studli REVISTADEISTORIE
I I
Dr\.;111.11t il. I 1 I L1 . _. i 1 1 li DESPDE11A13,011111:19y: ;61BASADAB Cr I NUA111. ANGEN INA IzSPR9LEFLECTAREAV, itktrrI)IN 1330 IN DIPLONIELE REGALE titIN CRONICA PICIATA" I AI1101.B AN sToLNIcui. CONSTANIN CANPACI'ZIND 01171-, poI,ITfc UNIANISTU1. (ID i 1 I I I !IV. C.S.NDEA I 1 DATE NOE CU MINIM: I,A 1,UPTA DIN DEALITh IDE. ( 1 1 I.A 13SEPT Al111,81.-18 1 C.i./..-km::;TE,Nur (0RI LII'1,1COAIITEEI.Oli DE FIION UNIT\IUNCI- ToREsc IN .\\I1 191-1 1917 I,ADEALEZADE.\ UNIT.Vrif CEASE(' MUNCITDAIIE ItolIANI.\ C. RABB('0V.(u. i:I.SC:17 V1ATASTT.I. IT ,I.IfC'ikel RF,C ..x Z) I L I IWFSIII try' s rE s[ \IA.AIII
I 1 I 1 1 I 1 1 TOMUL 2Q --- 19E7
1
ri www.dacoromanica.ro EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COMITETUL DE REDACTIE
Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); EUGEN STXNESCU (redactor responsabil adjunct); acad. P. CoNsTANTINEscu-Insi ; M. CONSTANTINESCU ;L. BAN YA I ;V. CHETtES1FSIU ;V. Porovict (membri); NICOLA E FOTINO (secretar deredac(ie)
Pretul unui abonament anual este de 90 lei. In Cara abonamentele se primesc la oficiile postale, agentlile postale,facloriipostaliaidifuzorii voluntari de presil din Intro- prinderi $i ins t it u tii. Comenzile $i abonamentele din striiinatate (numere izolate salt abonamente) Sc fac prin CARTIMEX, eSsuta postalA 134-135, Bucuresti, Republica Socialist) Romitnia, sau prin reprezentantii sai din strAinatate.
Alanuscrisele,eArtilesirevistele pentru schimb, precumponce cores- pondentii se vor trimite pc adresa comi- tetului de redactie al revistei Studii" revistS de istorie. Apare de 6 on pe an.
Adresa redactiel B-dul Aviatorilor nr. 1 Bucuresti www.dacoromanica.roTelefon :18.25.86 aqua
REVISTA1:36ISTORIE
TOM 20 1967 Nr. 1 1
S If M A R
DIAR Ili HOLBAN, Despre raporturile lui Basarab cu Ungaria Angevina si despre re- flectarea campaniei din 1330 In diplornele regale si In Cronica pictata". . 3 \ . CANDEA, Stolnicul Constantin Cantacuzino omul politic umanistul (11).. . 45 DINU C. GIURESCU, Un act inedit de la Ion Eraclid Despot 63 * ^. CAZANISTEANU, Dale not cu privire la lupta din Dealul Spirit de la 13 septembrie 1848 ...... 67 P. CINCEA, Din istoricul radicalismului liberal burghez :activitatea parlamentara a lid Gh. Panu (18881894) 81 ANDREI PIPPIDI, Un cronicar Intirziat : Manolachi Draghici 99 * C. BARBU si V. GH. IONESCU, Contributia comitetelor de Front uric muncitoresc in anii 19441947 la realizarea unitatii clasei muncitoare din Romania. .. 123 J. SCURTU, Lupta partidelor politice In alegerile parlamentare din decembrie 1937. 145
VIATA ST IINTIFICA Al VIII-lea Congres international de istorie maritima. Beirut (510 septembrie 1966) (N. Folino); Cel de-al X1 lea centenar chirilo-metodian de la Salonic (Tr. lonescu- Niscov); Conica 163
RECENZII TEFAN STEFANESCU, Banta in Tara Romdneascd, Bucure5ti, Edit. stiintIfica, 1965, 247 p. + 1 h. (Eugen Sldnescu) 171 CONSTANTIN C. GIURESCU, Viala si opera lui Cuza Voda, Bucurelti, Edit. siiin- lifica, 1965, 477 p. (Dan Berindei) 174 ,GEORGIJE OSTROGORSKI, Cepcna o6aaem nocne orlytaanoee cmpmu (Principa tut de Serez 41,01 moartea lui Dusan), Beograd, Posebna izdanja Nizan- tolakog Instituta. Knjiga 9, Edit. Naui.ino delo ", 1965, 171 p. + 1 h. (S. Ian- 1 covici) 177 FELIX PONTEIL, Les institutions de la France de 1814 a 1870, Paris, Presses Univer- sitaires de France, 1966,VIII 4 489 p. (Histoire des institutions) (S. Columbeanu) 182
REVISTA REVIS1ELOR
,,Plcmopugeocu II peage0", Sofia, 1965, nr. 46 ; 1966, nr. 1-5, p. 1616 (G. N. Veliehi). 187 ,,Revue historique",Paris, PressesUniversitaires, LXXX\ IIII XXXIX (1964- - 1965), 2 317 p. (P. Simionescu) 195 www.dacoromanica.ro 1NSEMNARI Istoria Romaniei. VASILE POPEANGA, Presa peclagogN din Tiansilvania, 1860-1918> Bucuresti, Edit. didact Ica Si pedagogics, 1966, 322 p. (A.P.); Major ILIE CEAUSESCU, Cdpitanul de panduri Simion Mehedinteanu, Bucuresti,Edit. militara, 1966, 81 p. (C. >.).Istoria unhersalti. , sJobbagytelek es parasztgazda.scig az orokos jobbagysdg kialakuldsdnak korszakciban. Tanulmcinyok Zemplen megge XV l XV I I. szazadi agrcir- lorlenetebOl (Sesia iobageasca 5i gospodaria taraneasca In perioada legarii de glie a Ia- ranilor. Studii cu privire la istoria agrara a comitatului Zemplen in secoleleXVI XVII). Redactare $i siudiu introductiv de Laszlo Makkai ; autori Istvan N. Kiss, Eva Veres, Kirilly Zsigmondne $i Janos Roman, Budapesta, Akademiai KiadO, 1966, 638 p. (L.D.); S.1U. VIGODSKI, y UCIllOW.00 cosemozoti alinitomamuu, Mociina, rOCI10.1114T113)1aT, 1965, 352 p.(A.L.); BRANISLAV VARSIK, Husitske revoltani hnutie a Slovensko- (Mi5carearevolulionarahusita 5i Slovacia),Bratislava, Vydavatelstvo slovenskej Akademie vied, 1965, 371p. (Tr. I.N.); DONNA N. DONTAS, Greece and the Great Powers 1863-187.5, Salonic, Institute for Balkan Studies, 1966, VI -- 223 p. (S.C.); LUCIEN MUSSET, Les invasions : les migues germaniques, Paris, Presses Univer- silaires de France, 1965, 329 p., Nouvelle Clio. L'Histoire el ses problemes'', nr. 12 (R./14); ALFRED LEROY, Histoire de la civilisation anglaise. L'Angleterre des originesa nos jours, Paris, Didiel, 1965, 439 p. (P.S.). Bizantinologie. H. ANTONIADIS-BIBI- COU, Etudes d'histoire maritime de Byzance. A propos du Theme desCaravisiens", Paris, S.E.V.P.E.N., 1966, 220 p. (E. Fr.);,* Centre de Recherche d'Histoire et Civi- lisation Byzantine. Travaux el Illemoires, vol. I, Paris, Ed. Boccard, 1965, 464 p. (E.. Fr.). Bibllografie, Arhhisticti, Iluzeografie. NICOLAE STOICESCU, Bibliogralia monumenlelor leudale din Tara Romdneasca, Craiova, 1966, 525 p. (extras din ,,Mitro- polia Olteniei", 1964-1966) (I.C.) ; *sCuadernos biliograficos de la Guerra de Espana (19361939), (Caietele bibliogralice ale rozboitilui din Spania 1936-1939), Madrid,Uni- versitatea din Madrid, 1966, 257 p. (E U) 201
sTumx", tomul 20, nr. 1, p.www.dacoromanica.ro 1-218, 1967. DESPRE RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA SI DESPRE REFLECTAREA CAMPANIEI DIN 1330 TN DIPLOMELE REGALE SI TN CRONICA PICTATA"
DE MARIA HOLBAN
Raporturile lui Basarab cu Ungaria Angevina au oferitmulta, vreme doar prilejul unor aprecieri grabite, Fara a se lumina pozitia dom- nului roman inainte de limpezirea adusa de victoria sa din anul 1330, care si ea a fost adesea infatisata intr-un mod fantezist sau tendentios. 0 incercare de a cauta un fir conducator care sa ingaduie urmarirea des- fasurarii logice a politicii domnului in eursul evenimentelor care au pre- cedat conflictul din 1330 a fost facuta intr-un studiu publicat in 1962. Darea la lumina, intr-un articol aparut la Budapesta 1 in 1964, a patru documente inedite in legatura cu Basarab confirms intru totulsicorn- pleteaza perfect concluziile studiului amintit 2. Ne referim aici la aportul textelor insesi, si nu la interpretarea ce le e data de editor, care, adoptind o cronologie gresita, cauta sa forteze marturia documentelor in sensul acestei cronologii, ajungind ping in cele din urmasa-iatribuie domnului roman o politica de inconseeventa vadita, cu nimic justificata. In pagi- nile ce urmeaza ne propunem sit discutam atit documentele inedite infa- tisate, citi interpretarea ce li s-a dat, facind totodata si o analiza critica, a infatisarii campaniei din 1330 in Chronicon pictum in legatura cu reper- toriul documentelor privitoare la aceasta lupta, ce constituie partea finals a articolului ce 11 analiza'm aici. Cele patru documente se deosebese, dupa natura for in doua grope : pe de o parte avem un act particular, in speta o intimpinare facuta de un nobil in fata comitelui capelei regale,indeplinind rolul de instanta de adeverire, pe de alts parte avem trei diplome regale date fratilor din
1 Cf. G. Gydrffy, A dalok a rmicfnok 1111 szdzadi lortenetehez es a roman &lam kezdelrihez (II resz), publicat In Tortenelmi Szenile ", 1964, nr. 34, p. 537-568. 2 M. liolban, Contribulii la studiu( raporlurilor dintre Tara Romdneascd §i Ungaria angevitul (Prohlema stapiniriielective a Severinuluii a suzeraniteilii to legatura cu drama! Brailei), In Studii", XV (1962). smolt", totul 20, nr.1, p. 3-43, 1967. www.dacoromanica.ro 4 MARIA HOLBAN 2 neamul Balog. Trebuie observat ea adresantii nominalifiii comitelui Nicolae fiul lui Iwanka sint la inceput in numar de cinci,in diploma din 1317, apoi doar de trei in cea din 1322, gi, in,firsit,doi in ultima din 1329. In seria aceasta se poate urmari ascensiunea treptata a ultimului frate, Dionisie Szechy, al cdrui rol ajunge precumpdnitor in ajunul expe- ditiei contra lui Basarab.
ANALIZA DOCUME1TE1.011 Primul document [I] e din 23. X.1317. Regele, rasplatind serviciile magistrului Petru. de Purustyan" 3§i ale lui Ladislau, precum gi ale lui Nicolaie castelanul de Ilatsak" 4§i alecomitelui Pavel de So- mogy (f) 5 ca gi ale lui Dionisie fiul lui Nicolaie fiul lui Iwanka din nea- mul Balogh" 8, arninteste de un episod din timpul detinerii ilegale a cetatii Mehadia de cdtre fiul magistrului Theodor de Weyteh, numit mai departe in acelagi document banul Theodor". Dupd pornenirea in treaeat a rolu- lui celor patru nobili credinciosi in luptele cu Matei de Trenein gi cu fiii palatinului Omodeu la Rozgony (1312) gi dupd o mentiune speciald a unui alt frate bun al for Beke greu rdnit in aceasta lupta, in care Pavel si-apierdut un cal de pret, se ajunge la povestirea incidentului de la Mehadia. ...Si apoi, cind 1-am trimis pe Theodor banul, prizonierul nostru capturat de cdtre acelagi magistru Pavel gi alti credinciosi ai nostri sub cetatea numita Mehadia a aceluiagi ban Theodor, gi acel magistru Pavel a pus ca acel Theodor balm' sa, fie dus sub acea cetate a sa
3 Boroslycin,Incomitatul Templen, castel de curind trecut In stapinirea regelui In mina InfrIngerii rAsculatilor de la Casovia. 4 Pentru discutia identificArii cu Hateg, cf. mai jos p. 8-9. 5 Symigiensis. Poate transcriere gresild pentru Sirmiensis ? cf. mai jos. 6 Balog. Pentru antecedentelc for cf. plingcrea din 2 aprilie 1313 publicata in Anjou Codex Diptomalicus, 1,p.. 287 despre sainavolniciileacestorfrati impotriva unor nobili vecini. Regele Insarcineaza capittul de Agria sa cerceteze adevarul. 7 Ladislau Apor a murit In 1315. Fiii lui, silitisarestituiebunurileuzurpale,se rascoala (Fessler, Geschirlde von Ungarn, II, p. 27). Palatinul Stefan Akos, www.dacoromanica.romart la Casovia In 1311. 3 RATORTURILE LU1 BASARAB CU UNGAR1A ANGE.V1NA 5 luarea unor prizonieri in timpul unei iqiri din acea cetate pentru a-1 elibera pe banul Theodor, trimis anume acolo cu gindul de a-i sili pe ocupantii cetatii sa se predea. Ca in toate textele de aceasta natura trebuie molts prudenta in talmacirea unor expresii superlative care i-au pierdut sensul initial9. De cele mai multe on cind e vorba de un luptator letaliter vulneratus, aceasta nu inseamna ranit de moarte", ci doar ranit serios. Dar exagerarea nu e numai in stil, ci §i in redarea faptelor. Intocmai ca la eronicarii de curte, care reusesc nu o data sa ascunda intimplari mai putin glorioase sub pseudo- succese, tot astfel §i in diplomele regilor Ungariei aflam un procedeu tot atit de ingenios de a ocoli anumite adevaruri neplacute, indreptind atentia asupra unor amanunte cu totul minore. In documentul de fats, spre a ascutide realitatea unui insuccesanume nereuita, manevrei regelui de a obtine predarea, Mehadiei folosind infati§area elocventa a banului Theodor in situatia neindoielnica de prizonier se recurge la invocarea unor midi succese de amanunt1°, socotind foarte glorioasa cap- turarea unora din luptatorii cetatii prin§i in cursul actiunii incereate pentru eliberarea banului Theodor. E de observat ca despre aceasta, incer- care insasi nu se pomenqte lamurit in diploma, ci doar de o 'bleeder are ivita, en acel prilej. La aceasta incaierare de sub zidurile Mehadiei regele nu era de fata, caci el 1-a trimis pe banul Theodor §i nu 1-a dus cu el in fata cetatii. Confruntarea acestui document cu diploma data de rege in 1324 lui Martin fiul lui Bugar ne duce la o concluzie contrara celei a autorului, §i anume ea cetatea nu a fost cucerita atunci, ci cedata in alt moment, cind regele a pornit in persoana sa o supung §i cind a reuit sa o recupereze datorita bunelor oficii ale comitelui de Salaj Martin fiul lui Bugar. Daca Mehadia ar fi fost cucerita inainte de 23 I 1317 de ce s-ar mai fi ostenit comitele Martin sa o reobting pe alta tale 11 dupa aceea
9 Astfcl, in documentul amintil,until din fra(i, Pavel, e ranit de moarte" la !Ileac- rarea din fa(a Devei, dar se intremeazaszlupla mai apoi sub cetatea Alediuraa, uncle moare loN it de o sageata [dm I si Ill. 10 Cf. In acest sens in cronica lui Ioan de Kilkidlti (Tirnava) ca adaos la relalarca dezastrului suferit de oastea voievodului Transilvaniei la cetatea Dimbovitei (1368) Infati- 'sarea glorioasei ispravi a aducerii cadavrului sau Inransilvania spre a fi Ingropal acolo ( !), ca si cum acest fapt ar fi constituit o adevarata izbinda asupra dusmanilor (cap. XXXV III). 11Cf. arLicolul nostril citat mai sus Contribulii..., in care aratam (p. 317 $i urm.) ca recuperarea Mehadiei s-a efectuat pins In cele din urma prin buns Invoiala. Lucrul reiese din analiza termenilor folositi in diploma. Pe de o parte, felul In care e apreciat aportul comi- telui Martin e destul de larouritor. Vorbind mai intli de rolul sau in diferiLe expeditii regale si mai ales in cea Impotriva Zagrebului, regele Lrece apoi la cea de sub zidurile Mehadiei : el in alia expeditione gum habuimus sub castro IlIghald, ubi specialiteNstudiosa ipsius procura- tione et fideli ministerio ipsum castrum, quod Johannes, WiltsTheodori bani contra nostram maiestatern rebelliter detinebat recuperavimus el nostre subiecirnus dilioni. In aceasta actiune, regele lauds grija sa zeloasa si oficiile sale credipcioase si nu vitejia unor ispravi razboinice. Redobindirea ceLatii nu e nici un moment ca o recurerire, ci ca o recuperare si reluare In sLapinire. Pima§idetinalorul cetatii nu e calificat derilzvratit inveclerat, cum s-arfi cuvenit dada el ar fi staruit In actiunea sa 'Ana la caps(, ci e doar numil loan fiul banului Theodor". Numai actiunea insasi d detinerii ilegalc a cetatii ecalificata de rebels (contra nostram maiestatem rebelliter detinebat), dar aniintita ca un lucru din trecut. Mai trebuie subliniat faptul ea acelasi comite Martin, fiul lui Bugar, e laudat In aceeasi diploma pentru credinta $i destoinicia cu care a purtat in mai multe rinduri soliile regelui catre Basarab : ubi sue legacionisofficium lideliterellaudabililer adimplevit. Termenii folosittIn aceasta Imprejurare sint destul de apropiati de cci folositi in legatura cu recuperarea Mehadiei. www.dacoromanica.ro 6 MARIA HOLBAN 4
Ca nu poate fi vorba de una si aceeasi actiune petrecuta in intregime inainte de X 1317 reiese clay din faptul ca la demonstratia din fata Meha- diei regele nu era de Ma, in timp ce expeditia pornita in scopul recuceririi cetatii era comandatit de rege in pergoanci. intre aceste dou'a actiuni se situeaza o serie de operatii de o important& majora, ca de pilda asaltul dat eetatii Deva, despre care va fi vorba intr-o alts diploma din 16 III 1322. Cind a avut loc aceasta recuperare a Mehadiei ?Al doilea docu- ment inedit ce ne este infatisat aduce o precizare care vine sa completeze incercarile noastre de datare din articolul amintit, in care adoptam ca punct de plecare data de 28 VIII 1322, cind banul Theodor impreuna cu cei doi fii ai sai JoantiNicolaie agar inaintea regelui ca solicitanti ai incuviintarii regale la trecerea unei parti insemnate din mosiile for din comitatele Cenad, Cara s,Timis asupra, notarului osebit al regelui, Gall de Omor, cu prilejul casatoriei acestuia eu fiica banului Theodor §isora fostului rebel de la Mehadia. Este probabil ca aceasta inzestrare cu totul neobisnuita fusese o modalitate de a salva mosille din Banat ale acestor rebeli si ca ea a ui mat curind dupd predarea cetatii. Data trebuie impinsa Insputin mai inapoi, intrucit in adresa diplomei inedite [II] din 16 III 1322 Dionisie Szechy poarta titlul de castelan de Jdioara (Sydo- war) si de Mehadia. Aceasta este prima mentiune cunoscuta a unui castelan de Mehadia. Diploma aceasta este data acelorasinobili din neamul Balog (Bolug") amintiti in X 1317 (adica Petru, Ladislau, Nicolaie, Pavel si Dionisie), din care insa lipsesc acum magistrul Pavel, mort sub cetatea Megeriuche" (Medjuraea), si magistrul Ladislau, al earth devo- tament este totusi amintit in corpul textului, cu prilejul salvarii eroice a regelui, cind acesta era sa se prapadeasca sub gheata riului Bodrog, ce se frinsese sub greutatea sa si a insotitorilor sai. De asta data beneficiarii miluirii regesti silt : magistrul Petru (ce apare fara alt title sae calificare), Nicolaie, castelan de Hoznus" si comite de Sirmiu, si Dionisie, castelan de Jdioara si de Mehadia si mare stolnic al regelui. Fat*/ de prima diploma - care aminteste luptele cu Matei de Trenein si cu fiii palatinului Omodeu la Rozgony (in 1312) in care s-au distins primii patru frati aratati pe nume, impreuna si en alt frate Beke, amintit cu prilejul ranirii sale in aceasta incaierarr, si mai apoi capturarea banului Theodor de catre magis- trul Pavel si actiunea magistrului Nicolaie si Pavel din fata cetatii Deva, textul diplomei din 16 III 1322 mai aduce si alte elemente noi. De asta data, dupa ce e amintiti mai intii lupa cu Matei de Trenein de la Cassa" (Ko- sice), la care au luat parte magistrii Petru, Nicolaie, Beke si fratele for Pavel. ucis ulterior de o sageata in fata cetatii Megeriuche" ( =Medjuraea), apoi expeditia generala 12 a regelui (din 1319) impotriva, lui Uros schis- maticul, odinioara rege al Serbiei si pe atunci dusmanul de capetenie al coroanei, in care expeditie s-au distins magistrii Nicolaie si Dionisie care au rapus multi dusmani si an adus si multi prizonieri regelui ", in sfir- sit asaltul dat cetatii Deva la porunca regelui de catre aceiasi Nicolaie
12 Convocalis regni noslri www.dacoromanica.rod iversis nationibas. '5 RATORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 7
§i Dionisie 13, care au luptat bdrbdteste, jertfinduli rudele §i slujitorii in slujba regelui, diploma se incheie cu sublinierea meritelor lui Ladislau, salvatorul regelui de pe riul Bodrog. Ultimul document, din 27 III 1329, repetd, intocmai textul de mai sus, la care mai adaugd urmatoarele : Inc d mai mult, acelaci magistru Dionisie, straduindu-se cu toatd rivna sa sporeascd puterea noastra, a ccupat pentru noi cu insufletirea neobosita a credintei sale vrednice de laudd o cetate numitd 4Guren », aflata in Bulgaria, de pe urma ca'reia supu§ii no§tri aflati acolo la marginile
CRONOLOGIA EVENIMENTEL011 Aceste trei diplome date fratilor din neamul Balog sint folosite de autor pentru a incerca sa stabileascd o cronologie a evenimentelor in legaturd cu Basarab si cu stapinirea Severinului. Dar de In inceput ne izbim de o serie de afirmatii neintemeiate. Pe baza informatiei privind aju- torul dat de despotul Mihail de Vidin rdsculatului loan fiul lui Theodor Vey tell, autorul conchide ca bineinteles cetatea §i banatul Severinului nu se aflau in stapinirea regelui, dar nu intrevede singura, solutie evident
33 Pal-Atli cu aici sint amintiti NicolaiesiDionisie si nu Nicolaie $i Pavel, ca In diploma din 23.X.1317, ne arat5 clar ca. cetatea Deva nu fusese cuceritil pind In 1317 clnd e arnintita doar o incaierare In rata acestei cetati $ica abia acum este vorba de cucerirea prin asalt a cetatii Deva. Si comparatia termenilor e botaritoare. In diploma din 1317 e vorba doar de o lupt5 : ante castrum Dewa conflictum habuissenl. In cea din 1322 : castrum Deva nuncupalum quod per filios quondam Ladislai voyuode 7'ransilvani infideles in nosiri preiudicium define- batur, per dittos magistros Nicolaum el Dyonistizm expugnari fecissemus. E vorba de luarea cu asalt a cetatii, ceea ce nu s-a putut face faro pierderi sIngeroase de slujitori $i de rude ale acestor nobili (non absque suorum proximorum et servientium cede ac sanguinis effusione). 14 Stefan Cros al III-lea. 15 Unilalem orlodoxse fidei. 16 lidem idem. www.dacoromanica.ro 8 MARIA HOLBAN it
(anume ca eras in stapinirea lui Basarab)i proclama cu hotarire ca s aflau in mina : Theodor si despotul de Vidin (p. 539). Mai departe confunda episodul din fata Mehadiei eu pornirea la o data ultcrioarii a expeditiei regelui contra Mehadieis3isubliniaza rolul de frunte jucat en acest prilej de Pavel Szechy si de Martin fiul lui Bugar, ca si cum acest, rol ar fi fost simultan si de o natura identica. Se afirma in consecinta ca cetatea Mehadiei ar fi fost ocupata, inainte de 23 X 1317, fapt contragis de cut rinsul diplomei date de retie in 1324 comitelui de Salaj Martin fiul lui Bugar. Tot astfel se eonfunda cele doua momente legate de rezistenta, cetatii Deva, amintite in primele dou'a diplome din 23 X 1317 si 16 III 1322, socotindu-se ca cetatea ar fi fost cucerita Inca dinaintea darn actului din 1317,§ianume in vara, anului 1316. Primul argument in sensul acesta, ar fi fost constituit de inchinarea fiilor voievodului Ladislau si a fiilor lui Stefan Palatinul la aceasta data, inchinare ce s-ar deduce in chip nein- doielnic din cuvintele tune nostros iufideles, ce caracterizeaza pe fiii fostului voievod Ladislau in diploma din 23 X 1317. Al doilea ar rezulta din cali- tatea de castelan (vcirnagy) de Hateg, recunoscuta in diploma lui Nicolaie Szechy. Dar_ amindoua aceste argumente sint subrede. Caci formula atit de sugestiva tune nostros infideles ce apare in diploma din 23 X 1317 nu se regaseste in diploma din 16 III 1322: cum castrum Deva nuncupatu, quod per filios quondam Ladizlai voyuode Transilvani infideles in nostrum preiudicium detinebatur per dittos magistros Nicolaum et Dyonisium eapug- wari fecissemus... Amintim ca diploma din 1317 ne-a parvenit ca transumpt Intr -un document al lui Ludovic din 1347, in timp ce diploma din 16 III 1322 exists si se pastreaza in forma sa initials. Asadar, e foarte probabil ca acel tune din transumpt sa fi fost adaugat abia mai tirziu. De altminteri, .diploma din 16 III 1322 arata clar ca luarea cu asalt a cetatii Deva s-a facut de catre NicolaiesiiDionisie Szechy, din porunca expresa a regelui si a costat pierderi insemnate de oameni, in timp ce incaierarea din fata Devei amintita in 1317 s-a purtat de catre fratii Nicolaie si Pavel §i s-a soldat cu ranirea lui Pavel Szechy (letaliter vulneratus), care a fost ucis ulterior in alts lupta data sub cetatea Megeriuche", tinuta de fiii lui Berrie tune infideles nostros, nunc vero fideles...". Asadar, intre cele dour), incidente magistrul Pavel a avut timp suficient pentru a se intrema de rana primita la Deva si de a se distinge in alte lupte, &kind in sfirsit rapus de o sageata, sub cetatea amintita Megeriuche". Un alt amanunt de luat in seama mai este si faptul ea in diploma din 1317 sint amintite In incaierarea dinaintea cetatii Deva i fiiifostului palatin, pe cind in diploma din 1322, cind e mentionata cucerirea cetatii Deva, nu mai apar decit fiii fostului voievod Ladislau. Asadar, e limpede ca cele doug momente legate de cetatea Deva nu pot fi confundate. Cit priveste argumentul bazat pe calitatea de castelan de Hateg (Hatzak) atribuita lui Nicolaie Szechy in 23 X 1317 el nu se sprijina decit pe o singura mentiune ce a putut cumva fi gresit transcrisa in transumptul din 1347 17,
11Amintim ca In diploma din 1322, Nicolaie poarta titlul de Castellunus de Hoznus et comes Sirmiensis, pe cind In cea din 1317 apare Ca Nicolaus de Halzak", iar fratele sau Pavel e aminlit ca Symigiensis comes. Nu cumva trebuie sa ne gindim la o transcriere gresila a aminduror acestor nume? www.dacoromanica.ro 7 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINk 9
In mice caz stim ca, in 1315 Hategul1§iavea nu un castelan ci un jude, anume Xicelaie, fiul lui Stefan, rillicvs de Hateg 18. 0 mentiune a unui castelan de Hateg o aflam tocmai in 1360, child aceasta dregatorie e amintita ca apartinInd vicevoievodului Petra al Transilvaniei, care in aceasta calitate prezideaz5, judecatile enezale din Hateg. De altminteri nu prea, intelegem ce concluzii practice s-ar putea trap din detinerea nnei asemenea dregatorii in 1317, cind vedem ea in 1315 regele e in masura iSrezolve un litigiu acut intre jndele de Hateg si cnejii Dan si Stanislav cu privire la moc?ia Bretonia" ( = Bratunia) din Hateg. Deci, stapinirea Hategului nu era conditionat5 de cucerirea Devei si calitatea ipotetic5 de castelan de Hateg" nu implica si ocuparea acesteia. Dar cronologia adoptata pentru pretinsa cucerire a Mehadiei (1317) obliga la o eerie de artificii si in interpretarea altor documente, de pilda diploma din 1321 data lui Martin fiul lui Bugar. Cum in aceasta diploma mentiunea expeditiei regale pentru recuperarea Mehadiei se afla situata intre expeditia tot regala contra Zagrebului si o actiune de aparare la granita de vest contra unui atac al teutonilor" si boemilor", se cauta a se localiza prima din acele expeditii regale, intrucit se reeunoaste ca data atacului germano-boem e incerta. Dar in argumentarea pnivind data expeditiei impotriva Zagrebului se afirma ca sub aceasta numire trebuie inteleasa expeditia in Slavonia Indreptata impotriva, fiilor lui Herric din neamul Heder care este amintia si in actul din, 16 III 1322 in legaturei cu asediul cetatii «Megeriuche ». Aceasta expeditie a avut loc in vara lui 1316" (p. 540). Dar a'a cum am aratat mai sus, lupta de sub cetatea cu acest nume e simtitor posterioar5, datei de 23 X 1317, cind se afla Inca in viata magistrul Pavel, care fusese ranit in fata Devei la o data pe care autorul o situeaza in vara anului 1317, si care a fost rapus. doar la asediul cetatii Megeriuche". Asadar, toata constructia de presu- puneri eade dintr-o data si reiese si mai limpede faptul enuntat de noi mai sus : ca intre incidental din fata Mehadiei dinainte de 23 X. 1317ci recuperarea cetatii cu ajutorul comitelui Martin nu existsnisi o posi- bilitate de confuzie. Dar noi credem ca expeditia, regala contra Zagrebului se refera la actiunea de prin 1322 contra banului Mladen Subich, inla- turat din banie cu acest prilej de catre Ioan Babonich, numit atunci ban al Slavoniei, Dalmatiei, Croatiei, si care se rascoala si el curind dupa aceea, in 1323. In cursul acestor evenimente, prezenta regelui si a Curtii e atestata la Zagreb in X 132219. S-ar parea ca in diploma din 1324 ara- tarea meritelor comitelui Martin nu se face dupg o ordine cronologica, ci mai degraba dupa un criteriucalitativ. Dup5, amintirea in general a diverselor expeditii si treburi in care s-a distins comitele Martin impreuna cu fiii sai, varsindu-si singele cu prisosinta etc., se accentueaza hotarit rolul sau d,eosebit in expeditia de la Zagreb (specialiter ip expeditione nostra quam fecimus versus Zagrebiam"). Referirea laexpeditiade la Mehadia pare facuta in subsidiar, ca o paranteza mai lipsita de precizie : si intr-o altif expeditie pe care am avut-o sub cetatea Mehadiei". Regele incepe cu expeditia mai insemnata, amintind apoi si de cealalta, oarecum
18 Cf. articolul nostru : Deposeddri Fi judecdfi In Haleg pe oremea Angevinilor, in Rude, 1960, nr. 5, p. 149. 19 Anjou, Anjoukori okmdnylcir,www.dacoromanica.ro II, p. 50 5i 53. 10 MARIA HOLBAN 8
.sectindara. Daces s-ar fi avut in vedere o insirare cronologica a unor expe- ditii infltisate succesiv, in mod egal, ar fi trebuit folosit/ o formull mai precisl, aniline et in expeditione nostra gleam habuimus...etc., in lee .de et in alia expeditione guam habuimus...Asadar, trebuie inlAturatl concluzia ca expeditia impotriva banului Theodor si a fiilor sai trebuie sa fie situal/ in toamna anului 1316 si el, ea ar coincide deci ca timp cu rdscoala palatinului Kopaz din neamul Barsa, a fiilor lui Stefan din neamul Ako4, a fiilor voievodului Ladislan din neamul Kan, a lui Pet5, fiul lui Petene, si a lui Mayos, fiul lui Mayos''.
I \CERCAREA DE IDEN fITICARE A Et I IWAN DICTUS OROZ Tot in lega' tura, cu rascoala banului Theodor se incearcl o identi- ficare cu totul arbitrary a cumnatului banului Theodor, amintit in 1288 intr-un document prin care fratii banului Theodor iii inzestreaza cele doul, surori Caterina si Agnes, maritata una cu ,Iwan dictus Oroz", si a doua Cu un oarecare Mann. S-ar prea ca aces'ti cumnati nu stlpinean vreo mosie nobiliary, deoarece inzestrarea s-a putut face cu pamint efectiv si nu cu contravaloarea asa-zisei pltrimi a fiicelor, dupes obiceiul regatului. Acest Iwan dictus Oros" mentionat in 1288 este identificat de autor in cursul unei digresiuni destul de lungi cu 'IptzwIc 6'Pk( Ioan Rusul), comandantuI de osti al bulgarilor amintit de Joannes Kantaku- zenos in legatura cu expeditia lui Gheorghe Terter pornitl impotriva cetatii Philippopolis in anul 1322 ! Aceasta in virtutea presupunerii ca ,,Ioan Oroz", dupes caderea banului Theodor in 1316 ( !), a putut sa fuga cu ostile farului de Vidin in Bulgaria, caci dupes aceasta apare in calitate de comandant de osti si diplomat al tarilor bulgari" (p. 540). Dar observlin ca el apare mai intii in slujba nu a lui Mihail de Vidin, ci a lui Gheorghe Terter al II-lea (1322-1323), in luptele acestuia cu Voislay. Numai dupes alegerea ca tar al bulgarilor a lui Mihail (1323-1330) li slujeste acestuia in expeditia contra Constantinopolului (1328), ca pseudoaliat al lui Andro- nic al II-lea in lupta cu rasculatul Andronic al III-lea, iar apoi in 1333, dupes victoria de la Rosokastron, e trimis sa duel tratative cu imparatul invins Andronic al II-lea. Dar daces in 1316 cetatea Mehadia nu a fost cucerita de rege20,si deci nu a fost nevoie sa fug/ cumnatul lui Theodor data cumva acesta a participat macar la acea actiune, ceea ce ar famine de stabilit si daces in 1322 iti aflam pe loan Rusul in slujba lui Gh. Terter al II-lea in luptl cu Voislav, nu vedem in virtutea carui argument s-ar fi operat transformarea blnateanului Ivan zis Rusul" din 1288 in Joan Rusul, cunoscutul comandant al bulgarilor din anii 1322, 1328 si 1333. Ne putem intreba insa ce virsta putea avea in 1333 cumnatul banului Theodor, a carui casat8rie e amintita intr-un document din 1288. Pupa toate soco- telile, el n-ar fi putut avea mai putin de 63 de ani, virstl care nu pare prea potrivitl in vremurile acelea pentru genul de activitate ceruta de o cariera ca a sa. Dar o obiectie serioasa la toate aceste presupuneri ne-o .ofera o impotrivire la o dare in stapinire facuta de catre capitlul de Cenad in 1329. Intr-adevIr, la reambularea mosiilor Hohtunmonostora$iSiria 29 Ci ocupata In urnia unor tocnieli In 1322 prin supunerea lui Ioan Veyteh. www.dacoromanica.ro RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGAREA ANGEVINA 11 in vederea atribuirii for nobilului Simion Zohay si lui Beke fiul lui Dumitru si altor rude ale lor, se infatiseaza, ca impotrivitor legal pentru jumatate din mosia *iria *tef an zis Toth (Slovacul), in numele si cu imputernicirea lui ,,Uruz Iwanka", in urma carei impotriviri acest Uruz Iwanka" e chemat sa se infatiseze inaintea regelui spre a sta fate cu nobilii amintiti la soro- cul de 1 august 1329. E greu de presupus ca impotrivitorul acesta e unul si acelasi cu seful expeditiei bulgare indreptate atunci spre Constantinopol. in sfirsit, nu eredem ca actul regelui Ludovic din 1350, prin care acesta daruieste lui Nicolaie si Pavel, fiii magistrului Ladislau, mosiile (din comitatul Arad si din alte locuri) ale lui Joan fiul lui Iwan Oroz, s-ar referi la vestitul comandant bulgar, ci la fiul lui Iwan Oroz, din Banat. Incheind aceasta analiza a digresiunii privitoare la Joan Rusul, reluam firul expunerii oarecum cronologice din articolul amintit.
DESIRE PRETINSA iNCIIINARE A Lin BASARAD \ 1.,16 Numirea lui Dionisie Szechy drept castelan de Jdioara atestata la .sfirsitul anului 1320 (16 XII), e interpretata ca o masura facind parte din noua organizare administrative a teritoriului dupci alungarea lui Theodor din Banat in 1316 ( !). Tot astfel se emite parerea ca probabil tot atunci a obtinut Basarab demnitatea de voievod al Tarii Romanesti". Gindul autorului apare mai clar in fraza urmatoare, in care declard :Faptul ca,pe Hugel voievozii locali din Tara Romaneascei , au existat cu 16 ani inainte de aceasta comiti ni-1 aratit o inscripfie de mormint din 1300 de la biserica din Cimpulung (Laurentius comes de Longo Campo). Cu explicalia data mai sus putem pune in 1316 inceputul domniei lui Basarab ca vasa/"21. Ar insemna deci ca dupe ocuparea Mehadiei in 1316 (! ) regele a treat un voie- vod (Basarab), care nu avusese pins atunci vreo existents mai bine defi- nite, deoarece pe teritoriul Tarii Romanesti au existat si comiti (°?)[v. comitele Laurentiu de Longo Campo mort in 1300]. Despre rolul acestor comiti nu ni se °fell vreo sugestie concrete. La o cercetare mai atenta reiese ca presupusa vasalitate a lui Basarab in 1316 rezulta din urmatorul rationament : In diploma din 1329 e amintita cucerirea cetatii bulgaresti Guren" a despotului sau ducelui de Tirnovo". Dar alegerea fostului despot de Vidin ca tar de Tirnovo a avut loc in 1323. Deci cucerirea cetatii a fost posterioara acestei date. in privinta localizarii cetatii amintite lipsesc Coate elementele rtecesare. Totusi, pe baza unor informatii din secolul al XV-lea, privind o cetate ce apartinuse Ung(ariei numita Gewryn, Gewren, Gyewren si care este amintita in anii 1443 si 1445 intre cetatile Severin si Orsova, autorul presupune22 ca ar putea fi vorba de cetatea .Pentru a putea urmari rationamentul de mai sus, trebuie sa ne referim la afirma- title de fetal aceleia emise de Lad. Makkai In lucrarea sa asupraistoriciTransilvaniei , publicat.1 in limba franceza In 1946 (Hisloire de Transylvanie, Paris, P.U.F., 1946, p. 65) cum ea primii voievozi de pe teritoriul Tarii Romanesti de mai tirziu a u lost rinduiti de regele L ngariei I 22 Autorul trimile la hierarile lui Csanki, Magyarorszcig lorlinelmi foldraiza a Hunyadiak kordban, II, 5 si Pesty. A szoreny bcinscig es &Zany vdrmegye torlenele, Budapesta, 1878, II, p. 8687. La eel dintli gasim doua sugestii, una in partea introductiva, unde se propune ea situare probabila N,ecinAtatea Mehadiei, alta mai larga si neprecisa In comitatul medieval Timis". La Pesty aflam trimiterile pe baza carora se Incearca situarea cetatii. In 1439, regele www.dacoromanica.ro 12 MARIA BOLBAN 10
Ada Kale (!). *i cum in descrierea expeditiei lui Dionisie impotriva cetatii Guren nu se pomeneste Inca nimic despre cetatea Severinului si despre Basarab, aceasta inseamnd ca cetatea Severin nu se afla Inca in miini straine si ca Basarab 4i mai menfinea Inca legaturile de vasalitate eu regele maghiar!). Asadar, aceasta ar fi situatia ping prin 1323. Se iveste, ce e drept, o dificultate, aceea ea in diploma din 1329 se arata ca, asezarea lui Dionisie in cetatea Mehadiei a fost indreptata impotriva bulgarilor, a voievodului Tariff Romanesti Basarab, a regelui sirb si a tatarilor". Dar la aceasta autorul raspunde ca numirea s-a facut la inceput numai contra bulgarilor, care isi porneau incursiunile din cetatea Guren, si nu contra lui Basarab, care nu e amiettit cu prilejul aefiunii contra acelei cetati. La redactarea diplomei din 1329 an fost amintiti toti cei care au atacat cetatea in tot intervalul 1322 1329, adica, si cei care s-au manifestat dupa 1323, anume Basarab, tatarii si regele sirb. Pentru determinarea ulterioara a politicii lui Basarab sint folosite citeva informatii razlete, de exemplu stirea data de Ioannes Kantakuzenos despre participarea unor trupe ale lui Basarab la expeditia din 1324 a tarului Mihai contra imparatului bizantin. Prin aceasta participare ar fi intrat Basarab in rindurile dusmanilor regelui maghiar". E amintita sff participarea din 1330 la lupta de la Velbujd contra sirbilor, precum si incuscrirea dintre cei doi stapinitori. Basarab insa n-ar fi renuntat la libertatea sa de actiune relativa, asigurata de situatia sa geografica, intre stapinirile maghiarilor, bulgarilor si tatarilor ( !). El era aliat cu tatarii ( !) si toate actiunile lui le-a savirsit impreuna cu acestia (!). in 1324 si 1330 el ajuta alaturi de tatari (seitii" din 1324, tatarii negri din 1330) pe tarul bulgar contra bizantinilor si contra sirbilor. Partile marginate ale Ungariei dinspre Mehadia vecina cu Basarab erau atacate in 1326 ( !) si de tatari, care an putut ajunge aici numai prin teritoriul lui Basarab. Iar in lupta sa cu Carol Robert din 1330 el a avut si ajutorul paginilor" ( !). Dar pe fata el se arata si mai departe tot vasal al regelui Ungariei, care la 26 iulie 1324 it pomeneste in diploma data comitelui Martin ca voievodul nostril trans- alpine. Am redat ping, aici prima parte a ineercarii de reconstituire istorica fileuta de autor pe baza cronologiei aratate la ineeput, luind anal 1316 drept data a Inchinarii lui Basarab si adaptind in chipul eel mai nefiresc acestei date toate celelalte imprejurari amintite.
Albert incheie doua conventii cu loan Corvin, pentru ca acesta sa aperecetaiileregesti Severin, Gewrin, (Gewren), Orsova siMehadia. In 1440, regele Vladislav I darnieste pe fratii Corvin pentru apararea Iiniei Dunarii si a cetatilor de margine Orsova, Severin, Mehadia si Gyewren. In 1443 sInt menkionate niste cheltuieli pentru apararea cetatilor Severin, Gewryn, Sebes, Mehadia, Orsova etc. Un alt document, tot din 1443, da o alta lnsirare :Severin, Gewryn, Orsova, Peeth, Sebes si Mehadia. Observilm ca In insirarea din 1439, ca si in ultima din 1440, cetatea Gewryn e intr-adevar cilata Intre Severin si Orsova. Dar in cea din 1440 e citata la urma, dupa Mehadia, iar In prima din 1443 Intre Severin si Sebes. Deci locul ocupat in enumerare nu are nici o semnificatie. Dar fats de problema cercetata de Csanki si Pesty not avem un element in plus, anume precizarea ca acea celate se afld in Bulgaria si deci nu trebuie cantata In Banat. In articolul pe care-I analizam se cauta a se folosi infor- inaWle necomplete din cele cloud lucrari, retinind ca adevar definitiv situarea geografica (1) Intre Severin si Orsova si legind acest rezullat de precizarea ca localitatea se afla In Bulgaria. 5i, asadar, se ajunge la solutia cu totul absurda : Ada Kale. www.dacoromanica.ro 11 RAI'ORTURILE LUI BA`NARAB CU UNGARIA ANGEVINA 13
REST.11111.IllEACRONOLOGIEI A1EV:i11.1TE Dar, daca in loc de a pleca de la o idee preconceputa, vom porni de-a dreptul de la marttuia textelor, vom observa a in diploma din 1329 se accentueaza doug merite deosebite ale lui Dionisie, unul privind o isprava definita in timp (cucerirea cetatii Guren") si celglalt o actiune de durata (paza la frontierg, asiguratg prin postul de comanda din cetatea Mehadia). La amindoug aceste actiuni se arata sacrificiile fdeute de beneficiar: circa 30 de nobili si slujitori la cucerirea amintita si mai bine de o suta de oameni in cursul pazei la granite din cetatea Mehadia. Nu trebuie canta- ta neaparat o legatura de succesiune intre aceste doua actiuni, intrucit dobindirea cetatii Guren s-a facut mai molt ca probabil in cursul exerci- tarii dregatoriei de castelan de Mehadia, si ea se bucura de o mentiune deosebita, numai fiindca intra intr-o calificare deosebita. Faptul ca e amintit despotul sau ducele de Tfrnovo nu e o dovadg, absolutg ca actiunea aceasta trebuie situata dupg alegerea lui Mihail ca tar al bulgarilor, caci .acelasi Mihail avusese un rol destul de activ contra ungurilor si mai inainte ca despot al Vidinului. Folosirea titlului obtinut in 1323 intr-o diploma posterioard, adicg din 1329 si care se poate referi si la evenimente anterioare alegerii din 1323 , nu ne poate da vreo certitudine in aceasta privinta. Asadar, nu este imperios necesar sa se situeze cucerirea cetatii bulgaresti in 1323, dupg, alegerea tarului Mihail, si A, se prelungeascg in trecut ping prin 1321 incursiunile savirsite de bulgarii din aceasta cetate care ar fi determinat numirea lui Dionisie drept castelan de Mehadia. Practic vorbind, acea cucerire se poate integra in tot cursul intervalului 1322-1329. Dacg, asadar, nu putem avea nici o precizare in timp pentru cucerirea cetatii Guren, putem in schimb avea date sigure privind situarea sa geografica ? Trebuie mai intii sä constatgm ca in afara de mentionarea ei in acest document din 1329, celelalte mentiuni ale sale din 1439, 1440 si 1443 apartin unui moment cind Ungaria stapinea si parti din Serbia, intoemai ca in 1329. Asadar, posibilitgtile de determinare geografica sint mai putin limitate, ele depasind teritoriul banatului apusean avut in vedere de Pesty. Desigur ca nu putem avea certitudini absolute decit Boar negative. Ne dam seama ca nu poate fi vorba in nici un caz de Ada Kale. Dar o cercetare a hartii si a documentelor de la sfirsitul secolului al XIII-lea ne sugereaza o identificare probabilg. E vorba de oveche cetate bulgara din Serbia actuala, aflata, la strimtoarea Zdrelo pe riul Mlava, la Gorniacka. Klisura tinuta in secolul al XIII-lea de fratii Drman si Kudelin. Impotriva ei a pornit in 1285 magistrul George, acelasi pe care 11 cunoastem din expeditia contra lui Litovoy. Cetatea a fost cucerita de sirbi la sfirsitul secolului al XIII-lea. In 1319 a avut loc, precum se stie, expeditia victorioasa a lui Carol Robert in Serbia, care s-a soldat eu reinvierea banatului de Makva. In luptele care an urmat dupa moartea lui TY-roA (1320) intre Constantin, fiul lui TJrog, si Vladislav, fiul lui Dra- gutin, pins la preluarea definitive a puterii de catre Stefan Urog, Vla- dislav Dragutin a fost ajutat de regele Ungariei.i tot la el a fugit in cele din urma in 1324. In cursul framintarilor din acea vreme, area eetate aputut ajunge sub stgpinirea despotului de Vidin din imediata apropiere. Dar daca nu e vorba de o cetate situata la Ada Kale, nu e nici o nevoie de a cauta neapgrat o motivare a faptului firesc ca Basarab nu e www.dacoromanica.ro 14 MARIA HOLBAN 12. mentionat de loc in legatura en cucerirea acelei cetati si de a trage de aid concluzia cd, la avea data Basarab mai era fined vasalul ascultator at regelui maghiar. De fapt, toate aceste presupuneri cad in fata evidentei oferite de diploma din 1329. Dionisie a fost rinduit castelan in cetatea regeasca de granitd Mehadia contra bulgarilorqia lui Basarab, a regelui sirb schis- matic .si a tettarilor care navaleau neincetat in tinuturile marginate ale regatului. Dar cind s-a facut aceasta numire Putin inainte de 16.111.1322. Iar inchinarea lui Basarab a avut loc peste vreo doi ani, adica inainte de- 26 VII. 1324. Si in tot acest time partea olteneasca a banatului Severi- nului nu a putut fi stapinita in nici un caz de regele Ungariei, care pina in primavara anului 1322 nu recuperase Inca nici macar cetatea Mehadia, gidesigur nici de despotul de Vidin, care se multumea sa sustina pe fascu- latul loan Veyteh, vita vreme acest lucru era cu putinta. in 1322, dupa campania victorioasa din Serbia (1319) si luptele ce au urmat la moartea lui Urogsidupa lichidarea actiunii rasculatilor ce se mai impotriveau sporadic in Ti ansilvania, o rezistenta mai indelungata a cetatii rebel& nu mai avea, sorti de izbinda. Asadar, rdsculatul Ioan se supune regele- face din cetatea redobindita nucleul viitorului banat al Severinului, din care nu avea in stapinire decit partea occidentala, jumatatea orientala, adica teritoriul din jurul Severinului, hind detinuta de Basarab. Caste- lanul de Mehadia avea sa fie un ban de Severin in spe pina la reintregirea efectiva a acestui banati, ca atare, apare chiar pe lista marilor dregatori in protocolul final al diplomelor solemne ale regelui din acesti ani23. Dar dobindirea Severinului nu se putea face in acel moment printr-o cucerire. Si de aceea au urmat acele repetate solii ale comitelui Martin la Basarab ping la intelegerea facuta, rezultind din cuvintele diplomei din 26.V11.1324. Desigur ca in tot acest interval trebuia sa se exercite cu vigilenta paza la granitam din cetatea de margine a Mehadiei contra bulgarilor de la Vidin, a lui Basarab, a regelui sirb schismatic in lupta pina prin 1324 cu pretendentul legitim catolic sustinut de regele Ungarieii, in sfirsit, a tatarilor pradalnici. Cind s-a incheiat in sfirsit intelegerea dintre rege gi Basarab, ea s-a tradus printr-o solutie de compromis, constituind in ochii regelui un simplu provizorat, avind a fi inlaturat la primul prilej potrivit. Cad Basarab nu ceda Severinul, ci consimtea doar sa se declare vasalul regeluiqisa continue a-1 stapini de atunci incolo ca feuda. Asa se explica pornirea campaniei din 1330 contra lui Basarab, indata dupd aflarea infringerii de la Velbujd (28. VI. 1330) a aliatului acestuia, care fusese sprijinit de osti romdnesti. Si asa se intelege si rolul de instigator la aceasta expeditie a castelanului de Mehadia, ban in spe de Severin. Asadar, credem ca includerea oficiala a lui Basarab printre dusmanii impotriva carora castelanul de Mehadia trebuiash-tiexercite toatavigi- lentspotrivit diplomei din 1329 e valabila numai doar pentru perioada dintre 1322 si mijlocul anului 1324, cind nu se ajunsese Inca la compro- misul amintit, deli paza de la Mehadia continua ba se exercite pe tacute,
23 Pentru sensul special al acestei prezente pe lista marilor dregMori din diplomele solemne, cf. M. Holban, op., cit., p. 3 24 Trebuie %Mut seama §i de faptul ca In 1329 rcgele laudsolicitudinea prudentei obisnuite (consuele sagacitalissoliciludine) a castelanului, ceca ce nu implicil ni§te actiuni aventuroase, ci o paza vigilent5. De asemenea si numarul de slujitorijerlfiti ostallIn. sapte ani nu infirma acest punctwww.dacoromanica.ro de vedete. 13 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 13 si mai departe fata de noul vasal al regelui. Dupg mentionarea din 26. VII.. 1324 in diploma de daruire a lui Martin a voievodului nostru transalpin" dispare si din lista marilor dregatori orice referire la calitatea de castelan de Mehadia (ca un echivalent al banului de Severin), Dionisie Szechy nemaiaparind pe lista decit ca mare stolnic regesc. Dupa inchinarea din 1324, Basarab famine credincios pactului incheiat cu Carol Robert pia, la pornirea campaniei din 1330, dovada ca in diferitele declaratii ale regelui cu privire la motivarea campaniei din 1330 in Tara Romaneasea nu i se aduce vreo alts invinuire decit ca ar stapini fara drept partile transalpine", iar in cronica pictatapornireacampanieiapareclar ca Bind fara nici o justificare. Ajutorul pe care-1 da in 1323-1324 tarului Mihail in aventura constantinopolitang a acestuia nu poate fi interpretat ca avind un substrat dusmanos fata de Ungaria, care nu avea nici un amestec in aceste framintari.
PIIETINSA INFIDELITATE A 1.1.71 BASARAB YN 1325 Dar iata ca se invoca acum un alt document inedit, pe baza caruia se afirma ea relatiile dintre regei Basarab s-au stricat intre 26. VII. 1324 (data diplomei constatind indirect vasalitatea) si 16. IV. 1325 (data docu- mentului inedit pe care it redam aici in traducerea noastra) : Noi magistrul Ladislau, prepozit al bisericii de Tytel, secretar al cancelarieisiicomite al capelei25 domnului
Pavel fiul lui Iwanka [apoi adaugat de o mina din secolul al XV-lea"] : cum ca a voit sa -1 omoare pe Stefan, fiul comitelui Paraboh" (Protesta- toria pro Paulo filio Iwanka facia. Quod voluit interimere (? Stephanum filiumcomitis Paraboh). Dar inainte de toate trebuie bine lamurit ca o atare adeverire a unei intimpinari facute nu implicg nicidecum o eonfirmare a faptelor cuprinse in ea, ci reprezinta pur si simplu o consemnare a unei declaratii filcute inaintea emitatorului acelei adeveriri. Asadar, caracterizarea de infidel al sfintei coroane data lui Basarab in acest text nu ii apartine comitelui capelei regale, cum se afirma in mod gresit in articol, ci pier si simplu declarantulni. Care poate fi substratul unei asemenea declaratii nu putem sti. Pare probabil ca, izbucnind o cearta, s-a produs o incaierare intre cei doi protagonisti, secondati de oamenii tor. Caci e de la sine inteles cg data declarantul ar fi fost surprins singer si neinarmat de care o intreaga ceat5, de ucigasi, n-ar mai fi avat nici o posibilitate de a veni a doua zi sa se plinga inaintea comitelui capeleisi sa-siintoemeasca arme de aparare impotriva reclamatiei lui Stefan, pe care inchip providential reusise sa-1 raneasca el mai intli. Asadar, pe de o parte, declarantul Pavel preci- zeaz'g' ca se afla in legitimg aparare, pe de alts parte 11 denunta pe adver- sarul sgu ea ar fi jignit maiestatea regeascg, rostind aprecieri neinggcluite, acuzatie de natura, sa-1 discrediteze pe pirit in fata tuturor forurilor.RA- mine deci de vgzut la ce imprejurari anume se putea referi Stefan fiul lui Parabuh in acel moment. Desigur ca aici este vorba de tensiunea dintre rege si Basarab, rezolvata in vara anului 1324 cu privire la stapinirea Severinului. Daca data intimpinarii e redata corect, 1325, si nu s-a facut vreo confuzie26 in redarea ultimei cifre, atunci critica lui Stefan cumanul a constat intr-o apreciere negativa a rezultatului obtinut de rege in com- promisul din anal precedent. Dacg insa Intimpinarea e din 1324, atunci cuvintele cumanului Stefan reflects poate in mod general indoialamul- tora in fata sovgielilor lui Carol Robert27. 0 interpretare a acestor apre- cieri in sensul cg autorul for desigur ca era inform at si prin legaturile sale cu cumanii ca Basarab se ajla in aliantd cu tdtarii" ni se pare cu totul gratuita. De fapt, cuvintele attibuite lui Stefan22 nu reflects atit o lauds a puterii lui Basarab, cit o apreciere negativa a puterii regelui. Ele au putut fi inspirate nu de informatii ipotetice culese de la niste cumani
26 Citindu-se adica AICCCXX quint° In loc de NICCCXX quarto, croare foarte plauzibila, avind In vedere abrevierile atit de asemanaloare dintre ele. 27 Nu Intelegem prea bine de unde provine afirmatia (p. 542) ca ar reiesi din docu- ment CS In Ungaria s-arfidiscutatatuncidespreoeventuala expeditie impotriva lei Basarab 1 Credem to lrebuie Indreptata aceasta afirmatie In sensul c5 se manifesta un viu interes pentru modalitatea de rezolvare a crizei Lytle In relatiile dintre coroana ungara gi voievodul roman. 28 In 1266, regele Stefan cel tinar Ii confer5 comitelui Parabuh o serie de posesiuni ale cetatilor Crasova, Keve si Timisoara, ce-i fusesera date de regele Bela al IV-lea, precum gialtele cumparate de el de la cumani in comitatul Timis si Inca altele in comilatele Arad SiCenad. Toate urmau sa-si paraseasca vechiul for nume $i sa se numeasca pe viitor Parabuh (Ortvay, Tunes pcirmegye..., p. 3-4). Fiul acestui Parabuhadica tocmai acest Stefan de care a fost vorba mai sus apare In 1288 ca megies la o vinzare facula de alti cumani (fiii lui Keyran de genere Borcholl lui Ioan Elul lui Petru de genere Mena (ibidem, p. 5-8). Doisprezece ani dupe aceea el declara In fat.a capitlubulde Cenad ca da pe veci module sale dobindite de tatal sau, asa cum shit trecute In privilegiul regelui Stefan cel Tinfir lui loan fiul ha Petru comitelui Benedict de \Va3a. www.dacoromanica.ro 15 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 17 din afara regatului in legaturi tot atit de imaginare cu Hoarda de our sau Hoarda albastra, ci de inforrnatii directe aflate nemijlocit din gura cumanilor regelui trimisi in Transilvania sa inabuse rascoala sasilor din primavara anului 1324,
DESPHE PRETINSELE LEGATURI ALE LI I 11 %SARAH CU TAT UM Dar data ne intrebam tine era acest Stefan, fiul lui Parabuh, vedem ca era mostenitorul unui om inzestrat cu o infinitate de posesiuni, din care el nu mai ramasese Cu nici una,i deci putea fi socotit un nemultumit dispus sa vada totul in culori negre. Mentiunea in articol a cumanului $$tefan, fiul lui Parabuh, atrage dupa sine o digresiune de mai bine de doua pagini despre cumanii simbioza cumano-romans, despre numele de Basarab redat in diferite variante §i derivat din arabul basaret ( !) etc. etc., ajungind in sfirsit la asertiunea ca forma Basaraba in nominativ figureaza o singura data si ca o evolutie normala lingvistica a dat trecerea basaret > basaret > Basarab, aceasta din urma, putind fi privita ca forma secundara,... Despre parintele lui Basarab se afirma ca numele sau Toco- mer 29 deriva din numele turcesc Toqtamer i CI el ar putea fi si identificat ca unul din membrii dinastiei hanilor tataresti care agar in 1295 ( !). Aici observam insa oarecare sovaiala din faptul ca in izvoare Basarab e numit roman si schismatic, dar niciodata tatar. Se ajunge insa totusi la un fel de certitudine : Dar totodatd este sigur ca toate actiunile lui politice an fost savirsite impreuna cu tatarii...". De aicii concluzia ca pen tru un magnat cuman din Ungaria era clar ce alianta si ce forfa military stau in spatele lui Basarab" ( !).Inclimatul unei convingeri atit de inradacinate nu trezeste nici o indoiala ciudata informatie din cronica prusiana3° privi- toare la un puternic atac al tatarilor in Ungaria in 1326. in anul 1326 regele Ungariei a retpus 30 000 de oameni din oastea tatarilor care au pus - tiit sa'u". Faptul in sine e acceptat fara discutie. Sint ridicate unele rezerve numai doar asupra cifrei exagerate aratate in cronica, deli absenta oricarni indiciu cit de mic in documentele din acea vreme ale regatului Ungariei arata clar ca acea incursiune a tatarilor este o pura nascocire. Concluziile insa, trase de autor sint destul de neasteptate. Regele s-ar referi la aceasta victorie ( !) ( = din 1326) in scrisoarea scrisa de el papei (in 1331), prin care cauta sa acopere cit mai mult infringerea din 1330. Cit priveste locul unde a putut fi cistigata o atare biruinta, el este dedus din diploma din 1329, In care se vorbeste de paza exercitata la Mehadia impotriva atacurilor vecinilor tai ale tatarilor. Dar nicaieri nu se observa pare-se nepotrivirea flagranta dintre datele celor doua izvoare atit de artificial juxtapuse. Caci expeditia tatarilor din care au pierit 30 000
29 Dar credem cd. citirea Tocomer nu pare cea maicorectil $i ca e mull, mai probabild citirca Totomer. Se stie cd in paleografia secolelor XIIIXIV literele csit se confunda in mod constant. Numele Totomer sau Tatomir e destul de rdspindit In a ceasta vreme. insusi vicecancelarul regelui purta aceq nume. Asadar, cum nu avert' decit o singu ran menfiune a numelui pdrintelui lui Basarabsiredarea sa nu este la adapostul unei eventuate confuzii, socotim cd nu e cazul sä-1 cautilm pe strdmosul Basarabilor prinlre membrii dinastiei hanilortataresti de prin 1295. 30 Scriplores Rerum Prussicarum, vol. I, Leipzig, 1861, p. 213. Citat de autor la p. 545. www.dacoromanica.ro 2 c. 500 7 18 MARIA HOLBAN 16
(!!!) nu putea fi tinuta in be cu fortele castelanului de Mehadia, pe care le putem deduce din cifra pierderilor declarate de el pe tot intervalul 13221329, §i anume de 100 de nobili .i servienti,cifra foarte probabil sporita de el pentru a-§i maxi meritele fata, de rege. Iar dad, impotriva tatarilor mentionati in 1329 ar fi actionat insu§i regele, nu se intelege de ce s-ar fi trecut sub tacere acest lueru. Acestor tatari li-1 asociad, autorul ,i pe Basarab, cad actul din 1329 it anzinteste si pe el printre cei care stivirseau atacztri. Cel putin el trebuia satie despre atac caci tatarii au trecut peste teritoriul lui" ( !). Trebuia insa puss de acord aceasta versiune cu faptul binecunoscut el existentei unei epistole circulare adresate de papa, la 1. II. 1327 '4i lui Basarab, alaturi de unii din marii dregatori ai regatului Ungariei, ca de pilda banul Slavoniei, voievodul Transilvaniei etc. Si atunci nu mai rami- nea decit de ales intre intrebarea dad, papa cumva nu e informat despre contradictiile ivite intre rege §i Basarab sau dad, poste Basarab, dupd infringerea din 1326 fi-a recunoscut situatia lui de nasal`?.". Aceasta, solutie din urma i se pare mai probabila autorului avind in vedere §i elas- ticitatea politicii realiste a lui Basarab"( !) 31. Dar ce alteargumente yin sa sprijine asertiunea ca, Basarab a savir§it toate actiunile sale politice impreuna cu tatarii 1 1. Informatia lui Kantakuzenos despre o participare a romanilor a expeditia bulgareasca a lui Mihail in ajutorul lui Andronic al II-lea, la care au luat parte §i o§ti scitice" 32. 2. Cea din letopisetele sirbe§ti privitoare la prezenta in lupta de la Velbujd (1330) a unor forte basarabe§ti" ( = roma,ne§ti), precum §i a unor trupe de tatari, venite sa sprijine oastea bulgara a Darului Mihail. Aceea*i informatie se afla, §i in declaratia din Zakonikul lui Stefan Dugan, care in§ira, printre du§manii de atunci pe tarul Mihail §i pe fratele sau Belaur, pe tarul bulgar Alexandru §1 pe Ivanka Basarab socrul lui Alexan- dru33, precumsipe tatarii negri §ir peiasi. 3. Afirmatia tirzie (1351) a lui Ludovic I ea Basarab in lupta sa din 1330 cu regele Carol Robert ar fi avut ajutorul masiv al vecinilor pagini"§iai celorlalti infideli ai parintelui nostru...". Ea trebuia sa justifice infringerea din 1330 prin existenta unei coalitii intregi indrep- tata impotriva regelui.
31 Formula accasta a fost adopted mai de mull de o serie de istorici, pentru a explica vaditele inconsecvente ale unei politici incoerente stabilite pe bazele unei informatli lacunare sau gresite. Ea e menita in articolul ce-1 studiem sa Impace contradictiile flagrante dintre uncle momente ale acestei politici, asa cum rezultd ele din analiza ce insoteste docutnentele inedite, umbrita Insa de cronologia gresita semnalata de not mai sus. Dupd articol, Basarab ar fi fost insliluil (! ) de rege voievod al Tarii Kondine0i in 1316 sau 1317, s-ar fi unit cu dusmanii regelui In 1323, ar fi fost numit de acesta voievodul nostru transalpin" In 1324, ar fi Post totusi razvratit In 1325, cind e numil In intimpinarea din 1325 infidel al sfintei coroane", ar fi reusit totusi sa acopere acest fapt In 1327, cind primeste epistola papei, si ar fi din nou infidel" in 1330 cind porneste negele expeditia sa din Tara Homaneasc5 IOricit de elasticA ar fi o asemenea performantd, ni se pare lipsitd de orice realitate. 32 Nu este fara interes sa subliniem ca termenul de sci /i este destul- de neprecis.Aslfel, In cronica sirbeasca a lui G. Brankovie: acest cuvint e luat In sensul de bulgari. 33 Se accentueazd anume legAtura de rudenie care explicd Indeajuns participarea lui Basarab la acea expeditie, la care trebuia de altminteri sa is parte$iimparatul bizantin, care a Intlrziat $i nu a mai apucat sa participe la lupta. www.dacoromanica.ro 17 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 19
Dar dace vom analiza mai deaproape singurele marturii mai serioase, anume cele in legItura, cu expeditiile bulgaresti din 1323-1321 si din vary anului 1330, vom constata ca legatura constant/ si direct/ nu este intre Basarab si tatari, ci intre tatari si bulgari. Participarea lui Basarab se explica, precum am vazut, prin legaturi de familie. In schimb, prezenta tfitarilor in imprejurarile bulgaresti este constatatI intr-una. La sfirsitul secolului al XIII-lea, vestitul han Nogai este arbitrul §i stapinul forma - tiilor din Balcani. Gheorghe Terter ajusige vasalul lui si isi cIsatoreste fiica cufiul acestuiagaga. In 1285, bu]garii, cumanii si tatarii prada tinu- turile sirbesti ale lui Dragutin si cele ale regelui Ungariei 34. In anii ur- mItori, Nogai pregateste o invazie a Serbiei lui Urog cu tatari, cumani, alani si cu rusi tributari. TJrog trebuie sfi, dea ostatec pe fiul sau Stefan etc. Dar chiar cind fiul lui G. Terter, Svetoslav, ucide pe fiul lui Nogai dupI prIbusirea lui Nogai, infrint de hanul Toktai, el nu se rupe de tatari, ci traieste in bunI int,elegere cu noul han victorios. In 1319, tatarii se arata la portile Adrianopolului. De altminteri, mercenaritatariapar si in luptele bizantinilor, si in ale sirbilor. In rIzboiul dintre Urog si Dragutin, eel dintii are in armata sa mercenari tatari, oseti si turci. In 1282, impI- ratul bizantin Mihail, in lupta sa cu sirbii, era ajutat de frinci, turci si tatari de-ai hanului Nogai. Cit priveste invocarea mentiunii din diploma lui Ludovic I din 1351, aceasta nici macar nu se refer/ la tatari, ci in mod cu total nebulos la vecinii pagini alfituri de ceilalfi infideli tot atit de mitici.
DESPRE STAPINIREA EFECTIVA A SEVERINUA I Problemastapiniriiefective a Severinului in perioada aceasta este expediatI destul de sumar, din lipsa marturisita de informatii. Se constata doar ca in intervalu11321 1331 (!) nu se intilneste titlul de ban de Severin nici in titulatura lui Dionisie Szechy si nici in a lui Basarab. Serisoarea papei din 1.11.1327 it numeste pe a cesta doer voievod transalpin. Iar din diploma din 1329 ar rezulta, dupg pIrerea autorului, ca mai inainte Severinul ar fi fost cimpul luptelor de granitg, dintre unguri si bulgari si ca ar fi existat cu sigurantl perioade cind cetatea Severinului ar fi fost sub stapinirea lui Mihail despotul de Vidin. Dar avem aici o talmacire gresita a acestei diplome, care nu aduce nici un element in sensul arfitat. De fapt, autorul se refer*/ la diploma din 1317, in care e vorba de ajutorul dat de despotul bulgar rasculatului Joan Veyteh de la Mehadia. Dar in acea diploma nu aflam nici o aluzie la Basarab sau la cetatea Severinului, pentru motivul evident ca domnul, stapin pe Severin, desigur Inca din anii de crizfi, ai domniei lui Ladislau al IV-lea astepta la, el acasa desffisurarea ulterioarg, a evenimentelor, intocmai ca Vlaicu in 1365. Pentru Basarab, consolidarea unui stapin al Mehadiei aliat eu despotul din Vidin putea fi mai primejdioasI decit o victorie locals a lui Carol Rober4 mult stinjenit Inca de rezistenta ce dainuia prin anumite puncte din Transilvania si din nordul Ungariei. Dovada cea mai bung ca el nu s-a amestecat in conflictul de la Mehadia stI tocmai in tacerea
34 Jirecek, Geschichte der Serhen, p. 334. www.dacoromanica.ro 20 MARIA HOLBAN 18 absoluta in aceasta privinta a diplomelor amintite. In realitate, absenta titlului de ban de Severin din adresa scrisorii papale din 1327 nu are vreo semnificatie special/. Acest titlu e absent Si din scrisoarea papal/ trimisa lui Vlaicu in 1370 33, intr-un moment cind.tim precis ea acestapoarta acel titlu in diferite documente oficiale ale cancelariei maghiare din anii 1368 1372, precumi in actul emanat direct de la domn in 1372 pentru ruda sa Ladislau de Dobica. Amintim ca circulara papal/ era indreptata in primul rind catre banul Slavoniei §i ea pe lista adresantilor voievodul transalpin urma indata dupa voievodul Transilvaniei. Trebuie observata calitatea sui generic a titlului de ban de Severin, acordat printr-un fel de fictiune. Domnul nu apare alaturi de ceilalti mari dregatori ai Coroanei ungare in§irati in lista din protocolul final al diplomelor solemne, ca banul Slavoniei sau al Bosniei, de pilda.i in acela§i timp in actele interne slavone domnul nu asuma niciodata calitatea de ban de Severin. Ea nu apare decit in unele acte ale domnului in strinsa leg/tura cu cancelaria oficial/ maghiara. ApAar, credem ca absenta acestei titulaturi in anii 1321 1331 nu poate duce la nici un fel de concluzii valabile. In cele din urma, ni se declara el nu se pot cunoa*te imprejurarile in care a ajuns cetatea Seve- rinului in stapinirea lui Basarab, dar se afirma 36 ca aceasta stapinire a fost intarita de constelafia politica favorabila care s-a format prin 1330". Este vorba de o legatura incheiat/ intre imparatul bizantin Andronic al III-lea §i tarul bulgar Mihail impotriva regelui sirb Stefan Urog al III-lea, legatura in care a fost atrassiBasarab, precum §i tatarii negri §i domnii alanilor.". Dar cum ace§ti aliati au suferit la mijlocul aceluimi an infringerea dezastruoasa de la Velbujd, care a §i oferit conditii prielnice regelui Unga- riei ca sa navaleasca in Tara Romaneasca la primal" prilej, diva cum admite §i autorul in alineatul urmator, e greu de impacat aceste doua asertiuni 37. Ca o concluzie la modal' de prezentare a celor patru documente inedite se poate spune ea problema st/pinirii Severinului nu e tratata direct ca o problem./ in sine, meritind o cercetare proprie, ci mai degraba ca o chesti- une anefa, expediata cu oarecare indiferentl, tot interesul fund rezervat unor digresiuni ca cea privind filiatia banului Theodor sau identificarea lui Iwan zis Rusul cu comandantul bulgar cunoscut sub acest nume sau sim-
35 Cf. Hurmuzaki, I2, p. 159. 36 P. 546. 37 Nu cumva avem aid un ecou ratacit al unei formate mai vechi a lui Jire6ek (Die Geschichte der Balgaren, p. 299), care Ins/ serefers la evenimentele posterioare Intringerii de la Velbujd, §i anume la rascoLiele bulgarilor contra iarinei sirboaice Ana, impusa Impreuna cu fiul ei Sisman al II -lea de eStre Invingatorul Stefan Urog al III-lea. Ridicarea ca jar cu sprijinul lui Ba,arab a lui loan Alexandra, ginerele sau,$iIncheierea unei casatorii Intre sora lui loan Alexandra gi Stetan Dugan (care ar fi avut loc,dupa Jireeek, In 1331, iar dupa Slatarski In 1332) a fost socotita de eel dintli Ca punind bazele uneicoalifitantiungare 0 anti- bizantine careia i s-ar datora gi victoria lui Basarab In 1330 (11si victoria 1pi Ioan Alexandru contra bizantinilor In 1333, precumglcuceririle lui Dugan. Aceasta formula a fost reluata mai lirziu de Homan, In Gli Angioini di Napoli in Ungheria (Roma, 1938, p. 384), cu tot atita temei, pentru a justifica actitinea lui Ludovic Impotriva Vidinului In 1365 prin constituirea until bloc balcanic dedus din legaturi de familie Intre Stragimir, VlaicusiVukagin (I ) printr-o confuzie hare acesta din urma si UrA. www.dacoromanica.ro 19 RAPORTUR1LE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 21 bioza cumano-romiln5, ilustrata prin numele lui Basarab, a carui forma coreca ar fi cuvintul turcesc Basarat de la arabul Basaret, forma Basarab ,putind fi privity ca o forma secundarl" (!).
DOCUMF,NTELE l'ItIVIXD CAMPANIA DIN 13311 Restul documentelor infatisate se leaga, de campania din 1330. Aceasta este redata intr-un scurt rezumat introductiv, care foloseste Lira, deosebiresifaxl vreo discutare a contradictillor dintre ele, atit date de-ale cronicii pictate, citi unele informatii nesigure ale unor documente indoielnice pomenind de cetatea Argesului, completate Inca de afirmatia gratuity a diplomei din 1351 cu privire la aliatii pagini (! ) ai lui Basarab in 1330. In rezumatul francez se precizeaz5, chiar ca Basarab ar fi capitulat la Arges, dar ostile regesti au fost surprinse la 12 noiembrie de romani pe drumul lor de intoarcere intr-un roc strimt dominat de stinci ei c.1 unde au fost zdrobite etc. etc. Din punctul de vedere al metodei, ar fi trebuit ca toate documentele inedite sa fie infatisate in exten so. Mai departe vom observa in general ca documentele sint redate intr-un mod putin cam haotic, fara alta, sis- tematizare decit firul cronologic. Ele nu sint cercetate din punctul de vedere at autenticittitii lor. Asa, de pilda, diploma din 17.X.1336, care vAdeste o contradictie flagranta intre data documentului ce o cuprinde ca transumpt si propria sa data, nu este analizata critic si nici macar nu este indicates aceasta contradictie in nota ce insoteste documentul. Tot astfel, nu sint urmarite nici din punctul de vedere al sinceritatii lor. Contradictia dintre cele doug, versiuni oficiale ale relatarii luptei din 1330 nu este nicaieri semnalat5,. De asemenea, ciuda,tenia expunerii documentului [VII] din 16.111.1331, care este primal document cuprinzind o relatare a luptei cu Basarab §i pe care it foloseste (cu tot dinadinsul) autorul pentru a propune propria sa reconstituire a itinerariului urmat la intoarcerea din Tara Roma- neascl ar fi trebuit urmarita, en toata atentia. In sfirsit, nu sint conside- rate documentele nici din pun club de vedere at originalittitii lor. Aeelasi text care revine de mai multe on este tratat de fiecare data ca un document nou. Astfel, avem cazul prezentarii unor formule stereotipe cu foarte mici deosebiri, datorate poatesiunei citiri gresite, si care puteau fi rezol- vate printr-o simpla infatisare a prototipului comun. Se observasio mare inegalitate in extinderea data aparatului cri- tic, care nu este justificata intotdeauna de valoarea documentului res- pectiv. Astfel, de pilda, fragmentul documentului [XXVIII] din 2. XI. 1335, care se reduce la o simply mentiune a pierderii pecetii mijlocii regelui in Tara Rornaneasel, insumind un rind si jumatate de text, e urmat de 12 rinduri de trimiteri la cote de arhiva, colectii de documente si uume de editori. Ar fi fost bine ca in notita introductiva, sa, se fi semnalat aportul propriual fiecAruia dintre documentele inedite referitoare la campania din 1330, staruindu -se asupra acelora intr-adevar importante. Integra- rea lor in masa materialului cunoscut ar fi putut of eri prilejul unui analize critice a valorii lor istorice, care ar fi dat acestui repertoriu sensul sa'u adevaratsinecesar. Vom trece in revista materialul inedit, staruind asupra documentelor mai semnificative. www.dacoromanica.ro 22 MARIA IIOLBAN 20
DOCIL IIENTE INEDATE Un fragment [VIII] al unui act dat la 7. 1V.1331, de catre conventul de Szekszard comitelui Ygeyk si fiului sau Petru pentru serviciile aduse de ei conventului, mentioneaza participarea acestuia la campania din Tara Romaneasca specialiter in presenti exereitu domini Karoli Dei graHa serenissimi regis Hungarie, dvm idem dominus rex basset pereussuset convictus per Bazarab woivodam Tray salpem (!) Olacorvm". El nu aduse nici un element istoric nou. Un alt fragment [X] din 1.V111.1331 al unui act de danie a comitelui de Zolfo" (Zvolen), Donch, in favoarea sluji- torului sau Suerchek aminteste, printre alte slujbe ale acestuia aduse regeluiqistapinului sau,i pe acelea din terra Bazarab" ca si dinalte expeditii ale regelui. Urmeaza unele precizari in legatura, cu posesiunea din comitatul Liptov ce ii este daruita. Acest document ofera un interes indoit, pe de o parte pentru ca emitentul este acel magister Donch, comite de Zolio", care apare in cronica pictatit ca purtatorul de cuvint al iubi- torilor de pace $i dreptate ce nu aprobau expeditia regelui in Tara Roma- neasca, pe de alta pentru ca trebuie opus documentului fals atribuit in mod abuziv aceluiasi comite si care este redat in extenso in anexa do- cumentelor false de la p. 565. Documentul [XII] din 16.11.1332datfiilordefunctului comite Briccius de Bathor este de o insemnatate deosebita, fiind prima diploma de rasplatire cunoscuta conferita de rege unor nobili participanti la cam- pania din Tara Romaneasca. Sint amintite serviciile a doi din acesti fii : loan comitele de Salaj si Leucus, acesta din urma rapus in Tara Roma- neasca 38. In seria diplomelor lui Carol Robert pentru fasplatirea participan- tilor la campania din Tara Romaneasca,acestdocument constituie elementul de comparajie cel mai sugestiv pentru urmarirea procesului de amplificare si denaturare a datelor initiale in diplomele ce au urmat. De un interes mult mai marginit este fragmentul [XVI] unui act al capitlului de Agria din anul 1332, adeverind dania facuta de fiii comi- telui Andrei de Bakka credinciosului for Petru pentru serviciile sale si mai ales pentru ca 1-a aparat cu singele sau pe comitele Nicolae in tara lui Bazara", voievodul romanilor, quia dictus comes Nicolaus in term Bazara ( !) woyuode Olachorum, ubi multi ex Hungaris corruerunt ab Olachys, in mortem ipsius anhelantibus, viriliter dimicando cum effusione sui sanguinis ipsum defendisset". Documentul inedit [XIX] din 25. XI. 1333 constituie o repetare mecanica a formulei stereotipe alcatuite pentru explicarea noii pecetluiri a actelor intarite cu sigiliul pierdut in campania din Tara Romaneasca ji care insoteste peste tot aplicarea noii peceti. In repertoriul din articolul ce-1 analizam ea e precedata de alte doua aparitii la 2. XI. 1332 [XIII] $i 22. XI. 1332 [XIV]. Intro aceste doua exemplare [XIII §i XIV] se pot observa doua mici deosebiri. In primul se spune : Basarab, infidelis nosier transalpinus, far in al doilea :Basarab wyvoda noster transalpinus in
38 In terra Transalpina, ubi cum genie nostra valida personaliter adherentes per gentem Basarab, dictam terrain nostram Transalpinam indebiteoccupantis( 1)nobis hostiliter obviantis in nostris servitiis, proh dolor 1extitit interemptus, dictusque magister Ioannes captivitatem ibidem fuit perpessus...www.dacoromanica.ro 21 RAPORTURILE LUl BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 23 primul avem : invasionis hostilis insultu, iar in al doilea doar invasionis insulta. In exemplarul inedit [XIX] mai observam Incai alte abateri de la tipul initial, probabil datorate unor inadvertente. De exemplu, se omite la Inceput lamurirea : cum quadam particularigenierostra dinaintea, verbului accessissemus. In primele exemplare avem :exituque nostroabinde,ineel din urma abinde e inlocuit Cu echivalentul de cadem. In primele citim : preconcepta infidelitatis nequitia sub ficte pacis astutia, in eel din urma preconcepta infidelitatis manila sub ficte pacis nequitia". In primele avem forma :in quodam loco nemoroso et silvoso in- daginumque densitate mato, care g redusa in eel din "Irma la...ne- xnoroso et eondenso. Documentul inedit [XXII] din 21.VII.1334 nu of era decit o repro- ducere identied a formulei din documentul [XXI] din 3.VII.1334, bine cunoscut regestat si in Documentele Transilvaniei (XIV/3, p.324). Aceasta formula, deosebita de cea a repecetluirii documentelor, mentioneaza doar pierderea pecetii mijloeii in Tara Romaneasca. Fdra vreun interes istoric si nici macar statistic sint redate toate mentiunile identice din documentele cunoscute, adica doe. [XXVII] din 13.1.1335 ; [XXVIII] din 2.XI.1335 ; [XXXVII] din 2.11.1365 si [XXXVIII] din 6.VI.1401.i aici observam mici variatii : de exemplu casualitaramissum. .. amissum casu acci- dente... deperdito... casu inopinabili... amissum... casualiter deper- dito... deperdito. Tot astfel, in primele se specifics anume ea sigiliul a fost pierdut in expeditia regelui din Tara Romaneased, dar ulterior se .spune doar ca a fost pierdut in partile transalpine" fall a se mai pomeni de expeditia regelui.
DOCUMENTE CVASI INEDITE 0 categorie aparte trebuie rezervata unor documente care nu sint inedite, dar nu s-au bucurat de prea mare notorietate. Citam deci aici§i actul [XXXI] din 10.V111.1347, publicat in Hazai Okmcinytcir39 prin care regele Ludovic, faeind o danie lui Moogh de Chepel, aminteste de moartea fiului acestuia Ioan zis Otel qui in terra Transalpina in expedition e domini Karoli olim in cliti regis Hungarie genitoris nostri carissimi contra Bozarad .0lacum, tune regni et sacre corone infidelem habita per homines eiusdem Bozarad in servitiis eiusdem domini Karoli... interemptus extitisse perhi- betur.". Redactarea atitde putin eategorica (interemptus extitisse perhibetur) nu aduce nici un element nou pentru istoria expeditiei din Tara, Romaneased, ci doar pentru statistica participarii la ea, pe care o Incearca autorul in finalul notei sale introductive. Dar si aici formularea aceasta oarecum afirmativ-dubitativa nu ingaduie concluzii sigure. Aeeeasi atitudine de indoiald' e comandata si de documentul urma- tor [XXXII] din 30.111.1351, In care expeditia din Tara Romaneasca e folosita doar ca element pentru a situa in timp alte imprejurdri straine
33 Codexsdiplomalicus palrius, GyOr Budapesta (18651891). www.dacoromanica.ro 24 MARIA HOLBAN 22 de expeditie. Natura faptelor cuprinse in el ar fi cerut totusi o cercetare a autenticitatii sale. Un document [XXXIV] mai putin cunoscut din 29.1V.1351 dat familiei osl aminteste de moartea lui Laurentiu..., care pe vremea regelui Carol ...in sua expeditione in partibus Transalpinis pro regia sacra corona viriliter dimicando extitit interemptus...". Trebuie observat ca moartea aceluiasi Laurentiu face obiectul§i al diplomei [XXXV] din 18.1.1357, date aceleiasi familii. In sfirsit, fragmentele reproduse din documentul din 4. II. 1364 [XXXVI] si din eel din 6.VI.1410 [XXXVIII] amintesc de pierderea sigi- liului din Tara Romaneasca si de noua pecetluire a tuturor documentelor purtind acea pecete veche. In primul, dat, cu prilejul intocmirii unei noi peceti in 1364 in urma prapadirii pecetii regale in Bosnia, se aminteste§i de piederea pecetii din 1330. In document se pomeneste de trei peceti regale invalidate : prima, cea de la incoronarea lui Carol Robert, inliaturata din cauza savirsirii multor fraude, a doua, cea pierduta in Tara Romaneasca, in sfirsit, a treia, furata la Ozora in Bosnia. Al doilea din aceste documente [XXXVIII] care nu a aparut ping acum decit sub forma deregestincolectia actelor luiSigis- mund 40 datorata istoricului Malyusz, poate fi considerat ca inedit. Et atesta invalidarea unei scrisori privilegiale regale din 1324, data de rege sub indoita sa pecete mijlocie pierduta in Tara Romaneasca, nobilului Matia de Elephant, intrucit scrisoarea ar fi trebuit sä fie infatisata spre repecetluire atit regelui Carol Robert (prin 1332), citi urmasului acestuia, la suirea sa pe tron. Din punctul de vedere al campaniei din 1330, aceste documente nu aduc elemente noi. Despre cele doua documente false din anexa va fi vorba mai tirziu. Dupa aceasta subliniere necesara a documentelor inedite sau cvasi inedite vom cauza sa sistematizam intregul material infatisat pentru a putea desprinde liniile generale din haosul de contradictii intilnite si a. trage concluzii valabile din confruntarea reciproca a textelor.
VERSIUNILE OFICIALE DESIRE CAMPANIA DIN 1330 Am aratat cu alt prilej ca toate marturiile asupra campaniei din 1330' emanate de la rege, fie direct, fie prin mijlocirea eronicarului Curtii sau ale diplomelor fiului si urmasului regelui care nu cunostea desfasurarea fapte- lor decit din auzite, se reduc la doua versiuni oficiale, de circulatie generals interns, care Insa se combat intre ele. Ele slut precedate de o alts versiune de uz extern, comunicata papei, §ideci crestinatatiioccidentale, dar pe care nu o putem cunoaste direct, ci doar indirect, dupa raspunsul expediat de la Avignon la 5.VIII.1331. Regele nu s-a hota'rit sa pomeneasca de cele petrecute in Tara Romaneasca decit foarte tirziu,§inumai en prilejul si din cauza plecarii provincialului minoritilor din Ungaria, care trebuia deci insarcinat sa dna, un comunicat oficial acceptabil pentru orgo- liul regelui. In textul regelui se vorbeste, asadar, de o victorie stralucita contra tatarilor si de o cursmiseleasca pregatita de tradatori la intoar-
40Zsigmondkori okmanyldr,www.dacoromanica.ro11/2, Budapesta, 1958, p. 370. 23 RAFORTURILE LU1 BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 25 cere. Despre aceasta victorie asupra tatarilor nu va mai fi vorba in cele- lalte versiuni autorizate care se adreseaza in general supusilor din regat. Inschimb, va fi folosita inventia cursei miselesti la intoarcere, dar formu- late intr-un mod destul de ambiguu, pentru a sugera mai mult decit preciza niste fapte bine determinate. Avind a- explica nevoia pecetluirii din nou a diplomelor regale cu o noua pecete in urma pierderii pecetei regale in cursul campaniei dinXI, 1330, regele nu mai recurge in XI.133241 la mitul tatarilor, folosit in cursul primaverii pentru lumea din afara, dar care nu ar fi convins pe nimeni dinauntrul regatului, ci vorbeste de o sim- pia plimbare pasnicai prin tara noastra transalpina", insojit Boar de la mica escorts, cind a fost surprins de Basarab necredinciosul nostru roman cu rautatea unei necredinte mai inainte urzite, la adapostul viclean at unei paci fcifarnice (sub ficte pacis astutia) navalind cu dusmAnie asupra unei parti din oastea noastla intr-un loc eringossiraduros ineins en dese intarituri". Deci nu- mai e vorba de o expeditie ih'zboinica eu toata oastea impotriva tatarilor, ci de o inspecfie pasnicil ad visitandam terram nostram transalpinam ... earn pacifice perambulassemus". La aceasta stare panicse refer& cuvintele sub ficte pacis astutia, menite sa arate ca aceasta stare de pace aparenta ascundea o realitate dusmanoasa, sinicidecum la ineheierea unei paci inselatoare,contrazisa de intregul context. Ca,ci se aratii, clar ca ping la atacul neasteptat al lui Basarab domnea cea mai deplina liniste. Deci fare, ivirea nici unui conflict, cum era sa se incheie acea pace fatarnica? Dar aceasta inventie e categoric deznaintita tot de rege in diplomele individuale de rasplatii e date participantilor la acea campanie, in care flea exceptie e vorba nu de o simple calatorie de inspectie, ci de o expedific military contra lui Basarab care stapinea pe nedrept tara noastra transal- pina" sau piste margini ale regatului nostru din.. ..tara transalpinv42. In toate documentele, cu o singura exceptie, se pomeneste de armata puternic4 a regelui43. Intr -un singur loc dintr-o singura diploma a lui Carol Robert [XVII] se vorbeste de atacul lui Basarab contra particu- larem gentem nostram" folosind felul de exprimare din formula de cance- larie pentru repecetluirea diplomelor intarite cu pecetea pierduta in Tara Romaneasea. Textul acestei diplome exceptionale va, fi analizat mai de aproape in rindurile ce urmeaza. 91 [XIII] 2.X1.1332. ... Cum nos anno domini AICCCXXX ad visitandam terrain nostrum Transalpinam cum quadam particulari gente nostra accessissemusetcam pacifice perambulassemus, in exituque nostro abinde Basarab infidelis noster transalpinus preconcepta infidelitatis nequitia sub ficte pacis astutia in quodam loco nemoroso et silvoso indaginumque densitate firmato quandam particulam gentis nostre hostiliter invasisset, in cuius invasionis hostilisinsultu magister Endree Albensis ecclesie prepositus, aule nostre vicecancellarius, bone memorie, suam vitam noslrumque sigillum perdidisset. 42 dictam terram nostram transalpinam indebiteoccupantis[XII]16.11.1332. ...quaedam confinia regni nostri que in terra transalpina per Bazarab 'Thum Thocomerit scismaticum in nostrum et sacre nostre corone non modicum derogarnen detinebanturet detinentur [XV] 26.XI.1332;... pro recuperandisipsispartihus... [XVII]2.1.1333; ...diclam terram nostram transalpinam... infideliter detinentes [XXV] 19.V.1335, [XXVI/ 22.111.1333_, Cf.§idiplcma lui Ludovic [XXX] din 30.Y1.1347ad recuperandas regni sui parks transalpinas. 42 ... cum gente nostra valida [XII] ... cum exercitum nostrum regio edicto convo- catum movissemus [XV].... et valide genti nostre [XXV]..., dum nos cum tota gentis nostre potentia terram transalpinam visitassemus [XXIX].Iar in diplomele lui Ludovic : cum valido suo exercitu [XXX]www.dacoromanica.ro ... cum valida multitudine sue gentis [XXXIII]. 26 MARIA HOLBAN 24
Daca, vom urmari Invinuirile aduse de rege lui Basarab, vom vedea deli ele se amplifica in mod progresiv de la prima declaratie mai sobra LXII] din 16.11.1332, in care domnul e acuzat ca stapinind Tara Roma- neasca fara drept el a tinut piept regelui in lupta (nobis hostiliter obviavtis), urmata apoi de cea de la sfirsitul chiar al aceluiasi an [XV], clocotind de indignare impotriva acelui schismatic care nu s-a sliit sa, se impotriveasca suzeranului sau, si prin aceasta chiar lui Dumnezeu, si pine la ultima din serie,nicaieri nu vom intilni formulate in diplome acuzatia cursei miselesti. Dar vom vedea in schimb cum se imbogateste schema initials a diplomelor de daruire cu imprumuturi din schema formulei de repecet- luire. Prima diploma cunoseuta [XII] e din 16.11.1332. E probabil ca nu aparuse Inca formula de repecetluire, pe care o intilnim mai intii in [XIII] la 2.X1.1332. In schimb, in diploma urmatoare [XV], data la vreo trei sap- tamini dupg aceeasi aparitie (26 XI) se constata o vadita influenta a formulei de repecetluire. Anume apare amanuntul nou al infidelitatii si premeditdrii lui Basarab. Dar nici aici nu se rosteste actizarea de tradare, caci cuvintele seditiose et proditionaliter infiereaza faptul in sine al impotrivirii cu armele la actiunea suzeranului sau. Dar nu mult dupe aceea se, incearca fuziunea contradictorie a celor doua, versiuni oficiale in diploma [XVII] amintita mai sus. Contradictia dintre ele este categorica. Tntr-una e vorba de o plim- bare pasnica cu o mica escort& intr-un climat de perfecta, liniste si de un atac neasteptat si oarecum nemotivat din partea lui Basarab pe drumul de intoarcere. In cealalta este vorba, dimpotriva, de o expeditie razboinica pornita cu o armata puternica pentru a-1 goni pe Basarab din Tara Roma- neasca, pe care acesta o stapinea fara drept, si care nu s-a gift sa se impo- triveasca regelui. Cum putea fi pus de acord insusi punctul de plecare al relatariil Expedientul folosit a fost din cele mai simple. S-au cusut impre- una prima jumatate a versiunii diplomelor regale cu a doua jumatate a versiunii pentru formula de repecetluire.S-a pastrat deci motivarea .oficiala, a unei expeditii contra lui Basarab pentru recuperarea acelor parti, fara a preciza de asta data ca regele avea cu el oastea sa puternica (valida yens), aceasta specificare fiMd inlocuita prin aratarea ca el era insotit de sterile privilegiate ale regatului cum potioribus regni nostri pre- latis et baromi bus ac nobilihus necnon regnicolis nostris. La aceasta expunere din care a fost escamotata cu atita stingacie mentiunea armatei puternice, fara, a se renunta Ina la marturisirea scopului intregii expeditii, anume recuperarea acelor pdrti se adauga atacul neasteptat al lui Basarab (agregata sibi quadam potentia et societate Olakali) impotriva, escortei particulare a regelui (contra particularem gentem nostram), adica, in cuvinte abia schimbate insisi termenii formulei de repecetluire : quandam particulam gentis nostre). Se pot pune fata in fata cele don/ xedactari. _Formula de rep ecetluire Diploma [XV II] din 2 ianuarie 1333 Basarab, infidelis noster trans-. ..Basarab,manifest= et noto- alpinus preconcepta infidelitatis ne-rium nostrum infidelem... idem que quitia sub ficte pacts astutia in quo-tanquam vir iniquus et do lo plenus ac dam loco nemoroso et silvoso inda-nequitia, contraparticularemgentent ginumque densitate firmato quan-nostram... agregata etc. fraudu- damparticulamgentisnostrelenter fide sua mediante in quodam hostiliter invasisset loco condenso et obscuro ipsam gen- tern nostram invasisset. www.dacoromanica.ro '2 5 RAPORTURILE LUI BASARAI3 CU UNGARIA ANGEVINA 27
Paralelismul de termeni este evident preconcepta infidelitatisnequi- tiacorespunde la vir iniquus et dolo plenus ac nequitia. Se observe insa o nuanta deosebita in redarea circumstantelor agravante, caci expresia sub fiche pacis astutia se refers la atacul neasteptat si nemotivat pornit cu premeditare la adtipostul unei ambian(e pa sniceinselatoare,peeind fraudulenter fide sua mediante se ref era la tradarea rezultind din calearea juramintului de fidelitate. E o alts redare a ideii formulate in doe. [XV] et se nostre maieshati seditiose et proditionaliter opposuit. Dar se pare ca aceasta solutie hibrida nu a fost totusi socotita satis- facatoare, deoarece in diplomele urmatoare regele se multumeste doar sa mentioneze expeditia contra lui Basarab (expeditione nostra contra Bazarab similiter infidelem) [XX] din 2.V1.1334, sau singele varsat in Tara Roma- neasca [XXIII] din 11.IX.1334 (sanguinem suum qui in terra Transalpina effusus extitit) (effusionem sui cruoris in terra Transalpina...etc.) [XXIX] din 13.1.1335, fara alte amanunte considerate jignitoare pentru mindria regelui. Intr-un singur text din mijloeul anului 1335, reprodus de doua on [XXV] si [XXVI] la 19.V si la 22.V1 mai aflarn inea o data expunerea justificativa a campaniei combinata dupa cele doua versiuni oficiale, dar de asta data cu mult mai multh indeminare. Nu se mai ros- teste cuvintul de expeditie si nici eel de recuperare, ci se declare ca Basarab Si fiii soli detineau ca rebeli (infideliter) tara noastra transalpine in dauna .sfintei coroane regesti si a noastra" si ca i-au tinut piept regelui, atacind cu cea mai mare furie de cloud, on oastea puternicci a regelui (valide genti nostre) in niste locuri strimte si pdduroase etc. De asta data contradictia a putut fi inlaturata numai lasind de o parte inventia plimbolrii pasnice din formula de repecetluire, din care s-a retinut doar descrierea locurilor in care s-a produs atacul. E vrednic de subliniat ca in acest document nu mai aflarn nici una din acuzatiile sau invectivele la adresa lui Basarab. Cum data acestei diplome coincide cu un moment cind regele a reusit sa recapete prin mijloace ocolite, pentru foarte scurta vreme (1 2 luni) Severinul, ne putem Intreba dad, acest fapt nu a influentat cumva tonul atit de schimbat al acestui act. Un amanunt nou it constituie mentionarea lui Basarab Impreuna cu fiii soli ca detinatori rebeli ai pamin- tului transalpin. Vedem cum de la Basarab singur, se ajunge la formula Basarab cum quadam potentia et societate Olakali" §i, in sfirsit, la Basarab cu fiii sdi, urmind ca in diploma [XXXIII] lui Ludovic din 24.IV.1351 sa nici apara si potentia vicinorum paganorum ac aliorvm eiusdem patris nostri infidelium agregata caterva, pentru ea sporindu-se fortele lui Basarab sa-si afle o justificare infringerea regelui.
