Strategia De Dezvoltare a Comunei Mihai Bravu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI MIHAI BRAVU JUDEŢUL TULCEA 1 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” CUPRINS I. PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI MIHAI BRAVU ..... 3 II. ANALIZA SWOT ................................................................................................................. 17 III. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL ................................................................. 19 IV. DIRECŢII STRATEGICE ................................................................................................. 25 V. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR STRATEGICE ................................................................................................................... 35 2 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” CAPITOLUL I PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI MIHAI BRAVU 1. DESCRIEREA COMUNEI a. SCURT ISTORIC Prima atestare documentară a acestei localităţi datează din secolul al XVI-lea. Această localitate exista în sec. XIX, fiind locuită de români şi turci, fără a putea preciza momentul întemeierii. După evenimentele din 1877 turcii au început să părăsească satul, locul lor fiind luat de alte familii de români, care au asigurat următoarea evoluţie: 747 locuitori în 1900, 948 în 1912, 1071 în 1930, 860 în 1948, 922 în 1956, 936 în 1966, 875 în 1977, 717 în 1992 şi 703 în 2002, aproape toţi români. În dicţionarul întocmit de Lahovari se arată că cei 280 locuitori erau majoritar bulgari, lor adăugându-li-se şi câţiva români, pământul pe care aceştia îl lucrau (cel din lunca Taiţei) fiind parţial mlăştinos. După cum o arată cifrele, apogeul localităţii este perioada interbelică, astăzi semnalându-se o descreştere lentă, din cauze valabile pentru întregul judeţ. Alte denumiri: Camber, până în 1923 b. ASEZAREA GEOGRAFICA Comuna Mihai Bravu este situată în partea centrală a judeţului Tulcea, delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord şi nord-vest teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu; la est teritoriul administrativ al comunei Sarichioi; la sud teritoriul administrativ al comunei Slava 3 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” Cercheza; la sud-est teritoriul administrativ al oraşului Babadag şi la vest teritoriul administrativ al comunei Nalbant. Satele componente ale comunei sunt: Mihai Bravu - reşedinţa de comuna, satul Satu Nou şi satul Turda. Sat de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume, M. Bravu este situat într-o regiune unde depresiunea M. Kogălniceanu - Babadag prezintă un golf, dominat de Dealul Roşu la E şi prelungirile dealului Marată la V, la sud de valea Taiţei. În sat se poate ajunge fie din E87, în punctul Toprachioi desprinzându-se drumul care urcă pe valea Taiţei şi iese la N. Bălcescu, fie din DN22 Tulcea-Hârşova. Vatra sa are forma unui trapez, fiind de tip adunat şi având o textură neregulată. Spre periferii distanţa dintre gospodării este mai mare şi apar spaţii extinse, ocupate cu culturi sau cu păşuni. c. RELIEFUL Terenul comunei aparţine din punct de vedere geologic marii unităţi tectonice a Dobrogei de nord. Comuna este aşezată în apropierea râului Taiţa. Teritoriul acestei comune este acoperit, în proporţie de peste 80 %, de depozite loessoide, care formează o cuvertură cu grosimi ce pot depăşi, pe alocuri, 15 m. Condiţiile de exploatare şi de transport se prezintă foarte bine, iar resursele sunt semnificative. De sub pătura de depozite loessoide îşi fac apariţia formaţiuni jurasice inferioare, triasice medii şi cretacice inferioare. Jurasicul inferior este reprezentat prin gresii şi argilite şi se găseşte la aproape 3 km nord de localitatea Satu Nou, în culmea pronunţată a unui deal situat la hotarul nordic al comunei. Resursele sunt mari şi condiţiile de exploatare favorabile. La sud, sud-est şi sud-vest de localitatea Mihai Bravu se află o mulţime de corpuri formate din calcare triasice medii. De fapt, ele constituie un complex calcaros-dolomitic, fin granular, intens diaclazat, slab stratificat, constituit în cea mai mare parte din calcare şi subordonat din dololomite 4 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” calcaroase. Prezintă structuri cristalin-granulare, texturi compacte şi sunt afectate de numeroase fisuri umplute cu calcit alb-gălbui sau brun-roşietic. Culoarea