traversează teritoriul regiunii. Accesibilitatea insuficientă este suplinită temporar prin patru aeroporturi (din care trei sunt în reţeaua globală TEN-T) care necesită investiţii semnificative pentru operare. Infrastructura rutieră 6 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea – Cluj - Brasov şi Bucureşti, E576 - Cluj-Napoca -Dej, E81 – dinspre Satu Mare – Zalău - Cluj-Napoca – Braşov - Bucureşti, E79 – Oradea - Deva, E671 – Oradea – Arad - Timişoara, E58 – Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa - Baia Mare - Vatra Dornei. Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest. O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, în anul 2019, lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.494 km, respectiv 14,9% din totalul drumurilor la nivel naţional. Regiunea Nord-Vest nu dispune de o retea de drumuri rapide si autostrazi. Doar o parte (52 km) din autostrada Transilvania (Bors-Oradea-Zalau-Cluj Napoca- Turda-Brasov) este executata si este deschisa pentru circulatie. Infrastructura feroviară Infrastructura feroviară este în cea mai mare suferinţă, la acest capitol existând diferenţe mari chiar faţă de starea infrastructurii la nivel naţional (care este precară) în ciuda faptului ca prin regiune trece un coridor feroviar. Lungimea reţelei feroviare în anul 2019 atinge 1.668 km, din care 312 km sunt linii electrificate (18,7%), iar 244 km sunt linii duble (14,6%) ambele cifre fiind mai mici decât cele din 2005. În ce priveşte reţeaua feroviară, a fost iniţiat un program de modernizare a gărilor. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,8% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al României cu Vestul european. Infrastructura aeriană Regiunea dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni europene însă acest lucru se datorează mobilităţii reduse intraregionale. De exemplu timpul necesar pentru parcurgerea unei distanţe de aproximativ 150 km (cum sunt distantele dintre Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrita) variaza intre 2.5 si 3 ore. În regiune există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Satu Mare, dintre care primele trei sunt cuprinse în reţeaua TEN-T globală.Traficul aerian a crescut iar Aeroportul International Cluj-Napoca preia peste 90% din traficul total de pasageri. 7 Strategia de dezvoltare a orasului Borsa-Maramures Infrastructura de utilităţi Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile a fost de 10.458,7 km în regiune în anul 2019, reprezentând 15,8% din reţeaua naţională. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din regiunea Nord-Vest a fost de 3.637,4 km în anul 2019, reprezentând 15,72% din reţeaua naţională. În perioada 2013-2019, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare s-a extins la nivel regional cu 41,50%, superior mediei naţionale de 27,49%. Pe plan regional cea mai mică creştere a fost în judeţul Bihor, unde lungimea totală a conductelor simple a crescut cu 26,20%, iar cea mai mare în judeţul Sălaj cu 67,22%. Alimentarea cu gaze naturale În 2019, numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale din regiunea Nord-Vest a fost de 139 (cu 27% peste nivelul din anul 2013), din care 31 localităţi în mediul urban. Procentual, în regiunea Nord-Vest se regăsesc aproximativ 16% din totalul localităţilor alimentate cu gaze naturale la nivel naţional. La nivel regional, în mediul urban, 72% din oraşe şi municipii erau alimentate cu gaze naturale, sub media naţională de 75%. În mediul rural însă procentul de 27% este superior celui naţional de 22%. Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale a fost de 5.550 km în 2019, reprezentând 15,6% din reţeaua naţională.