DESPRE CAPITULA,REA" DE LA ARGES
Cu tonul de alts factura e diploma [XXIX] din 17.X.1336, care ar deschide o Intreaga perspectiva de posibilitati noi, data nu ar infatisa o nepotrivire interna flagranta, ce nu a putut fi Inca discutata si rezolvata. Intr-adevar, se constata ca, deli poarta data de 17.X.1336, ea tontine ca transumpt o judecata a judelui curtii cu data de 11.X1.1336 ( !). In aceste ,conditii, aceasta diploma trebuie socotita suspecta pina la definitiva rezol- www.dacoromanica.ro 28 MARIA 110LBAN 2fr vare a acestei nepotriviri. Problema e deosebit de imporanta, deoarece acesta este singurul document a lui, Carol Robert in care se pomeneste de ajungerea regelui si a voievodului Transilvaniei inaintea, cetatii Argesului ( sub castro Argyas"). Diploma rasplateste meritele vicecancelarului regal Thatamer si ale fratelui sau Bako, care a urmat Curtea din cea mai frage- datinerete si a luat parte la toate expeditiile regelui, infruntind primejdii in soliile osebite ale regelui, mai ales atunci rind no i impreuna cu intreaga putere a armatei noastre am cercetat Tara Romaneasca, acesta din porunea maritului barbat Toma voievodul Transilvaniei, stapinul sau, s-a gra- bit in urma noastr4 Si a stapinului sou cu putini oameni in nistesolii si treburi tainice, aparindu-se de dusmani si de primejdia mortdi prin iscu- sinta sa isteata si mintuindu-se printr-un noroc si o intimplare vrednica de mirare, ne-a ajuns chiar sub cetatea Arges, unde ne-am minunat impreuna en toata oastea de venirea sa neasteptata si unde s-a desearcat 44 in chip vrednic de laude de insarcinarile ce-i fusesera date si pe care le luase asu- pra-si. Dar totusi dupa aceea, la reintoarcere, nu a seapat Mra o rang grea...". Rezulta deci ca acele soil tainice pe care le indeplinea fratele vicecancelarului in urma regelui si a voievodului nu se refereau nicidecum la imprejurarile de la cetatea Arges, ci la cele cercetate in locurile strabatute pins a sosi acolo. Pe baza acestui document supus indoielii, a fost afirmata cu toata siguranta incheierea unei capitulari a lui Basarab la Arges ( !). Trebuie amintit ca identificarea cetatii Arges cu Curtea de Arges mai este Inca supusa discutiei. N. Iorga credea ea e vorba de o alts cetate pe valea Argesului. Stationarea ostirii regesti in fata cetatii Arges mai e amintita si in alts diploma din 1347, data de Ludovic, careinsa nu se putea bizui pe amintirea sa proprie, deoarece in momentul expeditiei din 1330 era in
44 Et reek sub castro A rgyas nos adiunxit, ubi nos cum toto exercitu de eius for; ilito adventu ammirantibus in servitlis sibi iniunctis el per cum assumptis commendabiliter se expedivit....Ctim verbul expedire Sc poate traduce si prin a duce la capat, a expedia, a prepti si a se achila, a se slobozi de o misiune, Lextul oferd oarecare ambiguitate. Este vorba cumva de executarea unei misiuni primite la Arges sau mai degrabd de raportarea fficutd regelui la Arges a executarii misiunii primite mai Inainte din partea voievoduluiransilvaniei ? Con- textul ar milita pentru aceasta solutie din urma. 0 ally nelamurire e pricinuild de prepozitia_ post, care Inseamnd : dupd, In urma, lnapoi (de ceN a). Insearnnii oare ca Bako trebuia sit urmeze la oarecare distanta dupa rege si stapinul sau sau sa porneascd pe urmele for In sens invers, departIndu-se de ei pentruauIndeplini soliile, urmInd ca sa se Intoarca numai dupa aceea? S-ar piirea c1 aceasta intcrpretare ar justifica mai degrabd uimirea tuturor la sosirea tut neasteptatil In fga cetatii Argesului... Desigur ca lntrebarea principald rdmIne de a sti In ce constau acele solii si cdtre cine erau adresale. SA fie cumva vorba de o Inccrcarc de a atrage de partea regelui pe cnejii si voievozii eventuali de subascultarea lui Basarab dupd cum bAnuia siI. Minea? In sensul existen(ei for ar pleda paralelismul dintre tratativele pentru stramutarea In Ungaria" a lui Bogdan fiul lui Mikula, siinisterioasa ocupare a Severinului de catre unguri In maiiunie 1335, terminate foarte curind in mod tot atil de misterios. Dace ne gindim ca In 1247 Bela al ly-lea ceda IoanitilorSevcrinulImpreund cu cnezatele lui loan si Farcas, Intelegem cd dominatia banilor unguri asupra cetatii Severinului in secolul al VIII -lea era conditionata de o cooperare cu uncle formatii locale de felul cnezatelor amin- lite si poate de felul formatiilor de mai tlrziu asemenea celei de sub ascultarea voievodului Bogdan al lui Mikula. Este posibil ca sa se fi mentinut si in stInga Oltului formatii cu oarecare autonomic, dar legate totusi de Marele voievod Basarab. Accstea sint Insd doar ipoteze de lucru In eventualitatea confirmdrii autenlicitdtii documentului indoielnic analizataici doar provizoriu, rezervindu-se disculia finala plod dupd cercetareatemeinica amanuscrisului, original. www.dacoromanica.ro -97 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 29
virsta mult Area frageda. in aceasta diploman [XXX] din 30.V11347 se mentioneaza tabarirea armatei in fata eetatii Arges, farce inset a pomeni, de o cucerire sau ocupare a acestei cetati, asa cum se afirma gre§it intr-un regest necomplet si inexact al lui Pray (Specimen hierarchiae Hungariae), precum si al lui Katona (Historia critica, VIII), dupa, care cetatea Arge§ ar fi fost cueerita, de marele comis Stefan Lackfy si pastrata de atunci in stapinirea regelui ( !). in realitate, textul complet infirm*/ aceasta asertiune. Iata traducerea sa : Cind parintelenostru, mergind cu puternica sa ostire pentru a dobindi din nou partile transalpine ale regatului sau,si-aasezat tabara inaintea cetafii Arges, acel Stefan, acum voievod [al Transilvaniei], pe atunci mare comis si conducatorul ostirii parintelui nostru, raminind de-a pururi nedeslipit de parintele nostru, cu zelul credintei sale obis- nuite prinzind pe sase din schismaticii necredinciosi care hartuiau pe oa- menii credinciosi ai tatalui nostru, i-a advs tatalui nostru, ucigind pe cei mai multi dintre ei ; dupa aceea cind parintele nostru a apucat drumul intoar- cerii, acelasi Stefan acum voievod [al Transilvaniei] 1-a pazit...si 1-a readus teafax... si acolo a fost doborit sub voievodul Stefan un cal bun . .."etc. Asadar, aflam ca armata §i-a pus tabara in fata cetatii Arges", dar ca toata isprava de aici a constat din unele captura'ri razlete de romani care hartuiau pe oamenii regelui. Nu e amintita nici o luptei Si nici vreun asalt dat cetettii. Daca aceasta ar fi fost cucerita sau ocupata, macar §i far./ lupte, de catre rege, succesul acesta ar fifost trimbitat cu mare rasunet, si deci cu atit mai mult s-ar fi pomenit in toilte documentele de o capitulare la Arge§ daca ea ar fi avut cumva loc. Inventia recent* a capitularii de la Arges"e o incercare de aintregi si confirma inventiamaiveche a paciifatarnice a lui Basarab, pus* in circulatie de Chronicon pictum pe la sfir§itul deceniului al 6-lea al secolului al XIV-lea, adica aproximativ patruzeci de ani dupa, eveniment. Nu e lipsit de interes faptul ca, in 1351, cind regele Ludovic acuza, in diploma sa pe Basarab de a se fi ridicat cu vieleana razyratire gi bleste- mat/ sumetie impotriva suzeranului sau si de a-1 fi atacat cu toata puterea sa si cu ajutorul paginilor vecini §i ai necredinciosilor regelui strin§i impreuna dorind cu tot dinadinsul set puma capat vietii sale", el nu pome- neste nici un cuvint despre pretinsa pace fatarnica si cursd miseleascit a lui Basarab. Aceasta este dovada cea mai evidenta cii pin* la acea datil nu se crease nici o legend a in aceasta privint a. Va trebui deci vazut cind s-a treat si de catre eine ? Cea dintii aparitie cunoscuta o aflam in rindurile cronicii pictate. Stim ca acel manuscris pretios a fost executat intre 1358 si 1370 si ea relatarea expeditiei din 1330 constituie ultimul sin episod. Spiritul in care acesta e tratat reflect/ o atitudine dezaprobatoare acam- paniei de aventura pornite de rege la instigatia lui Dionisie Szechy §i Toma Szecheny, lucru de mirare intr-o cronica facutit pentru Curte si din care ar putea sa lipseasca aprecierile negative. Dar acest amanunt capata un sens nou daca ne gindim ea in 1367 regele Ludovic a alungat brusc din slujba pe palatinul Nieolae Kont, instigatorul campaniei contra Vidinului, si 11-a inlocuit en Vladislav de Oppeln, exponentul partidei opuse expansiunii in Balcani, din motive de oportunitate politica in legatura en problema 45 Va trebui discutat cu atentie acest document, cercellndu-1 In Inlregirne gi compa- rindu-1 cu documentul din 10.X.1350dataceluiaii beneficiar, in care se trece foarte lute asupra rolului sau In campania din 1330.www.dacoromanica.ro 30 MARIA HOLBAN 2S succesiunii polone46. Aceasta explicatie ne-ar permite sa preeizam ca forma actuala a relatarii eampaniei din 1330 trebuie sa fie posterioara schimbarii intervenite in mai 1367.
DESPRE D IPORTLIIILE DINTRE POVESTIRE.I. CAIIPANIEI DIN 1330 IN (MONICA P11 T %TX $1 TEXTUL CORESPUNZATOR DIN PHETINSUL DOCUMENT DIN 9. XII. 1330
Dar mai trebuie lamurita o problems extrem de interesanta : anume aceea a explicarii marii asemanari de fond si de forma dintre rela- tarea din cronica ti cea din pretinsa diploma (false) din 9.XII.1330, care este reprodusa fragmentar si in anexa articolului ce-1 analizam. Aceasta asemanare, care a fost observatasicomentata de istoricii maghiarisiro- m'ani", n-a ajuns totusi sa fie explicate in mod satisfacator. Parerea cea mai fireasca, la prima vedere, ar fi ea din textul acelei diplome s-a inspirat autorul compilatiei. Dar de indata apar o serie de obiectii. Asa-zisa diploma din 9.XII.1330 nu ne-a parvenit direct, ci ca o transcriere din 11.XI.1541 a pretinsei diplome de confirmare din18.V.1364. tnea din 1898, Mor Wertner a aratat in revista Szazadok" ca o bung parte din dregatm ii din protoco- lul final al diplomei initiale (9.XII.1330) nu corespundeau cu cei existenti la presupusa data a diplomeii el deci acest fapt constituie o dovada hotarita ca acel act e fals. Dar si dregalorii din lista diplomei de cost firmare din 1364 sint in cea mai mare parte gresiti", dovada ca aceasta plasmuire e mult posterioaa pretinsei date de 18X.1364, caci daca documentul de confirmare ar fi fost plasmuit ping, in VII XI 1370 (data limits a terminarii cronicii) s-ar fi putut evita desigur acele greseli. Asadar, trebuie sa renuntam la ideea posibilitatii folosirii acestui text de catre cronicar. Dar de fapt noi nici nu stim dad, aceasta pseudo- diploma a avut vreo existents concrete inainte de 11.XI.1541, data manu- scrisului care a ajuns ping la noi. E mult mai probabil sa avem de-a face aici cu fenomenul invers celui banuit, adica cu plasmuirea pseudodiplo- mei folosind textul cronicii 4s
48 Daca ne vom gindi ca acest moment a fost urmat de campania din Tara Roma- neascd din toamna anului 13.68, ca rezultat al instigaliilor lui Benedict Iiimfg, banal Bulgariei, en Coate Incercdrile regelui $i ale palatinultiMadislau de Oppeln de a Irina veleitatile acestuia, oprind once comunicdri directe intre Himfysivoievodul Tdrii Romfinesti,sihotarind ea ele nu trebuiau sb alba loc declt prin trimisul special al regelni,sidacd mai tinem seama ca In 1369 are loc lichidarea definitive a banatului Bulgarieisiindepartarea din acele part" a lui Benedict Himfy numit comite de Pojon, comitatul de Timis fiind tinut de palatinul Ladislau de Oppeln pIna la 11.XL1371, cind Ii va fi Incredintat lui Himfy, ne vont putea da seama ca linia politica adoptata in 1367 s-a mentinut In general Ii In anii urmatori, eel putin ping dupd 1374, depasind deci data limits a Intocmirii cronicii pictate. 47 Popa Lisseanu,I. Lupas, V. Motogna. 48 Szazadok", 1898, p. 836-841. 48 Aceasta cronica s-a bucurat de o foarte largd rdspindire. Parti Intregi au fost cuprinse In editia cronicii de la Buda (1473), In cea de In Dubnitz (1479), In cea de la Miinchen, ca $i in editia Cronicii ungurilor a lui Thuroczy (1484).Cf. Popa Lisseanu, Izvoarele isloriei romdnilor, vol. XI, p. XXII. www.dacoromanica.ro 29 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 31
In sensul acesta ar pleda si stihil, care se apropie mai mult de genul narativ decit de al textelor de cancelarie. Dar prioritatea cronicii poate fi dedusa i din amanuntul ca reconstituirea faptelor pe care o infatiseazA constituie prima incercare cunoscutA de a rezolva definitiv, si nu de a ocoli doar, contradictiile dintre cele dou'a versiuni oficiale analizate mai sus. Lucrul e firesc data ne gindim ca autorul textului avea o dubl'a misiuneatcompi- leze din diTeritele izvoaresiversiuni fragmentare ale cronicii ungare a versiune units, mergind de la venires ungurilor piny la momentulintocmirii compilarii, girtstAruie asupra scenelor susceptibile a oferi miniaturistului destule elemente pentru o redare cit mai spectaculoas'ai sugestiva. Pentru reconstituirea momentului din 1330 nu se mai punea problema confruntarii unor cronici strIvechi,cia unordiplomesipiesedecancelarie ce trebuiau puse de acord, intocmai ca vechile cronici pentru veacurile mai vechi. Iar pentru a putea oferi miniaturistului culoarea localsi condi1iile reale ale campaniei, tfebuia s'a se apeleze la traditia orals ce avusese tot timpul s'a se inchege in cei treizeci si mai bine de ani de la fazboi incologi peste care s-au putut suprapune amintirile mai recente ale campaniei din 1368.
ELABORAREA DESCRIERII CAMPANIEI DIN 1330 IN CRONICA PICTATA
A.adar, dupa traditie sint luate unele elemente ca cele privitoare la greuatile campaniei din cauza necunoasterii t'arii, ca si a lipsei de alimente, precum si data extrem de neprecis'a en privire la inceperea campaniei (prin septembrie" 05°, ocuparea Severinului si numirea lui Dionisie ca ban. Tot unei traditii orale 51 ii sint imprumutate aprecierile asupra Tarii Itom'anesti gue terra est inhabitabilis genti ignote" §i cele asupra instigatiilor voievo- dului Transilvaniei si ale lui Dionisie Szechy. S-ar parea ca intregul episod central referitor la scena comunic'arii ofertei de pace a lui Basarab, intimpinata cu trufie de rege cu toate sfaturile cumpanite ale comitelui Donch de. Zvolen ( Zolyom"), trebuie legat de un izvor deosebit de traditia orals anonima, intrueit din rolul insemnat atribuit comitelui Donch52 atit in acest episod, tit si in descrierea luptei,
5° In mense septembri. Indicalia pare gresi La. Intervalul ping la infringerea din 10-12 noiembrie pare prea lung. 51 Prin traditia orals nu intelegem aici o traditie folclorica, ci o creatie colectiva con- tinua rezullind din poveslirile participantilor la campanie, lmbogatila pe rind de elemente- careisipierd conturul for precis intrind ca o pats de culoare in compunerea tabloului narativ. 52 Avem mai multe informatii despre comitele Donch de Zolio"5iLipto". Retinem scrisoarea lui Carol Robert din 24.XI.1327 (Anjou, II, p. 336-337), prin care laudind ser- viciile sale ii confers deosebita favoare de a purta In expeditiile generale ale regelui arme- personale (scut, coifsi flamura) aurite sau de our caratcide a fi volnic de a confisca toate asemenea arme si insigne ale oricaror altor nobili ai regatului oriunde s-ar afla ei, care ar folosi ei asemenea arme aurite. Ilguod quocienscunque nos cum nostris hostihus personalet inimus confliclum iii tire persone arma et armorum quelibet insignia detectiva algae cristam eC vexillum habeas et induas deaurata et sive puro omnia accendas inauro, el si quemcumque vet quoscunque milites similia tuts arm is el armorum deteclivis ferentes militariainsignia seu arma aurea aut deaurala infra nostri regiminis algae dicionis reperieris, ipsi mililestibicedant eC huiusmodi sua arma et armorum delectiva insignia deaurata militaria exponani, fugue ardent ab ipsis aulerendi sine contradiccione aligua plenum a nobis concessam habeas ubique poles- lateml www.dacoromanica.ro 32 MARIA HOLBAN 30
unde comitele apare impreuna cu fiul sau ca until din aparatorii53 principali ai regelui, se poate vedea ea avem aici de-a face cu o versiune pornita la origine de la el sau de la cei din preajma lui. Nu putem sti data acest epi- sod se afla cumva in cronica din Buda 54, intrucit nu cunoastem forma ei anterioara publicarii din 1473 si nici extinderea ei. In sfirsit, descrierea prapadului cu care se incheie capitolul acesta tontine atit elemente luate din traditia orals, cit§iinformatii scoase din vechea formula de repecetluire ri din diplomele de ra' splatire date de Carol Robert unor participanti la expeditie, imbogatite Inca de talentul§iinven- tivitatea narativa a compilatorului. Caci sub aceasta compozitie mai libera constatarn totusi ca o rama- sita din vechea schema ajunsa aproape scheletica ce reconstituie pe dede- .subt cadrul fix al intregii relatari, cadru induntrul caruia intelegea compi- latorul sa se mentina. Astfel, regasim punctele principale ale versiunii oficiale folosite in diplomele regale din 1332 1335 : pornirea la retzboi a regelui contra lui Basarab in fruntea unei osti puternice, cu gindul de a-1 alunga din Tara Romaneasca, dupa cum regasim la urma si atacia prin surprindere al lui Basarab prin locurile prevazute cu santurii prisaci ale romhnilor din formula de repecetluire a diplomelor. Observam ca aceste date initiale nu sint folosite tale quale, ci supuse unor reajustari pentru a ocoli contradictille flagrante dintre aceste doul scheme initiale. De aceea, avind de ales intre versiunea dintii, in care regele vine in fruntea unei armate puternice,i cea din formula de repecetluire, unde e insotit doar de o mica escorts, autorul cronicii gaseste o cale medic :...regele§i-a adunat o armata numeroasa, day nu totusi intreaga sa putere. ctici destinase (carte multi lupteitori pentru diverse expeditii impotriva dusmanilor re- gatutui".
In 1333 (27. VI) regele face un schimb cu el, dlndu -i celatile Strigow" si Chacklornya ' dintre Drava si Mura, hr schimbul cetatii Arwa, urmat tot atunci de un nou schimb, facut pentru ca beneficiarul sä se poala afla mai aproape de curte si sa-i poata presta mai usor regelui slujbele sale credincioase. Pentru aceste motive regele Inlocuieste cele cloud cetati prin cetatea Komorn, din insula Dunarii. Comitele va 'Astra pe veci cetatea, regele rezervin- du-si doar posesiunea comitatului cu acelasi nume (ibidem, III, p. 31). In sfIrsit, un docu- ment aminteste de el In 6.X.1335. In 1339 comitatul de Lipto" are un alt titular. In cronica lui ThurOczy care duce mai departe firul cronicii pictate Intrerupl, brusc In manuscrisul de la Viena dupa comentariul edificator ce Incheie episodul prapadul ui din 1330, este mentionat magistrul Donch indata dupa arhiepiscopul de Strigoniusi episcopii de Oradea si de Cenad, printre oamenii de seams ce au Insotit pe rege si pe tinarul fiu al .acestuia, Andrei, in calatoriatriumfala din 1333 inregatulSiciliei, a carui coroana it era promisa tinarului principe. Observant ca dupil cei trai prelati magistrul Donch este singurul laic menfionat pe mime. Ceilalti toti shit cuprinsi In formula anonima :el alii nobiles plurim i rle regno; cf. Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum, ed. din Viena,1746 ,p. 165. Este evident ca el se bucura do o trecere deosebita datorata51rolului sat' din 1330. 53 Trebuie observat ca si celalalt aparator al regelui din campania din 1330, amintit pe nume de Cronica piclala, nu este un necunoscut oarecare sau, chip' cum credea Thuroczy, tin sas din cei ce supravegheau exploatarea minelor din Transilvania,ciera comitele de Neszprem, Martin fiul lui Berend, pe care 11 aflam mentionat cu aceasta dregatorie Inca din anii 1323 (Anjou, II, p. 72) si 1324 (ibidem, p. 144) si care mai era In viata In 1347, cind apare prin procurator la imparteala de mosii dintre el si urinasii fratilor sai.Berend si Grigore (ibidem, III, p. 124). 54 Pentru existenta unei cronici minorite anterioare cronicii de la Buda si celei de is Dubnitz, dupa presupunerea lui Marczali, si pentru eventualele rela1ii dintre de, cf. Kalman Dekani, A Becsi Kepes Kr6nika (Cronica pictala de la Viena) in Erd6lyi Mitzeum", 191a, p. 44 . www.dacoromanica.ro 31 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 33
Cum nu mai e vorba de ocuparea fara drept a Tgrii Romanesti cotro- pite de Basarab, Intrucit dupa noua orientare politica intreaga expeditie fusese datorata unor instigatii interesate, se declara intentia regelui de a-1 alunga pe Basarab (uti de ipsa terra ipsum Bazarad rex expelleret), urmind oarecum sirul relatarii of iciale, dar se adaug'a in paranteza comentariul inspirat de noul punct de vedere adoptat fata de actiunea instigatorilor, ,,sau desigur sg, dea Cara lui spre a fi stapinita de unul din acesti agresori, macar ca domnul iii platise intotdeauna cu credinta censul cuvenit maies- tatii regale". Se observa bine aici un mod de compozitie oarecum pe doua planuri, unul de afirmatii simple, celalalt de adaugiri sau atenua'ri, nuan- tari sau preciza'ri, care arata ca peste o prima redactare, folosind materialul de cancelarie, s-a asternut o a doua revenire, inspirata de valorificarea versiunii comitelui Donch dupa noua linie politica55. De aici a fost extrasi informatia pretioasa ca domnul a achitat totdeauna cu credinta censul datorat regelui, amanunt care inverseaza cu totul datele problemei infatisate de rege in diplomele sale, unde Basarab aparea ca fiind. cotropitorul tarii transalpine, in timp ce dupa aceasta marturisire reiesea ca Insusi regale era cotropitorul tarii lui Basarab. pupa incheierea episodului ofertei de pace redat dupa versiunea lui Donch, cronicarul revine la izvoarele de cancelarie, utilizind acum schema din formula de repecetluire. De asta data trebuia talmacita caracterizarea atitudinii lui Basarab la pornirea atacului contra regelui preconeepta infidelitatis nequitia sub ficte pacis astutia". Am vazut mai sus sensul expresiei sub ficte pacis astutia, in contextul ei firesc. Dar prin adoptarea in cronica a versiunii expeditiei razboiniceluate din schema diplomelor, impotriva versiunii plimbarii pasnice din formula de repecetluire, s-a produs in mod automat o schimbare a contextului, ce singur putea lamuri expresia amintita. In ambianta unei
55 Se poate urmari pe textul cronicii pictale firul relatiei initiate, taiat de paranleze 31interpolari\ Acestea sint de cloud feluri : unele explicative, constind din deductii sau dez- vollari ale unor expresii sau afirmatii, si care ti apartin direct compilatorului,celelalte des- criptive sau narative si care sint datorate aporlului traditiei orale, fie intr-o forma generala si anonimA, fie Intr-o transmisie indirectA a unui izvor mai individualizat (In cazul de lap a unei versuni legate de persoana comitelui Donch). ratasiexemplificarea ce am Incercat-o analizind Inceputul capitolului CIII relativ la campania contra lui Basarab. Textul folos it se MU reprodus de Popa-Lisseanu, Inlznoareleistoriei romdnitor,vol. XI, p.144. Fir ul relatiei initiate a redat de not fara nisi o subliniere.Parantezele explicative shit redate In ilalica, cele descriptive sau narative sint subliniate. Prin izolarea parantezelor se ajunge la o formulare destul deasemanatoare cu cea dindiplomeleregale :...Cum rex copiosum exercitum congregasset ipse vero transtulit se in terram Bazarad Woyvocle Nlachorum ut de ipsa terra ipsum Bazarad rex expelleret. rata textul complet : Rex vadit cum exercitu contra Bazaraad Nam anno eodem quo Felicianusindignememorieperiil,videlicetanno domini MCCCXXX cum rex copiosum exercitum congregasget, non lamen lolum swim posse, quia ad -confinia regni sui in diversas expediciones contra adversarios eiusdem regni, quam plurirnos destinaverat pugnalores. Ipse vero per Zevrim in mense septembri transtulit se in terram Bazarad Woyvode Vlachorum, ad indueelonem Thome Woyuode transikanl et HyonIslI "Nieolni 11111 Janda. que terra est inhabltabilis genii Ignole ut de ipsa terra ipsum Bazarad rex expelleret, ant eerte terram ipsius nut ipsorum insultancium traderet possidendam: ,cum tamen Ipse prineeps censum debitum regle maiestall semper fldelIter persolvIsset. Cum autem rex Zevrin et castrum ipsius reeepisset Dyonlsio tradIdlt memorato omnia cum dignitate banatus. Quo facto Bazarad sic mandavit nuncios per honestos ... (etc.). www.dacoromanica.ro c. 5007 34 MARIA HOLBAN 32 campanii, expresia ficte pacis astutia nu se mai potrivea cu aparenta inse- latoare a unei paci inchipuite, cad fundalul intregii actiuni nu mai era acum pacea, ci razboiul,siastfel, in aceste imprejurari schimbate,ea nu mai putea, fi talmacita decit prin viclenia unei paci mincinoase sau prin vieleniaumi simulari de pace. Acesta a fost de altminteri si sensul la care s-a oprit cronicarul in reconstituirea sa. Cum in rindurile precedente fusese vorba de respingerea ofertei de pace a lui Basarab la inceputul campaniei, trebuia motivata nevoia incheierii ulterioare a unei paci de catre rege. Pentru aceasta au fost folosite elementele imprumutate traditiei orale : lipsa de alimente si greutatile inerente unei armate aflate intr-o tars necunoscuta. Conditiile pacii sint deduse pur si simplu pe cale de rationament din imprejurarile exis- tente, M.I.6 a se observa totusi lipsa for de consecventa. Caci daca Basarab s-ar fi legat intr-adevar sa asculte de rege, cu alte cuvinte sa-si reinnoiasca jura- mintul de vasalitate, nu mai era nevoii de specificarea celorlalte doua conditii : adica garantarea sigufantei reintoarcerii si obligatia de a arata drumul eel mai drept, cad prin insasi aceasta reinnoire a vasalitatii se ster- gea ()rice urma a antagonismului de pins atunci si indeplinirea acestorobli- gatii intra de la sine in datoriile domnului. Iar daca autorul cronicii voia sa nu °mita nici una din cererile regelui, atunci desigur ca surprinde tacerea manifestata cu privire la intimpinarea lipsei de aprovizionare, care a fost totusi in mintea cronicarului cauza principals a incheierii acelei suspensiuni de arme.i totusi, de rezolvarea acest ei probleme vitale nu pare sa se fi ingrijit nimeni. Dar incheierea acestei intelegeri mai era necesara in ochii redactorului cronicii si pentru a explica linistea desavirsita a regelui, con difieivdispen- sabild, a atacului prin surprindere al lui Basarab. In imprejui agile infatis ate in formula de repecetluire, aceasta liniste se explica prin plimbarea pasnicei prin Cara vasalului prefacut. Dar, potrivit cu versiunea din seria diplomelor, nu mai era vorba acum de o asemenea plimbare, ci de o expeditie razhoinica. De aceea a lost nevoie de crearea unei not ambiante de liniste si incredere, lucru ce a putut fi realizat de cronicar numai prin introducerea in text a frazei despre suspensiunea de arme, care nu este de fapt decit o dezvoltare a expresiei ficta pax din formula. Numai dupa, asigurarea linistii regale se reia firul naratiunii (rex revert\ebatur securns, confiders de fide perfidi scis- niatici), descriindu-se atacul neasteptat al romanilor. Descrierea locului unde s-a produs atacul mai adauga, la elementele cuprinse in formula de repecetluire (in quodam loco nemoroso et silvoso indaginumque densitate f irmato) o noug particularitate, care a inspirat pe miniaturist in cele doua scene aproape identice ce infatisau zdrobirea armatei regesti de catre oamenii lui Basarab, anume caracterul prapeistios al drumulni p1 intr -un defiles de munte care nisi nu ajungea la latimea unei luntre. Ne putem intreba da,c1 prin aceasta compilatorul nu a adaugat la datele reale un element pitoresc din imaginatie, asa cum la datele docu- mentelor a adaugat o explicitare arbitrary carelealtereaza sensul_ Avem poate aici o influenta a'amintirilor campaniei recente in care oastea, s-a vazut inchisa inter indagines et vesprium densitates ac passus strietissimos, dupa cum glasuieste textul Viefii lui Ludovic.i iata-ne in fata unei proble- me destul de grele, anume a raportului dintre relatia campaniei din 1330, din Crowica pictatil si cea a campaniei din 1368 din Viata lui Ludovic. www.dacoromanica.ro 33 RAPORTUR1LE L111 BASARAB GU UNGARIA ANGEVINA 33
DESPRE ROLUL LU1 D1OXISIE LA( KFY iv LEGATLIII I:U MONICA DE LA DUDA $1 CU VIA' A LCI LUDOVIC In studiul introductiv la versiunea maghiara a Cronieii pictate, Kt'pes Kronika, publicata in 1959 dupa textul latin din editia lui Szentp(tery, cu unele referiri si la textul editat de Schwandtner, autorul studiului, Tibor Kardos, cautind sa determine rolul comy ilatorului Mark Kalti, care a in- tocmit textul cronicii pictate ajuns5, pins la not in exemplarul pretios executat ping ladata limita VII XI 137056,afirm5, ca acesta a folosit, pentru redactarea sa, prototipul cronicii de la Buda 57, care prelu- erase vechea cronica Gesta Hungarorum a lui Simion de Keza, continuind-o si contopind-o cu istoria lui Carol Robert. Aceastl cronica de la Buda ar putea fi opera unui minorit din manastirea Sf. Joan de la Buda, aloft in 1355 (dupa parerea lui Domanowszky) sau mai degraba a lui Dionisie Laekfy, minorit din Strigoniu si educator al regelui Ludovic (dupa cum inclina a crede T. Kardos), fara a exclude din lista posibilitatilor pe Ioan de Agria, care a fost predicator regal. Dionisie Lackfy ar fi foarte probabil inspiratorul Vietii lui Ludovic, in care sint folosite foarte multe documente privitoare la *tefan Lackfy, voievodul Transilvaniei, precum si o searna de informatii datorate unor membri ai familiei Lackfy. Aceasta sugestie pare confirmata, dupa, eit ni se pare, si de atitudi- nea adoptata in aceasta Viata", de exemplu fal:5, de activitatea lui Nico- laie Kont, palatinul Ungariei, fost favorit al regelui, dusmanit de partidul puternicilor Lackfy, care au si reusit sag indeparteze in prima jumatate a anului 1367. Caci se staruie hotarit asupra nemultumirii produse printre participantii la, expeditia din Italia de inlocuirea comandantului acestei armate *tefan Lackfy, voievodul Transilvaniei prin Nicolaie Kont (cap. XXI) si nu se pierde nici un prilej de a se sublinia insuccesele acestuia in diferite imprejurari, ea de pilda la asediul cetatii Castelfranco, unde a fost trimis cu multa oaste, dar s-a intors in Ungaria fara a fi realizat vreo isprava (cap. XXVIII), sau in expeditia contra rasculatilor din Bosnia, unde de asemenea fiMd trimis impreuna cu arhiepiscopul de Strigoniu, venit cu multa armata, du-p5, ce a asediat farasuccescetateaZreuck" ( _Zwornik ?) a f5,cut caleintoarsa cu mari pierderi de oameni si de bunuri (cap. XXXIII). Cu acest prilej a fost furata din cortul arhiepiscopului dubla pecete autentica de aur, care a fost vinduta unui giuvaergiu de la, Bistrita. In sfirsit, se trece foarte iute asupra campaniei din Bulgaria sia ocuparii Vidinului, fara a se pomeni nici un cuvint de rolul determinant al palatinului N. Kont la pornirea actiunii impotriva Vidinului si faraa se schita macar o justificare categorica a acestei expeditii in afara de fraza ambigua, in care se spunea ca Bulgaria era supusa sfintei coroine si ca Strasimir isi spunea imparat al bulgarilor, staruindu-se in schimb asupra
56 Coperla manuscristilui prelios de la Viena infaltiseazil o minialura a sfintei Ca terina, patroana fiicei lui Ludovic, nascula in lithe 1370 si logodita din leagan cu fiul regelui Franlei, caruia i-a lost trimis acel manuscris. Data de XI. 1370 corespundeadoptarii de dare rege si a stemei de rege al Poloniet, pe lIng5 cea de rege at Ungariei. Lipsa acestei steme de pe manuscris arat5 clar ca acesta a lost. terminal inainte de aceasta data. 57 Aceast5 cronica ne-a parvenit in forma remaniata a cronicii pictate. Autorul se refera aici in forma iniliala a acestei cronici. Cf. si Kalman Dekani, op. cit., pentru relalia dintreCronicapiclata §i cronicile anterioare, p. 44 si 5760. www.dacoromanica.ro 36 MARIA HOLBAN 34 bucuriei cu care regelepreinstalat in domnie pe Stra.imir ca vasal al sail Se acorda o deosebita atentie conditiilor onorabile in care a fost tinut pri- zonier Strasimir la Gomnech (sub custodia decenter et howeste covservatum). In cap. XXXV se arata cu tot dinadinsul lipsa de isprava a palatinului in tratativele de pace injghebate la Broda" indata dupa pornirea campaniei contra imparatului Carol al IV-lea. Palatinul N. Kont, trimis impreuna cu judele curtii Stefan Bebek ca sa incheie pacea, pe care pareau ca o cer adversarii, s-a intors fara a o fi incheiat, in timp ce oastea regelui sigura de pace se ski debandase (et interim exercitu regis disperso, sine conclusione pacis revertuntur). Din cele aratate reiese cu prisosinta spiritul in care a fost redactata Viata lui Ludovic", indiferent dacd, inspiratorul eitrebuie socotit Dionisie Lackfy sau altcineva. Ceea ce imports e ea redactarea s-a facut in spiritul si in vederile familiei Lackfy si ale partidului neinterventiei in Balcanii ca se vadestegiaici influenta noii orientari politice din 1367, pe care am aflat-o In tratarea campaniei contra lui Basarab, care constituie seltinvulepisod al Cronicii pictate. Putem oare merge mai departei crede ca atitudinea vadit dezapro- batoare a campaniei manifestata in Cronica pictatei reflects punctul de vedere al lui Dionisie Lackfy, educatorul regelui, care prin infatisarea unui fel de moral in actiune, ilustrind purtarea buns sau rea a unui suve- ran, ii conferea o valoare exemplars, pentru a feri pe urmasul acestuia de trufia nesabuita pedepsita de Dumnezeu, cum crede T. Kardos in studiul sau introductiv ? Dar aceasta teza nu e valabila decit in ipoteza alcatuirii relatiei campaniei Inca din anii primei tinereti a lui Ludovic, ajuns rege, precum se stie, la 17 ani. Ea se leaga de ideea, paternitatii lui Dionisie Lachfy a textului cronicii de la Buda si nu se potriveste cu datarea versiunii ce ne intereseaza din anii 1367 1370. Un asemenea program educativ nu 1:i-ar mai fi avut rostul pentru calauzirea unui barbat in toata firea, de 42 ri de ani. S-ar putea oare ca atitudinea cronicarului sa reflecte opinia poporului, care condamna razboaiele nedrepte pornite din dorinta de domi- natie, cum sustine acest studiu, in care sint condamnate expeditiile balcani- ce ale regilor unguri, care an slabit rezistenta antiotomana si au pricinuit varsari de singe inutile Q Acest punct de vedere este impartasit si de autoa- rea58 analizei iconografice a cronicii pictate, ce completeaza studiul introduc- tiv amintit aici. Am avea tot un ecou al reactiei poporului, dusman hotarit al razboiului, si in alegerea temei miniaturilor ilustrind episodul din Tara Romfineasca, In care se scoate in relief nimicirea unei osti viteze, imbracata in zale, de catre poporul simplu in straie taranesti, accentuind i contrastul dintre fuga rusinoasa a regelui, care se strecoard, substituindu-se lui Desew, fiul lui Dionisie59,i eroismul jertfei acestuia. Faptul ca aceasta fuga e repetatd, in dotal miniaturi, destul de asemanatoare, ar dovedi ea ilustrarea acestui episod a fost facuta intr-un spirit destul de necrutator pentru maies-
58 Ilona Berkowits. 59 Acest Desew fiul lui Dionisie nu are nici o legfi turd cu Dionisie Szechy, banul de Severin, dup. cum s-ar putea crede la prima vedere. T. Kardos II identifies cu Desideriu Hedervary, farA a trimite la izvorul folosit de el. Credem ca e unultiacelasi cu beneficiarul actului din 24.VI.1330 (Anjou, II, 494 prin care regele daruieste lui Dionisie, zis Leven, fidelis aule nostra iuvcnis" pentru serviciile sale, Indeosebi In expeditia generals a regelui contra ducelui Austriei gi Stiriei5iIn all e I ocuri de prin Moravia, un pamInt %inind de pose- siunea Nesice. www.dacoromanica.ro 35 RAPORTURILE LUI BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 37 tatea regala. Dar Iii acest punct de vedere e contestabil. Reprezentarea primej die i regelui, de care a scapat multumita devotamentului credinciosului Desew (Desideriu) care e pomenit 11i slavit de miniaturist ilustreaza o terra foarte pretuita si de Petrarca in De remediis utriusque fortunaef$i raspindita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea$iIn tot secolul al XV-lea, anume tema soartei instabilesiduble, buna §irea, luminoasa siintunecata, in fata careia omul trebuie sa-si tina cumpatul. Este o tema care a ajuns la o raspindire generalinspirind o seam& intreaga de reprezentari iconografice. 0 aluzie la capriciile soartei aflam lii in capi- tolul ce precede relatarea campaniei din 1330, si anume In finalul povestirii atentatului lui Felician Zah, unde soarta zbuciumata e reprezentata de imaginea unei navigatii chid furtunoase, cind linistite.
EXPLICAREA ATITUDINII DEZAPROBATOARE A CAMPANIEI DIN 1330 Am vazut ca textul relatarii acestui episod nu este unitar, ci intrerupt de o serie de paranteze $i interpolari care li altereaza sensul initial. De aici rezulta i unele contradieliP° ramase far/ explicatie. Inseamna deci ca peste o prima redactare facuta in alt spirit s-a suprapus o noua interpretare vadit influentata de evenimentele mai recente legate de anii 1367 1370. Numai asa se poate explica ciudata contradictie ca intr-o cronica de curte intocmita In timpul lui Ludovic de Anjou sa se staruie cu atita hotarire asupra dezastrului infringerii parintelui acestuia, dud am vazut ca in diploma din 1351, ce aminteste de campania din 1330, regele invoca prezen- ta unor pagini" si dusmani coalizati pentru a atenua rusinea vechii in- fringeri. Dar in 1368 regele Ludovic, la rindul sal', a fost invins de domnul T 'arilRomanesti Vlaicu, In urma unei actiuni atribuite si ea unor instigatori : Nicolaie Kont, initiatorul campaniei din Bulgaria (1365) $i a planului de incercuire a domnului roman (1366), si Benedict Himfy, banul Bulgariei, care s -a indaratnieit si a reusit sa determine pornirea atacului Impotriva Tara Rominesti. Relatarea prapadului din 1330 trebuia, prin contrast, sa minimalizeze Infringerea din 1368. Dar si aici, peste textul definitiv Incheiat, se mai astern aportul unei ultime remanieri. Acest fenomen poate fi obser- vat si in redarea campaniei din 1368 din Viata lui Ludovic.
REMANIERI DE ULTIM MOMENT OBSERVATE IN TEXTUL RELATARII CAMPANIEI DIN 1330.51AL CELEI DIN 1368 0 comparatie a acestor doua relatari poate fi destul de sugestiva, cad amindoug, reflects starea de spirit din anii 1368-1370. La amindoua con- statam aceste remanieri de ultim moment cu scopul de a atenua sau ascunde gravit ate a infringerii. In relatarea din 1330 surprindem -unele repetitii aparente, care nu sint decit efectul unor adaugiri la text. Ada, de pilda, dupa, mentionarea
" Fara a starui asupra fluctuatiilor de atitudine fall de Basarab, avemuncle contra- dictii categorice asupra unor date concrete : de pilda asupra pretinselorpierderiale romanilor In acele lupte. www.dacoromanica.ro 38 MARIA HOLBAN 36 celor trei prepoziti pieriti in acea expeditie$iinainte de propozitia referi- toare la ni0e capelani ai regelui uci§i tot atunci, e introdusa fraza despre parohul Andrei din Saros, §i fratele Petru calugar dominican, care ar fi fost martirizati de romani61. Avem aici o interpolai e care se leaga evident de o alta adaugire din finalul acestui text, care intrerupe firul logic al povestirii primejdiei regelui de care a scapat multumita devotamen- tului unui mic numar de credincio,§i §i al ajungerii lui cu bine la Vise- grad62. Intre fraza aratind actiunea eroica a salvatorilor, §i cea urmatoare, amintind de venirea regelui la Visegrad, a fost introdus un fel de corectiv la descrierea patetica a pierderilor ungurilor ( ... s-afacut acolo mare macel,§i a cazut acolo o multime nenumdrata de o§teni§iprincipi i nobili etc.. ..")63. De asta data se afirma : Ckleau ca mu§tele de jur imprejurul armatei, pretutindeni, §i din multimea clineased a romanilor,
eiIbi occubueruntTres prepositi,videlicet :Magister Andreasprepositusalbensis ecclesie,vir valde venerabilis,vicecancellarius regie maiestatis existens cum sigilloregis periiL. Item Michael prepositus de Posoga el Nicolaus prepositus de Alba transilvana. Item Andreas plebanus de Sarus et (rater Petrus de ordine predicatorum, vir honestus, dire mortis poculum acceperunt, quia in cerebra capilum eorumligneosclavosmiserubiliteraffixerunt. Quidam etiam sacerdotes qui erant capellani regis sunt occisi. 62 Rex autem mutaverat armorum suorum insigniaquibus induerat Deseu filium Dyonisfi, quern putantes esse regemcrudeliterocciderunt. Rex very ipse cum paucis pro tuitione suorum aliquorum fidelium vix evasit. Stabant enim in circuitu eius quasi muri lapidei : magister Donch cum Ladizlao filio suo, et militibus aliis de familia regis et magister Martinus filius Berend, qui onanes ictus gladiorum et sagittarum super se recipiebant, velut ymbres pluvlarum, ut regis vita a mortis impetu servaretur. Cadebantetiamincircuitu exercilus undlque de canina multiludine Vtachortim quasi musce que perdiderunt suavitatem unguenti, cum christianum populum, et unclos Christi sacerdotes immisericorditer percusserunt. Quorum 4 /achorum numerum ibi per Hungaros occisorum subtilis solummodo infernalis corn- polista collegit. Rex autem cum tali evenlu venit in Vyssegrad. 63 Cadebant iuvenes et senes, principes et potentes sine delectu. buravit quippe sic isle miserabilis eventus a sexta feria usque ad secundam feriain. In quibus diebus collide- bantur invicem milites electi, sicut in cunis moventur et agilantur infantes, vel sicut arun- dines quae vento moventur. Facta est autem ibi strages maxima, et cecidit militum et prin- cipum ac nobilium inclimputabilis multitudo, feria sexta in vigilla beati Martini, et post in sequenti... (tirmeazal textul redatwww.dacoromanica.ro mai sus In nota anterioarh). 37 RAPORTURILE LU1 BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 39 regelui de a trece Dunarea la Severin, ci numai de expeditia voievodului Nicolae al Transilvaniei, care ar fi ob(invt de altminteri o victorie pe riul Ialomita, punind pe fuga pe comitele" Dragomir cu numeroasa lui oaste si numai dupa aceea, inaintind fare bagare de seams incaute procedens", s-a aflat inchis inter indagines et veprinm densitates ac passes strictissimos fiind atacat de multimea romanilor din paduri si din munti, a fost ucis lm- preun'a cu vicevoievodul sae si en multi altii. Celelalte pierderi s-au datorat risipirii ostasilor unguri din acea oaste, care au luat-o la fuga si s-au aflat Inchi§i in locuri noroioase Si mliistinoase Si pline de obstacole, unde multi au fost ucisi de romani. Dar unii au scapat cu greu si, luptind crunt cu romanii, le -au smuls acestora lesul voievodului Nicolaie, pe care 1-au des sa-1 in- groape la Strigoniu. Cu aceasta isprava se terming forma dintii a acestui capitol, la care s-a adaugat ulterior descrierea expeditiei reunite contra Severinului, reali- zata de Nicolae de Gara in 1375 sau 1376 §i care e urmata de mentionarea ridicarii de catre rege a cetatii Severinului si mai apoi a cetatii Bran (cladita precum se §tie in 1377). Dar data in textul initial ducerea cadavrului voievodului Transilvaniei era socotita un mare succes, vrednic a fi pomenit in chip deosebit, e ca se opunea la marturisirea din Cronica pictatel privind cadavrele tuturor celor cazUti (in 1330), atit clerici, cit si laici, care zac pe cimpul de lupta astep- tind acolo ziva invierii : nec caneorum potnerunt subs dilectos propter hostium incursus aliquatenus rehabere". ' Asadar, am fi ispititi sa credem ca, in relatarea campaniei din 1330 aflam si elemente legate de campania din 1368 si ca tot astfel relatarea acesteia din urma (din Viata lui Ludovic) e influentata de cea a Cronicii pictate, referitoare la expeditia din 1330. Din versiunea Cronicii pictate derive mai apoi textul falsei diplome din 9.XII.1330 ( !), in care descrierea luptei, imprumutata aproape aidoma cronicii, e precedata de introducerea unui element nou, anume mentiona- yea unei sfidciri formale trimise lui Basarab dupa consultarea prealabilet a prelatilor, baronilor si fruntaOlor regatului §i adunarea unei ostiri puternice. Vedem cum se imbogateste tema initials §i cum p'a'trunde tot mai mult fictiunea in istorie. Se creeaza si o serie de variante. Istoricul B. Homan, in Gli Angioini di Napoli in Ungheria, inchipuieste niste precizari noi la vechea nascocire, care-i mai sporesc fantezia. In sfirsit, chiar acum se mai adauga o veriga noua lantului datorat harnicilor fa'uritori de legends din trecut : anume inventia capitularii de la Arges, a carei netemeinicie a fost suficient demonstrate de noi in paginile de mai sus. Incheind aceasta sumara analiza a elaborarii legendei despre a§a-zisa ,,pace fatarnica" a lui Basarab, a carei infiripare se datoreste unei interpretari gresite a documentelor despre campania din 1330 si a carei discutie se leaga deci in mod necesar de cercetarea acestor documente, subliniem Inc a, o data.valoarea netagaduita a materialului inedit dat de curind la lumina de cercetatorul maghiar G. Gyorffy, care ne ingaduie sa patrundem si mai Udine in tainele istoriei noastre. www.dacoromanica.ro 40 MARIA HOLBAN
Pentru acest dar trebuiesa-ifim recunoscgori. Fie ca publicarea, documentelor inedite din secolele sg, urmeze §i mai departe, cu marturii tot atit de pretioase din bogatele arhive ungarei ea al se ga'seasca o modalitate pentru organizarea unor discutii intrespecialiltii maghiari §,i roman intr-un spirit cordial de colaborare care 81 duel, mai departe rezultatele actuale ale cercethrilor ".
ANEXE
1. 1317 X 23
[Diploma data de Carol Robert pentru] magistri Petrus de Purustyan et Ladislaus, item Nico- laus de Hatzak et PaulusSymigiensis comites et castellani nostri ac Dionisius filii Nicolai filii Iwanka de genere Bolugh. ...cum nos contra potentiam Mathei de Trenchen, item filios Omodei quondam palatini, lemetrium (ilium Nicolai et Aba in Ruzgun conflictum habuissemus, iidem Petrus, Ladislaus, Nicolaus et Paulus magistri nobis et baronibus nostris circientibus gratiosa et manifesta exhibentes obsequia, Beke frater ipsorum uterinusin ipso conflictu virilifer dimicans in manu sinistra per gladium letaliter extitit vulneratus et quidam equs ( I) noster famosus istii ( I) coloris sub eodem magistro Paulo per ictus sagitarum et lancearum extitit interem- plus. Ceterum cum per ipsum magistrum Paulum et alios fideles nostros Theodorum banum vinculis nostris mancipatum subtus castrum ipsius Mjrhald nuncupatum transmisissemus et idem magister Paulus ipsum Theodorum banum in caudis equorum sub ipso castro deduct faceret, Johannes filius eiusdem Theodori cum potentia domini dozpoth de Budinio cum eodent magistro Paulo et anis fidelibus nostris conflictum habuisset, ipse magister Paulus in ipsa pugna laudabilia nobis inpendens servitia et victoriam ac triumphum reportans de eodem, de hominibus eiusdem Iohannis et dicti dozpoth nobis captos transmisit in signum victorie et vinculis mancipatos. Preterea turn iidem magistri Nicolaus et Paulus contra filios Ladis- lai, quondam woyuode Transsiluani, tunc nostros infideles et Nicolaum, Philippum ac lohan- nem filios Stephani ante castrum Dewa conflictum habuissent, ipsi Nicolaus et Paulus fortune casibus se pro nostra maiestate submittentes et obsequip manifesta inpendentes, idem magister Paulus in ipso conflictu per ictum sagite in pede letaliter extitit vulneratus In transumptul lui Carol Robert din 1329.111.27, cuprins In transumptul lui Ludovic din 1347.1V.17. Originalul se OIL In Atli's national& ungara. glib cote Dl. 100 035
" Pentru toata bibliografia maghiara privind chestiunile tratate aid, si 1ndeosebi cele In legatura cu Cronica pictatd, precum si pentru urrnarirea comentariilor sau notelor redactate In limba maghiara, am avut concursul pretios al colegului L. Demeny, a car" Iti bunamointa nu s-a dezminlit nisi cu acest prilej. www.dacoromanica.ro 39 RAPORTURILE LU1 BASARAB CU UNGARIA ANGEVINA 41
H. 1322. III. 16
[Diploma data de Carol Robert pentru] magistri Petrus, Nicolaus castellanus de Hoznus et. comes Sirmiensis et Dyonisius de Sydowar et de Myhald castellanus ac magister dapiferorum nostrorum filii quondam comitis Nicolai filii Iwanka de genere Bo lug.
.. . Nam humane inbecilitatis ratio informs lur ab exemplo, quemadmodum cera inpressionem recipit ex sigillo. Cum enim, ut inde exordiamur, Matheus de Trinchinio dampnate memorie, noster quondam infidelis, assumpta presumptione detestabili aggregataque suorum conplicum, satane satellitum, nephanda caterva contra nostram maiestatem veniendo prope civitatem nostram Cassa vocatam bellum nobiscum conmittere non formidasset, ubi nos dek ultionum et domini exercituum pia providentia victoriam obtinuimus triumphalem, palmam victorii reportantes, idem magistri Petrus, Nicolaus, Beke et quondam magister Paulus frater eorumdetn, qui sub castro Megeriuche vocato, quod per filios Herrici, tunc infideles nostros, nunc vero fideles in obprobrium nostri regiminis detinebatur, in nostris servitiis, proh dolor, ab inclusis in eodem castro sagitta letaliter sauciatus extitit interfectus, non absque sanguinis ipsorum effusione, pro regie corone debita fidelitate observanda, laudabiliter coram nostre maiestatis et fidelium nostrorum oculis decertantes fideles nobis inpenderunt famulatus, laudum preconia ceteris relinquentes predicanda. Preterea cum Vrosius quondam rex Rascie scismaticus, eo tempore noster emulus specialis, in devastationibus possessionum nostrorum fidelium et regnicolarum nostrorum interfectionibus et in captivis vinculis abductionibus, attroces iniurias nobis multiplicatis vicibus irrogasset et nos aggregatis et convocatis regni nostri diversis nationi- bus in virtute valida et brachio extent() hostiliter eundem regem, ut fidei predonem Crucifixi et suum regnum aggressi fuissemus, dicti magistri Nicolaus et Dyonisius militie laurea coronati quamplures de pertinentibus ad dictum regem in ore gladii perimentes et multos captos vivos cum equis et armis in signum dominii nostri nobis presentantes, nostri honoris excellentiam non modicum adauxerunt. Ad hec cum castrum Deua nuncupatum, quod per filios quondam Ladizlai voyuode Transiluani infideles in nostri preiudicium detinebatur, per dictos magistros Nicolaum et Dyonisium expugnari fecissemus, iidem non absque suorum proximorum et servientum cede ac sanguinis effusione sub eodem castro viriliter dimicando, nostre sublimitatis benivolentiam pre suis consortibus sibi adipisci meruerunt. Ceterum cum vice quadam super glacies fluvii Budrug consolationis causa cum quibusdam nostris fidelibus graderemiir et ipsa glacies pre gravitate nobiscum existentium in plures partes rupta extitisset, prenominatus magister Ladis- laus, ne in tam formidabili mortis articulo nobis persone periculum immineret, se mortis orrende duritie exponere haud pavescens, nos de discrimine fracturarum glaciei viriliter erexit et eduxit et ipso in medio ipsiva glaciei remansit, cui nisi dextra domini faciente virtutem multorum ho- minum auxilium confestim affuisset, vitam ibidem terminabat. Quid plura1 Flii sunt, qui ewan- gelice scripture sequentes doctrinam tulerunt crucem suam, se et sua abnegando, et secuti sunt nostram regiam maiestatem .. . Originalul se afli In Arblva natIonala unseat. sub cote DL 99 892.
IV. 1325. VI. 18
[Act de adeverire al nrepozitului bisericii din Tytel]
Nos magister Ladislaus prepositus ecclesie Tittulensis, secretarius notarius et comes capelle domini regis, artis medicine scientieque professor, damus pro memoria quod Paulus filius Iwanka de Vgal ad nostram personaliter accedens presentiam per modum protestationis nobis www.dacoromanica.ro 42 MARIA HOLBAN 40 significare procuravit, quod quia Stephanus filius comitis Parabuh Comani in quindenis Penthe- costes anno domini M° GCC° XXI" quinto preteritis dominum nostrum Karolum dei gratia illus- trem regem Hungarie delaudasset el Bazarab Transalpinum sancte regie corone infidelem in preiudicium regalis pietatis eo mode, ut ipsius domini regis potentia potentie ipsius Bazarab non in align° posset contraire et equari, conlaudasset, predictum Stephanum filium Parabuh verbis correclibilibus de tali prolatione verborum suorum arguisset et nisi per aliquos consocios suos prohibitus extitisset, mox mala sibi que potuisset, ratione talium illicitorum et infidelissimorurn verborum suorum, inferre voluisset. Demum prelibatus Stephanus filius Parabuh pro talibus factis suis lucesscente ad nonum diem ipsis quindenis Penthecqstes proxime sequentem quibus- dam complicibus suis sibi adiunctis medic noctis tempore manibus potentiariis et armatis ad emn venisset et nisi iuvamine divino interveniente ipsum Stephanum vulneranclo sibi precavere potuisset, precogitata malitia et rancore ipsum occidere voluisset, In cuius protestationis testi- monium ipsas litteras sibi Bari postulavit. Nos igitur ad huiusmodi protestationis testimonium iamdicto Paulo filio Iwanka litteras nostras duximus concedendas. Datum in Vysegrad decimo die quindenarum Penthecostes predictarum. Anne domini supradicto.
[Pe verso] Prolestatoria pro Paulo filio Iwanka facta.
Originalul se afli< in Arhivamationalit ungarh. sub cota DI. 101 894.
Ari. 1329. III. 17
[Diploma data de Carol Robert pentru] magistri Petrus comes Neugradiensis et Dyo- nisius magister dapiferorum nostrorum castellanus de Myhald et de Haznus filiiNicolai filii Iwanka fideles nostri suo item domini Andree episcopi Transilvani et Ladizlai fralrum suorum. [Urmeaza transumptul documentului din 16. III. 1322, apoi :]
Amplius idem magister Dionisius nisu solicito satagens vines nostre potenlie augmen- tare, quoddam castrum Guren vocatum in Bulgaria habitum, ex quo per gentem despoti sive duds de Tomb nostri regnicole ibi in confinio constituti diris vastibus et invasionibus hostilibus ac hominum utriusque sexus captivitatibus frequentius vexabantur sue laudabilis fidelitatis studio pervigili occupavit et nostro regimini subiugavit. In cuius castri captione, quamvis ipse fere triginta personarum nobilium proximorum eius et servientum mortem Merit perpessus, tamen dictis regnicolis nostris non parva quietis comoda adinvenit pariterque regitninis nostri honorem non modice dilavit. Ultimo, quod cum nos ipsum tnagistrum Dionisium ad nostri regi- minis augmentationem fideliter ab experto ferventem in castro nostro Nogmyhald vocato in confinio existente, contra Bulgaros, Bazarab woyuodam Transalpinum, regem Rascie scisma- licum, ymo el Tartaros fines regni nostri ubi et unitatem ortodoxe ficlei continue hostililer inva- dentes constituissemus, iidem de consuete sagacitatis solicitudine contra predictos nostros et regni nostri potius autem fidei katolice inimicos dictas fines regni nostri illesas et pacificas con- servavit. In quarum finium studiosa et strennua conservalione, ultra quam centum personartim nobilium proximorum eius et servientum cedem et excidium pertulit pro nobis et regno. Quid plura I Hii sunt, qui ewangelice scripture sequentes doctrinam se et sua abnegando tuleruntctu- cetn seam et secuti sunt nostram regiam maiestatem
in transumptul lui Ludovii din 1347. IV. 17. Origin:dui se af15 In Arh Iva nationalswww.dacoromanica.ro ungarh. sub cots. Dl. 100 035., 41 RAPORTURILE LUI BASARAg CU UNGARIA ANCLVINA 43
VII, 1331. III. 16
4 Act de adeverire dal de capillul de Alba lulia
Nos capitulum ecclesie Transsilvane dainus pro memoria, quod constituti personaliter coram nobis Nicolaus ac Martinus filii Blawch protestati sunt, quod cunt idem Nicolaus cum domino rege uultra ( !)Alpes in terram Bazarab transivisset, et cum in reversione esset sub quodam lapide Martinus frater eiusdem supradictus quoddam privilegium ipsorum cum novo sigillo super quasdam possessiones ipsorum factum et confectum, videlicet Farkasteluk, Keurustelek et Saal vocatas, a domino Karolo dei gratis illustri rege Hungarie eisdem concessas, ad ipsum Nicolaum fratrem suum per eundem Martinum sub lapide, ubi erant, fuisset deporta turn propter rehabendam possessionem Saal vocatum, que continebatur in eodem privilegio, quam detinent Saxones de Medics et de Seelk ocupatam ( !), super qua nunc lis inter eos ventilatur. Et quia tunc ipsi Saxones de Medics et de Seelk cum domino rege erant sub eodem monte, qui predictam possessionem detinebant, sed quia fortuna adversante feria secunda cum ipsi sub eodem lapide devicti et debellati cum aliis fuissent, predictum privilegium cum omnibus rebus ipsorum, sicut ceteri in eodem exercitu existentes amiserunt. Datum sabato proximo ante dominicam I udica anno domini M° GGG° tricesimo primo. Pe verso :Protestationalis pro Nicolao et Martino filiis Blauuch super ammissione privi- legi (I) sul. Originalul se aflii in Arhiva national& ungarfi. sub cots. Dl. 29 116. Regestat In ZimmermanWerner, Urkundenbuch zur Gesehichte der Deutschen in Siebenbiirgen. vo1.1 (Sibiu, 1892), p. 411 al Doeumente privind istoria Borndoiei. ti, XIV/3, p. 9.
www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL (II)
DE V. CANDEA
Dintre Carturarii rom'ani de la sfir*itul secolului al XVII-lea §i ince- putul secolului urm'Itor stolnicul a fost fara indoiala cel cu informarea cea mai amplAsimai disciplinata. La Constantinopol, Cantemir a depins adesea de hazardul care-i punea sub ochi o carte sau alts, ceea ce explic'a rolul unui ginditor de mina doua, Van Helmont, in opera sa filozoficg sau mentinerea in cercul strimt al cronicilor turceti pentru opera saistorica. Obligat de imprejurari sa intrerup6 studiile la Padova, stolnicul revine in Cara cu o bogatit provizie de carti, pe care o va spori mereu dupl criterii .siguresicu mijloace de achizitii de care Cantemir n-a dispus niciodata 1. Erau in aceastA, recolta, care trebuiasa -iasigure in continuare insuirea unei vaste culturi, opere eminente ale filozofiei, istorieiqiliteraturii clasice, medievale sau contemporane. In catalogul cIrtilor cumpArate in Italia, pe care-1 scrie la 1 iulie 1667 2, intilnim Iliada1iOdiseea, versurile lui V irgiliu, Terentiu, Horatiu §i Martial, scrierile lui Lucian sau Valerius Maximus, istoriile lui Tit Liviu sail Quintus Curtius, operele filozof ice, fizicei cosmolo- gice ale lui Aristotel, comentarii la aceste opere de Alexandru din Afro- disia, Temistius, Simplicius sau Joan Gramaticul. Tot atunci a cumparat stolnicul opere etice mai vechi, ca Manualid lui Epictet, sau mai noi, ca
* Continuare din Studii", XIX (1966), nr. 4. 1 13,:spre biblioteca stolnicului vezi bibliografia din articolul nostru Un mare iubilor at zartii :stolnicul Constantin Cantacuzino, 1640 1716, in Revista bibliolecilor", XIX (1966), nr. 7p. 359-362. Sludiile la Padova, biblioteca latina gi italiana, relatiile cu Ferdinand de Mksigli au facut din stolnic un promotor al relatiilor cullurale romano-italiene. Cr. Mario Ruffin', L' influenza italiana in Valacchia nell'epoca di Constantin-Voila Brincoveanu (1688 1 714), Milano (Lai, p. 11 si urm. 2 Catalogul Bibliolecii de la Margineni Impreund cu carnelul de insemnari ale stolni- cului din anii de sludii a fost publicat de Nicolae Iorga In Scrierile Cantacuzinilor, Operele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p. 1-12 ; recent, C. Ditna-Dragan a desco- perit Inca on catalog, mai ttrziu $i mai complet al bibliotecii de la Margineni, semnalat In articolul sau Biblioleca stolnicului C. Cantacuzino, JJI Sludii $i cercetari de documentare gi bibliologie", VI (1964), nr. 2, p. 203, si descris In studiul aceluiasi, n catalog necunoscut al bibliotccii stolnicului Constantin Cantacuzino, in Revista arhivelor", VII (1964), p. 286-303. sTunit", tomul 20, nr. 1, p. 45-61, 1967. www.dacoromanica.ro 46 V. CANDEA 2
Adagiile lui Erasm. Gindirea mai indrazneata a evului mediu era prezenta prin Substanta lumii a lui Averroes, iar cea moderns prin Logicile lui Cesare Cremonini si Zabarelli. Astronomia prin Harta cerului a lui Paolo Loredano, istoria prin Natalie Comitis, dreptul prin Institutiiie lui Iustinian erau de asemenea reprezentate in achizitiile stolnicului. Aceste carti urmau sa se adauge la Margineni, in Prahova, bibliotecii mai vechi infiintate de tatal lui Cantacuzino, postelnicul Constantin. An cu an, in rafturile acestei biblioteci cea mai veche biblioteca umanista romaneasca pe care o putem cunoaste in toate detaliile sale si pe care o putem reconstitui dupa volumele pa,strate si dupa cataloage s-au adu- nat alte opere de seams. Sporirea acestei biblioteci a fost o preocupare constants a stolnicului. Corespondentii sai din Padova, Venetia sau Viena, prietenii sai carturari ca Ferdinand de Marsigli din Bologna3, istoricul sirb George Brancovici 4, fratele acestuia Sava, mitropolit la Alba-Iulia, medical grec Iacob Pylarino5 sau invatatul englez Edmond Chishull6 erau tot atitea izvoare de achizitii de carti cumparate sau daruite. Campa- niile militare la care participau trupe romanesti nu puteau intrerupe pasi- unea bibliofila, a stolnicului. Ostasii care fusesera la asediul Camenitei in 1672, la asediul Vienei in 16837, ca si curutii lui Tao ly in 1691, ii adue carti scumpe, pastrate apoi cu grija la Margineni. Bibliotecastolniculuiera un bun decare,prinlecturasau daruri,s-aufolosit apoi multi iubitori de cultura romani sau straini_ insemnari pe carti, ca aceea din 1696 a lui Damaschin al Itimnieului pe un exemplar dinConcionesalui Didacus de la Vega (Vene- tia,1604) pe care -1eitise5;serisoridin 1708, 1712, 1713 prin care stolnicul isi anunta prietenul,Hrisant Notaras,patriarhulIerusali- mului,caiitrimite un calendar deTirnovo [Tyrnavia]zis
3 'Ali Ferdinand de Marsigli ii cereastolniculopera lui Segneri (cf. M. Ruffini, L'in- fluen :a, p. 190192). Prielenul ilalian i-aimplinit cererea pentru ca aflAininCatalogul hibliolecii de la illargineni, sub nr. 79, iar acum in Biblioteca Liceului N. BnIcescu'' (rota 11 187, 26 587) trei volume din opera celebrului predicator iezuit conlemporan cu slolnicul, La manna dell'anima, Bologna, .1682, cu frumosul er libris cantacuzinesc. 4 Cf. Corneliu Dima-Dragan,Cultural relations between the serbian Chronicler George Brankovich and the Stolnic Constantin Cantacuzino, in Revue des etudes sud-est europden-nes", II (1964), nr. 34, p. 553560. Prill Francisc 1.ugasi cerea in 1706 din Transilvania opera istorica alui olfgangBethlen, (WO ce avea pe Bonfiuius, Islvanfi,1. Bethlen (cf.I. Anima, Cow despre Constantin Cantacuzino stolnicul, in Cercetfiri istorice",VIII IX(1932 1933), nr. 2, p. 77). 5 Este cunoscuta Chronica, succinl im comprehendenlia res memorabiles..., de Johannes Nauclerus, Colonia, 1544, aslazi laBiblioleca Academici, volum lrecut de la mitropolitul Dosoftei InJacob Pylarino, care-1dfiruieste apoi stolnicului (I. Bianu, insemtuiri aulografe scrise intr-o carte veche de Dosofteiu .11itropolitulMoldovei (1663 - 16x6), inAnalele Acad.. Rom.",S.II, Mem. lit., 36 (1915), p. 155 160).Slolnicul va ciLa din Nafclir" in a sa Istodia rdrii Bunainesti. a Este It cardinalismo di Santa Chiesa, parlea a II f-a, 1668, azi la Biblioleca Academiei, purlind er libris-ul cunoscutului invatat englez. 7Este vorba de un manuscris din 1370 at operei lui Guillaume Durand,Rationale divinortun officiorum, descris de Al. Ciorhnescu, E'n manuscris lalin adus de In asediul Vienei in Biblioteca slolnicului Constantin Cuntacuzino, In Cercetari literare", I (1934), p. 120. Mann- scrisul e pastrat astAzi la Biblioteca Academiei, sectia manuscrise. 8 Didacus della Vega Toletanus, Condones guadragesimales vespertinae super septem poenilentiales psalnws, Venetiis, 1604, exemplar In Biblioteca Acadeiniei, provenit din biblioteca de la Margineni. Pc forzat, Insemnarea episcopului Damaschin al Rinmicului : SA sa tie cind au Invatat jupinul Stefanita la dascalul Ermonah Damashin, mai d
9 Scrisori ale stolniculuientre Hrisant Ndtaras din seplembrie 1708, noiembrie 1712 $i 27 ianuarie 1713 la Hurmuzaki, Documenle,NIV3,Bucuresti, 1936, p. 58, 102 5i 110. ". .Cele mai multe carti [din biblioteca stolnicului) s-au rildicat da Niculae-voila 5i le-au dus la t ivliothichi al snu cc facuse la Tarigrad" (0 descrip(ie a Tart' liomcinesti din secolul al XVII I-lea, anonima, In N. Iorga, Studii sidocumenle,vol. III, Bucuresti, 1901 ; cr.5iI. Popescu-Teiusan, Vechea bibliotecd a Colegiului popular N. Beilcescu" din Craiova, in Studiisicercetari documentare 5i bibliologie", VI (1964), nr. 2, p. 187). rrPastrata In mss. rom. nr. 441 $i 3 443 ale Bibliotecii Acadetniei, opera stolnicului a lost publicatil aeum In urm5 de M. Gregorian In ed. Cronicari mantel'', vol.I, Bucure.ti, 1961, p. 1-79. Detalii despre mss., editii 5i istoria atribuirii, In N. Cartojan, Isloria literaturii romdne rechi, vol. III, Bucuresti, 1945, p. 271-172. 12 C. Cantacuzino, Istoriia pith Itianfineqli, ed. M. Gregorian, p. 52. 13 Ibidem, p. 45. www.dacoromanica.ro -4i V. CANDEA 4 rgmas de aceia [romani]siping in vremile de pre urmg s-au tras"14.De la Roma in Dacia mari oam-ni si de mari neamuri veniia"15.Legenda trans- misa de Simion Dascalul, cunoscutg prin cronica lui 'Creche procurator in Moldova, e respinsg cu indignare. Ipoteza ea moldovenii in§isi s-ar trage din pastori maramureseni e tratatg cu ironie". Cantacuzino urea sg ateste o origine nobila romanilor, de aceea chiar cind pgraseste discutia despre vechea Dacie pentru cg nici putintg-mi iaste a sedea pre toti citi scriu de .aceasta, Dachie, si astAzi de acesti valahi, cum le zici, aici sg-i aduc"17, pentru demonstrarea adevarului privind romanitatea noastrg, nu precupe- teste nici un rind. Ideea pe care o apgra, este lapidar exprimatg in fraza Ifiara not rumanii sintem adevgrati romani si alesi romani in credintg si in bArbAtie, den carii Ulpie Traian i-au asezat aici in urma lui Decheval, dupre ce de tot 1-au supus si 1-au pierdut ;siapoi si alalt tot sireagul impa- iraldlor aka i-au tinut si i-au lgsat asezati aici Fi dintr-acelora 1111144g sg crag ping, astgzi rumanii acestea"18. Tratind poporul roman din provinciile istorice ca pe o unitate, aceleasi consideratii stiintifice si apologetice it fac pe autor sa atace spo- radic probleme socialelinationale. Cu mult realism el mentioneazg asimi- larea strging in tgrile romane, mai ales in rindurile clasei dominante. Cunomte asuprirea socialg, a romanilor din Transilvania, redusi la conditda de iobagi, ca si desnationalizarea aristocratiei romanesti prin trecere la calvinism. Descrie cu simpatie suferintele grecilor si romanilor din Imperiul otoman. Problemei originilor poporului roman ii este asociatg aceea a con- tinuitgtii sale in Dacia. Impotriva teoriei retragerii romane in sudulDu- arilridicg obiectii stiintifice. Cum putea o populatie infloritoare moste- nirile for cele intelenite de atitia ani sg, le lase si sg meargg, de a se aseza pentr-alte locuri mai aspre si mai seci °f"19.Iar dad, toti s-ar fi retras, cum se ex plicg, prezenta romanilor la nord de Dungre §i in Transilvania? Cantacuzino acceptg o retragere partials sub Galienus in 271, care-i explica populatia cutovlahg din Peninsula Balcanicg. Dar continuitatea romanilor in Dacia o afirmg ca pe 6 realitate istoricg si ca pe un argument in favoarea insusirilor remarcabile ale poporului roman. Insg, nu puting' mirare iaste la toti citi scriu de aceasta, nici la citi bine vor socoti de acesti rumani, cum s-au tinut si an statut ping, astgzi asa, pgzindu-si si limba si cum au putut si pot si pgminturile acestea lgcuiesc? Care acestea la putine limbii neamuri se vede. Si mai virtos atitea roduri de oameni, streine si varvare, preste dinsii au dat si au stricat, cari peste altii aka died, nici numele, nici alt nimic nu sg, mai §tie, nici sa mai pome- neste de aceia... Iarg ei tot au statut si s-au tinut cum sint... 72°. Din aceastg evidentg a rezistentei poporului roman degajg, stolni- cul explicatia rolului sau istoric. Dupg incetarea stgpinirii romane, aratg autorul, populatia romanizatg, ,,acei rumani dachi ce era aici §i al for train si starea isi cerca, si cit au putut a sg Linea au nevoit7mosteni
laIbidem, p. 29. is Ibidem. 16 Ibidem, p. 51-52. 17 Ibidem, p. 34. 16 Ibidem, p. 52. 19Ibidem, p. 44. 20 Ibidem, p.68. www.dacoromanica.ro 5 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 49 vechisiintemeiati acestor pgminturi socotindu-se ca sint ;pentru ca prin sute de ani trecuse si sa rgdacinase in toaa Dachialacuind sisezind721. Reiese ca stolnicul aseaa infiintarea primelor formatii politice locale In perioada aparitiei popoarelor migratoaresicu elementele de administratie, legislatiesiorganizare military mostenite din timpul do- minatiei romane. Asadaa, acestea, domniisivoievozii for avindu-i silegi bune tiind¢ipazindu-le, si Inca sibuni ostasi fiind,sijara for osebi an inceputa-sipazi, hotarale for mai tare a be Linea, ninanui nici ei vrind atita a a mai suspune"22. In scrierea istoriei sale stolnicul are tinutasicriteriile cercetgto- rului modern. Initiativa sa este datorata euriozitdfii, patriogismului §i rafiunii politice :el vrea sit desluseascg intunericul ce dainuie asupra trecutului romamesc pentru cá, dura cum constata, orbi, muti, surzi sintem de lucrurile §i faptele celor mai de demult ce intr-acest pamint s-au intimplati s-aucut" 23 j din aceasta pricing, despre Tara Roma.- neasca tine cum ii iaste Voia poatesizice si scrie. Cad cit nu iase nimeni, nici cu condeiul, nici cu palma, a-i sta impotriv6,i a-i raspunde" 24. Dar istoria are si o functie politics actual ./: evenimentele trecute de nevoie incl le era si ne iaste a le $ti, pentru casaputem§itraiul vie- tii noastre a tocmi" 25. El premerge scrisul cu o larga documentare$io severs critics a izvoarelor. Cit am ostenit, cit am cercetatmIrturiseste istoricul cit am intrebat si de stiuti si de batfini domirilisiintelepti si in tot chipul m-am truditsipentr-alte parti $i cu cheltuiall am nevoit, ca doar aq fi aflat vreun istoric carele si de Cara aceasta, de incepltura ei, $i de lacuitorii ei gi domnitorii ei, carii cit si cum s-au purtat, si de obiceaiu- rile for si de legile ei,si de altele multe ce intr-insasavor fi aflat, carele sa scrie pe ananuntul toatei cu de-adinsul, precum de alte t6ri fac r i scriu pe larg toate" 26. Izvoarele precedente i se par ins& insufici- ente. El nu ignor6 nici un gen de surge :letopisetele, redactate insa cu nestiinta." sau neingrijire" ;documentele, hrisoavele domnilor ce sint pre la boierime $i pre la, nadastiri date si la sate" ; numarul for mare InspIimina,pentruca tine iaste acelasitpoata sedea toate ale tuturor hrisoavelor sa vaa ce scriusi cum scriu, ca sa poatI dintr-insele aduna sa istoreasca lucrurile ce an fost ale tariff; cuprin- sul for informativ este redus, pentru ca asipit lucru$ifoarte pe scurt zici Bra cap povestesctai numai de un lucru vorbesc, adecAte au de cela cui sa dg, all de eel ce da" ; eintecele populare nu sint izvoare sigure,cagiacelea nu numai ce au laud./ mai multl, an hulesc..., citaifoarte imprAstiiat$iprea pe scurt pomenesc lucru" ; car file popu- lare sint mai mult o gindire$io aflare de o mare gamadA de minciuni, precum vedem in cea Alexandrie ce-izic". Aceste avertismente nu sint cu totul negative, ci doar restrictive, pentrucastolnicul insui anunta ca va folosi letopisetul tariff, chiar asa scurt, intunecat si fara
2.1Ibidem, p. 67. 22Ibidem. 23Ibidem, p. 5. 24Ibidem, p. 8-9. 25Ibidem, p. 5. " Ibidem, p. 4si urm. (eitatele despre izvcarele istoriei). www.dacoromanica.ro 4 C. s0o7 50 V. CANDEA 6
orinduiala cum iaste". El adauga sursele externe : dupe laistoricii streini, pe la greci, pe la 16§i, pe la unguri §i pe la, altii voi umbla a cere §i a ma Indatori", sfatuind Insa, folosirea cu prudenta §i a acestora. Caracteristica, la stolnic, este preferinta pentru informarea recenta fie §i orals, din surse sigure : Insa mie, den om de credinta §i de cin- ste §i aceasta §i altele ca aceasta auzind §i mai proaspete Inca fiind, imi iaste mai mult a crede decit cele ce sa citescu prea vechi §i sint in par6ri" 27. In opera sa sint folositi nu mai putin de 26 de a,utori antici (Tit Liviu, Diodor Siculus, Quintus Curtius, Strabo, Dio Cassius, Ior- danes),medievali (Procopiu,Tzetzes,Zonara)sau maiaproape de epoca lui (Nauclerius, Filip Cloverius, loan Sleidanus, Noel Conti, L Carion, Marius Honoratus, Filippo Buonaccorsi, Flavio Biondo, Enea, Silvio Piccolomini, loan §i Wilhelm Blauw). Sint prezenti majoritatea, autorilor care, tratind despre istoria Ungariei sau Poloniei, au contri- buit §i la aceea a tarilor romane : Bonfinius, Martin Cromer, Laurentiu Toppeltin, Nicolae Olahul, Avraam Bacpi, Callimaco Esperiente, Joan Sambucus, Mihail Reti Napolitanul. Umanistul impodobe§te fug expu- nerea §i cu citate din poeti, iar cronicarul se refera uneori la izvoarele sacre. De aici referintele la Biblie, la Ovidiu sau Plutarh. Dintre romani e folosit Ureche §i Letopisetul tariff, astfel mentionat, fara aka precizare. Efortul stolnicului de a da un tablou coerent §i cit mai complet pentru perioada cea mai lntunecata din istoria poporului nostru impune prin rezultatele sale. 0 documentatie rabdatoare, o atenta critics a izvoa- relor, completarea cu judecati cumpanite a lacunelor 1-au ajutat pe autor sa -$iatinga scopul pentru intreaga parte pe care a apucat s-o redacteze. Cu mijloacele putine de informare §i metoda, ale timpului salt nimeni n-ar fi putut ajunge la rezultate mai bune. Incheierile sale sint lush' mai aproape de adevar decit tot ceea ce spusesera predecesorii sai romani sau stra- ini care an scris despre trecutul nostru. Multe din ideile stolnicului au capatat prin eforturile istoriografiei romane moderne o mai buna baza documentara, dar nu s-au modificat in esenta lor. Istoriia Tariff Rumlinesti nu este insa numai o infati§are veridica a unei parti din trecutul nostru ; modul alcatuirii §i ideile secundare, stilul §i vocabularul sint la fel de not §i valoroase pentru istoria culturii rorn'ane§ti. Autorul are un plan croit, ca §i De neamul moldovenilor al Mi. Miron Costin, dupa alte tipare decit vechile cronici : numele tarii; dacii ; campaniile lui Traian ;descrierea Daciei ;ocupatia romans ;formarea poporului roman §i numele acestui popor ;sfir§itul ocupatiei romane ; venirea hunilor. Expunerea inski este premearsa de analiza izvoarelor pe categorii §i de prezentarea, ratiunilorearth. Nici un izvor nu este acceptat necritic §i multe sint Inlaturate. Confruntarea surselor este Insotita de comparatia situatiilor. Colonizarea Daciei cu romani aduce aminte autorului de colonizarea macedoneana ; raportul dintre romani §i romani e comparat cu acela dintre grecii moderni
27 Ibidem, p. 74 ; informatorul (despre originea ungurilor) era cronicarul sIrb Gheorghe Brancovici,PostInsolie la Moscova In 1668, care remarcase afinitati de limb5 maghlaro- tatare. www.dacoromanica.ro 7 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 51
si cei vechi ; persistenta constiintei si a limbii romane este judecata prin situatia altor popoare contemporane dacilor, a caror urraa s-a pierdut sub stratul noilor veniti. Lipsa izvoarelor e suplinitg de judecatile istorice ceea ce face adesea din opera nu o expunere, ci o argumentare. In fata filelor albe, acest carturar care a citit atit de mult si a scris atitde putin nu poate rezista ispitei si adesea paraseste firul istori- sirii pentru digresiuni nu lipsite de interes. Asa intra In carte detalii des- pre Imperiul roman si fazele puterii sale, razboaiele lui Aelius Adrianus in Siria si Palestina si insurectia lui Ben Koscheba, staiea grecilor sub dominatia otomana, sau conceptii de filozofie istorica ale autorului. Citind, ca si predecesorii sai, Biblia §i explicind fenomenele neinte- lese prin vointa diving, stolnicul plateste tribut, desigur, conceptiei ide- aliste a istoriografiei medievale. Dar est modus in rebus : pentru el Biblia este de mai multe on numai izvor de fapte istorice, iar in idealismul sau autorul aduce, totusi, o conceptie noua care-1 apropie de cugetarea moder- na, aceea a evolutiei istorice, a trecerii statelor prin trei stepene", a cresterii, stationarii si decadentei si aceasta idee este formulate de el ina- inte de Cantemir 28.El crede intr-un temei al legii a carei nesocotire atrage pieirea marilor im-perii : Din neorinduiala, din nedreptate si din rautate se striea si se mute imparatiile" 29. Opera lui Cantacuzino cuprin- de o pledoarie pentru lege §i contra fortei, ceea ce explica osindirea tirani- lor, acei cruzi tigri si veninati balauri, stirpituri si terata [monstri] din neamul omen.esc". Este in aceasta, pledoarie pentru lege o limita, a con- ceptiei stolnicului, care avea iluzia ea respectul legii poate salva ordinea feudala de pieire ca si de tulburari sociale. Bunii si dreptii scrie el , au legi puce §i nemiscate le tin ca sa poata sta politic si sotiirea omeneasca ca nici cei tari si mari sa nu asupreaseg si sa, nu calce pe cei mai slabi si mai mici, nici cei mici s'a nu napastuiasca si sa oca'rasca, pe cei mai mari, nici unul de la altul sa rapeasca si sa is fare de tocmeala si fare de lege"". Vorbeste aici aristocratul care tine la dominatia clasei lui, dar ingradirea acestei dominatii intre drept si morale era o tea, noua in climatul de abuz si bun plac al feudalilor balcaniOi ai timpului. In 1700 este imprimatg la Padova harta Tgrii Romanesti, alcatuita, de stolnic, cu titlul (in greceste) : Tabula geografica a prea inalfatei domnii a Ungrovlahiei imparfita in Saptesprezece judere, dupe descrierea Si forma foarte exacta pe care a facut-o prea nobilul, prea invatatul si prea inklep- tul boier,stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru documentareaprea eminentului medic filozof Loan Comnen. Tiparita de Hrisant Notaras si dedicate lui Constantin Brincoveanu, harta este, dupa, avizul cerceta- torilor, prin bogatia informatiilor sale, cea mai bogata, din cite se fa- cusera ping atunci asupra Munteniei, intrecind prin varietatea elemen- telor ei chiar si pe multe din cele urmatoare" 31.
28.. 1oate cite sint, In nastere si in stric5ciune slau" (ibidem,p. 56) sau infiisu- rindu-se deshisurindu-se de la zidirea lumii" (ibidem, p. 57), pas* in care Inlilnim concep- tine despre generatio et corruplio, imaginea spiralei care se infilsoard si se clesfilsoarfi, elemente pretioase pentru definirea gindirii stolnicului . 29 Ibidem, p. 51. 30 Ibidem, p. 50-51. 31 Harla stolnicului Constantin Cantacuzino a fost analizatil de prof. univ. Constantin C. Giurescu, in studiul cu acest titlu puhlicat In Revista isloricd romanil , XI I I (1943), p. 1-28, do uncle nc-am luat informatiile. www.dacoromanica.ro 52 V. CANDEA 8
Date le consemnate de autor sint de ordin fizie, politic, economic gi arheologic, ceea ce corespunde intereselor omului politic si ale cartu- rarului. In afara relief ului si a retelei hidrografice, harta prezinta hotarele Orli lei impartirea administrative interns, 23 de oraseyitirguri, resedin- tele politiceyiecleziastice, 526 de sate, 73 de ma'nastiri, apoi bogatiile minerale, vinicole, silvicole, podurile gi, in sfirsit, monumentele istorice : drumurile romane de la CeleiyiIslaz spre Rimnicul-Vilcea, podul lui Traian de la Turnu-Severin, cel al lui Constantin eel Mare de la Celei, ruinele de la Turnu-Magurele, Turnu-Rosui Calugareni. Aceasta, opera, care dovedeste pe linga metoda stiintifica a stolni- culuioicunoasterea desavirsita a tarii, a folosit apoi eruditilor straini, ea epigrafistului englez Edmond Chishull, care o citeaza in 1702, sau pro-. fesorului lui Cantemir, Meletie din Arta, apoi lui Hrisant Notaras, i-a ser- vit negresit ca model lui Dimitrie Cantemir si este retiparita in traducers italianA de Anton-Maria del Chiaro in lucrarea Istoria de to moderne rivo- luzioni della V alachia (Venetia, 1718). In 1771 o citeaza geograful francez d'Anville, in Memoire sur les peoples qui habitent aujourd'hui la Dace de Trajan. Stolnicul a fost la fel de preocupat de toate perioadele istoriei noas- treiide toate manifestarile poporului roman. Lipsa de timp, numeroasele activitati publice, poate dorinta unei informari mai ample 1-au. impiedicat sa termine opera inceputa. Dar interesul sau 11 marturiseste impingerea investigatidor istorice dincolo de perioada hunilor, in informatiile pe care le furnizeaza lui Marsigli. Savantul bolognez, care a fost considerat pri- mul arheolog al romanilor", a datorat negresit stolnicului introducerea sa in antichitatile Munteniei 32. Iorga a presupus si existenta unei parti pierdute din Istoriia ['4rii Rumanesti, a carei prezenta o recunoaste in scrieri mai tirzii. La opera istoricayigeograficA a stolnicului se adauga cea filologica. 0 note din Biblia lui $erban 11 numeste printre colaboratorii de seams ai traducerii si nu este exclus ca tocmai el sa fi primit manuscrisul initial al acestei traduceri datorite, cum stim, spatarului Milescu, cunoscut al lui Cantacuzino 33.Prefata insasi a editiei este neindoielnic alcatuirea
32 In Biblioteca Universitatii din Bologna se pastreaza Intrebdrile contelui Marsigli i rdspunsurile stolnicului Cantacuzino privind probleme din istoria romanilor din 1694 (fondul Nlarsigli, ms. 57, f. 192 Si urm., semnalat de N. lorga, Manuscrise din biblioteci strain rela- tive la istoria romdnilor, In Analele Acad. Rom.", S.II, Mem. ist.,XXI (1898-1899), p. 69-75); un Calalogo di principi della Valahia (1290 -1694) gi un Catalogo del principi di Moldavia (1395-1699, ambele scrise In 1694 la Bucuresti (ms. 57); o scrisoare a stolnicului catre Marsigli cu stiri politice din Imperiul otoman (acelasi an, ms. 57, f. 203 si urm.); cf. si Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p. 41-59. Pentru contributia lui Marsigli la arheologia romaneasca vezi D. Tudor, Caslrele romane de la Jidava lingd Cimpulung fn Aluscel, Bucurestl, 1938, 29 p. (extras din Bucuresti", If,1936),si Dinu Adamesteanu, 11 primo archeologo della Romania I uigi Ferdinando Marsigli, Roma, 1942, 9 p. (estratto dalla rivista Roma ",anno 1942, fasc. XII dicembre,reterintacomunicatadeacad. C. Daicoviclu). as Pentru contributia stolnicului la traducerea Bibliet lui $erban, vezi N. Iorga, La Biblia lui .erban Vorld, In Revista istorica", XXIV (1938), p. 193-196, si V. Candea, Aicoiae Milescu5tIncepulurile traducerilor umaniste to limba romand, In Limbs yi litera- tura", 7 (1963), p. 67-68, n. 4. www.dacoromanica.ro 9 SlOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 53 lui 34. Fratii Greceanu 11 evoca recunoscatori pentru ajutorul primit la talmacirea Ma'rgeiritarelor lui Hrisostom §i a Pravoslavnicei meirturisiri 35. De un interes filologic §1 stilistic este §i Molitva. catrd Dumnezeu Sava,ot, foarte de folds, scoasit de pre grecie pre limba rumilneascii de dum- nealui Constantin Cantacuzino Stolnicul, publicata in Acatistierul de la Rimnic din 1746 36.Remarcabil prin limba curate §i fraza curga'toare, textul este un document al luptei pentru introducerea limbii romane§ti in biserica prin eforturile carturarilor no§tri umaniti. Dar capitolul cel mai intins din Operele complete ale stolnicului it va constitui corespondenta sa. Mai numeroasa decit am crede, din aceasta importanta contributie adusa de stolnic la istoria europeana a vremii sale se descopera, mereu not fragmente. Ea va fi insa, negre§it, partea cea mai greu de definitivat din mo§tenirea literara a lui Constantin Cantacu- zino, pentru ca numai o cercetare atenta a arhivelor otomane va putea scoate la iveala zona Inca totalnecunoscuta' a relatiilorsale prin rapoarte, memorii, mesaje 37. Alaturi de aceasta opera politica §i culturall trebuie a§ezata cea educative. Reluarea recenta a cercetarilor privind infiintarea Academiei domneti a permis punerea intr-o §i mai vie lumina a rolului pe care 1-a
"$i epistola dedicatorie a lui Dositei din. Biblia lui .erban pare alcdtuila de stolnic (vezi N. lorga, Ilistorre des Roumains, vol. VI, Bucuresti,1940, p. 451-452 ;V. Cindea, art. cit., p. 67-68, si de acelasi Semnificana politica a unui act de catkin) feudald, In Studii", XVI (1964), nr. 3, p. 658-659); pentru alte scrieri ale stolnicului, vezi Carlo Tagliavini, (In framrnenlo di lerminologia ilalo- rumena e un dizionaretto geografico dello stolnic Constantin Cantacuzino,In Revista filologicd", I (1927), p. 167-184, si observatiile lui Ovid Densusianu, in Grai si suflel",I \' (1929), p. 190 si urm. N. Iorgalicontests acestc scrieri (Istoria lileraturii ronine. Introducere sintelica,Bucuresti, p. 92, nota), dar li atribuie oistoriea Venetiei (liespre cronica lui Gheorghe Brancovici, In Revista isloricil", III (1917), p. 2324), (lurid Densusianu care o aflase In rnanuscrisul unei Cronici a lui Gheorghe Brancovici (0 noud cronicd romaneasca, In Revista critics literara", I (1893), p. 366).IdentificarealuiCon- stantin Cantacuzino cu loan Romanul-FrIncul, cunoscutul traducdtor de calendare pentru Brincoveanu (propusd de D. Mazilu, A Icaluitorul calendarelor lui Brincoveanti,In Gazeta cartilor", IV (1934), p. 910) a lost. argumentat respinsd de I. Virtosu, Foletul novel, calen- darul lui Constantin Vodd- Brincoveanu, Bucuresti, 1942, p. XIX XXI. 0 Cronologie tabelard atribuitd stolnicului de $t. D. Greccanu, B. P. Hasdeu, N. lorga si G. Pascu apartine de fapt clucerului Dumitrache (vezi Aurora Dies, Autorul Cronologieitabelare, in Omagiului P. Conslanlinescu-lasi, Buc., 1965, p. 351). 35 NIultumiri pentru traducerea lifargaritarelor lui loan Hrisostomli aduc fratii Greceanu In predoslovia editiei operei, Busily, 1691 (vezi I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romdneascd veche, t.1, Bucuresti, 1901, p. 320) ; pentru Pruvoslavnica marturisire, Buzau, 1691, predo- slovia (1. Bianu si N. Hocios, op. cit., p. 323). 36 Descrierea la I. Bianu si Dan Simonescu, Bibliografiaromaneasca veche,t.IV, Bucuresti, 1944, p. 5758, nr. 88. Retiparitil In Acanthi' de la 111mnic [174711, f. 204-214 si Blab 1816, p. 410-418. Semnallnd-o cel dintli, dupa un exemplar defectuos,George B. Popescu (0 rugdciune a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, In Revista istoricS ", XXV (1939), p. 57-60), crede cu volumul in care era imprimata molitva ar fi un Alolitvenic (cf. si nota lui Dan Simonescu, op. cit., p. 58). Dupe cuprins cartea lui Popescu nu poate fi Ins) declt un Acatistier, fora Indoiald acela din 1747 (paginaIia corespunde). "Risipitd In arhive romanesti, rusesti, austriece, engleze, italiene (vezi G. Serban, art. cit.), corespondenta stolnicului pune In lumina nu numai legaturile sale culturale, dar mai ales ideile politice si metodele diplomatice ale omului de slat. Compararea memoriilor trimise %arului cu rapoartele sale concomitente la Poartd pe care ni le-ar putea eventual dezvalui o cercetare a arhivelor din Istanbul, s-ar dovedi astfel cea mai fericiti Intregire a cunoasterit procedeelor diplomatiei rominesti la Inceputul secolului al XVIII-lea. www.dacoromanica.ro 54 V. CANDLA 10 avut stolnicul in aceasta opera, care a asezat temeliile invatamintului superior in tara noastra 38. Contemporanii au avut constiinta superioritatii stolnicului prin experienta, reflectie si cultura. Aceste insusiri i-au fost recunoscute si de adversari, iar un Radu Popescu, feciorul lui Hrizea, eel ucis in chinuri suberban Voda, cared descrie fara simpatie, it va numi totusi, dupa moarte, raposatul si vestitul Constantin Cantacuzino, bivvel stolnic" 39. Autoritatea sa a fost foarte mare si, dupa cronicar, Brincoveanu il numea tats, ca de multe on si not am auzit pe Constantin Voda zicind ca eu tat*/ n-am pomenit, de vreme ce am ramas mic de tats, fara cit pe dumnealui tats Constandin 1-am cunoscrit parinte in locul tatine- meu" 4°. El insusi va fi uzat de aceasta autoritate, care a definit o lunga perioada raporturile sale cu domnul. Mai fin it caracterizeaza Cantemir, pentru care stolnicul este, in prosopopeea Istoriei ieroglifice, uliul, brehnacea cea batrina, [care] in multe stiinte si mestesuguri era deprinsa [si care] lucruri invata si Indemna" 41, subliniind astfel experienta virstei, eruditia, dar si rolul de sfatuitor al lui Cantacuzino. Principiile etice ale stolnicului sint de asemenea puse in lumina de carturarul moldovean : Brehnacea mai de folos a fi cineva ale sala hotara pe dreptate a pazi decit toata lumea tira- neste a agonesi socotia", trasaturi concordante cu ceea ce se degaja din opera sau activitatea lui Cantacuzino, dar cu atit mai pretioase cind ele erau recunoscute de un contemporan competent, inrudit ca formatie si aspiratii.
39 ,,Nu incape indoiala ca intemeierea scolii inane de limbil greacaesterezultatul influenfri pe care stolnicul Constantin Cantacuzino a exercital-o asupra lui Brincoveanu, In organizarea ei luindu-se ca model planul de studii(lela Padova" (I.lonascu, Cu privire la data intemeierii Academiei Donmesti de la Sfintul Sava din Bucuresti, in ,Sludii", XVII (1964), nr. 6, p. 1 271); acelasi autor propune data de 1694 pentru infiintarea Academiei Domnesti (InvidennIntul superior din Bucuresti tnainte de Infiinfurea universitedii (1694-1864), In volumul Universitalea din Bucuresti, 1864-1964 [Bucuresti, 1964], p. 11 siurm.).Discutia asupra acestei date a redeschis-o in urma cu citiva ani regretatulictorPapacostea,in studiul sau, Doi bursieri ai lui Petru cel Mare to scolile din Bucuresti, in Studii",14 (1961), nr. 1, p. 115-121, propunlnd anul 1695. Setie ca cercetatori mai.vechi, intre care N. Iorga, C. C. Giurescu, N. Bfinescu, acceptau ea data a Infiintarii inceputuldomnieilui Serban Cantacuzino ; recent, Cl. Tsourkas (Autour des origines de l'Acodemie grecque deBucarest (1675-1821), in Balkan Studies", VI (1965), p. 265-280) reia aceasta teza pornind de la prezenta in Bucuresti, In 1685 si excelenta gospoddrire a unei mandstiri din oral, In acel an, de catre invdtatul Ghermanos de Nissa, ceea ce ne face sa ne gindim la o scoald pe care Ghermanos ar fi instalal-o in aceasta mandstare". Cum Ghermanos ar fi venit In tard In 1675, inceputurile Academiei dornnesti ar putea fi puse in acel an. Teza are negresit nevoic ;i de alle temeiuri documentare pe care Cl. Tsourkas ne-a informal recent ca le posedd sile rezerva 1,entru un sludiu viitor. Problema n-ar putea filamurita, dupa parerea noastra, declt documentar. Prezenta In Bucuresti a unor invatati greci si folosirea limbii grecesti in studii ;i traduceri de catre clerici sau boieri nu argumenteaza indeajuns infiinfarea si func- tionarea unei scoli, dupa cum chemarea de dascali straini pentru prepararea odraslelor boieresti sau domnesti (argument al lui C. Dima Drdgan,Biblioteca stolnicului C. Cantacuzino, p. 202, n. 3) nu probeaza lipsa unei scoli puolice. 39 Radu Popescu, !sloth& domnilor 7'drii Romanesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 283. 49 Isloria Faris Romdnesti de la oclombrie 1688 pine la martie 1717, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1959, p. 120-121. - . 41 D. Cantemir, Isloria ieroglificd, ed. P. P. Panaitescu, vol.I, Bucuresti, 1965. www.dacoromanica.ro 11 S1OLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 551
Aceeasi superioritate culturali-o recunose strainii capabili sa-1 compare cu alte medii de cultura. Aprecierile sint unanim elogioase. Calu- garul italian Del Monte, agent al Imperiului habsburgic in Tara Roma- neasca, unde a stat 22 de ani, it cunoaste, impreung cu ceilalti frati Can- tacuzini, invatati si buni filozofi" 42. Pentru patriarhul Gherasim al Alexandriei, stolnicul este prea-inteleptul si intru tot vestitul Constandin, mai dinainte marele stolnic, carele cu fruruusetele ai prea inteleptii si dunmezaestii lui intelepciuni luminiazd toata politiea si buna inzilita ai dumnezdestii lui straluciri fietecarele ce sa apropie la inbunatatatele lui petreceri, cu mare satin o dobindeste" 43. Ambasadorul suedez Hy 'teen comunica din Tirgoviste, la 20 noiem- brie 1713, cancelarului sau : Sint aci citiva seniori intelepti si invatati care au vazut lumea..., in special un unchi dinspre mama al printului, contele Cantacuzino, un batrin cinstit, care prin studii si calatorii in strainatate a dobindit o mare experienta si o mare abilitate" ". Aceleasi calitati ii impusesera in 1702 lui Edmond Chishull : Un om in virsta, care a calatorit in multe parti ale Europei, priceput in discutiile bisericii lor, ca si in unele stiinti liberale, bine initiat in politica... Prin sfaturile lui mai ales, el sprijina pe domnul de acum, spre cinstea si folosul tarii"45. Pentru cronicarul sirb Brancovici, stolnicul era un om de cinste si cu cunostinte si iubitor de a sti multe" 4fi ; pentru Hrisant Notaras, patriarhul Ierusalimului, prea-slavitul si prea-inteleptul" Cantacuzino 47. Eruditul Constantin Daponte 11 numeste cel invatat" si prea inteleptul"45. Ra'spunzind la intrebarile stolnicului in al sau Manual despre .citeva nedumeriri (Snagov, 1697), Ioan Cariofil i se adreseaza cu ,,prea nobilului si invatatului arhonte"45, iar in acelasi an Nicolae Comnen Papa- dopol Cretanul, in Praenotationes mystagogicae ex jure canonico sive res- ponses sex (Padova, 1697), isi inchina hurarea ad ilustrissimum et excel- lentissimum Protosebastum imperatoriae nobilitatis Constantinum, Can- tacuzenum, celsissimi Wallachiae principis avunculum5°. La fel prea-
42 Archiva SocietAii stiintifice si literare din Iasi", V (1893),p. 5 48. 43 Episcopul Ghenadie, Doud manuscrise romdnesti din secolul al X VI I-lea, in Analele Acad. Rom.", S. H, Mem. lit., XII (1889-1890), p. 173-174 ; cf. siI. Bianu si G. Nicolaiasa, Catalogul manuscriptelor romdnesti din Biblioleca Academiei Rorndne, t. III, Craiova, 1931, p. 39. 44 Hurmuzaki, Documente,IN,,Buctiresti, 1897, p. 224 si 527. 45 Edmond Chishull, Travels in Turkey and back to England, Londra, 1747, p. 78 ;cf. si1. Bianu, Un epigraphiste -anglais en Valachie, in Revue historique du sud-est duropeen", I (1924), p. 405 si N. lorga, Istoria romdnilor prin cdldtori, ed. a 2-a, vol.II, Bucuresti, 1928, p. 7374. 46 Cf. N. Iorga, Despre cronica lui GheorgheBrancovici, inRevista isloricd", III (1917), p. 24. 47 Apud Mario Ruffini, L'influenza italiana..., p. 23. 48 Cronicul tat Chesarie Daponle,la C. Erbiceanu, Cronicarii greet, Bucuresti, 1888, p. 173 si 111. 49 Cf.1.Bitum si N. Hodos, Bibliografia romeineascd veche,t.I,Bucuresti, 1903, p. 349. Pentru relatiile stolnicului cu loan Cariofil, vezi D. Russo, Studii istorice greco-romdne, vol.I, Bucuresti, 1939, p. 183. 111anualul a fost tradus si in romaneste sub titlul Intrebdri .ale blagorodnicului dum. pan Constandin Cantacuzino In prima jumdtate a secolului XV III-lea .(ms. rom. 458 .al .Bibliotecii Academiei, descris la I. Bianu si R. Caracas, Calalogul manuscrip- telor romdnesti din Biblioteca Academiei, t.II, Bucuresti, 1913, p. 184-185; cf. in acelasi fond ins. fost Gaster nr. 56 ; cf. si Bis. Ort. Born., 1905, nr. 7). 5° Cf. Emile Legrand, Bibliographie hellenigue... du XV II-e siecle, t. III, Paris, 1895, ,p. 51, nr. 6.75. www.dacoromanica.ro 56 V. CANDEA 12 nobilul, prea-inteleptulgiprea-Invatatul down" este stolnicul in dedicatia Viefii prea-cuviosului si nemuritorului imparat si autocrat al romeilor loan Cantacuzino, alcatuita de loan Comnen In 1699. Epigrama, in versuri eroice, Intareste pretuirea autorului : Bucura-te, Constantine, vestit cunoscator al stiintei, Vlastar al vechilor Cantacuzini. Asa strabun ai avut,.mai mare decit alti imparati, Dar nici tu nu esti mai prejos decit dinsul Nici ca raptura, nici ca fire, nici ca minte, nici ea fapte. Cum a fost acela fats de Andronic, asagitu fat de Brincoveanu" 51. Aceasta amintire va fi pastrata in familiegitransmisa apoi de Mihai banul, genealogistul Cantacuzinilor :stolnicul este numit cu mindrie //mare filozof", care din copilaria sa a fost dat-cu totul asupra Invataturii". Se evoca, exagerindu-se, studiile in strainatategicunostintele poliglote. Acest portret de familie este al unui carturar care, pentru pasiunea, stu- diului si a colocviului cu dascalii, cu spudeiii cu barbatii proeopsiti", fuge de demnitati si de viata politics. Cei din jur 1-ar fi impins catre activitati pe care nu le dorea, Serban, dindu-i intiietatea In divan, pro- tocatedria"Eliconducerea cancelariei diplomatice, Brincoveanu avindu-1 prim sfetnic, impreuna cu Mihai Spataru152. Este o interesanta coincident& faptul ca cei doi membri ai familiei Cantacuzino, cei doi Constantini postelnicul istolnicul cei mai indreptatiti sa rivneasca domnia prin mijloacele§icalitatile tor, prin averei relatii, culturagiviziune politica, an preferat sa, lase locul altola, Si 86 participe la treburile publice dintr-un loc secundar. Atitudine justi- ficata, desigur, de constiinta nesigurantei domniei pe care, cum crede Iorga, a avut-o postelnicul, cind a lasat locul lui Grigore Ghica53gi,la fel, stolnicul, care prefers pe Brincoveanu in scaun dup.& Inoartea, fratelui s'au Serban. Dar se poate ghici in comportarea constants a Cantacuzinilor giun alt motiv, justificat de istoria acestei familii inainte de asezarea in Moldova si Tara Romaneasca : este acel ideal inalt al restaurarii Impe- riului de jos, renaseut din cenusa pustiirii otomane. Aceasta idee le-o conserva constiinta descendentei for imperials, pe care Cantacuzinii o vor cultiva totdeauna ; cultura bizantina cuprinsa in frumoase biblioteci, salvate chiar sub turci, si din care Anton Cantacuzino vindea in 1554 manuscrise calatorilor europeni, iar fiul sau Gheorghe in 1577 9i 1579 ; exemplul Inaintasilor, a caror memorie o pAstreaza nestearsa, ceea ce explica insarcinarea data lui Ioan Comnen de a alcatui Viataimparatulvi loan al VI-lea Cantacuzino. In Tara Bom'aneasca familia venise pentru salvarea sa si a averii primejduite in Constantinopol, pentru continuarea. In acest refugiu al turcocratiei a unei opere in a carei implinire credeau. De aceea, pentru postelnic, cagipentru fiul sau stolnicul, domnia e un instrument, iar nu unscop ; spre ea poate nazui unul din sase frati, ca Serban, dar nu creierul familiei, Constantin stolnicul, care trebuie protejat de
61 Cf. N. Iorga, Manuscripte din biblioteci strdine relative la istoria romelnilor, 9n Analetc Acad. Rom.", S. II, Mem. ist., XX (1897-1898), p. 220. 52 Mihai Cantacuzino, Genealogia Canlacuzinilor, Bucuresti, 1902, p. 292-293. $3 N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LXXLXXI. www.dacoromanica.ro 13 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 57 vicisitudinile tronului. Iar pentruerban Insusi domnia Tarii Romanesti e numai o treapta spre un scaun mai Inalt, pentru dobindirea caruia era gata, in 1688, sa tread, la aetiuni pripite li fara folds, de care it ferel te. o moarte grabnica. Conktatarea de mai sus ne ingaduie o caracterizare generals a ope- rei stolnicului, ca¢isurplinderea unui plan politic sud-est european pe care-1 TOM putea urmari ping la, in( eputul secolului al XIX-lea. Cantacuzinii asezati in Tara Romaneaseasint lainceput, ping, la impamintenirea for deplina, exponentii acelei convingeri care a hranit eel putin doua, seeole sperantele oamenilor politici greci din cuprinsul tureocratiei,i anume ca lupta pentru eliberare poate porni cu cei mai multi sorti de izbinda din Moldova ,i Tara Romaneasca. Ideea era indrep- tatita de mai multe imprejurari : cele doua OH se bucurau de autonomie interns, eu toate facilitatile de ordin economic, politic sau de organizare military ce decurgeau de aiei ; ele erau vecine Cu marile puteri ce se ridicau impotriva Imperiului otoman, Austria si Rusia, de unde se putea astepta sprijin militarpoporul roman nutrea aceeasi nadejde a eliberarii ;in afara traditiei deg lupta a secolului al XV-lea si al XVI-lea, eel urmator se deschisese prin epopeea lui Mihai Viteazul, iar flacara luptei, gata sa fie reaprinsa de Matei Basarab, stralucise o vreme in aniilui Mihnea al III-lea. Nu se putea conta pe boierii mari, ceea ce explica inlaturarea for in 1659 de Mihnea, ca¢iconflictele ulterioare dintre partide favorabile aliantelor europene¢icele fidele Portii. Dar, din toate punctele de vedere, cele doua tari romane reprezentau cea mai buns baza de pornire a luptei de eliberare 54. Nu este locul sa dezvoltam aici desfasurarea acestei convingeri, care explica atentia particulars aeordata, tarilor noastre de arhontii con- stantinopolitani, prezenta pe tronul for a unor voievozi de aceasta, ori- gine Inca inainte de epoca fanariota, ca Mihnea al III-lea, Radu Leon, Vasile Lupu, stabilirea la not a numeroase familii, intre care giCantacuzinii, ca Si frecventele calatorii ale unor prelati ca Dositei al Terusalimului sau Hrisant Notaras, care nu veneau numai pentru sub- sidii, citVii, mai ales, pentru implinirea unui ideal politic. Aetiunile de politica externs ale domnilor fanarioti, ca si deelansarea insurectiei ete- riste aiei in Moldova F,4i Tara Romaneasea, mai degraba decit in Moreea, cum se Notarise initia155, vor trebui de asemenea incluse in analiza rolului Principatelor in istoria luptei de eliberare a grecilor, ca ski a Europei de sud-estin general.