rocilor poate fi cenuşie, brun-roşcată, roz sau cenuşiu-albicioasă. Resursele se găsesc în cantităţi foarte mari, iar exploatarea se poate desfăşura în condiţii foarte bune. Compoziţie chimică % înregistrează următoarele valori: CaO = 32,25-52,25 %; MgO = l-19,22; SiO2= 0,20-3,50 %; Al2O3 = 1-1,45 %; P.C. = 42-46 %. Câteva caracteristici fizico-mecanice determinate sunt: densitatea aparentă = 2,646-2,712 g/cm3; compactitate = 98,98-99,33%; rezistenţa la compresiune în stare uscată = 760 - 920 daN/cm2; coeficientul de înmuiere după 25 de cicluri îngheţ-dezgheţ = 14,13 - 39,82%. La distanţe mai mari, la sud şi vest de localitate, în continuarea calcarelor triasice medii, apar calcare brecioase conglomeratice cenomaniene, cu o culoare alb-gălbuie sau roz, prezentând stratificaţii cu grosimi de 5—15 cm, mai rar de 0,5—1 m. Unele caracteristici fizico-mecanice ale acestora sunt următoarele: densitatea aparentă = 2,6 g/cm3; compactitate = 98%; rezistenţa la compresiune în stare uscată = 600 — 800 daN/cm2; coeficientul de înmuiere după 25 de cicluri îngheţ-dezgheţ = sub 25%. Resurse apreciabile din varietăţile policrome ale complexului menţionat pot fi conturate în Dealul Roşu, situat la 0,5 km sud-est de comuna Mihai Bravu. Varietăţi cenuşii de calcare dolomitice din acelaşi complex se găsesc în cantităţi mari în culmile Caila, Cheltepe şi Dealul lui Meriţoi. Varietăţile policrome din complexul calcaros-dolomitic fin granular şi din complexul calcarelor brecioase-conglomeratice prezintă însuşiri adecvate utilizării lor ca piatră ornamentală în construcţii. Celelalte varietăţi pot fi întrebuinţate ca piatră naturală pentru drumuri şi construcţii şi ca materii prime pentru fabricarea varului. În continuarea unor corpuri cenomaniene se extind corpuri turoniene, uneori pe suprafeţe apreciabile, formate din calcare grezoase, care prezintă resurse apreciabile, în condiţii de exploatare şi transport moderate. 5 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” În partea sa centrală, pe direcţia nord vest – sud est, comuna Mihai Bravu este traversată de râul Taiţa, în a cărui albie se află aluviuni exploatabile de nisip şi pietriş. Aici sunt cantonate şi strate acvifere. Şi în acest caz, resursele sunt apreciabile. d. CLIMA Sub raport climatic în comuna Mihai Bravu se înregistrează clima continentală de stepă caracterizată de veri călduroase şi ierni blânde. Temperatura medie anuala este de 11°C, iar cantitatea medie de precipitaţii este de 400 mm/mp anual 2. ASPECTE SOCIALE SI CULTURALE a. SITUATIA DEMOGRAFICĂ În comună, la nivelul anului 2010 se înregistrau 2513 locuitori. Din punct de vedere social, în localitate se înregistrează situaţie de deficit demografic. Populaţia activă înregistrată este disproporţionat reprezentată în raport cu cea inactivă. Imposibilitatea comunei de a asigura o şcolarizare a populaţiei tinere la un nivel mai ridicat şi cât mai apropiat de posibilităţile şi cerinţele socio-economice duce la deplasarea tot mai mare spre şcolile din mediul urban a populaţiei tinere, implicit la accentuarea fenomenului îmbătrânirii populaţiei. Slaba pregătire educaţională la nivelul comunităţii este completată şi de o slabă calificare a forţei de muncă existente. Un aspect pozitiv important în viaţa economico-socială îl reprezintă însă faptul că Primăria a iniţiat în trecut proiecte de colaborare cu AJOFM Tulcea pentru calificarea forţei de muncă pe sectoarele de legumicultură, apicultură şi piscicultură. Problemele sociale cel mai acut resimţite în comună sunt reprezentate de: sărăcie, migraţia tinerilor şi slaba calificare a forţei de muncă. 6 Inovație în administrație UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Programul Operațional Fondul Social European Ministerul Administrației şi Internelor “Dezvoltarea Capacității Administrative” b. OCUPAREA POPULATIEI Ocupaţiile de bază rămân cultura cerealelor şi creşterea vitelor, cei mai mulţi cetăţeni făcând parte dintr-o asociaţie agricolă iniţiată de un cetăţean francez, precum şi din forme de asociere familiale. Nivelul de trai al marii majorităţi a populaţiei este modest, lucru care se reflectă şi în aspectul gospodăriilor, al satului în ansamblu, mai ales spre periferie. Reţeau comercială cuprinde numeroase magazine mixte, baruri, brutării. La dotarea localităţii mai adăugăm oficiul poştal. Din evoluţia populaţiei în ultimii ani se poate observa o anume stabilitate, deranjată doar de fenomenul