Strategia Și Planul De Acțiune Pentru Conservarea Biodiversității Și Utilizarea Durabilă a Componentelor Sale În Munții Măcinului

STRATEGIA ȘI PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ȘI UTILIZAREA DURABILĂ A COMPONENTELOR SALE ÎN MUNȚII MĂCINULUI

1 Cuprins

1. CADRUL NATURAL ...... 3

2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ...... 12 MUNŢII MĂCINULUI - CONTEXT GENERAL

3. DEZVOLTARE ŞI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ÎN MUNŢII MĂCINULUI..... 22

4. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ, A INFRASTRUCTURII DE BAZĂ ŞI RESURSELOR UMANE LA NIVELUL CELOR 18 LOCALITĂŢI DIN ZONA MUNŢILOR MĂCINULUI...... 34

5. ANALIZA SWOT...... 70

6. VIZIUNEA STRATEGICĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A MUNŢILOR MĂCINULUI...... 76

7. PLANUL DE ACŢIUNE 2011 – 2020...... 80

8. SURSE ŞI MECANISME DE FINANŢARE...... 92

2 CADRUL NATURAL Pricopanului se prelungeşte prin Dealul Sararica, dar cu înălţimi mai mici. Tot spre vest, urmează a doua culme secumdară, paralelă cu cele precedente, formată din Localizare mai multe masive cu caracter insular, în care se deo- Munţii Măcinului reprezintă martorul rezidual cel mai sebesc dealurile Orliga (117m), Carcaliu (95 m), Piatra evident al orogenezei hercinice de la sfârşitul Paleo- Râioasă (112 m), Priopcea (409 m) şi Mircea Vodă (206 zoicului. Ei ocupă colţul de nord-vest, ridicându-se m). deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400m şi se Ultimele înălţimi, care se prezintă sub formă de masi- prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (nu- ve cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria mită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galaţi. (341m) şi Piatra Roşie, apoi Dealurile Bujoarele (380m). Spre sud-est sunt separaţi de Podişul Babadagului prin Pe latura estică a Munţilor Măcin, până la Valea Lozo- Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancaţi de Os- vei, apar numai doua culmi paralele, prima formata din trovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est Dealul Coşlugea (336 m) şi a doua din dealurile Pârlita ei depăşesc valea largă a Taiţei şi ajung până în valea şi Boclugea (393 m). În NE se află Depresiunea Tăiţei Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coşlugea şi superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balaban- Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde cea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungeşte în şi cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Lun- depresinea Luncaviţei. În cuprinsul depresiunii Tăiţei caviţa-Consul, care-i separă de Dealurile Niculiţel. Un superioare sunt terenuri bune pentru culturi şi păşuni. alt punct de separaţie între aceste unităţi este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiţei şi Luncaviţei. Având în ansamblu forma unui triunghi ascutit, se des- Geologie făşoară pe direcţia NV-SE sub forma unor culmi para- Munţii Măcinului formează o „insulă” de roci metamor- lele, din ce în ce mai numeroase şi mai fragmentate în fice şi eruptive ce se ridică desupra depozitelor leoss– partea de S-SV, având o culme principală, începând în oide pe platouri şi materii aluvionare, situaţi pe cea pintenul Bugeacului şi până în Dealul Carpelit. Acest mai veche formaţiune geologică din România, rest al lanţ muntos principal culmineaza ca inaltime în vârful cutărilor hercinico-kimerice. Tutuiatu (467m). În prelungirea acestuia spre nord vest Rocile semnificative sunt: graniţe gnaisice în S şi E, se află vârful Pietrosul Mare(426 m) şi culmea Pietrosu, calcare cristaline în S-E, roci metamorfice şi eruptive după care înălţimile scad treptat, ajungând la 100-170 în N, depozite leossoide pe platouri şi altitudini mici. m în apropiere de localitatea Văcăreni, iar în pintenul Prezente sunt formaţiunile de Carapelit compuse din Bugeacului, la 95 m. Spre SE de vârful Ţuţuiatu, culmea conglomerate, gresii, şisturi detritice. principală a Munţilor Măcin se continuă printr-o serie de culmi deluroase. Urmează spre vest prima culme se- cundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 Geomorfologie m) şi masivul Megina (285 m), ce se indreaptă conver- Munţii Măcinului reprezintă un mare anticlinoriu, cu gent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. strate puternic cutate şi faliate şi străbătute de laco- Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri lite granitice. ascuţite) şi masivul Megina închid deprsiunea longitu- Cu toate că sunt munţi de altitudine relativ joasă, 7 şi dinală Greci, drenată de doua văi, largi, Dumbravei 467 m (Vf. Ţuţuiatul), aceştia au un relief pronunţat şi Plopilor, ce se prelungeşte spre NE, cu partea su- alpin, mai ales în zona graniţelor. Relieful este inegal perioară a depresiunii Cernei. Spre nord-vest, culmea în partea vestică, sud-vestică, partea centrală şi are un

3 aspect mai puţin proeminent în partea estică. Munţii Clima sunt separaţi central. Culmea Pricopanului (cea mai Munţii Măcinului sunt caracterizaţi de climă pronu- înaltă şi cea mai omogenă), dealul Megina-Priopcea ţat temperat-continentală, cu influenţe submedi- (la vest) şi Delaul Boclugea (la est) sunt separate de teraneene în zonele cu altitudini mai mari, şi cu văi longitudinale şi depresiuni (Jijila, Greci, Cerna, evidente influenţe de ariditate în partea sudică a Mircea-Vodă, Luncaviţa şi Taiţa). Parcul Naţional ocupă zonei protejate. zona centrală cea mai înaltă a Munţilor Măcin care cu- Clima se caracterizează prin veri foarte călduroase şi prind cea mai mare parte a culmii principale a Munţilor secetoase, toamne lungi şi uscate şi ierni geroase şi Măcin (Culmea Măcinului), precum şi un lanţ secundar cu puţină zăpadă. Se caracterizează prin temperaturi al acestora (Culmea Pricopanului). medii anuale de 10-11°C şi cu cantităţi medii de pre- Din punct de vedere geomorfologic, se individualizează cipitaţii ce nu depăşesc 400 mm, Munţii Măcin fiind cei Culmea Pricopanului, cu relief de tip alpin, reprezen- mai arizi munţi din România. tat prin creste stâncoase ascuţite, ce ating altitudinea Condiţiile de vegetaţie sunt mai favorabile în zona de 370 m în Vârful Suluc. Procesele de dezagregare a nordică şi centrală a parcului, unde precipitaţiile rocilor sunt active, existând numeroşi martori de ero- sunt mai abundente. Zona are caracter forestier, în ziune, cu aspect neuniform, care imprimă în peisaj o afară de Culmea Pricopanului care este dominată de mare varietate de forme. În celelalte zone ale parcului pajişti stâncoase. Zonele de sud şi sud-est sunt ca- vârfurile sunt în general mai puţin proeminente, însă racterizate de cantitatea de precipitaţii mai mica şi versanţii sunt adesea stâncoşi şi abrupţi, local fiind zone de vegetaţie stepică, cu specii de plante care acoperiţi de grohotişuri, îndeosebi pe rama vestică a se adaptează la secetă. Culmii Măcinului. Vânturile frecvente sunt predominante din nord şi nord-est şi nu produc doborâturi masive de arbori dar contribuie la eroziunea litică. Hidrologie Versanţii muntoşi ai zonei potejate delimitează 6 ba- zine hidrologice, 5 dintre acestea cu apă permanentă Soluri (Jijila, Sorniac, Valea Mitrofanului, Cerna şi Recea) şi Datorită condiţiilor fizico-geografice particulare, în al şaselea format de versantul vestic al Culmii Prico- special a diversităţii climatului substratului geologic, panului, alimetează acviferul care iese la suprafaţa reliefului şi vegetaţiei, Munţii Măcinului se remarcă lacurilor Sărat şi Slatina. Reţeaua hidrografică este printr-o mare varietate a tipurilor de sol. Solurile pre- alimentată de precipitaţii, din apele freatice, şi din zente în Parc sunt din clasa molisolurilor (34%) şi din apele sezoniere cu mari variaţii de flux, în funcţie de clasa cambisolurilor (66%). cantitatea de precipitaţii. În timpul sezonului ploios, Repartiţia solurilor este stâns legată de climă şi vege- mai ales primăvara, se formează anumite cascade. taţie, dar şi de structura litologică. Profunzimea solu- Râuri cu apă permanentă sunt Jijila, Luncaviţa, Cerna, rilor scade odată cu panta şi altitudinea, influenţând Sorniac are aparţin bazinului hidrografic al Dunării, iar în acest fel bonitatea staţiunii, tipul şi complexitatea bazinului hidrografic al Mării Negre, râul Taiţa. Râurile ecosistemelor. Deşi în această regiune predomină solu- Sorniac şi Taita sunt îndiguite la Cetăţuia şi Balabancea, rile bălane şi cernoziomurile carbonatice specifice ste- apele lacului fiind folosite pentru pescuit şi activităţi pei în continuare vor fi succint prezentate doar solurile de recreere. zonale pe care se dezvoltă pădurile nord dobrogene.

4 Astfel, în etajul silvostepei, sunt caracteristice cer- semnificative de pădure ce corespund la două dintre noziomurile cambice şi cele argiloiluviale precum şi criteriile folosite (fig. 1 şi fig. 2): rendzinele. În etajul pădurilor xeroterme submedi- • K1 păduri cu intervenţie antropică absentă sau scă- teraneene, caracteristice, sunt rendzinele. În etajul zută. Aceste păduri au în special o structură spaţi- pădurilor mezofile de foioase balcanice, caracteristice ală multistratificată şi sunt bogate în lemn mort în sunt solurile brune eumezobazice, brune argiloiluviale diferite stadii de descompunere şi mai rar cele cenuşii. • K2 păduri bătrâne. În această categorie intră pădu- rile care nu au fost exploatate de mult timp şi care au depăşit o anumită vârstă, în funcţie de specie. Caracterizarea mediului biotic de În procesul de selecţie au fost folosiţi 2 parametri: interes conservativ păduri cu vârsta mai mare cu 20 de ani decât vârsta de exploatare şi păduri cu structura apropiată de Din perspectivă biogeografică Munţii Măcinului sunt cea naturală (Figura 1). parte a zonei stepice ce cuprinde Dobrogea, sudul Zonele acoperite de pădure şi silvostepă asigură în Moldovei şi Bărăganul. Astfel se remarcă pe cuprinsul special teritoriile de cuibărit la multe specii de păsări teritoriului Munţilor Măcin mai multe etaje: dar şi cele de odihnă pentru exemplarele din speciile • silvostepa (tufărişuri de câmpie, păducel, porumbar prezente numai în migraţie: şi tufe de stejar pufos împreună cu specii ierboase stepa este caracteristică pe terenurile în pantă şi specifice pajiştilor stepice) ce alcătuieşte un spaţiu dealurile cu stânci. Este puţin prezentă în zona pro- de tranziţie între vegetaţia de stepă şi cea fores- pice agriculturii mai ales pe izlazurile comunale şi tieră. Este reprezentată puţin pe teritoriul PNMM, terase şi are un rol însemnat în asigurarea resursei în Culmea Pricopanului dar acoperă suprafeţe mai trofice necesare speciilor de păsări răpitoare de zi mari în zonele sudice şi vestice din ROSCI0123 şi datorită prezenţei abundente a speciei Spermophi- ROSPA0073. O prezenţă semnificativă a tufărişu- lus citellus (popândăul). rilor se remarcă pe vârfurile Ţuţuiatu şi Ghinalţu, suprafeţele agricole care mărginesc celelalte tipuri deşi în ultimii ani pe măsură ce suprapăşunatul s-a de ecosisteme şi se întind până la limita formată de redus, acestea au devenit o prezenţă obişnuită în Dunăre şi zonele umede ale acesteia. Deşi în pre- majoritatea zonelor (Doniţă N., Popescu A., Băje- zent agricultura este extensivă pe suprafeţe mari se naru B., 2007) observă o agregare din ce în ce mai mare a propri- • etajul submediteranean (UP II Cerna din Ocolul etăţii trerenurilor astfel încât, datorită sprijinului silvic Cerna şi UP II Greci din Ocolul silvic Măcin oferit prin Politica Agricolă Comună (PAC), se poate format din stejar pufos, cărpiniţă şi mojdrean, - anticipa o intensificare a agriculturii, deşi condiţiile Doniţă,N., Popescu,A., Băjenaru B., 2007) climatice nu permit producţii foarte mari în special • etajul pădurilor mezofile unde predomină gorunul, datorită unui regim al precipitaţiilor redus pe tot în asociaţie cu teiul, frasinul şi glădişul (UP I Lun- parcursul anului. caviţa, UP II Greci din Ocolul silvic Măcin şi UP III Ţiganca, UP IV Valea Mitrofanului din Ocolul Cerna - Doniţă,N., Popescu,A., Băjenaru B., 2007). Cartarea Pădurilor de Importanţă Biologică Ridicată realizată de SOR în colaborare cu ICAS în perioada 2007 - 2009 a evidenţiat prezenţa în zonă a unor suprafeţe

5 Fig 1. Distribuţia tipurilor de pădure în cele trei categorii de arii naturale protejate ce se suprapun în zona Munţilor Măcinului

Fig. 2 Distribuţia Pădurilor de Importanţă Biologică Ridicată din Munţii Măcinului

6 Din punct de vedere cantitativ distribuţia habitatelor ce se suprapun în zona Munţilor Măcin este ilustrată în atât ca suprafeţe, dar şi ca procente în ariile protejate tabelul (tabelul 1) şi graficul (fig. 3) de mai jos:

Tabelul 1 Arii SPA Măcin - PNM Măcinului SCI Muntii Măcinului IBA Macin Protejate Niculitel Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Habitate % % % % (ha) (ha) (ha) (ha) Pădure 9.718,31 87,14 9.970,31 53,71 29.720,13 44,12 30.603,04 31,52 Silvostepă 403,47 3,62 993,58 5,35 1.967,79 2,92 2.281,69 2,35 Stepă 1.021,07 9,16 1.862,64 10,03 5.090,48 7,56 7.312,98 7,53 Agricol 8,97 0,08 5.630,47 30,33 29.184,68 43,33 55.494,57 57,16 Zone 0,00 0,00 107,00 0,58 1.397,99 2,08 1.400,37 1,44 umede Total 11.151,82 100,00 18.564,00 100,00 67.361,07 100,00 97.092,65 100,00

Fig. 3 Distribuţia habitatelor în ariile protejate ce se suprapun în zona Munţilor Măcin

7 Distribuţia habitatelor arată că zona forestieră a fost acvatice, mai ales în anii în care cele două lacuri au preferată celorlalte tipuri de habitate, iar în SPA tere- suficientă apă. În ultimii 10 – 15 ani însă au fost ani în nurile agricole sunt cel mai bine reprezentate. care volumul de apă în cele 2 lacuri a fost minim sau Zonele umede sunt puţin reprezentate pe teritoriul ari- chiar au fost secate. Deoarece zonele umede ale RBDD, ilor protejate ce se suprapun în zona Munţilor Măcin. Insula Mică a Brăilei şi Dunărea Veche asigură condiţii Astfel suprafaţa zonelor umede este de 2,08 % fiind necesare cuibăritului şi de odihnă în perioada migraţiei alcătuite în principal de către Lacul Sărat şi Lacul Slati- zona Munţilor Măcin este survolată de către speciile na cărora li se adaugă câteva mici acumulări artificiale caracteristice zonelor umede. Aceste specii sunt pre- de apă în zona Cetăţuia şi Luncaviţa. Aceste suprafeţe zentate în tabelul 2: asigură locuri de odihnă pentru multe dintre speciile

Tabelul 2 Denumire N r. Denumire ştiinţifică Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj populară Cormoran 1 Phalacrocorax pygmeus 30 - 50i mic Pelican 1500 - 2 Pelecanus onocrotalus comun 2500i 3 Pelecanus crispus Pelican creţ 25 - 40i Stârc de 4 Nycticorax nycticorax 300 - 600i noapte 5 Egretta alba Egretă mare 30 - 50i 6 Ardea purpurea Stârc roşu 20 - 40i 800 - 7 Ciconia nigra Barză neagră 1000i 30000 - 8 Ciconia ciconia Barză albă 14 -16p 40000i 9 Platalea leucorodia Lopătar 30 - 50i 10 Anser erythropus Gârliţă mică 0-2i 11 Himantopus himantopus Piciorong 4 - 8p 20 - 40i 12 Recurvirostra avosetta Ciocîntors 2 - 4p 10 -30i Fluierar de 13 Tringa glareola 100 - 200i mlaştină Chirighiţă cu 14 Chlidonias hybridus 30 - 50i obraji albi 15 Pandion haliaetus Uligan pescar 6 - 12i

8 Datele din literatură indică şi efective mai mari observate rite şi cele de silvostepă şi stepă. Sunt importante pentru la unele specii în timpul migraţiei decât cele menţionate că asigură sursa trofică (rozătoare, insecte şi reptile) în în Formularul Standard. Astfel spre exemplu în toamna special pentru speciile de răpitoare dar şi pentru specii- anului 2006 în timpul migraţiei (august – octombrie) au le caracteristice zonelor deschise. Cu excepţia PNMM în fost observate 4.361 exemplare de pelican comun (Mil- care suprafeţele agricole lipsesc, în SCI şi SPA acestea vus, 2006). Aceasta arată că numărul de exemplare aflate ocupă cele mai mari suprafeţe după zonele împădurite. în migraţie poate varia semnificativ de la un an la altul şi Suprafeţe variabile de teren agricol rămân necultivate în o monitorizare derulată pe o perioadă lungă de timp duce unii ani ceea ce determină apariţia unor păşuni. la estimări tot mai precise. În acelaşi timp este singura Zonele de stepă şi silvostepă mărginesc zonele împădu- zonă din România unde numărul berzelor albe prezente în rite mai ales în partea de vest şi sud ale ariilor proteja- migraţie este estimat la 40.000 de exemplare. te (Figura 3) şi variază ca suprafaţă de la 10,48 % în SPA Zone agricole incluse în ariile protejate (PNMM, SCI şi SPA) la 12,78 % în PNMM şi 15,38 % în SCI. Acestea asigură variază foarte mult ca proporţie. Astfel suprafaţa agricolă prezenţa unor spaţii deschise cu vegetaţie specifică. creşte de la 0,08 % în PNMM, la 30,33 % în SCI şi 43,33 % Speciile dependente de aceste zone sunt prezentate în în SPA. Zonele agricole înconjură practic zonele împădu- tabelul 3:

Tabelul 3 Denumire N r. Denumire ştiinţifică Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj populară 1 Grus grus Cocor 1 - 5i 2 Burhinus oedicnemus Pasărea ogorului 50 - 80p 3 Coracias garrulus Dumbrăveancă 160 - 240p Calandrella 4 Ciocârlie de stol V brachydactyla Ciocârlie de 5 Lullula arborea 800 - 1400p 15000 - 20000i pădure 6 Anthus campestris Fâsă de câmp 700 - 1200p 2000 - 3000i 7 Oenanthe pleschanka Pietrar negru 200 - 300p 8 Sylvia nisoria Silvie porumbacă RC R 9 Ficedula parva Muscar mic 8000 - 12000i 10 Ficedula albicollis Muscar gulerat 200 -300p C 11 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic P C 12 Emberiza hortulana Presură de grădină 250 - 400p 13 Caprimulgus europaeus Caprimulg 150 - 200p

9 Se constată în ultimii ani o proliferare a speciilor inva- Zonele de pădure variază ca proporţie în fiecare dintre zive în aceste zone cum este Ailanthus altissima ceea ariile protejate şi descreşte de la 87,15 % în PNMM la ce duce la alterarea zonelor stepice şi de silvostepă. 53,71 % în SCI şi 44,12 % în SPA. Asigură condiţii adec- Observaţiile efectuate în ultimii ani susţin estimările vate de cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi şi din Formuarul Standard pentru Burhinus oedicnemus şi de noapte prezente şi pentru speciile de ciocănitori. indică prezenţa în număr mare pentru speciile Alauda Răpitoarele sunt specii umbrelă care reflectă gradul de arvensis şi Miliaria calandra. Observaţii sunt în conti- conservare al mozaicului de habitate (păduri – cuibărit, nuare necesare pentru toate speciile acestui grup şi stepă şi silvostepă – hrănire, inclusiv contribuţia agri- eventual revizuirea speciilor caracteristice conform culturii practicată extensiv) iar ciocănitorile exprimă rezultatelor obţinute. gradul de conservare al pădurilor. Speciile dependente de aceste zone sunt prezentate în tabelul 4:

Tabelul 4 N r. Denumire ştiinţifică Denumire populară Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj 1 Milvus migrans Gaie neagră 0 - 2p 40 - 60i 2 Haliaeetus albicilla Codalb 10 - 20i

3 Neophron percnopterus Hoitar 1 - 2i 4 Gyps fulvus Vultur sur 1 - 2i 5 Circaetus gallicus Şerpar 6 - 10p 80 - 120i

6 Circus aeruginosus Erete de stuf 4 - 8p 7 Circus cyaneus Erete vânăt 30 - 50i 30 - 60i 8 Circus macrourus Erete alb 24 - 50i 9 Circus pygargus Erete sur 150 - 300i 10 Accipiter brevipes Uliu cu picioare scurte 20 - 30p 15 - 20i 11 Buteo rufinus Şorecar mare 30 - 60p 30 - 50i 1400 - 12 Aquila pomarina Acvilă ţipătoare mică 10 - 18p 2000i 13 Aquila clanga Acvilă ţipătoare mare 4 - 10i 14 Aquila heliaca Acvilă de câmp 4 - 10i 15 Aquila chrysaetos Acvilă de munte 1 - 2i

10 N r. Denumire ştiinţifică Denumire populară Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj

16 Hieraaetus pennatus Acvilă mică 10 - 14p 50 - 80i

17 Falco vespertinus Vânturel de seară 10 - 40i

18 Falco columbarius Şoim de iarnă 30-50i 2 - 10i 19 Falco cherrug Şoim dunărean 6p 2 -10i 20 Falco peregrinus Şoim călător 4 - 6i 5 - 20i 21 Bubo bubo Buhă 4 - 8p 22 Picus canus Ghionoaie sură 150 - 180p 23 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră 80 - 100i

24 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini 80 - 100p

25 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar 400 - 600p Ciocănitoare cu spate 26 Dendrocopos leucotos 50 - 80 p alb

În zonă se poate observa toamna în migraţie un Prezenţa speciilor de ciocănitori în număr mare indică număr de peste 10.000 de exemplare de răpitoare prezenţa pădurilor bătrâne şi existenţa lemnului mort de zi. De asemenea numărul speciilor de răpitoare pe picior. Dintre speciile de ciocănitori cele mai abun- observate arată ca aceasta este unul dintre cele mai dente pe teritoriul SPA-ului sunt Dendrocopos medius şi importante puncte de observare a migraţiei păsărilor Dendrocopos major. În schimb Dendrocopos leucotus a răpitoare în Europa. fost observată cel mai adesea în Valea Fagilor. Dintre speciile prezente în Formularul Standard, Buteo rufinus este specia cuibăritoare cea mai abundentă. Observaţiile ultimilor ani arată că alte specii prezente în număr mare pe teritoriul SPA-ului sunt Buteo buteo, Pernis apivorus şi Falco tinnunculus (Milvus, 2007). Falco cherrug este o specie periclitată prezentă în număr redus şi necesită măsuri active de conservare. În SPA răpitoarele cuibăresc pe stâncării (Falco cherrug, Buteo rufinus şi Falco tinnunculus), în coroana copa- cilor bătrâni (Pernis apivorus, Buteo buteo, Circaetus gallicus, Aquila pomarina) iar Accipiter brevipes şi Falco subbuteo în copacii din liziera pădurilor. Accipiter brevipes fiind o specie prezentă semnificativ numai în Dobrogea conservarea acesteia necesită masuri active.