. Este neindoielnic ca postelnicul Cantacuzino, ea si fiii sai, an urrna- rit implinirea unui asemenea plan. Toti Cantacuzinii sint credinciosi obiectivului eliberarii populatiilor asuprite din Imperiul otoman si con- temporanii for ii privese drept conduatori ai acestei lupte. Numele de ,stilp al natiunii grecesti" pe care-1 purtase cu un veac inainte Mihai Cantacuzino reinvie in elogii, epigrame Ri dedieatii pe seama lui *erban sau a stolnicului. Pentru grecii asupriti ei nu incetasera a fi niste luptatori pentru dezrobire ai neamului lor.
54 N. Iorga, Byzance apres Byzance, Bucurqti, 193t, p. 126, 142, 179, 181 §i arm. 15 A. Otetea, Tudor Vladiniirescu miscarea eleried In Wile romdne,gli, 13ucure§li, 1945, p. 126 128. www.dacoromanica.ro 55 V. CANDLA 14
Fara a parasi niciodata ideea eliberarii popoarelor din Europa de sud-est stolnicul se arata insa, o data en maturizarea gindirii sale, purtatorul unei viziuni mai complexe, rezultata din impamintenirea lui desavir§ita. Din paginile Istoriei Tariff Rumdnqti apare la el, mai puternic, alt sentiment decit acela al descendentei bizantine, anume mindria ori- cfinii latine. erban Cantacuzino era slava ca mindrie a elinilor, slava a Bizan- tului, glorie a Cantacuzinilor §i putere a toata Misia" 56. La fel era flatat, cum am vazut, stolnicul '111810, de prietenii §i protejatii sai. Dar in opera :sa nu gasim nici o aluzie la asemenea titluri §i data aduce undeva o lauda aceasta este pentru poporul roman de vita, nobild, latina. Analiza realists, obiectiva a conditiei grecilor sub dominatia otornand, care dascalia au pierdut, stapinirile au rapus, cinstele §-au stins §i de toate cite mai intii an avut slava s-au dezbracat" 57, insistenta ca noi, romanii, sintem ade- varati romani §i ale§i romani in credinta §i barbatie" 58 dau patriotismului sa'u o nuanta puternica afectiva, mindria de a apartine poporului roman. Acest patriotism avea insa la stolnic un solid temei earturarese. Portretul acestui mare carturar poarta pentru prima oara la noi, atit de limpezi, trasaturile umanistidui. El este un admirator al antichi- tatii greco-romane, format la vechea §coald a traditiei bizantine§i la cea contemporana a neoaristotelismuluiitalian. Bun eunoseator al Ern- bilor clasice greaca §i latina inzestrat eu spirit critic, el este la fel ,de curios pentru vechea cultura, ca §i pentru operele contemporanilor sai, pentru discipline speculative, ca §i pentru realitatile politiee ale vremii sale. Cu mijloacele unei culturi europene temeinice, el lucreaza pentru propkirea culturala a tarii sale, vrindsa-ideslu§eased istoria, §i scrie in limba poporului. Convins ca datoria de carturar §i-au indeplinit-o cei care cu oste- nelele for an folosit viata de ob§te, adica train' tuturor" 58, stolnicul ilus- streazaacel umanism popular caracteristicculturiiromane§ti. A existat in Europa apuseana §i un umanism al elitelor, rezervat unei aristocratii a literelor, compusa din intelectuali fini, eruditi, dar avari en §tiinta tor, din care -ci faceau o bucurie numai pentru ei sau pentru un mic cerc de initiati. Acest umanism, tributar abitudinilor vechii scolastici, s-a remarcat prin profunde exegeze ale lui Platon, savante analize filozofice, aprige dispute pentru autenticitatea §i valoarea unei vechi codice. Umanismul romanese a fost limit, de la ineeputurile lui,ohlnviud pentru tot poporul. Reprezentantii lui au invatat greaca §i latina ca sa traduca romane§te pentru folosul de ob§te", au §ters praful de pe vechile cronici straine ca sa afle in ele treeutul poporului tor, au tiparit nu cartile -de lux ad 218'11M Delphini, ci, intii, invataturi §ipravile catra toata sementiia rumaneasea" 60.Opera stolnicului exprima acest umanism.
56 N. Glykys in prefata Bibliei, Venetia, 1687 (apud N. Iorga, In legellurd cu Biblia de la 1688 si Biblia de la 1667 a lui Nicolae Milescu, In Analele Acad. Rom.", S. II, Mem. 1st., XXXVIII (1915-1916), p. 39. av Isloriia rarii Rumelnesli, In Cronicari munleni, vol.I,p. 41. 58 Ibidem, p. 52. 68Ibidem, p. 4. 8° Cf. foi de titlu §1 predoslovii ale primelor ciirti In limba romaml la I. Bianu §i N. TIodo§, op. cil., t,I, passim. www.dacoromanica.ro lv STOLNI(.UL CONS1ANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 59
Temele carturarului care-1 avea in biblioteca sa pe Aristotel si Platon, pe Virgiliu si Horatiu, nu sint abstractiile sau exotismele unui refugiat in inaltele sfere, ci marile intrebari ale unui popor carnia cultura trebnia sa ilimpezeasca inceputurile, drepturilesiviitorul. Aprecierea consecintelor activitatii si operei cuiva infra'negre,,,it in analiza personalitatii sale. Prezenta neintrerupta in centrul culturii romanesti moderne si contemporane a marilor idei afirmate de stolnic este un prim indiciu despre influenta binefacatoare a operei sale. Direct, prin lucrarile sale de istorie si geografie, prin contributia sa la introducerea limbii romanesti in cultura, indirect, prin formarea de tineri invatati in taro sau peste hotare, Constantin Cantacuzino a dobindit in gindirea romaneasca un hoc pe care nimeni nu-1 poate contesta. Opera sa politica merits o cercetare mai nuantata. Incercarea de a obtine eliberarea ta'rii prin asocierea ei la actiunile menite sa dea o solutie Chestiunii orientale nu a dus, cum stim, la, rezultate imediate. Initiative le lui kerban Cantacu- zino, ale lui Brincoveanu, *tefan Cantacuzino, ca si aceea, din Moldova a lui Dimitrie Cantemir, au exprimat reactia generala si spontanda unui popor alechilliaspiratii nu asteptau decit prilejmifavorabile pentru a se manifesto,. Actele politice ale rornanilor explica masurile de suspiciune si precautiune ale Portii, care an adus mai bine de um secol printi fanarioti pe tronurile Moldovei si Tarii Rornanesti. Se poate spume, astfel, ea, politica lui Brincoveanu, Cantacuzino si Cantemir a adus o inrautatire conditiei Principatelor Romane in locul libertatii pe care au sccntat -o. Dar premisele acelei politiei trebuie judecate in lumina datelor epocii,iar aceste date o justificau. Intirzierea solutdonariiChestiunii orientale a fost datorata jocului de interese al marilor puteri, luptei pentru mentinerea unui echilibru de forte in Europa, echilibru in care Anglia Si Franta, mai tirziu Austria, au inteles sa rezerve un lee Imperiului oto- mans Dar meandrele incurcate ale acestei politici nu puteau fi prevazute la sfirsitul secolului al XVII-lea si numarul mare de proiecte de impartire a Turciei, elaborate de marl diplomati europeni, arata Indeajuns ca, nu numai la Buc.uresti s-a crezut in dezmembrarea grabnica, a imperiului 61. Este greu, deci, sa reprosa,'m lui Brincoveanu sau Cantacuzino iluzii impar- tasite apoi de atitia oameni politici. De aceea nu putem vedea in actiunile indraznete ale oamenilor politici romani de la sfirsitul secolului al XVII-lea doar incercari impru- deote en rezultate nefaste pentru situatia generala a celor cloud Princi- pate. Aceste actiuni exprima in primul rind un sentiment general : inten- sitatea si varietatea formelor de protest antiotoman an chat politicii stol- nicului si a lui Brincoveanu un sens larg popular. Ceea ce a redus eficienta acestei politici indraznete, corespunzatoare vechilor idealuri de libertate si suveranitate ale ta'rii, a fost limita pozi- tiei de class a promotorilor ei, limita peste care ei n-au putut trece. Uni- tatea for se sparge in doua rinduri si pentru acelasi motiv : lupta, pentru putere, conflictul intre conceptia statului boieresc si aceea a puterii cen- tralizate de domn. Divortul apare o data in 1688 intre Serban si fratii
el T.- Georges Djuvara, Cent projels de parlciges de la Turquie (1281- 1913), Paris, P. Alcan, 1914, X+654 p. (Bibliotheque d'histoire contemporaine). www.dacoromanica.ro 60 V. CANDEA 16, sai Cantacuzini 62, iar a doua oars intre acestia¢1Brincoveanu in ultimii sai ani de domnie 63. Conflictul a fost suficient de puternic pentru a stra- bate in corespondenta diplomatica strains dind o nota tragica realitati- lor politice romanesti ale timpului 64 : uniti in dorinta, for de a cistiga prin diplomatie si lupta o mai buns conditie internationalaarii, stolnicul se desparte de Brincoveanu ping la distrugerea acestuia pentru ratiuni de politica interns. Ar fi gresit insa ca din bogata activitate desfa'surata in cele aproape patru decenii dintre 1678 si 1716 sa desprindem numai aspectele negative. Implinirea unor vechi idealuri romanesti de suveranitatei libertatea, fost obtinuta printr-un proces indelungat de lupte politice, diplomatice si armate. In situalia internationall a Tarii Romanesti si a Moldovei la sfirsitul secolului al XVII-lea, cind Europa de sud-est incepe sa preo- cupe cu intensitate cancelariile marilor puteri, prima etapa de straatut era de ordin diplomatic : trebuia demonstrat iii fata factoritor determinanti ai politicii europene a timpului ca Principate'e nu sint simple prorincii otomane, eel ele au un statut intemeiat pe drepturi recunoscute de Poarta, ca la Bucuresti si Iasi exists nu numai onstiinta acestor indreptatiri istorice, dar si voinfa de ale realiza. Prin activitatea diplomatica a stolnicului, cancelariile Austriei¢iRusiei s-au obisnuit sa inregistreze in contactele for cu Poarta o etapa noua, de apartenenta europeana, si anume cancelaria, bucure,teana. Traditia diplomatica a acesteicancelarii s-atransmis intregului secol al XVIII-lea i la inceputul veacului urmator -prin ea ineerca guvernul de la Viena, folosind pana cavalerului de Gentz, sa influenteze politica otoman65. Aereditarea in constiinfa diplomatiei euro- pene a 'and personalitali politice romanesti de care trebuie sa se in seama, introducerea noastra in esichierul relatiilor internationale ca factor dis- tinct de Imperiul otoman, cistigarea unui drept de audienta care va fi necontenit folosit, ping la Congresul de la Paris, este meritul acelor ani de intense activitate diplomatica. In aceasta opera en consecinte durabile consta marele merit al stolnicului Cantacuzino si al oamenilor politici din jurul lui, al lui Brincoveanu, al diplomatilor pe care i-au format si i-au folosit, an Gheorghe Castriotul, un David Corbea, capabili sa demon- streze oamenilor politici ai timpului oiintre ei Petru I nu numai constiinta for europeana, darcirolul european pe care-1 pot indeplini. Stolnicul iubit Cara si poporul pentru ea, mai bine decit altii de pins la el a cunoscut si a reflectat asupra realitatilor romanesti. Dincolo de umbrele care staruiau asupra acestor realitati datorita unor impre- jurari politice vitrege, el a intrevazutcalitatile,meritele, drepturiletgi a crezut intr-un viitor mai bun al acestui popor. Din cercetarea atenta a istoriei sale el a desprins not motive ca sag iubeasca si sa-1 admire. Acest fel de a-si iubi patria, luminat de eruditie si reflectie, el 1-a afirmat in
ea Eugen Stiinescu, Valoarea istoricd §i lilerard a cronicilor munlene, studiu introductiv la Cronicari munleni, vol.1, Bucuresti, 1061, p. GXIV$iurm. 63 N. lorga, Despre Cantacuzini, p. CXLIII CXLV; Isloria literaturii romdne In secolul al XV III-lea, vol.I, p. 161-162. ee Vezi scrisoarea cancelarului Golovkin ditre Petru ccl Mare, laG.S.Ardeleanu, $tiri privitoare la isloria fdrilor romdne In corespondenla trnparatutuiItusieiPetru I, In Mudd si cercethri de istorie medic", I (1950), p. 208, nr. I.X. " Cl. loan C. Filitti, Coresponderda domnilor ai boierilor romdni cu MellernichfiGen In Analele Acad. Rom.", S. II,www.dacoromanica.ro Mem. ist., XXXVI (1913-1914), p. 973 siurm. 17 STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO OMUL POLITIC UMANISTUL 61 cercul contemporanilor sAi Bi 1-a transmis urmaBilor, care an asociat intot- deauna in viata Bi opera stolnicului, patriotismul Bi umanismul. Iatg de ce gindul nostru se intoarce cu recunoBtinta catre stolnicul Constantin Cantacuzino la implinirea a 250 de ani de la moartea sa. ABa cum el insuBi a tinut sa afirme cu dreptate iaste a da toti mari multamite celor ce au dat invkaturi Bi an Borisistorii de obBte, 6;6 cu ostenelele for an folosit viata de obBte, adic5, traiul tuturor" 66.
66 Istoriia pith liumdnefli, In Cronicari mordent, vol. 1, p. 4. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro UN ACT INEDIT DE LA ION ERACLID DESPOT
DE DINU C. GIURESCU
Un document inedit din iunie 1563, de la Ion Eraclid Despot, se afld in actele falniliei Pamfil, de veche obirsie din Odobesti 1. Actul inta- reste lui Petru, fratelui sdu Balo, lui Oprea, lui Neanciu si unui alt Petru stdpinirea asupra unei douidsprezechni din satul Floresti partea de jos", cumparata de la Jul ca diac cu 150 de zolti tdtdresti. Actul este original, scris pe pergament ; pecetea lipseste. Are semnatura autografd a voievodului, en cerneall rosie.. A fost scris in Husi, de Ion Neagoe, inainte de 17 iunie, cind acelasi diac se afla in Iasi 2. Formularul introducerii este la fel en documentul din 17 iunie ; la fel si insiruirea mari- lor dregatori, cu deosebirea ca in textul de fata spatarul Gavril trece inaintea postelnicului Bolea. Documentul semnaleazd lucrunecunoscut ping acum exis- tenta, in cuprinsul actualului raion Focsani, a satului Floresti. Identi- ficarea s-a efectuat pe baza unor acte inedite din secolele XVII XIX privind unele proprietdti din acest sat, aflat pe drumul Odobestilor, la citi- va kilometri nord-vest de Focsani, tinind asta.zi de comuna Cimpineanca 3. Satul dateazd eel putin din domnia lui Stefan eel Mare :Stanisor, tathl. lui Stanvinzdtorul din iunie 1563 stdpinea pdmintul pe temeiul unui act, azi pierdut, eliberat de cancelaria marelui voievod.
1 Tin a exprimasipe aceast5 tale, familiei colonel Clement Vlad, care mi-a pusIn dispozitie actul, cele mai vii multumiri. 2 Succesiunea documentelor emise este urmiltoarea : 14 si 19 mai din Husi ; iunie, tot din Husi (actul de fat5); 17 Wine, Iasi; 24iunieCotnari : Docurnente privindisloria lloindnici, XVI, A, II, p. 163-167 (nr. 161-163). Actul datat In aceeasi colectie (p. 161, nr. 158), 1563 (7071) Hu§i", a fost probabil scris cam In aceeasi vreme, mai precis clupa 19 mai $i inainte de 17 iunie. 3 Indicalorul alfabelic al localiialilor din R.P.R., Bucuresli, 1956, p. 263. Satul Floresti amintit In actele din 13 si 15 martie 1495 este comuna Floresti de azi, In raionul Adjud; Ion Bogdan, Documentele lui:Stefaneel Mare, vol. II, nr. XXXVIsiXXXVIII, p. 73-77_ sTuner", tomul 20, nr. 1, p. 63-65, 1967. www.dacoromanica.ro 64 DINU C. GIURESCU 2
Din mila lui Dumnezeu, noi Ion voievod, -1- ilAanorrlio hoidoo MW lam gonoto r °env- domn al tarii Moldovei, nepotul lui Stefan A Ark 3EMAH 111t04A4113KOH(stiors).1eraparo CT1- voievod cel ElAtrtn. Facem cunoscut cu aceastA 4411a 11001064, (.311AME>IIHTO 41111HM HCHM AHCTOM carte a noastra tuturor celor ce o vor vedea 11411111M K1C*M KTO 114 HIM KisspilT HAH 4T0r4H sau o vor auzi cilindu-se ca a venit lnaintea gro oSCAYW11T,was npf nalntkist H1MH H rota noastra $i lnaintea boierilor nostri sluga noastra <114>li1H
alit gi cu tot venitul, forsicopiilor forsinepo- HX H np13110rIATOM HX 11 np41HOrp*TOM HX H tilor forsistriinepotilor for rastrAnepotilor g i,cemor poaorti)(tyro C* S3C6pET HAIIKAH21:111H, forsiIntregului for neam, tine Ii se va alege 1111100W1I1110 HifICOAHME,114 1K14.
mai de aproape, neclintit niciodata, In veci. 11lo'rap TOMOr RH111014111HOM0r WT TIIETEH Par hotarul acestei a patra pArti mai sus-zise 44CT C140 we 04011f1la 4rr1p6T44 44CT, AA ECT din a treia parteasatului Floresti sa fie din WT rcfrO IOTADA 4ETIp6T44 44CT 4 WT HHID111 tot hotarul a patra parte, iar dinspre alte CT0p0H,nO CT4p0MO4 XOT4p0r,no Kora. 113 parti dupa vechiul hotar, pe unde din veac Ittk Awaufganii. au folosit. Jar la aceasta este credinta domniei-noastre 11HA TO ICT rkpo atuuro rocnoacTio smut- mai sus zise, noi Ion voievod, gi credinta ptgasaroA111 IWH 1101110A4 11 1*114COnip NAOMI, boierilor nostri :credinta panului Ion Motoc IrkpA nano Lyn Mottoic 11411K111 CUC THHK,I*114 maresfetnic,credintapanului Spancioc !Apo twit' Cn4114HOIC itfAHKTH A()1111HK, stpa mare vornic, credinta panului DArman capitan, nallA A141MAII4 icannTotge, stpa PAHA 11/1
dinta panului Andreica si a panului Nicoara 11104 cneTapt,rkpA 114114 fic
www.dacoromanica.ro 5-e. SOD/ www.dacoromanica.ro DATE NOI CU PRIVIRE LA LUPTA DIN DEALUL SPIRII DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 LE C. CAZINIE;;TEANII.
Revolutia din 1848 a pus in lumina, caracterul acut al crizei socie- tailiifeudaleromane0i. Stadiul avansat al destramarii feudalismului §i maturizarea fortelor revolutiona;re din Tara Romaneasca an facut impo- sibilareprimarea miscarii de Care contrarevolutia interns. Apelul la ar- matele straine a aparut, prin urmare, ca unica solutie salvatoare pentru reactiune 1. Lupta dusa pentru apararea revolutiei in fata interventiei din afara §i-a gasit expresia cea mai MOO, in actiunea de la 13 septem- brie 1848. Ramasa in amintirea posteritatii §i glorificata, indeosehi pentru disproportia uneori exagerata, a efectivelor angajate de cele doll& tabere, lupta din Dealul Spirii a continuat sa, pastrezepina astazi o nuanta episodica, fiind infati§ata ca produsul unei conjuncturi intimplatoare. S-a socotit adesea a fi fost in chip exclusiv fie rezultatul unei neintelegeri" 2, fie al uneltirilor secrete" intreprinse de' anumite puteri straine3, sau, in hula rnasura, incheierea tragica a incapacitatii §i §ovaielilor generalului Cristian Tell4. Sint indeob§te cunoscute interesele §i manevrele Rusiei tariste in provocarea sau stimularea unor stari de dezordine", care sapi legitimeze interventia in Wile romane, dupa, cum unele inconsecvente sau suficiente ale §efului o§tirii sInt de netagaduit. I V. Nlaciu, Unirea Principalelor, In Gontemporanul", nr. 3 (1 006) din 21 ianuarie 1966. 2 S. Albini, 1848 In Principatele Unite, Bucuresti, 1910, p. 148. Vezi si col. Gh. Pohrib, It. colonel N. Lupascu gi capital-1 P.Pelaleanu,Isloriculpompierilor militari18351935, Bucuresti, 1935, p. 109. 3 Ion Heliade-Rildulescu, In Scrieri din exit, cu note de N. B. Locusleanu, Bucuresli,189I, p. 120 si 644, ca si In Amintiri asupra istoriei regenerdrei romdne sau evenimentele de la 1848, Bucuresti, 1893, p. 279, arunca totul pe seama intrigilor consulului rus Duhamel. Aceeasi parere Impartaseste pe de-a Intregul si A. D. Xenopol, In Istoria romdnilor din Dacia Traiand, ed. a 3-a, vol. XII, Bucuresti, p. 94. 4 Intr-o serisoare care A. G. Golescu, din 8 martie 1849, NicolaeBillcescu nolo, printre altele : In sfirsit prin neprevederea lui (Cristian Tell. C.C.), prin neluarea de inzIsuri, si darea de porunci cuvincioase a lost oarecuni pricina martiriului pompierilor (N. B5lccscu, Opere, vol. Iv, Corespondenfa, ed. G. Zane, Bucuresti, Edit. Academiei, 1962, p. 139).
STUDII", tomul 20, or.1, p. 67-80, 1967. www.dacoromanica.ro 68 C. CAZANISTEANU 2
Subliniem totusi de pe acum, ca actiunea garnizoanei militare a capitalei $i -a avut radacinile implintate in energiile rev olutionare ce clocoteau in paturile cele mai largi ale poporului roman. Neintelegerea tocmai a acestei laturi esentiale a facut ea evenimentul sa fie subestimat in analizarea componentelor mi carii,iar literature istorica ce i-a fost eonsacrata5 sa nu depaseasca titlul citorva lucrari. Putinul transmis it datoram citorva dintre participanti ca P. Zaganescu sau D. Papa- zoglu , care au reusit sa consemneze faptele de care sint legate numele amindurora la o indelungata distanta dupe consumarea tor. Istoricii, care au urmarit in treacat sau mai staruitor lupta din Dealul Spirii, au reluat una sau alta din variantele acestora sau ale celor vehiculate in presa vremii imediat dupe 13 septembrie 1818, Vara a sonda mai atent inapoia invelisului for exterior. Se mai fac Inca confuziii greseli in pri- vinta unitatilor care au luat partela aetiune, a numarului combatanWor, a pierderilor suferite, elemente de altfel greu de descifrat dintr-o infor- matie contradictorie. Asemenea date nu sint lipsite de important a' pentru intelegerea yi incadrarea momentului 13 septembrie in coordonatele-i reale. Este ceea ce ne vom stradui sa evidentiem pe baza unor materiale inedite, nefolosite de istoriografie 6 in paginile articolului de fats, fara a avea bineinteles pretentia de a fi izbutit integral in intentia noastra. tlr Pornite la inceputul lui 'septembrie din Giurgiu, dupe o sedere de citeva zile la Sintesti, trupele otomane au stationat in ziva de 10 septem- brie pe cimpul Cotrocenilor 7. Intrarea for in Bucuresti devenise iminenta. Conform hotaririi Locotenentei Domnesti, comandantii unitatilor retinute in oral au primit ordin, la 12 septembrie, din partea generalului Cristian Tell, sa fie pregatiti, incit la chemarea eolonelului Radu Golescu, seful Regimentului 2 infanterie§icomandant al garnizoanei capitalei, sa mearga la cazarma din Dealul Spirii. Acolo trebuiau sa prezinte ono- ruffle" cuvenite armatelor suzerane 8. In dimineata -urmatoare dispozitia a fost reinnoita 6. 5 In afara documenlelor culese vi publicate in cele vase tomuri ale colectieiAnul 1848 In Principalele Romdne,Bucurevti, 1902, vi mai recent In culegereaDocumente privind anul revolutionar 1848 In Tara Rorndneasc(i,Bucurevti, 1962, se cunosc doar clleva lucrari memoria- listice cu referire expresa la aceasta problema. Cea dintli a maiorului D. Papazoglu,Cale- hismul soldatului romdn sau adevdra la descriere a vitejiei luplei a romdnilor din Dealul Spirii cu (Mira( ()lomat-0 la anul 1848, sept. 13. ...,Bucurevti, 1862, republicata sub titlul,Vileara luptd a oasteiromdne cu coloana de inuasiune olomand din 1)ealu Spirii Bucuresti anul 1848, sept. 13,lunila 4 ore dupd amiazi,Bucurevti, 1866, apoi manuscrisul col. Pavel Zaganescu, Amintire de faptele glorioase sdvirsite de pompieri In ziva de 13 septembrie1848, Bucurevti, 1895, aflat In bibliotcca Muzeului militar central, sub nr. inv. 134. Tot aid poate fi inserata brolura lui I. Niculescu, fotograf,Luptele pompierilor din Dealul Spirii (la 1848) istorisite cu via grai de calve eeleranil care au luat parte la serbarea inaugurdrii monumenlului for come - nzoraliu ridicalIn Denial Spirii la 13 septembrie 1901,Bucurevti, 1902. Aflam totodata descrieri sau aprecieri asupra acestei lupte atit sub forma unor prezenthri mai Intinse, cit vi in majoritatca covirvitoare a cazurilor, sub forma unor fugare notari In publicatille ce trateaza istoricul anului revolutionar 1848, In diversele i5toriiale oravului 13ucurevli sau ale armatei romdne etc. 6 Alaturi de materialele de arhiva semnalate In cursullucrarfi,subliniem relatarea col.P.Zaganescu,izvordeosebitdevalorosprin informatiile not pe carele ofera. 7 Mr. D. Papazoglu,Calehismul soldatului romdn sau adevarata descriere aviteiieiluplei a romdnilor din Dealul Spirii cu ostirea olomand la anul 1848, sept. 13,Bucurevti, 1862, p. 21. 8 Col. P. ZAganescu, op. cit.,f.2. 9Mr. D. Papazoglu,op. cit.,p. 22. www.dacoromanica.ro 3 LUPTA DIN DEALUL SPIRII DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 69
Dupa ce in ziva de 13 septembrie, catre ora prinzului, Fuad Pa§a arestase, in imprejurarile cunoscute, pe membrii protestatari ai dele- ga,tiei celor 200 de bucureOeni, tabara de la Cotroceni a fost ridicatasi cei aproximativ 20 000 de turci 1°, dispu§i pe trei e§aloane, s-au indreptat spre capitala. 0 coloana comandata de Mehmed Pa§a a trecut pe la VacarWi §i a patruns prin bariera Podului Beilicului (actuala Caleaerban Voda). Un al doilea eplon, cu efectivele cele mai numeroase, condos de Fuad Pa§a §i Omer Pala, a fortat intrarea pe la ulita Podului de pamint (Calea, Plevnei), in conditiile unei indirjiteopozitiipopulare. In fine, a treia, coloana avind in frunte pe Cherim Pa§a, a pornit spre cazarma din Dealul Spirii, prin ulna Mihai Voda 11. Aici, dupd terminarea, ceremoniei de primire stabi- lite, colonelul R. Golescu urrna sa piedea generalului turc cazarma infan- teriei, necesara incartiruirii trupelor invadatoare din sus-amintit a coloana. Unitatile romane, un batalion din Regimentul 2 infanterie 12, corn- pania a 7-a din Regimentul 1 infanterie 13 §it Compania de pompieri, dina- inte rinduite in vederea savir§irii solemnitatii, erau gata pentru indepli- nirea misiunii. Cei aproximativ 600 de ostasi 14 ai batalionului, alaturi de cei circa 150 ai companiei a 7-a 15, impartiti in patru formatii, se aflau adunati in curtea cazarmii sub comanda maiorului Nicolae Greceanu, comandantul batalionului 1 din Regimentul 2 infanterie. Printr-o coincidenta, in aceea§i
10 Anul 1848 in Principalele Ronidne, t. IV, p. 460.Cf. si Gh. Smarandache, Armada Tara Romdnesti si revolulia de la 1848, in S(udii si maleriale de istorie modernu, vol.III, Bucuresti, Edit. Academiei, 1963, p. 51. 11 C. Colescu-Vartic, 1848. Zile revolutionare, Bucuresti, 1898, p. 339. 12 Gresit s-a consideral ca ar Ii fost VOI ba de batalionul 1 cu subunitatile alcatuitoare companiile 1, 2, 3, 4 plus compania a 5-a din batalionul 2 (informatiepreluatadupti Mr. D. Papazoglu,Isloriafonddrei orasului Bucuresti capitala regatului roman, Bucuresti, 1891, p. 212), dupa cum tot. atil de neconform realitatii s-a afirmat ca batalionul 2 arfi Intimpinat pe turci (vczi Istoria Romdniei, vol. IV, Bucuresti, Edit. Acaderoiei, 1964, p. 109 si Istoria orasului Bucureqti,Muzeul de istoriealorasuluiBucuresti,vol.I,Bucuresti, 1965, p. 270). Unitatea din Reg. 2infanterieinsarcinata cu prczentareaonoEurilorera intr-adevar de marimea unui batalion ; intrunea insa ostasi din toate cele opt companii ale celor doua batalioane componenle (Arh. st. Buc., Ministerul de Rilzboi, Depart. ostasesc, dos. 106 1848, f. 152-161). 13 Compania a 7-a, de sub comanda cpt. Scarlat Lazureanu, facea parte din unitatile garnizoanei Bucuresti, de Ia inceputul lunii iulie, cind a fost scoasa de la paza punctelor Zimnicea siIslaz, si mutata in capitala (Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart. ostasesc, dos. 19 1848, f. 356).Participarea ei la evenimentele din 13 septembrie este semnalata de eatre D. Papazoglu, opcit., p. 212, si confirmata de un document al Regimentului 1 infan- terie din noiembrie 1848, in care se arata ca roatele" acestuia s-au raspindit" din tabara lui Gh. Magheru, iar roata 7-a Inca de Ia 14 (septembrie. C.C.) din Bucuresti" (Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart. ostasesc, dos. 11/1848, f. 39). is Numarul precis al acestora a fost de 609, din care 21 de ofiteri, inclitsiv col. Radii Golescu (vezi mr. D. Papazoglu, opcit., p. 22-34), 34 de sergenti si 554 de soldati, cu iirmatoarca reparitizare a grcdelor inferioare pc companii : compania 1 en 4 sergenti si 77 de soldati ; compania a 2-a cu 3 sergenti si 80 tie soldati ;cc mpania a 3 a cu 5se] gentisi 77 de scleati ; compania 4 cu 9 sergenti si 90 de soldati ; compania a 5-a cu 7sergentisi 91 de soldati ; compania a 6-a cu 2 sergenti si 46 de soldati ; compania a 7-a cu 2 sergenti si 37 de soldati ; compania a 8-a cu 2 sergentisi 46 de soldati (Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart. ostasesc, dos. 106/1848, f. 152-161). 15 Dintr-un raport privitor la starea" Regimentului 1 infanterie, Intocmit In apro- picrea datei desfasurarii luplei, reiese Ca in compania a 7-a din batalionul 2 erau Insumati 157 de oameni, din care 5 ofiteri, 13 sergenti si 139 de soldati(Arh.st.Buc.,Nlinisterul de Razboi, Depart. ostasesc, dos.www.dacoromanica.ro 130/1848, f. 49-50). 70 C. CAZANISTEANU 4 zi de 13, cu put in Inaintea sosirii turcilor, a avut lac inminarea noilor drapele Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat desigur asupra mora- lului osta0or Si a constituit una din principalele cauze imediate ale manifestArii, la numai eiteva ceasuri, a acelui protest armat, demonstratie de incontestabil devotament fats de tars §i revolutie. Totodata, la poarta Regimentului 2 infanterie se gAsea aliniata, sub ordinele sublocotenentului IonitA George, ofiterul de serviciu pe unitate, o grupa de 20 de soldati ; aceasta era menita sa intregeasca suita colonelului Radu Golescu, formatg din aghiotantul sau, sublocotenentul Scarlat Marq, ce detinea§ifunctia de easier al regimentului, din capitanul D. Papazoglu, comandantul companiei a 5-a, of iter de serviciupestestraji", i din capitanul C. Caragea comandantul companiei 1, interpret, adunati laolalta pentru intimpinarea oastei otomane18 Compania de pompieri, incazarmata in localul Agiei sub comanda capitanului Pavel Zag'anescu, avea ordin ea la ivirea turcilor sg, porneasca imediat in Dealul Spirii, unde sa, se alitture infanteri§tilor in vederea executarii protocolului fixat. Luni 13 septembrie, dupA orele 14, cind observatorul din foi§orul Agiei a anuntat ca turcii 1§i croiesc drum spre capitals 17, capitanul Pavel Diganescu, influentat in intentiile §i in hota- rirea sa de un impuls popular de be neglijabil18, a ineolonat pentru defi- lare : 165 de osta§i, constituiti in doua plutoane, din care 150 de soldati, 6 sergenti, 2 gorni§ti, 2 tobo§arii 5 ofiteri 1s 18 Mr. D. Papazoglu, Catehismul soldatultii roman sau adevarata descriere a vile jiei luptei a romanilor din Dealul Spirii cu oqtirea otomana la anul 1848, sent. 13..., Bucuresli, 1862, p. 2223. 17 Col. P. Zilgrrneseu, op. cit.,f.3. 18 In citeva din ultimele lucrilri care amintesc, prinlre allele $i lupta din Dealul Spirii, ea de pita Isloria oraqului BitcureVi, p. 270, se preia in Intregime versiunea lui A. Pelimon, d:nflevolutiunea romdnd din anul 1848 Muqatoiul,Bucuresti,1868,p.218-222, (WO care plecarea pompierilor spre cazarma infanteriei s-ar fi facut doar laIndemnulgi chemarile la luptii ale rnaselor populare, printr-o actiune comuna, fard a fi existat vreun ordin specialdela guvernpenlru a mergelacazarma". Ca interventia populatiei bucurestene a exercilat o anumila Inrlurireestenelndoielnic. 0 declaraIntr-unfel,in memoriul ski de la sfIrsilul anului 1895, si comandantul pompierilor, chid scric : O multime de popor du Loate conditlile ne urma de la plecarea noastra dill curtea politiei" (col. P. MO- nescu, op. cit., p. 4). Sa nu uitiim ea In aceasta privinta exista totusi un ordin dat din ziva de 12 septembrie de capul armatei, ordin relmprospataL la 24 de ore, spre siguranta executArii lui, conform caruia compania de pompieri urma a se Indrepta spre cazarma Alexandria la intrarea turcilor In Bucuresti. In plus, and s-a aflat vestea apropierii trupelor otomane, cpt. P. nganescu a fost chemat de col. Radu Golescu prin lntr -adins trimis (Arh. st. Buc., Inalta curie criminaliceasca, dos. 161/1849, 1. 4-5). Este adevarat ca uncle sliri ale lui A. Pelimon, neglijate pInS acum, stilt confirmate de documentele editate recent. Allele, si nu putine, ramie tolusi total sau partialrodul imaginatlei autorului. Deoarece, In mulle dintre aceslea A. Pelimon se asaza pe o platforms avansata, exista tenlatia de a le accepta filra o confruntare judicioasa si cu alle marturii. 19 Dreptatea", an.1, 1896, nr. 72, p. 2. Tot 165 de oameni indica si col. P. Zag5- nescu, op. cit.,f.8. Dcci nu toti pompierii au fost luati In Dealul Spirii. Efectivul companiei dupa catastise" era de 7 ofiteri, 22 de sergenti si 224 de soldati, din care se aflaupre - zenl,i In unitate la acea data 7 ofiteri, 21 de sergenti si 204 scIdati (Arh. st. Buc., Ministerul de liSzboi, Depart. ost5sesc, dos. 132/1848, 1. 29-30). Cci cinci ofiteri prezenti In Dealul Spirii au fast cpt. P. Zaganescu,It.N. Danescu¢isublocotenentii Pandele Stiirostescu, Dined B31ian si Vasile Fochianu sau Fochiescu. www.dacoromanica.ro 5 LUPTA DIN DEALUL SPIRII DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 71
Din datele de care dispunem putem preciza efectivele viitorilor beligeranti. Armata celor 5-6 mii de turci20 a fost intimpinata, de peste 900 de ostasi romani, din care 750 erau infanteristi si 165 pompieri. Fixarea adevaratelor proportii ne indreptateste sa conchidem ca lupta ce s-a dez- lantuit la scurt timp a depasit limitele a ceea ce s-a considerat ulterior a fi constituit macelarirea ostasilor romani, incapabili in fata superio- ritAtiiotomane de a opune o rezistenta. serioasa. Solicitata cu insistenta de catre seful garnizoanei orasului in dou'd, rinduri, intr-un interval foarte scurt, o data prin sergentul Grigore Badea Dogaru si mai apoi printr-un altsoldat, ce-si va gag sfirsitul in lupta cu turcii 21, compania de pompieri nu a reusit sa ajunga la vreme, deli stringerea ei se facuse cu aproape doua ore inaintea sosirii armatei oto- mane la, cazarma. Intirzierea fusese provocata, de eforturile sefului pompi- erilor pentru a staxili entuziasmul si dorinja unanima a ostasilor compa- niei de a merge in Dealul Spirii. Acestia erau convinsi de iminenta unor intimplari grave, la care voiau sa fie toti prezenti.Soldatii lasati pentru paza bunurilorcompaniei de pompieri si a Agiei s-au adresat astfel comandantului for : .Luati-ne si pe noi, nu ne lasati la cazarma, ca pe niste nevrednici, caci dac'a acolo in Dealul Spirii va fi vreun razboi, noi vrem sa murim ca fratii Declaratii de acest fel dovedeau ea in armata Tarii Romanesti se crease un climat de nemultumire, de pornire impotriva dusmanilor revolutiei, climat care-si cauta doar pri- lejul exteriorizarii sale. Tocmai pentru a impiedica o asemenea posibi- litate sau macar a-i ingradi proportiile, Locotenenta Domneasca a luat masura scoaterii din capitard, a grosului armatei si retinerii doar a strictu- lui necesar pentru nevoi exprese 23. Locotenenta se teme de un conflict It,spre a-1 preintimpina, da ordin celor doul escadroane de cavalerie si bateriei de artilerie din Bucuresti de a se uni cu corpul lui Magheru, care se afla in vechiul lagar al lui Traian" 24,spune I.G. Bibicescu si nu numai el. Nu este exclus ca initiativa Locotenentei sa fi fost dictata si de teama de a vedea realizindu-se solidarizarea armatei cu populatia, ceea ce ar fi compromis, desigur, incercarile de a se ajunge la un acord cu Poarta.
20 Cele mai multe informatii indica acesL efecliv. Cf. col. P. 7.50inescu, op.cit.,1.1 ; I. Heliade-Badulescu, Scrieri din exit, cu note de N. B. Locusteanu, Bucuresti, 1891, p. 644 ; C.Colescu-Vartic, op. cit., p. 401 ; N. B. Locusteanu, Amintiri din trecut, Bucuresti, 1596, p. 37 ; Anul 1848..., t. IV, p. 443 ;t.V, p. 292. Unii. IngrosIndu-le, le-au amplificat la 9 000 de oameni (Mr. D. Papazoglu, op.cil.,p. 27) altiile -au impins chiar mai deparle, !dna la 12 000 de ostasi (I. Niculescu, Luptcle pompierilor din Dealt:! Spirt! (la1818)..., Bucuresti, 1902, p. 6). 21 Arh. sL. Buc., Malta curie criminaliceascii, dos. 16111849, f. 45 si 7. 22 Col. P. ZAganescu, op. cii., f. 3. 23 Cam 1/3 din cei 3 000 de ostasi ai garnizoanci Bucurestiului au fost opriti In capitala (M. A. Melik, L'orient devant l'occident, Paris, 1836, p. 48). 24 I. G. Bibicescu, 1848 In Romdnia, Bucuresti, 1898, p. 121. La o concluzie similara ajunsese cu mult 1naintesiA.Ubicini(Anul1818... ,t. V,p.818),iargeneralul I. Anastasiu mull mai tlrziu va scric : guvernul spre a evita unirea trupelor romanesti cu poporul scoate din oral cavaleria cloud escadroanesi bateria de artilerie trimi(Indu-le In lagarul lui Traian..." (gen. I. Anastasiu, Oaslea romdnd de-a lungul veacurilor, Bucuresti, 1933, p. 708-709. www.dacoromanica.ro 72 C. CAZANISIEANU 6,
Pe la orele 15-16, in timp ce infanteri§tii a§teptau cu nerdbdare sosirea pompierilor, dinspre ulita Cotrocenilor a inceput sa vino o mul- time de oameni. Alergau ingroziti §i cereau sa li se dea arme sub cuvint cd, a pornit a intra ostirea otomand". Nu se sfir§i bine scurgerea acestora §i 1§i fdeuril aparitia patrulele de caldreti rancieri ale avangarzii otomane. Apoi, in fata portii cazarmii, se infati§d Cherim Pap, impreund cu un colonel §i un major arab, comandantii regimentului de infanterie ce mar- saluiainapoia primelo elemente inaintate. A urmat, bineinteles prezen- tarea onorurilor intr-un cadru restrins §i mai cu seams precipitat, de- legatii coloanei otomane ardtindu-se putin preocupati de formalitatile protocolare ale celui dintii contact. Intre Cherim Pap §i colonelul Radu Golescu s-a purtat o discutie revelatoare pentru starea de spirit care cuprin- sese, eel putin la aceastd, data, cu foarte mici exceptii, toatd ostirea Tarii Romdne0i. Somat de cdtre Cherim Pap sd, predea cazarma, colonelul Radu Golescu refuza, sub pretext cd, nu ar avea nici un ordin in acest Bens din partea §efilor sai, de§i, cum bine se §tie, generalul Cristian Tell daduse dispozitii precise in privinta golirii" incdperilor ce adaposteau pedestrimea" 25. Iar atunci cind i s-a cerut sa dezarmeze intreaga unitate, el a declarat plin de mindrie ca datoria unui soldat este sa moard, cu arma in mind §i ca mai multumit este in acest caz decit sa se vadd dezar- mat". Rdspunsul, temerar, depd§ea granitele unui simplu act izolat de onoare §i demnitate nailitard. Sintetiza §i simboliza in acela§i timp con- vingerile unei intregi armate fata de trupele interventioniste. Iritat de atitudinea fermd a §efului garnizoanei romane, Cherim Pap §i-a continuat drumul coborind Dealul Spirii de-a lungul cazarmii. La numai citeva sute de pa§i, turcii aveau sa se Intilneasca cu compania de pompieri, care urea in pas grabit spre locul dinainte stint, insotita Inca din curtea Agiei de nenumarati cetdteni de toate conditiile". Per- sonal Cherim Pap a Incercatsa-iopreascd, facindu-le insistente semne de Intoarcere. Fara a tine cont de cerintele lui repetate §i fard a-§i pierde cumpatul la intilnirea armatei turce§ti, compania de pompieri §i-a taiat drum prin chiar mijlocul coloanei otomane, despicind-o de o parte §i de alta a ulitei. Cind nu mai era mult pind, ca primele rinduri de osta§i sd, ajungd la poarta cazarmii, la aripa stings a companiei s-a produs o busculada care a declan- pt lupta. 0 detundturd de piwd, slobozitd, din arma sublocotenentului Dined Balpn 26 a fost semnalul dezldntuirii. Alternind focurile de arms cu lupta la baionetd, manevrind cu iscu- sinta,. surprinzinduli adversarul, pompierii au facut sa dispard treptat 25 A. Ubicini, Memoire justificatif de la revolution roumaine du 11 (23) Juin 1848, Paris, 1849, p. 25 ;cf. si C. Colescu-Vartic, op. cit., p. 401. 26 Varianta acreditata in ultima vreme porneste de la relatarca mr. D. Papazoglu In 1862, reluata ad litleram In scrierile anilor urm5tori. Cu mici schimbari de detaliu, o surprindem In istoricul batalionului de pompieri, publicat in Anuarul armatei romdnc, Bucuresti, 1870 p. 76 .i pe 1871, p. 82-83. Confirmata $i redat5 In rezumat de colonelul Locusteanu (Radii Crutzescu, Amintirile colonelului Locusteanu..., Bucureiti, 1935, p. 168) este reluata de gen- I. Anastasiu, op. cit., p. 710. Recent a fost repusA In actualitate de articolul lui M. Ionescu Episoadc din anii 1848-1849. Insemnari despre Dined Balkan,In Studii", t.18,1965, nr. 5, p. 1081. Despre ce este vorba In eseniti. Un ofiter turc, In Invalmaseala iscata In primele mo- mente ale Intilnirii uniMilor otomane cu pompierii, a izbit cu sable pe sublt. DincA Balsan. Acesta a raspuns ImproscInd primele focuri de arma ale luptei din 13 septembrie 1848. www.dacoromanica.ro 7 LUPTA DIN DEALUL SPIRII DE LA 13 SEPTEMBRIE isas 73 avantajele superioritatii numerice si de dotare ale adversarului.Desi impre- surati din toate partite de turd, singura tale liberg, cea care ducea spre intrarea in cazarma, fiind barata la scurtg vreme de la inceperea ostilita- tilor27, ostasii romani nu s-audescurajat. Luptind cu curaj,dobo- rindu-i farg crutare pe cei care incercau sari rapung, pompierii an produs o adevarata deruta, printre rindurile otomane, provocindu-le pierderi grele. Din ordinul lui Cherim Pasa a intrat in actiune artileria. Doug piese din apropierea cimpului de luptd an deschis un foc dens si necrutator de mitralii, care a facut numeroase victime printre pompieri. Vgzind rava- guile pe care le produc si dindu-si seama ca data nu le anihileazd silt pier- duti, pompierii an trecut fdra intirziere la capturarea si folosirea tunurilor impotriva inamicului. La chemarea Pe tunuri, copii, Ca ne prapadesc", citivadintre ei,infrunte cu soldatul Petre Duzdugan28, s-au arun- cat asupra servantilor celor doug piese. Dupg lichidarea acestora, tunurile an fost incarcate, iar acliunea for distruggtoare indreptata asupra turcilor. Efectele an fost dezastraoasd. Zeci de morti si raniti si o ponied ce a imbra- cat forme de nedescris. Dar lipsa munitiilor si interventia unui escadron de cavalerie otomang a determinat abandonarea lor, nu insa inainte de a le fi scos din p-zitia de tragere. Treptat cordonul din jurul companiei, mai intii rarit, a fost in (Tie- din urma rupt, permitind pompierilor sit se desprinda de vrgjmasi si sä se replieze in cazarmg pentru a ocupa o pozitie de luptd favorabilg. Primii case soldati pdtrunsi pe poarta regimentului s-au prgbusit in mijlocul curtii, izbiti din urma de gloantele dusmanului. Al doilea grup a cuprins alti 30 de militari romani, impreund cu capitanul Pavel Zgganescu si cu purtgtorul drapelului companiei, sergentul Ion Vasile Mincea 29.Este de remarcat faptul cg drapelul era eel ridicat la Celei" in ziva de 9 iunie si acordat apoi pompierilor, ca o rasplatire a devotamentului lor de catre guvernul de atunci"'. Apararea lui insemna, asadar, apgrarea revolutiei insasi, ame- nintata" in fiinta ei de baionetele straine. ()data patrunsi in cazarmg, majoritatea pompierilor s-aualipit ostasilor infanteriei si au actionat cot la cot asupra turcilor. De altfel, spar- gerea incercuirii si acoperirea retragerii for se efectuase sub protectia tiru- lui permanent si bine dirijat al infanteriei masate In curtea regimentului. Intre timp, la poarta cazarmii infanteriei, dupes, plecarea lui Cherim Pasa si a insotitorilor sai, a avut loc un incident intre un pluton de cava- lerie tura si pichetul de soldati romani de la intrare. Incercarea de diver- siune, respinsa cu promptitudine, a inasprit animozitatile si a determinat se pare pe maiorul Nicolae Greceanu sä comande ostasilor strinsi in centrul curtii deplasarea spre magazia regimentului pentru luare de munktii supli- mentare 31.
27 0 singura grupd condusa de sublt. Dined Balsan a reusit dupes primele schimburi de- focuri sit se desprindaSisit ajunga In curtea cazarmii. Cf. col. P. Zaganeseu, op. cit.,f. 4. 88 Col. P. Zaganeseu, op. cit., f. 5. 29 Ann! 1848..., 1. , p. 376-377. 39 Col. P. Zaganeseu, op. cit.,f. 5. Trebuie sit fi fost unul din drapelele despre care I. Heliade-Radulescu spunea : Din cele doua stindarde sfintite cu aghiasma unul a fost luat de- Heliade si celalalt de generalul Tell. Cel dinili vorbi poporului0.1Incredinta stindardul situ,. celalalt vorbi soldatilor si le Incredinta pe al situ" (I. Heliade-Radulescu, op. cit., p. 3). 31 Anul 1848..., t. IV, p.www.dacoromanica.ro 375-376. 74 C. CAZAN1$TEANU 8
N-a trecut mult i ecoul primelor schimburi de focuri dintre pompieri t?iava,ngarzile otomane au ajuns ping la locul de stationare a pichetului. Atunci, din propriu indemn sau, mai plauzibil, din ordinul colonelului Radu Golescu32, ostasiide la poarta cazarmii an descarcat fara sovaire armele asupra turcilor din dreptul tor. Ciocnirea scurtg, dar violenta a provocat, printre alte victime, i i rgnirea colonelului Radu Golescu, impie- dicat astfel sa-si comande unitatea33. Restul militarilor, retrasi la magazia de munitii din spatele cazarmii, executa cu febrilitate ordinul primit. Nu mai era insa vreme ca operatia sit decurga conform instructiunilor prevazute in regulamentele militare. Dorinta de interventie se putea citi pe fata fiecarui soldat. Atunci, maiorul N. Greceanu ordona umplerea armelor libergi fara comanda". A fort ale fapt ultima dispozitie data inainte de a se face nevgzut. Line aprovi- zionati cu cartuse, militarii an ocupat in grabg pozitii avantajoase $i, din initiative personal 34, au deschis focul asupra trupelor inamice din afara cazarmii, in sprijinul pompierilor si al celor din garda de onoare de la poarta unitatii.Se produsese asadar spontan, spre stupefactia otomanilor, un act de colaborare active intre soldatii infanteristisicei ai companiei de pompieri. Otomanii au raspuns Med intirziere.Precauti,iiidispusesera unitatile pedestresiartileria insotitoare in asa chip de-a lungul cazarmii, incit sa poata interveni nestingheriti oricind asupra trupelor din interior. Angajarea inamicului pe alt front", cum s-a subliniat, a dat posibi- litate pompierilor Ca, treptat, sa se desprind'a din impresurare. Trebuie remarcat ca soldatii corpului de infanterie s-au batut admirabil pentru a le acoperi retragerea, cu toate ca cei mai multi nu aveau linga ei coman- dantii respectivi, pentruaprimi indruma'rilesiincurajarile tor. Este stiut ca, in clipele grele ale acelei imprejurari nu toti ofiterii unitatilor de infan- terie s-au ridicat la inaltimea intelegerii momentului. Este greu de presu- pus ca in conditiile in care ei ar fi rgmas la datorie turcii ar mai fi recurs la actul criminal prin care an vrut sg pedepseascg cutezanta ostasilor roman. Retragerea de pe pozitie a majoritgtii ofiterilor it va face pe capitanul I. Deivos sa declare cu mihnire justificata ea ei (ofiterii. - C.C.) au aban- donat pe fratii lor in voia intimplarii gi farg nici o comanda"33. intr-adevar, pe cimpul de lupta n-au rgmas ping la sfirsit, dintre ofiteriiinfanteristi,decit capitanul I.Deivos, sublocotenentulScarlat Maresi sublocotenentul Ionita George, jar de la pompieri capitanul Pavel Zaganescu. L-au pgrasit dupa primele ordine speriati de amploarea luptei gi consecinte capitanul D.Papazoglusimaiorul N.Greceanu. Colo-
31 Radu Crutzescu, op. cit., p. 168-169. Colonclul Locusteanu nota : Apoi GolescuP vaztnd ca pompierii au inceput focurile, au comandatSidinsul regimentului foe inrindu -i ". 33 Anti! 1818..., t. IV, p. 498. 31 Arh. st. Buc., Malta curie criminaliceasca, dos. 149(1849, f. 11. In plIngerea cpt. N. Greceanu (lostul major din vremea revolutiei) Inaintatit Mattel curti, la procesul ce i s-a intentat dupa lupta de la 13 septembrie, acesta marturiseste ca soldatii au tras fara co- manda, precum se cunostea chiar did chipul neregulatei sloboziri".0 varecunoaste $i Omer Pasa In depozitia depusa la acelasi proces (Arh.st.Buc., Maltacuriecriminaliceasca,dos. 119(1849, f. 9). Dace ambele pot trezi rezerve, declaratia cpt. I. Deivos, care spune Ca soldatii .de sub comanda cpt. D. Papazoglu deschisesera focul fara sa mai astepte comanda" este .edilicatoare (Anti! 1848..., t. IV, p. 376). 33 Anti! 1848..., t.[V., p. 376. www.dacoromanica.ro '9 LUPTA DIN DEALUL SPIRIT DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 75 nelul Radu Golescu, ranit destul de gray, a stat tot timpul in spatele maga- ziei de munitii, inconjurat de citiva subalterni36. Restul, poate demorali- zati de rdnirea si lipsa de la comanda a colonelului Radu Golescu, poate i obi ai disciplinei si ordinelor pe care le primiserd de a nu deschide foc sub nici o formd asupra armatelor suzerane, nu s-au raliat initiativei de lupta si fraternizare intreprinsd de soldati in totalitatea lor. Sub comanda capitanului I. Deivos, ofiterul eel mai mare si mai vechi in grad, umar la umar infanteristii si pompierii secerau Vara crutare rin- durile inamicului, bucurindu-se in continuare de avantajul unui amplasa- ment bine ales, la addpost de efectele proiectilelor bateriilor dusmane si de focurile trase de infanteria otomand. Acest lucre explicd in parte numdrul redus al celor (8 sau 9 ostasi) eazuti in incinta cazarmii37 pe teata durata luptei, in raport bineinteles eu pierderile insemnate ale otomanilor. Munitia ostasilor romani era Inspe sfirsite.Soldatii nu mai aveau in cartusiere decit maximum 6-7 gloante. La ordinal capitanului I. Deivos, pe pozitie a rdmas un numar limitat de ostasi, pentru a sustine mai departe lupta si a impiedica inamicul sa forteze intrarea in cazarmd. Ceilalti s-au indreptat in cea mai mare graba spre magazia de munitii a regimentului, in fata cdreia se gasea un furgon inclircat cu cartuse. Aici sublocotenentul Scallat Mares, transformat ad-hoc in distribuitor de munitii, a impartit tuturora suficiente patroane, umplindu-le gibernele". Cu cartusierele pline, raspindindu-se din non in trdgatori pins catre mijlocul curtii cazdr- mii, soldatii au inceput a descdrca pusti bine nimerite". Otomanii dez- daddjduiti se aruncau cu furie asupra liniilor noastre, dar MIA nici un rezultat" 38. Vazind ca nu pot infringe dirza rezistenta a garnizoanei din Dealul Spirii, turcii ()pried orice actiune si un ofiter otoman se prezentd si propuse in numele lui Cherim Pasa ea trupele romane sa inceteze focul li sa depund armele, garantindu-li-se in schimb libera iesire din cazarma,"36. intre cdpitanul I. Deivos, capitanul P. Zaganescu si sublocotenentul Ionitd George a avut loc un start colocviu in legatura eu noua situatie creata. Consiliul celor trei ofiteri a hotarit ca sublocotenentul Ionita George sd, se prezinte la Cherim Pasa personal pentru a discuta li stabili conditiile con- crete ale incetdrii ostilitdtilor si retragerii trupelor romane din cazarmd, 4°. Dupd tratativele purtate in tabdra adversa,insotit li asistat de doi ofiteri otomani si de pretorul Grigore, din Giurgiu, tilmaciul adus de inamic, sublocotenentul Ionitd George s-a relators, aducindla cunos- tintd superiorilor sai punctul de vedere al comandantului coloanei turce, identic aproape celui formulat de intiiul emisar : trupele romane din cazarmd sa dezarmeze, asigurindu-li-se securitatea in retragerea acestora spre oral sau in orice altd parte. InereztItor in spusele si corectitudinea turcilor, cdpitanul I.Deivos, impreund cu vreo 200-300 de ostasi fara arme, au iesit pe poarta pornind cdtre comandantul coloanei otomane, in vederea efectudrii ultimelor formalitati. Restul soldatilor, refuzind sd dezarmeze
36Anul 1848..., t. IV, p. 377-378. 'Vezi siI. C. Bibicescu, op. cit., p. 124. 37 Anul 1848..., t. IV, p. 377. aelbidem. '3° Cf. 1. Niculescu, op. cit., p. 8. 40 Col. P. ZWinescu, op. cit.,f. 5. www.dacoromanica.ro 76 C. CAZANISTEANU 10
i sa-i urmeze pe ceilalti, au camas pe loc". Apoi au parasit curtea eazarmii, 6alvindu-§i astfel viata. 0 data cu aeestia s-au retras si capitanul Pavel Zagrineseu in pofida afirmatiilor lui de mai tirziu , precum si colone- lul Radii Golescu, insotit de doi sau trei subordonati apropiati. inseanina, pe de o parte, ca seful garnizoanei militare a Bucurestilor nu a parka nici o clips teatrul de lupta, cu toate cd, fusese serios ranit Inca de la inceputul ei, iar pe de alta ea predarea trupelor romane din cazarma s-a facut, fare putinta de tagada, de catre capitanul I.Deivos. Ie,ind pe poarta in fruntea coloanei militarilor romani, capitanul T.Deivos se preznta generalului Cherim Pasa. Intre cei doi ofiteri a avut loc o Intrevedcre de citeva minute, in cursul eareia comandantul trupelor, otomane s-a purtat tit se poate de amabil, pentru a inlatura (nice bAnuiala, dupla care ostasii romani au fost lasati liberi sa se retraga in josul cazar- mii. intorcindu-se si aruncindu-si privirile in jur, capitanul I.Deivos ob- serve cu surpeindere ea modul de asezare al trupelor otomane le permitea acestora ca la primul semnal sa macelareasca pe soldatii romani care ar fi parasit cazarma. Abia apuca sa dea comanda de mars si primele gloante se si desprinsera din armele trupei otomane. Ingroziti de moartea pe care invadatorii le-o harazisera, ostasii romani s-au imprastiat, ineercind prin f riga' sa-si salveze viata. Numarul victimelor a fost mare, fare a-1 depki pe al tuturor celor cazuti in lupta propriu-zisa, cum au fost unii inclinati sa creada. 0 parte din fortele otomane au luat in stapinire cazarma, iar restul au ocupat capitala, pradind-o si savirsind numeroase abuzuri. Catre orele 19, cind linistea se asternuse in Dealul Spirii, bilantul luptei Inregistra de o parte si alta numerosi morti si raniti. Asupra numarului celor cazuti in lupta de la 13 septembrie datele care s-au publicat sint la fel de neconcordante ca si cele privitoare la efectivele participante. Un lucru este recunoscut, cu mici exceptii, de toad,' lumea. Anume ca turcii au ldsat pe ulita Mihai Von, mai multi ostasi deeit trupele romane, un coeficient eel putin Indoit. Si data numarul otomanilor rapusi nu s-a putut ridica ping la 800 de oameni, cum considers M. A. Me lik41, ingro§ind vadit pierderile, nici la 400 sau 50042, si nici maear nu a atins acceptabila cifra de 300 pe care ne-o transmite colonelul P. Zaganescu si altii43, a ajuns totusi la 158 de grade inferioare, un maior, comandant de batalion, si citiva ofiteri inferiori, cum apreciaza maiorul D. Papazoglu44. Presupunind existenta inevitabila si a unor decesuri postlupta, putem admite cd, turcii au pierdut circa 200 de oameni. Cadavrele celor ucisi au fost ridicate in noaptea de 13 spre 14 intr-ostrictaconspiratiesiinmormintate la mecetul turcesc, intr-o cimpie spre rasarit de oras"45.
41 M. A. Me lik, op. cit., p. 49. 42 Vezi I. Niculescu, op. cit., p. 9, siI. C. Bibicescu, op. cit., p. 124. 43 Col. P. Z5ganescu, op. cit., f. 8. La fel I. Maiorescu in scrisoarea care A. G. Golcscu (Aunt 1848..., t. V, p. 154). 44 Mr. D. Papazoglu, op. cit.,p. 34. In isloria fondarei orasuluiBucuresti, capitala regatului roman, Bucuresti, 1891, p. 69, mAreste pierderile turcesti la 367 de oameni. 4'5 Mecetul (cimitirul) turcesc se afla In mahalaua Popa Soare. hi 1874 este desfiintat pentru a 15sa loc unui teren de preumblare". Cf. Fl. Georgescu, Marele plan at orasului Bucuresli ridical de maiorul Borroczgn mire 1844-1846, In Maleriale de islorie si muzeografie, Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, vol.I, Bucuresti, 1964, p. 71. www.dacoromanica.ro 11 LUPTA DiN DEALUL SPIRII DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 77
Ranitii, ca de obicei si tinind seama de conditiile specifice in care s-a desfasurat lupta, au depasit substantial numarul mortilor. In ceea ce priveste pierderileproprii, potrivit acelorasi izvoare si rationamente, ele pot fi aproximate la 80 de soldati si doi ofiteri : locote- nentul Nicolae Daneseu sj sublocotenentul Pandele Starostescu, ambii din compania de pompieri". Corpurile neinsufletite ale pompierilor roman an lost abandonate timp de trei zile in mijlocul drumului, pentru a inspai- minta si pe aceasta tale pe toti care s-ar gindi sa reediteze asemenea neso- cotint'a"47. Inmormintarea lor, transformata intr-o manifestare de simpa- tie si solidaritate a multor bucuresteni, a avut loc in curtea bisericii Farma- zonilor de peste drum de cazarma cavaleriei de la Sf. Gheorghe (actuala biserica Malmaison de pe Calea Plevnei, 122)48. Cu toate el spitalul ostirii din Bucuresti nu a internat decit 5 ostasi, totalul ranitilor va fi trecut peste suta48. Buna parte din ostasii ramasi in viata, dintre aceia ce aceeptasera, incetarea focului, impreuna cu majoritatea celor care respinsesera ideea incheierii lupter si depunerii armelor in fata turcilor50, s-au indreptat spre tabara lui Gh. Magheru de la Rm.- Vilcea51, in speranta unei rivnite revanse. Printre acestia se numara si grupul de pompieri condus de sublocotenentul Dina, Balsan88. Nu ptitini au lost militarii care s-au indreptat insa spre propriile lor case. Din aceste cauze, Regimentul 2 infanterie si Compania de pompieri aveau sa, se destrame dupa 13 septembrie 18485. Au trecut apoi luni de zile pentru stringerea celor fugiti" si refacerea unitatilor84 Lipsite de grade inferioare si cu parte din ofiteri morti, plecati, indepar- tati din armata sau trimisi in judecata, abia catre finele anului 1848 si inceputul lui 1849 isi intregese fortele si reintra intr-o activitate normala.
46 Mr. D. Papazoglu, op. cit., p. 210 (50 de morti, din care 48 de soldati si 2 ofiteri). iinuarul armalei romdne, Bucuresti, 1870, p. 76 (49 de morti, din care 47 de soldati si doi 'ofiteri) ;I. Heliade-Radulescu, op. cit., p. 120 (60 de morti) ;col.P. Zagdneseu, op.cit.. f. 8 (aproximeazd 60-70 de morti) ;I. Niculescu, op. cit., p. 9 (47 de morti, din care 45 de soldati si 2 ofiteri). 47 A. Pelimon, op. cit., p. 230. 48 Biserica Farmazon, ctitorie a fratilor Vasile si Chiriac Farinazon, construild In 1838 (cf. C. Alessandrescu, Diclionar geografic al judefului Illov, Bucuresti, 1892, p. 61) segasea ase- zata vis-a-vis de cazarma cavaleriei de la Sf. Gheorghe de pc Calea Podului de paminl (cf. Fl. Georgescu, op.cit.,p. 80) . 42 Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart ostdsesc, dos. 108/1848, f. 79. La data de 15 septembrie sint internati in spitalul ostirii 5 soldati din compania de pompieri adusi rdniti Ifird forme". S-ar pulea deci crede ca numarul rdnitilor a fost redus. Adevdrul este a numai cei care au fost loviti foarte gray, de nu s-au mai putut ridica sau nu au putut fi ajutati de populatie an nimerit in spital. Majoritatea ranitilor, din care unii cu plagi serioase, speriati de urinfiri, au preferat, cu suferinte si riscuri deosebite, sa ajunga in mijlocul familiilor lor. Luni de ziledupa lupta administratiile locale depistau cazuri de ostasi raniti la 13 septembrie In Bucuresti si rapor- Lau de starea lor (vezi Arh. st. Craiova, Prefeclura jud. Dolj, dos. 1/1848, f. 780, si Arh. st. Rm.- Vilcea,Pretectura jud. VlIcea, dos. 667/1848, f. 110 si 153). ..55 Anul 1848 , tv IV, p. 341. Comandantul pompierilor povesteste ca unii din acei soldati erau mai Inclardtnici, zicindu-mi ca nu lass armele si ca trebuie sa ne baton cu turcii". Vezi col. P. Zaganescu, op. cil., f. 5. 51 Anul 1848 ,t. IV, p. 490-491. Cf. si Gll. Smarandache, op. cit., p. 54. . 52 Cf. M. Ionescu, op. cit., p. 1 082. Vezi si A. Pelimon, op.. cit., p. 229. . 53 Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart. ostasesc, dos. 108/1848, f. 74 si dos. 106/1848, f. 152-162. 54 Arh. st. Buc., Ministerul de Rdzboi, Depart. ostdsesc, dos. 108/1848, f. 96-97, 119-120 si 135, dos. 101/1848, f. 166 si dos. 106/1818, f. 201-207, 239-245 si 270. www.dacoromanica.ro 78 C. CAZANISTEANU 12
Succinta trecere in revista a faptelor asa cum s-au desfasurat ele in decursul a 3 sau 4 ceasuri, cu unele sublinieri pe care le-am socotit absolut necesare, permite situarea luptei de la 13 septembrie intr-un cadru data nu nou, oricum mai apropiat adevarului istoric. Asa cunt am aratat, pentru prima data sintem in masura a preciza unitatile cu efectivele angajate in lupta si succesiunea exacta a intimplarilor. Fost-a Dealul Spirii un nefericit jot al hazardului? Sintem eumva, in fata unei abile inscenari de culise in itele careia 8-au prins naiv sau inconstient romani si turd laolalta 1 Pina acum nu s-a staruit indeajuns asupra unor fapte sau atitudini care, integrate in contextul evenimentelor, relevate de noile materiale prezentate, justifica unele ipoteze. Credem ca exists temeiuri pentru a considera ca unii dintre comandantii militari romani erau decisi sa dea o riposta armata interventiei straine. Cum altfel putem explica iniliativa cpt. P. Zaganescu, care, in po- fida ordinului primit in noaptea de 12 spre 13 septembrie, catre orele 2, din partea lui Ion Bratianu personal, prefectul Politiei capitalei, de a merge la cazarma, cu armele descarcate"55, a plecattotusi cu ele pregatite pentru luptaf56. Intimplator oare a refuzat colonelul Radu Golescu sa predea cazarma infanteriei lui Cherim Pasa,57, trecind peste ordinul dat de sefulostirii, generalul Cristian Te1158, in ajunul intrarii trupelor otomane in Bucuresti, Iata citeva intrebari asupra carora ne ingaduim sa atragem atentia in speranta ca cercetarile ulterioare, intemeiate pe o baza documentara largita, vor oferi raspunsuri mai complete, innoind astfel, in chip funda- mental, cunoasterea tuturor laturilor desfa§urarilor revolutionare din 1848. Daca intentia unora dintre cadrele de comanda ale armatei de a rezista tureilor pastreaza deocamdata un caracter ipotetic, dorinta de lupta a masei de soldati este o certitudine. Izvoarele sint unanimein a sublinia starea de spirit antiotomana a ostasilor romani. Revolutia din 1848, cu perspectivele sale de eliberare sociala si nationala, poten1a aceasta stare de spirit. Lupta de la 13 septem- brie apare, asadar, drept consecinta fireasca a atitudinii adoptate de- masa soldatilor in timpul desfasurarii revolutiei. Socotim ca sintem in- dreptatiti a afirma ca daca incidentul declansator al luptei din Dealul Spirii descarcarea armei sublocotenentului Dina, Balsan a avut un caracter fortuit, conflictul intre armata invadatoare si forjele mili-
66 Col. P. Zaganescu,op.cit., f. 23. lnlr -o prima deplitare la Agie, la ora 22, L Bra - tianu daduse indicajii comandantului companiei de pompieri Ca toti ostasii sa aiba armele Incar- cate pentru ca de vor intra turcii ca vriljrnasi sa le dam o lectitme". Descumpanita de propriile-i masuri, dezvaluindu-si slabiciunilecidezorientarea ce-o stapineau, Locotenenta Domneasca anu- leaza ordinul peste citeva ceasuri, prin ac.elasi I. Brilliant'. 66 o declara la procesul capitanului P. Zaganescu sergentiisisoldatii inlerogati : pustile s-au umplut din porunca d-lui Zaganescu duminica seam" (Arh. st. Buc., Nana curte criminali- ceasca, dos. 161/1849, f.7). 67 Mr. D. Papazoglu,op. cit.,p. 24. 66 C. Colescu-Vartic,op. cit.,p. 402. www.dacoromanica.ro 13 LUPTA DIN DLALUL SPIRIT DE LA 13 SEP1EERIE 1848 79 tare romgnesti era inevitabil si cg el decurge din insgsi logica desfgsurgrii fa,ptelor. Vointa de a rezista a ostasilor romgni s-a manifestat rgspicat si cu vigoare : cum am mai spur, pompierii lgsati pentru paza cazgrmii de la Agie an cerut staruitor sa-i insoteascg pe camarazii for care primiserg ordinul de a pleca, in Dealul Spirii pentru a fi impreung, in eventualitatea izbucnirii unei ciocniri59 ;initiativa deschiderii focului a apartinut ostasilor romani atit in incgierarea produsg in fata cazgrmii la sosirea pompierilor, cit si in actiunea intreprinsg de infanteristi in sprijinul acestora" ;dupg inceperea tratativelor de incetare a focului, o insemnatg parte a soldatilor aflati in interiorul cazgrmii au cerut coman- dantilorsg, continue lupta 61. Toate acestea contureaza limpede incheierea ca unitatile garnizoanei militare a Bucurestiului, la nivelul gradelor inferioare si al unor ofiteri, erau dinainte pregatite moral si material pentru a riposta eventual for- telor externe contrarevolutionare. Pornirile for erau stimulate si de pre- zenta in tabgra de la Birnnicu-Vilcea a unor serioase forte armate popu- lare si a unor unitAti militare regulate, ce erau gata s'a, se arunce in luptii pentru apgrarea revolutiei sau a oriegror altor actiuni intreprinse in acest sens. La o asemenea stare nu s-a ajuns, fg,rg indoiala, printr-o simple suprapunere a unor factori favorizanti. Avem de-a face cu rezultatul fi- resc al unei profunde munci pentru atragerea militarilor de partea idei- lor inaintate. Actiunea de cistigare a armatei, considerate pe bung dreptate drept esentialg pentru izbinda si mentinerea cuceririlor revolutionare, a fost inceputg inainte de izbucnirea ei si urnaritg staruitor dupg aceea pe diversec'ai. La realizarea obiectivului enuntat s-a mers de la atragerea unor ofiteri si grade inferioare in diferite organe, inclusiv comitetul revolutio- nar62, pins la indepgrtarea camuflatg sau fatis5, a elementelor reactionare din armata63. Nu s-a omis promovarea cadrelor militare, care-si dovedi- serg adeziunea fatg de miscare", si nici ducerea, ping la ultimul soldat, a unei vaste si sustinute munci propagandistice de explicare a telurilor urmgrite65. La unitatile oprite in Bucuresti regasim reunite roadele acestor strgdanii in forma cea mai convingaloare69. Ilustrate partial de compor- tarea militarilor din vara anului 1848, ele &it confirmarea depling in conflictul armat de la cazarma infanteriei.
59 Col. P. Zaganescu, op. cit., 1. 3. 60 Arh. sl. Buc., Inalta curie criminaliceasca, dos. 149/1848, f.19. 61 Col. P. Zaganescu, op. cit., f. 5. 62 Cf. Matei lonescu, op. cit., p. 1078. 63 Vezi Arh. st. Buc., Ministerul de Razboi, Depart. ostasesc, dos :18/1848, 96/1848, 128/1848 si130/1848. 64 Ibidem, dos : 18/1848 si 68/1848. Ibidem, dos. 98/1848. 66 Ca urmare a actiunilor politico organizale printre unitatile din capitals, acestea, cu uncle exceptii neconcludente, au constituit un reazem statornic al revolutiei. Peste nivelul celor- lalte unitati s-a ridicat compania de pompieri, a carei comportare din clipele de cumpana ale zilelor de 11, 19 si 30 iunie a determinat guvernul provizoriu sa emits decrete speciale de mul- tuntira§isa-i lnmlneze unul dinwww.dacoromanica.ro cele della drapele date la Celei, la 9 iunie 1848. SO C. CAZANISTEANU 14
Atunci, ivindu-se prilejul, ostasii romani aveau sa-si arate hota- rhea nestramutata de a apara Cara i revolutia. fn indrazneata tentative ei au contat evident pe concursul orasenilor§itaranilor concentrati in Bucuresti. Din Vacate, prezenta maselor populare s-a simtit mai preg- nant in momentele dinaintea luptei si cu totul ocazional $i sporadic in timpul desfasurArii ei67. Ele nu s-au putut ralia actiunii ostasilor datori- ta lipsei de arme§imunitii. Toate eforturilei cererile formulate piny gi Locotenentei Domnesti an fost zadarnice.inarmarea populatiei§i infaptuirea unitatii de actiune a maselor populare cu trupele de infanterie si din compania de pompieri ar fi dat, desigur, o alta, infatisare situ- atiei. Lucrarile nu au capatat aceasta imbinare fericita, incit se poate afirma, lare teams de a gresi, ca lupta de la 13 septembrie 1848 a fost sustinuta exclusiv de militarii garnizoanei Bucuresti,ale dror merite se impart egal. Pompierii au dat semnalul§iprimii eroi ;hafanteristii, prin interventia lor, au sustinut actiunea in continuare §i au dat posibi- litate primilor sal se desclesteze din strinsoare§isa se refugieze in cazarma. Rezistenta comuna ulterioara i-a fortat pe otomani sa ceard oprirea focului yi deschiderea, tratativelor. A existat tendinta de a se restringe proportiile evenimentelor de la 13 septembrie si de a le prezenta drept o ciocnire fare speranta a unui pumn de ostasi cu o zdrobitoare forts inamica, de a le reduce in ultima instantslaun masacru". Ca lucrurile nu au stat asa ne-o demonstreaza proportiile efectivelor, spargerea incercuirii de catre compania de pompieri, cererea turcilor de a se opri mersul luptei, durata acesteia, numarul victimelor de o parte si de alta. Tinind seama de toate aceste considerente, actiunea ostasilor din igarnizoana Bucuresti impotriva coloanei otomane de la cazarma din Dealul Spirii, fare a putea fi socotita o Utah° in acceptia military clasica a notiunii, cum au denumit-o multi, depaseste totusi cadrul unei ciocniri oarecare, inscriindu-se ca o lupta in sensul deplin al cuvintului, cu toate atributele caracteristice. Lupta de la 13 septembrie 1848 Amine in istoria tarii noastre ca cea dintii actiune armata intreprinsa de oastea romans moderns impotri- va puterii otomane, actiune purtata, in scopul apararii revolutiei, salvgar- darii intereselor nationale ale poporului roman. Dad, pe plan social miscarea revolutionary din 1821 este conside- rata prologul revolutiei din 1848, pe tarim militar lupta din Dealul Spirii anunta eroismul ostasilor romani din grelele inclestari ale razboitilui pentru independents din anii 1877-1878.
.7 A. Pelimon recunoaste ea In toiul luptei ... au fost numai cltiva vinatori dintre voluntarii de afariisicltiva straini cei ce venisera arma%i cu sinete cu doui tevey de a sustine lupta, despre partea orasului" (A. Pelimon, op. cit., p. 228). www.dacoromanica.ro DIN ISTORICUL RADICALISMULUT LIBERAL BURGIIEZ : ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GIL PANU (1888 1894)
DE P. CINCEA
La inceputul deceniului al IX-lea al secolului trecut se afirma in viata politica Gh. Panu, until dintre colaboratorii lui C. A. Rosetti. Inte- grarea lui Gh. Panu in partidnl liberal si in gruparea radicals condusa de C. A. Rosetti, deci acceptarea principiilor politice liberalei apoi radi- cale, nu constituia insa punctul de plecare in evolutia gindirii sale politice. In primii ani ai deceniului al 8-lea al secolului trecut, Gh. Panu, fiind membru al Junimii, ca eseist si critic, fusese desigur influentat de ideile politice ale junimistilor, deli afirma contrariul. Dupa perioada de studii in Franta si Belgia, din anii 1875-1879, reintors doctor in drept, distins cut cea mai inalta mentiune, Panu era adept al ideilor politice liberal- burgheze din apusul Europei, ceea ce constituia un impediment in reluarea colaborarii cu Junimea conservatoare. Declararea divergentelor de opinii a avut loc intr-o sedinta a Junimii in care Panu a afirmat ca erau inad- misibile pamfletele junimistilor la adresa lui C. A. Rosetti, personalitate politica liberals, cu vederi inaintate comparativ cu ale majoritatii con- temporanilor sail. De la inceputul deceniului al 9-lea, 'Ana la jumatatea ultimului deceniu din secolul trecut, activitatea politica a lui Gh. Panu, ea membru al partidului liberal, al disidentei liberal-radicale conduse de C. A. Rosetti,i ca initiator si conducator al unei not grupari radicale constituite dupa, moartea lui Rosetti, s-a desfa'surat in opozitie fats de conservatori ; in 1894-1895, Panu a revenit insa la vechea sa colaborare cu conservatorii, de asta data colaborarea fiind nu de natura indeosebi istorico-literara, ca in trecut, cipolitica. Activitatea parlamentara a lui Gh. Panu a inceput cu prilejul evizuirii constitutiei, in anii 1883 1884, cind Panu era membru al
* Articolul prezinta ideile de orientare polilicai, juridicesiadministrative. Problemele social - economice au fost incluse In Viala polilica in Romania la sfirsilul secolului al XI X-Iea, de Tr. Lungu (manuscris). 1Aminliri de la Junimea din .1a0, vol. I, Bucuresti, 1942, p. 5 ; vol. II, p. 345 si 3E7,
STUDII", tomul 20, nr.1, p. 81-98, 1967. www.dacoromanica.ro 0 c. 5007 82 P. CINCEA 2 disidentei rosetiste. In cadrul activitatii parlamentare a acestei grupari, Panu depasea unele actiuni ale gruparii in totalitatea ei, aveainitiatee acceptate de ceilalti membri ai gruparii si de eonducatorul ei. Contempo- ranii afirmau ca Panu a initiat actiunea gruparii pentru sustinerea cole- giului unit : V. Lascar numea acest criteriu de constituire a legislatiei electorale sistema d-lui Panu", desi colegiul unit era sustinut de intreaga disidenta radicals si de C. A. Rosetti insusi. Demisia protestatara a de- putatilor rosetisti de la sfirsitul sesiunii parlamentare 1883-1884 de- misie eauzatit de neacceptarea propunerilor for referitoare la modificari legislative, indeosebi electorale a fost desigur initiata de Gh. Panu, el fiind primul deputat rosetist care a demisionat la sfirsitul lunii aprilie 1881; restul gruparii rosetiste, inclusiv C. A. Rosetti, a demisionat la inceputul lunii iunie a aceluiasi an. Panusi-areluat activitatea parlamentara in 1888, dupg destramarea gruparii rosetiste. Intre timp Panu incerease constituirea noii grupari radicale ; nucleul ei era format dintr-un grup de avoeati, inclusiv deeanul baroului avocatilor din Iasi, medici, profesori, ziaristi, comercianti2. In scopul sustinerii ideilor sale, Panu editase ziarul Lupta" in 1884, la Iasi, iar din 1886 la Bucuresti. In perioada 1884-1888, prin articolele sale din Lupta", Panu a sustinut necesitatea aplicarii unor masuri pentru imbunatatirea situatiei taranimii si muneitorilor din orase, pentru dezvoltarea industriei si aplicarea impozitului progresiv pe venit si a afirmat evidente idei antimonarhice. Data prin articolele sale din Lupta" Panu s-a afirmat ca un iscu- sit ziarist, in cadrul activitatii sale parlamentare, din perioada prezentata aici, el se dovedea un redutabil orator, foarte activ, prezentind opinii interesante, intr-o remarcabila inlantuire logics a ideilor, in majoritatea problemelor politice, social - economics si culturale discutate in parlament in anii 1888-1894. Sustinerea unor idei not sau putin dezbatute in cercurile politice burgheze ale Romaniei din acea epoca i-a treat lui Panu denumirea de semanatorul de idei",mentionata intr-o incercare istoriografica din prima jumatate a secolului al XX-lea3; alte lucrari din aceeasi epoca au prezentat indeosebi activitatea lui de eseist-istoric sau critic literar4 si amanunte ale vietii sale personale, pe baza carora s-a incercat uneori criticarea pozitiei sale politice din 1886-1888, ca opozant al liberalilor condusi de I. Bratianu3. Nu s-au facut incereari de prezentare a activitatii parlamentare a lui Panu in anii de existent& a gruparii radicale al carei conducator era el, deli parlamentul era terenul unei mai serioase activi- tati a oamenilor politici burghezi, comparativ cu aceea de publieisti, chiar cind erau autorii unor articole axate indeosebi pe probleme politice. In noua istoriografie, din activitatea parlamentara a lui Panu, din- tre 1888 si 1894 s-au mentionat interventiile sale In cadrul comentarii
2 C. D. Anghel, Gh. Panu, Bucuresti, 1933, p. 7-8. 3 C. D. Anghel, op. cit. Gr. Tocilescu, Doi istorici : Gh. Panu .i P. Cerndtescu, Bucuresti, 1873-1874 ;Cecilia Caroni Chilom, Gh. Panu, eseistficritic, Bucuresti, 1942. 3 Gh. Panuqiactualilalea, lasi, 1888: D. Longinescu, Discursul .la inaugurarea menu- mentului lui Gh. Panu, Iasi, 1914 ; D. Hogea, Gh. Panu la Durdu, Piatra-Neamt, 1931. www.dacoromanica.ro 3 ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GH. PANU 83 rascoalei tarane§ti din 1888 §i participarea sa la discutarea proiectelor de legi referitoare la vinzarea mo§iilor statului, tocmelile agricole, creditul agricol, repausul duminical, probleme fiscale §i culturale. S-a ajuus la, concluzia ca in aceste chestiuni, unele de importanta social economics, Panu a avut o pozitie inaintata, cu unele limite specifice personalitatilor politice burgheze ; de . asemenea s-au mentionat relatiile de colaborare parlamentara a lui Panu cu deputatii sociali§ti 6. Ne propunem sa, prezentam aici opiniile politice generale ale lui Gh. Panu exprimate de el paralel cu criticarca situatiei politice exis- tente in Romania , opinii declarate in cadrul activitatii sale parlamen- tare din anii 1888-1894, cind era recunoscut in parlament in calitatea sa de conducator al gruparii politice radical-burgheze. Exprimarea ideilor politice generale ale lui Gh. Panu cuprindea un larg spatiu in cadrul discursurilor sale parlamentare, dqi el era con§ti- ent de importanta creseinda a problemelor sociale carora le-a destinat de asemenea unele interventii parlamentare, dupa, cum s-a mentionat mai sus. Comentind chestiunile politice in principiu, el comunica in parlament opiniile sale referitoare la : interventia statului in raporturile dintre par- ticulari, activitatea generals a partidelor politice, parlamentarism, rolul ministerelor §i regelui in conducerea statului, al carui caracter de clash'. Panu il remarca, politica externs. In dezbaterile parlamentare din anii 1888 -189t, plecindu-se de la comentarea unor chestiuni social-economice, se ajungea la o larga, discutie de principiu in problema necesitatii sau inutilitatii,legalitatii sau ilegalitatii interventiei statului in raporturile dintre particulari, in- cluzindu-se aici §i raporturile dintre clasele sociale. Opiniile erau divergente nu numai Intre partide, ci §i intre persoane apartinind aceluia0 curent politic. Conservatorii combateau acesta interventie, liberalii nu aveau o opinie unitara, iar socialWii, fares a sustine in parlament principiul in sine, it admiteau prin acceptarea ideii de necesitate a crearii unei le- gislatii muncitore§ti §i tarane0i de catre statul burghez, evident in limi- tele impuse de continutul de class al acestuia. Panu se declara pentru interventia statului, combatind opiniile 'neinterventioni§tilor §i expunind, cu acest prilej, pareri asupra esentei statului, care concords cu vederile econom4tilor §i istoricilor materiali§ti. Combatind afirmatiile lui P. Carp, dupa, care principiul interventiei statului in raporturile dintre clase ar fi avut o aplicare practices numai in antichitate, cind asemenea incercari s-ar fi soldat cu we, Panu afirma ca chestiunea reglementarii raporturilor dintre clase a existat de cind e lumea" (intelegindu-se, evident, prin aceasta ultima expresie :de la, aparitia claselor inse0). Parerile sale se bazau pe urmatoarele considerente : statul medieval a intervenit pretutindeni in favoarea claselor dominante, iar principiul nou al neinterventiei statului era o consecinta a Revolutiei franceze. Mama grwala a acestei revolutii" a fost proclamarea libertatii angajamentelor de munca dintre particulari §i sustinerea principiului laissez faire, laissez passer", ceea ce, sub cuvint de a suprima robirea legala, a intemeiat o robire mult mai teribila, robirea celor tari asupra,
° N. Adaniloaie, Rascoala laranilor din anal 1888 (manuscris), Tr. Lungu, op. cii. www.dacoromanica.ro 84 P. CINCEA 4
celor slabi, robirea capitalului asupra muncii" ; Revolutia franceza nu ar fi trebuit sa proclame libertatea angajamentelor, ci ar fi trebuit sa ras- toarne principiul interventionist medieval si sa proclame interventionis- mul in favoarea celor oprimati. Aceasta voim not democratii afirma Patinsa faccm astazi,dupa o mita de ani de experienta nenorocita,"7. Referindu-se la realitatea social-politica din Romania si criticind pozitia partidului conservator in problema ce se discuta, Panu afirma ea acest partid a aplicat in trecut principiul interventiei statului, dar in fa- voarea claselor dominante, nu in sprijinul claselor muncitoare". Atunci cind oamenii politici conservatori au aplicat acest principiu in folosul claselor exploatate, ei au fost fortati de imprejurari, siliti sa dea solutii urgente unor chestiuni social-politice a ca'ror rezolvare imediata se impunea dar doctrinarii politici conservatori au protestat impotriva acestui gen de actiuni. Interventia, in favoarea claselor muncitoareafirma Panu este o idee democratica, nascuta din reactiunea in contra capitalismului ci a industrialismului modern"8. Sustinind necesitatea interventieistatului in raporturile dintre tgrani §i mosieri, atingind cu acest prilej i chestiunea muncitoreasca in orase8, Panu raspundea deputatilor care afirmau ca ideea interventiei statului era noua, neaplicatasichiar neaplicabild in Romania, dovedin- du-le ca, dimpotriva, interventia statului data de veacuri. Societatea actuala afirma Panuasa cu nedreptatile ei ...este fructul interventiei de veacuri a domnilor, a boierilor, a clasei dirigente. Ei i-au dat calipul de azi, ei au fasonat proprietatea, ei an dat societatii organizarea actuala cu distribuirea neegala a tuturor fortelor economicei sociale. Acum ce voiti dv.? se adresa el deputatilor care sustineau neinterventia statu- lui . Dupa cev-ati stabilit o situatie puternica veniti pe urma sa va treziti cum ca interventia statului nu e buna, ? Atunci de ce ati uzat de dinsa de veacuri si de ce nu dati voie ca si altii sa uzeze in favoarea, celor apasati ?". Panu demonstra ca legile naturale nu erau sortite sa domine o societate eivilizata. Teoria lui Darwin, disparitia speciilor slabe inaintea celor tari trebuia sa devina valabila exclusiv pentru regnul ve- getal si animal. Toate silintele oamenilor culti idrepti sint tocmai in a face sa dispara, acea lege teribila, lege a unei societati de animale instare denatura.Daca nu oadmiteti,trebuie sa, admiteti sustinea Panu interventia statului si principiul restabilirii justitlei in nedreptatile seculare"10. Ideea interventiei statului patrundea in cea mai mare parte a legislatiei din Romania, 'incit era absurd sa se respinga in principiu ceea ce exista, in fapt, numai din incercarea apararii unor interesesocial politicoretrograde n. In sustinerea acestor idei Panu era combatut nu numai de conser- vatori, ci si de unii dintre liberali, sub pretext ca el ar fi tins spre intro- ducerea in Romania a socialismului de stat"i ca, in general, asemenea
7 Dezbalerile Senalului, sesiunea 1892-1893, p. 192. *edinta din 21 ianuarie 1893. 8 Ibidem, sesiunea 1891-1892, p. 453. .5edinta din 20 mai 1892. oDezbalerile Adundrii Depulafilor, sesiunea1888 1889,p. 1 892. $edinf.a din 1 decembrie 1888. toIbidem, p. 193. 11. Ibidem, p. 283. $edinta din 8 decembrie 1888. www.dacoromanica.ro 5 ACTIVITATEA PARLANIFN FARA A LUI GH. PANU 85 tendinte sau incerchri erau sortite esecului". Date fiind aceste afirmatii, Panu stabilea deosebirile de principii dintre ideologia radical burgheza cea socialisth. In primul rind, atit el insitsi, cit si restul gruparii radi- cale, deci adeptii ideilor sale, nu erau socialisti. Stabilind demareatia dintre radicalism si socialism, Panu declara :Socialistiisint adeptii ideii nationalizgrii phrnintului13... si a abolirii propriethtii individuale voesc punerea in comun a tuturor instrumentelor de munch...si decla- rarea for de proprietate socials. Radicalii respecth starea actualde lucruri, decit voesc ca sa aduch imbundtatiri reale in raporturile dintre patroni si muncitori Deosebirea, intre socialistisi interventionistii de stat este eh pe dud socialistii voesc inlocuiasch starea social& actualh eu o alta, cei din urmh voesc numai sa indrepteze relele actualei societatii"14. Limitele gindirii radicale din acea epoch erau hash vizibile din negarea necesitatii luptei de clash si din incercarea situhrii unei gruphri politice in afara luptei elaselor. Remarcam Insfaptul ca opiniile lui Panu asupra sociaIismului nu porneau de pe pozitia critics, vadit fall intentionata, a majoritatii burgheziei si mosierimii romane din parlament, ci de pe o pozitie de aparenth neutralitate, de sub care se Intrevedea apre- cierea pozitivh. Rhspunzind unei afirmatii a lui P. Carp, care, in acest eaz,exagerarolulsocial-politicalradicalilor,considerindcaei provoaca, lupta de clash, Panu declara ca radicalii nu erau adversarii nici uneia dintre phturile sociale si ca aspirau spre egalizarea conditiilor cconomice si politice ale diferitelor straturi sociale 15. Era lush utopich speranta realizhrii acestui deziderat progresist, fhrh lupta Impotriva elaselor dominante interesante in nerealizarea lui. In privinta desfAsurhrii vietii politice interne, Gh. Panu remarca, si critica lupta, si frhmintarile sterile dintre partide si din interiorul lor, lipsa, for de consecventh in aplicarea, principiilor de guvernamint, formulate in perioada cind erau in opozitie. Cele mai multe dintre partidele si gra- phrile politice, atunci chid erau in opozitie, recunosteau faptul eh laturi principale ale vietii politice interne erau bazate pe procedee neconstitu- tionale :alegerile se falsificau, eorpurile legislative erau servile guverne- lor, care erau servile regelui, diriguitorul politicii interne si externe a statului. In 1890, Panu demonstra ca partidele liberal si conservator, in perioada, ultimilor douhzeci si cinci de ani, in care dobindiserh pe rind puterea guvernamentala, nu au filcut suficiente eforturi pentru asigurarea libertatii alegerilor, pentru independenta ministerelor si parlamentului, precum si pentru ingfadirea puterii regale. Dimpotrivh, dupri, ce, fiind in opozitie, an combhtut ingerintele electorale ale adversarilor, dobin- dind puterea politics au aplicat aceleasi procedee, inclusiv adularea re- aelu i In pi ivinta relatiilor dintre partide si rege, Panu dezaproba lipsa unei pozitii euergice a partidelor pentru a limita actiunile regelui la cele strictconstitutionale. Partidele trebuiauinthriteprindemocratizare, pentru a se putea stabili echilibrul constitutional; in acest caz, regele
12 Dezbaterile Senatului, sesiunea 1892-1893, p. 170. *edinta din 19 ianuarie 1893. 12 Cu alt prilej, Panu se declarase In principiu desi nu In aplicare imediata de acord cu nu%ionalizareapaintntului. 14 Dezbaterile Senatului, sesiunea 1892-1893, p. 192-193. Sedinta din 21 ianuarie 1893. 15 Ibidem, sesiunea 1891-1892,www.dacoromanica.ro p. 453. Sedinta din 20 mai 1892. 86 P. C1NCEA 6 nu s-ar fi putut opune reformelor propuse de guverne. In Anglia men- tiona Panu se fac reforme si and partidul liberal de acolo se va demo- tratiza complet ... se vor putea realiza... man imbunatatinsociale, fara ca regele sau regina sa se poata opune Acelasi lucru Ls-ar putea realiza] la noi, dar pins acum partidele sint asa de departe de democra- tie, Melt va trebui intii sa se democratizeze dinseleiapoi sa ne gindim la rege ..." 16. in aceeasi online d e idei erau destrise si dezaprobate servi- litatea ministerelor fat& de rege sidespotismul for fatal de autoritatile subordonate 17. In actiunea de criticare a diferitelor laturi ale regimului politic din epoca sa partide, parlament, ministers, rege Panu le-a comentat nu numai global si in relatiile dintre ele, ca mai sus, ci Si in parte, propunind solutii pentru schimbarea situatiei existente. Remedierea luptei sterile a partidelor era vazufa in formarea partidelor de idei", care sa se opuna i sa inlocuiasca in viata politica partidele de corupere, de coterie" Subliniind faptul ca asemenea partide de idei erau pe tale de constituire in Romania, existind sub forma de mici grupari politice (se referea proba- bil la radicalii socialisti),Panu era constient ca in conditiile pasivitatii politice, indiferentei fats de viata politica de care dadeau dovada majo- ritatea membrilor paturilor sociale burgheze, ecoul Fropagandei acestor tartide era minim in rindurile lor. Succesul politic al partidelor de idei ar fi putut fi asigurat prin democratizarea sistemului electoral §i largirea preocuparilor politice ale diferitelor paturi sociale, indepartate de la par- ticiparea la viata politica prin sistemul electoral in vigoare. In situatia politica creata de legislatia9iprocedura electoralexistents la acea data, totdeauna partidele de idei vor fi batute de cele fa'ra idei arata Panu caci ce influents pot sa aiba bietele grupuri pe idei fats de celelalte partide lipsite de once scrupule. Si in starea actual& a colegiilor data este sa facem partide pe idei, ar trebui sa fii condamnat sa imbra- tisezi cele mai meschine interese ale cutarei parti de cetateni sau sa cul- tivisi salingusesti de multe on idei care altminteria inteligentai cinstea ref uza de a le aproba"18. Panu vedea ca mijlocul de obtinere a succesului politic era concesia degradanta, compromisul reprobabil, coborirea omului politic de la lupta pentru aplicarea ideilor sale la satisfacerea intereselor m eschinei uneori incorecte ale unor straturi sociale burgheze, pentru a le obtine voturile. Conducatorul radicalilor, care dezaproba aceste procedee, in 1889, s-a asociat totusi cu cei care le aplicau, prin alianta 8a politica cu conservatorii, in ultimii ani ai secolului trecut. In perioada prezentata aici, Panu iii exprima opiniile sale asupra parlamentarismului in strainatate .i in Romania, asupra nerespectarii uzantelor parlamentare si a unor prevederi constitutionale in cadrul activitatii parlamentare din tars. Considenind preferabil regimul parlamentar regimului personal a carui critics o facea cu prilejul comentarii modului de constituire a guver- nului junimist , Panu vedea insa gi unele lipsuriale celui dintii. In
le Dezbaterile Senatului, sesiunea 1893-1894, p. 101. Sedinta din 1 decembrie 1893. 18Ibidem. 18 Dezbaterile Adundrii Deputafilor, sesiunea 1889-1890, p. 138. Sedinta din 11 decem- brie 1889. www.dacoromanica.ro 7 ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GII. PANU 87 primul rind trebuia lichidata confuzia dintre notiunile parlamentarismul inaintat si guvern parlamentar avind majoritate in corpurile legislative si dintre principiile politice inaintate sau retrograde de guvernamint, deoarece un guvern putea fi parlamentar si totusi foarte reactionar. Este o lupta a ideilor noi in contra parlamentarismuluiafirma Panusi data aceasta este adevarat acolo unde parlamentele ies din sufragiul universal cu atit mai molt este adevarat la noi, unde 4 500 000 suflete trimit numai 37 deputati" '9. Vazind totusi parlamentarismul ca unica forma de viata politica acceptabila pentru epoca sa, Panu facea deosebirea intre diferi- tele nuance de parlamentiarism din strainatate si cerea aplicarea in Roma- nia a formei celei mai apropiate de democratia burgheza. Astfel, el nu era de acord cu excesivul conservatorism din vial a politica engleza unde initiativa parlamentara nu era posibila in diferite domenii Ca, de pildar in cel fiscalsi cerea aplicarea uzanteler parlamentare franceze, pe temeiul carora se putea desfasura initiativa parlamentara, inclusiv aceea a deputatilor opozitiei. Regimul politic parlamentar trebuia bazat pe prin- cipii democrate de guvernamint. In cadrul comentarii activitatii generale a guvernelor si ministere- lor se includea cererea insistenta a lui Panu de a se aplica legea responsa- bilitatii ministeriale in toate cazurile, dar, pentru anii 1889-1890, indeo- sebi in cazul fostului guvern liberal condus de I. Bratianu, prin urgentarea lucratilor pentru darea in judecata a acestuiguvern20. La obiectiile adversarilor sai ca., in acest caz, n-ar fi aparatorul unui principiu, ci si-ar manifesta un sentiment personal, Panu sustinea necesitatea aplicarii prevederilor constitutionale si legii responsabilitatii ministeriale chiar sub fcrma aparent dura a (lath in judecata a unui guvern pentru asa- narea moravurilor politice din Romania, deli, in trecut, actiuni similare fusesera lipsite de efecte pozitive. Ra'spunzind afirmatiei ca darea in ju- decata a unui guvern era un fapt intilnit numai la popoarele insuficient civilizate, Panu declara ca asemenea procedee s-au aplicat in Franta si Suedia si adauga : Peste tot locul unde exists un regim con- stitutional-parlamentar ...este in vigoare principiul responsabilitatii ministeriale, cu deosebire ca aiurea se manifesta sub o forma si la noi sub oalts forma" 21. Panu dovedea ca si in cazul responsabilitatii ministeriale, ca si in .alte chestiuni politice, in Romania nu puteau fi adoptate identic si fare discernamint forme de viata politics din alte tari, ci ele trebuiau adap- tate realitatii din tars. Panu amintea exemplul rasturnarii guvernului Jules Fery chiar de catre amicii politici si personali ai acestuia, din cauza falsificarii unei telegrame referitoare la o actiune externs nechibzuita. Conducatorul radicalilor considera foarte eficace in Franta aceasta for- ma de aplicare a responsabilitatii ministeriale, dar dovedea ca ea era im- practicabila in Romania, in conditiile existentei unei opinii publice inga- duitoare fats de abuzurile politice. in Romania, singurul mijloc de contro- lare a ministrilor, de respectare a principiului constitutional al responsa-
"Ibidem, sesiunea 1888-1885, p. 1 294. Sedinta din 31 marlie 1889 (Panu se referea _asifel la participarea recluse a tardnimii in ale&erile parlamentare). 20 lbidem, sesiunea 1889-1890, p. 118 si 532-539, *ediM.ele din 8 decembrie 18894i ianuarie 1890. 21 Ibidenz, p. 510-311. ,Sedintawww.dacoromanica.ro din 23 ianuarie 1890. 88 P. CINCEA 8 bilitatii ministeriale era aplicarea legii cu acest continut ; prin neaplicarea. ei se tindea la stabilirea neresponsabilitatii ministrilor, la asimilarea lor, in privinta functiilor de conducere, cu regele, singurul factor politic absolvit de responsabilitate, prin prevederile constitutiei. Rolul regelui in viata politica a epocii fusese comentat in ziarul Lupta" dinanii 1885-1887 de pe oatit de aspra pozitie critic5,22. melt Panu suferise o condamnare de lese-majest6, neexecutata prin re- fugiul lui in Frantai revenirea in tara numai dupa alegerea sa ca depu- tat, ceea ce it absolves de executarea condamnarii. in perioada 1888 -1891, respeetind uzantele si limbajul parlamentar, Panu comenta acele actiuni ale regelui care erau neconstitutionale sau neconvenabile relatiilor traditionale de politica externa a Romaniei_ La sfirsitul anului 1889, Panu afirma : Prerogativele regale sint exorbitante" 23.Panu considera,necesararestringereaprerogativelor regale : Pina atunci mentiona el avem sa fim destinati a merge necontenit din framintari in despotism tai din despotism in framintari"24.. Cu prilejul discutarii legii pentru organizarea magistraturii, Panu propunea asigurarea independentei magistratilor fats de rege 25. Panu dezaproba utilizarea unor expresii,in relatiilecorpurilor legislative cu regele, expresii care nu redau o realitate. In decembrie 1888, cu prilejul discutarii proiectului de raspuns la mesajul regal, Panu se opunea formularii : tara este recunoscatoare catre maiestatea-voastra, ca s-a deslegat inlini§teo situatie ingrijoratoare", referire la scliimbarea guvernului liberal in martie 1888. Opinia lui Panu se baza pe urmatoarele considerente : regele era Bator sa dizolve si sä inlocuiasca guvernul liberal date fiind abuzurile sale si nu i se putea aduce prinos de recunostinta pentru ca i i Meuse, indeajuns de tirziu, numai datoria. Afirmarea acestei
97recuncWinte" era considerate de Panu un act neconstitutional. Acelasi neconstitutionalism si incalcarea uzantelor parlamentare se manifestase in aci iunea regelui de constituire a guvernului junimist, lipsit de populari- tate, de majoritate parlamentara. Pentru aceasta actiune de constituirea, unui guvern personal, in afara partidelor politice existente in tara, de asemenea nu ise putea declara recunostinta" regelui26. 0 latura a vietii politice din Romania mai ingrijorator dependents decit celelalte de opiniile§iactiunile regelui erau dupa parerea lui Panu relatiile externe. in 1888, criticind intentiile vizibile ale guvernului junimist de a mentine aceeasi linie politica externa, acceptata, la dorinta sau ordinul regelui, de guvernul anterior liberal, Panu demonstra ca stringerea excesiva a legaturilor cu Germania, prin neglijarea§islabirea alter relatii externe, era defavorabila intereselor externe ale Romaniei. Asocierea Romaniei
22Ibidem,p. 542543. 23Ibidem,sesiunea 1889-1890, p. 139. .5edinta din 11 decembrie 1889. 24Ibidem. as Vezi paragraful referilor la problerne juridice. 26 De:haterile Adundrii Depulafilor, sesiunea 1888-1889, p. 189. *edhAa din 1 decem- brie 1888. www.dacoromanica.ro 9 AC1IVITATLA PARLAN1ENIARA A WI GH. PANU 891 la actiunile triplei aliante era un inceput de amenintare externs pentru Rusia si Franta ; consecintele negative ale acestei politici externe exclusiv filo-germane nu se manifestau numai in domeniul politic,cisi in eel economic, remarca Panu, prin favoruri comerciale acordate Germaniei si diminuarea relatiilor comerciale cu celelalte state. Deoarece politica externs ramasese neschimbata in decursul a doua guvernari succesive de orientare politica; diferita (liberals si juni- mista), Panu amintea faptul pentru a dovedi ca regele era initiatorul si conducatorul acestei politici externe filogermane. Regele fiind un fac- tor constitutional care, spre deosebire de ministere si guverne, nu era responsabil, Panu demonstra ca actiunea regelui de dirijare a politicii externe era neconstitutionala. A recunoste ca regele avea dreptul de a conduce politica externs insemna a contribui la schimbarea caracterului regalitatii. A stazi regele devine sef de drept divin", arata cu prilejul acestei discutii Panu, amintind ca, prin functionarii sai, regele incerca ss incurajeze, in acest sens, transformarea caracterului regalitatii prin cultivarea unor idei care aminteau monarhia de drept divin. Panu cerea ca jurisconsultii sa anuleze ceea ce Incereau a face magulitorii, datoria tuturor oamenilor politici fiind aceea de a ingradi actiunile regelui, incit ele sa nu depaseasca prevederile constitutiei. Nici o manifestare, cit de neinsemnata aparent, care ar fi constituit o cit de midi incercare de in- toarcere la monarhia de drept divin, forma de conducere caracteristica evului mediu, mai retrograde deeit monarhia constitutionals, nu trebuia sa fie ingaduita a patrunde, sustinea Panu, nici in gindirea contemporanilor, nici in actiunile vizibile27. Amintind faptul cd, I. Bratianu si P. Carp afirmasera ca politica externs poate si trebuie sa", fie condusa de rege, Panu opunea opiniilor for argumentele sale, potrivit carora politica externs trebuia incredintatit ministerului respectiv. El sustinea ca un guvern parlamentar care ar avea raspunderea politicii externe artrebui sa fie foarte circumspect cind un guvern sau ministerul de externe ar lua hotariri gresite in dome- niul politicii externe, hotariri care ar periclita relatii externe convenar bile RomAniei, faptul putea fi indreptat prin inlocuirea guvernului sau ministrului responsabil de greseala comisil. Dace regele conducea politica externs, acelasi procedeu era, data nu inaplicabil, in once caz mult mai grew de aplicat. Raspunzind adversa,rilor sat parlamentari care sustineau ca incredin- tind politica externs ministerelor de externe nu s-ar putea asigura continu- itatea, acestei politici pe o lungs perioada, Panu dovedea ca aceasta conti- nuitate putea avea un dublu continut. Continuitatea unei politici favorabile- tarii putea fi impusa de bunul simt, prin dorinta de securitate, prin con- trolul exercitat de opinia publics care putea cere conseeventa de idei si de actiuni externe unor ministere succesive, fie si de nuance politico diferite. Era insa si o altfel de continuitate, aceea care brava impreju- raffle, timpul si evenimentele, care devenea o idee fix& si pe care un sin - gur om cauta, cu once pret sa o aplice, fie si impotriva intereselor vitals ale tarii. Acest fel de continuitate it yeti gasi continua Panu mai unor la un singur om si foarte rar la un guvern sau o serie de guverne-.
