Opere Complete
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
OPERE COMPLETE AL. I. ODOBESCU OPERE COMPLETE VOLUMUL II BUCUREgI 4MINERVA)., Institut de Arte Graficei Editurã, B-dul Aca- derniei, 3 Edgar-Quinet, 4. 1908 In acesi al doilth Daum al scrierilor lui Odo- bescu am grupat articolele ci studiile lui privitoare la literaturd sietnografie. La cele cunoscute am adeiugat altele, inedite, indeosebi lucrdrile scoase din ziarul Epoca',la care autorul nostru a fost un distins colaborator, prin anul 1887. Volumul din urmei pus sub tipar si acela va coprinde la un loc cerceteirile arheologice si is- torice ale lui Odobescu. rit,.." I CANTICELE POPORANE IN RAPORT CU TARA, ISTORIA SI DAT1NELE ROMAN1LOR. Pe la sfar§itul secolula din urmii, (1778-79), un critic §i filosof eminent al Germaniei, I.Gotfried Herder, ava fru- moasa idee de a adund §i de a publick traduse pe limba sa, o culegere fie chntice poporane ale deosebitelor natiuni, sub titlul foarte nimerit de Glasuri ale popoarelor 1). Din toed a sa lucrare, ramasA acum inapoi prinstrAda- rea a mai multor urma§i critici §i culegatori de ciinticena- tionale, s'au pästrat, ca vrednice de o necontenith laudA, lu- minoasa inspiratiune ce a indemnat pe filosoful german SA caute, in sAnul poeziei poporane, caracterul §i amintirile unei natiuni, §i apoi incAi ace titluatAt de adânc §iplin de adevAr, glasuri ale popoarelor! Glas al poporului e, cu bunA seamA, aceaneregulatd §i adese ori monotond poezie, care, transmisd din gurA in gurA, purtatd din secol in secol, pAstreazd cu simplitate, dar §i cu stintenie, traditiunile §i legendele vechi,care aduce aminte fiilor vitejiile §i suferintele pArintilor,care, mai coloratA in veci decht chronica, ne infAti§eazA cu fete mai vii §i mai fe- lurite, viata vremilor trecute §i ne pAtrunde inima cu toate simtirile ce a incercat o natiune in frAmântdrile sale, pe care istoria §tie mai adesea numai a ni 4e povesti. 1) Stimmen der VOlker in Liedern, gesammelt, geordnet und zum nett abersetzt von I. Gottfried Herder. Al .1. 01.10111,MtV.-Vfll.I I. 2 AL. 1. ODOBESCU Tot Herder, in prefata acelei publicari, vorbind despre ce a fost podia in timpurile cele mai antice, despre isvorArea eii despre elementul in care ea trdeste, ne dá o definifune in care se vAdeste toatd insemnatatea poeziei poporane ;el zice :«Ea vietuia in urechea poporului, pe buzelei pe har- «pele cAntaretilor de atunci ; ea cAntà istoria ifelurite in- «tamplari, tainele iminunele isemnele prevestitoare ;ea .(era floarea prin care se caracterizA poporul cu limbai tara «sa, cu indeletnicirilei prejudecatile, cu patimelei cu tru- fiile, cu muzicai chiar cu sufletul ski !» 1) Dela Herder incoace, mai toate natiunile Europei, sau prin criticipArnanteni, sau prinscriitoristrAini,'§i-auadunat canticele poporane 2) ;din acele feluritecolectiuni, purtAnd fiecare sterna unei nationalitAti, nu e de MgAduit cA silite- rile si istoria s'au inavutit cu notiuni mai Mmuritesi mai drepte despre caracterul idespre principiul vital al popoa- relor, cu isvoare mai imbelsugate si mai sporitoare de o in- spiratiune ce atinge mai de aproape imiscA mai cu thrie inimile noastre. Aceasta ne-o arata inemuritorul poet polonez Adam Miczkievicz câ,nd, cu glasul coprins de entuziasm,el face I) Vorrede der Volkslieder. '2) In Germania, in Franta, in Italia, in Spaniai in mai toate tArile europene s'au facut colectiuni insemnate de cantice nationale. Avand a ne ocupa mai cu deosebire de aje Europei rásaritene, adica ale popoare- lor care inconjoara pe Romani §i se invecinesc cu clan§ii, vom mentiona pentru canticele grece§ti : Chants populaires de la Grece moderne, pu- blies et traduits en franrais par C. Fauriel. Paris 1824. Didot ; care au fostl tritduse in limba german& : Neugriechische Volkslieder gesammelt und herausgegeben von C. Fauriel, abersetzt... von Wilhelm Muller, Leipzig, 1824. 