11 2. CONSERVAREA nurilor pentru obţinerea produselor BIO, practicarea turismului ecologic, etc. BIODIVERSITĂŢII ÎN Prin crearea acestei reţele pot apărea oportunităţi economice semnificative, cum ar fi creşterea vânzărilor MUNŢII MĂCINULUI - produselor naturale (caş, miere, vin etc.) prin etiche- tarea lor, creşterea numărului angajărilor de personal CONTEXT GENERAL din mediul rural, prin dezvoltarea unor noi activităţi, posibilitatea unei diversificări a activităţilor economice şi a investiţiilor, atragerea finanţărilor speciale UE În contextul internaţional de preocupare privind pier- pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi regională. derea accelerată de biodiversitate, Uniunea Europeană Din acest motiv, statele membre trebuie să stabilească şi-a asumat rolul de leader privind conservarea spe- un regim general de protejare a siturilor Natura 2000, ciilor sălbatice şi a habitatelor naturale de interes constând din măsuri şi iniţiative pozitive, bazate pe comunitar, conform Opţiunilor pentru o perspectivă stabilirea unor planuri de management sau a unor acţi- şi un obiectiv post-2010 în materie de biodiversita- uni cu caracter statutar, administrativ sau contractual. te la nivelul UE specificate în Comunicarea Comisiei Cauza principală a ameninţărilor la adresa biodiver- către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Eco- sităţii din Munţii Măcinului o constituie situaţia economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor nr. 4 nomică precară a localităţilor şi lipsa unor strategii final/19.01.2010. Planul Strategic are ca scop reduce- locale de dezvoltare durabilă, bazate pe punerea în rea ratei actuale de distrugere a biodiversităţii la nivel valoare şi conservarea elementelor de patrimoniu na- global, regional şi naţional ca o contribuţie la reduce- tural şi cultural existente. Pentru populaţia locală este rea sărăciei şi în beneficiul tuturor formelor de viaţă din ce în ce mai dificil să se întreţină în totalitate din de pe pământ şi trebuie transpus în mod coresponzător practicarea agriculturii tradiţionale, iar oportunităţile la nivelul statelor membre. Această responsabilitate alternative sunt limitate sau desconsiderate. Cea mai este legată de crearea unei reţele care să includă un mare parte a infrastructurii publice este în condiţie eşantion reprezentativ din toate aceste specii şi ha- precară: drumuri, reţele de apă şi gaze, canalizări, bitate naturale, în vederea protejării corespunzătoare administrarea deşeurilor şi comunicaţii. Acestea reduc a acestora, garantând viabilitatea acestora pe termen oportunităţile pentru dezvoltarea locală şi crearea de lung. Această reţea – numită Natura 2000 – se opune locuri de muncă. În schimb aceastea cresc şomajul şi tendinţei actuale de fragmentare a habitatelor natura- determină tinerii să părăsească satele, aşa că vârsta le şi are ca fundament faptul că dezvoltarea sistemelor medie a populaţiei creşte. Un efect al acestor schim- socio-economice se poate face numai pe baza sisteme- bări este acela că respectul tradiţonal faţă de mediu lor ecologice naturale şi semi-naturale. este scăzut iar oamenii se îndreaptă către resursele Scopul reţelei Natura 2000 nu este acela de a crea naturale pentru a-şi suplimenta veniturile, chiar dacă sanctuare care să excludă sistematic prezenţa oricărei ştiu că aceste activităţi nu sunt de durată. activităţi umane. Conservarea biodiversităţii în aceste În prezent în zona Munţilor Măcinului se suprapun mai zone va necesita, de fapt, menţinerea şi promovarea multe categorii de arii naturale protejate ce includ şi unor activităţi umane. Nu există restricţii clare, ci mai comunităţile locale, după cum urmează (fig.4): degrabă recomandări şi sprijin pentru utilizarea celor • Sit Natura 2000: mai bune practici în agricultură, utilizarea practicilor ROSPA0073 Măcin-Niculiţel (67.361,1 ha), de- prietenoase cu mediul în general, reconversia tere- semnat prin HG nr. 1284/2007 privind declara-

12 rea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca • Arie protejată de interes naţional: parte integrantă a reţelei ecologice europene Parcul Naţional „Munţii Măcinului” (PNMM) Natura 2000 în România (11.149,15 ha) desemnat prin Legea nr. 5/2000 ROSCI0123 Munţii Măcinului (18.546 ha), desem- privind aprobarea Planului de amenajare a teri- nat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvol- toriului naţional - Secţiunea a III-a – zone prote- tării durabile nr. 1964/2007 privind declararea jate şi HG nr. 230/2003, cu modificările şi com- siturilor de importanţă comunitară ca parte inte- pletările ulterioare (HG nr. 1529/2007). Acesta grantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 include şi două rezervaţii ştiinţifice: Rezevaţia în România ştiinţifică ,,Moroianu” şi Rezervaţia ştiinţifică ,,Valea Fagilor“

Fig.4 Delimitarea categoriilor de arii naturale protejate din Munţii Măcinului

13 Tipuri de habitate naturale prevazute în Anexa I a Di- constituie obiectivul de conservare al ROSCI0123 Mun- rectivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia ţii Măcinului, conform Ordinul Ministrului Mediului şi naţională prin Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 şi care Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007

Cod Denumire habitat % Global Reprez. relativa Starea de Suprafata conservare

Pajisti şi mlastini saraturate panonice şi ponto- 1530* 0,1 B C B B sarmatice 40C0* Tufărişuri de foioase ponto- sarmatice 2 B A B B 62C0* Stepe ponto- sarmatice 20 A B B B Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din 8230 1 B A B B Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp. 1,2 B C B B 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 50,5 A B A A 91AA Vegetaţie forestieră ponto- sarmatică cu stejar pufos 6 A B A A 91M0 Păduri balcano- panonice de cer şi gorun 10,8 A C B B 91X0 Păduri dobrogene de fag 0,02 B A B B 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 0,0001 C C B C

Legenda: A: 100 ≥ p > 15% Cod = codul tipurilor de habitate din Anexa I a Directi- B: 15 ≥ p > 2% vei 92/43/CEE C: 2 ≥ p > 0% * = habitat prioritar Starea de conservare = Gradul de conservare al struc- % = ponderea din suprafaţa sitului care este acoperită turilor şi funcţiile tipului de habitat natural cu tipul respectiv de habitat în cauză, precum şi posibilităţile de reface- Reprez. = Reprezentativitate = măsura pentru cât de re/reconstrucţie: „tipic”este un habitat din situl respectiv: A = conservare excelentă, A = reprezentativitate excelentă, B = conservare bună, B = reprezentativitate bună, C = conservare medie sau redusă C = reprezentativitate semnificativă, Global = Evaluarea globală = Evaluarea globală a valorii D = prezenţă nesemnificativă sitului din punct de vedere al conservării tipului de ha- Suprafaţa relativă = suprafaţa sitului acoperit de habitat natural respectiv: bitatul natural raportat la suprafaţa totală A = valoare excelentă, acoperită de acel tip de habitat natural în B = valoare bună, cadrul teritoriului naţional: C = valoare considerabilă

14 Speciile de mamifere prevazute în Anexa II a Directivei lui, conform Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia naţională durabile nr. 1964/2007 prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie obiectivul de conservare al ROSCI0123 Munţii Măcinu-

Cod Specie Pasaj Iernat Global Izolare Situaţia Populaţie Rezidentă populaţiei Conservare Reproducere

Rhinolophus 1304 R C C C C ferrumequinum 1335 Spermophillus citellus C B B C B 2609 Mesocricetus newtoni P C A A A 2633 Mustela eversmanii R C B B B 2635 Vomela peregusna R B A B A

Speciile de amfibieni şi reptile prevazute în Anexa II a constituie obiectivul de conservare al ROSCI0123 Mun- Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia ţii Măcinului, conform Ordinul Ministrului Mediului şi naţională prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007

Cod Specie Pasaj Iernat Global Izolare Situaţia Populaţie Rezidentă populaţiei Conservare Reproducere

1188 Bombina bombina R D 1219 Testudo graeca C A A B A V 1279 Elaphe quatuorlineata A B A A

15 Speciile de nevertebrate prevăzute în Anexa II care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI0123 a Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legis- Munţii Măcinului, conform Ordinul Ministrului Mediului laţia naţională prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007

Cod Specie Pasaj Iernat Global Izolare Situaţia Populaţie Rezidentă populaţiei Conservare Reproducere

1060 Lycaena dispar R C B C B Callimorpha 1078 P A B C B quadripunctaria 1083 Lucanus cervus R B B C B 1084 Osmoderma eremita P B B C B 1088 Cerambyx cerdo R B B C B 1089 Morimus funereus R B B C B Pholidoptera 4054 R B B A B transsylvanica 1052 Euphydryas maturna P B B C B

Speciile de plante prevăzute în Anexa II a Directivei obiectivele de conservare ale ROSCI0123 Munţii Măci- Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia naţională nului, conform Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltă- prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie rii Durabile nr. 1964/2007

Cod Specie Pasaj Iernat Global Izolare Situaţia Populaţie Rezidentă populaţiei Conservare Reproducere

1939 Agrimonia pilosa R B B C B 2079 Moehringia jankae V B B A B Campanula 2236 R A A A A romanica

16 Cod Specie Pasaj Iernat Global Izolare Situaţia Populaţie Rezidentă populaţiei Conservare Reproducere

Himantoglossum 2327 R B B C B caprinum 4067 Echium russicum R C B C B

Legenda: Global = evaluarea globală a valorii sitului pentru con- Cod = codul secvenţial de patru caractere servarea speciei respective: Specie = denumirea ştiinţifică a speciilor ce se găsesc A = valoare excelentă, în acel sit B = valoare bună, A2 = specie listată în Anexa 2 din Legea vânătorii şi a C = valoare considerabilă protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 modifica- tă şi completată prin Legea nr 215/2008 P = specie prezentă în sit i = număr de indivizi Situaţia populaţiei = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional A: 100 ≥ p > 15% B: 15 ≥ p > 2% C: 2 ≥ p > 0% D: populaţie nesemnificativă Conservare = gradul de conservare a trăsăturilor habi- tatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: A = conservare excelentă, B = conservare bună, C = conservare medie sau redusă Izolare = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: A: populaţie (aproape) izolată B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie C: populaţie ne-izolată cu o arie de răs- pândire extinsă

17 Speciile de păsări prevăzute în Anexa I a Directivei Con- prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie siliului 147/2009/CEE transpusă în legislaţia naţională obiectivul de conservare al ROSPA0073 Măcin-Niculiţel, conform HG nr. 1284/2007

Denumire Denumire N r. Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj BD IUCN Bern Bonn AEWA ştiinţifică populară Phalacrocorax 1 Cormoran mic 30 - 50i I LC II II X pygmeus Pelecanus 1500 - 2 Pelican comun I LC II I X onocrotalus 2500i Pelecanus 3 Pelican creţ 25 - 40i I VU II I X crispus Nycticorax 4 Stârc de noapte 300 - 600i I LC II nycticorax 5 Egretta alba Egretă mare 30 - 50i I LC II II X 6 Ardea purpurea Stârc roşu 20 - 40i I LC II II X 7 Ciconia nigra Barză neagră 800 - 1000i I LC II II X 30000 - 8 Ciconia ciconia Barză albă 14 -16p I LC II II X 40000i Platalea 9 Lopătar 30 - 50i I LC II II X leucorodia Anser 10 Gârliţă mică 0-2i I VU II II X erythropus 11 Milvus migrans Gaie neagră 0 - 2p 40 - 60i I LC II II Haliaeetus 12 Codalb 10 - 20i I LC II I albicilla Neophron 13 Hoitar 1 - 2i I LC II percnopterus 14 Gyps fulvus Vultur sur 1 - 2i I LC II Circaetus 15 Şerpar 6 - 10p 80 - 120i I LC II II gallicus Circus 16 Erete de stuf 4 - 8p I LC II II aeruginosus 17 Circus cyaneus Erete vânăt 30 - 50i 30 - 60i I LC II II Circus 18 Erete alb 24 - 50i I LC II II macrourus

18 Denumire Denumire N r. Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj BD IUCN Bern Bonn AEWA ştiinţifică populară 19 Circus pygargus Erete sur 150 - 300i I LC II II Accipiter Uliu cu picioare 20 20 - 30p 15 - 20i I LC II II brevipes scurte 21 Buteo rufinus Şorecar mare 30 - 60p 30 - 50i I LC II II Acvilă ţipătoare 1400 - 22 Aquila pomarina 10 - 18p I LC II II mică 2000i Acvilă ţipătoare 23 Aquila clanga 4 - 10i I VU II II mare 24 Aquila heliaca Acvilă de câmp 4 - 10i I VU II II Aquila 25 Acvilă de munte 1 - 2i I LC II II chrysaetos Hieraaetus 26 Acvilă mică 10 - 14p 50 - 80i I LC II II pennatus Pandion 27 Uligan pescar 6 - 12i I LC II II haliaetus Falco Vânturel de 28 10 - 40i I NT II II vespertinus seară Falco 29 Şoim de iarnă 30-50i 2 - 10i I LC II II columbarius 30 Falco cherrug Şoim dunărean 6p 2 -10i I EN II II 31 Falco peregrinus Şoim călător 4 - 6i 5 - 20i I LC II II 32 Grus grus Cocor 1 - 5i I LC II II Himantopus 33 Piciorong 4 - 8p 20 - 40i I LC II II X himantopus Recurvirostra 34 Ciocîntors 2 - 4p 10 -30i I LC II II X avosetta Burhinus 35 Pasărea ogorului 50 - 80p I LC II II oedicnemus Fluierar de 36 Tringa glareola 100 - 200i I LC II II mlaştină Chlidonias Chirighiţă cu 37 30 - 50i I LC II hybridus obraji albi 38 Bubo bubo Buhă 4 - 8p I LC II

19 Denumire Denumire N r. Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj BD IUCN Bern Bonn AEWA ştiinţifică populară Caprimulgus 39 Caprimulg 150 - 200p I LC II europaeus Coracias 40 Dumbrăveancă 160 - 240p I NT II II garrulus 41 Picus canus Ghionoaie sură 150 - 180p I LC II Dryocopus Ciocănitoare 42 80 - 100i I LC II martius neagră Dendrocopos Ciocănitoare de 43 80 - 100p I LC II syriacus grădini Dendrocopos Ciocănitoare de 44 400 - 600p I LC II medius stejar Dendrocopos Ciocănitoare cu 45 50 - 80 p I LC II leucotos spate alb Calandrella 46 Ciocârlie de stol V I LC II brachydactyla Ciocârlie de 800 - 15000 47 Lullula arborea I LC III pădure 1400p -20000i Anthus 700 - 2000 - 48 Fâsă de câmp I LC II campestris 1200p 3000i Oenanthe 49 Pietrar negru 200 - 300p I LC II pleschanka Silvie 50 Sylvia nisoria RC R I LC II porumbacă 8000 - 51 Ficedula parva Muscar mic I LC II II 12000i Ficedula 52 Muscar gulerat 200 -300p LC albicollis Sfrâncioc 53 Lanius collurio P LC I LC II roşiatic Emberiza Presură de 54 250 - 400p I LC II hortulana grădină

20 Legenda: II = Annex II - specii de fauna strict protejate BD - “Wild Birds Directive” = 79/409/EEC, EC Directive BONN – Bonn Convention for the conservation of Wild Birds II = Annex II I = Annex I AEWA – African Eurasian Waterbird Agreement IUCN – International Union for Conservation of Nature, Red List of Threatened Animals Ţinând seama de distribuţia speciilor pe teritoriul EN = Endangered ocupat de cele trei categorii majore de arii naturale NT = Near Threatened protejate, s-au marcat cele mai importante zone, în VU = Vulnerable ordinea priorităţilor de conservare (fig.5). LC = Least concern Bern – Bern Convention

Fig. 5. Zonarea priorităţilor de conservare

21 3. DEZVOLTARE ŞI 1. carierele de extragere a mineralelor, 2. dezvoltarea de parcuri eoliene pe traseul de migra- COMPETITIVITATE ţie Via Pontica, 3. exploatarea pădurilor ECONOMICĂ ÎN MUNŢII 4. agricultură MĂCINULUI 5. turism. Carierele de extragere a mineralelor Culegerea de informaţii cu privire la planurile/proiec- Accessibilitatea rezervelor geologice din această zonă tele/activităţile care pot afecta starea de conservare a a determinat formarea unei forţe de muncă calificate habitatelor naturale şi a populaţiilor speciilor sălbatice în acest domeniu şi a dus la dezvoltarea acestei ramuri de interes conservativ s-a realizat prin: economice. În principal rocile extrase sunt folosite - deplasare în teren în zonele de amplasament ale unor pentru lucrări de infrastructură (drumuri şi căi ferate). investiţii mari (cariere, parcuri eoliene) cât şi studierea Această activitate are un impact semnificativ asupra informaţiilor existente cu privire la aceste investiţii de biodiversităţii prin amploarea proceselor tehnologice. pe paginile web ale instituţiilor publice responsabile. Se lucrează cu echipamente mari, necesită realizarea - consultarea cu specialişti implicaţi în managementul de drumuri pentru transportul materialelor extrase, Parcului Naţional Munţii Măcinului. sunt ocupate suprafeţe mari de teren cu material ste- - consultarea documentelor oficiale emise de auto- ril. Întotdeauna deranjul provocat de activitatea de rităţile locale: Planul Local de Dezvoltare Durabilă a exploatare duce la părăsirea zonei deranjate de către Judeţului Tulcea elaborat de Consiliul Judeţean în 2007 speciile de vertebrate. ca parte a programului Agenda 21, o iniţiativă a Naţi- Prin combinarea datelor asigurate de către Agenţia de unilor Unite şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Protecţie a Mediului Tulcea şi Agenţia Naţională pentru Judeţului Tulcea Resurse Minerale (ANRM) în prezent sunt deschise cari- - discuţii cu reprezentanţii autorităţilor publice locale. ere în 14 locaţii pe teritoriul/apropierea a ROSPA0073 Măcin-Niculiţel (tabelul 5). În prezent activităţile economice ce se desfăşoară sau care au potenţial de dezvoltare sunt următoarele: Tabelul 5 Mineral Suparafaţă Perioada N r. Companie Nume perimetru exploatat concesionată (ha) concesiunii SC Tehnologica RADION – Dealul Bujorul Bulgăresc - 1 granit Cerna Cerna 2 SC Romgranit Lines SRL Galati Îmbulzita - nord Greci granit 8 49 ani 3 SC EMVETRANS SL Tulcea Dealul Cavalu - Greci granit 72 4 SC ECO S. A. Braila Măcin-Derea-Anton-Suluk granit 19,67 5 SC Hidromineral Greci Culmea Pricopanului granit 65 până în 2020 Dealul Bujoarele - 6 SC ALAS ROMANIA SRL granit Turcoaia

22 Mineral Suparafaţă Perioada N r. Companie Nume perimetru exploatat concesionată (ha) concesiunii 7 SC DUMAGREGAT SRL Dealul Manole - Turcoaia granit 8 Tarmac SRL Bucureşti Iacobdeal - Turcoaia granit porfir 9 Carpat Agregate Iglicioara Turcoaia cuarţifer SC Uranus PLUTON Ovidiu 10 Cariera Piatra Roşie Traian granit Filiala Cerna SRL Luncaviţa granit 11 SC Extrans GIP Revărsarea Sud Isaccea diabaz 12 NEGEV BEN-ARI INDUSTRIAL Dealul lui Tefic - Isaccea diabaz Dealul Măseaua Roşie- 13 SC DUNAPREF 31,85 Niculiţel 14 CCCF S.A. BUCURESTI Niculiţel diabaz

Din harta distribuţiei acestor cariere (fig. 6) se observă Numai în zonele de sud–est şi de sud nu sunt amplasate că acestea sunt plasate într-un număr mai mare în zona cariere. de vest, dar nu lipsesc nici din zona de nord şi nord-est.

Fig. 6 Amplasarea carierelor în Munţii Măcinului

23 Parcurile eoliene necesară rezolvarea prin studii a problemei impactului parcurilor eoliene asupra migraţiei păsărilor în Dobro- gea şi definirea unei hărţi clare şi unice a zonelor inter- În Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a zise pentru parcuri eoliene în această regiune. României – Orizonturi 2013-2020-2030 se prevede Dobrogea este definită ca o zonă optimă pentru am- necesitatea creşterii proporţiei energiei produse pe plasarea parcurilor eoliene. În zona ROSPA0073 cu în- baza resurselor regenerabile şi reducerea impactului cepere din 2007 pentru un număr de 18 poiecte s-au negativ al sectorului energetic asupra mediului prin demarat procedurile de autorizare a acestora (tabel 6). respectarea obligaţiilor asumate în privinta reducerii Din harta distribuţiei acestor parcuri eoliene se obser- emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de vă că acestea sunt localizate în zona vestică. Locali- poluanţi atmosferici. zarea parcurilor eoliene în această zonă poate avea În Strategia Energetică a României în perioada 2007 – un impact semnificativ asupra populaţiilor de păsări 2020 şi Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energi- răpitoare, specii cu productivitate scăzută. ei din Surse Regenerabile (PNAER) se prevede că este

Tabelul 6. Proiecte aflate în diferite stadii de autorizare în perimetrul/apropierea ROSPA0073 Măcin-Niculiţel Data Certificat de eliberării Nr. turbine/ Habitat N r. Localitate Companie Acord de mediu urbanism certif. de Locaţie afectat urbanism S.C.Land Power UC 98.3941 25.05.2007 8 Cerna Sud No. 2367/05.11.08 păşune SRL 1 S.C.Land Power UC 321/10961 31.12.2007 12 Mircea Voda păşune SRL S.C. Energia 2 verde Ventudo UC 319/11198 27.12.2007 7 Dealul Banilor păşune Cerna S.R.L. S.C. Pojaret UC 91/3036 18.04.2008 Impex S.R.L. UC 92/3037 18.04.2008 3 S.C EOL Renewable UC 233/6835 05.08.2008 Energy S.R.L. Van Pro Energy 24 Dealul Boldea păşune 4 Constanta şi Sivrica Greci Van Pro Energy 11 Dealul păşune Constanta Marinache SC EL Wind 33 Creasta 5 Văcăreni Energy Măcinului

24 Data Certificat de eliberării Nr. turbine/ Habitat N r. Localitate Companie Acord de mediu urbanism certif. de Locaţie afectat urbanism SC Impex 6 Măcin 2 2352/23.02.2007 Sagitarius SC Dobrogean UC 10 1 Drinks Prod Com 7 Isaccea SC Peleu Impex UC 27 SRL Glica Mircea UC 100 05.09.2008 S.C. Trading UC 322/10556 31.12.2007 1 Anto-Rad S.R.L. 8 Izvoarele S.C. Dodi Stil UC 12/10611 15.02.2008 S.R.L. S.C. New Energy UC 449/9114 1 9 Jijila Grup S.R.L UC 136/5461 1 S.C. Trading 10 Frecăţei UC 137/10913 27.12.2007 1 Anto-Rad S.C. General Management 11 Turcoaia UC 43/1438 28.02.2008 1 Insurance Grup S.R.L.

25 Exploatarea forestieră

O proporţie semnificativă a pădurilor din Munţii Măci- cu 20 de ani mai mare decât vârsta de exploatare) iar nului o reprezintă pădurile bătrâne (care au o vârstă distribuţia acestora apare în fig. 7:

Fig. 7. Distribuţia tipurilor de păduri din Munţii Măcinului

Se observă că o mare parte a pădurilor bătrâne sunt La nivel naţional nu există date cu privire la cantitatea localizate în afara PNMM de accea planurile amenajis- de lemn mort existent iar rolul acestuia este esenţial tice trebuie să ţină seama de caracteristicile acestor pentru biodiversitate în general şi pentru speciile de păduri. Într-o proporţie redusă sunt prezente şi păduri păsări în special. Toate speciile de ciocănitori sunt pe cu intervenţie antropică absentă sau scăzută. Anexa 1 a Directivei Păsări.