27 Ibidem, p. 191. www.dacoromanica.ro 90 P. GINCEA 10
Aceasta se poate usor explica : un guvern nu poate sa se identif ice cu o idee in gradul in care un om se poate identifica. Un sir de guverne nu pot ... persista in o politica preconceputa, cu toata evidenta ca eveni- mentele ar fi eontrarii. Un om, mai cu seams cind este iresponsabil, pe viata si deasupra partidelor poate usor luneca, intoemai ca un jucator de bursa care se indaratniceste in contra norocului si joaca pins se rui- neaza" 28. Subliniind faptul ca prin insesi prevederile constitutiei, regele nu putea conduce politica externa, Panu mentiona ca existenta ca stat inde- pendent a Romaniei putea fi perielitata printr-o politics externs gresit orientate. Este destul ca sa ne angajam intr-un razbel nenorocit sau in o alianta dezastruoasa, pentru ea sa, disparem a doua zi de pe harta, politica a Europei. Ce ar insemna ca noi sa lasam acesta politica in mina unui singur om ? A r insemna sa ne dam cu totii, cu Cara cu tot, in mina lui..." 29. Dezaprobind relatii externe strinse cu o singura mare putere straina, Panu propunea dezvoltarea legaturilor cu micile state din Balcani, impreuna cu care s-ar fi putut eventual realiza o forcapabila sa se opuna unei marl puteri. In cadrul aceleiasi discutii, Panu sublinia identitatea de origine si interese intre toti romanii, inclusiv cei din Transilvania. Chestiunea ro- .manilor din afara ni se impune ca o chestie de viata si de moarte. SA nu ne gindim ea de vreme ce romanii de dincolo sint incorporati in Imperiul austro- ungar, apoi nu este nimic de facut in privinta unei uniri sau a unei apro- pieri de interese". Combatind pe D. Sturza, care afirmase ea Austro- Ungaria isi va prelungi mult timp existenta sub aceeasi forma politica, Panu sustinea ca acel stat va trebui sa-si modifice structura, hind o ex- presie politica schimbatoare prin insasi componenta lui : sau va deveni o confederatie de state autonome sau va disparea dind nastere unor state independente, care se vor clasa dupa origine si interese in diferite alte state europene. Prin urmare afirma Panu ,cind ne ocupam de fratii. nostri, sa nu ne ocupam. . . ca de unelement pierdut pentru noi. . . pe vecie. . . .prin forta de coeziune a agregatului politic in care sint inglobati ; ne ocupam ca de un popor care face parte din o aglomeratie politica foarte subreda, popor care miine poate capata autonomia, iar poimiine poate dispune de soarta lui, dupa afinitatea naturals" 3°. Panu vedea interese comune intre unguri si rornani pentru desmem brarea Imperiului austro-ungar si posibilitatea stabilirii unor relatii prie- tenesti viitoare intre aceste popoare. In chestiunea nationala', Panu dezaproba excesul de prudenta al majo- ritatiioamenilorpolitici burghezi romani si declara deschis ca el aspire la unitatea nationala" si ca era necesara pregatirea opiniei publice interna- tionale pentru realizarea acestor aspiratii, care, deli nedeclarate, existau in rindurile unor largi straturi sociale. El da exemplul luptatorilor pentru unitatea Germaniei, care au pregatit indelung timp opinia publica externa, clar si puterea armata interna, sugerind indirect aplicarea acelorasi pro- cedee in Romania, deci renuntarea la ideea ca Transilvania ar putea fi
2° Ibidem, p. 1 295.edinta din 31 martie 1889. 99 Ibidem. 20 Dezbalerile Senatului,www.dacoromanica.ro sesiunea 1893-1894, p. 435. 11 ACTIVITATEA I'ARLAMENlARA A LUI GIT. PANU 91 selibErata Med eforturi interne, mergind pins la conflictul armat. Dar co facEm not ? intreba Panu . Am scoborit chestiunea [Transilvaniei] la nivelul patimilori discutiilor personale ; am Mout dintr-insa arms de partid " 31.Panu recomanda observarea cu seriozitate a problemei, gasi- lea unei cai unanim acceptata in scopul colaborarii tuturor gruparilor po- litice, pentru realizarea unitatii nationale. In concluzia principiilor sale de orientare politica interns externs Panu rropunea, ca prima solutie pentru schimbarea situatiei politice eriti- .cate de el, modificarea sistemului electoral prin desfiintarea colegiilori introducerea votului universal, supraevaluind insa importanta si efectele acestei reforme ; prin aceasta modificare urma a fi intarit corpul electoral, singura origins din care pot iesi Camere curate, minister curat$irege constitutional ". Nu numai pentru schimbarea situatiei politice, dar pentru realizarea tuturor reformelor social-economice cucaracterde actualitate pentru acea epoca era necesara, ca o conditie esentiala, intro- ducErea votului universal, deoarece colegiile electorale puteau fi conside- rate o anomalie intr-o tars unde egalitatea tuturor eetatenilor in fata legi- lor era proclamata prin constitutie, ca$iemanarea puterilor de la na- t:une". Pe baza acestui eonsiderent, Panu afirma ca mentinerea to- 1egiilor era neconstitutionahl, caci cea mai mare parte din natiune era redusa la ingradiri asa de mart, incit vointa ei mai ea nu se recunaste" 32. Alegeri libere, cu modificarea regimului electoral, en o organizare superi- oara a partidelor, cu garantii mai mari pentru secretul votului, iata conchidea el solutiunile noastre, ale democratilor ..." 33. Asadar, aceste principii politice erau prezentate in parlament de Panu, dupa ce fusesera .acceptate de gruparea radicals, care considera ca si condueatorul ei ca organizarea vietii politice interne pe baze democrate avea sa aiba ca urmare orientarea politicii externe in directia realizarii unitatii nationale. Chestiunea reorganizarii magistraturii constituia una, dintre preocu- parile cercurilor politice ale epocii. Constitutia din 1866 nu da indicatii suficiente in scopulstabilirii cu precizie a principiilor inamovibilitatii$i electivitatii magistratiloriindeosebi pentru a impune separarea puterii executive de cea judecatoreasca. Diferitele grupari politice propuneau metode diferite pentru reorganizarea magistraturii. De pilda, teoretic, juni- mistii erau adepti ai principiului inamovibilitatii magistratilor, excluzind 1 rincipiul electivitatii lor, sustinut, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, indeosebi de radicalii rosetisti. Continuind, prin dezvoltare, sustine- nea principiilor lui C. A. Rosetti, radicalii nu negau utilitatea introducerii inamovibilitatii magistraturii, dar o considerau insuficienta pentru garan- tarea independentei corpului judecatorese detinatorul puterii judecato- resti, a treia putere in stat, dupg, cea legislativefiexecutive mai ales sub forma limitata in care intelegeau conservatorii, inclusivjunimi$tii, se aplice aceasta inamovibilitate. In sesiunea parlamentara 1888-1889, aratind ca protesteaza impo- triva ideii inamovibilitatii magistratilor numai in cazul in care ar fi inte-
aiIbidem,sesiunea 1894-1895, p. 146. $edinta din 13 decembrie 1894. 32 Dezbalerile Adundrii Depulafilor, sesiunea 1890-1891. Sedinta din 27 noiembrie 1890, p. 61. sa Ibidem, p. 150-151. *edinta din 5 decembrie 1890. www.dacoromanica.ro 92 P.cll.. cEA 12 leasa ca in Franta medievala obtinerea, in genere prin cumparare, a functiei pe viata, Panu declara ca admite aceasta idee rind ea este vazuta ca un sistem de masuri, de garantii menite sa apere corpul judecato- resc fata de bunul plac al guvernelor, indeosebi al ministrilor de justitie. Dar stabilitatea in functii nu putea avea efecte pozitive pentru compo- nenta magistraturii, dacd nu era completata en masuri de garantare a numirii si inaintarii magistratilor, caci Para cele din urma rezultatul ar fi fost mentinerea unor elemente a caror probitate si culture juridica nu ar fi fost verificate inainte de numire 34. Pe baza acestor considerente, in sesiunea parlamentard 1889-1890 Panu cerea aminarea discutarii proiectului de lege pentru organizarea judecatoreasca prem. ntat de guvern ; el ardta ca principiile generale pe care era bazat proiectul erau in dezacord cu opiniile radicalilor in aceasta ches- tiune. Conducatorul radicalilor considera ca, guvernul junimist griibea in mod nejustificat legiferarea acestui proiect, deoarece voia sa-si creeze prin noua lege o arms politica en care ar fi putut influenta, mai mult ca in trecut, organizarea magistraturii. Pe baza faptului ca proiectul asigura numai inamovibilitatea, pe trei sau Base ani, a 96 de magistrati, din totalul de circa, 450, Panu it numea meschin", considerind improprie asocierea ideii de inamovibilitate acestui proiect cu prevederi atit de limitative. Pe plan inter- national, termenul de inamovibilitate pierduse mult din vechea lui semni- ficatie istorica, avind un continut mai restrins decit eel medieval, dar in epoca modern& nu era totusi admisibil a-1 reduce la asigurareastabilitatii unei treimi din magistrati, pe un interval de limp atit de scurt ea eel men- tionat. Incluzind in proiect asemenea limite, creatorii lui admiteau ca regula generals nestabilitatea magistratilor, stabilitatea fiind o exceptie- desi, in once stat modern stabilitatea ar fi trebuit sa fie regula nu numai in privinta magistratilor, ci si in aceea a profesorilor si a tuturor categorii- lor de functionari ai statului. Panu demonstra ca chiar prin aplicarea totals, generala inamovi- bilitatii magistratilor, dar cu atit mai mult prin absents sau aplicarea partials a ei, era exagerata afirmatia ca justitia era a treia putere in stat, deoarece corpul judecatoresc aplica legi votate de o realputere, cea legis- lative, siexecutate de o alta, cea executive. Suprimind dreptul ministrului de justitie de a destitui 96 de magistrati, dar rezervindu-i dreptul de a des- titui pe alti 350, de a-i numi si inainta pe toti (inclusiv cei 96 inamovibili pe scurt timp), proiectul devenea prin legiferare o arm de partid, un ins- trument de favorizare. Stabilirea inamovibilitate unui nunia'r restrins de magistrati, numiti dupe bunul plac al ministrului de justitie, Vara, garanta- rea condi( iilor morale, de merit si capacitate, ar fi avut efecte negative mai puternice decit excluderea totals a acestei asa-numireinamovibilitatis Intrebat care era sistemul acceptat de radicali in privinta organizarii magistraturii, Panu se dovedea din nou sustinatorul principiilor lui C. A.. Rossetti, propunind, in primul rind, electivitatea magistraturii, conside- rind-o compatibila cu o organizare sociala democrats. La baza acestui prin- cipiu sta Inssi ideea ca magistratii sä fie dependenti de lege, iar nu de voin- ta ministrilor, legea asigurind independenta magistratilor fata de diferiti fa ctori politici. Cunoscind si reafirmind faptul ca Adunarea deputatilor,,
" Ibidem, sesiunea 1888 1889, p. 426 -427. www.dacoromanica.ro 13 ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GH. PANU 93 eu majoritate fie liberal, fie conservatoare, nu a admis principiul electivi- tatii magistraturii, Panu declara posibila intelegerea asupra a ceea ce el numea un mijloc de oportunitate", anume asupra garantiilor si indepen- dentei magistraturii la numiri. Desi considers indoielnica moralitatea examinatorilor, totusi Panu propunea concursul, crezind ca limita astfel posibilitatile de interventie ale ministrilor. Garantarea, conditiilor morale zi intelectuale ale numirilor si inaintarilor in magistratura era mult mai importanta decit o stabilitate, impropriu numita inamovibilitate, limitata numeric si in timp ca cea propusa de junimisti 36. Pentru realizarea in principiu a independentei magistraturii fatl de rege, Panu, in colaborare cu I.Nadejde, C. Dobrescu-Argessi altii, propunea un amendament la proiectul de lege asupra organizarii magis- traturii prezentat de guvernul junimist in mai 1890 ; acest amendament cuprindea, suprimarea cuvintelor prin care magistratii jurau credinta rege- lui, cu apel la divinitate. Juramintul fats de rege nu numai ca, era de prisos intr-o monarhie constitutionals, dar amintea epoca de existents a monarhiei de drept divin ; in acea trecuta epoch, juramintul magistratului insemna a fi credincios persoanei regelui, care avea enorme prerogative legislative, executive si judecatoresti. intr-o monarhie constitutional, devreme ce existenta monarhiei era inclusa in insasi prevederile constitutiei, magistratul jurind respectarea constitutiei, era inutile formularea separate a juramintu- lui fa,tA, de rege. Panu intreba in ce situatie punea proiectul de lege discutat, °data legiferat, pe magistratul care a jurat credinta" regelui, cind acel magistrat ar avea sa judece un proces in care regele ar fi inclus. In acest caz legea, cuprinzind juramintul fats de rege, ar obliga pe magistrat sa fie la ordinele altcuiva decit ale legiiinsa4i.Referindu-se la formularea raligi- oasa a juramintului, Panu afirma ca sint oameni perfect onorabili, care din anumite considerente nu primesc sä jure altfel decit pe onoare si cotWiinta, ; prin suprimarea juramintului Pa' de rege si a apelului la divi- nitate pe care se baza juramintul, alineatul ar fi avut urmatoarea forma, corespunzatoare demnitatii de magistrat : Jur a observa constitutia si legile tarii si a indeplini cu onoare, constiinta si nepartinire functiunile ce mi sint incredintate" 36. Argumentele lui Panu d.ezvaluind ateismul si rezervele sale fats de regalitate si formularea propusa de el acestui alineat al legii nu an fost acceptate de majoritatea Camerei. Prin admiterea principiilor sale de organizare a magistraturii, Panu spera ca s-ar fi realizat un aparat judecatoresc care sa excluda din ctivi- tatea, sa arbitrarul, ca functiile Inalte in magistratura n-ar mai fi fost acordate ca recompensa a devotamentului sau servilismului catre o per- soa,na ministru, rage sau catre un partid, iar guvernele n-ar mai fi reusit sa stapineasca, asa-zisa putere judecatoreasca pentru a o subordona intereselor unui partid. Conform prevaderilor generale ale Cons titutiei din 1866, organizarea administrative avea o structure centralizatoare a aparatului de stat, adin- cita prin legile judetene si comunale din deceniil, VIII IX ale secolului al XIX-lea. Prefectii, subprefectii si primarii, cei din urma fiind subordonati celor dintii, erau in stricta, dependents de Ministerul de Interne ; toti acegti
35 Ibideni,sesiunea 1889-1890, p. 1 58 0 1 584. $edint.a din 3 mai 1890. 38 Ibidern,p.1 685.Winta din 11 mai 1890. www.dacoromanica.ro 94 P. CINCEA 14 functionari erau numiti de reprezentantii unor autoritati de stat, nu alesi de cei re care urmau a-i supraveghea §i constringe. Prefectul era numit prin aura regal, la propunErEa ministrului de interne, subprefectul era numit de ministrul de interne la fropunerEa pafectului, functionarii Mean erau numiti de irefEct. Lcgea, care realizase in cea mai mare masura acest sistem administrativ strict centralizator fuscse elaborate de conservatori in 1874, rr n niodilicarca I eactionara a legii ccumnale din 1864. La inceputui gm undid liberale din anii 1876-1888, legea din 1874 er a in vigoare. Legea comunala din 1E82 nu continea in unele cazuri o revenire totals nici macar la principiile lEgii ccinunale din 1864. De pilda, in privinta primarului funclionar en actiNitate deosebit de insemnata, in mccanismul sistemului administrativ ccntralizator legea din 1864 prevedEa alegerea lui, ca si a membrilcr eonsiliului comunal, de catre alegatorii comunei ; modificind in sons reactionar prevederile acestei legi, conservatorii au impus, prin legea, din 1874, numirea primarului de catre perfect. Legea comunala din 1E82 prevedea ca primarul se alegea de consiliul comunal, dar se confirma de perfect. Aceasta confirmarefacea, posibild indicarea persoanei care trEbuia Fa fie, a le a s" in functia de primar. In general, legea din 1882 prcmova numai un inceput de descentralizare, nesatisfacator dupa parerea gruparilor politice democrate ale epocii, deoarece principiul descentralizarii administrative figura in programul coalitiei liberale din 1867 si al coalitiei de la Mazar-Pala din 1875. In anii 1881-1884, liberalii rosetisti au dus o vie activitate publicis- ticasi parlamentara pentru realizarea descentralizarii administrative. In anii urmatori, vii dezbateri parlamentare erau destinate in mod special problemei reorganizarii administraliei, care era tangential comentata si cu diverse alte prilejuri. Chestiunea reorganizarii aparatului administrativ era initial prezen- tata, in cadrul discursurilor parlamentare ale lui Panu, in asociere cu aceea a magistraturii, prin cererea de extindere a garantiilor de stabilitate a magistraturii asupra intregului aparat administrativ. Fata de opinia larg raspindita in gindirea epoch ca functionarismul era o plaga, socials ", Panu arata ca, o asemenea afirmatie era valabila numai in cazul in care numarul functionarilor crestea mult peste necesitatile administrative st cind ei erau totalmente la discretia guvernului, deci complet lipsiti de independenta, de siguranta stabilitatii for profesionale. Prin mentinerea vechii stari de lucruri dependenta absoluta de guvern, instabilitate in functii functionarismul, arata Panu, daca nu devenise, era pe tale de a deveni o plaga socials, deoarece guvernele aveaun majorarii numarului functionarilor, care erau si agenti electorali, deci constituiau instrumentul prin care guvernele I i asigurau o forta, insemnata in alegeri. Panu considera ca stabilitatea in functii, fixate printr-o legislatie judicios intocmita, ar fi realizat independenta aparatului administrativ fata de guverne si ar fi asanat, in parte, moravurile politice 37. Ca si in alte probleme, in aceea a descentralizarii administrative, Panu se dovedea un consecvent sustinator al principiilor lui C. A. Rosetti. Aratind ca mai multe grupuri politice s-au declarat, in principiu, pentru
37Ibidem,sesiunea 1888 1889, p. 194.edinta din 1 decembrie 1888; sesiunea 1889 1890, p. 1 581-1 582. 5edinla din 3 mai 1890. www.dacoromanica.ro 15 ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GH. PANU 95 descentralizare, conducatorul radicalilor, exprimind opiniile acestei gru- pari politice, sustinea ca era o deosebire intreadmiterea principiului §i aplicarea lui practice. in acest sens, el combatea sistemul propus de junimi§ti, care cuprindea o pseudodescentralizare : o parte dintre fur:14We ministerelor urmau s'a fie incredintate agentilor ministeriali din judete. Panu sustinea cd, o adevarata descentralizare democratica, in sensul de emancipare sau dezrobire a institutiilor", se putea obtine numai prin incredintarea unor functii administrative de importanta comunelor§i prin o mai mare autonomie cetateneasca" 38. Panu i§i prezenta, in amdnunte, opiniile sale asupra organiz'arii administrative, cu prilejul discutarii diverselor proiecte de legi cu acest continut, prezentate Camerelor din initiativd, guvernamentald. Astfel, iu 1892, cu prilejul discutdrii proiectului Legii pentru organizarea autorita-- tiloradministrative exterioare dependente de ministerul de interne", lege care se referea la atributiile inspectorilor administrativi, prefectilor oicolaboratorilor for administrativi directi, Panu demasca tendintele reactionare ale legislatorilor de a anula inceputul de descentralizare reali- zat sub guvernamintul liberal. Remarcind ca aceea§i reprobabila incercare de centralizare se manifestase §i in continutul proiectului legii instructiuniiT Panu sustinea, relativ la legea administrative mentionata mai sus : Minis- strul is atributiunile care erau deseminate in alte rodaje §i le concentreaza in mina functionarilor ski, prefecti Si subprefecti. . . Comitetul per- manent al consiliilor judetene este suprimat §i inlocuit cu prefectul, comuna [consiliulcomunal]esteredusalanimic, judetul[consi- liul judetan] asemenea" 39. Prin art. 107 al Constitutiei se prevedea elabo- rarea unor legi care sa creeze descentralizarea administrative ; pe aceasta baza, proiectul putea fi considerat neconstitutional. Panu intreba pe repre- zentantii guvernului in parlament ce principiu sta la baza acestui proiect de legislatie al conservatorilor de vreme ce acest partid, pe de o parte, se declara adept al autonomiei comunale, pe de alta, prin proiect, functionarii administrativi comunali §i judeteni erau strict supravegheati de prefect, fare aprobarea edruia nu puteau actiona. in fond, pentru conservatori nu era importanta chestiunea de principiu, ci asigurarea unui aparat adminis- trativ centralizat, care, spre deosebire de cel descentralizat, putea, cu mai multd, uprinta fi pus in mi§care pentru a colabora la reprimarea mi§carilor sociale. Conservatorii i§i mascau aceasta intentie, afirmind ca experienta unei activitati de treizeci de ani a administratiei, organizata pe principiul descentralizarii nu a dat rezultatele a§teptate. Panu dovedea ca era nejusta aceasta afirmatie, sustinind ca pind in deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea, administratia era organizata pe baze centralizatoare, iar din acea epoca abia se Meuse un inceput de descentralizare. Mentionind numeroasele atributii, dar §i abuzurile, procedeele nele- gale ale prefectilor si subprefectilor, Panu propunea mic§orarea numarului lor. Problemele de administratie judeteana urmau BA fie rezolvate de consi- liile judetenei comitetele permanente elective cu o mai larga componentk decit cea in vigoare ; consiliile comunale elective aveau se aiba in sarcina,
as Ibidem, sesiunea 1888-1889, p. 1 425. 5edinta din 16 mai 1889. " Dezbalerite Senatutui, sesiunea 1891-1892, p. 413. $edinta din 18 mai 1892. www.dacoromanica.ro n6 P. CINCEA 16 for probleme de administratie comunall. In acest caz, controlul adminis- trativ nu s-ar fi exercitat de la persoana la persoana, ci de la corp electiv la, corp electiv, ele fiind spera Panu nu la dispozitia prefectilor si ministrilor,ci a opiniei publice si a legilor bazate pe principii corespun- zatoar e 40. In anul 1893, cu prilejul discutarii proiectului relativ la modificarea unor articole din legea pentru consiliile judetene, Panu isi reafirma opiniile sale in materie de organizare administrative. El demonstra ca proiectul era retrograd, deoarece lua o mare parte din atributiile consiliilor judetene, desfiinta consiliile permanente, da administratia locale in mina prefectului, distrugind inceputul de autonomie comunala ulterior realizat si transfor- mind judetul intr-o simple circumscriptie administrative a puterii centrale ; dezaprobarea proiectului era cauzata, si de prevederea relative la micso- rarea numarului membrilor consiliilor judetene, cind, dimpotriva, era neee sara atit majorarea numarului atributiilor acestor consilii, cit si a membrilor lor, pentru realizarea unei conduceri administrative locale, colectiva si elective, a judetului 41. In acelasi an se discuta Proieetul de lege pentru organizarea comunelor rurale, care diminua rolul consiliului comunal comparativ cu atributiile primarului. Posibilitatea deliberarii necesitatilor administrative locale era mult redusa prin prevederea proiectului ca membrii consiliului comunal A,' se intruneasca numai de patru on pe an ; in intervalul acestor Intruniri, toate hotaririle administrative urmau a fi luate de o singura persoana, primarul, fapt dezaprobat de Panu, care si in acest caz propunea inlocuirea conducerii personale prin cea colectiva 42. In perioada prezentata aici, din considerente de securitate social- politica a clasei sociale si regimului politic pe care it reprezentau, conserva- torii care au guvernat in acesti ani an ramas insa la vechile for opinii in privinta organizarii administrative. in general, dintre ideile de orientare politicsustinute de Panu in anii 1888 1894, se remarca indeosebi ideea necesitatii interventiei statului in raporturile dintre particulari, inclusiv cele dintre clase, pentru realizarea unui minim de legislatie -proteetoare a Varanilor si muncitorilor din orase. Prin propunerile sale social-economice, incadrate in aceasta idee politica generala, Panu nu depkea limitele realizarilor posibile intr-un stat burghez, dupe cum recunostea el insusi atunci cind prezenta paralel programul radical-burghez roman de la, sfirsitul secolului al XIX-lea si eel general socialist. Panu observa esenta statului ca instrument al claselor dominante, pentru realizarea intereselor for economico-politice ; el spera insa ,,resta- bilirea justitiei in nedreptatile seculare", prin interventia statului burghez, deoarece me,ntiona el insusi ca radicalii nu aspirau la schimbarea orinduirii de stat existente in acea epoca, ceea ce prin desfkurarea istorica de la sfirsitul secolului al XIX -lea si din prima jumatate a celui urmator s-a dovedit fapt nerealizabil. Incercarea situarii gruparii radicale deasupra intereselor de class era de asemenea neconforma realitatii, radicalii fiind reprezentantii burghe- 40 Ibidem, p. 417-419. 41 Ibidem, sesiunea 1892-1893, p. 297-304. $edinta din 4 februarie 1893. 411 Ibidem, p. 524-528. www.dacoromanica.ro 17 ACTIVITATEA PARLAMENTARA A LUI GH. PANU 97 ziei avansate, actionind conform unor tendinte Inaintate pentru acea epocg, dar si limitelor de gindiresiactiune ale acestei pgturi sociale. Propunerea de constituire a unor ,,partide de idei" era o incercare de lichidare a lips ei de principialitate, de consecventa in aplicarea unor idei economico-politice, lipsde care dgdeau dovada partidele liberal si con- servator. Observarea lipsurilor parlamentarismului burghez, atunci cmnd nu era bazat pe principii democrate de guvernare, constituie un indiciu al gindirii politice inaintatealui Gh. Panu, intr-o epocg in care parlamen- tarismul era considerat de numerosi oameni politici cea mai inaltg expresie a unei organizgri politice avansate. Stricta aplicare a principiului respon- sabilitgtii ministeriale era o necesitate a acelei epoci, pentru limitarea abuzurilor, actiunilor ilegale ale detingtorilor puterii de stat. incercarea reducerii actiunilor regelui la cele conturate de prevederile constitutiei nu constituia o abandonare a principiilor republicane afirmate de Panu in Lupta" sau acceptarea totalg, prezentg¢iviitoare a monarhiei constitutionale, ci era singura posibilitate, in cadrul activitgtii parla- mentare, de criticare si limitare a actiunilor politice ale regelui. Propunerile si incercarile de modificare a modului de functionare a puterii legislative si a organelor superioare ale celei executive erau para- lele, in activitatea parlamentarg a lui Panu, cu sugestii pentru restructu- rarea unor organe inferioare ale puterii executive cele administrative $i ale celei judecgtoresti. Independenta puterii judecgtoresti fate de primele doug puteri ale statului, ridicarea niveltifui moral-intelectual al corpului judecgtoresc erau ideile centrale in care se concentrau propunerile radicale exprimate de Panu in parlament, pentru organizarea magistra- turii. Conducerea administrativg localg, colectiva,i elective, bazata pe descentralizare, propusg de Panu, era preferabilg regimului administrativ promovat de conservatorii modificat numai in mica masura de liberali, deoarece ar fi prilejuit o mai largl participare socialg la treburile obstesti. Pentru anii 18881894,- aceste principii de orientare politica si idei asupra reorganizgrii magistraturiiliadnainistratiei erau in general inaintate comparativ cu cele sustinute, in aceleasi domenii, de majoritatea membrilor vechilor partide politice burghezo-mosieresti.Critics,unor sisteme politice burgheze generale mergind ping la observarea, prin efectele in timp, a limitelor celei mai mari revolutii burgheze, Revolutia francezg i a unor laturi ale vietii politice interne atragea atentia opiniei publice asupra lor, ceea ce contribuia la conturareai raspindirea ideii necesitgtii transformgrii lor. Continuarea cu fermitate §i consecventg a sustinerii ideilor radicale mentionate mai sus de,i aveau limitele determinate de baza socialg a grupgrii ar fi putut constitui un pas spre intgrirea democraDiei bur- gheze, dar din 1894 Panu recunostea, in parlament si in afara lui, apro- pierea radicalilor de conservatori, cu toate divergentele de opinii aratate. Panu declara insg cg alianta radical conservatoare nu constituia o iden- titate de ideisi isipropunea sa susting dintre legile prezentate de con- servatori numai pe cele conforme principiilor radicalegisa le combatg www.dacoromanica.ro 7 - 0. 6007 18 98 P. CINCEA pe celelalte. Cu toate acestea,alianta dintre radicali kii conservatori nu putea avea ca urmare o mentinere stricta aprincipiilor celor dintii, ci acea aliant6 presupuneacompromisul, cu concesii de ambele pgrti nefavorabile laturii progresise a ideologiei radicale. In acela§i timp Insa' se afirmau socialktii ca sustingtoriai unei orien- tLri politice democrate a Romaniei, pentrurealizarea careia dupl depg§irea momentului de temporary stagnarede la sfirOtul secolului al XIX-lea se va dezvolta, pe o linie mereuascendents, activitatea for In secolul urmator.
www.dacoromanica.ro UN CRONICAR IN TiRZIAT : MANOLACHI DRAGHICI
DE ANDREI PIPPIDI
Lacuna ce se constat5, in istoriografia Moldovei dupa, pacea de la Kuciuk-Kainargi, asa incit ultimele domnii fanariote vor fi celebrate numai prin versificatii stingace despre razlete evenimente singeroase, pune pro- blema care .timp indelungat a descumpdnit pe cercetatori, aceea a sfir- sitului perioadei cronicarilor. De un secul si mai bine nime nu s-a incercat a face letopisetulu"i. Primul, desigur, care a calutat o explicatie a fort autorul de care ne ocupam aici. Este de crezut, scrie el in 1857, ca, scriitorii de pe urma,, dizgustati de crincene apas'ari ce vedeau ca sufere acest popor, se otira de a luoa condeiul si a mai insamna urmasilor for fapte atit de scandaloasa, atit de impiratoare si atit de umilitoare pentru pogoritori de ai renumitilor Romani... seau cb, asprimea masurii intreprins6 de tiranii cirmuitori de atuncea ii impedecau de la orice scriere amintitoare despre viitorime a faptei acelora... "3. ParcI din retorica *colii ardelene ar fazbate ecouri indepArtate in cuvintele la care, in 1890, adsauga N. Iorga : Intr-o atmosfer5, impregnate de strainism, in care toaa lumea adcipta chipul de vorbh si de purtare al Grecului ce avea sabia si topuzul in mina, eugetarile romanesti nu puteau 0, Incolteasca si s5, dea rod"3. Mai tirziu, dupa 1898, invatatul istoric avea sá judece cu totul altfel fanariotismul, ca form/ generals de via-ta comuna, a Europei sud-estice. Impotriva cui vorbea de instr5inarea romanilor in sens grecesc si de influ- enta great, distrugatoare dup5, 1714 a simtului national romanesc, a venit de la Iorga cel dintii afirmarea raspicata a intrepatrunderii celor doug culturi. Asteptind o dezlegare noun, intervine o alt5, intrebare :hiatusul cronologic pe care nu ajung s5-1 umple Alecu Beldiman sau bocitorul anonim al lui Grigore Ghica-vodlinseamng oare $i o rupere a firului continuitatii de gindire intre cronicari si primii istorici I
1I. M. Codrescu, In Buciumul romanu", foae lunark I, Iasi, 1875, p. 414. 2 Istoriea Moldovei pe limp de SOO ani pind In dzilele noaslre scrisd de post. Manolaki Drdghici, vol. I,Iasi, 1857, p. II. 3 N. Iorga, Pagini de criticd din liner*, Craiova, 1921, p. 31, reeditare a studiului pu- blicat In Arhiva Societatii stiintifice si literare", I, Iasi, 1890, p. 628-698.
STUDII". tomul 20, nr. 1, p. 99-121, 1967. www.dacoromanica.ro 100 ANDREI PIPPIDI 2
Dintru inceput trebuie sg, respingem presupunerea el absenta la afir§itul feudalismului a oricarei surse narative in romaneste, fara, a se uita cele dou& exceptii de mai sus °, s-ar datora intimplarii. Nimic nu ne indrep- tateste sa atribuim faptul lipsei fortuite a cuiva care sa is asupra lui sarci- na povestirii istorice, on accidentului prin care s-a pierdut o astfel de insailare. De asta data, lacuna capata un inteles mai adinc, in raport cu principalele probleme ale vremii care au influentat nemijlocit dezvoltarea pe fagasuri not a scrisului istorie moldovean. Inceputurile relatiilor capita- liste in atmosfera de cried, a sistemului feudal a carui lent/ descompunere o reflect/ ultimele cronici, formarea burgheziei revendicind autoritatea stradaniile maselor populare de a dobindi libertate social/ si nationals corespund unor transformari in conceptia istorica anterioare anului 1848. Slabirii economiceQipolitice a boierimii ii datoreaza, burghe- zia progresul sani pe plan ideologic. Cronicarii, string legati, prininsa*i conditia lor, de sistemul feudal in destramare, de pe pozitiile de clas& ale caruia priveau, n-au putut supravietui timpurilor lor. Schimbarea In struc- tura societatii, sensibila chiar inainte de revolutie, a atras prefaceri in ideile ei, raspindite de acum inainte intro intelectualii burghezi. Mai tirziu se va constata in acest sens o democratizare a culturii istorice, ca o cerinta obiectiva a momentului '48 ; in anii dintii ai secolului al XIX-lea, in spi- ritul nou care se instapinea, nu-si deschisesera Inca drum preocupari analoge curiozitatii intelectualilor boieri pentru trecutul tarii lor. Numai ca e desigur prematur, chiar daca cercetarea se reduce la Moldova, sa Exam astfel sfirsitul vechii istoriografii. In miezul epocii de tranzitie care, incepind din acei ani, creeaza ca o punte spre literatura moderna din care pricing un merituos critic a denumit-o de curind literatura romana premoderna" 6 Amin scriitori apartinind vizibil traditiei. De altfel, obiectul studiului de fats este sa arate ca a existat o linie cronicareasca, ale carei manifestari se intrevad de-a lungul literaturii istorice din perioada romanticilor, chiar alaturi cu activitatea acelora. In acelasi moment, cele doua tendinte se concureaza, coexist/ asa cum coexist& clasele sociale care se exprima prin ele. 0 Incercare de a be confunda mi se pare sortita esecului. Alecu Beldiman este contemporan cu reprezentantii Scolii arde- lene, apoi Manolachi Draghici cu Mihail Kogalniceanu. Asezarea fiecaruia din ei pe cite o linie diferita de dezvoltare a societatiisipretuirea lor cu o alt.& cumpana in con§tiinta posterit6tii sint neindoielnice. Contrastul e -izbitor intre laborioasele rapsodii, din care ultima este Jainica tragodie de la 1821, si opera plina ping azi de invataminte si de un mare rasunet in epoca, a lui M. Kogalniceanu. El s-a format in strainatate, la Berlin, dupa popasul din Lorena, invatind cu Humboldt, cu Ranke. Tentativa indrazneata a celui din urma de a imbratisa istoria universala intr-o Mare sinteza intregeste personalitatea savantului capabil de intelegere pentru fiece dezvoltare nationala incadrata in ansamblul general. Cind se apropie cineva de M. Kogalniceanu, observa, intr-o formatie intelee- tuala *din cele mai multiple ce se pot inchipui, locul important pe care-1 ocupa studiile de istorie cu un asemenea profesor. Istoric national, intr-un 4 Referindu-se la evenimente izolate, ele nu modifica datele problemei. Spre deosebire de Al. Piru, Paul Cornea, in cartea sa recent /, tratind despre Aspecte- figuri-idei. De la Alexandrescu la Eminescu, desparte prima epoca a literaturii moderne dintre 1780-1830" (p. 36). www.dacoromanica.ro 3 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACHI DRAGHICI 101 sens mai larg decit dad, s-ar fi interesat doar de mica lui patrie,el se afirmar in lucrarea sa din 1837, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des _Daces transdanubiens. In fond, faptul ca liniile directoare ale romantismului istoric de tendint5, democrat revolutionary au putut fi cele care, abia schi- tate, calauziserd in perioada luminilor activitatea predecesorilor din toate trei tarile romfine graie§te prin sine despre ldrgimea de orizont de care beneficiazd stiinta in preajma Unirii politice. Intrucit, fireste, nu numai spiritul larg al lui Ranke, directia noud pe care o arata 1n istorio- grafia europeand 11 deprinsesera pentru atare analiz5, cuprinzatoare, ci transformarile social-politice din Principate, cdtre 1830, facusera s5, se intilneascd ideile inaintate in scrisul lui Kogdlniceanu §1 Balcesen, deopo- triv5, insufletiti amindoi de un patriotism luminat, de entuziasm in fata cercetdrii critice a istoriei, intelese ca miscare. Conceptia poporului drept creator al acesteia este la temelia comund a operelor lor. Caracterul pro- gresist al gindirii sale, care face din Kog5,1niceanu unul din exemplarii precursori ai eforturilor §tiintif ice de astdzi, 1-a iinpiedicat, cind aduna si publica sursele narative din secolele XVI XVIII, sa §i lege crezul politic de dainuirea vechii forme statale, la prabusirea cdreia tocmai a contribuit cdpetenia unificatorilor moldoveni. In toiul vrajbei acesteia dintre separatisti §i unionisti, intrucitva legata cum s-a spus, far5, ca ideea sa, fi fost pind azi relevat5,6 de editarea letopisetelor, se situeazd la 1857 o aparitie singulars, care nu s-ar fi meritat uitata. Vom intilni imbinate aici trasaturi care yin de la doul conceptii istorice deosebite. Am vdzut ca aldturarea for nu are cum 0, mire intr-un moment de tranzitie. Manolachi Draghici, bdtrinul Postelnic, ndscut in vremi altele decit ale noastre, a stiut s5, fie in acelasi timp istoric constiincios §i pe alocurea cronicar de valoare"7. Merits intreprinsd examinarea particularitdtilor operei sale, care, singura, ne-ar putea instrui intr-o masurd indestuldtoare, asa incit s5,-1 facemsd figureze printre adeptii unei orientdri sau ai alteia. Soarta earth indeam4d si ea la luare aminte. S-a bucurat de o relativa rdspindire, insinteresul pentru ea a trecut o data cu conjunctura care o zdmislise. Citiva o mai citeau in mediul provincial, de bdtrineascd traditie, famas neatins un sfert de veac dupa ITnire. In acest sens mdrturisesc memo - riileviuevocatoare ale atmosferei moldo-fanariote, ale istoricului Radu Rosetti 8. Alti contemporani, neinteleggtori si nerespectuosi, an gdsit de cuviintd sa osindeascd opera unui antibonjurist care cutezase a blama cu amar guvernul lui Grigorie Al. Ghica". I. M. Codrescu, care azvirle de la in- ceput acuzatia de plagiat, venea dintr-o familie de aprigi raze§i raj de gura, pe care, intre alti tineri din popor", fi folosise domnul moldovean Gr. Ghica Intr-o curajoa,85, incercare de reformd. Buciumul romanu", foaie lunard, I, Iasi, 1875, p. 414 ; D. Manolachi DrAghici (Postelnicul), In viderea unor minuscrise ce le avea de la vladicul Meletie Sardion Racovita, §-a propus a scrie Istoria Moldovei pentru periodul de 500 ani, ceea ce a §iI5- cut : dard scrisa acestui istoriografu nu poate fi clasatd intre istorii propriu-
6 N. Iorga, Sfaturi pe tntuneric, conferinfe la radio (1936-1938), vol. II, Bueure§ti, 1940, p. 32 §i urm. 7 Idem, Pagini de criticii ... ,p. 31 ; Gazeta de Moldavia", nr. 82, 94/1857. 8 Amintiri din copildrie,www.dacoromanica.ro Bucure§ti, 1925, p. 218. 102 ANDR PIPPIDI 4 Motoriul batrinului autoriu, scriind istoria Moldovei, care s-a tiparit Cu. spesele unui altui1 cu adunatura (colecta), a fost mai cu seams de a gasi ocasiunea sa laude obladuirea domniei Principelui Mihai Gr. Sturdza, sub care cu dulce a serviti *i-a petrecut anii junetei, *i de a blama cu amar guvernul lui Grigorie Al. Ghica, imputindu-i ca, a disrobit tiganii contra obiceiului pamintului, remlind ograclile boerilor fara slugi". Acelea*i Invinuiri, cu not aluzii la' scapa'tarea Injositoare in care se aflase bAtrinul autor al cronicii criticate, se gasese sub pana altui Codrescu, Teodor (Urieariid, XIII, p. 308) : In tomul II din Istoria Moldovei de postelnicul Manolachi Draghici, p. 246, se vad nisce apretieri veninoase asupra Domniei lui Grigorie Ghica-voda ; pe cind aceia a lui Mihai Sturdza este suits in virful nourilor. Suntemu convin*i ca acel ce va scrie Istoria adiverata a terei va cauta purul adiver in actele ce s-a savir*it *i de un Domn *i de altulsi-siva da verdictul sax nepartinitoru ...Mobilul eel adiverat ce au facut pe istoricul Manolachi Draghici sa fie a*a de arnarit au fost miseria in care au trait el in ultimii sei ani, intr-o casuta din Pacurari. Este adevarat ca Gr. A. Ghica an adunat prin prejurul seu tineri ea Anastase Panu, Ralleti, Mavroyeni, cu a carora lumini el s-au ajutat In cirmuirea Moldovei. Oameni de trampa lui Manolachi Draghici n-aveau trecere In acea epoha de regenerare". Asemanarea dintre cele doua factumurise intrevede lesne.Violenta for polemics nu uime*te mai putin, chiar data *tirn ea sint un raspuns, probabil la urmatorul pasaj din Istoria Moldovei: Grigori Ghica Vv., ajungind la Domnie In epoha revolutiei anului 1849 (sic), *i am putea dzice sub a ei influentie, adoptind un sistem cu totul opus de a rnoplui sax Mihaiu Vv., au socotit a agiunge la scopul sau *i a intiniri patria, inlaturind din slujbe pe boerii batrini practicati, *i a lucre- dinta posturile publice tinerilor ce sa inchineau ideelor moderne, predicau o ref orma radicala, inch asemenea sistem an trebuit neaparat sa aduca o descordie Intre cii batrini qi cii tineri" 9. Prefatatorul poeziilor lui Conachi In editia Miron Pompiliu, Emanuil Vogoride -Conachi, a judecat mai clement pe Draghici in termenii care urmeaza : Un istoric prea mult uitat de gefieratiunea noastra *i care intr-adevar supard prin incureatura copilareasca, a stilului sau *i limba sa inculta, dar sanatos la judecata *i care va raminea un izvor de informatii nepretuite in cit priveste istoria, atit de putin cunoscutai a*a de schim- bata, a Moldovei in secolul nostru" 10. Dupa pilda1irecomandarea aceasta, istoricii Incepsa -$iculeaga in- -cormatia din scrierea lui Draghici ; intre ei, In primul rind, A. D. Xenopol u. Cronica nu prilejuise Inca nici o interventie documentata. In 1890, N. Iorga, pe atunci in virsta de nouasprezece ani, dadea Arhivei", organul Societatii *tiintifice1iliterare din Iasi (uncle, alaturi de Xenopol, contribuiau geologul
9 Istoria Moldovei , vol. II, p. 229. io Logofdtul Costachi Conachi, Poesii, Alcatuiri si talmaciri, ed. a 2-a, partea I,Iasi, 1887, p. 77. In nota : in ce priveste istoria noastra mai recenta, nu pot declt sá recomand ce- tirea betranului Draghici acelor ce simt un disgust bine meritat pentru fleacurile lui Vaillant si Ubicini. Cu toate lipsurile care sunt Intr -lnsa, vor gasi In Istoria Moldovei a lui Draghici o co- moara de fapte relatate cu credinta si apretuite cu judecata sanaloasa". Istoria razboaielor dintre rust ci turci si larturirea for asupra Jllrilor romtlne, vol. III, Iasi, 1880 ; Istoria romdnilor din Dacia Traiand, vol. IX, X si XI, Iasi ; Epoca Fanariolilor,last, 1892 ;Istoria si genealogia easel Callimachi, Bucuresti, 1897 ; Rdsturnarea dornniilor fanariote, In Arhiva", II, p. 69, n. 14 : Draghiciwww.dacoromanica.ro eel totdeauna partinitor boierilor". 5 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACHI DRAGHICI 103
Cobalcescusifilologul Tiktin), portretul pe care am cgutat a-1 face deplin 5iviu al bgtrinului Postelnic din Pacurari si de la vie Manolachi Drgghici". Influentate de Taine, unele studii de critics literary ale tingrului invatat insoteau, cu judecgtile for sigure asupra psihologiei moderne1imostenirii literare lgsate de antici, acel eseu. Sint insirate intr-insul stiri de familie taiamintiri personale" 12, dezvoltate clz mindria stramosilor boieri, dintre care la acesta va reveni duios in multe rinduri. Avem totodatg de-a face cu o analizg a operei care nu se va mai repeta. Ar fi de ajuns ca sg impuna 4tentiei noastre un articol unde, ca totdeauna la marele istoric pe care 1-am numit, un admirabil dar literar, reinviind prin puterea evocgrii sale trecu- tul, este algturi de perspectivele patrunzdtoare. Iorga, care se adreseazg oricind lui Drgghici pentru relatarea vreunui fapt putin cunoscut13, a Inche- iat sirul autorilor contemporani cu creatorul izvorului. Cei mai din urmg ocolese cu grijg o apreciere hotgritg' a lucrgrii, citatg rar, pentru ce fapte trite cuprinde. Creditul s'au nu merge mai departe14. Dupa 75 de ani de la ultimul studiu inchinat activitatii postelnicului, rgmin Inc 5, explicatii de adus, atitea lucruri de adgugat ca improspgtare a datelor despre om si opera. Astgzi se simte nevoia unei reeditgri, care sg pung la dispozitia unui public mai larg pagini care-si au insemngtatea in istoriografia si in litera- tura romaneascg, precum si a unei mai temeinice a for judecati. Regimul fanariot a inlesnit pgtrunderea in tgrile romane a spiritului filozofic rationalist inainte de 1789, a ideilor revolutiei dupg aceea. Dar pentru ca un curent de opinie sa se indrepte in directie antifeudalg, care e cea a doug generatii, trebuia mai mult decit toleranta despotilor luminati", anume o dezvoltare economicg rapidg. In primul patrar al secolului al XIX-lea, dorinta fireascg de a innoi organizarea provinciilor noastre, asa inch sg fie respectat Contractul social mai intli, apoi dupg charta de la Saint-Ouen, modelul francez iesit din frgmintarea Imperiului si a Resta- uratiei ceea ce nu mai inseamna chiar sistemul lui Rousseau nazuinta
12 N. Iorga, Orizonturile mete 0 WWI de om, asa cum a fost, vol. I, Copildrie si tinerefd, Bucuresti, 1934, p. 172. 13 E cazul sa mention'am Doud conferinle, Bucuresti, 1898 ; Istoria literaturii romdne In secolul al X VII I-lea (1688 1821), Bucuresti, 1901 ; Istoria poporului romdnesc, vol. IV, Bucuresti, 1927, trad. rom. 0. E. Ionescu ; Istoria literaturii romdnesti In veacul at X I X-lea de la 1821 inainte, vol. I, Bucuresti, 1907; 0 foaie de popularizare igienicd si economicd in 1844-6. Rolul frafilor Vtrnav In Renasterea romdneascd, Revista istorica", V, 1919, 8-10, p. 170-187 ; Istoria romdnilor, vol. V IIIIX, Bucuresti, 1938. 14 Din literatura In care se va intilni citata lucrarea, Para zilbava unei mai ample analize, vezi T. Burada, Istoria teatrului in Moldova. Iasi, 1915: general M. Racovi(A-Cehan, Familia Racovild-Cehan (Genealogie si istoric), Bucuresti, 1942 ; idem, Intregiri la lucrarea publicald de Academia Romdnd relativ la familia Racovita-Cehan, Bucuresti, 1942 ; general R. Rosetti, Fami- lia Rosetti, I II, Bucuresti, 1938 -1940; A. H. Golimas, Despre capuchehaiele Moldovei si po-. runcile Portii catre Moldova pind in 1829, Iasi, 1943 ; A. Otetea, Tudor Vladimirescu si miscarea eteriSta In rarile Romonesti, Bucuresti, 1945 ; G. G. Bezviconi, Calatori rusi In Moldova si Mun- tenia, Bucuresti, 1947 ; D. Ciurea, Moldova sub domnia lui Mihai Sturdza, Iasi, 1947 ; Dan Berin- dei si C. Istrate, In Studii si cercetdri stlinfificeistorie, VIII (1957), fasc. I ;Val. Popovici, In acelasi periodic, VII (1956), fasc. 1, si In Studii fi cercetari de istorie, Iasi, I, 1957 ; Gh. Ungureanu , In Studii", XI, 1958, nr. 2; N. Corivan, In Studii fi cercetari stiintifice-istorie, X (1959), fasc. 2 ; Al. Elian, Moldova si Bizanjul to secolul al XV-lea, In volumul Cultura moldoveneascd In tim- pul lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1964 ; Dan Berindei, Din inceputurile diplomallei romanesti moderne, 1963 ; Vlad Georgescu, Din corespondenia diplomaticd a Ta rii Romanesti, Bucuresti, 1965. www.dacoromanica.ro 104 ANDREI PIPPIDI 6 aceasta era la fiecare din ref ormatorii moldo-valahi. In cea mai mare parte a Sud-Estului european rezultatul an fost, de timpunui actiuni de eliberare nationals, rascoale populare. Impotriva rinduielilor feudale, tutelate de Poarta otomana,, o agitatie revolutionary s-a produs drziu in Principate, pentru motivul ca o putea duce la bun sfirsit numai burghezia sovaitoare tai concilianta. Ceea ce a tinut locul unei asemenea mi§cari au fost o serie de tentative de a infaptui cu prudenta reforme, in cadrul unui proces de duratl. E lesne de surprins limita ideologica pe care o continea initiativa micii boierimi, nelipsita, de egoism de class, cum vom vedea din drumul strabAtut intre carvunari" (1822) si cvasirevoluDia din 1848. Contributia uneia din figurile reprezentative ale timpului, marele vornic Iordachi Draghici, s-a observat adesea in manifestarile liberale §i constitutionale anterioare anului 1830. Cunoscind &Merl si ihalDari, personajul a facut o cariera, surprinza- toare, pe care n-o putem relata aici. De buns seams, intelegerea sarcinilor momentului si, eventual, un neastimpar temperamental pe care nu 1-a mostenit fiul sau, 1-au impins pe primul plan, intro marii boieri ai Varii. Cu aceasta avida oligarhie, ramasa indaratnic dusmanoasa parvenitului" care avea increderea domnului pamintean, el a dus o lungs luptA, la capAtul careia s-a regasit principalulsef revolutionar al Moldovei. Prosopo- grafia epocii cunoaste putine personalitati de un interes analog pentru noi. Alaturi e un boierna§ mai degraba, obscur, a ca,rui activitate este infatisata intr-o conferinta celebfa a lui Nicolae Iorga, Un jacobin" moldave au XIX-ime siecle15.Intro Draghici §i Ionics Tautul a trebuit sa existe o apropiere ea este chiar atestata documentar dar deosebirile dintre ei sint caracteristice. Tautul, de pilda, n-a facut niciodata cariera. E ade- vArat ca o data a avut nesabuinta sa candideze la tron, tentativ5, farce precedent in condilia sa inferioara, in care a desfasurat o energie- insolenta. si care s-a Incheiat cu un esec. Nobilimea avea toate motivelesa-irefuze situatia rivnit 'a, in virtutea opiniilor lui fati§ critice §i revolutionare. Atunci el se gindea sa impung dreptatea socials prin mijloace a caror violets se anuntl in operele de lupta ale lui Tau tul, unul din marii oratori politici roman" 16. Spre deosebire de el, Iordachi Draghici, inalt dregator, cultiva prieteniile politice cu rusii si turcii deopotrivg. Mi -am luat libertatea de a-1 socoti pe acest carbonaro cu giubea $i islic exemplar pentru acea aripa, a luminismu- lui din ce in ce mai contrary ideii de revolutie. Fiul mai mare al vornicului 17, Manolachi, se nascuse la Iasi in 1802, spune Iorga 18. Indicatia decembrie 1801" apartine unui bibliograf neo- bosit, Barbu Theodorescu, all carui studiu, vechi de mai multi ani, nu
18 Revue historique du Sud-Est Europeen", XIII, nr. 7-9, p. 277-292. 18 D. Popovici, La litterature roumaine a Pepogue des lumieres, Sibiu, 1945, p. 418, elo- giind si la p. 146 muza cu energise accente" a acestui traducator din Volney. Vezi Emil Virtosu, Din scrierile inedite ale cornisului Ionicd natal, Bucuresti, 1939 ; acelasi a pus in lumina !della politice ale lui Ionicd Thula!, candidat la tronul Moldovei to 1829, Revue Roumaine d'Histoire", nr.- 2, 1965, p. 260-285. Cf. si Al. Piru, Literatura romand premoderna, Bucuresti, 1965. In Revista de istorie $i teorie literary ", t. 15, 1966, nr. 1, p. 139-149, Dan Manuca aduce un inte- resent catalog de carti si scrisori bine aleseIonicd Tautul pagini inedite.FilanIeri"(p. 146) e Gaetano Filangieri, jurist si istoric. 17 C. Sion, Arhondologia Moldovei, Iasi, 1892, p. 81. 18 Pagini de criticd din liner*, p. 35. www.dacoromanica.ro 7 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACHI DRAGHICI 103 tradeazd originea informatiei 12. Educatia primitd, cuprindea citeva limbi : franceza, elind, greacd, germand, putind latina §i ruse, apoi cuno§tinte de istorie qi geografie §i Insemnata deprindere a dreptului moldovean cutumiar §i scris. Chiar el ne spune, cu obi§nuitu-i zimbet caustic, Intr-un loc unde aminte§te paginile contemporanului Ion Ghica : ...Dascalii ce se purta obicinuit prin Moldova nu era alta decent ni§te gramaticali, mai mult practicanti decent *sistimatici alfabetari seau halva-betari inginfati de mindrie, Vara cre§tere §i Vara metodu, a carora sistema de invatIturd era fdlanga, socotind ca prin aceastd vor Invdta copiii ceea ce nu putea talmdci ei, avind de macsima a sa fali numai in epitete de lo- ghiotatos §i sofologhiotatos, pe care abie le ducea in spate qi era vai de copiii Moldovenilor" (II, p. 199-200). Spusele lui Draghici despre alti dascali greci, Lambru, Govdelas 2°, Gheorghe cdminarul, nu pot rasa vreo Indoiald asupra invatdturii cdpdtate la Scoala Domneascd din Iasi, al carei Idea§ 11 statornicise Grigore Ghica lingMitropolie, cad, nascut la inceputul secolului, fiul lui Iordachi Draghici n-avea cum Invata la pensionul lui Cuenim, care Inlocui in 1831 institutul Lincourt 21. De timpuriu are rangul de caminar, acordat probabil de caimacamul St. Vogoride 22. La 11 ianuarie 1824, noul domn 1-a numit spatar 23 : guver- narea lui loan Sandu Sturdza incuraja ascensiunile rapide, fatd de care marea boierime reactionarynu-siputea stapini indignarea. CIteva luni mai tirziu, conspiratia din 1824 este de fapt tresdrirea unei aristocratii mindre §i tiranice In apararea privilegiilor sale. Dupd vremelnica ei biruintd (1.827), Iordachi Drdghici §i odraslele sale de fapt, un clan intdrit de numeroase legaturi de rudenie sau clienteldfac experienta dizgratiei. La aceasta vreme se arata numarul de scutelnici la care mai avea dreptul ca biv-vel spdtar ". Ni-lputem Inchipui pe tindrul boier, in portul obi§nuit alcucona§ilor" : imbracat cu poturi, cu mintean §i cu cepchen", legat la cap cu tarabolus" §i avind sileaful" de la briu incdrcat de o razboinicd panoplie. In 1828 ocupg, importanta dregatorie de postelnic, dovadd ca Sturdza incerca zadarnic, de altfel, formula unei politici de echilibru Intre factiuni. Chid intrd in tare, o§tirile ruse '11 gasesc pe Manolachi Drdghici ispravnic al tinutului Dorohoi. In calitatea asta figureazd in cele patru atestate pe care be solicitd §i prime§te tntre 20 §i 28 august de la ofiterii
12 Contribuliuni la cunoa;terea stramogilor lui N icolae Iorga, Bucuresti, 1948, p. 50. Data se cere corectata, ca la N. Iorga, dupa Biblioteca Academiei, ms. 5 382, Vidomostie de toil boierii moldoveni de la Tinutul acesta (Dorohoi) alcatuita dupa instructiva poronca cinst. Divan din 4 Ghenar 1830" 1. 253. 20 Dimitrie Panaiot Govdelas, directorul Academiei grecesti, traducatorul lui Fenelon, doctor si profesor de artele libere si de filosofie" (era platit pe land 180 de lei, cf. V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. XI, Bucuresti, 1902, p. 496). 21 Cf. 0. M6rculescu, Un pension to Vaslui In anul 1859-60, Revista istorica romans ", 1943, p. 105 ; N. Iorga, Istoria Invalamtntului romdnesc, Bucuresti, 1928, p. 241 ; la 1833 se lute- meiase". Dar ni se spune despre Cuenim cd era la Iasi din 1826 (Anale parlamentare", XVI2, p. 409-410). 22 Bibl. Acad., ms. rom. 2 767, f. 6. Vogoride au numit pe velijii boeri in slujbe precum sá obicinuia mai lnainte, lnsA filra caftan" (M. Dr. II, p. 127). 23 Gh. Ghibanescu, Surete ;i lzvoade, X, 1915, p. 273. 24 T. Codrescu, Uricariul, VII, Iasi, 1886, p. 138 si 143. Vezi Bibl. Acad., doc. CLXV 192, din 1 aprilie 1824, prin care erawww.dacoromanica.ro rinduit la Departamentul Pricinilor Stredne. 106 ANDREI PIPPIDI 8 imparatesti26. Dupe plecarea for se va da ascultare suplicii26 prin care ceruse intrarea In magistraturd. De data numirii sale am avut cunostinta doar prin indicatia lui B. Theodorescu : 20 mai 1834. In lunga viaobscure care urmeaza, data de aparitie a cartilor lui e Intotdeauna un jalon. Cea dintli e data la lumina sub titlul Iconomia rurald si dumesnica sau invagiturd gospod4riei de cimp si de cash, culectsd din card in limbi strdine de postelnicul Manuil Drdghici, prezident tribunalului de la Dorohoi 27. Compilatia ar fi Inca din primele lucrari de acest fel la noi, dupa cele 3 cart moldovinesti pentru iconomia cimpului" din 1819, primite de vornicul Bals de la negustorul iesan Atanasie Gani 28. In serioasa cercetare a lui V. Slavescu indreptata asupra literaturii economice romanesti din anii premergatori Unirii, inveirciturile postelnicului deschid seria celor mai vechi lucrari de stiinta economics din amindoud Principatele29. Vo- lumul a aparuti cu fratescul ajutor al agai Costachi Draghici, In 1834, dupa 1 iulie, data inchinarii care it Insotestei unde se vadeste convingerea scriitorului ca de la Indeplinirea mestesugului de agriculturd va 'Agri aces adeva'rata fericire a oamenilor". In continuare se cerea protectia domnului dorit de natie", caruia, in entuziasmul sau naiv, magistratul ii da drept pilda pe imparatul Hinei". Omagiul poate sa surprinda3°. Macar o data constatam felul In care lsi indeplinea noile functii juridice. Ele nu erau o sinecura cind, de exemplu, da dreptate Intr-o hotar- nicie fazesilor din Dvorcauti contra bogatului proprietar green : Comisia nu poate astazi socoti ca lucrarea d-sale Draghici, cuprinsa, In jurnalul din 4 august 1834, s-ar putea numi aducere Intim Indeplinire a hotarirei desfiintatului departament, ce mai virtos aducerea proprietarilor la Inva- luire si a comisiei de astazi la obosire, pentru ca lucrarea d-sale Draghici arbitraldi neporuncita sa gdseste potrivnica, celei pe care ocirmuirea
22Bibl. Acad., doc. CCCXXIII, 122, 123, 124 $i 125 ; ms. rom. 5 382, f. 253. 28Promu moi mame dans un age peu avance au grade de postelnic j'ai cherche a jus- tifier par mon zele et ma bonne conduite une nomination qui pouvait paraltre prematuree ; sur ces articles j'en appelle a l'opinion publique avec confiance" (B. Theodorescu, op. cit., p. 50). In- datoririle prezidentilor giudecatoriilor" shit reproduse de Gh. Ungureanu, Infiinlarea si orga- nizarea judecalorillor to Moldova anul 1832. Contribufiune la centenarul magistraturei, Iasi, 1932. 27 0semnaleaza si I. C. Filitti, Domniile romane sub Regulamentul Organic (1834-1848), Bucuresli, 1915, p. 617. 28N. Iorga, Un mare negustor iesan .i clienfii sdi, Revista istorica", XXVIII, 1942, p. 52. Gani mai este mentionat In Correspondance de Daniel Demetrius Philippides et de J..D. Barbie du Bocage (1784-1819), ed. Al. Ciorariescu, Thessaloniki, 1965, p. 55, 56 si 58. 29Lileralura economicd romdneascd pind la Unirea Principatelor, schifa bibliograficd, In Analele economice si statistice", XXVI, 10-12, 1943, p. 387 (din greseala, Mihail In loc de Manuil). 38Iconomia rurala, p. 1. Moldovenii par sa fi pastrat tenace iluzia lnceperii unei ere de fericirela fiecare domnie noua. Cea a lui M. Sturdza, unsul poporului", este salutatb de versu- rile unui anonim, care, dupa conventii de mult stabilite, multumea sfintei Providinti", Indem- find : In aceasta zi augusta/ Chid serbain a lui numire/ Ontati bucuria juste /Supt a lui ocir- muire" (Revista istorica", VII, 1921, 4-6, p. 105-106). Nu Conachi, el Insust candidat la tron (cf. Al. Vianu, Rusinsinumirea primilor domni regulamentari, Analele Universita(ii Bu- curesti", seria Istorie, 26, XI, 1962,. p. 55, n.5 si 63) era sa celebreze succesu] rivalului sau. ai Postelnicul Costachi Plagino, mosier la Broscaull. .5i nu ne Ingadui nioi sa are lacuito- rii pe acelu locu, cari cu hapca vra sa-lu stapiniasca. Insulu Plagino Ii dusu de atunce piste Prutu... mare struncinare ne face, platiasca-i Dumnezau" (N. Iorga, Studiisidocumente cu privire la is- loria romdnilor, XIX, Bucuresti, 1910, p. 39 41). www.dacoromanica.ro 9 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACHI DRAGE( ICI 107
i-au trimes ca sa o aducd intru intocmai implinire"32. Dupd jalba mosie- rului din 17 august 1836, hotarirea noud care sardcea obstea se tipareste itJurnalul Dorohoiului" din 18 decembrie 1838, a cdrui copie a fost posladuitg de judeedtoria tinutului la 18 martie 1839. Dar cazul, atit de rar in justitia timpului, al unui presedinte de tribunal provincial care dg ascultare mai curind razesilor decit stapinului de mosie n-a fost dat uitgrii si prin un decret a Pre Inaltului Domn din 27 ghenari, D. Postel- nicul Emanuil Draghici s-au numit prezident la tribunalul giudecdtoresc de Galati" 33. El mai zdbovi in Iasi ping la 13 februarie, ear stirea plecarii sale aparea in ,,Albina ronagneasca" 34. Indata, dupd intrarea sa in functie, Gazeta de Transilvania", prin glasul redactorului ei, G. Baritiu, intim- pina asemenea simtiminte nobile si fapte patriotice, care au de tintd. singura fericire a compatriotilor"36. Drgghici a hat de sotie pe Maria Peristeri, despre care s-a spus ca nu era de neam boieresc"36. Autorul afirmaDiei, deli citeazd la alta, paging cartea lui G. G. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut Si Nistru, nu cunoaste documentul care se gaseste acolo privitor la familia de greci romanizati Peristeri, mergind cu obirsia ping la Dimitrie vel-stolnic in secolul al XVIII-lea. Dupd cit ne putem da seama, Maria pare fiica boier- nasului basarabean Fotaehi Peristeri si a Sofiei Bernadski 37. Mai departe, in 1846, s-ar zice ca, stdpinit de rivna de a-si imortaliza numele, harnicul polihistor nu pregetase sa traducg un Cod comercial38
32 Gh. Ghibanescu, SuretefiIzvoade, XII, Iasi, 1924, p. 27. Aceleasi locuri din hotarul Dorohoiului se pomenesc Intr-un act de la mijlocul secolului al XVII-lea, cf. N. Iorga, Studii gi documente, vol. cit., p. 7-10. Rilspunsul lui Draghici la convocareaadundrii elective din 1838, In Anale parlamentare", IX2, II, Anexe, p. 61 si 64. 33 Albina romaneasca", nr. 11 din 5 februarie 1839. 34 Ibidem, nr. 14 din 16 februarie 1839. 33 Gazeta de Transilvania", nr.18 din 30 aprilie 1839 a dice mai ttrzie din Moldova. 0 corespondinta din Galati de la 6 aprilie a. c. iscalita de doisprezece negutAtori de acolo si Indrep- tata card noi, doreste a sa face cunoscutd obsteasca multumire pentru Intaleptele mbsuri oclr- muitoare" a Indltatului domn stapinitoriu Mihail Sturza, care si mai de curund le-au dovedit cdtre acel oras si obsti de acolo orinduind de prezident pe domnul boier postelnic Manolache Draghici, carele, din ceasul intrarii sale In slujbd, Imbralisind cu silintd si durere dreptatile fiestecdruia, fdgadueste prin aceasta cea mai desavirsita fericire a oamenilor" a. 36 B. Theodorescu, op. cit., p. 50 si In schia sumard a Inrudirilor familiei Draghici (p. 60) e rau scris Pistiner I 37 G. G. Bezviconi, p. 104 105. Un Iancu Peristeri vel-stolnic Inainte de 1810, la R. Ro- setti, Arhiva senatorilor de laChigindu gi ocupa(ia ruseascd de la 1806 -1812, III, p. 61, In Ana- lele Academiei Romdne", XXXII, 1909-10. Nu putem sti cu certitudine tine era a doua sotie a postelnicului, Catinca Draghici; cf. Ghibanescu, Spila de neam Dediul (dupd actele mosiei Hriteni) ; T. Codrescu, revistd istoricb ", IV, 10, Iasi, 1934, p. 159 ; Foae sAteascd", nr. 10, 7 martie 1843. 38I. Bianu, Catalogul manuscriptelor din Biblioteca Academiei Romdne, vol. I, p. 122, nr. 51, in-folio mic, 266 p. : Codicil emboriciasca al Frantii talmAcitd. Intdias data moldovineste In zilile pre Indltatului si pre IndurAtorului nostru domn stApinitoriu Printipatului Moldaviei, MihailGrigoriiSturza Vvd.sialministrului Dreptatiid.MareleLogofdtsi Cavaler Neculai Cantacuzin. Di catra Postelnicul Emanoil Draghici Prezedent trebunalului de comer din Galati. Anul 1841, Ghenarii" (ms. cunoscut de N. lorga, Istoria literaturii romdne in secolul al XVII I-lea), vol. II. p. 454, Bibl. Acad., ms. MCCLXV III/60. Toti boierii de toate rangurile din tot cuprinsul lath cunoscuti pInd astazi dupd lamurita cercetare facutd de Departamentul din Launtru, 1842, martie 15", f. 251 r. Pentru procesul spatarului Iancu Kogalniceanu cu serdd- reasa Soltana Patin, la 7 noiembrie 1845, Ghibanescu, Surete, XXV, Iasi, 1933, p. 229, a publicat regestul CCVI, din care reiese cd Draghici facea parte din Divanul de apel. Ca membru In Divan este amintit de aga Pavel Samsonov Memoar: asupra unei epitropii nerdifuite prelucratu de.. . www.dacoromanica.ro 108 ANDREI PIPPIDI 10 si publica Retete cercate in numar de 500 din buccitciria cea mare a lui Robert, intiiul bucatar a Curtii Franciei. Pentru incalcarea ighemoniconului" aristocratic cere iertare, protimisind trebuinta publica ce se urmeaza, la not de asfeliu de carti povatuitoare a economiei casnice si de care nici o natie civilizata nu este astazi lipsita". In marginea preocuparilor peda- gogics, Inteleptul postelnic nu se sfia sa, adauge, meticulos si cu simD practic, un capitol Iconomiei rurale39. Acaftistul a cuvioasei noastre maice Paraschiva e scris trei -ani dupe aceea. Cind vedem personajul alcatuind cu aceeasi grija carti de bucate si carti de rugaciuni, nici un motiv nu ne indeamna sa le atribuim unor rastimpuri de pacate si pocainta ci o vom socoti mai degraba o contra- dictie posibila omului din veacul al XVIII-lea. Dintr-o largire a cadrului cunostintelor privitoare mai ales la partea intii a vietii postelnicului Manolachi, ca si din analiza cronicii sale insasi, ar cistiga fixarea sensului calla aparute in 1857. La 8 ianuarie, articolul ziarului L'ktoile du Danube" relata de la Bruxelles trimiterea de catre caimacamul Th. Bal§ a boierilor M. Draghici §i M. Gherghel in Tara de Sus si a lui M. Strajescu la Bacau in campania antiunionista.40. Dupe citeva luni ( = 22 mai 1857), Vogoride succedindu-i lui Bals, it aflam pe Draghici la Iasi, in capul listelor elective pentru Divanul ad-hoc41. Vora starui mai departe asupra acestor imprejurari, semnificative prin ele insele, capabile de a fi puse in relatie cu scopul activitatii lui de cronicar. Ne este oare ingaduit sari presupunem o vocatie .politics zadarnicita de imprejurarile istorice in mijlocul carora urma sa se afirme? Ea s-a dez- valuit tirziu, mai ales stinjenita, de o fire reflexive, observatoare si indo- lenta. Treizeci de ani de acum incolo carturarul, simplu si arhaic in smere- nia lui, tipareste numai literatura, religioasa :Rinduiala slujbei sfintei impartasiri, Iasi, 1800 ;Acaftistul a cuvioasei noastre maice Paraschiva, tipitrit eu cheltuiala D-sale Logofdtului Al. Dim. Ghica, Iasi, 1862 ;Acaftis- tul la celui intru Stintii pitrintelui nostru Spiridon, episcopal Trimuthundiei feictitorul de minuni ; Acaftistul sfintului mare mucenic Mina"; Acaftistul sfintilor patruzeci de mucenici muriti in Eracliia Sevastei, Iasi, 1862 43 j Acaftistul sfintei mare mucenica Ecaterina. Totusi, lecturile ii erau indeajuns
,ci publicatu de loan Georgie Beker pe a sa rdspundere, Iassi, 1861, p. 40. Acelasi Samsonov, desi- gur un profesionist al cauzelor pierdute, a scris Holboca si rufora, procesu din timpurile reglemen- tare publical de prinful Gheorghie Cantacuzin pe respunderea sa, Tafi, 1863, nepag., dovedind CA DrAghici figura In funciie in martie-iunie 1850. . 39 Vezi si G. Baiculescu, Carlea de bucate a lui M. Kogdlniceanu si C. Negruzzi, Arhiva romaneascA", VI, 1941, p. 431 432. Impreund cu Leon Mavrocordat, el adevereste o copie poslAduita in divan la 15 martie 1847, cf. GhibAnescu, op. cit., VIII, Iasi, 1913, p. 192. 4° D. A. si D. C. Sturdza, Acte si documente relative la istoria renascerei Romdniei, III, Bucuresti, 1889, p. 1 035 ; N. Corivan, art. cit. 41 Documente privind Unirea Principatelor, I, p. 45. Separatistii fiind infrinti In primul scrutin, pArAseste sala inainte de sfIrsitul votului. 42 Cu acelasi sprijin, In 1862. Acatistul Sf. Mina, reeditat in 1872, transcris la B.A.R.S.R., ms. rom. 4 023, f. 236 r. 251 v. 43 La Indemnul vladicAi Chesarie Sinadon. www.dacoromanica.ro 11 UN CRONICAR INTIRZIAT MANOLACHI DRAGHICI 109 de profane :Lamartine" ; Hugo 45 ; Convorbirile literare" 46. Evenimentele zgomotoasei vieti politice din Romania nou'a, independentl, nu mai agitO traiul retras al bgtrinului In casa mare si goalO din Pacurarii Iasului. Cu figura lui rIzleatg, incheind cltre sfirsitul secolului al XIX-lea declinul mentalitatii boieresti feudale, o societate dispare. Asupra mortii istori- cului, in 1887, N. Iorga a dat o tulburaloare paging, ascunsg in cele doug volume Romlinia afa cum era kind la 191847. De la prelucrarea economistilor occidentali la cgrtile de ruggciuni, trecind prin faza preocupkilor istorice, drumul e clar, firescsiexempli- ficg evolutia ideologicg a multor contemporani. Care e baza ei de clasa Pgrerea lui DrO'ghici despre libertatesiegalitate, doug cuvinte care atrag dupg sine mu de nenorociri" (II, p. 208), ilustreaza atitudinea boierului potrivnic marilor miscgri sociale al cgror martor a fost. Atit de semnificativ sung pasajul citat, inch cercetatorii au egzut de acord in aprecierea ana- cronismului pe care-1 exprimg, fdrg sA-si dea osteneala unei interpretari. La o analiz1 mai amanuntit'A, faptul cg Manolachi Draghici e mai apropiat ca spirit de oamenii veacului al XVIII-lea, tendinDele conservator-clericale din cugetarea lui vadesc mai putin categoric pozitia socials a cronicarului, reprezintA, oricum o atitudine pe care clasa sa o depgsise in bung mascara. Aceasta, venind Impotriva opiniei obisnuite, are nevoie de o ldmurire. Pinl la Regulamentul Organic solidaritatea de interese materiale si de gindire politicg a clasei conducgtoare a fost stirbitg de actiunile divergente ale boierimii marisimici, contradietii neantagonice a cdror ascutire se manifests in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la Inceputul eelui urmgtor. Cu descendenDii acelora vom fi ajuns la o epocg in care, constient sau nu, exists efortul pentru consolidarea unitOtii de dasg a boierimii 48, care se mentine divizatO ; in acest sens, in 18k, actiunile unei grupgri aristocratice au fost neputincioase in a determina reorgani- zarea clasei boieresti. Intr-o perioadg de crizg, necesitatea de a-si modifica programul politic era, in cele din urma, resimtita de aproape totalitatea clasei dominante, In ciuda caracterului ei neomogen. Tinzind sg prefacg regimul proprietgtii funciare grevate de sarcini feudale, marea boierime renunta la integritatea privilegiilor sale. Reprezentantii eifsiadministrau rareori mosiile singuri, pe cind, boierimea mijiocie fai mica sta mai mult
44 N. Iorga, 0 viafd de om, vol. I, p. 56. 48 Idem, Pagini de critica din liner*, p. 35. 48 Idem, Isloria literaturit romdnesti. Introducere sinleticd, Bucuresti, 1929, p. 178. De la sine se intelege cit de restrinse slut informatiile pe care le putem avea despre biblioteca postel- nicului. loan Bianu, Catalogul..., vol. I, p. 109: nr. 48, in-folio mic, foi 4 + 246 -I- 1, secolul al XVIII-lea, scris pe hirtie de aceeali mina ; titlurilesiinitialele capitolelor scrise cu rosu. Scoarte de lemn invelite in piele, pe dos tiparit : Xmorpalsk. Lucrarea imbratiseaza timpurile biblice Imparatiia lui Aleesandru Machedon, pre scurt", moartea lui Odisaiu cum s-au Intimplat ", pentru Eniia Craiu feciorul lui Anhis", Roma si Bizantul. 0 Insemnare identifica pe copist cu Constandin Veisa, diac de vistierie, care 1 -a scris in zilile Marii sali Alexandru Joan Mavrocordat Vvd. la veleat 1785 de la Hs." (p. 115). Alta nota marginal,, f.1 : Acestu hronografu 1-am cum- parat de la Postelniculu Manolachi DrAghiciu". 47 II, Moldovai Dobrogea, Bucuresti, 1940, p. 106-107, dupa Floarea darurilor", 13, Bucuresti, 24 iunie 1907, p. 199. 48 Realitatea istorica dezminte afirmatia lui $t. Zeletin, Burghezia romand, originea rolul ei istoric, Bucuresti, 1925, p. 55, dupd. care cele doua factiuni se prefacura in doua clase aparte, dusmane de moarte". Vezi I.I. Nistor, Clasele boieresti din Moldova si privilegiile lor, 13 ucure§ti, .1944. www.dacoromanica.ro 110 ANDREI PIPPIDI 12 la tarn, fiind indeaproape inter6satI in patrunderea capitalismului in agriculturl, cind nu intemeia chiar Intreprinderi industriale (cazurile lui KogalniceanuIiAsachi nu slut izolate43). Dezvoltarea unor initiative mai vechi In domeniul acesta a fost frinats de productia de mlrfuri Inc l precumpanitor feudal, de forma cooperatiei simple 50. Peste tot In cele trei tgri romane a avut loc alianta burgheziei cu boierimealiberalssichiar cu uncle 'elemente opozante ale boierimii conservatoare [Alianta] se intemeia pe acceptarea de cltre aceasta [ boierimea liberal] a noii orinduiri capitaliste, cu conditia ca schimbarea sa se face cu cit mai putine concesii din partea eiricu pAstrarea marii proprietati ..."51. Autorul pe care 1-am citat considerl pe bun./ dreptate fenomenul ca tipic pentru Moldova unde, cu alt prilej 52, ii &rat/ pe boiernasi deosebiti de burghezi numai prin faptul cá o parte din veniturile for I,si aveau mai departe ori- ginea in munca clacasilor, iar altele in retribuirea functiilor pe care le detineau de drept. Prin colaborarea cu marea burghezie comercialAsi clmltgreascl, boierii de starea a doua si a treia clutausá-siasigure st/- pinirea asupra mijloacelor de productiesicirmuirea statului. Apoiboieri- mea veche se reduce in scurt timp la putine familii autentice, din proti- pendada din ce In ce mai instabill in compozitie Maud parte tot mai multi parveniti cu caftanele agonisite de curind. Se observe, asadar, adinca descompunere a formelor traditionale ale boierimii. De aceea ea va opune o rezistenta minima schimblrilor in structura social-economic*/ ce premerg reformei agrare din 1864. Iordachi Drlghici urmarise sä Intemeieze un domeniu pe potriva rangului sau, pe care cultiva cerealegi,ca pe mai toate mosiile din preajma Iasilor,erestea la Lungani cisle de vite53. Dupg moartea vornicului, patri- moniul se destraml :Septicenii slut vinduti la 12 septembrie 1839 lui Iorgu Sutu beizade 54, la 31 ianuarie 1841 mlnastirea Neamtul cumpgra mosia Batati 55, doar Lunganii rlminind mai departe ai vornicesei Marioara".
4° Gh. Georgescu-Buzdu, Aspecle ale dezvoltdrii manufacturilor In Tara Romdneasca §i Moldova, In volumul Studii privind Unirea, Bucuresti, 1959. 5° De exemplu, sticlaria lui R. Racovita la Calugara, a lui Sc. Manu la Tazldu, a lui Di- mitraki (?) Sturdza In tinutul Roman, vezi C. Serban, Studii de islorie medie, vol. I, 1956, p. 353 si urm. ; Gh. Ghibanescu, T. Codrescu", VI (1936), p. 54-57. 51 V. Maciu, In Istoria Romdniei, vol. IV, Bucuresti, Edit. Academiei, 1964, p. 173. 52 Unirea Moldovei gi Tarii Romdne§ti In opera istoriografica a lui A. D. Xenopol, In Studii privind Unirea, p. 220. 53 G. I. Lahovari, C. I. BrAtianu $i Gr. G. Tocilescu, Marele Diclionar geografic al Romdniei, vol. IV, Bucuresti, 1901, p. 202, s. v. Lungani. " M. Costachescu, Satul Goesti, In Ion Neculce", buletinul muzeului municipal Iasi, III, 1923, p. 43. In vremea imediat anterioard tranzactiei, Albina romaneascd" semnala citeva dru- muri ale beizadelei la Goesti, Incepind din februarie. Foaia sateasca a printipatului Moldaviei", nr. 26 din 24 septembrie 1839 ; Divanul apelativ al Tarn de Sus, 9 septembrie 1839, nr.5 678. D-ei vorniceasa Maria Draghici prin particularnicd alcatuire au vindut Lumindrii sale b eizade Iorgu Sutu pc pre(. de 2 000 galbini una din silistile mosiei Lungani de la tinutulEsii, sianume Septicenii, ce au fost cumparata de rdposatul vornic Draghicisis-au dat D-sale vornicesii im- potriva lipsurilor de zestre". 55 M. Costachescu, Satele Bdllaji, Codreqll, Madraje0i, Madrajacul §i Bojila, 1928, extras din Ion Neculce", fasc. 7 (1928). 56 Idem, Satul Goesti. In casele sale din Iasi a functionat Divanul de apelalie al Tani de Sus Intre 30 aprilie 1833 si 1835, cf. Indrumdtor in Arhivele stalului din Iasi, vol. III, Bucuresti, 1959. Vezi jalba vornicesei cdtre Departamentul Trebilor din Launtru, pentru aflarea unui rob fugar, Foae sateasca", 20/1843. www.dacoromanica.ro 13 UN CRONICAR INTIRZIAT zMANOLACHI DRAGHICI 111
Importanta proprietatii scazu 57. In 1847 era un stapin nou acolo, Costachi Tolmazichi, inlocuit in 1856 de Ecaterina §i Mihail Mavrodi 58. La o data nesigura, anterioara ra'zboiului pentru independents, mo§ia trecu in posesiunea colonelului Christodul Cerchez, a carui familie a avut-o pins in martie 1945. Casa de la Iasi, in valoare de 20 000 de lei eel putin, in care it gasim a§ezat pe Manolachi din 1857 89, nu era poate cea parinteasca, vecina cu casa Miclescu60. Cronicarul moldovean nu mai este, in consecinta, cu tot titlul de postelnic, un propietar funciar, ci un boier scapatat, slujba§ al statului. Declinul nobiliar e cuprins intreg aici. Nefiind asociat la bene- ficiile clasei sale, in vreme ce istoriografii precedenti au exprimat opinia unui grup numeros, Draghici face probabil opinie separate cu vederile sale legate in chip nemijlocit de revenirea la un ideal social §i politic depa§it. El nu e mai putin con§tient de criza vechiului regim, identificat de el cu taxa", dar o crede datorita razboaielor turcilor cu rosienii intri- gilor domnitorilor §i imparacherilor boierilor difiintaritputerii armate .. introducerii unui nemarginit lucs §i altor rele deprinderi, rodul eel rau al streinizmului" (I, p. III). In aceste capete de acuzare, care atrag dupe ele condamnarea stapinirii grecilor", se cuprinde §i remediul intrevazut de istoric : 1) pacea externs §i interna, 2) organizarea militiei nationale §i 3) legi sumptuare severe. Solutia de politica interna a lul Dr6,ghici, cum se va vedea, se cade considerate in raport cu gindirea unui grup boieresc restrins §i indistinct, in cadrul cdruia pozitia lui nu va fi fost cu totul singuratica. Alaturi de obirsia autorului, ne pare lamuritoare experienta lui personals de viata, care acopera aproape tot secolul : legaturile de familie, educatia sa int elec- tuala, raporturile sociale, pozitia sa de malt slujba§ care-1 impinge la depen- dent& fats de autoritate, episoadele de cariera, de unde resentimentele felurite dintr-o existents plina de vicisitudini, a caror oglindire in pagi- nile cronicii este neindoioasa. Omul era un administrator integru, un birocrat grijuliu: o privire de ansamblu asupra carierii lui ne arata peg plan politic un conservator. In activitatea sa publicistica gasim adesea o demintire, semn ca, deli sistemul de valori la care se conforma rdminea eel perimat, feudal, spiritul sau se framinta in cautarea unei indreptari. Con§tiinta necesit4ii pro- gresului se desprinde inegal din cartile in caracterizarea carora nu trebuie pierdut din vedere faptul ca unele au constituit la aparitia for un mijloc de propa§ire cultural& §i economics. De alts parte au a fi judecate acatis-
59 Th. Codrescu, Uricariul, XV, p. 402, statisticapopula%iuneiin 1846. Lunganii de Sus, sat de starea a II-a" (Adaos la Foaia sateasca", 7 ianuarie 1845). 58 N. Iorga, Inscripfii din bisericile Romdniei, vol. II, Bucuresti, 1908, p. 289. Aga Toma- zichi era spatar In 1839. D. A. si D. C. Sturdza, Acte si documente, vol. VII, p. 983 ; C. Gane, Neamurile Mavrodine§ti din Tara Romdneascd si din Moldova si monografia familiei Ion Mavrodi vel-halman, Bucuresti, 1942, p. 152-153 se refers la vinzarea mosiei cneazului Gh. Cantacuzino pentru 8 000 de galbeni. 59 Conditia Inscrierii electorilor Divanului ad-hoc, Documente privind Unirea Principatelor, vol. p. I, 45. 88 Doc. Hurmuzaki lorga, X, p. 364, doc. CCXXXVII, pe locul cumparat de Iordachi Roset-Roznovanu de la stolniceasa Ileana Miclescu In mahalaua Muntenimei de Sus, precum rezulta din doua scrisori inedite, la Bibl. Acad., CXL 24 si CXXXVI-196, din iunie 1810. Th. Codrescu, Uricariul, XIII, p. 308: o easuta din Pacurari", clta vreme IV. Iorga, 0 viald de om, vol. I, p. 55, Isi aminteste o casa large cu geamlic In fate" si vechea locuinta aratoasa a Draghi- cestilor". In 1852 era cuprinsa In clasa a 3-a", Anale parlamentare", XVII2, 205. www.dacoromanica.ro 112 ANDREI PIPPIDI 14
tele, atit de numeroase. Negresit, aceasta lirica sacra nu poate fi apreciata cu mijloacele intrebuintate de critica" literara ; data ne gindim 11114 ca, scriindu-le, cucernicul boier avea convingerea insemnatului folos sufletesc pe care fl vor afla in lectura for contemporanii, se precizeaza punctul de plecare comun cu incercarea de propagare a stiintei economice apusene. Din entuziast patriotism, Manolachi Draghici dorea sa fie un binefacator yi propovaduitorul neistovit al unui crez etic. Totusi, dincolo de filantropia sentimentala care insufletise generatia precedents nu mergea cugetarea invatatului postelnic. Avem dovada in cronica sa. Inainte de a trece mai departe, se pune o problems preliminary, a eventualelor mobiluri ale istoricului, indeobste putin luate in seams 61. E cu putinta ca initiativa autorului, in atentia caruia au stat cele mai insamnate intimplari, de multe on nenorocitoaretarii amintirea faptelor eroice a vechilor paminteni legile insamnatoare tarii in deo- sebitele timpuri1idocumente de spita genealogice a eroilortare, oafi urmarit numai implinirea unei lipse din cultura scrisa moldoveneasca, o ramursg ea insasi a culturii unitare a romanilor. Dupa cum au observat N. Iorga8i,de curind, I. Iordan 62, o asemenea necesitate resimtita de timpuriu explica faptul ca, in compilatiile manuscrise din secolul al XVIII- lea, letopisetele se gasesc intr-o succesiune cronologica ce nu sufera lacune. De asta data, evenimentele (consemnateqicomentate dupa criteriul domniilor, comun textelor de acest fel) pornesc de la descalecare si se desfasoara pe timp de 500 ani pins in dzilele noastre", lucrarea cuprinzind nu o continuare-imitatie a cronicilor precedente, ci o simpla infatisare a trecutului Moldovei, unde se adailgau, pentru ultima parte, stiri noi. Fats de presupunerea dupa care ideea cartii ar fi circulat dinainte In mediul carturaresc, famine nelamurit in ce masura cercul oamenilor de cultura activa, deci predicatoare, era (cu o exceptie : Asachi) si al lui Draghici, pe care un trecator rost politic it lega mai curind de boierimea moldoveana luptatoare. Dincolo deci de simplul interes fat de trecut, ca un aspect al curiozitatii intelectuale, dincolo de intentia didactical pare mai probabila menirea nemarturisit militanta a operei, cea de a apara anumite tendinte qivederi politice. A vedea manifestarea for in cronica lui Manolache Dra- ghici, a-i recunoaste implicit caracterul ascutit de clasa cere o argumentare 8ine duce la judecata ostila a lui I. M. Codrescu. Potrivit spuselor sale, reproduse mai sus, scopul lucrarii ar fi fost rivna postelnicului spre jus- tificarea domnului Mihai Sturdza, de a carui cariera fusese legata magis- tratura lui de provincie. Marturie trunchiata, partinitoare. A-i interpreta sensuli a-i discuta valoarea nu-i desigur, de prisos. Elogiul adminis- tratiei domnitorului poate fi impartial. Felul in care reiese din .povestire infringerea revolutiei din 1848 exprima aprige antipatii indreptate contra demagogilor", autorul adoptind pozitia fruntasilor conservatori carora li s-a datorat reprimarea micarii. Insa capitolul din cronica nu are tonul encomiastic pe care 1 -am ghici din cuvintele lui Codrescu : Sturdza e criticat ca accesibil la lingusiri. Se : }tie doar ca in 1857, data care e si a aparitiei
61 in preambul, autorul declara : ca sa vada fiestecare, moldovan Indeosebi, plecdrile IIurmarea acestor stapinitori In ce s-au lnchiet pentru Ora, ca nici faptele bune sa fie uitate, nici acele rale nelnculpate In amintirea poporului". 89 Introducere la Ion Neculce, Letopiseful fdrii Moldovei, Bucuresti, 1955, p. 5. www.dacoromanica.ro 15 UN CRONICAR 1NTIRZIAT :MANOLACHI DRAM-11C! 113 cartii,Mihai-Voda se straduia sa reving pe tronul pierdut. Oricit de greu ar cintari in cumpana aceasta ultimg imprejurare, sintem datori sa remar- cam ca scrierea nu sustine decit ping la un punct interesele partidei Sturdza. Era si firesc. in citeva rinduri recunoastem in textul lui Draghici o ostili- tate contra marii boierimi, surprinzatoare pentru tine a luat aminte la conservatismul cronicarului. Aprecierea cea mai elocventa este aceasta : Duhurile nestimparate a unora din boieri nu continea a face feliuri de invitari7) obstei locuitorilor, indemnindu-i sa tears dreptati cit le vinea in minte, null, adecg, mergind pe o baza de constitutie sloboda si demo- cratica, altii pe principiul aristocrat, ce cu prerogative mai inaduse sara- cimea, incit agiunsesa a se face feliuri de dizbinari intre partizii prevestea un conflict ce putea sa aduca mare struncinare in viitorul tarilor" (II, p. 182). Lipsa de discipline si de tact a marilor feudali abuzivi devine o crime in ochii istoricului. Comentarea indignata a trad'arilor for are un pronuntat caracter patriotic :...ITniiinsa din boieri, orbiti de dus- mania ce purta asupra Ghicai, au lepadat simtul patriotizmului" (II, p. 11). intrucit intro 1834 si 1845 marii boieri au intrat citeodata in conflict co. Mihai Sturdza, atributul domnului de cel mai vajnic aparator al intereselor boieresti de elasa"63 apare oarecum umbrit. El reiese Insa limpede in conditiile luptei pentru realizarea Unirii si a reformelor, cind candidatura fostului principe, col mai mare raosier din Moldova, este sustinuta de elementele conservatoare, reactionare. Nu e aici locul sa ne oprim asupra compozitiei sociale a acestei formatii politice, identificata totdeauna cu marii proprietari rurali. Din pozitia cronicarului Draghici, potrivnic preeminentei absolute a latifundiarilor, rezulta ca nu a fost propagandistul tendintelor de restaurare a unei domnii autoritare". Dace trebuie sa inlaturam opinia unei initiative domnesti in compunerea lucrarii, este clar ca avem de cautat in alts parte. Opera tinde sa dea la iveala ideile unei minoritati boieresti care nu poate fi tot una cu gruparea lui M. Stur- dza. Cine era candidatul ei? 0 dezlegare definitive cata", a fi data problemei pe temeiul unei proclamatii adresate Domnilor Alegatori din Printi- patul Moldovei" in favoarea beizadelei Grigore Sturdza. Aparuta In Con- stitutionariul, 9, 28 nov./10 dec. 1858, Iasi, o and' variants a fost reprodusa (fare semnaturi !) in Acte si documente relative la istoria renascerei Roma- niei, VII, Bucuresti, 1892, nr. 2 269. Pe exemplarul din colectiile Biblio- tecii Academiei iscalesc", Intro altii, A. Mavrocordat logofat, A. Ghica logofat, C. Hurmuzaki, Scarlat Roset vornic, hatm. N. Mavrocordat, D. Cantacuzino, D. Come post., N. Millo, Em. Drdghici, Gane, Gh. Emi- novici jitnicer ! Nevoia clasei dominante de a 'Astra o istoriografie care sa comenteze din punctul ei de vedere evenimentele a rabufnit in momentul unor pasionate lupte politice, cind ii raspunde, adesea excesiv si indocil, cronicarul nostru, scriind Istoria Moldovei cu sprijinul autoritatii oficiale si in profitul idealurilor care insufleteau, mai mult sau mai putin limpede, partea separatistg a boierimii moldovene. Cine is condeiul in conditiile aratate nu e unul din marii boieri, care de mult incetasera sa mai stria istoria pe care n-o mai faceau cu 63 Istoria Romdniei, vol. III, p. 996. " Desi s-a spus de cdtre D. Ciurea, op. cit., p. 98, n. 6, cd postelnicul Manolachi DIN. ghici Ii facea propaganda In lucrarea sa". 65 Ms. rom. 5 385, f. 80 $iwww.dacoromanica.ro urm., provine de la N. V. Docan. 8 C. 5007 114 ANDREI PIPPIDI 16 incetul ei pierzindu-se ca fort socials ci un provincial, postelnicul Manolachi Draghici. Este semnificativ faptul ca in dezbaterea paterni- tatii operei an fost sugerati ca autori posibili doi mari boieri, un Ghica siun Racovita, credinta indreptatita pins la un punet de caracterul con- servator al gindirii politice pe care o exprima, cronica. Temeiul afirmatiilor lni I.M. Codrescu, din 1875, a fost combatut, din istoriografia mai veche, de N. Iorga 66. Autorul scrierii istorice de care ne ocupam ar fi, dupg, Codrescu, un autentic urmas de domn, fost egumen la Sf. Spiridon din Iasi, locum, tenens in scaunul Mitropoliei dupa exilul lui Sofronie Miclescu la Slatina, Meletie Racovita, episcop in partibus de Sardes, In Cilicia 67. Arhiereul Sardion avea mai multe minuscripte, ramase de la bezede Scarlat Ghica, unul din fiii Domnului Gr. Al. Ghica, taiat de turci, gi caruia lumea ii dices bezede celu sarac. Aceste scripte printr-un mister an devenit In proprie- tatea D-sale Postelnicul M. Draghici cu care s-au indaminat mult la pla- gierea opului " 68. La aceleasi apoi disparute manuscrise, grecesti sau romanesti, se va fi gindit Draghici insusi cind scrie :...Lui [Sc. Ghica] i-au ramas multe manuscripte nescoasa la lumina, pentru cau lipse mnlesnirea de a le tipari,sio bibliotica din cele mai renumite pe atunci in Moldova" 69. Nascut la 1775, a fost numit hatman, stirnind impotrivire divanului, in 1810 si a murit inainte de 1828 70. Pe preosfin- titul arhiepiscop Meletie Sardion din familia Racoviteasca" 11 intilnim in fruntea listei subscriitorilor pentru Istoria Moldovei. Nu e de crezut ca ierarhul sa fi acceptat astfel ceea ce socotea Codrescu furt de proprie tate literara. In sfirsit, este vadit caracterul oral al informatiei mai not a scriitorului, trasatura ce s-a intiparitsitextului, ceea ce face mai greu de sustinut nemijlocita influents a unei opere straine. Se pot des- prinde atit de clar aici accentele graiului viu, incit nu mai avem cuvint sa ne indoim de identificarea autorului cu Draghici. Cronica sa cuprinde 33 de parti si este impartita in 115 capitole. Subiectul se reduce la trecutul Moldovei singure. Pe linga conflictele moldo-muntene dezvaluite intentionat in. scopuri politice, evolu$ia para- lela a Tarii Romanesti este neglijata mai mult decit se cadea de purta- torul de cuvint al separatistilor. Neinfricat de greutatile inceputului, pe care le expunea in precuvintare, postelnicul se infatiseaza cu patriotica nazuinta de a folosi Cara mea cu ceia ce pot", Inzestrind-o cu ceea ce, in limbajul epocii fanariote, numea el o mica prosfora". In judecata urmasilor pe care ii indemna la descrieri mai inavutite in toata privirea",
66 'Aorta literaturii ronulnesti in secolul al X IX-lea, p. 77-78. 67 Mihail-Meletie Racovitd, Eul beizadelei Mihai Stefan Racovitd (m. 1808) si al Mariei N. Sulu, ntiscut In 1776. In 1803, cdlugdrit, avea 7 scutelnici. General M. Racovita-Cehan, op. cit., vol. I, p. 36, si vol. Il, p. 84, face din Meletie loctiitorul mitropolitului In 1819. Vezi G. Bezv I- coni, C0ldtori rusi, p. 246, n. 4 si R. Rosetti, Amintiri din copildrie, p. 3-4. Ca episcop de Sardes Ii succede lui Varlaarn Cuza la 20 ianuarie 1833, vezi N. Iorga, Condica de hirotonii a Mitropoliei Moldouei,Bul. Comisiei istorice a Romaniei, XXIX, 3, 1924, Bucuresti, p. 36. 68 Buciumul romanu", I, p. 414, n. 1. 69Biblioteca amintitti nu trebuie confmidatii cu cea ramasa la Constantinopol dupd mise- lescul omor din 1777, de care vorbeste C. I. Karadja, Sur les bibliotheques du Sud -Est europeen, RHSEF., XII, 10-12, p. 321. 7° Gh. Ghibtinescu, Ispisoacesi zapise, V I2, p. 212 ; R. Rosetti, Aminliri, vol. I, p. 35 si 239 ; Bibl. Acad., XXV 168. Efor al tipografici grecesti la Iasi In 1812, vezi N. Cainariano, In Balkan Studies", vol. 7, nr. 1, Thessaloniki, 1966, p. 62-63 si 75. www.dacoromanica.ro 17 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACH' DRAGHICI 115
M.Draghici staruie Inca dincolo de eleganta frazei de mindra Infruntare : Eu insa pe de o parte ne-ndeminat de materiia trebuincioasa, iar pe alta de talentul ce da numele unui bun scriitoru, indanuit numai de o simple dorinta, am facut atita pe cit m-au ertat putinta si imprejurarile". Urmeaza descrierea in detaliu a provinciei, arAtindu-se originea daco-romans a bastinasilor, intinderea, climatul siapele, muntii si bogatiile metalice, pamintul roditor al Moldovei, caracterul si obiceiurile locuitorilor Orli, impartirea ei administrative, completata cu observatii despre impopo- rarea si venitul Moldovei" si despre puterea inarmata". Istoricul con- state', dezvoltarea statului feudal in funetie, dupe el, de criteriul dinastic (inlocuirea prin straini a vitii Dragosizilor" a adus declinul principa- tului) si de ref ormele pe care le-au initiat domnitorii. Perindarea for inte- reseaza, mai putin pins la Dimitrie Cantemir. In continuare, lucrarea se ocupa de intiii domni greci, de razboiul ruso-turc din 1769 1774. Luarea Bucovinei are un loc deosebit, ca si stapinirea military a lui Potem- kin. Despre acea iarna a anului 1788 s-ar putea alcatui un torn intreg la istoria ta'rii, de era prin putinta a se tine un jurnal de toate urmarile cele mai Insamnate". Inbunatatiri mai noug" fac obiectul capitolelor care preced ocupatia din 1806-1812. Mai departe, istorisirea Zaverei introduce intimplarile contemporane : domniile lui Joan si Mihai Sturdza, revolutia si petrecerea In scaun a luiGrigore Ghica. Cartea cuprinde informatii de ordin economic si social, juridic, demografic si politic, care asteapta sa fie confruntate cu vastul material al arhivelor Moldovei din epoca regulamentara pentru care lucrarea reprezinta singurul izvor narativ intern. Un detaliu vrednic de notat :pentru mentalitatea lui Draghici este caracteristica nevoia de a imbraca intr-un strai colorat si familiar situatiile memorabile din trecut. El, care avea certa vocatia memoria- listului, gusts negresit specia romanului istoric, abia inaugurate in Mol- dova. Fara sa intram in aceasta privinta in amanunte, semnalam cd, dom- nia lui Bogdan al 3-le"Ii da autorului nostru ocazia unei incursiuni In ogorul vecin, caci imbelsugatele detaiii despre petitul printesei iagellone Elisabeta se citesc in culegerea Nouvelles historigues de laMoldo-Rou- manie, Iasi, 1859, de Asachi n. Acesta plasmuise himericului pretendent Trifaila o biografie de un romantism despletit, din care Manolachi Draghici n-a schimbat o iota. Pe cInd secolul sau a intrat intr-un alt fagas, postelnicul formuleaza, ca nimeni altul poate, un crez traditionalist in care se strecoara amaraciu- nea feudalului scapatat. Conceptia impartirii in stari a societatii repre- zinta o trasatura esentiala In gIndirea politics, purtind pecetea dogmelor teologice, a epigonului cronicarilor. Tocmai la jumatatea veacului al XIX-lea importanta burgheziei crescuse intr-atit, incit nu mai era posi- bil sa fie nesocotita. De aceea autorul Istoriei Moldovei ii recunoaste func- tia economics. Cu toate acestea, in judecata istoricului, influentata de apart enenta-i de class, locul intii i se cuvine, intr-o ierarhie riguros stability, boierimii. Se intelege ca el nu conserve opinia ca boierii alcatuiesc singuri
71 P. 2 05211. Reluarea unor clisee de la Asachi se observesiin scrisoarea ciitre Rare- soak", unde modelul imitat e o paging din nuvela Petru Rarer, abia apAruta intr-un almanah, o data cu Calendarul pentru rcn-ani, la 1854, vezi G. .Asachi, Nuveleislorice, ed. P. V. Hanes, Bucure sti, 1915, p. 174. www.dacoromanica.ro 116 ANDREI PIPPIDI 18 grupul social cel mai reprezentativ, si DrAghici isi Indreapth asadar sim- patia catre taranimea n6p&stuitl. Recunoaste el' lucratorii de pgraint cu adevIrat aciia sa pot zice ca ridic& toat5, greutatea Orli prin minile for pentru ca ei aduc agiutorinta Unease& $i ce lucraloare statului Mol- dovei" si aceasta de la infiintarea lui ping, astazi". Romanii", nume purtat de tlrani, an de suferit citeoclat& mizeriile unui istovitor rlzboi, care se adaug& exploatgrii obisnuite. Cind strgbat tara convoaiele de prizonieri rusi robiti de otomani, o stens& jalnicI de privit Vazind cineva mil de popor bItut de stflin'atate, gol... ce nu sem'an1 alt& decit o colo- nie de s&lbatici strecurindu-se pe acest pamint" Moldovenii ins& primindu-i la Prut..., cu ospitalitatea obicinu,itl for catre toate natiile, i-au helnit cu indestulare, i-au glzduit si i-au imbrAcat punind ming, de la mina ". Caracterizarea observatorului merge catre firea plugarului, tem& frecventI de meditatie, fiindcA nu este plecat la buzunarit si la tesmecuri dezbfacgtoare..., nestiind mai de mult taxman' ce vrea sa, zic& incuetori de fier sau lacatA" (II, p. 85, 251-52). Chiar In limitele consi- deratiilor psihologice si ale sentintelor morale nu pierdem sentimentul pozitiei sociale si obirsiei cronicarului. Dupa pa'rerea sa, romanul cu greu se deprinde in o viata noul, fie si mai bun& cleat care an avut pentru ca s-au trezit intr-insa si an crescut dupa urmarea pa'rintilor" (II, p. 16). M.Draghici nu pune In discutie antagonismul esential al orinduirii feudale, cel dintre t6ranime si st'apinii de pgrninturi. Dimpotriva, din clasele de jos, mai cu seam& taranimea e asociatg, in Istoria Moldovei, la pozitia proeminent& fireste, nu economic& si politica, mai degrabI moral& pe care in societatea timpului o define necontestat boierimea. Asupra ei stlruie cu vaditl satisfactie cgrturarul, pledind pentru privilegiile sale, agonisiri rIscumpgrate prin mult singe v&rsat de strabuni... in povltuirea ostilor spre a-si apara tara". Aici ggsim rostita" mai rlspicat solutia postelnicului, ale clrei particularitAti intereseaza considerabil pe cei ce cauta, sa desprinda fetele multiple dezvaluite, in imprejurArile de acum un veac, de gindirea politic& feudal : ... Prin adunare si conga- tuire obsteasc6 a proprietarilor mici si marl" (II, p.251). Cronicarul apara cu pasiune drepturile imprescriptibileale clasei sale, puse la indoialg de radicalii" vremii. DupI Draghici, dignitatea boierilor an scazut", cad cu cit ne-am indeparta In trecut, i-am descoperi mai favorizati de relatiile sociale. Se arata despre dritul nobletii" ca, s1 cIstiga cu marl jartve ce faceau pentru tara" si ca in acele acta tempora ale imunithtii fiscale absolute exploatarea vecinilor putea s5, se exercite nestingheritg, mai mult decit precum A obicinuieste astazi cu craposonii in Rosiia". DupI insirarea copioas& a tuturor dreg6toriilor cuprinse In protipendad& cu scopul de a sublinia insemn6tatea acesteia in viata tarii , este graitoare exasperarea provocata autorului de inmultirea boieriilor titu- lare In Moldova, seau paielicuri o multime de la ag& pin& la s'atrariu, lucru ce demult nici s& pomene". Un alt pasaj face aluzie la caracterul recent al aristocratiei : ... Nici vedeai alte fete la curtea lui Ioan Voevod Sturdza, cleat cu barb& In toate ungherile" 72. Pe aceeasi linie, DrAghici 72 Innoindu-le cinurile luoate prin pitaci In vremea CaimacAmiei cu caftanul" (II, p. 166 i I, p. 92) : poate o referire la sine. Scandalul caftanirii unor personaje de origfne plebee stir - nise mai demult critica Invatatului vornic Iordachi Golescu : acum li vezi ca furnicile pe pod, to impiedici pretutindenea de barbe" (Istoria Tau-ii Romeinesti, starea 7'drii Romeinesti to vremea strdinilor f i a pdmintenilor, apud G. Calinescu, N. Filimon, Bucure§ti, 1959, p. 223). www.dacoromanica.ro 19 UN CRONICAR INTIRZIAT MANOLACHI DRAGHICI 117
incuviinteaza distingerea pentru vitejie a taranului, imprejurare mai frecventa in trecutul in perspectiva caruia a fost elogiata, rare In perioada recenta§ipe care o face tolerabila caracterul sau etic. Schitind psiholo- gia poporului nostru rdzboielnici viteaz" istoricul Iii sprijina spusele cu o anecdote urmata in zilile noastre in tinutul Neamtu". Digresiunea este atragatoarea expunere pitoreasea a ispravii unui vinator care, agiungind la auzul Domnului, an poroncit sa-i deie... o rasplatire baneasca §i sa-1 seuteasca de toata darea pentru pilda si a altora". Rezulta chiar din text ca evenimentul era exceptional. Dace tinem sa dezlegam obiectiv problema sentimentelor istori- cului pentru clasa lui, apoi trebuie sg, ne amintim ca Manolachi Draghici a fost fiul unui om de stat in conflict adesea cu virfurile marii boierimi. Iteactia sa propriefata de rinduielile labile ale timpului pornea fara ludo- lardde la acea origine, de la o timpurie experientai de la o psihologie care imprima scrisului s5,u nota caracteristica de scepticism sententios si ironic. Sa tinem in seam& felul cum a evoluat puterea neamului Dra- ghici : pina in 1830 ea a mers pe o linie ascendents, nu fara intortochieri, culminind cu incerearea lui Iordachi vornicul de a asigura puterii centrale colaborarea micilor boieri izvoditori de constitutii". Dupe ce aceluia i se pierde urma, autoritatea Draghicestilor a inceput sa scadd,. Paralel, .crezul familiei a ramas imutabil, in ansamblu. in ce-1 priveste pe minis- trul lui Ioan Sturdza, documentele dau doar o slabs idee despre actiunea sa de ginditor revolu1ionar. Pe masura ce vremea trece, fiul personaju- lui, ciudat lucru, nu mai rosteste decit cuvinte de reprobare pentru con- vulsiunile sociale violente si osindeste agitatia primejdioasd, pentru for- mele politice atunci in fiinta. Sintem cumva inaintea unei renegari ? Pe cit deslusim, drumul vietii lui Manolachi Draghici a fost altul. Departe de a se fi rupt vreodata de ideologia carvunarilor", postelnicul i-a ra- mas atasat statornic, pina la inadaptarea la realitate. Inconsecventa con- ceptiilor este mai molt aparenta : numai imprejurarile se schimbasera. .Programul politic de la 1822, reclamind numai o reforms incomplete, era depasit in societatea in evidenta prefacere de la jumatatea veacului §i,raminindu-i credincios, carturarul aristocrat se dovedeste neintele- gator fats de revolutia din 1848. Alunecarea progresiva spre dreapta daca e vreuna explica faptul ca Draghici nu arata generatiei luministe decit o admiratie temperate. Acesta e raspunsul nefatarit la Intreharea de mai susi, fara a pretinde sa generalizam fara masura o traiectorie originals, destinul ultimului cronicar ni se pare reprezentativ. Iteluind sirul ideilor sale, impresioneaza frecventa criticilor pe care le aduce marilor boieri. Cind cronica sugereaza deosebiri intre un dregator §ialtul, acestea gilt de ordin moral. Cei mai vinovati due o politica anti- nationalai antidomneasca. Despre o personalitate ca Lupu Costachi vornicul se spun ca nu s-au purtat ca patriot, ci ca dusman tarii sale". De aceea pedeapsa pe care o primeste, inchis la Varna, va fi pe deplin meritata. Autorul numeste uneltirea lui Iordachi Costachi contra domni- torului o resculare desnadajduita", amintind apoi In acesti termeni tradarea hatmanului D. Racovita, refugiat la tatari, au lepadat simtul patriotismului". fin complice al for este executat ca tradator patriei sale". Asemenea calificative, minioasei fazbunatoare, confirms const- tarea lucida : Boierii moldoveni in cursul nestatorniciei politice au avut www.dacoromanica.ro 118 ANDREI PIPPIDI 20 slabiciunea a se ademeni de intrigi si a nazui la partizi, in toate clnd s-au nascut vreo nemultamire Intre dingii cu stapinitorii lor,' de la slujbile lerii, mai ales dorind fiecare sa impue in duhul guvernului, pentru ca BA nu fats stapinitoriul %A,dinsii nimica,lucru ce nu s-au putut dobindi de la nici un domnu ca se fie In favor neschimbat cu toti, fiindca acel stapinitor trebuea sa fie numai o papusa in ochii oamenilor,i dignitatea guvernului ca a unui domn de teatru care sa-1 poarte tine ar veni mai timpuriu" (I,2). Tema vinovatiei paturii conducatoare reapare insis- tent, Wind feliuri de intrigi intro popor ca sa radice comploturi asupra domnului, din dzi In dzi sa Ikea Intre magnati ura" 73. Deci prejudecata boiereasca nu-i ascundea orgoliosului postelnic adevarul istoric. Desigur, recunoscind ca exponentii acestei clase n-au fost la inaltimea menirii lor, Draghici nu a inteles citusi de putin sa o combats la modul pasop- tistilor dispretuiti. Regretind deopotriva de sincer abuzul de putere al unorataiexuberanta reformatoare a altora, el Isi Inchipuia probabil ca clasa lor se justifica prin oameni ca dinsul, en dragoste de tars1ineam. De aceea pacatul col mai greu al domnilor ran sfatuiti a fost Impietarea asupra privilegiilor boierimii care, moldoveana de basting, se identifica In conceptia autorului Istoriei cu poporul. Asa, loan Mavrocordat treaba ocirmuirii o incredintase desavirsit curtezanilori boierilor color mai)7 Ili din Cara, care lucra ce vra si prapade poporul" (II, p. 20). Mai departe, cronicarul patrunde lesne scopurile demagogice In care Matei Ghica a folosit discordia dintre boierigijudeca aspru favoarea pe care a acordat-o starii, a 2-a" : cum s-au suit pe tron s-au aratat foarte aspru catre boieriistarii I-iuajicatre cei de al 2-le cu nesuferita priimire prin care chipuri grosolane au putut face en Cara ce voia..., dar nici un folos n-au avut nici an gustat fericirea cit au sezut In scaun, din pricina ca toate veniturile intra pe mina Grecilor ce aye cu sine si-1 rafuie de nu mai-gase Ghica capatul" (II, p. 23). Ceea ce ar demonstra dreptatea pro- niei. Alte portrete, idealizate prin contrast, cuprind Insusiriletole mai apreciate la un domnitor :spiritul de dreptate, indulgenta In materie fiscala, la care se adauga o calitate pretuita numai din epoca luminilor : dragostea de cultura. Virtutile princiare nu sint doar tole crestine,ci, prin alegerea lor, oglindesc masura In care respectivul domn s-a incadrat sau ba In idealul filantropic, caruia, de fapt, istoricul ii atribuie progresul Orli. In timpul lui N. Mavrocordat, daca ar fi sa-1 credem, locuitorii nu tie cum 0, multumease'a pe aseminea stapinitor ce se Ingrije pins la atita pentru dinsii, asa s-au dat la lucrul eimpului In care se sileau cu toata inima spre inflorirea negotului" (II, p. 6). Alta data poporul intreg se sin* fericit cu aseminea domn, chemindu-1 pkintele patriei" pe Al. Sutu, care guverneaza cu mare Intelepciuneiblindete"(II, p. 64).