2 Biinde in-8. Mai tarziu Contele Demarcin du Tyrac de Marcellus a publicat o nourt colectiune sub titlul : Chants populaires de lo Grece. Paris. 1851, 2 vol., care s'a retiparit la 1860. Pentru poeziile poporane ale Sarbilor, un literat insemnat din acea (ark Wuk Stelanovici Caragiei a lucrat ne'ncetat de patruzeci de ani mai bine §i a publicat, la 1815, in Viena, o mica colectiune sub titlul : HapoXis ep6exe nem; Cantice populare sdrbe#i), pe care a complec- ta'-o in douh editii tiparite, una la Lipsca (4 vol. in 12 mare, 1813 1834) agT1CALE POPOR AN E 3 aceastd calduroasA invocatiune :«Chntice poporane, voi, sicriu «sfânt al credintei, ce legati timpurile cele vechi de cele nouA, «invoi Ii depune o natiune trofeele eroilorsdi, speranta -ucugetärilori floarea simfirilor sale. Sicriu plin de sfintenie! -4Pe tine nici te atinge,niçte sfarAmA vre-o lqvire, preck -qpoporul tàu chiar nu te-a profanat. 0 cAntic poporan! Tu stai §i pAze§ti templulamintirilor nationale ;tu ai aripi.§i * glas ca de archangheli, adesea ai §i arme ca dânii. FlacAra mistue§telucrArile pensulei,talharii jefuesc comorile, dar AcAnticul scapä in veci cu viata §ise strecoarA printre oa- meni. Dad. sufletele injosite nu §tiu sA-1 hrdneascA cu dor chicu speranta,el fuge la multi, se acata de ruine§i de .cacolo spune din vremile trecute. Tot astfeli privighetoarea -osboard earl dintr'o casä ce a ars §i se opre§te un minut pe invelitoare ;dar daca. §i invelitoarea se cufundA, atunci « pasiirea fuge in paduri §i, din mijlocul fuinelor, din mijlocul §i alta la Vietta (3 vol. in 8, 1841-1846, carora se va adaoge un al 4-lea wolum la care Inca lucreaza editorul), Domniwara lacob-Robinson a tradus o parte din canticele sarbe§ti in limba germana, sub pseudonymul de Talvy : Serbisclze Lieder, Halle, 1826, 2 Bande, reprodusel adaogite la 1853. Domniwara Elisa Volart a reprodus aceastil traducere pe irantuzeVe: Chants populaires des Serviens, Paris, 1834, 2 vol. iar apoi Dozon a publicat o alta.colectiune de cantice sarbe§ti, traduse pe limba francezaPoésies populaires des Sarbes, traduits par Aug. Dozon, Paris, 1859, in 18. Pentru canticele romane, cele dm& mid volume publicate de d. Va- site Alecsandri, Poesii populare, Balade (cdntice Mtrdnesti) adunate ci indreptate de V. Alecsandri, Ia§i, 1852-1853 in 18, precumi canticele populare din loaia Romdnia literard, anul 1855, sunt cele mai insemnate culegeri. In Spitalul amorului de Anton Pauli, Bucuresti 1850, in 121 In Balade culese ci corese de M. Marian Marienescu, Pesta, 1858i in- tr'alte mid volume precum :Dorul, culegere de 72 cdntice nafionale, Colectiune de cdntice populare prin 0. Dumitresct:, Culegere de mai multe cdntice nafionale din ambele Principate etc., culese de Cristu loanin, se gasesc ceva cantice yoporane, insa de o mai mica insemnatate. Colectiunea d-lui Alecsandri s'a tradus frantuzqte : Ballades et Chants populaires de la Roumanie, recoueillis et