26 Agricultura

În Munţii Măcinului zonele agricole mărginesc zonele împădurite, cele de silvostepă şi de stepă aşa cum este ilustrat şi în fig. 8:

Fig. 8. Tipuri majore de ecosisteme din Munţii Măcinului

În prezent, prin Politica Agricolă Comună (PAC) se sus- de 28 de puncte. Majoritatea localităţilor situate în ţine dezvoltarea acestui sector în România urmărindu- ROSPA0073 sunt eligibile pentru primirea acestui spri- se creşterea competitivităţii. Ca urmare, se prevede o jin financiar iar plata este de 60 euro/an/ha. scădere a biodiversităţii în zonele agricole. În acelaşi Aceste plăţi pentru se acordă pentru terenurile din timp în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) localităţile Carcaliu, Cerna, Frecăţei, Hamcearca, sunt incluse şi măsurile 214 – Plăţi Agro-Mediu şi 212 – Horia , IC Bratianu, Izvoarele, Jijila, Luncaviţa, Măcin, Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele Nalbant, Niculiţel, Smârdan, Turcoaia, Valea Teilor, Vă- decât cele montane care au ca obiectiv o dezvoltare căreni. Astfel, fermierii pot primi un sprijin financiar durabilă a zonelor rurale şi protejarea biodiversităţii nerambursabil, plătit anual sub forma unei prime com- caracteristice zonelor agricole. pensatorii publice, dacă respectă un set de condiţii cu privire la utilizarea terenurilor agricole. Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice (ZDS) (fig. 9) cuprinse în măsura 212 cuprind acele areale unde nota de bonitare nu depăşeşte valoarea

27 Fig. 9. Zonele defavorizate de condiţii naturale specifice

În pachetul 3 – Pajişti Importante pentru Păsări sunt in- speciile Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră) şi cluse pajişti din siturile Natura 2000 din Dobrogea, iar Falco vespertinus (Vânturel de seară), 101 euro/an/ha. plăţile se fac la îndeplinirea cerinţelor speciale pentru

Fig. 10. Pajişti Importante pentru Păsări 28 Pentru această măsură sunt eligibile terenurile ad- martie a anului următor, iar plata este de 130 euro/an/ ministrative din perimetrul localităţilor Carcaliu, ha. Acestea se acordă pentru toate terenurile din zona Cerna, Greci, Isaccea, Jijila, Luncaviţa, Niculiţel, de interes. Smârdan,Turcoaia, Văcăreni Pentru Zonele Semnificativ Defavorizate – ZSD, unde Deşi măsura Culturi Verzi din pachetul 4 se adresează productivitatea agricolă este limitată datorită calită- în special asigurării protecţiei apei şi solului prin înfiin- ţii reduse a solului, climatului nefavorabil, condiţiilor ţarea culturilor verzi ca rapiţa, lupinul, măzărichea, se de relief şi de umiditate a solului, valoarea sprijinului asigură resurse de hrană pentru păsările care iernează annual este de 90 euro/ha. În perimetrul de interes al în Dobrogea. Astfel, culturile trebuie semănate până proiectului se află doar terenul administrativ al locali- la sfârşitul lui septembrie şi apoi biomasa formată tre- tăţii Isaccea. buie încorporată în sol cel mai târziu la sfârşitul lunii

Fig. 11. Zonele Semnificativ Defavorizate

29 Turismul citatea de suport a acestor zone, datorita modului neorganizat în care această activitate de recreere În prezent, în urma discuţiilor avute cu personalul PNMM are loc (construirea de vetre de foc nepermanente, şi a observaţiilor directe din teren, zona este vizitată de depozitarea de deseuri menajere în mediu, poluare către următoarele tipuri de vizitatori şi turişti: fonică, aglomeraţie). Practic, fiecare comunitate • localnicii obisnuiesc sa iasă la sfârşit de săptămână are câteva zone predilecte pentru acest tip de şi la marile sărbători la picnic (văi, păşuni împă- recreere, fiind însă identificate cu preponderenţă durite, islazuri). Împreună cu personalul APNMM următoarele zone: Suluc (la baza Culmei Pricopa- au fost identificate o serie de „puncte fierbinţi” nului); Cetăţuia; Valea Fagilor, Cozluk, Cerna, la în care impactul asupra peisajului şi a covorului Bordei (Jijila). vegetal al acestui tip de activitate depăşeste capa-

Tabelul 8 Locuri de picnic pentru zona Parcului Naţional Munţii Măcinului Nr aproximativ Nr crt Locul de picnic Observaţii Data de persoane De sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii” şi Fântâna de Leac în zilele frumoase şi insorite din Măcin Prima săptămână de după 1 3000 - Măcin şi localităţile invecinate, Brăila, Galaţi , Paştele ortodox Constanţa În zilele frumoase, Cetăţuia – Valea Localnici din Luncaviţa, 2 1000 insorite, calde, de Paştele Seacă Măcin, Brăila, Galaţi ortodox, de 1Mai Greci, Cozluk, În zilele frumoase, marginea Cetăţeni din Greci, Măcin, Brăila, Galaţi, 3 1000 însorite, calde, de Paştele pădurii de la Constanţa ortodox, de 1Mai Greci Cerna, Valea În zilele frumoase, 4 Bordeiul lui Moş 1000 Cetăţeni din Cerna însorite, calde, de Paştele Asan ortodox, de 1Mai

• ”birdwatcher”-i, cu preponderenţă membrii ai unor • drumeţi în grupuri mici (2-10 persoane) provenind ONG-uri specializate: Grupul Milvus Targu Mureş sau din marile oraşe de lângă zona Munţii Măcinului şi Societatea Ornitologică din România dar şi străini, anume Brăila, Galaşi, Tulcea, Constanţa, având ca vin în general în mod organizat, în cadrul unor ta- destinaţie predilectă Culmea Pricopanului şi zona bere de monitorizare a păsărilor din zonă, tabere Ţuţuiatu (Greci) şi care stau în zonă în medie 1-2 cu frecvenţă anuală, organizate în parteneriat cu zile; Administratia PNMM în zona Culmea Pricopanului, • utilizatori de ATV-uri şi motociclete de teren, Cerna sau canionul Cheiu din zona Cozluk; grupuri care până în prezent au avut o incidenţă

30 redusă dar care au fost observaţi pe partea vestică Tipuri de turism practicate în prezent: a PNMM; • echitaţie/turism ecvestru – centrul de echitaţie • organizații neguvernmentale de tineret (ex. Cer- este situat în vecinătatea comunei Cerna. Centrul cetaşii României) care vin în mod organizat în cadrul dispune de 6 cai rasa arab şi oferă program de călă- unor tabere specifice (zona Luncaviţa-Cetăţuia); rie de agrement, pe trasee cu durate de 1 – 6 ore ce • grupuri organizate de 20-40 de persoane, care so- parcurg podgoriile, pădurile din parc şi vecinătatea licită ghid din partea Administratiei PNMM şi care lui, înălţimile şi crestele Munţilor Măcin. stau în zonă în medie o zi (Culmea Pricopanului, • cicloturism – pe traseele stabilite şi marcate de zona Greci); Administraţia Parcului. De asemeni, alte drumuri • cicloturiști (grupuri mici de până la 10 persoa- (principale şi secundare) din zonă sunt folosite oca- ne) care vin pe traseele care traversează Parcul, zional pentru cicloturism. fiind observaţi pe traseele din zona Cetăţuia, • drumeţie - PN Muntii Măcin, trasee stabilite, mar- Greci, Cerna; cate şi întreţinute de Administraţia Parcului. Pote- • căţărători, cu preponderenţă membrii ai Clubului ca tematică în apropierea localităţii Greci. Alpin Galaţi, căţărători care au utilizat în mod • birdwatching - în zona Culmea Pricopanului, Cerna tradiţional zona pentru deschiderea unor trasee sau canionul Cheiu din zona Cozluk. de căţărare în granit (rocă rară în România pentru • pescuit – volum relativ mare de turişti proveniţi în acest tip de sport) şi care vin în zonele Culmea Pri- special din Brăila şi Galaţi, mai ales în weekend dar copanului, cariera din Ţuţuiatu, canionul Cheiu din şi după-amiaza în zilele săptămânii. Principalele zona Cozluk; zone vizitate sunt malul drept al Braţului Măcin, • familii cu rulote şi autoturisme personale care au de-a lungul DN22 (E87) între localităţile Smârdan fost observate în zona de vest a Munţilor Măcin, şi Măcin, şi braţul drept al Dunării, de-a lungul având o medie de şedere în zonă de 2 zile; drumului aflat pe digul ridicat de-a lungul Dunării între localităţile I.C. Brătianu şi Isaccea, lacurile - În ceea ce priveşte numărul vizitatorilor şi turistilor, în proprietate privată - Jijila (DN22E intre localităţile urma unei estimări pur empirice pe baza observaţiilor Garvăn şi I.C.Brătianu), Crapina (DN22, în dreptul din teren a agenţilor de teren (în lipsa unui sistem de localităţii Revărsarea), Turcoaia (nord de comuna monitorizare a circulaţiei turistice) se estimează un Turcoaia), Horia (crescătorie de sturioni, lângă lo- număr de 4.000-5.000 de zile/turişti pe an, majorita- calitatea Horia). tea fiind români şi din zonele din apropierea PNMM (co- • turism cultural/religios - număr important de tu- munităţi locale sau Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa). rişti la Mănăstirle Cocoş, Celic Dere şi Saon. Grupuri relativ mari (10 – 50 pers.) în „pelerinaj”, folosesc Durata sejurului în medie este de o zi. Serviciile din în general infrastructura de cazare şi masă din Tul- zona Parcului sunt folosite sporadic de către vizitatori cea – există locuri de cazare şi la Man. Cocoş, dar şi şi turişti sunt: procurare de alimente din magazinele la basilica paleocreştină Niculiţel şi alte mănăstiri din localităţile învecinate, vin (Alcovin), prăjituri Greci mai mici din zona studiată. Avantaj: există posibili- (Angelo). Din această cauză impactul economic actual tatea practicării în tot timpul anului. este minim. • turism viticol - incipient, dar cu eforturi şi posibi- lităţi de dezvoltare, casa de vinuri Alcovin în oraşul Măcin. Factorii implicaţi au în vedere extinderea ofertei turistice prin crearea de programe com-

31 plexe: degustare de vinuri şi bucătărie locală în Pe teritoriul parcului există în prezent 6 trasee turisti- combinaţie cu plimbări cu şalupa pe Dunăre (Braţul ce marcate (fig. 12), astfel: Măcin) şi plimbări cu caruţa/trăsura în regiunea • Culmea Pricopanului (marcaj bandă albastră) Cerna-Măcin în care se află principalele podgorii • Ţuţuiatu (marcaj triunghi albastru) ale casei de vinuri. • Dealul cu drum (marcaj triunghi roşu) • Cozluk (marcaj punct roşu) • Valea Vinului (marcaj bandă galbenă) • Crapcea (marcaj bandă roşie)

Fig. 12 Harta traseelor turistice (Sursa: APNMM)

32 Fig. 13 Modul de utilizare al terenurilor

33 4. DEZVOLTAREA COMUNITA- CARCALIU RĂ, A INFRASTRUCTURII DE (KAMEN, rus., Karkala, tr. – piatră)

BAZĂ ŞI RESURSELOR UMANE Obiceiuri şi tradiţii locale Având în vedere motivaţia religioasă pentru care au LA NIVELUL CELOR 18 LOCA- părăsit teritoriile natale şi s-au stabilit în aceste zone, LITĂŢI DIN ZONA MUNŢILOR obiceiurile şi tradiţiile populaţiei de ruşi lipoveni sunt strâns legate de credinţa lor religioasă. Toate eveni- MĂCINULUI mentele comunităţii sunt comune sărbătorilor religioase, acestea fiind cu precizie respectate după calenda- rul iulian, decalat cu 13 zile de cel gregorian. Accesul în zonă se poate face cu mijloace auto, zona Portul tradiţional al populaţiei locale corespunde fiind legată prin drumuri modernizate de Tulcea, Con- celui tradiţional religios. Costumele religioase croite stanţa, Brăila, Galaţi, Slobozia (Bucureşti). Între ora- pentru bărbaţi, cât şi cele pentru femei sunt foarte şele Brăila şi Galaţi şi zona Munţilor Măcinului accesul sobre, având rolul de acoperi corpul în momentele de este îngreunat de utilizarea bac-ului peste Dunăre, rugăciune, însă prin coloristica acestora redau veselia fapt ce măreşte durata de tranzit cât şi costul unei spriritului rus. călătorii. Momente de sărbătoare ale întregii comunităţi sunt Oraşul Măcin este principala poartă de intrare în zonă, cele aparţinând sărbătoririi Masleniţei (Săptămânii iar comuna Greci este principala cale de acces, fiind Brânzei), Floriilor, Paştelui, Sf. Treimi, Crăciunului, poziţionată central în partea de vest a Parcului. Ambe- conform calendarului iulian. le localităţi sunt legate prin curse de microbuz zilnice Un obicei păstrat cu stricteţe de lipoveni este cel al de oraşele Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi. botezului noilor născuţi cu un singur prenume, şi acela Pentru turiştii care utilizează transportul în comun, în funcţie de sfinţii prezenţi în calendar în preajma zona de est a parcului este foarte greu accesibilă, naşterii pruncului, la sfatul preotului. aceaşi problemă regăsindu-se şi la cei care beneficiază Limba maternă a ruşilor lipoveni este limba rusă, foarte de propriile autoturisme şi care nu pot realiza trase- mulţi dintre copiii cu vârstă de şcoală primară necunos- ele de traversare a Parcului decât în măsura în care când limba română la intrarea în structurile şcolare. îşi organizează transportul de la punctele terminus ale traseelor. Instituţii de cultură În ceea ce priveşte infrastructura turistică şi de vizi- În Carcaliu există un Cămin Cultural, instituţie ce se află pe tare, spaţiile de cazare şi masă sunt foarte puţine ca lista proiectelor prioritare a Primăriei Carcaliu, în ceea ce număr şi putin diversificate ca specific şi calitate. priveşte reabilitarea şi mobilizarea acestuia. În continuare, este prezentată dezvoltarea comunita- De asemenea, se află în construcţie un Centru Cultural al ră, a infrastructurii şi a resurselor umane, în fiecare Ruşilor Lipoveni din România, filiala Carcaliu, o iniţiativă din cele 18 localităţi: aparţinând Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. În ceea ce priveşte monumentele din Carcaliu, CRLR a inau- gurat în localitate un bust al doctorului în filologie, profeso- rului universitar, dialectologului, lingvistului şi traducătoru- lui Andrei Ivanov, de origine rus lipovean din Carcaliu.

34 Manifestări culturale Drumuri Nu există festivaluri cu tradiţie în localitate, în ultima Localitatea Carcaliu este conectată la DN 22D prin perioadă singurele manifestări fiind organizate la iniţi- DJ 222 L, în lungime de 5,3 km din care 2,8 km pe ativa CRLR, în parteneriat cu Primăria Carcaliu. teritoriul administrativ al comunei. În intravilan, pe lungimea de 1,3 km drumul a fost recent reabilitat. În Manifestări sportive perioada 2010 – 2012 se va reabilita şi restul drumului. În Carcaliu nu există o asociaţie sportivă sau un club Reţeaua stradală are în componenţă 12,1 km drumuri, sportiv funcţional. din care 2,1 km asfaltaţi în stare bună şi 10,0 km străzi pietruite. Mijloace de comunicare Drumul comunal aflat în administrarea Consiliului Local Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Tul- este de 15 km. cea, principalii operatori de telefonie, fixă şi mobilă În comuna Carcaliu, există mijloace de transport care (RomTelecom, Vodafone şi Orange), sunt prezenţi în tranzitează localitatea, permiţând circulaţia către co- localitate, ca urmare a faptului că un număr impresio- munităţile învecinate. nant de localnici s-au stabilit peste hotare, rudele ră- mase folosind în mod uzual atât serviciile de telefonie Apă şi canal fixă şi mobilă, cât şi internetul. De asemenea, există o Localitatea Carcaliu nu dispune de un sistem de cana- ofertă de televiziune prin cablu. lizare şi nici nu este conectată la o staţie de epurare. S-a iniţiat un proiect de alimentare cu apă în baza OG Mijloace de transport nr.7/2006, în prezent proiectul a fost finalizat, locali- În Carcaliu, localnicii sunt proprietari de autoturisme tatea dispunând de ce mai bună şi pură apă potabilă, şi mopeduri, dat fiind faptul că localitatea este conec- în urma analizelor efectuate. tată la DN 22D prin DJ 222L iar reţeaua stradală este într-o stare foarte bună. Educaţie Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru infrastructura din educaţie a satului Carcaliu în anul şco- lar 2010 - 2011 este următoarea:

ŞCOALA CU CLASELE 52 4 29 2 DA 17,9 14,15 0,75 3 I-VIII CARCALIU

35 Ocupaţii CERNA Dacă la începuturile sale, localnicii din Carcaliu erau pescari, datorită resurselor financiare insuficiente re- Comuna Cerna are în componenţă 4 sate: Cerna, Trai- zultate din această activitate, localnicii s-au reprofi- an, General Praporgescu şi Mircea Vodă). lat, astăzi majoritatea migrând spre Spania sau Italia, având oferte de muncă din domeniul construcţiilor de Obiceiuri şi tradiţii locale clădiri sau asistenţei sociale. La toţi macedonenii familia este mai presus de tot şi Cei rămaşi în localitate sunt implicaţi în agricultu- de toate, este sfântă. Acest aspect este prezentat în ră, silvicultură şi pescuit (31 persoane), industrie (3 toate documentele consultate, cât şi în toate anche- persoane), distribuţia apei, salubritate, gestionarea tele realizate. Se vorbeşte despre familie şi părinţi la deşeurilor, activităţi de decontaminare (3 persoane), naştere, în alegerea naşilor, numelui copiilor, organiza- construcţii (6 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amă- rea botezului, sărbătorile de peste an, nunta şi toata nuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (4 suita ei, înmormântarea şi cu siguranţă evenimente ar persoane), hoteluri şi restaurante (4 persoane), acti- mai fi. În acest sens preocuparea pentru dăinuirea şi vităţi ştiinţifice şi tehnice (3 persoane), administraţie prosperitatea ei aminteşte de familie română. La fel publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public ca în antichitate, familia este unită şi există o mare (16 persoane), învăţământ (16 persoane), sănătate şi grijă din partea tuturor membrilor ce o compun, pen- asistenţă socială (24 persoane), spectacole culturale şi tru demnitatea ei. Domneşte o viaţă patriarhală, cu recreative (1 persoană). o conduită morală bine stabilită, uneori chiar severă, indiferent de ocupaţie. Sănătate De regulă, familia este compusă din soţ, soţie, copii şi Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- părinţi. Foarte rare sunt cazurile când părinţii nu locu- tate Publică Tulcea, în Carcaliu funcţionează 1 cabinet iesc cu unul dintre copii, de obicei cu băiatul cel mic. medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea Respectul şi supunerea faţă de părinţi e deja prover- 1 medic,1 asistent medical şi 1 asistent medical co- bială. Familiile, în general, au gospodării proprii, mai munitar. mari sau mai mici. Întotdeauna se ajută între ele. Aju- torarea reciprocă este un obicei la aromâni, fapt care-i uimeşte pe toţi. Căsătoriile se fac având în vedere criteriul conservării, între ei. Înainte vreme, un fărşirot lua în căsătorie tot o fărşăroată, un cipan tot o cipană; astăzi nu mai este o aşa mare stricteţe în acest sens. Însă cei care rânduiau aceste căsătorii erau tot părinţii. Ei au roluri bine stabilite în viaţa copiilor, motiv pentru care nu există sărbătoare sau eveniment important în care să nu se facă vizite la părinţi, să nu se ceară binecuvânta- rea părinţilor şi chiar să se ceară îndrumare în ceea ce priveşte orânduiala în respectivele situaţii. Sărbători de peste an la meglenoromâni: Crăciunul, Boboteaza, lăsatul secului de paşti, Paştile, Sf. Gheorghe.

36 Instituţii de cultură Mijloace de transport La Cerna este funcţională Casa memorială Panait Cerna. Datorită existenţei unei reţele rutiere învechite, în Potrivit datelor furnizate de Consiliul Judeţean Tulcea, acest moment, există mai multe proiecte prioritare ale casa în care s-a născut poetul, o locuinţă tipică de primăriei de a moderniza drumurile din comună. De meşteşugar de la începutul secolului al XX-lea, a fost asemeni, se doreşte realizarea unei reţele de canaliza- donată de urmaşii tatălui adoptiv al poetului muzeului, re cu apă potabilă, canalizare menajeră şi eficientiza- care a organizat-o ca obiectiv muzeal. Expoziţia memo- rea reţelei de iluminat public. rialistică, organizată în două din săli, prezintă datele bibliografice ale poetului, reproduceri după fotografii, Drumuri documente, acte de stare civilă şi de studii, după ma- Reţeaua rutieră a comunei Cerna este compusă din: nuscrise şi publicaţii, după diferite ediţii ale operei po- drumuri naţionale, judeţene, comunale şi străzi. etice, după mărturii literare şi referinţe critice, lucrări Pe direcţia N-S, teritoriul este tranzitat de DN 22D cu ce evidenţiază originalitatea creaţiei lui Panait Cerna. lungimea de 18,0 km. Drumul judeţean 222B străbate În celelalte încăperi s-a încercat reconstituirea aspecte- comuna pe direcţia S – N, cu lungimea de 14,178 km lor etnografice ale interiorului ţărănesc din perspectiva şi asigură legătura satului Traian cu sediul de comună. rememorării unei secvenţe de viaţă tradiţională din pe- Pentru acest drum, în stare foarte rea, în anul 2010 rioada în care poetul a trăit aici. se va executa Proiectul Tehnic, lucrările de reabilitare Biblioteca comunală ce poartă numele poetului Panait fiind prevăzute a se execut a în perioada 2010-2012. Cerna, deţine o colecţie impresionantă de carte, cât şi o Legătura satului General Praporgescu cu DN 22D şi se- expoziţie permanentă dedicată vieţii şi operei poetului. diul de comună Cerna se face prin DC 39 cu lungimea de 3,0 km pe teritoriul comunei. Manifestări culturale Din cei 3,0 km, în cursul anului 2007 au fost asfaltaţi În localitate s-a creat obiceiul organizării, la debutul 1,8 km. Lucrările au fost finanţate prin HG 577/1997 toamnei a Sărbătorii viei şi a vinului, eveniment la care – Programul de pietruire şi modernizare al drumurilor participă fii ai satului, personalităţi locale şi judeţene, locale. ansambluri locale şi judeţene, sunt organizate târguri Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comu- agricole şi manifestări sportive. nei însumează 46,7 km, din care: 15,3 km în Cerna; Ca şi un produs local tradiţional poate fi prezentat An- 18,6 km în Mircea Vodă şi 3,3 km în General Praporgescu. samblul de folclor meglenoromân, Altona. Pentru reabilitarea infrastructurii stradale, comuna a iniţiat întocmirea studiilor de Fezabilitate şi urmează să Manifestări sportive acceseze fondurile necesare pentru execuţia lucrărilor. La Cerna este înfiinţată şi funcţionează Asociaţia Spor- tivă Triumf, însă ambiţia primăriei este de a înfiinţa la Apă şi canal nivel local o bază sportivă multifuncţională. Comuna Cerna nu dispune de canalizare şi nici de staţie de epurare. Mijloace de comunicare Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Tul- Educaţie cea, principalii operatori de telefonie, fixă şi mobilă Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- (RomTelecom, Vodafone şi Orange), sunt prezenţi în frastructura din educaţie a localităţii Cerna, în anul localitate. De asemenea, există o ofertă de televiziune şcolar 2010 - 2011 este următoarea: prin cablu şi internet.

Ocupaţii condiţiile locale. În opoziţie, se înregistrează un declin În Cerna, localnicii sunt implicaţi în activităţi din do- al activităţilor tradiţionale de agricultură şi zootehnie menii precum: agricultură, silvicultură şi pescuit (46 în comună. persoane), industrie (20 persoane), distribuţia apei, Sectorul privat dispune de 68 de IMM-uri. Cei mai atrac- salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de de- tivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori contaminare (12 persoane), construcţii (77 persoane), rămân resursele naturale de sol favorabile pentru ex- comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea auto- ploatări de piatră şi resursele eoliene. Lipsa sistemului vehiculelor şi motocicletelor (31 persoane), hoteluri şi de irigaţii şi legislaţia deficitară rămân dezavantajele restaurante (9 persoane), administraţie publică şi apă- majore pentru viitoarele investiţii în comuna Cerna. rare asigurări sociale din sistemul public (16 persoane), învăţământ (49 persoane), sănătate şi asistenţă socială Sănătate (28 persoane), spectacole culturale şi recreative (1 Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- persoană). nătate Publică Tulcea, în Cerna funcţionează 1 cabinet Potrivit datelor furnizate de Primărie, dezvoltarea co- medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea munei se bazează pe exploatarea intensă a carierelor 1 medic,1 asistent medical şi 2 asistenţi medicali co- de piatră, sector favorizat într-o măsură mai mare de munitari.

38 FRECĂŢEI (Frikatek) distanţă de municipiul Tulcea; la 60 km distanţă de drumul naţional 22A Tulcea – Hârşova; la 8,0 km de dru- În componenţa comunei Frecăţei intră patru sate: Fre- mul naţional 22 Tulcea - Constanţa şi la 14 km de ae- căţei (resedinţa de comună), situat la 19 km faţă de roport. Extremitatea estică a teritoriului comunei este Tulcea; Cataloi, situat la 12 km de Tulcea; Poşta, aflat traversată pe direcţia N-S şi o lungime de 4,0 km de la 2 km de reşedinţa de comună şi Teliţa, la 18 km de DN 22(E87). Tot DN 22 tranzitează teritoriul comunei Frecăţei. din extremitatea nordică pe direcţia V-E şi lungimea de 1,5 km. Obiceiuri şi tradiţii locale Drumul naţional 22A tranzitează comuna pe direcţia Sărbătorile locale corespund celor religioase, păstrând NE-SV şi o lungime de 4,0 km. Drumul judeţean 229A din specificul dobrogean al folclorului şi portului. străbate comuna pe direcţia SE-NV şi lungimea de 19,1 km. Pentru acest drum asfaltat cu starea de vi- Instituţii de cultură abilitate rea s-a întocmit SF-ul şi Proiectul tehnic în În localitate există un cămin cultural, care dispune de vederea executării lucrărilor de reabilitare. o bibliotecă de 8000 de volume. Documentaţia tehnică aparţine unui proiect mai amplu „Valorificarea turistică a mănăstirilor tulcene prin îm- Manifestări culturale bunătăţirea infrastructurii de acces şi de mediu”, pro- Principalele manifestări culturale se desfăşoară la ini- iect demarat în acest an. ţiativa Primăriei comunei, prin intermediul căminului Accesul la Mănăstirea Celic Dere este asigurată de DJ cultural. Zilele localităţii sunt date după hramul biseri- 229F cu lungimea de 0,350 km. cii, în acest caz 9 mai. Legătura cu gara Cataloi este asigurată prin DC 55, asfaltat, în lungime de 0,6 km, în stare foarte rea. Manifestări sportive Legătura cu Somova se face prin DC47, cu lungimea de În Frecăţei, în domeniul promovării activităţilor sporti- 8,0 km din care 4,0 km pe teritoriul comunei. Este din ve activează Asociaţia Sportivă Voinicelul. pământ şi starea de viabilitate este foarte rea. Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei Mijloace de comunicare însumează 72,62 km, din care 25,3 km în Frecăţei; Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infra- 18,22 km în Cataloi; 16,86 km în Poşta şi 12,24 km în structura de telecomunicaţii este acoperită pe toate Teliţa. Pentru reabilitarea infrastructurii stradale, co- căile, fixă şi mobilă şi televiziune prin cablu, internetul muna a iniţiat întocmirea Studiilor de Fezabilitate şi fiind însă limitat, doar 5-7% din populaţie beneficiind urmează să acceseze fondurile necesare pentru execu- de acest serviciu. ţia lucrărilor.