73 Sint de alaturatSialte dovezi ale unei stari de spirit tot mai raspindite in sfirsitul orin- duirii feudale, ceea ce autorul nostru a numit a critica duhul boierilor In gramada" (II, p. 164). De exemplu, nu sint o vorba goals reflectiile generale", de fapt concluziile scrierii unui contem- poran, A. Valli (Revue historique", XVII, 10-12, p. 321-324), care observA ca instabilitatea, lipsa de statornicie" In cirmuireatentsint izvorul tuturor nenorocirilor sale. Intriga, lacomia, ciocnirile necurmate Intre factiuni" sau spiritul de discordie din sinul nobilimii" reprezintfi unul din germenii distrugatori ai prosperitatii publice In Moldova". Acelasi se 'idled Impotriva abuzului de promotii" lntr-o clasa care o spun cu parere de rau... prin dezhinarile sale a Insingerat adesea pamintul patriei si a adus groaza5ideznadejdea printre locuitori". www.dacoromanica.ro 21 UN CRONICAR 1NTIRZIAT :MANOLACHI DRAGHICI 119
Cu citiva ani inaintea lui, A. Callimachi s-au aratat cu mare intelepciune si blindete" si el ca, sa fats pe oameni fericiti" (II, p. 60). Am crede ca oamenii" aveau mosii. Ce concluzie se poate trage,in afara doar ca aceasta reprezenta, in gindul lui Draghici, data nu culmea gloriei pentru clasa sa, de el inchipuita in zilele stapinitorilor celor de demult", dar o situatie de stabilitate si siguranta la careaspira sa se intoarca un numar de boieri7 Nu incape iar nici o indoiala ca printre ei se gasea autorul Istoriei Moldovei, nemultumit de stapinirea ca autocrator" a lui Gr. Ghica, fiindca in 1855 a luat masura dezrobirii tiganilor particulari. Robii manastirilor fusesera eliberati din 1844, iar ai statului din 1849, ceea ce nu-1 impiedica BA' cirteasca pe juristul increzator in calea lungs si °eolith' a reformelor, ramlind a delibera proectul de binefacire, ar fi venit la o prosfora generoasa, negresit, ca asa este caracterul romanului". Aceasta ocazie fi vatamase pe proprietari atit in ambitia aristocrata", cit si in interesul casnic, curatindu-i odata de toti oamenii ograzii" 74. Sint nevoit sa dau aici dreptate clevetitorului Codrescu, revoltat de cazu- istica cu care batrinul boier isi apara prerogativele. Personalitatea si cugetarea lui M. Draghici mai cunosc un aspect fundamental :patriotismul. Dupa pilda lui D. Fotino,textul nostru relateaza intemeiereas-au intors Daco-romanii din Maramuresul Tran- silvaniei, cu Dragon fiiul lui Bogdan ce au domnit pe locurile Daciei numite apoi Moldova" , apoi se incilceste in detaliul unor toponimii fanteziste, care insa apropiau vedenia Romei si de Ardeal si de Valahia (Valea-Acvii). In anii urmatori revolutiei, cind se ocoleau cuvintele roman", romanesc", rascolitoare de nazuinti primejdioase, precum si de neiertateamintiri, le corespund aici termenii moldovean", moldovenesc". Nu se poate gindi ceva mai sters decit pasajul in care s-a ratacit Teodor Vlademi- rescu din Valahia" (II, p. 121), dovedind in ce limIte ale regionalismului feudal se mai inchidea informatorul nostru de acum un veac. Totusi, ce mindru respinge el spusa lui Bonfini, care zice pentru Mircea Voievod din Valahia ca s-au supus Ungurilor. , ca si multe alte de asemineafabule", cu argumentul care-1 multumea pe razboinicul boier ca, biruind pe Baiazet Sultan Ilderim", domnul muntean nu s-ar fiinchinat invinsilor de la Nicopole ! Osebit de judecata trecutului, un punt de vedere inaintat se des- prinde din comentariul cu care intimping o seams de evenimente din apropierea Unirii. Aprecierile istoricului despre dezvoltarea economics si culturala a Moldovei se intilnesc en ale democratilor-revolutionari contemporani lui. D. Gh. Asachi an deschis India oara un curs de ingi- nerie teoretica si practica in limba mining), din care au exit multi invatati boieri hotarnici si ingineri a tare (II, p. 96). Tnvatatura publica in limba romans" e proclamata un interes national", iar instalarea scolii primare la Trei-Ierarhi trece drept un fact foarte insemnatoriu" (II, p. 173-174). Elogiul lui M. Sturdza, sub cuvint ca intemeiase Academia Mihaileang o data cu scoala politecnica de la Sfintul Ilie si institutul pentru inva- tarea fetelor cetatene", manifesta implicit credinta luminista a cartu-
74 Istoria Moldovei. .., vol. II, p. 251. Vezi Foaia sateasca. a Printipatului Moldavici" din 1843, nr. 5, 6, 10, 20, 33, 36, 40 si 47, unde se citesc numele unor robi ai postelnicului sau ai rudelor sale. www.dacoromanica.ro 120 ANDREI PIPPIDI 22
rarului in importanta preocuparilor culturale, sprijinite pe traditie, pe care le hranea Inca un grup boieresc. De aceea 11 gasim totdeauna Intro cei pe care Ii Imbia dezvoltarea culturii autohtone ; impreuna cu Calinic Miclescu, D. Petrino, Ion Creanga§.a.va fonda la sfirsitul analui 1866 .Societatea pentru invatatura poporului roman" 75. Aceasta situatie, susceptibila sa inspire cea mai buns opinie despre Manolachi Draghici, va motiva intrebarea : ce poate fi comun intre inva- tatul dornic de progres pe care ni-1 dezvaluie opera lui $i latura vechi- boiereasch'", in ultima instants retrograde, a personalitatii cronicarului? Intr-adevar, conceptia lui socials§ipolitica se prezinta sinuoasa, nu o data opozitia trecut-prezent are un caracter patimas polemic, ce nu cruta prezentul. Sprepilda, §i-aris de frico§ii ruinistri ai lui Scarlet Calimachi, dar si de oratorii revolutionari baricadati la Copou, fara a se 'dii de guvern si a giudeca ca poate imprastiei sa-i pedepseasca pentru asemenea cutezare neiertata lor" 76 (II, p. 208). PIna si in fragmentul privind datina nuntilor, pe care postelnicul 11 copia constiincios dupa Cantemir, se inscrie, ca a nota marginala, un exemplu al nemultumirii lui Draghici, care gindea ca, treptat, are sa fie ca o poveste monotonia nepilduita a batrinilor ce vietue giumatati de veacuri barbatul cu o femeie nedispartiti, desfatindu-sa In o familie patriarhala". Fara a pierde din vedere tinta didactica, istoriograful poarta cu sine regretul unei peri- oade cind boierii erau buni", traind bine cu Voda, fara vrajba dusma- niei in Vara". Totodata, resentimentul cronicarului impotriva ideilor de egalitate§ilibertate, doua cuvinte ce trag dupa dinsele miff de nenoro- ciri",7> dat in vileag de relatarea evenimentelor dramatice ale lui 1848, contribuie la patosul izbucnirii : Iata urmarea intrigilor si a fapta§ilor unei natii neunite ce isprava aduc tariff, Mfg a se folosi macar acii ce be stirnesc, cu vre un stop personal, la care nu izbutesc mai nieiodata, Bind ca prefacirile politico aduc §i fete si rinduieli noua pe scena, precum s-au pierdut gloria§ifericirea Moldovei, macinindu-se putin cite putinde zavistii, de c1nd au murit Stefan eel Mare incoace". Nu-i greu de vazut ca ne dram inaintea ideii dominante a carp.. In cea mai curate dragoste de patrie, revelata de aceste rinduri chiar, cred ca se gaseste trasatura de unire Intre cele doua aspecte, desigur contradictorii, pe care le deslu. seste cercetatorul cronicii. La capatul acestei expuneri, care nu istoveste laturile interesante ale Istoriei Moldovei, e de asteptat o precizare : ce loc ocupa autorul ei in istoriografia moderna a Romaniei. Dupa ce a fost nedreptatit de pole- mistii in cautare de victime, uitarea s-a asternut asupra lui Draghici, facind extrem de rare contributiile la definirea lui. Inca N. Iorga a impus observatia ca postelnicul e, din descendenta cronicarilor, eel din urma. Cu prilejul discutiilor initiate de revista Studii" in jurul unei incercari de fixare a principalelor curente§itendinte istoriografice77, problema a
76 Indrumdlor In Arhivele statului din kW, vol. II, Bucurelti, 1956, p. 95. 76 Scepticismul cu care majoritatea boierimii privea miscarea din 1848 reiese In chip sent- nificativ din cuvintele lui C. Sion, tipice pentru pozitia gi caracterul acestui reactionar : Eu sadeam In casa me $i jaleam de cele ce an patimi (ei)". Vezi T. Codrescu, Revista'istorica", IV. 77 Stefan Pascu(iEugen Stanescu, Istoriografia modernd a Romdniei, protect de tematica, ,,Studii", XV II, 1964, nr. 1, p. 133-158. www.dacoromanica.ro 23 UN CRONICAR INTIRZIAT :MANOLACHI DRAGHICI 121 fost redeschisa 78. C.erban a sustinut aderenta lui Manolachi Draghici la tuminismu/ de tendinta burgheza timpurie", cita vreme un an mai tirziu P. Cernovodeanu gasea cu cale sa-1 incadreze printre romanticii de tendinta conservatoare", in tovarasia de mirare a maiorului Pappasoglu si a lui C. Erbiceanu. Din pacate cercetatorii amintiti n-au avut ragazul sa expuna argumentele pe care se intemeieaza cele doug atributii contra- dictorii. Vrednica de atentie este parerea exprimata de Vlad Georgescu 79, care, influentat poate de pilda lui N. Iorga, a sugerat reconstituirea unui curent traditionalist", cuprinzind cronicari tirzii" ca Draghici$iThe de la Butoi. Interesul unei asemenea dezbateri nu va scapa nimanui, intrucit ea pune in cauza existenta istoriografiei luministe in tarile roman. Dimensiunile disputei nu ne ingaduie sa zabovim decit asupra unui sin- gur caz. Reflexele luministe din Istoria Moldoveii, cu atit- mai putin, din activitatea autorului ei nu sint hotaritoare, le-am evocat doarspre a infatisa contradictiile dramatice ale personajului. Ni se pare ca rapor- tarea lui la romantismul burghez incalca adevarul ca o antedatare a spiritului modern. In ciuda acelor particularitati ce reprezentau influenta, inevitabila pin'a, la urma, a epocii in care Draghici a trait, el este traditional prin metoda$istructura gindirii lui. Pentru apropierea de individualitatea puternica a scriitorului Inca o cale se deschide prin medierea stilului personal $i, nu de putine or nuanlat, care vadeste insusirile unui memo- rialist, pitorescul i verva scriitorilor de istorie medievala fats de care acest cronicar intrziat in plin secol al XIX-lea are sensul unui cintec de lebada ".
78 C.erb an In Studii", 1964, nr. 2, p. 376 ; P. Cernovodeanu, In 1965, nr. 2, p. 431 ; D. Ciurea se margineste la o aluzie : ar trebui inclus In tematica", 1965, nr. 3, p. 692. 79 In Studii", 18, 1965, 2, p. 435-436. 8° Fixlnd astfel locul cronicii Istoria Moldovei pe limp de 500 ani pind in dzilete noastre In istoriografia romAneascai ea ar putea constitui, In lipsa altor marturii circumstantiate, un interesant punct de plecare pentru cercetarea unor registre de cultura In care mai diiinuiau, la jumatatea veacului al XIX-lea, forme medievale (dupd o sugestie a profesorului Eugen Stanescu, caruia ii exprimam multumirile noastre). www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro CONTRIBUTIA COMITETELOR DE FRONT UNIC MUNCITORESC IN ANII 1944 1947 LA REALIZAREA UNITATTI CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA
DE C. BARBU si V. GIL IONESCU
inraptuirea insurectiei armate din august 1944 a constituit un moment de cotiturA in destinele poporului roman. Doborirea dictaturii militare-fas- ciste, eliberarea tarii de ocupatia .strains au marcat inceputul revolutiei populare in Romania, deschizind o etapa noul In dezvoltarea tariff noastre. Sub conducerea partidului comunist, lupta antifascists si de eliberare national5, se dezvoltg intr-o larga actiune de masa pentru desavirsirea revo- lutiei burghezo-democratice"1. 0 conditie hotkitoare pentru indeplinirea sarcinilor istorice in fata ekora se gasea poporul nostru era infaptuirea units ii politice, organiza- torice§iideologice a clasei muncitoare. Factorul determinant al realizarii unitatii depline a proletariatului a fost Partidul Comunist Roman, condu- ckorul incercat al oamenilor muncii din Cara noastra. In intreaga sa activi- tate, partidul comunist a fost puralorul ideii de unitate politica',si orga- nizatoric5, a clasei muncitoare, a miscArii muncitoresti, militind consecvent pentru infaptuirea acesteia. El a indeplinit cu succes acest rol de covir- sitoare insemnatate pentru succesul revolutiei, datorita fidelit Atli sale nested- mutate fat5, de inva,t5,tura marxist-leninisa, pe care a aplicat-o creator la conditiile tarii noastre, datorita indisolubilei sale legkuri cu masa larg5, a celor ce muncesc. Grija pentru continua consolidare a unitatii de actiune a clasei mun- citoare, realizat'd in aprilie 1944 sub forma Frontului unit muncitoresc, pentru ridicarea la lupta a intregului proletariat din Romania, s-a reflec- tat in activitatea conducerii partidului comunist Inca in zilele insurectiei armate. Astfel in manifestul Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, publicat la 25 august 1944, se arka : Muncitori uniti In Frontal
1 Nicolae Ceau§escu, Partidul Comunist Roman continuator a1 luptei revolu(ionare fi democratice a poporului romdn, at tradifillor mi§carii muncitore§liqisocialiste din Romdnia, Bucu- re§ti, Edit. politics, 1966, p. 55-56.
STUDII", tomul 20, nr. 1, p. 123-144, 1967. www.dacoromanica.ro 124 C. BARBU pi V. GH. IONESCU a unic muncitoresc, puneti-vá imediat in fruntea luptei de eliberare a poporu- lui roman ! Refaceti imediat organizatiile voastre sindicale 172. Manifestinduli adeziunea la consolidarea unitAtii de actiune a prole- tariatului din tara noastrA, Partidul Social-Democrat, in editorialul pri- mului numar al ziarului Libertatea", declara : Inacest front unic partidul nostru n-a v/zut un vremelnic mijloc de actiune, oricit de impor- tant ar fi el, ci primulpas hot/ritor spre unitatea organic/ a clasei munci- toare din Romania". Declaratia era in total/ concordant/ cu starea de spirit a masei mem- brilor P.S.D. Organizatiile regionale ale Partidului Social-Democrat din Valea Prahovei°, Dobrogea 5, Oltenia° etc. §i-au exprimat vointa, din mo- mentul reorganizarii lor, de a se actiona in directia inl/turarii tuturor pie- dicilor care au stat in calea unit'atii de lupta a P.S.D. §i P.C.R. Dind viatg, cerintelor vitale ale proletariatului, Partidul Comunist Roman organizinduli activitatea in noile conditii de legalitate a condus munca de constituire a sindicatelor unite, a organizatiilor de tineret, des f5 urind o largg actiune pentru consolidarea in continuare a Frontului unit. muncitoresc. Aceast/ munca a contribuit in m'asur/ covir§itoare la rezol- varea sarcinilor de important/ istoric/ pe care le ridica procesul democra- tiz/rii reale a tarii, a infaptuirii reformelor economice §i sociale impuse de nevoile dezvoltarii Romaniei. Unitatea de actiune a clasei muncitoare s-a consolidat in cadrul eforturilor depuse de masele de oameni ai muncii din tara noastrA pentru infringerea total/ a fascismului, pentru transpunerea in viat'a, zi cu zi, a lozincii Totul pentru front, totul pentru victorie ". Frontul unic muncitoresc a avut un rol hotaritor in lupta intensl pe care fortele democratice, in frunte cu P.C.R., au dus-o imp otriva reac- tiunii interne, sprijinita de cercurile imperialiste strain, lupta al card tel era infgptuirea transformarilor revolutionare democratice in Romania. Mergind in front unic, proletariatul, in fruntea fortelor democratice, a des- fkurat o vie actiune pentru cucerirea de libertAti democratice, pentru curatirea aparatului de stat de elementele fasciste, pentru realizarea reformei agrare, pentru rAsturnarea guvernelor cu majoritate reactionara, lupt/ incununat/ cu instaurarea la 6 Martie 1945 a guvernului de largA concen- trare democratic/ in care clasa muncitoare avea rol precumpanitor. In munca pentru realizarea unitatii depline politice §i organizatorice a clasei muncitoare, pentru apropierea intre membrii partidului comunist §i ai celui social-democrat, se impunea ca o necesitate obiectivA, asigurarea, unitatii de actiune In rezolvarea problemelor fundamentale ale tarii, cla- rificarea divergentelor de ordin tactic existente intre cele don/ particle, se impunea o adinca clarificare ideologicA, pentru a se putea adera la prin- cipiile pe care trebuia 0, se intemeieze viitorul partid unic al clasei mun- citoare. In aceasta activitate sustinutA, un rol de seam/ 1-au avut comitetele. de Front unic muncitoresc constituite dup/ 23 August 1944.
2 Romania liberA", nr. 12 din 26 august 1944. 3 Libertatea", nr. 1din 25 august 1944. 4 Presa" (Ploiesti), nr. 3 din 1 noiembrie 1944. 5 Arh. Corn. reg. Dobrogea al P. C. R., Registrul de procese-verbale ale organizatiei P. S.D. Constanta, f. 13. 6 Arh. Corn. reg. Oltenia al P. C. R., Registrul de procese-verbale ale organizatiei P.S.D. Dolj, procesul-verbal din 27 augustwww.dacoromanica.ro 1944. 3 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 125
Intervalul dintre 1 Mai si 23 August 1944, in care s-a realizat si con- solidat Frontul unic muncitoresc, a constituit pentru proletariatul din tara noastra o perioada piing de invataminte, de educare in spiritulunitatii trai- nice, in intelegerea rolului hotaritor al clasei muncitoare unite in momen- tul de cotitura istorica in care se afla Romania. Aceasta s-a concretizat in lupta muncitorilor in maretele zile ale insurectiei armate. In imprejurarile dud insurectia armata victorioasa a insemnat ince- putul unor mari batalii de class, proletariatul din tara noastra, indrumat de Partidul Comunist Roman, s-a orientat spre organizarea comitetelor de fabrics, expresie a unitatii de actiune a clasei muncitoare. La faurirea acestei forme organizatorice a contribuit experienta proletariatului din tara noastra. Astfel, in nenumarate actiuni de lupta ale clasei muncitoare- intre cele doug razboaie mondiales-a realizat in numeroase rinduri, sub forma comitetului de fabrics, unitate de actiune initiata, condusa si urma- rita cu perseverenta de partidul comunistilor, sprijinita de multi dintre socia- listi, social-democrati, de numeroase elemente progresiste convinse deimpe- rativul unitatii de clasam. De asemenea, In pregatirea de catre Partidul Comunist Roman a insurectiei armate pentru mobilizarea muncitori- lor la lupta impotriva dictaturii militare-fasciste in principalele intre- prinderi se creasers9iactivau comitete de front unic 8. Muncitorii din intreprinderile bucurestene Vulcan", Atelierele C.F.R. Malaxa", Ford-Romana", Gaz i electricitate", S.T.S., II.C.B., din industria textilai industria pielariei s-au adunat, la 27 august 1944, In prima intrunire libera. Discutindu-se despre rolul proletariatului, despre necesitatea unitatii sale de actiune9isubliniindu-se ca datoria noastra, In momentele istorice prin care tara noastra trece, este de a sta la inaltimea sarcinilor puse de partidul clasei muncitoare, partidul comunist, de a intari Frontul unic muncitoresc realizat dupa atitia ani de dezbinare, el Bind che- /Asia de reusita a luptei poporului nostru pentru dezrobirea lui" 9, s-a ho- tarn constituirea comitetelor de fabric/. Alegerea comitetelor de fabric/ a inceput chiar in zilele insurectiei armate, deci inainte de constituirea Comisiei de organizare a sindicatelorl°, continuInd dupg acest actu. Organizarea muncitorilor, alegerea comitetelor de fabrics s-a facut In lupta impotrivaelementelor fasciste ramase din timpul regimului antonescian, care mai detineau posturi de raspundere in lupta impotriva patronilor care, data nu mai puteau impiedica organizarea muncitorilor,
7 Stefan Voitec, Cuvtntare rostita la Congresul al IX -lea al P. C. R., In Congresul al IX -lea al Parfidului Comunist Roman, Bucuresti, Edit. politics, 1965, p. 492. 8 C. Barbu si V. G. Ionescu, Constituirea ,ci activitatea comitetelor de front unic munci- toresc In tntreprinderi fn perioada aprilie- august 1944, In Studii", t. 17, 1965, nr. 4. 9 Romania libera", nr. 15 din 20 august 1944. 1° L Chiper, Organizarea comitetelor de fabricd (28 august octombrie 1944), In Studii", t. 17, 1964, nr. 4. Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 1, dos. 1, f. 1 ; Serv. reg. Galati al Arh. st., fond. Inspectoratul Munch Galati, dos 737/1944, f. 296, 334Serv. reg. HunedoaraAlba-Iulia at Arh. st., fond. Inspect. reg. de politie Mures-Alba, dos. 4/1944, f. 452 ; Arh. Rafinariei 9 Mai" Ploiesti, fond. Colombia, dos. 1/1944, f. 168 ; Arh. Rafinariei Teleajen-Ploiesti, fond. Romano- Americana, serviciul personalului, dos. 35/1942, f. 231 ; Scinteia", nr. 17, 25 si 26 din 7, 16 si 17 octombrie 1944, Romania libera", nr. 28 din 12 septembrie 1944 ; Luptatorul banatean", nr. 13, 14 si 16 din 2, 4 si 6 octombrie 1944 ; Cuvintul poporului" (Turda), nr. 28 din 3 iunie 1945 ; Inainte" (Bacau), nr. 16, 18www.dacoromanica.ro si 21 din 24, 28 noiembrie si 5 decembrie 1944. 126 C. BARBU 0 V. GH. IONESCU 4 incercau sa ingreuieze activitatea sindicale si politicin incinta Intre- prinderilor 12. Astfel, muncitorii uzinelor din Turda, intruniti la 25 august 1944 pentru alegerea comitetelor de fabrica, an trebuit sa infringes opozitia ar- mata a comandantului militar al orasului, element fascist13. Muncitorii de la intrei rinderea Industries linei" din Timisoara au putut sa aleaga comitetul de fabrica dupes o actiune comuna si hotarita", deoarece co- mandantul militar a vrut sa opreasca cu armele organizarea lor". Muncito- rii de la fabricile Boszak, precum si cei de la Hammer si Ney, ambele din Timisoara, au trebuit sa faces fata imp otrivirii patronilor pentru a putea alege comitetele de fabrica, din care fac parte muncitorii cei mai cinstiti si curajosi7"5. Conducatorii intreprinderilor Metafer", Leibovici si altele" din Bacau an incercat ca concedieze muncitorii care activau in directia oraganizarii comitetelor de fabrica. La Braila, la Industria sirmei", Ci- mentul", Franco-Romana", organizarea muncitorilor si rezolvarea ieven- dicarilor for a acut lac in lupta cu elementele fasciste care, aflindu-se inea in conducerea intreprinderilor, invocau legile dinainte de 23 August 194417. Pe masura constituirii, organizatiile Partidului Comunist Roman din intrerrinderi au indrumat munca comitetelorde fabrica.Greutatile si sarcinile, aproximativ aceleasi in intreaga tars, au determinat o activi- tate in esenta, asemanatoare pentru toate comitetele de fabrica. Desigur ca nu din primele zile comitetele de fabrica au reusit sa desfasoare o activitate pe deplin satisfacatoare, muncitorii trebuind sa invete, pe parcurs, prin pro- pria for experienta, cum sa se organizeze mai bine. Normele in alegerea comitetelor de fabrica si directiile principale ale activit Atli acestora an fost aceleasi in toate intreprinderile. Comitetele de fabriciispunea tovarasul Gheorghe Apostolaveau .pretutindeni caracterul unor comitete de actiune imediata, alese pe baze democratice, in spiritul unei largi unitati de catre toti salariatii intreprinderii, indi- fereni daces erau sau nu membrii de sindicatems. In primele luni dupes 23 August 1944, atributiile comitetelor de fabrica organe ale unitatii de lupta a clasei muncitoares-au referit la o sfera large de probleme politice, sindicale, profesionale, dupes 1 septembrie 1944 avind sarcina de organe sindicale in intreprindere", existenta for insem- nind inceputul muncii de refacere a miscarii sindicale unice. In aceasta perioada, comitetele de fabrica si-au do-credit rolul for important in mobili- zarea tuturor muncitorilor la realizarea sarcinilor istorice pe care proleta- riatul trebuie sa le rezolve ". De asemenea, numai datotita interventiilor
12 Arh. Corn. reg. Iasi al P. C. R., fond. 17, dos 36, f. 1 ; Serv. reg. Crisana al Arh. st., fond. Legiunea de jandarmi, inv. 1, dos. 105, f. 49 ; Serv. reg. Oltenia al Arh. st., fond. Tilbdcdria Bucovilt, inv. 167, dos. 6/1944, f. 8 ; Luptatorul banatean", nr. 16 din 6 octombrie 1944. 13 CUVilltAll poporului" (Turda), nr. 28 din 3 iunie 1945. 14 Luptatorul banutean", nr. 16 din 6 octombrie 1944. is Ibidem, nr. 12 din 1 octombrie 1944. 14Inainte" (Bacdu), nr. 1 din 15 octombrie 1944. 17 Inainte" (Braila), nr. 12 din 29 septembrie 1944. 13Gh. Apostol, Sindicatele din R. P. R. In lupta pentru construireasocialismului,In 50 de ani de In crearea C. C. S. din Romdnia, Bucuresti, Edit. C. C. S., 1958, p. 34. iVezi I. Chiper, art. cit. 20 Vezi E. Ahingut, Faurirea unitafit miscdrii sindicale, in Analele Institulului de istorie a partidului de pe lingd C. C. atwww.dacoromanica.ro P. C. R., an. X, 1964, nr. 6. 5 COMITETELEF.U.M.IN ANII 1944-1947 127 energice ificute de comitete, muncitorii din intreprinderi au pututsati capete drepturile materiale care de-a lungul anilor le fuseseta sustrase de patroni21. In principal, aceste comitete curnulau sarcinile comitetului de front unic din intrei rindere §i pe cele ale comitetului sindical, avind in vedeie ca organizatiile sindicale i§i desfkurau intrega for activitate pe baza hotari- rilor adoptate de Frontul unic muncitoresc 22. In mod treptat, o data cu constituirea organizatiilor P.C.R. in fabrici §i a incheierii procesului de organizare a miscarii sindicale unice, in activi- tatea comitetului de fabrica, a cap titat o pondere din ce in ce mai mare rezol- varea sarcinilor de ordin sindical. Astfel, la sfir§itul anului 1941, comitetul de fabrica a devenit pe deplin organ al miscarii sindicale unice in intre- prindere 3. Pentru coordonarea, activitatii in domeniul sarcinilor politice
21 Prahova democrats ", nr. 7 din 25 februarie 1945. 22 V. Liveanu, Din lupla P. C. R. pentru unilalea clasei munciloare, in Studii", 1959, nr. 4 23 Acest proces este ilustrat de modul cum si-a desfAsurat munca pIna la sfirsilul anului 1944 $i comitetul de fabrica ales de muncitorii Uzinelor Bozsak" din Timisoara. In septembrie 1944 a fost ales un comitet de initiativa pentru organizarea muncitorilor, Activitatea acestuia a constat In mobilizarea la lupta pentru unele revendicari imediale. Astfel, dupa ce a fost ales, a cerut marirea salariilor, aprovizionarea muncitorilor cu lemne pentruiarnA, precumSsdesfiintarea carcerii din Intreprindere (Luptutorul banatean", nr. 12 din 1 octombrie 1944). Bazindu-se pe faptul ca muncitorii erau de-abia In curs de organizare $i mai ales pe exis- tentaSiactivitatea comandamentului militar, patronii an refuzat, la Inceput, satisfacerea reven- dicArilor (ibidem), dar mai apoi ca urmare si a marilor demonstratii care 5-au desfilsurat la 8 octombrie 1944 In Intreaga tars au majorat unele salarii (Luptiltorul bana(ean", nr. 17 din 7 octombrie 1944). Experienta acumulatd In aceste zile a facut ca munca comitetului de initiativii sa fie mai precis organizata. Astfel, la 16 octombrie 1944, comitetul a supus adundrii generale a munci- torilor un memoriu pe care, dupa aprobare, 1-a prezentat directiei Intreprinderii. Pe lInga o serie de revendicAri cu privire la marirea salariului, Imbunatatirea conditiilor de munca, In acest memoriu a fost Inscris : Cerem curAtirea Intreprinderii de fascisli ; cerem demilitarizarea Intre- prinderiisiInlocuirea cu garda formatiunilor de lupta patriotica" (Serv. reg. Banat al Arh. st., fond. 435, dos. 2/1944, f. 1). Lin memoriu asemanator a fost Inaintat $i de Comitetul tinerilor muncitori 5i ucenici ai fabricii (ibidem, f. 2 $i 3). Paralel cu tratativele pentru realizarea revendicarilor cuprinse In memoriu, comitetul de fabrica a mobilizat muncitorii la lupta pentru destituirea comandantului militar al Intreprinderii, care, Incercind sa loveascil In organizarea salariatilor, anulase ordinele de mobilizare pe loc a doi din membrii comitetului. (Luptatorul banatean", nr. 31 din 23 octombrie1944).Luna noiembrie a marcat ridicarea activitatii comitetului de fabrica pe o treapta superioarg. Din rindul membrilor comitetului a fost exclus un fost hitlerist (Serv. reg. Banat al Arh. st., fond. 435, dos. 2/1944, f. 1).S-au stabilit sarcini permanente precise pentru fiecare membru al comitetului. S-a Intocmit un plan de munca de perspective (ibidem, f. 4). In activitatea sa, comitetul de fabrica a depasit faza preocuparilor numai de ordin economic. Astfel, comitetul de fabrica a mobilizat muncitorii la lupta pentru a sili patronii sa accepte masuri de Imbunatatire a conditiilor de munca 5i de salarizare (ibidem, f.9), reducerca stagiului de ucenicie la 3 ani, precumsiInfiintarea cantinii Intreprinderii (Luptatorul banatean", nr. 65 din 27 noiembrie 1944). In mod deosebit, comitetul de fabrica s-a preocupat de lamurirea muncitorilor de a Indeplini cu rigurozitate sarcinile de productie, precum si de fortarea direcpunii pentru aprovizionarea cu materii prime ... ,directiunea voind a sabota continuitatea muncii" (Serv. reg. Banat at Arh. statului, fond. 435, dos. 2/1944, f. 1). Comitetul defabricaa desfAsuratolarge munch' de demascare a elementelor fasciste din Intreprindere, care faceau IncercAri de a impiedica productiasiastfel de a lovi in muncitori. In fruntea acestora se situa directorul fabricii, care In timpul dictaturii militare fasciste &Muse pe mina poli %iei muncitorii antifascisli (ibidem, f. 10). Tot pe aceasta linie, comitetul de fabrica a mobilizat muncitorii pentru manifestatia din 10 decembrie 1944, chid au aratat vointa de a dis- truge fascismul" (ibidem, f. 15).www.dacoromanica.ro Incepind de la jumatatea lunii decembrie 1944 s-au luat 128 C. BARBU giV. GH. IONESCU 6 s-a simtit nevoia crekii comitetului de Front unit muncitoresc din intre- prindere, care avea s5, is fiinta in prima parte a anului 1945. De la inceputul activitAtii lor, comitetele de fabric5,expresie a uni- tatii de actiune a clasei muncitoare au mobilizat masele in vederea obtinerii revendickilor de ordin economic, pentru demilitarizarea intreprinderilor i eliminarea elementelor fasciste, iar in multe locuri an trecut la exercita- rea controlului asupra productiei. Prin memorii redactateiiiprezentate de comitetele de fabric5,, mun- citorii au cerut patronilor satisfacerea unor drepturi ca:mgrirea salariilor pentru asigurarea unui trai mai omenesc ; salarii egale la munca ega15, (pen- tru femei1itineret) ; plata orelor pierdute in timpul bombardamentelor aeriene ; reprimirea imediat5, in Intreprinderi a muncitorilor eliberati din inchisori1ilagke unde fusesera detinuti pentru activitate antifascists , precum si a acelora care fuseser6; concediati in timpul dictaturii fasciste ; plata concedillor ; respectarea demnitatii omenesti de care personalul de conducere al Intreprinderilor ;desfiintarea inchisorilor si carcerelor din intreprinderi ; interzicerea angajkilor sau concedierilor f5,r5, avizul comite- tului de fabric5, etc.''' Datoria unitatii de actiune, luptei hotkite duse de muncitori, Imp otrivirea patronilor a fost in mare mAsursa infrinta, ajungindu- se la cistigarea a mai tuturor revendicarilor cuprinse in memoriile Inaintate de comitetele de fabricg 25. 0 actiune de mare insemnatate politic, intreprinsa, de comitetele de fabricg a fost mobilizarea tuturor muncitorilor pentru eliminarea din intreprindere a elementelor fascistesipentru demilitarizarea intreprin- derilor. Inc A, din primele zile ale lunii septembrie 1944, muncitorii rafinkiei Standard" din Ploiesti 26, minerii din Vulcan 27. muncitorii de la Regie" Sibiu 22, de la intreprinderile Carpati"tiiBistrita" din Piatra-Neamt 22 etc. o serie de masuri organizatorice care au accentuat caracterul comitetului de fabrics de organ sindical In intreprindere. Astfel, s-au alescoinisii care sa se ocupe de munca sindicald In rindul tineretului §i al femeilor (ibidem, f. 16), comisia cultural-sportiva, comisia presei §i propa- gandei etc. (ibidem, f. 17). De asemenea, preocuparile zilnice ale comitetului au fost din ce in ce in mai mare masura cele de ordin sindical (ibidem, 1. 18, 19, 20 §i 21). In cadrul activitatii depuse In cursul anului 1944, comitetul de fabrics a analizat In 15 §edinte problemele intre- prinderii, luind masurile necesare, a convocat cloud adunari cu toti muncitorii pentru rezolvarea unor probleme de Insemnatate generals §i a avut 9 intilniri cu directia intreprinderii pentru discutarea chestiunilor referitoare la salarizare §i productie (ibidem, dos. 2/1945, f. 58). 24 Arh. Corn. reg. Ploieiti al P. C. R., fond. 4, dos. 36, f.152 ; Romania libera", nr.47, din 1 octombrie 1944 ; Luptatorul" (Bucureiti), nr. 2 din 8 septembrie 1944 ; Libertatea", nr. 34 din 30 septembrie 1944 ; Prahova democrats" (Ploieqt1), nr. 1 din 14 ianuarie 1945 ; Ro- mania viitoare" (Sibiu), nr. 28 din 23 ianuarie 1945 ; Zori noi" (Deva), nr. 5 din 13 decembrie 1944 ; Serv. reg. Galati al Arh. st., fond. Inspectoratul Muncii Galati, dos. 737/1944 1945, 1. 296 §i 334. 28 ScInteia", nr. 99 din 1 ianuarie 1945 ; Inainte" (Bacau), an. I, nr. 16, 18 §i 21 din 24, 28 noiembrie §i 5 decembrie 1944. 28 Arh. Corn. reg. Ploieiti al P. C. R., fond. 2, dos. 160, f. 13 ; Prahova democrats" (Ploieiti), nr. 3 din 28 ianuarie 1945. 27 Zori noi" (Deva), nr. 4 din 10 decembrie 1944. 28 Romania muncitoare" (Sibiu), nr. 19 din 19 ianuarie 1945. 29 Inainte" (Bacau), nr.www.dacoromanica.ro 25 din 15 decembrie 1944. 7 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 129 au alungat dinintreprinderielementele careslujiseraregimul de dictatura militara fascists si care acum incercau sa saboteze productia. in acelasi timp, muncitorii de la C. F. R. Grivita, Malaga", Laro- met", Lemaitre", Vointa" din Bucuresti, muncitorii tuturor intreprinde- rilor din Ploiesti, Timisoara, Sibiu, cei de la Astra - Orastie35 etc. cereau indepartarea imediata din fabrici a legionarilor, a tuturor sabotorilor. Comitetele de fabrics s-au aflat in fruntea maselor muncitoare in lupta pentru demilitarizarea intreprinderilor31. in cadrul acestei actiuni, care a cuprins toate intreprinderile industriale din Cara, aratind ca munci- torii sint capabili sa pastreze disciplina muncii fara paza militara condusa de ofiteri superiori, al caror lot este pe front 32, s-a cerut, dupa indemnul ceferistilor bucuresteni, ca paza intreprinderilor sa fie asigurata de forma- tide de lupta patriotice33. Reprezentind intreaga masa a salariatilor, comitetele de fabrics au inceput in multe intreprinderi sa exercite controlul asupra productiei. 99in exercitarea acestui control, comitetele de fabrics nu au asteptat imputerniciri legale din partea ministrilor reactionari, ele se bazau pe puterea organizata a muncitorilor, functionarilorsitehnicienilor din in- treprinderi" 34. Ping spre sfirsitul anului 1944, in intreprinderi- nu s-au constituit comitete de Front unic muncitoresc, comitetele sindicale rnobilizind muncitorii la lupta pentru transpunerea in viata a sarcinilor politice in realizarea carora era antrenata intreaga class muncitoare35. Prin aceasta ele au contribuit efectiv $i substantial la consolidarea unitatii de actiune giunitatii politice a clasei muncitoare, la intarirea Frontului unic mun- citoresc. 0 data cu alegerea organelor sindicale in intreprinderi, acestea an activat in conformitate cu sarcinile9imetodele de munch' specifice sin- dicatului. Acum s-a impus in mod hotarit problema constituirii comitetelor de front unic in intreprinderi.
La 2 octombrie 1944, in conditiile desfasurarii muncii de organizare a proletariatului dupa eliberare, a avut loc sedinta comuna a delegatilor comitetelor centrale ale Partidului Comunist Roman si Partidului Social- Democrat, consacrata intaririi unitatii de actiune a clasei muncitoare. in
30 Arh. Rafinariei Teleajen, fond. Romano-Americana, Serv. personal, dos. 35/1942, 1. 131, 132 $i 231 ; Arh. Rafinariei 9 Mai" Ploiesti, fond. Colombia, dos. 1/1944, f. 168 ; Serv. reg. Banat al Arh. st., fond. 435, dos. 2/1944, f. 1, 4, 5 si 18 ; Romania libera", nr.47 din 1 octombrie 1944 ; Presa" (Ploiesti), nr. 3 din 1 noiembrie 1944 ; Romania viitoare" (Sibiu), nr. 28 din 23 ianuarie 1945 ; Zori noi" (Deva), nr. 5 din 13 decembrie 1944. 31 Serv. reg. Galati al Arh. st., fond. Inspectoratul Muncii Galati, dos. 737/1944-1945, f. 311 ; Serv. reg. Banat al Arh. st., fond. 435, dos. 2/1944, f. 1. 32 Romania libera", nr. 47 din 1 octombrie 1944. 33 Luptatorul" (BucurWi), nr. 11 din octombrie 1944. 34 Gh. Apostol, Sindicatele din R. P. R. In lupld pentru conslruirea socialismului, In 50 de ani de la crearea C. C. S. din Romania, Bucuresti, Edit. C. C. S., 1958, p. 34-35. 34 In luna iunie 1945, In cadrul masurilor luate pentru Imbunatatirea activitatii sindicale, Confederatia Generals a Muncii a elaborat regulamentul de functionare a comitetelor de fabrics prin care stabilea principalele atributii ale acestor organe. Abia atunci s-au delimital precis sarcinile acestora fats de sarcinile comitetelor de F. U. M. www.dacoromanica.ro 9 - o. 5007 130 C. BARBU piV. GH. IONESCU 8 rezolutia adoptata cu acest prilej se sublinia ca pentru Indeplinirea sareini- lor care stateau in fata clasei muncitoare Frontul unic trebuie sa devina o fort/ puternica, atit pe teren politic, citi pe teren sindical, bine organi- zata 36. In cadrul sedintei a fost adoptata o platforms, in care erau cuprinse revendicarile esentiale ale clasei muncitoare, ale intregului popor,i prin care proletariatul, conducator in revolutie, se adresa totodata tuturor fortelor democratice, chemindu-le la lupta pentru realizarea Frontului national-democrat si pentru instaurarea unui guvern expresie a acestui front. In vederea crearii unor conditii cit mai bune de conlucrare si de mobili- zare a intregii daze muncitoare in lupta pentru infaptuirea grelelor sarcini care stateau in fata Intregului popor, Comitetele Centrale ale Partidului Comunist RomaniPartidului Social-Democrat an hotarit constitu- irea Comitetului central al FrOntulai unic muncitoresc, precum si a comi- tetelor locale, in toata Cara, acolo unde existau organizatii ale celor dou'a particle", cu sarcinade a coordona actiunile clasei muncitoare atit pe teren politic, citi pe teren sindical. Constituirea Comitetului central al Frontului unic muncitoresc a insemnat un nou pas pe calea consolidarii unitatii de actiune politics a clasei muncitoare, pe calea dezvoltarii unitatiiorganice dorita cu insistent/ deintregulproletariat,indirectiafauririipartidului unie. Comitetul central al F. U. M. a mat o serie de masuri cu caracter organizatoric, menitesaajute la consolidarea unitatii de actiune. Astfel, la 20 decembrie 1944 a elaborat circulara nr. 1, in care, facindu-se re- feriri la rezolutia din 2 octombrie 1944, se spunea : Atragem atentia to- varasilor comunistii social-democrati sa se conformeze intocmai spiri- tului de eolaborare care sty la baza principiului de front unic. In acest scop li se cere un contact permanent si o aprofundare matura a actiunilor cei4ipropunsarezolve in interesul clasei muncitoarei o desavirsita loialitate in aplicarea hotaririlor ce se iau in comitetele de front unic. In loealitatile unde exist/ organizatii ale celor doua partide ii nu s-au rea- lizatInc a comitete de front unic, trebuie sa se faca, neintirziat"38. Ca urmare, a inceput sa se desfasoare munca de organizare, precum i activitatea eomitetelor de front unic in intreprinderi. Trebuie re- marcat ca aceasta organizare a mers destul de lent, in primele luni ale anului 1945, comitetele de front unic creindu-se numai in unele intreprin- deri39, una din principalele cauze constindi in faptul ca nu in toate intreprinderile erau organizatii ale P.. S. D. $i deci in mod practic nu existau conditiile necesare constituirii comitetului F. U. M.40. Cu toate greutatile existente s-au constituit comitete de front unie in intreprinderile din Bucuresti, PloiestiiValea Prahovei, Hunedoara,
39 ScInteia", nr.16 din 17 octombrie 1944. 39 Scinteia", nr.95 din 25 decembrie 1944. ssArh. Corn. reg.Ploiesti al P. C. R., fond. 8, dos. 3, f. 3. 39 Arh. Com. reg.Hunedoara al P. C. R., fond. 2, dos. 26, f. 38 $i 86, fond. 5, dos. 519, f. 44, 47 $i 55. 40 Arh. Com. reg.Galatiwww.dacoromanica.ro al P. C. R., fond. 4, dos. 18, f. 10. 9 COMITETELEF.,.1.1r1.,IN ANII 1944-1947 131
Lupeni, Petri la, Ghelar, Simeria, Cluj, Turda, Galati, Timisoara, Sibiu etc. 41. Dupa faurirea. Comitetului central al Frontului unic muncitoresc s-a trecut si la constituirea comitetelor regionalei judetene. Aceasta actiune s-a desfasurat incepind din ultima decada a lunii noiembrie1944. Munca de organizareactivitatea comitetelor Frontului unic munci- toresc, mai into la nivelul judetului, s-a desfasurat pe baza indrumarilor cuprinse in circulara nr. 1 a C. C. al F. U. M. In spiritul acesteia, la 23 decembrie 1944, comitetul F. U. M. al judetului Covurlui a discutat masurile necesare mentinerii contactului permanent intre reprezentantii celor doua partide muncitoresti, hotarind, intre altele, ca intilnirile sa alba loc in mod regulat, in fiecare saptamina42. In acelasi spirit de colabo- rare, de intarire a unitatii de actiune, si-au inceput activitatea comi- tetele de F. U. M. din judetele Prahova43, Constanta44, Alba45, Nasaud46, Botosani47sialtele. Realizarea structurii organizatorice a Frontului unic muncitoresc, activitatea desfasurata de comitetele create au insemnat un moment important pe calea fauririi unitatii depline a clasei muncitoare. Activi- tatea comitetelor judetene ale Frontului unic muncitoresc s-a desfasu- rat in condiliile unei intelegeri mai adinci a rolului clasei muncitoare si a sarcinilor ce-i revin in revolutie ; munca dusa in comun pentru rezol- varea problemelor locale de ordin politic si economic a facut sa se dezvol- tei sa se consolideze spiritul de colaborare intre comunisti si social- .democrati, ceea ce a insemnat un nou pas pe calea fauririi partidului unic al clasei muncitoare. Dorinta de consolidaresidezvoltare a unitatii clasei muncitoare ping la faurirea partidului unic s-a manifestat chiar din momentul con- stituirii comitetelor judetene ale F. U. M., acest lucru facindu-se simtit din intreaga desfasurare a primelor activitati in judetele Prahova, Buzau, Ialomita, Dorohoi, Somes" etc. Necesitatea intensificarii activitatii comune a membrilor Partidu- lui Comunist RomansiPartidului Social-Democrat pentru rezolvarea sarcinilor politico, economice §i culturale cu caracter local an impus lu- area in continuare a unor masuri de realizare consolidare a structurii organizatorice a Frontului unic muncitoresc de la Comitetul central piny
41 Arh. Comit. or4enesc Bucuresti al P. C. R., fond. 6, dos. 67, f. 1 ; Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 2, dos. 2, f. 51 ; Arh. Com. reg. Cluj al P. C. R., fond. 2, dos. 37, f. 97 ; fond. 10, dos. 1 350, f. 9, 17 si 18 ; Arh. Corn. reg. P. C. R. Hunedoara, fond. 2, dos. 26, f. 38 si 86 ; fond. 5, dos. 519, f. 44, 47 si 55 ; fond. 7, dos. 1 271, f. 60 si 61 ; Arh. Corn. reg. Galati, fond. 2, dos. 18, f. 21, 22, 24, 28, 40, 41, 44, 46 si 48 ;Serv. reg. Banat al Arh. st., fond. 435, dos. 2/1945, f. 4; Romania viitoare" (Sibiu), nr. 23 din 17 ianuarie 1945. 42 Arh. Corn. reg. Galati al P. C. R., fond. 2, dos. 18, f. 1. 43 Arh. Com. reg. Pkiesti al P. C. R., fond. 2, dos. 97, f. 14. 44 Arh. Corn. reg. Dobrogea al P. C. R., fond. P. S. D., Registrul de procese-verbale al org. P. S. D. jud. Constanta, f. 53. 45 Arh. Corn. reg. Hunedoara al P. C. B., fond. 1, dos. 1, f. 82. 46 Arh. Corn. reg. Cluj al P. C. R., fond. 4, dos. 620, f. 3. 47 Arh. Corn. reg. Suceava al P. C. R., fond. 1, dos. 1, f.1. 42 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 2, dc.s. 97, f. 8 ; Arh. Com. reg. Cluj al P.C.R., fond. 2, dos. 13, f. 16 si fond. 6, dos. 869, f. 12 ; Arh. Corn. reg. Bucuresti al P. C. R., fond. 3, dos. 146, f. 2 ; Arh. Corn. reg. Suceava al P. C. R., fond. 7, dos. 210, f. 44 ; Chemarea Buza- ului", nr. 19 din 29 aprilie 1945.www.dacoromanica.ro 132 C. BARBU ofV. GH. JONESCU 10 la comitetele de intreprin.dere. in acest scop, cu prilejul zilei de 1 Mai 1945, Comitetul central al Frontului unic muncitoresc a redactat circulara nr. 2. Analizind succesele clasei muncitoare in lupta pentru desAvirsirea revolutiei burghezo-democratice, circulara scotea in evideng rolul F. U. M. in marile cuceriri obtinute de popor. Frontul unic intre Partidul Comu- nist$iPartidul Social-Democrat inseamnl mai mutt decit o asociere numeric a fortelor ambelor partide ; el este o putere enormI de atragere, de concentrarei orientare a maselor democratieo"19. Rezulta in mod. clar ca sarcinile istorice care gateau si in viitor in fata clasei muncitoare puteau fi indeplinite numai prin continua intarire a unitatii de actiune a clasei muncitoare, prin consolidarea colaborarii dintre membrii celor doua partide muncitoresti. In acest scop, circulara a precizat sarciniletiatributiile organelor F. U. M., argtind c5, acestea au ca scop organizareai coordonarea acti- unilor partidului comunist si social-democrat pe toate taximurile de acti- vitate politicl tii sindicale. Ele trebuie sa aplice cu toata sinceritatea 5iintr-un spirit de discipline organizatoric5, toate hotAririle5iindrum'arile care yin de la organele politice superioare"50. Reamintind sarcina constituirii comitetelor F. U. M. pe intreaga scarg organizatoric6, circulara specifica am5,nuntit atributiile principale ale acestora. Constituite din reprezentanti imputernicitiaiambelor partide (comunist $i social-democrat), ele aveau obligatia de a organiza colaborareasiactiunea comun5,, de a evita eventualele neintelegeri ce s-ar fi putut ivi in timpul munch in intreprinderi, intre membrii celor dou5, partide. Pe baza prevederilor circularei nr.2 au fost elaborate de eatre Bi- roul operativ central al F. U. M. instructiunile cu privire la activitatea eisarcinile comitetelor de front unic din intreprinderi51. Transpunerea in viata a indicatiilor cuprinse in instructiuni a in- tensificat actiunea de constituire a comitetelor de Front unic muncito- resc in fabriciiinstitutii52.
42 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 8, dos. 3, f. 3. 50 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 8, dos. 3, f. 4. 61Instructiunile Biroului operativ central al F. U. M. aratau : ... 1. In toate Intreprinderile unde se gasesc tovarasi comunistiMsocial-democrati iau fiinta imediat organe de coordonare ale F. U. M. 2. Datoria organelor de F. U. M. este sa rezolve neIntirziat litigiile existente Intre ambele partide muncitoresti $i sa treats la organizareaslcoordonarea activitatii politice, economicesi culturale, In folosul clasei muncitoare. 3. Membrii ambelor partide muncitoresti sint obligati a conlucra In toate chestiunile care privesc clasa muncitoare $i sa dezvolte la maximum spiritul de raspundere comun. 4. Membrii partidelor muncitoresti au datoria de a explica rostul legilor economice In fata masei gi de a combate elementele provocatoare care agita spiritele Impotriva dispozitiilor guvernului. 5. Reprezentantii celor doua partide muncitoresti sint obligati a Intretine un contact per- manent de consultaresicolaborare. 6. Organele de F. U. M. trebuie sa dea tot sprijinul actiunilor sindicale, sa contribuie la atragerea elementelor neorganizate In sindicate, sä lupte pentru pastrarea unitatii sindicale" (Buletinul P. S. D. din Romania, nr. 2 din 20 iunie 1945, p. 10). 52 Arh. Com. oral. Bucurelti al P. C. R., fond. 1, dos. 3, f. 52 si fond. 6, 'dos. 67, f. 1 ; Arh. Corn. reg. Cluj al P. C. R., fond. 2, dos. 13, f. 20 ; dos. 37, f. 97 si fond. 10, dos. 1 350, f. 3, 7 si 15 ; Arh. Corn. reg. Galati at P. C. R., fond. 2, dos. 18, f. 21, 22, 24, 40, 41, 44, 46 $i 48 ; Arh. Corn. reg. Hunedoarawww.dacoromanica.ro at P. C. R., fond. 5, dos. 519, f. 25, 37 si 57 ; dos. 642, f. 22 si 11 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 133
In munca de organizare a comitetelor de Front unic muncitoresc in intreprinderi, un rol deosebit 1-a avut faptul ca Biroul operativ central al Frontului unic muncitoresc a lamurit problema raportului intre or- ganele acestuiai organele sindicale, far Confederatia Genera la a Muncii a elaborat (In iunie 1945) regulamentul de functionare a comitetelor de fabrics. Prin aceste documente s-au delimitat sarcinile celor doua organs care activau in intreprinderi. Activitatea desfasurata de comitetele din intreprinderi. ale F. U. M. a facut sa se dezvolte colaborarea intre comunisti r i social-democrati in rezolvarea tuturor problemelor care interesau masa muncitorilor din fabrici53. Organizatiile Partidului Comunist Roman din intreprinderi au dat tot sprijinul for comitetelor de Front unic muncitoresc, pentru ca acestea 0, dud, o munca sistematica in vederea intaririi unitatii de actiune a clasei muncitoare, pentru ridicarea constiintei de clasa, pentru educarea muncitorilor In spiritul luptei de clasa54. Partidul Comunist Roman a depus toate eforturile, mobilizind organizatiile sale pentru inlatararea greutatilor ce se iveau In activitatea comitetelor de front unic. In sedinta din martie 1945 cu instructorii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, discutindu-se despre constituirea comitetelor de front unic in intreprinderi, se avertiza asupra greutatilor care vor fi provocate de ele- mentele ostile unitatii clasei muncitoare 55. In §edinta din 25 iulie 1945 de la Comitetul Central al Partidului Comunist Roman cu secretarii re- gionalii instructorii centrali In vederea pregatirii Conferintei nationaie, luindu-se In discutie Incercarile pe care elementele dusmanoase le faceau pentru slabirea unitatii si a Intelegerii existente in cadrul Frontului unic muncitoresc, s-a dat ca sarcina organizatiilor Partidului Comunist Roman sa nu se multumeasc5, numai a semnala asemenea manifestari. Dimpotri- va, organizatiilor de partid be revenea misiunea de a dezvalui In fata mun- citorilor adevaratele intentii ale acelora care voiau sa duca proletariatul pe ca'i strain de interesele sale. Organizatiile Partidului Comunist Roman aveau sarcina de a intensifica munca de educare a oamenilor muncii pe baza principiilor luptei de clasa, de a contribui la dezvoltarea consti- intei de clasa Eli pe aceasta cale sa poata fi inlaturate toate piedicile ridicate in fata unitatii clasei muncitoare56. Munca comuna a membrilor celor doua partide pentru rezolvarea sarcinilor politice, economice§isociale pe plan local a dus la o apropiere fond. 9, dos. 1 346, f. 5 §i 6 ; Arh. Corn. reg. PloiWi al P. C. R., fond. 2, dos. 2, f. 67, dos. 3, f. 17 §i fond. 8, dos. 3, f. 5 ; Arh. Com. reg. Bucure§ti al P. C. R., fond. 3, dos. 146, f. 2 ; Arh. Com. reg. Suceava al P. C. R., fond. 1, dos. 3, f. 10. 53 Ocupindu-se operativ de rezolvarea problemelor, In documente de arhivii s-a consemnat numai o mica parte din activitatea comitetelor din intreprinderi ale F. U M. Din procesele-verbale existente se degaja insa ideea continuei consolidari a unitatii de actiune a clasei muncitoare. Ast- fel, din primele §edinte, comitetul F. U. M. al fabricii Dorobantul" Ploie§ti a ajuns la intelegere deplina ca toate chestiunile ce se ivesc in fabrics sa fie aduse la cuno§tinta comitetului F. U. M., care sa le rezolve. Comitetul F. U. M. de la Societatea Columbia" din Moreni consemna ca Frontul unic trebuie respectat ca o colaborare tovara§easca". Comitetul F. U. M. de la Atelierele centrale Steaua romans" Ompina aprecia ca acolo unde va fi nevoie de interven%ia F. U. M. sa se procedeze. fat% partinire §i cu dreptate" etc. etc. (Arh. Corn. reg. PloieIti al P. C. R., fond. 2, dos. 97, f. 19 ; dos. 98, f. 17 ; fond. 19, dos. 6, f. 6). 54 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 2, dos. 4, f. 45. 56 Ibidem, f. 8. 56 Ibidem, f. 137. www.dacoromanica.ro 134 C, BARBU aiV. GH. IONESCLI 12 mai mare, la intelegerea necesitatii unitatii depline organizatoriceeipoli- tice a clasei muncitoare, idee fundamentata de Conferinta nationala a Partidului Comunist Roman din octombrie 194557. Referindu-se la sarcinile de moment si de perspective in problema unitatii clasei muncitoare, in Statutul Partidului Comunist Roman adoptat de Conferinta nationala a fost inseris : In vederea realizarii nazuintelor clasei muncitoare si ale intregului popor, Partidul Comunist Roman lupta pentru consolidarea Frontului unic muncitoresc9itinde spre unifi- carea clasei muncitoare in Partidul Unic Muncitoresc"55. Pe baza sarcinilor trasate de Conferinta nationala, organizatiile Partidului Comunist Roman an intensificat legaturile cu organizatiile Partidului Social-Democrat pentru intarirea unitatii de actiune. In con- cluziile consfatuirii organizate la Comitetul Central al Partidului Comunist Roman cu secretarii organizatiilor regionale (15-17 noiembrie 1945) se arata : Partidul unic not nu-1 infaptuim artificial, ci intarind Frontul unic, intarind colaborarea cu social-democratii cinstiti, izolind elementele reactionare, demascincln-leSifa'cind clarificarea ideologica si politica ..." 59. Buna desfasurare a munci F. T.T.M. inaceast5, perioada era rezultatul grijii manifestate de P. C. R. si P. S. D. pentru continua intarire a unita- tii clasei muncitoare. Aceasta problema a constituit in perioada 1944 1948 - principala grija a organizatiilor ambelor partide. Frontul unic muncitoresc in judetul nostru-aprecia Comitetul judetean Clujal P. C. R. in 1945-este solid si inta'rit"". S5, interim Frontul unic munci- toresci i sastim sa-1 aparam de orice ruptura"", se angaja comitetul judetean Covurlui al Partidului Social-Democrat. Aceeasi grijai activi- tate pentru consolidarea unitatii de actiune au manifestat9ialte organi- zatii locale ale celor dou5, particle". Nu au lipsit insa nici unele greutati in activitatea de front unic cauzate de pozitia contrara unitatii, a elementelor scizioniste din parti- dul social-democrat", precumi, in unele locuri, de manifestari stin- giste ale unor membrii ai partidului comunist". Aceasta explica de ce In citeva organizatii locale colaborarea in cadrul Frontului unic a fost intrerupta pentru un timp sau a fost sporadica si cu caracter de rezol- vare a divergentelor ivite intre organizatiile Partidului Social-Democrat i cele ale Partidului Comunist Roman. Asa, de pilda, spre sfirsitul anului 1945, elementele scizioniste care se mai align inc 'a in organele de con-
57 Gh. Tutui, Conferinta na(ionald a P. C. R., moment Insemnat to lupta pentru realizarea unitdlii depline a clasei munciloare din Romdnia, In Studii", t. 8, 1965, nr. 5. 58 Statutul Partidului Comunist Roman, Edit. P. C. R., 1945, p. 9. 59 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 1, dos. 4, f. 168. 6° Arh. Corn. reg. Cluj al P. C. R., fond 2, dos. 13, f. 20. 61 Arh. Corn. reg. Galati al P. C. R., fond. 2, dos. 18, 1. 3. 62 Arh. Corn. reg. Cluj al P. C. R., fond. 10, dos. 1 350, f. 17 §i fond. 2, dos. 13, 1. 116; Arh. Corn. reg. Hunedoara al P. C. R., fond. 7, dos. 1 271, f. 60 ; Arh. Corn. reg. Ploiesti al P. C. R., fond. 2, dos. 2, f. 51 §i 67 ; Arh. Com. reg. Galati al P. C. R., fond. 2, dos. 18, f. 3 ; Arh. Corn. reg. Suceava al P. C. R., fond. 7, dos. 210, 1'. 27; Arh. Corn. reg. Bucure0i at P. C. R., fond. 3, dos. 146, f. 2 ; Presa" (Ploie§ti), nr. 43 din 22 august 1945. 63 Arh. Corn. reg. Ploie§ti al P.C.R., fond. 1, dos. 3, f. 14 ; Arh. Com. reg. Hunedoara al P.C.R., fond. 5, dos. 519, f. 223 ; Arh. Com. reg. Galati at P.C.R., fond. 2, dos. 18, f. 79, 82 §i 91. 84 Arh. Com. reg. Ploie§tiwww.dacoromanica.ro al P.C.R., fond. 2, dos. 2, f. 24. 13 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 135 dncere ale Partidului Social-Democrat, lansind lozinc dusmanoasa potrivit careia trebuia respires orice cartel electoral, partidul mergind singur in alegeri65, au incercat sa loveasca in unitatea de lupta a prole- tariatului. Elemente strain de aspiratiile clasei muncitoare,aflatein conducerea organizatiilor judetene Covurlui, Deva, Satu-Mare, Cluj, Dolj, Gorj66, an reusit sa intrerupa pentru scurt timp colaborarea in cadrul comitetelor judetene respective ale Frontului unic muncitoresc. Yn. directiademascarii manevrelor elementelor scizioniste, un rol important 1-a avuti Conferinta Partidului Social-Democrat din 1-3 decembrie 1945. Pe baza raportului prezentat de L. Radaceanu si de tova- 1.4111 Stefan Voitec, conferinta a insarcinat Comitetul Central al Parti- dului Social-Democrat sa, intreprinda not actiuni pentru imbunatatirea functionarii Frontului unic muncitorese. Ca urmare, s-a putut relua colaborarea in front unic acolo unde fusese intrerupta. Subliniind Insemnatatea hotaririi Conferintei Partidului Social-De- mocrat In legatura cu intarirea Frontului unic, ziarul Scinteia" scria : Noi comunistii vom face tot ce este posibil pentru a usura inlaturarea unor piedici ysi invingerea unor greutati ce mai stau in calea intaririi uni- tatii de actiune a clasei muncitoare. Avem ferma credinta cai tovarasii souial-democrati merg pe acelasi drum al intereselor superioare ale clasei muncitoare si ale intregului nostru popor"68. Pentru ca la Conferinta din decembrie 1945 a Partidului Social- Democrat nu a fost exclusa posibilitatea unei reexaminari a pozijiei fats de alegerile parlamentare, se impune intarirea xnuncii de demascare9i izolare a elementelor scizioniste si de intensificare a tuturor actiunilor care sa duca la consolidarea unitatii muncitoresti. Aceasta a constituit una din principalele sarcini ale Partidului Comunist Roman si ale aripii de stinga social-democrata, deoarece fara consolidarea unitgtii de actiune a clasei muncitoare nici nu se putea vorbi de victoriafortelor demo- cratice in alegerile parlamentare.