traduits par V. Alecsandri, avec une in- troduction par M. A. Ubicini, Paris, 1856, 0 parte din cantice s'a AL. I. ODOBBSCU vmormintelor, ea canta calatorilor, cu glas rasunator, doina «cea din jale !» Cuvinfele acestea din urma, incare se simte dureroasa rnangaiere ce'si crease poetul exilat, cantand patria sa de- partata ieazutd, ne destainuesc, totdeodatdi una din cele mai solide virtutialepoeziei poporane, adica staruinta cu care cantecele poporului, lipsite de toate mijloacele de per- petuare ale literaturilor cultivate, se pastreaza necontenit chiar in sanul natiunilor ,bantuite de soarta. In asemenea ceasuri insa, caracterul lor oare-si-cum se preface. Ca o suflare de jale, ca un dor nestins se revarsd asupra-le ;inpovestirea faptelor celor mai stralucite sestrecoara o amarnica zarn- hire; un räsunet tanguios se imbina cu strigatele de veselie chiar sarbatorile ii au lacrimile bor. Dar cat de adanca fie durerea, cat de mare fie umilinta, precat Inca poporul le simte, poezia veghiaza la portile templului unde se pastreaza amintirile nationale. Mai vrednic Inca de insemnat e c4 a- tunci, chiar accentele ei devin mai pdtrunzatoare.i 'ntea- devar, daca ea este glasul poporului, cand oare glasul scoate- tradusi nemte,te in colectinnile urmAtoare :Rornanische Dichtungen fiir Deutschen, übersetzt von S. Mbckesch, Hermanstadt, 1851, in 8. Homanische Volkspoesie gesammelt und gedruckt von Alecsandri, deutsch tibersetzt von Willi, Kotzebue, Berlin, 1861, in 8. Romanische Volks- lieder, metrisch libersetzt und erlautert von loh. Karl Schuler, Hermanstadt 1859, in12. iUngurii au traduscanticelepoporane romAne§ti) Virdgok a Romein (Oldh) népkOltészek mezejerOl. lsmertet ds kiadja Acs Karoly, Pest, 1858, in 12. Ca atingatoare de datinele RomAnilor, putem cita inca colectiunea de basme adunate in Banat §i traduse in. hmba germanA : Walachische Marchen, herausgegeben von Arthur und Albert Schott, Stuttgart und Tubingen, 1845, Gotha, in 8. E de dorit ca o asemenea colectiune§i mai comptecta sh avem §i in limba natio- nala, precum este iar de dorit ca colectiunea inceputA de d-1 Alecsandri sa se complecteze cu toate cAnticele ce nu au fostcunoscute sau incA publicate de d-lui. In ziva de azi (1887) s'ar putea Mari in mod considerabil aceasta lista biblidgrafica, mai ales daca s'ar mai adaoga §i notite despre anturile- poporane aleAlbanezilor, ale Magiarilor, ale Polonilor, ale Malo-Ro- sienilor (Ru5ii din mica Rusie) si ale alb:it- natiuni. vecine. CANTICELE POPORANE 5 va mai din adancul inimii, rasunetele sale, deck in ceasurile de durere ? Care popor cAntd-va mai frumos, mai cufoc, mai cu duiosie deck acela ce'si a perdut bunurile strämo- §esti, ce cunoaste gloria si fericirea nurnai ca o amintire din trecut, ca o dorinta, ca o aspiratiune cAtre viitor ? E in firea omului de a cAntà inceasurile de mahnire; atunci sufletul e impins de sine-si spre gandiri poetice ; ;min- tea zAreste natura §i soarta omeneascA printr'o razA amur- gità ce'i ascunde amdruntele banale ale vietei si glasul chiar, inmuiat in lacrime, are un nu §tiu ce mlAdios care se 'n- voie§te cu dispunerile inimii, si ast-fel chntarea sporeste. Nu voim insA a zice Ca intristarea e singurul isvor de ins- piratiuni poetice.; lauda si mirarea, recunostinta facerilor de bine, veselia isbandei sia placerilor, siinsfArsit mai toate rniscArile sufletesti isi au räsunetele lor prin viersulpoeziei.