Mijloace de transport Apă şi canal Din punct de vedere al reţelei stradale, dar şi a legăturii din- Nu există canalizare sau staţie de epurare în comuna tre sate, acestea sunt în stare foarte rea, pentru reabilita- Frecăţei şi nici iniţiative pentru un astfel de sistem. rea acestora fiind necesară accesarea de fonduri europene. Educaţie Drumuri Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru Comuna Frecăţei este amplasată favorabil faţă de ar- infrastructura din educaţie a satului Frecăţei în anul terele rutiere principale din judeţul Tulcea la 20 km şcolar 2010 - 2011 este următoarea:

Denumirea Unităţii de

Învăţământ şcolară Nr. Elevi Nr. Nr. Clase Nr. Din care: Didactice Nr. Grupe Nr. 2010 -2011 Nedidactice Nr. Preşcolari Nr. de funcţionare deservesc reţeaua Nr. de posturi care Nr. Didactice auxiliare Autorizaţie sanitară

SCOALA CU CLASELE I-VIII 141 8 43 2 DA 16,64 12,89 0,75 3 FRECĂŢEI

Ocupaţii activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1 persoa- Principala ocupaţie a localnicilor este cultura plantelor nă), administraţie publică şi apărare asigurări sociale (cereale, plante tehnice). din sistemul public (13 persoane), învăţământ (38 În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, persoane), sănătate şi asistenţă socială (27 persoane), forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- spectacole culturale şi recreative (1 persoană). toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (48 persoane), industrie (1 persoană), industria extractivă Sănătate (65), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeuri- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- lor, activităţi de decontaminare (1 persoană), comerţ tate Publică Tulcea, în Frecăţei funcţionează 1 cabinet cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea şi motocicletelor (22 persoane), transport şi depozitare 1 medic, 1 asistent medical. (13 persoane), hoteluri şi restaurante (12 persoane),

40 GRECI Mijloace de comunicare Infrastructura de telecomunicaţii este dezvoltată, pe lângă telefonia mobilă destul de răspândită, 100% din Obiceiuri şi tradiţii locale populaţie având acces la televiziune prin cablu. Italienii dobrogeni mai păstrează unele tradiţii ale ţării de origine, vârstnicii fiind cei care cunosc cel mai bine simbolistica ritualurilor şi modalitatea de Drumuri organizare a acestora. Comuna Greci se conectează la DN 22D printr-un drum Prin ansamblul local de copii, sunt promovate şi costu- judeţean în lungime de 3,1 km, situându-se la 72 de km mele tradiţionale, dar şi cântecele şi dansurile italie- de reşedinţa de judeţ Tulcea şi la 25 de km de comuna ne. O sărbătoare semnificativă a localităţii italiene, pe Smârdan, prin care se face legătura, peste Dunăre, cu lângă Babbo Natale este Sf. Lucia (solstiţiul de iarnă). oraşul Brăila. Italienii din Greci pregătesc preparatele din porc ca în DN 22D tranzitează teritoriul administrativ al comunei regiunea italienească Rovigo: salam uscat şi prosciutto pe o lungime de 5,3 km. Pe drumul judeţean 222K în – spata porcului uscată în pod, după o tehnică specială. lungime de 3,1 km au fost executate în 2008 lucrări de În prezent, nu există în comuna Greci căsătorie mixtă întreţinere cu asfalt şi tratament dublu bituminos. în care soţul sau soţia româncă să nu-şi fi schimbat re- Reţeaua stradală din comuna Greci are o lungime de ligia şi să nu fi învăţat bine limba italiană. 61,9 Km, din care 0,9 km pavat, 14,0 km pietruit şi 47,0 km din pământ. Starea generală a infrastructurii Instituţii de cultură este precară, studiile de pre-fezabilitate estimând că În localitate există un inedit muzeu al cioplitorului în suma necesară pentru reabilitare este de 3 milioane €. piatră, în casa celebrului cioplitor pietrar Del Puppo La momentul efectuării analizei se efectuau demersuri Giovani. pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru Mai există un cămin cultural pentru care s-a relizat un reabilitarea infrastructurii. proiect de reabilitare şi o bibliotecă. Apă şi canal Manifestări culturale Sistemul de canalizare şi staţia de epurare vor fi fina- Manifestările culturale de peste an sunt iniţiate de lizate până la 31.05.2011. În schimb, studiul de feza- primărie sau de ONG-uri ce promovează diversitatea bilitate pentru un sistem de canalizare este finalizat. etnică, interculturalitatea. Educaţie Manifestări sportive Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- În localitatea Greci funcţionează Asociaţia Sportivă Bu- frastructura din educaţie a localităţii Greci, în anul joreii Dobrogei. şcolar 2010 – 2011, este următoarea:

Ocupaţii motocicletelor (36 persoane), transport şi depozitare Un număr semnificativ de locuitori sunt plecaţi în (23 persoane), hoteluri şi restaurante (26 persoane), Spania şi Italia, sunt şomeri sau lucrători cu ziua. intermedieri financiare şi asigurări (1 persoană), acti- Cu toate acestea, în localitate, funcţionează două vităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (3 persoane), fabrici de confecţii cu capital italian în care lucrează administraţie publică şi apărare asigurări sociale din circa 300 angajaţi, în majoritate femei. De asemenea, sistemul public (18 persoane), învăţământ (56 persoa- comuna beneficiază de existenţa a patru exploatări de ne), sănătate şi asistenţă socială (16 persoane), spec- piatră, perpetuând astfel o îndelungată tradiţie locală tacole culturale şi recreative (2 persoane). a cioplitorilor în piatră. În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, Sănătate forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (12 nătate Publică Tulcea, în Greci funcţionează 2 cabinete persoane), industrie (157 persoane), industria prelu- medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea crătoare (87 persoane), distribuţia apei, salubritate, 2 medici, 3 asistenţi medicali, 2 asistenţi medicali co- gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare munitari. (5 persoane), construcţii (8 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi

42 HAMCEARCA (rus. olărie, cărămidărie) localitatea Luncaviţa şi DN 22F, în localitatea Horia. Distanţa până la municipiul Tulcea este de 52 km. Pen- Din punct de vedere administrativ, comuna Hamcearca tru tronsonul de drum Nifon - Luncaviţa, 21,545 km are în componenţă satele: Balabancea, Nifon şi Căpri- în anul 2009 au început lucrările de modernizare, iar oara. pentru tronsonul Horia – Nifon, în anul 2009, se execută studiul de fezabilitate. Potrivit datelor CJT, la începu- Obiceiuri şi tradiţii locale tul anului 2010, a început executarea proiectul tehnic, Populaţia locală este implicată în agricultură, silvicultu- lucrările de reabilitare fiind prevăzute a se executa în ră şi apicultură, principalele obiceiuri locale fiind strâns perioada 2010-2012. legate de acestea, dar şi de sărbătorile religioase din Legătura cu Mănăstirea Cocoş şi Niculiţel este asigu- localitate. Atât portul cât şi arhitectura caselor este rată de DJ 229C, cu 7,608 km pe teritoriul comunei. specific dobrogeană, materialele fiind specifice zonei, Pentru acest drum, în anul 2009 a fost executat studiul lemn şi piatră iar casele împrumutând din culorile vege- de fezabilitate, la începutul anului 2010 executându-se taţiei şi pământului: verde, albastru, maroniu. Proiectul Tehnic, iar lucrările de modernizare se vor executa în perioada 2010-2012. Instituţii de cultură Drumul comunal DC 49, în lungime de 1,5 km asigură În localitate funcţionează un cămin cultural modest, legătura satului Căprioara cu sediul de comună. Acest principalele activităţi dedicate tinerilor regăsindu-se în drum a fost pietruit în anul 2004 cu fonduri obţinute prin unitatea şcoală, cele după şcoală lipsind cu desăvârşire. programul FRDS ( Fondul Român de Dezvoltare Socială). Drumul comunal DC51, din pământ în lungime totală de Manifestări culturale 3,5 km, din care 1,5 km pe teritoriul comunei, asigură Se cunosc două evenimente importante ale localităţii legătura cu localitatea Floreşti din comuna Horia. Hamcearca: ziua satului organizată cu ocazia hramului Conform datelor CJT, reţeaua stradală din intravi- bisericii din sat şi Ziua Şcolii. lanul localităţilor comunei însumează 22,80 km; din care 5,57 km în Hamcearca; 6,88 km în Balabancea; Manifestări sportive 2,37 km în Căprioara şi 7,98 km în Nifon. Din această În Hamcearca nu sunt organizate asociaţii sportive. reţea, mai mult de 50% sunt pietruiţi, iar pentru 6,7 km există Proiectul tehnic şi urmează să se acceseze Mijloace de comunicare fondurile pentru execuţia lucrărilor de modernizare. Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infrastructura de telecomunicaţii este acoperită în pro- Apă şi canal porţie de 70%, în cazul telefoniei mobile şi 60% în cazul Comuna Hamcearca nu dispune de canalizare sau de televiziunii prin satelit, telefonia fixă şi internetul fiind staţie de epurare; nu există studii de fezabilitate pen- utilizate exclusiv de primărie. tru fundamentarea unor astfel de proiecte.

Drumuri Educaţie Reţeaua rutieră a comunei Hamcearca este compusă Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- din: drumuri judeţene, comunale şi străzi. Pe direc- frastructura din educaţie a localităţii Hamcearca în ţia S-N, teritoriul comunei este tranzitat de DJ 222A anul şcolar 2010 - 2011 este următoarea: pe lungimea de 24,00 km. Prin acest drum se asigură legătura satelor din componenţa comunei cu DN 22, în

SCOALA CU CLASELE I-VIII 113 7 19 1 DA 15 11,5 0.5 3 HAMCEARCA

Ocupaţii lubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decon- Ocupaţia principală a locuitorilor este agricultura, taminare (1 persoană), comerţ cu ridicata şi cu amă- cultivându-se cereale, plante tehnice şi crescându- nuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (8 se animale (ovine, bovine, porcine), în gospodăriile persoane), hoteluri şi restaurante (6 persoane), admi- populaţiei. Chiar înainte de 1989 se pusese problema nistraţie publică şi apărare asigurări sociale din siste- desfiinţării comunei şi arondării satelor componente la mul public (92 persoane), învăţământ (21 persoane), comunele vecine, datorită randamentului modest pe sănătate şi asistenţă socială (7 persoane), spectacole care agricultura îl are în zonă. Cu toate acestea, locu- culturale şi recreative (1 persoană). itorii s-au grupat în cinci asociaţii agricole, încercând să valorifice terenurile de care dispun. La nivel local, Sănătate mai sunt active 7 IMM-uri. Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, Sănătate Publică Tulcea, în Hamcearca funcţionează forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- 1 cabinet medicină de familie, în care îşi desfăşoară toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (5 activitatea un medic, un asistent medical şi un asistent persoane), industrie (1 persoană), distribuţia apei, sa- medical comunitar.

44 HORIA (Ortachioi – “satul din mijloc”) Satul Cloşca are asigurată legătura cu sediul de comună prin DC 42 în lungime de 2,0 km şi care a fost pietruit Obiceiuri şi tradiţii locale în anul 2005 cu fonduri obţinute prin programul FRDS Principala ocupaţie a localnicilor din Horia este agri- (Fondul Român de Dezvoltare Socială). cultura, principalele obiceiuri şi tradiţii având legătură Drumul comunal DC 43, cu lungimea de 5,0 km asigură cu aceasta. Sărbătorile de peste an sunt considerate legătura satului Floreşti cu sediul de comună Horia. La speciale şi sunt principalele sărbători ale comunităţii. acest drum, pietruirea existentă a fost reparată în anul 2006, cu fonduri de la Programul de Dezvoltare Rurală. Instituţii de cultură De asemeni, prin DC 51 din pământ, cu lungimea de În Horia funcţionează o bibliotecă cu 5000 de volume 3,5 km, din care 2,0 km pe teritoriul comunei se face (în cadrul şcolii) şi un cămin cultural. legătura cu DJ 222A şi satul Balabancea, component al comunei Hamcearca. Manifestări culturale Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei În data de 23 aprilie, de ziua Sf. Gheorghe, protectorul însumează 27,2 km; din care: 19,2 km în Horia; 3,0 km localităţii, se serbează zilele Horiei. în Cloşca şi 5,0 km în Floreşti. Străzile sunt pietruite în proporţie de 80%. Comuna a iniţiat întocmirea Stu- Manifestări sportive diului de fezabilitate şi accesarea de fonduri pentru În localitatea Horia funcţionează Asociaţia sportivă asfaltarea reţelei stradale. Tractorul. Apă şi canal Mijloace de comunicare Comuna Horia nu dispune în prezent de canalizare, nici Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, in- de studii de fezabilitate pentru proiecte de realizare frastructura de telecomunicaţii este acoperită, dar cu a reţelei de canalizare sau de racordare la o staţie de precizarea gradului de penetrare diferit: 20% în cazul epurare. telefoniei fixe, 40% pentru telefonie mobilă, 70% pen- Situaţia alimentărilor cu apă în Horia se prezintă astfel: tru televiziune prin cablu. - alimentare cu apă în Horia, prin HG 577/1997 + PDR şi PIF 2002; Mijloace de transport - alimentare cu apă în Floreşti, prin HG 577/1997; Localnicii folosesc atât mijloace de transport rudimen- - sistem de alimentare cu apă în Cloşca, nu există. tare, cât şi moderne, tip autoturisme. Educaţie Drumuri Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- Reţeaua rutieră a comunei Horia este compusă din: frastructura din educaţie a satului Isaccea în anul şco- drumuri judeţene, comunale şi străzi. lar 2010 - 2011 este următoarea: Pe direcţia NV-SE, teritoriul comunei este străbătut de DN 22D: Măcin-Horia-Ciucurova- Două Cantoane, iar pe direcţia V-E este străbătut de DN 22F. Legătura cu Hamcearca şi Luncaviţa este asigurată de DJ 222A, drum care este prevăzut a se reabilita în perioada 2010-2012.

SCOALA CU CLASELE I-VIII 115 8 46 2 DA 20,03 13,78 0,5 5,75 HORIA

De asemenea, în Horia mai funcţionează 2 grădiniţe. cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16 persoane), hoteluri şi restaurante Ocupaţii (6 persoane), administraţie publică şi apărare asigurări În localitate, principala activitate este agricultura. sociale din sistemul public (28 persoane), învăţământ Cu toate acestea, mai sunt activităţi generatoare de (22 persoane), sănătate şi asistenţă socială (23 persoa- venit, precum cel mai mare târg de animale din judeţ ne), spectacole culturale şi recreative (2 persoane). sau creşterea sturionilor în lacul Horia. În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, Sănătate forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (5 nătate Publică Tulcea, în Horia funcţionează 1 cabinet persoane), industrie (1 persoană), distribuţia apei, sa- medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea lubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de deconta- 1 medic, 1 asistent medical, 2 asistenţi medicali comu- minare (1 persoană), construcţii (16 persoane), comerţ nitari.

46 I.C. BRĂTIANU Drumuri Distanţa dintre comuna I.C. Brătianu şi Municipiul Obiceiurile şi tradiţiile locale corespund celor zonale, Tulcea, pe Drumul Naţional 22E şi DN 22, este consi- fiind vizibile mai ales în momentele de sărbătoare ale derabilă, de 79,0 km. Legătura cu Municipiul Galaţi se comunităţii, la evenimentele de peste an. realizează pe cale fluvială (cu bacul) dar într-un timp mai scurt. Instituţii de cultură Drumul comunal aflat în administrarea Consiliului O intensă activitate culturală este desfăşurată în bibli- Local are o lungime de 8 Km. O secţiune de 3 km din oteca comunală Nicolae Iorga. De asemenea, există un acest drum a fost reabilitată în ultimii 3 ani. În prezent muzeu, Muzeul Ionuţ Cătălin Florea. Primăria nu a iniţiat un proiect pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, în schimb există un proiect de Manifestări culturale deviere a şoselei principale pe un drum de centură, Manifestările cultural artistice desfăşurate în localitate pentru facilitarea traficului în traversarea comunei. sunt dedicate personalităţilor locale, sărbătorilor locale. Apă şi canal Comuna I.C. Brătianu nu dispune de sistem de canaliza- Manifestări sportive re şi nici de staţie de epurare. Deşi nu a fost iniţiat nici În localitatea I.C. Brătianu se dedică activităţilor spor- un demers, un viitor proiect de realizare a unui sistem tive Asociaţia Sportivă Căluţii. de canalizare se află pe lista de proiecte prioritare a Primăriei. Mijloace de comunicare Comuna I.C. Brătianu a beneficiat de un program de Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infra- alimentare cu apă prin OG 7/2006 (în valoare totală de structura de telecomunicaţii este acoperită prin toate 1 milion euro). mijlocele, fixă (15 % din populaţie) şi mobilă (85% din populaţie), televiziune prin cablu (60% din populaţie) şi Educaţie internet (întreaga comună). Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru infrastructura din educaţie a satului I.C. Brătianu în anul şcolar 2010 - 2011 este următoarea:

SCOALA CU CLASELE I-VIII „ION 139 8 31 2 DA 17,6 14,1 0,5 3 CREANGĂ” I.C. BRĂTIANU

47 Ocupaţii (3 persoane), administraţie publică şi apărare asigurări Potrivit datelor primăriei, localnicii sunt implicaţi în sociale din sistemul public (13 persoane), învăţământ piscicultură şi turism. În ceea ce priveşte datele sta- (18 persoane), sănătate şi asistenţă socială (7 persoa- tistice furnizate de DSJT, forţa de muncă din localitate ne), spectacole culturale şi recreative (1 persoană). este ocupată în următoarele domenii: agricultură, sil- vicultură şi pescuit (13 persoane), industrie (1 persoa- Sănătate nă), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeuri- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- lor, activităţi de decontaminare (1 persoană), comerţ nătate Publică Tulcea, în I.C. Brătianu funcţionează cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor 1 cabinet medicină de familie, în care îşi desfăşoară şi motocicletelor (6 persoane), hoteluri şi restaurante activitatea 1 medic şi 1 asistent medical.

ISACCEA ori la zilele oraşului, în cadrul lunii mai. De asemenea, costumele populare locale mai sunt promovate prin Din punct de vedere administrativ, Isaccea are în com- intermediul ansamblurilor locale de folclor precum: ponenţă două localităţi: Revărsarea şi Tichileşti. grupul vocal Dunăreanca, ansamblul de cântece şi dansuri Sălcioara, grupul de colindători Leru-i ler, grupul Obiceiuri şi tradiţii locale muzical Acustic. Deşi la oraş obiceiurile nu au acelaşi cadru de păstrare şi promovare precum la ţară, la Isaccea, acestea au su- Instituţii de cultură pravieţuit fenomenului de uitare şi dispariţie datorită Casa de cultură din Isaccea a fost dată în folosinţă în activităţii Casei de Cultură din localitate. anul 1960. Aceasta dispune de o sală de spectacole cu o Deşi laicul şi religiosul nu se mai întâlnesc atât de des capacitate de 320 locuri, dotată cu sisteme de iluminat precum în bătătura satului, şi oraşul se poate dove- şi sonorizare corespunzătoare tuturor manifestărilor. di păstrator al tradiţiilor, prin păstrarea arhitecturii Pe lângă aceasta, mai dispune de o sală mică de mani- tradiţionale, prin păstrarea folclorului, a costumului festări, o sală pentru activităti distractive, un club şi popular, a obiceiurilor de peste an. alte spaţii necesare desfăşurării diverselor manifestări Arhitectura specifică caselor din Isaccea este tipic do- organizate. brogeană, cu multă piatră şi loess, cu motive zoomorfe Potrivit datelor furnizate de Primăria Isaccea, de-a şi forme geometrice multiple, îmbrăcate fiind în culori lungul timpului Casa de Cultură a desfăşurat o bogată specifice luncii Dunării. Costumul popular dobrogean activitate privind conservarea şi valorificarea tradiţii- îmbină lumina şi culorile dealurilor specifice zonei, lor şi creaţiei populare locale, şi nu numai, cât şi pro- redă prin intermediul simbolurilor ocupaţiile oamenilor movarea creaţiei contemporane (literare, muzicale, ce o locuiesc, cât şi măiestria şi talentul acestora în coregrafice, etc). Au fost organizate manifestări dedi- activităţile specifice. cate promovării obiceiurilor de iarnă, în care au fost Deşi nu vei mai vedea localnici purtând costum popular prezentate obieciuri precum colindul, uratul, jocul în viaţa de zi cu zi, în anumite momente importante măştilor, capra, steaua. Un rol deosebit în valorificarea ale urbei, acesta iese la iveală, curat şi bine îngrijit. folclorului local l-a avut Grupul de fluieraşi, cavalgii şi Acestea pot fi revăzute cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cimpoieri, grup ce funcţiona în cadrul Casei de Cultură la colindat cu moşoii, în vemea recoltei, în octombrie şi care a încununat mulţi ani activitatea folclorică. În

48 prezent, la Casa de Cultură îşi continuă activitatea gru- Mijloace de transport pul vocal feminin „Dunăreanca”, ansamblul de cântece Primăria oraşului Isaccea a elaborat o Strategie de Dez- şi dansuri populare „Sălcioara”, grupul de colindători voltare locală care cuprinde priorităţile de dezvoltare „Lerului, ler …”, grupul muzical „Acustic”, ceata de socio-economică a comunităţii, printre care intră şi moşoi colindători, trupa de dansuri moderne, solişti reabilitarea infrastructurii rutiere. vocali de muzică uşoară, teatru pentru copii s.a. De Oraşul Isaccea, fiind situat pe malul Dunării maritime, asemenea, sunt organizate, manifestări cu ocazia săr- are două porturi în care activitatea portuară se rezumă bătorilor naţionale, a celor tradiţionale, unele specifi- în momentul de faţă la încărcarea în vederea transpor- ce instituţiilor de cultură şi localităţii, sau ocazionale, tului naval a cerealelor şi a pietrei exploatate în carie- în colaborare cu alte instituţii, precum: evocări istori- rele de la Isaccea, Revărsarea şi Niculiţel şi a lemnului. ce, simpozioane, expoziţii, lansări de carte, audiţii şi În ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, de o impor- vizionări colective, întâlniri cu scriitori, seri literare, tanţă deosebită este faptul că oraşul este traversat spectacole muzical-coregrafice şi de teatru, spectaco- de drumul european E87. Distanţa faţă de municipiul le cinematografice. Tot la Casa de Cultură se tipăreşte Tulcea este de 36km, iar faţă de municipiul Galaţi de buletinul informativ „Noviodunum”, iniţiat în colabora- 45km. Drumurile publice au o lungime totală de 44 km, re cu Biserica ortodoxă, Primăria locală şi Grupul Şcolar dintre care doar 3 km au fost reabilitaţi în ultimii 3 ani. C. Brătescu din localitate. În cadrul Universităţii Populare funcţionează cercuri de Apă şi canal informatică, contabilitate, cultură generală, iniţiere Sistemul de canalizare existent, constituit din reţea canto/orgă electronică, folclor şi artă populară, stra- de canalizare menajeră, colector principal, staţie de tegia jocului de şah. epurare şi colector de descărcare în emisar, acoperă doar 85% din nevoile comunităţii. Manifestări culturale Reţeaua de alimentare cu apă potabilă acoperă aproa- Un rol important în activitatea cultural-artistică a pe toată localitatea. urbei o reprezintă manifestarea „ Zilele culturii isa- Ambele reţele sunt în execuţie pentru modernizarea şi ccene”, care anual strânge laolaltă istorici, scriitori, extinderea lor, lucrările urmând a fi finalizate în cursul artişti plastici, referenţi culturali, etc. şi un auditoriu anului 2011. La acea dată va fi acoperită 100 % locali- divers şi interesat. tatea cu reţea de apă şi canalizare. Există şi o staţie de epurare a apei. Manifestări sportive În Isaccea este activă Asociaţia Sportivă Noviodum, Educaţie fiind organizate cu periodicitate crosuri sportive. Învăţământul isăccean are tradiţie solidă, la care au contribuit dascălii ardeleni Nifon Bălăceascu şi Ion Mijloace de comunicare Roman, refugiaţi din motive politice pe meleagurile do- Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infra- brogene. Cele două şcoli primare (de fete şi de băieţi) structura de telecomunicaţii este acoperită pe toate datează din anul 1879 -1880, la care se adaugă primul căile, fixă şi mobilă, televiziune prin cablu şi internet. gimnaziu fondat de I. G. Roman. În 1893, prin noua lege a învăţamântului, şcolile devin mixte. În 1903 ia fiinţă prima grădiniţă publică. Copiii de naţionalitate turcă urmau cursul de religie pe lângă geamia din localitate, unde, din spirit „conservator”, mulsulmanii îşi crease-

49 ră (şi la Isaccea) „azil confesional” în care, alături de ritm de şcolarizare, fiind urmărite atent şi integrate religie, se preda şi Coranul. Închise în timpul primului toate fetele musulmane de vârstă şcolară. război mondial, şcolile îşi reiau activitatea în anul şco- Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- lar 1917 (ianuarie-iunie). După reluarea cursurilor din frastructura din educaţie a localităţii Isaccea în anul 1917 populaţia musulmană a trebuit să intre în noul şcolar 2010 - 2011 este următoarea:

Grupul Şcolar „C. Brătescu” din Isaccea dispune astăzi croitorie) pentru instruire practică, o cantină cu o ca- de 3 laboratoare (chimie, fizică, biologie), 2 cabinete pacitate 100 persoane, un internat cu 50 locuri. (religie, informatică), 1 cabinet multifuncţional (limbi Specializările oferite de unitatea de învăţământ din străine, muzică), o bibliotecă, 3 ateliere (lăcătuşerie, Isaccea şi promovabilitatea la BAC în anul 2010, au fost:

Forma de Media pe Numar note Specializare Promovabilitate învăţământ liceu de 10 Filologie Zi 2.96 0.00% 0 Matematică- Zi 0.46 3.70% 0 Informatică Ştiinte Sociale Frecvenţă redusă 5.23 60.56% 0

Ocupaţii privată asupra proprietăţii de stat: Transelectrica şi Cele mai dezvoltate domenii ale oraşului Isaccea sunt: Transgaz, investitori pe termen lung pentru oraş. piscicultura, industria textilă, exploatarea carierelor În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, de piatră, prelucrarea lemnului, agricultura. forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- Ca element de noutate şi originalitate în afaceri, la Isa- toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (62 ccea funcţionează prima staţie de reproducere in vitro persoane), industrie (160 persoane), industria extracti- a sturionilor, mii de exemplare fiind deja eliberate în vă (22), industria prelucrătoare (88), producţia şi furni- Dunăre prin programe finanţate de stat. zarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi Potrivit datelor CJT, un aspect important în sectorul aer condiţionat (26 persoane), distribuţia apei, salubri- economic în oraşul Isaccea îl reprezintă proprietatea tate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontami-

50 nare (19 persoane), construcţii (16 persoane), comerţ În Isaccea, au fost create prin finanţări externe 2 cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor centre de zi, Centrul de zi „Pentru o zi mai bună”, şi şi motocicletelor (89 persoane), transport şi depozitare Centrul de zi „Sf. Voievozi”, centre ce au creat locuri (111), hoteluri şi restaurante (11 persoane), informaţii suplimentare de muncă la nivelul localităţii. şi comunicaţii (6 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (2 persoane), tranzacţii imobiliare (2 per- Sănătate soane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- (18 persoane), activităţi de servicii administrative şi tate Publică Tulcea, în Isaccea funcţionează 2 cabinete activităţi de servicii suport (4 persoane), administraţie medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public 2 medici, 3 asistenţi medicali, 2 asistenţi medicali co- (92 persoane), învăţământ (93 persoane), sănătate şi munitari şi 1 mediator sanitar şi un cabinet medical asistenţă socială (156 persoane), spectacole culturale stomatologic, cu un medic stomatolog. şi recreative (6 persoane), activităţi ale economiei na- ţionale (6 persoane).