Dupa instaurarea primului guvern din istoria Romaniei, in care clasa muncitoare avea rolul conducator, sarcina economics principala a con - stituit -e refacerea economiei nationale distruse de razboi, ridicarea produc- tiei. Adresindu-se poporului, Partidul Comunist Roman a mobilizat9i indrumat toate fortele in directia refacerii economiei. Realizarea acestui obiectiv a cerut mari eforturi in special din partea clasei muncitoare, care a dus greul munch. Yn focul luptei pentru infringerea impotrivirii claselor exploatatoare care actionau in directia intensifica'rii sabotajului, a menti- nerii haosului in economie, In focul bataliei eroice pentru dezvoltarea fortelor de productie, unitatea de actiune a clasei muncitoare s-a Cala, s-a consolidat. 66 Libertatea", nr. 372 din 8 noiembrie 1945. °G Arh. Corn. reg. Galati al P.C.R., fond. 2, dos. 14,tf. 71, 88 si 89 ;Arh. Corn. reg. Oltenia al P.C.R., registrele de procese-verbale ale comit. judetene ale P.S.D. din Gorjsi Dolj, noiembrie 1945 ; Arh. Corn. reg. Maramures al P.C.R., fond. 1, dos. 2, L-1-95-1-Arir. Com. reg. Hunedoara al P.C:R., fond. 2, dos. 26, f. 57 si 100 si fond. 3, dos. 519, f. 42 si 223 ; Arh. Corn. reg. Cluj al P.C.R., fond. 1, dos. 9, f. 9. 67 Libertatea", nr. 395 din 5 decembrie 1945. 68 Scinteia", nr. 417 dinwww.dacoromanica.ro 4 ianuarie 1946. 136 C. BARBU IiV. GH. IONESCU 14
Para lel cu munca pentru infaptuirea sarcinilor economice, s-a in- tensificat continuu procesul de democratizare a vietii tariisiin acest domeniu unitatea de actiune a clasei muncitoare a avut un rol hotaritor pentru consolidarea aliantei dintre muncitori, tarani¢iintelectuali, pentru intarirea frontului unic al tuturor fortelor democratice, antiimperialiste. In desfasurarea procesului revolutionar anul 1946 a fost dominat de un eveniment deosebit de important :alegerileparlamentare, care aveau sa daa, un faspuns clar cu privire la Intreaga evolutie ulterioara a Romaniei. Examinlnd aceasta problems hotaritoare in ceea ce privea chile de dezvoltare social-politica, a Orli, Plenara din 25-28 ianuarie 1946 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, reafirmind pozitia clara de intarire a Frontului unic muncitoresc, a scos in evidenta rolul determinant pe care-1 avea clasa muncitoare In cistigarea victoriei in apro- piatele alegeri parlamentare. Analizind situatia politica, plenara a apreciat ca existau conditii optime ca in aceasta bataliesocialistii sicomunistii sa mearga uniti, sy prezinte o lista comung. Pentru aceasta trebuia in- tensificata colaborarea in Frontul unic muncitoresc, trebuia actionat in directia de a ajuta pe toti membrii Partidului Comunist Roman9icei ai Partidului Social-Democrat sa inteleaga, ca lupta pentru unitate in- semna lupta Impotriva dusmanilor clasei muncitoare. Aceasta presupu- nea un contact permanent viu, o atitudine prieteneasca, o apropiere continua Intro membrii celor doua, partide69. Dezbatind problemele legate de apropiatele alegeri sindicale, Ple- nara din ianuarie 1946 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman aprecia acest eveniment ca o repetitie a alegerilor generale70. Comitetul centralal Frontului unic muncitoresc,considerind alegerile sindicale ca fiind de o importanta covirsitoare atit pentru con- solidarea unitatii sindicale, eft si a unitatii de actiune a celor doua partide muncitoresti, indemna prin comunicatul publicat la 3 februarie ca socialiltu ticomunistii sa, se pun& de acord asupra candidatilor, precum. i asupra tuturor problemelor legate de aceasta actiune. La 6 februarie 1946, Partidul Comunist Roman a propus Partidului Social-Democrat din Romania ca in alegerile parlamentare cele doll& partide sa se prezinte pe lista comuna, Impreuna en gruparile politice care aveau reprezentanti In guvernul de la 6 Martie 1945. in sedinta plenara din 9-10 februarie 1946 a Comitetului Centralal Partidului Social-Democrat, s-a hotarit sa recomande Congresului ce urma FA fie convocat participarea pe listecomune in alegerile parlamentare 71. Aceasta hotarire, constituind o infringere neta a elementelor de dreapta din Partidul Social-Democrat, a Insemnat un nou pas pe cales infaptuirii unitatii depline a clasei muncitoare. In acelasi timp insa, ele- mentele scizioniste au facuti unele incereari nereusite de a slabi unitatea sindicala. La fabrica Ilsa" din Timisoara, elemente de dreapta au volt cu prilejul alegerilor sindicale sa provoace dezordini¢isa, determine mun- citorii sa faca greva72, lucieu pe care 1-au incercat tot fara, succes 59 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 6, f. 174. 72 Ibidem, fond. 2, dos. 6, f. 279. 71 Libertatea", nr. 450 din 14 februarie 1946. 78 Arh. C.C. al P.C.R.,www.dacoromanica.ro fond. 2, dos. 6/1946, f. 66. 15 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 137 la minele din Schitu Golesti-Muscel". Actiuni de acest gen an fost pro- vocate $i la Medias, la I. A. R. Brasov, la Resita si in unele intreprinderi din Bucuresti.74. Concomitent, presa partidelor reactionare a desfasurat o acerba campanie de ponegrire a conducatorilor Partidului Social-De- mocrat care militau pentru a se merge pe lista comuna In alegerile parla- mentare, sperind astfel ca socialistii din unele organizatii locale vor putea fi determinati sa adopte o pozitie seizionista. In acele imprejurari, Partidul Comunist Roman a acordat in cadrul comitetelor de F. U. M. un sprijin larg PartiduluiSocial-Democrat, pentru infringerea actiunilor dusmanoase, luptind cu si mai mare fermitate pentru aparareasidezvoltarea unitatii clasei muncitoare. La rindulsau, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Social-Democrat a luat atitudine fats de manifestarile ostile unitatii clasei muncitoare, atragind atentia ca acei ce vor fi dovediti ca an desfasurat activitate cu caracter fractionist se vor situa in afara rindurilor partidului.75. Congresul extraordinar al Partidului Social-Democrat, care a avut loc la 10 martie 1946, exprimind vointa ferma a imensei majoritati76, a hotarit participarea partidului la alegerile parlamentare pe aceeasi lista cu partidele si organizatiile care an constituit la 6 Martie 1945 guvernul prezidat de dr. Petru Groza77. Eliminarea din Partidul Social-Democrat a elementelor "dusma- noase a avut ca urmare directs stringerea relatiilor intro partidele munci- toresti, constituind un moment important pe linia inlaturarii greutatilor care stateau in calea unitatii depline a clasei muncitoare. La 29 martie 1946, reprezentanti ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman siPartidului Social-Democrat, exprimind vointa neclintita a clasei mun- citoare, subliniau ca Partidul Comunist RomansiPartidul Social-Demo- crat din Romania, consecvente acordului de Front unic incheiat la 1 Mai 1944, confirmat apoi prin hotarirea comuna din 2 octombrie 1944 si verificat zi de zi in lupta comuna impotriva fascismuluisireactiuniisipentru con- solidarea democratiei in Cara noastra, vor actiona cu toata hotarirea impotriva oricarei incercari a reactiunii de a submina unitatea clasei muncitoare" 77. In prima parte a anului 1946, ca rezultat al activitatii depuse atit de organizatiile Partidului Comunist Roman care militau pentru trans- punerea in viata a hotaririlor Plenarei din ianuarie a Comitetului Central , cit sia celor ale Partidului Social-Democrat eliberate de balastul format de elementele scizioniste eliminate din partid in urma Congresului din martie 1946, s-au intensificat masurile de consolidare iii dezvoltare a unitatii de actiune a clasei muncitoare. Astfel, comitetul judetean Pra- hova al P. C. R. indruma organizatiile din intreprinderi ea, mergind mina
74 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 2, dos. 6/1946, f. 113. 74 Ibidem, f. 301. ",Libertatea", nr. 458 din 23 februarie 1946. 76 In ajunul deschiderii congresului, organizatia judeteana Constanta a P.S.D.1st exprima astfel pozitia : Cine lucreaza impotriva unitatii clasei muncitoare nu este socialist, iar prin ac %iunea sa se pune in afara de principiile ce stau la baza miscArii socialiste. Deci este In afara de partid, pe baricada opusa" (Dobrogea muncitoare", nr. 50 din 10 martie 1946). 77 Libertatea", nr. 473 din 13 martie 1946. 78 ScInteia", nr. 490 din www.dacoromanica.ro1 aprilie 1946. 138 C. BARBU §iV. GH. IONESCU 16
In mina cu organizatiile P. S. D., sä, se actioneze pentru intgrirea unitatii clasei muncitoare in lupta pentru refacerea economiei nationale, pentru apararea intereselor vitale ale proletariatului, pentru apararea unitatii sindicale79. Totodata, Comitetul judetean al F. U. M. a luat masurile necesare pentru reorganizarea comitetelor F. U. M. din intreprinderi, acolo unde acestea se dovediserg inactive 80. La Sfir}itul lunii martie 1946, Comitetul judetean al Partidului Comunist Roman Cluj argta ca viata politica in intreprinderi era carac- terizata de o mare insufletire pentru unitate81. In adunarea Frontului unic muncitoresc din Brasov, la 14 aprilie 1946, s-a subliniat cu tgrie : Clara muncitoare nu poate fi despartita. Noi considergm Frontul unic muncitoresc ca prefata unitatii totale a clasei muncitoare" 22. Muncitorii din Galati si-au exprimat hotgrirea for ca frontul unic sg fie o etapg pentru a ajunge la partidul unic al clasei muncitoare, la Romania Socialistg" 83. Aceeasi atmosferg de strinsa colaborare se degaja in relatiile dintre mun- citorii comunisti si social-democrati din intreprinderile din judetul Pra- hova 84, din Oltenita, CAlgrasi88 etc. Rezultatul imediat al consolidgrii Frontului unic muncitoresc in urma indepartgrii din conducerea Partidului Social-Democrat a princi- pallor dusmani ai unitatii 1-a constituit inchegarea in jurul clasei mun- citoare a unei largi coalitii de forte democratice. La 17 mai 1946 s-a con- stituit Blocul Partidelor Democratice. Suecesele politice tot mai evidente, dorinta ferma a clasei muncitoare de a se realiza unitatea depling an fgcut ca in timpul bgtaliei electorale sa se intensifice activitatea celor doug partide in Frontul unic. .Si in directia 15,muririi ideologice s-a Mout mult prin apropierea dintre organizatiile si membrii celor doug partide. Edificator in acest sens este interviul acordat in iunie 1946 de Lothar Rgdgceanu : Desigur spunea el intre not exists Inca deosebiri de vederi. Altfel n-am fi doug partide. Formarea partidului unic al clasei muncitoare este tocmai in functie de nivelarea acestor ultime deosebiri de vederi. Cred ca clasa muncitoare nu' doreste nimic mai arzator decit sg vada dispgrind orice disensiune" 86. Pentru largirea sferei de apropiere dintre cele doug partide, un rol important 1-a avut sedinta comun5, din 23 octombrie 1946 a Comitetelor Centrale ale Partidului Comunist Roman si Partidului Social-Democrat, la care an participatsicandidatii in alegerile parlamentare din partea acestora. In timpul discutiilor s-a subliniat cg, in linii generale, Frontul unic muncitoresc a functionat mulDumitor si c5, se observg mai ales in ultimele luni o serioasa imbunatatire a colabora'rii intre organizatiile celor doug partide. Acolo unde mai existau unele frictiuni, ele nu aveau caracter principial, ci se datorau, pe de o parte, nivelului ideologic scgzut al unora
79 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 35, f. 13. 89 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 98, f. 44. . 82 Arh. Corn. reg. Cluj al P.C.R., fond. 1, dos. 9,f.5. 82 Poporul" (Brasov), nr. 16-17 din 21 aprilie 1946. 83 Arh. Com. reg. Galati al P.C.R., fond. 2, dos. 19, f. 100. 84 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 13, f. 46. 88 Arh. Corn. reg. Bucuresti al P.C.R., fond. 1, dos. 18, f. 108 ; fond. 3, dos. 148, f. 10. 84 Scinteia", nr. 548 dinwww.dacoromanica.ro 15 iunie 1946. 17 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-4947 139 dintre membrii celor cloud partide, iar pe de alts parte spiritului sectar i exclusivist manifestat de unii comunisti sau social-democratio. Victoria stralucita obtinuta de Blocul Partidelor Democratice in alegerile parlamentare din 1946, reflectind schimbkile substantiale in raportul fortelor de clasa din Romania, a demonstrat Inca o data baza social-politica large pe care se sprijinea guvernul democratic. Dupa, acest eveniment de insemnkate istorica, masele muncitoare au luptat cu elan pentru a transpune in viata masurile legiferate de Par- lamentul democratic in vederea refacerii economice si financiare a tarii, masuri care au deschis larg drumul cuceririi intregii puteri politice de catre poporul muncitor in frunte cu clasa muncitoare. In focal acestei grandioase batalii care vestea apropierea trecerii Romaniei intr-o nou'a' etapa a dezvoltarii sociale, etapa revolutiei socia- liste, comitetele de Front unic muncitoresc an militat pentru desavirsirea premiselor necesare crearii partidului unic al clasei muncitoare. Comitetele regionale, judetene, .orasenesti si de sector ale Frontului unic muncitoresc tineau in mod regulat sedinte in care se analizau problemele politice ijieconomice, luindu-se masurile corespunzatoare pentru rezolvarea for 88. Astfel, la 3 ianuarie 1947, in sedinta regionala a comitetelor de Front unic muncitoresc din judetele Covurlui, Braila, Rm.-Sarat, Putna, Tutova §i Tecuci, constatindu-se cu satisfactie ca...unitatea de actiune in Frontul unic muncitoresc s-a evidentiat in toata regionala >ii indeosebi in marile centre muncitoresti Galati si Braila" 89, s-au trasat sarcinile pentru acti- vitatea viitoare 99. Activitatea desfasurata de comitetele judetene ale Frontului unic muncitoresc a contribuit in cea mai mare masura la rezolvarea problemelor politice si economice cu caracter local In spiritul liniei politico de clesavirsire a revolutiei burghezo-democratice. Unitatea de actiune in cadrul organizatiilor locale s-a intarit in lupta pentru rezolvarea sarcinilor pe care viata le ridica zi de zi. Astfel, chiar de la constituirea sa, Comitetul judetean Turda al F. U. M. sublinia necesitatea studierii si discutarii problemelor politice in vederea rezolvkii for in spirit de colaborare91. Comitetul judetean Cluj al F. U. M. milita pentru ca masele sa inteleaga insemnatatea covirsitoare a units ii de actiune a clasei muncitoare in rezolvarea problemelor politice 82. 87 ScInteia", nr. 664 din 30 octombrie 1946. 88 Arh. Corn. ores. Bucuresti al P.C.R., fond. 1, dos. 2, f. 12 ; Arh. Com. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 8, dos. 3, f. 19. 89 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 8, dos. 4, f. 4. 90 Yn rezolutia adoptata se spunea : Sedinta regionala de F.U.M. constata ca, avindu-se In vedere sarcinilepolitice si economice ce stau in fata Intregii i Comitetele Frontului unic muncitoresc pe sectoare din capital& ac- tionau pentru consolidarea unitatii de actiune, in lupta pentru marirea productieirliintarirea disciplinei in munca 931 Pozitii asemgngtoare se in- registrau In regionalele Valea Jiului 94, Dunarea de Jos 96 etc. Comitetele de Front unic muncitoresc ale sectoarelor III Albastru A, III Albastru B, IV Rosu si I Galben din capital& militau pentru a intari unitatea de lupta, a Frontului unic muncitoresc, a depune toate sfortarile pentru ridi- carea productiei, pentru a sprijini guvernul §i parlamentulpoporului, a antrena toate energiile creatoare pentru infaptuirea Platformei program" 98. In Prahova sedintele de front uniccu delegatii din intregul judet adunarile din intreprinderi ca Astra Romang", Vega", Romano-Ameri- cana", Unirea", ,,Orion", Columbia", Creditul minier", Concordia", Dorobantul", Feroemail", C. F. P. V. din Ploiesti, Uzinele MIrginean- Ca" din Plopeni, precum si in schelele petroliere Tintea, Moreni, Urlati, demonstrau adinca apropiere Intre muncitorii comunisti§isocialisti. La toate adunarile Frontului unic muncitoresc se voteazas motiuni comune, care se public& in presa local&i in ziarele de perete" 97. De asemenea, la. Galati, Comitetul judetean al Frontului unic muncitoresc constata ca in intreprinderi comitetele Frontului unic muncitoresc lucreaza,", mentio- nind ins& ca, nu fac procese-verbale" 98. Munca de educare politica, desfasurata, a Mout ca Inc & la jumatatea anului 1947 in intreprinderi sa" se manifeste vAdit o vointa, unanima, de intaxire a uniatii politice a clasei muncitoare :ii de unificare a ambelor partide intr-un singur partid muncitoresc"". Comitetele judetene ale F. U. M. an sprijinit in mare masufa comitetele similare din intreprinderi, pentru ca munca acestora sa aib& o cit mai mare eficacitate. Ele an intervenit operativ pentru indrumarea muncii curente a comitetelor F. U. M. din intreprinderi 100, an luat m'asuri pentru reorganizareai intgrirea acelora care nu desfkurau o activitate corespunzatoare 101. Comitetul orgsenesc Bucuresti al F. U. M., in instruc- tiunile pentru comitetele din Intreprinderi 102, subliniind rolul clasei mun- 93 Arh. Corn. oral. Bucuresti at P.C.R., fond. 1, dos. 2, f. 11. 94 ScInteia", nr. 753 din 10 februarie 1947. es Arh. Corn. reg, Ploiesti at P.C.R., fond. 8, dos. 4, f. 4. va Arh. Corn. ores. Bucuresti al P.C.R., fond. 1,dos.1,f.142 ;fond.1,dos.3, f. 136 ; fond. 8, dos. 86, f. 28 ; Schiteia", nr. 706 din 18 decembrie 1946. 97 Arh. Com. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 13, f. 2, 3, 12, 21 si 36 si dos. 35, f. 6 si 15. 98 Arh. Corn. reg. Galati at P.C.R., fond. 2, dos. 19, f. 16. 99 Arh. Corn. ref,. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 24, f. 57. 100 Arh. Corn. reg. Ploiesti at P.C.R., fond. 2, dos. 97, f. 11 si 22. 101 Arh. Com. reg. Galati al P.C.R., fond. 2, dos. 19, f. 56-122 ; Arh. Corn. reg. Bucuresti al P.C.R., fond. 3, dos. 146, f. 11 ; Arh. Com. reg. Cluj al P.C.R., fond. 1, dos. 9, f. 15 , Arh. Conn. reg. Ploiesti at P.C.R., fond. 2, dos. 13, f. 2. I92 In instructiuni se arata : Normele de functionare shit urmatoarele : Comitetele de F.U.M. pe Intreprinderi se Intrunesc on de cite on este nevoie si eel putin o data pe saptamIna si chid trebuie prelucrate si stabilite sarcinile politice si sindicale ce stau In fata organizatiilor noastre si rezolvate toate neintelegerile intervenite pind la data Intrunirii. Comitetele de F.U.M., In colaborare cu comitetele de fabrics, an datoria de a lupta In mod metodic nu numai pentru introducerea disciplinei In cimpul muncii, dar si pentru impuncrea respectului necesar In ierarhia Intreprinderii, asigurindu -se prin aceasta discipline si un randament mai mare In productie... Comitetele de F.U.M. vor colabora cu comitetele de fabrics In munca pentru riditarea nivelului cultural si politic atmuncitorimii,pentru combaterca zvonurilor, minciunilor si calomniilor elementelor din slujba reactiunii...". www.dacoromanica.ro 19 COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 141 citoare in refacerea economics a tariff, pentru ridicarea nivelului de viata al poporului i pentru consolidarea regimului democratic arata ca rolul comi- tetelor Frontului unic muncitoresc§iin special al celor din intreprinderi este sa desavirseasca in mod practic unitatea de actiune muncitoreasca, conditie indispensabila §i garantia realizarii nazuintelor clasei muncitoare" 103. Tntreaga activitate a Comitetelor judetene ale F. U. M., in cadrul carora, in cea mai mare parte a timpului cit anfunctionat, toate discutiile an fost purtate pe picior de egalitatei s-a ajuns totodata la o deplina intelegere" 104, a adus o insemnata contributie la apropierea intro membrii P. C. R. §i P. S. P., la munca de clarificare politica', §i ideologic& ceea cea creat premisele necesare infaptuirii unitatii depline a clasei muncitoare 105. Aceasta atmosfera prielnica a flout ca in intreaga tars, §i in special in centrele industriale, Frontul unic muncitoresc sa se intareasca continuu. Astfel, in intreprinderile din judetul Prahova comitetele de Front unic muncitoresc desfasurau o larga activitate. Aveau loc sedinte in mod regulat pentru luarea de hotariri in legatura en activitatea politicam. Pozitiv era ca aceste comitete aveau de rezolvat din ce in ce mai putine neintelegeri ivite intre membrii celor doug, partide§i caacestea erau neintelegeri mai mici"107. Aceea§i situatie exista §i in intreprinderile din orwle Braila etc. 105. Caracteristic pentru activitatea comitetelor Frontului unic muncito- rose din intreprinderi in aceasta perioada era ca intareau unitatea de acti- une a proletariatului, orientindu-1 spre marile probleme care trebuiau rezolvate atunci. Semnificativa, este activitatea desfa§urata, de comitetele Frontului unic muncitoresc de la fabrica Fusel" §i de la S. R. T. din Galati. Acestea considerau ca principala indatorire este activitatea politica intensa pentru inlaturarea oricarei piedici care ar fi putut sa frineze buna desfku- rare a productiei109. In acela§i timp propagau obiectivele programatice de lupta ale Blocului Partidelor Democratice. Militind pentru o deplina uni- tate de actiune no, Comitetul Frontului unic muncitoresc de la S. R. T. Galati a luat atitudine ferma impotriva tuturor acelora care incercau sa provoace dezbinare in rindul muncitorilor. Comitetul Frontului unic mun- citoresc al Sectorului P. T. T. Bucuresti tinea sedinte saptaminale regulat, avind la ordinea de zi probleme in legatura cu : disciplina in munca, de- mascarea elementelor reactionare§idusmanoase" 111. Comitetele de Front unic muncitoresc din intreprinderile Laromet"siA. S. A. M. Cotroceni" din capitals desfasurau o larga" activitate politica pentru mobilizarea mun- citorilor in vederea continuei intariri a Frontului unic muncitoresc, a maririi productiei 112. Tot in directia ridicarii productiei §i a intaririi disci- 103 Arh. Com. oras. Bueuresti al P.C.R., fond. 1, dos. 3, f. 186. 104 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 97, f. 14. 105 Ibidem, dos. 98, 1. 170. los Ibidem, dos. 13, f. 58, 85 $i 110; dos. 98, f. 45, 48 si 76. 107 Ibidem, fond. 2, dos. 13, f. 110. 100 Arh. Corn. reg. Galati al P.C.R., fond. 1, dos. 1, f. 119. 10Ibidem, fond. 2, dos. 19, f. 177. 110 Ibidem, f. 155. 111 Arh. Corn. oils. Bueuresti al P.C.R., fond. 15, dos. 135, f. 51, 59 si 85. 112 Ibidem, fond. 1, dos. 3, f. 12, 13 $i 14. www.dacoromanica.ro 142 C. BARBU 1iV. GH. IONESCU 20, plinei In munca activau comitetele de Front unic muncitoresc din intre- prinderile din Braila 11Ploiesti n-4, Rm. Sarat '15 etc. Ca urmare a activitalii intense desfasurate de comitetele de Front unic muncitoresc in Intreprinderile din capita/¢iprincipalele centre indus- trials ale tarii se putea vedea ca muncitorii comunisti, social-democrati, far/ de partid^manifestau activ o sincerg colaborare in vederea ridicarii muncii sindicale, ridicarea productiei §i intarirea disciplinei in munca" 116. Mai mult, In numeroase Intreprinderi din Bucuresti s-au facut propuneri de a se constitui scoli comune de Front unic muncitoresc pentru ridicarea nivelului politic al membrilor ambelor partide, pentru ca sa se Intareasc'd unitatea clasei mimcitoareln. Desfasurindu-se in conditiile and clasa muncitoare din lara noastra", facea eforturi sustinute pentru a da viata planului de mdsuri economice propus in luna iunie de catre Partidul Comunist Roman Si adoptat de guvern, alegerile sindicale din vara anului 1947 an constituit un moment hisemnat pe drumul realizarii unitatii depline muncitoresti. Forul suprem sindical a stabilit ca aceste alegeri sg se efectueze pe baza principiului democratiei rnuncitoresti, dat hind ca, se arata in sedinta plenary din 26 27 iunie 1947 a Comitetului central al Confederatiei Generale a Munch, alegerile sindicale trebuiessinsemne intarireai dezvoltarea unitatii sindicale far/ de care nu se pot consolidasidezvolta pozitiile cucerite de clasa muncitoare in viata economics,sociala$i politica a varii"118. Impotriva incercarilor unora din elementele reformistei reactionare, muncitorii au luptat pentru ca aceste alegeri sä marcheze un nou pas pe calea intaririi unitatii proletare. Comitetul Central al Partidului Comunist Roman considera depling victoria In alegerile sindicale atunci rind in conducerile comitetelor de fabricg, institutit, sindicatesiping la Confedera- tia Generals a Muncii vor fi alese elementele cele mai cinstite, hotarite capabile pentru a mobiliza si conduce intreaga masa a salariatilor in lupta, pentru realizarea tuturor sarcinilor ce stau in fata clasei muncitoare. De asemenea, victoria in aceste alegeri este conditionata si de antrenarea in munca de raspundere a conducerii sindicale a tuturor elementelor social- democrate cinstite, care merg In activitatea for pe linia de intarire a unitatii clasei muncitoare si care sint hotgrite de a duce lupta ping la capat alaturi de comunisti pe linia intereselor clasei muncitoare. Aplicarea in viata a acestor directive va insemna un nou pas inainte pe drumul ce trebuie sa duca la crearea unitatii politice a clasei muncitoare prin intarirea §i mai puternica a unitatii sindicale si consolidarea Frontului unic muncitoresc" 119. Marea majoritate a membrilor Partidului Social-Democrat a mi- litat ca alegerile sindicale sa se desfasoare In spiritul unei depline unitati a clasei muncitoare.Incomitetele sindicale afirma conducerea organi- zatiei Partidului Social-Democrat din Constanta sä intre cele mai cin- stite elements, care muncesc, care lupta pentru unitate" 120. ns Arh. Corn. reg. Galati al P.C.R., fond. 1, dos. 1, f. 135. 114 Arh. Com. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 13, f. 129. us Ibidem, fond. 8, dos. 4, f. 32. us Arh. Corn. orris. Bucuresti al P.C.R., fond. 8, dos. 86, f. 17. 117 Ibidem, fond. 1, dos. 1, f. 148. usSeinteia", nr. 863 din 6 lune 1947. no Arh. Corn. reg. Bueuresti al P.C.R., fond. 1, dos. 1, f. 70. 120 Arh. Com. reg. Dobrogea al P.C.R., fond. 2, dos. 59, f. 168. www.dacoromanica.ro COMITETELE F.U.M. IN ANII 1944-1947 143 In alegerea organelor conducatoare, muncitorii s-au orientat spre acei membri de sindicat care au fost tot timpul in fruntea luptei pentru ridicarea productiei, care au desfasurat o intensa activitate obsteasca§i mai ales care au militat neobosit pentru unitatea politica a clasei muncitoare. Elenientele exponente ale grupului scizionist exclus din Partidul Social-Democrat au suferit o zdrobitoare infringere. Caracteristica alegerilor sindicale din 1947 a fost unitatea. Unitatea sindicala stria Scinteia" -- a fost pecetea care a marcat alegerile. Aceasta unitate, sapata adinc in inimile muncitorilor cinstiti§iconstienti, s-a manifestat cu tarie cu aceasta ocazie. Este o verificare a cresterii con- stiintei de class a muncitorimii noastre"121. Conducerea Partidului Social-Democrat, referindu-se la alegerile sin- dicale, arata ca acestea an dovedit o data mai molt ce inseamna o bung functionare a Frontului unic muncitoresc, o strinsa colaborare intre membrii celor doua partide fTate§ti 122. in imprejurarile prilejuite de consolidarea unitatii clasei muncitoare rnanifestata in timpul alegerilor sindicale din vara anului 1947, in conditiile victoriilor politice obtinute de fortele democratice in aceasta perioada, s-au intrunit in sedinta comuna, la 27 septembrie 1947, Birourile Politice ale Partidului Comunist Roman §i Partidului Social-Democrat. Ambele parti, fiind intru totul convinse ca intarirea continua a unitatii de actiune a clasei muncitoare era conditia de bad pentru zdrobirea definitive a reactiunii§i pentru progresul Darn, au hotarit ca, in vedereaindeplinirii misiunii istorice a clasei muncitoare din Romania, sa pund in discutia forurilor de conducere respectivel", mijloacele practice pentru grabirea infaptuiri unitatii poli- tice, organizatorice§iideologice a miscarii noastre muncitoresti" 124. La 29 octombrie 1947, Comitetul Central al Frontului unic muncito- resc, Mind in discutie problemele legate de aplicarea hotaririi din, 27-sep- tembrie a Birourilor Politice ale celor doua partide, a inceput luerarile pregatitoare in vederea realizarii partidului unic 125. Ping la constituirea Comisiei centralede unificare126, Comitetul central al F. U. M. a desfasurat o intensa activitate, indruraind comitetele judetene in pregatirea organizatorica a conditiilor necesare pentru crea- rea organizatiilor locale ale partidului unic al clasei muncitoare. 121 ScInteia", nr. 893 din 10 august 1947. 122 Libertatea", nr. 892 din 11 august 1947. 123 Partidul Comunist Roman, avind pozitia In aceasta problems clar staoilita Inca de la Conferinta nationals din octombrie 1945, hotarirea cu privire la unitatea clasei muncitoare a fost discutata $i la al XVIII-lea Congres al Partidului Social-Democrat, care 6i-adesfasurat lucrarile la Bucuresti Intre 4 si 9 octombrie 1947. Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat a adoptat rezolutia politica In care Isi Insusea cu insufletire hotarlrea din 27 septembrie a Biroului Politic al P.S.D. $i a Biroului Politic al P.C.R.tiImputernicea Comitetul Central sd discute cu Comitetul Central al Partidului Comunist Roman mijloacele practice pentru realizarea unitatii politice, organizatorice si ideologice a clasei muncitoare (Partidul Social-Democrat din Romania.SecretariatulGeneral. Indreptar pentrucadre, Bucuresti, 1947, p. 2). 124 ScInteia", nr. 935 din 29 septembrie 1947. 123 Ibidem, nr. 963 din 1 noiembrie 1947. 126 Ibidem, www.dacoromanica.ro 144 C. BARBU qiV. GH. IONESCU 22 Comitetele de front unic din intreprinderi au adus o serioasa, con- tributie la organizarea adunarilor de prelucrare a Platformei Partidului Unic Muncitoresc127. * in ianuarie 1948, o data cu constituirea organizatiilor de baza ale Partidului Unic Muncitoresc, $i -au incetat activitatea comitetele de F. U. M. din intreprinderi. Sarcina pentru care fusesera create era realizata. Membrii for faceau parte acum din partidul unic marxist-leninist al clasei muncitoare din Romania. * La 21 februarie 1948 au inceput lucrarile congresului care Incununa lupta comuna pentru unirea celor doua partide, lupta dusa de socialisti si comunisti, urmarea fireasca a unui indelungat si laborios proces de clari- f Mare ideologice, de apropiere tovaraseasca a militantilor, In toiul grelelor lupte duse de clasa muncitoare pentru cucerirea puterii, ca si impotriva elementelor si ideologiei reformiste"128.Aceasta acliune comuna, In cadrul careia un rol determinant 1-au avut comitetele Frontului unic muncitoresc, a ajutat In mod hotaritor la constituirea bazei deplinei unitati organiza- torice, politice si ideologice a clasei muncitoare, a demonstrat necesitatea unui singur stat-major al clasei muncitoare. Congresul a subliniat ca la baza muncii de realizare a partidului unic a stat principialitatea de clasa. Unitatea s-a faurit in lupta impotriva elementelor reformiste, scizioniste, Infaptuindu-se principiul leninist al uni- tatiiorganice, combatindu-se cu hotarire oriceconceptie de unitate raeeanica, formals. La baza partidului unic, la temelia Intregii sale activi- tati, a fost pus& atotbiruitoarea invatatura marxist-leninista. Unificarea la Congresul din 1948 a Partidului Comunist Roman cu Partidul Social-Democrat, pe baza principiilor organizatorice, tactice, poli- tice $i ideologice ale marxism-leninismului, a pus capat sciziunii de peste 20 de ani din miscarea muncitoreasca din Zara noastra, a asigurat clasei muncitoare, Intregului popor, statul-major de lupta capabil sa rezolve cu succes sarcinile operei istorice de construire a societatii socialiste"129. 127 Arh. Corn. reg. Ploiesti al P.C.R., fond. 2, dos. 32, f. 2 §i 10 ; dos. 98, f. 179 ; fond. 4, dos. 8, f. 27 ;dos. 8, f. 31. 12s Stefan Voitec, op. cit., p. 493. 129 Nicolae Ceau§escu, Raportul Comitetului Central at ParliduluiComunist Roman cu privire la activitatea parlidului in perioada dintre Congresul at VIII -lea si Congresdl al IX-lea al P.C.R., In Congresul at IX -lea at Parlidului Comunist Roman, Bucurqti, Edit. politica, 1965, p. 75. www.dacoromanica.ro LUPTA PARTIDELOR POLITICE TN ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 DE I. SCURTIT Alegerile parlamentare din decembrie 1937 au reprezentat un moment important din lupta diverselor partide i grupari politice pentru acapararea puterii de scat in Romania I. Deoarece trecusera patru ani de la alegerile generale, la inceputul lunii noiembrie 1937, fara a cere demisia guvernului Tataeascu, pentru a nu crea o criza de autoritate", regele Carol al II-lea Incepe consulta'rile pentru 1Viata politica din Romania anilor 1934-1937 era deosebit de complexa ca urmare a ascutirii contradictiilor politice interne. Principalele partide burgheze se farimiteaza, influenta for politica si morall scade. Are loc un proces de regrupare a fortelor politice, se creeaza not disid Astfel, in aceasta perioadA activau doua partide national-liberale :unul era condus de Dinu BrAtianu, iar celalalt, al tinerilor liberali", de Gh. Bratianu. Principalul partid liberal, cel prezidat de Dinu Bratianu, era framintat de puternice crize interne, ca urmare a divergentelor dintre seful partiduluisiseful guvernului (Gh. Tatarascu)'in privinta atitudinii fata de tendintele autoritare ale regelui Carol al II-lea. Celalalt partid burghez de guvernare", P.N.T., fusese parka In martie 1935 de gru- parea de dreapta, condusa de Al. Vaida-Voievod, care a creat o organizatie proprie, Frontul romanese". In slnul P.N.T. se conturau tot mai limpede trei curente : de stinga (dr. Lupu, V. Madgearu), care cuprindea elemente net antifascistesicu vederi'democratice, de centru" (A. Calinescu, M. Costachescu), care se situa pe o pozitie potrivnica legionarilor, dar dispusa a colabora cu gruparea din jurul palatului,sio grupare a intransigentilor" (I. Maniu), care era contra colaborArii cu cercurile palatului, dar gata sA realizeze compromisuri cu gruparile fasciste interne. Partidul Radical-Taranesc (Gr. Iunian) se situa pe o pozitie antifascistssi,casiPartidul Conservator (Gr. Filipescu), actionauneoripentru unitatea fortelor antifasciste. Partidul Nationalist Democrat (N. Iorga) era impotriva fascismu]ui legionar $i a hitlerismului. In general insA, toate partidele burgheze s-au manifestat In anii 1935-1937 impotriva frontului popular propus de P.C.R.siorganizatiile sale de masa. Dintre partidele minoritaillor nationale eel mai puternic era partidul maghiar din rin- durile caruia s-a desprins in 1934 o grupare de stinga care s-a constituit In MADOSZ organizatie ce a activat sub Indrumarea P.C.R. Organizatiile fasciste nu erau nici ele unite, datoritA unor deosebiri In privinta pro- gramelor, orientarii politicii externe a Romaniei, precumsidatorita rivalitatilor dintre condu- catori. Astfel, In aceasta perioada activau pe ling Garda de Fier (care se legalizase In 1934 sub numele de partidul Totul pentru tail")siPartidul National-Crestin (creat prin fuziu- nea din 1935 a Partidului National Agrar al lui Oct. Goga cu L.A.N.C. al lui A. C. Cuza) siorganizatii fasciste mai mici, ca Cruciada romanismului, Partidul German, sau partide de nuanta profascista ca Liga Agrara(C.Argetoianu) P.N.L.-Gh.BrAtianu,Frontul no- mAnesc (Vaida), care se agitau impotriva regimului democratic, parlamentar. sxunii", tomul 20, nr. 1, p. 145www.dacoromanica.ro162, 1967. -0. 6007 146 I.SCURTU 2 crearea unui guvern de alegeri 2. In timp ce P. N. L. era in general pentru faminerea lui Gh. TatAriiiscu la guvern, P.N.T. considera ca numai I. Mihalache, care-si intocmise un program de imediat& guvernare", are dreptul de a organiza alegerile. yefii partidelor mici, dar avide de putere Oct. Goga, Gh. Bratianu, Al. Averescu, Al. Vaida-Voievod cereau crearea unui guvern de alegeri din reprezentantii mai multor particle care sa incheie intre ele un cartel electoral. Pe de alts parte, Gr. Iu.nian cerea si el un guvern de coalitie, dar Mr& un cartel inainte de alegeri, ci dup& alegeri. Unii membri ai camarilei regale, printre care si C. Argetoianu, con- siderau ca conjunctura era favorabila pentru a introduce , un guvern totalitar, un guvern de autoritate si de ordine, un guvern liberat de orice tiranie elec- toral& sau de club, un guvern dintr-o echipA desemnatg, de suveran" 3. Desi se pregAtise de mult pentru introducerea unei dictaturi perso- nale, Carol al II-lea a considerat c5, nu este Inca momentul potrivit pentru instaurarea dictaturii regale, de aceea astepta desfkurarea alegerilor par- lamentare, in care partidele politice trebuiau sl se macine intre ele, sa se compromit5, definitiv in ochii maselor, pentru a folosi rezultatul alegerilor ca un argument in favoarea ideii c5, regimul politic existent era incapabil de a face fatl situatiei. La 12 noiembrie 1937, regele Carol al II-lea primeste in audientA, pe I. Mihalache, presedintele P.N.T., cerindu-i ca in 24 de ore s5, comunice dac& poate realiza o colaborare cu Vaida in vederea constituirii unui guvern national-tArAnesc 4. In seara aceleiasi zile, Mihalache convoaca biroul P.N.T., care ins& respinge ideea colaborarii cu Vaida. In cadrul audientei din 13 noiembrie, Mihalache afla ca conditia este sine qua non" 5. In conceptia camarilei regale, prezenta lui Vaida-Voievod la, Ministerul de Interne tre- buia sa constituie o chezkie pentru grupArile nationaliste" 6. Regele a pus aceasta conditie, deli cunostea imprejurarile in care pgrAsise Alex. Vaida-Voievod P.N.T. in 1935, cind a creat gruparea profascist5, Frontul romamesc". Dupe aceasta data, intre P.N.T.i Frontul romanesc" a existat o polemic& permanents, care nu o data a degenerat in dispute per- sonale. Dar, pe deasupra rivaliatilor personale, P.N.T. trebuia s5,in seama, de angajamentele luate in fata maselor de unii fruntasi ai partidului in toiul alegerilor comunale, trod dr. Lupu a luat atitudine fAtis'a impotriva 4Frontului romknesc»" 7. Pentru a se lua o hotkire definitiv& a fost convocata delegatia per- manent& a P.N.T. Centristii (A. Calinescu, Gr. Gafencu, CApitaneanu) au cerut initierea unor discutii cu Vaida, ins& propunerea for neintrunind majoritatea 8 s-a hotarit respingerea colabor5,rii P.N.T. la un guvern cu Vai- 2 Arh. 1st. centr., fond. Min. Propagandei, serv. Press interna, dos. 35411937, p. 135-138. 3 Vezi C. Argetoianu, Insemndri zilnice, Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 8 624, f. 2 828 $i urm. 4 Ibidem, f. 2 847. 5 Memoriile lui A. Cdlinescu, Arh. C.C. al P.C.R., fond. 104, dos. 10 012, f. 55. C. Argetoianu, insemndri zilnice, dos. 8 623, f. 2 806. 7 Aril. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 293. 8 Regele a sustinut prin manevre de culise scindarea P.N.T. In scopul slabirii acestuia si mai ales a pozitiilor lui I. Maniu. Din martie 1935 Carol al II-lea a exprimat mereu lui I. Mihalache ideea Ca In viitorul guvern national-taranesc va trebui sa intre si Al. Vaida - Volevod (Memoriile lui A. Catinescu, f. 25). www.dacoromanica.ro 3 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 147 da9. Neputind lndeplini conditia sine qua non, la 14 noiembrie Mihalache §i-a depus mandatul. Citeva zile mai tirziu, intr-o discutie cu §eful Par- tidului Agrar, pre§edintele P.N.T. arata : Domnule Argetoianu, daca regele m-ar fi chemat §i mi-ar fi spus : «Mihalache, am Incercat sa guvernez cu partidele, am schimbat atitea ministere §i n-am izbutit sa dau tariff guvernul care u trebuie : acum vreau sa incerc sa guvernez eu, imi iau raspunderea, vreau sa incerc §i eu dictatura», a§ fi ardtat maiestatii-sale ea, dupa mine, gre§e§te, ca coroana are totdeauna nevoie de acoperire, dar, in fine, daca regele ar fi persistat, na-a§ fi supus, nu i-a§ fi Moat nici o greu- tate §i a§ fi a§teptat cu arma la piciorsa -sisavir§easca experienta" to Regele 1-a insarcinat tot pe Gh. Tatarascu, care-§i prezentase demisia la 14 noiembrie, sa formeze un guvern de alegeri cu o baza politics mai larga"*. Gh. Tatarascu a dus tratative pentru crearea bazei largite" a guvernului cu Partidul Radical-Taranesc (Gr. Iunian), Partidul National- Liberal (Gh. Bratianu), Partidul Conservator (Gr. Filipescu) §i Partidul Nationalist-Democrat (N. Iorga). Eforturile lui Gh. Tatarascu s-au soldat insa" cu un e§ec, deoarece nimeni nu dorea, a§a cum plastic se exprima Gh. Bratianu, sa urce intr-o corabie care naufragiaza inainte de a ie§i din port"11. Astfel ca noul guvern Tatarascu, care s-a treat la 17 noiembrie, nu se deosebea in privinta persoanelor de guvernul care demisionase In urmA, cu trei zile ; doar la departamentele economice, MI% nici o importanta intr-un guvern de alegeri, erau doi reprezentanti ai partidului iorghist, singurul care a acceptat o colaborare cu P.N.L. la guvern. In aceea§i zi cu crearea guvernului se anuntd realizarea unui cartel electoral Intre P.N.L. §i Fron- tul romanesc". Acest cartel a fost facut de Gh. Tatarascu la sugestia rege- lui Carol al II-lea. Prin aceasta camarila regala §i-a atins doud, scopuri : In postul-cheie al noului guvern, Ministerul de Interne, a fost introdus omul sau de incredere Richard Franasovici12; in al doilea rind, cartelul electoral cu Vaida-Voievod avea rolul de a da guvernului o orientare vd,dit spre dreapta, care sa creeze un climat favorabil introducerii dictaturii regale. Incheierea cartelului electoral cu na§u1" Garzii de fier,care-§i facuse din lozinca diversionista numerus valahicus punctul central al pro- gramului Frontului romanesc", a fost primita cu nemultumire de cdtre masa membrilor Partidului National-Liberal. Chiar null dintre frunta§ii P.N.L. s-au opus acestui cartel electoral. Astfel, continuind atitudinea de permanents impotrivire fats de orice concesii fAcute dreptei fasciste sau fascizante, §efulorganizatiei national-liberale din Iasi, fostul ministru Victor Iamandi, a refuzat sa primeasca pe lista liberals vreun candidat Interesanta este pozitiacentristilor" din slnul P.N.T. Armand Calinescu reds la 7 iunie 1937, o discutie cu Costachescu, Ghelmegeanu, PairedriGafencu : Intreb :ce zicem dacA Regele in momentul crizei cere acord cu Vaida ? Rilspund toll : sustinem formula In partid spre a obtine majoritatea partidului" (f. 47). 9 16idem, f. 55-56. 1° C. Argetoianu, Insemnetri zilnice, dos. 8 624, f. 2 879. * Intre Gh. Taarfiscu9iseful P.N.L. erau uncle contradiclii : In timp ce primul dorea continuarea guverniirii cu mice pret si se angajase pe linia sustinerii planurilor dictatoriale ale regelui, Dinu Bratianu opta pentru retragerea partidului de la putere pentru a se reface 0Intari prin unire cu partidul lui Gh. Bratianugipentru mentinerea regimului democratic, parlamentar, lmpotriva Incerdirii lui Carol al II-lea de a introduce unregim de dictatura personals. 11 Miscarea" din 29 noiembrie 1937. 19 Arh. ist. centr., fond. Casa rega15, dos. 37/1937, f.1si2. www.dacoromanica.ro 148 I. SCURTU 4 vaidist 13, iar organizatia liberal/ din judetul Neamt in frunte cu N. Guran- da a respins din capul locului cu unanimitate" 14 cartelul incheiat de guvern. i alte organizatii national-liberale si-au manifestat nemultumirea fat/ de colaborarea Ellis/ a guvernului cu gruparea profascista a lui Vaida. Preggtit/ cu mult timp inainte, campania electoral/ a Inceput oficial la 19 noiembrie 1937, cind au fost dizolvate adunIrile legiuitoare, corpul electoral Rind convocat pentru alegerile parlamentare din 20 decembrie 19371b. Yn fata esecului inregistrat de I. Mihalache in tentativa de a crea un guvern national-targnesc, conform uneiintelegeri anterioare, la 23 noiembrie 1937 sefia P.N.T. a fost preluatg de I: Maniu 16, a c/rui atitudine Impotriva lui Carol al II-lea era cunoscuta 17. Prima manifestare politica a noului presedinte al P.N.T. a fost intrarea in tratative oficiale cu seful G/rzii de fier, Corneliu Zelea-Codreanu. In timp ce purta Inc / discutii cu reprezentan- tii fortelor democratice, I. Maniu a incheiat prin surprindere la 25 noiembrie 1937 un pact de neagresiune cu organizatia fascist/ Garda de fier. Ideea incheierii in vederea alegerilor, pentru a infringe guvernul Talarlseu, a unui pact de neagresiune Intre P.N.T. si Garda de fier fusese insusit/ de cItre comitetul executiv Inca inainte de venirea lui I. Maniu la sefia par- Faptul cá semnarea acestui pact a revenit lui I. Maniu se datoreste politicianismuluisau,unor tendinte dictatoriale §i de cochetarie cu fascismul, precumibunelor sale relatii cu Codreanu". Pactul de neagresi- une semnat de I. Maniu, Corneliu Zelea-Codreanu si Gh. Bratianu, la care a aderat si C. Argetoianu, avea ca stop declarat a apara libertatea si a asigura corectitudinea alegerilor", inconjurarea actelor$ilimbajului de vio- lent/ si de denigrare", dar care nu ImpiedicA afirmarea ideologiei proprii" 20. Dar asigurarea libertatiii corectitudinii alegerilor al/turi de Garda de fier, care ridicase asasinatul la rangul de norm./ politic/ si care din practica alegerilor precedente se dovedise a fi principala fort5, ce ameninta buna desfilsurare a acestora, nu putea fi seopul real si exclusiv al incheierii pactului de neagresiune, cu atit mai mult cu cit el fusese semnat la Incepu- tul campaniei electorale, cu aproape o lung inainte de ziva desfasurgrii ale- gerilor. Mobilul principal care 1 -a determinat pe I. Maniu sa Incheie acest pact a fost crearea unui puternic front de opozitie pentru desf/surarea unei 13 Lumea romaneasca" din 6 decembrie 1937. la Inainte", Piatra- Neam %, din 26 noiembrie 1937. la Monitorul oficial", partea I, nr. 2 671 din 18 noiembrie 1937, p. 8 982. 16 Intr-o discutie de la inceputul lunii ianuarie 1937 cu A. Calinescu, I. Mihalache declara ca In cazul In care P.N.T. nu va fi adus la guvern el se va retragegi va Impinge partidul spre Maniu si Garda de fier (Memoriile lui Armand Cdlinescu, dos. 10 012, f.22). 17Ibidem,f. 58. le Vezi C. Argetoianu, Insemndri zilnice, f. 2 883. 16 La procesul din mai 1938, lulnd apararea lui Codreanu, Maniu a declarat : Am putut constata din partea d-sale sinceritate In actiune, onestitate, consecventa si tenacitate, calitati care se gasesc atit de rar In viata noastra politica. Pentru aceasta i -em Intins mina cu lncredere yi placere" (Stiri" din .7 iunie 1938). La rindul sau, Corneliu Codreanu spunea despre Maniu : Mi-a facut impresia unui om cu suflet curat ca al unui Unar din generatia noastra" (din miscarea legionara) (Bana vestire" din 28 noiembrie 1937). Citeva luni mai tlrziu, In testamentul situ nescris, Codreanu, dupe ce prezenta o lista de sefi ai miscarii legio- nare, a cerut ca, dace aceasta lista va cadea, legiunea a se adreseze lui Iuliu Maniu" (Procesul math trdddri na /ionlae, Bucuresti, 1946, p. 173). 20 Dreptatea" din 26 noiembrie 1937. www.dacoromanica.ro 5 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 149 vehemente eampanii impotriva guvernului Tgtarascu, care se transformase intr-un guvern personal al regelui, Welt o victorie a acestuia in alegeri ar fi facilitat instaurarea dictaturii regale 21. Gh. Bratianu a declarat chiar ca scopul pactului de neagresiune era ,de a nu fi atacat in campania electora- la decit guvernullinumai guvernul" 22. Asadar, I. Maniu, in conflictul cu Carol al II-lea §i guvernul Tatarascu, nu alegea mijloacele, mergind ping la o colaborare cu fortele cele mai negre ale fascismului. Pactul de neagresi- une, prin caracterul sau, a depasit cadrul unei simple intelegeri electorale, avind grave consecinte politice. Yn primul rind, prin pactul de neagresiune liderii P.N.T. an recunoscut Garda de fier ca for de guvernamint, acordindu-i girul for politic. I. Maniu insusi si-a definit astfel actiunea sa de incheiere a pactului de neagresiune ; eu, prin aceasta actiune a mea fa' de legionari urmaream doua lucruri, pe care le-am si atins. in primul rind sa, trIntesc in alegeri pe d. ratarascu, in al doilea rind, sa scot la suprafata acele forte care ping, atunci lucrau subteran, in mod ascuns, din intuneric sideci sa ne putem cunoaste" 23. De asemenea, prin pactul de neagresiune, liderii P.N.T. se angajau sa nu impiedice afirrnarea ideologiei proprii" legionarilor. Organul C.C. al P.C.R. arata el in acest fel I. Maniu lass mina libera Garza de fier sä atace oricit9ioricum bazele democratiei si independentei noastre rati- onale" 24. intr-adevar, urmind aceeasi linie politicianista, cautind sa creeze un climat international favorabil unei eventuale guvernari national-taranis- te, alaturi de declaratii de fidelitate lap', de Franta si Anglia, cu prilejul adunarii electorale de la Cluj, I. Maniu a strecuratgiaprecieri pozitive la adresa conducatorilor fascisti ai Germaniei Italiei 25. Pactul de neagresiunesideclaratiile lui I. Maniu de la Cluj an con- stituit o incurajare pentru legionari, care, in atmosfera politics creata la sfirsitul anului 1937, au pornit o larga ofensiva, nutrind speranta ca in urma alegerilor vor reusi sa puna mina pe putere. Desi in alegerile precedente Garda de fier suferise esecurilamentabile 26, legionarii considerau ,ca alegerile parlamentare din decembrie 1937 trebuie sa constituie pentru ei ceea ce pentru Hitler au insemnat alegerile din Germa- nia din 1933, adiel o posibilitate legala de a pune mina pe putere. Aceasta nu inseamna ca miscarea legionara si-ar fi schimbat atitudinea politica lap de votul universal, fata de dreptul maselor populare de a-si exprima in chip liber cuvintul. Un ideolog al Garzii defier, exprimind dife- renta dintre ideologia democratica$icea fascista, arataDemocratii privesc votul universal ca pe eel mai de pret cistig al omenirii ...Ei uita insa ca o data ce li se pune la dispozitie acest temut instrument de influen- tare a trebnrilor publice, masele acestea lipsite de perspectiva istoricasi 'fara simtul eternului national se vor preocupa exclusiv de satisfacerea 21Vezi5iAl. Savu, Unele aspecte privind pozilia partidelor politice din Romania In preajma instaurdrii dictaturii regale, in Analele I.I.P.", 1965, nr. 3. 22Miscarea" din 29 noiembrie 1937. 23Procesul marii (radar( nationale, p. 220. 24Scinteia" din 15 decembrie 1937. 26Dimineata" din 2 decembrie 1937. 26Precedentele alegeri parlamentare la care Garda de fier a participat du Post cele din 1932, cind a obtinut abia 2,37% din totalul voturilor (vezi Monitorul oficial", partea nr. 173 din 26 iulie 1932). www.dacoromanica.ro 150 I.SCURTU 6 intereselor for materialists lei vor obliga pe conducatori sa se devoteze re- alizariiacestor interese"27. Din toate scrierileaideclaratiile conducatorilor Garzii de fier se degajeaza nu numai un profund dispret fat6 de masele populare, dari o teams instinctive a legionarilor fats de acestea. Totusi, Garda de fier fara, a renunta la principala sa arms politica, violenta s-a avintat in alegeri desfasurind o demagogic nemaiintlinita, menita sa induce masele in eroare pentru a le smulge un numar cit mai mare de voturi, care sa constituie o platforms in drumul spre putere. Manevrind cu lozinca mincinoasa omul si pogonul", legionarii au reusit sa cisfige increderea un:A buns parti a taranimii ; de asemenea, desf a- surind o vasta propaganda demagogica 28, legionarii au reusit sa tirasca pe cai ratacite, impotriva intereselor sale, o oarecare parte a muncitorimli. Mijlocul de baza folosit de legionari in campania electorala pentrua-ti asigura succesul in alegeri a fost violenta. Teroarea era indreptata in primal rind impotriva comunistilor, a elementelor democratice, antifasciste, a tuturor acelora care luau pozitie impotriva ideologiei si practicilor legio- nare 28.Nici elementele democratice din partide burgheze ca P.N.L., P.N.T., P.R.T. etc. n-au scapat de razbunarea fascistilor 30. Acolo uncle autoritatile locale interveneau pentru a pane capat dezmatului fascist, legionariisicuzistii au mers pina la atacarea, dezarmareai maltratarea acestora 31. Practica a demonstrat ca pactul de neagresiune" n-a constituit pina la urma decit un sprijin moral $i politic acordat Garzii defier, iar nu un m,ijloc de mentinere a ordinei electorale. Cautind sa se impuna in viata politica a tarii, conducatorii Garzii de fier au facut in aceasta perioada mai multe declara4ii de politica externa, prin care-si exprimau hotarirea de a schimba orientarea politica a Romaniei, directionind-o spre axa Berlin-Roma. Cor- nelia Codreanu, luind atitudine impotriva Micii intelegeri, a intelegerii Balcanice si a gocietatii Natiunilor, a declarat chiar &á, in 48 de ore dupa biruinta miscarii legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si Berli- 32. Punindu-se la dispozitia hitleri tilor, sefii legionari au organizat o larga retea de spionaj in principalele institutii de stat. Cu prilejul procesu- lui din 1938 intentat lui C. Codreanu, in arhiva secreta a sefului Garzii de fier s-au descoperit harti nailitare, planuri de manevra etc., care urmau sa fie trimise guvernului nazist 33. Asadar, Miscarea legionara, agentura hitlerismului in Romania, aservita in intregime imperialismului german, a dus o politica profund anti- nationala, prejudieiind gray interesele poporului roman" 34. 27V. Marin, Crez de general ie, ed. a 3-a, Bucuresti, 1940, p. 9. 28Arh. ist. centr., fond. Casa regalk dos. 2/1938, f.4. 29Vezi Dimineata" din 20 decembrie 1937. 38Arh. 1st. centr., fond. Pref. jud. Ilfov, dos. 15/1937, vol 1V, p. 18, VezisiDimineata" din 17 decembrie 1937. 3'Vezi Lumea romaneascli" din 7 decembrie 1937 ; Viitorul" din 16 decembrie 1937 ; Dimineata" din 17 si 22 decembrie 1937. 32Buna vestire" din 30 noiembrie 1937, ed. speciala. 33Cine este Zelinsky Codreanu (f.a.), p. 17. 38N. Ceausescu, Partidul Comunist Roman continuator atluplei revolufionaresi democratice a poporului roman, al tradifiilor miscarii muncitorestiflsocialiste dirt Romania, Bucuresti, Edit. politick 1966,www.dacoromanica.ro p. 41. 7 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 151 In astfel de conditii,caracterizate prin ofensiva fortelor fascistesi profasciste, sarcina P.C.R. era deosebit de grea. P.C.R. considera ca, pentru stavilirea ofensivei fascismului, era necesara unitatea de actiune a clasei muncitoare, care trebuia sa constituie coloana vertebrala a Fron- tului popular antifascist, la care sa participe toate partidele, gruparile i organizatille antifasciste, pe baza unui program general democratic, la care sa adere categorii sociale foarte largi. Praetica alegerilor partiale din judetele Hunedoara§iMehedinti, unde candidatii frontului popular au obtinut majoritati zdrobitoare, demonstra, asa cum arata tovarasul N. Ceausescu, ca poporul roman se pronunta tot mai hotarit impotriva fascismului $i a pericolului nazist, pentru apararea democratiei si a independentei na4ionale735. Intr-un document elaborat de C.C.al P.C.R., la inceputul campa- niei electorale, se arata ca politica Partidului Comunist din Romania este o politica de stringere in jurul clasei muncitoare a tuturor maselor:Vara- nesti, mic-burgheze de la orase, a functionarilor, a intelectualilor, a tuturor acelora care sint dornici de pace, democratiesiprogres, intr-un front popular antifascist, contra pericolului fascismului i razboiului 36. La inceputul lunii noiembrie 1937, P.C.R. a elaborat un proiect de pro- gram de actiune care era adresat tuturor partidelor, organizatiilorsifortelor democratice in vederea crearii Frontului popular antifascist in alegeri 37. Din punct de vedere politic, proiectul de program cereaIlupta pentru aparareasilargirea drepturilor democratice, apararea regimului consti- tutional si a tuturor institutiilor democratice, lupta impotriva fascismului, dezarmarea, desfiintareasiinterzicerea organizatiilor fasciste ; desfiintarea starii de asediu si a cenzurii ; libertate de organizare, presa, cuvint, demons- tratie ; apararea pacii, sustinerea politicii de securitate colectiva. Proiectul de program mai prevedea masuri pentru imbunatatirea situatiei economice, socialesisanitare a clasei muncitoare, functionarilor publicii particulari, taranilor, meseriasilor, micilor comercianti i industri- asi, minoritatilor nationale, femeilor, tineretuluii soldatilor. Acest proiect de program, elaborat de care P.C.R., tiparit si ras- pindit In brosura Ce trebuie sic Vie mice eetatean 38, a dat o baza pen- tru discutiile in. vederea crearii Frontului popular antifascist. Asadar, in conditiile in care fortele fasciste In piing, ofensiva puneau in pericol insasi existents, Romaniei ca stat independent si suveran, Partidul Co- munist din Romania, exprimind interesele vitale ale maselor largi, mili- teaza activ pentru unirea tuturor fortelor democratice§ipatriotice ale poporului pentru apararea independentei gi suveranitatii tarii" 39. P.C.R. a considerat in mod just ca la baza Frontului popular trebuie sa stea Frontul unit muncitorese. Partidul comunist arata necesitatea organizarii unei campanii electorale in comun cu P.S.D., a redactarii unor 36 N. Ceausescu, op. cit., p. 43. "Arh. I.S.I.S.P., cota A XXI-7, nr. inv. 982. 37 Documente din isloria Partidului Comunist din Romdnia (19341937), Bucure,U, E.S.P.L.P., 1957, p. 494-507. 36 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 338. 39 N. Ceausescu, op. cit., www.dacoromanica.rop. 42. 152 I. SCURTU manifeste comune, a formarii unor delegatii care &a trateze cu reprezentantii partidelor burgheze infaptuirea practica a Frontului popular antifascist". Initial, tratativele dintre P.C.R.siP.S.D. mergeau pe un drum bun 41, dar curind liderii social-democrati, considerind ca sustinerea in conditiile date a P.N.T. ar fi o greseala, au hotarit ca Partidul Social-Democrat sa meargg singur in alegeri 42. Unitatea de actiune a clasei muncitoare, atit de necesarin condi- tiile ofensivei fascismului, nu s-a putut realiza. in actiunea for potrivnica Frontului unic muncitoresc, liderii de dreapta ai social-democratiei s-au folosit de pozitia gresitg a elementelor strgine, sectare, din conducerea P.C.R., care an apreciat gresit raportul de forte existent atunci in tars gin-au stabilit o tactics justa. De asemenea, acestea tratau P.S.D. ca un partid oportunist, netinind seama de existents unei aripi de stinga in con- ducerea P.S.D.1inici de atitudinea masei membrilor Partidului Social- Democrat. Un asemenea mod de a aprecia P.S.D. era mai vechi §i continua, sa se menting si la sfirsitul anului 1937, desi 'intr-o formg mai atenuata. La aceasta a contribuitsifaptul ca repetatele propuneri facute de care P.C.R. conducerii P.S.D. de realizare a Frontului unic muncitoresc n-au gash ecoul necesar la liderii social-democrati. Lipsa F.U.M. va dguna extrem de mult unitatii tuturor fortelor democratice1iantifasciste, care an fost astfel lipsite de coloana vertebrala, de nucleul in jurul caruia trebuiau sa graviteze. Opunindu-se Frontului popular antifascist, unii lideri social-demo- crati de dreapta, pentru a justifica pozitia lor, an inceputeavorbeasca despre liste unite de class ", despre necesitatea biruintei socialiste in. alegeri" 43. Astfel, C. Titel Petrescu a declarat la o intrunire electoralg : Sint contra coalitiei cu partidele micii-burghezii In luptele electorale. Aceasta coalitie cu mica burghezie o admit atunci clnd e vorba de ap,.rarea demo- cratiei si a pacii, atunci cind aceste data elemente sint periclitate. Dar in acest moment e vorba numai de o luptg electorala, deci trebuie sa mergem singuri pentru a demonstra puterea clasei muncitoare" ". Acesti lideri de dreapta ai P. S.D. subapreciau ofensiva fortelor fascismului. Consecinta acestei tactici se va reflectai in rezultatul alegerilor, in care P.S.D. va pierde peste 10 000 de. voturi. O astfel de pozitie a liderilor social-democrati de dreapta nu a fost impartasita de masa membrilor acestui partid. Un ziar contemporan argta : Muncitorii yin in mase compacte la adunarile partidului social- democrat, tocmai pentru a manifesta nemultumirile for fats de noua atitudine" " a liderilor de dreapta ai acestui partid. Ei cereau realizarea grabnica a Frontului unic muncitoresc, singura forfa capabila de a asigura bararea ofensivei fascismului si de a mentinesilargi regimul democratic. Un rol important 1-a avut activitatea comunistilor in rindul muncitori- lor inscrisi in P.S.D. Semnificativa este relatarea unei note a Siguraiatei 4° Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 286. 41 Schiteia" din 15 decembrie 1937. 12 Lumea noud" din 28 noiembrie 1937. 44 Vezi M. Gh. Bujor, Datoria muncitoritor In actualele alegeri,B ucuresti, 1937. 44 Lumea romineasca" din 8 decembrie 1937. 44 Sclnteia" din 15 decembriewww.dacoromanica.ro 1937. 9 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 153 din 6 decembrie 1937 asupra desfasurarii intrunirii comune a Partidului So- cial-Democrat si Partidului Socialist Unitar (care s-au unificat in aceasta perioada) de la sala Tomis", unde au participat 1 600 1 700 de muncitori dintre care multi erau comunisti : Prin intreruperi, prin lansarea de lozinci si prin scurteinterventii ale comunistilor din sala, acestia an reusit sa sta- pineasca intrunirea" 48. In timp ce vorbea Grigorovici, presedintele P.S.D., muncitorii 1-au intrerupt, cerind sa vorbeasca M. Gh. Bujor (care actiona alaturi de P.C.R.) : Cu toata opunerea biroului si a social-democratilor (de dreapta I. S.), Bujor a fost impus si de la tribuna a facut o aspra critica social-democratilor (de dreapta I. S.), expunind punctul de vedere al comunistilor" 47. Desi asemenea actiuni an fost numeroase, nu s-a putut realiza in practica, la sfirsitul anului 1937, unitatea de actiune a clasei muncitoare. La aceasta a contribuit si faptul ca in conducerea P.C.R. continua sa se aprecieze ca unitatea clasei muncitoare trebuia sa constituie factorul hotaritor care sa asigure victoria In alegeri a frontului popular in frunte cu P.N.T. Pe de alts parte, Partidul Social-Democrat a refuzat sa accepte ideea sustinerii unui partid care incheiase pact de neagresiune cu Garda de fier. P. C. R. a dus tratative si cu partide burgheze, in primul rind cu Partidul National-Taranesc si Partidul Radical-Taranesc, In. vederea crearii Frontului popular antifascist. Gr. Iunian, desi a combatut cu ener- gie in campania electorala Garda de fier, a continual sä raraina pe o po- zitie izolationista, neaducindu-si contributia la crearea Frontului popular antifascist. Tratativele cu conducerea P.N.T. erau foarte grele, deoarece I. Mihalache si apoi I. Maniu doreau sal primeasca voturile muncitorilor fard a -lilua ins, angajamente concrete in fata acestora, in primul rind acela de a denunta pactul de neagresiune cu Garda de flu. In vederea crearii unui larg front democratic, antidictatorial, P.C.R. a sustinut in- cheierea unui cartel electoral intre P.N.T. si Partidul Conservator, Fron- tul plugarilor, Uniunea democratica Partidul Socialist, Madosz, Partidul T5,ranesc Maghiar din judetul Odorhei pe baza unui program care cerea desfiintarea starii de asediu si a cenzurii, acordarea amnistiei politice, o politica externa alaturi de statele antirevizioniste 48. Dar, I. Maniu se temea de frontal popular, de mase 48. Dorind cu orice pret sa pun mina pe puterea si sa impiedice victoria in alegeri a guvernu- lui TatarA sea a semnat prin surprindere cunoscutul pact de neagresiune cu Garda de fier. Conducerea P.C.R. nu a reusit, desi cunostea relajiile lui Maniu cu Garda de fier si orientarea tot mai spre dreapta, a liderilor national- taranisti, sa prevada din timp aceasta actiune a P.N.T. Plecind de la ideea, in esenta justa, ea P.N.T. era un partid de masa, P.C.R. nu a facut totdeauna si destul de hotarit deosebire intre conducatorii reactionari ai partidelor « istorice » si intre masele insesi care urmau aceste partidearata 46 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 321. 47 Ibidem. 48 Ibidem, f. 158, 445-446. 46 Scinteia" din 15 decembriewww.dacoromanica.ro 1937. 154 I.SCURTU 10 Gheorghe Gheorghiu-Dej ceea ce nu ne-a ingaduit mobilizarea acestor mase, peste capul §i Impotriva vointei conducatorilor lor, In cadrul frontu- lui popular" 5°.Desi P.N.T. incheiase pactul de neagresiune cu Garda de fier, elementele straine de interesele clasei muncitoare din Romania aflate in conducerea P.C.R., ca urmare a unei practici care a adus daune din eels mai serioase liniei partidului "b1, au lansat lozinca : Front popular in hunts cu P.N.T.". Aceasta linie tactical profund gresita, a derutat o parte a membrilor de partid. In plina campanie electorala, a reinceput o polemic& foarte aprinsa Intre P.C.R.9iP.S.D., care nu putea folosi concentrarii fortelor demo- cratice. Plenara C.C. al P.C.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961, referindu-se la campania electoral din decembrie 1937, arata ca elementele straine aflate In conducerea partidului au cerut ruperea imediata a legaturi- lor cu P.S.D.§i Incheierea aliantei electorale neconditionate cuP.N.T. Cei care-si exprimau nedumerirea fats de aceste hotaiiri ale conducerii erau demascati" ca fractioni*ti" 52. Cadrele de baza ale partidului au continuat Ina actiunile de stringere a legaturilor cu organizatiile social- democrate si de demascare a pozitiei reactionare a conducerii P.N.T. Datorita activitatii comuni§tilor, numeroase delegatii de muncitori au cerut lui I. Maniu ruperea pactului cu Codreanu. Astfel, o delegatie de muncitori ceferi§ti a declarat pre§edintelui P.N.T. ca nu putem concepe intelegerea (cu Garda de fier. I. S.) sub nici o forma" §i cerem imediata denuntare a pactului incheiat" 53. 0 alts delegatie a muncitorilor din Bucuresti a protestat In modul cel mai energic, §i a cerut imediata denun- tare a pactului" ". Documentele P.C.R. aratau pozitia comuni§tilor fats de pactul incheiat Intre P.N.T. §i Garda de fier : Noi dezaprobAm public acest acord i i cerem ruperea lui" 55. In acela§i Limp P.C.R. a facut apel i la masele inse0 ale P.N.T. : Partidul Comunist din Romania cere tuturor membrilor Partidului National-Taranesc de a lupta pentru ruperea pactului incheiat cu merce- narii lui Hitler si Mussolini" 56, se spune intr-un manifest. 0 not a Siguran- tei din 15 decembrie 1937 informeaza despre activitatea intensa desfasu- rata de comunisti in rindurile membrilor Partidului National-Tardnese pentru a-i determina sa solicite de la conducerea P.N.T. denuntarea pactului de neagresiune, intensificarea luptei pentru un program gene- ral-democratic §iantifascist, pentru o colaborare sincera cu fortele de- mocratice iInfiintarea unui adevarat front popular, pentru o re- venire' asupra declaratiilor facute de Maniu la Cluj 57. In urma activitatii comunistilor, numero§i membri ai P.N.T. au cerut denuntarea pactului cu Garda de fier. Astfel, In o Intrunire publics 50 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi cuvintari, ed. a 4-a, Bucuresti, E.S.P.L.P., 1956, p. 19-20. 51 Declaratie cu privire la pozi /ia Partidului Muncitoresc Roman In problemele miqcdrii comuniste;imuncitoreqli internafionale, adoplata de Plenara largita a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, Bucuresti, Edit. politica, 1964, p. 53. 62 Scinteia" din 10 decembrie 1961. 53 Lumea romaneasca" din 4 decembrie 1937. 54 Scinteia" din 22 decembrie 1937. 55 Arh. I.S.I.S.P., cota XXI-8, nr. inv. 983. 56 Ibidem, cota XX I-3, nr. inv. 978. 57 Arh. C.C. al P.C.R., fond.www.dacoromanica.ro 1, dos. 210, f.334. 11 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 155 la care au luat parte si muncitori inscrisi in P.N.T. de la fabricile Vulcan", Fichet"siUzinele chimice de cauciuc s-a cerut denuntarea pactului 58. La intrunirea organizatiei feminine Bucuresti a P.N.T. s-a discutat in chip special atitudinea fata, de pactul de neagresiune, aratindu-se ca, el este potrivnic atit ideologiei democratice, cit siconvingerilor muncitorimii aflate in cadrele partidului" 59. La intrunirea national-taranista din sectorul Albastru s-a cerut desfacerea pactului de neagresiune" 60. Cind la o adunare electorala a P.N.T. din Cluj un vorbitor a incercat sa justifice pactul de neagresiune, toti cei prezenti s-au ridicat impotriva lui 61. Este de remarcat faptul ea), in cadrul acestui puternic curent de opinie impotriva pactului de neagresiune, chiar unii membri ai Comitetului executiv al P.N.T., ca de exemplu dr. N. Lupu, V. Madgearu, A. Calinescu, cunoscuti pentru atitudinea for antilegionara, nu s-au declarat de acord cu noua orientare impusa P.N.T. Aceasta 1-a obligat pe I. Maniu sa,' ex- plice de zeci de on pactul de neagresiune, sa dea noisinoi rectificari de- claratiilor sale de la Cluj, mergind chiar pillar la amenintarea cu retragerea sa de la sefia P.N.T. N. Lupu si V. Madgearu nu au sustinut In discur- surile for electorate pactul de neagresiune, primul chiar promitind P. C. R. ca va lua pozitie contra pactului cu legionariisiva lupta hotarit pentru ideile de front popular 62. Datorita activitatii intense desfasurate de catre comunisti in multe localitati, ca, de exemplu, la Bucuresti, Cluj, Sibiu etc., intrunirile national- taxaniste au capatat un pronuntat caracter democratic, antifascist. In unele localitati, comunistii au reusit sa impuna, denuntarea in practica, a pactului cu Garda de fier 63. P.C.R. a combatut pe acei conducatori ai partidelor burgheze, inclusiv ai P.N.T., care se pronuntau impotriva frontului democratic, ca'utind se impiedice punerea candidaturii acestora. Ca muncitorii nu erau dispusi sa voteze neconditionat candidatii national-Varamisti ne-o dovedeste actiunea lucratorilor din comuna Cetate- Dolj, membri ai Sindicatului muncitorilor manualii caxutasi din port. Acestia au inminat sefului organizatiei Dolj a P.N.T., Virgil Potirca, un memoriu in care se arata ca, in conditiile in care libertatea si existenta noastrg este amenintata de dictatura singeroasa a fascismului", este necesara concentrarea fortelor democratice care lupta, contra fascismului". In continuare, ei iii exprimau nemultumirea fata, de incheierea pac- tului de neagresiune cu Garda de fier. De asemenea, muncitorii protestau impotriva celor doi candidati national-taranisti din localitatea Cetate, care erau adversari fatisi ai muncitorimii, declarind : Cerem demiterea acestor sefi dusmani ai poporului muncitoresc", deoarece noi vrem sa sprijinim in alegerile actuale parlamentare democratia" ". Desi intre P.N.T. si P.R.T. nu s-a incheiat un cartel electoral, in unele circumscriptii, ca de exemplu in sectorul Negru, din initiativa 58 Lumea romaneasca" din 5 decembrie 1937. 69Dimineata" din 9 decembrie 1937. 60 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 322. 61Lumea rom5neasca" din 16 decembrie 1937. 62 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 313. 63 Scinteia", an. VIII, nr. 1 (91) ianuarie 1938; vezi¢iArh. C.C. a P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 336. " Arh. C.C. al P.C.R., fond.www.dacoromanica.ro 73, dos. 7086, 1. 1-2. 156 I. SCURTU 12 comunistilor, s-a realizat o unitate a organizatiilor de tineret ale P.N.T. yiP.R.T. in lupta contra tendintelor dictatoriale, pentru pace, libertate dreptate, pentru o viata omeneasca, asa cum se arata in manifestul elaborat in comma 65. Mai multe organizatii locale ale P.N.T.i P.R.T. au scos, din initiativa comunistilor, manifeste comune cu caracter antifas- cist 66. In sectorul Verde, tot ca urmare a activitatii comunistilor, a avut loe o intrunire a tineretului din mai multe partidei grupari, la care s-a hota- rit apararea lui N. Titulescu de eventualele agresiuni ale Garzii de fier 67. Pentru a asigura securitatea alegatorilor, P.C.R. a initiat. crearea de garzi cetatenesti printr-o largrecrutare de elemente muncitoresti, asa ca ele sa se transforme in adevarate garzi ale maselor muncitorestigi tara'nesti. Aceasta pentru ca apararea libertatii alegerilor sa nu fie lasata. la discretia celor mai inversunati adversari ai tuturor libertatilor cetatenesti, ci exercitiul dreptului de vot sa fie asigurat de singura forta in stare s-o. faca : forta populara organizata in cadrul frontului democratic" 69. Din initiativa P.C.R., in multe localitati, mai ales la orase, au luat fiinta garzi muncitoresti care se opuneau violentelor legionare, cuziste etc. 69. P.C.R. a organizat actiuni pe intreprinderi pentru a impune inscrie- rea pe listele electorale a celor omisi. De asemenea au fost create comitete electorale pe intreprinderii raioane, care aratau muncitorilor rolul pe care trebuiesa -1alba, in alegeri 70. P. C. R. s-a folosit de libertatea din perioada campaniei electorale pentru a desfasura o activitate care sa duca la cunoasterea pozitiei P.C.R. fata de principalele probleme politice ale Orli, la intarirea legaturilor partidului cu masele. Desigur ca P.C.R., neavind o existents legala, a trebuitsA-sidesfasoare activitatea mai mult prin intermediul unor organi- zatii legale, mai ales a Uniunii democratice. In acest sens, partidul co- munist a sustinut si a participat la campania electorala a Frontului plu- garilori Madosz-ului, precum si a Uniunii democratice, organizatie de masa legala creata de P.C.R. in noiembrie 1937. La numeroase intruniri ale acestor organizatii si ale partidelor burgheze au participat §i comu- nisti, la unele au luat cuvintul 71,folosind tribuna pentru a exprima punctul de vedere al P.C.R. in cele mai importante probleme ale politicii interne si externe. P.C,R. a reusit sa foloseasca coloanele unor ziare burgheze, ca Dimineata", Adevarul", Lumea romaneasca" etc., unde an aparut articole in care era expus punctul de vedere al partidului. Manifestelesi materialele de propaganda ale P.C.R. au fost larg raspindite in rindul cetatenilor, care au putut astfel cunoaste pozitia partidului comunist. In aceasta perioada, pe lingpublicatiile ilegale (Lupta de class ", Scin- teia"), an aparut1io serie de materiale de propaganda : Ce trebuie sci stie mice eetalean, manifestele Catre muneitori, fitrani, meseriasi, mici negustori, "Arh. C.C. al P.C.R., fond 1, dos. 210, f. 355. 66 Ibidem, f. 351. 67 Scinteia" din 15 decembrie 1937. ee Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 327. ScInteia", nr. 1 (91) ianuarie 1938. 79 Ibidem. 71 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 337. www.dacoromanica.ro 13 ALEGER1LE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 157 intelectuali, tineri si femei, Contra pericolului de fascism Si rdzboi, Pentru eoncentrarea forfelor democratice, Cdtre intreaga populalie produccitoare din eapitalci si judet, brosura cu titlul fals, ea acoperire, u Da sau nu », de Gh. Tatdrdscu etc. De asemenea, C.C. al P.C.R. a elaborat brosura Cu tine trebuie sd voteze tori cei ce muncesc, tori prietenii pdcii si ai progresului 72, care a lansat lozincaNici un vot pe listele fascistei fascizante" 73. Acest document arata ca sarcina fundamentals a comunistilor era de a impiedica o eventual:a' victorie in alegeri a organizatiilor fasciste. In activitatea lor, comunistii duceau o lupta sustinuta pentru reali- zareasilargirea Frontului democratic antifascist, pentru crearea de comi- tete locale electorale ale frontului popular si pentru atragerea in acest bloc a tuturor organizatiilor democratice, fie ele culturale, cooperatiste, sportive etc. 74. Desi aproape unanimitatea documentelor P.C.R. din aceasta perioada cereau a, se acorde prioritate listelor P.N.T., trebuie sa subliniem faptul ca adesea conducerea P.C.R. a aratat datoria alegatorilor comunisti de a vota pe candidatii democrati, antifascisti de pe mice lista. Astfel in judetele in care s-a realizat o intelegere locals intre orga- nizatiile muncitoresti care au depus o lista comuna, se cerea ca comunis- tii sa susting votarea acestei liste. In judetele in care existau listele mai mill- tor partide, se cerea analiza relatiilor de forte, a spiritului alegatorilor, nu numai al muncitorimii, ci si al maselor celor mai largi populare pentru ca cunoscindu-se bine toate listele depuse, pe tori candidatiii priza for in mase, comunistii sa recomande maselor votarea acelei liste care in conditiile concrete avea toate sansele sa adune in jurul sau marea majoritate a alegatorilorsiin modul acesta sa se asigure infringerea listelor fasciste sau profasciste. In cazul in care lista social - democrats avea sansa mai mare de reusita intr-o localitate, P.C.R. trebuia sa sustina aceastalista. P.C.R. Linea seama de faptul ca o parte a membrilor P.N.L. era nemultu- mita de politica guvernului Tatarascu, de aceea a depus o intensa acti- vitate pentru atragerea acesteia de partea listelor democratice locale, sprijinind candidatii P.N.L. in contra eandidatilor Garzii de fieri P.N.C. In alegerile parlamentare de acum, esentialul este ,,Infringerea partidelor i organizatiilor fascistesifascizante" 73,se arata intr-un document al C.C. al P.C.R. Astfel de exemple in care comunistii au sustinut candidati ai P.S.D., P.N.T. sau P.N.L. Impotriva listelor Garzii de fier sau gogo-cuziste an fost la Brasov, Iasi, Piatra-Neamt etc. Desi exists documente ale P.C.R. din aceasta perioada care cer alegatorilor o analiza atenta a tuturor listelor §i candidatilor pe care urmausl-ivoteze, in ansamblu insa, linia tactic& a fost aceea de a sustine victoria in alegeri a P.N.T. vazindu-se in aceasta calea infringerii fortelor fasciste in plina ofensiva: In alegerile parlamentare din decembrie 1937 nu s-a putut realiza un larg front popular antifascist, datorita in primal rind atitudinii condu- cerii partidelor burgheze,siin special a P.N.T., care au inceput sa considere frontul popular ca o diversiune comunista". 0 vina poarta > i conducerile P.S.D.siP.S.U., care au refuzat propunerea P.C.R. Uniunii democra- 72 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 368 si 401. 73 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 1, dos. 194, f. 27. 74 Ibidem, 76 Ibidem. f. 26. www.dacoromanica.ro 158 I.SCURTU 14 tice de realizare a unei liste comune. La aceasta se adauga greu- tape nenumkate intimpinate de P.C.R. in conditiile ilegalitatii, pre- cum siceea ce Gheorghe Gheorghiu-Dej atribuia slabiciunilor noastre proprii"78,generate in primul rind de existenta in conducerea par- tidului a unor elemente care cunosteau insuficientsituatia concre- ta din Romania. Nefacind o apreciere justa a raportului de forte, vazind in guvernul liberalpe care unele documente 11 considerau fascizant sau chiar fascistprincipalul pericol, P.C.R. a sustinut pins la capat P.N.T. in alegeri, desi liderii acestui partid incheiasera pactul de neagresiune cu Garda de fier. In campania electorala din noiembriedecembrie 1937 nu s-a dus o lupta deschisa intre fortele fasciste, pe de o parte, si cele democratice, pe de alta, ceea ce a generat in tars o atmosfera de confuzie. Dominants a fost luptaindirjita pentru guvern intre principalele partide burgheze : P.N.L. siP.N.T.Profitind de situatia treats, fortele fasciste au trecut la ofensiva. Ziva de 20 decembrie a consemnat roadele unei campanii electorale desfasurate in conditiile unei tensiuni extreme. Guvernul Tatardscu a promis sa asigure desfasurarea alegerilor in conditii normale. Totusi in vederea mentinerii. ordinii, guvernul a hotarit concentrarea pentru 30 de zile a contingentelor 1933 si 1934 care apartineau jandarmeriei77.Localurile de vot au fost inconjurate de trupe, care au ocupat pozitii de lupta. S-au for- mat garzi compuse dintr-un sergent si 39 de soldati, conduse de un ofiter destoinic, capitan sau locotenent". De asemenea s-au constituit rezerve sau unitati de alarms ", care erau gata de a parasi cazarma in cel mult 10 minute de la primirea unui eventual ordin. Aceste unitati erau dotate cu pusti mitraliere. Pentru a pregati psihologic pe militari in vederea inter- ventiilor,Inainte de a fi trimisi (in misiune LS.) vor avea bee- dinte teoretice"78. Cu toate acestea, in ziva de 20 decembrie se eumparau ultimele voturi79 ; bauturile alcoolice se imparteau in cantitati industriale ; autoritatile mal- tratau pe cetateni, ridicindu-le cu forta cartile de alegator8°in timp ce unii votau cu mai multe carti, uneori apartinind unor cetateni ce murisera de mult 81. Mii de cetateni au fost impiedicati sa voteze.Localitati intregi, mai slabe pentru guvern, au fost declarate in carantina. Astfel, in judetul Sa- laj an fost declarate contaminate 28 de sate, in judetul Satu-Mare 27 de sa- te82 etc.Multi sateni au fost impiedicati sa vina la circumscriptiile de vot grin ruperea podurilor, inaltarea de bariere, organizarea de cordoane de batausi. La Tincabesti, zonele de votare s-auextinsasupra intregalui sat, ping la iesirea din comung, unde stationau cetateni care erau triati 83. In fata sediilor de votare, disputele dintre reprezentantii diverselor partide ajungeau adesea la incaierari94. Comentind atmosfera din orasul Piatra-Neamt in ziva alegerilor parlamentare, un ziar local arata : Terorizata, amenintata cu bita¢jcuti- 76Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 19. Monitorul oficial", partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1937. Arh. ist. centr., fond. Pref. jud. Ilfov, dos. 15/1937, vol. IV, f. 30 si 34. 79DreptaLea" din 21 decembrie1937. 8°Adevarul" din 21 decembrie1937. 81 Arh. ist. centr., fond. Pref. jud. Ilfov, dos. 15/1937, vol. V, f. 36. 82Dimincata" din 22 decembrie 1937. 83Ibidem din 23 decembrie 1937. 84Ibidem din 29 decembrie 1937. www.dacoromanica.ro 15 ALEGERILE PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1987 159 tul, batutilSiinsingerat5,, populatia oraplui a avut o zi de groaza"86. In notele sale zilnice, Argetoianu conchidea : S-a furat ca in codru. S-au oprit sate intregi s& voteze. S-a b&tut, s-a schingiuit si s-a omorit"86. De§i comparativ cu precedentele alegeri parlamentare acestea s-au desikurat intr-o mai mare libertate, nici rezultatul acestor alegeri nu poate constitui o oglindg fidel& a vointei maselor populare. El are insa o semnifi- catie importantprin aceea c5, reflect& criza politica, impasul in care se gasea la sfir§itul anului 1937 regimul burghezo-mo§ierese. Comisia central& electoral& a publicat la 30 decembrie 1937 urm&- toarele rezultate 87 : Alegalorl Inser41: 4 649 163 votanfl : 3 071 695 Partidul Nr. voturilor obtinute °A Partidul National-Liberal 1 103 353 35,92 Partidul National-Taranesc 626 612 20,40 Totul pentru tara 478 378 15,58 Partidul National-Crestin 281 167 9,15 Partidul Maghiar 136 139 4,43 Partidul National-Liberal (Gh. Bratianuj 119 361 3,89 Partidul Radical-Taranesc 69 198 2,25 Partidul Agrar 52 101 1,70 Partidul Evreiesc 43 681 1,42 Partidul Poporului German 43 612 1,42 Partidul Social-Democrat 28 840 0,94 Partidul Poporului 25 567 0,83 Partidul Frontul Muncii 6 986 0,23 Alte 53 de grupari4ilisle independente 11 145 0,36 Analiza rezultatului alegerilor impune ca o prima concluzie aceea ca masele an luat atitudine impotriva tendintei de instaurare a dictaturii regale, ceea ce se reflect& in Infringerea guvernului TAt'argseu in alegeri. Astfel c5, pentru prima data in istoria vietiiparlamentare a Romaniei guvernul pierde alegerile. P.N.L., de§i a folosit deseori in propaganda de partid aparatul de stat, iar in preajma alegerilor a suprimat curba de sacrificiu de 10 % ce dainuia Inca din 193288, n-a reu§it sä obtin5, numarul de voturi necesar pentru a ramane la putere. Rezultatul votului constituie pentru guvern ras- punsul maselor fat& de politica dusl, in timpul celor patru ani, iar buleti- nul de vot a rep rezentat o forprin care §i-au aratat nemultumirea fat& de guvernul Tat&r5,scu. Dar mai ales rezultatul alegerilor constituie raspunsul maselorlatransformarea acestuia intr-un guvern personal al regelui Carol al II-lea. Speranta pusg, in potenta electoral& a lui Vaida-Voievod s-a dove- dit a fi neintemeiatA. In alegerile partiale, Frontul romanese" obtinuse intr-adevAr un numar mare de voturi, dar cea mai mare parte a acestora, 86 Telegraful", Piatra-Neamt, din 26 decembrie 1937. 86 C. Argetoianu, Insemnari zilnice, dos. 8 625, f. 3 045. 87 Monitorul oficial", partea I, nr. 301 din 30 decembrie 1937. 88 Lumea romaneascii" dinwww.dacoromanica.ro 27 noiembrie 1937. 160 I.SCURTU 10. provenisera de la Garda de fier. Dupa alegeri, intre Vaidasiconducerea P.N.L. a izbucnit un puternic conflict. In consfatuirea conducerii P.N.L. ,,s-au adus aspre rechizitorii felului de comportare a d-lui Vaida-Voievod, care n-a contribuit conform a§teptarilor la succesul cartelului electoral" 89. La rindul sau, Vaida-Voievod era nemultumit de cartelul incheiat cu P.N.L., aruncind viva asupra regelui, care 1-a silit 81-1 faca" 90. Elementele de dreapta din P.N.L. tii tinerii liberali" au preferat sa voteze cu P.N.L.Gh. Bratianu, care se ridicase impotriva batrinilor". tin al doilea rezultat al alegerilor este acela ca P.N.T., principalul partid de opozitie, n-a reuksit sa obting mult rivnitul procent de 40% din totalul voturilor, care sa-1 indreptateasca sa preia conducerea guvernului. Desigur ca masurile administrative au avut un rol in obtinerea acestui rezul- tat incit se poate considers ca diferenta dintre Partidul National-Taranesc §i Partidul National-Liberal era mai mica decit o aratau cifrele statis- tice. insa principals cauza a infringerii zdrobitoare in alegeri a P.N.T. ,s-a datorat descre§terii simtitoare a influentei acestui partid In rindul maselor populare §i mai ales incheierii pactului de neagresiune cu Garda de fier. Dupa 1935, conducerea P.N.T. a orientat acest partid tot mai spre dreapta. 0 marturie in acest sens o constituie programul adoptat in 1935, prin care se incerca o impacare a statului corporatist cu ideea statului taranesc a lui I. Mihalache91. inlocuirea lui I. Mihalache, amintit de .N. Iorga intre parintii demagogiei" 22, Cu I. Maniu a dus la incheierea pactului cu Garda de fier. Pactul de neagresiune a avut insa rezultate contrare celor scontate de I. Maniu. Masele nu puteau sustine un partid care scotea Garda de Fier la suprafata,". In fata pactului de neagresiune" cu Garda de Fier, o parte a membrilor P.N.T. §i a fortelor cartelate a preferat sa voteze pe candidatii altor partide, dar care aveau o atitudine net antifascists. Astfel, in judetul Neamt, unde candidatul national-ta'ranesc avea o ati- tudine antisemita, la indicatia P.C.R. a fost sustinut deputatul liberal, care a avut o atitudine net antifascists 93. In judetul Brasov, cumuni§tii au sustinut pe radical-tarani§ti impotriva candidatilor fasci§ti §i pro- fasci§ti". Asemenea situatii s-au intimplat in multe localitati in care candidatii national-tarani§ti aveau orientari profasciste sau au refuzat sa, adere la un program minimal democratic gi antifascist. Debi P.N.T. era impotriva instaurarii dictaturii regale §i pentru mentinerea sistemului parlamentar, politica de duplicitate impusa de conducere, in frunte cu Maniu, a avut rezultate dezastruoase pentru acest partid. 0 a treia concluzie evidentiaza cit de iminent devenise pericolul fascismului, §i in primul rind al Garzii de fier, care ameninta printr-o lovitura de stat §i prin orientarea politicii externe a Romaniei spre Germania 89 Arh. 1st. centr., fond. Casa regalA, dos. 37/1937, f.3. 9° C. Argetoianu, Insemndri zilnice, dos. 8 626, f. 3 117. 91 De altfel, in sfIrsitul anului 1934, Mihalache a intreprins o calAtorie de studii" In Italia, in urma cdreia a declarat : Mi-am propus sit vAd ce invAtaminte se pot trage pentru not" (Dreptatea" din 11 noiembrie 1934). 92 N. Iorga, Memorii, vol. VII, Bucuresti, 1939, p. 39. 93 Arh. C.C. at P.C.R., fond. 1, dos. 210, f. 455. " Ibidem, f. 158, 327. www.dacoromanica.ro 17 ALEGERILL PARLAMENTARE DIN DECEMBRIE 1937 161 hitlerista. De astfel, pentru campania electorala Garda de fier a primit 40 000 000 de lei din partea Misiunii germane din Romania 95. C. Codreanu a dat o circulars catre toate cuiburile legionare, prin care ordona tuturor gardistilor sa se consideremobilizati indata dupa sfirsitul alegerilor, oricare ar fi rezultatul acestora si gata de plecare la primal ordin 96. Amenintarea Garzii de fier a facut ca cercurile profranceze sl proeu- gleze sa treaca pe plan secundar divergentele dintre ele, contribuindastfel la crearea anal climat favorabil introducerii dictaturii regale 97. Datorita faptului ca nici an partid politic nu a obtinut victoria in alegeri, Carol al II-lea a putut interveni pentru a impune propria sa hotarire in vederea, solutionarii crizei politice create. Regele si-a dat seama ca prin infrin- gerea guvernului Tatarascu in alegeri a esuat si planul de a folosi acest guvern in vederea realizarii planurilor sale. Dar Carol al II-lea n-a lucre- dintat, ma cum se credea, mandatul crearii guvernului lui I. Mania, seful P.N.T., deoarece acest partid desfasurase o intensa campanie contra planurilor dictatoriale ale regelui si camarilei sale, astfel incit nu era indicat tocmai el sa serveasca in imprejurari atit de grele coroana" 99. Nu a apelat nici la Garda de fier, pentru ca aceasta ar fi dus la schimbarea liniei politicii extern a Romaniei si ar fi introdus in tars o dictatura tero- rista de care insusi Carol al II-lea se temea. De aceea regele a considerat ca a venit momentul de a renunta la utilizarea celor doua partide de guvernamint si de a crea un guvern care sa reprezinte numai propria sa vointa. A. Calinescu nota, la 23 noiembrie o discutie cu maresalul pa- latuluiI Urdareanu imi cere cuvintul de onoare asupra discretiunii celor ce-mi va comunica. Partidul National-Tara'nesc nu va mai fi chemat la, guvern cit va fi Regele ; sa stiu ca Rex va lupta pin/ la ultima limits. S-a hotarit sa, constitute imediat un guvern Goga cu concursul meu, Ghelmegeanu sl Potirca" 99. La 25 decembrie Goga a avut o intrevedere cu Armand Calinescu asupra constituirii noului guverft too, iar la 26 decem- brie s-a si hotarit forma de guvern de colaborare" 101. Indata ce a aflat despre dezastrul guvernului, fara a mai astepta, publi- carea rezultatelor oficiale ale alegerilor, la 28 decembrie 1937, in cadrul unei audiente secrete, Carol al II-lea, calcind in picioare uzantele obis- nuite, a incredintat lui Oct. Goga mandatul de a constitui noul cabinet. In .aceeasi zi, Gh. Tatarascu a prezentat demisia guvernului sau. Regele a hotarit sa treats peste capul principalelor partide burgheze si sa, theme Partidul National-Crestin la guvern, deli acesta nu obtinuse declt 9,15 % din totalul voturilor, deoarece, fiind atit de nepopular, era usor de strunit, iar la momentul oportun putea fi inlaturat. In acelasi timp, datorita faptului ea Partidul National-Crestin avea un program nationalist, antiselpit, guvernul Goga-Cuza constituia si o manevra impotriva Garza ale fief. 96 Militarismul german qi Romania, Bucurelli, Edit. politics, 1963, p.48. 96 C. Argctoianu, Insemnari zilnice, Arh. C.C. alP. C. R.,fond.104,dos. 8 625, 1'. 3 048 ; Arh. ist. centr., fond. Casa regalia, dos. 27/1937, f.6. 97 Vezi Al. Savu, art. cit. 99 Arh. 1st. centr., fond. Casa regala dos 40/1938, f.4. Memoriile lui Armand Calinescu, f. 60. 100 Ibidem, f. 62. 101 Ibidem. www.dacoromanica.ro 11 c. 5 107 162 1.SCURTU 123: Regele considera ea experienta cu un guvern de partid era necesara pentru a demonstra oamenilor politici care-nu-i impartkeau ideile ca r egi- mul de guvernare cu partidele nu mai putea constitui o solutie viabila.. Practica a demonstrat ea guvernul Goga-Cuza n-a constituit decit o diver- siune, o trambulina pentru instaurarea dictaturii regale. Parlamentul ales in decembrie 1937 va fi dizolvat inainte de ziva de. 17 februarie, cind trebuia sa se intruneasca. Dupg, 44 de zile de guvernare, Carol al II-lea avea sä concedieze guvernul Goga-Cuza pentru incapacitate,. instaurind la 10 februarie 1938 dictatura regalA. Dictatura regala a reprezentat victoria momentana a gruparilor mono- poliste industriale §i bancare legate de comenzile statului concentrate in jurul Bancii de credit roman, in fruntea earora se gasea insu§i regele Carol al II-lea. Pe plan politic dictatura regala reprezenta succesul acelor cer- curi ale burgheziei §i mo§ierimii care pe plan intern se orientau spre res- t ringerea drepturilor §i libertatilor democratice, iar pe plan extern spre men- tinerea relatiilor traditionale cu _Anglia §i Franta. www.dacoromanica.ro VIAT ASTIINTIFIC A. AL VIII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE ISTORIE MARITIMA. BEIRUT (5-10 SEPTEMBRIE 1966) Comisia internationals de istorie maritima este o asociatie care are de scop stabili- rea de contacte5ifacilitarea coot donarii cercethrilor intreprinse de specialiltii din toate ramurile istoriei maritime. Comisia este un organism afiliatla Comitetul international de stiiirte istorice. Membrii sai se recruteaza min cooptare, iar biroul este ales o data Incinci ani, cu ocazia congreselor Internationale de stiinte istorice. De altfel, fn cadrul celui de-al XII-lea Congres international de stiinte istorice Omit la Vicna In 1965, mai multi mcmbri ai delegatiei romanc au participat la luciSrile eclat de -al saptelea colocviu al Comisiei Internationale de istorie matitima (Matile drumuri maritime In lame In secolele XV XIX). R. Manolescu, S. Goldenberg si 0. Ilicscu au participat cu coma- nicAri la aceste dezbateri, iar N. Fotino a propus paiticiparea cercetAtorilor romAni la elgborarea °pet ei colcctivc cu're este bibliogratia istoriei a marilor drumuri maritime. In acest an s-a lntrunit cel de-al VIII-lea Colocviu international de istorie maritinni, de data aceasta Impeuna cu Asociatia internationals a Oceanului Indian. Tema gene] MA a lost :Socieldfi fi companii de comer! In Orient qi to OceanulIndian, In prima sectie: Perioada de dinaintca epocii marilor descoperirimadam. a) Incrucilarea drumurilor feniciene ; b) Navigatig 1n marile din Oriental Apropiat 1i din Oceanid Indian pinA In epoca arabA ; c) Relatiile comerciale ale occidentalilor cu Virile din Orient In evul media. d) At heologia, auxiliar al istoriei maritime : vechile portal' din Levant, Africa otientalA. Secfia a II -a Din secolul al XVI-lea pina In secolul al XX-leg. 1) Stabilirea relatiilor Maritime directe Intre Orient si Occident In secolul al XVI-lea; 2) Influente reciproce Intre Orient 1i Occident prin intermediul marilor companii comer- elate In secolele XVI XIX. Originea societatii de navigatic Compagnics des hides" ; Companii, flote, drumuri ; Influenta camel tului oriental asupra econotniei occidentale ; Influenta comertului occidental asupra economiei orientate. 3) Mostenitca marilor companii :sfIrsitul secolului al XIX-lea Inceputal secolului al XX-Iea. 4) lzvoarele arhivistice orientate. La acest colocviu, care si-a desfasurat lucrarile In capitals Libanului Beirut fare 5 si 10 septemlnie, s-au tinut 12 rapoarte .i 38 de comunicari, prezentate5idiscutgte de catre STUDII", lomat 20, nr. 1, p. 163-169,www.dacoromanica.ro 1967. 164 VIATAbTIINTIFICA 2 130 de congresisti, reprezenlInd 46 de universitati salt institutii stiintifice din 32 de 1,50 de pe toate conlinentele. In prima zi, la sectia I dezbaterile s-au facia In jurul raportului prezentat de emilul Maurice Chehab, directorul general al antichitatilor din Liban, Tyr In lumina lexlelor $i desco- reririlor arheologice. Dezbalerile prezidate, de Fernand Benoit, membru al P.cv.demiei Franeeze, la care au participat Indeosebi eercetillori din Planta, Anglia si S.U.A., au scos In evident importanta sApaturilor efecluate penlru o ettnoasterc mai apt ofundatil a istotici fenicienilor5i a expansiunii for maritime In Medileranii. La sectia a II-a, sub presedintia prof. C. 'Vet linden, directorul Institutului Academica Belgica din Roma si vicepresedinte al Ccmisiei internationale de istorie mvaitim5, s-au Print rapoartele :Origin lie socielatilor de naviga /ie, de prof. R. Mantran (de la Universitatea Aix en Provence) $iD-rvollarea socielatilor de navigatie: modal de a pune problema, de prof. P. Chaunu (Universitatea Caen) si prof. H. Furber (Universitatea Pennsylvania). Rapoartele de mai sus an infix mat leza dupa care ar fi existal un declin al comertului mediteranian dupa Marne clescoper alit mindu -se ca acest declin a fost. 'Oath; $i, in once caz, foarte lent. In aceasta sedinta s-au tinut ¢i comuniciirile : Ancona puncl de leg(durd intre Occident $i Orient (prof. J. Delumeau, Universitatea Rennes) siRohl( Beirutului In convrtul oficial al Vene(iei In periouda 1500-1517 (Reverendul F. Hours, Universitatea Sfintril Iosif, Beirut). In Arta a doua, la Scotia I, sub presedintia emirulti Maurice Chebab, s-a Una raportul prezentat de d-I.lid-na. Gilbert Charles-Picard (Sot bon] e, Paris), care stabileste di Tyr a reprezentat hi antichilate o incrucisare natural-geografica a drummilOr comerciAle, fapt cea permis fenicienilor sa Infiinteze, plecind de aid, o retea Intreaga de colonii pc coastele Medi- teranei. Recentele sapaturi arheologice de pe coastele mediteraneene ale AfriciigiSpaniei confirms din plin amploarea acestor colonii. Tot in aceasta sectiesi-alinut raportul dl. G. le Rider (Biblioteca Nationals din Paris), ci,re, pe baza unui text. nedit, a relatat aspecte not ale eomertului Imperiului roman cu coasta de sud-est a Indict, fapt cunoscut pint atom indeosebi din clescoperiri rrheolcgice. Crmunicarea dr. J. Rouge de in Universitatea din Lyon, Faclori economici to navigafia mediteraneand In uremea Imperiului roman 0 discuttile la aceasta terra an reliefat cauzele islorice care au determinat abandonarea unor poituri, schimbarea unor tai de navigatie cu traditie (de pild5, lnlocuirea portului Marsilia cu Arles), schimbarile in tehnica construe-0cl vaselor si fornarea in aceasta perioada a primelor mall societati de transport maritim. Tot In aceasta sectie, sub presedintia dr. H. N. Chittick, directorul Institutului britanic de arhoologie din Nairobi, prof. J.I' eedman de la Cambridge a sustinut raportulsau referitor la cunoitintele pe care Orientul le-a liansmis Occidentultd, insistind Indeosebi asupra aportului lehnologie, care a ponds amploarea condlliilor de navigatie In Occident. Pe aceasta linie de preocupare, prof. Jung Pan Lo de la Universitatea DaVies-C^.1i- fornia a aratat aportul navigator ilor chinezi in evolutia tehnicii navale si AI cunostintelor astro- nomice pentru mientarea navclor in secolele X XIV. In Incheierca acestor clezbaleri, Comandantul D. W. 'Waters de In Murtul national de istorie maritima Greenwich a relatat concluziile care se clegaja, penlru evolutia tehnicii instru- mentelor de navigatie maritima, din recuperarea carcasei navel Batavia", pierditta in 1629. In sectia a H-a,' prezidatil de profesorul Wang Gungwu (Universitatea Kuala-Lumpur), presedinlele Asocialiei istoricilor din Asia, si de prof. K. G. Tregonning (Universitatea din Singapore), s-a Omit raportul prof. L. Der migny de la Universitatea din Montpellier, Impreuna cu d-na Meilink-Roelopez (Arhivele Generale ale Olandei), care a' tratat despre ca,racterislicile asa-numitelor compt gnies des Indes". In aceeasi ordine de idei a fost claborati raportul prof. Kr. Glamann de la Universitatea din Copenhaga, care a furnizat o serie de dale ilus- trative asupra soeiet5tilor daneze care faceau drumul Indiei. www.dacoromanica.ro 3 VIATA STIINTIFICA 163 In aceeasi sedinta, prof. J. Carswell ( Universitatea americana din Beirut), d-na Ly-Tio- Fane (Institutul de cerectare al industriei zaharului din Insula Maurice), dr. D. R. Howell (British Council, Londra) si prof. W. Kirk (Universitatea Leicester) au adus o seric de date si informatii asupra traficului maritim cu India. Ziva a III-a : In sectiaI,sub presedintia rectoruluiUniversitatii libaneze Fouad Boustany, s-a prezentatraportulPreponderentaIslamuluito OceanulIndian, de J. Aubin (Ecole des Hautes Eludes) si prof. Claude Callen (Slrbonne). Raportul a prezentat izvoarele istoriei mari- time ale Oceanuitti Indian, problemele ridicale de evenimentele istoricc din lumea graba, repaylitia zonelor de influents si activilatea comerciala Intre diferitele puteri din lumea indiana, chineza, malaeza si persana. Apoi, prof. R. B. Serjcant (Penbroke College, Cambridge) a relalat in raportul salt despre cele mai vechi texte referitoare la comertul In Oceanul Indian, prezeritind eauzele fluctuatiilor economics care au existat pins la invazia porlughezilor in aceasla parte a lumii. Intr-o eerie de comunicari, prof. S. Labib ( Universitatea Kiel) a vorbit despre importanta comertului egiptean in evul media in Oceanul Indian si despre rolul oraselor Cairo si Alexan- dria In acest comert ; prpfesorul Gungwu Wang (Universitatea Kaala Lumpur) a vorbit despre rezultatele ultimelor sale cercefari asupra comertului maritim chinez In sudul si sud-estul Asiei, in ullimele secole ale evului media. Aeestea i-au daL posibilitatea de a stabili CU mai multi precizie periodizarea principalelor faze ale comertului maritim chinez cu produse ale Extremului Orient catre Occident si de a fixa totodataitineMrtile. In comunicarile dr. J. S. Kirkman (Konya) si ale prof. P. Verin (Universitatea din Ma I t gascar), s-a grata pe baza ultimelor cereetari arheologice, ped^o parte importanta corn3rtulu indian pe coastele Kenyei, inclusiv comertul cusclavi,jar pe de ally parte cit de Intinsil a Post instalarea grupurilor musulmane la mijlocul evului media in Madagascar. In sectia a 1I-a, sub presedintia dr. A. S-h4rer (directorul Arhivelor din La Reunion), d-na D. G. K'swani (Arhivele Nationale ale Indiei) a prezentat un raport care cuprindea un tablou foarte bogat al resurselor pe care le ()fell arhivele din India pentru istoria maritime. Acest raport a lost completat piintr -o seric de comunicari care s-au referit la bogatia de infor- math ce exista in arhivele din Wanda (prof. De Graaf), din NIalaezia (prof. K. Tregonning), din Filipine (prof. Quiason), din Hong King (prof. Ch.-ong), din Madagascar (prof. A. Scherer si Toussaint). 0 note aparte a adus comunicarea d-nei de la Roncii;re (Biblioteca National din Paris), care a comentat o harta inedita a insulei Ceylon din 1666. In sedinta prezidati d, prof. J. Carswell (Universitatea Americana din Beirut), prof. P. Leuillot (Ecole des Hautes Etud-s) a prezentat raportul Influent(' com,,rjului oriental asupra ecanomiei occidenlale.t Luind printre altele ca exempla cornr.rtu I cu pinza de bumbac denumila indian", cu tehnica specials oriental a fabricatiei sale si a fehtlui cum era irnprimata, a Meta o remarca - bila sinteza a factorilor de baza ai comertului cu Oriental, care au jucat un rol de seamy In revolutia indastriala. Acest raport a fast unmet de (loud comunicari referitoare in comertul Olandei (Marius Roessingh) sial Ingoslaviei (dr. S. Mijuskovie) In Oceanul Indian si de cea a delegatu]ui Romaniei (N. Folino) : despre problemele navigatiei dunarene si relatiile comerciale cu Ori- ental apropiat. In ziva a 1V-a, sub presedintia reverendulai Hours (Universitatea Sf. Iosif din Beirut) si a prof. Jung Pan Lo (Universitatea din California) s-a sustinut de catre dr.E. Baratier (Arhivele din Marsilia), prof. R. H. Bautier (cole des Chartes, Paris), prof. R. S. Lopez (Universitatea Yale), raportul Relaliilewww.dacoromanica.ro comerciale ale occident:1111ot cu Wile din Orient In evul 166 VIATA 5TINTIFICA 4 media.Raportorii s-au straduit sa stabilegsca, pe ban, unor aprofundate cercetari de arhiva, care erau marfurile exportate din Occident In Orient, cantitatea acestora, pretul for gi fluctua- Vile care au intervenit. Acest raport si In special partea reclactata de prof. R. H. Bautier a provocat unele discutiiyichiar o vie polemics cu Claude Carrere (Universitatea din Toulouse),in jurul problemei importantei comertului cu mirodenii. Prof. Bautier a aratat ea pins astazi istorio- walla a acordat o importanta deosebita acestui comert, dar ca aceasta apreciere trebuie recon- siderata. Punctul sau de vedere a fost contestat de prof. Carrere, care, pe baza4 unei infor- matii exhaustive din arhivele din Barcelona, arata ca amploarea acestui comer( este confirmata deaceste surse docurnentare. Alit in partea redactata de prof. Bautier, cit si In aceca a dr. E. Barra tier, sint ample referiri la comertul din Marea Neagra, indeosebi la rolul jucat de Caffa. In legatura cu aceasta parte, prof. Balard (membru al Scolli franceze de la Roma) a facut cunoscute, printr-o fogrte interesanta comunicare, o serie de documente inedite provenite din arhiva de stat din Genova. lzvoarele acestel comunicari slat constituite de actele tntocmite la Caffa de in 29 mai la 16 august 1290 (le catre notarul genovez Lamberto di Sambuceta. Aceste acte slat urmarea imediatil a documentelor editate de catre G. I. Bralianu,Adele nolaralui genovez din Pera §i de la Carla In srlrfilul secolulai al XI II-lea (1281 1290),Bucurelti, 1927. In afara a nume- roase date despre viata socials din Caffa, aceste acte notariale ofera o documentatie pretioasa yivariata asupra oamenilor de afaceri genovezi stabiliti la Caffa, a felului cum era organizata activitatea for comerciala si a regiunilor uncle ea se exercita. In sectia a II-a, sub presedintia prof. Kr. Glamann (Universitatea din Copenhaga), co- municarile s-au referit numai la comertul to Oceanul Indian. Astfel, dr. A. Toussaint (Di- rectorul arhivelor din insula Maurice) a facia cunoscute o serie de date inedite asupra primelor companii In aceasta insula. Dr. A. Scherer (directorul Arhivelor din La Reunion) a facia acelasi luau pentru teritothil de care se ocupa, iar prof. W. E. Cheong (Universitatea Hong-Kong) asupra comertului cu opium In China, In perioada 1821 -1827. Concluziile dezbaterilor au fost trase In ziva a cincea Intemplul luiBacchus,In faimoasele ruine de la Baalbek (Heliopolis). Valorrea rapoartelor, a comunicarilor si a interventiilor a fest subliniala de prof. F. Melis (Universitatea din Floren(a) pentru sectiaI $ide dr. Toussaint pentru sectia a II-a ; acesta din urma, printre allele, a mentionat aportul delegatului roman In cunoasterea unor probleme legate de navigatig pc Dunare, Marea Neagra si in Mediterana Orientals. Ca o concluzie a succesului lucrarilor acestui colocviu, s-a propus ca In mull viitor, pentru eel de-al IX-lea colocviu sa se elaboreze o tema de geografie istorica. In cadrul acestei teme ar trebui sa se studieze amplasamentul exact at vechilor porturi din Mediteranayicaile maritime care le leggu. S-a propus ca viitorul colocviu sa aiba toe pe un vapor, care ar putea chiar In timpul dezbaterilor sa refaca uncle din aceste drcttnuri. Acesta este un proiect ce cirmegza sa se vaela daca e realizabilitoate tarile participante vor fi avizate la Urn!). Presedintele Comisiei internal iongle de istorie maritima, prof. Mich.1 Mollgt, a comunicat propunerile de teme ce vor fi clezbatute de comisie In cadrul celui de-al XIII-lea Congres international de stiin(e istorice de la Moscova din 1970, si anume : a) Istoria ngvigatiei In oceanele antarctice si In marile polgre ; b) Istoria navigatiei In Marco. Neagra. (TitlurPe nu slot Inca de finitiv fixate). Ceea ce a contribuit la atmosfera foarte placuta a lucraiilor au fost excursiile trecute In program de organizatori, in Jbeil (Byblos), onset ale carui temple au o vechime de 5 000 de ani, fost cu 4 000 de ant inaintea erei noastre capitala economics $i religioasa a fenicienilor, la Saida (Sidon), care pe vremeawww.dacoromanica.ro lui Darius era capitala celei de-a V-a satrapii persane, unde 5 VIATA $TIINTIFICA 167 se poate vizita Caste Ittl Marii", construit de cruciati In 1228 si care s-a pastrat in conditii excelente si la Sour (Tyr), care a rezistat 13 ani cu succes asediului lui Nabucodonosorsi 7 luni celui al lui Alexandra cel Mare. Uriasul santier arheologic de aici, condus de emiruel M. Chehab, impresioneaza atit prin amploarea sa, prin claritatea cu care se desprind epocile istorice, cit si prin piesele pastrate, In mod uimitor, intacte. Impresionant mai ales a fost Baalbek (Heliopolis). Ansamblul de edificii de la Baalbek este poate cel mai mare si mai bine .conservat al arhitecturii romane ; templele sale Inchinate lui Jupiter, VenussiBacchus au fost construite In secolele al II-lea si al III-lea ale erei noastre. Si intre atitea monumente de mare valoare, cercetatorul roman afla nu fare emotie , pe muntele din imediata apropiere a Beirutuiui, o manastire ortodoxa, ctitorie a lui Con- stantin Brincoveanu, $i care are un splendid iconostas adus din Tara Romaneasca. Succesele Congresului, posibilitatea de a fi cercetat Intr-un timp atit de scurt atitea comori de arta se datoresc, desigur, In primal rind gazdelor, care s-au Intrecut hi a oferi con- gresistilor conditii de lucru optime. Am partisit Libanul profund impresionat de tot ceea ce am vazut, de efortitrile savan- tului libanez Maurice Chehab de a pune in adevarata for valoare monumentele stravechi ale tarii sale, precumside arta de a organiza o dezbatere stiintifica a d-lui Camille Aboussouan, secretarul general al Comisiei libanezepent' tt UNESCO. Acest intelectual, de un deoaebit rafinament artistic, care nu va uita niciodata capodoperele de la Yoronet... N.Folino CEL DE-AL XI-LEA CENTENAR CHIRILO-METODIAN DE LA SALONIC Intre 22 si 26 octombrie 1966, s-au sat batoril la Salonic, Intr-un cadre festiv, unsprezece veacuri de la data cind cei doi frati bizantini Chiril $i Metoditt au pornit sa crestineze, In forma ritului rasaritean, triburile slave din Imperiul Marii Moravii. Imprejurarile In care s-a produs acest eveniment istoric shit, mai mult saltmai putin, cunoscute giele pot fi rezumate astfel : prin 863, Ludovic Germanicul, Imparatul francilor, Incheie alianta et' bulgarii, a caror dominatie politica se Intindea si peste o parte din slavii balcanici.Rostislav, printul Mari i Moravii, al carui imperiu fusese incercuit de aceasta alianta, incearca s-o contracareze printr-o apropiere de Bizant. Cautind In Constantinopol o restabilire a echilibrului politic In Europa centrals si sud-estica, Rostislav descoperi acolosidezlegarea problemei crestintirii imperiulni sau. Si deoarece intre timp Roma refuzase sa-i trimita misionari cunoscatori de limba slava, fiindca de fapt nu-i avea, printul moray cent acelasi lucru lui Mihail al III-lea, imptiratuI Bizantului. El voia un vladica, un astfel de om care sa cunoasca limba slava si sa-i invete pe ai sal sfInta scripture ". Mihail at III-lea hotari sä trimita In Moravia doi dintre cei mai buni ctirturari din cuprinsul Imparatiei sale, pe Chiril gi Aletodiu din Salonic. Activitatea desfasurata de acesti misionari bizantini In mijlocul slavilor occidentali a avut, Incepind din a (lona jurria- tate a secolului al IX-lea, profunde implicatii In istotig culturii popoarelor slave 1i neslave din. central, rasaritul $i sud-estul Europei. Comemorgrea celor doi misionari bizantini care an incercat, cu unsprezece secole In urma , se atraga slavii occidentali In stem bi3eticii rasaritene a fost rodul unei colaborari, initiata Inca din 1963, Intre Mitropolia din Salonic, Facultatea de Leologie si primaria orasului. Comitetu I organizatoric, alcatuit din personalitati proeminente printre care, eminenta-sa monseniorul Pantelimon, mitropolit de Salonic, monseniorul Stefanos, episcop, Ioanis Anastasia profesor oniversitar, Cleovulos Tsurkas, consilierwww.dacoromanica.ro ministerial, Antonios Tachiaos, conferentiar universitar 168 VIATA STUN rIFICA s.a. , a depus toale strdcluintele 1entru a da acestor festivildti strillacirea bineme: it:Ad. la sArbdtolirea de la Salonic au participat, pe linga o secma de reprezentanti ai oltodoxiei din Lin opa riisdritti na$isad esticd (Atena, Alexandria, Constantinopol, Sofia, 1Irnovo, Moscova, Kiev, Praga), si delegi ti din partea bisericii catolice siai unor institute teologice din Occident. Pal licipal ea laicilor a lost mutt mai redusil citiva specialisti din Bulgal h., dot din Jugoslavia, iar din Cara noastrd au fost invitati : mian Bogdan, Tr. lonescu-Niscov, Gh. i1iltlilh (Baca' ckti), MILLil tan si Ion Piltrut (Cluj). Piogramul fcslisildtilor a ccnstat dint' o selie de cel cmcnii, ccmaciate mcmoiiei celor doi misionati bizrntini, mecum si din clteva comunictiti cu ettactet pur sliinlific.Astfel,in dupd-amiaza zilei de 24 octombrie, prof.I. Anastasia (Salonic) a vorbil despre Misiunea Trainor Chiril si Aletodin to Kozari, iar prof.J. VaMea (PragP) s-a ocupat de Opera inridird a lui ClarasiAletodiu. A doua zi, 25 octombrie, prof. Damian Bof,dan a Beat o expunere despre Opera lidChiril si Metodiu si ronidnii, duph care prof.I. K.rayanopulos (Salonic) a prezentat un referat intitulat :Carina isloricat activildlit celordoi apostoli.Dat fiind faptul ca sdrInitorirea a avid un cal acter solemn, n au avut loc discutii. Tot pe aceastii linie, comitetul organizatolic a mai preghtit. si (loud volume de studii si cercetdii. tin prim volum a si apdiut, lnlr -o remarcabild tinutit editorialil, cu articole si studii In limbile gleacd si francezd, legate de problematica chhilo- metotliana. Volumul urnifitor se afid sub tipar si cupiinde, printre allele,si contributiile- delegatiei romilne. Tr. Ionescit Niscov trateaza piobleina Tradi(iei chirilo-melodiene in istorict slavilor occidentali, Miltail Dan se ocupd de Cerceldrile celie privitoare la viala lui Chiril si bletorlitt intre 1963 si 1966, Gh. AMOUR scrie despre Circulaliu in turtle romdne a scrierilor despre viala si activitatea lui Chiril si Metodiu, iar at ticolul lid Ion Pdtrat se referd la Influenla greacu si slava In textele romdne vechi. Noi asteptam cu interes si aparilia acestui volum, al cdrui continut va Intl a in circuital manifestSiilor stiintifice europene inchinate color doi misio- nari bisanlini . Dele6atia icniand la aceste festis RAO s a bucurat, ca si celelalte, deopotrivd, cle o deose- bit(' atentie din partea gazdelor. S-a paid constaLa, o data mai mull, ca colaborarea stiintificd e posibilil Intl c specialisti,(bled ea este promovald la un limit nivel de intelegere umand. Si gstfel, Salonicul a adus tin omagiu binemerilat lui Chili! si Metodiu, care, num 1100 de ant, au pornit Inarmati cu texte liturgice, sil desfasoare o opera de misionarism printre triburile pagine ale slavilor occidentali. Tr. lotiescu-Niscov CRONICA I.a sfirsitul lunii septembrie 1966 s-a deschis la Brasov expozilia arhivistica Legdturile come' ciale ale Brasovului cu Tara Romaneascd si Moldova in secolele XIIIXVI", care cuprinde numeroase documente inedite, tiparitiai ale lui Col esi, registre de mdrfuri si ale piese depis- tate in ultimii ani de cercetatoi iin arhivele orasului. Documentele expose oglindesc relatiile strinse carp au existat !rare brasovenist cele cloud pros incii romAnc$11 Inca din timpurile vechi. Printre exponatele vr.loroase se afld col mai vechi act al cancelariei din Tara Romaneasca (scris In limba latind, pe pergarnent, In 1368), prin care domnitorul Vlaicu Vodd reinnoia privilegiile comerciale ale brasovenilor. tin alt document important este actul din 1413, prin care Mircea cel Baffin reinnoieste $i el privilegiile bravo- vendor de a face comer' cu Tarawww.dacoromanica.ro Romdneascd. Actul este scris in limba slava veche si confine 7 VIATA STIINTIFICA 169 pecel,ile voievodului. Expozitia mai cuprinde de asemenea documente din timpul domnitorilor Viad Dracul, Vlad Tepes, Radii, de la Afumati, Mircea Ciobanu. Un document inedit foarte valoros eslesicel dal de Stefan cel Mare la 26 mai 1457,. min care intateste brasovenilor privilegiul pentru vama, privilegiu pe care I-au avut Inca din timpul lui Alexandru eel Bun. Un alt document de o rara valoare aflat in expozitie este scri- soarea lui Neacsu. din Cimpulung catre judele Brasovultti, primul act scris In limba romans Mentionam de asemenea un registru din care rezulla activitatea tipografica a lui Coresi la Brasov. In ziva de 3 octombrie 1966, in sala de sedinte a Instilulului de istorie N. Iorga" al Academici Republicii Socialiste Romania, prof. Jorge Gurria Lacroix de la Universitatea din Mexic a vorbit despre cucerirca Mexicului. Expunerea a fost insotila de proiectii. * In ziva de 14 octombric 1966, la Institutul de islorie N. lot g'" at Academici, Alfred_ Sauly, profesor la College de France, membru de onoare al Eniunii interngtionale pentru cei celarea siiintifica a popula tiei, a conferentiaL despreLe probleme de la population dans le monde. * La Oradea, in ziva de 2 noiembiie 1966, a avut loc o adunare comemorativa cu ocazia implinirii a Ii50 de ani de la moartea marelui carturar ardelean Gheorgho Sincai. Despre perso- nalitatea lui Gh. Sincai, despre ideile sale istoricesifilologice, precum si despre aclivitatea silegatutile pe care acest reprezentgnt de frunte al Scolii ardelene le-a avut cu personalitatile culturale de pe meleagurile Bihorului la sfirsilul vcacului 8,1 XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea au vorbit Mircea Tomas, redactor la revista Stegua" din Cluj, lectorul universitar Lucian Di imba si asistentul universitar Sever Dumitrascu de la Institutul pedagogic din Oradea - Cu acelasi prilej, la Blaj a avil loc dezvelirea unei piaci, pe care se poate Citi : In aceasla cladire an functionat ca profesori Samuil Micu (1745-1806), Ghcorghe Sincai (1754 1816) si Petru Maior (17601821), istoricisiiluministi romani din Transilvania, fruntasi ai literalurii ardelene". Dupa-gmiaza, casa de cullura din localitate a gazdttit un simpozion consacrat tai Gh. Sincai. * Din initiativa filialei Tit gu-Mures a Societatii de sliinte istorice si filologice s -a organizat, in zilele de 12 si 13 noiembrie 1966, o sesiune stiintifica in acest oral, consacrata comemorarii lui Gh. Sincai. Au tinut comunicari asupra vietiisioperei lui Gheorghe Sincai prof. univ. Stefan Pascu membru corespondent al Academici, V. Ne,tea, cercetator principal la Institutul deistorie N. lorga", Pompiliu Teodor, lector universitar la Cluj, D. Niresteanu, prorector al lostitu- tului pedagogic din Tirgu-Mures, I. Ranca, director al Arhivelor statului din Tirgu-Mures, Viler Mitt, cercetator la Centrul de istorie, filologicsiistorie a artei,1.1. Cu acest prilej s-a deschis si o expozitie documentary cuprinzind scrieri, documente iii manuscrise cu privire la viata si activitatea lui Gh. Sincai $i s-au dezvelit doubt placi come- morative in comunele Riciul de CimpiesiGh. Sincai, unde s-a nascut 1i a copilarit march.; invatat. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro It E C E N Z II TEFAN TEFANESCU, Maria in Tara Ronineascii,Bucuresti,Edit. sliintificA, 1965, 247 p. 1 h. Lucrarea lui Stefan S teffinescu abordeazd reprezentantalisto, iografieinoto simte un domeniu de cercetare denumit lndeobste In raport cu istoriografia mai veche. Subli- alistorieilocalesauregionale.Intregind niind meritele acesteia, bogatia datelor scoase viziunea generals aistorieinationale prin la iveald in numeroase publicatii, care toate, cazurile particulare pe care le pun In lumina Intr-o anumitA mAsurd, au adus o contributie aspecteledezvoltariiistoriceadiferitelor lacunoasterea problemei, autorultine sa regiuni ale tariff, acest domeniu este'de o deo- precizeze :Pozitia metodologicd gresita de sebita Insemnatate. Trebuie spus ca In isto- pc care au scris In genere istoricii din trecut riografia mai veche, dar si In cea contem- a Ricut ca ei sa nu observe sau sa nu poald porana, problematicaistorieiregionale nu s-a bucurat decit de o atentic razleatil, con- explica particularitatile pe care le-a cunoscut crelizatd mai degrabd IncercetAri de un institutia Bdniei In diferitele ei etape de dez- voltare". Cauzele acestei pozitii metodologice caracterfoarteparticulardecitinstudii aprofundate,caresa permits cunoasterea gresite, caracteristica cercetArilor mai vechi mai blind a istorieitarii prin istoria unei In acest domeniu, se datoreazd faptului ea regiuni. Lucrarea lui Stefan Stefanescu este autoriierauprizonieriiconceptiei idealiste poate prima care Indeplineste aceste conditii, aistoriei, dupii cum spune, Stefan Ste- deschizind seria unor studiistiintifice mai fanescu,strainiIngenere de Intelegerea ample de acest fel. Faptul ca un cercetator, dialecticda fenomeneloristorice,cei mai care prin contributiile sale este reprezentativ multi dintre vechii cercet5tori ai problemei pentru medievistica noastrd de azi, a socolit nu vedeau conditionarea factoruluipolitic, CA poate si trebuie sa abordeze o asemenea a institutiilor politice de fenomenele vietii problematicd trebuie considerat ca un exemplu social-economice, dadeau de matte on unui si un impuls. Aceasta cu alit mai molt cu procesistoricobiectivexplicatiisubiectiv ell, prin conceptia si meloda folosita, Bdnia idealiste",exemplulcelmaicaracteristic In Tara Romlncas,1 poate fi apreciald ca un fiindI.C.Filitti.In acest fel, autorul Isi succes al stiintei islorice marxiste din Caraformuleazd indirect programul situ propriu, noastrd. conform cu conceptiilesi metodele folosite Conditia fundamentals a acestui succes In cercetarea marxista a istoriei.In fapt, e definita de autor chiar la inceputul cdrtii, Insasistructuralucrariipuneinlumina In prefata In care expune datele problemei aceasta, diferitele capitole compunlnd laolaltd siaportulistoriografici de plat acum,si oexplicatie de caracterdialectica unui anume :necesitatea delimitarii pe care un fenomen istoric de cea mai mare importanta. www.dacoromanica.ro ,STUDII", tomul 20, nr. 1, p. 171-185 1967. 172" RECENZII 2 Inprimulcapitol,BfiniaInaintede In ceatS, ci capita contur clar procesul apa Craiovesti", se discuta diferitele aspecte ale ritiei.si dezvollariicontradictillordintre evolutiei acestei institu(ii, de la aparitia ei domnie si Bania olteneasca, suisurile si cobo- pina spre sfIrsitul secolului at XV-lea. Atragerisurile unei colaborari care nu putea sa nu In chip deosebit atentia modul In care este tie supusa unor Incerari decisive. Cal care fiatcadrultieistorieuniversals(fireste doreste sa alba o imagine apropiata a Impre- istorie a sud-eslului european), care permite jurileilor Interne nu nurnai din Oltenia,ci Intelegerea apari(ici aceslei institutii in lu- din intreaga Tars Romarteasca, In legatura minaraporturilorinterna tionalespecifice cu senstil unor domnii, poate sA inteleagil veacurilor XIIIXIV. Trebuie subliniat tot- In acest fel mai bine caracterul domniei lui ()dataeforlulautorululdea demonstra Radii cal Mare, care a instaurat colaborarea earacterulfirescalgenezei institutieicare cu Craiovestii, al instabilitfdii politice dintre nu a aparut dintr-o data, ci lreplat, printr-un 1500 si 1512, datoritil crizei dintre domnie proces continua de adaptare. Pentru cunoas- si Craiovesti, si al domniei lui Neagoc Ba- terea unor aspecte particulare ale fetidalitatii sarab, reprezentind apogeul puterii acestora. romanesli, dar care no fac decit sa sublinieze Cu loatil severa judecalfi de valoare privind caracterulrealalrelatiilordeproductie, consecintelepoliticiidose de fraiovesti In important este paragraful In care se analizeazti ce priveste inclependenta t aril, Stefan $tefil- tendinta de translormare in feuds a BAnieinescu intclege totodata sa sublinieze inipor- si se explicii inceputurile Bfiniei la Craiova. tanta operei for culturale. Ni sc pare, In aceasta privinta, ca lainuritbare In capitolul at III-lea Bilnia Craiovei ", una din numeroasele idci generalizaloare alese clescriu analitic raporturile dintre down autorului. Dezvollarea schimbului, precum si marele ban, ierarhia politica din interiorul si permanenta amenintare externs din partea Bfiniei, caracterul divers al atributiilor marelui turcilor, au dus in lichidarea izolarii unitatilor ban (atribu(iiadministrative, judecatoresti, politico teritorialedetipulBAniilor,lao militare),capacitatea financiara bazata pe centralizare In cadrul Olteniei. care si-a gasit anumitc veniturisiinstrumentajul conceal c\presia pc plan institutional In crearca marii al prestigiului exterior reprezentat de curtea Toate acestea trebuiau in cea mai banului.Formulindu-siconceptiapropr:e mare inasurS sS contribuic la centralizarea In aceasta problemS, autorul considers cA s-a statului feudal, de uncle caracterul mai sub- gresit in istoriografia mai veche considerin- liniat al unor asemened tendinte In a douadu-se ca marele ban nu era altceva decit juimitale a veacului at XV-lea si mai ales un simplu agent executiv al poruncilor dom- lasfirsitul acestuia. neOtreferitoarelatdritoriuloilcan,dal IiicapitolulalII-leaCraiovestii"se totodata atrage atentia ca o greseahl ar fi analizeaza problemele legate de ceea ce am si Insusirea unui punct de vedere diametral numi preluarea de c5tre aceasta Insemnata opus, potrivit caruia marele ban ar trebui famine boiereasca a puterii politice In Oltenia. considerat In genere ca seniorlocal. Con- Sd subliniaza in acest fel caracterul dezvol- cluzia autorului In aceasta privinta e urrna- UHL economiei de schimb la sfirsittil secolului toarea: Marele ban era uneori mai molt al KV-lea si incepulul secolului al XVI-leasi, reprezentant administraliv al domniei, alteori In raport cu aceasta, inceputurile legaturilormai mull senior feudal, si aceasta In fonetie domeniului feudal cu ceea ce era, folosindde autoritalea, de forta lui, ca si de forta un termen modern, plata. Cu ajutorul acestui siautoritalea domneasca". In legAturS cu cadru se fixeaza locul ocupat de care Cra- aceastaseconsidersnecesarasublinierea iovesti. 0 valoroasS contributie a autorului caracterului feudal de class al Baniei si al constfi in definirea bazei economice a politicii raporturilordintre Bsniesidomnie cind duse de acest grup boieresc si a caracterului spune : Un rol lnsemnat Ii revenea banului legaturilorintretinutecustapinitoriide insislemul general de exploatare feudala. peste DunAre. In felul acesta nu www.dacoromanica.rose mai pierde Prin aparatul si forta sa militarg, el adiluga RECENZII 173 not mijloace de constrIngere stapinilor feudali, Aferitul principal alacestei lucrari este pentru aasiguracrestereaveniturilorfor acelaea,Inluminaconceptieidialectice peseamaexploatariimaselorpopulare". despreprocesulistoric,autorulaizbutit In Intregacestcapitolautorul,analizind folosind In chip creator categoriile genera- institutia&Inlet in perioada chidaceasta lului si particularului sä ne dea nu numai un .aifort detinuta ereditar de boierii Craiovesti, important capitol din istoria Olteniei medic- InN edereaza neincetata lupta pentru putere des- vale,ci totodata un important capitol din fasurata de acestia st dincolo de teritoriul istoria evului mediu romanesc. Nicaieriin Olteniei, tinind In chip vadit sa fieegali corpulacesteilucrariproblemeleistoriei ea domnul sau chiar deasupra acestuia. Tata oltenesti nu shit tratate despartit de proble- cum a aparut, considera 'autorul, acea apa- mele istoriei Tarii Romanesti, ci, dimpotriva, rtnta de autonomic a Olteniei, care s-a pas- stiltintegrate acesteia Intr-o corelatie care trat mulls vreme. este mereu prezenta.Astfel,seizbuteste In capitolul alIV-lea, Criza Baniei caca istoria Olteniei din aceste veacuri sa fie dregatoriede faminea Craiovestilor",se inteleasa mai bine In lumina istoriei generale Infatiseaza intr-un mod deosebit de interesant a Tarii Romanesti, iar istoria acesteia din situatia interns a Tarii Romanesti in al doilea urma sa capete un sens mai adinc In lumina sfert al veacului al XVI-lea In legatura cu istoriei uneia din cele mai importante regiuni evolutiaraporturilordintreCraiovestisi ale sale din punct de vedere istorico-politic. domnia tarii.In felul acesta se lumineaza Dinamismul fortelorsocial-politicegenerale imprejuariinternecaracteristicecareau si particulare devine concret In cadrul reali- conditionat In aceasta vreme caderea Tarii tatilor analizate. Probleme importante, ca de Romanesti sub dominatia otomand. In acest pilda cauzele,caracterul, periodizarea unui sens sint trecute In revista diferite aspecLe, proces istoric ca cclalraporturilordintre ca intensificarea amestecului turcesc In urma Bania de Graiovasi domnie, iesastfella .anarhiei interne provocate de marii boieri, luminaIncontururideosebitdeprecise. luptelevictorioase duse Impotriva turcilorDin aceasta eauza, deli a pornit de la cerce- sub conducerea lui Radu dela Alumati, tarea uneiinstitutiipolitico-administrative, neputinta de a culege roade de pe urma for Stefan Stefanescu a izbutit sa ne dea, cu dircauza intelegerii dintre marii boierisi turd, obligarca domnilor Tarii Romanesti ajutorul acesteia, o adevarata istorie a evolu- .de calm turci de a sprijini actiunile for militare tiei structurilor social-politice din Tara Roma- In conditiile politicii duplicitare a Craiovesti- neasca In veacurile XV XVI. Prin aceasta, lor .incheiatecii un esec, folosirea de catre lucrarea sa trebuie considerate ca o impor- domnie a supunerii fats de Poarla pentru tanta contributie la elucidarea numeroaselor aInlatura transmiterea ereditara a Baniei probleme legatedecaracterulspecificat dc. Cipiova si, In sfirsit, iesirea de pe scena feudali tat ii romanesti. politica a tarii a Craiovestilor ca forte prin- lata de ce, In concluzie, se poate considera -cipala. Caracterul necesar al acestei evolutii este pus In lumina de autor lntr -una dinca lucrarea lui Stefan Stefanescu este numai concluziile sale : Evenimentele petrecute In In aparentri o istorie regionala. Aici istoria Tara Romaneasca dupe moartea lui Neagoe regionala reprezinta mai putin o delimitare Basaimb, luptele dintre Craiovesti si domnie, tematica si mai mutt una metodologica. S-a ca si cele din sinul partidei de boieri Craiovesti, folosit istoria unei regiuni pentru a se clarifica marcau criza until regim, vadeau necesitatea aspectealeistorieiintregiitari. Noutatea unor schimbari pe linia lnteririi puterii cen-In acestfela metodei da dreptul acestei trale, generate In ultima instants de schim- lucrari sa ocupc un loc important In ansamblul bariteeconomice,delargireaschimbului studiilor de medievistica din Cara noastra. (le marfuri, de antrenarea cit mai Insemnata adomeniilor feudale In relatiilewww.dacoromanica.ro marfa-bani". Eugen Slaneecu ' 174 RECENZII 4 CONSTANTIN C. GIURESCU, Viata $i, opera lui Claw Vod'a, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1965, 477 p. Amp lamonografieVia/a§iop,raluiperioada Inversunatelor lupte unionists din Cuza Voad constitute o lucrare demna de 18571858 ; de asemenea, subcapitolul Firea Intreagaatentie aistorioglafiei romanesti. lui Guza" cuprinde aprecieri juste recon- Intr-omanieracalda,apropiatil,utilizlnd stituie imaginea personalitatiisale. citate bine alese din izvoarele vremii, autorul In capitolul Prirnii trei ant de domnie... ' lnfatiseaza citilorilor viata si opera lui Alexan- se descriu evenimentele legate de recunoa- dru Loan Cuza, una din figurilecele mai tereaindoiteialegeri,primelemasuri do interesante ale istoriei moderne a Romaniei, organizareinterna,actiuniledusepentru personalitate marcanta si fauritor de seamyunilicarea administrative a celor doua tan, al statului national roman. lntemeiat Indeosebi infiintareaUniversitattidin Iasi(1860), pe sortie bogate si in parte inedite ale Arhivei turburarileorasenestidinloamnaanului Guza bogatfonddedocumentedela 1860 si manifestari de politica externa : lupta BibliotecaAcademieiRepubliciiSocialiste pentru recunoasterea desavirsirii Unirii Prin- Romania autorul a-realizat cea mai intinsa cipatelor, apararea autonomiei lor,relatiile sidocumentatalucrareasupraluiCuza, cu Poarta otomana,legaturilecu revolu- 1ntregind In chip fericit monografia Domnia tionarii poloni si maghiari. Deosebit de inte- lui Cuza Vodd din 1903 a lui A. D. Xenopol, In resant este primal subcapitol : Ecoul dublei parteInvechitasubraportulinformatiei. alegeri" lntemeiat pe o bogata informatie, Via/a f i opera lui Cuza Vodd ample nelndoiel- In buna parte inedita. Anti de lupta consti- nic un gol, mai ales prin larga utilizare atutionala" constituie capitolul in care este arhivei domnesti si prin calda si patriotica urmarita evolu(ia evenimentelor desfasurate evocare a lui Cuza Voda, domnul Unirii". Intre desavIrsirea Unirii si lovitura de stat In Introducere bibliografica" care, da- de la 2 mai 1864. Activitatea si lupta politica toritildeselor aprecieri critice, arfi pututdin timpul guvernelor Barbu Catargiusi fiintitulata istoriografica" autorul pre- Nicolas Kretzulescu, amplu tratata chestiunea zinta lucrarile predecesorilor sat, ant romani tranzitului armelor slrbesli (1862) asupra cit si straini. In capitolul urmator este tufa-careia autorul a stilruit mai Inainte Intr-un tisat un istoric al problemei Unirii, urmaritadocumentat studiu special , masurile pre- de In origini si pina la Indoita alegere a lui liminaresecularizarii(sublinieminterest') Alexandru loan Guza. Prezentarea facuta deosebitalacestuisubcapitol), problema In temeiul unor date In general cunoscute Intaririiautoritalli domnesti si,lacelfilalt este clara si edificatoare. Un capitol este pol, formarea monstruoasei coali(ii, conflictele apoiconsacratactivitatilluiAlexandru pc tarlm politic ale guvernului Kretzulescu loan Cuza Inainte de domnic". Autorul cu reprezen(an(iiacesteia,ciocnirea de la prezintaascendentildomnitorului,familia Costangalia dintre voluntarii poloni si uni- sa apropiata, parintisifrati, discuta data Utilearmatei romane,sfirsitulguvernarii nasteriisale opiniaprivinddata de 20 lui Kretzulescu si preluarea guvernului de martie 1820 find convingatoare da apoi catre Alihail Kogalniceanu, secularizarea ave- detalti referitoareInstudiile, la carierasa, rilormanastiresti deosebitdeinteresant la situarea sa necontenita pc pozitiile pro- prezentata si cu numeroase informa(ii inedite, gresului. Semnificativa este In aceasta pri- Indeosebi in privin(a negocierilor diplomatice vinta categorica pledoarie a lui Cuza pentru legate de ea, un adevilrat studiu de sine statit- rezistenta armata In timpul evenimentelor tor, activitateaguvernului si a aduniirit revolutionare iesene din manic 1848 si par- In perioada premergaLoare loviturii de stat, ticiparea sa la marea adunare de la Blaj cuprinztnd infonnatii not culese din arhiva din 3/15 mai 1848. Interesanta este creio- Guza,constitutecuprinsulacestuiIntins narea In clteva pagini a pozitiei lui Gaza In capitol (p. 127-244). www.dacoromanica.ro 5 RECENZII 175. GapitolulDomniaautoritara..."(p. tIndu-se ca domnitorul a cautat si in parte 245-380) prezinta evenimentele din partea aizbutitsarealizezeprograrnulcultural finala a domniei lui Cuza Voda, staruindal revolutionLllor de la 1848". Progresele asupraetapelorimportante :loviturade realizateindomeniulInvatamintului de slat silegea electorala ;plebiscitulsicorn- dataaceastadocumental iacuprinde mai plotulSau-Lambert,ultimulanalizatIn ales informatii din fondul Ministerului Instruc- temeiulunuiinteresantmaterialinedit ; tiunii Publice de la Arhivele Statului si pozitia puterilor fate de lovitura de stat, aspectedindomeniulliteraturii$i artei subcapitol ilustrat cu o bogata informatie sint de asemenea prezentate in acest capitol, inedita ;legearurala,ecoul,aplicarea care se Incheie printr-un scurt subcapitol, urmarile ei, activitatea neobosita a lui Kogal- intitulat Cuza $i romanii din Transilvania", niceanu,calatoriasaInOltenia,primele intemeiat pe informatii edite. Capitolul final manifestari de nejustificata neincredere ale Ultimii ani ai vietii (1866-1873). Moartea domnitorului, contractarea imprumutului Stern lui Cuza. Amintirea lui Cuzagijudecata din nou un adevarat studiuIntemeiat posteritalii" aduce in circulatiastiintifica, pe material inedit actiunile politice interne mai alesin primul subcapitol, unclestiri aleluiKogalniceanu,sustinutaactivitate notreferitoarelabiografiadomnitorului legislative a guvernului sau,interesant In ultima parte a vietii sale. Bogat si sugestiv documentat prezentata, manifestari de politica ilustrat, volurnul este Insotit de un indite de externs (lndeosebi atitudinea fats de emi- nume locuri alcatuit de Vasile Radu, biblio- gratiilerevolutionare polona$imaghiara) graf sef de serviciu la Biblioteca Acadenniei aleguvernuluiKogalniceanu,preludiilefI Republicii Socialiste Romania. cadereaacestuiguvern,relatate cuuncle Ampla lucrare a profesorului Constantin detaliiinedite ;insfirsit,partea finalaa C. Giurescu este susceptibila de uncle con- domniei lui Cuza, insistindu-se asupra legilor pletari, pe care le-am sugera pentru o eventua- bisericelti,problerneicapitulatiilor1ispi- la noun editle. Introducerea ar fi putut fi noasei probleme financiare. Actiunile cresclnde Intregitaprintr-oprezentareascrierilor aleopozitiei, miscarea bucuresteana de la contemporane perioadei cercetate, ca1ia fondu- 3/15 august 1865, cu detalii inedite, consecintele rilor de izvoare inedite unele utilizate de ei externe, den= atitudinc a domnitorului, altfel In lucrarc din afara Arhivei Gaza. care respinge Incercarea de imixtiune a Portii, Intre lucrarile vechii istoriografii, care ar mai intentiile de retragere ale lui Cuza, organizarea fi meritat o mentiune, semnalez sistudiile rasturnarii sal% prilej pentru analiza cape- lui Al. Lapedatu feferitoare la pozitia Austriei telor de acuzare cc i se aduceau, complotul fate de lovitura de stat de la 2/14 mai 1864 si abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza con- sifats de legea rurala din acelasi an, iar stituie obiectele de studiu ale ultimei parti dintre lucrarile noii istoriografii ar fi meritat a capitolului mentionat. safieamintitecataloagelecorespondentei AlexandruIoanCuza fatedeviala lui V. Alecsandri, a lui I. Ghica 1i a lui M. economics,administrative Si culturalaa Kogalniceanu. De asemenea, uncle probleme tarii, precum si tats de romanii din Tran-ar aparea mai bogat tratate In lucrare data silvania" este un capitol complex al lucrarii, s-ar recurge mai des, In afara Arhivei Cuza, si la In care autorul prezinta aspectele mentionate informatia edits euprinsil In uncle articolesi In titlu, utilizind lndeosebi informatiileArhivei studii, mai ales chid in acestea s-au utilizat Cuza.Este analizata pozitia domnitorului alte izvoare, si totodata, In unele cazuri, fats de problema progresului economic al informatiile cuprinse In Arhiva Cuza. Este tarii,fate de agriculture, industric, cal de vorba 1ndeosebi de articole1istudii consa- comunicatie, pentru a se trece apoi la unele crate evenimentelor din ianuarie 1859, carac- aspecte ale pozitiei lui Cuza In probleme de terului unitatii realizate prin indoita alegere, administratie, iar to partea finala slut tufa- framIntfirilor graniceresti din 1859, relatiilor tisate actiunile sale pe plan www.dacoromanica.rocultural, ara- dintre Principatele Unite 1i emigratiile revo- 176 RECENZII 6 lutionare maghiara si polona etc. In aceeasi apreciind reformele realizate In 1861, trebuie masura ar ftfost utila folosirea mai larga subliniatesilimiteledomnieipersonale a preset. dupa cum camarila a caret nociva acti- Autorul reuseste sa reconstitute In culori vitate a foarte bine descrisa in lucrare nu vii si,deseori In temeiul unei informatii poate fi desprinsa de domnitor, fiind totusi inedite pozitille domnitorului siale celorcamarila ale caei actiunielle-atolerat. din preajma sa, dar In egala masura s-ar In egald masura, starea precara In care se impune,tocmaipentruInt elegereaample gaseau Principatele Unite in 1865 nu poate .a framIntatei perioade tratate, aceeasi recoil- fi desprinsa de anumite deficiente ale domni- stituire pentru celelalte figuri si forte politice torului, care conducea In acea vreme statul ale vremii. Ar fi necesara Indeosebi o anali- roman si care preluasesi purta raspunderea za mai adincild a configuratiei politice asituatiel acestuia. Meritele lui Gaza shit alit vremii, In care se fie Infatisata siluarea dire-de marl, Incit greselile si deficientelesale ritelor grupari si curente fate de problemele nu le pot umbri, dareletrebuie totusi la ordinea zilei, Ca si atitudinea lui Cuza faterecunoscute. -deele. De asemenea, credem ca formarea Adaugamcitevaprecizari :crizaeco- monstruoasei coalitiitrebuie explicate prin- nomics care a avut loc in Principate urmeazd tr-un proces mai complex declt cel Infatisat aficonsiderate in contextul crizeiciclice In lucrare, proces Inceput In formele sale mondiale din 1857-1858 (p.87); oare pu incipienteIn1848,accentuatIn1857In este o greseald ca Milled $tirbei, unul din Adunarile ad-hoc si care avea Ia temeiul salt refraclariiIaplataimpozitelor din1863, interese de class ale celor doua componente ; esteinadevar Arnica(Dimitrie)Ghica? totodata, ea se explica In ceea ce priveste (p. 163); ne exprimam rezerva in legatura pe liberalii radicali prin tendintele domni- cutezacompuneriigrupariiliberate In torului de a recurge la o accentuare a pate-majoritate" dinavocati",alit In ceea ce rilor sale si la o limitare a lihettatilor publice, priveste cadrele ei de conducere, cit mai ales ca si prin rezerva sa fatil de aceasta grupare componenta ei de masa (p. 166); instiga- politica. Ar mai fi necesar sa fie evidentiat torul" din 1861 al vasluienilor era neindoelnic faptul ca monstruoasa coalitien-afiintat Grigore Cuza, unchiul domnitorului (p. 229); n econlenit ca un corp politic unitar si ca ea Dimitriesi nu Ion Bratianu a fost minis- a fost de mai matte on In pragul destramdrit tru de externeInlimpidluiGaza (p. 0 alts problems pe care o ridica docu-350); prefectul Gantacuzino, mentionat la menlata monografie a protesorului Constantin p. 402, este Alexandra Captacuzino,Indi- C.Giurescuesteaceeaainevitabilitatii cele care arficlstigat prin completarea loviturii de stat, ca st aceea a domniei perso-to masura posibilului a pronumelor celor Inre- nale. Meritele lui Alexandra loan Cuza slat gistrati (de exempla : Adrian, George ; Bedard, lenecontestat. El a fostinsusi simbolul Louis ; Brailoiu, C. N.; Gavouri C. B.;Gill- Unirii, at Innoirilor pentru care lupta In acea man,Glieorghe; Golquhoun, Robert; Gracti vreme poporul roman, tar pe plan extern(nu Gracty), Dimitrie ;Cprtoryski, Adam ; Gaza a dus o patriotica politica de demnitate Eder, Karl von; Klapka, G. ;Mavriki, N. nationala. Dar, In aeelasi limp, nu ne putem etc.) necesita citeva indreptari :Nicolae Insusi teza inevitabilitatii loviturii de stat Rosetti-BalanescuaparesiIg .Balanescu de la 2 mai In forma In care ea a avut loc. si la Rosetti, unde ar fi trebuit, strinse toate A existatposibilitateauneiIntelegericu indicatiile ;Carada,Eugenia, nuCarada stInga raclicala, ceea ce ar fi destramat mon- Eugenia ;Royer-Collard,Albert-Paul,nu struoasa 'mantic si ar fi Intarit baza politica Collard-Roger ; Obrenovici, Efrem, nu Efrem ; a domnitorului, Intelegere la care radicalii Rechberg, nu Reichberg; Vaitoianu familia, s-au aratat dispusi chiar prin refuzul for de a nu Vaitoianu general. votaunblamguvernuluiKogalniceanu, Rezervele si completarile de mai sus nu limi- posibilitate care n-a fost Ins& folosita. Totodata, teaza deosebita valoare a lucrarii profe,sorului www.dacoromanica.ro 7 RECENZII 177 Constantin C. Giurescu. Intemeiata pe o tarp' reconstituire aunor momente deosebit de documentatie inedita si In special pe minuti-importante ale procesului de constituire a oasa urmarire siutilizare a uriasului fond statului modern roman merits toate elogiile. .de documente cuprins In arhiva Cuza, mono- In concluzie, nu putem decit 55 subliniem grafia V iafa f i opera lui Cu-a Vodd repre- Inca o data contributia deosebit de meritorie zinta una din cele mai de seams lucrari privind pe care autorul a dat-o prin lucrarea sa la istoria moderns a Romaniei. Calda evocarc cunoasterea primei etape a formarii statului a uneia din cele mai importante personalitati national roman. vidicate dintre romani si totodata Insufletita Dan Berindei GEORGIJE OSTROGORSKI, Cepoca o6aacm notice ,Ilytuanoae cmpmu (Plincipatul de Serez dupa moartea, lui Du§an), Beograd, Posebna izdanja Vizantolakog Instituta. Knjiga 9 Edit. Natteno delo", 1965, 171 p.lh. Pins acum se slia In general ca, dupaaparitia acestei carti revelatoare. Statul de moarteataruluiStefan Dusan (decembrie Serez,cuocirmuire,teritoriu,organizare 1355), laratul slrb s-a farlmitat In mai mulle administrative, economic si biserica proprie, principate feudale, care-si disputau Intlietatea trasaturi a caror existenta autorul o dovedeste, iteritoriile,devenind o prada usoara Indureaza de la moartea lui Dusan si pins la caleacucerilorilorotomanicareinaintau lupta de la Gernomen pe Marita (26 septem- treptat dinspre rasaritul Peninsulei Balcanice. brie 1371), care pune capat existentei lui. Prin TInarul tar Stefan Uros, eel casatorit cu Anca, pozitia sa geografica, vecin direct cu ramasitele fiicaluiNicolae Alexandru, domnul Mun- Imperiului bizantin si primul dintre statele teniei, avea o putere nominala si nu s-a dovedit slrbesti In calea invaziei otomane, statul de In stare sa mentina integritateateritoriului Serez are o Insemniltate deosebita In acea anostenit. vreme. Starea aceastaaconstituit de obicei Pentru a lamuri problemelelegatede punctul de plecare pentru istoricii care s-au existentaacestuiorganismpolitico-statal, ocupat de evenimentele attt de importante pen- autorul nu a dispus de informatii nos, ci a pro- tru popoarele balcanice care s-au succedat In cedat la o Ilona verificare si inlerpretare a cea de-a doua jumatate a secolului al XIV-lea. izvoarelor existente si cunoscute, a facut o Saracia de izvoare Insa, precum si lipsa de intreaga reconsiderare textologica a documen- legatura dintre sursele de informare existente, telor, Insotita de aprecierea critics a ipotezelor a lasat loc pentru felurite ipoteze sau aprecieri de pins acum. Dupe cum se precizeaza si In .gresite care predomina siastazi In stlinta, introducere, opera de NO nu este conceputa referitoare la aceasta perioada. ca o istorie a evenimentelor, ci ea un sludiu Cu ant mai pretioasa este deci contributia asupra caracterului statului de Serez. Adica, adusa de acad. G. Ostrogorski la clucidarease faceocercetareminutioasaa(1, cu- uneia dintre problemele centrale ale perioadei mentelor prin prima carora se constata urmatoare mortiilui Dusan :existentasi trasalurile esentiale si se poate intelege natura soarta statului de Serez. Cad, Inlr-adevar, acestei creatii statale sub diferilele ei aspecte" in aceasta opera de Inalta tinuta (p.1). Coroborind tent datele dispersate, caracterizata prin analiza profunda a tuluror IntImplatoare,dargraitoare,vorbindu-ne informatiilar de care s-a putut dispune, prin poate de evenimentele si fenomenele nu tocmai patrunderea si Intelegerea intima a fenomenu- cele mai caracteristice, autorul reuseste sa ne lui istoric, autorul scoate la iveala un intregdea o idee autentica, desi prin forta impre- organism de' slat,cu toate caracteristicile jurarilorincompleta,asuprastatuluide lui, despre care s-a stint prea putin ping in www.dacoromanica.roSerez. 12 - C. 373 8. 178 RECENZII lnaintc de Coate, In studio se precizeazd despina Elena pardseste Serezul dupd pro- pozitia si raporturile dintre Tarul Uros §i clamarea lui Ugljeta ca despot. regele Vukasin, (ari(a Elena si despotul Iovan In felul acesta se observd procesul de deed- Ungljera"(cap.I).Analizlnddocumentele dere a autoritAtii lui Uros si de crestere a pu- In lumina dreptului bizantin In vigoareIn terii marilorfeudali,dintreacestiafratii Serbia, autorulstabilestecine si clnd Mrnjaveevie avind rolul principal In Wrath!. define putereaIn Serez, rezultInddin f Arlmitat. Rolul de ocirmuitor independent al, cele constatate cd avem io rata un stat cu lui Ugljeta apare acum limpede. oclrmuire proprie.Intre 1355si1365 aici In privint a Teritoriului" (cap.II) statu- stapIneste vaduva lui Dusan, Elena (calugd- lui de Serez, G.Ostrogorski rectified o seriede rild cu numele de Elisaveta), recunoscind la pdreri gresite. Astfel,domnia sastabileste 1nceput puterea nominald a fiului ei Uros. Din cd teritoriile din nord, gresit atribuite fratilor 1360 nu se mai face mentiune de autoritatea Dejanovid (Jovan si Konstantin) si unchiului lui Uros. In schimb cal:1MA aici o pozitie puler- for Bogdan, au fost in realitate stdpInite de nica Iovan Ugljeta, nepot de soil al Elenei. Ugljeta, granita Serezului lntinzlndu -se in a- Situatia se defineste In 1365, clnd Elena este ceasta parte pInd dincolo de Strumica si Mel- mentionald ca despind, iar Ugljeta ca despot nik si peste apa Mesta. In vest, stdpInirea lui. de Serez. S-a crezut ptna acum cd a lost la Ugljeta era de asemenea mult mai Intinsa declt mjiloc o uzurpare a puterii din partea lui Ugl- ce s-a considerat pin& acum, avind granitd jeta, dupd cum de asemenea s-a considerat cd. comund cu teritoriul stdpInit de Vukasin. Dar siVukasin, fratele lui Ug1j6a, ar fi uzurpat aceastd granitd nu a fost niciodatA trasata puterea In 'amt., proclamindu-se rege si Inla- clar Intre frati, stapinirea comund thud carac- turInd petarulUros.G. Ostrogorskide- teristicAepocii(cazulfratilor Dejanovie, monstreazd cd In ambele cazuri nu este vorba al fratilor Bats etc.). Acest fapt subliniazd de uzurpare a puterii, ci de aplicarea sistemului legatura strInsd dintre despotul Ugljetasa bizantin de asociere la domnie, de o Intreagd regele Vukasin. Stabilirea granitei de rasdrit miscare efectuata in acest scop In vlrfurile a Serezului duce si la precizarea granitei ta- ierarhiei feudale slrbesti. Alit analiza informa- ratului lui Dusan. Lacul Poru, tinutul de la tiilor, eft si conceptia despre slat si insemnata- acesta pind la riul Mesta, cu orasele ?anti tea titlurilor In vremea aceea aratA CA Vuka- Periterion si Polistilion, nu au fost cuprinse. sin nu a putut deveni rege printr-un act uzur- In taratul lui Dusan (cum a crezut G. Jirecek), pator, ci numai prin asocierea legald la domnie ci an lost luate de Ugljeta In 1366. cind aceste de care tarul Uros, cu titlul de rege. De fapt portiuni teritoriale au lost izolate de restul se aplicd sistemul diarhiei bizantine, cu deose- teritoriului bizantin In urma cuceririi locali- birea cd In loc de cotmparat (sitnuasitebs) aici UAW Kumetina - Diumuldiina de catre turd_ asociatul are titlu de rege. Acest sistem nu De aicidecurgeconstatarea foarte impor- era nou la curtea sirbd, Intruclt Uros fusese tanta cd stalul de Serez avea granitA comund. asociat cu tithi de rege la domnia tatAlui sdu cu turcii cu mult timp Inaintea Iuptei decisive- lam! Dusan. Drept urmare, conform uzan(ei din 1371. In privinta granitei sudice, de ase- bizantine, titlul de despot pe care pia atunci menea se aduce o precizare importantA. Fatd, 11 avusese Vukasin este acordat acum lui Ugl- de pArerea dominants In istoriografie cd Dusan jeta, stabilindu-se astfel un raport de asociere nu ar fi stdpinit In Chalcidica declt parteade intre cei doi frati. Acesta se oglindeste In fap- rdsdrit cu Athosul, G.Ostrogorski demonstreazd tul cd ei emit la Inceput unele acte comune. cd, dimpotriva, si partea de vest Kalamaria Titlul de despot sublntelege Insd indepen- cu peninsula Kasandras-au aflat sub sta- denta teritoriului stdpInit, fapt care la rin- ptnirea lui Dusan si, In continuare, sub aceea. dul sdu se oglindeste In actele emise separat de a lui Ugljeta. Reiese din aceasta cd singuruk Ugljeta, cindelse intituleaza autocrat". punct de sprijin pentru bizantini, ramaslib Siacesttitlu exprimA realitatea,www.dacoromanica.ro deoarece mlinilefor In Macedonia, a lost Salonicul. 9 RECENZI1 179 Granite le statului de Serez, desigur, nu mazia de tier In natura". Nu setie ce can- pot fi stabilite cu precizie, dar in orice caz titate este indicataprin termenulti.gLov acum putem avea o idee mult mai clara des- altfel, pe baza indicatiei din 1361 privind pre Intinderea acestuia si despre consecintele transformarea acestei dari in natura In dare acestui fapt aratate In alte paragrafe ale cartii. In bani (30 de perperi), s-ar fi putut stabili Luind In studiu pentru prima data aspec- sipretul fierului.In legatura cu aceasta, tele privind Populatia gi economia" (cap. noi ne punem Intrebarea daca nu s-ar putea III) statului Serez, G.Ostrogorski constata stabili indirect cantitatea cuprinsa In p.m t.ov, (folosirul aici si datele toponimei si onornasti- prin cercetarea sensului termenilor similari cii) Ca populatia slava este numeroasa, de0 de greutate folositi mai tlrziu In tarile balcanice. global ea nu o depaseste pe cea greceasca, majo- Bunaoara, In Tara Romaneasca, masura maja" ritara In aceste parti aletarilgrecesti". maja", pl. mar, care desigur provine de Alte elemente elnice In lumea rurala shit rar la acest mazion", se folosea pIna si In secolul mentionate, cu exceptia vlahilor, care apar mai trecut ca termen de masura la vinzarea ficru- frecvent. Deseori printre -Omni se Intl 'neselui. 0 maja de fier costa In aceasta vreine Vlahiisidescendentii Vlahilor, precumgi (1834-1835) de obicei 44 de lei, In timp ce o oca name vlaho-romanice. E drept, numarul forde tier se vindea cu 1 leu sau It 1,20 1,60 nu poate fi comparat cu acela al populatlei 1,90 lei unaeel. slave, dupa cum nici numarul numelor vlahe Studiul mineritului In stain' Serez duce la nu poate fi comparat cu acela al numelor slave. constatarca ea aceasta a constituit o sursa din Totuli, in multe locuri vedem tarani si taranci ce In ce mai bogata de mijloace financiare, mentionati ca Vlahi, respectiv fiul Vlahului, facind ca acest slat sa aiba o situatie buns In vaduva Vlahului etc., uncori gi femeie Vlaha, 1371 si sa poata oferi bizantinilor bani pentru Vlahopul, Vlahopulina" (p.511. actiunea comuna lmpotriva otomanilor. Un rol important In viata economica a regi- Orinduirea de stat (expusa In cap. IV) a unii Serez II joaca viticultura, apicultura gilost In Serez cea adoptata de In bizantini, mai ales pescuitul. Baza Insa o constituie agri- inclusiv limba °Wahl greceasca. Numai des- cultura. Natura relatiilor agrare, cunoscutapotul foloseste In hrisoave gi limba sirba, pe Inca din perioacla stapinirii bizantine, este con- lInga cea greceasca. Faptele arata ca In stat firmata si de actele sIrbesti. Taranimea este nu s-a produs haos la moartea Jul Dusan, ca In Intregime dependenta. Diferentierea la sate administratia de stat se consolideaza In conti- se adlnceste ;domeniile feudale cresc sise nuare, chiar se introduc institutii noi. Cele mai Intaresc. Printre stapinii de domenii sint multi numeroase date In aceasta privintase gasesc greci care s-au declarat loiali WA de Dusan. Inactele de judecata. Se constata ca despotul In vremea stapinirii sirbesti sistemul proniei estefoarte raspinditInestul Macedoniei, avea pe lInga sine nn sinod, In frunte cu arhie- oastea statului de Serez fiind alcatuitd cu pre- piscopul, care la tin moment dat este eel de cadere din proniari ; nu se pomenesc merce- Ohrida (adica din cuprinsul teritoriuluilui nari. Vukalin). Intre 1360 si 1365 s-a introdus insti- Un spatiu considerabil acorda autorul mine- lutia bizantina de judecator ecumenic ; de ase- ritului, problems cu totulnecercetata.Se face localizarea vechii mine Siderokapsa din menea, s-a organizat an senat,s-au numit Ghalcidica. Dar acest nume, care Inseamna In fruntea municipiilor gi regiunilor demnitari topitorie de fier', poate semnala gi alte ex- speciali numiti kefali". In general, curtea de ploatari miniere. Una exista la Kondogrita, la Serez, cu sistemul de ranguri adoptat, avea daruita de Dusan manastirii Xiropotam. Alta o Infillisare tipic bizantina. Se observa Insa exista laStilaria, care nu poate filocali- zata.Altetopitoriishit mentionatela tendinta de a pune In functii de conducere pe Trilisa gi Vronda,de undeLavrast. nobilii slrbi, in limp ce arhontii greci au In Atanasie avea dreptul sa is anual cite 600 de cele mai multe cazuri Inalte ranguri onorifice www.dacoromanica.ro 180 RECENZII 10 Aceeasi tendint a se observe cercellnd situa- combinatii In aparentalogice, ci el trebuie tia mitropolici de Serez si a Athosului subsa le sesizeze si sa le scoata In evidenta". stapinirea slrba (cap.V). MIA In 1360 mitro- Procedlnd astfel, autorul constata ca pentru polit era lacov, eel numit de tarul Dusan. Athos este caracteristica dublarea stapinirii Urrneaza apoi slrbii Sava si Teodosie. Functio- strbesti de autoritatea bizantina. Aland de nariisi clericii de la mithoplie erau In general puterea directs a st, bilor, ramlne vie ideea greci. cu thnpul penetrInd si elemente slrbesti. drepturilor legititne ale Imparatului bizantin, Situatia era asemanatoare la milropoliile din caruia chinoviile i se adreseaza pina si pentru Zihna, Melnik, b ievo si Kesaropol. chestiuni obisnuite. In general, In tinuturite In organele de conducere ale muntelui grecesti" Incorporate Serbiei si facInd parte Athos, In aparatul administrativ de acolo, In din statul Serezului exists o legatura strinsa manastirile alitslrbesti,cit si In cele grecesti, Intre acest stat si Imperiul bizantin, o colabo- au patruns tot mai multe elemente slrbesti, rare permanenta In sfera statala si eclezias- sprijinite de slat. S-a desfasurat aici o lupta tica. Aceasta Insa nu a exclus .antagonismul Intre curentul grecesc si cel strbesc, pina ce slrbo-grec. slrbiiprecumpanesc.G.Ostrogorskistabi- Generalizari si concluzii importante expri- leste ca procesul de penetra(ie slrbeasca la maautorul In ultimul capitol, privind Mamie Athos a inceput InvremealuiDusan, a razboi Impotriva turcilor. Pregatiri si conse- continual cu vigoare si In vremea lui Ugljeia. cinte". Devine clar ca toata politica interns Indeosebi s-a Intarit elementul strbesc la manas- si externs a lui Ugljega a fost subordonata tirea Vatoped, onorata de Ugljega cu donatii pregatirii unui razboi ofensiv impotriva oto- substantiate. Din actele protului de Athos si manilor. In acest scop a fost lmpinsa si granita mitropolit al Ungrovlahiei Hariton, reiese ca de rasarit Inspre turci, dupa cum s-a aratat. Ugljeia a facut donatli importante si mana-Acest fapt, care Inlatura presiunea turcilor stirii Kutlumus, accea care, dupa cum stim, s-a asupta regiunilor centrale ale statului Serez, bucurat de deosebite ajutoare din partea voie- Inmultea, pe de alts parte, posibilitatile de vozilor munteni Nicolae Alexandru si Vlaicu- conflictdirect. Datoritadeselorincursiuni Voda,.mai tIrziu si a marelui boier muntean de jaf turcesti, care ajungeau uneori pina In Alexandru Alcica. Reamintind ca Hariton aAthos, Serezul se aria In stare de permanenta lost ales ca mitropolit al Ungrovlahiei in 1372, tensiune cu multi ani Inainte de conflictul subliniena cele clteva date despre el, mentio- fatal. nate de G.Ostrogorski (p.113). Hariton a scris In vederea pregatirii razbuitilui antioto- trci testamente, doua In 1370 si unul In 1378, man, Uglje§a a dus o sustinuta actiune dip o- In care enumera donatiile (acute manastirii matica. Mai tntli el a cautat sa lmpace bise- Kutlumus din partea despotului Ugljega. El rica sirba cu cea bizantina. Sciziunea s-a pro- meniioneaza ca pentru nevoile manastirii a dus In urma incoronarii Itti Dusan ca tar si a mers la romei, tribalisibulgari" ; de ase- ridicarii arhiepiscopiei slrbe la rangul de patriar- menea ca a rascumparat pe monahii cazuti hie, acte nerecunoscutesianatemizate de robi la turd si In acest scop a mers la despina patriarhia din Constantinopol. De fapt, ana- Elena-Elisaveta. tema a fost pronuntata sub un imperaliv Cu ajulorul actelor de la manastirile Atho- politic, In momentul unei olensive bizantine. sului s-au lamurit si uncle aspecte ale proble- Tot motive de ordin politic determine !neer- mei complexe a rapodurilor dintre autorita- carile de reconciliere. Dupe ce turcii cuceresc tile sirbesti si cele bizantine In Leritoriile cuce- Dimotica, Adrianopol si Filipopol, Bizantul rite de sirbi. Sub acest raport siluatia era este nevoit sa solicite alianta lui Ugljeia si complicate si chiar contradictorie. Tocmai aici, deleaga In vederea tratativelor pe patriar- dupa cum ni se pare, G.Ostrogorski isi defi-hul Kalist, acela care pronuntase anatema. neste conceptia melodei de Went : RealitateaUrma sa se realizeze mai Intli reconcilierea e plina de contradictii si sarcina istoricului nu bisericilor. Moartca subita a palriarlutlui la este sa le pima de acord si sa le acopere prin Serez amino aceasta problems. Initiativa a www.dacoromanica.ro 11 RECENZII 191 lost reluata 5i reconcilierea a fost Infaptuitii Dar catastrofa de la Marita a avut alte de catre Uglida In martie 1368. Aceasta a fost urmari mult mai grave :ca a Insemnat sflr- o introducere In tratativele politice, pe care situl independentei BizantuluisiBulgariei. UgljeAa le-a intensifical In vara anului 1371 , Tutors din misiunea ca dupa o lunade la trimitInd solie la G-mstantinopol In vederea cat. stratastrbilor, Ivan al V-lea al B:zan- lncheierii aliantei antiotomane. Dar bizantinii tutuisi adat seams de zadarniciatine! de rezistenta5ia recunoscut nu au acceptat propunerea, alit de teama tur- Incercari suzeranitaleasultanului. Acelasilucruau cilor, cit 5i din cauza absentei Imparatului ple- facut si fratii Dejanovie, precum si land bul- cat in occident. Se pare ea Ugljega a trimis gar. iar apoi pe rind o serie de despoti bizan- solii si la alti vecini, pentru a forma o coati- lini. tie, dar despre aceasta nu a ramas nimic con- In ultima parte a cartii sale, G.Ostrogor- semnat. Singurul care s-a alaturat lui Ugljda ski, In doua expuneri scurtc, discuta uncle pro- a fost regele Vukasin, aliatul col mai puternic bleme adiacente celor dezbatute anterior. In care putea fi gasit atunci In Balcani. Ga rege una se lamure5te gencalogia si originea fratilor si asocial al lui Uros, detinind puterea real Alexios stratopedarh 5i loan primichiur. Ace- In statul sirb., Vukasin II angaja ca atare In stia erau cunoscutica ctitori ai manastirii act,iunett antiotomana. In lumina accstui fapl, Pantocrator, iar mai recent a fost lamurit (de Paul Lemerle) rolul for politic dupil moar- razboitil fratilor Mrnjavi:evie are 6 1nsemnatate lea lui Dusan. cind au recuceriL ora5ele Hri- mull mai largaconsecinteleluiapar mult sopol, Hristepolsi Anaktoropol, precumsi mai grave decit ce s-a socotit pins In prezent insula Tasos. Se slabilesle acum ciiparintii 1 5tiinta. Este gresita impresia contempora- for shit niarele domestic Dimitrie Paleolog si nilor ca razboiul a fast numai at WE Ugljega. Ana Kanlakuzin. El a fixat doar vremea atacului. Faptul ca o5tirea lui Ugljda si Vukasin In cea de-a doua expuncre aclaugata ci rtii patrunde rapid pia la Gernomen, distanta prin aceeasi maniera de analiza logica a infor- matiilor laconice, se stabilesle ca WITH au de numai o zi de mers piny la capitala turcilor cuceriL kumutina-D2umultUina in lama aim- (Adrianopol), constiluie un indiciuclar ca lui 1369/13,65. Acest rapt: a dal posibilitate lui vest ul Traciei nu a fost In stiipinirea deplina a saIntinda granitaSerezuiuispre turcilor, ci ca ei au detinutnumai anuatite Ugljda centre. Lupta de la G3rnomen (26 septembrie), est. in care Uglieta si Vuka5in pier Impreunii cu Garlea luiG.Ostrogorski, constructie lo ostirea for si In urma careia statul de Screz gica a unei cercetari lemeinice, efectuata de un experimentat cunoscalor ofmetodeide hsiInceteaza existenta, reprezinta cea mai In - semnata victorie repurlatil de tuii In Balcani Meru sliintificc, profund cunoscator hi isto- inainte de 1153. Totusi, Serezul nu cade acu rici 5i institutiilor bizantine, nu numai ca pune sub stapinirea turcilor. Acestia au luat numa la punct o problema importanta din istoria teritoriul acela poste care Ugljda Isi Impin- Macedoniei, dar lamureste 5iuncle aspecte sese granita. De infringerea de la G .rnomen a ale istoriei bizantine si otomane, precumsi profilat mai 1ntli despotul Manuel de la Salo- chestiuni privind taratul lui Dusan. Totodata, _nic (viitorul hnparat al Bizantului), pentru a o serie de pozitif exprimateIncartepot constitui puncte de plecaraIn lamurirea diver- lua In stapinire regiumea Serez si Chalcidica , iar fratii Dejanovie isi insusesc tinuturile dintre selor chestiuni de amanunt care pot' interesa Struma si Vardar. Turcii vor pune stapinire pe istoricii acestei perioade. , pe Serez abia fn septembrie 1383.www.dacoromanica.ro S. lancovici 182 RECNZ1I 12 FELIX PONTEIL, Les institutions de la France de 1 814 a 1870, Paris, Presses Universitaires de France, 1966, VIII + 489 p. (Histoire des institutions) Golectia Histoire desinstitutions" ne Analizind evolutia institutionala a Frantei este cunoscuta prin amplele studii monogra- In cei 55 de ani care separa caderea lui Napo- lice asupra institutiilor Frantei In evul medial. leon de Comuna, F.Ponteil constata cal, In In prezent, colectia ne ofera, sub semnatura pofida tuturor framIntarilor, organizarea pe luiFelix Ponteil, membru corespondent al care a primit-o Franta de la revolutie si de Instilutului Franteisiprofesor onorific la la imperiu a rezistat atit timpului, cit si eve- Universitatea dinStrasbourg,oistoriea nimentelor. Prefectul In departamentul sau institutiilor franceze din perioada 1814-1870, siconsiliulgeneral care it asista au supra- perioada care a dumscut nu mai putin de patru vietuit tuturor celor patru regimuri. Desigur regimuri de glivernamInt. Urmind deci succe- au fost si unii care au vizat o modificare a siunea faptelor isturice din anii 1814-1870, institutiilor politicesi administrative instau- cartca lui F.Ponteil trateaza : institutiile din ratederevolutie, considerind fie ea sint timpul Restauratiei (1815-1830) ;institutiile ineficiente, fie ca au durat prea mult.Altii monarhiei din iulie (1830-1848); institutiile s-au gtndit la o reintoarcere la sistemul ad- celei de-a doua republici (1848-1852) si insti- ministrativ at vechiului regim. Au avut loc tutiile celui de-al doilea imperiu (1852-1870). dezbateri aprinse In legatura cu problema tre- In fiecare din cele patru part' autorul prezinta ceriide la organizarea departamentalala urmatoarele problemeinstitutiile si organi- organizarea regionals, aceasta din urma flirt(' zareapolitica.organizareaadministrative, considerate ca reactionara de catre reprezen- institutiilejudecatoresti,institutiilefinan- tantii burgheziei. Problemacentralizariia dare, institutiile economice si institutiile so- fost de asemenea indelung discutata. Fara ciale(statulsisocietatea,institutiileecle- Indoiala, nu era vorba (le renuntarea la cen- ziastace,. r universitatea, presa, teatrul). tralizarea politica, ce se dovedise, in decursul Gonsideram totusi ca In tratarea acestei secolelor, atit de necesara bunului mers al wrioade alit de framintate care, pe de o statului. Se contesta Insa centralizarea admi- parte, a cunoscut consolidarea puterii econo- nistrative. Numeroase voci cereau sa se acorde mice si apoi a burgheziei si, tare, pe de alts o large descentralizare, spre folosul organelor parte, a fost marcata de miscari sociale deo- locale. Aceste voci giiseau ascultare si In rin- sebit de puternice autorul ar fi procedat durile membrilor corpurilor reprezentative. mai judicios, din punctul de vedere al metodei Dar, asa cum arata autorul, umbra federa- de expunere, dace s-ar fi ocupat mai !nth lismului revolutionar plana totdeauna asu- de structura social - economics a fiecareia din pra deliberarilor for ". Aici era de precizat ca cele patru subperioade prezentate In cartea reprezentantii marii burghezii din aceste cor- sa si numai dupe aceea de institutiile politice, puri nu doreau o largire a participftrii la tre- administrative,judecatoresti,financiaresi burile de guvernamlnt. Discutiile privind cen- culturale. Infond.toateacesteinsti- tutiltrebuieprivite ca reflectind structura tralizarea sau descentralizarea erau transate social - economics a Frantei In diferitele etape In ultima instants de guvern, care declare ale perioadei 1855-1870. De altfel, In diferite Intotdeauna ca este hotarit sa nu cedeze nici parti ale textului sau autorul subliniaza uneori unul din drepturile siprerogativele ce i-au chiar foarte accentuat acest lucru. Post conferite prin lege. 1 Ferdinand Lot, Robert Fawlier si colaboratoriHistoire des institutions francaises sit moyen dge (3vol.) ; Gaston Zeller, Les institutions de la France au XV le siecle; Jacques Ellul, Histoire d es institutions de l'dpoque franque a la revolution. Mai mentionam sinteza lui Maurice Duverger, Les institutions francaises si cartea lui Fernand l'Huillier, Les institutions internalionales et transnalionales.www.dacoromanica.ro RECENZII 183 Referitorlaorganizarea judecatoreasca, In 1841 o buns parte din sudul Frantei (regiu- autorul subliniazd Indeosebi problemaina-nile Toulouse, Bordeaux si Clermont). Micii movibilitatilmagistr2tilor,care a fost puss contribuabili s-auridicatatunciIn masa .de fiecare din regimurile ce s-au succedatimpotriva mdsurilor fiscale vexatorii initiate la putere. Inamovibilitatea nu era Insa aplicata de Ministerul de Finante. De asemenea, nici In mod erectly decit numai In cazul magistra-criza financiara din 1847-1848, parte inte- tilor numiti de noul regim. Ceilalti magistrati,granta a crizei economice generale, care a ramasi din timpul vechiului regim, erau adesea precedat izbucnirea revolutici din 1848, nu a revocati sau suspendati, In functie de opiniile putut fiImpiedicata de forurile superioare for politice. de la conducerea finantelor tarii. Se impunea Numeroase pagini shit consacrate exami- deci o analiza mai amanuntita a contextului narii institutiilor financiare. Autorul ne spune economico-social In cadrul caruia au actionat c5acestea au ramas In general asa cum fuseserd organismelesiinstitutiile financiare. In feint atabilite de revolutie si de imperiu, cu oarecare acesta credem ca s-ar fi putut vedea mai bine tendinte de schimbare In ceea ce privestece anume determina defectiunile In materie capitolul contributiilor. Se arata ca an fost de organizare fiscala. initiate uncle masuri ca fiscalitatea sä fie mai Referindu-selasituatiafinanciaradin echitabila. Ele 1nsa nu au Intotdeauna succes, timpul celuide-aldoileaimperiu,autorul uncle din cauzele principale fiind, dupa F. Pon- arata ca aceastas-acaracterizatprintr-o teil, rutinasielementul politic pasional",politics demagnificentasioconceptie care se dovedeau mai puternice declt spiritul bugetara multiforma", ceea ce Ikea dificil deechitate. Numai rutinasielementul controlul cheltuielilor $i in acelali timp favo- politic pasional" au Impiedicatinstituirea riza deficitele. In 1852 1870 Franta a cunoscut unei fiscalitati mai juste, ne Intrebam noi,o perioada de mare expansiune economics, sau au fost cumva si interesele beneficiarilordar In acelasi timp guvernele trebuiau sa face inegalitatii fiscale care s-au opus masurilor de fats, cu marl eforturi, greutatilor financiare Imbunatatire ? Autorul arata apoi ca in aceasta mereu prezente. In aceste Imprejurari para- perioada Franta a avut de-a face pe plandoxale, F. Ponteil arata ca se recurgea pe financier cu cloud* probleme mai complicate. scars large la sistemul 1mprumuturilor, fapt A fost !nth problema bugetelor, care timp de care a avut o contributie decisive la dezvoltarea 30 de ani au suferit fluctuatii considerabile ;institutiilor de credit. De altfel, chip Ponteil, faptul a constituit o preocupare permanents dezvoltarea creditului a fost, pe plan financiar, pentru diferitele guverne mereu In cautare de unul din elementele esentiale ale perioadei solutii de stabilire a echilibruluibugetar. celui de-al doilea imperiu. Apoi, desigur, strins legatil de prima problema, Peste 100 de pagini ale cartii shit afectate a fost problema lichiclarii dificultatilor finan- prezentarii dezvoltarii economice a Frantei ciarc rezultate din Infringerile de la sfIrsitul in cei 55 de ani ai perioadei cercetate de autor. epocii napoleoniene. Dar, In afard de acestea, Bazele economicealetarnsetransforms. alte complicatii bugetare au aparut ca urmare Mijloacele de comunicatie progreseaza1nsa a marilor lucrari publice care au determinat cu multe ezitAri, fapt care explica Intlrzierea ,considerabile alocari de fonduri, crelnd In importanta In punerea la punct a sistemului mod implicit not greutatisipreocupari pentru- feroviar francez. Autorul crede ca fn dezvol- resorturile financiare. Autorul elogiazaminis- tarea economics un rol important11 joaca trii de finante care s-au succedat In diferite sispiritul de initiative at oamenilor de afaceri. guverne, deoarece arfidat dovada de o Dupe F. Ponteil, acettia au avut o contributie cunoaltere profunda a sistemului financiar importanta la marea expansiune economici, ia posibilitAtilor fiscale ale tarii. Totusi, din timpul celui de-al doilea imperiu. Totusi, ininistrul de finaMe Georges Human, supranu- spune In continuare F. Ponteil, multe Intre- mit $i Neckerul alsacian", nu a fost In stare prinderi s-au dovedit nerentabile. Una din sit Impiedice gravele tulburari carewww.dacoromanica.ro an cuprins cauzele importante ale esecurilor economic 184 RECENZ11 14. din anii 18521870 ar fi lost tendinta accen- carui populatieseridica de la 1 277 000 de tuata de speculatie adetinatoritor de capi- locuitori In 1851 la 1 825 000 In 1866. . taluri. Cu Coate acestea Insa, marea industrie Referitorlasituatiamaterials a clasci metalurgica franceza a putut fiinstaurata. muncitoare, F. Ponteil araLa ca salariul real Textul cuprinde o serie de date care ilustreaza nu corespundeasalariuluinominal.Viata. progresulindustrial.13revetelede inventii muncitorului continuasafiefoarteBrea. se Inmultesc ca urmare a stimularii spiritului Preturile la alicolele de prima necesitate erau (le cercetare. In 1867 slut Inregistrate 2 000 In 1856 cu 40 % mai marldeclt in1852. de brevete de Inventii, cifra care reprezinta In 1870, produsele alimentare de baza costae. dublul celei din 1847. Numarulmasinilorcu mai mult cu 50% fats de 1864-1865. Penton', aburi creste de 5 on Intr-un interval de timp esiapara interesele, muncitorii recurgeau scurt, de la 5 322 In 1850 la 26 221 In 1869, iar la grevesiIncercau sa se asocieze. Or, arata puterea for este de 13 on mai puternica : autorul, francezii nu aveau dreptul sa formeze de la 26 000 de cal putere la 320 000 de caiasociatii sau coalitii In cadrul carora sit se putere. Creste de asemenea In mod consi- dekbaia problema salarlilor si a duratei derabil extractia de carbune, de la 4 430 000 t de lucru.Tot.usi,coaliliile muncitoresli se in jurul anului 1850 la 13 460 000 t In jurul Inmultesc dupa 1849, fapt care a deterininat anului 1870. Otelul Incepe sa fie tot mai reactia autoritatilor. F. Ponleil releva ca unul mult folosit la constructia masinilor, fapt care din organele superioare ale puterii,Consiliul mareste rezistenta acestora la efort, precum de Stet, vedea In constituirea coalitiilor munci si d.urata for In limp. 17n factor care a con-toresti nn pericol pentruordineapublics._ tribuit In mod decisiv la prioritatca otelului De aceea, la 25 'mai 1861 publics o lege prin ca material de baza in industria constructoare rare excludea euvintul coalitie" din uncle de =slid a lostintroducerea procedeului articolc ale Coduluipenal. In felul acesta,. Bessemer, care la rindul sau a fost imbunatatit arata autorul, din punct de vedereteoretic de procedeulSiemens-Martin. Ca urmare a nu mai exista delictul de coalitie.Iii fapt folosirii acestor procedce, productia de otel Insa, ihslante e judeeatorestipronuntau foarte creste de la 30 000 t In 1860 1a110 000 t in adesea pedepse cuInchisoaresau emenzi 1869, iar pretul de fabricatie scade de la 864 Impotriva color care faceau agitatie in pro- de franciit In 1855 la 442 de franci /t in 1872. b'emele de munca si de salarizare. La rindul ci, industria textila se mecanizeaza In .societalca franceza din anii 18151870,, o preocupare de mare importanta a consti t si se perfectioneaza, Franta avind de recuperat, regimul' Universitatii,atlt ea institutie:de In aceasta privinta, raminerea ei In urma InvatamInt, catsica institutie socials. Autorul feta de industria textila engleza. Industrie arata ca Inca din timpul seeolului at XV111-lea chimica 1nregistreaza si ea succese considera- au existat In Franta puternice tendinte de bile, datorita descoperirii a not procedce de laicizareaInvatamintului.Revolutiadin fabricareadiferitelorsubstantechimice. 1789 a confirmat acestetendinte.Napoleon, Dezv.oltareaindustrialsareimporlante la rindul sau, a tinut 'seams de ele, indeosebi consccinte pc plan social. Autorul arata ca In ceea ce privea rezistenta opiniei publice mina de lucru emigreaza de la Sara la oral, fatsdereinstaurarcainfluenteiordinului miculateliertaranescnefiindcapabilsa iezuitilor in saoala. Or, reintoarcerea la monar- reziste concurentei marilor uzine.In 1846 hia legitima In 1815 a insemnat o amenintare directsla adresa institutiei Nice care era doer 5 orase au populatie de 100 000 de'locui- Universitatea. Iezuitii, la rIndul tor, se agh, tori, reprezentlnd 4,03 % din totalul populatiei sperInd sA recl§ligepozitiilepierduteIn tarii.In 1866 nurnaruloraselor cu pestetimpul revolutiei. Autorul arata cii Univer 100 000 de locuitori ajunge la 8, reprezentlnd sitatea, cu toate aceste presiuni, a reusit sa 8,2l00 din populatia Frantei. Proletariatul reziste. Atrebuitinsa;ca urmarea5interveritiei industrial se strange indeosebi lawww.dacoromanica.roParis, a coroanei, sa se faca uncle concesii bisericii, 15 RECENZII 185 care tindea sa beneficieze, in raport cu Uni- Uncle consideratii interesante se fac de versitatea, de o pozitie superioara. Ordonan- catre auto In legstura cu societatea franceza tele din 1828 si, mai ales, revolutia din 1830 din1815-1870,privitaInansamblulei. au pus !Lisa o Irina puternica politicii de preemi- Dupa F. Ponteil, aceasta societate continua nenta a bisericii.Monarhia din iulie va cunoaste safieputernicierarhizata.Astfel, femeia o intreaga perioada de conflicte intre Univer- ramine Inca supusfi jugului unui cod civil", sitatesibiserica, ace sta dirt urma ne1nte- care nu cunoaste decit averea doblndita si nu legind sa renunte la influenta ei asupra spiri- acceptsrealitatea uneievolutiieconomice telor. Dupa revolutia din 1848, lupta estela care femeia participa In mod activ prin reluata.Ira urma legea Falloux,care vamunca sa siprin simtul responsabilitatilor recunoaste libertatea procesului de Invatti- sale. Desigur, atilt jurisprudenta, cit si legis- mint, dar, In acelasi Limp, va Incerca sa acorde latorii au In vedere problema emanciparii o satisfactie si bisericii. Astfel, Universitatea femeii,darprocedeaza larezolvareaei lsi va vedea micsorate atributele dobindite cu o maxima Incetineala.Incontinuare, In cursul revolutiei. Ea nu va mai fi un ghid F. Ponteil arata ca in societatea franceza din ideologic al natiunii, ci doar un simplu ser- anii 18551870 exista umbra claselor peri- viciu public. Ministrul instruc(iunhi publice, culoase" muncitorii industriali si muncitorit la rindulsail, va pierde prestigiul careIi agricoli , care provoca o permanents teams era conferit de WWI sau de mare maestruaparatului de guvernare.Probabil aceasta alUniversitatii.Rectoriideuniversitati, teams a determinat uncle preocupari privind care, sub revolutie si imperiu, ocupau pozitiigrava si acuta problema a asistentei sociale. deosebit de importante 1n cadrul aparatului In sfirsit,referitor la burghezie, F. Ponteil de stat, vor fi coborIti la nivelul unor functio- spune ca revolutia din lune 1830 a adus trium- nari departamentali. In felul acesta, Univer- ful definitiv,si pe plan politic,alacestei sitatea, ca institutie, va iesi din perioadaclase, devenita astfel stilpInul adevarat al 1815-1870 In mod sensibilminimalizata. societatii". Referitor la press, F. Ponteil ne spune In Incheiere, putem spune ca interesuf ca aceasta a avut o existents foarte framint unor atare lucrari ca cea prezentata aici este In tot thnpul perioadei analizate. Ameninta-de necontestat. Asteplam deci din partea te Ora Incetare, ziarele triliau de pe o zi pe colaboratorilorcolectiei Histoire des insti- alla, cu nosclnd Coate neplacerile si persecutiile tutions" continuarea eforturilor tor, pentru din partea unor regimuri politico, nelinistite a ne da lucrari de istorie a institutlilor care s5 de orice propaganda care nu era emanatietrateze si perioada de dupa 1870. guvernamentala. S. Columbeanu www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR ,,IleiropngeeRn nperaeA", Sofia, 1965, nr. 1 -6; 1966,nr.1-5,1 616 p. Revista Institutului de istorie al Academiei 1966), problema care,chiar In tratatul de Bulgare de Stiintesi-apastrat si In 1965 si Isloria Bulgariei este expusa cu totul sumar.- 1966 aceleasi rubrici de baza : articole, comu- Autorul trece In revista toate teoriile existente, nicdri,scrisorisirectificari,recenzii,note emise de Drinov, Thunmann, Engel s.a., de bibliografice,Insemnarisicroniea.Atunci Z'atarski, care admitea doar doua elemente duda Post cazul s-auintrodussialte slay $i protobulgar (teoria huno-bulgara), rubrici, publiclndu-se scurte Maleriale docu- de Mutafciev(teoriaturco-hunicd),teoria mentare,Lee/ iii consullafii, D i.scuf ii,problems lui N. Derjavin si M. I. Artamonov (teoria detiinfespeciale, precum si mid studii iafetida) etc. Tinind seama si de masuratorile despre Even imenle si personalild(i marcante. antropologice ale lui Metodie Popov (1958), Dace ne referim numai laarticolegi autorulajungelaurmatoareleconcluzii : comunicari, s-ar putea spune ca revista s-a balleartiide azi, care locuiesc In Caucazu axat In ultimii doi ani mai ales pe studii dede nord si In republica autonomy Cabardino- istorie medievalasicontemporana, deoarece balkarsca,slutramasiteleprotobulgarilor numarulacestora,luatefiecareseparat, lui Kubrat, de orig,ine turco-iranianA. Patria ctepaseste de peste doua on peacelaal for primitivA este Iranul,siIn primele trei studiilor de istorie moderns. Numarul micveacuri ale erei noastre au locuit pe valea alarticolelorsicomunicdrilordeistorie rluluiBolgar Ceaia,careseariaIntre moderns se datorestesifaptului ca In istorie Azerbaidjanul sovieticsieel iranian. Poporul Bulgariei aceastd perioada cuprinde dour 40 bulgar s-aformat In Peninsula Balcanica de ani (1878-1918), fats de mai bine de undin resturile trace (cu eel mai !Halt nivel mileniucit dureazd orinduirea feudala.In cultural) asimilate de slavi In secolele VI VII ceea cc priveste numaruldeosebit de mare ultimiiasimilindsipe protobulgarii foarte al articolelor si comunicarilor de istorie con- putin numerosi ai lui Asparuh, casipe ce, lemporana, acestea constitute o veche carac- ai lui Kuber din Macedonia. Aceasta noun teristica a revistei. formatie etnica a asimilat In secolele XI XIII Bazindu -se pe instrumentele de cremene cele (loud popoare tiurce pecenegii gi cu- gasite pe teritoriul tarsi.I. *opov Incearca sa probeze ca Aparifia omului pe teritoriul manii(nutotis-au stabilit In Bulgaria), R. P. Bulgaria (nr. 4/1965) ar fi avut locfiecare din ele avind clteva sute de mii de Inca de la Inceputul paleoliticului timpuriu. inst. Articolul este Insotit de o bogata bibliografie V. Antonova demonstreaza Intr-o scurta si de numeroaseilustratii. comunicare ca materialele entice de construe- Tv. Kristanov face consideratii interesante tie white la Pliska ar proveni de la asezarea Despre etnogeneza poporuluibulgar (nr.3 din preajma satului apropiat Voivoda, unde, www.dacoromanica.ro STUDII", tomul 20, nr. 1, p.187 200, 1967. 183 REVISTA ISTELOR 2 la locul numit Hisaria, s-au flea de curind apusean" nuaexistatniciodatasinick sapaturi (Despre originea materialelor anlice nu se afla menjionat In izvoarele istorice. la Pliska medievala) (nr. 5/1966).Sub titlul Este vorba doar de mutarea centrului statului Vechii locutionai Sof lei (nr.1/1966), Pencio bulgar In teritoriile de sud-vest din cauze Hristov trace In revista interesante date din politice si militare. In al doilea rind se demon- izvoare asupra populatiei orasului Sofia din streaza, pe baza stirilor din Skilites-Kedren cele mai vechi timpuri si pina In 1878. R. ca Bulgaria rasaritelna a cazut sub stapinirea Stoikov arata ca Prima men /tune a albanezilor bizantina In vara anului 973, ceea ce explica inizvoarele istorice (nr. 1/1966) dateaza din trimiterea soliei bulgare la Imparatul Otto I deceniul al 5-lea al secoluluial XI-lea, Inde catre Boris al II-lea si nu de catre cei din Isloria lui Mihail Attaliates. statul bulgar apusean, care nu exista. In In ultima vreme, problemele referitoare sfIrsit,rascoala celor patru frati din anul lacrestinarea bulgarilor, la cauzele, conse-976 a avid. Ca scop Inlaturarea suzeranitajii formale aImperiului bizantin. cintele sh importanjaacestuieveniment, Se cambat la combaterea unor teze gresiteale unor tezele istoricilor iugoslavi Prochici si Anasta- istoricimai vechi, au preocupat In mare sievici,care contests caracterulbulgar at masura pc cercetatorii bulgari si ele au gasit statului lui Samuil. econ siinpaginile revistei. Astfel, In nr. B. Primov arata Importanla internalionalii 6 1965, D. Apghelov se ocupa de raspindirea a celui de-al doilea slat bulgur in perioada. ereslinismului In Bulgaria Inainte de venirea Infiinlarii si consoliddrii tut(nr.1/1966). slavilor si protobulgarilor si apoi de situatia Crearea acestui stat depaseste graniteleis- In care s-a aflat aici biserica cresting pina toriei bulgare, Injruclt la rascoala din care. In anul 865. Bazat pe date arheologice, ca si a luat fiinlasi la consolidarea lui au luat pe cele oferite de scriitorii bizantini, Invatatul parte si elemente nebulgare. Este vorba de ro- bulgur, care ataca doar doua probleme din mini, al caror rol a Post total negat pins scum cele multe cite se pun In legiltura cu cresti- de vechea istoriografie sovina bulgara, dupes narea bulgarilor, a dat un studiu Inchegat, cum, respectiv cea romaneasca, 1-a exagerat.. cuconcluziilogicesibineargumentate Existenja romanilor In Balcani si participarea (Asupra unor probleme In legdlura cu cresti- forlacreareasiconsilidarca acestui slat, narea bulgarilor). Aceeasiterra,si anume afirma Primov, este un bun definitiv cistigat. Crestinarea bulgarilor si crearea bisericii inde- pentru stiinja. 0 spun cronicarii bizantini, pendente bulgare, shit probleme In care si o afirma izvoarele papale s. a. Este adevarat, astazi istoricii bulgari si straini duc Inca dis- arata autorul, ca nu totdeauna prin denumirea cujii pentru acele aspecte ce nu sint total de vlahi trebuie sa Intelegem la Nicetas clarificate.Problema In ansamblulcieste Honiates, de pilda, dar si la alliipe romani- tratata in nr. 3 1965 de Petar Petrov, care,In pasajul, de comentat des istorici, In care a mai saris In aceasta direcjie, tar acad. Ivan este vorba de Vasile al TI -lea si Leon Monas- Snegarov arata In ce an s-a crestinal cneazul tiriolul este clar ca prin vlahi Nicetas a injeles Boris al Bulgariei (nr.5 1966). pe bulgari, dupes cunt In alit locuri prin vlahi Bojana BlagoevascricDesnie originea a Injeles pc romani. Oricum ar fi, este clar chi larului Samuil (nr.2/1966),dovedindea In Nicelas se vorbeste de (lona popoare bine acesta a fort bulgur, si nu armean, asa can a distincte vlahisi bulgari ,asa cum se sustinut Iordan Ivanov In 1923 siorienta- arata si In Until lui Kaloian. Aceste relatii listul belgian Nicolas Adontz In 1938, pe baza cu papa, casicele cu cruciatii, introduc afirmajiiloristoriculuiarmean Asohig,si noul stat bulgar In concertul tarilor europene . cum InclinaIn ulthnul timp sa creadasi De asemenea Bulgaria a jucat un rot ce (Lep- cunoscutul bizantinolog Ostrogorski. seste granilele istorieici,fiind laAnceputul InUnele problemelitlegaturd cu stain' secolului at. X III-lea un centru al raspindiriii tut Samuil (nr.1/1965), Liubomir Ioncev ereziilor dualiste in apusul Europei. Ercziile arata pe baza de izvoare ca unwww.dacoromanica.ro statbulgar catarilor si albigenzilor, deli an cauze locale, 3 REVISTA REVISTELOR 189 au lost puternic influentale de ereziile dualiste duci dupa izvoare de prima mind : documente .dinBulgaria,toatefiind forme de luptd turcesti inedite din arhivele de la Skopje si Impotriva asupririi feudale. Acest rol pe care documente turcesti publicate de istoricul grec 1 -au jucat bulgarii s-a mentinut in amintirea Vazdraveli.Printre numeroasele nume de apusenilor randtirziuinsecolele XVII haiduci gAsim intre 1669 si 1671 pe un Hristo XVIII, cind numele Bulgariei propriu-zise, vlahu si pe un Dimo vlahu, care nu au lost .cazutil sub stApinirea turceascA, fusese de prinsiniciodata. Alte denumiri, ca Pascu mult uitat. In acest sons, autorul se bazeazd Costadinsatuf Stavros, regiunea Beria, pe lucrdrile lui Bossuetsi Voltaire. Sprijinit Moscu Chiriac s.a. fac pe autor sa noteze pe izvoare si pe o bogata bibliografie, din care ca multi dintre acesti haiduci erau aromani. nu lipseste cea romaneascd, studiul lui B. Este atestat documentat si satul Malo Vlahce Primov reprezintd o lucrare valoroasd. de lingd Bitolia. Bazat pe o solids documentare, Nicola M. Voinov scrie Despre problema bulgarilor Kondov traleazd problema ITnilfilii sociale din Macedonia (nr. 5/1966), arfitind pe bazil primare la populalia fardneascd din Bulgaria clocumentard prezenta for in aceasta regiune medievald (nr.1/1965), arAtind cd zadruga din evul mediu si pina la finele secolului al era proprie acelei populatii ce avea o legaturd XIX-lea. mai labila cu pdmintul pe care-1 stapinea, Simian Maslev semneaza un lung si docu- pe cind familia obisnuita este celula socials mentatarticoldespreRdscoalagreceascd caracteristica regiunilor in care taranii aveau din 1821- 1829,si poporul bulgar (nr. 4/1965). o legatura mai strinsa rata de pAmint. In Autorul expune pe scurt infiintarea si organi- acelasi timp, pastorli nomazi si seminomazi zarea Eteriei, planul lui Ipsilanti dezbatut bulgari sau vlahi erau raspinditi in evul In octombrie 1820 la Ismail, dind o atentie mediu in toate teritoriile bulgarc. Autorul mai mare luptelor din Grecia. Partea cea mai cileaza pe Kekavmenos si alte izvoare care mare a articolului se ocupd de detasamentele afirmA ca pastorii vlahi din Imprejurimile de voluntari balcanici inregimentati in Eterie Larisei plecau pritniivara si vara impreunil Inca din Tara Romaneasca si Moldova si mai cu fainiliile si turme'e for in muntii Bulgariei, ales de participarea la Eterie a bulgarilor de unde se intorceau abia toamna. La fel (le la sud de Dundre. Printre acestia, vestiti Mihail Akominatos afirma ca Asanestii si-au au ramas diferiti comandanti de detasamente, aminat rascoala pinii ce au reusit sa se lute- ca Hagi Mihail, care a trecul si dupd aceea leagd cu populatia vland din Balcani. In slujba statului grec nou treat. Dupa afirma - Ara Margos publics In traducere bulgard tiile greci, bazati pe izvoare, numa- Note de drum din teritoriile bulgare ale cdld- rul voluntarilor bulgari inregimentati in Ete- lorului armean din secolul at XV II-lea Simeon rie a depasit cu mult numarul general al tutu- Dbir Lehati (nr. 2/1966). Traducerca se face rorcelorlalti voluntari straini din aceastd dupa originalul armean publicat la Viena in miscare. Bazat pe numeroase documente de 1932 de H. G. Aghinian, In revista armeand arhivAsiin special pe hicrArileistoricilor liandesasmoria.Porninddin Lvov spre greci, trecind totul printr-o scrupuloasd apre- lerusalim,calatorul armean a trecut prin ciere critics, studiul lui Maslev are o deosebitA Moldova. La Suceava s-a atasat Inlet caravane valoare. El precizeaza originea greacd a lui In drum spre C9nslantinopol. El a trecut Bimbasa Sava, despre care in bogata litera- prin Suceava,Iasi, Vaslui, Birlad,Galati, turdmemorialisticd,inciusiv Liprandi,s-a Mein,C?.rnavoda s. a., ceea ce inseamna ca sustinut ca ar fi Post bulgar nascut la Salonic descricrea sa intereseazdsitarile routine. Semen, Sliven etc., si arata a dr. P. Beron Alex. Matkovski din R. S. F. Iugoslavia si Ivan Seliminski nu auparticipat publicA Dale despre haiducii din Macedonia In a doua jiundtate a secolului al XV II-lea laEterie,documentele vremiineatestind (nr. 2/1966). Autorul, care s-a mai ocupat de acest lucru.In schimb, autorulsubliniazd aceastd problema, mentioneazd cetele de hai- participarea lei Atanasie Vogorldisi Nicolae www.dacoromanica.ro 190 REVISTA REVISTELOR 4 Piccolo, ambii fostielevi ai Academici gre- Mitadescompuncrearelatiilorfeudalesi cesti de la Bucuresti. Despre rdscoala con- dezvoltarea celor capitaliste. dusa de Tudor Vladimirescu, care, mentioneazd Din comentariul pe care N. Dekov 11 face Maslev, a avut un larg ecou, trebuiau facuteasupra unui episod dinviatalui Levski, anumite precizari in legdturd cu atitudinea Levski Intr-ocasdsecreld"(nr.5/1965), sa tap de turci s. a. se desprind foarte clan legAturile lui cu Count- FoarteinteresantedalecomunicdS. tetul central revolulionar bulgar din Bucuresti. Damianov In legaturd cu dlisiunea secreld a Ivan Ungiev aratagreselile Mute de diplomatuluifrancezProsperBourrie In I. Evrev In legaturd cu Prwdinfia comitetultzi Balcani In anii1333 -1854(nr. 3/1965), pe revolufionar din Loveci (nr. 1/1965), dovedind baza unor documente descoperite de cur1nd CA aceastafunctieaapartinutpreotului de autor In arhivele Ministerului de Externe KrAstio, si nu lui Marin Lukanov. Ivan G. din Paris. Bourree a vizitat In cloud rinduri Diviziev comunica unele date asupra partici- Bulgaria, pentru a vedea care urma sd fie In pdriibulgarilordin regiunea Razlog la Tits- aceastd lard impresia produsd de debarcarea coala din aprilie 1876 (nr. 2/1965). unor forte armate franceze In porturile de la Bazat pe materiale din arhiva Ministerului Dundre st Marea Neagrd, cit de puternica de Externe francez, ca si pe materiale de presd, era influenta rusk cum ar trebui procedat S. Damianov prezinta Atiludinea diplomat lei pentru aplicarea unor reform care, Imbund-qi opiniei publice franceze Ma de rdscoala Mind cltuside putinsituatiapoporului din aprilie 1876 (nr. 2/1966). Este un studiu bulgar, sd tale calea influentei rusesti s. a. dcosebit de documentat, in care autorul arata Se dau semnificative extrase din rapoartele atitudinea guvernului francez,care privea diplomatului francez. rdscoala st represiunile turcesti prin prisma Date interesante despre cea dintii Intre-intereselor sale, precum si atitudinea total prindere bulgard de transporturiInfiintata diferita a opiniei publice. Aceasta din urind, In 1862 de bulgarii de la Canstantinopol ne dii prin condeiul si glasul lui Victor Hugo, care VI. Pavlov, in comunicatea sa Prima socie- a luat apdrarea Bulgariei In camera francezd, late comerciald bulgard de navigafie Provi- cit si prin articolelc lui Emil Girardin si ale derda" (nr.2/1965). Pe baza unor actiunialtora din ziarele La France", Le Rapel", emise de societate s-a cumpdrat un vas, care Le Figaro", a contribuit la triumful cauzci a fdcut curse in Marea Neagra st pe Dundre bulgare.St. Radev dA numeroase exemple pina la Galati si BrAila. Rakovski a vrut sdasupra Ecoului rdscoalei din aprilie 1876 in asiguresiparticiparea negustorilor romdni presa ungard (nr. 3/1966). la aceasta societate, ceea ce nu a reusit. Iv.Panaiotov expune date interesante De altfelnicimarii bancheri bulgari,ca Din isloria diplomaticd a tratatuluidela Evloghie Gheorghiev sau Hr. Tapcilestov, San Stefano din 1878(nr. 5/1966), aratInd, nu au cumpdrat actiuni, fapt care, conjugat pe baza unui bogat material documentar cu alte conditii, a dus la pierderea vasului publicat si mai ales a Memoriilor lui Ignatiev, si la falimentul societatii numai dupd doi ani discutiile dintre marile puteri Incepute Indatd de existents. dupd cilderea Plevnei st incheiate prin sem- F. Milkova arata Dezvollarea §i caracterul narea tratatului. legislafieiagrare otomane Intre1839-1878 0 expunere succinta asupra Istoriet di- (nr. 5/1965). Studiul este bazat pe documente plomatice a unificarii Bulgariei to anul 1885 otomane publicate mai ales in ultimul timp. (nr.6/1965) publica G. D. Todorov. D-sa Este o contributie serioasd si care dovedeste arata modal in careaactionat principele lncd o datA cd toate reformele Intreprinse Alexandru Battemberg, care cunostea clau- Inperioadatanzimatului stin special zele acordului ruso-austro-german din 1881, cea agrard au pdstrat caracterul feudal al prin carese admitea unirea Bulgariei cu dreptului de proprietate, menlinut de apara- RumeliaorientaldsfanexareaBosnieisi tul de stat, puternicd forta reactionard careHertegovinei de care Austro-Ungaria. Clnd www.dacoromanica.ro 5 REVISTA REVISTELOR 19 IF 1nsa In septembrie 1885 s-a' fdcut aceasta sultanului sa nu fie micsorata sial doilea unire si Frantz losif a sosit In Bosnia, Rusia pentru ca nu dorea sa is o pozitie contrarie s-a opus sa recunoasca vechea Intelegere. Rusiei. Dupa izbucnirearazboiului Franta Explicatia, arata Todorov, consta In faptula Incercat, fara Insa a reusi, o imbunatatire ca data pins in 1881 Rusia a tratat Bulgaria arelatiilor bulgaro-ruse.Ingeneralea a In chip de aliata, dupa aceasta data, cind In diplomatia tarista au avut envint hotaritorcautat sa fie alaturi de Rusia. Articolul este cele mai reactionare forte,guvernul taristinteresant prin detaliile si nuantele pe care a Inceput sa trateze aceasta Tara ca pe un le precizeaza. protectorat, intervenind brutal In treburile ei Ivan Filipov aduce unele contributii la interne. Dorind inlaturarelui Battemberg, biografia unui mare fruntas al miscarii munci- tarul Alexandru al III-lea nu voia sa admits torestidinBulgaria, expunind activitatca unificarea, deoarece aceasta avea sa consoli- depusa de Vasil Kolarov ca reprnentant ar deze pozitiaprincipelui. Arat IndIncon- muncitorilor In Comiletul muncii" din Plovdiv tinuare imprejurarile in care a avut loc con- (nr. 2/1966) In anii 1905 1912, In special flictulsi apoi razboiul sirbo-bulgar, autorul pe baza unor materiale de presa. P. Anev afirma ca guvernul roman a avut fall de da date despre D. Blagoev ;i crearea organi- Bulgaria o atitudine neprietenoasa, dorind, zalieisocial-democratedin°twillPlovdiv In intelegere cu Serbia si Grecia, sa obtina (18931901) (nr. 4/1966) ; A. Pantev prezinta compensntii teritoriale, pima la linia Rusciuc cu o bogata documentare Relaiiileanglo- Varna. Este cazul sa corectam aceasta afir- bulgare dupd caderea de la putere a lui St_ matie, deoarece numeroase documente diplo- Stambolov (1894-1896)(nr.4/1966)unul matice arata exact contrarul. Este vorba dedin micile episoade ale marelui insucces al telegrama lui Gimpineanu, ministrul de ex- politicii engleze In Balcani si orientul apropiat ; terne al Romaniei, din 17/29 septembrie 1885, A.M. Snitman (U. R. S. S.), sub titlul Bulgaria catre agentii diplomatici romani, In care se tomo.lenirea ideological a lui V.I. Lenin, spunea raspicat :Desmintiti In modal eel analizeaza clteva teze ale lui Lenin In legatura mai formal once alianta cu Serbia sau Grecia cu Bulgaria (nr. 4/1966), iar Danita Milici . .." (Arh. Min. AL Ext., Buc., vol. 202; din R. S. F. Iugoslavia aduce date si precizari importanteasupraCapilaluluistrainto dos.41b,lc.).Cerind doar neutralilatea Dunarii In timpul conflictului, Romania nu Serbia, pina la primal razboi mondial (nr. a mobilizat armata la Calafat, zvon dezmintit 4/1965). de Bratianu, care a telegrafiat In acest sens M. Isusov scrie despre Legaturile dintre. la Sofia, ba, mai mutt, a acordat ospitalitate mi;carea munciloreasca din Bulgaria;icea celor 200 de familii de refugiati bulgari de la din Serbia la Incepulul secolului al XX-lea Vidin. Printul Battemberg a multumit In (nr. 3/1965), legaturi ce s-au desfasurat pe mod oficial, si de mai mute ori, Romanieibazacolaborariisiaaparariiintereselor pentruaceastaa titudins, prieteneasca. In proletariatului din cele douli ON. Se mentio- afara acestei afirrnatiieronate, studiullui neaza ca la congresul Internationalei a II-a G. D. Tudorov prezinta o expunere succinta,la Stuttgart In vara anului 1907 a avut loc ce aduce interesante si utile precizari. sioIntlInirea reprezentantilor partidelor Demnd de subliniat este si comunicarea social-democrate din Balcani, care trebuia sa din acelasi numar al revistei, semnata de S.pregateasca o conferinta a acelorasi. Din par- Damianov siintitulata Diplomalia francezd tea Romaniei au participat la aceasta intllnire ;i unificarea Bulgariei din 1885. Ca si In cele- Kr. Rakovski, A. Constantinescu, N. Gocea lalte contributii ale sale, Damianov se bite-si Al. Ionescu. Conferinta a si avut loc la meiaza tot pe arhiva Ministerului de Externe Belgrad, hind deschisa la 25 decembrie 1909. francez, ceea ce da studiului sau o deosebita Se mentioneaza si alte actiuni ale Partidului valoare. Se arata ea Franta a lost de la inceput social-democrat din Romania, care a luaL Impotriva unirii, !nth pentru ca voia ca puterea initiativa convocarii unei not Conferinte a www.dacoromanica.ro 192 REVISTA REVISTELOR 6 social-democratiei din Balcani In septembrie fascismuluisirazboiului.Aceastasareina 1911 s. a. trasata Uniunii bulgare de catre Comitetul S. Arabagiev arata clt de numeroase si executiv al Internationalei Tineretului Comu- de puternice au lost Rdscoalele femeilor dinfist nu a putut fi tradusa In fapt din cauza regiunea Ttrnovo In anal 1918 (nr. 5/1966), slabelor legaturi dintre organizatiile democra- care cereau pline si pace. tice studentesti din t Arlie balcanice, a persecu- Interesant este articolul ltd Ivan Uzunov, tiilor polilice s. a. Uncle conlradic(ii din comisia militard inter- D. Sarlanov prezinta, pe baza unor ma- aliald de control si lovitura de slat de in 9 iunieteriale de arhiva si de press, Crearea si activi- 1923 (nr. 2/1965). Pc baza unor materiale de ((ilea organizafiei legate de ajutor (1929-1934), arhiva, autorul arata feint In care contradic- In nr. 5/1966. Dupa ce face istoricul acestei tiiledintreFranta si Anglia, care atrasese si organizatii internationale (MOPR) si al crearii Italia de jartea sa, s-au reflectat In comisiile sectiei sale din Bulgaria, autorul arata struc- §isubcomisiileinteraliateceseaflauIn tura si formele sale de manifestare. Bulgaria pe baza tratatului de la Neuilly. I.Toncev expune aspectedin Luptele Interesante stnt si aprecierile facute In legs- Uniunii Tineretului Muncitoresc In perioada tura cu atitudinea higoslaviei si a Romaniei crizei economice din 1929-1934 (nr. 411966); fall de lovitura de slat. Atitudinea negativa I.Nikolov prezinta activitatea pe care a a celei dintli a lost repede modificataprin desfasurat-o In scurta ei existenta Asocialia presiunea anglo-italiana, pe chid In Romania, proletarilorliber-cugetatori(1931-11934) (nr. noteaza maiorul Italian Scanagata, lovitura 5/1965) ;D. Sirkov comunica date despre de stat ar fi fost privita favorabil de uncle postal de radio Bulgaria democrald (decembrie grupari politice. Tot dupa aceleasi rapuarte, 193e martic 1939) (nr.1(1965),aleciirui participarea tarului Boris at III-lea la lovitura emisiuni au lost organizate de fruntasii de- de slat ar fi lost cu mult mai activa. Daca dupa tasamentelor bulgare ce au hiptat in Spania, informatille de piny acum tarul ar fi semnat transmisiilefachidu-se deIaBarcelonasi lista noului guvern (Tankov) la clteva oreapoi de in Madrid.Cu prilejulcelei de-a .dupa lovitura de slat, potrivit afirmatiilor 30-a aniversari, G. Baicinski subliniaza Impor- luiScanagata, Boris atIII-lea arfifacut lanta celui de-al VII -lea congres at Internalio- acest lucru Inca lnainte de executarea loviturii. nalei Comuniste Indezuoltareastrategiei si I. Mitev prezinta aspecte interesantesi lacticii muncitoresti internalionale (nr. 4/1965). .semnificative Din activitatea grtiputui comunist Un studiu asupra Guvernului Tvelkovici- at studenlilor bulgari de In Praga, (lima insu- Macek.siproblemarefacerii"lugostaviei reclia antifascista din 1923 (nr. 5(1965); At. semneaza In nr. 2/1965 Krastio Mancev. Bazat Leonidov dadaledocumentaresiuncle peobogatabibliografiedespecialitate, cifrice referitoare la plata reparatiilor de catre cercetatorul bulgar arata ca acest guvern, BulgariaInperioadaanilor1926-1931, adus Ia putere In 1939 pentru refacerea" In Politica celui de-al doilea guvern at Uniunii Iugoslaviei, nu a putut rezolva aceasta pro- .ayrareIn privin(a reparaliilor de razboi si blema. El nu a reusit sil ridice economia tarii intenfiile rapace ale imperiolismului interna- si nici nu a asigurat dezvoltarea unei vieti lional (nr. 2/1966). Aceste date slnt foartepolitice democrate alit de mutt asteptata. utile, mai ales ea In problema reparaplorDimpotriva, a contribuil la dezlantuirea unei s-a scris pina acum foarte putin. lupte si mai Inversunate intre diferitele grupari N. Dimov prezinta nil aspect Din activi- burgheze, deschizind In acelasi limp drum pen- latea Uniunii nalionale a studentilor bulgaritru iascizareatariff. Pentru clasa muncitoare pentruunificareastudenlimiirevolulionare a Insemnat nu numai lagare de concentrare rlin Balcani (19311932) (nr. 1 1966). Este si interzicerea activitatii politice, ci si luarea vorba de Incercarea de a se convoca o confe- dreptului de organizare profesionala. rinta a studentimii din tarile balcanice, In Ev. Kamenov precizeaza Trdsdturile ca- scopulmobilizariieiInluptaImpotriva racteristicealeocupaliei germano-fascisteto www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 193 Bulgaria (1941-1944) (nr. 1/1966). D. Tisev fanariot memoriul pe care Neofit Bozveli si prezintd Uniunea agrard" to lupta arrnatd a Ilarion de Macariopol 1-au Inaintat Portii in poporului bulgar impotriva dictalurii monarho- 1845.Scrisoarea de fats,tipAritA Intr-un fasciste 1941 -1944 (nr. 3/1966) ardtind modul calendar bulgar ce a apArut la Paris In 1841, In care organizatiile dindiferitele satesi cuprinde In mare parte aceleasi idei si cereri orase ale tarii s-au incadrat In aceasta perioada si prezinta un aspect pind acum necunoscut In Frontul patriei".Se dau numeroase al activitAtii umanistului bulgar N. Piccolo, nume de fruntasi si se noteazd actiuni locale ; absolvent al Academiei grecesti de la Bucuresti. V. Haginikolov aratA modul In care s-au des- Acelasi a functionat apoi, tot aid la Eforia fasurat Acfiunile.lui G. Dimitrov pentru salva- scolilor si a spitalelor, sub Kiseleff, ca si dupd rea lui Ernst Thalmann (nr. 3/1966). Printre plecarea acestuia. ele citdin scrisori cAtre Romain Rolland si Marin Devegiev, InIstoricul problemei Henri Barbusse, interviuri acordate ziaristilor deschiderii portului Varna spre lacuri ;i unirea strain', articole in L'Humanite" etc. ; Despre lui cu depresiunea Devnia (nr. 5/1966), prezinta modul In care s-a fAcut Reorganizarea P. C. B. cu o bogatd documentare diferitele proiecte dupd ie;irea sa din ilegalitate (9 sept. 1944 Mute In acest sens din 1840 si pInd azi. febr. 1945) (nr. 2/1965), necesard pentru a Interesanta este si pdrerea pe care si-o cid si putea facefetanoilorsalesarcini,scrie D. Bolintineanu, care a vizitat portul la finele Pear Avramov ;Asen Kalinkov comunicd secolului trecut. date care arata marele Ajutor dal de Comitetele K. Telbizov dd interesante Date biografice Frontului Patriei armatelor bulgare care audespre colonelul St. Duniov din armata lui luplat in rdzboiul de apdrare a patriei (1944 Garibaldi, erou at luptei de la Volturno (nr. 1/ 1945 (nr. 3/1965). Se publicd si numeroase 1965). El face parte din cei cltiva bulgari din date cifrice. Yn acelasi numar, Anghel Nakov Banat care, Impreund cu unit reVolutionari aratd felul In care P. C. B. a organizatlntimpi-unguri din 1848, au plecat, dupd Infringerea narea armatei sovietice In Bulgaria; Activi-revolutiei din Ungaria, sd lupte Impotriva tatea Uniunii Sindicatelor trt sprijinul inte-asupririi austriece In armata luiGaribaldi. reselor directe ale clasei muncitoare ;i a funcfio- 0. Magiarova publicd si comenteaza Insemnd- narilor (1944-1947) este prezentatd cu nume- rile lui Hristo Ivanov pe cloud cdrfi scrise de roase date cifrice, scoase din materiale de St. Z aimov (nr. 2/1965). Respectivele insemnari arhivd si de presd de V. Gheorghiev (nr. se rein% si la actiunile revolutionarilor bul- 1/1965). gari de la Bucuresti. De Apart /ia ;i dezvoltarea mi;cdrii brigdzi- K. Hagiolova publicd in traducere bulgara lor de tineret din perioada 1946-1950 se ocupdun document turcesc referitor la judecarea D. Trifonov (nr. 5/1966), care aratd, pe ani adeptilor lui Levski si care nu se and cuprins siregiuni,brigAzilesirealizarile °Minute. In volumul publicat In legaturd cu aceasta Cifrelesint foartesemnificative.In 1950, problemd In 1952. Este vorba de declaratiile de pita, au lucrat 547 de brigazi, cuprinzind luiAnastas Hr. Popov, fratele lui Danail 14 053 de tineri, care au efectuat 408531 de zile- Popov, cunoscutul negustor bulgar dela mune& Uneori au participat si tineri din alte Turnu-MAgurele,prietenulluiLevskisi tar'.Astfel,In 1947 printre cele 13 tari presedintele comitetuluirevolutionarlocal participante se afla si Romania. (Sentinfa Judeclifii turcesti asupra unuia dirt La rubrica Materiale" P. Koledarov siadepfii lui V. Levski, nr.4/1965). K. D. Kosev publicd cu un larg comentariu E. Bogdanova publicd cltevadocumente Scrisoarea-program a dr. Nicola Piccolo innot din arhivele sovietice asupra Verei Bla- legdturd culupta pentrulibertatenalional- goeva, soda lui D. Blagoev (nr.1/1966). bisericeascd (nr. 3/1965). PInd acum stiinta La rubrica Scrisori ;irectificari,Nicola istoricd bulgara a considerat ca prim programBosniakov publicd o scrisoare a Invatatoru- In lupta cilia de burghezie Impotriva cleruluilui bulgar I. Ivanov din Bolgrad, In legaturd www.dacoromanica.ro 194 REVISTA REVISTELOR cu earacterul ziarulut Bdlgarskl glas"(nr. sulei Balcanice. Studiul este convingator 51 2/1966), dovedind cli acest organ de press apa- bazat pa o bogatA bibliografie generals 51 rut In 1876 apartinea emigratiel revolutio-specials. 