IZVOARELE copiilor“ şi „curbanul de sănătate“, în ziua de Sfântul Gheorghe, sunt cele mai vechi şi mai spectaculoa- Izvoarele reprezintă una dintre cele mai impresionante se obiceiuri ale grecilor din Izvoarele. Au mai rămas localităţi ale Dobrogei, din punct de vedere al grupului puţine obiceiuri greceşti, printre care „Dragomanul” compact ce constituie 99% din populaţia locală: comu- când, de Sfântul Ion, flăcăii intră cu calul frumos nitatea elenă. împodobit chiar în casa fetei iubite, oferindu-i vorbe Din punct de vedere administrativ, Comuna Izvoarele dulci şi colaci împletiţi ca semn al dragostei. Un alt este constituită din satele: Izvoarele, Alba, Valea Teilor obicei grecesc este cel de „Florii”, la „Lăzărel”, când şi Iulia. fetele de până la 16 ani cântă şi primesc ouă, bani, făină, şi la final rostogolesc sita, pentru ca vara să fie Obiceiuri şi tradiţii locale bogată. De „Horhumbal” băieţii se întrec în a face fo- Sărbătorile comunităţii locale au scopul de a reuni şi curi mari pe dealuri, iar la „Elefterio”, femeile torc şi solidariza membrii săi, caracterizându-se prin solem- stau la poveşti în jurul unei gropi plină de jar. Toate nitate şi fast. Deşi arhaice, ceremoniile au semnificaţii pastrează, pe de o parte, semnificaţii rituale, dar şi profunde, creând o legătură a religiosului cu laicul şi sociale: separarea definitivă de grupul de vârstă căruia reunind atât vârstinicii cât mai ales tinerii comunităţii. i-au aparţinut înainte de căsătorie şi integrarea într-un Sărbători precum Crăciunul, Paştele, Sf. Gheorghe, altul, potrivit noului statut, confirmarea acestuia prin reprezintă momente importante de peste an, care acte ceremoniale, asigurarea echilibrului şi protecţiei marchează atât noi cicluri temporale, cât şi complexe magice a familiei. momente de integrare ceremonială, pentru comunita- Participarea în cadrul acestor ceremonii se face în cos- tea din Izvoarele. tum tradiţional, din catifea roşie, cu şorţ alb şi funde „Udatul ginerilor“ şi „udatul nurorilor“ la Crăciun, roşii, cu zunar, cordon metalic şi impresonanta broboa- cinstirea babelor-moaşe de către grupul feminin şi in- dă albă, cu ciucuri. Bărbaţii au păstrat o singura piesă tegrarea ceremonială, în contextul aceleiaşi sărbători, de port: „imburlucul“, o manta lungă de lână, cu glugă numită „ziua babelor“, „descălţatul nurorilor“ „furatul amplă, împodobită cu şireturi colorate, similară „im-

51 pingelei“ sau „iebâncii“ purtate în Oltenia de sud şi Mijloace de comunicare în Teleorman. Aceasta a devenit, din haina de călă- Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean torie şi de lucru, nelipsită din ţinuta păstorilor din Tulcea, infrastructura de telecomunicaţii este acope- întreg cuprinsul Balcanilor, însemn ceremonial prin rită pe toate căile: telefonie fixă, mobilă, televiziune care se disting astăzi flăcăii colindători din „ceata prin cablu, internet. Majoritatea populaţiei beneficia- Dragumanului“. ză de aceste mijloace: 45% telefonie fixă, 75% telefo- Astăzi, cei mai tradiţionalişti localnici, îşi mai îmbracă nie mobilă, 85% televiziune prin cablu şi 20 persoane mirii în aceste costume, în a doua zi de sărbătoare a au acces la internet. nunţii, realizându-se astfel îmbinarea modernului cu tradiţionalul, prin momente strict delimitate temporal. Drumuri Un alt obicei local este cel a denumirii noilor născuţi la Prin DN 22F în lungime de 13,9 km, care străbate teri- sfatul părinţilor, după numele părinţilor, păstrându-se toriul comunei pe direcţia V-E şi face legătura comunei astfel indiferent de generaţii, numelele de origine elenă. cu municipiul Tulcea şi oraşul Măcin. Teritoriul administrativ al comunei mai este străbătut Instituţii de cultură pe direcţia N-S şi lungimea de 10,8 km de DJ 229. Pen- În Izvoarele, există o ofertă diversificată a furnizorilor tru acest drum a fost întocmit Proiectul tehnic. de cultură. Lucrările de reabilitare sunt prevăzute a se executa în În primul rând există multiplii generatori de activităţi perioada 2010-2012. cultural artistice, de exemplu primăria prin Căminul Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei Cultural, Uniunea Elenă şi Comunitatea Democrată însumează 32,0 km, din care: 18,0 km în Izvoarele; Elenă, două organizaţii locale ce reprezintă grecii 7,0 km în Alba şi 7,0 km în Iulia. Pentru reabilitarea din localitate şi promovează specificul local, prin reţelei stradale a fost întocmit studiu de fezabilitate metode proprii. şi proiectul tehnic. Valoarea lucrărilor de reabilitare a În al doilea rând, există un interes manifestat de repre- fost stabilită prin proiect la 12.747.901 lei. zentanţii ţării de origine a comunităţii locale de a se implica şi sprijini activităţile ce promovează specificul Apă şi canal elen, fiind astfel încurajate realizările de monumente, Comuna Izvoarele nu dispune de un sistem de canali- ridicarea de sedii cu spaţii dedicate manifestărilor tra- zare. Primăria are un studiu de fezabilitate pregătit diţionale, organizarea de cursuri de limbă maternă şi pentru un proiect, cu valoarea totală de 300.000 €. susţinerea de spectacole. Sistemul de canalizare ar acoperi nevoile a 1.700 de locuitori. Manifestări culturale Comuna nu este conectată la o staţie de epurare, dar Principalele manifestări culturale locale coincid există o asociere cu localităţile învecinate pentru un cu cele tradiţionale organizate peste an cu ocazia proiect viitor. Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Lăsatului Secului, Crăciunului, Paştelui etc., dintre care amintim „Udatul mirelui”, Educaţie „Ziua Babei”, „Lăzărelul”, „Elefterio” Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru infrastructura din educaţie a localităţii Izvoarele în anul Manifestări sportive şcolar 2010 - 2011 este următoarea: În Izvoarele îşi desfăşoară activitatea Asociaţia Sportivă Rapid.

SCOALA CU 127 7 46 2 NU 17,54 13,54 0,75 3,25 CLS. I-VIII

lor (2 persoane), hoteluri şi restaurante (10 persoane), Ocupaţii intermedieri financiare şi asigurări (1 persoană), admi- Grecii din Izvoarele sunt dedicaţi muncii câmpului, nistraţie publică şi apărare asigurări sociale din siste- remarcându-se în agricultură, dar şi în afaceri, dezvol- mul public (22 persoane), învăţământ (25 persoane), tându-se 6 IMM-uri locale. sănătate şi asistenţă socială (15 persoane), spectacole În ceea ce priveşte domeniul viticol în care au excelat culturale şi recreative (2 persoană). cu ani în urmă, acum se remarcă un declin considerabil. Cei rămaşi în localitate sunt implicaţi în agricultură, Sănătate silvicultură şi pescuit (6 persoane), industrie (30 per- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- soane), industria extractivă (27 persoane), distribuţia nătate Publică Tulcea, în Izvoarele funcţionează un apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de cabinet medicină de familie în care îşi desfăşoară acti- decontaminare (3 persoane), comerţ cu ridicata şi cu vitatea un medic şi asistent medical, cât şi un cabinet amănuntul, repararea autovehiculelor şi motociclete- medical stomatologic, cu un medic stomatolog.

JIJILA organizează festivaluri cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, iar în „Zilele Jijilei” pot fi vizionate diferite ansambluri Obiceiuri şi tradiţii locale de muzică populară şi artişti de muzică uşoară. Cele mai importante valori ale comunităţii locale din Biblioteca din comuna Jijila a fost înfiinţată în anul Jijila sunt tradiţiile şi obiceiurile acesteia, printre care 1958 şi cuprinde un număr de 11.300 cărţi şi periodice se numără: Zilele Jijilei, moment în care se sărbăto- tipărite. Este frecventată de un numar de aproximativ reşte hramul bisericii din localitate (octombrie), Cră- 500 de utilizatori, atât din Jijila cât şi din Garvăn. ciunul, eveniment special al satului în care se grupuri locale de tineri participă la concursuri judeţene de Manifestări culturale colindat şi mai apoi merg la colindat prin sat sau Săr- Zilele Jijilei sunt de departe evenimentul cultural al bătoarea Bobotezei, când are loc cursa anuală de cai. anului, manifestări culturale fiind organizate şi în perioada Crăciunului, dar şi Bobotezei. Instituţii de cultură Activităţile culturale de pe raza comunei Jijila au loc Manifestări sportive în Căminul Cultural Jijila, unde au loc frecvent serbări În localitatea Jijila este activă Asociaţia Sportivă sau spectacole pentru toate categoriile de vârstă. Se Voinţa.

53 Mijloace de comunicare Apă şi canal Conform datelor CJT, infrastructura de telecomunicaţii Comuna Jijila nu dispune de un sistem de canalizare din localitatea Jijila este dezvoltată, majoritatea po- şi nici de staţie de epurare. La nivelul Primăriei Jijila pulaţiei având acces la telefonie mobilă. sunt pregătite studii de fezabilitate pentru canalizare, staţie de epurare şi alimentare cu apă. Drumuri Comuna Jijila este amplasată la o distanţă de 69 Km de Educaţie oraşul Tulcea pe DN 22 (E87). Comuna Jijila reprezintă Învăţământul în comuna Jijila se desfăşoară în 2 şcoli un punct important din punct de vedere al infrastruc- noi construite cu fonduri europene şi în două grădiniţe, turii deoarece în satul Garvăn, se intersectează căile dotate conform normelor europene. rutiere dinspre Brăila şi Galaţi. Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei frastructura din educaţie a localităţii Jijila în anul şco- însumează 57,5 km, din care: 47,5 km în Jijila şi 10,0 km lar 2010 - 2011 este următoarea: în Garvăn. La această reţea în perioada 2005-2007 au fost executate lucrări de pietruire pe 80% din lungime.

Ocupaţii şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motoci- Activitatea economică din comună se datorează în- cletelor (25 persoane), transport şi depozitare (11), treprinderilor mici şi mijlocii. Acestea au activităţi în hoteluri şi restaurante (9 persoane), administraţie diverse domenii cum ar fi: agricultură, comerţ, confec- publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public ţii textile, silvicultură şi altele. Odată cu dezvoltarea (21 persoane), învăţământ (58 persoane), sănătate şi acestor înrteprinderi apar noi locuri de muncă pentru asistenţă socială (59 persoane), spectacole culturale şi locuitorii comunei. recreative (2 persoane). În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- Sănătate toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (92 Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Să- persoane), industrie (66 persoane), industria prelu- nătate Publică Tulcea, în Jijila funcţionează 1 cabinet crătoare (65 persoane), distribuţia apei, salubritate, medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1 un medic şi un asistent medical. persoană), construcţii (3 persoane), comerţ cu ridicata

54 LUNCAVIŢA Colindele de Crăciun cu ritual cu măşti şi clopote (mo- Comuna Luncaviţa are în componenţă 2 sate: Rachelu şoii şi moşoicuţele), unic în Dobrogea. Sunetele ciuo- şi Luncaviţa. ilor, clopotelor purtate de flăcăii satului în straie de sărbătoare, măştile făcute cu chibzuinţă de localnici Obiceiuri şi tradiţii locale alungă spiritele rele şi strigoii din localitate şi de la Obiceiurile, în totalitatea lor, formează un sistem co- porţile fetelor pentru un an nou mai rodnic. relat cu viaţa omului, cu viaţa întregii comunităţi. Tre- buie să menţionăm că obiceiurile au fost supuse unui Instituţii de cultură continuu proces de adaptare la noi contexte socio-cul- La Luncăviţa, localnicii reuşesc cu succes să păstreze turale. Respectarea lor, practicarea lor după normele tradiţiile şi meşteşugurile vechi de sute de ani şi să le moştenite imprimă vieţii colective, familiei şi, în gene- transmită mai departe în Europa prin mijloace moder- ral, vieţii sociale, un anumit echilibru, o anumită des- ne. Aceştia vând rogojinile, pălăriile şi papucii cofecţi- făşurare. Vatra reprezintă nucleul locuinţei, elementul onate manual, după metode tradiţionale. cheie al vieţii de zi cu zi, locul unde se îndeplineau Diverse proiecte pe teme culturale sunt desfăşurate în gesturile pentru fertilitatea şi bogăţia casei. localitate: „Cultură, Protecţia Mediului - componente În obiceiurile de Anul nou, în ziua de Sf. Vasile, „se- ale Civilizaţiei în lumea rurală”, „Elevi şi studenţi pe mănatul” cu grâu, orez, secară se face prin aruncarea şantierul arheologic Cetăţuia”, „O nouă preocupare în boabelor în vatră şi rostirea urărilor de bunăstare a formarea conştiinţei tinerilor pentru convieţuire în ar- gospodarului. monie cu mediul înconjurător”. În desfăşurarea Obiceiurilor de nuntă există secvenţe În localitate funcţionează, de asemenea, într-o stare care au loc la intrarea şi în interiorul casei, ceea ce foarte bună, o bibliotecă, cât şi un cămin comunal. implică prezenţa vetrei. În ceea ce priveşte prezenţa monumentelor istorice în La intrarea mirilor în casa socrilor mari, aceştia sunt zonă, în Luncaviţa există un monument ridicat în anul legaţi printr-un ştergar ca, odată cu momentul păşirii 1928, de către Asociaţia veteranilor de război cu spriji- pragului, noua etapă a vieţii să le fie lungă, sub semnul nul Prefecturii judeţului Tulcea. statorniciei şi al rodniciei. Siturile arheologice semnalate pe teritoriu constituie Specifice comunei Luncăviţa sunt trei mari obiceiuri: un potenţial turistic, ştiinţific şi informaţional care, Colindele de Crăciun, Sărbătoarea Bobotezei, Sărbă- deşi cuprins în lista monumentelor arheologice, este toarea Teilor. insuficient cunoscut. Ansamblurile de dansuri populare pregătite de profe- sorii şcolii fac ca geamparalele dobrogeneşti, horele şi Siturile arheologice din Luncaviţa sunt: sârbele să prindă farmec şi culoare prin dans. • Aşezarea getică „Pietricica”, aflată la 500 m V de sat; Sărbătoarea Teilor, în fiecare an, de Sfinţii Petru şi • Aşezarea fortificată „La cetate”, datând din Eneolitic, Pavel, cu manifestări artistice din tot Nordul Dobrogei. • Situl arheologic „La Milan”; Evenimentul e mediatizat în presă la toate nivelurile, • Fortificaţia „La Milan”, datând din sec. IV-VI p. Chr. la sărbătoare venind invitaţi celebri şi vizitatori din Epoca romano-bizantină; toată ţara. • Aşezarea rurală „La pepiniera Babuşca”, Epoca ro- Sărbătoarea Bobotezei, cu întrecerea şi botezarea tu- mano-bizantină. turor animalelor, în special a cailor după ce în prealabil caii au fost sfinţiţi de către preoţii de la biserici.

55 Manifestări culturale Mijloace de comunicare În Luncaviţa, manifestările artistice şi culturale sunt diverse, Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Tul- Primăria având realizate parteneriate multiple cu organiza- cea, infrastructura de telecomunicaţii este asigurată ţii nonguvernamentale, cât şi cu parteneri externi. pe toate căile în zonă: telefonie, fixă şi mobilă, te- Un festival local devenit deja tradiţie în Luncaviţa este leviziune prin cablu, internet. Majoritatea populaţiei Sărbătoarea Teilor la Luncaviţa. beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu De asemenea, mai sunt organizate evenimente cu oca- şi acces la internet. zia unor sărbători religioase, ca de exemplu hramul bisericii din localitate, „Sf. Dumitru”, evenimente cu Drumuri specific ecologic, dat fiind amplasarea şi potenţialul Legătura rutieră directă cu localităţile învecinate este turistic dat de Parcul Munţii Măcinului, evenimente de asigurată de drumul naţional DN 22 Brăila – Măcin - Lun- educare şi conştietizare privind protecţia mediului, caviţa – Isaccea - Tulcea. Tot prin DN 22 şi în continuare participarea civică şi implicarea socială. prin DN 22E se realizează legătura cu municipiul Galaţi. În comuna Luncaviţa, sat Luncaviţa există trei asociaţii Drumul judeţean 222A străbate comuna pe direcţia S-N neguvernamentale: şi lungimea de 15,0 km. Pentru acest drum în anul 2009 • Asociaţia Natura Zâmbeşte, ce are ca scop spriji- au început lucrările de reabilitare. nirea mediului înconjurător în Dobrogea, înfiinţată Reţeaua stradală din intravilanul comunei însumea- în anul 2006; ză 22,0 km din care: 15,0 km în Luncaviţa şi 7,0 km • Asociaţia Viaţa Zâmbeşte, ce are ca scop spriji- în Rachelu. nirea persoanelor defavorizate, înfiinţată fiind în Primăria a început lucrările de pietruire a străzilor cu anul 2008; piatră de la cariera Valea Fagilor. • Asociaţia Partizanul Luncaviţ, ce are drept scop sprijinirea activităţilor sportive şi culturale, înfiin- Apă şi canal ţată în anul 2008. Comuna Luncaviţa dispune de un sistem de canalizare, dar acesta acoperă nevoile doar a 1.700 locuitori. Manifestări sportive Totodată, comuna Luncaviţa se numără printre locali- În Luncaviţa, din 2008, funcţionează Asociaţia Cultural tăţile din judeţul Tulcea care este racordată la o staţie Sportivă Partizanul, ce sprijină activităţile sportive şi de epurare. Capacitatea acestei staţii, 500 m3, acoperă culturale din zona. integral nevoile comunei. În ceea ce priveşte manifestările sportive locale, putem aminti de implementarea iniţiativei Cupa recoltei „Old Educaţie Boys”, realizată de Consiliul Local, A. S. Partizanul şi Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- Direcţia pentru Sport a Judeţului. frastructura din educaţie a satului Carcaliu în anul şco- De asemenea, există o iniţiativă locală de a realiza o lar 2010 - 2011 este următoarea: sală de sport multifuncţională cu 150 de locuri, cât şi de a moderniza terenul de sport din localitate.

Ocupaţii temul public (29 persoane), învăţământ (50 persoane), Autorităţile locale consideră că dezvoltarea comunei sănătate şi asistenţă socială (39 persoane), spectacole Luncaviţa din punct de vedere economic se va construi culturale şi recreative (3 persoană). în viitor pe sectoarele: agricultură şi confecţii. Potrivit datelor primăriei, sectorul privat dispune la În opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor de Luncaviţa de 54 de IMM-uri înregistrate şi active. Cei piscicultură şi turism. mai atractivi factori din comunitate sunt resursele na- Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de turale de sol favorabile şi resursele eoliene. Statistică, forţa de muncă din localitate este implica- Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani iar tă în agricultură, silvicultură şi pescuit (22 persoane), baza economică a înregistrat o creştere lentă. industrie (12 persoane), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Sănătate (7 persoane), construcţii (7 persoane), comerţ cu ri- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de dicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi Sănătate Publică Tulcea, în Luncaviţa funcţionează 1 motocicletelor (12 persoane), hoteluri şi restaurante (8 cabinet medicină de familie, în care îşi desfăşoară ac- persoane), informaţii şi comunicaţii (11 persoane), ad- tivitatea 2 medici, 2 asistenţi medicali şi 2 asistenţi ministraţie publică şi apărare asigurări sociale din sis- medicali comunitari.

MĂCIN La nivel local, un promotor important al folclorului Macin este al doilea oraş ca mărime din judeţul Tulcea, dobrogean este reprezentat de Ansamblul Folcloric în ceea ce priveşte numărul de locuitori şi potenţiaul „Bujorii Dobrogei”, ansamblu ce a obţinut în ulti- economic. mii 10 ani numeroase premii naţionale în competi- ţii de specialitate. Obiceiuri şi tradiţii locale De asemeni, comunitatea turcă din Măcin are organizat Dat fiind statutul de oraş al Măcinului, păstrarea tra- în structurile sale un ansamblu folcloric care promo- diţiilor şi obiceiurilor nu este atât de evidentă în acti- vează tradiţiile şi obiceiurile locale, atâ la nivel de vitatea zilnică a populaţiei, acest rol fiind preluat de judeţ, cât şi la nivel naţional. instituţiile de cultură specializate. Sprijinite sau nu financiar de Primăria locală, acestea îşi desfăşoară ac- Instituţii de cultură tivitatea cu devotament faţă de scopul propus, roadele Biblioteca orăşeanească Măcin a luat naştere în anul activităţii acestora fiind evident în cadrul festivalurilor 1948, pe lânga Casa de Cultură a oraşului Macin, de- locale şi judeţene. venind în 1952 biblioteca centrală raională. Astăzi,

57 aceasta dispune de o sală de împrumut, cu depozitul Mijloace de transport aferent acestei sali, o sală de lectură cu 20 locuri, co- Reţeaua stradală locală este într-o stare precară de lecţii de ziare şi reviste, aparatură audio-video pentru întreţinere, locanicii folosind de la cele mai noi, până activităţi culturale specifice, fondul de carte al aces- la cele mai învechite autoturisme şi chiar căruţe cu teia cuprinzând peste 50.000 de volume, la care se cai. Pe teritoriul oraşului există şi drumuri forestiere şi adaugă discuri, casete audio şi video. poteci turistice. Lunar se organizează expoziţii de carte, tematice şi alte manifestări în colaborare cu Casa de Cultură şi uni- Drumuri tăţile de învăţământ. Tot în sala de lectură a bibliotecii Reţeaua de circulaţie pe teritoriul oraşului Măcin este în ultimii ani se desfăsoară “Zilele medicale româno structurată pe două căi importante de transport: prima - franceze” organizate de Asociaţia de Prietenie Măcin este drumul naţional DN 22D, care face legătura cu muni- – Blaye. În ceea ce priveşte activitatea Casei de Cultură cipiul Tulcea şi cu judeţul Brăila; a doua este drumul DN 22 Măcin, aceasta a fost suspendată în vara acestui an. care creează legătura intre orasul Măcin şi orasul Isaccea.

Manifestări culturale Apă şi canal La nivelul oraşului Măcin, evenimentele culturale sunt Potrivit datelor CJT, canalizarea existentă în localitate iniţiate atât de Primăria Oraşului (Zilele oraşului), cât deserveşte un număr de aproximativ 1.500 gospodării, şi de diverse alte organizaţii locale neguvernamentale acoperind 40% din suprafaţa oraşului. Având în vedere aparţinând minorităţilor stabilite în oraş. faptul că serviciile existente sunt insuficiente, înce- De asemenea, sunt implementate local proiecte, pro- pând cu anul 2009, în oraşul Măcin se implementează grame şi campanii naţionale destinate copiilor, tinerilor, două proiecte prin care se doreşte acoperirea necesi- persoanelor marginalizate, şomerilor, asistaţilor social. tăţilor de apă şi canalizare a localităţii în procent de Având în vedere amplasarea geografică şi importanţa 100%. Aceste proiecte sunt finanţate din fonduri ne- pentru populaţia locală a Parcului Munţii Măcinului, rambursabile şi fonduri de la bugetul local, perioada de periodic, la nivel local sunt implementate campanii implementare fiind de 3 ani. de educare şi conştientizare a importanţei promovării Oraşul nu are staţie de epurare dar prin cele două protecţiei mediului. proiecte mai-sus menţionate urmează ca aceasta să fie executată. Manifestări sportive În Măcin funcţionează Asociaţia Sportivă Arubium 2008, Educaţie preocupată în special în domeniul promovării fotbalului. În Măcin, pe lângă unităţile preşcolare şi şcolare gim- Cu toate acestea, cu periodicitate, la Măcin se mai naziale, funcţionează 2 unităţi şcolare preuniversitare, desfăşoară manifestarea sportivă „Crosul Toamnei”, după cum urmează: potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Sport a Colegiul de cartografie şi cadastru (filiala Facultăţii judeţului Tulcea. de Geografie a Universităţii din Bucureşti), înfiinţat în anul 2001; Cursurile beneficiază de cadre didactice Mijloace de comunicare universitare de la Bucureşti şi Galaţi. Oraşul Măcin are acces la toate tipurile de servicii de Liceul “Gheorghe Munteanu Murgoci”, înfiinţat la 15 comunicaţii, de la telefonie fixă şi mobilă la internet şi septembrie 1955; baza materială: 19 sali de clasă; 8 la- televiziune prin cablu. boratoare şi cabinete (2 informatică, geografie, biologie, chimie, fizică, limba romană şi istorie); bibliotecă

58 (26.000 mii de volume); sală şi teren de sport; cămin Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- cu 100 de locuri; cantină şi sală de mese cu capacitatea frastructura din educaţie a oraşului Măcin în anul şco- de 100 locuri; acces internet. lar 2010 - 2011 este următoarea:

Denumirea Unităţii de Învăţământ Nr. Elevi Nr. auxiliare Nr. Clase Nr. Din care: Didactice Didactice Nr. Grupe Nr. Autorizaţie sanitară de 2010 -2011 funcţionare Nedidactice Nr. Preşcolari Nr. Nr. de posturi Nr. care deservesc reţeaua şcolară LICEUL TEORETIC „GH. MUNTEANU 500 17 0 0 DA 50 31 6 13 MURGOCI” MĂCIN SCOALA CU CLASELE 362 18 0 0 DA 38,7 29,2 2 7,5 I-VIII NR.1 MĂCIN SCOALA CU CLASELE I-VIII „GHEORGHE 463 21 0 0 DA 51,72 35,22 3,5 13 BANEA” MĂCIN GRADINIŢA CU PROGRAM NORMAL 0 0 60 3 DA 4 3 1 NR. 1 MĂCIN GRADINITA CU PROGRAM NORMAL 0 0 93 4 DA 6 4 2 NR. 3 MĂCIN GRADINITA CU PROGRAM NORMAL 0 0 66 3 DA 5 4 1 NR. 2 MĂCIN GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT 104 4 DA 15,5 8 0,5 7 NR. 4 MĂCIN

Ocupaţii toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit Populaţia locală din Măcin este implicată în activităţi (117 persoane), industrie (1.046 persoane), industria economice din următoarele domenii: industria textilă, extractivă (49 persoane), industria prelucrătoare (976 agricultură, industrie alimentară, turism, în localitate persoane), producţia şi furnizarea de energie electri- funcţionând un număr de 40 IMM-uri. că şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (35 În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, persoane), distribuţia apei, salubritate, gestionarea forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- deşeurilor, activităţi de decontaminare (5 persoane),

59 construcţii (277 persoane), comerţ cu ridicata şi cu Sănătate amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicle- În Măcin, funcţionează un spital oraşenesc, în care îşi telor (176 persoane), transport şi depozitare (119), desfăşoară activitatea 6 medici şi un personal mediu hoteluri şi restaurante (28 persoane), informaţii şi sanitar de 49 persoane. comunicaţii (14 persoane), intermedieri financiare şi De asemenea, conform datelor oferite de Direcţia Ju- asigurări (31 persoane), tranzacţii imobiliare (27 per- deţeană de Sănătate Publică Tulcea, în localitate sunt soane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (25 funcţionale: persoane), activităţi de servicii administrative şi ac- • 5 cabinete medicină de familie, cu 5 medici, 7 tivităţi de servicii suport (14 persoane), administraţie asistenţi medicali, 2 asistenţi medicali comunitari, publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public 2 mediatori sanitari; (116 persoane), învăţământ (223 persoane), sănătate şi • 2 cabinete medicale stomatologice, cu 2 medici asistenţă socială (237 persoane), spectacole culturale stomatologi, 1 asistent medical; şi recreative (9 persoane), activităţi ale economiei na- • 2 cabinete medicale în specialitatea oftalmologie, ţionale ( 18 persoane). cu 2 medici.