0 dovada a utilitatil Jul o face A.S. flare, nefiind un ziar social-politic cu orien- Razboinikov, case In nota sa intitulata Put ea tare liberal-democratica", cum 1-a caracteri-oare Kaloian sa lipseasca Dimolika de apd zat Maniu Stoianov In cunoscuta sa lucrare aballnd" Mari /a? dovedote gre5eala aces- bibliograficA apAruta In 1957 la Sofia. tel supozitii,care51-agasit totu5I loc In T. Bucinski discuta Une le greseli to leg& tratatul de Istoria Bulgariei tocrnai din necu- turd cu ceata lui Hr. Botev (nr. 5/1965), aratind noa5terea geografiei istorice. Interesant este contrazicerile dintre afirmatiile unor autori apoi studiul lui K. Gheorghiev, In legdturd cu cu destula greutate asupra unor amanurite publicareaizvoarelor documentare ale istoriei importante referitoare la lupta du SA de ceata noastre (nr. 3/1966)i In care, dupa ce se face Jul Hr. Botev. un istoric al publicatiilor de documente apa- rute In Bulgaria pina la 9 septembrie 1944 51 St. StefanovprecizeazADataexactd a unei scrisori grellt datata din culegerea lui D. se aratA lipsurile for se analizeaza situatia de T. Strasimirov (rir. 4/1966). Este vorba de o dupa aceasta data. Si aici, arata autorul, sint scrisoare Salsa de D. Popov din Turnu-Magu- Inca serioase deficiente, deoarece problemele rele lui Panaiot Hitov, a cares datare este In ce se pun editorului de documente slut mul- legaturA cu activitatea revolutionary a lui V. tiple 5i variate. Se citeaza unele din hotarlrile LeVski. In sfIr5it, T. Tumanghelov expune luate de comisiile internationale ale istorici- motivele pentru care data naSteril lui Kara-lor la Pragalila Bucure5ti (1959), uncle s-au stabilit anumite regull mAcar In ceea te pri- velov trebuie SA rAmIna 7 noiembrie 1837. ve5te unele principii de care trebuie sA se tins, La rubrica Evenimente si personalitali reti- seamy. Interesante shit nu numai problemele nem un studiu complet asupra vietiigloperel expuse de autor, ci gi exemplificbrile pe care istoriculuilifolcloristului ucrainean M Matto le face. Petrovici Dragomanov. La rubrica Istbriografie", Em. Mihailov Genoveva Tankova Petkova 11prezinta se ocupa de Studierea relailitor reciproce rusoe pe Petru Delian prin Insemndrile to'ntempora- bulgare dirt evul mediu, dupd 9 septembrie 1944 nilor sdi (nr. 4/1966). De$i Delian 1$1 Incepe (nr. 2/1965) ; Branco Georgevici ComenteazA mi$carea Sa din 1040 la Belgrad $1 In regiunile Izvoare qi publicalit despre tripe* lievolu- Moravei, toate izvoarele o prezintA ca pe ofie' din Octombrie to lagostavia, dind informa- rdscoala a bulgarilor, iar pe conducatorii ei tii foarte utile (nr. 6/1915), iar Ioachim Srei- ca bulgari. Autoarea citeaza $1 comenteaza sandt expune ConceptiN tut Prantz Mehring pasajele din Kekaumenos,Psellos, Kedren despre istorid Germaniei (nr. 4/1966). qi ZorVas, Insolindu-le de comentaril compe- Tot In legAturA cu dezvoltarea studiilor tente. istorice, de51nu la aceasta rubrica, D. kosev pu- P. Atanasov prezinta Ceaslovul tut Ictkoti blica un lung articol asupra celui de-al X II-lea (nr. 2/1966), tiparit In 1566 la Venetia, prima Congres international al istoricilor care a avut carte tiparita In care autorul, tipograful, tra- loc la Viena In 1965. ArAtInd tematica 5i pro- ducAtorul5Scriitorul Iakov, sparge canoa- blemele discutate, cunoscutul istoric bulgar nele ecleziastice declarind deschis originea sa subliniazA cA delegatia romana a luat parte bulgara gi luptlnd contra asupritorilor. active la congres. DupA ce arata contributia La rubrica Stiinte speciale" gasim stu- istoricilor bulgari, Kosev se opre5teasupra diul intitulatUnele probleme ale geografiei deficientelor observate cu acest prilej, deli- istorice si ale cartografiei In Bulgaria, sem- ciente care sint ale Stiintei istorice bulgare In nat de P. Koledarov (nr. 2/1965), care pre- general. zinta aceasta discipline auxiliary a istoriei, Revista rezerva un numar de pakint mereu izvoareleoisarcinileelprincipale In legA- crescind,recenziilor,prezentArilor,notelor tura cu istoria BulgarieiIIchiar a Penin- bibliografice, Insemnarilorgicronicii. Valoarea www.dacoromanica.ro 9 REVISTA kEVISTELOR 195 numarul si diversitatea acestora fac revista tilor din Romania s.a. fac Ca revista sAfie deosebit de utila si interesanta. mai interesanta. Notam a ea isi tine coloanele Alte recenzii arata tinuta exigenta a revistei. deschise si pentru cercetatori strAini, In acesti Aprecierl asupra documentelor din arhivele doi ani colaborind aid istorici din U.R.S.S., din Grecia, Dubrovnik sau alte orase din lugos- R. S.F. lugoslavia, R.D.G. si Republica Soda- lavia, U.R.S.S., Anglia etc., darile de seama lista Romania. asupra unor sesiunistiintifice, prezentarea Apreciind In general continutul si prezen- Institutului de studii balcanice si a Institu- tarea graficA a revistei care se apropie de 25 de tului de istorie din Sofia,a Institutului ani de existents, cititorul strain nu poate sa nu destudiisud-esteuropenede laBucu- remarce progresul continuu pe care-1 fac cer- resti,recenzareastudiilorprivitoarela cetarile istorice din tea vecina si prietena. istoria sf relatiile rom ano-bulgare apArute In Romanoslavica", organul Asociatiei slavis- C. N. Velichi Revue historique ", Paris, Presses Universitaires, LXXXVIIILXXXIX (1964-1965), 2 317 p. Asa cum remarcam anterior, in prezenta- bald, far In ceea ce priveste In mod Special ex- rea noastrd asupra numerelor din anii 1960 si pansiunea populatiilorceltesiilirice,con- 19611, Revue historique" poate fi considered tactele destul de freevente ale aeestor populatii pe bunA dreptate principala publicatie occiden- cu zonele comerciale din sudtil Europei). Au- tea de istorie, dacd tinem seama de vechimea tbrtil considera ca factdr determinant al migra- si traditia ei stiintifica, formatA In acest lung tiunilor pentru perioada cuprinsa Intre stir- interval de timp. Studiilesidiscutiile stiin- situl Celui de-al doilea mileniu sisecolul al tifice din cuprinsul ei contureaza importante V-leaI.e.n., schimbarea de temperaturd din probleme si concluzii, rezultat al tecentelor ee in ce inai accentuate a climatului subboreal. investiga tii istorice efectuate de cercetatorii In ceea ce priveste perioada invaziilor si mi- francezi si straini. gratiunilor tirzii, petrecute In primele secole Prezentind selectiv unele probleme abor- ale erei noastre, acesterti In eonceptia autorului, date de tematica revistei in anii 1964 1965 In shit rezultatui unor factori Speciali, de ordin compartimentele mad cronologice de istorie demografic, economic si politic, profund dif e- veche, medie, moderns si contemporana, vom rentiati de cei semnalati pentru epocile ante- Incerca sA subliniem citeva din cele mai carac- rioare. teristice aspecte ale preocuparilor si rezulta- F. Bourriot, Le tombe de Vix etle moat teloristoriografieifrancezesi occidentale Lassois (1965, t. GGXXXIV, fast.II).Auto- In genere. rul prezinta interesante date si concluzii pri- Dintre lucrarile de istorie veche, semna- vitoare ladescoperirilearheologicerelativ lam studiul semnat de Emiliene Demougeot, recente (ianuarie 1953) comunicate de R. Jof- Variations elimatiques et invasions (1965, t. froy In douA studii tiparite In 1954 si 1962. GCXXXIII, fasc.I), studiu In care stilt remar- Este vorba de mormintul de la Vix, asezat la cate cauzele multiple si variate ce au deter- poalele muntelui Lassois, Inaltimefortificata, minat In cursul secolelor miscarile de popu- probabil centru economic si militar al vechilor latiesi deplasarile acestora In directiacivi- populatii celtice. Obiectele gasite si rezultatele lizatiilor mediteraneene (suprapopulatie, epui- cercetarilor subliniaza ideea unui refugiu cu zarea terenurilor cuitivabile, dezvoltareasi caracter sacru, rezervat sacrificiilor religioase perfectionarea uneltelor prin dezvoltarea meta- In sensul celor semnalate de Strabon, In lu- lurgieifierului,organizarea superioaratri- crarea sa cu caracter geografic. STUD II XV (1962), nr. 1, p. 229 -225; XVI 1963, nr. 4, p. 987-994. www.dacoromanica.ro6 196 REVISTA REVISTELOR 10 Claude Mosse Le role de l'armeedans articolului, conturind citeva probleme im- larevolutionde 411a Alhenes (1964,t. portanteprivindstructurasocietatiifra- CCXXXI, fasc.I).Referindu-se laprinci- ncezeInprima jumatate asecoluluial palele textealeunorscriitorianticica XVII-lea, repune In discutie unele teze mai Tucidide $i Aristotel,studiulanalizease vechi ale istoriografiei contemporane, sublini- evenimentele desfasurate la Atena si Samos ind in special diferentierea de grup si interese Inanul4111.e.n.,anulcrizeiacutea ale societatii franceze in perioada mentionata democratiei grecesti. Autorul se refers in prin. mai sus. Autorul, insistind asupra conflicte- cipala sa concluzie la faptul ca atitudinea di- lor si intereselor divergente ale monarhiei si vergenta a celor dons grupdri de armate (de aristocratiel franceze, exemplifica aceste con- la Atena si Samos), in raport cu Incercarea de flicte In special prin actiunile si interventiile resturnare a ordiniipolitice ateniene, se explica adunarilor nobiliare din 1649,1651 si 1658. In buns parte prin compozitia socials diferita Pierre Chaunu, Les crises au XVII' siecle a acestor formapuni. de l'Europe reformee (1965, t. CCXXXIII, fasc. Charles Saumagne, in studiul sau Tacite I). Studiul remarca unele tresaturi specifice et saint Paul (1964),t. CCXXXII, fasc.I), ale filozofiei de tip protestant si implicatiile discute pe baze filologice si istorice unele frag- acesteia In viata social-politica a epocii. In mente de text din opera lui Tacitus, conside- sfirsit, tot In cadrul lucrarilor cu caracter gene- rate de autor ca interpolari tirzii. Fragmen- ral, amintim si articolul : Ch. Edmond Perrin, tele incriminate se refers la evenimentele anu- Les chartes de franchises de la France. Etat lui 64 e. n., anul incendierii Rome' si al repre- des recherches. Le Dauphine et la Savoie (1964, siunilor ulterioare. t. CCXXXI, fasc.I). Autorul trece In revista Din seria studiilor de istorie medie publi- principalele repertorii publicate In Franta con - tinlnd cartele comunale de privilegii (les char- cate In reviste In cursul anilor 1964-1965 remar- tes de franchises). Initiativa acestor volume- cam done principaleserif de cercetari : A) repertorii a avut-o Inca din 1913 Societatea de stud ii generale, de ansamblu, care fac bilantul istoriea dreptului, care, prelua in acest fel investigatiilor istorice de pine acum si fixease un proiect mai vechi de investigatie istorice directivele viitoarelor cerceteri $i B) studii de si juridice intocmit de Augustin Thierry la eruditie, rezultat al unor not materiale abor- sugestia lui Guizot. date, care pun In lumina aspecte cu caracter In ceea ce priveste seria studiilor cu un ca- inedit In cadrul temelor tratate. racter limitat, dar foarte erudit, cuprinzind Din prima categorie, a lucrerilor cu caracter de cele mai multe on not date supuse inter- general, se cuvine a aminti studiul lui Robert- preterii si analizei istorice, semnalam studiile Henri Bautier,Les grands problemes politi- semnate de Pierre Toubert, La vie commune gues et economigues de la Mediteranie (1965, desclercs aux XI-XIlesiecles(1964, t. t. CCXXXIV, fasc.I). Lucrarea prezentate CCXXXI, fasc. I) si Ch. Edmond Perrin, La la al 90-lea Congres national al societatilor sa- Cour pontificate d'Avignon (1309-1376) (1964, vante, desfasurat la Nisa In aprilie 1965, indica t. CCXXXII, fasc.II). Primul articol reds pe principalele teze si puncte de vedere ale isto- o large base documentary aspecte interesante riografiei contemporane referitoare la spatiul privitoare la organizarea vietii ecleziastice In geografic si istoric al bazinului mediteranean In secolele.XI-XII. Al doilea studiu prezinta bo- perioada evului mediu.Sint reamintitesi gate referiii si completari pe marginea lucre- rediscutate cu aceasta ocazie In special lucre- rii lui Bernard Guillemain, La Cour pontifi- rile lui H. Pirenne si J.Lombard, lucreri care cate d'Avignon (1309-1376), publicata in 1962. au deschis atitea perspective investigatiilor Interesante $i concludente date privind situ- In acest orizont tematic. aria populatiei Mexicului, In special In prima Pierre Deyon, A propos des rapports entre perioada a administratiei si donlinatiei spa- la noblesse francaise etla monarchie absolue niole, sint redate de studiul semnat de : Pierre pendant la premiere moilie du XV Ils siecleChaunu, La population de l'Amerigue indienne (1964,t.CCXXXI, fasc. www.dacoromanica.roII),.Tematica (Nouvellesrecherches)(1964,t.CCXXXII, 11 REVISTA REVISTELOR 197 fasc.I). Ca studii cu caracter economic pri- Quest (1861-1870) 1964, t. CCXXXII, fast.'; vind perioada evului mediu emintim PierreRaymond Poidevin, Les interets financieres Jeannin, Les comptes du Sand comme source francais et allemands en Serbie de 1805 a pour la construction d'indices generaux de l'ac- 1914 (1964, t. CCXXXII, fasc.I ; tiviteeconomigue enEurope (XVI -XVIII PierreBarral,Lesmouvementsagrariens sidcle) (1964, t. CCXXXI, fasc.I, ;1964,t. de l'ere industrielle (jusgu'ei to seconde guerre CCXXXI, fasc. II) $i D. Eeckaute, Le commerce mondiale)(1964,t. CCXXXII, fasc.II,). russe au milieu du XVIIe siecle,d'epres la Primul studiu semnat de Francois Crouzet, asu- correspondance du charged'affairessuedois pra economies britanice in perioada razboa- Rodes (1965, t. CCXXXIII, fasc. II). Primul ielor revolutiei franceze§iimperiului napoleo- prezinta, pe baza unor concludente analize nean, prezinta numeroaseIiinedite date de statistice, in special pentru secolele XVI-XVII, ordin statistic privindproblemavenitului date asupra traficului corner cialsiIn genere national, a pietii si a preturilor, a schimbului, asupra legaturilor economice ale porturilora productiei etc., raportate la situatia politica Marii Baltice, cu alte orasesitinuturi ale Eu- fimilitary a Angliei din acea perioada. Raz- ropei. Al doilea studiu, redind fragmente sem-boiul Impotriva Frantei, inceput in 1793, pre- nificativedin corespondentainsarcinatuluilungit apoi pins In 1815, a impus Angliei o cu afaceri comerciale al Suediei In Rusia in uriasa incordare a resurselor sale financiare. 0 prima jumatate a secolului at XVI-lea, prezinta, parte din aceste sume au lost folosite pentru In afara problemelor strict economice, nume-subsidiile acordate statelor intrate In cercul roase indicatii interesante cu caracter politic, aliantelor englezesipentru sprijinirea emi- diplomatic, militarladministrativ din Rusiagratiei franceze. Razboaiele purtate au avut anilor 1650-1655. ca urmare directs cresterea datoriei de stat In acelasi cadru al lucrarilor privind peri- a Angliei si, implicit, majorarea impozitelor di- oada medievala trebuie remarcat In sfirsit rectefiindirecte. Toate aceste greutati eco- si studiul lui Roger Dufraisse, Les populations nomice au crescut in mod deosebit mai ales de la rive gauche du Rhin et le service militaire dupa introducerea de catre Napoleon a bloca- a la fin de l'Ancien Regime et d l'Epoque Re- dei continentale. Desi limitat la studiul unei volutionnaire (1964, t. CCXXXI, fasc.I). Lu- singure regiuni din Rusia deceniului at 7-lea crared, tratind pe o baza larg documentary 0 al veacului trecut, articolul publicat de J.L. problema cu un caracter mai special, de isto- Van Regemorter subliniaza aspecte $i date con- rie military sistemul de recrutare In regi- cludente privind situatia economica a tarii unile franco-germane din stinga Rinului In In urma reformei din 1861, reformil care con- perioada framIntarilor revolutionare, dezvaluie sfintind desfiintarea serbiei, a largit prin ca- unele aspecte inedite referitolue In genere la racterul ei limitat pauperizarea pe scary larga opinia publica si la radicalizarea acestei opinii, a taranimil. InteresanteSisemnificative as- fats de noile evenimente social-politice. pecte ale lupteisirivalitatilor economice ale In ceea ce priveste seria studiilor de istorie unor mars puteri, ca Franta si Germania, moderna, acestea pot fi grupate in trei prin- pentru obtinerea diferitelor avantaje econo- Cipale subdiviziuni tematice :studii de isto-mice $i financiare intr-o regiune subdezvol- rie economicaSisociala, studii de istorie poll tata ca Serbia anilor 1895 1914 slat prezentate tics si studii privind istoria coloniilor si poli- de Raymond Poidevin In articolul mentionat tica coloniala a marilor puteri. mai sus. In sfirsit, In cadrul acelorali preocu- Din prima categorie amintim :Francois pari de istorie economica, In articolul privind Crouzet, Bilan de l'economie britannique pen- problemele miscarilor taranestiin perioada dant les guerres de la Revolution et de l'Empire industrializariistudiul se refers exclusiv la si- (1965, t. CCXXXIV, fasc.I,); J.L.Van Rege-tuatia Europei occidentale si a Statelor Unite, morter, L'influence de la Reforme de 1861 sur PierreBarral prezinta principalele aspecte, la production marchande, le commerce et l'ex-probleme si solutii asa cum acestea s-au con- portationes cereales dans la Russiewww.dacoromanica.ro du Sud- turat In perioada respectiva. De remarcat este 198 REVISTA REVISTELQR 12 faptul ca autorul considera In cercetarile sale simtitor. In acelasi timp, Polonia papa spre taranimea ca o categorie unica, indisolubila sfirsitul secolului pe calea dezvoltarii capita - 01nediferentiata. Perspectiva unui astfel de lismulul. Sint analizate cu aceasta ocazie ant punct de vedere Ingusteaza insa Intelegerea principalelelucrari de interpretare,pit i elsemnificatia datelor comunicate. izvoarele privitoare la aceasta problems pu- In ceea ce priveste a doua categorie a lu- blicate in cursul anilor. crarilor de istorie modern:1 publicate in cadre' Francois Bedarida, autorul studiului men- revistei,¢ianume a lucrarilor de istoriepoli- tionat, pe baza a doull memorandumurifne- ticapropriu-zisa, credem di pot fi amintitedite pastrate in arhiva secrets a lui Gambetta, urmatoarele articole : FerdinandBoyer, intreprinde o amply cercetare asupra opini- L'armee des Alpes en 1848 (1965, t. CGXXXIII, lor politice din rindurile ofiterilor francezi in fasc. I);Stefan Kienewicz, Le centenaire deprimii ani ai celei de-a III-a Republici. Cele insurectionpolonaisede1863(1961,t. doua dosare studiate pun In lumina curentele CC XXX I, f asc. II) ; FrancoisBedarida, de opinie¢Ifortele politice care actionau In L'armee el la Republique : Les opinions politi- rindul cadrelor superioare ale armatei, dezva- ques des officiers frangais en 1876-1878 (1964, luind un triplu conflict :ideologic,psiholo- t. CCXXXII, fasc.I).Articolul semnat de gic $i social. Orientarea sistemului politic fran- Ferdinand Boyer recta pe o baza documentary cez spre democratia liberals a generat puter- largy un aspectcusemnificatiedeosebita nice divergente Intre fractiunile bonapartista legat de evenimentele revolutiel din 1848, regalista¢irepublicans. revolutie carea dus la proclamarea celei In sfirsit, referitor la studiile de politica de-a doua Republici. Miscarea revolutionary coloniala a marilor puteri 5i in genere la isto- din Franta In 1848, pregatita Indelung de Intre- ria coloniilor, cu indicatii speciale asupra regi- gel mers al dezvoltarii social-economicesi unii Maghrebului, semnalam : P. Gufllen 5i J.L. sucial-politice In cel 18 ani de dominatie a Miege, Les debuts de la politique allemande au monarhiei de tip burghez a casei de Orleans, Maroc (1870-1877) (1965, t. CCXXXIV, fasc. a avut un rasunet larg, aproape fall precedent, II, p.323-352); Rene Gallissot, Abd-el-Kader In toate statele $i provinciile Europei. Eveni- et la nationalite algerienne. Interpretation de mentele din Franta¢Ireactiunea spontana a la chute de la Regence d' Alger et des premieres cercurilor politice din statele limitrofe au de- resistances a la conqaete francaise (1830-1839) terminat o actiune military organizata, nece-(1965, t. CCXXXIII,fasc.II) ;J. Turin, sat% pazei frontierelor din vest si sud-vest. Instituteurs el colonisation en Algerie au XIX' In aceste conditii a luat flinty, pe baza de de- siecle(1965,t. CCXXXIV, fasc.II). cret, grupnl de armatacunoscut sub numele de Deosebit de interesant5i semnificativni I'Armee des Alpes", cu cartierul general s-a parut primul articol, semnat de P.Guillen la Grenoble. Be marginea temelor prezentate 5i J.L.Miege, privitor la politica germana In en ocazia aniversarii cefltenartIUi insurectiei Maroc In perioada anilor 1870-1877, cu referiri poloneze din 1§9$, Stefan Kienewicz, profesor directe asupra interferentei politicii germane la Universitutea din yarsovia, remarca In en politica coloniala franceza, interferenta care articolul rpentionat clteva aspecte caracteris- reliefeaza Inca o data interesele econornicq- lice ale acestei miscari cu paracter revolutio-financiare ale puterilor accidentale In Africa nar, precum¢lunele date privitoare la isto- nord-vestica, in ultimele trei decenii ale seco- riografia polona mai veche sgu recenta -:- lului trecut. Sint relevate cu aceasta ocazie asupra acestei probleme. El consiclera pe bunt' diferite aspecte ale presiunii politice pe care a dreptate ca insurectia din 1863 reprezinta o exercitat-o Bismaric 5i cercurile gnyernamen- etapa ct; totul deosebita in contevtulevent- tale ale Qermaniei pentrn a Inloeui gag chiar mentelor desfasnrate In intreaga periqada 1796 aqula puterea military¢iprezentg politica a 1918. Pupa 1863, datorita violentelor reactii Frantel In Algeria. lyfisiunea Intreprinsa mai ale cercurilor politice conducatoare, framin- Iran de cei doi emisari germardRohlfs t1141e nat19041e¢1sgciale au crescutwww.dacoromanica.ro In mod Wetzstein Marqc, iqr mai tirziuceWetz- 13 REVISTA REVISTELOR 199 stein in Gibraltar, au constituit incercAri, esua- historique(1950-1962) (1964,t.CCXXXI, te de altfel, de pregatirea unor miscari insu- fasc.1). rectionaleindreptateimpotrivaautoritatii In acelasi cadru al informatiilor cu carac- coloniale franceze. 1,a aceste actiuni s-au ald- ter bibliografic se cuvine a aminti si seria ex- turat, asa cum observA autorli,gIunii exponenti celentelor buletine critice, care prezintA peri- marcanti ai miscarii deeliberare algeriene odic ansamblul lucrarilor de specialitate asupra din acea perioadA. unor epoci sau probleme istorice. Dintre aces- Dintre studiile de istorie contemporanA se tea, un interes deosebit pentruspecialisti cuvine a aminti urmAtoarele doua articole : prezintil :Ed. Will, Histoire grecque (1965, Pierre Miguel, Le journal des Dads et la paix t. CCXXXIII, fasc.II) ;Andre Piganiol, de Versailles (1964, t. CCXXXII, fasc. II) Histoire romaine (1965, t. CCXXXIV, fasc.I. si Jacques Bariety, La politique allemande fasc. II, p.389-410) ; Robert Boutruche, His- dans 1' hiver 1939 1940 (1964, t. CCXXXI, toire de France au Mogen Age (Xle-XVe sie- fasc. I).Primul articol prezinta punctul de des). Publication des annees 1959-1964, 01964, vedere diferentiat al unor grupari politicet. CCXXXII, fasc. II ; 1965, t. CCXXXIII, franceze,asa cumacestaseoglindeste fasc. I) Bernard Guenee, L' histoire de l'Elat intr-una din publicatiile de larga circulatie en France a Ia fin du Mogen Age me par Its Journal des Debats" privitoare la citeva historiens frangais depuis cent ans (1964,t. probleme politiceimportante(chestiunea CCXXX II, fasc. II) ;Pierre Toubert, Histoire italiana,problemeleprivind zonabal- de l'Italie medievale (Xe-XI le sfecles). Publi- canica, situatia Austriei), viu discutate in cations desamides 1955-1964(1965,t. preajma pAcii de la Versailles. Al doilea arti- CCXXXIV, fasc. II) ; Ph. Dollinger si R. Folz, col constituie de fapt o simpla prezentare, Histoire d'Allemagne au Mogen Age. Pu- insotita de comentarii nu intotdeauna fon- blications des annees 1960-1965 (1964,t. date, a volumului de documente diplomatice CCXXXII, fasc. r; fasc. II) ; Daniel Robert, germaneDocumentson German Fcreign Histoire du protest antisme (1965, t. CCXXXIV, policydin perioada 4 septembrie 1939-18 fasc. I) ; Castelan Georges, Histoire de l' Allemag- martie 1940. Trebuie sA precizAm insa faptul ne depuis 1914 (1964,t. CCXXXI, fasc. II) ; ca prezentarealuiJacques Barietynu-1 G. G.H.Dunstheimer, Le mouvement des boxeu- poate dispensa pe cercetator de consultarea rs. Documentsetetudespublicsdepuis la directA a textelor amintite mai sus. deuxieme guerre nondiale (1964, t. CCXXXI, Publicatia cuprinde In fascicolele sale, In fasc.II) ;HenriBrunschwig,Histoirede afara studiilor propriu-zise, numeroase indi- l' A pique du Nord (1964, t. CCXXXII, fasc. I) ; catii bibliografice (note critice, recenzii, cro- Afrique du Sud (1965, t. CCXXXIII, fasc.II). nici, dari de seams etc.), importante surseIn afara indicatiilor de mai sus trebuie sa privind orientarea istoriografiei contemporane. amintim In mod special, credem, excelentul In afara capitolelor de semnalare bibliogra- studiu publicat de Henri-Irenee Marron, 2 he- ficA curentA publicate In cursul anilor 1964 orie et pratique de l' histoire (1965, t. CCXXXIII, 1965, remarcAm citeva articole cu caracter fasc.I),carediscutAcu multA competen- pronuntat bibliografic privind activitatea stiin- ta uncle curenteSiscoli, asa cum acestea s-au tificA de specialitate din anumite tari sau centre dezvoltat In istoriografia mondiala modernA de cercetare stiintifica :Georges Duby, Les contemporana. recherches en histoire medievale a la Faculte des Numarul mare al cartilor recenzate, lap- Lettres d'Aix-en-Provence (1964, t. CCXXXII, tul ca recenziile se publics in general la scurt fasc. II) ;Henri Michel, Le Comited'his- interval dupa aparitia lucrarii respective, co- Loire de Ia deuxieme guerre mondiale (1965, municarile privind activitatea diferitelor semi- t.CCXXX III, fasc.I,);Robert Mantran, L' orien- narii si centrestiintificeinternationale etc. , des etudes historiques en Turquie (1965, deli aproape in exclusivitate rezervate scolii . CCXXXIV, fasc.II); Pierre Chaunu, L'Ame- iistoriografiei occidentale fac ca partea de ique latine. Les grandes lignes de la production criticA3ibibliografie a revistei sA fie foarte www.dacoromanica.ro 14 200 REVISTA REVISTELOR utiladocumentArii si informAriicercetAto- rezultatelor investigatiilor Intreprinse de au- rilor. Este de prisos in a starui asupra valorii tori in perspectiva conceptiei materialist is- contributlilor publicate In paginile revistei ; torice. Trebute sA remarcAm de asemenea fap- fundamentul documentar, profunzimea ana- tul cA absenta aproape totala a unor studii mai lizei si noutatea interpretarii disting cele mai ample referitoare is Europa rOsariteana si multe dintre aceste contributii. Trebuie InsA sud-estica se resimte in genere negativ In relevat cA absenta unei bare teoretice a anche- activitatea revistei, al carei prestigiu a depa- tei istorice i-a Impiedicat adesea pe autori sA patrundA esenta fenomenelor studiate si sA dez- sit de mult granttele tarn In care se editeaza. vAluie fortele profunde ale proceselor anali- zate. Aceasta face necesarA o reluare critica P. Simionescu www.dacoromanica.ro I N S E M N AR I ISTORIA ROMANIEI VASILE POPEANGA, Presa pedagogicd din acestea, datorita situatiei specifice a Transil- Transilvania, 1860 -1918, Bucuresti, Edit. vaniei, au constituit timp lndelungat forme didactics $i pedagogica, 1966, 322 p. active de manifestare publica a slujitorilor catedrei, intrind In traditia vigil culturale Specialistil din domeniul istoriei Invata-romanesti Intr-o masura caracteristica pentru mintului isi concentreaza in ultima vreme efor- Transilvania. Privite in evolutia for istorica, turile In vederea elaborarii unei ample sin-se constata faptul ca aceste conferinte $i reu- tezecolective :Istoriatrtvaleuniniuluidin niuni s-au dezvoltat de fapt concomitant, nu Romania. In acest cadru general, profesorul consecutiv,completindu-sereciproc(p.59- Vasile Popeanga din Arad a publicat o noua60). Avind menirea principals de a fixa cadrul lucrare, avind de asta data profil de ana-istoric al problemei, din acest prim capitol se liz a bibliograficaamply, Insotita de desprinde situatia vitrega a InvAtAmIntului aprecierigeneralizatoare, care vorcalauzi elementar romanesc din Transilvania intr-o cu competenta cautarile ulterioare Inma- intreaga epoca istorica, In care asupra majo- terie. Cartea cuprinde trei capitole, dintre careritatii covirsitoare a populatiei se exercita primul $i ultimul constitute o introducere is- nu numai oprimarea social - economics, ci, cu torica $i, respectiv, o sistematizare de probleme,o virulenta crescinda, persecutia nationals cu caracter concluziv, a bogatului materialmergind pins la teroarea In mass din limpid documentar prezentat In capitolul median, primului razboi mondial. cel mai intins, axul de gravitatie al lucrarii. Examinarea materialului documentar din al Istoricul scolii poporale din Transilvania doilea capitol a celorpeste 30 de periodice roma- In perioada 1848-1918 este analizat cu o sub-nesti cu profil distinct pedagogic din perioada impartire la1868, motivata de noua lege 1860-1914, stirneste interesul cel mai viu al a Invatamintului, promulgata nu intimpla-cercetatorului, procurind nu o data surprize. tor in primul an dupa instaurarea dualismului Satisfactia ar fi deplina daca autorul ar fi austro-ungar ; primul capitol este completatfixat $i aid, ca $i la primul capitol, limita cu o examinare succinta a sistemului de indru-initials In perioada revolutiei din 1848, care, mare $i control al scolii romanesti din Tran- prin activitatea lui T.Cipariu, apare mai moti- silvania, precum si cu cea a unor mijloace de vata declt limita actuala. Remarcam faptul perfectionare a cadrelordidactice, cum au CA in cursul expunerii autorul isi completeaza Post conferintele $i reuniunile invatatoresti ; adesea informatia cu numeroase referinte In Trunri", tomul 20, nr. 1, p. 201-217,www.dacoromanica.ro 1967. 202 INSEMNARI 2 surse inedite, in general din arhivele locale, In lucrare se aduc date interesante despre prea putin cercetate inca, precumsila presapozitia miicarii muncitorelti ¢i socialiste feta politicA a epocii, ceea ce sporeste simtitor va- de problemele(cal.Unele dintre articolele loarea lucrdrii In ansamblu. Cu regretul de citate in acest sens au si semnificatia unor a nu putea zabovi asupra continutului publi-marturli ale legAturilor dintre miscarea mun- catiilor analizate de autor In ordinea crono- citoreasca de pe cele cloud versante ale Car- logicd a aparitiei lor, vom mentiona doar titlu- patilor (p.10, n.2 e o republicare). Mentio- rile cltorva reviste care au adus o contributie nam ca problema poatefi cercetatd mult deosebitd In cadrul dezbaterilor pedagogice,mai amplu pind in 1918, clnd organul Sectiei culturale,siuneori chiar mai largi, din epoca : romane a PartiduluiSocial-Democrat din ,,Lumina" (1872), 4coala romand" (1875), Ungaria a atacat cu multd vigoare cele mai Bisericasiscoala" (1877), 4coala si familia" acute probleme care se puneau invdtdmintu- <1886), Vatra scolard" (1907), Pedagogia lui :concentrareacadrelordidactice,§coli romans" (1907), Gazeta invatatorilor" (1912) parasite, salariisipensii de mizerie pentru gi altele. Aceste reviste pedagogice erau edi-invatatori, anacronismul Invatamintului con- tate fie de cdtre reuniunile Invatatorilor (Arad, fesional, crunta persecutare a lcolii romanesti Brasov, Blaj, Gherla, Oravita etc.),fiede (a. 13, 28, 35, 36, 41 etc.). cdtre senatele scolare ale diecezelor (Caren- Ca si In lucrarea precedentd, scrisa In cola' sebes, Arad s.a.), fie, foarte adesea, de catreborare, referitoare la Preparandia din Arad, Invatatorisiprofesori cu sprijinul material V.Popeangd aduce $i In cartea de feta mar- si moral al poporului (slasaud, Sibiu, Relita,turiidespre influenta miscdrii muncitorelti Simleu,Gherla, Blaj, Giula, Panciova etc.). sisocialiste asupra $colil, manifestatd prin fili- In paginile acestei bogate prese pedagogice era presei pedagogice : organe ca Lumina", romanesti din Transilvania au aparut frecventFoaia scolasticd"siVatra scolard" publicd uneori avIndrolul de animatori sau meritemateriale despre conceptia marxistd, Mind chiar referinte la Mruzifestul Partidului Comu- de adevarati fondatorinumele unor persona- nisi. Asemenea date sporesc cunostintele is- MAO, culturale indeosebi, cum au fost :Gh. toricilorscfilozofilor asupra patrunderii si Baritiu, Vis. Roman, Ion Slavici, Ion Vidu, rdspindirii In limba romans a ideilor marxis- I. Pop-Reteganul, Timotei Popovici, At. Mari- mului in tarn noastra. Sub influenta mised- enescu, P.Vasici, Vinc. Babes $i multi altii.rii muncitoresti, unii invatatori publicd ar- Unele consideratii mai largidincolo de sem- tipolp sau chiar editeaza organe 1e presd pa- nificatia ideilor expuse In cutare articol in dicale, arp loc o apropiere mai pronuntatda legaturd cu aderenta unora dintre personali-scorn de yield si de aspiratiile maselor pi:01)u- tstileamintitela preocuparile pedagogice lare. imbogatesc substante paragrafelorIncare In ultimql capitol, grupind tematic arti- apar aceste nume ilpstrc. colelesimatprialele publicate in cele peste 30 Autorulsereferduneorilaartiegle de periodice analizate cronologic In papito- pedagogicepublicateInreviste sauga- lul precedent, autorul selecteazd citeya idei zete cu alt prpfil, mai alespolitic,sau ep mai impartante In jurul carora au gravitat pre- caracter general. In mod practic, orice biblio- ocupdrile acestor publicatii, sau la formpla- grafie p incompletd, iar in cazul de fatcer- rea chore ele au adus p contributie originald : cetarea exhaustiya a tntregii prese, nu nurnaiScoala populard ca factor deculturalizare, Arevistelor care priarturisesc prip titlul forlimba tomand ca obiect central de studiu, sau prin alto indicatti exterioare profilul peda- orientarea realist-practicd a Invatamintului, gogic, ar fi Post singurd in masurd se r4spuncla lArgirea orizontului pedagogic (1i, adaugdm, exigentelor absolute. Un asemenea etalon nu cultural) al InvatAtorilor, aportul la consti- poate fi aplicat lucrdrii de lap, cu atit mai tuireasiunificarea termipologipi pedagogice mult cu cit autorul nu-si propune epuizarea (ordonata alfabetic, intr -un mic dictionar de temei. specialitate), prose pedagogics factor actiy www.dacoromanica.ro 4 INSEMNARI 203 In apararea (mai potrivit : afirmarea) unitatii derna, cu toata problematica ample pe care culturale a poporului nostru, yaloarea docu- aceasta o presupune ; sintem Incredintati ca mentar-istorica a acestei prese. o asemenea asteptare va fi implinita prin Ga observatii de ordin general, consideram aparitia tratatului general de Istoriatrtrafet- ca ar fi fost binevenita o privire mai larga asu- mtntului romdnesc, la ale carui lucrari prega- pra pozitiei partidelor politice romanestifltitoare contribuie din plin aceasta noun gi a conducatorilor acestora mai ales P.N.R. valoroasa carte a profesorului V.Popeanga, exprimata In presa proprie, fata de problemele primita cu interes de cercul larg al celor carora InvatlimIntului romanesc poporal care con- se adreseaza. stituia de fapt probleme de nature politica. A. P. Uncle personalitatipoliticeromanesti din aceasta epoca au fost totodata devotati slu- jitori aiMmii,ceea ce explica mai bine com- MaiorILIE CEAUESCU, Capitanalde petenta cu care an demascat politica scolara panduri Simion Mehedinteanu, indreptata Impotriva nationalitatilor. Apre- Bucuresti, Edit. militara, 1966, 81 p. ciem ca era necesara o tratare mai nuantata a problemel raporturilor dintre scoalaslbise- rick care constituie pentru Transilvania aces- Framintarile taranesti din Tara Roma- tei epoci o trasatura specificsfare a se estom- neasca, care au avut loc la scurt timp dupe Ina- pa rein! negativ jucat de prelungirea anacro- busirea miscarii revolutionare din 1821, al nica a Invatamintului confesional, se impune caror punct culminant 11 constitute rascoala delimitarea istorica Intre cauzele fundamen- din 1826 condusa de eapitanii de panduri tale (opresiunea politics, nationala)sicele Ghita CutuiIiSimion Mehedinteanu, au atras secundare, care explica situatia grea create atentia istoricilor remani Inca din secolul tre- culturii romanesti In genere, Invatamlntului cut. Publicarea in anti puterii populare a unor mai ales. RolulIicontributiascoldromanesti, importante volume de documente din perioada a presei pedagogice la lupta de eliberare nati- de destramare a feudalismului5istudierea onals meritau o tratare mai ample, Intr-un lor de pe pozitiile marxism-leninismului au capitol distinct, In care tocmai perioada finals, permis cercetatorilor de specialitate sa dezva- decisive, din 1918, sa se bucure de o atentie luie nu numai not aspecte sociale$ieconomice, deosebita. Consideram apoi ca limitarea tra- dar chiar sA ajunga la not concluzii inaceasta tarii la problemelescoldpoporale ingusteaza problema. sfera tematica, eliminind aprioric o bogata In lucrarea de WA shit evocate, in jurul publicistica referitoare la scoli romanesti de persoanei lui Simion Mehedinteanu, nu numai mare traditie, cum shit cele de la Brasov, evenimentele din 1826, darI1ntreaga istorie Nasaud, Beius, Blaj, Sibiu, Arad v.a. De alt- framintata a Tarii Romanesti din primele trei f el nici titlul carpi nu precizeaza acest lucru, decenii ale secolului al X IX-lea. Rind pe rind, asa dupe cum nu precizeaza nici faptul cachid voluntar Impotriva turcilor In razboiul lucrarea trateaza numai problema presei peda- din 1806-1812, clnd comandant de panduri In gogice romanesti din Transilvania. Ga obser- timpul rascoalei din 1821 conduse de Tudor vatii de detaliu, mentionam ca In privinta Vladimirescu, Simion Mehedinteanu este pre- lui Etitviis era cazul O. se arateIilimitele ac- zentat prin excelenta ca un simbol al luptei tiunii sale (p.60), ca Lumina" a aparut Intaranilor romani impotriva dominatiei oto- 1894 la Gyula, tar nu In 1872 la Arad, cum se mane si exploataril feudale. Autorul urmareste indica tocmai In legendailustretiei. viatasiactivitatea eroului sau, in cursul el- In esenta, problemele pe care le ridicatorva decenii, scotind in evidenta nu numai volumul de fata reprezinta doleante ale unei eroismul, dardlrzenia de care da dovada in lucrari mai cuprinzatoare, care sa se apropie momentele critice ale existentei sale. In 1821, pe pit cu putinta de limitele unei istorii a sco-Simion Mehedinteanu rezolva problema grea Ili romanesti din Transilyania In epoca mo- a organizarii detasamentelor de Omni volun- www.dacoromanica.ro 204 INSEMNARI 4 tart care au sporit armata lui Tudor Vladimi- cdutind sA atragAsipe unii boleri In rdscoala rescu, el comanda avangarda adunarii noro-pe care o pregAtea. Sint apoi studiate planut dului" care deschide drumul rasculatilor spre rAscoalei tactica adoptatA In cursul acesteia. Bucuresti, el zadArniceste complotul boierilor In incheiere, autorul face o analizd a cauzelor de la Belvedere Impotriva lui Tudor Vladimi- InfrIngerii rdscoalei din 1826. rescu, zdrobind pe turd in prima lupta de la Adresata unor cercuri largi de cititori, lu- Dragasani. crarea lui 'lie Ceausescu are un stil placut, Intr-o $i mai largo miisurd este studiat rolul atractiv, mai ales prin textele cu caracter lui Simion Mehedinteanu In organizareasl literar presdrate icisicolo, dispune de o ilus- declansarea rAscoalei OrAnesti din 1826. Au- tratie adecvatasicuprinde aproape tot ce se torul ni-1 aratA pe eroul ssu neobosit in anii tie relativ la acest personaj istoric. 1821-1826, andIIrecruteaza pe panduri, C.5. ISTORIA UNIVERSALA Jobbdgylelek es paraszlgazdasdg az Ungaria erau consacrate cu precAdere studie- tirOktis jobbdgysdg kialakuldsdnak korszakdban. rii evolutiei marii gospodarii senioriale. Acest Tanulmdnyok ZemplOnmegye XVI XVII. lucru era logic si firesc, deoarece transforma- szdzadiagrdrtortineteM1(SesiaiobageascA rea marilor gospoddrii senioriale In gospo- pigospodAria tdraneasca in perioada legarii dArii de tip capitalist indica drumul principal deglie at Aranilor. Studii cuprivirela de patrundere a capitalismului In agriculturA- istoria agrard a comitatului Zemplen in se-Totodata Insa, directia amintitA mai sus a colele XVI XVII).Redactareststudiu avut ca rezultat neglijarea studieriigospo- introductiv de Laszlo Makkai ; autori Istvan dAriei tdranesti, a ponderii pe care o ocupa ea N. Kiss, Eva Veress, Kirilly Zsigmondndsi In productia agrard $iIn evolutia socials. Janos Roman, Budapesta, Akademiai Acest lucru s-a constatat foarte pregnant, se KiadO, 1966, 638 p. relevA In prefata, cu ocazia dezbaterilor care au avut loc In toamna lui 1954, chid au fost discutate manualele universitare de istorie4 folosiriimetodelor Problema statistice Ungariei. Pentru a remedia situatta, la Insti- In cercetarea unor aspecte ale viet.ii sociale agrare din evul mediu constituie azi una dintutul de istorie din Budapesta s-a format un preocupdrile majore ale medievisticii contem- colectiv care avea misiunea sApregateasca porane pe plan mondial. Felul in care pot fi o monografie privitoare la gospodaria Ord- folosite si mai ales prelucrate izvoarele medie- neascA din Ungaria in secolele XVI-X VII. vale din punct de vedere statistic, eficientasi Lucrarea constA dih patru mark capitole valabilitatea concluziilor °Minute pe aceasta independente $i o prefata. In prefata, L.Makkai cale, iatA cele cloud domeniiin care s-au purtat abordeazauncleaspecte metodologiceale $i Inca continua dezbaterile de ordin metodo- aplicArii statistice In istoria agrard medieval:11. logic. Aceasta fazA foarte folositoare este astAzi Insa depdsitA In multe tAri prin publicarea unor monografii ample, in care metodele statisticii 1 Aceste probleme au mai fost dezbiitute istorice shit pe larg utilizate. 0 asemenea mono- In literatura despecialitate din Ungaria si grafie constituie cartea recent apartita In Edi- an fost expose mai pe larg Inintroducerile tura Acadcmiei Maghiare de Stiint.e, redac-la cloud publicatii de izvoare :Laszlo Mak- tatA de un colectiv de la Institutul de istorie kai, I. lidkoczi Gyorgy birlokainak gazdaseigi din Budapesta. iralai (1631-1648) (Actele de ordin econo- mic ale mosiilor lui Gh. Rakdczi I),Buda- Redactorulresponsabil al cartii, Laszlo pesta, 1954,si Istvan N. Kiss,16. szdzdi Makkai, aratA In prefata ca pind nu demult ddzsmajegyzekek (Lista de dijmAdin recolul cercetarile de istorie agrard medievalA din www.dacoromanica.roal XVI-lea), Budapesta, 1960. 5 INSEMNARI 205 Istvan N.Kiss studiaza Fluctualia popula- secolului at XV II-lea (p. 431-559). In cadrul liei agricole producaloare si posesiunea ex-acestui studiu sint dezbatute aspecte ale iz- traneus" fn Heggalja" In a doua jumatate a voarelor folosite,istoriculformSriimosiei secolului al XVI -lea (p. 21-284). Prelucrarea familiei Homonnay, conditii geografico-natu- statistics a materialului oferit de urbariiII rale, obligatiile iobagimii, diferentierea popula- de listele de dijma constituie principalul izvor tiei active, corelatia dintre sesia iobageasca folosit de autor. El ne infatiseaza o serie de sigospodaria taraneasca, fluctuatia populatiei tabele statistice gi diagrame care demonstreaza active, familia taraneasca Isituatia econo- dinamica proceselor studiate. Prima problemA mico-sociala a iobagimii In 1651. Si acest studiu abordata este cea a fluctuatiei populatiei ru-se incheie cu o anexa, in care sint publicate rale, reconstituita dupa urbarii pe sate sau tabele intocmite din urbarii11listele de dijma. localitati.Constatareaestesurprinzatoare. Remarcam caracterul mai complex si mai Astfel se arata ca, prin urmarirea listelor demultilateral al acestui studiu. locuitori, pe baza urbariilor se pot identifica In sfirsit, cartea cuprinde studiul intitulat doar 25,3 % dintre ei, care au ramas pe loc Condiliile de produclie ale mestesugului din timp de zece anisica este mare procentul saiele si ttrgurile comitatului Zemplen In seco- celor nou asezati In sate. In alte cazuri, pro- lele XV I-XV II cu privire speciald la Hegy-. centul celor ramasi in localitate, pc un timp alja" (p. 563-627), semnat de Janos Roman. mai lung, e mai mare, dar el nu depaseste de- Dupa o prezentare a conditiilor social-eco- cit in rare cazuri 50 % din populatie. Este deci nomiceppolitice In care s-au dezvoltat mes- vorba de o mare fluctuatie, care a putut fi tesugurile din comitatul Zemplen In perioada surprinsa foarte bine pe baze statistice. Inte-aratata$iinfluenta pe care au exercitat-o aces- resantul grafic, ilustrInd In procente fluctuatia ti factori, precumsidezvoltarea agriculturii din 8 sate (p. 49),este foarte interesant. asupra evolutiei mestesugurilor, autorul abor- In cadrul aceluiasi studiu mai shit o serie de deaza corelatia dintre mestesugurisiposibi- grafice care ilustreaza proportia populatiei litatile de desfacere, evoluia conditiilor pietei. active fats de populatia totals a satelor, pro-In incheierea capitoluluiI,Janos Roman portia celor care plateau dijma din populatia schiteaza rolul breslelor in dezvoltarea meste- totals a tirgurilor, iar its partea finals shit pu- sugurilor. In capitolul al II-lea al studiului blicate Intr-o prelucrare foarte bine chibzuita listele de dijma pe sate si pe o perioada de sau, autorul se opreste asupra unor probleme 10 ani. de ansamblu ale dezvoltArii mestesugurilor in comitatul Zemplen. Dintre acestea retinem Cel de-al doilea studiu semnat de Eva Veress dezvoltarea numerics a mestesugarilor, ori- se ocupa de Sesia iobdgeascd si gospoddria Mr& neasca In perioada legdrii de glie (p. 289-426). ginea si compozitia lor, situatia materials5i A utoarea abordeaza probleme ca prelucrarea socials a meseriasilorpdiferentierea for soci- statistics a urbariilor si a listelor de dijma als. In Incheiere, autorul vorbeste pe scurt pentru a reconstitui organizarea interns a gos- despre ramurile de mestesug, de atelieiesi podariei taranesti, valoarea topografica a con- de produse, precum si de valorificare, preturi scriptiilor, valoarea ca izvor a numelor de familii sisalarii. Gartea se Incheie cu un indice topo- cuprinse in conscrippi, sesiile taranesti, sesia nimic. productia, organizarea interns a gospodariei Prin noutatea metodei aplicate, cartea adu- taraneSti din punct de vedere social. Si Eva ce un suflu nou In cercetarile de istorie agrara Veress publics In anexa o serie de date pre- medievala din Ungaria $i ea poate fi utila§i lucrate statistic, folosinddatele izvoarelor referitoare la anii 1546-1577, care cuprind 12 cercetatorilor nostri care se ocupa de tame ase- sate din comitatul Zemplen. - manatoare, si care au la dispozitie izvoare apro- Zsigmondne Kirilly abordeaza problema Gos- piate de cele utilizate de autori. poddririi iobagesti si diferengerea iobdgimii pe middlelui Homonnay In prima jumatate a www.dacoromanica.ro L. D. 206 INSEMNARI 13 S. IU. VIGODSKI, Y ucmoxae coeemcnoil Sint interesante datele privitoare la prega- ounitomamuu, Mocnea, roc rioairma-tirea guvernului sovietic pentru Conferinta gal', 1965, 352 p. de la Genova. In invitatia trimisa guvernului sovietic se exprima dorinta ca V.I.Lenin sa Monografia La izvoarele diplontafiei sovie- participe personallalucrarileconferintei, lice este ultima lucrare a specialistului in do-ceea ce ar fl usurat rezolvarea problemelor meniul politicii externe sovietice, prof.S.In.care urmau sa fats obiectul discutillor. V.I. Vlgodski. Autorula folositatItmateriale Lenin intentiona sa is personal parte la con- publicate, cit si unele date inedite din arhivele ferinta. Irma hotarirea Sesiunii extraordinare sovietice, rapoartealediplomatilor straini, a Comitetului Central Executiv din tntreaga precum si alte materiale privind dezbaterileRusie, din 22 ianuarie 1922, prin care se (M- parlamentare din Anglia, Franta si alte tari clean imputerniciri unei delegatii compuse din capitaliste. 15 persoane, in frunte cu V.I.Lenin, pentru In primul capitol sint expuse principiile Conferinta de la Genova a provocat o neliniste leniniste, ale politicii externe a statului soci-serioasa In masele largi ale oamenilor muncii. alist. In capitolul al 2-lea se urmareste, pentru Redactia ziarului Pravda" a primit o mul- prima data, crearea aparatului diplomatic al time de scrisori si adrese, in care se cerea insis- statului sovietic, istoricul formarii Comisari-tent ca V.I.Lenin sa nu paraseasca Cara, fiind atului Poporului pentru Afacerile Straine, In-astfel supus la mai multe pericole. Aceasta fiintarea primelor reprezentante diplomatice a Post una din cauzele care au Impieditat rea- sovietice peste hotare s.a.In capitolele al lizarea Intentlei lui Lenin de a pleca la con- 3-lea si al 4-lea sint pe larg analizate politica ferinta.Si,Intr-adevar, unele date atesta externs sovietica, de la pacea de la Brestpregatirea atentatului asupra lui V.I.Lenin la Ora la Conferinta de la Lausanne, inclusiv Genova. Conferintele de la Genova si Haga. In ultimul Lucrarea este completata de o scurta is- capitol stilt studiate relatiile tinerei Republicitoriografie referitoare la politica externs si Sovietice cu tarile Orientului, printre care Iran, situatia internationals a Uniunii Sovietice In Afganistan, Turcia, China s.a. perioada studiata. Intreaga lucrare este strabatuta de ideea A. L. ca geniul leninist s-a manifestat, printre altele, si In domeniul politicii externedupa cum releva serviciului autorul , In organizarea BRANISLAV VARSIK, Rusitskerevolueni diplomatic al statului sovietic, publicarea tra- hnutie a Slovenskb (Miscarta reVolutionara tatelor secrete ale tarismului, pregatirea si husita si Slovacia),Bratislava, Vydava- Semnarea tratatului de pace de la Brest, de- telstvo slovenskej Akademie vied,1965,- mascarea planurilor perfide antisovietice ale 371 p. diplomatiei Antantei, semnarea primelor acor- duH cu Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda, Polonia, Anglia sI, In sfirsit, conferintele de De la prilbusirea Imperiului Marii Moravii, la Genova si Haga, tratatul de la Rapallo, adica de la patrunderea ungurilor in Cimpia toti acesti primi pasi ai diplomatiei sovietice panonica (In cursul primului deceniu al Seco- constituind exemple stralucite aleIntelepciu- lului al X-lea) si Irina la izbucnirea miscArif nii tactice a gindirii leniniste. revolutionare husite (1420), deci dour perioade Din multitudinea de aspecte abordate de de importanta istorica, Slovacia a trecut prirr- autor mentionam un paragraf referitorla tr-o epoca de izolare completa MO de ceilalti, politica concesiunilor economice acordate de slavi occidentali. Din acest punet de vedere statul sovieticcapitalistilor straini, preconi- expeditiilehusitilor,Incepute infebruarie zeta de V.I.Lenin ca o forma specifics in1428, ca si stabilirea de garnizoarie taborite lupta diplomatiei sovietice pentru coexistenta in anii urmatori in citeva puncte importante pasnica cu tarile capitaliste. din Slovacia, inseamna pentru poporul slo- www.dacoromanica.ro 7 INSEMNARI 207 vac, istoriceste vorbind, o reluare a contactelor praghezi si husiti din Moravia. Prea putine cu cehii. Pentru precizarea evenimentelor din stiri vorbesc despre compozitia garnizoanelor aceasta vreme si data Hind pozitia istoriografiei stabile. burgheze IAA de aceste probleme, autorul isi Iri partea a doua a lucrarii, autorul tra- prbpune sa cerceteze atit perioada anterioarateaza problema influentei exercitate de mis- expeditiilor husite, cIt st problema influentei carea revolutionary husiti in Slovacia. Pentru miscariirevolutionarehusiteinSlovacia. aceasta, el cerceteaza mai Intli faptele isto- Astfel,Inprima partealucrarii, auto-rice piny la instalarea garnizoanelor tabori- rul eocupadeexpeditiileorganizate te si, in al doilea rind, se ocupa de influenta Irina in 1434 si de garnizoanelehusitere- exercitata de aceste garnizoane asupra eveni- mass pe teritoriul Slovaciei. Expunerea primei mentelor si oamenilor din imediata for veci- Orli 6 oarecumperiodizataInfunctie natate. Ele au fost in nutriar de case, situate de bataliiletabori(ilor cu cruciatii lui Sigis- In Centrele principale. GereetInd istoria fie- mund de Luxemburg, care, dupd moarteacard garnizoane, autorul constata Ca ele au fratelui sau Vac lav al IV-lea (1419), firma sejucat un mare rol in lupta husitilor lmpbtriva ocupe, in mod legitim, tronul tarilor cehe. lui Sigismund. Desi clasele conducatoare din Deci e vorba de citeva expeditii taborite care Ungaria Slovacia afllndu -se la aceasta data au loc pina la lupta de la Domanice (1431), sub dominatie maghiara-procurau IMparatului unde lefegiii lui Julius Gesarini sint pusi pe ajutoare In materiale si °amen', totusi hu- fug de trupele lui Prokop VelikY. Spre deose- sitii au pus stlipinire pe teritoriile de margine bire de istoriografia burgheza, autorul preci- dinnordulsivestulSlovaciel.Prezenta zeaza ca primele contacte dintre husitisi husitilor in aceste regiuni, timp de aproape populatirt slovaca nu an loc Inainte de ince- trei ani, a avut Consecinte politicesiecono- putul anului 1428. mice pentru Intreaga Ungarie. Dupe lupta de la Domailice, care prezinta Pe de alts parte, aceleast garnizoane a, o mare importanta pentru desfasurarea eveni-transmis ideologia husite pOpulatiei locale mentelor urmatoare, feudalii si curia papalaindiferent deorigineafor etnica. mnar- 1st dau stama ca husitii nu pot fi Infrinti prizimati cu programulmiscariihusite,Micit Sable si, in consecinta, adopts o Ilona tattica meseriasi si saracimea oraselorauajutat politica. De aceea, o misiune de husiti 6 invi- petaboritiin lupteleforimpotriva pa- tata la Gonciliul de la Basel (1431-1432). In tricienilorbogati. be pilda, in urma aces- schimb, husitii organiztaza garnizoane per-tui tapt, o mare parte a patrieiatului german manente in orasele mai importante din Slova- din citeva orase slovace s-a stramiltat dincolo cia si patrund tot that adine in Moravia side Dunare, la Eisenstadt. Locurile patricie- Silezia. In legatura cu aceasta, autorul urma- nilor au fost ocupate apoidelocuitorii reste cronologic Intreaga actiune military des-din imprejurimi, inlesnindu-se astfel proce- fasurata de taboriti in Slovacia pina la lupta sul de slovacizare a acestor orase. de la Lipany (mai 1434). Se stie ca In aceasta Pe baza unor documente noi, autorul pre- localitate, ramasa eelebra in istoria poporului cizeazil data instalarii si durata In timp a ceh, husitii au fast pur si simplu nimiciti de acestor garnizoane, competenta for politicasi, Uniunea panilor cehi, care, dupa aceea,1U- mai ales administrative, ca si teritoriul pe Indconducerea miscarii husite, a lasat tare care-1 controlau. Uneori luptau alaturi pentru din nou prada in mlinild feudalilor. Dupacucerirea unui obiectiv important din punct Infringerea de la Lipany, garnizoanele husite de vedere strategic si economic. In aceasta din Slovacia se retrag treptat, pe baza uneiprivinta, autorul ne informeaza ca deli Bra- compensatii pecuniare, pina la Inceputul anu- tislava n-a fost ocupate de husiti, totusi, prin lui 1435. Trecind la comportenta unitatilor noiembrie 1432, garnizoanele din Tirnova si husite Care au patruns In Slovacia, Brants lav Skalice au raspuns be chemarea saracimii Varsik noteaza$ dupa izvoarele cehe, ca ele erau bratislavene in vederea cuceririi orasului. Pla- alcatuite din taborit ,orfelinisieventual nul Hind lnsadescoperit, n-a mai putut fi www.dacoromanica.ro 208 INSEMNARI 8 pus in aplicare. Cu acest prilej, autorul noteazd la fel ca si celelalte puteri europene, trebuiau un amanunt interesant :populatia germana 55 Una seama. saraca din orate era alaturi de husiti. Referitor la atitudinea Angliei fag de Relatii asemanatoare au avut garnizoa- Grecia, autorul aratS ca aceasta era determi- nele husite si cu populatia saraca a satelor, nata de dorinta cabinetului de la Londra de a cu iobagii. Paminturile Slovaciei erau la data mentine statu-quo-ul in Balcani 1i de a contri- aceea in mlinile citorva feudali laidIi bise- bui la consolidarea regimului constitutional ricelti, iar taranii lipsitisi neajutorati tin- din Grecia. In legSturS cu acest de-al doilea jeau dupa o bucata de pamint. De aceea, nu-iobiectiv, D. N. Dontas face o observatie de mirare ca la orice prilej ei ajutau pe husiti interesanta :consolidarea monarhiei consti- in luptele for antifeudale. Constatarea gene-tutionale sub George I insemna un mijloc de rala, careia autorul Ii acorda caracter de con- impiedicareamanifestSrilorrevolutionare cluzie majors, e aceea camilcarea revolu- ale grecilor. In acelali timp, prezentaunei tionary husita a actionat in Slovacia asupra monarhii constitutionale in Balcani constituia, acelorali pSturi sociale ca 1i In Cehia, adica, dupa D. Dontas, 1i un factor de ingradire a In primul rind asupra taranilor 1i iobagilor,influentei Rusieitaristeliabsolutiste In nemultumiti de exploatarea claselor conduca- aceasta parte a Europei. toare, iar in orate midi meseriali 1i saracimea DacS politica Angliei in Balcani si In Grecia s-au alaturat de indata husitilor in luptelese manifesta intr-un mod destul de activ, acestora impotriva patriciatului. nu acelali lucru se poate spune despre politica Lucrarea lui Varsik constituie o sintezii Frantei, care era mult mai putin consistenta. a tot ce s-a scris pinit acum despre marlul Franta, in aceasta perioada, avea In Balcani istoric, ca sa spunem ala, pe care husitii 1-auinterese limitate 1i planurile sale din vestul executat asupra Slovaciei, dar 1i despre p5- Europei o 1mpiedicau sa joace un rol predo- trunderea ideologiei husite in pAturile soci- minant in Grecia. Trebuie totuli avut in vedere alecele mai receptive. ca. Franta avea In Imperiul otoman interese Pe linga un numSr de 17 anexe inedite, financiare de care trebuia sa tins seama. cu valoaredocumentary, monografiamai In contextul acestor imprejurari, cu toate cuprinde s1 douil rezumate, In rust' 1i germana. incercSrile de apropiere dintre Alexandru al Autorul a adSugat volumului dour harti, in- II-lea si Napoleon al III-lea, initiate cu diferite diclnd expeditiile si garnizoanele husite dinprilejuri, Franta, in problemele grecesti mai Slovacia in secolul al XV-lea, precum 1i un importante, tindea sa adopte punctul de indite onomastic si toponomastic. vedere britanic. In ce privelte Rusia tarista, autorul arata Tr. 1. -N. CS, deli aceasta tars avea o pozitie diploma - tics mai slabs, ca urmare a razboiului Crimeii DOMNA N. DONTAS, Greece and the Great si a rascoalei polone din 1863, ea a initiat Powers 1863-1875, Salonic, in Grecia o politica de cistigare a regelui Institute for Balkan Studies, 1966, George I, prin incercarea de a stab ill legaturi VI+ 223 p. dinastice intre Curtile din Atena si Petersburg. Aceasta politica insa s-a lovit de adversitatea Conform unei conceptii acreditate in isto- Angliei Ii conflictul diplomatic rezultat din riografia occidentals, Grecia ar fi fast, In primii ea a cuprins nu numai Franta, care a sprijinit ani de domnie ai regelui George I, doar un pozitia engleza, dar a avut urm5ri Ii in afacerile protectorat al aia- numitelor puteri garante : interne ale Greciei: . Franta, Rusia si Marea Britanie. D.N. Dontas Un loc important in cartea lui Dontas dimpotriva, sustine di cercetarea atenta a 11 ocupa 1i analiza pozitiei marilor puteri in documentelor diplomatice din 1863-1875 de- legSturS cu revolutia cretana din 1866 si monstreaza existenta unei politiciexterne lupta acestora pentru a -li asigura succesiunea grecesti proprii, de care puterile protectoare, Imperiului otoman in Peninsula Balcanica. www.dacoromanica.ro 9 INSEMNARI 209 Duna criza cretana a urinal.,In 1869, Dontas prin dalele not pp care le aduce in Conferinta de la Paris, care a respins pretentie istoria relatiilor internationale cu privire la guvernululde isPetersburgdea fi Peninsula Balcanica$itotodata remarcam singuru) aparatoralcrestinilordin Bal- evocarea unor aspecte semnificative ale lega- cani. De altfel, IncercarileRusiei tariste de turilor romano-grecesti din perioada anilor a atrage Peninsula Bakanicainsferasa 1863-1865. deinfluents audeterminat,asacum S. C. amid D. Dontas, oapropiereaGreciei de Turcia, apropiere cares-aaocentuat lu urma conflictului biserioesc greco-bulgar din LUCIEN MUSSET, Lesinvasions:les vo- 1870-1872, conflict in care biserica bulgara gues germaniques, Paris, a avut sprijinul Rusiei. -Politica de cistigare Presses Universitaires de France, 1965, 329 p., Nouvelle Clio. L'Histoire et ses a bunavointei three dusk de cabinetul din problemes", nr. 12 Atena s-a vadit cu prilejul rascoalei din Bosnia siliertegovina din 1875,cind Grecia a adoptat Cartea recenzata reprezinta primal volum pozitia de neutralitate care, In 1881, 1-a twins al unei Incrari mai marl consecrate marilor Thesalla. migratiuni ale popoarelor, care trateaza desfa- Cartea lui D. N. Dontas contine1iunele surarea lor, In secolele IV 'VII. referinte privitoare la Romania. Astfel, auto- Autorul I,si bazeaza expunerea pe o amnia rul releva ca planul lui Botzaris din 1864 documentatiedeizvoare narative,lite- pentru oinsurectie antiotomana a Epirului rare, documentare, arheologice .i de 'twirl $iaThesaliciincludea 81 participarea de sinteza sau, mai ales, monografice, aparute grecilor din Serbia $i Romania (p. 21). Ras-.Indeosebi In ultimul timp. Ampla informatie coala cretana din 1866 a determinat guvernulse oglindeste, In afara de cuprins, $i In cartea atenian sa studieze problema unei aliante !nth", consacrata prezentariisistematicea balcanice mai largi, cu participarea Greciei,Instrumentelor de cercetarepdocumentare" Serb lei, Romaniei.iiMuntenegrului (p. 109, (p. 5-34). Bibliografia este aproape exclusiv 114, 130). Dovada a Romania privea In modoccidentals, deli in problemele de ansamblu favorabil aceasta alianta o constitute citarea (de pilda, trecerea de la antichitate la evul de catre autor a unei dispozitii a Portii, care, mediu,transformarile social-economiceale netinInd seama de statutul de autonomie al marii migratiuni)1iregionale (gotii in sudul Romaniei, a ceiut guvernulul de la Bucuresti Rusiei, triburile germanice sau uralo-altaice expulzarea tuturor rezidentilor greci de pe In Europa centralapsud-estica), istoriografia teritoriul romanesc (p.141-142). Autorul marxista din Virile socialiste a adus contri- vorbeste apoi de detronarea lui Cuza si debutii mult mai importante decit cele citeva lucrari aparute In limbs franceza, engleza largileimplicatiiinternationalelegatede sau germana citate de autor. acest act, precum al de problem alegerii Tratarea propriu-zisa se gaseste In cartea unui nou domnitor (p. 63-65), in sfIrsit,a doua", intitulata sugestivCunostintele tot in legitura cu Romania, este amintit noastre" care oglindeste concluziile la care proiectul lui Napoleon al III-lea de a se acorda a ajuns autorul $i,In gencre, istoriografia Austriei compensatti In prinelpate numirea occidentalsIn problemamariimigratiuni unui domn favorabil Vienelpentru pier- a popoarelor (p. 41-211). derea Venetiei (p. 49 $i 63). Cu acest prilej, Pornind de la ideea justa ca explicarea autorulsubliniazamarilecomplicatiicare invaziilorgermanicetrebuiecautataatit s-ar fl ivit, ant pe plan general european, cit la invadati", cltsiinva.datori", aulorul Si in cadrul problemel orientate, daca s-ar 1nfaliseaza In capitolul I, Virtejulinvaziilor", fi realizat proiectul lui Napoleon. situatia ttiburilor germanice $i a Imperiului leaconcluzia acestei succinte prezentart roman de apus In perioada premergatoare subliniem interesul suscitat de carteawww.dacoromanica.ro 1ui D. N. marii migratiuni. Autorul insists Insa ma- It-e. 5007 210 INSEMINIAR1 10 mult asupra deosebirilor dintre civilizatii" de formare a noilor popoare si limbi din apusul romanssicea germanica (p. 58), preocupin-Europe!, transformarile sociale, fara Insa a du-se, In schimb, foarte putin de structura trage concluzia a este vorba de trecere de la evolutia societatii sclavagiste romane In sclavagism la feudalismul timpuriuSiformarea plind criza a sclavagismului si a societatiiunei civilizatii noi",. fenomene urmarite si gentilice germane. Capitolul se incheie cu in ceea ce priveste diversitatea for regionals. destramareaSiprabusirea impeiiului, tratata Cartea a treia" este consacrata Proble- deci, nefiresc dupe parerea noastia, inaintea melor in discutieSidireetiilor de cercetare" primului valalinvaziilorterestre"din (p. 213 312), reprezentind, de fapt, o reluare secolele IVV. a unor aspecte insuficient elucidate in istorio- Desfasurareamigratiuniloresteexpusa grafie ale marii migratiuni a popoarelor. Inte- Inceletreicapitole urmatoare. Capitolele resante prin natura lor, prin comunicarea al II-lea si al III-lea sint consecrate Inva- rezultatelor obtinute in istoriografia occiden- ziilor terestre", cuprinzind primul val" dintalssiprin aprecierile51solutiile autorului, secolele IV V, adica migratiunile hunilor,ni se pare lima ca, din punctul de vedere al structurii volumului, aceste probleme ar fi alanilor, gotilor, vandalilor, sueviloraburgun- zilor, si al dollea si al treilea val", din seco- fost mai nimerit de tratat in cadrul csrtii lele V VII, adicamigratiunilefrancilor, a doua, fapt ce ar fi scutit lucrarea de urma-- alamanilor, bavarezilor, longobarzilor ava- rirea paralela a unor temesii-ar fi dat mai rilor. Capitolul al IV-lea trateaza Migratiu-multi coeziune. Dintre temele puse in discutie nile maritime" din Europa de nord-vest merits a 11 mentionateinvazii barbare" din secolele VVI, ale anglilor, saxonilorsi sau marl migratiuni ale popoarelor", autorul iutilor si ale pictilor, scotilor5ibretonilor, inclinind pentru ultimul termen, desi in titlu care, de fapt, shit migratiuni mixte, la Inceput siincuprinsfoloseste pe primul,luptele maritime, iar ulterior si terestre. sociale pllupteleImpotrivamigratorilor, autorul subliniind conditionarea for reciproca, In ultimul capitol al cartii a doua, consa- impartirea unor proprietati funciare romane, crat Contactului dintre civilizatii", autorul colonizareagermane,aportulmigratorilor pune in lumina aportul lumii romaneigerma- in tehnica, artainstitutii, invaziileruperea nice la crearea evului mediu timpuriu, aratind unitatii economice politice a lumii medi- ca toate civilizatiile Occidentului medieval Si teraneeneetc.Enumerareatardovedeste sint, In proportii variabile, mostenitoare ale interesul ce-1 poate suscita discutarea acestor Romei $i ale germanilor" (p. 171). probleme,dar,totodata,arata ca fiecare Combatind tezele unilaterale ale romanis- din ele se putea trata in cadrul capitolelor tilorsialegermanistilor, autorul constata cartii a doua. ca evul mediu timpuriu nu reprezinta inlo- Volumul reprezinta un bilant clar at rea- cuirea de catre germanismul triumfator a lizarilor istoriografiei, aproape exclusiv ocei- unei romanitati asasinate", ci ca peste tot dentate, in domeniul tratat, oferind totodata a avut loc un compromis, o sinteza mai mult noi directii51sugestil de cercetare. sau mai putin realizata a unor elemente felu- R. M. rite $i crearea unei civilizatii noi, distincta de cea a antichitatii tirzii si de cea a GermanieiALFRED LEROY, Histoire de lacivilisation de sine statlitoare"(p.191). Referindu-se anglaise.. L'Angleterre des origines a nos la rolul marii migratiuni a popoarelor in pro- jours, Paris, Didier, 1966, 439 p. cesul de trecere de la antichitate la evul mediu, Autorul, cunoscut prin studille sale publi- autorul constata ca invaziile nu poarta,cate anterior (La civilisationfranfaise du fara indoiala, decit pe jumatate raspunderea XVIII°. sack; Histoire de la peinture anglaise) directd..., Insa fara ele conditiile indispen- recta In paginile monografiei de fats princi- sabile ale acestei transformari nu s-ar fi dez- palele evenimente politice si militare ale is- voltat niciodata" (p. 211). Pornind de la aceste torieiAngliei, 'precum tdiferlteaspecte puncte de vedere, autorul analizeazawww.dacoromanica.ro procesul considerate mai caracteristice ale clvilizatiel 11 INSEMNARI 211 siculturii engleze. Prima parte a monografiei un punct de vedere strict cronologic, nu a prezentind In genere datele istoriei Angliei incercat o analiza de continut asupra datelor secolele XI XX In conjunctura evenimen- consemnate decit tangentialIiaproape nesem- telor politice ale Europei occidentale, relevA nificativ.In aceasta perspectivA, indicatiile pe etape momentele istoricecare definesc inserate redau de cele mai multe on aproape dezvoltarea Insasiacivilizatieisiculturii simplist suita acestor evenimente golite de poporului britanic. Este evident ca o lucrare oricesensexplicativ.S-arficuvenit, de de sinteza de proportiile celei indicate de exemplu, o prezentare analiticaeel putin autor In prima parte a monografiei presupune asupra capitolelor cu semnificatie deosebita, de fapt un spatiu mult mai larg de prezentare. cum ar fi capitolul rezervat revolutiei burgheze In limitele Ingaduite de economia volumului, de la mijlocul secolului al XVII-lea, revolutie autorul recta principalele momente ale istoriei care, alaturi de cea franceza din secolul urmA- Angliei, grupate mai mult formal In patrutor, a avut o rezonanta de anvergtna euro- principale subcapitole (1066-1485 ;1485 peana. Ea a fost, prin amploarea $i prin carac- 1603 ; 1603 -1714; 1714-1960), Insotite de o terulei, prima revolutie care a proclamat prezentare introductiva cu caracter explicativ.sustinut noua orinduire politica, pentru noua Partea a doua a lucrarii, conturata tematic societateeuropeana,considerate pe buna prin problemele abordate, indica unele aspecte dreptate ca granita In timp Intre evul mediu ale culturiisicivilizatiei engleze :inititutiile sitimpurile knoderne. britaniee ; evolutia gi unele aspecte ale socie- Nicialteevenimentecusemnificatie tatii engleze ; Anglia si problemele religioase ; deosebitA pentru istoria Angliei ca, de exem- date privind literatura engleza ;evolutiasi plu, revolutia agrarA din secolul al XVIII-lea notele originate ale artei, muzicilIIstihrtei situatiacoloniilorengleze din America de engleze ;unele aspecte ale particularismului Nord $i razboiul revolutionar de independen- scotian. In sfIrsit, In afara concIuzilior generale, ta etc.nu au fost abordate In cadrul lucrarii autorul prezinta In Incheierea lucrarii tabele decit In contextul unei explicatil foarte gene- indicative, cu caracter cronologic, privind : rale. Mult mai interesante ¢i pline de Inteles principalele evenimente politicesiliterare shit capitolele cuprinse In partea a doua a redate In paralel atit pentru Franca, cit $i lucrarii, capitole care reusesc se contureze pentru Anglia ; regalitatea engleza ; dezvoltarea Intr-un cadru mai explicit si cu o note de ori- arhitecturii,picturii,muzicii i tehnicii, ginalitate unele aspecte considerate de autor precumsio bibliografie tematica raportata ca semnificative privind culturaIIcivilizatia lacapitoleletratateanterior(generalitati, britanica. Pictura, muzica, literatura arta regalitate, institutii etc.). In genere grit prezentate viusicolorat, Structurata pe o bogata informatie docu-remarcindu-se deseori cu multa perspicacitate mentary lcuprinzlnd ea Insasi importante notele caracteristice definitoril In raport cu referintebibliografice,lucrarease impune ceea ce se numeste Indeobste cultura europeana in istoriografia contemporana mai ales prin occidentals. doua caracteristici distincte : prin stilul clar Lucrarea conturata In liniile ei man pe accesibil, pe de o parte, $i prin bogatele baza indicatiilor semnalate mai sus se impune referinte incluse In special In partea finals atentiei cercetatorilorIIcititorilor prin inte- a lucrarii pe de alts parte. In ceea ce priveste resante sugestii, prin bogatele surse de refe- prezentarea propriu-zisa a evenimenteloryi rinte caprinstilul nuantat si clar care facili- datelor politice, militaresieconomice, autorul, teazamultIntelegereatemelorenuntate. pastrindIngenere,metodologicvorbind, P. S. BIZANTINOLOGIE H. ANTONIADIS-BIBICOU, Etudes d'histo ire La scurt interval dupe aparitia lucrarii maritime de Byzance. A propos du Theme des Caravisiens",Paris,S.E.V.P.E.N., Byzance et la mer de H. Ahrweiler, apace un 1966, 220 p. . alt studiu privind unele probleme ale organi- www.dacoromanica.ro 212 INSEMNAR1 /2 aril maritime a Bizantulut Importanta pe bislitnis". H. Antoniadis- considers, cum de care problemele maritime au avut-o pentru altfel a sustinuttGelzer, cit thema din seri- Bizant justified pe deplin interesul celor doua soarea Inf Instinian at II-lea este Calarisianis, cercetatoare franeeze. Metoda de learn nu este adic Sardinia. Mai mutt, stabilind limitele Insa aceeastsinici problernatica abordata, geografice ale themelor Anatolica, Armeniaca, dar taus' in multe cazuri punctele de vedere Opsikion $f Thracesirma, apai e In mod evident slat destul de apropiate. cs teritoriul presupusei theme a Caravisianilor Intr-un capitol introductiv se subliniaza lama parte In realitate din Memel* Thracesiana ceea ce se and In central atentiei autoritatilur siAnatolica. bizantine In legaturd cu organizarea marinei Ma Ia crearea themelor maritime, autoarea pentrir mentine suprematia ; altfel pro - socateste ca flota milliard bizantina a parcurs curarea matertilcrr prime necesare construirii tret etape. itfal frail s-a creat fi vremea Tui corabiilor constitute o precrcupare permanents, Constantin at II-lea o Huta permanents supusil asa dupa cum apare fn diferite tratate bizan- autoritatiiluistratigos caravisianorum, cu tine cu caracter militar. Recrutarea perso- sediul la Samos. Aceasta prima forma de orga- . nalutai maritim a fost de aseinenea un alt nizare ar fi existat Wad In land anulut 711. obtectiv principal urmarit de stat $i autoarea In a dorm etapa apare o flota imperials crede ca s-a recurs Ia mercenariat, fiindca la numeroasa, cu un personal bine retribuit, un moment dat Bizantul s-ar fi gasit In difi- $i o flota thematica, ale carei escadre se Incor- cultate In ce priveste folosirea until personal poreaza hi administratia regiunilor din care calificat autohton. Credem ca aceasta pdrere nu fee parte din punct de vedere geografic. se conciliaza cu sistemul larg raspIndit in Comandantii acestor unitati devin strategii Bizant In secolul al XI-lea, de rascumparare themelor respective. Reforma a avut loc Intre prin plata a obligatiilor militare. Mercenariatul anti 711 $1 732, cind apare prima mentiune se generalizeaza In Bizant ca urmare a unui despre nn strateg al Cibyrrheotes-nlni. Duna Intreg sistempolitic. Problema !Tribunal& cum se vede, parerea autoarei nn difera prea tirilor tehnice aduse navigatlei este de aseme- mutt de aceea a Helenei Ahrweiler. Aceasta nea schitata, deli datele izvoarelor slat In reforms estelegati de asediul Constantino- aceasta privinta destul de sarace. Folosireapolitica din anii 717-718. busoleiIIImbunatatiri aduse sistemului de Ultima etapa de desavirsire a formarii cirmuire au adus reale foloase marinei bi- themelor maritime o constituie dotarea demon- zantine. telor din cadrul marinei militare cu loturi Dupa aceste consideratii de un caracter funciare. Cu acest prilej se face o expunere general, autoarea trece la cercetarea priinelora diferitelor pareri In aceasta mutt disputata institutii administrativ-marilime,crearea asa problemsiautoarea accepta punctul de vede- zisei theme a Caravisienilor. In prealabil se re al lui G. Ostrogorsky, dap care loturile expun pc larg problemele destul de contro- ostasesti ar fi aparut In secolele VII VIII ; versate legate de originilesiconditiile formarii pentru cele ale soldatilor din marina, data In general a themelor $i caracteristicile acesteiaparitiei for a avut loc mai tirziu, in once Institut'',autoarea raliindu-se punctului decaz mai !aerate de novella lui Constantin vedere exprimat de G. Ostrogorsky. In con-al VU -lea Porphyrogenetul. Autoarea credo tinuare se cerceteaza dace Caravisienii, aceasta ca.In vremea Imparatutui NicephorIs-ar prima organizatie maritime, este o themeparea ca s-a Inceput distribuirea de loturi si,ca PertusitiAhrweiler, autoarea ajunge ostasesti marinarilor. la concluzia ca nu poate fi considerata o theme In concluzie, autoarea cauta sa stabileasca maritime. In argumentarea sa, autoarea secauzele care au dus la decaderea fortei mari- opreste la scrisoarea lui Justinian at II-lea time a Bizant.utui, proces accentuat din secolul cAtre Papa Ioan al V-lea dirt anul 687, unde al XI-lea. Acestea shit Impartite In trei cate- sInt enumerate themele existente $1 unde apare gorii : economice (slabirea productiei, deva- Cabarisianis" corectat de Ch. Diehl In Cara- lorizareamonezii,infiltrareastrainilorIn www.dacoromanica.ro 13 INSEMNARI 213 econontia Bizantului), militar-administrative VII, avint economic si cultural urmat de o (dezagregarea themelor, procedee defectuoase perioada de declin plait In secolul al X-lea, de recrutare a armatei) si polilice (slabirea cind Incepe o noun dezvoltare economica, puteriicentrale,crestereaputeriipolitico intreruptilIrma brusc de cuceririleturcilor si economice a aristocratiei). Cu alle cuvinte, seldjukizi. Dupa 1204, Asia Mica occidentala, In.enumerare slat cupriuse nu numai canzele devenita centrulImperiului dela Niceea, reale, ci si consecintele crizei social-economice va Inregistra o noun si deosebita prosperitate prin care trece Bizantul Incepind din secoluleconomics. Smirna devine principalul port at XI-lea. al Imperiului bizantin In exil. Aceasta situatie O alto problems dezbalula In partea finale se sfirseste in vremea dinastici Paleologilor. a cartii este in legaltira cu legislatia macedo- Lipsa de interes a Paleologilor pentru Asia neana privind apararea proprietatii tatanesti Mica va slabi puterea sa de rezistenta In fata si straliolice, In special legislatia lui Nicephor invaziilor turcesti.In continuare, autoarca Pltocas. prezinta regiunea din punct de vedeie geo- Intr-unapendiceslatprezentatedate gaffe si topografic, pc baza carlularelor si despre tonajul vaselor bizantine, despre Inte- documentelor unormainastirisialeunor testa impozitului vauaov, dcspre solda ofite- dale extrase din opere bagiografice. rilorgifunctionarilor themelor maritime si In parlea a doua, autoarea se °curd de Intr-o ancxii shit dati termenii maritimi gre- organizarea bisericeasca. Arhiepiscopia Smirnei cesti folositi In evul media In bazinul orien- devine In anal 869 mitropolie cu ire! episcopate tal al Marii Mediterane. dependente. Numarul acestora creste In seco- E. Fr. lele urmatoare. La Nymphaion apare un epis- copat la sfIrsitul secoltilui al XII-lea, care devinearhiepiscopat In vremea Imperiului * Centre de Recherched'Histoire et Ci- de la Niceea. Shit prezent ate apoi manastirile vilisation Byzantine. Travaux el Illemoires, din regiune, cu indicarea surselor si a date/or ol.I, Paris, Ed. Boccurd, 1965, 464 p. istorice cunoscute. Pe baza diferitelor surse se face prosopograhia mitropolitilor Smirnei Centsul de cercetari de istorie si civilizatie din secolul al XII-lea si a principalilor dem- bizantina. din Paris incepe cu acest volum !Atari aiMitropoliei. publicarea anuala a studiilor elaborate de In partea a treia a volumului, autoarea cercetatorii sal. se oeupa de administratia civilasi mintaril Primal stadia apartine neobositei cerce- a regiunii. Aceasta facea parte din theme tatoare a istorieibizantineH.Ahrweiler, Thracesimul. In urma politicii de farimitare care, concomitent en pregatirea unei editiia themelor, In secolul al XII-lea reginnea entice a cartutarului din Lembos, prezinta SmirnaesteImpartitaintretreitheme : In acest volum. istoria regiunii Smirna In Neekastra, Thracesiana si Mylassa-Melanou- secolele XIIXIII (L'histoire at la gdographie dion. In urma reformei lui loan Comnenul, de to region de Smyrne entre les deux occupations definitivata de Manua, conducerea themel torques, p. 1-204). Cercetarea istoriei dile- revine until functionar minter, ducele. Thema ritelorprovinciialeImperiuluibizantin este Impanita In mai multe circurnscriptii este o hicrare pe ctL de interesanta, pe atilt fiscale Katepanikia conduse de cite un tie anevoioasa, din lipsa izvoarelor, asa dupa energon cu atributli fiscale, judiciare si politie- cum constata N. torga Intr-o comunicarenesti. Orasele-cetati au In frunte functionari facuta In Cmgresul de bizantinologie de la militari.Pentraprezentareademnitarilor Roma (N. lorga, La vie de province dans PEm- civili si militari cunoscuti din izvoare IncepInd pire byzantin, in Etudes byzantines", vol.din secolul al XII-lea, se Ioloseste acecasi II, p. 117). metoda ca5ipentru demnitarii ecleziasti. Smirna, asa dupe cum arata autoarea, Intr-un apendice se face un istoric at prin- a cunoseti t prosperitatea si vicisitudinile prin cipalelor familii de marl proprietari funciari care a trecut Intregul imperiu,tnwww.dacoromanica.ro secolele IV 214 INSEMNARI 14 Indigent sau stabiliti In regiunea Smirna, ca theme, in sfirsit infringerea flotei sale si atacul urmareacuceririlGonstantinopolululde bulgar. entre turd. Autoarea nu se ocupa aproape de J. Gouillard (L'heresie dans l'empire byzan- loc de situatia social - economics a regiunii, tin des origines au XI le siecle, p. 299-324) desi recunoaste importanta economics a unor face o prezentare cu caracter general a ereziilor orase ca Smirna. din Bizant. Crede ca acestea s-ar putea Imparti I. Duieev (La chronique byzantine de l'an in trei categorii: ereziile christologice, devierile, 811, p. 205-254) prezintA lntr -o noun editie denuntate In lucrArile teologilor In secolul critics, Insotita de traducerea in limba Iran - al XII-lea si sectele sincretiste, rupte de bise- cezA, fragmentul unei cronicl aflate la sfIrsitul rice oficialA Inainte de proclamarea imperiului cod. Vaticanus gr.2 014 sicare relateazb cretin (montanism, novatismetc.).Icono- campania imparatului Nicephor impotriva clasmul pune probleme speciale si nu se Inca- bulgarilor din anul 811.In comentariu se dreazA in nici una din aceste categorii. In relevS valoarea istoricA a acestui fragment, continuare sint analizate izvoarele privind care a (Scut parte dintr-o cronica scrim de un primele erezii, Incepind cu enciclopedia lui contemporan. Are rezerve fata de afirmatia Epiphane si terminlnd cu tratatul patriarhului lui H.Gregoire (Byzantion", XI, 1936, Germanos. In secolele VIII IX shit In special p. 417-427) ea aceasta relatare; Impreung numeioase mentiuni despre montanisti, In cu ceea ce se cnnoaste din Scriptor Incertus realitate sub acest nume se inteleg sialte de Leone Armenio, ar face parte dintr-o con- erezii. De la mijlocul secolului al X-lea pinA tinuare a cronicii lui Malalas. la mijlocul secoluluial XII-lea,bogomilii P. Lemerle (Thomas le Slave, p. 255-298) si mesalienii sint in centrul preocupArii teolo- supune unui amAnuntit examen critic toate gilor oficiali. Desi autorul recunoaste cA la izvoarele care se ocupS de rAscoala lui Tome baza fenomenelor eretice trebuie cautate cauze Slavonul, Inlaturind ceea ce a reprezentat social-economice si politice, crede ca izvoarele propaganda interesantA aadversarilorsai nu permit decit deductii vagi. politicisi cAutind sA restabileascA adevSrul N. G. Svoronos (Les privileges de l'Eglise istoric. Din cele douA versiuni date de Genesios 4 repogue des Comnenes: un reserit inedit si Theophanes Continuatus, una denumitA de Manuel ler Comnene, p. 325-392) publics microsiaticb si cealaltA siriaca, 0 inlAtura petextul, traducerea si un bogat comentariu prima ca fiind falsificatA In scopul denigrarli al unui rescript inedit (Marc. gr. 173) pe care lui Toma. P. Lemerle ajunge la concluzia ca 11 atribuie lui Manuil Comnenul. Prin acesta, Toma, slay de origine, participA la riiscoala bunurile prA-nesti publice si asezAmintele de lui Bardanios Turcos, este nevoit sA fugA binefacere nu sint supuse clauzei posesiunii juste sau injuste.Consideraea rescriptul dupit infringereaei, reapare in imperiu la lAmtireste doua chrisobule din anul 1158. suirea pe tron a lui Leon al V-lea, care-Inumeste Incomentariu, autorul analizeazA politica turmarhulfederatiilor.In urma asasinarii lui Leon porneste lupta. Autorul respinge lui Manuil In problema bunurilor bisericesti. Pentru a-§i atrage proprietarii laid si biseri- ideea unui sprijin din partea arabilor, fiindca cesti pins in anul 1158, a acordat acestora aceasta i-ar fl instrainat simpatiile grecilor. nenumarate libertAti si scutiri de impozite Nu crede di ar fi fost partizanul icoanelor. chiar si proprietatile dobindite cu nerespec- Poate rascoala ar fi exprimat ostilitatea pro- tarea formelor legale sau prin procedee abuzive vinciei impotriva capitalei. Desi sursele nu sint pur si simplu confirmate. Din cauza reac- pomenesc nimic, crede di ar 11 stat la baza tieialtor paturi. interesate din anul 1158, rascoalei si cauze social-economice. Examinlnd imparatul devine mai circumspect si acest motivele infringerli,considers cacel mai rescript este o dovadS. Din juruk anului 1160 important, faptul di Mihail detinea capitala frineazA libertAtile si se observA In mdsurile si era legal Incoronat, apoi cii Toma lasase luate o tendintA de a se apropia de legislatia in Asia Midi un centru de rezistentA In douit macedoneanA. www.dacoromanica.ro 15 tlsISEMINIAk1 215 Ch. Astriic (La tradition manuscrile des asa dupa cum rezulta din De officiis, de Pseudo- oeuvresoratoiresprofanesdeTheodoreI! Kodinos. Aceasta reflects situatia din vremea Lascaris, p. 393-404) se ocupd de manuscri-lui Mihail at VIII-leasiAndronic al II-lea. sele care cuprind opera oratorica profane a Dubla ierarhie, a functillor $i a titlurilor, a lui Theodor al II-lea Lascaris. Ele se gasesc disparut, nu se cunoaste decit o singura ierar- In patru copii, dintre care Paris. gr. 3 )48 hie, care reuneste atit titlul, citoffunclia. este cel mai complet, del Paris. supl.gr. Cele mai importante functii continua sa fie 472 este o copie mai veche din secolulal detinute de membrii fainiliei imperiale, asa XIII-lea, dar cu multe lacune. melt In unele cazuri ordinea ierarhica reflecla D. Jacoby (Un aspect de la fiscalite vine- gradul de rudenie fatal de Imparat. iterate dans le Peloponnese aux XIV' XVe I. Beldiceanu-Steinherr considers ca Adria- sieclesle zovaticum", p. 405-420) se ocupa nopoleafost cucerit mai Intli de unii bei de o rents stability de autoritatile venettene neosmanlli din Tracia, in jurul anului 1369, din Peloponez la sfirsitul secolului at XIV-lea si a trecut in mlinile otomanilor de-abia dupa giInceputulsecoluluialXV-lea. Aceasta 1373, probabil In toamna anului 1377, chid corespundea cu Zevgaratikionul bizantin. Era turcii au ocupatsiorasul Gallipoli (p. 439 461). platit numai de villanii de stat, la Inceput Autoarea foloseste in sprijinul tezei sale de aceia care aveau un lot de parifint gi vite viata lui Bedr-ed-Din, cronica in Minim Iran- de munca, mai tlrziu a fost perceput de la ceza a lui Geoffroysio cronica arabd a Impe- toti villanii de stat. Se plAtea In grlu. Era riului bizantin. Cronicile otomane au cautat un impozit foarte ImpovarAtor, care atxagea 55 creeze o confuzie in legatura cu data cuccri- numeroase plingeri din partea locuitorilor. rii orasului Adrianopole, procedeu folosit cu- J.Verpeaux(Hierarchieet preseance rent de cronicarii turd cind rezulta o situatie sous les Paleologues, p. 421-438) analizeaza nefavorabild pentru sultani. ierarhiafunctillorIn vremea paleologilor, E. Fr. BIBLIOGRAFIE, ARIIIVISTICA, ML ZEO GRAFIE NICOLAE STOICESCU, Bibliografiamo- siperseverente munci sistematice, lucrarea numentelor feuaale din Tara Romdneascd, lui N. Stoicescu este o realizare meritorie, Craiova, 1966, 525 p. (extras din Mitro- polia Olteniei", 1964-1966) de largi proportil, reusind pentru prima data sa strings la un loc infotmatia editAsiineditA Munca de informare sistematica ce seprivind monumentelefeudaledinTara vrea si se cere exhaustivA In domeniul cerce- Romaneasca. tsriiistorIce ocupa un timp pretios fiecarui Monumenteleshitinserateinordine cercetator, care este obligat, lnainte de a alfabetica, pe localitati, indicIndu-se Ia fiecare aborda o tema, satie ce anume s-a scris Ord localitate monumentele existenteIn timpul la el. Acest timp poate fi mult redus folosind orInduirii feudale, multe din ele ruinate sau bibliografiile pe probleme. Necesitatea aces- disparute astazi. Lucrarea se refers la peste tora este resimtitA mai ales acum, cind bog- 2 700 de localitati, dintre care 38 de orase tiadeosebitA a monografiilor,studiilorsi (toate avind cca. 7 500 de biserici), 415 schi- izvoarelor editate privind diferite probleme turi si manAstiri (cele mai multe mica gi cu siaspecte ingreuiaza mult munca de cercetare. durata efemera), 12 cetAti, 5 curti domnesti, Volumul Bibliografia monuMentelor feudale 216 case boieresti, cule, case taranesti vechi, din Tara Romdneascd, Intocmit de Nicolae 117 hanuri (datind din secolul la XVIII-lea Stoicescu, raspunde unei astfel de necesitati, mijlocul secolului al XIX-lea), 394 de cruel punind Ia Indemina specialistilor istorici comemorative si de hotar ; In afara acestora, siistorici de arta un foarte util gi valoros numeroase scoligispitale(in majoritatea instrument de lucru. Rod at unei www.dacoromanica.roindelungate oraselorvechi),cazarmi(Braila,Craiova, 216 INSEMNAR I 16 Giurgiu), foiaoare de foc, cismele ai diverse Lucrarea permite In felulacesta, uncle alte monumente comemorative (de exemplu aprecieri generale asupra stadiului de cunoaate- eel ridicat in amintirea luptelor purtate dere a diferitelor monumente. Se poate vedea, batalionul sacru In anul 1821 in DrAgaaani, astfel,cadespreuncle esteadevSrat, cel ridicat In anul 1830 In amintirea ostaailor importante s-ascrisfoarte mull (numai ruai participanti la luplele de is Graiova etc.). despre cele din Glmpulung, Gurtea de Argea Din acest total impresionant de peste 8 500 $1 TIrgoviate vechilecapitalealeTarii de cladiriai monumente vechi, despre care RomaneaLi s-au tiparit elteva mii de pagini), exists marturii scrise, cele mai multe au dispa- In timp ce despre sute de alte monumente rut, distruse de cutremure, incendii sau dinfeudale (manastiri,schituri,biserici,curti cauza nepasarii oamenilor, allele au fostrecta- domneati, hanuri etc.) nu s-a scris piny In dilesau transformate, astfel Ind t patine dintre prezent nimic, deal, aaa cum reiese din acest acestea (mai puffin de 10 %) au ajuns pina la repertoriu, material documentar exista. Despre not tan.° forma apropiatd de cea originals. numeroase monumente de arhitecturd reli- La fiecare monument autorul a precizat gioasa {de exemplu bisericile din Baba Ana, In mAsura posibilitstilor data construirii, Galoteati,Gornetu,Ganesti-raionul Gurtea reconstruirii, reparatiilor, zugravirii etc., indi- de Argea, Ganeati-raionul Oltetu, Nehoiaau, clnd bibliografiaprivind istoria localitatilor Palanca, Palanga etc.etc.)singurelettlei qimonumentelor respective, ant izvoarele eunoscute pins acum sint cele furnizate de (documente,inscriptti,Insemn5ri,cronici, anuarele biseticeati. descrieri de calatorie, catagrafii, iconografie, Gonceputa astfel, bibliografia prezentata, cartografie),citfistudiile, monografiileIt oferindcercetatorilor,peitngaanscurt In general toate publicatiile cureferirila istorie al fiecarui monument, intreaga infor- acestea. La fiecare lucrare se relateaz5in matie bibliograficA a acestuia, va fi de mare elteva cuvinte continutul ei. Trebuie subliniat folos cercetatorilor In alcatuirea unor lucrari faptul cA cele mai multe titluri din bibliografia bine tntocmite. Este de regretat Insa faptul pe care o prezentam (cca. 90%) se refers laea o lucrare alit de utild, cum esteBibliografia monumentele religioase, aceastadatorita nu monumentelor feudale din Tara Romdneascd numai numarului for foarte mare In timpula fost editata In numai 200 de exemplare. orinduirii feudale (autorul aminteate intr-o Dupa cum sInteminformati,autorul nota la pagina 2 ca la 1815 in Tara Roma-pregateate In continuare bibliografia monu- neasea sint mentionate 2 558 de biserici, tarmentelor feudale din Moldovain curs de la mijlocul secolului al XIX-lea numArul for aparitie) al a celor din Transilvania, alcAtuind crescuse la 4 517 biserici 186 de mAnAstiri), In felul acesta un repertoriu general al monu- dar1ifaptului cs despre acestea s-a scris mentelorfeudaledinceletreiprovincii incomparabil mai mutt decit desprecele civile, romaneati. care au lost foarte puffin 1ngrijite31studiate I. C. In trecut. In afara lucrArilor -tiparite despre fiecare a, Cuadernos bibliograficosde la Guerra de Espatla (1936-1939) localitate ai monument in parte, autorul in- (Caietele bibliografice ale rdzboiului din dica In notele din subsolni lucrArii numeroase Spania 1936-1939),Madrid, Universitatea documente (peste 1 600), catagrafil§ldosare din Madrid, 1966, 257 p. de documente inedite (cca. 12 000), menite sa intregeasea informatia din lucrarik editate, Volumul de fatal reprezinta prima faseietila sa ajute la o mai buns datare a monumentelor, din aeria i a publicatleiCaietele bibliografice la cunoasterea situatiei for In diferite epoci etc. ale razboiului din Spania,editatA de catedra Pentru citeva sute din aceste monumente, de' istorie contemporant a Spaniel de la informatia din documentele indicate In note Universitatea din Madrid. gtnepublicate Inca este, phut scum, singura Aceasta publicalle este proiectata ea o eunoseuta. vastA of largA bibliografie, cuprinzind aproape www.dacoromanica.ro 17 INSEMNARI 217 tot ce s-a scris despre razboiul civil din Spania. Ultima serie va cuprinde bibliografia lucrarilor Ea urmeaza sa aparli In sapte serif, fiecare care prin profil for nu an putut 11 incluse avind mai multe fascicule. Prima serie va In nici una din senile anterioare. cuprinde repertoriulbrosurilor,articolelor Fascicula de fatA este alcatuita din biblio- din reviste si din colectii periodice si al lucra- grafia brosurilor aparute In perioada 1936 rilor pina la 100 de pagini. A doua serie ne va1939 In zona republicans (In mare parte), oferi bibliografia lucrarilor generale, a mono- precum si In cea fascist& Dupa parerea noas- grafiilor, memoriilor, autobiografiilor privind tra, ea prezinta interes, deoarece pentru prima raz )oiul civil din Spania. A treia serie va avea data se Incearca alcatuirea unei bibliografii un caracter tematic :bibliografia lucrarilor oarecum complete privind razboiul civil din care abordeaza probleme legate de pregatirea Spania, care ar putea deveni un instrument si Iniaptuirea rebeliunii si contrarevolutiei. A de lucru indispensabil unui specialist. Din punct patra va fi consacrata exclusiv problemelor devederetehnicestefoartebinealca- militare ale razboiului civil. Cea de-a cincea tuita. Fiecare fish' bibliografica cuprinde si o serie priveste aspectul international al razbo- mica adnotare privind continutullucrarii, iuluicivil.Bibliografialucrarilordespre locul unde poate fi gasita aceasta. La sfirsitul ideologia si politica celor doua zone (republica- seriei urmeaza sl apara diversi indici. sifascista) va forma obi ectul seriei a sasea. E. U. Rubrica Insemnari" a lost Intocmita de :Al. Porleanu, C. Serban, L. Demeny, Alvina Lazea, Tr. fonescu-Niscov, S. Columbeanu, R. Manolescu, P. Simionescu,E..Fran- ces, loana Constantinescu, Esterwww.dacoromanica.ro Uribes. REVISTE PUBLICAIE IN EDITITRA ACADEMIEI REPUBLICLI SOCIALISTE ROMANIA STUDII - REVISTA DE ISTORIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE STUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHE DACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE-CLUJ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE-1A$I STUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI - SERIA ARTA. PLASTICA - SERIA TEATRU-MUZIGA-CINEMATOGRAFIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART STUDII CLASICE www.dacoromanica.ro Studii, revistA de istorie, public' In prima parte studil, note si comunictrl originate, de nivel stiintific superior, din domeniile istorlei medii, moderne gi contemporane, universale si a Romaniei. In partea a doua a revistei de infor- mare stiintified sumarul este completat cu rubricile :Prot, leme ale isloriografiei contemporane (studii documenlare), Disculii, Via fa slit:Wiled, Recenzii, Revista revistelor, Insemndri, In care se publicA materiale privitoare la manifestdri stlin- tifice din tariff1istrSinStatesishit prezentate cele mai recente lucrAriIireviste de specialitate ap5rute In Lard $i peste hotare. NOTA CATRE AUTORI Autorii stnt rugati sä trimita studiile, notelesicomunicSrile, precumsi materialele ce se incadreazA in celelalte rubrici, dactilografiate la douS rinduri, In 4 exemplary, trimiterile infrapaginale fiind numerotate In continuare. De ase- menea document ele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi strSine se va anexa traducerea. Ilustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului. Manuserisele nepublicate nu se iestituie. Numele autorilor va fi precedat de initial5. Tillurile revistelor citatein bibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor internationale. Autorii au dreptul la un nurnAr de 50 de extrase gratuit. Responsabilitatca asupra continutului materialelor revine In exelusivitate autorilor. Corespondenta privind manuscrisele, sehimbut de publicatii etc. se va trimite pe adresaComitetului de redac(ie, B-dul Aviatorilor ur. 1, Bucuresti. www.dacoromanica.ro LUCRARI APAR UTE IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA , Windt'Montan lei, vol. I, 1960, 891 p.+190 fig. ± 16 p1., 15 lei;vol. II, 1962, 1159 p. +20 pl.. 45 lei ;vol. III, 190.1, 1259 p.+11 pit; 45 ltd.:. vol.IV, 1904, 863 p.;- ll')pl., 45 lei. *,Din isloria Transi Ivaniei, vol. I, ed, a 3-a, 336 p. 4- 15 pl.: vol.II, ed. a 2-a, 552 p.+ 1 pl., 1963, 65,60 lei. Stilt red, acad. C. DATCOVICR*siMIRON CONSTININESCC, Destramarea monabiel austro-unuare, Biblioneea Historica Romaniae I", 1964, 263 p., 9,25 lei. I.). M. PIPRIDI 1i D. BERGIU,.Din istoriapobrogei,vol. I, 13i Historica Romaniae, M011Ogl'arii II", 1905,344p., 13 pl., 20 lei. , Breve histoirede la Transylvanie, RINI() Ilwea Historica Romaniae, Alonografii III", 1965, 108 p., 38 lei.. ALENAND1117 G11,)(-11, La minutia du rouinaitt, Bibliotheca Historica Romaniae 9", 19(15, 68 p.,' 2,75 lei. V. 1*,(711TICMEANU, Dieruintinisehe1:tillurbeiveuttnuin deriisterreieliiselt-mmarisclien Monarchic, Bib IMO-welt Idislindea Romaidav 10", 1966, 191 p., 5,75 lei. N. NDAN11.0AIE si DAN 13ERINDEI, La reiterate aleaire de 18(R en Itountanieet on application, Iiibliotheca Historica Romaniae 11", 1966, 128 p., 4,25 lei. ION tioK:scr-puTrru, AuGusTIN DRAG, La premiere Internationale ella Itountattie, Iiiatotheca Historic.) Romaniae 12", 1966, 155 p., 6,50 lei. .', Die .kurarfraliein der Osterreiehiselt-untlarischen Monarchic 1900-19111. 1tit10111fIlle alitder konferenz der Geseltieltpvissensehaftler,. Budapest,6.-9. Mai 1961. 1965, 211 p., 23 ltd. ' Die Frame des Finanzkapilals in der Osterreiehiseli-iiiigarislien Jlanarchie 1900-19111, Atit4illunoenau( der konfereaz der GeAelliehlwissensellailler Budapest, 1. -9.. Mai 196-S,- 1965, 88 p., 17,50 lei. ,La desauregation de lamentarehie atistro-lionvoise19011-1910.Communicalions presentees il, In Conferenee des llistoires du Ivit 9 Alai 190i de Iludapesi, Historica Romani:Le, Monographic I", 196.291 p., 12 lei.", ,',Nouvelles knifes d'histoire, Illy vol., publieeS ifteeatiinfl 1111 X Ile Contirs des silences hisloriques, %gentle, 1965, 1965, 308 p., 29 le Doeumenta Itantanitte Historica, It. Tara lloniliteasefi, vol. I (1217-1500), -1966, 633 . * p.. 31 lei; vol. XXI (1620-1627), 1965, 596 p., 28 lei. I.1, Moldova, 1966, 7115 ' * Illoeutuente prIvind relaliile :ware in veaelil al XVIII-lea, vol. p. -IIlei. ,lined .Ghicilleltilor.Istoria Alloldovei intronail prink,ingrijiLAIle -Nestor ... ,G'alhiriano siAriadna Canutrialto-Ciora0, colectia Cronicile,iiietliex'ale ale 11(ini:Iniei . V", text gAttese,/meat detraducers, glosar gi indict.; 1965, 409 n,, 38 lei. ,* ,faserlidBleincinerate ale Itotnaiiiei, vol. I, Mitsui lluettret:11 1395-18110, 1965, 936p,, 62lei_ GEORGE. 1:11.\ rti, Croup!? Transilvaniei (III! 111118.1965, 606 p., 27 lid. 1), PROTASF,, Proltlento eootinuit5tii in Dacia in lumina arkeolouiei );;Indmisusalirii,Bildio- leea tie alwologie IX", 1906, 251 p., 21 lei. * Croniei turee,iti privinil Odle romaine. Extrase, vol.I, sec. XV - mijlocni see, XVII, ,Jzvoore orienlale privind isloria Itomaniei 1", 1966, 563 p., 27 lei. (11,.011tilOSSPHR.NN.rztss,ALoii. 1.491-1177,(antic-crilicit de Va;:-;:ile Greet], ;, Scriptures 11YzantilliV ".190(1. \VIII -I- 019 P.,. 3 p1., 35 lei. www.dacoromanica.ro1 I I.Y.I.- c. 5007 43856 Lei 15