NALBANT Cu toate acestea, populaţia beneficiază într-un grad redus de aceste mijloace. Obiceiuri şi tradiţii locale Populaţia localităţii Nalbant este modestă din punct de Infrastructura vedere al resurselor, fapt ce reduce numărul manifestă- Comuna Nalbant este amplasată în partea centrală a rilor cultural artistice din localitate. Cu toate acestea, judeţului la distanţa de 25,00 km de municipiul Tul- sunt păstrate sărbătorite religioase şi cele de peste an, cea. Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de în care se regăsesc obiceiuri dobrogene, elemente ale 11,1 km, direcţia NE-SV de drumul naţional 22A, care portului şi cântecului specific Dobrogei. asigură legătura cu Tulcea, Bucureşti şi alte localităţi. Legătura cu oraşele Măcin, Brăila şi Galaţi este asigu- Instituţii de cultură rată de DN 22F: Horia-Nalbant, care străbate teritoriul În Nalbant există un cămin cultural, cu un program comunei pe lungimea de 3,9 km , direcţia V-E. adecvat necesităţilor localnicilor. Drumul judeţean 229 Niculiţel - Valea Teilor – Inter- secţie Izvoarele – Nicolae Bălcescu – Intersecţie Zebil Manifestări culturale – Sarichioi, străbate teritoriul comunei pe lungimea de Nu sunt organizate activităţi culturale cu periodicitate. 4,5 km, direcţia NV-SE. Pe acest drum în cursul anului 2009 s-au executat lucrări de plombare a asfaltului. Manifestări sportive Pentru perioada 2010-2012 sunt programate executa- În localitatea Nalbant funcţionează Asociaţia Sportivă Nalbant. rea lucrărilor de reabilitare a întregului drum. Legătura satului Trestenic cu centrul de comună Mijloace de comunicare Nalbant, se face prin DC 57, în lungime de 4,0 km. Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infra- Acesta este pietruit, are studiu de fezabilitate şi se structura de telecomunicaţii este acoperită pe toate urmăreşte accesarea de fonduri pentru modernizarea căile, fixă şi mobilă, televiziune prin cablu şi internet. acestui drum, conform datelor CJT.

60 Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comu- Apă şi canal nei însumează 22,0 km, din care 7,32 km în Nalbant; Comuna Nalbant nu dispune în prezent de canalizare, 4,82 km în Nicolae Bălcescu şi 9,85 km în Trestenic. nici de un proiect de realizare a reţelei de canalizare Cu fonduri de la Fondul Român de Dezvoltare Socială sau de racordare la o staţie de epurare. Unul dintre 2,0 km din străzile din Trestenic au fost pietruite. Se proiectele prioritare pe viitor ale Primăriei vizează re- urmăreste accesarea de fonduri pentru lucrări de rea- alizarea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea bilitare şi la restul reţelei stradale. sistemului de canalizare.

Educaţie Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru infrastructura din educaţie a satului Isaccea în anul şco- lar 2010 - 2011 este următoarea:

SCOALA CU CLASELE I-VIII 113 7 36 2 NU 17,69 13,94 1,25 2,5 NALBANT

Ocupaţii lor (17 persoane), transport şi depozitare (5 persoa- Ocupaţia de bază a localnicilor este agricultura, urma- ne), hoteluri şi restaurante (9 persoane), administraţie tă fiind de exploatarea carierei, dezvoltarea energiei publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public eoliene, valorificarea potenţialului turistic. (21 persoane), învăţământ (35 persoane), sănătate şi În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, asistenţă socială (28 persoane), spectacole culturale şi forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- recreative (2 persoane). toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (23 persoane), industrie (16 persoane), industria extractivă Sănătate (12 persoane), distribuţia apei, salubritate, gestiona- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- rea deşeurilor, activităţi de decontaminare (2 persoa- tate Publică Tulcea, în Nalbant funcţionează 1 cabinet ne), construcţii (4 persoane), comerţ cu ridicata şi cu medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea amănuntul, repararea autovehiculelor şi motociclete- 1 medic şi 1 asistent medical.

61 NICULIŢEL – Intersecţie Izvoarele – Nicolae Bălcescu - Intersecţie Zebil - Sarichioi, care străbate teritoriul administrativ Obiceiuri şi tradiţii locale al comunei N-S pe o distanţa de 7,0 km. Zona Niculiţelului este o zonă viticolă renumită în Accesul la Mănăstirea Saon se face prin DJ 229D, pe România pentru vinurile sale de înaltă calitate, această lungimea de 1,5 km şi DJ 229E, 1,5 km. ocupaţie devenind o tradiţie. Cât priveşte sărbătorile Accesul la Mănăstirea Cocoş este asigurată de DJ 229C: locale, acestea corespund celor religioase, păstrând DN 22- Niculiţel – Mănăstirea Cocoş – DJ 222A(Nifon), iar din specificul dobrogean al folclorului şi portului. pentru vizitatorii care vin dinspre Isaccea prin DJ 229G: DN 22 (Capaclia) – DJ 229C(Mănăstirea Cocoş). Instituţii de cultură Pentru toate drumurile judeţene care tranzitează te- În localitate există un cămin cultural, care poate susţi- ritoriul comunei a fost întocmit studiul de fezabilitate ne activităţi culturale. şi proiectul tehnic în cadrul obiectivului “Valorificarea turistică a mănăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea in- Manifestări culturale frastructurii de acces şi de mediu“, proiect contractat Nu sunt manifestări culturale realizate cu periodicita- în acest an. te. Teritoriul comunei este străbătut şi de DC64: DJ 229A - Niculiţel pe o lungime de 6,3 km. Manifestări sportive Reţeaua stradală din intravilanul localităţii Niculiţel În localitatea Niculiţel nu există asociaţii sportive. însumează 38,79 km din care 5,5 km au fost reabili- taţi cu fonduri de la Programul de Dezvoltare Rurală. Mijloace de comunicare Pentru restul reţelei stradale a fost întocmit studiul de Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, in- fezabilitate şi urmează să fie accesate fonduri pentru frastructura de telecomunicaţii este acoperită astfel: executarea lucrărilor. 80 % din populaţia localităţii beneficiază de telefonie În comuna Niculiţel pânza freatică este la o adâncime mobilă, 75% televiziune prin cablu şi un număr de 100 de peste 3 metri în comună, ceea ce reprezintă un in- locuitori au acces la internet. convenient pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă pe suprafaţa întregii localităţi. Drumuri Distanţa Niculiţel – Tulcea este de 31 km. Pe direcţia Educaţie NV-SE comuna este străbătută de DN22 Smârdan - Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- Măcin – Isaccea – Tulcea - Constanţa pe o lungime de frastructura din educaţie a satului Niculiţel în anul 10,5 km. Conexiunea localităţii Niculiţel cu DN 22 este şcolar 2010 - 2011 este următoarea: asigurată de DJ 229: Intersecţie Niculiţel – Valea Teilor

SCOALA CU CLASELE I-VIII 417 18 160 8 DA 46,5 36 3 7,5 NICULIŢEL

Ocupaţii intermedieri financiare şi asigurări (1 persoană), ad- Localitatea Niculiţel este renumită pentru podgoriile ministraţie publică şi apărare asigurări sociale din sis- sale, cât şi implicarea în industria lemnului. temul public (29 persoane), învăţământ (44 persoane), În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, sănătate şi asistenţă socială (39 persoane), spectacole forţa de muncă din localitate este ocupată în următoa- culturale şi recreative (3 persoane). rele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (126 persoane), industrie (31 persoane), industria prelucră- Sănătate toare (18), distribuţia apei, salubritate, gestionarea Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de deşeurilor, activităţi de decontaminare (1 persoană), Sănătate Publică Tulcea, în Niculiţel funcţionează 2 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autove- cabinete medicină de familie, în care îşi desfăşoară hiculelor şi motocicletelor (43 persoane), transport şi activitatea 2 medici, 2 asistenţi medicali, 1 asistent depozitare (10), hoteluri şi restaurante (8 persoane), medical comunitar, 1 mediator social.

SMÂRDAN Manifestări culturale Ziua localităţii Smârdan este sărbătorită în data de Obiceiuri şi tradiţii locale 15 august, cu ocazia sărbătoririi Sf. Maria (Adormirea Principalele obiceiuri locale sunt legate de ocupaţiile Maicii Domnului). locale tradiţionale, pescuitul şi zootehnia. De asemenea, sunt considerate sărbători ale comunităţii cele ce Manifestări sportive coincid cu principalele sărbători religioase de peste an, În Smârdan funcţionează Asociaţia Sportivă Dunărea, în Crăciunul, Paştele, Sf. Gheorghe, Sf. Mărie. localitate existând şi un teren de fotbal.

Instituţii de cultură Mijloace de comunicare În localitate funcţionează un cămin cultural, în care Conform datelor CJT, infrastructura de telecomunicaţii sunt organizate activităţi dedicate tinerilor şi o biblio- este extinsă în proporţie mare pentru telefonie mobilă tecă comunală. şi televiziune prin cablu iar de acces la internet se bu- cură momentan un grup restrâns de persoane.

63 Mijloace de transport Astfel, a fost iniţiat un proiect de realizare a rigolelor Conform datelor CJT, în localitate, infrastructura stra- de scurgere a apei fluviale, la momentul realizării stu- dală este satisfăcătoare, fiind folosite atât mijloace diului, 30% din lucrări fiind îndeplinite. auto, cât şi cele fluviale, la trecere bac. Apă şi canal Drumuri Comuna Smârdan nu dispune de canalizare şi nici de Comuna este străbătută de DN 22 şi (E87): Smârdan- staţie de epurare. Primăria se pregăteşte pentru ra- Măcin – Isaccea – Tulcea- Constanţa pe o lungime de cordarea la o staţie de epurare, pentru care există un 7,6 km, direcţia V-E. studiu de fezabilitate finalizat. Legătura cu Municipiul Brăila se realizează pe cale flu- Comuna Smârdan a beneficiat de un program pentru vială (bacul). alimentare cu apă, prin HG 577/1997 şi finanţare prin Situaţia mijloacelor de legătură ale comunei cu cele- PDR. lalte localităţi este considerată satisfăcătoare. Reţeaua stradală din intravilanul localităţii Smârdan în- Educaţie sumează 7,34 km din care: 2,11 km asfaltaţi, 4,43 km Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- pietruiţi şi 0,8 km din pământ. frastructura din educaţie a satului Smârdan în anul De asemenea, Primăria are în desfăşurare diverse pro- şcolar 2010 - 2011 este următoarea: iecte pentru reabilitarea infrastructurii în comunitate.

Denumirea Unităţii de

Învăţământ şcolară Nr. Elevi Nr. auxiliare Nr. Clase Nr. Din care: Didactice Didactice Nr. Grupe Nr. Autorizaţie sanitară de 2010 -2011 funcţionare Nedidactice Nr. Preşcolari Nr. deservesc reţeaua Nr. de posturi care Nr. SCOALA CU CLASE I-VIII “MAIOR 82 6 38 2 DA 15,44 13,44 0,5 1,5 MURGESCU” SMIRDAN

Ocupaţii rele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (29 per- Potrivit datelor CJT, în localitate există potenţial turis- soane), industrie (33 persoane), industria prelucrătoare tic pe ramura pescuitului sportiv, transportului naval, (31 persoane), distribuţia apei, salubritate, gestionarea pisciculturii, zootehniei, în Smârdan fiind active un deşeurilor, activităţi de decontaminare (2 persoane), număr de 20 IMM-uri. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea auto- În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, vehiculelor şi motocicletelor (8 persoane), transport şi forţa de muncă din localitate este ocupată în următoa- depozitare (116 persoane), hoteluri şi restaurante (3

64 persoane), administraţie publică şi apărare asigurări so- Sănătate ciale din sistemul public (15 persoane), învăţământ (17 Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- persoane), sănătate şi asistenţă socială (5 persoane), tate Publică Tulcea, în Smârdan funcţionează 1 cabinet spectacole culturale şi recreative (1 persoană). medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea 1 medic, 1 asistent medical, 1 asistent medical comunitar.

TURCOAIA cializate în pregătirea şi dezvoltarea de activităţi în domeniul fotbalului şi boxului. Obiceiuri şi tradiţii locale În ceea ce priveşte manifestările sportive organizate În comuna Turcoaia, având în vedere specificul popu- cu periodicitate, în localitatea Turcoaia se organizează laţiei majoritare, obiceiurile şi tradiţiile locale coincid competiţia Luna Pădurii, manifestare realizată în par- cu cele ale românilor dobrogeni, atât în ceea ce priveş- teneriat cu Direcţia pentru Sport a judeţului Tulcea şi te portul, cât şi evenimentele importante de peste an diverşi alţi parteneri locali. din viaţa unei familii, gospodării. Mijloace de comunicare Instituţii de cultură Potrivit datelor furnizate de Consiliul Judeţean Tulcea, Comuna Turcoaia are o activitate culturală cu prepon- pe teritoriul comunei Turcoaia sunt răspândiţi principa- derenţă dedicată muzicii populare, în comună existând lii operatori de telefonie, fixă şi mobilă (RomTelecom, un ansamblu de muzică şi dansuri populare cu denumi- Vodafone şi Orange). De asemenea, există o ofertă de rea „Saliştea-Drăguţa”. De asemenea, în localitate mai televiziune prin cablu care acoperă aproape 90% din există 2 biblioteci, biblioteca comunală şi biblioteca teritoriul comunei. De beneficiile folosirii reţelei de şcolară, cât şi un cămin cultural, funcţional. internet beneficiază doar 1/3 din populaţia comunei.

Manifestări culturale Mijloace de transport În Turcoaia, se desfăşoară anual un important eveni- Primăria comunei Turcoaia deţine drumuri asfaltate, ment dedicat artiştilor populari, „Festivalul naţional al dar şi drumuri pietruite, transportul localnicilor reali- soliştilor vocali de muzică populară Troesmis”. Festi- zându-se atât cu căruţe, cât şi cu autoturisme. valul a luat fiinţă în anul 2007, purtând numele cetăţii Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transport, primăria şi complexului Troesmis aflat pe lista monumentelor urmează să acceseze fondurile necesare pentru execu- istorice protejate prin lege. ţia lucrărilor de reabilitare.

Manifestări sportive Educaţie În Turcoaia sunt active două asociaţii cu caracter spor- Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- tiv: A.S. Troesmis şi A.S. Granitul, acestea fiind spe- frastructura din educaţie a satului Turcoaia în anul şcolar 2010 - 2011 este următoarea:

publică şi apărare asigurări sociale din sistemul public Ocupaţii (18 persoane), învăţământ (35 persoane), sănătate şi Activităţile specifice zonei sunt: agricultura, pis- asistenţă socială (27 persoane), spectacole culturale cicultura, exploatarea pietrei, transportul auto, şi recreative (1 persoană). silvicultura. Potrivit DJS Tulcea, forţa de muncă din Potrivit datelor primăriei, în localitatea Turcoaia sunt Turcoaia se prezintă astfel: în agricultură, silvicultu- înregistrate 10 IMM-uri, percepute drept actori activi ră şi pescuit (34 persoane), industrie (196 persoane), ce asigură locuri de muncă şi servicii populaţiei. industria extractivă (107 persoane), industria prelu- crătoare (84 persoane), distribuţia apei, salubritate, Sănătate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de (5 persoane), construcţii (5 persoane), comerţ cu ri- Sănătate Publică Tulcea, în Turcoaia funcţionează 1 dicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi cabinet medicină de familie, în care îşi desfăşoară motocicletelor (16 persoane), transport şi depozitare activitatea 1 medic, 3 asistenţi medicali şi 2 asistenţi (30 persoane), hoteluri şi restaurante (7 persoane), medicali comunitari. informaţii şi comunicaţii (12 persoane), administraţie

66 VĂCĂRENI Mijloace de comunicare Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, infra- Obiceiuri şi tradiţii locale structura de telecomunicaţii este acoperită pe toate Văcăreni este o comună modestă, atât din punct de căile, fixă şi mobilă, televiziune prin cablu şi internet. vedere al numărului locuitorilor, cât şi din punct de vedere al posibilităţilor materiale. Drumuri Principalele sărbători ale comunităţii coincid cu cele Comuna Văcăreni este străbătută de drumul DE 87, pe religioase, regăsindu-se în manifestările populare ele- lungimea de 5,0 km. mente şi simboluri dobrogene. Reţeaua stradală aflată în administrarea Consiliului Local are o lungime de 26,0 Km şi a fost reabilitat pe o Instituţii de cultură lungime de 10 km în ultimii 3 ani. Primăria a pregătit În această localitate deşi se doresc manifestări cultura- un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea restului le, nu există surse de finanţare pentru acestea. infrastructurii stradale.

Manifestări culturale Apă şi canal Ziua comunei Văcăreni este serbată în luna octombrie Comuna Văcăreni nu dispune de canalizare. şi reuneşte toţi locuitorii localităţii prin spectacole de muzică populară şi uşoară şi târguri. Educaţie Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- Manifestări sportive frastructura din educaţie a satului Văcăreni în anul În localitatea Văcăreni nu există asociaţii sportive. şcolar 2010 - 2011 este următoarea:

SCOALA CU CLASELE I-VIII 803 33 131 6 DA 102 72 6 24 VĂCĂRENI

Ocupaţii În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, Cultivarea pământului este principala activitate a forţa de muncă din localitate este ocupată în urmă- locuitorilor comunei Văcăreni. Se cultivă cereale şi toarele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (62 plante tehnice. Culturile de legume sunt tradiţionale, persoane), industrie (4 persoane), industrie (2 persoa- existând şi sistem de irigare, care trebuie reabilitat. ne), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeuri- Comuna are în acest moment 6 ferme agricole. lor, activităţi de decontaminare (2 persoane), comerţ

67 cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (14 persoane), hoteluri şi restaurante Sănătate (7 persoane), administraţie publică şi apărare asigurări Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Sănă- sociale din sistemul public (17 persoane), învăţământ tate Publică Tulcea, în Văcăreni funcţionează 1 cabinet (19 persoane), sănătate şi asistenţă socială (8 persoa- medicină de familie, în care îşi desfăşoară activitatea 1 ne), spectacole culturale şi recreative (2 persoane). medic, 3 asistenţi medicali, 1 asistent medical comunitar.

VALEA TEILOR Drumuri Obiceiuri şi tradiţii locale Legătura rutieră dintre localitatea Valea Teilor şi ce- Localnicii din Valea Teilor păstrează atât în arhitectura lelalte localităţi se realizează prin DJ 229: Niculiţel caselor, cât şi în costumele afişate în zilele de sărbă- –Valea Teilor – Nicolae Bălcescu – Sarichioi, care stră- toare locală, specificul dobrogean, simplu şi modest, bate teritoriul comunei de la nord la sud pe o lungime zona deluroasă şi aspră din punct de vedere climateric de 10,7 km. spunându-şi cuvântul. Pentru acest drum a fost întocmit studiul de fezabi- Cele mai multe sărbători locale coincid cu cele religi- litate, proiectul tehnic, lucrările de reabilitare find oase, ziua comunei fiind sărbătorită în luna noiembrie. prevăzute a se executa în perioada 2010-2012. Reţeaua stradală din intravilanul localităţii Valea Teilor Instituţii de cultură însumează 8,0 km cu o pietruire mai veche. Comuna În localitate există un cămin cultural. a iniţiat întocmirea studiului de fezabilitate şi funcţie de posibilităţile de obţinere a fondurilor se vor întocmi Manifestări culturale şi proiectele pentru execuţia lucrărilor de reabilitare. Un rol important în activitatea cultural-artistică a comunei o reprezintă evenimentul Zilele comunei, eve- Apă şi canal niment organizat cu ajutorul unor spectacole locale, Comuna Valea Teilor nu este racordată la o staţie de târguri şi diferite alte manifestări, în noiembrie. epurare şi nu dispune de un sistem de canalizare sau de proiecte (studii de fezabilitate) pentru acoperirea Manifestări sportive acestor nevoi. Capitolele canalizare, şi sistem de epu- Nu există manifestări sportive periodice organizate în rare deseori nu constituie priorităţi pe lista de proiecte localitatea Valea Teilor. viitoare a primăriei.

Mijloace de comunicare Educaţie Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean, in- În localitatea Valea Teilor există o grădiniţă şi o şcoală frastructura de telecomunicaţii este acoperită în Valea gimnazială. Teilor, atât în ceea ce priveşte telefonia fixă şi mobilă, Estimarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru in- cât şi televiziunea prin cablu şi internet. Cu toate aces- frastructura din educaţie a localităţii Valea Teilor în tea, nu toate gospodăriile beneficiază de aceste servicii, anul şcolar 2010 - 2011 este următoarea: de internet beneficiind pentru moment doar Primăria.

SCOALA CU CLASE I-VIII 151 8 72 4 In curs 20,41 15,66 1,25 3,5 VALEA TEILOR

construcţii (3 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amă- Ocupaţii nuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (14 În localitatea Valea Teilor, principalele ocupaţii ale persoane), hoteluri şi restaurante (6 persoane), admi- populaţiei locale sunt în domeniul agriculturii, zoo- nistraţie publică şi apărare asigurări sociale din siste- tehniei (în localitate există un număr de 2500 capete mul public (13 persoane), învăţământ (18 persoane), de ovine), apiculturii (395 familii de albine) şi viticul- sănătate şi asistenţă socială (13 persoane), spectacole turii (320 ha). culturale şi recreative (1 persoană). În ceea ce priveşte datele statistice furnizate de DSJT, forţa de muncă din localitate este ocupată în următoa- Sănătate rele domenii: agricultură, silvicultură şi pescuit (6 per- Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de soane), industrie (7 persoane), industria prelucrătoare Sănătate Publică Tulcea, în Valea Teilor funcţionează 2 (6 persoane), distribuţia apei, salubritate, gestionarea cabinete de medicină de familie, în care îşi desfăşoară deşeurilor, activităţi de decontaminare (1 persoană), activitatea 2 medici, 1 asistent medical.

69 5. ANALIZA SWOT

5.1. ANALIZA GENERALĂ Puncte tari Puncte slabe • Capital natural valoros; • Prezenţa speciilor şi habitatelor naturale de • Infrastructură de acces precară; interes comunitar; • Infrastructură de mediu (alimentare cu apă, • Turism în expansiune; canalizare-epurare, deşeuri) absentă în multe • Resurse regenerabile importante; localităţi; • Resurse minerale importante; • Infrastructură turistică precară sau inexistentă: • Potenţial important de energie eoliană şi • Număr redus de centre comerciale; solară; • Valorificare redusă a meşteşugurilor • Suprafeţe agricole pretabile dezvoltării tradiţionale; agriculturii ecologice; • Zone neexploatate turistic; • Număr important de ovine; • Forţă de muncă insuficientă şi slab calificată • Existenţa unor podgorii importante; în turism. • Patrimoniu arheologic şi cultural relevant. Oportunităţi Ameninţări

• Existenţa finanţărilor nerambursabile; • Declinul sistemului lohn în industria • Interesul crescut pentru dezvoltarea confecţiilor; ecoturismului; • Intrarea pe piaţă a unor produse mai • Schimbarea structurii culturilor agricole în competitive din alte state UE; funcţie de cerinţele pieţei; • Emigraţia forţei calificate de muncă; • Dezvoltarea activităţilor de acvacultură şi • Dezvoltarea industriei extractive; agricultură ecologică. • Dezvoltarea parcurilor eoliene de anvergură.

70 5.2. ANALIZA SWOT PE DOMENII

EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PARCURI EOLIENE

Puncte tari Puncte slabe • Industria extractivă are impact negativ • Costurile cu forţa de muncă sunt relativ reduse; semnificativ asupra mediului; • Exploatarea carierelor şi a energiei eoliene asigură • Nerespectarea standardelor de mediu; venituri autorităţilor locale. • Transportul cu camioane de mare tonaj distruge infrastructura rutieră existentă. Oportunităţi Ameninţări • Cerere scăzută pe piaţă pentru resursele minerale, datorită declinului pieţei • Promovarea utilizării energiilor regenerabile. imobiliare şi a ritmului lent de dezvoltare a infrastructurii de transport.

AGRICULTURĂ

Puncte tari Puncte slabe • Condiţii pedoclimatice favorabile culturilor de cereale • Suprafaţă irigată redusă; (grâu, orz, orzoaică, porumb, floarea soarelui) şi plante • Nivel redus de accesare a finanţărilor pentru tehnice; agricultură (intern sau extern); • Condiţii pedoclimatice favorabile culturilor de legume; • Inexistenţa unui sistem de valorificare a • Condiţii favorabile dezvoltării agriculturii ecologice; produselor tradiţionale - fără contracte pe • Zone recunoscute pentru podgorii: Sarica Niculiţel; produs, lipsa unei burse agricole; • Condiţii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei • Îmbătrânirea forţei de muncă în domeniu; (bovine, ovine, porcine, păsări, cabaline); • Plăţile compensatorii Natura 2000 încă • Piscicultura reprezintă un punct forte al economiei; neaplicabile; • Sistem instituţional bine organizat. • Asociaţii ale producătorilor slab reprezentate. Oportunităţi Ameninţări • Existenţa măsurilor de agro-mediu; • Organizarea bursei şi a pieţei agricole; • Extinderea fenomenului de depopulare a • Creşterea cererii pe piaţa internă şi externă pentru localităţilor din zonă; produsele ecologice; • Pierderea soiurilor şi raselor tradiţionale; • Organizarea de cursuri de instruire intensivă pentru • Dezvoltarea unor ferme intensive. prelucrătorii agricoli; • Includerea în reţeaua europeană Natura 2000.

71 TURISM

Puncte tari Puncte slabe • Lipsa centrelor de informare turistică în regiune; • Unicitatea şi diversitatea cadrului natural • Lipsa infrastructurii de turism; oferit de Munţii Măcinului; • Prezenţa scăzută a operatorilor în turism la • Patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din târgurile naţionale şi internaţionale; obiective variate ce au şi o certă valoare • Condiţii neatractive de creditare pentru turistică; proiectele în turism; • Gastronomie tradiţională specifică; • Grad redus de cunoaştere a noţiunilor de • Diversitatea tradiţiilor culturale multietnice; management, legislaţie şi necunoaşterea • Posibilitatea atragerii tuturor categoriilor de limbilor de circulaţie internaţională de către cei turişti; implicaţi în turism; • Posibilitatea practicării turismului pe parcursul • Oferta redusă de pachete turistice complexe; întregului an. • Lipsa serviciilor de urgenţă specializate în zonele turistice (ambulanţă, pompieri). Oportunităţi Ameninţări • Posibilitatea dezvoltării de miniporturi turistice; • Interesul administraţiei publice pentru • Reducerea sau eliminarea unor facilităţi fiscale; dezvoltarea turismului. • Degradarea/distrugerea patrimoniului natural şi • Realizarea de parteneriate public-private în cultural; scopul promovării turismului durabil; • Insuficienta folosire a oportunităţilor de • Iniţiative locale pentru dezvoltarea dezvoltare a turismului rural; infrastructurii turistice; • Subestimarea importanţei pregătirii de • Înfiinţarea de centre şi puncte de informare de specialitate în turism; către APNMM; • Concurenţă puternică din partea turismului din • Reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor ţările vecine; culturale, istorice şi de arhitectură; • Apariţia unor epidemii sau epizootii (gripa • Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi a aviară, antrax, holera etc.). altor programe iniţiate de autorităţile locale sau naţionale; • Includerea în reţeaua europeană Natura 2000.

72 INFRASTRUCTURĂ ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

Puncte tari Puncte slabe • Reţea feroviară nemodernizată (neelectrificată şi pe un singur fir de circulaţie); • Infrastructură portuară şi de acostare • Reţea de transport auto în stare relativ bună; inadecvată; • Existenţa reţelei de distribuţie a energiei • Existenţa unor localităţi fără sisteme de electrice în toate localităţile; alimentare cu apă potabilă; • Existenţa echipamentelor moderne de • Reţea de canalizare-epurare aproape inexistentă; telecomunicaţii (digitale); • Distrugerea infrastructurii rutiere din cauza • Acoperirea cu servicii de telefonie mobilă. mijloacelor de mare tonaj; • Inexistenţa unei infrastructuri moderne de management al deşeurilor. Oportunităţi Ameninţări • Existenţa fondurilor structurale destinate dezvoltării infrastructurii; • Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea • Programe guvernamentale pentru încurajarea infrastructurii. iniţiativelor locale.

CulturĂ

Puncte tari Puncte slabe • Patrimoniu cultural de mare valoare şi diversitate cu elemente unice la nivel • Slaba promovare a evenimentelor culturale; regional, naţional şi internaţional; • Slaba finanţare a unor instituţii culturale, ceea • Tradiţii culturale şi populare bine păstrate şi ce duce la restrângerea activităţilor acestora; perpetuate; • Scăderea numărului de cinematografe şi a altor • Potenţial deosebit de valorificare a spaţii destinate manifestărilor culturale; monumentelor istorice existente; • Starea precară a obiectivelor culturale şi a • Existenţa mai multor minorităţi naţionale cu monumentelor istorice. identitate culturală proprie. Oportunităţi Ameninţări • Închiderea unor instituţii culturale din lipsă de • Interesul manifestat de turişti pentru finanţare; cunoaşterea valorilor culturale şi tradiţionale; • Degradarea unor monumente istorice din cauza lipsei • Interesul comunităţilor locale de a-şi pune în de fonduri necesare protejării şi restaurării acestora; valoare patrimoniul cultural. • Pierderea tradiţiilor şi a valorilor patrimoniului cultural şi arhitectural.

73 SOCIAL

Puncte tari Puncte slabe • Emigraţia populaţiei tinerilor; • Bilanţ demografic general negativ; • Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, pericolul de • Concentrare de naţionalităţi care asigură depopulare a unor aşezări rurale; interferenţe culturale şi o mare varietate de • Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea tradiţii şi obiceiuri; structurii pe grupe de vârste; • Convieţuire armonioasă a minorităţilor; • Menţinerea gradului de sărăcie pentru anumite • Forţă de muncă calificată în anumite categorii ale populaţiei, în special în mediul domenii de activitate: industrie alimentară, rural; metalurgică, confecţii; • Clasa socială de mijloc, slab reprezentată atât • Existenţa unor meserii tradiţionale specifice în mediul urban cât şi rural; zonei; • Insuficienţa resurselor financiare în asigurarea • Există infrastructură şi resurse umane sprijinului real împotriva marginalizării şi disponibile în domeniul sanitar; excluderii sociale; • Existenţa strategiilor privind dezvoltarea • Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii; învăţământului în judeţul Tulcea; • Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi • Derularea unor programe de modernizare şi cerinţele pieţei muncii; reabilitare a infrastructurii unităţilor şcolare; • Lipsa de perfecţionare continuă; • Relaţionarea bună a unităţilor de învăţământ • Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare; cu autorităţile locale, autorităţile judeţene, • Acoperirea unor posturi din şcolile mediului ONG – uri, Poliţie, Jandarmerie, Biserică; rural cu personal necalificat; • Implicarea APNMM în dezvoltarea de programe • Slaba implicare a familiei în viaţa scolii; şi activităţi educaţionale. • Interes scăzut al elevilor faţă de şcoală; • Migrarea cadrelor didactice calificate către alte domenii; • Deficienţa programelor de consiliere şi orientare profesională.

74 Oportunităţi Ameninţări • Creşterea disparităţilor economice inter- şi intrazonale; • Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale • Liberalizarea circulaţiei forţei de muncă în destinate formării şi reconversiei profesionale; spaţiul european; • Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale • Creşterea ratei şomajului în urma restructurării destinate dezvoltării infrastructurii medicale industriale; şi de învăţământ; • Migraţia masivă a tineretului către zonele • Creşterea mobilităţii populaţiei; urbane sau în afara ţării; • Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale • Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de populaţiei; ocupare şi formare profesională; • Facilităţi acordate cadrelor medicale şi din • Lipsa resurselor autorităţilor locale pentru a învăţământ care doresc sa lucreze în mediul susţine sectoarele de sănătate şi învăţământ; rural; • Mediul social care favorizează abandonul şcolar • Inexistenţa conflictelor sociale majore. şi eşecul în educaţie; • Necunoaşterea limbilor străine limitează accesul la programele europene.

75 6. VIZIUNEA STRATEGICĂ respunzătoare care iau în considerare structura şi funcţiile ecosistemelor şi capacitatea lor de suport; PRIVIND DEZVOLTAREA 8. Principiul reţelelor ecologice: pentru asigurarea conectivităţii dintre componentele biodiversităţii DURABILĂ A MUNŢILOR cu cele ale peisajului şi ale structurilor sociale, având ca şi componente centrale ariile naturale MĂCINULUI protejate, se stabilesc culoare ecologice de legă- tură; Conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă 9. Principiul subsidiarităţii: reglementează exerciţiul a sistemului socio-economic se bazează pe un set de puterii, deciziile trebuind luate la nivelul cel mai principii ce au fost stabilite în cadrul Convenţiei pri- de jos (local, regional, naţional); vind Diversitatea Biologică, aşa cum sunt prezentate 10. Principiul compensării: în cazul în care există un în continuare: impact negativ şi în lipsa unor soluţii alternative, 1. Principiul prevenţiei: conservarea biodiversităţii pentru obiective de interes public major se stabi- se realizează eficient dacă sunt eliminate sau dimi- lesc măsuri compensatorii. nuate efectele posibilelor ameninţări; 2. Principiul precauţiei: lipsa studiilor ştiinţifice Strategia şi planul de acţiune pentru conservarea bio- complete nu poate fi considerată ca motiv de ac- diversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale ceptare a unor activităţi ce pot avea impact nega- din zona Munţilor Măcinului (SPACBUDMM) - ca instru- tiv semnificativ asupra biodiversităţii; ment de planificare şi implementare - conţine un set 3. Principiul poluatorul plăteşte: cel ce cauzează de obiective strategice şi acţiuni specifice pentru atin- distrugerea biodiversităţii trebuie să plătească gerea fiecărui obiectiv. Această strategie va fi proiec- costurile de prevenire, reducere a impactului sau tată pe un termen de 10 de ani, iar planul de acţiune reconstrucţie ecologică; va fi revizuit la fiecare 2 ani. 4. Principiul participării publicului la luarea decizii- Strategia se adresează administraţiei ariilor naturale lor şi accesul la informaţie şi justiţie în domeniul protejate din această zonă şi comunităţilor locale, mediului: publicul trebuie să aibă acces la informa- drept pentru care măsurile şi mecanismele instituţio- ţiile de mediu şi dreptul de a participa în procesul nale de aplicare vor ţine cont de interesele comunită- de luare a deciziilor de mediu; ţilor şi vor fi axate pe măsuri de stimulare a conservării 5. Principiul bunei guvernări: guvernarea trebuie biodiversităţii şi dezvoltării durabile a comunităţilor. să îndeplinească opt caracteristici majore – să fie Documentele strategice de referinţă prin care se asigu- participativă, măsurabilă, transparentă, responsa- ră atât promovarea orizontală a conservării biodiversi- bilă, efectivă şi eficientă, echitabilă şi în acord cu tăţii şi a utilizării durabile a componentelor sale, cât normele legale; şi finanţarea unor proiecte în domeniu, plecând de la 6. Principiul integrării sectoriale: conservarea biodi- politica naţională şi europeană, sunt următoarele: versităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale • Tratatul de Aderare al României la Uniunea Eu- trebuie luate în considerare în procesul de luare a ropeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi Protocolul deciziilor şi de stabilire a politicilor sectoriale; cuprind angajamentele concrete ale României de 7. Principiul abordării ecosistemice: reprezintă o transpunere, implementare şi control al aplicării strategie de management integrat, adaptativ, ba- întregului acquis comunitar de mediu şi prevăd zată pe aplicarea unor metodologii ştiinţifice co- unele perioade de tranziţie a implementării unor

76 obligaţii de mediu (până la 31.12.2015 pentru in- prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul stalaţiile industriale aflate dub incidenţa Directivei unor calamităţi naturale; Consiliului 96/61/CE privind prevenirea şi controlul dezvoltarea economiei rurale şi creşterea pro- integrat al poluării, până la 31.12.2016 pentru de- ductivităţii în sectorul agricol, silvic şi piscicol pozitele municipale de deşeuri, până la 31.12.2018 să fie bazată pe utilizarea raţională a fondului pentru cerinţele privind sistemele de colectare şi funciar, reabilitarea ecologică a unor terenuri tratare a apelor urbane reziduale). degradate, siguranţa alimentară, bunăstarea • Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele reprezintă documentul de planificare strategică şi costiere; programare financiară multianuală care orientează diminuarea discrepanţelor de dezvoltare între şi stimulează dezvoltarea economică şi socială a regiuni şi în interiorul acestora trebuie să aibă ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Co- în vedere îmbunătăţirea performanţei admi- eziune a Uniunii Europene. Planul stabileşte drept nistrative şi a infrastructurii publice locale, obiectiv global reducerea cât mai rapidă a diferen- protecţia patrimoniului natural şi cultural ca ţelor de dezvoltare socio-economică dintre Româ- parte a dezvoltării rurale integate, refacerea nia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene zonelor urbane afectate de restructurarea in- şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe dustrială, consolidarea mediului de afaceri şi 6 direcţii prioritare care integrează direct şi/sau promovarea inovării. indirect cerinţele conservării biodiversităţii şi dez- • Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007- voltării durabile pe termen scurt şi mediu: 2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 creşterea competitivităţii şi dezvoltării econo- iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie miei bazate pe cunoaştere trebuie să includă ale Instrumentelor Structurale şi de Coeziune ale ca una dintre principalele subpriorităţi, îmbu- UE (Fondul European pentru Dezvoltare Regională nătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea - FEDR, Fondul Social European - FSE şi Fondul de resurselor regenerabile de energie în vederea Coeziune - FC) în cadrul politicii de coeziune eco- reducerii cauzelor ce au condus la schimbările nomică şi socială şi face legătura între priorităţile climatice şi a efectelor acestora; Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele aducerea la standarde europene a infrastruc- ale UE stabilite prin Orientările Strategice Comu- turii de bază care să pună accentul pe dezvol- nitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia tarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor Lisabona revizuită. Pentru realizarea viziunii stra- de transport prin reducerea impactului asupra tegice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, CE a mediului; alocat României pentru perioada 2007-2013 o sumă menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului totală de aproximativ 19,67 miliarde euro, din care să fie o prioritate care să conducă la îmbună- 19,21 miliarde pentru obiectivul Convergenţă (cu tăţirea standardelor de viaţă pe baza asigură- o cofinanţare naţională estimată la 5,53 miliarde rii serviciilor de utilităţi publice, în special în euro constituită în proporţie de 73% din surse pu- ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; blice şi 27% din surse private) şi 0,46 miliarde euro îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regio- pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană. nale ale managementului de mediu; conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică;

77 • Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă ale României în privinţa dezvoltării produc- a României Orizonturi 2010–2020-2030) stabi- ţiei agricole, inclusiv a produselor organice; leşte obiective concrete pentru trecerea, într-un corelarea măsurilor de creştere cantitativă interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de şi calitativă a producţiei agricole în vederea dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă asigurării hranei pentru oameni şi animale cu orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vie- cerinţele de majorare a producţiei de biocom- ţii oamenilor, în armonie cu mediul natural. Obiec- bustibili, fără a face rabat de la exigenţele tivele formulate în Strategie vizează menţinerea, privind menţinerea şi sporirea fertilităţii solu- consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a lui, biodiversităţii şi protejării mediului; configuraţiei structurale şi a capacităţii funcţionale Necesitatea identificării unor surse suplimen- a biodiversităţii ca fundament pentru menţinerea tare de finanţare, în condiţii de sustenabili- şi sporirea capacităţii sale de suport faţă de pre- tate, pentru realizarea unor proiecte şi pro- siunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi grame de anvergură, în special în domeniile faţă de impactul previzibil al schimbărilor climati- infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, ce. Direcţiile principale de acţiune pentru însuşirea siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi şi aplicarea principiilor dezvoltării durabile sunt serviciilor sociale; următoarele: Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului Corelarea raţională a obiectivelor de dezvol- cultural şi natural naţional. tare, inclusiv a programelor investiţionale, cu • Agenda locală 21 – Planul local de dezvoltare potenţialul şi capacitatea de susţinere a bio- durabilă al judeţului Tulcea, ca instrument de diversităţii; planificare şi implementare - conţine un set de po- Modernizarea accelerată a sistemelor de edu- litici pe domenii de activitate ce se aplică într-un caţie şi formare profesională şi de sănătate termen determinat, în scopul realizării obiectivelor publică, ţinând seama de evoluţiile demogra- generale fixate în strategie. Planul local de acţiune fice nefavorabile şi de impactul acestora asu- a fost proiectat pe un termen 10 de ani, stabilit pra pieţei muncii; pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Folosirea celor mai bune tehnologii disponibi- Durabila (SLDD). Acesta se adresează comunităţii le, din punct de vedere economic şi ecologic, locale, ţinând cont de interesele acesteia, respec- în deciziile investiţionale din fonduri publice tiv de asociaţii ale oamenilor de afaceri, sindicate, şi stimularea unor asemenea decizii din partea asociaţii şi fundaţii cu activitate caritabilă, cultu- sectorului privat; introducerea fermă a crite- rală, de protecţie a patrimoniului cultural şi arhi- riilor de eco-eficienţă în toate activităţile de tectonic, asociaţii pentru protecţia mediului sau/şi producţie sau servicii; animalelor, congregaţii religioase etc. Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe În momentul de faţă au fost adoptate la nivel internaţi- termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de onal şi asumate la nivel comunitar şi naţional următoa- contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând porto- rele concepte cheie privind conservarea biodiversităţii: folii de soluţii alternative pentru situaţii de criză 1. Dezvoltarea durabilă. Protecţia şi conservarea bi- generate de fenomene naturale sau antropice; odiversităţii sunt strâns legate de satisfacerea ne- Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare voilor economice şi sociale ale oamenilor. Această prin valorificarea avantajelor comparative abordare stă la baza triplului scop al CBD: conservarea

78 biodiversităţii, utilizarea durabilă a componentelor De aceea, această Strategie pe termen mediu (2011- sale şi împărţirea echitabilă a beneficiilor rezultate 2020), stabileşte următoarele obiective strategice din exploatarea resurselor genetice. generale: 2. Abordarea ecosistemică. Biodiversitatea trebuie 1. Stoparea declinului diversităţii biologice repre- privită în toată complexitatea ei, incluzând toate zentată de resursele genetice, specii, ecosiste- procesele şi funcţiile esenţiale ale ecosistemelor, me şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate interacţiunile dintre organisme şi mediul lor de până în 2020. viaţă şi diversitatea etno-culturală. Din această 2. Integrarea politicilor privind conservarea biodiver- perspectivă cea mai eficientă cale de a promova sităţii în toate politicile sectoriale până în 2020. conservarea, utilizarea durabilă şi echitabilă a re- 3. Promovarea cunoştinţelor, practicilor şi metodelor surselor biodiversităţii este aceea a managementu- inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca lui integrat al acestora. măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii 3. Prioritizarea biodiversităţii. Biodiversitatea tre- ca suport al dezvoltării durabile până în 2020. buie să fie integrată în toate politicile sectoriale 4. Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul - planificarea exploatării resurselor naturale, ex- biodiversităţii până în 2020. ploatarea pădurilor, planificarea dezvoltării agricole şi rurale. Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor Aşa cum rezidă din politicile stabilite la nivel inter- sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi naţional, conservarea biodiversităţii nu se naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, face într-un context abstract, ci este strâns legată de pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi procesele de dezvoltare a sistemelor socio-economice pentru împărţirea echitabilă a beneficiilor utilizării re- umane. Incapacitatea rezolvării problemelor de dezvol- surselor genetice, au fost stabilite următoarele obiec- tare socio-economică face imposibilă aplicarea oricăror tive specifice: măsuri strict conservative, făcându-le aproape inutile. 1. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi De aceea, orice tip de acţiune ce vizează conservarea asigurarea resurselor financiare; biodiversităţii trebuie integrată într-un context stra- 2. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient tegic pe termen mediu şi lung, care să fundamenteze al celor trei categorii de arii naturale protejate ce toate deciziile administrative. Deoarece termenul de se suprapun în zona Munţilor Măcinului; biodiversitate în sens larg include şi diversitatea etno- 3. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii culturală, omul fiind o specie ce are dreptul şi obli- biologice prin stimularea activităţilor cu impact gaţia de a se integra în sistemele ecologice pe care negativ nesemnificativ asupra mediului; le domină sau de care depinde, strategiile şi politicile 4. Conservarea ex-situ; din domeniul conservării biodiversităţii se construiesc 5. Controlul speciilor invazive ; prin implicarea tuturor factorilor interesaţi, dar corect 6. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor informaţi şi conştientizaţi. şi inovaţiilor tradiţionale; 7. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului.

79 7. PLANUL DE ACŢIUNE 2011 – 2020

Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă A. DEZVOLTAREA CADRULUI LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL GENERAL ŞI ASIGURAREA RESURSELOR FINANCIARE Diversificarea surselor şi 18 APL-uri, Realizat/ A.1. mecanismelor de finanţare la nivelul 2011-2015 - urgent APNMM nerealizat autorităţilor locale şi al APNMM Aplicarea pe scară largă a rezultatelor obţinute în proiectele de succes Nr. măsuri de A.2. finanţate din fonduri europene APNMM 2010-2020 - mediu conservare destinate protecţiei naturii (ex. replicate Phare, LIFE, POS Mediu etc.) LIFE+, fonduri Realizarea unui studiu privind norvegiene, Realizat/ A.3. contribuţia ariilor naturale din Munţii APNMM 2011-2013 SEE, POCT scăzut nerealizat Măcinului la economia zonei Marea Neagră, SEE, INTERREG Crearea unui/unor parteneriate public-private pentru accesarea 18 APL-uri, Nr. proiecte A.4. finanţărilor din domeniul conservării 2010–2020 - mediu APNMM finanţate biodiversităţii şi dezvoltării durabile a comunităţilor locale B. ASIGURAREA COERENŢEI ŞI A MANAGEMENTULUI EFICIENT AL CELOR TREI CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE Evaluarea anuală a resurselor financiare, umane şi de infrastructură necesare aplicării unui management Resurse Realizat/ B.1. APNMM 2011-2020 urgent adaptativ performant la nivelul proprii Nerealizat celor trei categorii de arii naturale protejate din zona Munţilor Măcinului Elaborarea şi adoptarea reglementărilor privind Resurse Realizat/ B.2. responsabilitatea managementului APNMM 2011 mare proprii Nerealizat deşeurilor în extravilanul din ariile naturale protejate

80 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Identificarea terenurilor private ha terenuri pe care se impun măsuri stricte de Buget de stat, private B.3. conservare şi achiziţionarea acestora APNMM 2010-2020 Fondul de mediu achiziţionate de către stat, în lipsa posibilităţilor Mediu, LIFE+ de către stat de acordare a plăţilor compensatorii Nr. habitatelor naturale şi ale speciilor Realizarea hărţilor de distribuţie a sălbatice Bugetul de habitatelor naturale şi a habitatelor de interes B.4. APNMM 2011-2012 stat, POS urgent speciilor sălbatice de interes conservativ Mediu conservativ pentru care s-au realizat hărţile de distribuţie Stabilirea şi implementarea sistemului Sistem de de monitorizare a stării de conservare Bugetul de monitorizare B.5. a habitatelor naturale şi a populaţiilor APNMM 2011– 2020 stat, POS mare adoptat şi speciilor ce fac obiectul desemnării Mediu implementat siturilor Natura 2000 Nr. specii/ habitate Stabilirea măsurilor de conservare ce Bugetul de pentru care B.6. stau la baza plăţilor compensatorii APNMM 2010–2013 stat, POS urgent se stabilesc Natura 2000 Mediu măsurile de conservare Accesarea plăţilor compensatorii % plătit APNMM, de către utilizatorii de terenuri ce proprietarilor B.7. utilizatori 2013–2020 FEADR mare respectă condiţiile restrictive impuse din suma terenuri de statutul de sit Natura 2000 totală Accesarea plăţilor compensatorii % plătit APNMM, de către utilizatorii de păduri ce proprietarilor B.8. utilizatori 2013–2020 FEADR mare respectă condiţiile restrictive impuse din suma terenuri de statutul de sit Natura 2000 totală

81 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Plata compensaţiilor către % plătit proprietarii de păduri pentru APNMM, proprietarilor B.9. respectarea condiţiilor restrictive de utilizatori 2013-2020 FEADR mare din suma exploatare în pădurile cu funcţii de terenuri totală protecţie de interes naţional (T1, T2) Crearea de coridoare pentru amfibieni APNMM, APL Realizat/ B.10. pe sub drumul DN222A în zona Luncaviţa, CJ 2011-2012 POS Mediu mică nerealizat Cetăţuia Tulcea Refacerea habitatelor degratate POS Mediu, Nr. B.11. de eroziune de-a lungul traseelor APNMM 2011-2020 mică LIFE+ intervenţii turistice POS Mediu, B.12. Refacerea habitatelor de stejar pufos APNMM 2011-2015 mediu ha. refăcute LIFE+ Menţinerea unui nivel minim de apă în SGA Tulcea, Bugetul de Realizat/ B.13. lacurile Sărat şi Slatina şi acumulările 2011-2020 mare APL Greci stat nerealizat artificiale existente Asigurarea a cel puţin 30% din Resurse Realizat/ B.14. suprafaţa luciilor de apă neacoperită SGA Tulcea 2011-2020 mare proprii nerealizat de vegetaţie Interzicerea vânătorii cu două ore Realizat/ B.15. APNMM 2011-2020 - urgent înainte de răsărit şi după apus nerealizat Resurse Amplasarea de platforme artificiale Realizat/ B.16. APNMM 2011-2020 proprii, LIFE+, mediu pentru cuibărit nerealizat POS Mediu Resurse Crearea de coridoare ecologice şi Realizat/ B.17. APNMM 2011-2020 proprii, LIFE+, mediu pasaj nerealizat POS Mediu Revizuirea amenajamentelor silvice după aprobarea planului de management integrat, pentru a putea Resurse Realizat/ B.18. asigura implementarea măsurilor de DS Tulcea 2013-2015 mare proprii nerealizat conservare a habitatelor naturale şi a populaţiilor speciilor de interes comunitar

82 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă C. UTILIZAREA DURABILĂ A COMPONENTELOR BIODIVERSITĂŢII Componente Evaluarea şi stabilirea valorii biodiversitate Buget de stat, economice a componentelor pentru care APNMM 2011-2013 Fondul de mediu biodiversităţii şi a serviciilor oferite s-au făcut Mediu, LIFE. de ecosisteme estimările valorice C1. AMENAJAREA TERITORIULUI Nr. autorităţi ale administraţiei publice care Dezvoltarea politicilor locale privind APNMM, Resurse au integrat C1.1. peisajul şi integrarea în celelalte 18 APL-uri 2012-2020 mediu proprii politicile politici sectoriale locale privind peisajul în dezvoltarea teritorială % din suprafaţa Resurse peisajelor Planuri de acţiune pentru APNMM, proprii, POS degradate/ C1.2. reconstrucţia şi/sau refacerea 18 APL-uri 2015-2020 Mediu, Fondul mediu distruse peisajelor degradate şi/sau distruse de Mediu, pentru care LIFE+, SEE s-au realizat planuri de acţiune Resurse Nr. localităţi APNMM, Realizarea reglementărilor urbanistice proprii, ce au realizat C1.3. 18 APL-uri, 2012-2020 mediu pentru fiecare din cele 18 localităţi SEE, fonduri reglementările OAR norvegiene urbensitice

83 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă APL Carcaliu, Cerna, Frecăţei, Hamcearca, Horia, I.C.Brătianu, Realizarea infrastructurii de mediu Nr. Izvoarele, (canalizare, alimentare cu apă, POS Mediu, localităţi cu C1.4. Jijila, 2011-2015 urgent management deşeuri, termoficare, FEADR (322) infrastructură Luncaviţa, sisteme geotermale şi panouri solare) dezvoltată Nalbant, Niculiţel, Smârdan, Turcoaia, Valea Teilor, Văcăreni APL Greci, Bugetul de Lucrări de protecţie împotriva Cerna, stat, POS C1.5. 2012-2016 urgent Nr. lucrări inundaţiilor Luncaviţa, Mediu, Fondul SGA Tulcea de Mediu, SEE APL Turcoaia, POS Mediu, Smârdan, Fondul de Realizat/ C1.6. Dig de apărare împotriva inundaţiilor I.C. Brătianu, 2013-2017 mare Mediu nerealizat SGA Tulcea, Măcin APL Cerna, Construirea fondului localiv şi Greci, Buget infrastructurii aferente necesare Hamcearca, propriu, Nr. construcţii C1.7. 2013-2020 mare pentru cazurile sociale şi pentru I.C. Brătianu, fonduri realizate atragerea de spacialişti în zonă Luncaviţa, norvegiene Turcoaia C2. MANAGEMENTUL PĂDURILOR Includerea aspectelor relevante de conservare a biodiversităţii în DS Tulcea, Resurse Norme C2.1. 2011-2012 mediu normele tehnice de elaborare a APNMM proprii aprobate amenajamentelor silvice

84 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Fonduri norvegiene, Evaluarea economică a funcţiilor de SEE, POCT Realizat/ C2.2. APNMM 2011-2012 mare protecţie ale pădurilor Marea nerealizat Neagră, INTERREG Creşterea ponderii regenerării DS Tulcea, Resurse % regenerări C2.3. naturale prin aplicarea tratamentelor 2011-2020 mare APNMM proprii naturale intensive adecvate Identificarea terenurilor forestiere DS Tulcea, Resurse % terenuri C2.4. 2011-2012 mare exploatate şi neregenerate APNMM proprii identificate Armonizarea amenajamentelor silvice cu măsurile de protecţie a speciilor DS Tulcea, Realizat/ C2.5. 2011-2020 - mare prioritare de păsări răpitoare mari şi APNMM nerealizat a celorlalte specii strict protejate. C3. AGRICULTURĂ Evaluarea impactului pozitiv versus Resurse Nr. Practici negativ al practicilor şi politicilor C3.1. APNMM 2011-2013 proprii, LIFE+, mare agricole agricole favorabile conservării SEE evaluate biodiversităţii Evaluarea suprafeţei de teren agricol aflat în abandon (% din suprafaţă APNMM, Resurse Realizat/ C3.2. 2011-2012 mare existentă, istoricul abandonului, APL-uri proprii nerealizat tendinţe)

85 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă APL Carcaliu, Cerna, Frecăţei, Horia, Hamcearca, I.C. Brătianu, Izvoarele, Accesarea sprijinului de 60 euro/ha Realizat/ C3.3. Jijila, 2011-2014 FEADR (214) urgent pentru ZDCNS nerealizat Luncaviţa, Nalbant, Niculiţel, Smârdan, Turcoaia, Valea Teilor, Văcăreni Accesarea sprijinului de 90 euro/ha Realizat/ C3.4 Isaccea 2011-2014 FEADR (214) urgent pentru ZDS nerealizat APL Carcaliu, Cerna, Greci, Isaccea, Accesarea sprijinului de 101 euro/ Jijila, Realizat/ C3.5. ha pentru pajiştile importante pentru Luncaviţa, 2011-2014 FEADR (214) urgent nerealizat păsări Niculiţel, Smârdan, Turcoaia Văcăreni APL Carcaliu, Cerna, Frecăţei, Certificarea terenurilor pentru Fonduri C3.6. Greci, 2011-2014 urgent ha. certificate dezvoltarea culturilor ecologice proprii Hamcearca, Izvoarele, Luncaviţa Smârdan, Reanaturarea zonelor inundabile prin Isaccea, Suprafaţa C3.7. aplicarea asolamentului agropiscicol 2012-2016 FEP, LIFE+ urgent I.C. Brătianu, renaturată Luncaviţa

86 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă APL Cerna, Luncaviţa, Suprafaţă C3.8. Reabilitarea sistemului de irigaţii 2012-2016 FEADR (121) mare Niculiţel, reabilitată Turcoaia FEADR (123, 125), LIFE+, Dezvoltarea unităţilor de prelucrare a APL Cerna, fonduri resurselor naturale (fructe de pădure, Horia, norvegiene, Nr. unităţi C3.9. 2012-2014 mare ciuperci, materii prime din sectorul Luncaviţa, SEE, POCT realizate agricol – lapte, legume etc.) Văcăreni Marea Neagră, INTERREG Realizarea unei burse a legumelor, a FEADR, LIFE+, Realizat/ C3.10. unei pieţe şi a unui depozit pentru APL Văcăreni 2012-2014 fonduri urgent nerealizat legume norvegiene C4. EXPLOATAREA SPECIILOR SĂLBATICE VALORIFICATE ECONOMIC Evaluarea anuală a stării de Nr. specii C4.1. conservare a speciilor de interes APNMM 2011-2020 Buget de stat mediu evaluate economic anual Interzicerea arderii stufului în Realizat/ C4.2. APNMM 2011-2020 - urgent perioada de cuibărit nerealizat Dezvoltarea de mecanisme de stimulare a prelucrării resurselor Realizat/ C4.3. APNMM 2011-2012 - urgent primare şi de valorificare a produselor nerealizat rezultate C5. TURISM Nr. unităţi APNMM, şi agenţi Implementarea sistemelor de agenţi Resurse turistici C5.1. eco-etichetare a serviciilor economici 2011– 2015 mediu proprii care adoptă de cazare pentru turişti din domeniul sistemele de turismului eco-etichetare

87 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Carcaliu, POR, fonduri Smârdan, norvegiene, Isaccea, Nr. LIFE+, SEE, C5.2. Înfiinţarea de debarcadere I.C. Brătianu, 2012-2015 mare debarcadere POCT Marea Mănăstirea înfiinţate Neagră, Saon, INTERREG Luncaviţa Bugetul de APL stat, POR, Reabilitarea cetăţilor Troesmis, Luncaviţa, fonduri Noviodunum, Dinogeţia, cetatea Turcoaia, norvegiene, Realizat/ C5.3.neolitică de la Luncaviţa şi a căilor de 2012-2015 mare Isaccea, SEE, POCT nerealizat acces la aceste zone Jijila, ICEM Marea Tulcea Neagră, INTERREG APL Turcoaia, FEADR (322), Nr. cămine Modernizarea şi dotarea căminelor C5.4. I.C. Brătianu, 2012-2015 fonduri mare modernizate culturale Niculiţel norvegiene şi dotate APNMM, Agenţi FEADR (313), economici şi POS Mediu, APL Cerna, LIFE+, fonduri Horia, Nr. unităţi Realizarea infrastructurii necesare norvegiene, C5.5. Hamcearca, 2011-2015 mare ecoturistice dezvoltării eco- şi agrotursimului SEE, POCT Smârdan, realizate Marea Isaccea, Neagră, Luncaviţa, INTERREG Niculiţel, Măcin POS Mediu, LIFE+, fonduri norvegiene, Reabilitarea infrastructurii necesare APNMM, Realizat/ C5.6. 2012-2015 SEE, POCT mediu dezvoltării unor tabere şcolare CJ Tulcea nerealizat Marea Neagră, INTERREG

88 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Fonduri Dezvoltarea unor pachete agro- APNMM, norvegiene, turistice complexe şi a unui sistem de agenţi SEE, POCT C5.7. promovare a acestora, inclusiv prin economici, 2011-2012 mare Nr. vizitatori Marea introducerea unor noi obiective în toate Neagră, circuitul turistic local şi naţional APL-urile INTERREG C6. TRANSPORT, ENERGIE ŞI EXPLOATAREA RESURSELOR Dezvoltarea mecanismelor financiare pentru contribuţia sectoarelor Nr. energetic şi de exploatare a APNMM, Resurse mecanisme C6.1. resurselor neregenerabile (altele 2011 mare APL-uri proprii financiare decât combustibilii fosili) la stabilite conservarea biodiversităţii şi a peisajelor APL Luncaviţa, Societatea Proiecte privind stoparea eroziunii Turcoaia, minieră, Realizat/ C6.2. solului datorată modului de 2012-2015 urgent societatea de Fondul de nerealizat exploatare a carierelor de piatră exploatare Mediu minieră Închiderea carierei de la Isaccea şi Societatea Societatea Realizat/ C6.3. 2012-2015 mare transformarea într-un obiectiv turistic minieră minieră nerealizat Fondul de Realizat/ C6.4. Valorificarea energiei geotermale APL Niculiţel 2012-2015 mediu Mediu nerealizat Evaluarea adecvată a impactului Nr. avize parcurilor eoliene asupra obiectivelor corespun- APNMM, Beneficiarul C6.5.de conservare din siturile Natura 2000 2011-2020 urgent zătoare APM Tulcea proiectului ce se suprapun peste zona Munţilor cerinţelor Măcinului comunitare D. CONSERVAREA EX-SITU Nr. specii, Inventarierea şi evaluarea stării soiuri, hibrizi de conservare a speciilor, soiurilor, APNMM, D.1. 2011-2014 Buget de stat mediu şi rase hibrizilor şi raselor autohtone locale APL-uri inventariate utilizate în agricultură şi industrie şi evaluate

89 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Nr. specii, Dezvoltarea unui sistem de protecţie Buget de stat, soiuri, hibrizi şi conservare a speciilor, soiurilor, APNMM, D.2. 2012-2014 LIFE+, fonduri mediu şi rase hibrizilor şi raselor autohtone locale APL-uri norvegiene conservate şi utilizate în agricultură şi industrie protejate CONTROLUL SPECIILOR INVAZIVE Crearea şi aplicarea unor mecanisme financiare compensatorii pentru Fonduri Nr. E.1. creşterea productivităţii speciilor APNMM 2011-2013 norvegiene, mediu mecanisme indigene comparativ cu cele alohtone, LIFE+, SEE stabilite în anumite situaţii de risc Suprafaţa de LIFE+, E.2. Eradicarea speciilor invazive APNMM 2013-2016 mediu pe care au POS Mediu fost eradicate SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA PRACTICILOR, INOVAŢIILOR ŞI CUNOŞTINŢELOR TRADIŢIONALE Inventarierea practicilor tradiţionale de utilizare a resurselor naturale şi APNMM, Resurse Realizat/ F.1. 2011-2012 mediu evaluarea impactului acestora asupra APL-uri proprii nerealizat conservării biodiversităţii Stabilirea unor mecanisme de promovare a utilizării practicilor Nr. Resurse F.2. tradiţionale favorabile utilizării APNMM 2013-2015 mediu mecanisme proprii durabile a resurselor naturale şi a realizate soiurilor şi raselor locale APL Carcaliu, FEADR, LIFE+, Cerna, Nr. răchitării F.3. Înfiinţarea de răchitării 2011-2013 fonduri mare Măcin, Jijila, înfiinţate norvegiene Luncaviţa Agenţi economici, APL Cerna, FEDR (312 şi Înfiinţarea de ateliere pentru Carcaliu, 123), fonduri Nr. ateliere F.4. 2012-2015 mare împletituri Jijila, norvegiene, înfiinţate Luncaviţa, LIFE+, SEE Măcin, Văcăreni

90 Instituţii Surse de Indicatori de Acţiuni Perioada Prioritate responsabile finanţare performanţă Resurse APNMM, toate Nr. produse/ Omologarea şi înregistrarea soiurilor, proprii, F.5. cele 18 APL- 2011-2013 mare reţete a produselor şi reţetelor tradiţionale donaţii şi uri înregistrate sponsorizări APNMM, toate Fonduri Nr. produse/ Promovarea gastronomiei locale şi F.6. cele 18 APL- 2011-2013 norvegiene, mare reţete organizarea de evenimente specifice uri LIFE+, SEE înregistrate COMUNICARE, EDUCARE ŞI CONŞTIENTIZAREA A PUBLICULUI Stabilirea unei strategii de Realizat/ G.1. APNMM 2011-2012 Buget propriu urgent comunicare internă la nivelul APNMM nerealizat Nr. de Stabilirea unei reţele funcţionale de consultări CJ Tulcea, comunicare între factorii responsabili Nr. de decizii APL-uri, Resurse G.2. de la nivelul autorităţilor publice 2011 – 2012 mare luate pe baza APM Tulcea, proprii locale, al autorităţilor de mediu şi al schimbului de APNMM administratorului zonei informaţii

Nr. de participanţi Dezvoltarea unor programe de Resurse la dezbaterile informare a comunităţilor locale proprii, publice G.3. cu privire la importanţa conservării APNMM 2011-2020 Fondul de mare privind biodiversităţii zonei, oportunităţile şi Mediu, LIFE+, planurile/ constrângerile de dezvoltare SEE proiectele din ariile naturale protejate Resurse Nr. de Dezvoltarea unor programe şi a unor proprii, programe/ G.4. activităţi de educaţie ecologică APNMM 2011-2020 Fondul de mare activităţi pentru elevii din zonă Mediu, LIFE+, derulate SEE Promovarea Parcului Naţional Munţii Resurse Măcinului şi a siturilor Natura 2000 – proprii, Nr. acţiuni de G.5. mijloc de educaţie şi conştientizare APNMM 2011-2020 Fondul de mare promovare asupra patrimoniului natural Mediu, LIFE+, local şi universal SEE

91 8. SURSE ŞI MECANISME DE primul rând, lipsa de performanţă se va regăsi, aşa cum arată analizele statistice, în creşterea frecven- FINANŢARE ţei şi amplitudinii efectelor negative ale activităţii economico-sociale asupra capitalului natural în gene- în vederea operaţionalizării Planului ral, ceea e, în plan temporal, va aduce în centrul de Acţiune pentru conservarea procesului de finanţare activităţile operaţionale şi de întreţinere, limitând punerea în practică a unor pro- biodiversităţii şi utilizarea durabilă a grame investiţionale pe termen mediu şi lung, progra- componentelor sale, în zona Munţilor me ce ar asigura coerenţa necesară demersurilor de Măcinului conservare a biodiversităţii inclusiv în zona Munţilor Măcinului. În al doilea rând, lipsa de performanţă va fi însoţită de un nivel scăzut al bugetelor individuale şi Diferenţierea modelelor de finanţare, a surselor şi me- familiale, ceea ce va spori importanţa problemei su- canismelor financiare pentru conservarea biodiversită- portabilităţii mecanismelor de asigurare a resurselor ţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale în zona pentru finanţarea cheltuielilor de conservare a biodi- Munţilor Măcinului, poate avea la bază următoarele versităţii iar „suportabilitatea” reprezintă un criteriu scenarii: de eligibilitate a proiectelor din domeniu. 1. menţinerea actualei situaţii privind structura tere- Fără a reflecta neapărat specificul conservării bio- nurilor pe forme de proprietate, diversităţii şi valorificării componentelor acesteia, 2. creşterea ponderii proprietăţii statului, prin cum- experienţa dobândită la nivel internaţional contu- părarea de terenuri, rează următoarea ierarhie a surselor de finanţare în 3. scăderea ponderii proprietăţii statului în mod ab- domeniul menţionat: solut, prin vânzarea unor terenuri, sau relativ, prin • tarife, taxe de utilizare; delegarea unor atribute ale proprietăţii în cazul • credite nerambursabile; concesionării/arendării. • bugete publice; Indiscutabil, asupra surselor şi mecanismului de finan- • împrumuturi de la instituţii Financiare Internaţionale; ţare a programelor şi proiectelor pentru conservarea • participarea sectorului privat, biodiversităţii în zona Munţilor Măcinului îşi pun am- • câştiguri reţinute din exploatare. prenta, în forme specifice, performanţa sistemului socio-economic regional, naţional şi întregul corolar Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului este al factorilor cauzali, explicativi ai acesteia. principalul motor, putând interveni activ pentru asigu- Fie că este vorba de finanţare sau cofinanţare, in- rarea finanţării activităţilor specifice prin propunerea tervenţia bugetelor locale şi ale bugetului central în unor proiecte care să răspundă criteriilor de eligibilitate soluţionarea problemei enunţate mai sus depinde de pentru utilizarea fondurilor externe nerambursabile. nivelul fluxurilor financiare ce alimentează bugetele, la care se adaugă sistemul criteriilor politice, economi- Îmbunătăţirea profilului finanţării ariilor protejate ce şi ecologice utilizate pentru stabilirea priorităţilor. din zona Munţilor Măcinului Factorul endogen enunţat - performanţa sistemului Oricât de importantă este nevoia unor soluţii practice socio-economic – influenţează sursele şi mecanismul pentru îmbunătăţirea profilului finanţării ariilor prote- de finanţare a conservării biodiversităţii şi valorifica- jate, inclusiv a acelora din zona Munţilor Măcinului, re a componentelor acesteia şi în forme indirecte. În acestea trebuie proiectate şi aplicate în spiritul unor

92 principii obiectiv definite şi responsabil asumate la di- Diversificarea surselor şi mecanismelor de finanţare ferite nivele decizionale. Posibilităţile de îmbunătăţire a finanţării ariilor pro- Dintr-o astfel de perspectivă, apreciem că pot fi luate tejate din zona Munţilor Măcinului trebuie să aibă la în discuţie următoare principii: bază resursele şi serviciile furnizate de acestea, pe de • principiul coevoluţiei: sursele şi mecanismele de o parte, utilizatorii şi direcţiile de valorificare, pe de finanţare se vor subsuma relaţiilor de intercon- altă parte. diţionare obiective dintre capitalul natural din Ţinând cont de rezultatele analizei capitalului natural, zonele protejate şi sistemul activităţilor economi- social şi economic, propunem următoarele surse şi/sau co-sociale; acest principiu presupune identificarea mecanisme noi de finanţare: obiectivelor în domeniul conservării capacităţii de • bioconversia debitelor restante la Fondul de Mediu, adaptare a capitalului natural şi al dezvoltării eco- • biorestituirea garanţiei de mediu; nomico-sociale cu scopul unei cât mai bune armo- • taxe şi redevenţe pe resurse, concesionare, priva- nizări a acestora. tizare; • principiul valorificării optime a resurselor şi ser- • mecenatul; viciilor furnizate de capitalul natural, ţinând cont • direcţionarea impozitului pe profit. de randamentul acestuia, de caracteristicile şi rolul resurselor în funcţionarea capitalului natural; 1. Bioconversia debitelor restante la Fondul Naţional • principiul eficacităţii (complementar principiului de Mediu. valorificării optime), care trebuie să fie operaţi- Dintr-o multitudine de cauze aparţinând mediului intern onal atunci când apare riscul semnificativ a unor şi/sau extern unei organizaţii, aceasta poate ajunge în dezechilibre în funcţionarea capitalului natural situaţia de a nu-şi onora obligaţiile pecuniare faţă de ca urmare a supraexploatării resurselor naturale, Fondul de Mediu; astfel de obligaţii ar putea fi ”stin- a poluării etc. Operaţionalizarea principiilor valo- se” în schimb, sub forma suportului material şi/sau al rificării optime şi eficacităţii generează problema resurselor umane necesare realizării unor activitaţi de fundamentării instrumentelor economice (taxe, conservare în ariile naturale protejate. Luăm în calcul redevenţe pe resurse) şi a standardelor pentru pro- posibilitatea de participare inclusiv cu resurse umane tecţia mediului (standarde de mediu, standarde de ţinând cont de o tendinţă tot mai evidentă de revalori- emisie etc.); zare a conceptului de ”productivitate colectivă” (şi nu • principiul coerenţei: stipulează necesitatea fun- numai individuală) în baza căruia lucrătorii trebuie să damentării bugetului de venituri şi cheltuieli al fie solidari cu organizaţia economică angajatoare. ariilor protejate ţinând cont de structura şi priori- În baza unui Protocol încheiat între Administraţia Fondului tăţile privind activităţile de conservare; de Mediu şi APNMM, administratorul ariei natural proteja- • principiul solidarităţii, respectiv principiul ne- te poate comunica activităţile pentru care are nevoie de discriminării în suportarea costurilor şi însuşirea susţinere, urmând ca organizaţiile cu debite restante la avantajelor legate de menţinerea şi consolidarea Fondul de Mediu să consulte lista zonelor şi activităţilor funcţionalităţii ariilor protejate; de conservare, pentru a-şi exprima opţiunile. • principiul continuităţii: relaţiile de parteneriat nu trebuie să aibă doar un caracter conjunctural, pro- 2. Biorestituirea Garanţiei de Mediu cesul de responsabilizare a părţilor implicate fiind În condiţiile prevăzute de lege, derularea unor acti- necesar a se reflecta în mecanismul decizional în vităţi presupune consituirea unor garanţii de mediu. mod curent. Atunci când organizaţiile economice în cauză, acţio-

93 nează în zona ariilor protejate şi nu-şi onorează, total corespunzătoare pentru bugetul ariilor protejate din sau parţial, obligaţiile pentru care s-a constituit ga- zona Munţilor Măcinului. ranţia de mediu, afectând ariile protejate, garanţia de mediu (total sau parţial) ar putea fi redirecţionată 4. Activitatea de mecenat spre organizaţii care au capacitatea şi se angajează să Ca şi în cazul sportului, artei, ştiinţei, ocrotirea mediu- îndeplinească respectivele obligaţii; astfel de organi- lui poate fi expresia activităţii de mecenat, respectiv zaţii sunt şi ONG-urile de mediu, administraţiile locale, al suportului material oferit, în afara oricărei plăţi APNMM etc. sau contra-serviciu din parte a beneficiarului, unei persoane sau instituţii pentru realizarea unor proiecte 3. Taxe şi redevenţe pe resurse de interes general în domeniul protecţiei mediului; nu Din analiza capitalului natural, rezultă că ariile prote- este vorba deci de o formă de sponsorizare decât în jate din zona Munţilor Măcinului asigură, în principal, măsura în care din contractul de sponsorizare lipsesc următoarele resurse de importanţă directă pentru acti- obligaţiile beneficiarului (mai puţin cele legate de sco- vităţile economico-sociale: piatră, peşte, trasee de in- pul propriu-zis al sponsorizării) faţă de sponsor. teres turistic, energie eoliană, resurse pentru produse ecologice (miere de albine) care, supuse unui sistem de 5. Direcţionarea impozitului pe profit taxe şi redevenţe, în contextul principiilor enunţate, Societăţile economice situate în zona ariilor natural ar putea contribui la consolidarea bugetului pentru ari- protejate pot direcţiona 20% din profit către organi- ile protejate din zonă. zaţiile non-profit ce acţionează în zonă dezvoltând Autorităţile locale ce au în administrare perimetre în proiecte ce contribuie la conservarea biodiversităţii şi care se desfăşoară astfel de activităţi economice, pot dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. decide alocarea unei părţi din taxele şi redevenţele

94 95 96